DESCOPERIND VOIA LUI

DUMNEZEU
(Finding God’s Will)

Zac Poonen

Traducerea în limba român :

Maria Magdalena, Ovidiu Nedu

Drept de autor – Zac Poonen (1971)

Aceast carte este sub inciden a dreptului de autor pentru a preveni abuzurile.
Este interzis retip rirea sau traducerea acestei c r i f r
permisiunea scris a autorului.
Sunt permise totu i desc rcarea i tip rirea acestui material
în condi iile în care se va utiliza pentru distribu ia
GRATUIT , în condi iile în care NU se vor face
MODIFIC RI, în condi iile în care vor fi men ionate
NUMELE I ADRESA AUTORULUI
i în condi iile în care aceast not de drept de autor
este inclus în fiecare listare.

Pentru mai multe informa ii, v rug m s contacta i:

Christian Fellowship Church

40, DaCosta Square, Wheeler Road Extension,
Bangalore-560084,India.
 CUPRINS

* Aceast carte i tu
1. Planul lui Dumnezeu pentru via a ta
2. Condi ii pentru g sirea voii lui Dumnezeu
3. C l uzire prin m rturia interioar
4. C l uzirea prin mijloace externe
5. Chemarea profesional
6. Considera ii finale

2/39
 ACEAST CARTE I TU

Mul i cre tini sunt confuzi în privin a modalit ii de a cunoa te voia lui Dumnezeu
în via a lor. Aceast carte este o încercare de a-i ajuta. Ea nu prezint o formul
infailibil de c l uzire, pentru c nici Biblia nu ne descoper un astfel de lucru.
Trebuie s evit m s c ut m c l uzirea Divin într-un mod mai degrab mecanic
decât spiritual.

Aceast carte nu pretinde c î i d toate r spunsurile. Scopul ei principal este s te

încurajeze s fii mai dependent de Duhul Sfânt.

Watchman Nee a spus, „Noi, fiin ele umane, nu suntem menite s scriem c r i
„perfecte”. Pericolul unei astfel de perfec iuni este c omul ar putea în elege
lucrurile f r ajutorul Duhului Sfânt. Iar, dac Dumnezeu ne d c r i, ele vor fi
câteodat doar ni te texte fragmentare, nu întotdeauna clare, consistente din punct
de vedere logic, lipsindu-le concluziile explicite. Îns astfel de c r i devin parte a
vie ii noastre i ne p storesc via a. Nu putem diseca, schi a sau sistematiza faptele
Divine. Numai cre tinul imatur va încerca s ajung întotdeauna la concluzii
satisf c toare din punct de vedere logic. Cuvântul lui Dumnezeu are drept
caracteristic fundamental pe aceea c întotdeauna vorbe te în primul rând
spiritului nostru i vie ii noastre”.

Fie ca aceast carte s nu se limiteze la a împ rt i min ii tale informa ii, ci, mai
presus de toate, s dea via duhului t u.

Câteva cuvinte privind con inutului acestei c r i: Niciun paragraf, sau chiar capitol,
nu este complet în sine, dac nu este citit în contextul întregii c r i. În unele cazuri,
chiar dac o singur propozi ie din carte este ignorat sau citit f r aten ie,
aceasta poate conduce la o în elegere cu totul diferit de cea inten ionat de autor.

De aceea a îndemna de aceea cititorul s citeasc aceast carte f r grab i cu

aten ie (cite te-o de dou ori dac este posibil) pentru a primi mesajul corect.

Capitolul al doilea este poate cel mai important capitol din carte. Dac îndeplinim
condi iile pentru g sirea voii lui Dumnezeu, atunci c l uzirea devine o chestiune
simpl . De obicei, faptul c ne împotmolim se datoreaz unor condi ii esen iale
r mase neîndeplinite în via a noastr

Fie ca Dumnezeu s ne ajute pe fiecare s -L glorific m f când voia Lui pe p mânt

precum în cer.

Sunt îndatorat unui num r de slujitori ai Domnului care au citit manuscrisul

original al acestei c r i i mi-au oferit sugestii pre ioase.

Zac Poonen

3/39
 CAPITOLUL 1

PLANUL LUI DUMNEZEU PENTRU VIA A TA

Pentru om, cea mai mare onoare i cel mai mare privilegiu este s fac voia lui
Dumnezeu. Aceasta e ceea ce Domnul Isus i-a înv at pe ucenicii S i.
Odat , El a spus c numai aceia care fac voia Tat lui S u vor intra în împ r ia
cerurilor (Matei 7:21). El a mai spus, de asemenea, c adev ra ii lui fra i i surori
sunt aceia care fac voia lui Dumnezeu (Matei 12:50).
Aceast afirma ie a fost transmis cu credincio ie de c tre apostoli genera iei lor.
Petru ar ta c Dumnezeu i-a eliberat pe oameni de p cat pentru ca astfel ei s
poat face voia Lui (1 Petru 4:1, 2).
Pavel afirma c noi, cre tinii, suntem recrea i în Isus Hristos astfel încât s putem
umbla pe calea deja trasat de Dumnezeu pentru noi. De aceea, el îi îndemna pe
cre tinii din Efes s nu fie nepricepu i, ci s în eleag care este voia lui Dumnezeu
pentru vie ile lor (Efeseni 2:10; 5:17).
El s-a rugat pentru cre tinii coloseni s poat fi umplu i de cunoa terea voii lui
Dumnezeu. Le-a spus acestora c i Epafras se ruga pentru ei s poat împlini
toat voia lui Dumnezeu (Coloseni 1:9; 4:12).

Apostolul Ioan înv a c numai aceia care fac voia lui Dumnezeu vor r mâne pentru
totdeauna (1 Ioan 2:17).

Din nefericire, aceast afirma ie este rostit din ce în ce mai rar în zilele noastre, de
c tre cei din genera ia noastr . Astfel se i explic superficialitatea i lipsa de
putere a credinciosului de rând din ziua de ast zi. Oamenii sunt îndemna i s vin
la Isus doar pentru a primi iertarea. În vremea apostolilor, oamenilor li se spunea
c iertarea p catelor era doar începutul unei vie i dedicate împlinirii des vâr ite a
voii lui Dumnezeu.

Faptele Apostolilor 13:22 ne spune c David era numit „om dup inima lui
Dumnezeu” deoarece dorea s fac numai voia lui Dumnezeu. Într-un alt loc, chiar
David ne spune c se desf ta în împlinirea voii lui Dumnezeu (Psalmul 40:8). El nu
era un om perfect. A comis multe p cate, unele foarte grave, pentru care Dumnezeu
l-a pedepsit aspru. Totu i, Dumnezeu l-a iertat i a g sit pl cere în el pentru c , în
esen , David a dorit s împlineasc pe de-a-ntregul voia lui Dumnezeu.

Aceasta ne încurajeaz i pe noi s credem c , în ciuda tuturor imprefec iunilor

noastre, i noi putem fi b rba i i femei dup inima lui Dumnezeu Singura condi ie
este ca inimile noastre s tânjeasc dup a face voia Lui.

Noul Testament îndeamn credincio ii s umble a a cum a umblat Isus, urmând

exemplul Lui (1 Ioan 2:6). Principiul c l uzitor al lui Isus, pentru întreaga sa via
i lucrare, a fost s împlineasc voia Tat lui S u. El nu a întreprins niciodat o
ac iune înainte ca Tat l S u s îi cear lucrul acesta. Iar atunci când a ac ionat,
nici amenin rile vr jma ilor, nici rug min ile prietenilor nu L-au putut opri de la a
face ceea ce Tat l S u I-a cerut.

Hrana Sa zilnic era s fac voia Tat lui S u (Ioan 4:34). A a cum oamenii tânjesc
dup mâncare pentru a- i hr ni trupurile, El tânjea s fac voia Celui Care L-a
trimis. Fiecare credincios ar trebui s aib o astfel de dorin arz toare de a împlini
pe de-a-ntregul voia lui Dumnezeu.

4/39
Cât de u or este s ne rug m „Fac -se voia Ta precum în cer a a i pe p mânt” i
apoi s facem doar ceea ce ne place, f r s mai c ut m c l uzirea lui Dumnezeu
în via a noastr de zi cu zi.

Planul lui Dumnezeu este cel mai bun

Este culmea prostiei s nu c ut m c l uzirea lui Dumnezeu. Dac ai fi singur în

mijlocul unei p duri dese, într-o noapte extrem de întunecoas , ne tiind încotro s-o
apuci, ai fi fericit s ai cu tine pe cineva care cunoa te fiecare col i or al p durii i
în care s te po i încrede în totalitate. L-ai urma bucuros, f r a te îndoi de direc ia
pe care i-o indic . Ar fi o prostie s ignori sfatul lui i s cau i tu însu i de capul
t u, o direc ie în acea p dure dens i întunecat , plin de pericole ascunse.

Totu i, mul i credincio i fac întocmai lucrul acesta. Viitorul care ne st înainte este
mai întunecos decât orice altceva de pe p mânt. Nu putem vedea nimic înainte. Cu
toate acestea, noi trebuie s mergem înainte. Uneori, în via a noastr , întâlnim
r spântii când trebuie s lu m decizii cu implica ii majore.

Decizii precum alegerea carierei, alegerea unui partener de via ne afecteaz

întregul viitor. Cum trebuie s decidem în aceste situa ii? Nu cunoa tem nimic
despre pericolele i capcanele ascunse pe care le-am putea întâlni atunci când
alegem o cale anume. Nu tim nimic despre cursele pe care ni le-a a ezat Satan. i,
cu toate acestea,,noi trebuie s decidem pe ce cale s înaint m. De aceea ar fi nu
doar de dorit ci chiar necesar s avem pe cineva al turi în aceste momente, pe
cineva în care s ne putem încrede în totalitate, pe cineva care s cunoasc întregul
viitor.

G sim un astfel de Om în Domnul Isus Hristos iar El este mai mult decât
ner bd tor s ne c l uzeasc c tre cea mai bun i mai sigur cale. Biblia ne
înva c Dumnezeu are un plan specific pentru via a fiec ruia (Efeseni 2:10). El
ne-a planificat o carier , ne-a ales un partener de via i a planificat chiar i unde
vom locui i ce vom face în fiecare zi.

În orice situa ie, alegerea Lui este cea mai bun cu putin , pentru c El ne
cunoa te atât de bine i ia în calcul orice factor. A adar, cel mai în elept lucru cu
putin este s c ut m voia Lui în toate aspectele – atât în cele majore cât i în cele
minore.

Este un lucru prostesc i periculos s ne c l uzim doar dup judecata min ilor
noastre limitate i dup impulsurile propriilor emo ii. Dac nu suntem pe deplin
încredin a i c planul lui Dumnezeu este, într-adev r, cel mai bun cu putin , nici
nu-l vom c uta cu toat seriozitatea.

Mul i au f cut din vie ile lor un e ec pentru c nu au c utat voia lui Dumnezeu
înc din tinere e. Este „bine pentru om s poarte jugul în tinere ea lui” (Plângerile
lui Ieremia 3:27). În Matei 11:28-30, Isus ne invit s lu m jugul Lui asupra
noastr . Îns ce înseamn s iei un jug asupra ta?

Când se folose te pereche de boii la aratul unui ogor, ace tia sunt inu i împreun
printr-un jug pus pe grumazurile lor. Când un bou tân r este înv at s are, el este
înjugat împreun cu un altul mai experimentat. Cel tân r este astfel constrâns s
mearg în aceea i direc ie i în acela i ritm cu cel b trân. Iat ce înseamn s lu m
jugul lui Isus asupra noastr . Va trebui s mergem cu Isus pe calea care-I place
Lui, f r s ne gr bim vreodat s facem altceva decât ceea ce ne c l uze te El,,

5/39
f r s r mânem în urm atunci când El ne cheam s facem un nou pas în
ascultare.

Pu ini în eleg aceast semnifica ie a jugului. i înc i mai pu ini sunt gata s -l
accepte. Boul este for at de proprietarul lui s ia jugul. Dar pe noi Isus ne invit s
lu m jugul.Nu e vorba aici de o constrângere. Cât de nebuni suntem s respingem
aceast invita ie! Noi mai degrab lu m jugul greu al propriei voin e, cu toate
frustr rile, înfrângerile i regretele care-l înso esc, decât s lu m jugul u or al lui
Isus, care ne aduce libertatea adev rat i odihna deplin !

„Veni i la Mine to i cei trudi i i împov ra i i Eu v voi da odihn – to i aceia care

v trudi i din greu sub un jug înc rcat. Lua i jugul Meu asupra voastr i înv a i de
la Mine (a a cum îl înva boul mai b trân pe cel mai tân r), c ci Eu sunt blând i
smerit cu inima; i ve i g si odihn pentru sufletele voastre. C ci jugul Meu este
bun i sarcina Mea este u oar .” (Matei 11:28-30).

Citim despre Enoh c „a umblat cu Dumnezeu” (Geneza 5:22). Cu alte cuvinte,

Enoh nu a dat n val înainte, nici nu a r mas în urm , ci a umblat, timp de trei
sute de ani, pe calea stabilit de Dumnezeu, ca unul înjugat la jugul lui Dumnezeu.
Ca urmare, Dumnezeu a declarat solemn c via a lui Enoh I-a fost pl cut Lui
(Evrei 11:5). Acesta este singurul mod prin care îi putem fi pl cu i lui Dumnezeu –
tr ind i mergând înainte sub jugul S u, în voia Sa perfect . Numai a a vom fi
capabili s st m înaintea Lui f r regret atunci când El va veni din nou.

Ratând planul lui Dumnezeu

Este posibil ca un credincios s rateze voia perfect a lui Dumnezeu pentru via a
lui. Saul a fost ales de Dumnezeu s fie împ rat peste Israel, dar, în cele din urm ,
ca rezultat al ner bd rii i neascult rii lui, Dumnezeu l-a respins. Este adev rat c
el a r mas pe tron mai mul i ani, dar e uase în a împlini voia lui Dumnezeu pentru
via a sa.

Solomon este un alt exemplu. El a fost pl cut lui Dumnezeu în primii ani, dar a
c zut mai târziu prin c s toriile sale cu femei str ine.

În Noul Testament suntem îndemna i de dou ori s lu m ca avertisment exemplele

israeli ilor care au pierit în pustie. Voia perfect a lui Dumnezeu a fost ca ei s intre
în Canaan. Dar to i, cu excep ia a doi dintre ei, au pierdut prin necredin i
neascultare, împlinirea voii perfecte a lui Dumnezeu în via a lor (1 Corinteni 10:1-
12; Evrei 3:7-14).

În mod asem n tor, mul i credincio i au compromis planul perfect al lui Dumnezeu
pentru via a lor prin neascultare i compromis – adesea în ceea ce prive te
c s toria sau alegerea unei cariere.

G. Christian Weiss în cartea, „Voia perfect a lui Dumnezeu”, ne poveste te despre

un profesor dintr-o coal biblic , care le-a spus într-o zi studen ilor: „am tr it cea
mai mare parte a vie ii mele în afara voii perfecte a lui Dumnezeu”. În tinere e,
Dumnezeu îl chemase s fie misionar, dar el s-a ab tut de la aceast chemare ca
urmare a c s toriei. Apoi a început o via egoist , lucrând într-o banc i având ca
scop principal pe acela de a câ tiga mul i bani. Dumnezeu a continuat s -i
vorbeasc mai mul i ani, dar el a refuzat s î i înmoaie inima. Într-o zi, copila ul lui
a c zut de pe scaun i a murit. Aceast întâmplare l-a adus în genunchi i, dup o
noapte întreag petrecut în lacrimi înaintea lui Dumnezeu, i-a pus via a pe deplin

6/39
în mâinile lui Dumnezeu. Acum era prea târziu pentru ca el s mai mearg în
Africa. Aceast u era închis . i-a dat seama c acel lucru ar fi fost cel mai bun
lucru pe care Dumnezeu îl preg tise pentru el, dar pierduse deja ocazia pe a merge
pe aceast cale. Tot ce putea face era s -I cear lui Dumnezeu s se foloseasc de
restul vie ii sale. A devenit profesor într-o coal biblic , dar nu putea uita
niciodat c acesta nu era planul principal pe care Dumnezeu îl f urise pentru el,
ci doar un plan secundar.

Weiss continu : „De atunci am întâlnit numero i oameni care aveau m rturii
asem n toare. De obicei, aceste m rturii erau înso ie de lacrimi amare sau chiar
sc ldate în lacrimi.

Trebuie s îi mul umim lui Dumnezeu pentru faptul c El are modalit i de a se

folosi chiar i de aceia care, datorit p c to eniei lor, au tr it în afara voii Sale
perfecte. Totu i, în aceast situa ie,,via a nu mai poate fi a a cum a inten ionat-o El
ini ial. Este o tragedie s ratezi voia perfect a lui Dumnezeu cu privire la via a ta.
Cre tinule, ia bine aminte la aceste cuvinte i la aceast m rturie, ca nu cumva i
tu s ratezi planul principal pe care El l-a f urit pentru tine. F r îndoial ,
Dumnezeu va folosi orice via care este predat în mâinile Sale, indiferent de când
are loc aceast predare, dar haide i s fim printre aceia care au c utat i s-au
predat voii Lui chiar de la începutul drumului, i s evit m astfel acele ocoli uri
ru inoase i dureroase."

Noi nu putem tr i o via victorioas i nu putem s fim folositori la maxim pentru

Dumnezeu, nu putem s fim cu adev rat o binecuvântare pentru al ii în orice loc pe
care îl alegem noi, de unii singuri. Poate unii simt c - i pot alege propria carier sau
locul unde tr iesc i apoi caut s fie o m rturie pentru Domnul oriunde ar fi. În
îndurarea Sa, Domnul poate folosi i asemenea credincio i, dar în mod limitat.
Utilitatea lor în a face voia lui Dumnezeu este doar o frac iune din ceea ce ar fi fost
dac ace tia ar fi c utat cu seriozitate planul Lui i dac ar fi r mas pe deplin în
voia Sa perfect .

Cre terea spiritual sfrijit i rodirea limitat sunt consecin e ale unei atitudini
nep s toare, dispre uitoare chiar, fa de legile lui Dumnezeu. Dac nu L-ai
ascultat pe Dumnezeu într-o anumit chestiune, du-te acum la El plin de poc in ,
înainte de a fi prea târziu. Înc mai poate fi posibil pentru tine, ca i în cazul lui
Iona, s te întorci pe traseul principal al planului lui Dumnezeu pentru via a ta.

Fiecare dintre noi are o singur via . Binecuvântat este omul care, asemeni lui
Pavel, poate spune la sfâr itul ei, c a terminat ceea ce Dumnezeu i-a h r zit (2
Timotei 4:7).

„ i lumea trece i pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu r mâne în veac” (1 Ioan
2:17). „Lua i seama deci cu am nun ime cum umbla i, nu ca ni te neîn elep i, ci ca
ni te în elep i, r scump rând timpul, c ci zilele sunt rele. De aceea nu fi i
nepricepu i, ci în elege i care este voia Domnului” (Efeseni 5:15-17).

Rezumat
1. Domnul Isus i apostolii S i ne-au înv at c cea mai mare onoare i cel mai
mare privilegiu pentru om este s fac voia lui Dumnezeu.
2. Este o prostie s mergi înainte de unul singur când Dumnezeu a teapt s te
c l uzeasc . Planul Lui este cel mai bun. Dac ne supunem Lui, El ne poate
salva din capcanele lui Satan.

7/39
3. Este posibil s rat m voia perfect a lui Dumnezeu pentru vie ile noastre prin
neglijen i neascultare.

8/39
 CAPITOLUL 2

CONDI II PENTRU G SIREA VOII LUI DUMNEZEU

C l uzirea Divin nu poate fi desp r it de rela ia noastr personal cu Dumnezeu.

Mul i doresc darurile, dar nu i pe Acela care le ofer . Dac tânjim dup c l uzire,
dar nu înset m dup Dumnezeu Însu i, nu vom ob ine c l uzirea pe care o
c ut m.

O persoan trebuie s fie în p rt ie cu Dumnezeu pentru a experimenta c l uzirea

Lui în via a sa. Acest lucru presupune, înainte de toate, c ea trebuie s intre într-o
rela ie vie cu Hristos, prin na terea din nou. Îns lucrurile nu se rezum doar la
atât. Mai exist i alte condi ii esen iale care trebuiesc îndeplinite dac vrem s
experiment m c l uzirea lui Dumnezeu. Aceste condi ii prealabile sunt men ioante
în dou pasaje din Scriptur , unul în Vechiul Testament i cel lalt în Noul
Testament (Proverbe 3:5,6; Romani 12:1,2). Haide i s privim în detaliu la aceste
pasaje!

Credin a

„Încrede-te în Domnul din toat inima ta.... i El î i va netezi c r rile” (Proverbe 3:5,6).
Sunt mul i care nu ajung s cunoasc niciodat voia lui Dumnezeu pentru c , pur
i simplu, ei nu cred c Dumnezeu îi va c l uzi. Credin a este o condi ie esen ial
atunci când c ut m c l uzirea lui Dumnezeu. Prin credin în elegem nu doar o
acceptare mental a adev rului, dar i o încredere vie în Dumnezeu, care vine
printr-o cunoa tere personal a Lui.

Atunci când sim im c ne lipse te în elepciunea (cunoa terea perspectivei lui

Dumnezeu într-o anumit situa ie), suntem invita i s -i cerem lui Dumnezeu s ne
dea în elepciune i ni se promite c El ne-o va d rui din abunden – cu condi ia s
o cerem cu credin .

Acela care cere f r credin nu va primi niciodat nimic (Iacov 1:5-7). Credincio ii
tineri pot sim i c numai credincio ilor maturi, care au crescut mai mul i ani în
cunoa terea Domnului, le este rezervat c l uzirea Divin . F r îndoial , cu cât
mergem mai mult cu Dumnezeu, cu atât mai bine putem discerne voia Lui.

Cu toate acestea, este la fel de adev rat c Dumnezeu dore te s -i c l uzeasc pe

to i copiii Lui. Ceea ce i s-a spus lui Pavel, este adev rat pentru noi to i –
„Dumnezeul p rin ilor no tri te-a ales mai dinainte ca s cuno ti voia Lui, s vezi
pe Cel Drept i s auzi un glas din gura Lui” (Faptele Apostolilor 22:14).

Un tat le descoper bucuros copiilor dorin ele i planurile lui pentru ei – nu doar
celor maturi, ci i celor înc mici. Acela i lucru se întâmpl cu Tat l nostru ceresc.
Dumnezeu a spus, în Cuvântul S u, c în aceste zile ale Noului Leg mânt, to i
copiii Lui, „de la cel mai mic pân la cel mai mare”, Îl vor cunoa te personal (Evrei
8:10,11).

De aceea fiecare dintre noi poate veni la El „cu asigurarea deplin a credin ei” c El
se desfat în a- i face cunoscut voia Sa copiilor Lui care o caut . În Evrei 11:6 ni
se spune c f r credin este imposibil s fim pl cu i lui Dumnezeu. Versetul
continu spunând c aceia care vin la Dumnezeu trebuie s cread c El
r spl te te pe cei care Îl caut cu ardoare i perseveren .

9/39
Dovada credin ei unei persoane se g se te în perseveren a acesteia în rug ciune
(Vezi Luca 18:1-8). Acela care se îndoie te se va opri foarte curând din rug ciune.
Îns un om care crede se va ine de Dumnezeu pân va primi un r spuns.

Dumnezeu onoreaz perseveren a pentru c ea este rezultatul unei credin e

puternice. Nu putem primi nimic pre ios de la Dumnezeu f r s -l fi dorit mai
înainte cu intensitate. „El satur (doar) sufletul însetat” (Psalmul 107:9).
Dumnezeu a spus, „M ve i c uta i M ve i g si, c ci M ve i c uta cu toat inima”
(Ieremia 29:13).

Nu este oare adev rat c , adeseori, în c utarea c l uzirii lui Dumnezeu, am fost
prea f r tragere de inim ? Când Isus a c utat voia Tat lui în gr dina Ghetsimani,
El s-a rugat mereu i mereu „cu strig te mari i cu lacrimi” (Evrei 5:7). Cât de
comod este c utarea noastr când o compar m cu aceasta!

Adeseori nu c ut m voia lui Dumnezeu cu o perseveren mai mare decât aceea cu

care am c uta a moned pierdut de 50 de bani! Nu-i de mirare de ce nu o g sim.
Dac pre uim voia lui Dumnezeu ca pe cea mai mare comoar de pe p mânt, atunci
o vom c uta cu toat inima.

Credem noi cu adev rat c Dumnezeu îi r spl te te pe cei ce Îl caut cu

perseveren ? Atunci credin a noastr se va manifesta prin rug ciuni fierbin i.
Dac suntem mistui i de dorin a puternic de a împlini voia Lui în fiecare aspect al
vie ii noastre, Dumnezeu, f r îndoial , ne va revela care este planul S u pentru
noi.

El nu poate s nu ia aminte la acela care are atât de mult credin încât se ine de
Dumnezeu pân când prime te un r spuns. În Biblie, credin a este adeseori
asociat cu r bdarea. Sunt necesare amândou dac vrem s mo tenim
f g duin ele lui Dumnezeu (Evrei 6:12,15).

David ne îndeamn (f r îndoial c pe baza propriei sale experien e), s ne

încredin m calea Domnului, s ne încredem în El i s a tept m cu r bdare
timpul Lui i suntem asigura i c El nu ne va l sa (Psalmul 37:5,7).

Una dintre tenta iile cele mai mari care apar atunci când c ut m c l uzirea
Domnului este s ne agit m i s devenim ner bd tori. Dar inima credincioas este
una lini tit . Exist câteva decizii pentru care nu este nevoie s a tept m o
indica ie absolut clar din partea lui Dumnezeu. De exemplu, dac nu tii când ar
fi mai potrivit s pleci într-o c l torie, pe 15 sau pe 16 ale lunii, într-o astfel de
situa ie, de obicei, nu trebuie s a tep i o indica ie clar din partea lui Dumnezeu.

Totu i, exist unele decizii în leg tur cu care trebuie s a tept m pân când
suntem perfect clarifica i în ceea ce prive te voia lui Dumnezeu. De exemplu, atunci
când pl nuim c s toria nu ne putem permite s fim nesiguri. Avem nevoie s fim
perfect siguri de voia lui Dumnezeu înainte de a ne decide. Decizia de a te c s tori
cu un anumit partener are o importan mai mare decât decizia de a pleca într-o
c l torie la o anumit dat pentru c efectele ei sunt mult mai ample.

De obicei, cu cât e mai important decizia, cu atât mai mult trebuie s a tept m s
fim siguri de voia lui Dumnezeu. Dac ne încredem în Domnul, nu ne va fi team s
a tept m.

10/39
Nu trebuie s o lu m înainte de capul nostru, f r a a tepta momentul stabilit de
Dumnezeu pentru un anumit lucru, de teama c a teptând am putea pierde ceea ce
e cel mai bun. Dumnezeu este suficient de capabil s asigure i s protejeze cel mai
bun lucru pentru noi în fiecare domeniu. Când d m n val ner bd tori, pierdem
mereu cel mai bun lucru pentru noi, pe care ni-l asigur Domnul. Biblia spune c
cel care crede „...nu se va gr bi s fug ” (Isaia 28:16).

În Psalmul marii „C l uziri” - Psalmul 25 - David vorbe te mereu i mereu de

a teptarea Domnului (versetele 3, 5, 21). Niciun om care a teapt timpul Domnului
nu va regreta vreodat c a a teptat, pentru c Dumnezeu lucreaz i se dezv luie
pe Sine „pentru cei care a teapt (arz tor) totul de la El” (Isaia 64:4; cf.49:23).

Adesea, numai pe m sur ce a tept m, Dumnezeu poate s ne dezv luie planurile

Sale. James McConkey, în bro ura sa, „C l uzire”, a scris, „Uneori iei de la robinet
un pahar cu ap nisipoas i tulbure. Cum o limpeze ti? Pui paharul cu apa
murdar pe mas . Secund cu secund , sedimentul se depoziteaz la fundul
paharului. Treptat, apa devine mai limpede. În câteva momente, este a a de
limpede c po i distinge obiectele prin ea. Toate s-au întâmplat doar prin a teptare.
Aceea i lege se aplic i în t râmul c l uzirii. i în aceast situa ie, re eta magic
pe care ne-o propune Dumnezeu este a teptarea..... Pe m sur ce a tept m,
sedimentele se depun la fund..... Lucrurile neînsemnate î i preiau exact locurile lor
inferioare. Lucrurile mari se arat în importan a lor cuvenit . A teptarea este
solu ia pentru toate .... Marea majoritate a gre elilor noastre vin din neglijarea ei.
Graba este prea adeseori o capcan a lui Satan i nu o necesitate venit din
c l uzire.....”

„Uneori ne g sim într-o încurc tur atât de mare încât ni se pare c nu mai e cu
putin s primim vreo c l uzire. Pentru astfel de situa ii psalmistul ne transmite
un mesaj pre ios, folosindu-se de o compara ie cu str jerii. „Sufletul meu a teapt
pe Domnul mai mult decât a teapt str jerii diminea a” (Psalmul 130:6).

Cum se uit dup zorii dimine ii oamenii care a teapt r s ritul în orele nop ii?
R spunsul are patru p r i:- „Se uit în întuneric. Se uit dup ceea ce vine încet.
Se uit dup ceea ce este sigur c vine. Se uit dup ceea ce, atunci când vine,
aduce lumina zilei.”

„La fel se întâmpl cu noi, cei care a tept m c l uzirea. Adesea, încurc tura
noastr este atât de grav încât p rem a a tepta într-un întuneric total. De multe
ori, pentru aceia care a teapt ziua, primii zori de zi par a veni, oh, a a de încet!
Îns , a a cum nu a existat niciodat o noapte care s nu se sfâr easc odat cu
r s ritul, tot atât de sigur este i faptul c noaptea noastr de incertitudine se va
sfâr i în lumina r s ritului c l uzirii lui Dumnezeu. În cele din urm , asemenea
r s ritului venit atât de încet care, odat sosit, aduce lumin i binecuvântare
nem surat , atunci când, în sfâr it, c l uzirea lui Dumnezeu va r s ri peste noi, ea
ne va bucura atât de mult sufletele noastre aflate în a teptare i va lumina atât de
puternic calea noastr întunecat , încât aproape vom uita zilele lungi când am
a teptat în întuneric”.

Feri i-v de a a tepta în grab . Ner bdarea se na te întotdeauna din necredin .

Despre israeli ii din pustie se spune c „nu au a teptat (cu ardoare) împlinirea
planului S u” (Psalmul 106:13). Drept consecin , ei au pierdut lucrul cel mai bun
oferit lor de Dumnezeu. Fie ca Dumnezeu s ne salveze de la o astfel de tragedie!

11/39
Neîncrederea în sine

„....nu te sprijini pe în elepciunea ta .... i El î i va netezi c r rile” (Proverbe 3:5,6).

Acela care d mai mult crezare propriei în elepciuni naturale în privin a aspectelor
spirituale ale vie ii trebuie s înve e una din lec iile fundamentale ale vie ii cre tine.
Inteligen a mediocr nu poate, prin ea îns i, s -l priveze pe om de cunoa terea voii
lui Dumnezeu, dac El se bazeaz pe Dumnezeu. Dar dependen a mândr de
propria de tept ciune i capacitate de prevedere îl poate împiedica s afle voia lui
Dumnezeu. Pavel spune, în Filipeni 3:3, c un credincios ar trebui s fie
caracterizat printr-o lips de încredere în sine.

Pavel era un mare intelectual dar i el a trebuit s se îndoiasc de sine i s se

bazeze pe Dumnezeu. Din propria sa experien , el scrie cre tinilor corinteni,
„Nimeni s nu se în ele: dac cineva dintre voi se crede în elept în veacul acesta, s
se fac nebun, ca s ajung în elept. C ci în elepciunea lumii acesteia este nebunie
înaintea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 3:18,19).

În elepciunea lumeasc este o piedic în calea cunoa terii voii lui Dumnezeu i de
aceea nu trebuie s ne baz m pe ea.

Pentru ca nu cumva aceast ultim afirma ie s fie în eleas gre it, l sa i-m s
adaug o scurt explica ie. Respingerea în elepciunii lume ti nu înseamn
nefolosirea abilit ilor intelectuale. Pavel i le-a folosit i nici nu se pune problema
ca el s fi cerut vreodat altora s nu i le foloseasc . În elepciunea lumeasc nu
poate avea nici sensul de educa ie i nici pe acela de înv are, deoarece în acest
caz, atât eruditul Pavel cât i pu in înv a ii corinteni (c rora le scrie el) ar fi trebuit
s le abandoneze pe acestea.

În elepciunea lumeasc despre care vorbe te Pavel se refer la încrederea pe care

ne-o punem în propriile noastre abilit i intelectuale, fie c avem înv tur mult
sau pu in . Este o boal care îi chinuie deopotriv pe cei înv a i i pe cei
neînv a i.

Biblia îi asemuie te pe credincio i cu oile. Oaia este un animal prostu , incapabil s

se orienteze i extrem de imprudent. Singurul mod în care ea poate fi în siguran
este s î i urmeze p storul oriunde se duce el. Acesta este un fapt foarte umilitor,
greu de acceptat pentru un om care se încrede în sine. Mândria lui se va revolta la
simpla sugestie c el ar fi chiar atât de prostu în chestiunile spirituale.

De aceea, a nu- i pune cu totul încrederea în tine însu i reprezint o condi ie

absolut necesar pentru cunoa terea c l uzirii lui Dumnezeu în via a noastr .

David a stat înaintea Domnului a a cum st o oaie înaintea p storului i, prin

urmare, a tr it c l uzirea Divin . „Domnul este P storul meu. ...El m duce.... El
m c l uze te" (Psalmul 23:1-3). Dac omul nu se smere te i nu adopt o pozi ie
umil , el nu poate cunoa te c ile lui Dumnezeu. „El (Dumnezeu) face pe cei smeri i
s umble în dreptate, El înva pe cei smeri i calea Sa” spune David în Psalmul
25:9.

Încrederea în sine i se potrive te omului lumesc, îns nu este deloc potrivit copiilor
lui Dumnezeu. Adeseori ea este cauza pentru care mul i credincio i rateaz planul
lui Dumnezeu pentru vie ile lor. Încrez tori în propriile abilit i, ei nu caut cu
d ruire voia lui Dumnezeu. În schimb, ei se bazeaz pe propria inteligen i astfel
se r t cesc.

12/39
Adesea, Dumnezeu permite e ecul i confuzia în via a noastr pentru ca astfel noi
s putem vedea caracterul cu totul corupt al inimilor noastre i sl biciunea ra iunii
umane, atât de supus gre elilor, i s înv m s ne ag m cu cât mai mult
t rie de El.

Una din lec iile principale pe care Domnul a c utat s le-o dea ucenicilor S i a fost
aceea c ei nu puteau face nimic f r El (Ioan 15:5). Ucenicii au avut multe
dificult i în înv area acestei lec ii; la fel i noi.

Omul umil, care î i recunoa te limitele i se sprijin puternic pe Dumnezeu, va

descoperi f r greutate voia Divin . Pe de alt parte, doctorul în teologie, care
depinde de preg tirea de la seminar, va fi l sat s bâjbâie în întuneric.

Ascultare în fiecare domeniu

"Recunoa te-L în toate c ile tale, i El î i va netezi c r rile” (Proverbe 3:6).

Uneori suntem ner bd tori s afl m c l uzirea lui Dumnezeu într-un domeniu al
vie ii naostre, dar nu la fel de dornici în a avea direc ia Lui i pentru alte domenii.

De exemplu, putem c uta cu ardoare voia lui Dumnezeu în c s torie, dar poate nu
facem la fel când c ut m o slujb . Sau ar putea fi invers. Ori, poate c ut m
c l uzirea lui Dumnezeu pentru cum i unde s ne petrecem concediul, dar poate
c niciodat nu-L întreb m cum s ne cheltuim banii. Acest lucru se întâmpl
deoarece suntem înclina i s dorim c l uzirea lui Dumnezeu atunci când ne
convine. Adesea, motive egoiste, de care nici nu suntem con tien i, pândesc în
inimile noastre.

C ut m voia lui Dumnezeu în unele chestiuni pentru c nu vrem s facem gre eli
care s ne poat cauza suferin sau pierdere. Motivul nu este s -i fim pl cu i lui
Dumnezeu, ci s ne sim im bine i prosperi. Prin urmare, e u m în primirea
c l uzirii lui Dumnezeu, pentru c El a promis s -i c l uzeasc numai pe aceia
care Îl recunosc în toate c ile lor, pe aceia care accept cu bucurie direc ia Lui în
fiecare domeniu al vie ii lor.

Exist multe domenii în care voia lui Dumnezeu ne este deja revelat în Scriptur .
De exemplu, Biblia spune c Dumnezeu vrea s fim sfin i i mul umitori: „c ci
aceasta este voia lui Dumnezeu, sfin irea voastr : s v feri i de desfrânare...”,
„Mul umi i pentru toate, c ci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus
pentru voi” (1 Tesaloniceni 4:3; 5:18).

În mod asem n tor, ni se spune c Dumnezeu a teapt s ne iubim aproapele ca

pe noi în ine (Romani 13:9). Dac am primit iertarea i salvarea lui Dumnezeu, ar
trebui s dorim acela i lucru pentru aproapele nostru. Voia lui Dumnezeu este
dezv luit limpede în Noul Testament: noi s fim martorii Lui (Faptele Apostolilor
1:8).

Iubirea pentru aproapele nostru implic grija, în primul rând pentru nevoile lui
spirituale, dar nu exclude grija fa de alte nevoi. Dumnezeu a spus, „s - i împar i
pâinea cu cel fl mând …………………..dac vezi pe un om gol s -l
acoperi………….Atunci lumina ta va r s ri ca zorile i vindecarea ta va încol i
repede; dreptatea ta î i va merge înainte i slava Domnului va fi paza din spatele
t u. Atunci tu vei chema i Domnul va r spunde; vei striga i El va zice: „Iat -M !”
Dac vei îndep rta jugul din mijlocul t u, amenin rile cu degetul i cuvintele

13/39
de arte, dac vei da mâncarea ta celui fl mând i vei s tura sufletul lipsit, atunci
lumina ta va r s ri peste întunecime i întunericul t u va fi ca ziua în amiaza mare!
Domnul te va c l uzi neîncetat” (Isaia 58:7-11).

Dumnezeu se bucur s - i descopere planurile acelora care nu sunt egoi ti i care

se îngrijesc de nevoile altora. Dac e u m în a-L asculta pe Domnul în aceste
domenii unde El deja i-a dezv luit voia, atunci nu ne putem a tepta ca El s ne
c l uzeasc în alte probleme.

Este un principiu al c l uzirii Divine acela potrivit c ruia Dumnezeu niciodat nu

ofer mai mult lumin aceluia care ignor lumina pe care o are deja. Dumnezeu
nu ne arat al doilea pas înainte s -l parcurgem pe primul. „Când vei umbla (pas cu
pas), pasul nu- i va fi stânjenit.... Eu î i voi deschide calea înaintea ta”, este
promisiunea Lui (Proverbe 4:12 - Parafrazat).

El este interesat de fiecare pas al nostru. „Domnul înt re te pa ii omului (bun) i

astfel El î i g se te pl cere în calea lui” (Psalmul 37:23). Iat aici o alt promisiune
de c l uzire pentru cel ce ascult : „Eu, zice Domnul, te voi înv a i- i voi ar ta
calea pe care trebuie s-o urmezi; te voi sf tui cu ochiul asupra ta. (Dar) nu fi i ca un
cal sau ca un catâr care nu au pricepere, pe care-i strune ti cu un frâu i cu o
z bal , ca s nu se apropie de tine” (Psalmul32:8,9). Pe cal îl caracterizeaz
ner bdarea, dorind întotdeauna s o ia la goan înainte, în timp ce m garului îi
este caracteristic înc p ânarea, refuzând adeseori s înainteze. Noi trebuie s
evit m ambele atitudini.

Când suntem neascult tori, Dumnezeu ne vorbe te prin con tiin . De aceea
trebuie s fim aten i la ce ne spune con tiin a, s inem seama întotdeauna de
vocea con tiin ei.

Isus a spus, „Ochiul este lumina trupului t u. Dac ochiul t u este s n tos, tot
trupul t u este plin de lumin ” (Luca 11:34). Ce a vrut s spun Isus prin „ochi”?
În Matei 5:8, El a identificat viziunea spiritual cu puritatea inimii. Deci, ochiul se
refer la con tiin , care, atunci când este întotdeauna plin de ascultare, ne
conduce la puritatea inimii.

De una singur , con tiin a nu este vocea lui Dumnezeu pentru c ea este format i
modelat de principiile pe care î i bazeaz o persoan propria via . Dar, dac este
format i modelat dup înv turile Bibliei, ea va reflecta din ce în ce mai bine
etalonul lui Dumnezeu.

F g duin a din Luca 11:34 este c , dac ne p str m con tiin a curat , lumina lui
Dumnezeu ne va inunda via a i astfel vom cunoa te astfel voia Lui. Dac în via a
de zi cu zi d m gre în a asculta vocea con tiin ei, nu vom putea asculta nici vocea
Duhului când c ut m c l uzirea lui Dumnezeu.

Supunerea imediat fa de Dumnezeu în orice situa ie în care ne vorbe te El este

unul din secretele c l uzirii. Am auzit recent despre un b iat de 15 ani, orb din
na tere, care a pilotat i a f cut s aterizeze un aparat de zbor în condi ii de
siguran . Aceast fapt remarcabil s-a datorat supunerii imediate fa de fiecare
ordin dat de instructorul pilot.

În confruntarea cu problemele de tot felul, ne putem sim i asemenea unor oameni

orbi care încearc s fac s aterizeze un avion pe o pist necunoscut i invizibil .

14/39
Dar, dac ne cultiv m obiceiul de a ne supune f r preget poruncilor lui
Dumnezeu, vom reu i s ateriz m în siguran .

Predare necondi ionat

„V îndemn, dar, fra ilor, pentru îndur rile lui Dumnezeu, s aduce i trupurile voastre
ca o jertf vie, sfânt , pl cut lui Dumnezeu....ca s pute i în elege care este voia lui
Dumnezeu cea sfânt , pl cut i des vâr it ” (Romani 12:1,2).

Noul Testament ne îndeamn s devenim robi ai Domnului. Pavel însu i s-a numit
pe sine rob de bun voie al lui Isus Hristos. În Vechiul Testament, existau dou
clase de servitori – robul i servitorul angajat. Un rob, spre deosebire de servitorul
angajat, nu era niciodat pl tit. El era cump rat de st pânul lui cu un pre i,
drept urmare, tot ce era el i tot ceea ce poseda el apar ineau st pânului s u.

Aceasta e ceea ce fiecare credincios trebuie s se recunoasc pe sine a fi. Timpul

nostru, banii, talentele, familiile, posesiunile, mintea i trupurile noastre – totul –
apar in St pânului i Domnului nostru, pentru c sunt ale Lui prin faptul c ne-a
r scump rat pe noi pe Cruce (1 Corinteni 6:19,20).

De aceea suntem îndemna i s ne înf i m trupurile noastre, odat pentru

totdeauna, ca o jertf vie, exact ca arderile de tot din Vechiul Testament. Spre
deosebire de jertfa pentru p cat, arderea de tot era adus în întregime lui
Dumnezeu i simboliza dedicarea total a celui care o aducea Domnului. Când un
om aducea o ardere de tot, el nu primea nimic înapoi. Dumnezeu putea s fac
orice dorea cu acea jertf . Ea era simbolul Crucii de la Calvar, unde Domnul Isus s-
a oferit pe Sine în mod absolut Tat lui S u zicând: „Tat , fac -se nu voia Mea, ci a
Ta!”

Iat ce însemn s ne aducem trupurile noastre ca o jertf vie lui Dumnezeu:

trebuie s murim fa de propria noastr voin i s alegem s fim folosi i de El.
Numai atunci putem afla voia Lui.

De obicei, absen a acestui fel de predare este motivul principal datorit c ruia nu
suntem capabili s descoperim voia lui Dumnezeu. Predarea noastr lui Dumnezeu
este adesea f cut cu rezerve. Nu suntem cu adev rat gata s accept m orice ne
poate oferi Dumnezeu.

Am întâlnit odat un frate care era gata s î i asume orice profesie în afara slujirii
cre tine ca activitate permanent . I-am spus c tocmai aceast rezerv îl împiedica
s vad limpede planul lui Dumnezeu pentru via a lui. Când, în cele din urm , s-a
predat total Domnului, a ob inut imediat o asigurare mai profund a voii lui
Dumnezeu. Dumnezeu nu l-a chemat la slujirea cre tin permanent , îns El dorea
ca acel frate s fie gata i pentru aceasta.

Mul i care vin la Dumnezeu sub pretextul c doresc s -I cunoasc voia vor, de fapt,
numai aprobarea Lui pentru o cale deja aleas de ei în i i. De aceea nu primesc
niciun r spuns de la El.

Cât de repede s-ar rezolva problemele noastre de c l uzire, dac ne-am da pe noi
în ine Domnului nostru, spunând, „Doamne, sunt gata s accept orice, dac Tu
doar m-ai asigura c aceea este voia Ta. Alege Tu pentru mine, Domnul meu. Nu
am nicio op iune în aceast problem ”.

15/39
Consim mântul lui Avraam de a merge oriunde i de a face orice, oricând, pentru
Dumnezeu a fost motivul pentru care el a devenit „prietenul lui Dumnezeu”.

George Muller, din Bristol (Anglia), a fost un om cu o credin mare i unul care
putea descoperi voia lui Dumnezeu cu o exactitate remarcabil . Spunea referitor la
aceasta: „la început, caut s -mi aduc inima într-o asemenea stare încât nu are nicio
voin proprie în leg tur cu o problem ap rut . Nou zecimi din necazurile
oamenilor î i au cauza exact aici. Nou zecimi din greut i sunt dep ite când
inimile noastre sunt gata s fac voia Domnului, oricare ar fi aceasta. Când cineva
este sincer în aceast privin , aceluia nu îi mai r mâne decât un drum scurt pân
la cunoa terea voii Lui”.

Unii doresc s afle mai întâi voia lui Dumnezeu înainte de a decide dac s se
supun sau nu. Dar Dumnezeu nu- i dezv luie voia unor astfel de oameni.

Isus a spus, „Dac voie te cineva s fac voia Lui, va cunoa te....” (Ioan 7:17). A
consim i la a face orice porunce te Dumnezeu, aceasta este singura cale care ne va
face capabili s cunoa tem care este voia Lui perfect . Acest lucru se aplic atât
lucrurilor m runte cât i celor mari.

O minte reînnoit

„S nu v conforma i veacului acestuia, ci s fi i transforma i prin înnoirea min ii

voastre, ca s pute i în elege care este voia lui Dumnezeu, cea bun , pl cut i
des vâr it (Romani 12:2).
Ceea ce este lumesc astup urechile duhului nostru, împiedicându-ne s auzim
vocea lui Dumnezeu. Fiecare persoan care tr ie te în aceast lume este afectat de
spiritul acestei lumi. Nimeni nu se sustrage influen ei ei. Din copil rie, fiecare din
noi absoarbe în sine însu i, mai mult sau mai pu in, din spiritul acestei lumi – prin
ceea ce auzim, vedem i citim.

Acest spirit afecteaz în mod special min ile noastre i ne influen eaz gândirea.
Drept urmare, în mod firesc, deciziile pe care le lu m se bazeaz , în principal, pe
considera ii lume ti.

Duhul lui Dumnezeu, Care vine s locuiasc în noi atunci când suntem „n scu i
din nou”, se opune spiritului acestei lumi i de aceea dore te s ne reînnoiasc
gândirea în totalitate.

Scopul final al lui Dumnezeu pentru noi este s fim asemenea Fiului S u. Aceasta
este componenta fundamental a voii Lui pentru noi to i. Orice altceva – cu cine ne
vom c s tori, unde vom locui i unde vom munci – este secundar.

Toate interac iunile lui Dumnezeu cu noi sunt direc ionate c tre acest scop final –
s ajungem asemenea lui Isus (vezi Romani 8:28 i 29). Dar acest lucru poate fi
împlinit în noi numai pe m sur ce permitem Duhului Sfânt s ne reînnoiasc
min ile zi de zi. Cu cât sunt min ile noastre mai reînnoite, cu atât mai exact vom
putea deslu i voia lui Dumnezeu la r spântiile vie ii.

În esen , lumescul nu este ceva extern, cum ar fi mersul la filme, b utura,

fumatul, hainele scumpe i la mod , podoabele sau via a extravagant . Acestea pot
indica o persoan lumeasc , dar ele sunt numai expresia exterioar a unei gândiri
lume ti.

16/39
În esen , conformarea cu lumea este de g sit la nivelul min ii unei persoane i se
manifest în moduri diferite, mai ales în luarea deciziilor.

De exemplu, când se are în vedere o slujb sau o carier , deciziile unei persoane
lume ti vor fi determinate de factori ca salariul, perspectivele de promovare,
confortul, u urin a, avantajele etc. În privin a c s toriei, ele vor fi influen ate de
aspecte ca situa ia familial , zestrea, pozi ia social , frumuse ea fizic sau averea.

Pe de alt parte, deciziile unui credincios vor fi determinate în principal de factori

spirituali, de i alte considerente nu trebuie neglijate. Slava Numelui lui Dumnezeu i
extinderea Împ r iei Lui ar trebui s fie prima noastr grij . De aceea, Domnul ne-
a înv at s ne rug m la început „Sfin easc -Se Numele T u, vie Împ r ia Ta” i
abia apoi „Fac -se voia Ta”.

Procesul identific rii i abandon rii motivelor lume ti este vital dac vrem s afl m
voia lui Dumnezeu. A spune „Dumnezeu m-a condus”, când motivele noastre au
fost egoiste, este blasfemie. În astfel de cazuri, este mult mai bine s spunem c
decizia a fost doar a noastr , decât s lu m în de ert Numele lui Dumnezeu, ca s
ascundem sub un paravan de spiritualitate lumescul din noi.

Nu câ tig m nimic prin simpla convingere a altora ( i chiar a noastr ) cum c noi
am împlini voia lui Dumnezeu. În cele din urm , Dumnezeu nu poate fi prostit. A a
cum spune Biblia, „Toate c ile omului sunt curate în ochii lui, dar cel ce cânt re te
duhurile este Domnul” ....”Orice cale a omului este dreapt în ochii lui, dar Cel ce
cânt re te inimile este Domnul” (Proverbe 16:2; 21:2).

Înnoirea min ii noastre ne va determina s începem s gândim a a cum gânde te

Dumnezeu i s vedem situa iile i oamenii a a cum le vede El. Mintea lui Pavel era
atât de reînnoit încât îndr znea s spun c are gândul lui Hristos i c el nu îi
mai prive te pe oameni dintr-o perspectiv uman (1 Cor. 2:16; 2 Cor. 5:16).
Rug ciunea lui pentru credincio ii coloseni era ca i ei s fie astfel transforma i –
„nu încet m s ne rug m pentru voi i s cerem s v umple i de cunoa terea
deplin a voii Lui, în orice fel de în elepciune i de pricepere duhovniceasc ”
(Coloseni 1:9).

O astfel de transformare a min ilor noastre ne va face capabili s cunoa tem ce-I
este pl cut lui Dumnezeu i ce nu, putând discerne u or voia Lui în situa iile
diferite cu care ne confrunt m.

Promisiunea lui Dumnezeu pentru noi în aceast perioad a Noului Testament este
aceasta: „acesta este leg mântul pe care-L voi face.... Voi pune legile Mele în mintea
lor i le voi scrie în inimile lor..... to i M vor cunoa te în ei în i i” (Evrei 8:10;
10:16).

Reînnoirea aceasta ne va aduce nu doar în elegerea voii lui Dumnezeu, ci i

în elegerea metodelor Lui i a scopului Lui – vom cunoa te nu doar ce dore te
Dumnezeu de la noi s facem, ci i cum dore te El s facem i de ce.

A face voia lui Dumnezeu poate fi o corvoad dac nu pre uim scopurile Lui. Când
le pre uim, voia lui Dumnezeu devine pentru noi ceea ce a fost pentru Isus – o
desf tare.

17/39
Numai datorit propriei noastre ignoran e privind natura lui Dumnezeu ajungem s
ne fie fric de voia Lui. Dac L-am cunoa te mai bine, am tres lta de fericire s
împlinim fiecare porunc a Lui.

Cum pot fi reînnoite min ile noastre? O so ie care tr ie te aproape de so ul ei, în

comuniune strâns cu el, ajunge s cunoasc din ce în ce mai mult din mintea i
c ile so ului, pe m sur ce trec anii.

Acela i lucru se aplic i rela iei dintre credincios i Dumnezeu. Na terea din nou
este ca o c s torie cu Domnul Isus. Acel punct trebuie s fie începutul unei
umbl ri în p rt ie apropiat cu Domnul, vorbind cu El zi de zi.

Trebuie totodat s -L l s m i pe El s vorbeasc inimilor noastre zi de zi, atât prin

Cuvântul Lui cât i prin disciplina încerc rilor pe care El le trimite în via a noastr .
Astfel, vom vedea cum cre tem în asem nare cu imaginea Domnului nostru (2
Corinteni 3:18). Dac neglij m medita ia zilnic la Cuvântul lui Dumnezeu i
p rt ia în rug ciune cu Domnul, ne va fi foarte greu s descoperim planurile lui
Dumnezeu. Medita ia la Cuvântul lui Dumnezeu poate îndrepta c ile gândirii
pervertite i strâmbe i ne poate deschide spiritual, devenind sensibili la Vocea lui
Dumnezeu.

Putem recunoa te vocea Domnului numai deprinzându-ne s o auzim. Un om

recent întors la Domnul l-a întrebat odat pe un slujitor matur ce înseamn ceea ce
a spus Hristos prin „Oile Mele cunosc vocea Mea”, c ci el nu auzea vocea
Domnului. Slujitorul Domnului a r spuns: „Da, este adev rat c oile Lui cunosc
vocea Lui, dar este tot atât de adev rat c mieii trebuie s înve e s-o recunoasc ”.
Un fiu poate identifica u or vocea tat lui s u numai dac a auzit-o suficient de des.
Chiar i a a, numai printr-o ascultare constant a vocii Domnului, noi ajungem s
fim capabili s-o distingem dincolo de zgomotul i larma altor voci care ne sun în
minte când c ut m voia lui Dumnezeu.

Dac e ti obi nuit s ascul i vocea Domnului, atunci, în vreme de pericol,

promisiunea Lui este: „Urechile tale vor auzi dup tine glasul care va zice: „Iat
drumul, merge i pe el!”, când ve i voi s v mai întoarce i la dreapta sau la stânga”
(Isaia 30:21).

Dac , pe de alt parte, ne întoarcem la Domnul doar în vremuri de strâmtorare,

este posibil s nu auzim vocea Lui deloc.

Unii copii ai lui Dumnezeu sunt a a de ocupa i încât nu au timp s -L asculte pe

Domnul în via a lor de zi cu zi iar, la vreme de necaz, doresc s afle imediat voia
Lui. Vorbind despre asemenea credincio i, G. Christian Weiss spunea c omul care
se roag doar în situa ii de pericol se roag în spiritul acesta: „Doamne Isuse, am
fost groaznic de ocupat i nu am avut a a de mult timp s vorbesc cu tine. Iart -
m . Dar acum, Doamne, sunt într-o situa ie critic i trebuie s aflu voia Ta, în
aceast problem foarte important , pân mâine diminea la ora 10. A a c te rog,
Doamne, gr be te-Te i arat -mi-o. Amin.” Voia lui Dumnezeu nu este revelat într-
un asemenea mod i categoric nu unor astfel de persoane.

P rt ia zilnic cu Dumnezeu în medita ie i în rug ciune este vital dac vrem s

avem c l uzirea lui Dumnezeu în vie ile noastre.

18/39
Rezumat
Dac vrem s g sim voia lui Dumnezeu, trebuie mai întâi s îndeplinim
urm toarele condi ii:

1. Trebuie s credem c Dumnezeu ne va ar ta voia Lui. O astfel de credin se va

caracteriza prin dorin arz toare i r bdare. Trebuie s fim gata s a tept m
timpul lui Dumnezeu.
2. Trebuie s ne îndoim de propria de tept ciune i, plini de smerenie, s ne
punem baza în Dumnezeu. Nu trebuie s ne ignor m abilit ile intelectuale, îns
încrederea noastr trebuie s fie în Dumnezeu i nu în noi în ine.
3. Trebuie s fim gata s facem voia lui Dumnezeu în fiecare domeniu al vie ii
noastre, nu doar în câteva dintre ele. Trebuie s ne supunem luminii pe care
Dumnezeu ne-a dat-o deja i s ne p str m întotdeauna con tiin a curat .
4. Trebuie s ne pred m f r rezerve lui Dumnezeu i s fim gata s accept m
orice alege El pentru noi.
5. Trebuie s umbl m zilnic cu Dumnezeu, ascultând la ceea ce El are s ne
spun . De aceea trebuie s -I permitem s ne reînnoiasc mintea i s ne
elibereze de principiile gândirii lume ti.

19/39
 CAPITOLUL 3

C L UZIREA PRIN M RTURIA INTERIOAR

În ceea ce prive te mijloacele prin care Dumnezeu ne c l uze te, trebuie s inem
cont de faptul c principiile biblice sunt mai importante decât experien ele
personale chiar i ale celor mai evlavio i b rba i sau femei.

Dumnezeu nu se limiteaz la a lucra prin acele mijloace pe care le descriem noi. El

este Suveran i poate folosi uneori mijloace de c l uzire miraculoase în locul celor
normale. El a c l uzit Israelul în pustie printr-un stâlp de nor i printr-unul de foc,
dar aceast metod a încetat când au intrat în Canaan.

Faptele Apostolilor prezint câteva cazuri de c l uzire extraordinar . Un înger i-a

vorbit lui Filip i i-a spus s p r seasc Samaria i s mearg pe drumul pustiu
(8:26). Lui Anania, Dumnezeu i-a spus într-o viziune s mearg i s -l întâlneasc
pe Saul (9:10-16). Petru a avut o viziune în care Dumnezeu i-a decoperit c el era
cel care trebuia s duc evanghelia neamurilor (10:9-16). Pavel a avut o viziune
care-i ar ta s mearg în Macedonia (16:9). Tot el vorbe te despre un moment
când, aflându-se în Ierusalim, Domnul i-a dat într-o viziune direc ii de ac iune
(22:17-21). Dar acestea sunt mai degrab excep ii decât regula.

Nu putem ignora în întregime posibilitatea ca Dumnezeu s - i direc ioneze i ast zi

copiii în moduri asem n toare. Dar, a a cum vedem i în Faptele Apostolilor, astfel
de cazuri sunt rare.

În aceast carte ne ocup m doar de mijloacele obi nuite de c l uzire. În Vechiul

Testament, aflarea voii lui Dumnezeu pare s fi fost o sarcin u oar . Legea lui
Moise era clar i specific în privin a multor lucruri. În pustie, Israeli ii trebuiau
doar s observe i s urm reasc stâlpul de nor ziua i stâlpul de foc noaptea. Nu
era nevoie s fie spirituali pentru a ti când i unde s se deplaseze. Aveau nevoie
doar de vedere bun !

Când marele preot c uta s g seasc voia lui Dumnezeu, tot ce avea de f cut era s
arunce „Urim i Tumim” în prezen a Domnului i acestea indicau „Da” sau „Nu”.
Totul era a a de simplu pentru c erau modalit i externe i u or de perceput prin
sim uri.

Bizuindu-ne pe Duhul Sfânt

În contrast cu toate acestea, cunoa terea voii lui Dumnezeu pare s fie mult mai
dificil pentru noi în epoca noastr . Motivul este acela c Dumnezeu dore te s ne
dovedim nou în ine care este voia Lui perfect (Romani 12:2).

Acum, Duhul Sfânt locuie te în cel credincios, fiindu-i C l uz , i El înlocuie te

toate mijloacele externe de c l uzire care au existat în Vechiul Testament.
C l uzirea extern este pentru cel imatur. C l uzirea intern este pentru cel matur
– i aceasta este calea prin care Dumnezeu dore te s - i c l uzeasc ast zi to i
copiii.

Când c ut m voia lui Dumnezeu, avem nevoie s descoperim ce ne spune Duhul

Sfânt în duhurile noastre. De aceea este esen ial s c ut m s fim umplu i cu

20/39
Duhul Sfânt. Biblia spune, „nu fi i nepricepu i, ci în elege i care este voia
Domnului.......dimpotriv , fi i plini de Duh” (Efeseni 5:17,18).

Cuvintele din Luca 4:1 sunt i ele semnificative – „Iar Isus, plin de Duh Sfânt .....a
fost dus de Duhul (Sfânt) în pustie”. Pe tot parcursul vie ii Sale p mânte ti Domnul
Isus a fost guvernat i c l uzit numai de m rturia interioar a Duhului Sfânt –
niciodat de vreo constrângere sau sfat omenesc, nici m car de vreo rug minte
înduio toare. Aceast sensibilitate la vocea Duhului se g sea i la primii cre tini.
În Faptele Apostolilor îl vedem pe Filip ac ionând la îndemnul interior al Duhului i
al turându-se carului omului de stat etiopian (Faptele Apostolilor 8:29); pe Petru
supunându-se vocii interioare a Duhului care-l direc iona spre casa lui Cornelius
(Faptele Apostolilor 10:19,20); pe liderii bisericii din Antiohia recunoscând m rturia
Duhului Sfânt în duhurile lor, m rturie care confirma chemarea lui Saul i a lui
Barnaba la slujirea misionar printre neamuri (Faptele Apostolilor 13:2). Acela i
Duh dore te s ne c l uzeasc pe fiecare dintre noi în fiecare decizie.

Recunoscând vocea Duhului

Duhul Sfânt ne vorbe te mai degrab printr-o presiune interioar în duhurile

noastre decât printr-o voce perceptibil . El ne îndeamn dinl untru fie s ac ion m
fie s nu ac ion m într-o anumit direc ie. În mod normal, aceasta este rezultatul
unui timp îndelungat petrecut în rug ciune, în cânt rirea avantajelor i
dezavantajelor unui curs de ac iune propus.

Totu i, Duhul Sfânt ne poate da uneori i un îndemn brusc s mergem undeva sau
s facem ceva. Îns impulsurile nea teptate de a face ceva ridicol pot veni de la Cel
R u sau de la noi în ine. De aceea trebuie s fim pruden i în aceste situa ii.

În orice caz, Duhul Sfânt nu ne va conduce niciodat contrar înv turilor Bibliei.
Putem distinge vocea Duhului Sfânt prin presiunea crescând pe care o produce în
duhurile noastre i prin pacea sporit pe care El o d min ilor noastre, pe m sur
ce ne rug m cu privire la o problem .

„Gândirea Duhului este via i pace” (Romani 8:6). De obicei, vocea lui Satan este
chinuitoare i adesea înso it de amenin ri, pentru situa ia în care nu ne
supunem imediat ei.

Dumnezeu ne d mereu suficient timp pentru a analiza i a ne asigura de voia Lui.

Totu i, în anumite ocazii, Duhul ne poate conduce s facem ceva ce min ile noastre
nu pot în elege pe deplin.

Stephen Grellet, un predicator american, a fost condus odat de Duhul la o tab r

de exploatare forestier pe care a g sit-o p r sit . Dar el a fost a a de sigur de
c l uzirea lui încât a intrat în sala de mese, care era pustie, i a inut o predic .
Mul i ani mai târziu, un b rbat l-a abordat pe Grellet în Londra. Amintindu-i de
acea întâmplare, i-a spus c el a fost buc tarul acelei tabere i singurul prezent
acolo în acea zi. Era ascuns în spatele unei ferestre i ascultase predica lui Grellet.
A fost transformat i a început s lucreze pentru Domnul.

Îns o asemenea c l uzire este extrem de rar . Adesea nu este u or s distingem

între vocea propriei inimi i vocea Duhului, pentru c inimile noastre sunt atât de
în el toare. De exemplu, gândindu-ne la un posibil partener de via , putem
confunda u or presiunea emo ional i „sentimentul crescând de pace i de bucurie
pe care îl primim atunci când ne gândim la ceea ce ar urma” cu m rturia Duhului

21/39
Sfânt. ansele s fim în ela i scad considerabil dac ne examin m motiva iile i ne
asigur m c numai Slava Lui Dumnezeu este ceea ce dorim, c suntem gata s
accept m orice ne va cere Dumnezeu.

De obicei, în cazul în care lipse te o asemenea predare sau dac motiva iile sunt
egoiste ajungem s r t cim. Uneori, voia lui Dumnezeu poate fi exact ceea ce ne
place nou , îns poate fi i exact ceea ce, în mod instinctiv, nu dorim.

Nu ar trebui s gândim c voia lui Dumnezeu este întotdeauna cea mai dificil cale
care ne st înainte. Îns nu e nici cea mai u oar . Când ne g sim într-o situa ie
dificil sau avem înainte o sarcin grea, putem fi tenta i s fugim. Aceast decizie
poate fi gre it în eleas drept c l uzirea Duhului. În aceste ocazii, dac suntem în
dubii, este mai bine s st m pe loc i s ne încredem în Domnul c ne va da har s
experiment m biruin a lui Hristos i în situa ia respectiv .

Atunci când trebuie s decizi asupra cursului unei ac iuni, un pas practic ar putea
fi trasarea unui „bilan ”. Trage o linie de-a curmezi ul unei foi de hârtie i scrie
toate motivele pentru a face un anumit lucru pe o parte, i toate motivele împotriva
acelui lucru de cealalt parte. Roag -te cu privire la aceste motive zi de zi i
revizuie te lista dac este necesar. Fii cu adev rat gata s accep i orice curs pe care
l-ar putea lua lucrurile. Pe m sur ce continui s te rogi, Duhul Sfânt î i va
transmite, în duhul t u, ce trebuie s faci. Dac tr ie ti o pace crescând în duhul
t u cu privire la un anumit curs al ac iunilor, de obicei, aceasta va fi un indiciu clar
a ceea ce dore te Dumnezeu s faci tu.

Biblia spune, „L sa i pacea lui Hristos (care vine din Hristos prin Duhul Sfânt) s
st pâneasc (s ac ioneze ca arbitru) în inimile voastre – decizând i a ezând cu
hot râre toate problemele care apar în min ile voastre” (Coloseni 3:15 – cu
subliniere). Ca la jocul de fotbal, care se opre te imediat atunci când arbitrul fluier
(pentru a indica un fault), la fel ar trebui s ne cercet m i noi când ne pierdem
pacea. Ar trebui s înaint m numai când avem pace perfect în duhurile noastre.

Realizând importan a Duhului

Este esen ial s recunoa tem importan a m rturiei interioare a Duhului Sfânt,
despre care am vorbit în acest capitol, pentru c aceasta este mijlocul principal prin
care Dumnezeu Î i c l uze te ast zi copiii. Întotdeauna trebuie s ne supunem
îndemnurilor interioare precum i cercet rilor interioare ale Duhului. Pentru un
credincios nu este suficient s fie c l uzit de principiul binelui i r ului. Acela era
nivelul Vechiului Leg mânt. Suntem chema i sub Noul Leg mânt al lui Dumnezeu
s tr im la un nivel mai înalt, împ rt ind via a adev rat a lui Dumnezeu i fiind
guverna i de acea via .

Aceste dou niveluri ale vie ii sunt simbolizate de cei doi pomi din gr dina Edenului
– pomul cuno tin ei binelui i r ului, respectiv pomul vie ii. Este bine s avem un
cod moral care ne spune ce este bine i ce este r u i s tr im potrivit acestui
standard. Dar aceasta înseamn întoarcerea la „tr irea sub lege”. Standardul
cre tin este mai înalt (Matei 5:17-48).

Watchman Nee, în bro ura sa, „Dou principii de conducere”, spune, „Este cel mai
uimitor lucru acela c obiectivul atâtor cre tini este doar conformarea fa de un
standard extern, de i ceea ce Dumnezeu ne-a dat la na terea din nou nu este un
nou set de reguli i legi fa de care ni se cere s ne supunem. El nu ne-a adus la
un nou Sinai i nu ne-a dat un set nou de porunci de tipul „Tu trebuie” i „Tu nu

22/39
trebuie”.... În calitate de cre tin, de ii acum via a lui Hristos i la modul Lui de a fi
trebuie s te raportezi. Dac , atunci când meditezi cu privire la o decizie anume, se
ive te în tine o pornire vie de a face acel lucru, dac apare un r spuns pozitiv din
interior, asemenea unei unger” a duhului (1 Ioan 2:20,27), atunci po i urma
încrez tor cursul propus. M rturia interioar î i indic aceasta. Dar dac , meditând
asupra unei anumite decizii, apare în l untrul t u un sentiment de ezitare, atunci
po i ti c pasul la care ai meditat ar trebui evitat, oricât de l udabil ar putea
p rea”.

„Observ cum comportamentul multor necre tini este guvernat de principiul binelui
i r ului. Cu ce difer atunci cre tinul de cel necre tin, dac acela i principiu îi
guvereneaz pe amândoi? Cuvântul lui Dumnezeu ne arat clar c via a lui Hristos
reprezint standardul dup care se conduce un cre tin i nu vreun cod extern de
norme morale. Exist ceva viu înl untrul cre tinului, care r spunde la ceea ce vine
de la Dumnezeu i reac ioneaz împotriva a ceea ce nu vine de la El; deci trebuie
s lu m seama la reac iile noastre interioare ..... Noi nu trebuie s ne l s m
guverna i de lucrurile exterioare nou i nici de propria ra iune sau de cea a altor
oameni. Al ii pot aproba un anumit lucru, chiar i noi îl putem considera drept
atunci când cânt rim ra iunile în favoarea lui i pe cele împotriva lui; dar ce spune
despre el m rturia noastr interioar ?”

„Odat ce realizezi c factorul determinant al întregului comportament cre tin este

tr irea interioar , atunci realizezi c trebuie s evi i nu numai ceea ce apare ca
fiind r u, ci i tot ceea ce doar apare ca fiind bun în exterior. Numai ceea ce
decurge din tr irea interioar cre tin reprezimt comportament cre tin; de aceea
nu trebuie s consim im asupra niciunei ac iuni care nu izvor te din sentimentul
viu din l untru .... Multe lucruri sunt drepte potrivit standardelor umane, dar
standardul Divin le declar pe acestea gre ite pentru c le lipse te via a Divin ....
Calea lui Dumnezeu pentru noi nu ni se reveleaz pe baza unor indicii exterioare, ci
pe baza unei m rturii interioare. Pacea i bucuria care vin duh îi arat cre tinului
calea. Este un fapt real acela c Domnul Isus Hristos locuie te în credincios i c ,
în mod constant, El se arat pe Sine în noi. De aceea, noi trebuie s ne deschidem
c tre tr irea Lui i s înv m ce înseamn aceast tr ire”.

Fie ca Dumnezeu s ne ajute s înv m aceast lec ie.

Rezumat
1. Foarte rar Dumnezeu ne c l uze te în mod spectaculos. Acum, în vremea
Noului Testament, Dumnezeu ne c l uze te prin Duhul Sfânt. Deci trebuie s
c ut m s fim umplu i cu Duhul Sfânt.
2. Duhul Sfânt ne vorbe te printr-o presiune interioar pe care o sim im în
duhurile noastre. Aceast presiune cre te pe m sur ce ne abandon m lui
Dumnezeu în rug ciune i va fi înso it de o pace interioar crescând .
3. Pentru a distinge vocea Duhului de alte voci, trebuie s examin m motiva iile
ac iunilor noastre i s vedem dac ele sunt pure.
4. Un „bilan ” prin care evalu m avantajele i dezavantajele unui posibil curs de
ac iune ne poate ajuta s g sim voia lui Dumnezeu.
5. Trebuie s punem mare pre pe m rturia interioar a Duhului Sfânt, pentru c
acesta este principalul mijloc de c l uzire pe care-l folose te Dumnezeu ast zi.
Dumnezeu se a teapt ca noi s fim condu i de aceast m rturie interioar în
via a noastr de zi cu zi i nu doar de un cod moral.

23/39
 CAPITOLUL 4

C L UZIREA PRIN MIJLOACE EXTERNE

Atunci când c ut m c l uzirea Lui, Duhul Sfânt ne vorbe te duhurilor noastre i

prin urm toarele mijloace externe:
(i) Înv tura Bibliei.
(ii) Indica iile circumstan elor.
(iii) Sfatul altor credincio i.

Dac am deslu it corect voia lui Dumnezeu, m rturia pe care Duhul Sfânt ne-o
transmite prin aceste mijloace externe va fi în concordan cu m rturia interioar
pe care El o pune în duhurile noastre.

Înv tura Bibliei

Biblia ne-a fost dat ca s putem fi înv a i într-un mod corect i s putem fi
condu i pe calea cea dreapt (2 Timotei 3:16,17). În cazul unui anumit num r de
probleme, voia lui Dumnezeu este dezv luit limpede chiar în Biblie.

De exemplu, dac te gânde ti la c s toria cu un necredincios (chiar i cu un cre tin

cu numele, care merge regulat la biseric ), Cuvântul lui Dumnezeu spune în mod
explicit: „Nu v înjuga i la un jug (un simbol al c s toriei) nepotrivit cu cei
necredincio i – nu face i alian e nepotrivite cu ei” (2 Corinteni 6:14).

De asemenea, dac vedem un frate în lipsuri materiale, Biblia ne înva clar c

trebuie s -l ajut m (Iacov 2:15,16; 1 Ioan 3:17). Sau, dac e ti într-o disput cu un
credincios i vrei s tii dac s mergi sau nu la judecat cu el, Biblia spune ap sat
„NU” (1 Corinteni 6:1-8).

Biblia ne mai înva c minciuna i ho ia sunt întotdeauna gre ite (Efeseni

4:25,28). Dac s-a produs o dezbinare între tine i un alt credincios, din cauz c
tu l-ai r nit în vreun fel, din nou, Biblia nu las loc de îndoial pentru ceea ce ar
trebui s faci. Trebuie s mergi i s te împaci, luând tu însu i ini iativa (Matei
5:21-24).

Dac am semnat un contract sau un angajament cu o firm sau institu ie, nu e

necesar s mai c ut m în alt parte voia lui Dumnezeu ca s tim dac putem rupe
contractul sau înc lca angajamentul, atunci când ni se ofer un post mai atractiv
în alt parte. Biblia ne spune clar c o persoan care tr ie te cu Dumnezeu „nu- i
ia cuvântul înapoi dac face un jur mânt în paguba lui” (Psalmul 15:4) i, pe lâng
asta, „buzele mincionoase sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei care lucreaz
cu adev r Îi sunt pl cu i” (Proverbe 12:22). Este o ru ine i o dezonoare când un
credincios nu- i ine cuvântul. În mod asem n tor, Biblia ne mai înva c nu ar
trebui s r mânem datori nim nui (Romani 13:8).

Pe lâng poruncile specifice, Cuvântul lui Dumnezeu stabile te i ni te principii

c l uzitoare. De exemplu, gândindu-se la c s torie, un tân r se poate întreba dac
ar trebui s cear zestre, a a cum fac ceilal i b rba i din societatea în care tr ie te.
Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizeaz clar s ne ferim de l comie i de iubirea de
bani.

24/39
Mai mult, înv tura general a Scripturii este aceea c ar trebui s înv m mai
degrab s d m decât s primim – i cu atât mai pu in s cerem (Faptele Apostolilor
20:33-35). Este evident atunci c Dumnezeu nu poate aproba pe nimeni care cere
(sau m car sper la) zestre.

Care e situa ia în ceea ce prive te câ tigurile din jocurile de noroc? Proverbe 28:22
spune: „Un om cu ochiul r u se gr be te s se îmbog easc i nu tie c lipsa va
veni peste el” (cf. Proverbe 13:11; 28:20; i1 Tim. 6:9-11). Din aceste pasaje este
evident c Dumnezeu nu aprob ca un credincios s ia parte la nicio form de
loterie, pariuri sau jocuri de noroc.

Cuvântul lui Dumnezeu este într-adev r „o candel pentru picioarele mele i o

lumin pe c rarea mea” (Psalmul 119:105).

În rare ocazii, Dumnezeu Î i poate confirma c l uzirea fa de noi prin anumite

pasaje din Biblie, peste care d m în timpul lecturii noastre zilnice. Îns este nevoie
de pruden pentru c , adeseori, putem fi tenta i s d m unui pasaj o alt
interpretare decât are el de fapt. Este neîn elept s c ut m versete sugestive în
timpul nostru zilnic de citire a Biblie, deoarece nu acesta este scopul „timpului de
p rt ie”, i , în plus, ac ionând astfel, putem fi u or du i în r t cire.

Un tân r credincios ar putea fi ner bd tor s mearg în S.U.A. când, de fapt,

Dumnezeu vrea ca el s r mân în India. Atrac iile materiale ale Vestului pot
exercita o for atât de puternic asupra lui încât, dac g se te un verset cum ar fi
„ i vor zbura... spre apus" (Isaia 11:14), el imediat va concluziona c Dumnezeu îl
încurajeaz s plece.

Inimile noastre sunt în el toare i Satan este un vr jma ingenios. Trebuie s fim
în gard i fa de inima noastr i fa de Satan. În în elepciunea Sa
supranatural , Dumnezeu ne poate conduce la un verset izolat, scos din context,
dar aceast situa ie este mai degrab excep ia decât regula. În plus, când
Dumnezeu apeleaz la o astfel de metod , o face, de obicei, doar pentru a confirma
c l uzirea pe care am primit-o prin mijloacele obi nuite. Niciodat n-ar trebui s
facem din aceste versete singurul fundament al c l uzirii în problemele importante.

Indica iile circumstan elor

Dumnezeu este Providen a. El poate controla circumstan ele astfel încât ele s
indice voia Lui. El permite s ni se întâmple anumite lucruri, fie ca s ne confirme
c l uzirea pe care am primit-o prin m rturia Duhului, fie ca s ne opreasc de la a
face un pas gre it. A a cum spunea George Muller, „Opririle unui om bun, precum
i pa ii lui, sunt comandate de Domnul” (cf. Psalmul 37:23).

Trebuie s inem minte c i Satan poate, într-o anumit m sur , s aranjeze

circumstan ele într-un anumit mod, pentru
în ela i în alegerea unui partener de via
circumstan ele aranjate de Satan pentru a-i
po i evita s fii în elat este îndeplinirea condi
2.
a ne duce în r t cire. Mul i au fost
prin faptul c s-au l sat ghida i de
prinde în capcan ! Metoda prin care
iilor c l uzirii men ionate în Capitolul

Trebuie s ne supunem împrejur rilor stabilite de Dumnezeu i s le accept m, în

timp ce, acelora aranjate de Satan, trebuie s ne opunem. Dac avem ezit ri, ne
putem ruga astfel: „Doamne, eu nu tiu dac aceast situa ie este stabilit de Tine
sau de Satan. Îns eu vreau s fac voia Ta perfect , oricât m-ar costa. Salveaz -m

25/39
de la în el torie i de la pierderea bineuvânt rii Tale. Dac aceste situa ii sunt de la
Tine, le accept bucuros. Dac sunt de la Satan, m împotrivesc lor i le înfrunt în
Numele T u!”

Domnul ne va p stra calea i va face ca toate lucrurile s lucreze împreun pentru

binele nostru dac suntem sinceri înaintea Lui i tr im potrivit poruncilor Lui
(Proverbe 2:8; Romani 8:28).

Satan l-a împiedicat pe Pavel s mearg în Tesalonic, dar a mers Timotei în locul lui
i scopurile lui Dumnezeu au fost oricum îndeplinite (1 Tesaloniceni 2:18; 3:1,2).
G sim numeroase cazuri de c l uzire pe baza circumstan elor în Faptele
Apostolilor. Dumnezeu a folosit persecu ia pentru a împr tia biserica din
Ierusalim, r spândind astfel Evanghelia (Faptele Apostolilor 8:1). Pavel i Barnaba
se mutau dintr-un loc într-altul atunci când persecu ia devenea prea puternic
pentru ca ei s mai poat r mâne într-un anumit loc (Faptele Apostolilor 13:50,51;
14:5,6,19,20). Aceasta era în acord cu propriul exemplu al Domnului, cu poruncile
Sale (Matei 10:23; Ioan 7:1). Dumnezeu a folosit o foamete pentru a-i aduce pe Saul
i pe Barnaba la Ierusalim (Faptele Apostolilor 11:28-30), unde ace tia au înv at
puterea rug ciunii fierbin i (Faptele Apostolilor 12:5). Întor i la Antiohia, ei au
împ rt it acest spirit al rug ciunii fra ilor din lucrare, ceea ce a condus, în final, la
extinderea lucr rii în regiuni îndep rtate (Faptele Apostolilor 12:25-13:3).

Circumstan ele nefavorabile din Filipi au fost folosite de Dumnezeu pentru a-i
conduce pe Pavel i pe Sila s predice evanghelia unui temnicer nevoia (Faptele
Apostolilor 16:19-34). Ultimele opt capitole din Faptele Apostolilor arat cum a
folosit Dumnezeu împrejur rile pentru a-l conduce pe Pavel s predice evanghelia
mai multor oameni pe care, în mod normal, nu i-ar fi întâlnit (cf. Filipeni 1:12).

Unii dintre cei mai mari misionari ai lumii au fost c l uzi i spre câmpurile lor de
misiune de circumstan e. David Livingstone s-a sim it mai întâi condus spre China
i a urmat studii medicale ca preg tire pentru slujirea pe acest t râm. Când a fost
gata s plece, China era „închis ” datorit R zboiului Opiumului. Societatea
Misionar Londonez i-a sugerat s se duc în Indiile de Vest. A plecat acolo dar s-a
întors, pe motiv c acolo erau deja mul i doctori. În final, ca urmare a contactului
cu misionarul Robert Moffat, un pionier al misionarismului african, Livingstone a
mers în Africa.

Adoniram Judson s-a sim it chemat s fie misionar în India i a plecat cu vaporul
din America. La sosirea în India, autorit ile de acolo nu i-au permis s r mân .
Fiind în Madras, i s-a spus s p r seasc ara pân la o anumit dat . Astfel, a fost
for at s se îmbarce pe singurul vas care p r sea Madras-ul înainte de acea dat .
Vasul mergea în Burma i Judson i-a petrecut tot restul vie ii acolo.

Lucrarea pe care ace ti doi oameni au îndeplinit-o în acele teritorii dovede te foarte
clar c Dumnezeu a fost Acela care a ordonat în a a fel împrejur rile încât ei s fie
condu i în locurile unde au slujit. Dumnezeu ne poate împiedica s mergem pe c i
pe care nu El le-a ales pentru noi îmboln vindu-ne sau f cându-ne s pierdem
trenul, o întâlnire sau un interviu. i acest tip de situa ii neprev zute i nedorite
pot reprezenta parte din planul Lui pentru noi dac tr im sub Domnia Lui. Când nu
ob inem ceva ce ne dorim i pentru care ne-am rugat foarte mult, putem fi siguri c
Dumnezeu are ceva mai bun p strat pentru noi.

Pierderea trenului i sosirea întârziat a vaporului m-au condus odat s -i vorbesc

unui suflet în nevoie care i-a deschis inima c tre Domnul chiar în acea noapte.

26/39
Alt dat , transferul pe un vas care nu-mi pl cea a fost mijlocul prin care
Dumnezeu m-a condus la un marinar tân r care i-a predat via a Domnului i a
fost botezat.

Dumnezeu nu face gre eli. El este Providen a. Ne putem încrede în faptul c El

stabile te circumstan ele vie ii noastre astfel încât ele s conduc la Slava Lui i la
binele nostru. Uneori, când întâlnim un obstacol pe cale, putem s -I cerem lui
Dumnezeu s ne arate voia Sa schimbând împrejur rile.

Atunci când, în mai 1964, Domnul m-a chemat s m retrag din pozi ia de ofi er al
Marinei Indiene iar eu mi-am depus demisia, Conducerea Marinei Indiene a respins
imediat aceast demisie. Indica iile circumstan elor erau în contradic ie cu ceea ce
am sim it a fi m rturia Duhului Sfânt înl untrul meu. M-am rugat ca Domnul s
schimbe împrejur rile i s m elibereze din Marin , f când din aceasta o
confirmare a chem rii Lui. Am aplicat de trei ori pentru ob inerea permisiunii de
retragere. În final, dup doi ani, mi s-a dat drumul. Atunci am v zut limpede c
piedica ini ial fusese pl nuit de Satan. Totu i, Dumnezeu s-a dovedit st pân
absolut peste toate circumstan ele, permi ând aceast piedic doar pentru a-mi
înt ri credin a în st pânirea Lui peste toate guvernele i puterile p mânte ti i
pentru a m înv a mai multe cu privire la c ile Sale.

Într-adev r, El este Acela care are cheia fiec rei u i. Când El deschide o u ,
nimeni nu o poate închide i când El închide o u , nimeni nu o mai poate deschide
(Apocalipsa 3:7). Chiar i inima unui împ rat poate fi îndreptat de Dumnezeul
nostru în orice direc ie alege El (Proverbe 21:1; cf. Ezra 6:22).

Totodat , Dumnezeu ne poate conduce împotriva circumstan elor. Când primul val
de persecu ie a m turat Ierusalimul, apostolii nu au fugit, ci s-au rugat pentru a
primi curajul s înfrunte împrejur rile. Dumnezeu i-a umplut cu Duhul S u i a
f cut s tremure Ierusalimul la manifestarea puterii Lui, pentru c nu sosise înc
timpul hot rât de El când ucenicii urmau s fie împr tia i (Faptele Apostolilor
4:29-33; 5:11-14).

Când Filip a p r sit Samaria ca s mearg pe drumul pustiu, aceasta era contrar
împrejur rilor, care-l chemau s r mân în Samaria, unde el se dovedise foarte
folositor în lucrare (Faptele Apostolilor 8:26). A adar, împrejur rile nu reprezint
întotdeauna o indica ie a voii lui Dumnezeu. Ele trebuie avute în vedere numai
împreun cu m rturia interioar a Duhului Sfânt, din l untrul duhurilor noastre,
îmreun cu m rturia Lui prin Biblie, i în supunere fa de acestea.

Dumnezeu nu a teapt de la copiii S i s fie ni te pioni îndrepta i încolo i încoace

de circumstan e. El este St pân peste toate circumstan ele i dore te ca i copiii Lui
s fie p rta i la aceast st pânire asupra circumstan elor.

Este oare bine s -I cerem lui Dumnezeu s ne arate voia Lui printr-un semn?
Vechiul Testament red câteva exemple de oameni care-I cer lui Dumnezeu s î i
arate voia Sa printr-un semn. Robul lui Avraam a cerut un semn i prin acest semn
a g sit-o pe mireasa aleas de Dumnezeu pentru Isaac (Geneza 24:10-27). Ghideon
I-a cerut lui Dumnezeu s -i confirme voia Lui printr-un semn. Iar noaptea
urm toare el I-a cerut lui Dumnezeu s r stoarne semnul. Dumnezeu a r spuns la
ambele cereri i, în felul acesta, i-a confirmat voia Sa (Judec tori 6:36-40).

Cor bierul de pe vasul care-l transporta pe Iona a tras la sor i ca s afle cauza
furtunii. Dumnezeu i-a r spuns (Iona 1:7). Tragerea la sor i a fost folosit i cu alte

27/39
ocazii pentru a indica voia lui Dumnezeu (Iosua 7:14; 1 Samuel 10:20; 14:41-44; cf.
Proverbe 16:33).

În Noul Testament exist o singur situa ie în care un om îi cere lui Dumnezeu un

semn pentru a-i ar ta voia Lui, iar acest lucru s-a întâmplat înaintea zilei de
Rusalii (Faptele Apostolilor 1:23-26). Observ m c , dup pogorârea Duhului Sfânt,
Noul Testament nu mai men ioneaz nici m car o singur situa ie în care un
credincios caut voia lui Dumnezeu printr-un semn. Prin urmare, în zilele noastre,
aceasta nu mai este metoda normal de c l uzire a lui Dumnezeu. Ea a fost folosit
în Vechiul Testament, când Duhul Sfânt nu locuia înl untrul oamenilor.

Totu i, Dumnezeu Î i poate confirma voia sau ne poate încuraja duhurile noastre
slabe prin semne ocazionale. Numai atunci s îndr znim s -I cerem lui Dumnezeu
un semn, când alte metode de c l uzire nu par a fi concludente. Îns trebuie s ne
rug m chiar i cu privire la tipul de semn pe care s -l cerem. Trebuie s evit m s
folosim semnele ca mijloace de confirmare a propriei alegeri. De exemplu, s nu-I
cerem lui Dumnezeu un miracol drept semn, atunci când inten ia noastr real este
s g sim o scuz pentru a nu merge pe calea pe care tim c Dumnezeu a hot rât-o
pentru noi.

Totodat nu trebuie s Îi cerem lui Dumnezeu ca semn un lucru cât se poate de

comun, pe care s îl interpret m drept o confirmare a c ii alese de noi în ine.
Trebuie totodat s ne ferim de metoda adoptat de unii cre tini care-I cer lui
Dumnezeu un verset drept semn i apoi închid ochii, dechid Biblia i- i
pozi ioneaz degetul undeva pe pagina care se deschide. Aceast metod ne poate
duce în r t cire i este oricum prosteasc .

Biblia nu este o carte de magie! Nu o trata ca i cum ar fi un astfel de lucru.

Dumnezeu poate utiliza uneori aceast metod ca s ne încurajeze. Dar s nu
l s m niciodat ca aceasta s fie singura metod de c l uzire în chestiunile
importante. A face din semne mijlocul principal sau chiar mijlocul unic de c l uzire
este total nebiblic. S ne amintim totodat c apelul constant la semne este un
indici al imaturit ii spirituale.

Sfatul altor credincio i

Noul Testament pune un accent deosebit pe necesitatea unei vie i tr ite de

credincio i în comuniune, ca m dulare ale aceluia i trup. Nici un m dular nu poate
func iona de unul singur. Fiecare este dependent de celelalte pentru a exista i a se
men ine în func iune. De aceea, este cât se poate de rezonabil s ne a tept m ca i
în domeniul c l uzirii Dumnezeu s acorde o importan deosebit p rt iei dintre
credincio i.

El a stabilit p rt ia i ca pe o m sur luat împotriva riscului ca oamenii s nu se

îndep rteze cu totul de voia Sa perfect . De unii singuri poate c nu vedem toate
avantajele i dezavantajele pe care le prezint un anumit pas. Sfatul altor oameni
evlavio i va fi nepre uit, ajutându-ne s privim decizia din unghiuri diferite. Acest
lucru este necesar mai ales atunci când ne confrunt m cu o decizie major . Dac ,
din mândrie i din sentimentul auto-suficien ei, ignor m acest mijloc de c l uzire
l sat de Dumnezeu, atunci nu avem decât de pierdut.

Biblia spune, „Prin marele num r al sf tuitorilor ai biruin a ....Planurile se pun la

cale prin sfat: f r zboiul cu pruden ....în eleptul ascult sfaturile.....Înv tura
în eleptului este un izvor de via , ca s abat pe om din cursele mor ii ....Calea

28/39
nebunului este dreapt în ochii lui, dar în eleptul ascult sfaturile....Cel drept arat
drumul aproapelui s u, dar calea celor r i îi duce în r t cire” (Proverbe 24:6; 20:18;
13:14; 12:15,26).

Totu i, exist dou extreme care trebuie evitate. Una este s fii complet nep s tor
fa de sfaturile oamenilor evlavio i. Cealalt este s fii complet dependent de sfatul
lor încât s -l accep i f r nicio re inere ca fiind voia lui Dumnezeu. Dac ne plas m
în oricare din aceste dou extreme, fie ne vom r t ci fie vom r mâne sfriji i spiritual
toat via a.

Pe cât de mult dore te Dumnezeu ca noi s ne sf tuim cu fra ii no tri în credin ,

pe atât de mult El se a teapt ca noi s nu ne supunem, plini de slug rnicie,
sfatului acestora, chiar dac ei sunt oameni sfin i. Biblia prezint adev rul într-un
echilibru perfect. Din nefericire, omul are tendin a s penduleze c tre o extrema
sau alta. De aceea atât de multe erezii s-au n scut în cre tinism.

În Vechiul Testament, aceast perspectiv echilibrat este prezentat clar în 1

Împ ra i capitolele 12 i 13. În capitolul 12, tân rul împ rat Roboam ar fi trebuit s
asculte sfatul b trânilor evlavio i, în loc s îi asculte pe tinerii de vârsta lui.
Nef când a a, a gr bit divizarea împ r iei. În capitolul 13, tân rul profet nu ar fi
trebuit s asculte de sfatul profetului mai b trân („Nu vârsta aduce în elepciunea” –
Iov 32:9). Pentru c a ascultat, i-a pierdut via a.

În Noul Testament, vedem acest echilibru în via a apostolului Pavel. În Faptele

Apostolilor 13:1-3 îl întâlnim pe Dumnezeu chemându-l pe Pavel la slujirea
misionar printre neamuri. Dar, în acela i timp, Dumnezeu i-a ar tat voia Sa
pentru Pavel i c tre fra ii s i din lucrare. Ceea ce Dumnezeu i-a vorbit personal lui
Pavel a fost confirmat prin faptul c Dumnezeu a transmis acela i lucru i
celorlal i. Pe de alt parte, în Faptele Apostolilor 21:1-15, îl întâlnim pe Pavel
respingând sfatul tuturor ucenicilor ( i chiar prorociile unora dintre ei) i mergând
în direc ia pe care el o sim ea ca fiind voia lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a confirmat
mai târziu lui Pavel c a fost bine s mearg la Iersualim (Faptele Apostolilor
23:11). Cu o alt ocazie, la începutul vie ii sale de cre tin, Pavel a mers în Arabia i
a aflat voia lui Dumnezeu doar de unul singur, f r s se consulte cu cineva
(Galateni 1:5-17).

Aceste exemple din Cuvântul lui Dumnezeu sugereaz c exist unele situa ii în
care trebuie s lu m seama la sfaturile oamenilor evlavio i, dar exist i situa ii
când nu trebuie s ne consult m cu nimeni. În oricare din cazuri, fie c accept m
sfatul altora, fie c îl respingem, fie c nici nu îl c ut m, decizia ultim trebuie s
fie întotdeauna a noastr , pentru c suntem singurii r spunz tori înaintea lui
Dumnezeu pentru deciziile noastre.

Sfatul unui om al lui Dumnezeu poate fi de nepre uit, îns nu este niciodat
infailibil. Michael Harper, în cartea lui, „Profe ia – Un Dar pentru Trupul lui Hristos”,
scrie: „Profe iile care spun altor oameni ce s fac trebuie privite cu suspiciune
crescut . „C l uzirea” nu este niciodat prezentat ca una dintre func iile profe iei.
Lui Pavel i s-a spus ce i se va întâmpla dac va merge la Ierusalim, dar nu i s-a
spus nici s mearg nici s nu mearg . Poate c prietenii lui l-au sf tuit în privin a
aceasta, îns ce este cert e c nu de la profe ie a venit c l uzirea. Agabus a anun at
o foamete, dar prorocia lui nu a oferit nicio instruc iune cu privire la ceea ce ar
trebui s se fac . Peste tot în Noul Testament c l uzirea îi este dat direct
individului, nu printr-o alt persoan , a a cum se obi nuia în Vechiul Testament.
De exemplu, de i lui Corneliu i s-a spus de c tre un înger s trimit dup Petru

29/39
(Faptele Apostolilor 10:5), Petru însu i a fost în tiin at personal, printr-o întâmplare
independent , s mearg cu oamenii lui Corneliu (Faptele Apostolilor 10:20)”.

În bro ura „C l uzire”, James McConkey scrie, „Carnea i sângele nu-L puteau
descoperi pe Hristos lui Simon Petru (Matei 16:17). Ele nu ne pot descoperi nici
nou lucrurile lui Hristos. Nu conteaz dac este vorba despre propria noastr
carne i propriul nostru sânge sau despre carnea i sângele altora. Aceasta întrucât
carnea i sângele celorlal i oameni sunt limitate de acelea i infirmit i i supuse
acelora i gre eli ca i în cazul nostru. Mai mult, omul care se bazeaz pe prietenii
lui pentru c l uzirea sa, va descoperi curând c varietatea sfaturilor pe care le ofer
ei doar spore te num rul încurc turilor. Acesta este un alt principiu Divin, c
Dumnezeu nu descoper altui om planurile Lui pentru via a ta. Mustrarea lui Petru
de c tre Hristos, când acesta a dorit s afle voia Lui cu privire la Ioan, este cea mai
clar dovad posibil în acest sens (Ioan 21:22).

Po i s - i aju i copila ul s mearg atunci când el e înc mic Dar, dac e s înve e
vreodat s mearg singur, atunci vine un moment când va trebui s -l la i total din
mân i s pui cap t oric rui sprijin. Credinciosul care vrea s înve e s mearg cu
Dumnezeu trebuie s înve e aceea i lec ie. i, a a cum un copil înva s mearg
cu pre ul câtorva c deri, tot la fel trebuie un cre tin s înve e s îl urmeze pe
Dumnezeu cu pre ul unor gre eli. Mai bine s înve i a a decât s nu înve i deloc.
Pre ul câtorva c deri nu este prea mare pentru comoara de a merge singur cu
Dumnezeu, c tre locul ar tat prin c l uzirea Lui. S nu aib Dumnezeu niciun loc
pentru prietenii t i cre tini în aceast experien a c l uzirii? Cu siguran c are.
Ia tot ajutorul de care ai nevoie: toat lumina din Cuvântul lui Dumnezeu, toate
experien ele posibile ale altora. Îns al ii îi pot da doar exemple. Tu trebuie s iei
propriile decizii pentru tine. Aceasta deoarece atunci când suntem pu i fa în fa
cu o decizie nu putem s ne sustragem experien ei personale de a ne încredin a pe
de-a-ntregul lui Dumnezeu, plini de r bdare, experien prin care înv m înv at
cele mai pre ioase lec ii ale c l uzirii Sale”.

Cu toate acestea, ori de câte ori trebuie s ac ion m împotriva sfatului

credincio ilor maturi, s luâm aminte cu mai mult aten ie la decizia luat ca s fim
siguri c Dumnezeu este Acela care ne conduce. S ne amintim acest lucru mai
ales atunci când lu m decizii majore.

Vocea Domnului

Pe munte, cu ocazia Schimb rii la Fa , Petru a fost mustrat de Dumnezeu datorit

încerc rii de a-L pune pe Domnul Isus la acela i nivel cu Moise i Ilie. Ace ti
oameni chiar au fost mijlocitorii lui Dumnezeu în timpurile Vechiului Testament,
dar o nou er r s rea i Petru trebuia s recunoasc aceasta. În aceast nou er
urma s fie un singur Mijlocitor – „Acesta este Fiul Meu preiubit; de El s asculta i”
(Marcu 9:7). Iar atunci când ucenicii s-au uitat din nou, „n-au mai v zut pe nimeni,
decât numai pe Isus singur cu ei”. Vocea Domnului este aceea pe care trebuie, în
final, s o auzim, dincolo de orice alte mijloace pe care le-ar putea folosi Dumnezeu
pentru a ne vorbi.

În „Ce ar trebui acest om s fac ?”, Watchman Nee spune, „Cre tinismul presupune
întotdeauna o cunoa tere personal a lui Dumnezeu prin Duhul S u i nu doar o
cunoa tere a voii Lui prin intermediul unui om sau unei c r i ..... Concret spus,
ast zi avem Scriptura, în form scris , care, în perioada Vechiului Testament, îl are
drept corespondent pe Moise, i mai avem i Duhul, mesagerul viu, c ruia, în
perioada Vechiului Testament, îi corespunde Ilie, cel care nu a gustat niciodat

30/39
moartea. Aceste dou daruri date de Dumnezeu fiec rui credincios sunt printre cei
mai pre io i factori care contribuie la via a cre tin : Cartea, Cuvântul lui
Dumnezeu în mâinile noastre pentru a ne instrui i prietenul care tr ie te aproape
de Dumnezeu i care adesea ne poate face cunoscut ce i-a ar tat lui Dumnezeu.
Cartea este întotdeauna dreapt ; sfatul unui prieten adesea este i el drept. Avem
nevoie de Cartea lui Dumnezeu i avem nevoie de profe ii lui Dumnezeu. El nu
dore te s ignor m niciunul din aceste daruri pe care ni le-a dat. Dar ceea ce s-a
petrecut pe munte cu ocazia Schimb rii la Fa ne arat c niciunul dintre aceste
daruri nu poate lua locul vocii lui Dumnezeu din inima noastr .”

„S nu-i dispre uim pe mesagerii lui Dumnezeu. Avem nevoie continuu de

provocarea cuvântului vorbit, de provocarea cuvântului profetic, de lini tea pe care
ne-o d instruirea spiritual matur . Dar s nu ne încredin m total i exclusiv
c l uzirii care vine prin oamenii sfin i ai lui Dumnezeu, oricât de s n toas ar fi ea.
Suntem datori vându i s ascult m vocea Domnului i s -L urm m.”

„Mai mult, s nu îndr znim s dispre uim Cuvântul scris al lui Dumnezeu.
Scripturile inspirate sunt vitale pentru via a i evolu ia noastr i nu putem tr i
f r ele; nici m car nu ar trebui s încerc m vreodat s facem aceasta. Cu toate
acestea, exist pericolul de a ne uita mai mult la litera Cuvântului decât la Isus
Hritsos Însu i, ca autoritate final pentru noi. Accept m ceea ce spune Biblia în
mod religios i în am nunt; probabil c Dumnezeu ne onoreaz pentru aceasta.
Îns , dac f când a a mergem mai departe i punem Biblia pe o pozi ie care
concureaz chiar cu Domnia lui Hristos, putem risca s r mânem în mod tragic
rup i de El.......
(Cre tinismul) revendic o cunoa tere personal direct a voii lui Dumnezeu, care
implic i aceste ajutoare date de Dumnezeu, dar care nu se rezum la ele”.

Secretul c l uzirii st în auzirea vocii Domnului.

Rezumat
1. Duhul Sfânt ne c l uze te prin înv turile Bibliei atunci când c ut m
c l uzirea lui Dumnezeu.
a. În multe domenii, Biblia deja a ar tat care este voia Lui.
b. Dumnezeu Î i poate confirma c l uzirea printr-un pasaj peste care d m
pe parcursul lecturii zilnice a Bibliei. Dar aceasta nu trebuie s devin
niciodat singura baz a c l uzirii.
2. Duhul Sfânt ne vorbe te adesea prin m rturia împrejur rilor.
a. Dumnezeu folose te circumstan ele fie pentru a confirma c l uzirea pe
care deja am primit-o fie pentru a ne opri de la un pas gre it.
b. Îns i Satan poate aranja circumstan ele vie ii noastre într-o anumit
m sur . A adar, ele nu indic întotdeauna voia lui Dumnezeu.
c. Uneori, Dumnezeu ne conduce contrar circumstan elor. Putem, de
asemenea, s -I cerem s ne arate voia Sa schimbându-le.
d. Ocazional, Dumnezeu î i confirm c l uzirea prin intermediul unui semn.
Totu i, c utarea semnelor reprezint întotdeauna un indiciu al
imaturit ii spirituale.
3. Duhul Sfânt ne poate vorbi prin sfatul altor credincio i. .
a. Dumnezeu a l sat aceasta ca m sur de protec ie care s ne previn de la
a rata cu totul voia Sa.
b. Sfatul oamenilor evlavio i ne ajut s vedem i alte aspecte ale unei
situa ii particulare, pe care altfel nu le-am fi luat în considerare.
c. Sunt situa ii când trebuie s inem seama de sfatul oamenilor lui
Dumnezeu i alte situa ii când va trebui s mergem contrar sfatului lor.

31/39
 CAPITOLUL 5

CHEMAREA PROFESIONAL

Una din primele mari probleme de c l uzire, cu care se confrunt de obicei tinerii,
este cunoa terea voii lui Dumnezeu cu privire la profesia i la locul lor de munc .
Este necesar ca Voia perfect a lui Dumnezeu cu privire la profesie s fie c utat
nu doar de aceia care î i doresc o slujire cre tin permanent , ci de c tre fiecare
credincios în parte.

A a cum ar tam în Capitolul Întâi, Dumnezeu a planificat o profesie pentru fiecare

copil al S u. A adar, este esen ial s c ut m s descoperim care este aceea. Când
chemarea lui Dumnezeu pentru tine este s fii profesor într-o coal , vei fi
neascult tor dac devii pastor. Nu fii evanghelist dac Dumnezeu dore te s fii
doctor. Tot a a, nu- i lua o profesie laic dac Dumnezeu te dore te exclusiv în
slujirea cre tin .

Profesia aleas de Dumnezeu

Indiferent de profesia aleas , fiecare credincios trebuie s fie un martor permanent

al Domnului Isus Hristos – chiar dac nu este în serviciul cre tin permanent. Un
doctor cre tin, întrebat fiind ce profesie are, a r spuns: „Profesia mea este s fiu un
martor pentru Domnul Isus Hristos i s aduc suflete la El. Muncesc ca doctor
pentru a-mi pl ti cheltuielile.”

Într-adev r, el avea perspectiva corect . Dac profesia este considerat din acest
punct de vedere, nu trebuie s ne mai fie team de posibilitatea de a rata voia lui
Dumnezeu. Atunci când cultivarea personalit ii i reputa ia ne determin alegerile,
ajungem s r t cim.

Cum ar trebui s procedeze un tân r credincios pentru a decoperi voia lui

Dumnezeu în acest domeniu? Când op iunea alegerii unei cariere este înc deschis
înaintea lui, ar trebui s in seama de propriile sale aptitudini intelectuale i s
caute s studieze în vederea celei mai potrivite profesii pentru el. Oricum, el ar
trebui s selecteze o profesie numai dup mult rug ciune. Dac chiar i dup
mult rug ciune el nu prime te nicio c l uzire înl untrul duhului s u, trebuie s
mearg înainte i s aleag profesia pe care o consider cea mai potrivit pentru el.
Niciodat , în niciun caz, nu ar trebui s permit s fie împins înspre o profesie de
c tre altcineva.

Aceia care urmeaz deja o universitate pot fi, probabil, limita i în selectarea unei
profesii. Nu este nevoie ca ace tia s considere c au ratat voia lui Dumnezeu.
Dumnezeu este suveran i st pâne te peste vie ile noastre, inclusiv atunci când noi
nu suntem con tien i de c ile Lui. El î i pune mâna asupra noastr i ne conduce
pe c ile Sale f r ca noi s tim, cu mult înainte ca noi s ajungem la momentul în
care ne pred m Lui. Îns El ne consider responsabili numai dup ce ne vorbe te.

Locul ales de Dumnezeu

Pe parcursul anilor de studen ie, un credincios ar trebui s petreac mult timp în

rug ciune pentru ca Dumnezeu s -i dea informa iile corecte despre oportunit ile
de angajare i contactele cu oamenii i institu iile potrivite, astfel încât, la
terminarea studiilor, s poat fi capabil s mearg la locul ales de Dumnezeu.

32/39
Trebuie s aib tot timpul în minte cuvintele Domnului din Matei 9:37 – „Mare este
seceri ul, dar pu ini sunt lucr torii!” În ascultare de porunca Domnului din Ioan
4:35, el va trebui s afle detalii despre lucrarea Domnului în diverse p r i ale rii i
ale lumii. El trebuie s fie gata s mearg oriunde ar putea avea Dumnezeu nevoie
de el – fie ca profesor fie ca asistent medical fie ca inginer fie având orice alt
profesie. Este ru inos c atât de mul i cre tini caut confortul personal i nu au
niciun interes pentru r spândirea evangheliei sau pentru salvarea sufletelor.

Apoi, el trebuie s apeleze la sfatul i la rug ciunile credincio ilor maturi (din
localitatea sa ori de altundeva) care sunt interesa i de el i cunosc situa ia în zonele
în care î i caut de lucru. Totodat , el trebuie s încerce s în eleag ce îi spune
Dumnezeu prin circumstan ele în care se afl . Cu toate aceste informa ii în mân ,
când se apropie momentul de a lua o decizie, va trebui s caute s deslu easc ce-i
spune Duhul Sfânt în propriul lui duh. În final, va trebui s - i fundamenteze
decizia pe aceast m rturie a Duhului dinl untrul s u, încrezându-se în
Dumnezeu, chiar dac va trebui s se întoarc în cazul în care s-a în elat.

Slujirea cre tin permanent

Sunt necesare câteva cuvinte cu privire la slujirea cre tin permanent , cu privire
la chemarea de a fi angajat exclusiv în predicarea Cuvântului, ca misionar,
evanghelist, înv tor al Bibliei sau pastor.

Dumnezeu cheam un procent redus de credincio i într-o astfel de slujire, la fel

cum, din poporul Israel, a chemat o singur semin ie din doisprezece pentru
slujirea de la templu. Îns El se a teapt ca to i copiii Lui s fie doritori s
împlineasc aceast slujire, în cazul în care i-ar chema. De aceea fiecare credincios
trebuie s aib în vedere i aceast chemare i s caute din toat inima s afle dac
Dumnezeu îl dore te sau nu în aceast lucrare.

Persoana care intr în slujirea cre tin permanent ar trebui s fie absolut sigur
c Dumnezeu a chemat-o la aceasta. Tot astfel, o persoan implicat într-o profesie
laic trebuie s fie la fel de sigur c Dumnezeu dore te ca ea s fie acolo.

Chemarea de a fi evanghelist sau misionar nu este mai spiritual decât chemarea

de a fi inginer ori contabil. Ce este important e s fii ceea ce Dumnezeu dore te s
fii. Decizia de a intra în slujirea cre tin trebuie s fie luat la rece – nu în
atmosfera înc rcat de tensiune emo ional a unei întâlniri i nici sub presiunile
cuiva. Deciziile pripite sunt de obicei regretate mai târziu.

Dumnezeu ne d întotdeauna timp suficient înainte s ne decidem. Nu se poate

spune cum anume prime te cineva chemarea la o slujire exclusiv cre tin .
Asemenea celorlalte tipuri de c l uzire, ea vine în forme diferite la oameni diferi i.
În unele cazuri rare, ea poate veni chiar i printr-o viziune sau printr-o voce
perceptibil .

Esther Butler, misionar pionier în China la începutul acestui secol, a povestit c ,

atunci când Dumnezeu a chemat-o în aceast lucrare, a v zut într-o viziune o
strad chinezeasc aglomerat . Mai târziu, la sosirea în Nanking, a recunoscut
acolo, în chip limpede, fe ele i locurile v zute anterior în viziune.

Altora, chemarea le-a venit ca un îndemn interior bazat doar pe ra iuni de natur
logic . John G. Paton a plecat din Sco ia, ca misionar în Insulele Pacificului de Sud,

33/39
pentru c a sim it c oamenii de acolo aveau oportunit i mai reduse de a auzi
mesajul decât cei din Sco ia. James Gilmour a plecat în Mongolia deoarece, spunea
el, nu a primit o chemare s r mân în ara sa de origine. Realiz rile lor pentru
Dumnezeu în aceste locuri arat clar c ei au tr it în voia perfect a lui Dumnezeu
pentru vie ile lor.

Ce form ia chemarea este nesemnificativ, îns acela care intr într-o slujire
cre tin permanent nu- i poate permite s fie nesigur de chemarea lui. Nu se
poate decide de unul singur pentru aceast slujire, nici m car altcineva nu-l poate
determina s fac aceast alegere. Acest prerogativ r mâne întotdeauna doar în
mâinile lui Dumnezeu.

În majoritatea cazurilor, o persoan chemat în slujirea cre tin permanent va

descoperi c Dumnezeu îi confirm chemarea prin circumstan e i prin credincio ii
umplu i de Duh. Cu toate acestea, pot exista, i chiar au i existat, excep ii de la
aceast regul , pentru c modul în care lucreaz Dumnezeu nu poate fi limitat de
anumite reguli fixe.

Totu i, pot fi stabilite câteva norme: Dumnezeu îi cheam pe aceia care sunt activi
în ocupa iile lor laice. El le vorbe te doar acelora care caut s fie martorii Lui în
circumstan ele prezente. El r spl te te pe aceia care-L caut cu statornicie. De
asemenea, trebuie s ne amintim c aceast chemare a lui Dumnezeu nu este
neap rat un lucru definitiv. Dumnezeu te poate conduce c tre o slujire cre tin
permanent pentru o perioad , pentru ca mai târziu s te conduc s fii martorul
Lui într-o ocupa ie laic .

Trebuie s fim gata s r mânem de partea lui Dumnezeu pe m sur ce situa iile i
circumstan ele se schimb i s nu r mânem sclavii unei tradi ii sau ai opiniilor
oamenilor. Fie c suntem într-o slujb laic sau într-o slujire cre tin permanent ,
chemarea noastr este aceea i – s fim robii lui Dumnezeu.

Natura i domeniul muncii noastre pot fi diferite, îns întotdeauna noi suntem
chema i s -L m rturisim pe Domnul înaintea altora i s -i aducem pe ace tia la
cunoa terea lui Dumnezeu, cunoa tere care le va aduce eliberarea. Dumnezeu are
un loc specific pentru fiecare în via lui vast . A a cum spun versurile, „Este o
lucrare pentru Isus pe care numai tu o po i face”. Este responsabilitatea ta s
g se ti care este aceea i s te asiguri c o duci la bun sfâr it. „Ia seama bine la
slujba pe care ai primit-o de la Domnul, ca s-o împline ti!” (Coloseni 4:17).

Rezumat
1. Dumnezeu are o profesie specific pentru tine. Datoria ta este s-o împline ti.
2. Fiecare credincios, indiferent de profesia lui, este chemat s fie un martor
permanent al Domnului Isus.
3. O persoan tân r aflat în c utarea c l uzirii lui Dumnezeu cu privire la
profesia sa ar trebui s se preg teasc în domeniul pe care-l simte cel mai
potrivit, în absen a vreunei indica ii contrare.
4. Când un cre tin caut o slujb , mai întâi el trebuie s g seasc informa ii
privind nevoile lucr rii Domnului în diferite locuri. Va trebui s petreac mult
timp în rug ciune i, dup consultarea credincio ilor maturi i luarea în
considerare a circumstan elor, în final, trebuie s se lase c l uzit de m rturia
interioar a Duhului Sfânt.
5. Nicio persoan nu ar trebui s intre în slujirea cre tin permanent f r o
chemare clar de la Dumnezeu.

34/39
6. Chemarea lui Dumnezeu este un lucru dinamic. Trebuie s fim gata s îl urm m
pe El într-un domeniu nou de activitate, în func ie de cum ne cheam El i în
momentul în care ne cheam .

35/39
 CAPITOLUL 6

CONSIDERA II FINALE

Pân acum ar trebui s fie evident cititorului c nu exist nici o formul de

c l uzire perfect , infailibil . Ne vom confrunta foarte adesea cu incertitudinea în
c utarea de a afla voia lui Dumnezeu. Dumnezeu îng duie aceasta pentru ca noi s
st ruim s ajungem i mai aproape de El i s -L cunoa tem tot mai mult, s
primim tot mai mult din via a Sa.

Momentele de incertitudine sunt folosite de Dumnezeu i pentru a ne cerne

motiva iile. Când suntem nesiguri de voia lui Dumnezeu ar trebui s ne examin m
pe noi în ine s vedem dac am îndeplinit condi iile esen iale ale c l uzirii Lui
(men ionate în Capitolul 2).

Dumnezeu folose te incertitudinea pentru a antrena i a înt ri credin a noastr .

„Cine dintre voi se teme de Domnul, care ascult glasul Slujitorului S u (Domnul
Isus)? Cine umbl în întuneric i n-are lumin , s se încread în Numele Domnului
i s se sprijine pe Dumnezeul lui” (Isaia 50:10). De aceea nu ar trebui s fim
surprin i sau descuraja i când întâmpin m greut i. Chiar i apostolul Pavel a fost
adeseori în încurc tur , dar niciodat nu a disperat i nici nu a renun at (2
Corinteni 4:8).

Uneori, Dumnezeu ne arat voia Lui exact înainte de a lua o decizie i ne ine în
a teptare o perioad lung înaintea acestui moment. În orice situa ie, El ne va ar ta
numai urm torul pas ce ne st înainte. El ne conduce pas cu pas pentru c dore te
s tr im în dependen de El zi dup zi, pentru c dore te s umbl m prin credin
i nu prin vedere.

Când ne arat doar câte un pas, suntem for a i s depindem de El. Mai mult, dac
Dumnezeu ne-ar ar ta întreg viitorul, este foarte probabil c noi nu am dori s ne
supunem Lui în totalitate. De aceea, El ne arat doar câte un pas, f cându-ne
treptat treptat doritori s împlinim toat voia Lui.

A adar, pentru a g si voia lui Dumnezeu în via a noastr , tot ce este necesar s
facem e s parcurgem întotdeauna urm torul pas pe care ni-l arat Dumnezeu. Pe
m sur ce facem a a, vom descoperi cum planul lui Dumnezeu se desf oar
treptat înaintea noastr .

Un vechi proverb chinezesc spune, „O c l torie de o mie de mile începe doar cu un

singur pas”. Avraam a p r sit ara sa de origine, ne tiind unde avea s ajung în
final. El tia doar c Dumnezeu îl conducea (Evrei 11:8). El s-a supus lui
Dumnezeu la fiecare pas i Dumnezeu nu l-a dezam git. Niciunuia dintre noi, care
îl urmeaz pe Dumnezeu a a cum l-a urmat Avraam, n-ar trebui s -i fie vreodat
team de dezam gire.

Eliberare de indecizie

De multe ori, va trebui s facem pa i înainte f r a fi perfect siguri de voia lui

Dumnezeu. i aceasta este o parte a disciplinei umbl rii prin credin , pentru c
certitudinea poate uneori echivala cu umblarea prin vedere. Dumnezeu ne d uneori
asigur ri clare ca s ne încurajeze ca nu cumva s sl bim în credin a noastr . Dar

36/39
de multe ori El a teapt de la noi s mergem înainte, f r a avea dovezi vizibile ale
aprob rii Lui.

Descoperind, pe baza cunoa terii pe care o de inem, care este c l uzirea, Duhului
Sfânt, va trebui s înaint m f r s avem ezit ri. Biblia spune c „Inima omului se
gânde te pe ce cale s mearg , dar Domnul îi îndreapt pa ii” (Proverbe 16:9). Mai
târziu, privind retrospectiv c tre aceste decizii, vom decoperi c , în ciuda
întunecimii viziunii noastre, Dumnezeu nu ne-a l sat s r t cim. Cu alte cuvinte,
de i dintr-o perspectiv anticipativ exist mult incertitudine, la o privire
retrospectiv vom g si mult siguran i bucurie.

"Chiar întunecimea dinaintea mea

M lini te te -
C ci în bâjbâirea pe calea înce o at
Simt mâna Lui i Îl aud cum spune,
„Ajutorul meu e sigur”.

J. Oswald Sanders, în „Spiritual Leadership”, spune: „Cei care nu s-au g sit într-o
pozi ie de lider ar putea crede c experien a i umblarea îndelungat cu Dumnezeu
conduc la capacitatea de a descoperi cu mai mult u urin voia lui Dumnezeu în
situa iile grele. Dar, de obicei, se întâmpl invers. Dumnezeu îl trateaz pe lider ca
pe un credincios matur, l sând deciziile din ce în ce mai mult pe seama
discern mântului s u spiritual i dând mai pu ine indicii perceptibile ale c l uzirii
Lui decât o f cea la început”.

Hudson Taylor, fondatorul misiunii China Continental a spus odat , referindu-se

la c l uzire, c , în anii tinere ii, lucrurile obi nuiau s -i vin clar i repede. „Dar”,
spunea el, „dup ce am înaintat i Dumnezeu m-a folosit din ce în ce mai mult, m
simt adeseori ca un om care merge singur în cea . Nu tiu ce s fac.” (Citat în
„D.E. Hoste” de Phyllis Thompson). Cu toate acestea, ori de câte ori Hudson Taylor
a luat o decizie, Dumnezeu a onorat încrederea lui.

Când facem un pas în incertitudine i se întâmpl s pierdem calea ce reflect voia

perfect a lui Dumnezeu, ne putem încrede în El c ne va elibera. F g duin a din
Isaia 30:21 este c „Urechile tale vor auzi dup tine glasul care va zice: „Iat
drumul, merge i pe el!”, când ve i voi s v mai întoarce i la dreapta i la stânga”.
Dumnezeu poate schimba împrejur rile când pierdem calea. Dar noi nu trebuie s
r mânem permanent pasivi, a teptând o c l uzire spectaculoas la fiecare pas. Un
vapor poate fi întors mult mai repede în timp ce se mi c decât atunci când
sta ioneaz ; la fel i noi.

În Faptele Apostolilor 16:6-10, Pavel i Sila au încercat s mearg în Asia, nu ca

rezultat al unei c l uziri evidente a Domnului, dar dorind s fac voia Domnului. Ei
au fost împiedica i – probabil de împrejur ri aranjate de Dumnezeu. Apoi, au
încercat s intre în Bitinia. Din nou drumul le-a fost blocat. Îns , pentru c ei
c utau în mod activ voia lui Dumnezeu, i nu adoptaser o atitudine pasiv , de
a teptare a c l uzirii, Dumnezeu i-a condus în final c tre locul ales de El -
Macedonia.

În micile detalii ale vie ii de zi cu zi, c l uzirea nu este neap rat o chestiune de
cercetare con tient constant . Este o problem ce ine de umblarea în Duh.
Rela ia corect cu Domnul va conduce la ac iunea corect . În cazul unor astfel de
detalii, c l uzirea lui Dumnezeu nu este ceva de care ar trebui s fim con tien i tot
timpul. Putem chiar s nu fim con tien i de ea. Rela ia noastr fundamental cu

37/39
Domnul este factorul important, c l uzirea fiind o chestiune spititual i nu o
tehnic mecanic .

Eliberarea de regret

Regretele fa de gre elile trecute pot chinui min ile unora dintre noi. Poate am
ratat voia lui Dumnezeu în unele aspecte i acum suntem incapabili s mai
corect m lucrurile. Dar regretul este inutil, deoarece el doar ne va consuma
vitalitatea spiritual i ne va l sa total nepreg ti i pentru orice slujire a lui
Dumnezeu. E ecul trebuie m rturisit lui Dumnezeu, Care este credincios s ne
ierte i s ne cure e imediat (1 Ioan 1:7,9). El ne-a promis c nu- i va mai aminti
de p catele noastre trecute (Evrei 8:12). Dac Dumnezeu nu mai st ruie asupra
trecutului nostru, nici noi nu mai avem de ce s agoniz m asupra lui. De aceea,
trebuie s întoarcem spatele odat pentru totdeauna acestor e ecuri. Poate nu mai
este posibil s îndrept m gre elile f cute, dar Îi putem cere Domnului s foloseasc
restul vie ii noastre pentru slava Lui.

David s-a sim it ca un om josnic când a p c tuit cu Bat- eba i când l-a trimis pe
so ul ei, Urie, în lupt pentru a fi ucis. Cu toate acestea, în loc s tr iasc tot restul
vie ii în regret, el s-a întors la Dumnezeu zdrobit i plin de poc in . Primind
iertarea lui Dumnezeu, a tr it dup aceea pentru gloria lui Dumnezeu. Mai târziu,
m rturia Duhului Sfânt va fi aceea c David îi fusese pl cut Domnului toat via a
lui, cu excep ia întâmpl rii cu Urie (1 Împ ra i 15:5). Dac David ar fi l sat regretul
s -i infesteze mintea, nu ar fi f cut decât s -L mâhneasc mai departe pe Domnul.

Aceia care tr iesc purtând povara regretului neîncetat în mintea lor nu reu esc
decât s adauge un alt e ec la e ecurile deja avute. Trebuie s uit m gre elile
trecutului i s mergem înainte s împlinim voia lui Dumnezeu (cf. Filipeni
3:13,14). Dumnezeu ne poate înapoia anii pe care i-am pierdut (Ioel 2:25).

O alt ispit este s regret m o decizie trecut în leg tur cu care, la momentul
respectiv, am fost convin i c fusese voia lui Dumnezeu, dar de care ne îndoim
acum. Poate c decizia ne-a condus în necaz. Sau poate c acum suntem con tien i
de anumite realit i care, dac le-am fi cunoscut atunci, ne-ar fi condus la o decizie
diferit . Principiul pe care trebuie s îl avem mereu în minte este: Niciodat s nu te
îndoie ti în întuneric de ceea ce Dumnezeu i-a ar tat la lumin . Dac am c utat cu
sinceritate voia lui Dumnezeu i am decis potrivit luminii pe care am primit-o
atunci, nu are niciun sens s mai privim acum înapoi plini de regret. Dumnezeu nu
este un despot crud care se delecteaz în a- i bate joc de noi. El este un Tat
iubitor i nu ne va da o piatr dac îi cerem o pâine. Dac am c utat voia Lui cu
sinceritate, putem fi siguri c Dumnezeu a controlat totul pentru a ne l sa s
decidem corect. Chiar i faptele de care nu am fost con tien i atunci, trebuie s fi
fost pl nuite de Dumnezeu cu un scop tainic.

În Troia, Dumnezeu le-a dat lui Pavel i lui Sila indica ii clare s mearg în
Macedonia i ei au plecat imediat. Cu toate acestea, imediat dup ce au sosit în
Macedonia, ei au fost arunca i în închisoare, cu picioarele prinse în butuci. Ar fi
putut atunci s se întrebe dac nu cumva sentimentul lor de c l uzire nu a fost
gre it. Dac ei i-ar fi tiut soarta dinainte, probabil c nu ar fi p r sit Troia
niciodat . Dar Dumnezeu nu le-a dat niciun avertisment. Cu toate c erau închi i,
Pavel i Sila s-au încrezut în Dumnezeu. Refuzând s se îndoiasc în întuneric de
ceea ce Dumnezeu le ar tase în lumin , ei au continuat s -L laude (Faptele
Apostolilor 16:8-26). Evenimentele de mai târziu au ar tat clar c se aflau cu
adev rat în voia lui Dumnezeu. Apari ia necazurilor nu este, în sine, un indiciu al

38/39
faptului c am fi în afara voii lui Dumnezeu. Dac ne încredem în Domnul Îl vom
l uda chiar i în cel mai dens întuneric, f r niciun regret.

Eliberarea de fric

Frica de oameni i de circumstan e ne poate face s rat m voia lui Dumnezeu.

Mul i credincio i sunt guverna i de considerente cum ar fi c utarea certitudinii i a
siguran ei atunci când caut c l uzirea Domnului. Ei simt c anumite locuri i
ocupa ii sunt nesigure i periculoase i de aceea le elimin cu totul din mintea lor.
Dar nu exist niciun loc i nicio ocupa ie total lipsite de pericol în aceast lume. Cel
mai sigur loc din toat lumea este întotdeauna centrul voii perfecte a lui Dumnezeu.
P im în pericol numai atunci când ie im din planul lui Dumnezeu. Acela care ia
decizii f r a c uta c l uzirea lui Dumnezeu poate fi vulnerabil atacurilor lui Satan.
Dar "cel ce st ( i lucreaz ) în locuin a tainic a Celui-Prea-Înalt (în locul hot rât de
Dumnezeu) se va odihni la umbra Celui-Atotputernic” (Psalmul 91:1 - adaptat).

Avem nevoie s fim elibera i i de frica de a nu gre i. Singurul om care nu va gre i

niciodat este omul care nu face niciodat nimic. Suntem elevi în coala lui
Dumnezeu i, f r îndoial , vom gre i din când în când. Dar Domnul este
întotdeauna aproape, gata s pun lucrurile în ordine.

În afar de Domnul Isus, niciun om nu a reu it vreodat s ac ioneze potrivit voii

perfecte a lui Dumnezeu f r s fac multe gre eli. Cei mai mari sfin i au înv at s
umble în voia lui Dumnezeu exact ca un copil care înva s mearg – prin multe
c deri. Copilul c ruia îi este team de c deri nu va putea niciodat s înve e s
mearg ! Nu trebuie s l s m niciodat o astfel de fric s ne opreasc de la
înaintare.

Umblarea în voia lui Dumnezeu poate fi nu tocmai u oar , dar este o aventur
minunat al turi de El i Dumnezeu ne-a promis c ne va ine atunci când c dem –
„Domnul înt re te pa ii omului .....Chiar dac va c dea, nu se va pr bu i de tot,
c ci Domnul îl apuc de mân ” (Psalmul 37:23,24).

În final, nu uita un lucru: c l uzirea este, în esen , o chestiune ce ine de rela ia

personal dintre Dumnezeu i tine. Modul în care Dumnezeu a condus o alt
persoan nu va putea fi niciodat exact modul în care El dore te s te c l uzeasc
pe tine. Principiile generale sunt acelea i pentru to i credincio ii, dar modalitatea
exact difer de la individ la individ. Vei fi doar confuz dac vei c uta acela i tip de
c l uzire descris de altcineva în m rturia lui.

Las în seama lui Dumnezeu s decid cu privire la modul cum te va c l uzi. Grija
ta e s fii întotdeauna disponibil pentru El, s faci orice dore te El. Iar El se va
îngriji s - i aduc la cuno tin voia Lui i s te înt reasc s-o împline ti.

Rezumat
1. Dumnezeu îng duie încurc turile ca s -L po i cunoa te mai bine. El ne cerne
totodat motivele noastre i prin aceasta ne înt re te credin a.
2. În majoritatea cazurilor, trebuie s mergem înainte chiar i atunci când nu
suntem l muri i cu privire la voia lui Dumnezeu, cu condi ia s fi f cut tot ce ne
st în putin pentru a deslu i voia Duhului. Nu trebuie s a tept m nehot râ i.
3. Nu trebuie s privim înapoi plini de regret la gre elile sau la deciziile din trecut.
4. Nicodat nu trebuie s l s m frica de pericol sau frica de a nu gre i s ne in
într-o pasivitate permanent .
5. Trebuie s -L l s m pe Dumnezeu s aleag El cum s ne c l uzeasc .

39/39