GRESTIru"
-rr* oR?
*,r{toooqs
GATRE
DEspRE
C)*FtuT
GULTTIL ADWENTEST Preot loan
De cAnd existl neamul romAnesc, de aproape 2000 de ani, credin[a lui a fost fbr[ strlmutare cea
dreaptf, qi sfAnt[, asa cum a primit-o de la Iisus Hristos prin Sfintul Apostol Andrei, care a poposit Ei
propov6duit in Dobrogea. Nici nivllirile barbare, nici jugul Semilunei, nici amenin{5rile sau ademenirile
vecinilor de alt5 lege n-au putut clinti din credinla lor pe inaintagii nostri. Pentru apdrarea credin{ei
ortodoxe gi a mogiei strlmoqeqti si-au v[rsat s6ngele, qi-au dat via(a strlmogii noEtri de la cetr mai mic la
cel mai mare, de ia vlSdicd p6nd la opinc[. Ceea ce am fost si ceea ce suntem astdzi se datoreaz6 in mare
parte Sfintei Biserici Ortodoxe. No{iuniie de ROMAN qi CRE$TIN-ORTODOX sunt strAns si
indisolubil legate una de alta. Mare este bucuria noastrf, c[ facem parte din Biserica Ortodoxd. Cu o gur6
Ei o inim[ s[ mdrlurisim qi s[ ne rugf,m, cu ajutorul lui Dumnezeu, s5 nu apucdrn
pe povirnigul rdtlcirilor
si sd nu ne lepldlm de ,TADEVAR" cAci El este numai unul, cu toate c[ numdrul sectelor este exkaordinar
de mare. Si cu toate acestea nu se vorbesc de r6u una pe alta qi nici nu se invinuiesc una pe cealalt[ cd au
inv[![turi gresite. Printre cultele care se ostenesc sd atrag[ de partea lor crestini ortodocgi este si cel
adventist de ziua a saptea (AZp. Adventiqtii ,rgaranteazd" adeplilor lor starea de rralesi" si ,,sfin!i" in
implrlfia de tr000 de ani.
Denominaliunea ,rAdventiEti de Ziua a Saptea" a apf,rut in prima jum6tate a secolului trecut.
Doctrina (inv5([tura) lor are ca punct central apropiata venire a lui Hristos, Care va intemeia implrd{ia
de 1000 de ani pe p5mAnt. DE AICI qI NUMELE tr-OR:
tn 183 l, cdnd William Mtiller, un fermier din Massachusetts,credinf[ baptist[ a ?nceput
de sE lind
predici ocazi onale in care se vorbea despre apropiata venire a lui Hristos penku a intemeia o
1000 de ani s-au destui care s6-l as s[-l cread[ s5-l urmeze.
[scut din
pdrinli baptiEti, William Mtiller a studiat c[r{ile profetice ale Vechiului Testament Ei Apocalipsa Ei a
ajuns la concluzia c[ Hristos va cobori pe p[m6nt in anul 1843. Aceast[ fals[ profe{ie si-a anun{at-o cu
I 0 ani inainte ( I 8 3 3 ), ins[ anul I 843 a trecut ca oricare altul fbr[ si se producd evenimentul mult aEteptat.
Mtiller declarl adeplilor s[i cI nu i-a inEelat, ins[ este vorba de o eroare de calcul. Ucenicul s6u, Samuel
Snow, este inslrcinat s[ ,rcattte" greseala. Si intr-adev[r dupl ce revede calculul magistrului acesta
glse;te gregeala: nu era vorba de anul 1843, ci de anul 1844, iar ziua exactd a coborArii lui Hristos era
10 octombrie. Pe m[surd ce se apropia ziua fixatd, discipolii lui Mtiller ir le lar ln
vitrinele magazinelor din Boston se g5seau anunfuri ca acesta
cdldtorio lo cer din 10 octombrie 1844". Pentru negustori ,revenimentult' a fost o afacere bund.
AdventiEtii lui Mtiller au trdit noaptea de 9 spre 10 octombrie cu mult6 infrigurare. Aduna{i intr-o
sali mare din Boston sau urcali pe acoperiguri Ei pe coline, imbricafi in veqminte albe, ei au asteptat toat[
noaptea sunetul tr0mbi(ei ingeregti care trebuia sI vesteascd lumii cobordrea lui Hristos. Mtillerahebuit
s[ recunoascd a doua oard c[ s-a inselat. El Ei-a sfEtuit adep{ii s[ se intoarc[ la baptiqti. Calea intoarcerii
era insA irnposibila, S-au divizat in: Adventiltii Evangheliei, Cre;tinii Adventului, ILniunea Adventului etc.
Acum apare o tindr6 delirantS de 17 ani care, dupf, clsltorie, va deveni cunoscutd sub numele de Hellen
G. White. Av6nd o sin[tate subredS, a fost nevoitd s5-si intrerup[ cursurile gcolare in clasa a treia
primar5, din cauza gravelor crize si haiucinafii, fie ereditare, fie insusite din practica ,rcdderii" in transl
a membrilor sectei metodistilor.
Esecul lui Miiiler nu a descumpinit-o, ci dimpotriv5, l-a speculat prompt si cu succes. Chiar in
anul c5sdtoriei, Hellen White pretinde cdare o,,revela{ieo'prin care Dumnezeui-aporuncit sd serbeze
Sabatul in ziua a qaptea din sdpt5mAn5. Aceastl idee i-a fost inspirata de fapt din scrierea unui alt adventist
cEpitanul de vapor Iosif Bates.
Adventigtii de ziua a gaptea spun cE Hellen White (pe care o mai numesc ,,spiritul profetic'o), a
avut 2000 de viziuni si vise profetice.tnsd lucrdrile Hellenei White. nu sunt scrise de ea, clci n-avea
decdt trei clase primare, ci de cei interesa{i in propagarea inv5l6turii adventiste intr-o lume crestin-ortodoxf,.
in anul lBG4 a venit in Europa primul predicator al sectei adventiste, Mihail Czechowski, care a
predicat rnai intiiin Italia, apoi in Elve{ia, Fran{a, Germania, Austria, Ungaria si Rusia. in anul f BTO
ajunge si in Rorninia gi se stabileste la PiteEti. Primii adep{i sunt Toma Aslan si fratele lui care organizeazd
o grupare adventist[ in Pitegti. in lBBt GRUPAREA AVEA DOAR 13 MEMBRI,IAR CINCI ANI
MAi TARZIU ERA PE CALE DE DISPARITIE,. Un grup de adventisti germani s-a stabilit in Dobrogea
si au format un nucleu in satLil Sarighiol" Tot in Dobrogea s-a refugiat din Rusia un alt adventist Babienco,
care va organiza alt5 grupare. Prin anul l9OO apare qi in Bueureqti eea dintfii
grupape adventfi aI ef,rei coordonator era studentul in medieinfr, Petne
Paulini.
DOCTRINA tiruVilArUnA) ADVENTISTA:
-Biblia este inspiratd de Dumnezeu.
- I)umnezeirea sau Sfinta Treime este alcituitf, din Tatll, Fiul si Spiritul SfAnt.
- Iisus Hristos a murit pentru picatele oamenilor, a inviat din morti, S-a inlltat la cer
gi mijloceste pentru oameni la Dumnezeu Tatil.
- Pentru a dobf,ndi mflntuirea, fiecare trebuie sI se nascI din nou; aceastl nastere din
nou inseamnl o deplinl transformare a vietii si a caracterului.
- Statul este considerat o institutie rinduiti de Dumnezeu.
l. Se declarl cunoscitori ai datei exacte a celei de-a doua veniri a Mflntuitorului.
2. Sertreazl Sabatul"
B. Tin legea Vechiului Testament.
4. Respectl anumite reguli sanitare.
5. Resping preotia, Sfinta Traditie, cultul icoanelor, pomenile etc.
Aici atingem un punct foarte sensibil al invS![turii adventistilor. De fapt, chiar numele de
oradventiqti'ovine de la pretenlia acestora cd stru ,rctt exactitate" data celei de-a doua veniri a M0ntuitorului
: :
(ADVENTUS PARUSIE A DOUA VENIRE). Primii adventisti, care ,,au aflat" data exactd a celei
de-a doua veniri, au fost chiar intemeietorii cultului. W. Mriller, t[lmdcind c64i1e profetice ale Vechiului
Testament gi Apocalipsa, a dat cAteva date ,,exacteo' ale venirii lui iisus - 1843, apoi l0 octombrie 1844,
dat6 rectificatl de S. Snow. ins[ Hristos nu a apf,rut, inseldciunea fiind doveditd, W. Miiller si-a recunoscut
public gresala sfbtuindu-i pe adepli sI revinf, la baptiEti. Cea care a salvat calculele ,, c orectei s-adovedit
a fi Hellen White, care a declarat c[ in 1844 Hristos nu a venit in trup, El dorind intdi s[ cure]e Sanctuarul
Ceresc (?!?), iar apoi va veni s[ intemeieze implrifia Sa de 1000 de ani.
De ce incearcd adventi;tii s[ calculeze data exactd a celei de-a doua veniri? Mdntuitorul ne-a
avertizat cS,,nlrrrenl nu qtte de Geasul eend va venl FluI Otmului"(Matei 24:BG);
,,Nu este al vostru u sti anii si vremw,ile pe csre Tatdl le-a pus tn stdpdnirea Sa " (Faptele Apostolilor 1 :7).
El ne-a sfttuit doar sf, priveghem pentnr ci nn se;tie cdnd t,a veni stdpArul casei (I-uca 12:3F38).
Singura explicatie este aceea cf, ,,,fra{ii" adventisti au fost inseia{i, devenind,,fii ai ?nselltomlui diavoi"
(Ioan 8:4). SfAntul Apostoi Pavel ne spune cAt se poate de clar: ,,in privin(a venirii Darunului nostru
Iisus Hristos pi a aduniirii nasstre tmpreund cu El, vd rugdm,fralilar, sti ttu vd cldtinali degrabd ctt
mintea, ntci sd vd spdiwLntufi nici de vreun duh, ttict cle vreun cuvdttt, nici de vrert scriso$r€ cs
pornitd cle la noi, cum cd ziuu Domnului a si sosir. Sd nu vd amdgeascd nimeni cu nict un chip; cdci
ztua Domnului nu yu sosi phnd ce mfit intiii ttu va veni lepddarea de cretlinld qi nu se t'& da pe fald.
omul nelegiuirii,.fiul pierzdrii" (2 Tesaloniceni 2:1-3); ,,Deci, clar,.frnyilor, stali rceclintiyi 9i |tne|i
predaniile pe cnre le-ayt tnvdlat,fie prin cuvdnt,fie prin epistala noastrd" (2Tesaloniceni 2: 15).
f Duminica este ziua cinstit[ de crestini. Este o mare diferen![ ?ntre serbarea D,tminicii - proprie
crestinilor - gi odihna Sabatului - proprie evreilor. Privind schi{a de mai jos cu cele trei rnari religii ale
lnrnii, putem observa cd oinerea este ziua de od.thnd a musubma.nilor. SAMgAfn ESTE
ZIIJADE ODIHNA A EVRULOR. Dumtnica - ziua de odihnd q€ sdrbdtoane a crestinilor"
Punem o intrebare simpl[ si clard: adver:rtistii din {ara noastr5 de ce {in Sabatul??? Sunt evrei sati
sunt creqtini?7? Dacd sunt cre;tini atunci sd yind Dunrinicu !!!
Adventiqtii au inceput sd tind Sabatul dupl 1846, cdnd ,,profeta" ]{ellen White sus{ine cX a primit
un mesaj de la Dumnezeu prin care-i poruncea (? !?) sA restituie ,,adev[rata zi de odihn6'o adicd Sab,atul.
Trebuie mentionat c[ pf,nI in 1846 adventistii au sertrat, ca to{i cre;tinii, ziua de Duminicl.
Ce i-a determinat pe adventiqti sd revinf, la Sabat? Hellen White este cea oare i-a convins pe adep{i
s6 lin6 Sabatul motivind c[ Flristos, care a venit ,,in duh" in 1844, nu a venit in trup pentru cE nu este
finut[ adev[rata zi de odihn[ (?!?). Dupi asa-zisa ,,,revela{ieoo a Heilenei White, o pafie din adventistj
p6r[sesc cultul si formeaz[ grupul adventi;tilor reformisti. Adep{ii care au acceptat revenirea ia Sabat s-a
numit ,,adventisti de zitaa sapteaoo (A Z $ ) sau adventiEti sabatiqti.
CELE TREI MARI Traal
RELIGII ALE LUMII
B. Religia : CBSSIIltII$ffl]L
Iubirea divinl ruElxE
Divinitatea : IIIIIIINIE ZEU
intratrinitarl Profetul: IISUS ERTSIIOS
Dsid - Cartea sf6ntI : EVAJfIGEELIA
slts "
Locul de inchinare: BISffiICA
fiut de oalhna IDUIII NI C A
khovl A.llrh
l. Religia : MOZAISIiIIIL GI}IIATSIUUL) 2. Religia: ISIllltilSMUtr,
Divinitatea : IIIOYA (Lf,.WJ.) Divinitatea: ALIIIE
Profetul: MOISID Profetul: ltIAE(f,TIH) ql IISIUS IIRIST(NI
Cartea sfAnttr: IOIA @EITAIEIJHUI,) Cartea sffi nti: COBAIIIUI
Locul de adorare: SINAGTDGA Locul de adorare: Il[0S6f,EEA
Zlua de odihnn: S A Iu B A r A fiuadeodlhnf,rIIIfEBEA
DE CE SERBAM NOI DIJMINICA?
Termenul ,,Sabat" este de origine evreiascd si nu se traduce cu,Sdmbdtd*, ci se traduce cu
,,,Odihnd". SAmbata este ttn cuvAnt de origine latin6, asa cum tot de origine latin6 sunt si denumirile
celorlalte zile ale slptlminii(luni, ma(i, miercuri, joi, vineri). La evrei, zilele sdptimAnii erau pur si
simplu enumerate: ziua intAi a sdpt[mAnii, ziuaa doua, a treia, apatra,a cincea, a sasea, a saptea.
Sdrbdtoares sdmbetei afost sdditd de lutnceputul existentei omene,pti? Categoricnu! De Ia
Adam p6nd la Moise au trecut 4108 ani si nici Scriptura nu era scrisl, nici s6mblta nu se tinea ca
sirbdtoare de vreun popor. SI analizdm un citat biblic care spune asa: ,rSi a binecuvAntat Dumnezeu
ziua a gaptea si a sfinfit-o pentru cf, intr-insa S-a odihnit de toate h-rcrgrile Sale pe care le-a f5cut si le-a
pus in rAnduialio'(Facerea 2:3) . Dar versetul se referd numai la odihna lui Dumnezeu, pentru cd niclieri,
pinl in vremea lui Moise, nu se afirm[ cd Ei omul s-a odihnit in ziua a saptea. De altfel, omul nici nu
avea pentru ce si se odihneascS, intrucAt trecuse abia o zi de la creafia sa. Pe de alt6 parte, exegelii
biblici apreciazd, cd de fapt, odihna aceasta inseamn[ ineheierea ereatiei. Ne intrebam:
,,Mai poate fi numit oare Dumnezeu Fiin{a Aceea Suprem6, daci El oboseste qi Se odihneste ca si
noi? Stiind cd ,,Duh este Dumnezeu"(loan 4:24:), sf, vedem ce ne spune proorocul:
,rNu stii tu, sau
n-ai aflat tu cd Dornnul este Dumnezeu vesnic, Care a ficut marginile pimAntului, Cu...ru
oboseste si nici nu isi sleieste puterea?" (Isaia 40:28).Deci, rezulta foarte ciar, cd nu este vorba de
odihna iui Dumnezetl, precum expresia ,rlahve sabat" nu inseamni Dumnezeu S-a odihni t, ci
goric nu! Nu, pentru cd in rai toate
ziietre erau deopotriv6, iar referatul
biblic nu ne spune c5 Adam s-a odihnit dup[ ce Durnnezeu l-a pus sI
lucreze GrSdina Edenului. Dar nici dup5 ce au cllcat porunca si au fbst izgonili, nu li s-a dat primilor
oameni porunca serb[rii zllei a gaptea. Dimpotriv[ ,toatdviala omului devine o continud muncd pentru
a-gi dob6ndi hrana. rrPentru cd ai ascultat vorba femeii tale si ai mdncat din pomul din
care ti'arn poruncit ,,ti nu mindnci", blestemat va fi pimdntul pentru tine. Cu
osteneald sE te hrinesti din el in toate zilele vietii taler (Facerea3:17).
ne a21, necesar 111
pentru a jurul axei sale. Bine, dar lumindtorii zilei si ai nop{ii au fost crea{i in
face o rota{ie de 360 zile ire
,rziuaapatrao'decip6nsin rrziuaapatra"nuavemzilesolare,cipotfisocotitechiarepocisauere,conform
spuselor psahnistului ,,G mie de ani inaintea ochilor Tdi sunt ca ziua deieri, care a trecut si ca straja nop{ii,,
(Fsalm 89:4). Aten{ie insi, chiar ziua a saptea poate fi socotit5 un timp mai indeiungat, caci nu ni se spune
,rsi a f,ost sear5 si a fost dimin eatd: ziua a saptea", ci ni se spune numai ,rziua asapteaoo.
De ia facerea lumii, nici unul dintre alesii lui Dumnezeu: Avram, trsaac, Iacov si trosif n-au
linut o
zi de odihnS. CAnd au intrat evreii in Egipt, erau 75 de suflete (Facerea 46:27), iar dupd 430 de ani de
robie (Iesirea 12:40) erau 600.000, afari de copii. Deci strict pentru acesti evrei a dat Dumnezeu porunca
aceasta: ,,Eu swnt ilomnul Dumnepwl tdu, Care te-am scos din pdmfrntut Egiptutui qi din casu robiei,,
(Iegirea 2A:\. Prin urmare, Biblia ne spune ldmurit cd,pdzrceaporuncii sabatului s-a dat in vremea lui
Moise, cdnd se afla cu iudeii inpustiul Sin (tresirea 16:26-29).
Aceastdporuncd nu s-a dat si altorpopoare? Nu, dupl cum rezult[ din cartea Iesirii: ,,SI plzeasci
fiii lui Israel simblta, priznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un leglmint vesnic. SI fie
acesta semn vesnicintre Mine si fiii Iui Israel" (IeEirea 3l:16-17). Se vede clar cd,sabatul esie leg6m6nt
vesnic, dar numai pentru poporul lui Israel. Moise a rAnduit sdmb[ta cazi de odihnd gi nu de sirbdtoare.
Nu trebuie confundatf, ziua de sdrbf,toare cu cea de odihn[, care poate fi orice zi a sdptdmAnii. Dar
atentie, cuvintul ,,vesnic" are sensul de durabil si semnific[ epoca Vechiului Testament, dupl sfdrsitul
cdreiaincepe un veac nou si un legdmnt nou: ,rlatf, vin zile, zice Domnul, cflnd voi incheia cu casa lui
Israel si cu casa lui Iuda leglm6nt nou. ins6 nu ca leglmAntul pe care l-am incheiat cu pdrinlii lor in ziua
cAnd i-am luat de mAn[ ca s5-i scot din plmdntul Egiptului6'(Ieremia 3l:31-32).,,Legi vesnice.. au fost
si: arderea neintrerupt6 a candelei inaintea chivotului Iegii (Iesire a77:21); modul de injunghiere
a animalelor de jertfl (Levitic 17:7); consumarea ritual[ a anirnalelor de jertfi (Levitic 17z7);
consumarea mielului pascal (Numerii 9:11); ziua implcirii (Levitic 23:23:31) care insf, azi nu se
mai respectd intocmai .
Sabatul afost dat ilumai evreilor, deci este o sdrbdtoare strict evreiascd. Spun aceasta deoarece
din Scriptura Vechiului Testament nu reiese cI aceastf, s[rb[toare trebuie s[ fie finut[ de toate neamurile
de sub cer. Spre argumentare, gSsim in Noul Testament c5: ,,Legea si proorocii au fost pAnE la Sfintul
Ioan Botez[torul'o (Luca 16:16) sau,,Legea ne-a fost cdld:uzd, spre Hristos ca sf, ne indrept[m prin
credinlE, iar dacl a venit credin{a, nu mai suntem sub c[lduzio'(Galateni 3:24-25) si totodatd se stie cE:
,,Sf6rsitul legii este Hristos" (Rornani 10:4). Odat6 cu venirea Mdntuitorului, s6mb[ta nu mai este zi de
odihn[. Hristos a fost acuzat c5 nesocoteste sfin{enia sflmbetei, atunci cdnd il vindeci pe cel cu mdna
nscatd (Matei 12:10). E,ste acuzat cd ,dezleag[ semb[ta", ba chiar ziceau unii dintre farisei ,,Acest orn
nu este de la Dumnezeu pentru cd nu p6zeste sAmbdta (Ioan 9:16). La Scdld5toareaYrtezda, ?n zi de
sdmbatS, vindecd pe sl[b[nog spunAndu-i ,,Scoalf,-te, ia-!i patui t5u si mergi" (Ioan 5:8). Si, intr-adevf,r,
purtarea sarcinii (in cazul acesta a patului) era interzisf, in Legea Veche ,,Asa grf,ieste Domnui; Pdzili-vd
sufletele qi nu duce{i sarcini in ziua de odihn5..." (Ieremia 17:21-22).
Deci, Mdntuitorul, prin toate aceste minuni ;i prin purtarea patului s6mbdta, desfiinta valoarea
sAmbetei ca zi de odihnh. Iudeii s-au convins c[ Hristos desfiinleazf, sAmblta si ,,pentru aceea prigoneau
pe Iisus si ciutau s6-L omoare cb frcea acestea sAmb5ta"(Ioan 5:16).
Toti
t
cei care cinstesc siimbdta ne aduc fulsul srgument cd sabstul este important pentru cd
tnsu;i Mdntuitorul a intrat sdmbdta tn sinagogri (Marcu 6:2;Lvca 4:16-31). ins[ Hristos a intrat in
sinagogb sAmb6ta pentru ci doar atunci ii putea gSsi pe iudei aduna[i acolo. DacS suntem foarte atenli,
observdm c5, de;i Mintuitorul a cercetat regulat sinagoga, El a fost un reformator subtil al cultului
iudaic, iniliind trecerea treptatd de la serbarea sabatului, la serbarea Duminicii. T6n5rului bogat nu i-a
centt ,,pf,zirea" sabatului (Matei l9: I 8- 19), desi cSlcarea simbetei era pedepsitd la iudei cu moartea
,,PAZTTI DECI ZITJA DE ODIHNA, CACI EA ESTE STANTA PENTRU VoI, CEL CE, o VA
INTINA, ACELA VA FI OMORAT" (IE,$IREA 3 1: l4). Nu era necesar[ porunca linerii sAmbetei
spre m6ntuire.
in Sinodul de la lerusalim, tinut in anul 50, Sfin{ii Apostoli au stabilit patru puncte din Lege ca
obligatorii pentru pdgAnii (neiudeii) care aderf, la crestinism, gi anume ,rS5 le scriem s[ se fereasca de
intinSrile idolilor, de desfr6u, de animale sugrumate si de sdnge"(Faptele Apostolilor l5:2$. Despre
sf,rbdtoarea sabatului nu se aminteste nimic, ca de altfei nic5ieri in Noul Testament.
Faptul cd Sfdntul Apostol Pavel a intrat sdmbdta in sinagogd, este o dovadd pentru a prdznui
sdmbdta ca zi de odihnd? Categoric nu, desi ,,dupi otriceiul slu, a intrat ta ei (in sinagoga din Tesalonic)
si in trei sflmtrete le-a grlit din Scripturi" (Fapte 17:2). SE nu uitlm cd Sf6ntul Aposol le vorbea
crestinilor in ziua Duminicii (Fapte 20:7). Auzili ce spune Biblia: ,,$i vorbea in sinagogi in fiecare
sf,mbIttr si aducea la credinti iudei si elini" (Fapte 18:4).
Dar cum ti tncurajeazd Sfdntul Apastol Favel pe ColoseziT Sfintul Apostol Pavel li se
adreseazd, colosenilor cu urmltoarele cuvintele: ,rNimeni deci sI nu vI judece pentru m6ncare
sau btruturI, sau cu privire Ia vreo sirbitoare, sau lun[ noul sau Ia s$mbetc, Gar6l
sunt rmhns eelor vlltoane (adtef; sembita era umbra Dumlnlctl), iar trupul
este allui Hristos" (Coloseni 2:16- l7). Se vede destul de clar cd s[rbltoarea sabatului era umbr[ a
sdrbltorii Duminicii.
Sfiintul Apostol Psvel le-a grdit evreilor dtn vremes sa despre ,,Noua zi de odihnd"
lucru ccre designy este valubil si pentru noi, cei de ilstdzi:
,,Cic! dae6 losua le-ar fi Dumnezeu n.ar
acestea, de o altt zi de ISsat alt5 zi de
pentru evrei, dar
TEME\TJRI ALE COfVSACNAPJ/ DUMINIC" CA ZI DE SANAATOARE
l" Dur*nezeu-Tatil a creat lumea si prima zi a crealieieste Duminica
2. flumnezeu-Fiul a inviat a treia zi din
la Rusalii
cele trei
cu usutrlnta
,t
ca
ciltre
DtJMtNtCA A Si{yARgrr HRIS
F Duminica - lv{intui steste pe Sfin{ii I
- se aratl
a - s-a ardtat oma
De ce nu se intdlne;te denunirea de,,Duminicd" tn cele patru Evanghelii ? este lucru iesne de
in{eles. Pentru c[ aceste Evanghelii au fost scrise inainte de cldrAmarea Iemsalimului (Anul 70 d.Hr.) si
incd nu se introduseserd numele date de romani zilelor s5pt[minii. Aceastd denumire de ,,Duminicd" o
gdsim o singur[ datd in Noul Testament, in Apocalipsa SfAntului Ioan (scrisl la anul 94 d.Hr.). Foarte
important este si remarcirn faprul c[, deqi zilele s[ptimAnii primiserd numirile romane, totuqi nu i se zice
,rZita Soarelui", cum o numearl rom:.nii, ci Dies Domenica, adicdZfuaDomnului.
marele Constantin cel Mare este
cel care a lEcut legea si a dat porunca pentru serbarea Duminicii ca zi de sSrb6toare sSptdm6nald,. Tatd
insd adev[ru]: Sf6ntul implrat Constantin a dat libertate rnai intAi crestinilor in anul 3 13. Observ6nd ca
acestia se imnul{es c zilnic si serbeazf, Duminica drept zi de odihn[, atunci, adicS in anul32l, a consfinlit !
I
ca intreg imperiul (deci qi pbginii) si serbeze Duminica. Este foarte clar c5, prin decretul din anul321,
irnplratul Constantin cel Mare nu a ,rinventat66 aceastl s[rb[toare, ci a recunoscut-o, ea existAnd incd din
secolul I in practica Bisericii, lncru pe care l-am demonstrat. Deci, printr-un act oficial, Duminica nu a
fost impus5 de ?mplrat nimdnui, ci recomandati.
ceea ce
cu an
serbarea
tuBtTt cREDtNcto9t, sA putterw cAreva ittrneaAnt
ECTANTTLOR:
t{
Crestinii ortodocqi stiu cd Biblia (Sfhnta Scripturi) este alcdtuita din doudp6(i: Vechiul Testament
gi Noul festament. Ambele sunt inspirate de Dumnezeu si cuprind Revelalia Sa, datl noui oamenilor in
mod supranatural. Cu toate acestea ele NU STINT EGAI-E CA VALOARE: Vechiul Testament este
doar o ,,cdlduzd spre Hristos" (Galateni3.24), spre Noul Testament, fapt pentru care putem afirma cd
revelalia Noului Testament este net superioard celei a Vechiului Testament. Contrar acestui adevSr biblic,
inv5{Itura adventist[ inclind spre Vechiul Testament. Astfel, sunt readuse ?n disculie probleme precum:
revenirea la Sabat, diferen(ierile alimentare practicate de evrei precum interzicerea consumirii c[mii de
porc si a vinului si altele. Ce g6sim ,,nouoo in inv[!5tura adventistd si ceea ce o caracterizeazd este calcularea
,rexact6" a celei de-a doua veniri a MAntuitorului. Asadar, inv[ldtura adventist6 cade in aceeasi gresealS
ca si martorii lui Iehova care neagi distinc{ia dintre Vechiui Testament si Noul Testament.
in epistola sa cf,tre Coloseni, Sfintul Apostol Pavel spune: ,,Nirneni, deci, si nu vd judece
pentru mincare sau b5uturI, sau cu privire la vreo slrbltoare, sau lund noul SAU [,A
SAMBETE, CARE SUNT UMBRA CELOR VIITOARE, iar trupul (este) al lui Hristos',
(Coloseni 2:16-17). Credinciosii adventisti, netrudnd in seam[ sfatul Sfdntului Apostol Pavel si din
greseala revenirii la prescrip{iile Vechiului Testament, au cdzutin fariseismul evreiesc ai Legii care
prevedea anumite restriclii alimentare. Astfel, adventi;tii d.e astd.zi,ludnd drept valabile textele din
Levitic, capitolul I 1, considerl o gresealS a consuma camea de porc sau a altor animale ,rnecurate" si
a bea vin.
Dar noi stim cd Dumnezeu a curdlit toate si nimic nu mai este spurcat, pentm cel ce primeste
m6ncarea si bSutura cu credin![. Acest lucru se vede lImurit si din revelalia datS de Dumnezeu SfAntulur
Petru. Pe c0nd ii era foame, SfA.ntul Apostol Petru a c[2t in extaz si avdzutcerul deschis qi cobordndu-se
ceva ca o fa!5 mare de pdnzd,legatl in patru colluri ;i in ea erau toate dobitoacele cu patru picioare si
tir6toarele p5mAntului qi p5s[rile cerului <si a fost glas c5tre el: ,,Sculindu-te, Petre, junghie si mdnAncd.
Iar Petru a zis: nicidecum, Doamne, cici niciodatd n-am mAncat nimic spurcat si necurat. Si iardsi, a
doua oar5, a fost glas c[tre etr: ,,CELE CE DUMNEZFIJ A CURATIT, TU SA NU LE NUMESTI
SPURCATE!"> (Fapte 10:13-14). AceastS int6mplare are rm dublu in{eles:pe de o parte Dumnezeu a
ardtat c[ Ei plgAnii pot intra in Bisericd: ,,Asadar si plgf,nilor le-a dat Dumnezeu poc[intI spre
viat5" (Faptel I : 18), iar apoi pentru crestini nu mai sunt valabile restricliile Vechiului Testament pentru
c5,,cele ce Dumnezeu a curltit, tu sI nu le numesti spurcateoo (Fapte Apostolilor 10:15).
in Noul Testament vedem cd pentru cel cu o constiinti tare, toate sunt curate: ,r$tiu si sunt incredin{at
in Domnul Iisus Hristos cf, nimic nu este intinat prin sine (spurcat, necurat), dec6t numai pentru cel ce
gAndeste cf, e ceva intinat; pentru acela intinat este. Nu strica. pentru mAncare, lucru1 lui Dunmezeu. Toate
sunt curate, dar rf,u este peutni omul care m[ninci spre poticnire. Bine este s[ nu mf,ninci carre, nici sI bei
ViN, NICI SA FACI CEVA DE, CARE FRATELE TAU SE, POTICNESTE, SE SMINTESTE SAU
SLARESTE (in credint[)"-Romani 14:14-20-2L Asadar, nu mdncarea sau biutura in sine este un p5cat, ci
sminteala pe care o produce consumarea lor dac[ este fEcutS in fa(a cuiva,"slab in credin{5".
in privinta bduturii, avetn urmltorul indemn: ,oDe acum nu bea nurnai ap5, ci foloseste PUTIN
VIi'{, pentru stomacul tiu si pentru desele tale slibiciunio' (Timotei 5:23). Chiar M6ntuitorul a bdut
vin la nunta din Cana Galileii ,,$i cffnd nunul a gustat apa care se ficuse vin... i-a zis: Orice om pune
intii vinul cel bun si. c6nd se ametesc, pune pe cel mai slab dar tu ai tinut vinul cel bun pAnI
acum66 (Ioan 229-fi).IvlAntuitorul a folosit vin la Cina cea de tainh (Luca 22:18-2$ si este foarte clar ci
daci Domnul iisus Ffi:istos ar fi considerat vinul ca ceva ,rspurcat(5 sau oprit de a se consuma, nu ar mai
fi transformat apa in vin, in Cana Galileii si n-ar fi binecuv6ntat paharul cu vin la Cina cea de taind" in
concluzie, trebuie spus c[ Dumnezeu nu rnai impune oarnenilor restric{ii alimentare de genul celor din
Vechiul Testament, care erau influenlate in unele cazuride atitudini religioase, sociale etc. (de exernplu,
popoarele p[gAne vecine poporului evreu erau mari crescStoare de porci - Luca 8:32-37,din care cauzd
consumarea c[rnii de porc eruvdzutd ca o inciinare spre pdg6nism). Au fost perioade de foamete, lipsuri,
cataclisme cind oamenii - crestinii - au consumat cafflea unor animale (cAini, pisici, serpi etc.) filrd,a
sSvirsi prin aceasta un pEcat in fata lui Dumnezeu.
ADVENT\$TTI SpU N CA MORT\T STAL tttrn-O SrARE DE TNCON$flENTA
pANl LAADouAVENIRE
Tinta acestei inv6!6flrri este desfiin{area culhrlui Sfin{ilor qi a rug[ciuniior pentm cei morli. Numai c5 ei
au de luptat aici chiar cu Cuvintul lui Dumnezeu, in care firuIrosu este nemurirea sufletului, drept consecinla
a invierii Domnului. ,.De va fi si murit, viu va fi", ideea aceasta domin[ parabola bogatului cf,ruia i-a rodit
larina si parabola bogatului nemilostiv si s[rmanul Lazdr.Tot aceasti idee o g[sim gi in Schimb arealafa\da
M6nhritorului, cdnd apar Moise si Iiie vorbind cu Iisus. Deci lmpSra{ia lui Dumnezeu se compune numai din
vii, fie cf, sunt aici in trup, ori dincolo cu sufletul.
tn anul
cd preotul nu este pastor, iar pastorul
,rt om se numesc si unul si
este bdrbat dest alnl
sfdnt, cum la
MIRACOLUL DIN GIULESTI
Data de 29 septembrie 1998 avea sE fie
pecetluit[ pentru romAni de un semn
dumnezeiesc: dup6 15 ani de la trecerea lui
?n rdndul celor drepli, tmpul preotului Xlie
{-Scitusu a fost gdsit intact si bine mirositor.
Fiica pdrintelui, Maria Sabina Spirache, a
declarat: ,,Nu ne-a surprins faptul cd i-arn
ghsit pe tata asa cum l-am inmonnfintat. Si eu
gi fiutr meu asteptam aceastd zi ca pe o
trinecuvintare de la Dumnezeu. Tata a fost
un martir, a suf,erit in tScere, fErS sd ne lase
vreodatd si ?n{elegem cS durerea care ?l biciuia
era peste puterile unui om... Asta arn
descoperit mai tArziu, atunci cdnd tata plecase
mult prea departe, cu tot cu bagajul iui de suferinla. El nu mai poate vorbi, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu,
va face mult mai mult decAt at6t... h4uilumim lui Dumnezeu c5 a fost aga curn no-am asteptat. Surprinderea
si dezamEgirea ar fi fost mari dac6 arn fi g5sit doar oseminteie...". Nepotul p6rintelui, Iv{ihai Spirache, a
fost primul care a atins tmpul mafiirului Ldcdtusu. Atunci s-a intimplat un fapt mai pu{in obignuit: vreme
de o siptdmina, mAna sa dreapt6 si-a p5strat rnirosul de smirnf, specific sfintelor moaste. ,rNu eram
singunil care sim{eam acea mireaslnd deosebit6 si cei dinjurul meu o remarcau!...", a spus Mihai Spirache...
Razele soarelui de septernbrie incllze au tmpul pSrintelui care biruise legile firii. Cripta in care sdlSsluise
timp de tr 5 ani era preg5titd sd o prirneascl pe Ecaterina Lf,c6tusu, solia p6rintelui, care decedase in urm6
cu cdteva zile... F[rintele Seceleanu, parohui bisericii ,,Adormirea Maicii Donenuiui", i-a fficut slujbl
dupi rdnduiala bisericeascS... Din intunericul criptei, strdb6tdnd drumul celor 15 ani, a revenit deasupra
p[mAntului chipul blind al pdrintelui llie L6cdtusu. Desi numele gi adresa cimitirului care ,,ad5posteste66
trupul p[rintelui Ilie L[c[tugu nu au fost fEcute publice, evlavia popular5 a ?nceput sd se rnanifeste
spontan. it
Cfiteva m5rturii: 3 0 ianuarie 2000 Teodoru lon (Prahova) - ,,Fiica mea a fost aici la pdrintele.
CAnd mi-a povestit, nu stiam ce s[ cred. La inceput eram cam indoit6, parc6 cineva md linea acasd. Dar
dintr-o dat[ am simlit o chemare irezistibil[. M-am hotlrdt brusc... Acum nu pot descrie in cuvinte ce
simt. P5rintele este o minune... As r6rnAne cAt mai mult lflng[ el!..." Aurel Lucian (Prahova): ,rAm
ajuns aici din intAmpl are, zic eu. Era cavoul inchis, m-am uitat pe fereastr5, din interior venea un miros
deosebit, un miros de mir... Eram atl,ir de dezorientat! Am mirosit florile puse pe uEa cavoului! I-am
intrebat pe cei prezen\i dac[ simt acelasi lucru! Nu mai stiam ce sE cred. Cdnd a venit doamna Spirache
gi a descuiat usa, ajuns l6ngd plrinte mi-am dat seama c[ mireasm a aceeavenea din trupul pbrintelui...
I-am sdrutat mAna si m-am simtit minunat. Mireasma respectivi mi-a inundat tnrpul. ..6' Si pentru cd acurn
exist6 binecuvAntarea Prea Fericitului Plrinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Orlodoxe Rom6ne, dup6 un
an si jum[tate, timp in care a fost {inut in tain5., trupul pdrintelui Ilie L[cdtusu poate fi vizut. ln fiecare
DuminicS, intre orele 16.00- I 8.00, urmaqii pdrintelui Ilie deschid usa criptei. Cimitirul ,,Adormirea Maicii
I)omnului" din Giulesti (lAng6 Institutul Pasteur), ascunde o cornoari inestimabilS - tmpul p[rintelui Ilie
Ldcdtnsu. ,run om ca p[rintele Ilie poate fi considerat sfdntl" in faqa unui aseme rTea caz,nici oamenii de
Etiinl6 nu ati rhmas indiferen{i. Profesorul Vladimir Belis - directorul Institutului de Medicin[ Legal[:
,,Din punct de vedere teoretic si medico-le-qal, sunt anumite procedee care opresc procesul de putrefactie:
condilii de mediu speciale (aer foarle uscat sr temperatur5 scdzut6), care ia noi in lar6 sunt destul de rare,
si tehnica imbblsimlrii prin care se distrug gennenii de putrefaclie din organism. Sigur, ca om de stiint6,
nu sunt adeptul teoriilor snpranaturale. Dar nici nn pot spune ci nu cred in Dumnezeu''. Tudor Coman
- prafesor:,,P[rintele Ilie Llc5tu;u a fost ufl o11] care a suferit foarte mult in via!6. A fost un martir. A
avut ceva special in fiinla lui, dar nu stiu ce amrme. Am fost si eu s[-l v5d. Cu aceast[ ocazie i-am fEcut
citeva m6surdtori. Are reactia de activitate a unui om viu. Cflnd i-am trecut m6na peste ochiul
drept, la zece centimetri distant5, plrintele a deschis ochiul. Cei care isi plstreazl asernenea insuqiri
dupi moarte, fErd ajutorul agen{ilor erterni, pot fi consicierati sfinli. Dincoio de via{5 exist[ enigrne de
genul acesta. Sunt oarneni care toat6 via(a se pregbtesc pentm intAlnirea cu veqnicia. Prin voin{E, iuptd,
dar si prin intervenqia divrrdt6lii, int6lnim exemple ea acesta. tn fala preotului Ilie am rdmas sutprins ca in
fala unui miracol. PAnE qi fotografiile p[rintelui sunt pline de energie...".
Conform Pravilei bisericesti, trupul p[rintelui Ilie LEc[tuEu are ?nsusirile sfintelor moaste. in Pravila
bisericeascS sunt enumerate cauzele care pot impiedica putrezirea umri tnip: menlinerea trupului in conditii
biologice (o alcituire trupeasc5 special[, moafiea sun eniti iarna, cAnd este foarte frig si gradul ridicat de
salinitate al solului), anatematizarea (afurisit, blestei"nat pentru motir.e bine intemeiate de un episcop sau
chiar cle Dnmnezeu) qi binecuvAntarea lui Dumnezeu (sfintenia)" Mentinerea trupului in condilii biologice
si anatemat izarca sunt excluse. Rlm.lne c,ea de-a treia cauzd. in PravilI sunt prezentate si insusirile pe
care trebuie sd le prezinte sfintele moaste: ,rSfintele moaEte sunt nestdcicioase (trupul pdstrdndu-qi aspectul
si proporliile), sunt fnunos mirositoare. sunt uscate si usoare, pielea este de culoarea alunului, nu provoaci
spaimS, ci bucurie duhovniceascd, d6nd impresiaunui om care doatme linistit". in cazul afuriseniei, un
trrp neputrezit este deformat, are degetele zbArcite, p5ru1 qi unghiile crescute foarte mult Ei provoacb
spaimE. in privinla pdrintelui Ilie L[c[tugu, chiar Ei imaginile prezentate de noi sunt gr6itoare.
insusirile trupului intact al p[rintelui Ilie Lacltusu corespund cu descrierea sfintelor moaste din
Pravila bisericeasc6. Canoanele bisericesti referitoare la canonizarea sfin{ilor iau in calcul urmdtoarele
aspecte: via{a persoanei in cavz5, evlavia poporului Ei rninunile s6v6rsite prin mij locirea posibilului sfhnt.
Biserica are misiunea de a indruma credinciosii, dar si responsabiiitatea de a se pronunla in anumite
situatii.
Urmaqii p[rintelui Ilie LicdtuEu au respectat intotdeauna tradiliile Bisericii Ortodoxe. Cu toate
acestea, la deshumare s-a sf,v6rsit o eroare destui de grav[: un preot s-a oferit s5-i schimbe ve;minteie
frrd binecuvintarea unui episcop. Dogmele bisericesti interziceau acest lucru. Acestea erau intacte si,
din p6cate. desi puteau fi scoase cu grij5, au fost tdiate. E,le se aflI in posesia familiei. Ce e cu neputin!5
la oameni este cu putinlEla Dumnezeu. Dupi 15 ani de la trecerea in veqnicie, trupui p[rintelui Ilie a
putut fi imbr[cat cu usurinlE. Autoritilile bisericesti au prirnit cu ,,bucurie duhovniceascd" vestea
descoperirii trupului neputrezit al p[rintelui L5c[tusu, dar au atras aten\ia cd ,rachtl canonizdrii (...) impune
etape si strSdanii deosebite'.. ,rTrupul pbrintelui alin[ suferinlele credinciosilor'.. ,rinvd
