rrr rr , t:ii

;il . .:r.r[si j
ft .-aws*p \ -dd{ :r.-'

iahn&d

1@ $j

i:rl

_rcgw' - ft*** :.^ i3 -;:gfu" aq1

.fi{ i

. 1.,'m
a ::t:rl

"ffi :$rsc$E
$;;g

2^
CAMETIA MUHA

[n,///,,re

HEKE*Hff
crestin-ortodoxd
,

CAIET PENTRUETEVI

I l

CTASAa VII-a

I I I

l I
I

I
Editura Sf. Mina
I I I

I
I

Referen{i specialitate de : Lector Univ. Dr. Pr. AlexandrelBarnea Prof. Gr.I ElenaMocanu
Tehnoredactare computerizatl: Andreea Dimitriu

Descrierea CIP a BiblioteciiNafionalea RomAniei MUHA, CAMELIA Religie cregtin-ortodoxi : caietpentru elevi : clasaa vrr-a / Camelia Muha.- Iaqi : EdituraSf. Mina, 2009 ISBN 978-606-807 _6 8_07 28(07s.33)

Copynght @Editura Sf. Mina Nicio parte a ace_stei lucrdri nu poate fi reprodusi in niciun mod, frrd acordul scris, dat in prealabil de Editura Sf. Mina.

Editura Sf. Mina{<

Telefon02322228 033240 I 5 : I 0, 13 Telefon/fax023 39I 9 : 223 E-mail:esm@editurasfmina.ro, edsfmina@yahoo.com Web www.editurasfmina.ro : Adresd corespondenf[: 1.Cp 130, de Op Iaqi, RomAnia * EditurdacreditatideConsiliulSuperior gtiinfificedin invifdmdntulSuperior. al Cercetdrii

CUPRINS
r.CRED|NTA CRE$T|NA 1.Dumnezeu sedescoperd oamenilor. scriptura sfdnta gisfdnta Tradifie ......,......,......... 3 2.Crearea ...,....... lumii ......................1Z 3.Purtarea a luiDumnezeudelume degrijd fa{a .....................1T 1.Pu,terea.credjnfe1 - Vihdecarei gia prieteniei sldbdnogului din capernaum ............... 20 2.Hristos, Lumina lumii:Vindeca-rea nagterel orbuluidin ....... 23 3.Atotputernicia luiDumnezeu - inviereaLazdr lui ............ ................,. 26 giiertare fiului - Pilda risipit0r.,,....,.,..,.,.. .................. Zg ! Qainte 5.Bogilia darurilor luiDumnezeu talan{ilor - pilda ................. 32 35* 38 1.Legea noudFericirile.....,.,......,... cea 2 Faptele - roade virtu{il0r...,.,.,.:......,... bune ale 3.Faptele - incalcdrivoii Dumnezeu rele ale lui ,......,..,.....

il,MANTUIToRUL - iruvA,rAroR HRtsros $tMANTUIToR

tv. TRATREA inVAlArunlt cREgnNE j

41 44 47 50 53

v.SP|R|TUAL|TATEcnrgrFlA $tVnTA faple: ajutoraiea cetoraflaliin sulerinfa 1.LrPiflpll 2.

SfinliiTrei - modete iubiriitaiaiirmehi lerarhi ate de Evaluiri SiptimAna Patimilor.... ,...................

58 62

esteviat* vegnicd: (e cuno*scd pe'line, sirzguruf Sd rSi aceasta Q)umneeuadev z tirat, sip eI i su.s rist sp eCaref ,-ni *imis.' If o 1loanl7.3)

Dumn&su ns de*{sp*r& $&ffirnilor.

Sf*nts $mipturs qi $f$nts Thadifte

Toatd faptura vdzuld nevazuta creatd Dumnezeu a fost de din 9i iubire. Omul, coroana intregii creafii, menirea mai are dintre cea inaltd toate fdpturile: aceea a staintr-o de neintrerupta legaturd Creatorul cu pentru cunoagte 9ia o implini. sau, Parintele Ceresc, cu sdu a-l voia peDumnezeu giimplinindu-lvoia, poate ajungd Cunoscdndu-L omul la sd gimdntuire. desdvArgire putem Darcum sdafldm FdcdtoruluigiZiditorului voia nostru? prin Dumnezeu Cel este Care bundtatea, ginemdsurata iubirea Sa purtare grr1d, ddruiegte cele de ne toate necesare a nemantui. spre Altfel spus, niSedescoperd, reveleazd, aratd, Seface El niSe niSe ni cunoscut pe givoia Sine Sa. RevIali divind sau *sco erire dum eze asca e a d p a n i 6tea4iuneel[n desco care Dumnezc+s r,adicd face le voia cunoscutd gi Lui,dorinfele poruncile pentru ei sd-L Lui, ca adore vrednicie, cu sd-l implineascdgi, aceasta, mAntuiascd. voia prin sdse
qupratal$ala
,oCerurilespun slava lui Dumnezeu ...

Bevela|iaraft$gla Pln+selalle.-nalWli aml$e toata la zidirea Dumnezeu. cum creatie lui Aga o literard vorbegte mdrturisesc unFdcdtor atotputernic, iscusit un Ziditor 9iatotintelept. FericitulAugustin ,,intreabd podoaba givezi spunea: lumea, cerului, daca rdspunde inlelegerea Dumnezeu creat! nu-!i << dupa ei: ne-a >" Revelatia supranatural6 e aceea, Dumnezeu saSedescopere vine oamenilor prin direct Revela,tia primim la Dumnezeu supranaturaid. Asffel, de adevdruri trebuintd de pentru pe mdntuire le care inlelegem prin numai credinfd.
afosttransmisade gidespre autorul la felgi ordinea, ei, frumuselea din 9iarmonia naturd

Moise primegte de la Dumnezeu Tablele Lesii

Iisus Hristos vorbegte ucenicilor Sii despre impirl{ia lui Dumnezeu- "r,

luiAdam E si ilor I nostru lisus iul Descoperirea in persoana Sdu. divind, nostru stos este punctul maiinalt Revelalieidivine cel prin al supranaturale,Elrefdcdndu-se relalia om Creator dintre 9i Re oului $ (se) revelu - a (se) face Testament. cunoscut,qtiut; a (se) descoperi; -flql.Oouatorr.rt. n . a (se)dezvdlui.
a releva- a evidenlia,a observa, aremarca" sublinia. a

Dumnezeu S-a

L"*_

*_**_-Jg__*__*_9L__

!' "-'41;;"-'-'"*"'-

"dftpf,megef

"" U*--

,4,*

*-

$ SA-LslSvimpe Dumnezeu! o Sd ne curS{im sufletul pentru a-Lprimipe Dumnezeu!

1' Dece nu-iputem pe cuioagte Dumnezeu cu priceperea numai noastrd?

"ff,pfica$i

2.Alcdtuiegte propozifii care explici prin sa inlelesur cuvintelorvelalie re gi revelalie divind.

: Afls{i rrrcirnuftf
,,Fericili cei cura{i cu inima, cd aceiavor vedeape Dumnezeu",zice Md.ntuitorulnostruIisus Hristos. Pentru ca Dumnezeu sd Se descopere, trebuie sd giseascd ,,cdmara" sufletului nostru curllitd de toate gAndurile rele, de toate pacatele. dar inmiresmatd cu mireasma credinleiqi a faptelorbune (rugdciune,milostenie etc.).Atunci, omul devinefiu al lui Dumnezeu gi. pentru cd Dumnezeu este atotputem atotin[elept. ic, atotgtiutor etc., ii da gi fiului s6u (omul) o particicidin darulsdu

u.

3. Stabilegte coresponden[a imagini modalitalile care intre gi pnn Dumnezeudescoperd Se oamenilor.

@@
4. lmagineazd-li intr-o cd egti clasd artigti. de Formeazd impreund cu colegii echipe pictori, de sculptori, muzicienietc. Anarizati imaoinile. apoi organizafi o disculie despre ceea descoperd ce fiecare *ihipa prin revelalie divind,in frumuselea, giarmonia care diversitatea lumii o inconjoard. Precizali prin se mijloacele care face descoperirea.

\k

la lf';.oi;;;it"' ,,ou.it"ui,i1icerqi
el" cerul iti este conducdtoral credin{ei, aratd in el insugi pe Megterulcare l-a fdurit. Dacd te uiti la frumusefea pe pdmant. de iaragi qi prin ele !i se mdreqte credin{a in Dumnezeu ... Dac[ te uili bine la piatrd,, vei vedea ci gi ea ili face dovadacelui care a fdcut-o,chiar si funrica. chiarldnqarul chiaralbina. gi Adeseori, in lucrurile cele mici se arati in!elepciunea Creatorului. AcelaqiesteCel ce a intins cerul qi a revdrsatimensitdlile oceanelorgi Cel ce a fhurit acul fin al albinei. Nimic sdnu-{i hrdneascd necredinJa. Sd nu spui: la intAmplare frcut I s-a Iucrul acesta!De la sine s-a ltcut i cutarelucru! Nimic nu existdfhra o I rdnduiald, lird o hotdrare, nici nimic I nu estein zadart. Nimic din cele ce i sunt n-au venit Ia intdmplare!| Cuvinteca acestea sunt cuvinteale I unoroamenifhrdcarte." I (Sf6ntulVasilecel Mare, Omitii ta I Hexaimeron\ |

5.Argumenteazd importanla revelaliei gi naturale supranaturale pentru mdntuire.

6.organizalidiscu{ie o referitoaremodurin sereceptau la care minunile pe vremea Mdntuitorului modulin sunt care receptate astdzi. 9i

i#;*f--ffi*

Peundrum munte de s-auintatnitdoildrani.lJnuldintre celdlalt: ei,mairdutdcios,l-aintrebatpe gi gtiitu exista cd des -Amauzit mergi laBlserlcaferogi mult. deunde Dar Dumnezeu? cd Cagicdnd l-arfiauzit, nu celdlat l-aintrebat rilndul ta sdu: ldran cd e au azi n - Spune mi, crezi vitel noa stre fost Iap dgue? privegte pamantut - Da, sigurantd, cu moale, plindeurmele lor! este gi peste privegte pddurea - E,acumprivegte fusoare/e tocmai rdsdrit ce a dealuri, inverzitd falanoastrd, din privegte-te tinegipeoamenii jurultau!Toate pe gi din mdinilor Dumnezeu lui Atotputernicul acestea urmele sunt Atot,tiitorul. sd fifostfdcute gi Cum toate acestea, nudiniubirea Dumnezeu,pentru sd/e fifacut a{a dacd lui ce Et cum dacd totpentru sunt nu iubire?. incape Mai indoiala?
(LeonMadgan,Cele maifrumoase pildeSipovestiri.Editura..Aramis". p. Bucuregti. 1998, 35 )

FiecareomilcunoagtepeDumnezeuinimprejurdrilevie,tii,cdcitotceeaceseintamplace ceas,zidezi, intoatdvia!anoastrd,eitediningtdduin|agicuvoiatuiDumne,eu' Nimic sepefrece intamplare noi,cu coletgii cupdirinlii rudele nu gi la cu nogtri, noastre, aproapele cu nostru. Dumnezeu Ce/Care indrumd ne cdlduze$fe de-a gi esfe pa$li lungul ne gi inlregii DetaEl vingibucuriite vieli. mdngdierile, cuingaduinla peste Luivin noinecazurile, mustrdrile gisuferin[ele bolile, decongtiinld detotfelul. Astfel, orice in imprejurare via,ta din noastrd, mdna Pdrintelui iubitor, ne cdlduzegte trebuie vedem sd Care spre mdntuire. cand Atunci primim bune, prietenii colegii rubesc ne sarin gi note cdnd ajutor, parinlii cdnd ne ne Al pe ddruiesc lucru care un nil-am mult, cuvine mutlumim pentru giblandelea dorit se luiDumnezeu bundtatea sd-l Sa. /afelsdfacem atuncicdnd poartd pun colegiigiprieteniise urAtcu noigine rdbdarea laincercare, ludm sau o $i joaca. pdrinlii, suntem nota micd, neceaftd sau gi sau gi bolnavi numaiputem ta iegi Pentru gi necazuile ca incercdrile nepldcute vialanoastrd invatdsd-L din ne vedem dincolo elepe Tatdt de ceresc drept, bun, atotputernic, are Care multd rdbdare noiginepoartd grija. gandim gi cu de Sa atuncicd gregit L-am am supdrat cu faptele gi noastre, cerem sd-l iertaresdnestrdduimfim buni. sd mai Deasemenea, Dumnezeu descoperd solicitarile giprin nlSe nostru: cdnd aproapelui atunci unsdrac cere ne milostenie, uncoleg cere sau ne ajutorul, ceimarine defdcuto sau dau anumitatreabd, sdinletegem spatele cdin tuturorstdHrlsfos, Careagteaptadetanoifaptelebune,spreanerdnduiunlocinimpdraliaSa. permanentd via,ta Prin aceastd cdlduzire pute;re4 din noastrd cunoagtem bundtatea, dreptatea, gi grijaalentd marea inlebpciuinea, precum ptanul care are gi pe rdbdare luiDumnezeu denoi, a fald il pentru fiecare noi. dintre intrucat ceea avem darurile Dumnezeu noi totceea nepropunemvialit reugi tot ce pentru gi sunt lui ce in vom doar ajutorul suntem cu Sdu, permanentdacd supitrdm faptele gi, datori mu$umim sa-l ll noastrei,, cerem cu sd-l imediatiertare.

F! l

sunt cd.remdrturisesc ,,)erretati Scripturi{e ... ace{ba despre 94irc."{l*an5,39\

&- ffi#&ntn S*rf,ptwr&

gdsicomoara adevdruri formeaza Undeputem de ce Reveratia pe Dumnezeu supranaturaldcare pentru addruit-o mantuirea oamenilor? Crjm denus-apierdut cutrecerea odatd gi timpuluicum noi, gtim de astdzi, rafelde bine giskdmogii care voia Dumnezeu saoimplinim? ca nogtri e lui gicum dumnezeiasca su

sunt doua cele moduriin Revela{ia care supranaturald gitransmisa a fost pentru indecursul veacurilor. sunt Ambele necesare mdntuirea sufletelor. cirtilor

$f6nta $cripturfi sau lui {Bihlia Cuvfintul fiumnezeu) coleq{ia sste

inspiratia Sffi Duhului nt. Fub Intervalul timpin carea fostscrisdSfanta cripturd intinde de pe S se

-Tlft'ts,:ag r"m[m rrs il** i

l,

" i , r t "l II

t :r i.;:r .""Jli!

[i".\i

*!i;: Sfli:lt* Si,:ii;:t*ril -i;! :;* *1fr* l"*f*r'l*1itra &**rti:;ii1: Facerea 1,

1

t-Jt.

11

Flri;ni-ij tt-r'*,.*.rt (Facerea) **

\jltr! -voril | i t t q - .,i"1 J ta tf,"X.r r ti r j l i 1 ," \ ' I ' i i :r ,ill\,r .!

a de durata1500 ary. sfdnta scripturd, mai pre! cea de comoard ddruita Dumnezeu de spre gi luminareamdntuirea neamului omenesc, cuprinde adevdruri credintd, de norme purfaree.velilmenfe care fost de pdstrate isforrce au scrise, si sitransmi'se credinciosilorspre r. m sfdnta Sgliptura alcdtuita doud vechiul este pa(i: din gi restamentNoul Testament. vechiul restament p6nd contine Revelatia deraAdam facuta inainte venirea de Domnuluinostru Hristos lisus format 3gde'cdrti din sieste canonice14cdr_tifragmente numite $i si de intrucAt conTiilTTEitffi ,,bune citit", pentru folositoare via{a. i deinsusi Fiul
lui Dumnezeutransmisa Sfinlii Apostoli, format 27 de cartt de $i fiind din pa(i canooc.e, Ambele aleSfintei Scripiuri numite sunt Testameitlil]il? ardta Hristos ca aceia vorcrede El sd devind cd vrea care in mostenitori ai
lmpara[elcerLfll0{.

*rrrri;, r r ".,,"tr (l) t,r :'", I **pi:.*}*i tlt i:1ial.* *fi* ru*l t*xi, iii: N e.l::-l':ti:-lo;: i;ml5l*al'; ( i -3 1) ** pi*cie**.r;:l iers*l*i* prrti::-r.rf *'*b*i* sil i*: *ilinr. i:lr.iis:*. ie I ri* p*:taI;ili.

i ffitr6i*Y*t*
cu * to tti* : - recunoscut de Biseric6. E"**nglaelie- vestea cea bund; Revelalia divind primitd prin Mdntuitorulqimesajulacesteia. inspira(iu tlit:ieir {i.nsuflurea frulrwlai Sffint) -lucrarea divind asupra unui om prin care Dumnezeuii lumineazdacestuia mintea qi-l indeamnd sd spund sa u si scrie adevdrurile descoperite,ferindu-l de greqeli pe tot parcursul vorbirii sau scrierii.
'...-'..,''.

Momenlul maiimportant Vqchlurri cel lesfam al dmAntul incneiat Oumnezeu Oe Sinai. aceea, De Vechiut Te entsemanume gi gte !pS@W,ahfstam i celmai insemnat momentNouluirestamenteste incheiat al legdmantur deDumnezeuintreaga cu pe omenire crucea prin Golgotei, rastignirea Fiului Sau. aceea, De NoulTestamenf numegte Noua lgea semai Legiea sau lubirii'MAntuitoru|agezdndincentru|invataturiiSaffie Dumnezeutotsufletul, totcugetulcutoata noastrd, pe din din fiinfa iar $i aproapele a-l pe nostruiubica noiingine. Sfdnta Scripturd, Cuv6ntul Dumnezeu,o valoare gi fiind lui are unica gide nepieritoare aceea kebuie deorjoqp_mlarejoregesaAaiascd cjlitd dupd vQgluiDffilllezeu.E dci: o a scripturii setalcuiegte socotinla nu pentru ,,Niciproorocie dupd fiecaruia; cd proorocia s-afdcut voiaomului, oamenii sfinti tui niciodata nu cu ci cei ai grait, Dumnezeu purtalifiindDuhulSfdnt." 1,20-21) au de (2Petru

& Apti*"Si
t. Existdvreo legatura intre inspiralia divinagi inspiralia aftisticd? gasind Argumenteazd, posibile asemdndri diferenle. sau !. stabilegte, impreund colegiitdi,sefderegulicareartrebui cu un respectate pune atunci secitegte cdnd sfanta scripturd exemplu: inpractica ai (de ce citit!\.

3.Completeazd tabelul:
{

. generatititi SFANTA SCRIPTURA

Pir!ile Sfintei Scripturi
VECHIUL

Numirul cirlilor Sfintei Scripturi

NOUL

Repetd principalele invd{6turi de credint6, morale qi sociale descoperitede Dumnezeu poporuluieweu. Istoriseqteieqirea poporului evreu din robia egipteani qi rdtdcirea lui, timp de 40 de ani prin pustie.

iiiinrrliHr iiiiliiiHr

- cuprinde Revelalia de .,..,.,.,..,,..,.,.,.,.,., la

:::::::: 39 :::::i::
Retineti date! aceste

27

SFANTA SCRIPTURA contine ,,

cirticanonice
lile privind preolia qi slujbeledivine.

4. Pornind la urmdtorul ,,Mai de citat: bundeste citirea dumnezeiegtilor Scripturi. Aceasta sufletulin,telept, cugetul cer, face inafta pe la ilface pldcut,determindnu-gi sufletul cele om il sii lege de prezente, ciface cugetul nostru trdiascd sd mereu sus sdsdvilrgim privind acolo gl toate la rdsplata gi Stapdnuluicumare infldcdrare ne indreptdm sd spre faptele (Sfdntul Gurd Aur), virtuoase." loan de descrieli importan{a lecturii pentru biblice mdntuirea noastrd.

Prezintd sdmdntul lui evreuinainte intrarea in Canaan

Preztntd intrarea jPoporului elneu in i Canaan 9i impdrI lirea tarii la cele 12 : triburi, precum gi i evenimenteistorice petrecute p6nd in v r e me a u n g e r i i primuluirege.

lnva-

(dturi gi sfaturi folositoare pentru viafd. f l dm cu m a transmis Dumnezeu, prinprofeli vointraSa cu privire la viitorul poporului evreu: a n u n t ar e a u n o r pedepsegrele pentru pdcatele frcute pi frgiduinla venirii Mdntuitorului, Care sd aducd eliberarea dinrobiapicatelor.

Faptele Apostolilor preztntd o scurti istorie a inceputurilor Bisericii qi cehtoriile misionare ale unoradintre Apostoli.

Sfintele Evanghelii consemneazd viala qi invd{Sturile Domnului nostru Iisus Hristos.

Exprimi inalte trdiri ale sufletului credincios in rela{ie cuDumnezeu.

Apocalipsa prezinti o profe{ie despretimpurile

Epistolele confin scrisori trimise de unii dintre Apostoli, unor Biserici sau unor persoane apropiate.

-1

i- "Au**"61-i
De ei,otdndrd ziua aprimit taviitorul care plecatin de sol, era rdzboi, pachet gi rotund. mare un giinauntru o bild Bucuroasd, /-adeschis a gdsit neagra, asemdndtoareghiulele tun. unei de Dezamdgitd, s-a gi gi supdrataaruncat intr-un bila col,t'al camerer.ce s-a intdnplat atunci? cea Bila neagrd spart dineas-a s-a $i gi, pe pdtrlileoapdsa deschis gi rostogolit argintie. imediat intimp o intorcea toate obild Curioasd, aridicat-o ce s-a gidineaa iegit cutiula gia o aurie.Adeschrs-o giislfuninel diamante; else afla mic pecarescria: cu sub un bitet sc!". e cd ,;F ntru teiube pentru Multor Nu oamenili intampla giacesfel se ca tinere. le place Sldnfa Scripturd, cd multe lucruri sunt care s_c-nse pargreu inleles nefolositoare. ceicare citesc descoperifdrd i1ea de Dar s3u o vor indoiala mesajul al divin : ' SfinteiScnpturi:,,Pentrucdvdiubesc": .

,.f,ste er;if,entca Aposta{ii n-au pred*t toate prin scrisari,ct mu{tef*ra de scrisori,dar si acested suttt vrefniie de cre&nti." (Sfenfill Ioan Gurd deAur]

ffi" SffSn*a Trndftfiry

sfdnta scriptura trebuie cu multd citita credintd, smerenie, cu cu pentru gi evlaviecufricd Dumnezeu. a nefi defolos de lectura sfintei scripturi, saaplicdmviala cecitim, trebuie in ceea sfdnta scripturd este pentru suflet ceea estemdncarea trup. politraifara ce pentru Nu mdncare. cas6analizezi cemdn6nci, dar ceea e nevoie laborator, de pregatire aparate, profesionaldcercetdrile Lafelseintampla gide altora, gi in cazul sfintei scripturi. citind-0, hranim ne sufletele. s-o ca interpretdm e nevoie pregdtire insa, de speciala,credinla de lucrdtoare, deinterpretdrile pdrinti, de Sfintilor adicd Sf6nta Traditie. Prin sfdnta Tradilieinteiege se roiai;tatea adevaruriior care revelate nusecuprind sfanta in scriptura,aufost ci prin transmise viugrai catre de Mantuitorul gisfin{iiApostoli, fiind j tazjuconsemnai*scrrs unere ma in 9r pisirate Sfanta pAna de Bisericd inzilele noastre. Domnul lisus nostru Hristos gia a predicat raspandit Evanghelia prin grai, a viu fdrd ldsa nimic larApostorii, prin grai, dat scris. mai ales viu au invdfatura primitd laHristos de primiror cregtini, s-atransmis gura Ea din pana o parte fost in gurd cdnd a agternutd decdtre in scris Biserica in diferite monumente sau documente: 'I'tatdrf'rile formulate sinsadere Ia Ecumenice recunoscufe de Bisericd; bisericeascd - via{a oglinditdtn datinile, obiceiurite giprac{rcite sale; aglinditin - cultuldivin cdgile cult; de Sfinlilor Parin{i; -scr"eriale deadd - manuffiente biserceasc d(inscrip{ii, picturd, arhitecturl, se I ptu monu mente nerare ; u rd, fu etc.) de - mirturisiri credin mai aleBfsercii efc. ,td nai in d_ecursul timpului, rradifii sfintei is-auaddugatfalse gi tradilii. ^.- Bisericd sfanta promoveazd credinta numai adevdratd, a fost care crezutd intotdeauna Biserica in (incepand Biserica cu veche), rletutindeni (inorice bisericd ortodoxd lume) dec6tre (afost gi din toti consemnatd tofi de catre parin{ii giscriitorii bisericegti lafel). intre sfanta gi scripturdsfdnta Tradilie o legatura exista negrdit de stransd. auo valoare Ele egald, amdndoud cdci pdstreaza gitiansmit Descoperirea dumnezeiascd, de neapdratd fiind pentru trebuinla mdntuirea omului.

Viata bisericeascd oglinditd in practicile sale

Monumente care fixeazi confinutul SfinteiTradifii

Cultul divin oglindit in c5rfile de cult

iittiTJr.l'ut{H frt{{EuilT{ 0Aff*s85

Mdrturisirile de credinld mai noi ale Bisericii

'l !

1 I i

:i

5 i!r
I

F.
g&

-.

{ &#sttntctfld
*w r Y , a e 'E

& ApHcaFn
'1.ldentificdimaginile mai elemente sfintei in de jos ale rraditii ale si populare: tradifiei

Marele rol al Sfintei Tradigii a.-, esteacela de a pdstrainv[{Sturile ce nu sunt cuprinse direct in SfAnta Scripturd.

' 4flafi nrnlrmr{tf

t;" in SfdLntaScripturd, nu se pomenesc cele intdmplate la moartea Prea Sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu, Fecioara Maria. Dar acestease istorisesc in cea mai veche Si adevdratd Traditrie, care ne spune ca in momentul sldvitei ei adormiri, toli Sfinlii Apostoli, care colindau lumea in vedereamdntuirii, s-au adunat la Ierusalim, venind prin vazduh. Aici ei au avut o viziunecu ingeri gi au ascultat melodia dumnezeiascdputerilor cereSti. a (din Credinya Ortodoxd, Editura,,Trinitas", IaEi,2005)

2.Citegteatentie 9irdspunde cu textul laurmdtoarele intrebdri:

| +t Cei dintd:i cre7tini nici n-au I avut Sfdnta Scripturd; nu aveau I credinla din cdrli. Ei trdi(tu I cuvdntulcelviu al lui Dumnezeu. I Iisus Hristos pentru ei era viu qi I Evanghelia Lui era treazd in I viala qi in sufletul lor. Trdiau mai decdtdin Biblie. I mult din Traditrie Traditria este istoria, cultura Si I I credinla Bisericii; este cel mai I bun comentariu, cel mai drept I tdlcuitor qi cel mai luminat I invd1dtoral Bibliei. Prin Tradiyie I se ldmuresc locurile cele grele I din Scriprurd (II Pr. 3,16) si se I inSeleg dogmele cele mari ale Tradiyia este lAtse r icii. creStinismul trdit pi rodit, in co m u n itatea de credinld, speranldSi iubire a Bisericii; este Evanghelia roditd, adevdrul creStin a;a cum a fost definit ln Sinoadele Ecumenice. (pr. Ilarion Felea, Duhul adevdrului)
6.1

pdstrdm sfin{enie cu cuprinsul Traditiifelcu ,,Sd Sfintei la 9ineatins acela Sfinfei al Scnpturi,agacum Pdrinlii cele au facut din maivechi timouri. latd sfatul Sfdntului celMare aceastd Vasile privinfa: dintre in IJnele propovdduirile pdstrate Bisericaavem invdldturascrisd, de le pe altele din primit Tradi{ia insdt le-am din Apostolilor, transmisetainit. in Amandoua acesfe categoriiau pentru aceeagiautoritateevlavie. amincerca Dacd sd inlaturam obiceiurile nescrlse, neavend importanld,ne-am ca mare nu da seama ampdgubi cd Evanghelia in parlile principale; mult, ei mai am propovdduirea restenge la numele gol.Depilda, a invalat ei prin cine scrls acei nitddjduiesc ce care innumele Domnului /rsus nos/ru Hrisfos sd seinsemne semnul cu crucii? scriere invalat ne intoarcem Ce ne-a sd RasiiflT spre atuncicdnd nerugdm? ... Cesf6nt ldsat scris ne-a in cuvintelechemare de a Sfdntului Duh pentru prefacerea Euharistice pAinii giaPaharului binecuvantarii? Noi binecuvdntdm Botezuluiuntdelemnul gi apa Ungerii, inca pe ba gi celceseboteazd. cescrieri? din Din Nu Traditia gitainicd? tdcutd Ce cuvdnt ne-a scris invdlat ungerea insdgi untdelemn? cufundarea cu lar omuluide treiori, unde de este? Celelalte sunt legdturd Botezul cdte in cu din scriere ce sunt? Aceste lucruri gtiu grrla se prin aleasa evlavia cucare caldd le-a 9i pastrat gi Sfdnta Tradifiepecare, r6ndul la nostru, cuvine lepdzim se sa cu gievlavie aledamaideparte vorvenidupd aceeagigrld spre celorce noi." (dinCredinla Oftodoxd,Editura lagi, ,,Trinitas", 2005)

10

a)Ce SfAnta este Tradi{ie?

b)Celegdturd intre existd Sfdnta gi ScripturaSfdnta Traditie?

c)Ce..elemente" aleSfinteiTradifii amintite? sunt

d)Unde pastreaza Tradi!ie? se Sfdnta

e)Celegdtura intre exista BisericdSfdnta gi Tradi!ie? AF{i rftst ?nu{t!

este noastra deSfdnta fa{d Tradi{ie? QCare datoria

g)Care forme SfinteiTraditiivd mai ale sunt cunoscute?ce? De

11
4-

X.m mrymmrymffi
r*wtry1ff
. .. . ::...:.: crctbnt* {ntefegnn s-auintem*iat veacurife ,,'Qrirc ti prin *z;dxttsi ' "{Evreil !.,ii {aiii}umtrezeu, s-cufdtut di.nniwic r.e de ce{s sez,df,.

prinnordialS Starea asmului {-rearea *uunlE puterea a Omul primit laDumnezeu a de de intregpdmAntul. stdpAni CalitSlile fizice9i spirituale i-au date Dumnezeu care fost de il De f iecar edatd cdnd greutate ajutau igiimplineascd sa fdrd menirea mergem bisericd pentru lua la a Cuajutorul raliunii, Adam putut inlelege par te la Sfanta Litur ghie, a gi gdsit potrivite. mdrturisim voce tare, in rostul fiecarui animal le-a nume cu Adamnu cunogtea mdndria, inca ura, Simbolulcredinlei,credin!a invidia, indoiala Dovadd este deplina noastr a Dumnezeu- Tatal, in incredere luiAdam decizia dea gusta in a Evei ,,Fdcdtor ulcer ului gi al pomului roadele din cunogtinlei. pdmAntului, gi vdzutelor tuturor Ingrijirea Edenuluiera nu pentru unefort, om nevdzutelor", Domn in,,Unul lisus primite la cio placutd intrebuinlare adarurilor de Hristos, I prin Care toate t Tatal. omul Deci, fusese creatfoarle bun,lafel gi s-aufacut" in ,,Duhul Sfdnt, catoate celelalte fdpturi. Dom nul via{ a Fdcdtor ul". de DinSfanta afldm a Scriotura cd Dumnezeu iDumnezeu. Creatorul lumii nevizute-. vedem limpede cele cd poruncd carele-a Agadar, prin datprimilor oameni o Persoane SfinteiTreimiau ale gi intezis guste pomul sd cunogtinleibinelui trei din creat impreund gi lumea vazuta rdului deEl,alSturi pomulvielii,mijlocul sddit de in Cum anumea porunca, cea nevdzutd. raiului. Pentru motiva respecte a-i sd participat crealie la fiecare din Dumnezeu sous neascultarea va le-a cd acesteia cele Persoane? trei prin fipedepsita moarte. Biser ica, pe tem eiul primii porunca gi Dacd oameni fiascultat ar dumnezeiegti, ar fi rezistat Dumnezeu fi datsd Descoper ir ii le-ar ne ispitei, guste pomulvr'efi. astfel fi devenit invald 0unrnezeu a luat din Numai ar cd Tat6l vrednici nemurire: nuerafolositor de ca hotdrdrea a aduce existenla D umnezeu,C reator ul l umi i r i z ute de la ,,Cdci omulsa dobdndeascd nemurirea sa fie lumea tot El a fdcutplanul fara gi ispitit incercat, sd nucadd mdndria acestei in ca minunate lucrdri. $umneeeu sauCuvdntuladus 9i 9i Fiul a la (SfAntul Damaschin). indeplinire Tatalui, DurRnezeu Sfintavenit dea osdnda diavolului" loan planul iar **hul si via[d, Pdcatul strdmoEesc gisa sdplineascd desav6rgeascd toate.@e Pugi situafia a-gi in manifesta de libertatea Persoanele SfinteiTreimi. darinsugirea revine numal specialS creator de gi intre dea alege ascultareneascultare, Adam .&lqlqj-sfin[ii Parinfi, Sinodul la lecumenic, precizat: au ,,TatdlAtot{iitorul giEva preferat intre jocul au in sd diavolului care, Facatorul gi gi cerului al pamantului, vdzutelor tuturor nevdzutelor". insd garpelui, ispitit-o femeie, petemeiul pe luAnd chipul a impreund-lucrarii Persoanelor, orivorbim de cate despre gi fdcdnd-o piardd sd-gi incredereaiubirea in lumii, crearea spunem simplu Dumnezeu cd a creat lumea sau dreptatea divin5. Astfel, a sddit sufletul Dumnezeu el in este Creatorul. prin acesteia dorinla a fi egald Dumnezeu de cu prin nevdzute nimie. din gi gi dobdndirea cunoagterii binelui rdului a de toate fost intru $du. au aduse n O*novAntttltti lnafard om, asigurat-o nuvormuri. cd CedAnd ispitei, a Eva prin cuvintele deDumnezeu: zisDumnezeu: rostite a sdfie..,", asa ,,gi poruncaa gustat rodul gi pomului. incdlcat din cum scris inceputul std la Sfintei Scripturi. Lu i deodati cu gi Apoi,ddndu-i lui Adam, fdcutpdrtag l-a fi neascultdrii Astfelintrat lume sale. a in pentru a creat Motivul care Dumnezeu esteiuhllFa. lumea prim'ul pdcat,' Astfel intrat lume a in numit bundtatea Sa, El sd tuturor pdcat 9imilostivireadeoarecea dorit impartageascd origin pdcaf arsau sfrdmogesc. bunatatile Sale. gi Adam Evanugi-au cerut nu iertare, gi:au fdpturilor dea-LsldvipeDumnezeu, recunoscut vinovitia, in modindirect; L-au ci, + Lumea fost plan, a facutd timp, in dupd anumit intr-o un anumitd acuzal peDumnezeu cdderea Adam tot de lor. a succesiune. Scriptura spune mai Sfdnta ne cd int6i fostcreatd a lumea dat pefemeie, Eva garpe. vina iar pe (inaintea vdzute): inceput fdcut celei SfAnta ne Bisericd invatdcd pdcatul nevdzuta a Dumnezeu gi cerul ,,La gi,astfel, sfrdmogesc reprezintd pdmdntul". cuvdntul trebuie inlelegem Prin semogtenegte car sd lumea nevazutd a o piedica calea in m6ntuirii omului. picat ingerilor. Acest pam*nt gi Cuvdntul desemneazd minerald, lumea vegetald prin sesterge SfAnta a Botezului. Taind animald ne care inconioard.
* aa

12

" ,,La inceputfdcut a Dumnezeu gi cerul pimdntul. pdmantul era $i gigol..,a zis netocmit $i Dumnezeu: prin fie fie ,,Sd lumind!..." o tdrie ,,Sd mijlocul gisadespartd de apelor ape ape!"... seadune cele apele de ,,Sa subcerla un locAi sa se arate uscatul!"... deaoamdntul ,,Se din sine verdeatd: cu sdmdn{a iarbd, intr-insa, felul asemdnarea Scriptura a riu-zise ere Dumnezeu putut dupd gi sau ice. arfi ei,gipomi sd creeze lumea intr-o fractiune secundd. roditori, sddea de lmportant faptul care este rod ca Dumnezeu lumea timp, cu samAnld sine, a creat in in treptat, o anumitd dupd dupa pe fel, ordine, zidirea pe intreagd marturie gi dAnd inlelepciunea, fie despre maiestriapriceperea pdmdnt!"... lumindtori tdria ,,Sd pe Ziditorului. cerului,sdluminezepamAnt, ca gi Dumnezeu sadesparta denoaptesafie aduce existenld la lucrurile, la formele mai ziua de cele pana celemaicomplexe: minerald, simple, la lumea lumea vegetala, s e m n ec a s d d e o se b e a scd gi lumea gi animalaapoi anotimpurile, gi anii, sd omul. zilele Cununa crealiei omul. este Dumnezeu l-a pe omsa stdpdneascd pdmdntul, se bucure sa se petaria binecuvdntat slujeascd luminatori drept sd 9i pentru pdmAntul..." foloseascdtoate create de cerului,sdlumineze ca cele el. grija migune devietafi, cu Omul fost a creat printr-o insd lucrare apele directa o deosebitd flinte a ,,Sd 9i pe luiDumnezeu. Scripturd relateazd eveniment, ,.Sd viala ele9i pasari zboare Sfanta in ne acest sa astfel: pe gi facem dupachipul asemdnarea tdriei om Noastrd, sd stdpdneascd pdm6nt,intinsul cerului!"... ca pdmdntul vii, pe toate..." giluand scoata Domnul Dumnezeu din fiinle dupa a fdcut om ,,Sa ;,,,.. ldrdnd pdm1nt, gi a suflat falalui suflare vialagi s-afFtcut fiinldvie ,.. Apoi felul animale, lor: in de omul tdrAtoare 9ifiare pe gl Domnul sddit gradinain a o Eden apusacolo omul zLdr'se gi sdlbatice felul ,,Sd dupa lor".,. facem care-l ... i-a zisDumnezeu: e binesdfieomul potrivit gi nu om dupi chipuldupd singur; sd-ifacem ajutor asemanarea pentru ... Atunci adusDomnul pegtii el a Dumnezeu luiAdamsomn Noastrd, sd stapdneascd asupra ca greu;gi dacaa adormit luatunadin coastele gi a plinitloculei cu pdsdrile a lui mdrii, cerului, animalele carne; coasta dinAdam fdcut-o iar luata gi a Domnul Dumnezeu femeie a domestice, vietdlile se toate ce (Facere 26;Facere pe adus-o Adam" la gi 1, 2,7-8, 18,21-22). Chipul tdrdsc pdm6nttotpamantul!" lui $i Dumnezeu aratd in om pe demnitatea a dat-o care Creatorul acestuia. a fdcutDumnezeu om dupa Omul gi aresuflet inzestrat raliune, cu voin,ta liberd sentimenfe, este adicd c h ip u lS d u ; d u p d c h i p u ll u i persoana. princreafie; asemdnarea Chipul esteun dar oferit la Dumnezeufacut; fdcut gi l-a cu a birbat prin Dumnezeu, ajunge implinirea Acestuia. omul voii f e m e ie . $ i Du m n eze u - a i MaiintAicreat Dumnezeu giapoiomul, lumea fost lumea givd a cdci binecuvAntat, ,,Cregtefi a zicdnd: pentru iaromul pentru fdcuta gi pdmantul om, Dumnezeu. ales Mai omul menirea inmul!i[i umpleli are $i-l gi peste dea fifericitdea-L supune!i; stapaniri pegtii slavi 9i pe Dumnezeu, peste pdsdrile peste Creatorul mdrii, cerului, giPdrintele iubitor. peste vietalile toate sdu animalele, toate lar pe gi lum ea nu ooate fi cesemigcd pdmAntpeste tot pdmAntul!".,, in{eleasd om, aga fard a privit Dumnezeu $i cumnici omul poate nu toate a fdcut iata bune fi cdte 9i erau inleles lume. fara foarte... a sfargit Dumnezeu in $i ln ziuaa gaptea, ziua $asea a lucrarea pecare Sa, a
Dumnezeu odihnit S-a de lucrurile gia vdzut Sale ca toate cele createerau foarte". atunci, De ,,bune Ellepoarta grijd de tuturor fdoturilor Sale. facut-o; in ziuaa gaptea iar S-a pe odihnit toatelucrurile de Sale, (Fac.1 care facut." ,1-31;2,2) le-a

pe ingerii, rationale care nuleputem fiinte noi vedea ochii cu nogtri giin Noul fizici, care in Vechiul dar gi-au atAt Testament cdt Testament giigi prezenfalucrarea, fiinle manifestat manifestd sunt spirituale, fara 9i trup material, inferioareDumnezeu, superioare lui duhuri, dar omului. Ei pentru givestitoriaivoinfei aufost creatide Dumnezeu a fislujitori Luigiau gi proprie. fost inzestrali libertatevoinla cu Numdrul ingerilor foarte bste pecare au,acegtia impa(i{i noud mare. Dupd slujirea o sunt in cete, grupate trei: puteri, cdte serafimi. heruvimi, scaunedomnii, / stapAnii / incepdtorii, arhangheli, ingeri.Dintre gi ingeri,numifi,,ceregtile puteri", netrupegtile o pafie cazut pricina au gi din mdndriei nemdsurate (diavoli). audevenitingeri rdi A urmat crearea vdzute, s-adesfdgurat de lumii apoi care vreme gase Nugtim precis aceste despre neinvafd zile. dacd zile care Sfanta

mst *su{tf

13

-i

1
& A.flr"a$r
i
a, a1'..: :t,' :iti:

1. Crezi unuiartist se poate cd i atribui calitatea creator? de Argumenteazd.

.:r. lr::, ii"

2. Gasegte semnificafiile cuvintelor subliniate coloana gi unegte din A potrive$te ceea se ce din coloana B:

A
Primirea poruncii / Ciderea in picat ,.

B
Existenla vegnicie din a lui Dumnezeu

a Dumnezeu ' ,,Lainceput fitcut cerul gipdmilntul." 1,1) (Fac.

\qilariliii*;l;;*ili:.:,:;r;d :,.,,;,;--,:..;:,;::j

Omul, deosebireingeri, cezut spre de a in pdcat gi nu datorita ispite unei exterioare din proprie iniliativa, aceea, De cdderea nua fost sa definitiva, aingerilor, consecinlelefost ca dar au grave gisuportate urmagiioamenilor: ,,Ela zisSis-afacut. a poruncit de toli El a)lzgonirearai. gi s-azidit." din Omul mai nu merita se sd (Ps. 148,5) grddinii bucure frumuse{ea Edenului, de b) Chipul dumnezeiesc om a avutde din suferit.Astfel,raliunea s-a intunecat, sentimentelepervertit,vornfa s-au iar aslSbit. precedata desuferin{e, QMoarteatupeascd (M1: 5,:!6) lipsurigi boli. d) Pentru femeie, nagterea copiiinsolita de prin pdcatul, de durere,deoarece avenit ea puterii e| Limitarea omului a de toate a ,,$iapivit Dumnezeu c1te natura. PdmAntul a mairodit ugurinte. nu cu gi erau fdcut iatd bune foarte." (Fac. pentru 1,31) Omul fost a nevoit munceasca greu se din cele necesare traiului. primilor pdcatele Dupd cdderea oameni s-au prdpastia mai inmullit foarte mult, adAncind tot a ,,Cdcifdpturafosfsupusii desertdciunii devoia6r. nu cidin gi oameni, mult intre Dumnezeu fdcand astfel cauza aceluia a supus-o care ..." bild m6ntuirea aiutorul Dumnezeu. fdrd lui 8,

' veac ,,Din gipind in veac eltiTu." (Ps8e.:' , _

Lumea fostcreatideodat6 'a cu timpul, nimic, din astfel incdt inceputul timpului giinceputul este lumii.

Lumeafostcreata Dumnezeu a de prin puterea Cuvdntului Sdu.

'Dumnezeu lumea gi:: a creat imaterial5 spirituald) foarte", aceasta cici ,,bund i este manifestare o a desivArgirii, : atoputemicJei lui 9ibundtdtiiDumnezeu ".':.-

1 Nici rdulfizic, rdulmoral sunt nici nu ginu opera Dumnezeu existi lui din vegntcte.

Scopul crealiei preamdrirea este lui gifericirea Dumnezeu creaturii.

S"o-T?9

*- '

irrr z4g:t it at e supftmentar d. 1.Ai fostvreodatd situatia a incdlca in de o stabilita parinfi?Ce s-a intamplat de dupa aceea? 2.Ai maiface pacat un dacFt gtica ai

primul 3.Din verset afldm ,,La biblic cd inceputfdcut a Dumnezeu gi cerul pdmAntul". cesein{elegecer. prin Explicd

4. Rdspunzdnd intrebdri legdturd starea unor in cu oamenilor dupd lnviere, Mantuitorula ,,Lainviere (oamenii)sevorinsura, spus: nu nicinu sevor merih, vor caingerii Dumnezeuceruri". ci fi lui din Precizeaza, alcatuind textscurt, estemisiunea un care ingerilor, acestuia afecteazd foartemul[i oamenii ajutdndu-te urmetoarele de grupuri cuvinte: de fiinlespirituale Argumenteazd. superioare pot omului, strabate cuviteza gdndului spaliul 3. Exisfa vreolegdturd starea intre morald a nemuritoare, preameresc peDumnezeu, llslujescfdcdnd cunoscutd Lui, voia gi oameniloranumite catastrofe se petrec care uneoriin lume?

Lumea a fost creatd de Dumnezeu din nimic, prin putereaCuvdntului Sdu.

pimdntul primulverset sereferd lumea 5.Cuvantul din biblic la vazutd, CreAnd-0, Dumnezeu aurmat anumitd o ordinefdpturilor, acestea a ca sd sesprijine pe unele altele. Completeaza liniate informafiile spaliile cu corecte. Dumnezeu afdcutin ?ziua intai:
?ziuaa doua:

Dumnezeu a creat totul, din iubirea Sa nemdrginiti pentru cI a putut gi a vrut.

Omul este creat dupi chipul lui Dumnezeuqi poate ajungela asemdnarea cu El, adicala sfin{enie.

,4ziua treia: a ?ziua a patra: lziua a cincea:

dziua a saseai

6.Explica expresia:,,OmLlleste creatiei", cununa sus{inAndargumente cu superioritatea fafa restul omului de creatiei,

psalmii 9i 18.Discutd cucolegii 7.Citegte Sfanfa din Scriptura 8 apoi tai despre mesajultransmis psalmi. deacegti 8,Discutali relalia frup suf/efpersoana despre dintre gi in omului, 9. Realizafi o dezbateretema: cu Respecfu/ cregtinului delumea fala creatd Dumnezeu limitali lalumea (nu de vd doar vdzutd).
''=l#6t@r.89@:)i9!i+'".q!6!! riii@@@e Gr4ii@li@ !i$l!itij@

15

'gJuti

t''

ginesfdrgifa Nuputea dreapta cea oare Lui atotputernica tuiinlelepciune pe sd aducd fiin{a toate ta intr-o singura Dardecespun o singurd Putea aducd zi? eu zi? sd intr-o clipd! pentru Dumnezeu adus fiinla Dar cd n-a ta pentru Lui trebuinla nimic, a fdcuttotul pricina ci din iubiriisale oameni abunatalii pentru gi de Lui, aceea creeazd le pentru dacd treptat. Dar .. ce, omul mai pre! este de decdt toate, fost laurmd? a fdcut Pentrupricina o foarte dreapta! Dupd atunci are vind impdrat cum cdnd sa un intr-un este orag nevoie meargd inainte sd gi mai insolitoriito[iceitalli ca sapregafeaspalatul ca impiirdfesc, aintrd imparatul palat, acetagi gi acumt, Dumnezeu puna in in chip vrdnd sa-l 9lag peompeste cele pepitm1tnt imparat stdpdnitor,ziditmaiintai gi toate de ca i-a aceastd locuinla frumoatsd, gi, lumea; numaidupdafosttatulgata,l.a om sdo stdpdneascd." ce aduspe ca (Sfdntul loanGurddeAur, OmiliilaFacerel,traduceredePr.D.Fecioru,EdituralnstitutuluiB Bisericii Ortodoxe Romdne, Bucuregti, 1987) oarecare degtiinla suslinea universul om care cd aaparut la sine, e dinvegnicie dinsine luat gica de gi-a cd - iun giorganizare, dusin for,ta migcare de s-a vizitd unteolog catre la pe aceastd ca probtema. eraindisputit Avdzutpe un glob raft, frumos pdmdntesc, artistic, orage, gireliefmarcate lumini. intrebat teolog: un lucrat prin cu ape pe L-a , E frumos! - Cine l-alucrat?foarte li - Nimeni, rdspuns i-a acesta. Aapdrut dinsenin,biblioteca in aga mea. nimeni?otucrare artistl E - Cum de - Nu. Aapdrut cagiuniversuldespre aga, care crezidumneata cdaapdrut la sine." de (d t Antonie upa Plamdde T curi noi texte ch ald,dl i ta ve f

" c 1 ,,Cdci tn E I trdim si nemis dmsi suntem. (F apte 7,ZB]

?urt*rea ds grijfi * lui l]urc*essil

f*te ds lums
Oe P.urtarea qrija pe

permanen!_fatd de i

cAnd vorbim despre Dumnezeu nepoartd Care gine ne degrijd, ocrotegte indrumdpagiiinvia!d,vorbimdespreE|cadespreDW Dupd a gaseacreafiei, ziua a Dumnezeu retTas nuS-a intr-un loc inaccesibil oamenilor, ascunzAndu-Se fatalumii. fi rabdat de la N-ar Dumnezeu plin iubire bunatate facd gi Cel de sd aceasta, deoarece giarfipierit, fdpturile s-arfi Sale rdtacit nemaiindeplinindu-giscopul. astfel Intocmai unParinte ca gi iubitor, Dumnezeu apurtat poarta grija de intregii creat^uri maicu seamd,,lucrului mdinilorSale", omul. 9i Insd cuvine spunem iftq4-fglpoarta se sd ca creaturii r Astfel, Dumnezeu vegheazdlucrurile gifdpturile menlina ca sa-gi forma originardcare fost lor in au create. feregte El gi creatura nimicire de rnfluenleaza continuu pentru easdajunga finta in mod creatia, ca la ei finala: desavdrgirea. faptura ajutata Dumnezeu Fiecare este de sd-gi implineasca scopul rdnduit 9i primegte potrivit firea gi cu ei ajutor cu ei legile care conduce. putea dupa se Am pe spune, agadar, Dumnezeu cd deopaEconservilqlg1iarpe altd de partr*onlucreazi , cLea. Deasemenes, DUmnQzeueonducesau carn$ieg{eium.a,inleleg6nd aceasta toata prin ca faptura indrumati infaptuirea este spre scopulu!ei. Dumnezeu prin pe conduce creaturile neirsuflefite legile care

te4

intre fapturile toate creatdte Dumnezeu, omulare loc omenire un Ai aparte. este El putdnd sdse faptura ra{ionali, voinfd cu liberi, astfel deschida luiDumnezeu sdo refuze. iubirii sau Dumnezeu voie$te toti ca oamenii semdntuiasca,ajungd mogteniimparalia sd sd a cerurilor, insa Dumezeu-esle-alAt sideoriiuliu. nudorestesa dedelicat incdt incalce voinJqloastra Ele-te lrber.a. faldil6 un noi ungrdbdator, dl0llmiloBtlv;ptfi iqflih delUbire bunatate. fiecare delUbirebunatate. fiecare De dintre dintre are noi 9i Dumnezeu demulta grijd, atat incatniciunfirdepdrdin capul nostru se nu migcd voiaLui. fara

irullinim, . El neugureazd gasrrea greutdlilor n-e gi menfine gientulorgidepSgirea rAvna ziasmudesfSgurarea faptelor Iin acti unii noastre, Iardacd indreptdm o faptd [gg1nqeunelqmig1ig7a ne spre rea, mintea utdsa i. Insa nuanuleaza pentru El niciodata libertatea noastrE, cdin rtdlii care fostinzestrativom cu am dardspunsJudecata la de fapiele noastre. De aceea, trebuieinfelegem sa cdtoate lucreazd le Dumnezeu spre gi folosul mdntuirea pare suferinlele noastra, demulte nise degi ori ca semenilor sau noastre, nogtri ale nenorocirile, cataclismele, rdzboaiele sunt sens inutile. toate fard in trebuie cdutamvedea sd a mAna lui 9i Dumnezeu Proniatorul, neincetat oferi prilejuri pentru lucra Care ne a fapte gia mdntui. bune ne

l7

&

ApHcaSi
Conlucrarea: fiecare fdpturd ajutatd este de Dumnezeu sd-gi imolineascd ....... rdnduitgi ei pnmegte potrivit ajutor cufirea giculegile ei dupd seconduce. care

1.Completeazd corespunzator pu spatiile nctate manuscrise din :

g,; .tt.u ii aduce slavd gi Bir multrumire Dumnezeuprintr-o serie lui de slujbe care se sdv6rqesc zilnic (in mdndstiri gi catedrale)sau cel pufin in sdrbdtori (in bisericile parohiale) nu m ite,,Cele gapte Laude Bisericeqti".
Conservarea: Dumnezeu vegheaza lucrurile ca gi fipturile sd-gi menlind forma lor in care fostcreate; au El feregte creatura nimicire de in mod 9iinfluenleazd pentru continuu crealia, ca easdajunga linta la ei
fi^^t x. ilttdtd...,.,...,....

.rcffir*l.
gi gAndit vdzut case m-am la ,,Am arhitect; vdzut gi am lumea aminleles Pronia, vdzut am corabia cdrmaci fara scufunddndu-se;vinul faptele am o a m e n i l orei s prdv i ndmi cfdrd n ni Dumnezeu, le conduce; vdzut care am cetdli republici deosebite in constitufia 9i lor gi am inleles toate prin cd existd rdnduialaDumnezeu. e de la lui Turma pdstor, cregterea pe iar tuturor pamdnt e delaDumnezeu."(Sf, Efrem Sirul)

PRONIA

.iiir
Cdrmuirea: Dumnezeu conduce cArmuiegte sau tumea, prin inlelegdnd aceasta toatd ca fiptura este ..spre infaptuirea scopului ei. Dumnezeu conduce prin creaturile neinsuflelite pe ..,... care sddit firea le-a in fiecdreia ele. dintre

De aceea voud: vd ingrijili pentru zic Nu sufletulvostru mdnca, pentru ceve,ti nici trupul vostru ce va veliimbrdca; nu este cu au sufletul mult gi mai decdt hrana trupul decat poate opreascd 2,omul sd ac[iunea naturii? legilor Motiveazd rdspunsurile, imbrdcdmintea? la pasarile Privili cerului, cd nuseamdnd, nusecerd, nuadund nici nici in cu verbetele pe coloana stanga cu ajutor gi, de din gi Tatdtl vostru ceresc hrdnegte. 3. Citegte atenfie Cel le iitnile, profesoru Iui formu invaldtu acestora. Ieazd rile Oare suntetivoicu maipresus nu mult decdt + Invdldturile acestor versete intrdin contradiclie invaldtur nu cu grija, ele? Deci, duceli spunand: vom ,., nu Ce Mdntuitorului dinRugriciunea Domneascd: noastrd de toate cea ,,Pdinea mdnca, ce vom ori bea, cu ce ne vom ori zilele da-ne-o astdzi"? noud imbrdca? dupa toateacesfea Ce se gtie straduiesc neamurile; doarTatal vostru o intamplareviala (sau celor !ie)in aisimti din ta a dragi care Ce/ ceresc aveli cd nevoie ele. de Cautali mai 4.Povestegte ajutorullui Dumnezeu. intaiimparaliaDumnezeu gidreptatea lui Lui gifoafe acesfeavor se adduga voud. perspectiva cu afost 5,Comenteaza din libertSlii care inzestrat omul: paver) Toate suntingdtduite toate sunt folos. Apostol imi dar nu (sf, imi de Fard nu Mine puteliface (loan 5) nrmrc. 15,
4lrulud!dm"@l,l,q,@,M-1 -u,!i

18

S,Poporul romAn folosegte anumite in contexte expresia rdule spre bine". Explicali ,,Tot aceasta expresie din perspectiva cunogtinlelor dobdndite inaceastd Da[i leclie, exemple gide concrete. Ajuta{i-va textul urmdtor: lubirea Dumnezeu lui delancu Vdcdrescu
ne Dumnezeu dragoste cu curatd ,,Cd iubegte ln toatd vremea vedem, toate s-aratd. o in ni Fulgere. giplor. vrjelii obldduiri ascunse, CeProvidental ingijind, fofla vremesunf ajunse.

rele boli cate $-acele cenevin, gimulte Ceorice limb-ar ostenivoindle arate, sd Cemult folosesc ne vedem prinnenorocire; chiar CaProviden!-adeseori spre ne-o dd fericire."

- 9g:turi " UU IJn evlavios obiceiula zice orice om avea de la intdmplare: aga". p/ece Odatd trebuiasd intr-o afacere ,,Ebine pe urgentd'inAnglia. saseurce vapor, gr-gi e Cdndvoi aluneca /rdnspicioiul. plecafaraLa compatimirile Vaporul et. prietenilor, prietenii supdrat intrebat e/rdspunse:bineaga". Atunci gil-au s-au indignati, poate bine un ,,E cum fi cu picior gicucalatoria frant am6natd. rdspunse: nu gtiu, Dumnezeu glce face El gfie, dar Dumnezeu bun este ,,Eu fdcut". Peste cdteva prieteniiii vreo zile, aduserd vesfea vaporul care cd cu trebuia plece s-ascufundat. sd el ,,Ei, gti replicbunul cre n,aga-i ceecef ace um eze este nefdc ".. d cd a D n u bi ut? (Nicodim Mandild, Dumnezeu Atotcreatorul, ,,Agapis", p,165) Editura 2000, ' Unprincipe zicea tdndr olata: ce oare, jivini gi mugtelepaianjeniilAstfetde ,,Pentrua maifacut Dumnezeu, nimdnui sunt pe nu-i folositoare! agputea, toate prapadi!' Dacd le-ag piincipeletrebiitsa Odatd, o bitatie, dupd a fugd, urmdrit dugmani. ioarte fiind de Etfiind obosil cul# pes noapte un copacadormi. sotdat ai se te sub lJn din Ai dugmanuluisefurigd spadatrasd, laelcu Dar casd-lucidd. deodatdvenio i sepu principeluipe gi-t muscd, se obraz inlepg detare, aga incdt trezi somn. sdri picioare, scoase glatungd dugman. iisa se din El in igi pe sabia Acum p_rncipele seascunse pegtera pddure. intr-o din Peste noapte paianjen un pegterii. igifaiuroiultoimaita intrarea Dinineald, doisoldalidugmanicareilcdutau, venird pegterd. la Principeleiiauzea cumvorbeau intreolattdt. ,,Uite', strigdt ,,aici vafi ascuns!" zise unul, se sd intrand ar fi trebuit rupd aici ,,Nt)", celdlalt, nupoafe fie:cdci ,,aici sd pdienjenigul!" ce migcat gotdalii, principetg in suftetul ridicandu-gi spre exclamd: sau milinite cer ,,Oh, _ Dupa seduserd Doamnel amsa-!imu$umesc! scdpatvia,ta muscd, astdzi printr-o Cdt lerimi-ai printr-un iar paianjen. lucrdrile Toate Tale,oa e,sunt D mn minunate!" (Ncod Md i!5, umneze Atotcre i im nd D u pis", atorul,Ed itu p. ra,,Aga 2000,68)

,.6!r*t*tr t:{tvd.rwt *tt

*rt{g. rr:rs i.3l$-u{d. tte*t: trrt{,' ti!;ttt;1t;{r,,;" 1 :

r;intzti adz:d#ti{}. iw.c*rc*f:, t{r *{'{: sxle ra "fa,,t ill$tttot y _ltarifi -,1
tuffiuvs.rs." 1di* r*i:;l;r.ll $finrirJr;i lr{ar* bl*lifiEi* i,}inritric}

* ffiae*wwmffi ffitrwffi&xxgw& pw$w*wwe$wffi Rffi V$mdmsffirffi& s5&fuSxxwgax$ ee$ d$xs #mperse*asffi

-+ as"6ry' "g 'WF" ffir ffi' c 'bWfi + W W' intrfrnd iar6giin Capernau,n, lateve s-a dupe ei!e a*rile*este, ",$i 1, i* c*s$" s-*x mulfi, n* {nmir:tea $i?*dat& arJxrtat ?**&t =*! *r* lo*,nicl

ugii, $*gr&i* *uv*xtul. mu f* f;;,=,J***-d s!,*h*n*ff, i, lmr p* ** 6! $i v*nit p*tn* $l n*pr*t***i #i* pri*i=* *nr*-ipr*S*u tr:pi" *;. =*ftirnii, s* rf se apn*pi* ffii, d**f**xt d* aq; m**p*rigui ===* !is*s6i,prin *a**i *r= 4fug$t*x"d sp&S*r*, l**mt jnspntili **r* x#****i**i***g=;. v*e**disxm au fr: ,., ?ru $i *nedinfa i-* xi* *!*b&n*guh*i: isntmt* *i:*i p==:*i* gi f*t iliui*, ?{i t*i*l Efrumos a**l*xr:ii r *flffu dintr* gl **rti:rari, 6*d*au axg*t** !ni=il* !:r *are lsi: deCostache loanid $ F**tra; v*rh*6t* ** A**sts xsssf? huicpt*. p*ei*** :*** ffil *ir:* il,'p&*mt*le, r:*msi #*rx**x**? f&ra *r:uf *l,ln*s**r:d =,,: iis*=, $i?nd*ts poll can0 'inviata duhul *&n6m Lui, nugetau sir:*, x{*ic}r; ce*ug*ta$!***=;*a *i?R i*-m *e :yylor Sdfiidarnic fninimil* v*m*tr*? *st* m*iug*r xi** si#h&n*g*lxi; iii **r:t ** * i*rtat* Aimilos Sd duci dimineata te de p*tul piumbl&? u* *a pfi{i s*a; ,, p&eat*{*, a aic*;$**sl*-t*,ia-{i t&* *ar, gtergi i fi& pl{t#r* Fi*l frm*li:ia !*nim Sd lacrima rhzleall p***t*!* p* p*m*nl,m ris are ' *l$b&*"1*g*lui; S***6*-f*, patul ryi efrumos,..' ffi*$!*: im-!i t*u merg! **sxta,gi s*a la qi, see;lst indatli fu6ndu-pi a i*pitfn*intem p*tul, tutur*i, i*e&t *r*u t*!i Efrumos; zboard pc c6nd gisldveau Surnm*Esu, anii, ai**rid:As*rgwnmm R-** :y*aq:t ilt*r-ii luir"niii prinos " (Mc. Sa-!ifaciviafa ... un niuiodat5. 2,I -12) , Sa hrdnegti orfanii cu drag ,h tfu'w pe Sa-iajuli sarmanii toli F' '*s"""#' '# efrumos... Minunea vindecdrii qvrdeirta sldbanogului scoate in datoria
Vindecarea slabanoguluL

....'

Efrumos nu-i cdnd rapusa gand .., Jertfade-un falos ta Cand taina in nepdtrunsd lli{e9i cea haina ascunsd efrumos...
t - . tapta rnsa cea mare, mat Darul mai folos cel de Esa pe-oricare, chemipe-un om, Dintr-o depierzareHr,istos via!5 la ..,

1$9*g*$*'?#*$g

slitbtarcog- infirm, paralitic, bolnav. {rzpern*rnax - localitate din Israel, astdziin ruine, in care a copilaritM0ntuitorulHristos.

puterea ea:lgllala nevoi dar$i gia credinlei prieteniei Cand vdzut au multimea adunatd jurul in casei care afla in se gi blocata oamenii vroiau vadd sa-L lisus uga gi de ce sd-L auda, patru cei prieteni s-audescurajat, nu intrucdt credinla cedeaza nu niciodata, ci persevereaza, acestuisl Vtld,ecarea ala sa,ci pentru prieteniei ei.Caci dintre credinla puterea daca nuarfi ei $i gi avut pe credinfa nul-ar iubit prietenul ei nus-ar ostenit cer fi lor, fi cu pentru aduce falaMdntuitorului. le-avdzut bolnav a-l in lisus decide indata gi credinlas-amilostivit prietenul DarEla vdzut altceva: de gi lor. c6nd patru hotarat meargd vadd Hristos,gi-au cei s-au pe sd sd ei amintit gideprietenul care putea lor nu merge. gi-au timp gipentru Ei facut deci gi acela s-au plus, hotardt faca efortin casail aducd peellalisus. sd un 9i Dumnezeu pe iubegte astfel oameni. de pe Agadar, mai cel mare servicru care putem cuiva sd-laducem elinfala Hristos. i-l face gipe este lui Dumnezeu, a vindecat slabanogulCapernaum, pe Care din face minuni tofi credinciogii aleargd El cu dreapta cu care la gi credin[a rugaciune fierbinte. Prietenia care au dat dovadd de tovaragii slabdnoguluio pilda iubire pentru indemnandu-ne este de cregtind noi, sd neiubim pentru aproapele nerugam el, sisa

2,0

r-, ,ru

-t V(7, l(296et, .
J

- l-

Adevdratul este indiferent, deci ce nuramdne cel ci se im p l i c a su debucurie,i-*_*_ffi::: in cuiva. avreme necaz, cumpdnaviala de de patru au Acegti tineri ardtat lumiiintregiadevdrata cd credinfd nu

uk

<Ift:1lttet{f

este simpld o incercare apropiere Hristos,este efortcontinuu, de de ci un u O prietenieintre oamenieste flindcd lmperltia Cerurilo .

&,&.wmueryn
3,Enumerd gi insugirile morale prietenilor bolnav alecdrturarilor ale celui prezenli!

adevdratd" atunci cdnd suntem ?n primul rdndprieteniai lui Hristos, cdnd respectdmcuvAntul Sdu qi il implinim.

',"Povestegte scripturistic, precizdnd: acliunii, personajele, textul locul rarea desfdgu evenimentelor,acliunii. finalu I

..Prietenul pentru Domnul acoperdmdnttare; gi 3,ldentifica fragmentulin este care prezentat motivul care cel ce l-a pdcatele nostru lisus Hristos spus: a iertate talel". a^flatpe el. aflat-a comoard." ,,Fir,tle, ili sunt Argumenteazdlisusspus dece a aceste cuvinte. (Inlelepciunealui Isus Sirah

credincios este

provebul 4.Alcatuiegtescurttext sdilustreze un care lanevoie ,,Prietenul plan: secunoagte", folosindu-te deurmdtorul prieteniei; - definilia prieteniei - criteriile adevdrate; prieteniei. - roadele

b,l 4) 6,r4)

prietenului Motiveazaceti l-ai ales S. Alcdtuiegte, portretul oral, tdu. de prieten, S" ldentifica situafie careai dat dovada o in uneiprietenii cregtine adevdrate, proverbe gicitate prietenie. 7.Cautd celebre despre
{

&e*pre pr*c*wxx&m.
pe gi ganditor simlitor. gi Dumnezeu creat omcutrup l-a vdzut suflet nevdzut, pdmAntului, Dacdtrupulse hrdnegfe roadele din sufletul hrdnegte se din prin pecare Dumnezeu rugdtciune, sentimentele cu comunicarea din frumoase le pe gl/e oameni, relaliile care sfabllegfe intreline. din are deceila$i fald le gimai prietenia. Una dintre maifrumoase nobile dintre cele rela,tii oamenieste nu Prietenia adevdratd e o simpld atraclie emotivd, nicio patsiune sau oarbd o Ceea o deosebegfe acestea folosul camaraderie obignuitd. ce de este mora[ gi autentica inlelegereiubirea de reciprocdt inspiritul sacrificiu. temelia vdditd de ln aprecierea prieteniitrebuie unei sdavem vedere, in maiintd| n"flWlape asu careo are aceasta orale persoanelor a implicate, punct din de gl presupune ajutor Prietenia vedere religios socra/. adevdratd reciproc in un gi permanent virtute. vederea pdcatuluiunindemn biruirii spre prietenia pe prietenii Firegte, esfe intemeiatd intelegere, deoarece gusturi, preferinle. impdrtdgesc interese, Aceastd inlelegere trebuie fie sa profunddt gisincerd, cuprinzdnd adAnculfiinlei, suprafala. nudoar inlelegerise Pebazaacestei c/ddegte iubirea. Proba iubiriistdinjertfirea giin,telegerea pentru in aproapele,ajutorul noastrd. doregte sebucure Cine sd de prietenieitrebuie gi roadele e/insugi doreascd giformeze sd sdspiritul sacrificiu de nusdagfepfe prietenul ca sa-gifacd elintdidatoria. prietenia o bazd solidd Pentru are ortodoc1i, mai decatinlelegerea reciprocd, gianume: giascultarea poruncilor ,,Voi prietenii CuvdntulMAntuitorului Lui: sunte,ti poruncesc. acum vdmai slugi, sluga gfie Mei face ceea vd ce De dacit ,ti nu zic nu cd pe prieteni, pentru toate amauzit numit voi ceface stdpdnul civ-am sdu, cd cdte de (loan 14-15) fdcut Meu laTatdtl vile-am cunoscute." 15, intre este atunci de suntem primul in Oprietenie oameni adevdratd c1nd fapt prieteni lui Hristos, respectdm glil implinim. facem ai cdnd rAnd cuvdntulSau Sd gi int1lni prietenii cd cu nogtri aicigicuPrietenul aceasta sanaddjduim nevom de Rai! Hristosin
* sepoate propriu-zisi prietenie lecfia inainte dupd sau Despre discuta

provincie. venit judecatdt cazciudat. mic .latd cuma.rezolvat l-a spre un dintr-un ordgelde un un'caz judecdtor pasibitd Era reclamatde cauzdoarecare, decondamnare cu lnculpatuleratocmaiprietenulluice/maibun. cinevaintr-o prietenia tot oragul lor, miide franci. Cuno,scdnd era"crJnbs vadd sd cumva rezolva amendd la cincila zece de jude:cdtoritnzul. de judecatd devenit'neincdpdto:are numdrut pentru mare'de asrsfenfi judecala. la Marea Sala a judecdtorului tuturor, dreptate. gideprietenia avea reclamantului li sepdrea care, cu majoritate de partea era $fiau in c i l p a t u lI., , ,'' Sau maibine s-asfrdduif drept, zis, sdfie imparlial, aga surpylndeireatuturor, Spre ludecdtorulafoslfoarte:aspru. jud cdtor. cum gadeneunui e ii bi precum dreptul minimul amendd, cinci defranci, de de mii La sfdrgit, arfipututsd-i inculpatului dea avea dupd degi gizece intermediard,amendat zece defranci. mdcar sumd o l-a cu mii au lege, cinci intre miidefranci sau Ceidinsald judecdtorului, prietenul s-asupdrat. arfi dorit fiechial dar sdu El intilmpinat sentinla aprecieri cu asupra obiectivititlii sd prevdzutd Codul i-a maximum pedeapsd vinava[gi, atare, aplicat ca de in Penal, La achitat,darjudecdtorul l.a declarat plecare s-au s-aduslabancii Peste sdp/iifeas amenda. cd nu maiintdtnit. ciltevazile,celpedepsif care ceva,'dupd ii spune: sigur memoria mdingald. nu Fuinc,tionaruL un registru,,controleazd deschide ,,Eram cdt pe Nu ieri sd de trimis Amenda pldtita. alitrimis cineva giapldtit-o. velifivrdnd o pldtttj doud !".,,N-am pe este Doar ori gregeald, domnule, aufosf banii nimgni !". e adugl domnuljudecdtor, cd de spundnd Cred e o gregeald,,Nu nicio cd l -ali mi dum eavoastrd !". tri s n ' pe dintre fast dura Aga s-afdcutsi dnpfafu nwrnAate.prietenia ceidoi'a salvatd. eanu putea sprijinita Cdci S;i $ , '' nedreptate. (Antonie T1tlcuiri la Pldmddeald, noi texte vechl, edilia ll.a,Bucuregti, p.a88) a 1996,

zi oarefarA ,,Qentrufiii fuminii este si tn timpufnoppii. Cdndeste !

fumindcefcare fumindtn inima sa?Sau canfnu aresoare zi acefaJ are i pentrucarettistosesteSoare piZi?"(Sfantul Ciprian) :

Hristos, Lurnima lurnii : tlilm*s*&rs& mrfoulr*tdim ffin**#tr#

pdrinlii des-a' zie0nd:inv*{f;torule, cine p&6tuit; a sbu hri, n$scut lisus r6spun$: eln-apic6tuit, pdrin{ii cicasfrse orb? a Nici nici lui, arate ei lucrdrile Dumnezeu... in lui Trebuie fac,Bdn& ziuf,, sfr este pe lucrfrrile ce M-atrimis Mine; vinenoaptea, nimeni Celui cAnd c* nu poate lucreze. ctt sunt lume, sd Atfrt in Luminfi lumii a sunt. Acestea jos gia eu ochiiorbului, zic&nd,scuipat giaf*cuttinfr scuipat, uns tinf, a din de in $iloarnului Deci dus $i i-azis:ftAergi tespal* sc5lddtoarea [...]. s-a gi gi gi s-aspdlat a venit vdzfrnd, vecinii ceice-l lar vdzuserfr inainte mai c5 gi era ziceau: este orb Nti acesta cegedea eerge*? ziceau: este. cel El Unii Alliiziceau: este cisearndnd el,Dar Nlu el, eu aeela zicea: sunt. Eu DeciTi ziceau: !is-au Curn desehis ochii?Acela ardspuns: Omulcare numegte se lisus f6cut gia unsochii gi mi-a Mergl scilditoarea a tind mei; zis; la gi gispfrlAndu-mf, vizut".. $iloamuluitespald, ducAndu-md Deei, am Au zisdeci orbului iardpi: ilartucezici despre ci !i-adeschis larela El, ochii? zise5prooroc ""Deci chematdoua peomul fusese este. au a oard care orb gii'auzis:Dfrslavd Dumnezeu. gtim SmulAcesta lnloi ci lui e pdcdtos. A p6citos, gtiu" lucru ci fiind gtin: ndspuns acela: este deci Dacd nu [,Jn orb, vfrd... Tocmai aceasta minunea: voinugtili unde gi acum in sti de este cd pe Elrni-a deschis $i noigtim Dumnezeu ascult& pdc*togi; ochii. cd rru-i giface Lui, dardeeste cineva cinstitor Dumnezeu vaia peacesta de il ascultd, veac s-aauzit fi deschis Din nu s5 cineva unui din ochii orb nagtere, n-ar De fiAcesta la Dumnezeu putea facdnimic. de n-ar sfi Au gi pe $i rdspuns i-au Tn zis: picate ndscut gitunelnvefi noi? l-au te-ai tot, datafard. a auzit c&l-au afard. gisindu-l, zis:Crezi in lisus i-a dat tu $i $i, gi FiulluiSumnezeu?n rdspuns a zis:Darcine Dcamne, sd El este, ca cred Hl? azislisus: givdzut! Gel vorbegte tineAcela in $i L-ai cu este. $i ce judecatd larela zis;Cred, Doamne. s-ainchinat $i a zis:Spre Lui. anr $i venit lurnea ?n aceasta, ceicare vdd vadi.iarceicare s5fie ea nu si vid orbi. auauzit acestea dintre unii fariseii, erau El,gil-au 0are care cu zis: $i pinoi suntem lisus zis;Dacd florbi avea ol,bi? le-a n-afi pfrcat. acum Dar afi picalul Noivedem. aceea De gi rea dedoud este feluri: frupeascd Dacd orbirea trupeascd plind suferinle, suf/efeascd 9i este de cea este pentru maigrea, cdeapericliteazd mdntuirea, vegnicd:,,Daca viala alifiorbi pdcat. acum pdcatul n-a!i avea Dar zicefi: vedem. aceea Noi De rdmdne (ln. asupra voastrS" 9,4'1). neaveftizeazdmult grea orbirea lisus mai este cd inimii cauza din cdreia numai capabil perceapd din omul este sd binele jurul gi lui.TotElnemai spune cdorbirea trupeascd este nu neapdraturmare o a gregelilor personale omului, seintdmpld ale nu intotdeauna vinalui,pe din presupunedecizie cdndorbirea spirituald impotriva o liberd Luminii, impotrivaAdevdrului.

' {Dn4itTf*
tind -pdmdrrt,\drdnd. scdlddtosrea Siloanrului - un b azin cu apd care izv ora dintr-un izvor din localitatea Siloam, Israel.Acolo, din cdnd in cAnd, secoboraDuhul Sfdnt qi vindeca pe cei careintrau in acelmoment in apd. (a) periclita - apune inpericol, a primejdui.

Orbul nagtere din a primit laMdntuitorul Hristos numai de lisus nu lumina ochilor trupegti,elafost gi ci luminat sufletegte. Dovadaavem o in felul inlelept care vorbit care-l in le-a celor ispiteau, fariseilor. Agaoar, lisus vindecd nu numai ochiul, vederea ciElavenit sdlumineze fizica, ca culumina ochii Lui inimii.vedea inima,vedea sens A cu a in spiritual, inseamndprevedea a consecinfele acfiunilor a testradui pricepi tale, sd rosturile lucrurilor, aintelege cregtin sensul alviefii. Cuvintele Mdntuitorului: alumiisunt." 5)vorsa cd (1n.9, arate ,,Lumind pepdmAnt cele grele Ela adus lumind probleme vielii in mai ale noastre omenegti, Mdntuitorulcheamd slaruinta o viala ne cu spre luminoasd, la acceptarea Sale, luminii aAdevdrului: pulind vreme Lumina cu este ,,incd voi.Umbla{i aveli cdt lumind, sdnuvaprindd ca intunericul. celce Caci umbld intuneric gtie in nu unde merge. aveli Cdt lumind, crede{i in Lumind, fifi aiLuminii" 12, (loan 35-36), ca sd fii
i: t:
i.l

il&Apnca,fifr
i:

crezi urmdrile orbiriitrupegti? celei Dar ale sufletegti? . r Care casunt *. Care dintre doud cele tipuride este orbire maigrava?ce? De :l 3,Compard atitudinea orbului nagtere ceaa fariseilor. ar, din cu Ce demonstrat in parte? fiecare 4.Comenteazd rdspunsuldeorb dat fariseilor, poate $,Crezi orbirea ca trupeascd si duca orbire la sufleteascd? Comenteazd rdspunsulimpreund tai. cucolegii prima S" Argumenteazd parte titlului, a folosindu-te continutul de lecliei. ?.Enumerali obstacolele neimpiedicdacceptdm lui care sd lumina Hrisfos. poli ,,aprinsd" S.Unde gdsi permanent lumina LuiHristos? Argumenteazd.

.*,Continudoralpovestireademaijos,dinperspectivamesajuluiminunii Vindecareaorbuluidinnagfere. lntr'un trdia familie agricultori avea mu$i sat, o de care mai in gi copii. casa ei locuia buniCul cu copiilor. o vialit Dupd gi de sacrificii muncd, batranul igitrdia tata ultimite ale zile vieliil6ngd unicul fiu,pe care-l sdu iubea petumiia ca ochitor. Aiuns acum decopii, care tatdt fiul, toatd saa fostrasfalat giinconjuratmultdt dinpartea viala parinlitor, cu iubire descoperi demutta cilt iaspundere pe'umerii apasd gdnd sdi.fntr-o'zi,'un intunecat agternutpesfe gl s-a suf/eful mintea ,,Oare aiunge probleme pecap? lui: nu-mi cdte pe am Recolta cdmp, giintreaga gospodarieman1nid vitele imi tottimpul, zori pand noapte, numai timp deodihnd. solia copiii din gi in de am nici Apoi, gi care-s mrclgl nevoie au de toate ... lartata, cele uitalelael,de-abia migcd colo-colo spor, pentru fara unfotos. ogurit se de fdrd iar mine nici incd la masd, o griia plus. incd in Dac-ag de el, scdpa mare ugurare avea, ag scdpa privirea care ag caci de lui mereu md urmdregtegitace,tacegiceregieunumaipot,numaivreausd-idaunimic,ciigr-aga oducgreu.". Cuochii gi sufletuluiaiminlii deacest ticdlos, a sta gdnduri, atua{cilteva gdnd orbili fdrd pe fiul scdnduri din uscate p_odul graidului fitrd spune gi, a nimdnui, grabd sicriu afacutin un gil-a trainic. chemattatat rugat intre sicriu. sd in $i-a Fara rosti uncuvdnt, s-a a nici tatdl conformat. cusufletut giinimaimpietrite, Fiul, cumintea ie gandul ucigag, orbita cel atras gia sicriulin cdrula pornitin grabd o prapastie apropierea Cand ajuns marginea spre din casei. a prdpast'rei,-a la tras cdrula astfelincdto simpld cu smuciturdarunce sd sicriul. Cand facd sdt gestul criminal, auzi bdtaie, ciocdnitcapacul fiul o un in sicriuluiglglasu/ sau, tatatui rostind: ,,Fiule, lumina mele, rog, vielii te daca scapi mine tot de acum, rost sdte pagubegflacesficriu? bine ce are de s Mai aruncd-md aga neputincios sunfi pastreazdt , duJacasd. putea pesfe , copiii sdaibdnevoie el...". cum g sicriul S-ar ca ani tai de

p"*i '-Hsctsq r \- "r

J-

Sd*au6rp** wttc.{t#ffii

pe in tAndrfdra credinld spunea mereu elnucrede minuni. cd Darintr-o mergdnd stradd,intAlnit om, zi, a un ,,Un plimbAndu-seseopreatotpasulprivinddreapta stdnga, gi; giin in care, incet, la intruna: exclama minune!Ce mi-afostdatsdvad! minundlii - Doamne, ce te necredinciosul, teuilide minunezide la te - Nu supdra, aintrebat dar ce aga tare? . Cum ce? gi, Lafloarea minunatd!$ila aceasta copaculdeacolo pr:ivegte cdtsuntdefrumogi! uite, norii, la - Ce omule,mai necredinciosul, maivdzutflorisau pdnd a spus n-ai copaci acum? pAnd nu mai Ce, acum te-ai [i-e, pe uitat niciodatd sd norii pasarile cer vezi gi zbu16nd? p6nd omul. dumneata, astdzi fost dinnagtere. cuosaptamAna - Nu!a rdspuns Vezi am orb insd in urmd, familia gi ingrijit multa m-a inacest launmedic adus orag celebru m-a care operat m:a cu dr:agoste. diminea!5 scos Chiar mi-a bandajelelaochirgi, ceavdzut numai nimic m-am de dupd cd am vindecat complet, ldsat plec, cdnd m-a sd De am Ai gi iegit spital, plimb peslrdzi numd satur privesc lucruri din md insa mai sd atdtea frumoase, minuni. Dumneata at6tea poate vazAndfiecare florile; cd, in zi din tdu, nu realizezi este minunatd copacii, oamenii jur:ul nici mai c6t de aceastd pentru oard crede-md, prima gi lume. eu, ovdd Dar eu niciodati mi-am nu imaginat atAt frumos. ceva de Mullumesc lui pJntjy aceste pecare creat Dumnezeu toate lucrurifrumoase le-a gipentru cdmi-a faptul ajutat pot, sfdrgit, le sa in sa gieu md vad gida bucurde ele."
(LeonMadgan, CelemaifrumoasepilcleSipovestiri.Editura,,Aramis".Bucuregti, 1998,p.69-70)

sl ,,lEusunt tnaierea aiala; cefcecredein g4ine,chiar faca ua mui, 'uatrdi. " (Ioan| | ,25)

* &*tr$ut*rffiils*n lrul ffitxsnmsss*strynEriss** Luru&r trut

eia'bolnav oai*'CIare :cin un netania3}iiit ra aceea a carg ,s6Kei. gi picioarele pdrul mirpeDomnul l-agters cu capulu! alcsrei Lazirerabolnav. auhirnis frste ei, Deci surorile la zicdnd: Ocarnne, celpeeare iubegti bolnav. lisus, iat6, i"l este lar auzind,zis:Aceast* nueste moarte, a boal6 spre pentru luiDumnezeu, prin Fiul ilumnezeu $eslavease&. slava ca, ea, lui gi sd lisus ei $i iubea peMarta pesora peLazdr" a auzit, c6este Cf;nd deci, bolnav, atunci rdmas zile l*cul?n era. a doui ill care Apoi, dupf, aceea, zis a ucenicilor: mergem $ff iar*giTn ludeea. ucenicii zis:?nv&!fiterr.lle, esutau si Teucidf; pietre, l-au gi acum iudeii cu iar6pi duci Te acolo? rAspuns Nusunt dCIu&spreeees intr-o Dacfr A lisus: oare eeasuri zi? umblS cineva nuse ziua pentru impiedic&, cfr*l vede lumina pentru aeestei iardacfr lumi; umbl& noaptea ?rnpiedie*, cdh.lmina cin*va se nu gi este el.Azisacestea,dupfr in prietenul aceea spus: le-a Lazdr, nostru,adormit; due trezese. l-au a nrfr s&-i ileci zisucenicii: Doamne, a adormit, vaface dacfr se lar vorbise hine. lisus despre rncartea iarei credeau lui, ci vorbegte despre caodihn&" atunei le-a lorpefa!6: somn Deci pentru casd lisus spus Laz&rmurit. M6 a voi, $i bucur credeli n-am ac*lo. s5mergemel.Seci zisTorna, senumegte ci fost Dar la a care Geam*nul, celorlalli ucenici: $d mergernnoigisfimurinn Fl.Deci, pus cu venind, l-ag&sit depatru ?n lisrrs ziie mormsnt. Betania aproape lar era 5i delerusalim, la cincisprezece $i mulfi ca stadii. gi pentru dintre iudeiveniser& la Maffia Maria s6ie mAng&ie ca fr*tele Deci lor. Marta, a auzit vin*lisus, iegit ?nt*mpinarea iarMaria c*nd gedea cas5. a zisc6tre c& a in Lui, in $i .;: lisus: Doamnc, aifi fsstaiei, dac6 gtiu orie&te eere la Dumnezeu, fratele R-ar rnurit. giacum e& meu fi Ear vei de ..i Durnnezeu da.lisus zis:Fratele vaTnvia. i-azis:$tiucdvainvia inviere, ziua deapni" ,ll| ifi va i-a tfru Marta la in cea $i ;. giviala; ceerede l\rline, dac& muri, tr*i"$i oricine lisus zis:Eusunt i-a ?nvierea eel gi ?n chiar va va trdiegte crede Tn Mine va muri veac" nu ?n Crezi aceasta? LLii: Doamne" amcrezut Tuestihlristosul, lui tu Zis-a Da, Eu c& Fiul . $umnezeu, a venit lume. zic&nd Sars in pe aceasta dus a chemat Maria, ei,zic6ndu-itain&: "# s-a gi sora ?n $i rS* Tnvi{itnrul aici cheam6. a auzit este gite gi S6nd aeesta, sculat s-a degrahfravenit El.$i iisus venise in la nu inci sat, erain locul ci unde ll?ntflmpinase Nar care eueain cas6 o m$ng8iau, gi Marta, iudeii erau p* v6z6nd Maria '':# *S gi s-asculat degrab6a iegit afarfr, mers ea,socotind a plecat morrnsnt,s5plAng6 Seci .:i.. au dup* e& la ca aeolo" "',1i e$nd i.rnde li*us, era vfrzAndu-N-, la picioarele alc$ndu-f a cdzut Lr.li, : Dcarnne, ai fi fostaici, daca ;,; Maria, a venit meu fi Deci pl&ngAndpeiudeii veniser& eaplsng&ndei,a gi cfind v&zut-o a pi *are cu il' fratele n-ar murit. lisus, gi suspinat duhul $-atulburat Sine.$i azis:[Jnde pus? cu ?ntrr: giveai, a lfrcrimat l-a{i Zis-au Eoamne, Lui; vinc $i Deciziceau lata demultTl lar iudeii: c*t : lisus, iubea" uniidinhe eizi*eau: pr.ltea, Nu oare,Aeestaadeschis sare oehii ':i;':orbului facf; eagiacesta numcarfr? suspin*nd lisus Sine, mers mormsnt. s& a$a sd Deci iardgi intru a la $i erao pegterd o piak*eraagezatfi ea.lisus zi*:Ridi*afi gi pe piatra. a Marta, celui sora r*p*sat, zis:Eoamne, '.i l-a deja miroase, este paka lisus zis:Nu{i-arn c5daed crede, c& a zi. i-a spus vei veivedea luiilumnezeu?Au slava ridicat,:.ii ,:i$ piatra, lisus ridicai deei iar nchiiin giazis:Pf,rinle, mullumes* M-ai sus Tli cf; ascultat. gtiam Tntotdeauna Eu ca $i-a ';*fi :*1 ascul{i, pentru dar mul}imee st& eal"e ?mpre.julr cas* creads TuM-ei am zis, cS trimis" zicfrnd aeestea, astrigat $i glas marel*az*re, afar&! * iegit ; vino gi gi mortul, Negatpieioare lamfrini tfrgii pAnz* fafaluiera fiind la cu de $i cumahram&. le-azis: lisus Derlegafi{gi l&safi-lsa meargd" Decimr"rlfidintre iudeiicarcveniserd laMaria ceaf*cutlisus erezutin (1n.11-45) au Fl"" 1,

:$
.;&i
g

..t.:

tr

putem Ceinvafdtura morald deduce aceastd din intamplare? Vedem, primul cdDomnul eraprieten in rdnd, lisus al pentru nespune celor frali trei ca, Sfdntul gi Evanghelist ,,iubea peMarta pesora gipeLazdr". prietenie loan, lisus ei O adevdratd se intemeiazd pe agadariubire, lubirea ceamaimare poruncdMdntuitorului.searatd prin este a prin Ea nu vorbe, prin ci fapte, ajutorul giprin dat prin compasiune,trdirea sufleteascd. Prietenul prietenului 9ise adevdrat acela sebucurd bucuria este care de sdu intristeaza necazul S-aintristat de lui. Mantuitorul gi S-atulburat Sine. a vdzAnd lacrimile Mariei, suspinat a intru El impdrtagit surorilorvenit lemdngAie. durerea sd 9ia

prieten, indiferent, implicd cise Adevdratul agadar, cel nurdmdne este care prietenia la sevede vreme necaz, de de Deasemenea, adevdratd sufletegte. gi pentru A lisus, suferinla in cumpdnd vialacuiva. ldcrimat DumnezeuOmul, pe prietenilor gi,biruind firii,$i-aardtat ridicAnd Lazdr legile atotputernicia, Sdi mormdnt. din viala trup aga a Noi, nu readuce intr-un neinsuflelit,cum oamenii, putem nu de este lisus, cagimoartea, depind noi.Dumnezeu Celce fdcut-o cdciviala, pentru gi o gi lui a doar ca ddviala, totEleste Cel ia,Moartea Lazdr fost unpretext in legatd atotputernicia Sa privinla vielii. lisus lanseze invSlatura de sd onoud gata banui a fost s-ar cd DacdLazdrfi iegit mormAnt dezlegat, fi putut ar din lui, ci vorba o inscenaremorlii cd de faptel nu era mort, doar de a patru cdta statin mormdnt, fi avut sdse gi-a ar timp inscenat moartea. In zile insd era iegind Lazdr chiar mort a dovedit-o din dezlege, arfi fostaga. dacd 9i fdgii mormdnt mort, infdgurat depdnz6. cu caun adicd viitoare omenesc ardtarea inviereaLazarsimbolulinvierii a neamului lui e Ai legile rii. iciei Care rdsturna natu atotputernIui Dumnezeu, poate

& &gf;c"6x
'N. laurmdtoarele Citegte atenlie episod cu acest scripturistic Airaspunde Domnul Iisus Hristos este intrebdri: Dumnezeu adevdrat, Zidttorul Lazar,lt[aria, gilisus? Marta alCelegaturd intre era nostru, Stdpdnul vielii 9ial mor[ii. in degi cd lisus hotdrdreaa seintoarceludeea, gtia de bi Cedovedegte prin acolo in pericol? este lui o)Cum explicd se indemnulToma? Sufletele celor adormifi suntvii gi sa sd a caLazar moard nua facut numoard? 9i dupi iegirea trup gi ascultdde d; Dececrezi lisus agteptat cd din
porunca Mantuitorului.

intre stabilegte corespondenla aflat 2.Analizdnd explicaliile in dreapta, versetele giacestea: biblice
chiar dacd va care in ,,Cel crede Mine, (loan11,25) muri, fi viu." va

MAntuitorul Prin aceste cuvinte, arati peLazAr, nuare El a-l cdpentru invia nevoie ajutorul de altuia. nu de Moartea este temut oentru cel care crede, lisus c6ci Hristos este in uga intrare imparalia de cerurilor.

nu tdu ,,Fratele vainvia(deci a zis<tEu gi voicere,,.r). sunt Eu invierea viala." (loan 11,23-24) pllngdnd 'i cdnd bl/,,lisus, a vdzut-o [gi

/ Unii, aucunoscut lisus mai gi cd a fdcut alte degi pe Marial peiudeii gi careveniserd : (a ochii din minuni deschis orbului), rdutatea 9i gi cu cueapl1ngAndei,a suspinat : strrcdciunea lor, a gticeea vafaceEl, ce inimii fdrd gi duhul S-a tulburat Sine ..] intru [. Ei dddeau l-au mustrdri.nu-gi seama cd adresat gia ldcrimat " (loan 33-35) este mai /lsus. 11, sd un la mult minunat intorci mort viatd, moartea lacelviu. a de decAt alunga gi lacrimile MAntuitorului, Prin triste{eaprin se Dacd adevdrul intrupdrii. lisus dovedegte

Ziceau iudeii: c1tdemultil ,,latd iubea.'(loan 11,36)

pe lisus chemat mort, a l-a Nu zis Meu, inviazd-l!" ,,in sau ,,Pdrintele legi afard!", numeleTatdlui, dovedind foarte cd este astfel clar (aceasta ii trimis Dumnezeu de reprogau necredinciogii). Darface prin minunea puterea vorbindu-i Sa, mortului si cumacesta fi fost ca ar
vlu!,:

(cu fi noastrd sldbiciunea n-ar fostdenatura 9i ei), El fi suspinul, neajunsurile n-ar simlit intristeieindurere. tulburarea si
merge mormdntul la credeau lisus cd lui Ceimulli pe nu a-l ci a-l Lazir, pentru invia, pentru pldnge

Unii ziceau: putea, oare, ,,Nu Acesta a deschis orbului care ochii sdfacd cagl acesta nu aga sd (loan moard?" 11,37)

prietenul pecare iubea il foarte mult. Siu

(Explicalii Sfdntul Gurd Auf loan de dupd

Ela poruncit dezlege,toli sd-l ca gi ceicare atingeau seapropiau il de elsdvadd eracuadevdrat 9i cd Lazdr sdnu privit caofantomd. fie el

$"Comenteaza afirmaliile: poate vrea, nuvrea poate: poate *i ,,Dumnezeu cat dar pierde cdte cdci lumnea, nuvrea."(Sf. Damaschin) dar loan b]Cele nusunt putinlaoameni cuputinlaDumnezeu. oare, cuneputinfa ce cu la sunt la ceva laDumnezeu?" ,,Este (Facere 18,14).
*

ffi*g*

Intr-o Marii Gatiteii. Era furtuna si vant ndprasnic.La miezul noplii au zdrit o fiinla umbldndpe ape ca o ndlucii ;i, cuprin;i de spaimd,au strigat.Atunci.din mryloculfurtunii auzitcuvinte lncurajare:,.Eusunt;nu va temeli".Era Iisus, au de CareSeapropiude ucenici. pasindpe marecape uscat. Petr tta--is;..Doamne,dacae s t iT u , p o ru n c e s t e s d v in la T in e p e a p a . " E li-a z is : , . V i n o " . l a r P e t coborandu-se corabie,a merspe apa;i avenit cdtre lisus.Darvdzdndvdntul,s-a temut;i, incepdnd din sdsescuftnde,a strigatzicdnd:,,Doamne, scapd-md!" Intinzdndu-i ntana, Mdntuitorul l-q mustrat;i i-a zis: ,,Pu{in credinciosule, pentru ce te-ai indoit?".Sisuittdu-seapoiantandoiincorabie,indatas-apotolitvantul@upaMatei 14.23-32). E dincolo de legilefirii ca sa meorgacinevape apa,pe mareafnvolburata,ca si cum ar merge pe Ltscat. Dacd la Dumnezeu,in atotputernicia Lui, acest lucru e cu putinta, la om minunea aceastase poateintamplanumaicandexistiifoartemulla credinla.Omul credincios poate,prin puterearugaciunii catreDumnezeu, mutechiar Simunlii din loc. sd Dumnezeu rasplategte credinladreapta statornica.Credinta nu si sovaielnica aduceroadebogatesi nu e pldcutd inqintealui Dumnezeu. Petru nu s-crincrezutintru totul in cuvdntulMdntuitorttlui si s-a indoit cdnd s-a rugat; ,.Doamne, daca estiTu,porunceste-m... " indoiala sa a crescutcand s-a lasat i biruit defrica din pricinafurtunii si a fnceputsasescufunde. Marya involburatareprezinta, defapt, via{anoastracu grijile si necazurileei. Singurttllucru care ne {ine deasuprae rugitciuneacurata,fcicutdcu credinla.indoiala ne trage injos, in noroiul ispitelor gi al durerii. Dumnezeu dore;te ca noi sti ne mentinem deasupra$i nu sa iu ne scufundam. aceeaEl De mustrd;ovdiala;i fndoiala;i nearatricadoarprin credinldputem potolifurtunilevietii. Dar pentru ce Domnul nu a poruncit sa inceteze vantul,ci, intinzdndmana,l-a apucat?Pentru cd era nevoiede credinfalui Petru. tdnd noi nufacemce trebuiesafacem,nici Dumnezelnu staalaturi de noi. Pe_ntru a-iardtaluiPetru canufuriavdniului l-afacutsasutru|urdu, cipu{indtatea credinleilui... a-ga cumface o pasarecu puiul ei, sprijinindu-l cu aripile;i aducdnclu-l ,Jfristos afacu,tcu P-etru , din nou in cuib cdndpuiul iesedin cuib inainte'cle vreme cade. ii .Eu sunt,nu vd temeli." Iisus, prin cuvantulSau.alungateamadin inima lor (ucenicitor) [...]; si PTtryt ce nu urcdEl in barca?Pentru aface o minunemai mare$i, in acela;i timp,pentru a-$iarata mai clar divinitateaSa.El permite cafurtunasdseridice,pentru a.i angajasa-Lcauleitai mult ;i a potolit-o imediatpentrua-Si arataputerea. doua zi, multimea care sta de cealaltd parte a mdrii, a vdzut cd nu era acolo decdt numai o ,*4 corabiemai micain careintraserauceniciiLui ;i ca Iisus intrasetn corabieimpreund uceniciiSdi, nu cu ci plecasera numai uceniciiLui ..." Iisus plecase [...] traversancl mareacu picioarele.Si au intrebat ucenicii:,Jnvdlatorule, cdnd[cum]ai venitaici? " .., IisusHristos lucreaza prin suprema autoritatesi putereaSa suprema [...] Apa,fara sa-si rciu-t Sa piarda nimic din natura sa, Il poartd pe Domnul pe spateleei, confirmdndacest cuvdit din Vechiul Testament: ,J)omnulumblapeapelemdrii" (Iov 9,8)[ J Irylruiti p-rinacesteexemple[...], sa binecuvdntam Domnul, sd-I mullumim nu numaipentru pe bunurilepamante;ti.ci mai multpentru bunurileduhovniiestipecareni le da. (dupa Sfhntul Ioan Gur6 de Aur)

:t -'&fl#**i largul noapte. apostolii se aflau intr-o corabie in

pdcate fe neiertat, tn afora [e pdcatuf nepocdit." ,,Nu e.Xjstd (Sfbntul IsacSirul)

* *wr*mww *e&*e ry&

F*a&xxKss* r$w*p&*wx
pe oamenii Dumnezeu inaceeagi mdsurd, cum tatd ii iubegtetoli a$a un gisd gi igiiubegte Eldoregte tofisdsemAntuiascd sebucure fericirea fiii. ca de binecuvdntarea Sale, Imodrdtiei
pdcatului, pe Peceicare depdrtat Elgiaurdtdcit caile Dumnezeu s-au de pocdili hotarali gi ii agteapta vind Biserica Sdu, sd in Fiului lisus Hristos, sa inceapdviald noud, curdlie, fapte o de de bune ascultare voia Pe de Sa. 9i pe acegtia, se leapadd obiceiurile rele seintorc calea care de cele gi cea primegtein parintegti, bund, Dumnezeu giii ii iartd bralele Sale cubucurie. pocdinldiertare, gi Vorbind despre Domnul Hristos urmdtoarea lisus a dat p ild d :

#v*re&. ww mwlte zite,aduwfrnd t*nte,fiul ce|wai tdw&r s$i dwp& 'desfr&n&ri.

eiitat& $is pur{ea ce wi se cuviwe dfn $vere. $i el te-a Tntd., d&^twi

dus twtr** {nrd d*pdrtrstd 6i acol* 6i-* risipit {iversu, tr"&iwdf, $i dupe se n ckeltuit tstul, s-af&cwtfu*wete nnar*tn furn at:*ea, gi ef n tnceputs&dwc&f.ips&" duc&rzrfu-se, *lipit e! de unwfdirc s*n $i g*rinif.escfes#p#recscd l*cuit*t-ii oc*lei (dri,6l aras/c {*a triwtisla p*t cii" $i dorea sd*6'is*rfa*re p&fiterc{* dire r*6cavele pe cnre le p*rcii, tws&ninzewirdw-i rn&ncaw d&dec*llsc venindn^gitx sine, te zis: CfiEiargngisi tat&lui wewsunt tndestaa{*gi p&ine, iar *wpier de ai*ide.fbarn*! gr-r Sewl&wdn-we& vsi dwce{s tat&l me*s vor,vpcdnc"" *m w& F*,td, gre6'rffa rev 6! traaiwten Nal- sunt vredrzic m# zawrwescfiwl sd t$. w*i tdza" F&-rEc& cape uxw.J dtnergafne fdl. *s, sdr.d" fru** depnr{*fiiwd *1, l*a $i ssuJ#i:ds & venit l* fc?/6J $t gi gi, pe v&xwttstd,ls&w i s-af&carpmrfe6 af,ergdred, c&zwt grumazwl a gr gregit ksc*r 6i {rcatrcte* gi ta /:*a f*c sdrerfcf. i-r- zisfixf : T*t&,rsm $i yzw wt*i sun{ vyednic s& rye& ww??tsst: t#u" Sr c eis t*t&f *&{rs fiu{ degrc&dftain* lwi ces di*rt&i gi-f tmbr&**{i gi ': slwgiLe,seaJe;,4dcdc*fr dagi ircefin readwa gr fricdfgrftvniszte lrur fz picia*re{e lwi" $i *dwcefi gi, vig { ael tngr &6 gi - I twjwrcglel;afi mdncfircd, d ne veselirn" elr.* rxt s 'r:, C&ci rac*stfiwsf rwew wart er* gi *twviat, pi*rdut era gi s-a *flat" iruc*pwf sc vesefe*scfr. fiu'|.eel mare er* ls [nrin#' $i f*r s& $i aea afind a v*.nit gt s-txupr*pi*t de eas&,s *wzit *dnfe*e gi jocwrL $i, p $aer*z6wrf si,rce a,rye$ {* dintre sfwgi, a fwtreb{r{cs fnsesyntc& *resteu. far es i*a spus:.f?*tele cvercit,ai tat&f t&w*{njwng{z{*t tfru pentru cd f-u prtwtit s&w&t*s" eds-crn&niatgi vitelul cel twgr&6*,t, $r wuvois sfr iwtre; d*r tstdl lui, iegindt{ rug*. lrzsi", r&spwnxdnd, *!, m xis t*td[ui sdu:fst& de *t&triaani tgisluj*s* 6i nicia#*,t&n-arnc&fe*t poyunca tn" $i nnienfcirsdatfr rni-ai dsf #ff rcd, cs s# vrad rsw vese/ssr cwpriet erciimei. fr ar e&nd* verc{t est firasf t#aLccrc ff*r*wiirce rs* st rsn *w d*sfr6natele,*i i*iwng&ti*{p*ntrw *{ vifelwl **{ {ragr&qct. Tat&ftnsd i-u zis: Fiwle, tw t*tdeae4ruc *aapwiwe f*ate ale esfs sf $le tale sunt" Trebuiefusds#,rye vsseJffm sd r?e f:wc*ar&vts sJ " edri tau n*artera gi qfnvi*t, pj.
::

i--W$*rur
poc&irzlit- pdrerederdu. d e s f r& n a re - d e s t r d bd " l a r e ; imoralitate;depravare.

-:':--- --,-,-. .---.-.n-.---. - - '" _ :-:

::r,,?.,.-t:, t:.t*;:fii{; f. -.

i : '. _

a) SA fim ascultdtori fa{d de qi Dumnezeu fald depdrin{i! b) Se cerem iertare celor pe carei-am supirat! c) Sdnemdrturisimpdcatele ! d) Sdnufiminvidioqi!

prin imparafia cereascd e deschisd tuturor care, pocainfa celor 9i practicarea doresc intre ea. staruinld in virtulilor, sd in pdcatelorMdntuitorul Pentru reprimirea pdcdtogi celor lor, a 9iiertarea instituit Sfdnta Taind Spovedaniei, spovedanie, a Prin igi cregtinul pdcatele giprimegte mdrturisegte iertarea. cusmerenie Datori sd impreund ingerii ceruri cu suntem ne bucurdm din de pradd revenirea la Dumnezeu a oricdrui pdcdtossdnuneldsdm om si geloziei fratele mare. mdnieisau precum cel
.8

{ffi-"&Effi@&e@&ffiem 4&. 4t/v I

"$" pildei, incearcd, impreund colegii sd reproducefi tdi, cu conlinutul interpretAnd rol Ipersonajelor. u pilda t. ldentifica ale insugiri personajelor gicompleteazd din tabelul: Tatil insugiri Fiul mare cel
insugiri pozitivel negative

/& *

&

4eG

tr*#i rrue,$t t?ffi{tf

E]

Pen tr u evrei, porcii s i m b o h ze a zd" ldcomia qi m u r d d r ia , fiind considera{i spurca{i.

F iu lc e l c mi
ins.ugiri j negative pozitive

$.)

.)

SfatulTatilui Dorz deTraian tatalui,viald, in Sfatul Totdeauna asculfi, sd-l N-ai elmai prieten, ca bun OricAtavea mulli! ai de profesor, N-ai el maibun ca C6t allii sunt de-nvdfali, Elte-nvatace-i tot bine spre sdnute-abali. ce $i Elli-aratd e vrednic, ce Elte-ntoarce rau, dela Cdt ai,inseamnd-li il bine gi Pilda cuvdntul sdu! Cicinimic nu-nlocuieste Inviala itispun, ta, gi-adevdrul Vrednicia te-nvala bun... Ce tatdl
2

Argu menteazd lefdcute. alegeri pildd, gdsind potrivite &, semnificafiile Afla din corespondenle simbolurilor intre celor coloane, elementele doud
(A)
I

(B) V gi trezirea pacat naoepea din va cdt fi iertat :

tatdl celor doifii

in lmpdrdlia gipeceipacatogi Sa. (risipitor) celtdndr pe la se care intorc El,nunumai ceidrepli $

ti c (Tatal Dumnezeul Ceresc)

f5L--"nesabutta a nulut i plecarea i

llp,

celui de acasd mic

omulcare indeparteaza se de& facand Dumnezeu, pdcate i mari

5

risipitor fiului de
a se intoarce acasd
6

'I e pitrdtsirea dreptei credinleiP alegerea uneivietitrditerobia in

"

", ,

i Pe.t:t!:!t!l
ll

proverbul: 4. Comenteazd A gregi e omenegte,stdrui gregeald in a e diavolegte, fdcdnd referire la atdt pildei, confinutul cat9ilaviata de elev.

.-,.,-"'"****4 r fiuluirisipitor de omcredincios, respectdY care catre sdu bra{ele iorice luiDumnezeu tatal cu poruncile deschrse

pentru celmicprin sd-l fiul $.Scrie scrisoare o care convingi nuplece sd printr-o lmagineazd-ti unprieten luicare trecut caegti deacasd. de-al a situafie similard.

@et$w

{e e:u-ec

pe din loc, loan Cdnd el tdndr singur unmunte pa(ileEgiptului. venise in acel pdrintele Unparinte trdia promlseseDumnezeunuvapdrdsi loc atunci ingeriivorveni sufletul a-l cand la acel decdt sd-iia spre duce lui cd cer. primeau mergdnd unde pdrintele in multd loan credinciogi sfaturifolositoare la pegtera trdia Mulli oameni gilevindeau cetate, cubanii prieteni pdrintetui acele luau ai coguri intr-o iar Nigte rugdciune, impletind coguri. pentru pdrintelui gi impletirea coguri. altor Astfel, pegtera nu mdncare materiale din cumpdrau asffe/ cagfrgali de hrana degi atAt lipseau glcele trebuinld, era dedeparte lume. de sd in i-a ce-i vanda cetate, intr-una zile, un din pdrintetui venit gAnd spunea meargdslngursa-gl cogurileacea pdrintele s-a pe Nepricepand treabit. cdacesta-i gdnd un viclean, loan sdti spre numai a necdji prietenii cuaceastd giaplecat cetate pentrule gi, a luat a ceofdcuse Dumnezeu, cogurite spre ridicat incdtcdndu-gipromisiunea cdtre vinde. gi, putea cubaniicagtigali, de gr-a cdte face stdnd cu Ajuns cetafe vandut prelbuncogurile aflilnd lucruri in pdtcdtogi, lor Dupd de zile cu nigte a ascultat sfaturile ingeldtoare. c1teva deinsolire aceioameni vorbd cu oameni pdcate grele. pdtimagi, pitrintele urmdnd rdu, safacd loan, exemplullor a aiuns pdcittogi pdrintele s-a parasit ,prietenii" gi, gi-a de atunci, dat baniic*gtiga,ti, loan aflat Termindnd decheltuit peste pdrintete intristdndu-se mdsurd starea care de in ajunsese, seama mutt gregitinfalaluiDumnezeu. cdtde a loan inceput planga. a sa pentru orice face, sd nu-l cd. ar Dumnezeu vamai Acum, alt ii cd un gitnd spunea numaiarerost frdlascd gitrupul a incepuf sldbeascd pricina sdu lupte sd din acestei cum deznitdejdea ierla. Pdrintele simlea il cuprinde lduntrice. pdrintelui acesfa fdcuse deatAlia le timp ani, multele rugdciuniginevorntele pecare Dumnezeu preluind insdt, gi gdnduri ca,prinmultd loan vina atunci bune osfenea/a l-aintdrit, ajutdndu-lsa-gi in fire.Pdtrintelui i-auvenit prin gi pocdiinld, lacrimidorinla sfinlenie,ajungit nou starea dedinaintea din in sd sa cdderii. de gl uglle, lui sa iardgi sa S-a parintele la chilia gi,incuindu-gi a inceput plilnga saseroage Dumnezeu, dus pdnd postind gipriveghind sau, ajunsese piele numai gios. cusdrguinla cei-asldbittrupul incdt gi rugdciunile zilnic u$a dar spunea; giii sfaturtle veneau ta /ul, etle ce-liubeau cdutau Oamenii credinciogi pentru l-amfagaduit Dumnezeu mdvoipocai an.Ruga,ti-va mine, pentru putea lui cd ve,ti deschide cit un ,,Nu nevrednicul!". gi, apropiindu-se iata-tajunsin Deci, anulde a parintetuiloan Pagtile, noapteainvierii. s-aimptinit nevoinld gi, gi-a cu Parintete pregatitcandeld, o a umplut-o untdelemninca seara, inceput se roage de a sd lui gi deznadajduirea iatd, iaragi Dumnezeu, Doamne marturisesc spundnd: cdderea mea. ,,Milostivegte-Te, cd, pdcate. pe inviazd-mitmine Doamne,dinfocutTdtu aprindd cetsfdrdmatde Poruncegte, ca sdse aceastdt candeld, ieftare. in caa$a pnmesc sd incredinlaremilostivaTa Apoi, cealalta de vremevielii a ce-miveiddrui, fagaduiesc cdt pand voipdziporuncile gifricaTa ovoipdrasi. maimuttdecdt acumiyivoislujilie.". Tale nu Cigi Acestea rostind cu pdrintele, noaptea lacrimi in Sfintei lnvieri, ridicat sd vadd I s-a aprins s-a ca de Dar candela. candela era neaprinsd. o rugdciunea nici cu la a sa. Dar acum s-a cazdnd fala pdmilnt,maispus datd nu aprins candela. $l lariigi, puterea rugdciunea, intdmplat gi sa Ctndrostit treia dintotsufletul cutoatd a a oard s-a minunea: gi-a cdnd ridicat privirea aftat primind gi-a candela lumindnd, astfel semnut iertarii. ingenunchindnou,pdrintete a inceput din loan pe sd se roage, acum: tie, cd vremelnicd m-ai viala spunilnd miluit mine, ,,MuftumescDoamne, in aceastd prin semnu! gi nou,ddruindu-mi indrdzneald Tne.Cdt cu milostivire, mie nevrednicul, acesta mare cdtre ier.ti, (ad sufletele zidite cele deTine.". aptareupdProloage) d

* ffiegafia darqxx$$ws ffiasxxxs&ffiffi#&. Xax$

#**d* *m$mxxtt*m
taianli, doi, m&n* avu{ia LJnufa dateinei i-a altuia altuia sm, unu[; indat*, fiee&nuin putenea gia plecat. lui mers*nd, cm csl luass dup* gi alli De ein*i tnlangiluerat *i giac$gtigat *inei cu talan{i. asemenea a celeud*iac&gtigat dsi.lare*[ceiuase talant du*, s6pat un s-a m al{i c grnap* p*m*nt a aseuns gi Tn argintul stip&nului ilup&rnult$ s6u, \rr*rne vsnitpist6p&nul slugi a fieutsoeoteala cf*"$i l acelor gi *u a *pnopiindu-*e i$nse taianli, adus cinci celear* cinci a al$i taian{i, rn!-ai iai6 talnn{i e&ptigat zic&nd: Scmmne, talanfi dat, allicin*i *inci am gicredin*ieas&, pu{in* pe*t* bunE car Zis-a *i, l*istdpfinul: siugd Bine, ;. peste intrd ei fostcnedincieas&, multe voipune; intnu te bur*urin gieel a dnrc'Inului Apropiindu-se cudoitalanli, zis:Dearnne, t&N" doi *: ffi, tnlnn{i luist*p&nul: mi-aidat, aNlidoitalan{iarn cuei.Zin-a iat& cigtigat :erl .ry; slug5 gisredinci*asd, puiine fostcredincioac&, peste ffiine, bun* ai peste ink5 bucuria dornnului Apnopiindut*u. multe vnipune; ?ntru te primise taiant, zis:Doamne, gtint egti .i te-am c5 seapni celcare un a 6i gi sm a$pru, seceri und*n-aieemdnat aduni und*n-ai de nars sn-am talantul ?n t$u Tmpr&gtiat. $i tem&ndu-m&, dusdeamaseuns pr*m0nt; ai ceeste t$u. r**punzAnd al stipinul i-azis: siu iat5 $i gi gtiai secarde n-am gi viclean&lenepf,, e& unde seminat adun $lugfi deunde rr-am ?nrpr$gtiat? $e euvsne& catus* puibanii la deei mei gi venind, fi luat este ftr*u dobdndi. d*cide zarafi, eu, Luali ce al cu ag qi laeitalantul da{i-i cearea*ce edci eeiui talanli, totcelui arei se ce gi vadagi-ivaprisosi, delaceic* r:-ane *e arei sevaia:a. pe iar lan netrebnicft ?n{ru *ei Acsln arunca{i-* ?ntunericul niaicinafar6.

i ffi*m$******"
a da s*c$tealii cuiw* (de ceva) a pl6ti ceeace i se cuvine. stitpfrrc (aici) persoand in serviciul cdreiase afld slujitori. t$Lfift{- monedi vechede aur sauargint, cu o valoaremare. xewaf'-persoandcare se ocupdcu schimbul banilor.

pe oamenii, Dumnezeu ii iubegte to[i ddndu-le prin sd daruri care pentru implineascd tuturor. lucrarea dragostei, mdntuirea Toate aceste daruri impd(ite Dumnezeu sunt de oamenilor, voia dar dupd dupd Sa, 9i fiecdruia a lefolosi mod in De cum outerea de creativ. modul nefolosim de gi gi aceste le daruri cum inmullim, lefacem rodeascd, adicd sd depinde plata aici, mai plata dincolo, trebuie neintereseze de dar ales de care sa petofi. punerea in slujba pe Lucrarea talanlii inseamnd lor semenilor, cu cdnd ascunderea pdmdnt lor in inseamni refuzul ajutordrii in nevoi, celor primite la Dumnezeu, dargi refuzul a pune valoare in de de darurile de cdtre fiecare oarte. in gi Talanfii sunt binele cinstea o ddpelumea Lui tot ce aceasta oamenilor, darurile sufletegti pamdntegti: aceasta, via{a toate cele 9i pricepereaa mintea, infelepciunea ei,toatele talentele, sdndtatea, cu de pdmdntegti. gitoate lucra, a chivernisi precum de bine, bogdliile mai gi mai nu Cdnd datunora mult altora pulin, a insemnat a cd primit pulin fostnecinstit Dumnezeu, totacelagi celce-a mai a cdci de gi StdpAn datgi unuia altuia. Milostivul Dar Dumnezeugtiutcdtpoate a a poate saducd unulgic6t sdducd altul.

talanfii cei de datoria a inmulli noi dintre avem Fiecare pentru vom socoteald inmullirea da cdci incredintati deDumnezeu, noud lor mAntuirea inmultirea ne aduce de darurilor oferite Dumnezeu. Cerurilor. inlmparatia intrarea sufletului si
^i

i14*,'!r'sfr!

i*Sl$-

*gt{ ,

&

pild6, in aceastd sfapdnulcare pleacd pentru timpeste Domnul un nostru Hrlsfos S-a /isus care indllat ideile lecliei, aldturate formuleazd principale la cer,iarslujitorii cregfinri t, Ajutandu-te deimaginile din sunt ale oildei. impa(i{i de Talanlii toate timpurile. darurile slujitorilor sunt sdi stdpAn oamenilor. oferite Dumnezeu de perioada dintre reprezintd Cdldtoria p r im a g i a d o u a ve n i r ea Momentul intoarcerii Mtntuitorului. la negtiutd ei de stdpdnuluio vreme venirii estemomentul Mdntuitorului pentru Atunci va de Judecata Apoi. gidespre proverbe lene. hdrnicie despre *"Scrie pentru trebuisd socoteald ceea ddm de cu date ceamfdcut darurile noud Cei cdtreDumnezeu. carevom putea rdspuns primii ca doi da vom de slujitori, fi al6turi Dumnezeu, nostru Dacd rdspunsul vasemdna averea slujitorilor? curdspunsul sa inegal in aimpd(it mod castdpdnul 3"Dececrezi care stujitorului a avut dar un talant, caredin lenegi sai. fald stdpdnului deslujitorii 4"Comenteazd atitudinea ci nu comoditatel-ainmullit, l-a!inut nu locul atunci nostru vafiin fiecare cei din trei .gscuns, Dumnezeu. cd scriind crezi a reugit cum textul $.Continud demaijos lui lmpdrdlia

ApRtce-eei

parculuicare in s-au frumuselea prieteni, talentul sasurprindd sdu, cu 0pflr, pe se gl foarte gi deseori bine Ei stradd. se inleleg gi de sunt loan,Elena Teofil colegi clasd /oculesc aceeagi a u viziteazd a-gi spre ardta nulaltui realizdrile. iarTeofile adevdratpoet, un simte minunatele eicdntece, ceeace prin picteazdfoafiefrumos, spune Elena loan parculaflatin drumul cdteva clipein oprit ceitreiprietenis-au pentru de ce seintorceaula gcoald, Astdzi, intimp lor. pe in Dumnezeu ce le-a oamenilor trdiesc oragul privind jur,auadmirat frumuselile care ddruit in lor gi,

personaje Pilda formuleazd Talanlilor. a ledanumele, Fdrd din de *, Gdndegte-te colegi aitdilecorespund cdror personajelor din lorca aflaliin situaliile comportamentul elevi, gisfaturi adresa descriind fiecdruia, la aprecieri Pildatalanlilor. Dumnezeu sd sunt Ce daruri anumite delaDumnezeu. care ele? agteaptd ?"Cafiecare noi, dintre gituaiprimit $tii facicu daruri? aceste

mulfumire Dumnezeu toate: lui pentru pentru bucuriigi pentru necazuri, pemantutuigi hrana roadele pentru cea detoate pentru gisdnatate zilele, viald gipentru intreagd. lumea

in Biserica ortodoxd, rugdciunea o, r'tffu%Yr.YffYf,.. aparte. cregtinii uiti niciodatddea nu sd

La slujba tdreigi in alte imprejurdri, preotul binecuvinteazd adese cregtini biserica darurile de la pentruflimparlite prezenli, nevoiagilipsili. a celor celor gi lar in timpulSfintei preotul Liturghii, oferdlui Dumnezeu rugdciunile mu$umire credinciogilor de ale impreund darurile paine vinpecare cu de acegtia le-au 9i adus altar, la zicAnd: Tale, Ale dintru Tale, iti ale Tje prin aceasia aducem toategi pentrutoate. de sb mdrturisegte cusmereniemulfumiredarurile care pe cd 9i gi oameniilefacunii altora leaduc biserbd le sau la nu aparlin, suntdarur,i dindarurile cardDumnezeu ci luate pe laface neincetat lumiiintregi.

SfHnta munr'd Sfanta munca aceea e Cerdsplata-n gdsegte. ea-gi De-nlelegiasta, tu cheia Fericirii !ii. tale-o Urgisit tolisdfii, de Tude-a-pu5urea , iubegte larcasdtrdiegti pace, in Nimic lumiisi cei, nu- i Binele te-nvaf-a-l face Caalbina mierea ei.

,,(dutati pe Aomnu[ cdt ifputeti gdsi, strigati cdtreAdnsuf cdt qf aproape rsoz. (Isaia 5,6) 5 cfe "

Rug$clunea in viala crgtinului

Dumnezeu Tatdl iar suntemSai. fii De este nostru ceruri, noi din aceea, noitrebuie Lui, sic--onunie-d"m sdnerugdm sd-lcerem, sa-l cuEl, gisd-Lsldvim,cdElne gtiind gi ajutd, mul{umim aude ne Rqgdeiune.-a,esle-,qolv,qlbite-e."dirc-ctd.a-omuluicuD,umneze-u, gAndurile Cdruia ii destdinuie problemele, sale. toate 9idorinlele Eane pdcate,mdntuiegte. innobileazd, ne intdregte, ne curdld de ne gtiind Chiar dacd Dumnezeu Atotgtiutor, ce nevoi este avem pentru fiecare noi, dintre rugdciunea necesara, cdDumnezeu toteste vrea vada nejertfim, vrem conlucrdmEl la mdntuirea sd ca cd sd cu noastrd. poate Rugaciunea fifdcutaparticular,fiecare in credincios de in parte, gi (Sfdnta Taine, 7 oric6ndoriunde,public Liturghie, Sfintele Cele 9i gi publicd Laude ierurgiile), in momente Rugdciunea seface anumite fie stabilite Biserica,locuri de in special amenajate, biserici, in fiein paraclise,in casele prin fie credinciogilor, conducdtorii preolii, care eifiind lucreazdin nevdzut lui mod harul Dumnezeu. Oadevdratd rugdciune nutrebuie doar ficutd cu_bueql"e-S"L[mb.a, gicu-mintea..gi cu,inina. asemenea, a sdvArgi pentru ci De mai.ales o gi prc_g-a.tim rugdciune corectd pldcutd Dumnezeu, sd-nq lui trebuie p_eSlg, d atu min n 9"9{lgle-glqpi Caci aca ncicd dneprezentd falaunui om ll1,1 pentru importanlne.aranjam face impresie cuatdt mult o bund, mai a-i trebuie fimcurali neagezamfa[a Dumnezeu, sd in lui lmpdratul cAnd giDomnul lmpdralilor Domnilor. Pentru Dumnezeu asculte ca sdne cererile noastre, trebuie sa poruncile gisd qd avem credin{a o sincerd, adevdratd,pdzim Sale stdruim inruglCiune. prin puterea Cunoscdnd rugdciunii, incearcS, imaginatie diavolul peomdelafolosul scopul gi de sd-l ei. 9itotfelul inchipuiri, indepdrteze deci sd ,,Vreau cabdrbafii seroage Deaceea, mare o luptd noastrd yrem-e-a a din rUgdcjUnii sd nune este in totlocul, ridicdnd sfinte, mdini fdrd imaoindm cisd concentram nimic. se noitru ladialooul cuDumnezeu, gi govdire. gi demAnie fara Asemenea pentru Pentru noinugtim neeste adevdrat folos ce cd lu de femeile,imbracaminte in cuviincioasd, judecatahotdrdrea pe gi mdntuire, sd ldsdm trebuie totdeauna finald gi fdcdndu-gipodoabd sfiala din lor din seama Dumnezeu. Elnuneindeplinegte lui totdeauna cererile, sd $idaca gi cuminlenie, dinpdrimpletit nu respectdm hotdrAreafiind Sa, siguri lucrul denoinuneera cd cerut de aur,sau din margaritare, sau folos mAntuiriichiar outea sau ne vatama. vegminte pret." demult (lTimotei2,8-9)

1ffitrlff{"

& ApHc"Fi
'in :'1":' cirlile rugaciuni, ':-' de existd pentru rugdciuni diferite necesitati:
1,Ajutandu-tertextuurmdtor, detextul I alcdtuiegte diferite iliialerugdciu defin nii. L-am ftpeDumnezeuoamenii satul cdutat D in din meu, apoiincd(i, in ideigiinsimboluri. aceasta simbo Dar nu-mi dddea pacesi nici nici intr-o am descoperit scrierile dragostea. lntr-ozi , in Sfinlitor eaiinyi ai Bisericiicd pe -LintalnegtiDumnezeuadevdratin esfepo sfeposiblsd cu rugdciune. Atunci, multdrabdare, cu ulta pe m-amagezat treaba. Astfel, am pulin cdtepulin,cd Dumnezeu aproape, md inleles, catt esfe cd gicd,ldsd, iubegtecd,ldsandu-md deiubirea inima seva umplut Lui, mea deschide celorla$Am celorlafti. inlelesca iubireaestecomuniune cu Dumnezeucuceldelanga t gi c tine.$i cafaraaceastd comuniune $l lumea este nu de tristele, decAt rugine, dezolare, masacre. Numai dacd voisatraiascd aceastd va i sdtraii in iubire, lumea cunoagte va viata vegnica. (Pr, Dumitru t Prof, Staniloae)
pentru Rugaciune conducdtorii noastre larii Rugaciunea invdtdceilor parin{ilor copii Rugdciunea pentru Rugaciunea pentru pdrinli copiilor pentru Rugdclune fraligisurori penhu Rugdciune ceicesecasdtoresc Rugaciunea unul solilor pentru altul pentru cecdldtoresc Rugdciune cei pentru Rugdciune izbdvirea vrdjmagi de Rugaciunenecazurisupdriri gi la Rugdciune mullumire penhu de binefacerile primite laDumnezeu de pentru Rug6ciune binefdcdtori Rugdciune lavreme indoialaispitd de 9i pentru Rugdciune sfdrgitul alvielii bun noastre pentru gi Rugdciune pace inmullirea dragostei pentru Rugdciune blnele obgtesc Rugdciuneziua gi la nagterii a numelui Rugdciune deboali lacaz Rugdciune secitegte fiecare ce post in Rugdciunea Sfdntului Efrem Sirul pentru Rugdciune mdntuire Rugdciunenecontenirea la ploilor Rugdciunevreme seceti la gifoamete de pentru Rugdciune ocrotirea grindini de pentru Rugdciune indepdrtarea molimei la vite Rugdciuneinceperea la semdnatului

2.Compune rug scurte rugdciunide demullumire,cerere, se s/ayd, de care corespunddilor sufletegti, nevoilor tale

pocdinla pulinatatei risim gi evlayra, noastrd falalui Dumnezeu, in Prir prosternarea cdderea sau noastrd ct fala la pamdnt mdrturisim umilinlt noastre falalui Dumnezeu, in Prir metanie cinstim adordm sau induraret dumnezeiascd. inchindciunr Prin cinstim milostivirea sfintilor. Prir ridicarea bralelor susmdrturisin in dragostea noastre fa!a lu in giunirea rugdciune Dumnezeu prin cr Hristos rastignit cruce. pe Cel Prir incru cig a re a i ni l or pi ep pe mA

i igi niin:rcn'i"rugdciurin, e i d tra na,

3. Uare pentru Dumnezeu ne suntconditiile trebuie le I ce indeplinite ca sd

asculte rugdciunile? e?

4.Cand simlicelmaide saterogi? ce? des nevoia De 5.Alcatuiegtetext care prezinli program derugeciune un iin in sa un zilnic al unui credinciosmerge elev )sr care dimineala lagcoala.

6.Laceface pe referirextulde coloana te alaturatd?

rllbrrfe

Venili cregtini rugdciune Ia Constantin de Tudusciuc gi sec/afescmunli dealuri, cregtinirugdciune, la gi Ai lntr-o treiprieteni zi, foarte bunis-ar, Venili ln casa Domnului CelSfdnt, Pitmdntu-ntreg deglasulsfdnt, hotardt meargd magina o mdndstire. sd cu la plecali Venrli cregtini, genunchii Se pteaca-n Luinatura, faya Launmoment magina oprit dat, s-a brusc, voastrdpdmitnt. Vazduhuttot givdnt! la cunori nevoind mai sd porneascd. dintre zis: $i fruntea Unul eia sd sd ,,-Haideli ne rugdm... spunem clopotele-ncep sdsune Doar omul, singura faptura fiecare o rugdciune. Dumnezeu Cand cAte Poate se lnzori, glasullw cu dulos, lmpodobit chipceresc, cu vaindura celcesevaruga mai de cel frumos Rdsund-n lortainic undele Azinu maivrea iaaminte sd giva magina." porni h a a mnu cel Aga auinceput se roage. cd sd Primul C em re Do Iui Hrlsfos. La glasul dumnezeiesc. dintre a spus rugaciune frumoasd, ei o foarte ceiostenilide Mine, Cregtinii dinvechime, nogtri darmagina...fel.Apoi inceput doilea - Venili la a al o gi Cei necajili impilali, pdmdnt Pesub zideau altare rugdciune impresionantd, cu acelagi dar pacea cea Odihnd, Mea sfdnta $ipefurig, miezulnoplii fn gi rezultat. cele urmd, inceput celde-al In din a sa Mergeau tolii cu la-nchinare. treilea seroage. cdin timp rostea $i mdngaiereluali! sd Doar ce cuvintelesmereni^e, gia inceput cu a iegit sa locagurile sfinfe umble magin5. timpce igi incheia Azistau la Vai, In masa Domnului e-ntinsd, Peinaftimi strdlucitoare, poftiti vinla ea, rugdciunea, Dar cei nu spunAnd magina a ,,Amin!", pagesc pragul Ein-aud pornit, glasul ce strigd: Apropiindu-se prietenii Lui de sdi Darc6licregtini/e lnzilele sdrbdtoare? de nedumerili,le-a - Veni,ti, cregtini, masa la spus: Mea. Mi-am aminte Dumnezeu adus ca nu ,,vrea la noidoar de vorbe, sd impletim Venili cregtinirugaciune, la ci cu lenili,venili umitinfa, rugiciunea cu fapte!" ln casa Domnului,Cel Sfint, ln fata sfdntului altar, plecali Venrli genunchii Venili dezbrdcdm cregtini, pdcatut sa voastrapanant! la cu $ifruntea $i saneinnoim har!

37

ce trupuffo] si 6ea eu ,,Ce[ mdndncd sdngefe foleuarerrAta aes,nrcaSi E u i I voi i nr.t i n ziua cea fe apoi." (l oan 54) ia 6,

$f&ntn LitnrghilG * f,ntfflnirca cu Hristor

sluibd orin
Eaa cea , la Cina de Taini, luatpainea binecuvdntdnd-0, gi le-a ucenicilor, gi, a a frdnto dat

zic6nd: mdncafi, este Acesta trupul paharul Meu"; ludnd apoi gi ,,Luati, multumind, datzicdnd: dintru le-a Acesta cd Acesta toti, este ,,Be!i Sdngele alLegii noi, pentru sevarsd pentru Meu, celei care mulfi iertarea pd lor".Lasfd itinsd,le-a ddugatpo nca cate rg a ru :,,Aceaslasi_qfacefiintru pafCnjIea" (Luca 19-20). 22, Agadar, Apostolii primit Sfintii au
irea a de jertfa, i dinnou aceastd

tuturor care celor au ,Zdicd fost, sunt vorfi slujitori Bisericii, atunci pdnd sfdrgitul gi ai de la 9i veacurilor. De aceea, Sfanta Liturghie pentru este noicea maiscumpd la slujbd putem participa, pepdmant: care pentru ea e o rep aici, ce reactualizare orin lisrrs a iertfei care Hristos ddruit ne-a tuturor mAntuirea
Lafiecare

pe printre sub avem Hristos painii noi forma givinului setransforma, ce in timpul giin cdntarii Tine lduddm", Te inTrupul Sangele Sau. ,,Pe Intimpul Sfintei Liturghii, credinciogiise prin sfinlesc impdrtdgirea cu gi Sdnge Mantuitorului,nicio altaslujba Cinstitul Trup al La omul nu-L poate peDumnezeu giviu, laSfanta primi intreg pentru ca Liturghie, cd parte poate nicaierialta gusta in nu Sfanta [mpartaganie. Deaceea, in jurul Sfintei Liturghiise concentreazd cult ortodox. intregul divin fara lmpartaganie nusepoate nimeni mdntui, oricdte $icum SfAnta fapte bune rugdciuniface via{a pariiciparea sau ar in sa, la Sfanta Liturghie rqglo3lungfu este nepreluit fdcuide Dumnezeu oamenilor, cigi pentru o datorie, fiecare gi cregtin, a fi alaturi Sfinfi Heruvimi, de de de gide Hristos Maica Domnului,sunt care prezenliin Biserica, Datorita sfin{eniei Sf6nta sale, Liturghie poate nuse sdvArsi in decdt caoele biserici, sarr sfintite. Foarte cu binecuvdntarea rar, rraraclise arhiereului, lahramuri lasfinliri, poate pe sau se slujiin bisericii,o afara masd sfdnt cu antimis,
Pdnritualul SfAnta ei, Liturghie
sJhntul antimis - obiect liturgic fird de care nu poate avea loc SfbntaLiturghie. Ep icle zd - rugdciune de invocarea Duhului Sfdnt. cult divin - totalitateaslujbelor Bisericii. proscomidiar - scobiturd in peretele din nord al altarului bisericilor ortodoxe, unde se pregdtesc Darurile de p0ine gi vin ce vor fi transformate la Epiclezd.in Trupul 9i Singele Mdntuitorului.

gia

predicarea Nagferea,

Rdstignirea, Punereain mormdntetc,,momentul maiinalt slujbei iar cel al prefacerea este Darurilor Trupulgl in Sange/e Milntuitorului, este care insolitd rugdciunile alepreotului de tainice cunoscute numele sub de Epiclezd, incultul Bisericii noastre ortodoxe sesluiesc Liturqhii: trei a Sfdnfu/ui Va@n),aSfWdoar gi in Postul tury Mare) .a Sfantukri dryi rtc (intotrestul loen gi anului de cdteva Postul oriin Mare). Sfdnta Liturghie sdvdrgegte se in mod gi obignuit duminicade sdrbdtori,dar|amdndstiri9i|acatedra|eeaS@cu excqplg_qgglgr aliturgice,carenuse stuleste+riodatd in Zllg_lumite Sfan primi daptamdnd a Postului etc.). Mare
Sfintei Liturghii ceasul lll-lea este al

Domnula

&

Apfic"Fi
Deci, dacd t1ivei aducedarul tdu la altar Si acolo itri vei aduce aminte cd fratele tdu are ceva impotriva ta, / Lasd darul tdu acolo,inainteaaltarului, Simergi fntdi qi impacd-tecufratele tdu Si apoi, venind,adu darul tdu. (Mt.5,23-24)

p e g sd 1. Ci te g te i c ompl eteaz pal i i l e u n c t a tc u in f o r m a lia corespunzdtoare: prin Biserica il cinstegte cea importantdcare a)Slujba religioasdmai giil preamdregte peDumnezeu este:

LA sAvAngrrA crNA
CEA TAINA DE

DELAPOGORANER STAruTUIUI pAiIA ZILELE NOASTRE iru

DUH irutrUerenel BtsERrcrl Sr

giapoi lor, pdinea,binecuvdntafo SfinliiApostoli urmagii lisus luat a a neincetat, au arhiereii preolii, sdvArgit 9i gifr6ngdnd-0, ucenicilor zicAnd: a dat-o pAnd lungul vremii, in zilele noastre: de-a mAncati, este acesta ,,Luali, prin dumnezeiascacare paharul ,,Slujba A apoi Meu". luat ................... 9r gimullumind, datucenicilor zicAnd: le-a lui ca care aduc Dumnezeujertfd se dintru acesta Acesta toti. este ,,Beti seprefac in Meu, cele .,..,... alLegii ..... .... $r....... ,.,..... pentru sevarsa spre noi, care mulli nostru Hristos orin picatelor." Apoi MAntuitorului lisus pogorarea ........... asupra poruncd Apostolilor zicdnd: Sdi a dat pentru lor9iseoferd credinciogilor . . A U t r A DI A D A U I- 4 Utr ,II impdrtdgire ....,..,....... spre pdcatelorviaJa de 9i
F^^F T l ^i ^

h 2. Careeste loc I Tai Sfdnfa ndcareare in timpuSfinteiLiturgii?

Liturghie? 3,Cesimbolizeazd,prin momenteleSfAnta ei,

4,De sespune laSfdnta Liturghie ne intdlnimHristos? cu ce cd gicolegii o dezbatere tema 5,Organizeazd tdi cu impreund profesorul cu pregdtesc aparticipa pentru Liturghie?" laSfdnta trebuiemd sa ,,Cum pregetirea gi (avefi vedere urmdtoarele trupeascd, aspecte: in prezentei pregdtire laslujba, timpul darul comportament, sufleteasci, pomelnicelor...). dus altar, la conlinutul

39

q\&fi$s

" A9agrdiegfe Domnul slavei

graiegte Aga Domnul slavei inglasul Sfintei Liturghii: Degi M-am inalfat ceruri, la Eunuvdlas orfani, copii.
i,,

[..

glectuii

Deschideti voastre inimile Cdvreau voisd in locuiesc, Savaimpac noucuTatal din depacat vdferesc. sd $i

Infiecare Liturghie Eu vreau voisd de-a fiu pururi, cu Eu iaragi coborla Ma voi, Deschidefi, nu maiamanalil Din ecoasta strapunsd Primili-Ma, cu nou Mea cregtini, tofii $i -Mi c urge s d n g e | e g u v o i. Ca p a c e a m e a s d o a f la ! i.
A. r r.

pe Md rdstignescdin cruce nou ! yrOlrSfAntuluiAltar, Primifi-Mi giTrupul SAngele Sdnu iaragiin vin ',.. zadar.

gidin potir:ulcinei Mele iubiliiMeicu Gustali, dor; Eu vreau fiu pururi, cuvoi.sdde:a fiu tuturor. Sd viala

pdrlicicdr fiecare $i-n Pecare-n o primifi taind Sunt intreg toatd Eu cu slava Mine spre sdvenili. $i-agtept Unostag, cuunpreot, frate stdtea pecdmpul tuptd. ranit Dupd de cAteva in care zbatut viafa ore s-a intre 9i gi-a inflre, legat gi-a singur sale, incercdnd seintoarcd casa afost moarte, acesta venit prins rdnile dar, sd spre sa, : de dugmani. giavdnd Fiind prizonier luat oarece ingrijire 9i-a rdnile vindecate. acolo, vdzut Preotul, lui, cautd fratele il d pealtostag semdna el,l-aingropat cinste i-afacut care cu cu 9i pomenire, pentru Sfanta slujind preotului, el Liturghie. a aratat Domnul o minune:fratele Dumnezeu ostagul, $i gi in tgbl.t,.uj? gifiarele a legat pus fiare, legdturile dar-toate acelea cdzut peel. au de I,ld in 1ufuOa,fost Stdpdnul l-aintrebat inseamnd acestea cefarmece sdu gi.cu ce toate umbld. ostagulrdspuns: separe lar a cd ,,Mi gi fratele fiind meu, preot socotind sunt gi,d-e-ag eujcumin lumea cd mort, pentru Sfanta face mine Liturghie fifost cealalta, eliberat ag fifost de chinuri". Dupa timp, vdndut un l-a gi pe stdpdnul peostag altorag, 9iacolo, legdturafiare puneau el, sdu in dar orice se gi toate dezlegaucadeau. de-al se Cel doilea stdpdn, nu vdzdnd cdostagul poate legat nici feldelegdturd, fi cu un i-a drumullara ca trimita acolo rdscumpardrii prelul dat in lui, sa-i de sale. Ajuns preotul se pentru apoi acasd, ostagul a povestit frateluisdu, care ruga el, celorlalli membrifamiliei ai toata intAmplarea. auinleles pomenirile Toli pot gi cd Sfintelor Liturghii saajute spre mult mdntuirea sufletuluia trupului. (ad red upa rotoage apta P 1

40

4"m@lmffiru@wffi
Legea ca noui - Fericirile
o a Mdntuitorul, peunmunte,linut predica aflat Intr-una zile, din gi predicdcuprins cele iarmuntele noud Aceastd a mullimilor. ,,Fericiri", (Legea Vechiului Fericirilor. giDecalogul Ca de Muntele s-anumit atunci tuturor oamenilor. adresatd o lege Testament), eleconstituie morald un iar sd Decalogul clarceea nutrebuie facd credincios, ce spune (Legea NouluiTestament) indirect cetrebuie sugereazd ceea ,,Fericirile" plata pentru trebuie ce sd sdfacd credincios a cAgtiga in ceruri, virtuli un Cerurilor, sd in dobdndeascd doresc intre lmpdrdlia cei care gicum ele: latd sunt,,Fericirile"setdlcuiesc care este cu cd 1. Fericifi sdraci duhul, acelora ?mpirilia cei cerurilor. pe -,,sdraci duhul"care cu -, se Mdntuitorul ii fericegteceismerili gi gi de congtienli lipsurile mdndrieialingamfariicare, leapddd pdcatul de gi de imperfecliunile sd la de caresuferd, strdduiesc ajunga se morald. desdvdrgirea pe necere Mdntuitorul sdo dobdndim Smerenia virtutea care este pentru imparalia Cerurilor. acagtiga se 2.Fericili cepldng, aceia vorm6ngdia. ci cei omului sdrac a tristelii a durerii sau PlAnsul expresia este exterioard gi (smerit) congtient lipsurile pdcatele se sale, de cu duhul care, de Dumnezeula el sdfie. fi cum intristeazdnupoate aga doregte cd pe o d-e starea pocdinld este cregtinul trdiegte care Rasplata care vaprimi iar va mdngdierealmpdrdlia in cerurilor, celrduvafi biruit, binele cdnd triumfa. pdmintul. vor cd 3"Fericili blAnzi, aceia mogteni cei pentru de ca peo virtute pre! Mdntuitorul recomandd bldndetea potrivitd relaliile in sociale, Cel dobdndirea vegnicecaoatitudine fericirii 9i la ne oferit Mdntuitorul: de mai exemplu bldndele este bun de ,,lnv6$a,tide gi veflaflaodihna gi sufletelor Mine, sunt bl1tnd smerif inima cu cd (Matei voastre", 11,29) peste nedreptalile gi virtutea Cei dobdndesc blilndeliitrec toate care pe il mereu armonie semenii. pdmdntul care vormogteni in cu lar trdiesc pedepsifigiaruncatiin iad nou, dupd este pdmdnt refbcut, cevorfifost un rdi. cei ci se 4,Fericifi ceflimdnzesc de cei Aiinseteazidreptate,aceia vorsitura. cregtini dupd sunt Cei flamanzesc ce aiinseteazd dreptate adevdralii gi viafd, infdptuirea dreptalfrta trebuie urmdreascd, in intreaga care sd dar nu la dreptdlii sociale, gila binelui.Acest sereferd numai virtutea brne au o viala cucernica, Deaceastd giaceastd sfdntd. ,,foame"dat ,,sete" primelor veacuri cregtine s-au care martirii mucenicii dovada sfinlii, 9i prin in viitoare, viafa deplin viala sdturat parte aceastd giin mod in in giabucuriilor vegnice. dobdndirea desdvdrgirii cd se 5"Fericili milostivi,aceia vormilui. cei gi fafd Milostenia izvordgte iubirea de Dumnezeufalade din (ajutor milei in faptele trupegfi aproapele gi se concretizeazd nostru (ajutor fa!6 material)faptele sufletegfi moral) milei sdvdrgite deceiaflafi 9i gisuferinle. inlipsuri

1!:aa:::::::.:..:a

Biserica Fericirilor de pe Muntele Fericiritror

t}i4ionar
predicfr- cuvdntde inviJdtur5. fericit, fericitri - cel (cei) care se afld intr-o starede deplina mulfumire s u f le t e a s c d ; l d u d a t , preamdrit. smerenie - atitudine umi15, supusd,respectoasd; Comportare modest6,plind de bundcuviinfd; pioqenie. evlavie, vit'tute - insugiremoral[ pozitivd a o mu lu i; in t e g rit a t e m o r a l a ; putereade',areaYlizabinele toate in 'fqryele,,,dofite, :poruncite de: i',,$i,', Dumnezeu.

__-.*.*_'s__*__* ..
'. ../. -.,. -...1t

...

w*&xes6$,$
tJ

Fericirile sunt reguli de viafd pentrucel ce vrea sd-Lurmezepe Hristos.

\.'
t

Cei care urmeazdsfaturile M6ntuitorului iisusHristos fi vor rdsplatili Dumnezeu. de

i4g*tffi:W*wwf*f
Mila gi adevdrul nu te sa pdrdseascd; leaga-le imprejurul gatului scrie-le tabla pe tdu, inimii tale. Atuncivei hargibundvoin{a afla inaintea Dumnezeu a lui gi oamenilor... toatecdile tale Pe gandegte-teDansut El ili va ta gi netezi cdrdrile toate tale. (Pilde 3-6) 3, Fiecare pictorul dintrenoi este proprieisale vieli: sufletuleste panza,virtulilesuntculorile, iar pe Hrlsfos modelul care este trebuie sdJ pictam, (Sfdntul Grigore de Nyssa)

Ca fieplacuteDumnezeu, aceste trebuie din sa lui toate fapte facute inimd, taina. in MAntuitorul Hristos invala prin lisus ne cd faptele de milostenie pe il intdlnim Dumnezeu ,,Adevdratvoua:intrucdt insugi: zic ali fdcut unuia dintre acegtifrali prea aiMei, mici,Mie mi-alifacuf."(Matei 25, 40) Rdsplata milostivi milostenia celor vafi Pdrintelui fat6 eira ceresc de judecata obgteascd, 6.Fericiticeicuraticu cdaceia inima, pe vorvedeaDumnezeu. Curdlia inimii esteunadin celemaiimportante gr se virtuti prin dobandegtetrdirea uneiviefi depdcat. fara curali inimd cei la sunt pe care iubesc Dumnezeu capabili depuna devoinfd ll gisunt sa gi efort jertfa rugaciune pentru de alungarea ispitelor inima ceiripsiti din lor, de viclegug, iertdtori, girabddtori, buni Acegtia binecuv6ntali sunt cu puterea a-Lvedea simli gi de pe Dumnezeu,din pamdnteascd. incd viala 7, Ferici{i fdcdtorii paee, aceia lui Dumnezeuvor de cd fiii se chema. Facatorii depace cregtiniiimpdcali sunt prin cuDumnezeupocainld, care facpdcate care impdcali gdndurilecugetele gi grele, sunt nu gi in lor gi trdiesc pace buna in in(elegere cusemenii Eisevornumi rui lor. fiii Dumnezeu intrucAt pdrtagi vorfi tuturor binefacerilor Pdrintelui ceresc, pentru 8. Fericifi prigonili cei dreptate, a acelora cd este " lmpdrd!ia cerurilor. Prin dreptate se intelege adevdrata inDumnezeu. aici, credinta peaceia de-a Mdntuitorul ii fericegte care, lungul veacurilor, sunt prigonili stdruinla in dreptatesfinlenie. pentru lor impardlia cerurilor 9i propovdduitorilor este rdsplata gi invdldturilor Evangheliei Bisericii, a mdrturisitorilor credinfe a luptdtorilor gi dreptei impotriva gi nedreptafiror relelorsociale. 9, Fericili fi cAnd pricina vd vorociri gi vi vor veli din Mea prigoniminfind gi vorzice cuvdntul impotriva tot riu voastrd, pe care lucra Mdntuitoruliifericegte vor poruncile gicare cei Sale vor prigoniri, gichiar suferi defaimdri, pentru chnuri i moartea Hristos. Virtufile cuprinseaceste ,,Fericiri" in noua alcdtuiesc o adevdratd scard desdvArgirii. sestrdduiesc implineascdauzi a Cei care sdle vor glasulMdntuitorului: givd ci voastri multd estein ,,Bucurati-vd veselili, plata ceruri.',

& ApHcaFi
1"Scrie cuvintele sens pentru: cu opus a)smerenie /
b)pocdin[d/ c) d) /

/ mdnie; / nedreptate;
(pacdtos); / prihanit

e)milostiv/
g) pagnici
h)

i prigonit;

i)plata/

a 2. Prezinta de modalitdti dobAndirevirtutilor 4,Completeaza punctate,tabelul spaliile din urmdtor, fericiri, cuorinsein cuinformafia corectd: Textul Fericirile biblic: (Matei 5,3-11) insugite ce 3. Folosindu-te de cunogtinfele despre inseamnd fericire, alcdtuiegte o scurtd adevdrata portretul al moral compunere sd prezinfi in care tine. unui ferlcrt, om cunoscut de 1) Fericifi sdraci duhul, cei cu ci aloreste impirilia cerurilor,
2)Fericili cepl6ng, aceia cei cd

promisi Risplata

se ,,,,,,,,,.,
3) Fericili,,.,,.,,,.,,,,.,....,,,, cei ci pdmintul, aceia mogteni vor 4)Fericili ce cei fldmdnzesc ai inseteazd dedreptate,cd aceia se ,,...,,,,,,,. v0r
5l Fariniti nci
e2 ,enta te vor

i)Fericili curali cei cu pe cdci vor aceia vedea

U"

7)Fericifi fdcdtorii de cd ,.,,,..,,,,,,.,,, aceia lui Dumnezeu chema, vor se prigonili pentru 8)Fericilicei ,,,,,,,,, lor Gi este a cerurilor. 9)Fericilivelifi din cind pricina vdvorocdri Mea gi vdvorprigoni 9i min,tind zicetot vor
etuAnfiil
IIIIIII!IIIIIIIIIIIIIIII

I'

l l ttr tr r tr tttr a a fttttttr

Fapteilebune - roads ale virtutilor

Scopulvieliicregtine este mAntuirea sufletului. De aceea, fiecare cregtin trebuie lucreze viala, frica cutremur", sa toatd lamdntuirea sa. ,,cu gi gi ugoard mAntuire? este cea scurtd mai spre $icare calea mai Domnul lisus nostru Hristos invafd drumul care pe ne cd trebuie in mers aceastd pentrudobAndi viatd, a mdntuirea acela virtulilor este al cregtine, Virtutea cregtind pornirea este fireascd omului, a deveniti obicei, a de indeplini ajutor sus poruncile deDumnezeu,dragoste cu de toate date din fafdde El9ifaladeaproapele. spus, Altfel virtutea cregtind, insugire ca sufleteasc5, inseamnd gi statorniciacalea pe tdria binelui, sdvdrgirea in faptelor gibiruinla bune neintreruptd rdului. asupra Grecii vechime din credeauizvorul seafl5 puterile ca virtulii in omenegti. Noi, cregtinii, credem ea pornegte harul ci din divin, care adaugd la se stdruin!a noastrd. putem daca pornire o deprindere Cum o sau oarecare virtute? este E 9ti simplu: cum, pildd, aga de deosebim o ciupercd deunaotrdvitoare bun6 dupa calitalile totastfel, sale, putem cercet6ndu-ne insugirile, spune care deprindere virtute este nu, sicare i1 primul rAnd, v[rtutea cregtind trebuie fie tare gj-stiruitoare sd in indeplinirea bune. faptelor pe Inaldoilea staruintacalea rAnd, bineluitrebuie gi _ifiedeiuniruoie, nudin obligalie. faptele alevirtulii bune cregtine trebuie fdcute buni$tiinli cu . Apoi, (congtientizate), gi cunosc6nd cdaceasta voiegteagteaptd Dumnezeu deia cregtini. asemenea, De prin virtutea cregtindaratd fapte, nuprin se vorbe. $i atdt, sd dedragoste curatd cdhe $i maimultdecAt eakebuie fieinsufletll-rte gicdtre Dumnezeu aproapele. Viftutea pe il cregtind eunlucru care primegti,pecqlgjldo_bandgslL nu ci Dacd, exemplu,doregtibicicletd, de ili o trebuie strdngi pulin sa bani, cdte pulin cdnd aipeto!i, duci, cumperigi gi, ii te o bicicleta ta. ea Virtutea nu insd gi secumpdrdbani nusedobdndegte cu prin niciodatiintregime.dacd in lar stdruintdajuns omvirtuos, ai un trebuie aigrrld nucumva, sd ca devenind nepdsdtor, sdslibeascd sdsepiardd. virtutea sau Viftutea cregtind pe este,,hrana pldcut sufletului".il face cregtin Ea lui Dumnezeu, pamanteascd gifericitin viitoare. multumitin viala viala gifaptd Agadar, virtute intre bund o relafie interdependenla. este de Astfel, ce stdruie sdvArgirea cel in faptelor bune dobdndegte anumite virtufi specifice fiecdrei iar cea dobdndit fapte, cel virtulile cregtinearatd le peacestea faptuirea prin continud a binelui, afaptelor bune, Faptele sunt bune decio dovadd cel lesavdrgegte pecalea cd ce este virtufii, ireade Dumnezeu, aproapeledesine. sunt gi de Ele rdspunsul nostru la activ iubirea Dumnezeu, faptele lui Prin izvordte iubire, din fireanoastrd inainteazdlacalitatea chip luiDumnezeu,treptele pe de de al asemdndrii cuDumnezeu, indumnezeire. spre Faptele sunt bune lggggqiggentru prin mdntuire, aldturide credintd, ele omul colabor6nd libeffi

&

ApHcaSt
6 Virhrtea este necesari unul adevdrat cregtin pentru cd ea il f a c e p e c re g t in p l6c u t l u i Dumnezeu, mullumit in via\a pdm6nteascd gi fericit in viafa viitoare.

intrebdri: 1,Rdspunde laurmdtoarele - Ce virtutea cregtind? este virtulii suntinsugirile cregtine? - Care 2.Careeste legdtura virtute dintre gifapta buna? icoanele lecfiei. 3.a)ldentificd reprezentaliin aldturate sfinfii identificat. semnificative sfAntului din viala b)Prezinta aspecte lui Dumnezeu. c)Menlioneazd care fdcut virtulile i-au pldculiinaintea

4-F"it rusi t?T${t{ 4. Argumenteazd necesitatea in viala virtu[ii unuiadevdrat cregtin, pornindlacitatele: de Necazurile carele indurd oe la nu cineva esfe neputinla cd cu omului ajunga viala sd cea ,,Sit zicd o a m e n ii ir t u o g s u n t p e n tr u v i virtuoasd, nu un ugor." cinumai aceasfa este lucru cd dovedirea virtufii Dumnezeu lor. (Sf.Antonie Mare) cel adesea virtuogi celor incercdri pe trimite unui cregtin cd esfe ,,Virtutea necesard adevdrat pentru eail face grele,ca pedeapsa pdmdnteascd pdmdnteascit in pldcut Dumnezeu, gifericit in cregtin lui mullumit viala pentru gregeli pentru gi unele ca vialaviitoare." rdsplata ceruri fiemaimare. in sd lar 5, Cum tecomporli egti dacd ... Auzi *] ...pemalul lac unui impreund prieten. strigdteajutor cuun de delaooersoand acdzutin care lac,Apa rece. este bl ... invitat aniversarea prieten. masd totfelul la unui Pe sunt de bu natali, usiv incl prajitu tale rile preferate,,, pixulla eiigigdsegte *] ...intre doicolegicare seceartd. Unuldintre ilinapoieze. aduce Fiecare argumente, celSlalt refuzasa care r*]...invitattejoci fiecare cei vecini nuseimpacd cu dintre doi care sd laioacd...

jertfi Altarpentru UntAndtr seimbolndvi gizdcu greu bogat multd vreme pat; cele urmd insdndtogi. ingrddind,se la in din se iegind e/ simlica plin ndscut nougi, debucurie, peDumnezeumare din glas. sldvi cu lnndvala sentimentelor de recunogtinld, sale privirile indreptdndu-gi giinima cer,strigd: Prea gi spre Bunule ,,O, Preaindurate, dacdomularputeasa-'[ideaiie ciltd ptdcerefi-agda ceva, cu euTjetoatdaverea-meia!". Cuvintele acesteaauzi bdttrdn le un cucernic apropiindu-se care, detilndrut bogat, zise: cel ii cele ,parurile bune pogoard sus,Acolo,tu se de nupolitrimite darvinodupd nimic, mine!,,, Tdndrul merse bdtrdnul cucernic ajunse o casuldt pejumatate dupd cel la umild, ddrdpdnatd, intdmpind unde-i o Ai gi cumplitdt sdrdcie amdrdciune:tatdt un zdcea pldngea nigfe goigiftdmdnzi gi bolnav,mamd o copii cereau lacrimi cu pAine. Tdndrul cutremurd. batrAnulzise: se jertfa Acegtia fralii mici Atunci ii pentru aici altarul ta! sunt mai ai ,,latd, este Do nului.Numaideaicipolitutrimite ce totcedoregti!,,. m Ia r spre casd sa $itlndruligiintinse acea mana binefdcdtoare.
*'r i jE/d+,++/i;+di3l*j*yd4r.aul;*:sd;*rru-: l j #i-j+g+-+j!#t:4t**gl sl! ,jrynlMs

46

4.ffim$wffiffiffiffiwffiG
t . . Nt t E{ t t s d, r i t . t, ' ' .' u . ,.5 try i e rrci " :{ ;u 6 ifi e{* ," R ornani12" 2i } "

mEs rsEs ffiwpeEe * ss#*&s$ w#A

lasE *wruHa#ffi*s
Voialui Dumnezeu ca toli este sd oamenii facdfaptebunegi sd se acestea, fiind omul, mdntuiascd, Cutoate poate liber, intrea lacevoialui alege Dumnezeu aoincblca. sau F a p t er ea sa u o a e a i l te ina Pdcatul nu-giare val_lut_&mnczcu. gi inceputul Dumnezeu El nicinu-l in pentru doregte, ciilingaduie. a nuafecta libertatea noastrd. vorbesc mai de SfinliiPdrinti pdnd fdptuirea pdcatului. multe trepte la prima Astfel, treapte esteispita, adicd pdcdtui, poate de veni indemnulde a care noastrd voinld sau la diavol, propria din :_[iptuirii de la oameni. {!9gg_[9gg!! de om faptei este rele acceptareacdtre a trCapid consimtirea, este c6nd ispitei, cdderea ispita. in Penultima sau 1-*--=--=---iadicd este cea omulacceptd facdfapta rea,iar ultima TnlE-Otuirea, sd propriu-zisd a pdcatului. sdvdrgirea

Adam qi Eva in Rai

prin omului Faptele nu numai dduneazd gi societdlii, rele cd peom pecare repercusiunile le poate avea, il giindepdrteazd de dar ascd. Dumnezeu. Pprsistenta d inastfel giEva din in Adam Pacatul o boald setransmitetata fiu. care e ca porunca Dumnezeu a nu lui de cd aupdcdtuit raipentru auincdlcat in gis-au pom. inmullit. din ei mdnca dintr-un anumit Alungali rai, aucrescut gi de Noi, am oamenii,fiiiluiAdam ai Evei, mo$tenitlaei aceastd ca gi incliglre neascultare rau, dacd care binele spre sispre chiar gtim este cdeltrebuiefie noastrd. sd !inta impotriva luiDumnezeu, voii ci Pacatule doar cefacem nu ceea gigdndul o nelegiuire yorbirea lucruri A9a virtulile rele. cum sunt la sau Qe pogte grav la unele strdlucitoare, mai mai altele pulin, felgipdcatul fi mai pdcatpdcatul grav, Cel mare sau pulin demoarte mai mai sau u$or, mai mulliingeri cdzut au Pentru s-au cd mdndrit, din demoarte mdndria. - este gi transfoimaliritrcmon i, cer s-au pocdinla il reprezint! sau boli, este acestei care pdcatul, {gacgl pdrerea sa)ffidreptam, nu dtlau,Dacd nepocdim nunehotdrdm 9i planta pdcatul in noi aga buruiana indbugd roditoare, tot rea cregte gi, cum pe gi le-a astfel pdcatul indbugd sufletul in cregtinului darurile care primit de DuhulSfAnt. la la 9i face Saiubim, agadar, virtutea ne care inalld cer ne fiipldculi pdcatul, gisd Dumnezeu urAm sufletunostru. ailui ucigdtorul lui

Minunat lucru:noi sdvdrgim rugdciunea agafel incatni-L in pe infaligam Dumnezeugicum ca ar fi de fala gi Careaudecuvintele pdcdtuim, in noastre; citnd iar facem gi El aga felca cum nune-arvedea. {Patericut)

47

& Aflteagn
Cdtre organele trupului mea
Mintea cea mea multpribeaga desiava ravnitoare $i gandul Strange-ti giliJleaga Desmeritacugetare!
': 'l '' ''l ' ''

(intdmplari) viala zi cuzi prin sdilustrezi 1.Prezinta situalii din de care pdcate, precummijloace care pot ispitele gi prin se birui diferite ce indeamna lapdcate. Ajutdte imaginile de demaijos.

Ochi depringi iscodirea cu Frumuselilor lumegti, privirea Alinti,ti-va suf/etegfl/ $i/acele gura Neastampdrata (Lavorbi politi gti) ri ce GraiuriIedin Scri rit ptu S-ar cddeasd rosfegtl. /e Nasu/e, dorindtu foarte Demirosurilebune, gi Gusta miros moarie, de Casd ieiinlelepciune!
'

Voi urechilor,,cucoane" Rasfdlate-nvorbe moi, Sdvdsune timpane la Gustut trambilei de-apoil

,........

,, . ,

t'.'

pdcatelor. 2. Citegte atenfie cu clasificarea Discuta despre urmdrile pdcate. acestor pdcatul (pdcatul strdmogesc neascultarii sdv6rgit gi deAdam Eva rai;semogtenegte in defiecare om prin prin nagtere, segterge Taina dar Sfantului Botez) Pdcatele personale , savargit de fiecare in credincios parte) u90are 1 grele (mandria, capitale iubirea argint, de desfrdnarea, invidia, ldcomia, mania, lenea) impotriva Duhului Sfant (cele indreptate impotriva virtu!ilor teologice: credinta, nddejdea, dragostea)

Bralelor, voislugd fiind Laacestetrecdtoare, lna$alLva laruga $ilafaptgQe'ndunre!: . ,, . ,:..,..,,.

.,. .,, .., , , , , , 1,

(p6.rt,il<

picioare, Iarvoi, ravnind, Numai calea rdzleald, cea givreo Apucali cdrare Care duce viafd! la

Sfdntul Cuvios loanrlacob, {de dela Neamfl' ' ' Discutafi pacateie despre caiepoi prin apdrea organele despre.care serorbegfe inpoezie. ' .'

.,.;: '.-' . '.. , ,.' .,. ..,

strigdtoare lacer (uciderea savargita cu voie; asuprirea vdduvelor, orfanilor 9i sdracilor; pla{ii oprirea lucrdtorilor; de Iipsa gimullumire cinste fald pdrin{i) de

pentru 3. Incearca gdsegti sd antonime cuvintele desemneaza ce pdcatele grele. pdrinli: nu-iosdndim allii 4. Comenteazd sfintilor pe pentru sfatul ,,Sd pdcatele fiindcd gi lor, Dumnezeu ingadui cddem noi in va sd pdcate". aceleagi

48

5"mronumffis$unnffiryffi
,,'l/inotn ujutoru[ofanu[ui pfrtestetrnprumutu{ saracufui aeil si vedeaostartdve;ntcd." (AsteriealAmasiei) ;

f*nfututFr*ruffi*t *#*# k mfuruffi Srture* *rut**r

lubirea o poruncd este pecare, dumnezeiascd implinind-0, lucrdm pentru mdntuirea noastrd. Cregtinul permanent este chemat urmeze si-i luiHristos iubire, in slujind Dumnezeu lui post in rugdciune, gifapte bune, Aceasti iubire cregtinuluitrdirigifapte zdmislitein cere veritabile, addncul sufletului, niciodatd dar inchise acolo, mereu mereu ci daruite 9i semenilorsdi. proba Legatura unegte tofi pe oameniiintre cea iubirii. care-i eieste a iubirii in jertfirea, ajutorul sta pentru in aproapele, Agadar, trebuie nu sd pe spunem ii iubim semenii cd nogtri, prin dar fapte aratdm sa contrariul. Dimpotrivd, bine nuspunem Aisdldsdm mai sd nimic faptele noastre sd vorbeascd. pe Ai ajuta ceiaflafiin suferinld inseamnd ardta a ne urmagivrednici ailuiHristos, a spus: Care noud vouS: vaiubiti pe Sd unul ,,Poruncd dau altul. Precum v-am pevoi, givoi vaiubili pealtul. Eu iubit aga sd unul intru aceasta cunoagte cdsunteti vor toti ucenicii dacd avea Mei, veli dragoste uniifala al{ii" 13, de (loan 34-35). Mulli cregtiniinleleg caosumd ceremonii, religia de deinchinare laun Dumnezeu prin nevdzut indepdrtat, rugiciuni, postiri, respectarea 9i zilelor sfinte. gi de folos Toate bune sunt spremdntuire, elenu dar reprezintd credinfei esenla noastre. nusunt Ele decdt inveligul din cel afard evlaviei. celprefios cuprinsfaptele milostenie al Miezul este in de falddesemeni, cum invala a$a ne Sfdntul lacov: curatd ,Cucernicia gi neintinatd inaintea Dumnezeu giTatdl lui ceresc sdcercetdm pe este gipe vdduve orfaniin necazurile lof'(lacov 1,27). pe Adicd sd-ihrdnim ceifldmdnzi, pe sa-iimbrdcamceigoi, mangdiemceiintristali, pe s6-i sd-i pe bolnavi, dovaddalhuism. ingrrjimcei dAnd de Marea descoperire ainvdldturii gi, Domnului totodatd, noastri marea mdngdiere ci aceste decaritate, demici neinsemnate este acte gi oricAt primite Dumnezeu milostiviri, danii arfi, sunt de ca persoanei ca fdcute persoana Lui. Cdciin fiecdruiom miluitstd Hristos. Inlumina invdfdturilor Evanghelii, Sfintei Dumnezeu nusalagluiegte pe masa poate descoperit doar ceruri in sau sfintelor altare, ci fi in persoana om nevoie. oricdrui in pe lisus agteaptd noastrd col!de iubirea laun stradd, unpat spital, de plAng pecare are gi intr-un azilde in bitrdni, casa unorvecinicare nu cine sd-i ajute. aceasta Prin Dumnezeu sdne vrea ddruiascd imparafia Sa. pe Agadar,nulltrecem Dumnezeu sa cuvedereaimpirlindu-r1e ci, pAinea ceinevoiagi, pecei cu mdngdindu-i cu inimile zdrobite, nb sd ardtdm apostoli Hristosin mijlocul ca ailui celoraflafi innevoie.

vietii Cd.n[probfemefe tafepi separ coptesitoare, priie;te tn juruf tda pentruavefeafa cefacfapd ceiktyi;i vei vetea pro\abif cdt esti de privifegiat...

& Apnca$i
pe considerali afla suferin[d? ase in { . [nvremurile astdzi, cine de
(, rs S6-i ajutdm pe cei afla{i in suferinfd!
@

(t

prin dacd: iubirea fapte ili dovedi 2.Cum poli prietenul a avut accident urma in cdruia rdmas unhandicap a cu un tdu fizic; foarte timp i-a de tdu - prietenului murit pufin mamasuferd mult; 9i giiieste rugine; sesimte taare la - prietena tata inchisoare; singurd pentrufaptd care asdvdrgifo; pe nu prietenul eacuzat nedrept pe o tdu rea o cd a tdu - prietenul aluat notd pentru nu invdlat; Elstd deo este - colegultdu debancd bolnav. acasd sdptimdnd; pdna greu urce foarte si scdrile laetajul ii - vecinultdu invdrstd.este este doiunde locuiegte; gibolnavdroagd cumperi opdine. te sd-i bdtrdnd - vecina

S[ fim apostoliai lui Hristos in,mijloculcelor,afla-fi,in.,nevoi!,

Fiecaredintre noi poateaveain preajma sa o persoand aflatf" in suferin!6. De multe ori cdldura noastrd sufleteascd ar trebui s[ constituie o mdndintinsd unui om aflat in disperare. Urmdnd exemplul sfin{ilor, care au vdzut in suferinla aproapelui suferin{a lui Hristos, re: rile leazi urmitoa 3.Formu invdldtu textelor sd invdfdm gi noi sd vedem in aproapele nostru aflat ?n necaz, cinc chipul lui Hristos. cei a. ttfu-ifupreyutyipe sdraciintrefioyi-va santei yivEi Sdnu uitdm ci Biserica suntem Domnufur{...) nnt fescoperi br mdrelia ei au cfripu[ Sdracii qi fiecare dupd noi, cregtinii portarii fr*pdrofn, carefescfiif usa ironomiinafejfii noastre, posibilitifile noastre putem s6-i rai frepyitor i o tncfiif cefor y egqisti s, ncuzanri turihili avocati ajutim pe cei afla{i in necaz, (Sfdntu| GrigorieNyssa) micqorindu-1e suferin{a qi de puternici(...) nevoile.

a b.,,(Dumne feQre Sfinu z eu Lumineazda meominte. in Sd-mpfinesc avictii cafe e Numai L eg a'Ilrerii'ta [e.

gi saimt kcimifier1inyi Qentruceitn suferinti Si furerea[or,s-a[in, Sfavatie-nveci, -Amin." (lubirea Vasile ilitaru) de aproapelul M

lFa ca so tnfforeascd-n mine Aoruffacerii fe 6ine, $i s-aufmereusu6cer cer. Qfasufceforcare-mi

4.Organizalio pe analizei urmitoarelorafirmafii: disculieseama pentru lor > Oamenii suferd responsabili propriasitualie. care sunt a oamenilor r Sistemul varezolva problemd orice asigurdrilor sociale suferinld, ^aflaliin nu >Inlara noastri maiexistd aflaliin oameni suferinld. pot fac multe prea pentru r Eu nu sd ceiaflafiin suferin!6. pulin, cel afirmalia: ceiubegte ddpulin; ceiubegte 5.Comenteazd ,,Cel mai mult, mai lar foarte ce vrednic dat? de dd mult. celceiubegte mult, are (Pdrintele Porfirie) Se pe insugi," da sine pentru ajutorarea impreund colegii unplan mdsuri cu tdi de 6. Alcdtuiegte unei categoriioameniatd suferinfd. de afl in

I 1,--_..o^,.

ryww

' SfantulVqsile pildd dgo lqtminoasddevialaideala prin gi crygtina protejarea celortipsttjbunurimaferiale, de dar prinlrocontinud asistenla spirituala.creeazd pentru gdzduirea'strdinilor, El ospataril'pentru c,a^,n, sdraci, pentru institute ocrotirea fetelor, rdnduieli ginescnse pentru scrisecdlugdri, formule rugdciuni, frumoasd de ordine gi lucrdrifolositoare in Bisericd alte poporului.timpulfoameteianii367-368, cuvdntarile prin giindemnurile in din sa/e, desciide bogalilor, implinind cuvdntul gi pe Scripturii: hrana ceiinfometalisaturd iitntlele ,,Elfrdnge pentru pe sdraci pdine". cu Aduna unloc ceiranili foame, la de dintre uniiabia care tragdndu-gi sufletul: bdrbali, femei, hlQtrdni) toate;varstele copi!, vrednice mila; strdnge feful,de de tot alimente capabile pofoleasc sa el d foatmea. pline Aseazd giimita seruirea Hristos, incingdndu-Se gorl, a socotit e cazane delegume apoi lui Care, cuun nu cd picioarele lucru nievrednicElsaspele de ucenicilor Sf.Vasile, Sdi. impreund proprii slujitori cu sdi ingrijea trupurile nevoiagilor,gisufletele dar lor. (Sfdntul GrigorieNazianz, de Necrologin MareluiVasrle) cinstea

zice celor dreapta Venili, Lui: binecuvdntaliiTataluimogtenili ,,Atunciva imparatut de-a Meu, imparalia cea pregatitavouddela'initemeierealumii.am.fostgiMi.alidatnrndnanc;insetatamfostgiMi-afid CdciflamAnd pim$ beau; dtrdin fost M-a!1 golamfost M-ali am gi gi imbrdcat; bolnav fost M-ali am gi in cercetat;temnild fost am gialivenit Mine. la Atunci drep,tii raspunde, fivor giTe-am zicdnd:Doamne, Te-am cilnd vdzutfldmdnd hranit? Sau gili-amdatsdbei?Sau insetat giTe-am pimit, sau giTe-am gol cdnd Te-am vdzut strdin imbrdcat? cdnd Sau Te-am bolnav in temnila amvenit Tine? impdratul, vdzut gi slu ta lar rdspunzdnd,zicecdtre Adevdrat va ei: zic void,intruc6ta,tifdcu{unuiadintr.acegtifra|iaiMeii,.preamici,MieMi.a|ifacuf.',(Matei25,34.

ffi- wwm&$rffiSw#fffiffiWmft
,.". ss-i iiuci;n... r{irct*ata iizimasi s{tfc c6'xtdm:6ucwrti-tr,treiaw : at rlir.: rei i de6rf:tie muit -ii uci a! "1 AcatislulSfinli i or TreiIerarhi J

*fi*tii

Eb** Xsxathi * r=sdele

*1= ir:b*d* fmt* d* s=?t=ai

Vasile preamdrit a ,,Sfdntul gi virtutea a urat viciul; farmec avea gi sa pe la povestitgfla educe allii chiarcandglamea; mustracu blandele, nuducea dar blilndelea pitnd salbaticieniciindulgenla gi la panala slabiciune; inteligenla lui pe ldsa urma tolioamenii. in Atdt demult strdlucea virtutea luiVasile, pe atdt de mult ii coplegeau purtareafelul de gi lui contemporani vieluire,incat unii, ca sd giei dobdndeascd aceeagi ii faimd, imitau infaligarile exterioare; sale cdutau aiba sa barba lafelcu barba gi lui,sdvorbeascd grabd rargi fdrdt gi sii-gl dea un aer gdnditor meditativ." era omfoarte ,,$i SfantulVasile inaltla sfafgl drept o fdclie; ca gr gi uscd,tivs/dbif ajunare de de (, veghere; ) cu sprdncenele plecate asemenea g1nditor; omului frunteaincrelitit; umeriiobrajilor iegili,tdmplele addncite; cam pleguv par;cu barba la destul de (. lungd..)"

6ntul Grigorie, ,$i era Sf Cuvdntdtorul deDumnezeu, la stat, omdemijloc; falagalbend, dar cu (...) veseld; cusprdncenele drepte, privirea (...). blanda Barba nu lui era lungd, destul deasa; dar de pdrulalb pleguv." giera avea
,,Viala voastrdcea ffinld, slujbelecele impodobite.cuvant tre cele mai alese Si mai scumpe decdt toate avuliile lumi scrierile voastre,ce sunt ca niste tezaurede cel mai mareprel, v-au fdcut sd fitri pentru toatd lumea creStindcei mai vrednici de toatdn cinstireaSi venerarea noastrd, fiind luali de cei mai vrednicipdstori j ai Bisericii ca pilde de viald curatd Si ffintd, de mari qi neintreculi lumindtori Si apdrdtori ai dreptei credinle... Voi,sfinlilor pe toate'$ '' le-ali suferit cu credintrd Dumnezeu, inlelepciune,cu rdbdare,cLt in clt l,postul, cu rugitciunile ..., pentru care noi, minundndu-nede tdria

..Sfantul Gurdde Aur era loan

!.,, :.^) rirsufletelor^^ 1 --^ indrdznim^ .,x aducelaude,cdntdnd^" , -voi lui,1t ^ ^ , f l^*^ t^.. -,^ - .4,^+A,^) cu .^: t.,: ., voastre, ."x- .^;,^- a vd ^.1.,^- l^ .,) ^ 'pumnezeu: Aliluia!" ,,,,'&' (dinAcatistul lerarhi) SfinlilorTrei & " " e "@W "@ M". """e @-

gifoarte (...) foafte mdrunt sublire, galbena (...), cu cu fala foarie locagurile ochiloraddncite, dar aveaochiimari careii faceau privieavese/d fala strdlucitdt, gi degi firepdreamdhnit; din avea fruntea mare, "pgr,cu multe fgr|

inistoria Bisericii,existat personalitali prin gilucrareaaurdma au care, viafa lor modele ceauluminat vii drumul anevoioscregtinilor mantuire. destalf al spre Astfel neclintifi aicredin{ei cregtine giceitrei sunt maridascdligi ierarhi: Sfdntultoan de Gur6 r '":"-'.'h;:r:i":; i'ti;i.. Aur,Sfdntul gi Vasile Mare Sfdntul cel * i g"Ai Grigore Teologul. ";ti numescgi ,, cei trei mari dasclli ai Peceitrei sfinti Parinliij sdrbdtorim impreund peceimai invafator g ca mari PastoriBisericii toatd ai cregtindtdfii". Ei ii inva[d, pe dih i'storia cregtinataliii Plini infelepciune, explicat de poporului cregtiniprin operelelor: eiau binecredincios invaldtura sfinta ^ , Scripturi, confirmdnd-o gifaptele cuviafa lor. ,,Fii atent la sufletul tdu. Pe ceitrei ierarhi trdit au camin perioaddtimp, aceeagi de el sd-l impodobeStiSi sdJ faci secolulal inepoc lV-lea, ceaurmat imediat prigonirile dupa sdngeroase impotriva cregtinilor. sd strdluceascd cu frumuselea poporul scrieri cuvdntdri dein[elepciune prin gi pline Au ceadinvirtute." 9idragoste. , Eiauinvafat luptat mereu impotriva gregite, exemplJ princuvdntll $ invaldturilor ddnd viu grait (Sf. Vasilecel Mare) giprin scris faptele ardtAnd lor, adevdrata credintd Dumnezeui ViuSiAddver in Cel ,,Lucrul cel mai divin pe Carefdcut gipdmdntul, vdzutdcea a cerul lumea 9i nevdzutd. care-l are omul estede aface Poporul iubit mult, dinhe i-a tare Unii cregtiniil peSfdnfu/ ma considerau Vas/e bine (...). $tii care este cel mare dintre trei.Deaceea spusVasile Mare, cei i-au pentru.cd cel intrecut in a mult din tdi dintre lucrurile cuvinte, numaipe nu ceidin vremea cigipeceidinainte, lui, prin implinind fapte ceea frumoase? Sdposezi totdeauna cespunea. pe Dumnezeu si sd devii Alliierau pdrere de cdsfdntulGigoieeste pentru maimare, cdtotise minuna posesiunealui prin trebuinla Si decuvintele bldndedulci mierea, gideputereaaddnciirea gi sale ca gi cdt gdndul ridicarea ceacdtreEl. " pentru sdu, ci-elinlel-egea pe cuugurinld lucruri care nicinuleintuiau. aceea allii D6 (Sf Grigorie Teologul) luii s-a spus,,Cuvdntitorul deDumnezeu". ^ ,,InvdSalipe copii voStri sd dddeau intdietate sfdntului cel gura aur',mai loan ,,cu de megtercuvdn la . -Alfiil decat 9iindemndtor pocdin{d. cunoascd tainele Bisericii. tofi laasprd De invdyali-i dreptatea,curdlenia, aceea uniicredinciogiigispuneau alfii Vasiliteni,Grigoriteni, loan1en iaralfii SfdntulVasile in le le p ciunea, celMare vitejia s-a ndscut secolul lV-lea cezareea in sufletului..." al in capadociei Mica) (Asia intr-o " familie foarte evlavioasd, datcregtindtilii sfinli. care.a (Sf. Ioan Gurd de Aur) cinci Primele invafatirri le-a primitin familie latat6lsdu, unluminatdascdraliimpului, sa, de vasile, delamama Emilia, erafiicd mucenic delabunica Macrina, care de lui, lubitorde gi invdfatura Ai insetat.de^ cunoagtere, sfdntul vasile studiat la celemaimari a apoi gcoli al'e tlmpului: cezareea, giAtena. Atena, intdlnegte srantu constantinopol La pe ir Grigorie Nazianz. ei se leagd sh6nsd frumoasd de intre o prietenie. doi cei 9i prieteni cunogteau doud doar drumuri: alBisericii, a asculta pentru cel invdldturi gicel dumnezeiegti algcolii, pentruasculta profesorilorlor. a lecfiile Delasfdntul Grigorie Nazianz aflat de s-a despre pe cursurile care urma le-a ^SfdntulVasile: (arta avorbi), retorica de gramatica, povestirii, metrice regulile legile 9i poeziei, ale geometria, filosofia, astronomia, gimedicina, matematica Dupd terminarea studiilor tdndrul Vasilefost timp profesororagul a un in sdu, Cezareea. Primind botezul cregtin, hotirdt renuntebucuriile s-a sd pamdntegt la carenu vedea o fericire, intrat monahism urmdnd nici A in gi invdldiur Mdntuitorului impdrlit gi-a averea sdraci. la Pentru pdtrunde maibine a cdt tiinele I palestina, gi ; vielii ascetice, a cdldtorit marile in centre monastice siria, din Egipt Mesopotamia. Laintoarcere retras Pont (Asia s-a in Mica), intemeiazd unde o mdndstire A organizat monahaldregim obgte a alcdtuit viafa gi cu de regulile monahal vietii qqlesuntvalabile astazi mdnastirile in ortodoxe, singurdtatea in mindstiri 9i sfdntul Vasile impreund prietenul Grigorie Nazianz, alcdtuit cu sdu, de au o cufegere texte de despre frumuselea spirituale, viefii culegere intitulata Filocali adicdiubire defrumos. sfdntulvasileMare fost cel a hirotonit arhiepiscop arcezareeiin 370, anul in exeget specialistinterpretare, vremuri pentru in grele Bisericd, cauza din ereziilor apdrute, Sfdntul vasile apdra a comentare, explicare istoricd filogi cuardoare dogma SfinteiTreimi, suferind prigoniri partea multe din impdratuluigi a logicd unuitext biblic, a literar, ereticilor. juridic, etc. operele scrise el fac dovada de uneivasteculturi teorogice, lasat A de filantropie- acliune binefacere, umanitdfii dogmatice, opere ascetice, exegetice, cuvdntdri, gi rugdciunitextul intreprinsi folosul in oamenilor unei psaltiri Sfinte Liturghii poartd care-i numele, ajungdnd spunici citirea sd sdraci al agezdmintelor de este deimportantd, arprefera seopreascd 9i at6t incat sd soarele mersul din siu, binefacere. decAt inceteze sd citirea Psaltirii.

gi gi Activitatea teolog profund luide cunoscator aldogmelor prelungit s-a peplansocial. primul gi ierarh a incercata reugit concretizeze Afost care sd porunca aproapelui decolectivitate, pe iubirii lanivel intemeind cheltuiala sa gi Avenit ajutorul in azile, spitale, orfelinate, pentru cantine sdraci gcoli. celor gi pe sdraci neputinciogi indemndnd cei?nstdriti foloseascd in sa-gi averile filantropice, lung timpu Biserica, Iui, inspir6ndu-se invdtatura scopuri De-a ul din giactivitatea Sfdntului Vasileiel a inceput decaritatespitile, Mare opera in in giin inchisori, inorfelinate parohii. vegnice 379, vdrsta 50de inanul la Sldbitistovit boald, lacele de trece de 9i a fost ani. semn recunoagtere Ca de a personalit5liideexcepfie numit,,cel sale gi30 Mare". sdrbdtorit ianuarie ianuarie Este infiecare la1 an. Teologrrl Sfantul Giigorie probabil,anul d. Hr.la Nazianz, Sfdntul Grigoie ndscut, in 329 in s-a gimama Nona, oferit Tatdl Grigorie. era sa, au Capadocia. sdu. care episcop, o giCezar. educalie aleasd luiGrigorie. gicelorlalli copii, c6t doi Gorgonia at6t pe SfAntul Grigoriestudiat Cezareea in unde a Capadociei, l-acunoscut Sfdntul Vasile Mare, ii vadeveni prieten bun. cel foarte lmpreundSfdntul cu care un giinAtena, Vasile acontinuat inCezareea inAlexandria studiile Palestinei. Pelaanul a pdrdsitAtena aseintoarce latatSl care 357, sdu, era spre acasd destul bdtrAn. 362, dorinfa de in la mmunitafii Nazianz, contrarvoii a dar din sale, preot prea fosthirotonit detat5l Simlind grea sdu. sarcin5,fugit a aceastd la prietenul Vasile, intr-o mdndstire, nupeste timps-aintors mult sdu aflat dar la pentru ajuta pdstorirea tatdl sdu,in Nazianz, a-l in eparhiei ameninlate de pericolul gi ereziilor.anul372a fosthirotonit in A episcop.ajuns patriarh al participdnd, 381 Constantinopolului, in anul laSinodulEcumenic acelagi ll din gi orag unde apdrat a Biserica ereziile de vremii.scris A multe lucrdri teologice peste 20.000 versuri. gdndirea Pentru lui l-a numit,,Ieologul" de adAncd, Biserica sau deDumnezeu"ajuns datorita sale .A vietii pline fapte de sfant ,,Cuvdntdtorul puternicd bune, credinld in Biserica dragoste Dumnezeu. citre Ortodoxd este 9i la infiecare sirbdtorit25gi30ianuarie, an. $fAntul GurA lnan deAur probabil, 344.fatitl Sfantul Gurd Aurs-a loan de ndscut Antiohia, in inanul sdu, Secundus, unul generalii iarmama Antuza, era din Orientului, sa, fdcea parte cele nobile din mai familii Antiohia, din Rdmdndnd mic de orfan tata, de s-a prin bucurat o educalie de atAt mamei, gi aleasS, acasi, intermediul cAt in cea gcoa15 mai vestitd retor condusi celebrul Libaniu Antiohia, in gcolile de din apoi Atenei. Dupa moartea mamei loan retras sale, s-a intr-o mandstire, a trdit unde gi viald asceticda scris tratat intitulat un Preo,tie", este care p6nd astdzi ,,Despre pentru preot, s-a unghid duhovnicesc preoli. Hirotonit loan fdcut cunoscut foarte pentru repede inlelepciunea, giputerea cinstea cuvdntului Dupd sdu. cdliva ani, patriarh Constantinopolului, afostales al in aceastd calitate, atrimis el misionari granifelor departe, afara in lmperiului; adoveditgrija fald o deosebita desdraci, a prin multe 9ia ajutat scris cd(i duhovnicegte nenumdrali credinciogi predicile (Gurd sale minunate, i-au numele Hrisostom deAur). care adus de loan Sfdntul a fostexilat doud de cdtre de impardteasa Eudoxia, ori publice. deoarece acriticat hotirdrea acesteiainSltare de astatuilor locurile eiin gi gi Lungii demuncd ani neobositdasprimea i-au sdndtateaau exilului mdcinat gederii pepdmAnt. murit Armenia '14 scurtat timpul sale A in la septembri407 e . pentru Ultimele cuvinte fost: sale lui au Biserica ,,Slavd Dumnezeu toate!". Ortodoxd il pomenegte noiembrie, 30ianuarie, la13 279i infiecare an.

Sfintul Ioan Guri de Aur

...-..

erezie - rdtdcire de la dreapta credinfda Bisericii; invdJdturd de credinfdgreqit6. s it t t t l * a d u n a re s up r e m d bisericeasci, alcdtuitd din tofi ierarhii unei Biserici, care are scopulde a luahotdrAri.

__i?-_*.e*_*___l J_

tSftgtate$ef

&

&pnf;ee$$

1. Completeaza tabelul,
*" Sd invatdm qi sd folosim ceea ce am invdfat la cunoasterea gi implinirea voii lui Dumnezeu! +' Sdne alegemprieteni credincioqi! + Sd fim milostivi! '& Sd ingrijim de orfani. bdtrani gi bolnavi!

SfAntul IoanGurddelu

ar'+
4n*;ot;et

*tcunduv-'

hLfr{,U
n&.*tL 94

frlrot,a

fllr.+
td4ri+

c7" (fcl
ldc

+t;/ot/c,rifa d. ec i g

f"eauo

Gv*ct firn

Aerrt, c IVtcel'c
+Lr;(r,' .

/3 ,rs, {rr,,n

{t tu, '50

portretul Aimoral lerarhi, fizic al ale alcdtuiegte fizice leclieiinsugirile gimorale SfinlilorTrei 2,ldentificdnd intextul lerarhi. fiecdruia ceitrei dinte

in care oferite lerarhi, redacteazd ocompunere a de 3.Pornind lamodelele slujire luiDumnezeu deSfinliiTrei de prin tu prezinlicdteva lui Ddi titlu slujegtiDumnezeu. un potrivit. modalitdli care pofis5-l sd

it*'lr^+.:*-.*-u* " i "4*.-"*

noapte, ardtat viscei lerarhi i-au i s-au in Trei numit intr-o infelept loan, cetate un ,,intr-o trdia episcop 9i spus: (dugmdnie)este noi, o nu intre Fiecare noi, timpul din la <<Dupd vezi, una suntem 9inici vrajbd cum noilaDumnezeu DuhulSfdnt, am mdntuirea oamenilor, ne-a Cum insuflat aga am sdu, indemnalide Sfdnt, scrislnvdldturipentru Duhul peunul, 9iceilallidoi. aceea, De vin Drept sculdndu-te, Nu intre unulintai altul doilea. chemi inv6lat. este noinici 9i al pentru Cdnevoinla gi noi. noastrd, amfostin viald dupd poruncegte ceseinvrdjbesc nusemaicerte c6t sd celor pace unire. gi pe gi in intr-o Sdrbdtoregte-neimpreunS, deci moarte, fostsdimpdcdm oameni sdaducem lume a pe giingtiinleazd fala Dumnezeusuntem.l cdnoiin lui una cuaceastacregtini, singurdzi porunca sdrbdtorirea Trei in zi, episcopul a rdnduit Sfinlilor lerarhi aceeagi pe30 Trei Ascultdnd Sfinlilor lerarhi, iubesc sincerpe Dumnezeu." ianuarie. patroniigiocrotitoriituturorelevilorcdro:L Eisunt
. . .,i :.' ,., .; ...t , , ".. .,

wmwmmG
f|, Definegte Revelalia Divin5.

q,

Enumerd pu{intrei florme pdstrare transmitere invSldturilor cel qi de a SfinteiTradifii.

Stabilegte apartenenla Vechiui Testament la Noul Testament fiecdreiadintre la sau a c a 4 i l enu rn i te i j o s. ma

Alc[tuiege o compunerecu tithtl,,Duml'tezeu poartd de grijd crea{iei Sale"

eJf,tsffimG
tab*Xul LtrrnSti]l": r ..::t]:1e:*az$

invifituri

de credin{i qi morale

Vindecareaorbului din nagtere

inrierea lui Laz[r

Vindecareaslibinogului din Capernaum

:G

p*t:*{e $i s& *u.intfer-:tp*c*t*ic ri;rf*t',rri r',:r:.1i:-'t::i:i:c ;;t"r,-ps"iile Fiecare {ietitl e.ste id tiu-i sl t* r s, t{esca rc:; er sspz . g-r1"111c e r . ' : ' : p ilr, ri. : A lf lc r1 i p ic a t o p ip c n iru a il r-' rrir' : t i i i Fr "cci ,'e*ru ilrodriitA qiie 1 -'nrc ?nili.s*ri*a L]*mn*ir:i **sl:r: lisus Flirstcs

tJ*

prin d*spre *nreai inv5{at anii de ry*oali tn IX exer*ple modalitflqi carepersollaiit5gi cie ryi-au folosittalanliiprimi{iei*la Suffinezeu"

wmwmmG
(, Alcdtuieqte text in care sd motivezi de ce Sf6ntaLiturghie esteceamai cuprin zdtoarc un rusdciune Bisericii. a

\2

Stabile$te valoarea adevdra urmdtoarelor afirmafii: a) Rugdciunea gura estemai folositoaredecdtceacu inima. (A/F) cu b) De obicei, SfhntaLiturghie se oficiazdin biserici. (A/F) c) Dacduneori Dumnezeunu ne ascultdrugdciunile,estefie din cauzd,cd ne-amrugat nu cu vrednicie,fie cd pentru c5lucrulpe carel-am cerutnu estefolositor noud.(A/Ft

I2

Ctezi cd o rugdciunetrebuiesd serezumedoar la cereri?Argumenteazd.

SfdntulApostol Pavelindemnape creqtiniin legdturdcu rugdciunea astfel: neincetat!".Cum crezi cd"poate cregtinsi indeplineascd ,,Ruga!i-vd un acestsfat?

,T-.:: i E

-a-

Ti

Trfir:e

inuftffift

f 1o -',-r, rldrsplmantui, dacd nu imitdm, dupd puterile noastre,viala sfinlilor. Adicd smerenia b,irbayiamucenicilor,rugdciuneasihastrilor sfinlenia drep{ilor...Sd pdrdsim mdndria, -1u-.;,-ri",!r ,.uirri"rtet7 ;i necredinlacareucid sufletulqi sit ceremajutorul tuturor sfinlilor din ceriinfrunte cu Maica Donutulti Sisit-icinstim. (Arhimandrit Cleopa lhe, Predici) a) Transcriedin text virtulile care i-au frcut pe sfinli pldculi lui Dumnezeu.

care,,ucid sufletul". b ) Transcriedin text pdcatele

precizald, text prin caleputembirui pdcatele. in .-r \lentioneazdmodalitatea

in ;' Identii-r.'a text o calede a dobdndimdnrurea.

\rgumenteazdimporlanlavirruliior moralepentruvia{a unui bun cregtin,porrrindde la Antonie cel Mare: cur intele SfAntului " pedepse. iar pentruvirtute,rdsplatd, pentrugreSeli, primesc, oamenilor .,...Sufletele

Aminteqte-{icele zecepomnci date de Dumnezeului Moise. Ce pdcatesepot comite prin incilcarea fiecdreiadintre ele?

De in,,Fericiri" {i separemai greu de dobAndit. ce? Caredintre cele9 virtu{i prezentate

La ce slujbaa Bisericii se canteFericirile?De ce?

wmwmmG
Splxi*rnlI*a* *f ry*ap rygnA
Domnul nostru Hristos invalici faptele ajutorare aflafiin lisus ne de a celor nevoi deschid ne poarta cerului. ldentifica defapte citatul astfel in scripturistic demaijos: ziceimparatulcelorde-a Lui:Veni,ti, dreapta ,,Atunciva binecuvantaliiTatdluiMeu, mogtenili impdrdlia pregdtitd de Ia intemeierea Caci cea voud lumii. fldmAnd fosfgi Mi-ali sa am dat mdndnc; insetat fost Mi-ali sa beau; amfost M-ali am gi gi dat primit; amfosf M-ali gol strdin gi imbrdcat;bolnav amfostgiM-alicercetat;intemnild amfostgialivenitla (Mt.25, Mine." 34-36) Enumeri activitafi care putea impreund colegii pe doui le-ai pentru face cu ameliorarea suferintelor materiale I sufletegti, aflali a celor Tn: a.orfelinate b.spitale * azile

[2 v

SiptiminaPatimilor de cregtini - rnomente meditafie

Motto: Ctnd copil afld sdnul un se in mamel srmfe Elnu cunoagte univers. se bine. alt Bineinleles,gtie nu prea pentru picioare bine ceiicrescochi, mdini, inutile... care brutalitateceea este din ce pentru ellumea. Noinumim aceasta o nagtere. $ivineziuain esfesmulscu pentru esteomoarte. groazd. Dar, el, Urlade Curilndigida cdtrdiegtein seama continuare.Admirabiladaptatla care Ochiisdti, noualumein afta. bralele picioarele inutile, cdacum inlelege: acestea,mod sale, sa/e iatd le pentru toate in kezistibil,pregdteau noua it viald. cuochii in sfdrgit,privegte mama care pdrdsise lar sdi, pe o sa, nu-l niciodatd, a cdreifata acum dar abia o descoperd. Aga /um noastrd. esfe noastrd. esfe ea A$a viala Universul un sdnuriag. esfe prinde Pdntecele in careomul vast incetul incetul omienesc. cu chip Binein,teles,simlim ne bine, la noi acasd. suntem ca Dar picioare brale nedumeri,ti.Tragem ca nigte cunoi, gi inutile, dorinle viala de infinitd, iubire gidefraternitate de nebund obsolutd. in ciuda toate, a aceastd a dorin $i imensd defericire. intr-o universulilva insfarg/pe ajuns termen: numim zi, nagte omul la noi aceasta moarte. Dumnezeu Dar o numegte nagtere. Culacrimi, lacrimi bucurie descoperitotul, cu de vom cd absolut in vialanoastra totul omeneascd, iubirite noastre gilacrimile umile, egecurile noastre, giinutila marile noastre bucurii, marea noastrd suferin,td, ne-au toate pregatit pentru admirabil aceastd noud. nuvafipierdut. viald Nimic descoperichipullui Dumnezeu, cum a$a descoperd chipul uncopit mamei care l-a parasit sale, nu $i vom niciodatd. Aceastd nagtere mare ainceput. primele ale Moarteamoartd! Hnsfosindurat a dureri ei. e Acest ilnu mPagte uinviere. lucru mi sa Trecereadelamoartelaviatd' (J.M, ponchevire) de

r I I ! I I I I I T T '- I I
-E I I ! I ' i I TI I I I '

II

IT

TI

IT -I

II

!I

TT

TT

I'T T T I'IIIT III

scripturistice in Cautigi citegte Scripturd Sfdnta de Momente meditatie

PRIN ARATATI-MI.O FAPTE. Cum? PISTITI? avelimildde el;un dugman, un De vedeti sarac, de inconiurat un cu impdcali-vd el;un prieten Nu numebun,nu-linvidia,ti. numaigura9i gi ci sd vostru posfeascd, gi ochiul, stomacul gi gi urechile, picioarele, mdinilevoastre, toate 9i voasfre sd vostru.Mdinile trupului mddularele gi gi posfeascd curate de hrdpire de rdmAndnd la urdte nealergAnd priveligti Picioarele, ldcomie. cu gi in caleapdcdtogilor. Ochii,neprivind sd Guratrebuie strdine... ispitirefrumuselile gi de altevorbiri posfeascd sudalme de (Sfintul loanGuri deAur) ruginoase.

pentru invifituri
meu sufletul

I T I I I T I I I T I N T T I I I I I I I I

" I ! - &. J
T
T I I T I T I I
r1 = ; r1 . l i i -l ; | , i , -, i , , , , 1 . , : . ' -: , : r:l;! , 1 , 1I| i li ,i --Ei ; rl;rtil'.1lri' Lili i;:ail,

I I t I I I I I I I I

oVAnzarealuiluda tUngerea /lsus Betania in /ul Marcu 14,1-2;10-11 14, Marcu 3-9
lud;,t tinul N'lur luuariuktart#, rlinc*i +a s-n l* d*lsprurer:e, dLrs arfilerei sii ei lr"ildunpn llsus. auar*d s-au '$t, de;l hur;rr;r{ nuliiiE#duld,s#-l *nlr. ,$lnl iii s;l-l deai*r,la timp r;iufacunL fr*trrtit.)
T I I T T T I t r I I T I I I I I I I I 'I I I T I I ! I T I '

Tn rne o lvlparn rcllarcnefa prlelenul u cal-amC*nigral fa{n cerut rAmtr*d*tvreodat$? De ce? p* nm{a*gcla** rft il,lb*s* *u ndnvfirut mr:ulur rJu mu *umneeeu?

\.,..,.: I I T I I T T I I I I I
rrt rrrrr----rrl

Fi

rrrl-rrlI-rrrlrrrllrrlrll

IIIIIITII:TTIITIIIT

M-trrllrr-IrtIrrI

IIIII'IT IIT T IIIIIT

rtrrtrrllrrllrrlq

tRugdciunea pentru pentru gi Sine, ucenici pentrutoatd lumea oPrinderea /isus /ui loan 1-20 13, Matei26,26-29 Matei26, 47-50

cSpdlarea picioarelor ucenicilor catreHnstos rSocietatea caretrdiesc de in crede smerenia rMi spovedescmdimpdrtdgesc cd lainceputul Ai .Cina ceade Taind prostie... inseamni gilasfdrgitul postului.

rDin cele 1440 minute areo zi,cdte de cAte petrec vorbindDumnezeu? cu oAm du$mani? De ce? r Sunt vrednic mdimpdrtigesc Trupul eu sd cu giSdngele luiHristos?

I a{.-l f - . . . . .I
I I I I I T I T I I T I I I I I I

yni}tn*aulrsus, *:i, l**r,ap&ir*qi {".,lar +itnd Ss* i:irteeuvr*r;t&n{1, ,ri *i*rrd e rhinf sr*nlellp{ zis i-uati, a ran**, frcsf$ e$f$ gl twptii!tl*u.$i lliind pa,heu;l muift"tir,ind,l*"# *rrtnri:B*!triirtw a***f.e r;a dtrr !*t!, i:{:#$iir $Srrg*le al l.+:gii r"sfs !$cxs. r:*l*i nt:i. *er* penirrr ri?{itli r,elnd i*rtarea $e. spre Ad:t:*t*i*r...}

r Judecarea luilisus r Rdstigninea luilisus I Moartea Fomnului $ilngroparea Matei 59-67 1-2; 26, ; 27, 11-31 Luca23,3249
sirg**cr farn, rndsr;re, l?; {.".lrsus, .rr,l* cl;61*s *.rrs: w&inil* linr*rlirii*rrlui;t.t! $i a**sln;; t**ti. llu;inn,iir-;trlii!titllu.tl ..)

r De tottimpul r Mi-am ce irnijudec eolegii? -. . I iertatprietena m-audurut rCrueea e grea, lacaparur degi vielii dar r rAgputea suporta penedrept? acuzaliileaduse drurnului agteapt5 nni Hristos. .{ ^t (l Cum reaeliona ag oare? .Suntprea T ffindr, cred agputea nu n& sd I suferin!a.

:r::::i::::::

{:

I I T I I I I I T I I

eCoborArealalad

Matei27,50-54
{. ".L,lr:rni*i*it:: s-ar,i d6i;*i.:;s ,'iluJfer iiuy;lrl; ;rJei 6r sfinlil*;'.:l#r,.imiii suirl*i...j s-,:i",

pe Astdzi p\mdnt tdcere e addne6, t\cere rCred Doamne, necredin{ei ajuti mele. gi addncd pusfiu.Tdcere pentrucd addrned pdmdntula Regele doanne: rdnasincremenit gi pentru Dumnezeu omnua adormit tace cd fdcut gii-atrezit ceicare veacuri pe de dormeau... A pe mers caute pimulpdinte,capeo oaie sdJ pierdutd.Vreacd spre pe coboare a-ivizita ceice stau intunericinumbra in gi morfiL Dumnezeu Ai FiulSdu merg izbdveascd sufeinle sd-i pe din gi Adam Eva, seaflein inchisoare... care ,Eu sunt Dumnezeul care tdu, pentru amdevenit tine ftultdu. Trezegte-te, dormi! nute-am tucare Cdci prizonier locuinla creat sdr&mdi ca in mo(ilor. lnvie marfi. sunt moqilu'.(Dinh-o din Eu viala pentru omilie antici S6mbita Sfinti)
IT!IIT IIIIIIIIIT Itr - r I- Ir t- Il tIE- - IItr

I T I I I I f , I - I I T '- r r I r I

I T I T I I T I T I I I T I T t I I
rrrrrrr-r-rr----I

rygg_$lporqryqr