PETER DEUNOY

SOAPTE
,

DIN ETERNITATE
Tradueere de Nicolae CONSTANTINESCU

Dinasty Books Proediturb gi Tipografie

 CUPRINS

Repere biografice """""""""""""""'5

Aura omului........ """""""""""""""""'90

Binele moral, rd,ul, riutatea"""""""" """"""'22

Creatorul, Dumnezeu, Atotputernicul""" """"""""""'30

CunoaEterea, inlelepciunea, gtiin!a""""' """"""""""""""47

Cuv8ntul Sfdnt.'.......'.. """""""""""50

Defectele, erorile, iluziile....... """"""""''""""'52

Energia, prdna........... """""""""""""59

Eu gi ceilal!i........ """"63
(A) evolua, evolulia. """""""""""'79

Fiinla omeneascd, """"""""""""""'84

G0,ndirea, ideile, a gflndi, a reflecta """"""""""""""""""96

iubirea......
(A) iubi, """"""""""""'105

Karma, destinul.... """"""""""""""110

Lumea invizibila """""""""""""'ll4

,t//lli: tas:;#ut1,4,
 Moestr:trl Peter De,unov

l9l
Munc4 a acliona. l:t3
Muzioa, a c0nta, c0ntul
Nasterea, incarnarea suflete1or................ .......136
Natura, mineralele, plantelg animalele .....................199

Noua inv[tfltur[.............................. ................................ 143

Omenirea, 1umea........ .........149

Puritatea, virtu!i1e..............

S[n[tate4 vindecarea.................. 160

Suferinlelg incerci,rile ....... ..............................167

Universul, stelele, planetelg p[rn8ntul ........._.....,*.....121

Yiala, moarte4 calea spirituali........... .......t74

Yiitorul .........,.....................179

,*ffi,po'W4t,
 GtFe a rostit aceste
tnturor fiinlelor ADEYARUL
is mijlocul discipo-
pentru ultima
pentru binele
aili in iubire -si fr[!ie, Spuneli intotdeauna adev5,rul, pentru c[ v[ va face s5,

ocongtiinld nou6, creali (in jurul capului vostru) o proteclie contra r[ului.
toate fiin$ele, in acea #

CEnd nu sunteli pregitili acceptali un adevdr, nu v5,

sd"

r adov&rat giuvaier, un enervali c[ vi se spune, cdci sufletul vostru se rra tulbura

cere trebuie s[-l reinsu-
Suntem rflspunzltori
H Xamantul gi intre toate
omenire s[ trdiasca
omului in totali-
se adreseaz5, fiea[rei
gi mai mult. De exemplu, deseori veli dori s[ fili delin[to-
rii iubirii divine Ei sunteli in cflutarea ei. E bine, dar, daefl
n-a!i pus in aplicare iubirea omeneasc[, care cere eforturi
mici gi consum redus de energie, cum veli pune in aplicare
iubirea divin6, care cere eforturi mari $i un consum enorm
de energie?
#

iubirea, inlelePciunea Cdnd adevd,rul aclioneazfl intr-o persoan[, chipul ii

tuturor fiinlelor. devine limpede, cici adevdrul este o sintezi, a tuturor raze-
o invitalie la deseoPerirea lor luminii.
a unui maestru sPiritual #

in zorii secolului indat[ ce va dob6ndi adevirul, omul va sc6pa de sufe-

rinle.Iubirea aduce suferinle, dar adev[rul le face s[ dispara.
it la renagterea tra- #

Deunov pe unul dintre Adev[rul vorbegte cu astrele. inlelepciunea vorbegte

epoca noastr[! cu planetele. Iubirea a cobor6t pe P[m&nt ca s6, vorbeasci,
oamenilor qi celor mai mici fiinle. Obiectivul adevdrului
este indep[rtat gi sublim. Numai cel ce e r[bdator il va putea
atinge.

ft5* .:q.: +1,/,/i/17,, t t 7/ii,,4,2,,

 Maes*r"ul Peler D.^nov

*
A ageza buzele pe icoane, a aprinde lumdnari, a t[mflia,
a aduee sacrificii, toate acestea inseamnd, indepflrtarea de
adev[r. Nu asta e esenlial. Poli s[ sacrifici o sutE" de bivoli
tot nu te apropii de Dumnezeu.
#

Geniile gi sfinlii vin din lumea adevd,rului. Dac[ nu

suntem pdtrungi de elanul interior spre adevi,r, nu putem
deveni genii. Acestea se afla in stare de elevalie spre sublim.
*
Dup[ pflrerea mea, realul este ceea ce nu vedem. Pentru
voi, realul este ceva de care nimeni nu vE, va putea lipsi.
Ceea ce nu putern demonstra in mod direct este, agadar, sin-
gurul lucru care existi cu adev6,rat.
#
Fiinlele adevdrului lucreaza intr-o lumini interi-
oari,, iar cei care nu suslin adevflrul lucreazi, in intuneric.
Uneori, merg:flnd in intunerig vrem sd, avem rezultatele
luminii interioare. Nu se poate. in felul acesta au aelionat
unele fiinle avansate care qi-au schimbat gi gi-au trd,dat con-
cepliile bune gi corecte gi au influenlat rasa umanA impin-
gdnd-o pe o cale gregit[ in via![.
#
Adev[rul nu depinde de concluziile noastre, ci, dim-
potrivl, concluziile noastre trebuie s[-qi aiba originea in
adevIr.
#

Adev[rul este primul spirit, cel mai elevat, care a iegit

din Dumnezerr, dar nu poate sa existe f[r6 iubire. Iubirea

,a?/fff: P 't#"*Luo
 Adevdrul

este tocmai elementul orig:inar gi mediul natural gi etern

lum0n[ri, a timflia, pentru orice existen![. Pentru ca principiul sublim al ade-
indepdrtarea de v[rului sd tr[iasc[ gi sa-i reinviem metodele, iubirea tre-
o sut5, de bivoli, buie s[ fie un mediu indispensabil.
#

Adev[rul nu e trist, e neinteligibil.

rfov&rului. Dacd nu #

rtrne adev[r, nu putem Adev[rul nu va putea fi rostit; este intotdeauna tr[it.

elevalie spre sublim.

Erru vedem. Pentru

nu v[ va putea liPsi.
dilect este, agadar, sin-

intr-o lumind interi-

lnereazi in intuneric.
sd, avem rezultatele
&lul acesta au actionat
gi gi-au tridat con-
rasa umana impin-

noastre, ci, dim-

sa$ aibd, originea in

eI mai elevat, care a iegit

eriste f[r6 iubire. Iubirea

1,,,71::1 13 .!3i?zlz,?
T

ASTROLOGIA

Ap[r8nd odatfl cu intdia ras5" pe P[m0nt, astrologia igi

are originea in prima oivilizalie. Este fiziologia sufletu-
lui omenesc. Fiecare fiin![ are un soare care ii determin[
anii reugili ai vielii. Razele gi influenla soarelui pitrund
in intreg:ul sistem solar. Cel ce e inlelept folosegte doar orele,
zilele gi lunile favorabile, iar in celelalte (care i-ar putea
aduce nenorooiri) postegte gi se roag:[.
#

Cercul zodiacului are l2sectoare egale care sunt

numite,,case". Fiecare casfl este legat[ de o constelalie zodi-
aealfl Ei folosegte ca rezervor in care curge cel pulin o parte
din energia stelelor din constelalia sa. Omul se afl[ sub
influenla casei in care s-a ndscut. La fiecare 95.000 de ani,
cercul zodiaaului efectueazl o revolulie, deci un an solar la
25.000 de ani teregtri. Dup[ semnele Soarelui, ne afl6m in
ultimul an al anului solar.
#
Yaz0nd calitatea fiinlelor, putem ghici planeta lor de
orig:ine. Soarele este centrul tuturor celor care au lumina
gi virtutea faptelor bune. Este o opinie care ar trebui bine
argumentatfl ca s[ devin[ idee gtiinlific[.
*
Formele gi structurarea la fiinla omeneascfl sunt deter-
minate de influenla Soarelui. Luna ii influen\eaz6" ideile Ei
religia, in timp ce substanla material[ a formelor provine

..*qffi; t+ ft_kz1tz,,
 $,str^ologia

de la P[m0,nt. Soarele se ocup[ de inteligenla omului, Luna

este rS,spunz[toare de inima lui, P[mflntul ii
modeleaz[
corpul fizic. Luna genereaz[ ideile f[r5, s[ le orienteze,
Soarele este cel care le determin[ direcfia. P[mflntul pare
un perceptor, deoarece line cont de tot ce i-a d[ruit omului
P[m0nt astrologia igi gi de tot ee ar trebui s[ oblin[ de la el.

Este fiziologia sufletu- #

flnre care ii determind Spaliul pe care il traverseaz[ Pam&ntul este plin de

soarelui pitrund resturile unor lumi distruse gi de rimdgile formate de mili-
folosegte doar orele, oane de ani. Cerul este un ansamblu de fiinle vii gi de lumi
pdelalte (care i-ar Putea in care se manifest[ divinul. Cei ce gi-au pierdut speranla
trebuie sd, ias5, in fiecare sear[ s5, priveasc[ stelele.
#

eg:ale care sunt Avem informalii despre tot ce se petrece pe Luna. Seara,
de o constelalie zodi- faceli in aga fel incflt ,,aparatul" vostru s[ fie pe acea lun-
Gnrge cel pulin o parte gime de und[, gi veli auzi veqtile,,la radio". Pe Luna, exist[
ia sa Omul se afl6 sub in jur de 100-150 de mii de persoane, savanli. Dar tot acolo
trr fieeare 95.000 de ani, este gi purgatoriul. Dac[ trebuie si, v[ purificali, acolo veli
deci un an solar la fi trimigi. Cei virtuogi sunt purificali, dar tot acolo vor fi
Soarelui, ne aflim in orientali. Dupa ce s-au purificat pe deplin, vor merge pe
Mercur, pe Yenus, mai t0,rziu vor fi trimigi pe P[m0nt.
*
ghici planeta lor de L,una nu e un corp ceresc mort. Exist[ acolo grbdini sub
eelor care au lumina inveligul suprafelei. Locuitorii au corpuri de eter, fructele
oryinie Gare ar trebui bine sunt gi ele tot din eter, asemenea portocalelor care se topesc
in gur[ fard s[ le mesteclm.
*
omeneasc[ sunt deter- Dac[ aveli o indispozilie, ar trebui s[ iubili Luna ca
ii influenleazd ideile gi s[ v[ vindeca]i repede. C&nd v[ imboln[vili dup[ Luna
ial[ a formelor provine plin[ pdn[ la ultimul pfltrar, aceasta inseamni c[ vE veti

.:;1/iiit: t s Vi/,"r,lr,
odata gi acliune curativ[. Cineva v[ face o viziti pe Lun[
nou[, gi asta inseamn[ a[ v[ aduce fericire. Cdnd e Lun[
plind,, invers. Nu veli avea noroc, vor ap[rea necazuri gi
complicalii. Luna absoarbe degeurile terestre. Absoarbe
75% dintre crimele oamenilor, restul de 25% persisti pe
P[mCInt. Dupa crearea celei de-a doua Luni, nu va mai
exista ariminalitate' oamenii vor fi lipsili de inclinalia
spre crim[.
#

Toli oamenii ar trebui s[ fie interesali de Lun[, deoa-

reee are influenll asupra nervilor gi inteligenlei. Dac[
g:dndurile, respiralia gi digestia oamenilor nu sunt bune,
aceste funclii nu sunt bune nici in societate. Pentru ca viala
in familii, in comunitate gi in sdnul tuturor popoarelor s6
fie mai buna, trebuie mai int0i ca fiecare individ si devin[
perfect, corpul fizic trebuie sa fie sd,n[tos, g&ndurile trebuie
s[ fie corecte gi nobile, emoliile gi aeliunile trebuie s[ fie
demne gi altruiste.
*
Influenla Lunii asupra evenimentelor din naturd,
depinde de faza in care se afl6, influenlele sunt diametral
opuse in faza care precede Luna nou[ gi in cea care preced[
Luna plin[. Dac[ plantali fasole, porumb, pepene verde sau
alte plante, e mai bine s-o faceli infaza de dinainte de Luna
plina.
#
Semnele astrologice existfl at0t in afara omului, cflt gi
in propriul lui corp, in creierul lui. Astfel, fiecare dintre noi

*W{#. rc W,pza

I"flBii av0nd tot-
ovizitii pe Lun[
C0nd e Lun[
ryirrea necazuri gi
k€sbe. Absoarbe
*'I5lx persist[ pe
I^flnl nu va mai
futF de inclinalia
de Luna, deoa-
d inteligenlei. Dac6,
uu sunt bune,
Pentrucaviala
ffior lnpoarelor sE, ,,$
indiYid s[ devin[ l #
urile trebuie
lFmite trebuie s[ fie
t lor, do (Soare) - l, re (Mercur) - 9, mi (Yenus) - 3, fa Ouna Ei
din natur[
sunt diametral
ineea care precedi
pepene verde sau
de dinainte de Luna
fo dara omului, cflt qi
"tsil*il, fiecare dintre noi
fft .r t*
flsir^ologia
are in encefal un soare, in jurul ciruia se rotesc toate plane-
tele. Tot ce vedem pe cer se g:[segte in capul nostru.
Forlele Soarelui structureaz[ Ei guverneazi inima gi
plam0nii.
Forlele lui Saturn structureazi gi g:uverneaz[ ficatul
gi oasele.
Forlele lui Jupiter structureaz[ gi guverneazb"vezica
biliar[ gi org:anele genitale.
Forlele lui Yenus structureaz5, gi guverneazE rinichii.
Forlele lui Mercur gi ale Lunii structureazi qi guver-
neazh sistemul nervos central.
Splina este conduc5,toare de energ:ie solari,, fiind,
agadar, sub influenla Soarelui.
Jupiter guverneaz[ timusul, Mercur, tiroida, Saturn Ei
IJranus, hipofiza, Neptun, g:landa pineali (epifiza).
Cifrele gi notele gamei sufer[ gi ele influenla planete-
Pamdntul) - 4, sol (Marte) - 5, la (Jupiter) - 6, si (Saturn) - 7.
*
Fructele suferd, gi ele influenlele corpurilor cereqti.
CireaEa este sub influenla lui Yenus, care ii determina
forma. M[rul e sub influenla lui Yenus gi a Scorpionului.
Plantele gi fructele conlin energ:ii provenite de Ia planetele
de care sunt legate. Dac[ dorili s5, aclionali intr-un anumit
fel ca s[ v[ ameliorali caracterul, ar trebui s[ mflncali ceea
ce v[ va furniza energ:iile respective. Alimentele dulei au o
relalie cu Yenus, alimentele acide sunt legate de Mercur, iar
cele picante au o concordant[ cu Marte.
,,,.%lili: r'6;2:*;1,,.,