PETER DEUNOY

GHID SPIRITUAT
AL SANATATII

Dinasty Books Proeditur[ gi Tipografie

 CUPRINS

Nota editorului t7
Cuvdnt-inainte

I. CORPUI/ UMAN SI CONSTITUTIA SA

l. Constitulia

40
4. Celulele t4

II. BOALA SI SANATAIEA

l. Bolile
2. Sinatatea
3. Cauzele bolilor tt?
496
 t7
l9

.................93

40
....44

........................... 48

60
.........64

7l

AT4[TEA
CUPRINS

Insomnie.
Inf lamati e nazalb"-- ...........................346

Meningita........ ..................347

Tiuit in urechi. .................347

o1i1a....................... ...........................347

Inflamalie a ochilor ...........................348

Amigdale
............................349

Inflama!ie a 9in9iilor................................. ..........................349

C[dere a p6rului. ..............................349

Paralizie ...........................351

ScarlatinI
 ..945
......................346

....................347

....................347

.......................348

....................348

.................349

...........349

.............351

..........952

,................................352

,..........353

.........354

,................354

.....................355

................355

...................356

...............356

....957

,................................358

.......359

361

4g$
CUPRINS

Y. MOD DE YrATA iN CONCORDANTA

CU I,EGII,E NATURII YII

l. Alimentalia pe baza de carne gi vegetarian[...........................389

2. Gr0ul Ei p0inea. ...........................399

3.,Postul aoa
4. Nutrilia 406
5. Respiralia 426
4g,g

8. Gdnduri1e..................... .......................439

10. Somnul ,.....451

ll. imbracdmintea.... 457

12. Parul si modul de a-l purta..............!.........;j.:....r.........................;.................460
13. Yiala spirituald 464

ANEXA l. REMEDII N4fURAt8............... .................489

ANEXA 2. PI,ANTE SI ARBORI M8DICINAI,I...................495

500
 I. CONSTITUTIA

intreaga Crealie divin[ existi in miniaturE in om.

Fiecare om este ea o coardi a instrumentului divin la

care entitflli invizibile cAnt[ cu arcuEul lor.

Corpul omului este rezultatul energiei divine care a

creat organismul omenese de azi.

Omul are l9 corpuri, dar, deocamdati, sunt in activitate

numai patru, corpul fizic,corpul astral sau corpul emoliilor,
corpul mental gi corpul caluzal.

Celelalte opt corpuri subtile se afl[ inc[ in stare

embrionar[, dar se vor manifesta in viitor. C6nd omul va
atinge lumea spiritualb, se vor manifesta patru corpuri gi,
c&nd va intra in lumea divinE, se vor dezvolta celelalte
patru. Fiecare dintre ele se va dezvolta gi se va manifesta
la timpul lui.

Sufleul omului posed[ propriul eorp specifie cu care se

poate inilla. Acest corp este at&t de elastic, at0t de bine fi,cut,
inc0t poate s6-,si reduc6 dimensiunile sau sd, gi le m[reascd,.
Acest corp construiegte corpul fizic gi toate celelalte corpuri.

23
 r. coRPUL UMAN $I CONSTTTUTIA SA

Intelectul gi inima Ei corpul fizic sunt la fel de

importante. Acesta din urmfl reprezintd, baza din care omul
igi ia forlele vitale.

Corpul fizic reprezint5, un invelig divin care se

reinnoiegte incontinuu. Se schimb['la fiecare Eapte ani.
Gralie acestei amelior5,ri permanente, omul este sd,n[tos,
plin de energie 9i bund dispozilie.

in prezent, corpul nostru spiritual in formare, cd,ci

este
nu este terminat; fruntea, nasuf gurq oasele, craniul, creieruf

I mdinile nu sunt incfl elaborate in intregime. ME,na astrald, e

pe cale s6 se formeze. Substanla astral[ se condenseaz[, se
preg:[tegte pentru o via![ superioar[ mai purE. in prezent,
seamin6 cu ceva fluid, asemenea unui lichid.

Omul are forma unui con, mai lat sus,la nivelul umerilor,
mai ingust in partea de jos. Aceasta dovedegte cobor0rea lui
in lumea fizicd,adica in lumea materiald.

Capul omenesc este rodul a diferite culturi prin care au

trecut oamenii. Construirea corpului fizic este rezultatul
unei existenle animale. Materia lui este rezultatul acliunii
plantelor. in faza vegetala, omul a selectat materialele
care intr[ in construelia corpului s5,u; infaza animal[, gi-a
format corpul; c0nd a ajuns in faza umand, qi-a creat capul
9i fa!a. Dumnezeu a suflat via![ in om gi acesta a devenit un
suflet viu.

Substanla din care este creat omul este diferiti, de cea a

animalelor gi a altor creaturi.

24
 l.coNsTITUTrA

re mnt la fel de Formele care compun corpul unui animal sunt elaborate
hlt din care omul de forle gi de materiale specifice. Aceastd materie nu e ugor
de transformat. Fiecare om este gi eI creat dintr-o materie
formata din elemente specifice, unii oameni au mai mult
diYin care se
aur in s6,nge, allii, mai mult argint, mai mult fier, mai mult
L fure gapte ani.
cupru ete.
:nl este s[ni"tos,
Aurul din s6nge nu reprezinta mai mult de o zecime de
milionime de gram, dar aclioneaz[" in profunzime asupra
in frrmare, cici
caracterului omului. Daca, cercet[torii vor dori s[ descopere
creierul,
lf$.na astrali e acest aur cu balanlele si instrumentele lor de m[sur[, nu

m mndenseaz6,, se vor reugi. Totugi, influenla lui este puternicfi la cei care il
in prezent, au in sdnge in cantitate mai mare. in afari, de aur, existE o
1rora"
altd substan![, iar cel care o are in s0,nge ar putea s[ facd
miracole. Substanla inilial[ de la care a fost creatd" lumea
ulumerilor, era de mii de ori mai diluat[ dec0t a hidrogenului. Forlele
eobor0rea lui iniliale care au lucrat in aceastb materie erau la origine
at&t de puternice, incflt astflz\ dac[ am putea s5, oblinem
pnn care au mdcar un gram din ea, am reugi s[ facem s[ funclioneze
ffic este rezultatul toate intreprinderile industriale de pe pdmdnt, zi gi noapte,
mcultatul actiunii f[r5, intrerupere, trei mii de ani.
#at materialele Conform Etiinlei iniliatice, materia care formeaz[ omul
h Ara animal[, gi-a
nu provine numai de pe pdmAnt. Materia din care a iegit omul
gi-a creat capul
cosmic proving la origine, din tot universul, din toli sorii gi
a devenit un
din toate planetele. Corpul omului de azi este construit din
particulele lor cele mai infime. De aeeea, influenla lor, in
&diferit[ de cea a plan fizic gi psihic, depinde de cantitatea qi de calitatea a
ceea ce am luat din diferitele corpuri cereqti.

25
 I. CORPUL UMAN $I CONSTITUTIA SA

Cu cdt omul e mai bun, ralional, congtient gi puternic, au

atdt mai bine ii sunt construite org&r€lo: sunt mai rezistente,
mai rafinate. Un astfel de om este sdndtos gi are o bun[
constitulie corporal[. Aga aum haina pe care o poart[ un om
ne oferi indicalii despre cultura gi calit[lile lui interioarg
#j conformalia organelor sale interne, pflrlilor corpului gi a
membrelor externe ne arat[ forlele organismului s[u.

Organele sunt create de anumite virtufi. in consecin![,

fiecare deficienla a unui organ influenleazd, virtutea
aflat[ la originea lui.
I Dac5,ali gti cdte entitali sufer[ gi se sacrifica pentru
a line corpul sd"nltos! De aceea, nu aveli dreptul s[ credeli
c[ ceea ce posedali v[ aparline. Nimic nu e al vostru. Tot
ce posedali ii aparline lui Dumnezeu. Mullumili-i, spuneli-i
doar atAt,,i!i mullumesc, Doamne, c[ m-ai luat la sdnul T[u".

Fiecare organ exerciti, o funclie dubl[, interna gi

extern6, adica spiritual[ gi materiald.

Adevflrul cel mai simplu este indispensabil pentru

stabilirea echilibrului org:anismului; el menline sistemul
digestiv in stare bun6. Labaza bunei funcliondri a inimii
se afld dreptatea. Ea intreline activitatea regulat[ a inimii
qi a plamflnilor. Acolo unde lipsegte dreptatea se strecoari
melancolia.

Un om bine dezvoltat este acela care are proporlii

corecte gi raporturi armonioase intre talie gi corpolen![,
intre brale gi picioare, intre cap, corp gi membre. Raporturi

26
 l.coNsTrTUTIA
qi puternic, cu definite exist[ intre numerele care g:uyerneazd" diferitele
mairezistente, p[r!i ale corpului. Orice modificare la unul dintre aceste
F are o bun[ numere duce la o schimbare simultan[ celorlalte.
o partd un om
Dac[ omul ar gti cum sE gCIndeasci, ar fi in m5surd sd,-gi
Iui interioarg
gft-{ilor mrpului Ei a construiasci un corp s[n[tos, o fa!d, frumoasE gi perfectfl.

t sau. La bbrbatul Ei la femeia care s-au dezvoltat normal,

lungimea picioarelor trebuie s[ fie o gesime din talie,
@- in consecinla,
inillimea felei, o zeeime, cea a cutiei toracice, un sfert, iar
virtutea
lungimea mflinilor, o zecime.

Fruntea este misura lui Dumnezeu. Nasul e mflsura

msacrific[ pentru
ing:erilor. Barbia e mi,sura omului.
dreptul s[ credeli
ru e al vostru. Tot Sprd,ncenele trebuie s[ fie la fel de lungi ca nasul, g:ura
mLnnAi-i spuneli-i la fel de lung[ ca spr0ncenele. Natura ins[si ne d[ aceste
luatlas&nul T5,u". dimensiuni.

ftb|{ intern[ qi in g:eneral, partea superioar[ a corpului, mai exact

toracele, trebuie s[ fie larg, iar talia gi abdomenul, delicate
gi sublirele.
lnntru
sistemul Deoeamdat6, inteligenla gi congtiinla omului iEi au
@onlri a inimii sediul gi funclioneazd" in principal in corpul fizie, astral,
regulatl a inimii mental gi cauzal. Nu incape indoiala c[ omul are gi alte
se strecoarfl corpuri, dar, in prezent, nu sunt irezite. Acestor corpuri
diferite le corespund org:ane ale corpului fizic. De exemplu,
creierului ii corespunde corpul mental; sistemului simpatig
@re are proporlii numit gi creierul stomacului, ii corespunde corpul spiritual;
talie gi corpolen!fl, ficatului, splinei gi stomacului ii corespund nivelurile
gi nembre. Raporturi inferioare ale corpului astral.

27
 r. coRPUL UMAN $I CONSTTTUTIA SA

Dac[ fioatul este deranjat, sunt perturbate gi

sentimentele, ceea ce-l poate face pe om taciturn gi prost
dispus. Ficatul ajut[ la digestie. Toxinele care n-au fost
eliminate in stomac gi ficat vor fi absorbite in s0ng:e. De
aici va rezulta un deranjament in corpul astral gi forlele
I corpului astral nu vor trece in mod normal in corpul fizic. De
exemplu, ineazde disfunclie a stomacului memoria sl[begte
gi, dac[ aceast5, stare se agrgveazd,, ficatul influenldnd
in mod indirect sistemul nervos simpatic, se poate ajung:e
la neurastenie. C&nd funclia unui organ este impiedicata,
se vor face simlite repercusiuni asupra celorlalte organe.
I Dac[ nu le st[p0ni!i, sentimentele v[ vor perturba ficatul
care,la r&ndul lui va genera tulbur[ri in tot organismul.

Fieeare element igi are locul lui in organism. De

exemplu, locul oxigenului este in sdnge, al azotului, in
oreier gi in sistemul nervos, al hidrogenului, in stomag al
carbonului, in oase.

Toate organele omului sunt in corelalie str0,nsd, cu

caracterul gi sufletul lui. Cum e sufletul, a9a e Ei constitulia
corpului. Cum e inima, a9a e gi g:ura. Cum e nasul, aga e gi
inteligenla. Cum sunt m0,inilg aga e gi simlul dreptfllii.

ln planul fizic,funclionarea sistemului digestiv const[

in dig:erarea hranei, dar, in plan spiritual, rolul s6,u este
s[ dizolve pasiunile qi dorinlele inferioare, adicd, s5" le
fac[ fflr&me gi sa le ardd. La nivel fizic, pl[mdnii gi inima
purific[ s0ng:ele gi, in plan spiritual, ei sunt ca foalele gi
vatra prin care trebuie s5, tranziteze sentimentele pentru
ca s[ se separeu ce e pur de impur.

28
 r.coNsTrTUTIA
d lnrturbate gi Sistemul cerebral trimite ordine la diferitele organe
: lnsifurn gi prost pentru ca acestea s[ aclionezein lumea spiritual[. Creierul
ere n-au fost omului def inegte folosirea gi loeul fiec[rui g0,nd. Nu amestecali
*ntite in sdnge. De gdndurile pure cu g0ndurile impure!G8ndurile sunt legate
astral gi forlele de dorinle, dorinlele de acliuni, acliunile de consecinle.
inmrpulfizic.De
Lmemoria sl[begte Asemenea creierului, inima gi plflmdnii au gi ele o funclie
ffiGatot influen!flnd dubl[, psihologicl gi fiziologic[. Astfel, inima nu purificl
se poate ajung:e numai sdngele, ci gi sentimentele. Plam0nii nu purificl
este impiedicat[, numai aerul, ci este gi altarul purificflrii gflndurilor,
elorlalte organe. sentimentelor gi dorinlelor. Pe acest altar ard focurile sacre
ru lnrturba ficatul ale sanctuarului care purific[ gi fi,uresc orice lucru.
futot organismul.
La om, fiecare organ gi fiecare sistem al eorpului sunt
h[is organism. De in raport cu viala pe care o duce. De exemplu, stomacul este
&tB' al azotului, in in raport cu viala fizic{t. Atunci c0,nd omul gi-a reg:lat bine
in stomac, al treburile materiale, stomacul ii funclioneazi bine; dac[ a
facut gregeli in acest domeniu, stomacul ii e perturbat. pe
de alt[ parte, se poate observa c[ un om poate s6 aib[ o formi,
mela$e str6,ns[ cu
fizic6" bun6, far[ s[ fie totugi puternic. De unde vine atunci
constitulia
tr$a e gi
forla omului? Ei bine, de la plflmdni! Un om puternic este
fu e nasuf aga e gi
acela care respirfl aga cum trebuie.
drept[!ii.

digestiv consti, s[ furnizeze

Stomacul este org:anul care are sareina
rolul sd,u este
materialele indispensabile construcliei corpului fizie.
rudmre adica sE le Deseori, inainte de construirea unei casg ridicd,m o caban[
trdB plnmdnii gi inima in care depozit[m scflndurile, cimentul Ei alte materiale.
ei sunt ca foalele gi Putem compara pe drept cuvdnt stomacul cu aceastd,
mtimentele pentru eaban6. intr-adev[r, in stomae sunt depuse materialele de
construclie care vor fi repartizate in intregul organism.

29