Traducere de Nicolae Constantinescu PETER DEUNOY

TRANSLAfION COPYRIGHT @ Dinasty Books Proeditur[

gi Tipografie 2019

Toate drepturile pentru edilia rom0n[ a acestei c[r!i

sunt rezervate Dinasty Books Proediturd 9i Tipog:rafie
9019. Reproducerea parlial[ sau integ:ral[ a textului sau
imaginilor f[r[ acordul scris al editurii este interzisE, si se
TZYORUT BINELUI
va pedepsi conform legilor in vigoare.
Tr ezirea la viata
Consilier editorial, Dr. Teodor Yasile interioarA
Coordonator colectie' Nicolae Constantinescu

Traducere de Nicolae Constantinescu

Descrierea CIP este disponibila

la Biblioteca Nalionali, a Rom&niei.

ISBN 978-606-8 926-29-0 Dinasty Books Proedituri qi Tipog:rafie

PETER DEUNOY

c[ trebuie s[ pastrali in congtiin![ o singur[ imagine, a lui

Dumnezeu. CUPRINS
Atflta timp c8t va cautali propria slav6 in lume, veli
avea cultura de acum.

Cel care igi caut[ propria slavd vafi sclavul conditiilor.

Cel care cautd slava lui Dumnezerva fi liber.
Ce ii izvorului? Faptul c[ toli cei eare
oferd, bucurie
vin la el pot sd,-gi potoleascE setea. Nu-l intereseaz[" dac[ ii
aduci sau nu elogii. Se bucuri cflnd ii bei apa.

Fiinla omeneascd, promisese s[ realizeze ideile divine,

s5,indeplineasc[ voia divin[ cflnd a ajuns pe p6mdnt. C0nd
igi va line promisiunea, va deveni izvor cu ap[ cristalin[.
Ya deveni o floare cu petalele deschise gi un copac incdrcat
de fructe bune gi coapte.

Cum se va manifesta slujirea? Ceea ce faci f[ pentru

Dumnezeu.

in asta constfl slujirea lui Dumne zeu.Celcare slujegtg

cel care se sacrificd,, este primul care are de c6gtig:at.

A ne manifesta iubirea inseamn[ a-l sluji pe Dumnezeu.

tg4 135
T!]ODOR VASILE

ln speranla ci, v-am captat atenlia cu aceste c0teva

pasaje extrase din lucrarea Maestrului Peter Deunov, v6
IZYORUL BINETUI
invit s[ descoperili mai departe, singuri, intreaga valoare a
acestei lucr6,ri de exceplie.

Izvorul binelui - o carte pe care o recomand tuturor

acelora ce au curajul sa inleleag[ c5, Iubirea gi Credinla
reprezinti principalele trepte ale evoluliei noastre, aici, in intr-o zi delasfdrgitul anului 1944, un birbat a sosit la
efemera noastrd gedere, in aceste vremuri" pe acest P6mAnt. Izgrev'.Yenise in fugfl gi gdfAia. Era gr[bit.
impflrt[gesc intru totul p[rerea Maestrului Deunov
-Spuneli-i maestrului cd vreau si,-i vorbesc!
referitoare Ia suferint4 nu consider suferinla drept o
pedeaps[, nici o plat[ sau un sacrificiu care vine in urma Acest om ezitase intreag:a via![ intre $coala Divind 9i
unui bun oblinut sau unei realiz5ri. Ea reprezinta mai lume. Acum alesese.
degrab[ o leclie Ei putem sc[pa de suferin![ invildndu-ne
leclia ;i evoludnd c[tre o etapd, superioard. Fiecare dintre Discipolii l-au anunlat pe maestru,
noi venim aici cu o anumitE misiune gi, pe parcursul -Un om vrea s6-!i vorbeasc5".
existenlei noastrg avem de inv[!at, de glefuit...
Maestrul a pflstrat indelung tlcerea, apoi a zis incetigor,
Ca piatra sd fie neted[. trebuie prelucrata, glefuit[.
[...] Dupa fiecare incercarg fiinla omeneascd, dob0,ndeste -Spuneli-i c5, s-a terminat deja concertul.
ceva bun.
$i a repetat incet'
Citifi-o gi dup[ ce ali parcurs-o ldsali sE treaci, o rrreme,
-Concertul s-a terminat deja.
pre! de o sdpt[rn0n[, o lun[... doui... apoi recitili-q c[utali
*
s[ privili dincolo de cuvintele scrise, l[sa!i-v[ deschigi sd
prinili mesajul Maestrului Deunov. Ya merita!
in dialogurile adunate sub titlul Izvorul binelui. maes-
Pace, Lumin[ & Iubire! trul aruncE o ultima privire spre drumul parcurs, reali-
'* --- )€-*+rgr- -/'djo:d * zeazd.o sintez6,, face o noui evaluare, aduce l[muriri despre

*
$coala Iniliatici lzgrev (,Rdsflrit de soare), infiinlatE de Peter
Deunov (n.tr.).

t2 l3
 t
t
g
PATER DDUNOV

*s tot oe spusese, se opregte Ia esen!& gi Ie d6 discipolilor ulti-

t
d mele indicalii.

Aceste dialoguri, precum gi invalitura maestrului

reflectd lumea perfect[ din care a provenit viala pur[ gi
sacrd, spre care ne conduce.

Yiala aoeasta vine acum pentru toli fralii.

I
 Masellih 9i le di' discipolilor ulti-
MAREA CAUZA PRIMORDIATA
o,ecun 9i inv[![tura maestrului
a Provenit, viala Pur6 9i
i1iotut,
Binevoiegte sd mi te ar6!i
Pentru toli
fralii' dupfl cum !i-e voia.
/il0oun

A nins cateva zile in gir. Totul a disp[rut sub o mantie

alba. Casele din sat aproape nu se mai vedeau'

Dupi ce au cur[lat aleile, discipolii au intrat in casfl

s5, ia masa. in pofida zhpezTi,veniser[ mulli vizitatori.
Am
m&ncat am ca,ntat cdteva cflntece 9i am ie9it. Aerul era rece,
curat, intaritor. Maestrul a inspirat addng 9i-a plimbat pri-
virea in jur, a indreptat-o spre cerul albastru qi s-a oprit, in
sfflrgit, la felele preocupate ale celor prezenli'

- Totul este de la Dumnezelt,a zis el.

A fost intrebat unde se g:[segte Dumnezeu'

- ln aer. Dumnezeu ili d[ via![ prin aerul care intr6 in

tine. Dumnezeu - Marea Cauz6 Primordiala - se g[se9te in
ap6, in lumina, in pfline. Trflili in Dumnezeu. Dumnezetvd"
iubegte prin lumina lui, vi m&ng6ie. Dumnezeu ni se arati
prin soare, prin roadele p[m6ntului, dar noi nu-l inlelegem.
c&nd ne simlim sl[bi!i, Dumnezeu este in acea slabiciune. se

l5
 ;
PETER DEUNOV
$
int6mpl[ s[ ne credem foarte independenfi, dar, in realitate,
in acele momente, suntem in eI qi ii sinlim independenla.
C&nd ne credem puternici, Dumnezeu ne aqazh la celilalt
pol sldbiciunea, iar cdnd devenim smerili, ne inal![. Ce neli-
mitat[ este inteligenla care se g:0ndegte la toli agtrii din
univers! Exist[ o adiere pl&cutd pe care o numim suflarea
Domnului. Pentru mine, ziua are sens in m[sura in care il
vdd pe Dumnezeu ascuns in natur6.

I
,!rnFDDUNOV

p$nllhs \e o""dem foarte independenli, dar, in realitate,

yrncale
1oluot", suntem in el gi ii simlim independenla. IUBIREA CETUI UNIC
ne
C0nd ltt\t puternici Dumnezeu ne agazi, la cel[lalt
fl0lslibicluneq, iar cdnd devenim smerili, ne inal![.
neli-
Ce
este i\teligenla
,itatb care se gflndegte la toli agtrii din
rtrivors!llEa o adiere placuta pe care o numim suflarea
flomnulut' "e\tru mine, ziua are sens in m[sura in care il
Dunnu?eu
r,fidPe ascuns in natur[. in unele zile, casa Temelkov era plin6 de invitali.
Oamenii veneau nu numai din oraE, ci gi din cele patru colluri
ale !6rii. Fiecare voia s[-l vad[ pe maestru, s[ vorbeasci, cu
el, sa primeascft sfaturi gi incurajdri. Maestrul ii primea pe
vizitatori unul cdte unul sau in g:rup in camera lui mica, ii
asculta qi vorbea cu ei.

Mesele erau luate in firesg ca

comun. Totul se f6cea
intr-o familie. Mica sufrag:erie abia ii adipostea pe invitali.
Surorile se ocupau deservit la mas6. Dup[-amiaza, asa cum
era obiceiul, c0ntam gi apoi incepeau disculiile.

Un frate a intrebat,

- Ce ar trebui sd fac[ fratii si surorile la aceste

evenimente?

Maestrul a rispuns,

-S[ studieze conferinlele cursurile de la inceput gi s[

Ei
le aplice. Fiecare cuvdnt a fost rostit cu ocazia unei combi-
nalii specifice a planetelor gi Soarelui. Ne afl6m sub influ-
enla corpurilor ceregti, a PimAntului a Soarelui, a soarelui
central. La fiecare pozilie a acestora trei gi la cea a tuturor

t7
F
PETER DEUNOV

celorlalte corpuri ceregti, ideile cuv0ntul divin se mani-

festa intr-un mod aparte.

Apoi Maestrul a explicat'

- Dumnezeu le-a dflruit tuturor fiinlelor tot ce le

trebuie. Dar, in anumite momente, sufletul omenese trece
dintr-o stare de conqtiinld in alta. in aceste faze tranzito-
rii, congtiinla omului se cufundi in intuneric pdnd cdnd
intr[ din nou in congtiinla divin[, in iubire, unde e lumind
gi bucurie. Este necesar ca omul s[ treacE prin aceste etape
intermediare, o condilie pentru evolulia lui. Trecdnd prin
aeeste etape intermediare, omul se gisegte tot in domeniul
iubirii, dar norii congtiinlei sale il impiedici s[ vad[
lumina. Trebuie s[ gtili c[, atunci cdnd sunteli trigti, v[
aflali pe cale s[ treceli dintr-o stare de congtiin![ in alta.
Aceastd trecere de la congtiinla omeneascd la cea divind
aduce intotdeauna ceva nou.

Cineva & spus:

- Suferinlele m5, coplegesc.

- Cu c8t suferinlele sunt mai mari gi mai durabile, cu

atflt stdrile de bucurie qi de iubire care Yor veni ea urmare
a celor dint0i vor fi mai mari gi mai intense. Lucrul acesta
se poate verifica, nu e ceva abstract, este gtiin!6.

Omul trebuie si vad[ iubirea divind chiar in cele mai

mici lucruri. C6nd a creat lumea, Dumnezeu purta omul in
mintea, in inima gi in sufletul lui. De aceea omul trebuie

I l8
PETER DEUNOY
celorlalte corpuri ceregti, ideile, cuvdntul divin se mani-
festl intr-un mod aparte.
Apoi Maestrul a explicat'
- Dumnezeu le-a d[ruit tuturor fiinlelor tot ce le
trebuie. Dar, in anumite momente, sufletul omenesc trece
dintr-o stare de congtiin![ in alta. in aceste faze tranzito-
rii, congtiinla omului se cufund[ in intuneric p0n[ cdnd
intrl din nou in congtiinla divin6, in iubire, unde e lumin[
gi bucurie. Este necesar ca omul s[ treae6, prin aceste etape
intermediare, o condilie pentru evolulia lui. Trec0nd prin
aceste etape intermediare, omul se gisegte tot in domeniul
iubirii, dar norii congtiinlei sale il impiedicd sa vada
lumina. Trebuie s[ gtili c6, atunci c&nd sunteli trigti, v[
aflali pe cale s[ treceli dintr-o stare de congtiinll in alta.
Aceasti trecere de la congtiinla omeneasc5, la cea divind
aduce intotdeauna ceYa nou.
Cineva & spus:
- Suferinlele m[ coplegesc.
- Cu cdt suferinlele sunt mai mari 9i mai durabile, cu
atdt st[rile de bucurie gi de iubire care Yor veni ca urmare
a celor dint8i vor fi mai mari gi mai intense. Lucrul acesta
se poate verifica, nu e ceva abstraet, este gtiin![.
Omul trebuie s6 vad[ iubirea divinl chiar in cele mai
mici lucruri. CAnd a creat lumea, Dumnezeu purta omul in
mintea, in inima gi in sufletul lui. De aceea omul trebuie
18
IZYORULI]INELUI
s[ considere crealia lumii un act sf8nt de iubire gi s[ fie
pregatit Ia toate sacrificiile pentru Creatorul lui.
Cdnd egti singur, pS,rdsit de to!i, trebuie sd gtii c[ Unicul
este alituri de tine. Dumnezeu ili
va spurro:,,Nu te nelinigti,
nu eEti sing:ur. Sunt cu tine". N-ai trait acea singur[tate
cumplit[.
Unica fiin!6 care, intotdeauna, clip[ de clip6, se gdn-
degte la noi gi nu ne uit[ niciodat5, este Dumneze\.
Toate suferinlele, toate ororile vielii exist[ ca sd putem
trdi marea iubire divin[ gi s[ gtim ci marea providenld ne
poate elibera de aceste suferinle gi necazuri. Asta vom in!e-
lege intr-o zi.
Toate suferinlele prin care treceli acum exista, ca s6-l
puteli eunoagte pe Dumnezerr,carrza primordiald,, gi, cdnd il
veli cunoagte, va api,rea bucuria.
Un om crede c[ a fost uitat. Aceasta este o conceplie
fals6. Nimeni nu ne poate elimina din congtiinla divin[. Din
momentul in care omul admite cE este o fiin!6 separat6,, gi-a
creat singur nefericirea.
Una dintre calit[lile omului inteligent este curajul. Nu
se gdndegte la ce i se va intdmpla,Ia ce vor spune oamenii
despre el.
Forla omului consti in credinla lui in ordinea divin[. in
exterior, Dumnezeu se indep5"rteazfl de noi ca sd, nu ne deran-
jeze, dar in interior p[trunde in noi ca s[ ne incurajeze. in
l9
 PETER DEUNOV

Iume pot s[ se producd perturbdri de tot felul, oamenii pot s[

cad[ gi s[ se multe ori, dar nu conteazi situalia lor,
ridice de
cici Dumnezeu rEmdne acelagi fa![ de ei. Mori, Dumnezeu
are incredere in tine. Faci greqeli, Dumnezeu are incredere
in tine.

Toate suferinlele Ei bucuriile au ca origine iubirea

divina. De ce? Pentru ci,, nefiind in stare sa-i inlelegeli
iubirea, treceli prin suferinle.

Nu exist[ bucurie mai mare decdt cea care vi" ajutd s[

congtientizali c[ tr[i!i, c[ existd cineva unic care v[ iubegte.
Yd spune in sinea voastr6"',,Nu v6 fie teama, voi ordndui
totul pentru voi. intr-o zivel,i primi binecuvf,ntarea mea".
Daca veli ajung:e intr-una dintre lumile superioare, veli
g[si multe fiinle care v[ iubesc gi vd trimit gdnduri bune.

Cel care inlelege iubirea lui Dumnezeu nu intreab[ ce

este Dumnezeu. Daci ali aduna la un loc iubirea intregii
omeniri, a tuturor oamenilor sfinli, buni gi drepli, a tuturor
ingerilor gi divinit[lilor din cer, toati aceastb iubire
ar reprezenta doar o parte microscopic[ din iubirea lui
Dumnezeu.

Am Spus: ,,Binecuv0,ntafi sunt oamenii pentru c5,

Dumnezeu ii iubeEte'. Nefericirea voastra st[ in faptul c[
nu gtili c[ v[ iubegte. Yi se cere un lucru' sd fili congtienli
c[ CeI eare v[ iubegte faee totul pentru binele vostru.
Iubirea lui Dumnezeu consti in ceea ce d[ruieqte fi,r[
incetare. Aceasta se numegte influx, o scurg:ere a Lui in

I 20
 IZVORUL,BINELUI
felul oamonii not s[ intrerupt viala igi pierde sensul.
,o0r'u'rtot noi. Cflnd aoest proces este
f/ dotnu
oontruza situatia lor,
nnt' *to
Atdta timp c&t acest influx al vielii Sale in noi este prezent,
tu ei,
Mori, Dumnezeu triim gi ne bucurim.
De ce v-a creat Dumnezeu? Ca sd aiba pe cine iubi.

afl[m pe p[mdnt? Ca sd inva![m s[-l iubim pe

De ce ne
qiillln,;;:uffiilH;
Dumnezeu. Atdta timp c8,t omul nu e legat de Dumnezoo,
este asemenea unui cdldtor naufragiat pe o insuld pustie.
rll J,.
l"ottcea care vd ajutl s[ Numai Cel Infinit e capabil s[ inchid[ poarta r[ului,
v[iubeste. poarta condiliilor rele.
/$i lio tearnd,,
voi orondui
binecuvantarea nea". Mflrelia lui Dumnezeu nu consti in faptul cd f[ureqte
lumile
superioarg veli agtri gi universuri. E in stare s5" le creeze intr-o clip[.
Ylhirnitgdnduri
bune.
lr
C0nd egti coplegit de un necaz, toata lumea te
'rt'''''ezeu nu intreabi ce desconsidera gi ai nevoie de un mic sprijin. Toli cei care trec
t,.
rr lrrrloc
iubirea intregii pe l6ng[ tine iqi dau cu p6rerea',,Din acesta n-o sd, ias[ nimic
bun". Dar Dumnezeu, Creatorul universului, igi opregte
huni$i
drepti, a tuturor
uiL,
to[t{ aceastl iubire lucrul Siu, coboar[ pflnfl la tine f[rd s6-l vezi gi-!i spune la
din iubirea lui ureche,,,Nu-!i fie teama, nu te descuraja. Te voi ajuta. Chiar
azi ili voi rOndui treburile". $i iat[ cb te bucuri. Acestea
tlfitoaruenii
pentru c[ sunt lucrurile insemnate pe care pe savdrgegte Dumnezeu,
toil$tr[
sta in faptul c[ acesta este marele adevir.
lmru,s[
fiti congtienli
fiinle in inimile
Yorbesc despre Dumnezeu care vine la
binele vostru.
lor disperatg grele de tristele. ii ridic[ pe cei chzttlipOnd la
htrleace
d[ruieste f[r6 inillimea eongtiinlei divine, pentru ca gi ei, ca toatfl lumea,
o scurg€ro a L,ui in sd poatd respira aerul pur gi s6 primeascblumina divinfl.

2l
IF

PETER DEUNOV

Fiecare suflet este o formi specifici prin care se mani-

fest5, congtiinla divin[. De aceea Dumnezeu vegheaz["
asupra fieclrei forme ca asupra unei flori delicate, pentru
ca Divinul s5, se poatd manifesta prin ea. Ce este binele
etern? Deoarece izvorul este format din pie[turi nenum6-
rate care vin constant binele etern este creat de nenum[-
rate binefaceri mici eareizvor[sc neincetat.

Cel Mare are o calitate aparte, ii atrag:e cu cea mai mare

for!6 pe cei care il urisc cel mai mult.

R[ul in lume este generat de neinlelegerea condiliilor

in care ne gisim. Dumnezeu nu se sup[ri pe noi pentru g:re-
gelile pe care le facem. Ele ii ofer[ posibilitatea s6-gi arate
mila gi si le eorecteze. Dup[ cinci-gase ani, veli constata
consecinlele gregelilor voastre gi Ie veli indrepta.

Un om construiegte o casfl frumoasd gi o inchiriazl"

unor persoane care, intr-un an, o stric6. Traduc, Dumnezeu
a creat lumea foarte inteligent, dar noi, oamenii, o stria[m gi
cdutdm cavzapentru aceasta in afara noastrd".

Iregea Spull€: Dumnezeu iubegte toate fiinlele la fel, dar

nu toate se folosesc de iubirea Lui. Unii pricep asta, allii nu.
Dumnezeu ii iubegte pe oameni la fel ca pe ingeri, doar cd,
ingerii sunt conEtienli de iubirea divin[ gi o primesc, in
timp ce oamenii nu sunt intotdeauna congtienli de ea.

Imaginali-vi ci nigte fiinle ignorante gi-au construit o

cas[ avOnd doar o fereastr[ foarte mica, pe c0nd casa altor
persoane are ferestre mari care las[ s[ intre mult[ lumin6.

I oo