De acelagi autor

ARYANAHAVAH
Inuaki, reptilianul din mine
Dezviluiri tulburdtoare despre
trecutul, prezentul gi viitorul PdmAntului

Cristofor
Magul din Catptr Inuaki, reptilianul din
rnine
Via{a pe Pimf,nt... incotro?
Viitorul omenirii gi Pimdntului Carteaa doua
2009-202r
De la Zamolxe spre noua eri

ln curdnd revista on-line:

vrvvw.aryanahavah.ro

aa
ORFEU 2OOO

BUCURE$TI
 Coperta:
On the carnirral waves in gold de ANNA RAVLIUC
Motto

Scoate-li masca de pe fald, egti doar tu c:u tine insuli;

tnchide ochii spre a nu vedea, uitd ceea ce te-au fnvdlat
alyii,
anuleazdJi ego-ul Si cufundd-te tn abisul din interiorul
tdu.
Acolo stai mut Si surd gi crede cu toatd tdria tn ceea ce
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom0niei simli;
HAVAH,ARYANA , , deschide-li sufletul pentru cafloarea Adevdrului sd poatd
Inuaki, reptilianul din mine : de la Zamolxe spre noua tnflori in inima ta.
eri / Aryana Havah. - Bucuregti : Orfeu 2000,2009 Numai agavei deveni OM.
ISBN 97 8-97 3 -1986-09-8

159.961

@ Editura Orfeu 2000, Bucuregti

rsBN 978 -973 - 1986 - 09 - 8

Tipografia
SHIK &'$TEF/IN
Strada Nicolab Drlgan nr. l0
Sector 5, Bucureqti-Romdnia
 Este inutil s[ vd povestesc inci o dat[ despre David.
El a devenit cunoscut qi indrdgit datoritd puritdlii sufletu-
lui sdu gi acuratefei mesajelor sale. Dovadd in acest sens
stau sutele de mesaje primite pe adresa redaofiei. Intere-
sant este faptul cd toat[ lumea care a venit in contact cu
tematica cdr[ii Inuaki, reptilianul din mine, a reaclionat
pozitiv. Deqi inilial am crezut ci va fi un subiect contro-
versat, neinleles, am constatat cu uimire cd feed-backul
primit consta preponderent in solicitarea a noi 9i noi
informalii qi nicidecum in contestarea celor prezentate.
Acest fapt m-a fbcut sd imi pun intrebarea dacd nu cumva
noi, locuitorii acestei fdri, am inceput sd ne trezim. Poate
Divinitatea, printr-un miracol, a reuqit sd ne ridice vdlul
gros al ignoranfei qi sd ne facd intr-un mod numai de Ea
qtiut, sd ne congtientizdm gi sd ne regisim sufletul qi inte-
gritatea nafionald.
Dialogul.redat in aceastd carte qi pe care l-am purtat
pe parcursul celor c6torva int6lniri pe care le-am avut cu
aceastd fiin!6 de lumin6, l-am structurat in trei pdrfi, cu
intenfia de a comasa informaliile sub forma unor capitole.
David mi-a spus sd vd transmit urmitorul mesaj qi vi-l
redau exact aga cum mi-a fost transmis:
<Noi oamenii am fost inv6lafi sd cdutdm Adevdrul in
gurile celor din jurul nostru, sd il cdut[m pe Dumnezeu in
cer, sd spunem cd suntem oameni 9i cd suntem supuqi
gregelilor, si facem rdu qi apoi sd cerem iertare gi sd ne
punem mdgti pe fald., spre a pldcea celorlalli. Acum
aceste invitdturi trebuie sd dispar6. Adevdrul se afl6 in
noi, la fel ca gi Dumnezeu, suntem oameni, dar suntem
16sa!i spre a fi desdv6rqifi; trebuie sd facem bine, pentru
 De la Zamolxe la noua erd, 8

ca binele sd se intoarci inspre noi $i trebuie sd devenim

noi ingine, pentru a deveni cei ce am fost. Nimeni, nici eu
gi nici alfii asemeni mie nu trebuiesc ascultali orbegte.
Cuvintele trebuie sI treacd prin suflet qi nu prin minte,
I
cdci in inimi se afla Locul Sfhnt al Adevdrului. Acolo
Aryana: Bund David.
mintea nu are acces gi nici o altd minte nu poate ajunge.
David: $tiam cd ai sd md contactezi. Am visat asta qi
Aqa cE v6, zic voui ascultafi cu sufletul, infelegeli cu
apoi l-am intrebat pe Aghton dacd este adevdrat, iar el
inima gi trni{i in Divinitate.>
mi-a rdspuns cd da, cdci avem ceva important de discutat.
A: Adevdrul este cd editorul meu, care a primit mesaje
de la diverse persoane, a venit cu ideea. Ba chiar a verificat
cu ajutorul unui prieten ce posedd capacitilli deosebite,
necesitatea contactdrii tale qi s-a dovedit afrreald" Aqa cd
nu pot spune cd este meritul meu. Eu rimdsesem la ideea
cd ne vom revedea dttpd2}l2.
D: Da, dar totul este in continud miqcare qi expansiune
qi toate se pot schimba sau modifica. Credeam cd ai
infeles acest aspect! Dacd ar fi sd md intrebi acum, ti-ag
spune cd aceasta este ultima noastrd intrevedere, dar cine
poate gti exact...
A: Ar fi trebuit sd inleleg multe, dar de... natura umand.
Vreau doar sd ifi spun c[ Inuaki a avut succes. in sensul
cd a fost cititd de foarte multd lume qi culmea, spun asta
in sens pozitiv, insd cu uimire, cd a fost inleleasd qi
recepfionatd in adevdratul ei sens.
D: Era gi normal. Sunt informalii reale qi corecte qi de
aceea ele penetreazd,logica qi raliunea 9i ajung la suflet.
Iar sufletul omr:lui nu poate fi amdgit sau pdcdlit cu vorbe.
El qtie Adevdrul. Dacd am reugi sd ascultdm doar de
suflet atunci toate faptele noastre ar fi fbcute dup[ Codul
Legilor Universale qi in concordanld cu Matricea. Asta ar
insemna cd aici pe Pdmdnt sd poat[ fi instalat Raiul.
A: Raiul Biblic?
D: intr-un fel. Raiul este atunci cdnd Omul devine
Dumnezeu qi Dumnezeu devine Om. CAnd toate faptele
 De la Zamolxe la noua erd 10
noastre vor fi fXcute in concordantd cu Gdndirea Divin6,
cdnd informafiile pe care le vom materializa vor fi luate
direct din Matrice qi cAnd toli vom funcliona la unison,
atunci acest rai se va putea gdsi qi aici pe Terra.
A: $i va veni o astfel de vreme?
D: Mai cur6nd decdt crezi qi in ciuda eforturilor pe
care le depun unii de a nu se schimba nimic. Apropo de
ru| La gcoald preotul ne-a povestit de cdderea din Rai a
lui Adam gi Eva. Bineinfeles cd este doar ca exemplu.
A: Adicd in sens metaforic.
D: Da. De ce crezi cd, dintre toate animalele planetei
s-a ales un garpe, adicd o reptild. De ce nu un leu, sau un
elefant, sau o vulpe.
A: Nu m-am gAndit la asta!
D: Pdi vdd cd nimeni nu prea s-a gdndit la asta! Tocmai
o fiinld reptiliand a fost numitd pdcdlitor de suflete.
Strdbunii nogtri au scris acest lucru qi ni l-au transmis aga
cum au putut, spre a fi informafi, insd noi nu am inleles
mesajul.
A: Ai folosit cuvdntul Dumnezeu; te refereai la Dum-
nezeu coordonatorul acestui univers gi nu la Dumnezeu
Creatorul.
D: Da. Asta am vrut sd spun.
A: Adicd noi trebuie sd devenim Dumnezei gi nu
Creatori?
D: Ar fi bine si devenim direct Creatori, dar nu se
poate. Creatorul este Dumnezeul Suprem, Originea,
Absolutul. Noi incd nu putem fi ca el. Noi trebuie s6
devenim Dumnezei. Asta este prima etap5.
A: La care Dumnezeute referi?
D: La coordonatorul universului nostru.
A: $i inuaki sunt Dumnezei sau Creatori?
D: Ei au manifestarea de Dumnezei, dar sunt qi mulfi
care au inceput sd capete pplente,de Creator. Dar asta
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua II
este altd dissutie.
A: Dar totuqi, nu se Pot sdri etaPe?
D: Nu. Cum vrei sd compui muzicd dacd nu qtii notele?
A: Exact asta vorbeam deundzi cu un prieten qi mi-a
spus cd poli face orice daciintrd in tine o entitate care
posedd anumite caPacitdli.
D: $i str6daniata unde este? Meritul tdu? G6ndeqte-te
cd entitatea care ar trebui sd ili transmitd acele daruri, a
fost la rdndul ei om gi s-a perfecfionat intr-un anumit
domeniu, adicd a muncit. Poate a fost chinuit, ridiculizat,
poate nu a avut familie spre a reuqi sd dobAndeascd acele
capacitdli. El a depus efort'
A: Existd entitdti care au aceste capacitdli dar care nu
au fost oameni?
D: Nu, cdci ele se capdta in contact cu vibra{ia p5mdn-
tului, adicd sunt insuqiri pdm6ntene. Pentru a pleca cu ele
in Matrice trebuie mai intdi sd le dobdndeqti prin
invdfare. Dacd totuqi vine o entitate superioard qi !i le
<imprumut6>, atunci le poli folosi doar temporar qi nu le
poli lua cu tine in Matrice, nu reprezintd strddania ta.
A: Dar sunt oameni care sunt analfabefi 9i posedd
anumite daruri, pot face tratamente, pot vorbi in limbi
strdine...
D: Aceste capacitdli le au fie pentru cd au avut acces
la ele in alt6 viald qi se activeazf, temporar, fie pentru cd
beneficiazd de sprijinul unor forle superioare in vederea
realizdrii unei misiuni. In acest ultim caz, la plecare nu le
pot.lua cu ei in segmentul matricial, deoarece ele nu sunt
ale lor, ci le-au fost date.
A: Sd presupunem cd cineva a fost chirurg in ultima
viafd gi acum wea sd ajungd tot chirurg. Nu iqi poate
. accesa conqtient zestrea?
D: Nu. El trebuie sd treacd prin procesul invifdrii.
Dacd este o entitate evoluatd, va avea aqa-zise inclinafii.
 erd
De la Zamolxe lq noua 12
Dac[ nu, el va trebui sA munceascA la fel de mult ca
oricare, ca qi c6nd ar face pentru prima oard cuno$tin!6 cu
subiectul. Existd insd o diferenfd. Cei care au mai fost
cdndva chirurgi, in oricare din viefi qi gi-au fbcut treaba
corect, vor avea o mai mare ddruire in a-qi practica
meseria. Ca qi cum at avea un har. Ei vor qti instinctiv ce
afecfiune are bolnavul gi cum sd procedeze, insi exem-
plul tdu nu este bun, cdci dacd oamenii ar inlelege cd
bolile sunt aten{iondri, dacd ar lua singuri mdsuri, atunci
nu ar trebui sd mai ajungd la chirurgi.
A: Dar totugi poli beneficia de ajutor dacd ai nevoie?
D: Da. Trebuie doar sd ceri gi sd crezi cd vei primi.
A: Adicd dacd eu mAine vreau sd operez pe cineva qi
primesc energia unui chirurg o pot face?
D: Teoretic da. Dar aici trebuie sd intervind capacita-
tea ta de a discerne ceea ce este corect. Dacd tu vroiai sd
ajungi doctor ar fi trebuit sd inveli, sd capeli experienfd,
sd te strdduiegti, sd depui efort. Tu nu ai frcut nimic in
sensul acesta. Ai stat gi ai citit cdrfi de psihologie, te-ai
plimbat, te-ai uitat la televizor, ai fost in vacanle qi brusc
!i-a venit ideea de a fi chirurg. De ce ai aceastd dorin!6?
Tu trebuie sd vezi sub ce formd !i-a venit ideea. Dacd este
izvordtd din invidie, orgoliu, lene sau orice altd vibralie
materialistd, atunci cu siguranld nu va veni nici o entitate
sd te ajute.
A: Sd zicem cd sunt pe o insuld pustie qi trebuie si ajut
un om.
D: Atunci da. in acest caz dacd Matricea considerd cd
omul in cauzd"trebuie ajutat, vei beneficia de sprijin.
A: Dar dacd eu vreau sd devin chirurg, mdnat[ doar de
dragostea de oameni qi nu mai am timp, atunci pot primi
acest ajutor?
D: Dacd nu mai ai timp atunci inseamnd cd nu face
parte din misiunea ta. Lasd aceastd meserie in seama
Inuak: Reptilianul din mine Cqrtea a doua 13
celor ce au pornit deja pe cale. Trebuie sd infelegi cd
fiecirei entitdfi ii corespunde o anume inclinafie. Nu poli
practica odatd toate profesiile de pe Terra. $i in viitor
fiecare va avea locul sdu bine stabilit. Va mai dura ceva
timp pdnd cdnd vom fi cu tofii Dumnezei. Doar atunci
vom fi capabili si credm orice, oricdnd. Tu crezi cd mie
nu mi-ar fi fost mai uqor s5 il rog pe Aghton sd scrie in
locul meu? Asta ar fi insemnat insd si nu pot scrie decdt
atunci cdnd el era prezent. Aqa cd am ales sd invif. $i eu
am avut nevoie de exerciliu. Am invdlat sd imi coordonez
mdna, sd imi folosesc ochii gi funcliile creierului. Este
necesard invdfarea. Terra, ca qi celelalte planete, sunt
gcoli. Noi sosim pe ele special pentru a primi lecfii gi a
progresa. Nimic nu este fdrd rost. Dacd nu am mai avea
nimic de invSlat atunci nu ar mai trebui sd sosim la
incarnare.
A: Tu cu ce o sf, te ocupi in viitor?
D: Eu vreau si md ocup cu creqterea plantelor. Ag vrea
sd aduc pe PdmAnt metoda folositd pe Inua. Poate in acest
fel vom scdpa mai repede de mdncatul fralilor noqtri.
A: AdicS?
D: A animalelor. Nu qtii c6t de rdu ne face consumul
de carne!
A: Din cavza vibraliilor inmagazinate?
D: Da; Gdndegte-te cd la transplant omul simte qi chiar
igi insugegte anumite vibrafii. $i la carne este la fel. Ea
confine memoria geneticd a animalului, a trdirilor aces-
tuia. Tu te-ai gdndit vreodatd cAt suferd o pasdre inchisd
qi chinuitd? Ce trdiri are ea in momentul morfii? Dacd
mdcar cei ce le ucid ar vorbi cu ele, le-ar mullumi, le-ar
incuraja, ar fi pulin altceva. Tot rdu ar fi, dar nu chiar aga.
Eu stau acum in afara oragului qi am avut ghinionul sd
particip la tdierea porcului bunicilor. Adicd nu am asistat
la tdiere, dar am auzit disculiile cu cdteva zile inainte.
 De la Zamolxe la noua erd 14
Vasi, cdci a$a il chema, era prietenul meu. in fiecare zi
vorbeam cu el $i ii duceam mAncare. ii aduceam de la
qcoald restul de corn qi ii furam mere din beci. Am
incercat sd vorbesc cu ai mei, sd le explic, insd au r6s de
mine, a$a cA m-am dus la el gi am inceput sd il incurajez,
sd ii cer iertare. Este pdntre pulinele ddfi c6nd am pl6ns
gi mi-am spus cd vreau sd fiu din nou pe Inua. imi
doream sd mor spre a putea pleca de aici. Am rugat chiar
Matricea sd md ajute. Aghton a fost insd cel care mi-a
explicat cd oamenii trebuiesc convingi prin fapte gi
exemple. Ei nu qtiu dec6t ceea ce le-au ldsat inaintaqii lor
gi de aceea fac aceste lucruri. Tot el mi-a promis cd Vasi
va ajunge intr-un segment mai evoluat qi cd nu va mai
trebui sd treaci prin acest gen de experien!6. Asta m-a
linigtit, insd a apdrut o altd problemd atunci cAnd ai mei
md obligau sl ii qi mdndnc carnea. Tot Aghton m-a
salvat, cdci m-a ajutat sd fac pancreatitd gi era sd mor.
Am ajuns la spital qi am dat de un doctor deosebit care
are aceleagi capacitdfi ca gi tine. Am stat mult de vorbd cu
el. Chiar m-a recunoscut qi m-a intrebat dacd nu cumva s-a
scris o carte despre mine. El le-a spus pdrinlilor mei cd de
acum inainte trebuie sd lin regim. Toatd vi4a. $i sI merg
din cAnd in c6nd la spital, la control. Asta este un lucru
bun, cdci mi-a spus cd mf, va interna citeva zlle qi vom
mai putea sta de vorbd. $tii asta cu mdncatul cdrnii vine
tot de la anunnakki.
A: Da, spuneai cd ei consumd doar carne.
D: Tu ce ai simfi dacd ar veni un anunnakki, care este
mult mai puternic ca tine qi 1i-ar lua copilul sI il taie de
Crdciun?
A: Nu se compar6. Animalele au fost ldsate spre a fi
sacrificate.
D: De cine? Cine a spus asta?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 15
A: Este o perpetuare a unui obicei strdmogesc. Vine
din vechime.
D: Adicd de vreo 6500 de ani, de cdnd anunnakki s-au
gdndit sd ne creeze anumite curente esoterice qi religioase
spre a ne manipula.
A: Bine, dar tu mdncai carne c6nd erai la Bucureqti.
D: Da, cdci mi-au dat-o de mic, insd nu am cunoscut
trdirea animalului. $tiam cd este ddundtoare carnea, dar
pentru a infelege exact de ce a trebuit sd inv5! leclia. Dar
a fost ur6t. $i acum imi vine sd pl6ng! Nu mai vreau
astfel de leclii! Noroc cu doctorul de care !i-am vorbit,
altfel nu gtiu ce md frceam. Este un om special. In ultima
lui incarnare a fost tot medic, insd in altd.1aft. Acolo a
frcut multe descoperiri. Nu pot sd ili spun c6t de bucuros
a fost sd md cunoascd. Chiar a pl6ns.
A: Multd lume ar vrea si te cunoascd.
D: Md vor cunoagte cdnd va trebui. Deocamdatd mai
am de luptat cu moqtenirea ldsatd de primul David. Cand
insd va sosi vremea voi putea vorbi tuturor. De altfel cei
ce vor sd md cunoascd o pot face qi aqa.
A: Este insd un domn pe nume L B., care este foarte
ataqat de tine qi care cred cd ar trebui sd te cunoascS.
D: Spune-i acestui domn cd nu trebuie sd md cunoasc6,
deoarece noi ne qtim deja. Am vorbit deseori. El m-a
intrebat diverse lucruri qi eu i-am rdspuns.
A: Tu rdspunzi tuturor celor ce te intreab5?
D: Nu. In ultima vreme au fost foarte multe intrebdri gi
chipuri care imi veneau in cap. incd iru gtiu cum sE le
rdspund tuturor in acelaqi timp qi de aceea l-am rugat pe
Aghton sd o facd in locul meu, mai ales cd uneori sunt
chiar ocupat, imi fac lecliile sau inv6!, dar domnului B.
i-am vorbit de c6teva ori, mai ales cd ne qtim bine. De
mult timp.
A: Din altdvia/td?
 De la Zamolxe la noua erd 16
D: Da. Dar aceste informafii sunt doar pentru el $i
cdnd va trebui sd afle aceste lucruri le va afla.
A: $tii, el se ocupi cu l;,rezirea congtiinlei dacice. Nu
gtiu dacd ai auzit de daci.
D: Nu temeinic, insd acum Aghton imi arat[ imagini.
A: Ei au fost strdbunii nogtri. Inilial Romdnia s-a chemat
Dacia.
D: Lasd-md sd aflu mai multe informalii spre a-!i
putea rdspunde.
A: Referitor la hrand, spui cd noi ar trebui s5 devenim
vegetarieni?
D: Da, vom deveni vegetarieni.
A: Dar sunt multe persoane care nu pot renunfa la
carne!
D: Vom renunfa la carne in curind. Este programat.
Este o noud stare de conqtiinld la care trebuie sd ajungem
qi cAnd va sosi momentul o vom face cu tofii.
A: $i cei care nu o vor putea face?
D: Tofi cei ce vor rdmdne vor putea face acest lucru,
insd fiecare in timpul lui. Nu trebuie sd fie nimic impus.
O vor face atunci cdnd va trebui gi cdnd vor simJi c[
trebuie sd o facd.
A: $i vom mdnca legume crude?
D: Cum vom vrea. Crude sau preparate, nu conteazd.
Important este ceea ce ne'oferd hrana qi nu modul cum o
consumdm. Dar mai este p6nd atunci!
A: Totugi carnea aduce un mare aport caloric. Este
hr5nitoare. Omul ar trebui sd consume mai multe legume
pentru a suplini diferenla, iar asta inseamnd cd ar trebui
sd existe mai multe culturi de acest gen qi nu prea vdd
cum.
D: Pdmdntul are suficient spafiu pentru a fi semdnat.
Gdndeqte-te cd in locul pdqunilor pentru animale am
Inuak: Reptilianul din mine Cqrtea q doua 17
putea cultiva legume gi fructe. De altfel in cur6nd omul
va incepe sE mindnce din ce in ce mai pufin.
A: $i este bine?
D: D3, cdci restul va fi luat prin hrand energetici.
A: De,unde va veni aceasta hran6 energetic5?
D: Direct din Matrice. Dar nu va veni, cdci ea vine
dintotdeauna. Noi nu vrem s[ o consumdm li de aceea
mdncdm foarte multd mdncare.
A: Pdi daci nu gtim nimic despre ea!
D: Dar ne-am interesat?
A: Cum putem asimila conqtient aceastd hrand ener-
geticd?
D: Atunci cAnd ne este foarte foame si cerem Matricei
sd ne dea energie sub formd de hrand. Putem chiar sd ne
imaginam qi ce vom primi, adici cartofr prdjifi sau orice
ne place, degi este mai bine sd ludm energia in starea ei
naturalS.
A: $i Matricea ne d6?
D: Ea ne dd orice vrem. Dar nu uita atunci cdnd ceri
de fapt tu trebuie sd qi mulfumeqti ca 9i cum deja ai fi
primit. Matricea este bucuroasd sd ne rdspundd, la fel 9i
Dumnezeu.
A: Are o aga de mare importan!6 hrana noastr6?
D: Conteazd ce introducem in organism, mai ales
pentru evolufia viitoare. Corpul trebuie si devind mai
ugor qi mai pufin dens. Acest lucru se rcalizeazd in primul
rdnd prin t.hitnb*.u alimentafiei. intdi trebuie si ince-
pem.prin a elimina carnea qi oudle, apoi lactatele 9i apoi
hrana preparatd. Aceqtia sunt primii pa;i.
A: Mai urmeazd" gi alfii?
D: Urmeazd trecerea la hrana lichidd 9i apoi elimina-
rea ei total6.
A: Am sd trdiesc s5 vdd qi asta?
D: Sigur! Va fi mai curdnd decdt crezi.
 De la Zamolxe la noua erd 18
A: Cdnd spui hrand lichidd te referi la apd?
D: Da, dar qi la sucuri din legume gi fructe. Vom avea
o lungi perioadd in care vom consuma doar hrand lichidd.
Apa este un element foarte important. Dacd qtim cum sd
o valorificdm ea ne poate ridica vibralia. Anunnakki gtiu
acest lucru gi de aceea apa este cea mai supusd atacurilor
chimice.
A: $i cu copiii; care sunt fani fast-food, ce facem? Ei
nu vor evolua?
D: Ba da, insd ei sunt cei mai bombardali chimic Ai de
aceea au cea mai grea misiune. Lor li s-a introdus genetic,
de citre pdrinfi dependenla de alimentalia actual6.
A: Cum adicd?
D: Adicb pdrinfii lor au fost supuqi unui anumit pro-
gram alimentar gi acest lucru a fost transmis urmagilor.
Dacd lucrurile ar fi l5sate aqa, urmitoarea generafie ar fi
dependentd suti la sutd de anumite produse gi obiceiuri
alimentare.
A: Sd infeleg cd lucrurile se vor schimba?
D: Da. La sfdrgitul anului 2010 ai si vezi cum copiii
iqi vor modifica singuri dieta.
A. Aqa, ca prin minune?
D: Ei, cu ajutor de la Matrice! Noi primim o noui
formd de energie qi acest lucru ne face sd percepem altfel
lucrurile. Schimbarea va veni din interior" dar la fiecare
atunci c6nd va fi timpul. Sd qtii insS cI acum este o
perioadd foarte grea. Cei ce ne conduc au intefit qi ampli-
ficat atacurile iar acest lucru ne face sd ne trezim fdcdnd
anumite fapte care qtim c6 nu sunt bune.
A: Adic6?
D: Adicd, chiar dacd tu nu mdn6nci carne, te pofi trezi
cd ifi este poftd de cdma[i.
A: $i ce trebuie sd fac?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 19
D: Sd ifi pui intrebarea de unde ili vine aceasti poft6'
Este a ta sau este indusd. intreabd Matricea dacd este in
reguld sd minAnci cArnafi, dacd ifi este benefic ai dacd
dorinla ta are corespondent de adevar la nivelul Matricei.
A: $i toli ar trebui sd facem acest lucru, adicd sd ne
schimblm obiceiurile alimentare?
D: Da, dar dacd vrem. Cum ili spuneam, este ceva ce
vine din interior.
A: Vreau totuqi si ldmurim un alt aspect' Am primit
intrebiri in acest sens. in prima carte tu ai spus cd noi ne
rugAm unui Dumnezeu pe care l-am moqtenit' Creatorul
este Dumnezeul SuPrem.
D: Da.
A: $i nu ar trebui sd ne conectdm direct la Surs6?
D: Ar trebui s6 ne g6ndim cd vrem sd ne conectdm la
Creatorul Suprem, insd conectarea se face tot prin
Dumnezeu. Vezi qi aici este o p6cdleal6 a anunnakkilor'
Ei ne-au indus ideea unui coordonator pe care l-au numit
supremul, special pentru a nu putea trece dincolo de el'
Ei ne-au spus cd el este maximum posibil 9i cd in afari de
El nu mai existd nimic. De aceea oamenii cdnd se roagd
se roagd unui Dumnezeu care este ftcdtorul Cerului qi a
PdmAntului.
A: Nu infeleg!
D: Ce vezi cAnd te uili in jos?
A: Pdmdntul.
D: $i cdnd te uiti in sus?
A: Cerul.
D: $i cui te rogi? Coordonalorului cerului 9i al
pdmAntului! Adicd te limitezi singur6' Creatorul Suprem,
cel cdruia ar trebui de fapt sd ne rug6m este Creatorul
Universal Suprem qi Absolut a Tot ceea ce a existat,
 De la Zamolxe la noua erd 20
existd sau va exista. Numai infelegdnd aceste lucruri vom
putea evolua.
A: Dar eu cdnd md rog, md rog la Dumnezeu. Doar
at6ta spun.
D: Da, dar la qcoald !i-au spus cd el este fdcdtorul
cerului gi al pdm6ntului gi tu in mintea ta ai clar acest
lucru.
A: Pe vremea mea nu se discutau astfel de lucruri la
gcoald, dar ca idee, da, vine din copildrie. De fapt ai
dreptate. Dacd md intreabd cineva cine este Dumnezeu,
rdspund fbcdtorul cerului gi al'pdmdntului. Nu gtiu de
unde vine acest rdspuns, dar clar, aqa este.
D: Este ceea ce ne-au bdgat ei in cap. Este un program
ce vine din vechime. Este o pdcdleali.
A: $i trebuie sd md rog unui Dumnezeu/Creator Uni-
versal gi nu Dumnezeului? Cum sd formulez?
D: Nu este vorba ce formulare ci de credin!5. Tu
trebuie sd inlelegi cd dincolo de Dumnezeul acesta se afla
ceva mult mai mare, atdt de mare incAt toate universurile
qi toli Dumnezeii fac parte din El. in momentul in care
vei inlelege acest lucru, mintea ta va trece dincolo de
Coordonatorul universului nostru
A: $i il va ocoli pe acesta?
D: In nici un cazl Ya trece prin El qi de acolo mai
departe cdtre Suprem.
A: Adicd md rog, rugdciunea ajunge la Dumnezeu
coordonatorul Terrei gi de acolo este transmisd la Dum-
nezeul Suprem?
D: Cam aqa. Dar nu ajunge la Coordonator. Ai spus-o
ca gi cum Dumnezeul Universului nostru ar fi un fel de
poqtaq, care di mesaje mai departe. Este vorba de o stare
vibralionald. in rugdciune tu te contopeqti cu Coordo-
natorul Universului nostru qi impreund cu El pleci mai
departe cdtre Sursd. Singurd nu ai putea face acest lucru.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 2l
De fapt tu poli accesa Matricea, ai aceste informafii, nu
gtiu de ce te mird aceste lucruri.
A: Pentru cd eu sunt o fire mai pragmaticd qi am
nevoie de dovezi clareo materiale.
D: Energia in acest moment nu poate deveni materie.
O sim{i ca energie sau nu.
A: Nu la-asta md refeream! Dacd vorbesc cu o entitate,
am pretenlia si o vadd gi allii!
D: Dar dacd ea vrea si fre vdzut6" doar de tine? Dacd
are o misiune clar6?
A: Nu m-am gdndit. Dar aici este cu dus gi intors, cici
imaginalia ili poate juca feste.
D: Credeam c5 ai in{eles in sfdrqit ce treabd ai, dar se
pare cd m-am ingelat. Oare c6t uezi cd o sd mai duteze?
Nu prea mai este timp de plimbat de colo colo qi am6nat.
A: Apropo de timp, din ce in ce mai mulli oameni simt
cd s-a scurtat timpul. $i eu la fel. Uneori am chiar
senzafia cdintfuzii undeva gi nu qtiu unde!
D: intdrzii la int6lnirea cu tine insufi. $i ceilalli la fel.
Este timpul ca fiecare din noi si igi facd alegerea.
A: Ce alegere? Mi-a mai spus cineva exact acelagi
lucru!
D: Si iqi aleagd calea.
A: Cum?
D: Fiecare sd igi pund intrebarea dacd vrea sd igi
asume misiunea de a schimba Terra. Dacd vrea acest
lucru, atunci va trebui sd se schimbe mai intdi pe sine.
Asta o va putea face accesdnd congtient fluxul de energie
ce ne este transmis. Acest flux il va ajuta sd se regleze
energetic Ai intregul lui organism frzic qi energetic va
ineepe si capete pulsul universului. Acesta este primul
pas. Cdnd va sosi momentul el va putea transmite
impreund cu allii acest puls, planetei gi astfel Terra se va
putea ridica vibrafional.
 De la Zamolxe la noua erd 22
A: Cum aratd acest puls?
D: in prezent o-uf are un circuit special al energiei.
Ca un flux care intr[ prin creqtetul capului gi iese
tdlpi. La fel gi Tena. Ea are o energie, ca un circuit
]rin
care
intri prin polul nord gi iese prin polul sud, continuu.
Acest lucru se va modifica; Tena, omul gi tot ceea
ce
existd pe planetd va incepe sd pulseze.
A: Cum?
D: Ca o inim6! Asta lainceput. pe urm6 votn putea
s6 ne
activdm congtient gi chiar permanent cAmpul Mer_ka-ba.
Atunci abia vom incepe sd simlim ce inseamnd sI fii cu
adevdrat Om.
A: Este interesantd ideea cu inima. La fetus prima dati
se formeazd inima. Viitorul copil este o inimd!
D: Toate au un rost, cdci aqa a fost ldsat s6 fie!
A: Cum putem accesa aceastd energie?
D: Spune cd vrei sd o primegti, ci vrei sd o simfi. Cere
acest lucru gi fi se va da. Dar in momentul in
care faci
cererea trebuie sd ai deja convingere a cd, aiprimit-o.
A: Cum?
D: Si zicem cd tu vrei sd te transformi. Sd fii mai
bund. Te rogi ca sd te schimbi, dar rugdciunea ta
trebuie
sd fie de fapt una de mullumire. Tiebuie si
spui c[
mulfumegti pentru faptul ci incepAnd din acest moment
ai devenit mai bun6. 56 simfi gi deja ai fi cdpitat
"a "um
aceastd insuqire.
A: $i daci vreau altceva, material, s6 zicem bani.
D: Ol nu inteleg de ce toatd lumea vrea bani! Ar fi
mult mai corect sd vrea inlelepciune, bundtate, iubire...
A: Din simplul motiv c6 banii ifi aduc liniqte gi pros-
peritate!
D: Nu este adevdrat. i1i pot aduce gi griji, boali
gi
supdrare.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea q doua 23
A: Da, dar nu este obligatoriu! Lipsa banilor macind
societatea actual6. Tu nu vezi cd oamenii nu au cu ce igi
pl6ti facturile, mdncarea...
D: Daci vrem bani, trebuie sd cerem Matricei acest
lucru. in Matrice existd orice gi oricdt pentru toatd lumea.
A: Dar concret, cum trebuie formulat?
D: intdi trebuie si infelegem de ce ni se pare cd nu
avem bani. Si vedem dacd am fbcut weodatd ceva, dacd
am rdnit pe cineva, dacd am luat banii vreunei persoane,
dacd am spus cd a avea bani este rdu sau orice alte
gdnduri asemeni acestora. DacS constatdm cd am fbcut
vreuna din aceste fapte, atunci trebuie sd ne concentrdm
asupra ei, sd cerem Matricei gi persoanei implicate iertare,
chiar daci aceastd persoan[ suntem noi gi si transmitem
forme-gdnd-energie pozitive. Apoi trebuie sd cerem Ma-
tricei banii. Trebuie si facem acest lucru ca si cum i-am
avea.
A: Cum?
D: Mulfumesc Matrice pentru mulfimea de bani pe
care o am!
A: $i daci in portofel am 10 lei?
D: Trebuie sd iti imaginezi cd ai 100.000 de lei.
Trebuie sd te bucuri gi sd mulfumeqti fiind convinsd cd in
portofel ai acegti bani! Po{i chiar sd te gAndegti cum sd ii
cheltui sau cum sd ajuli alte persoane
A: $i ajut6?
D: Incearcd. Numai aqa te poti convinge. Spre exemplu,
eu cand am invdfat sd scriu aveam foarte multe teme.
Doamna ne d[dea c6te cinci pagini de litere. in loc sd mi
gdndesc cd am de scris cinci pagini, mulgumeam Matricei
in momentul in care md apucam de treabd pentru faptul
ci am tema aproape gata, cd am qtiut cum si o fac gi ci
am inv[fat foarte mult datoritd ei. Aga gi cu banii sau cu
orice vrem. Dar ar fi mult mai bine sd cerem Matricei sd
 De la Zamolxe la nouq erd
devenim oameni. Cred cd ar fi mai de folos. in noua
energie bariii nu ne vor ajuta prea mult!
A: $i cum se va manifesta in plan fizic aceasti nou[
energie?
D: Vom deveni altfel.
A: Dar asta nu inseamnd cb ne vom schimba?
D: Ba da.
A: $i asta nu va avea repercusiuni asupra viefii coti-
diene?
D: Dacd tu crezi cdva avea urmdri, atunci aqa va fi.
A: Nu. Concret, dacd un om lucrezd intr-o firmd a
cdrui patron face parte dintr-o organizalie oculti gi se
schimbd vibrational, nu este dat afard?
D: Ba da. Cu siguran!6, dar cum spuneam trebuie sd
ne alegem calea. Acum, nu mai tdrziu sau mdine. Nu mai
este timp.
A: Bine, qi dacd omul rdmAne fbri serviciu ce va face?
D: Va trebui si ceard Matricei un loc de muncd nou
unde sd fie apreciat pentru ceea ce face qi ceea ce simte!
A: $i va primi?
D: Sigur, dacd o face corect gi din inim6.
A: Sunt curioasd unde se va angaja o mas6 mare de
oameni, cu vibratie nou6! Tu i{i dai seama cd dacd tofi se
schimbi gi conducdtorii rdmdn la fel, va fi lipsd de locuri
de munc6?
D: Nu tofi angajatorii au vibratii negative. Sunt mulfi
oameni buni. $i mai este un lucru: cdnd rnajoritatea va
capdta noua vibratie, nu va mai fi necesard angajarea!
A: Da, vom trdi din cultivarea p6mdntului!
D: $i din asta gi din multe alte activitdfi corecte qi
conforme cu Codul Legilor.
A: Vreau sd vorbim despre meditalia de duminicd
seara. Se simte ca gi cum ar fi bruiatd.
24 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 25
D: Lumina nu o poate bruia nimeni. Daci cineva simte
acest lucru inseamnd cI este de vind.
A: Dar gi eu am simfit!
D: $i tu ai intrat in meditalie fErd sd te descarci de
anumite forme-g6nd-energie. Nu poli accesa o formd
superioard de energie fiind incdrcat negativ. Ceea ce ai
simlit tu era de fapt energia luminii care te linea de-o
parte spre a nu.i agresa pe ceilalli.
A: Este o explicafie, cdci de obicei eu nu simt agre-
siunile. Pe mine nu md agreseazd aproape nimic. Poate
sunt neevoluatd.
D: intunericul nu poate agresa lumina, iar dacd aduci
lumina in intuneric atunci acesta dispare gi devine la
rdndul lui lumin6. Tu nu poli fi atacatd in nici un fel de
intuneric. Nu este vorba de evolulie ci de protecfie. Tu ai
in jurul tdu un cAmp de foc care te apdrd,. $i tu pofi fi
simlitd uneori ca qi cdnd ai ataca, dar de fapt cdmpul tdu
te protejeazd de ei gi intr-un fel pe ei de tine.
A: Am cunoscut persoane mult mai avansate spiritual
ca mine care erau agresate. $i cAnd spun agresate, md
refer la reale atacuri psihice qi energetice.
D: Este vina lor. Omul trebuie sd aleagd intre intuneric
gi lumin6. Singur hotdrdqte de ce parte st6. Dacd alege
ambele, atunci el se va gdsi intr-o zond asemSndtoare cu
umbra, adicd nici in intuneric, nici in lumin6.
A: $i e rdu?
D: Nu este nici r6u, nici bine. Fste alegerea lui. Singura
problemd este cd va primi vibralii din trei pdrfi. Adicd va
fi cdnd in intuneric, cdnd in lumin6, c6nd in zona de
umbrd. Nu va avea un loc stabil.
A: Chiar dacd este un spirit evoluat?
D: Chiar dacd. Este vorba de liberul lui arbitru. El vrea
sd stea acolo. Nu l-a pus nimeni.
 De la Zamohe la noua erd 26
A: $i Ssta este motivul pentru care simte aceste $ocuri
atdt de puternic?
D: Refine doar un lucru. Asta explicd tot: Lumina nu
poate fr atacatd, cici ea devine foc Ai arde. Lumina nu
poate deveni intuneric.
A: Asta am infeles, este clar.
D: intunericul insd poate deveni lumin6. Ca sd ifi
explic mai clar, noi am fost linufi in intuneric. Acum lumina
a inceput sd iqi facd simfitd prezenla qi noi am inceput sd
o vedem. Va mai trece pulin timp qi o vom simfi in noi.
Unii chiar au inceput sd o simtd.
A: Cdnd spui lumind, te referi la Dumnezeu?
D: Mi refer la lumin6, dar ea este focul lui Dumnezeu
gi va deveni Dumnezeu. Crezi cd dupa ce il vei avea
congtient in tine pe Dumnezeu, te vei putea g6ndi si te
intorci in intuneric?
A: Dar totuqi, oamenii de care ili vorbeam de ce se
simt agresafi?
D: Pentru cd vor s5 aibd gi intuneric qi lumin6. Le este
bine aga. $i atunci ei suportd ambele vibralii. Si qtii cd
este foarte greu sd trdieqti aga. Este mult mai uqor sd fii
intr-una din laturi, nu ai vibrafii opuse, nu trebuie sd te
lupfi; i(i dai seama prin ce stdri contradictorii trece un
suflet care intrd in lumind gi apoi brusc in intuneric?
A: $i nu ii putem ajuta?
D: Este alegerea lor. Noi le putem spune, dar de iegit
trebuie s6 iasd singuri. $i sd qtii ci meditalia de duminici
seara este pdzitd de entitdti speciale. Pe ele nu le pdcd-
legte nimeni. DacS cineva se simte agresat asta inseamn[
c6 aceste entitdfi il tin la distanfd. Trebuie sd faci o scurtd
meditalie in care sI se descarce gi apoi sd intre.
A: Aqa o si facem. Sd gtii cd multe persoane te simt gi
te iubesc. , , auzit.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 27
D: Simt energia, dar ea nu este a mea. $i mie it'ni este
datd. Este gregit sd crezi cd un om are o asemenea putere.
Dar cum spuneam la intdlnirile de duminicd participi
mulli Lumindtori. Este qi Aghton gi incd trei din ceilalli
inuaki.
A: Chiar, de ei mai qtii ceva?
D: Cu cei trei comunic foarte bine gi clar. Cu restul
doar din cAnd in c6nd.
A: Cine sunt acepti Lumindtori?
D: Sunt suflete evoluate ce provin din segmentul supe-
rior al Matricii. Sosesc special in fiecare duminicd spre a
ne ajuta.
A:'Putem cere sd ii vedem?
D: Da, dar ei sunt energie, vibralie qi sunet. Nu au o
formd aqa ca noi.
A: Dar putem cere sb ii percepem?
D: Da. Vor veni cu drag sd ne imbrdligeze.
A: $i ce ar trebui sd simfim?
D: Ai sd vezi! Nu pot descrie in cuvinte. Este ca 9i
c6nd intri intr-o mare de iubire.
A: $i ceilalli inuaki, sunt bine?
D: Da. Unul este mai avansat dec6t mine gi invd!
foarte multe lucruri de la el.
A: in ce sens mai avansat?
D: El a inceput deja sd se relalioneze cu pulsul univer-
sului. Pe el il ajutd mult pdrinlii. $i noi o sd ajungem tot
acolo, dar mai avem un pic de muncit!
A: Asta inseamnd c5 a avut noroc!
D: A fost o reugitd a Matricei, intrucdt programul lui
de sosire pe Terra a fost respectat intocmai.
A: Dar ei vorbesc, dau informalii?
. D: Aghton spune cd da, dar in cercuri restrAnse qi
nimeni nu a al'ut curajul sd pund pe hdrtie ceea ce au
 De la Zamolxe la noua erd
2g
A: Nici pdrinfii aceia despre care spuneai cd sunt mai
evoluati?
D: Ei, tofi trei au o altd misiune qi o cunosc. Ei vor
trebui sd lucreze impreund gi va fi suficient. Nu au nevoie
de ajutor din exterior.
A: Sd inleleg cd tu ai nevoie de noi?
D: Noi tofi avem nevoie unul de celdlalt. La noi este la
fel. Mie mi-e inc[ dificil deoarece trebuie incd sd lucrezt
la anihilarea karmei trupului meu. Abia apoi voi putea s6
fiu pe deplin eu insumi.
A: gi mai ai mult?
D: Mai am exact atdt cdt este necesar. Nu este nici
mult, nici pufin.
A: Vreau sd te intreb ceva. in ultimul timp am interac-
lionat cu tot felul de persoane, unele chiar foarte evoluate
sau cel pufin aqa i-am simfit eu, care spuneau cd vid in ei
tot felul de universuri. Ce imi pofi spune despre acest
lucru?
D: Cum adici vdd universuri in ei?
A: Ei spqneau ceva la modul cd sunt creatori de
universuri.
D: Pofi crea universuri doar atunci c6nd ai potenle de
Dumnezeu sau de Creator, iar a crea un univers este un
lucru foarte dificil deoarece trebuie sd il pi coordonezi.
Nu pofi crea un univers gi ldsa la intAmplare. Ar fi
energie irositd iar acest lucru nu este permis de Matrice.
Dpr aici explicafia poate fi alta. De ceva timp, cam de
vreo cinci luni, Terra este bomb ardatd, cu o form6 de
energie speciald, menitd sd ne ajute sd evoludm. Asta
inseamnd cd tot mai mulli oameni se trezese gi incep sd
vadd lucruri. Tu !i-ai pus vreodatd intrebarea din ce
suntem ftcufi noi, ce ne deosebegte?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 29
A: Da gi cred cd toate cele qase miliarde de suflete
gi-au pus aceeagi intrebare.
D: $i ai aflat rdspunsul?
A: Nu. Adicd conform cu doctrina kabbalei suntem
crea{i din elemente gi din Akasha sau Duh Sf6nt. Dar nu
qtiu ce ne deosebegte.
D: Nimic.
A: Cum adicd nimic?
D: Nu ne deosebeqte nimic. Totul este Unul. Noi tofi
gi tot ceea ce existd suntem impreun[, adicd un tot. Dacd
Creatorul ar hotdri acum intoarcerea noastr6 in Matrice,
md refer la tot ceea ce exist6, Terra, univers, planete,
universuri, totul ar deveni Matrice iar matricea la rdndul
ei este egal6.
A: Vrei sd spui omogen6?
D: Da. Ea este doar energie. Dacd un ssaun, un om sau
un cdfel intrd in ea gi se unesc, tofi se transformd in
aoelagi gen de energie, deci nu existd nici o diferen!6.
A: $i atunci ce face ca scaunul sd fie scaun, cdfelul
cdlel qi omul om?
D: Ideea care a stat la baza crea[iei. Este ca qi cum ai
lua o bucatd de plastilind gi ai face un scaun, apoi un cdfel
gi apoi un om. Ei sunt din acelaqi material, dar aratd"
altfel. Dupd care ar trebui si iei energie qi sd dai viafd.
Este foarte simplu.
A: Da. P6rerea ta.
D: Uite, dacd tai un pom, pofi face din el un scaun, un
birou, poli face focul, conteazd ideea care a stat labaza
tdierii copacului. Tu alegi ce vei face cu el.
A: Dar lemnul tot lemn r[m6ne!
D: Aici ai dreptate, deoarece atunci cAnd a fost conce-
put a fost creat ca lemn, insd tu ii poli modifica forma
fizicd.. Gdndeqte-te cd tu ai avea posibilitatea sd ai o idee,
sd iei o energie, sd o modelezi gi sd o transformi intr-un
 De la Zamolxe la noua erd 30
lucru sau o fiinfd. Nu este greu, trebuie doar sd crezi gi sd
vrei ca acest lucru sd se intAmple qi se va intdmpla.
Problema ar apdrea in momentul in care tu !i-ai dori sd
qeezi un Tyranosaurus Rex, eu un soare nou, vecinul un
uriag. Ar fi un haos total.
A: $i atunci?
D: Matricea are concepte prestabilite. Asta este motivul
pentru care nu ni se dd voie sd intervenim in creafie. Noi
nu putem face un univers nou pe care sd il suprapunem
peste cel existent. Noi trebuie sd modeldm universul care
ni s-a dat qi in care triim. Numai aga il putem schimba.
Noi putem modifica doar realitatea in care trdim.
A: Dar sunt oameni care pot indoi linguri. Adicd cu
puterea gdndului transformd metalul in plastilinA qi il
indoaie.
D: Asta da, cdci existd conceptul de plastilind. Dar sd
incerce sd transforme metalul intr-un Pterodactyl.
A: Cdndva au existat Pterodactyli. Poate se poate
conecta la imaginea de demult.
D: Au existat, dar nu mai existS. Conceptul a fost gters
din manifestare. El existd in Matrice dar nu mai poate fi
materializat aici pe Pdmdnt.
A: Am infeles!
D: $i in viitor noi vom putea crea doar ceea ce existd
ca gi concept.
A: Referitor la viitor, din cAte gtiu nu este fix. il putem
modifica.
D: Da, dar in niqte limite. Uite, noi trebuie sd evoludm
spiritual. Asta este sarcina noastrd acum. Sd spunem cd tu
vrei qi eu vreau gi incd alli un milion. Dacd planul Crea-
torului este ca Terra sd evolueze gi noi suntem singurii
care acceptdm acest lucru, atunci vom fi singurii care
vom merge mai departe. Restul se vor duce in segmentul
matricial corespondent qi vor primi o altd misiune.
Inuqk: Reptilianul din mine Cprtea a doua 31
A: De ce nu pot r6m6ne?
D: Pentru cd numai Creatorul este cel cate are dreptul
sd intervind gi sd ia hotdrAri. Noi suntem intr-un fel doar
participanfi. Este drept cd suntem intrebali dacd vrem sd
mergem mai departe sau nu, dar dupd reguli stabilite. Nu
de capul nostru!
A: Se spune cd Terra se va schimba...
D: Sigur se va schimba.
A: Nu asta vroiam s5 spun! Existd o teorie a catastro-
fismului care spune cd avem la dispozilie mai multe
opfiuni de a ajunge la un viitor luminos qi c[ una din
aceste opliuni ar fi un cataclism la nivel global, mult mai
amplu decdt mi-ai povestit tu, dar care totuqi poate fi
evitat dacd ne vom trezi. Asta inseamnd cd avem totuqi o
opfiune!
D: Opliunea de a alege calea pe care wem si o urmdm,
dar nu unde ajungem. Alegem cum sd ajungem acolo.
A: Tu carc crezi ci este calea pe care o vom alege?
D: Noi am ales deja calea! Nu conteazd' care este ci
unde duce. Eu nu vreau ca oamenii sd se sperie; mulli nu
pot infelege aceste lucruri. Dacd le este team6, atunci vor
genera sentimentul de fricd, iar frica este a anunnakkilor.
Dumnezeu ne iubegte la fel de mult pe to!i. Asta
inseamnd cd are grijd de noi qi ne da ceea ce crede El cd
este mai bun qi cd ne trebuie.
A: Deci tu spui cd omul nu poate crea universuri.
D: Da. Omul aqa cum este el acum nu poate face asta!
4: $i atunci ce sunt acele universuri interioare pe care
le vdd anumite persoane?
D: Aghton spune cd ceea ce vdd ei de fapt este unirea
lor cu Creatorul Suprem.
A: Pofi fi un pic mai explicit?
D: Da. lmagineazL-li cd interiorul tdu este asemeni
universului. Cd pielea ta este universul qi c6 organele tale
 De la Zamolxe lq noua erd 32
sunt planete. Tu eqti coordonatorul lor la fel cum qi Dum-
nezeu este coordonatorul universului nostru. Tu rdspunzi
de buna funcfionare a lor, de hrana qi energia pe care le-o
dai, ce s6 faci cu ele, cum sd le ingrijeqti, cum sd le
vorbeqti. Daci te concentrezi la Creatorul Suprem, dacd
te ui{i la crealie prin ochii lui vezi cd El in interior are la
fel, universuri, sori, planete, oameni...
A: Este acelaqi lucru?
D: Da. Exact la fel. Cum spuneam, dacd Matricea ar
absorbi totul, totul ar fi egal.
A: 56 infeleg c6 noi nu putem crea un univers propriu?
D: Nu. Nu avem voie. Noi putem modifica, anula sau
transforma realitatea universului in care trdim' AtAt' Doar
asta avem voie acum. $tii de ce?
A: Nu.
D: Pentru cd noi credm cu mintea 9i nu cu sufletul.
Dacd ceea ce am dori ar fi frcut din dragoste 9i iubire,
dacd ar fi fbcut in concordanfd cu Gdndirea Divina 9i
Legile Universale, dacd acliunile noastre zilnice ar reflecta
aceste lucruri, adic6 in acfiunile noastre s-ar reg6si Dum-
nezeu, atunci cu siguranld am avea voie sd realizdm 9i
universuri. Dar gtii de ce?
A: Nu.
D: Pentru cd atunci ne-am da seama cd nu avem
nevoie de ele!
A: Nu inleleg!
D: Dacd tu ai fi Dumnezeu gi ai gti cd pofi face orice,
chiar crea un univers, dar cd acest lucru este inutil, cdci
exist[ deja universuri create care trebuiesc coordonate
cdtre perfecliune qi cd orice nou univers ar insemna un
consum de energie nenecesar, ai face-o?
A: Nu gtiu. Poate cd da, spre a-mi demonstra mie cd
pot!
Inuak: Reptilianul din mine Cartea q doua 33
D: Vezi, de aceea oamenii nu pot crea nimic in acest
moment. Noi nu trebuie sd ne demonstrdm nimic. Nici
noud, nici altora. Noi trebuie sd invdfdm sd trSim in Adevdr.
A: Cum adicS?
D: Atunci cAnd trdiegti in Adevdr tu egti prima
persoand care gtie acest lucru. Asta inseamnd cd tu nu te
mai minli pe tine insufi.
A: Este logic! Totuqi nu vid legdtura!
D: lie ifi place sd te duci la o petrecere la care tofi se
imbatd?
A: Nu.
D: Dar te duci.
A: Dacd trebuie!
D: Nu trebuie. Tu ili spui cd trebuie ca sd ili gdseqti o
scuz6. Te duci pentru cd vrei. Tu te minfi sau nu? Sau de
fapt te duci, gtiind cd ei se imbatd dar te distreazd qi cu
toate astea !i-e ruqine sd o recunoqti?
A: Dar sunt situalii in care trebuie sd faci compro-
misuri!
D: Au fost. $i au fost acceptirte, acum nu mai avem
timp.
A: $i ce trebuie sd fac?
D: Si spui fie nu vin pentru c[ vd imbdtali, fie vin
dacd imi promiteli cd nu vefi bea peste mdsurd, iar dacd
i{i place sd te duci fiindcd te distreazd cum se imbatd
m6car recunoaqte-o.
A: $i daci se supdrd pe mine?
D: Dacd se supdrd este problema lor. Tu !i-ai ales
calea. Ai hotdr6t sd nu te mai minfi. Asta este primul pas.
Urmdtorul ar fi sd nu ii mai minli pe cei din jur. Adevdiul
poate fi spus oricdt de dur ar pdrea.
A: Dar in unele situafii nu poli spune omului verde in
fald!
 De la Zamolxe la noua erd
34
D: Nu direct qi dur, dar pofi gisi o formd de a reda
Adevlrul cu bldndefe, rdbdare gi iubire. Aici sd gtii un
lucru: exist[ oameni care se vor supdra indiferent de modul
in care le vei reda un Adevdr. Acegtia trebuiesc ldsali in
pace. Ei au calea lor. Principalul este sd nu jigneqti gi sd
nu faci rdu.
A: Dar dacd qtii c6 un om va muri miine, este bine sd
ii spui direct?
D: Nu. Cdci ar suna foarte urdt. Ca qi cum tu ai fi
superior gi ai avea posibilitatea sd qtii lucruri dintr-o altd
surs6.
A: $i cum ar trebui formulat?
D: Pofi verifica de unde ai aceast[ informafie qi care
este modul in care acest suflet va pleca. Dacd este datoritd
unei boli, te pofi ruga Matricei pentru el gi ii poli lumina
calea spre a-i face trecerea mai ugoard. Dacd va fi o
moarte bruscd si zicem in urma unui accident, iar tu ptii
acest lucru, ii poli spune cd ai impresia cd mdine nu este
bine sd iasd din casd. De el depinde dacd te va asculta.
A: Dar nu intervin in karma lui?
D: Nu. Cdci dacd ai primit mesajul existd posibilitatea
ca tu sd fii insdrcinat sd il tragi de mdnec6.
A: Foarte complicat! Am vdzut cd toatd lumea, md
refer la cei cu inclinalii esoterice, vorbeqte in ultimul timp
de importanla pi necesitatea implementdrii conceptului de
Adevdr, dar mi se pare destul de dificil, mai ales in
societatea actual6.
D: Cdnd trdieqti in Adevdr qtii cumva ce este corect s6
faci qi ce este bine sd spui. C6nd ins[ aceste atenliondri
izvordsc din mdndrie sau orgoliu, atunci ele nu au legdturd
cu Adevtuul qi ili fac rdu in primul rAnd !ie. $i mai este
un lucru la care trebuie sd renuntdm!
A: La ce?
Inuak: Reptili.anul din mine Cartea a doua 35
D: La agresivitate. Agresivitatea vine de la anunnakki.
Ei ne-au invdfat sd fim agresivi. Omul nu este fEcut sd fie
a$4.
A: Dar sunt oameni care sunt agresivi fErE motiv!
D: Agresivitatea vine din neqtiin!6, nesiguranfd, nein-
felegere qi este un aspect al urii. Un om legat congtient gi
permanent la Matrice nu poate fi agresiv qi deci nu poate
uri, bdci el simte doar iubire. El cunoagte Legile gi vede
cd tofi suntem Unul gi atunci qtie cd nu poate fi rdu cu el
insuqi. De aceea spre a ajunge Creatori trebuie mai intdi
sd ne schimbdm pe noi ingine. Nimeni nu o poate face in
locul nostru.
A: Dar mdcar putem primi explicalii!
D: Explicaliile sunt bune, dar aici este vorba de trdire.
Dacd nu simli tu ce inseamnd sd fii altfel, nu pofi ajunge
la transformare. Totul este formS-g6nd-energie. Tu egti
cel care genercazd aceste stdri gi tu trebuie s6 le simfi.
Nimeni nu te poate ajuta.
A: Rdm6n totuqi la pdrerea mea. Este important sd ai
un sprijin, sd ai unde gdsi explicafii, sd ai pe cine s[
intrebi!
D: Asta datoritd faptului cd omul este obignuit ca
ideile altora sd fie cele bune. Este programat sd fie aqa!
Noi am fost invdlali sd acceptSm ideile altora qi sd ni le
insuqim ca fiind corecte. De ce trebuie sd cdutdm
Adevdrul in exteriorul nostru c6nd el se afld in interior?
Dacd tu a:uzi la televizor o informafie, sufletul tdu ili
spune exact dacd este corectf, sau nu. Daca tu simli cd" nu
este adevdrat, dar totugi te uifi la explicaliile celor ce au
lansat-o, atunci mintea ta va reugi" sd te facd sd vezi
Adevdr in minciund. Dar nu este corect! Sufletul tdu gtia
exact gi !i-a dat rbspunsul. De ce trebuie sd ifi verifici
credinfa?
 De lq'Zamblxe la noua erd 36
A: Md gdndesc cd cei care au lansat o idee gtiau mai
mult, sunt mai documentafi, dacd eu greqesc?
D: Cei ce lanseaz6 idei false sunt in general interesafi
sd ne [ind in adormire, frrd reacfie. Asta este tot ce vor.
A: Dar de ce?
D: Tu crezi cd ei nu igi dau seama cd lumea a inceput
sd se trezeascS, sd se schimbe? Urmaqii anunnakkilor sunt
foarte speriafi deoarece nu s-au mai confruntat cu,aceste
lucruri. Inaintagii lor nu le-au l5sat scris nimio depre
transform6rile care vor veni qi de aceea nu gtiu ce sd fac6.
Au incercat sd ne bombardeze, dar vid cd nu prea merge.
A: Cu ce sd ne bombardeze?
D: in primul rdnd au crescut atacurile energetice. in
special acolo unde sunt foarte mulli oameni.
A: $i cum ne atac[ energetic?
D: In principal cu ajutorul acelor obeliscuri de care i{i
vorbeam qi am vdzut cd au instalat qi ceva in spajiu, de
unde transmit acelagi gen de unde, ins6 sunt mult mai
puternice gi ajung aproape peste tot. $i mai nou ne bom-
bardeazd" cu substanle chimice aruncate din aer.
A: Cum adicd?
D: Am vdzut trecdnd avioane incdrcate cu anumite
substanfe, pe care le aruncau pe sol.
A: Sunt substante contra ddundtorilor. un fel de insec-
ticid.
D: De unde gtii? Aghton spune ci srmt substanfe toxice
qi cd peste tot in lume s-a inceput bombardarea cu acestea.
A: De ce?
D: Aghton spune cd oamenii au inceput si se schimbe,
si caute altfel de informafii, de hrand qi djn ce in ce mai
mulli vor spafii nepoluate pentru locuit. Asta nu este bine
pentru cei ce ne conduc, cdci inseamnd cd din ce in ce
mai mulli se vor trezi, iar ei nu gtiu cum sd procedeze. De
aceea au avut ideea de a intensifica aceste atacuri. care
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 37
spre norocul nostru nu sunt foarte eficace. Sunt curios sd
vdd cu ce idee vor mai veni!
A: Noi ne putern proteja de aceste atacuri energetice?
D: Da.
A: Cum?
D: Sd cerem Matricei sd ne ridice frecvenla in aqa
fel incdt sd nu mai putem fi agresafi. Totul este
form6-g6nd-energie. Dacd iegim din tiparul acestor trans-
misiuni nu le vom mai simfi.
A: Nu putem face acelaqi lucru gi cu substanlele
chimice?
D: Ba da, dar momentan este greu, deoarece le inghi-
fim gi ele intr[ in noi. Putem cere insd sd le elimindm aga
cum'au intrat ftrd a pdstra ceva in organism. Este mult
mai ugor. Noi inci nu avem posibilitatea de a transforma
ceva material de energie negativd in ceva pozitiv.
A: Adicd nu putem transforma clorul inzahdr?
D: Nu. Ii putem modifica gustul spre a deveni dulce gi
line at6ta timp cdt ne gAndim la acest lucru, insd nu ii
putem gterge tiparul. Nu il putem modifica permanent.
Va rdmdne cu proprietdlile clorului, deoarece a$a a fost
tiparul care a stat la bazanaSterii lui gi nu noi am fost cei
care l-am creat.
A: $i nu existd vreo posibilitate de a anula toate
efectele toxice ale substanfelor pe care suntem obligati si
le consumdm?
D: Ba da. Ji-am spus. Trebuie sd ne ridicSm vibrafia
corpului. Aga putem face gi avem gi voie, deoarece corpul
este al nostru. Noi suntem rdspunzdtori de el.
A: Dd-mi un exemplu.
D: Dacd eu gtiu cd mdndnc mdncare care confine sub-
stanfe chimice spun: multumesc Matrice cd m-ai ajutat si
elimin pe cdi naturale, in totalitate, lard a retine nimic,
toate substanf ele ddundtoare organismului meu.
 De la Zamolxe lq noua erd 38
A: Asta este o idee foarte bun6, cdci aqa am putea
elimina grdsimi sau orice ne este ddundtor.
D: Da. Este vorba doar de programare. Noi trebuie sd
invd!6m sI cerem. Universul este oricdnd gata sd ne ajute.
Noi suntem cei ce ne credm obstacole 9i facem ca totul sd
fie complicat.
A: Aqa am fost inv6!a!i!
D: Da gi oricum ne este mult mai uqor sd ludm ceea ce
ne dau allii decdt sd g6ndim cu capul nostru. Dar din
fericire aceste lucruri se vor schimba.
A: Cam cdnd crezi cd se vor produce modificiri?
D: Nu vreau sd vorbesc despre aceste lucruri, princi-
palul este cd ne indreptdm spre o noud lume in care vom
invd{a cum sd redevenim oameni.
A: Dar vor exista schimbdri geografice, calamitdli,
dezastre?
D: Ele vor exista numai in mdsura in care oamenii
nu vor vrea sd se schimbe, atunci Matricea va trebui sd
gdseascd o cale de a-i face sd plece. Numdrul celor ce vor
dori sd nu se schimbe va fi cel care va determina curgerea
evenimentelor.
A: Dar tu cum vezi viitorul imediat?
D: Dacd totul va rdmdne ca acum, dacd nu va interveni
nici o schimbare, atunci s-ar putea ca magnetismul terestru
sd fie intrerupt pentru cdtevazile.
A: $i ce inseamnd acest lucru?
D: inseamn[ cI miezul pdmAntului se va opri. Dacd
acest lucru se va intdmpla atunci magnetismul terestru va
ft zero. Asta va afecta tot viul de pe planet6.
A: $i oamenii?
D: in special.
A: Ce repercusiuni ar putea avea lipsa magnetismului
asupra oamenilor?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 39
D: Aghton spune cd omul poate suporta fbrd urmdri 48
de ore de magnetism zero. Dupd aceastd perioadd omul
incepe sd innebuneasci, sd devind agresiv. Intr-o perioadd
cuprinsd intre 3 qi 15 zile to{i locuitorii Tenei ar fi nebuni
qi ar uita absolut totul.
A: intre 3 9i 15 zile? Depinde de fiecare?
D: Da.
A: $i cdt va dura aceastd lipsd de magnetism?
D: Nu qtiu. Dacd se intdmpli, intre 3 qi 15 zile.
A: Existd vreun loc pe Terra unde ne putem refugia 9i
in care sd fim apdratl?
D: Nu. Dacd se va intdmplavaft la fel peste tot.
A: Dar miezul PdmAntului din ce este format?
D: Eu il vdd ca fiind o rocd uriaq6. Aceastd roci are un
inveliq, iar la suprafala acestui invelig ne gdsim noi.
A: Ce se va intdmpla cu roca in momentul in care se
va opri?
D: Dacd se va opri, roca va deveni lichid6. Acest lucru
se va putea petrece in decursul a maxim 15 zile. Dacd'
devine lichid6, crusta va incepe sd se miqte 9i conti-
nentele se vor deplasa. Asta va insemna cd polul sud,
polul nord qi continentele vor fi intr-o altd localie.
A: Tot timpul spui dacd. SA inleleg cd nu este ceva
cert?
D: Aga este. Viitorul este deschis. Noi il scriem. Unele
lucruri sunt sigure, altele nu. De noi depinde.
A: $i aceastd modificare a polilor este sigurd?
D: Polii se vor modifica. Acest lucru este sigur. Nu se
qtie insd in c6t timp.
A: Dar avem gi un scenariu oPtimist?
D: Totul este optimist, cdci ne aqteaptd vremuri noi qi
un pdmdnt nou. Nu este doar o schimbare a polilor cdci
va fi o noud erd cu o noud rasd, cu abilitdli gi.capacitdli,
ce va fi in stare sd trdiasci intr-o noud stare de congtiinfd,
 De la Zamolxe la noua erd 40
in concordanlb cu Legile Universale gi in armonie cu
Matricea.
A: Este obligatoriu ca inversarea polilor sd dureze
intre 3 qi 15 zile?
D: Nu. Se poate petrece Si in 24 de ore, dar nu putem
hotdri noi asta.
A: $i noi ce ar trebui sd facem?
D: Noi nu putem face nimic, doar sd ne schimbim in
interiorul nostru. pe este l6sat sd se int6mple se va intdmpla.
Noi trebuie sd fim conectali la inima pdmAntului, sd avem
aceeagi vibrafie, aceeagi energie. Dupd ce vom intra in
aceastd noud dimensiune vom deveni dumnezei. De
aceeavor intra doar cei cu iubire in suflet.
A: De ce?
D: Dacd suntem creatori gi avem fricd in suflet, vom
crea fric6! $i frica nu este a Matricei ci a anunnakkilor,
iar ei gi trdirile lor nu mai au loc in noua lume.
A: $i cum ne putem racorda la inima pdmdntului?
D: Trebuie sd ne schimbdm in interior, sd ne centrdm
pe iubire gi recunoqtinld, sd ne unim cu toatd crealia qi sd
ne conectdm la pdmdnt. Sd ii simlim vibrafia, sd vorbim
cu el. Terra este o fiinfd vie care gtie exact ce face fiecare
din noi. Dacd ii dai iubire i1i va rdspunde la fel. Dacd ii
dai distrugere qi urd, urd gi distrugere vei primi.
A: $i dacd noi incepdnd de astdzi ii vom ddrui iubire?
D: Cei ce ii vor ddrui iubire vor primi iubire inapoi.
A: Asta inseamnd cd vor ft apdrati?
D: Vezi, aici conteazd intenlia. Dacd ii dai iubire cu
gdndul de a nu avea probleme nu cred cd ajutd. Iubirea
este o energie purd ce vine din suflet. Este energia care a
stat la baza a tot ceea ce exist6. CAnd ddruieqti iubire
trebuie sd o faci din inimd, fhrd intenfii. Iubirea existd pur
gi simplu. in ea nu se ascunde nimic.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 4l
A: $i dacd reugim sd ne conectdm la inima pdmdntului
cu iubire atunci vom reuqi sd schimbdm ceva?
D: Cu siguranld. Pdmdntul va fi ajutat qi astfel sohim-
barea va fi mai ugoard qi mai rapid6. $i aici este vorba tot
de energie. Dacd noi ddm vibralie de iubire Terrei,
aceasta se va transforma in energie puri iar Terra o va
primi sub formd de surplus energetic. Acest lucru va face
ca schimblrile sd se producf, mai rapid qi fbrd dezastre
majore. E ca gi cdnd tu impingi o maqind. Una este sd o
impingi singurS, alta dacd te ajut qi eu qi alta dacd vin
cdfiva oameni.
A: Sd inleleg cd dac[ majoritatea oamenilor se trezeqte,
schimb[rile vor fi mai bldnde?
D: Schimbdrile vor fi la fel. Vom ajunge tot acolo,
insd mult mai repede qi mai ugor.
A: Din cAte vdd eu nimeni nu vrea sd schimbe nimic!
D: Nu pot spune asta. Aghton spune cd oamenii incep
sd vadd realitatea. Poate cd nu infeleg incd ceea ce vdd,
dar principalul este cd ei cautb rdspunsuri. Dacd ar
inlelege cd Adevdrul se afld in ei!
A: Spuneai cd miezul p[mAntului este o rocd. Existd
teorii care suslin cd de fapt in centrul pdmdntului s-ar afla
o cavitate, o lume qi chiar un soare.
D: Eu vdd centrul pdmdntului ca fiind o rocd uriagd.
Existd intr-adevdr uriage canale subterane, dar acestea sunt
altceva.
A: imi poli spune?
D: Da. Unele existd de foarte mult timp, sunt naturale,
altele de cdnd au sosit primii anunnakki, iar altele sunt
construite de cei ce ne conduc in prezent.
A: $i sunt populate?
Dl Da. Ele au locuitori. Cele fbcute de actualii con-
ducdtori, au fost realizate cu scopul de a se proteja 9i
 De la Zamolxe la noua erd 42
ascunde la nevoie, dar ei nu $tiu cd nu le vor fi de folos.
Celelalte au locuitori de pe alte planete
A: $tie cineva de existenla acestor extratereqtri?
D: Bineinteles. Tot cei ce ne conduc. Ei stau acolo cu
acordul lor.
A: Sunt tot rdi?
D: Nu sunt rdi. De altfel nici anunnakki nu sunt rdi,
cdci aga au fost ldsali sd fie, ei doar sunt. Cei ce se afli in
interiorul pdmdntului sunt fiinfe foarte elevate, care ne-au
ajutat de multe ori qi ne vor ajuta gi acum dacd va fi
nevoie. C6nd vom fi pregdtili vom putea chiar comunica
cu ei.
A: Asta inseamnd cd vor interveni'in caz cd planeta ar
lua-o razna?
D: Vor interveni numai in mdsura in care vor avea
voie sd o facd. Ei cunosc Legile qi gtiu ci dacd nu ne-ar
l[sa sd evoludm ar pl6ti scump. Cum ifi spuneam sunt
fiinle evoluate.
A: $i atunci cum de colaboreazd cu actualii guver-
nanfi?
D: Spre a fr ldsafi si stea aici. Numai aga ne pot ajuta.
A: Sunt printre cele mai evoluate fiinle din Univers?
D: Nu. Sunt altele mult superioare care ne ajutd qi care
sunt deja energie, de aceea ele nu au nevoie sd stea l6ngi
noi.
A: Ele vin din cdnd in cdnd?
D: Doar cdnd este nevoie.
A: Sunt acele farfurii zburStoare care apar uneori pe
cer?
D: Fiinlele de care ifi vorbeam nu au nevoie de
vehicole spre a se deplasa. Ele sunt energie gi de aceea
pot fr oric6nd, oriunde doresc.
A: Au fost oameni?
Inuak: Reptilianul din mine Cqrtea a doua 43
D: Oameni sunt doar aici pe pdmAnt. in rest sunt
forme ale creafiei. Fiecare lume are propriul sdu tipar, dar
totul a fost creat de aceeaqi minte' Trebuie sd infelegi cd
lumile chiar dacd par diferite au aceeaqi formd-gAnd-energie
- toate au fost scoase din Matrice.
gi
A: imi pofi spune de unde vin aceqti extratereqtri ce'se
gdsesc pe Terra.
D: Majoritatea vine din zona Sirius. Restul de pe alte
sisteme solare.
A: Cei de pe Sirius au intervenit deseori in evolulia
noastr6?
D: Toate fiinfele ce au trecut pe aici au intervenit in
evolufie. $i cei ce sunt prezenfi qi cei ce au fost doar in
trecere, totuqi acegtia de care ifi vorbeam ne-au ajutat cel
mai mult. Datoritdlor am ajuns atAt de repede in punctul
in care putem evolua. Fdrd ei ar fi durat mai mult.
A: Ei sunt duqmanii anunnakkilor?
D: in univers nu existi cuvAntul dugman' Tot ceea ce
existd, existd pur qi simplu, cu un anume scop. Fiecare
formd de viald are o misiune qi un rol bine stabilit.
Cuvdntul duqman are un sens doar aici pe Pdm6nt qi sunt
convins cd tot ei l-au inventat.
A: Adici anunnakki?
D: Da.
A: De ce spui asta?
D: Tu cdnd spui dugman, ce ili vine in cap?
A: Cineva care vrea sd imi facd un rdu, si imi ia ceva,
sI md atace...
D: Bine, g6ndeqte-te daci in loc de duqman ar veni un
prieten, o persoand pe care o cunoqti Pi la care fii, atunci
ce ai face?
. A: Un prieten nu ar veni cu intenlii distructive! Dar
daci ar fr cazul, ag sta de vorbd, l-aq intreba, i-ag
explica...
 De la Zamolxe la noua erd 44
D: Corect, iar dacd tofi am fi prieteni, dacd nu am mai
avea nimic de impdrfit gi nimic de luat, dacd totul ar fi la
dispozilia noastrd qi am gti cd putem avea orice, oricAnd
qi in orice cantitate, ar mai exista cuvdntul dugman?
A: Nu, dar asta este o utopie. Trdim intr-o altfel de
realitate.
D: Trdim in realitatea care ne-a fost impusd qi pe care
am acceptat-o. Este realitatea inaintaqilor nogtri; noi am
moqtenit-o gi se presupune cd ar trebui sd o d6m la fel
mai departe.
A: Aqa este, dar nu avem ce face. CAnd vor reugi toli
oamenii si se schimbe, atunci probabil cd va fi altfel.
D: De ce sd inceapd ceilalli sf, se schimbe? De ce nu
intAi noi? Important este sd te schimbi int6i tu, sd ifi
modifici credinlele qi modul de gAndire. Dac6 fiecare ar
face acest lucru qu sine, ne-am trezila un moment dat cd
realitatea in care trdim s-a schimbat.
A: Sd revenim totuqi la schimbdrile care vor avea loc
pe Terra. Este sigur cd vor avea loc?
D: Da. Terra qi oamenii se vor schimba. Totul este
programat sd se intdmple.
A: $tim cdnd?
D: PAnd in anul 2013. Dar exact nu gtiu. Nu cred cd
gtie cineva ziua exactd,.
A: Vor exista catastrofe?
D: Nu vreau sd le numesc a$a. Sunt schimbdri. Trebuie
sd le vedem ca pe ceva bun. Terra va renagte qi odatd cu
ea gi oamenii. De ce sd spui cd a deveni om, indiferent
cum, este o catastrofr?
A: Pentru cd oamenii s-au invdtat cu un anumit
echilibru, cu o societate, cu o stare de fapt.
D: Oamenii sunt fdculi si se invele cu orice. Oamenii
sunt buni, sunt crea{i din iubire gi de aceea pot aduce
iubire, trebuie sd iqi aducd insd aminte cum. Asta este tot.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 45
Ei trebuie sd se dezvele de obiceiurile anunnakkilor. Ei
ne-au condus de milenii qi tot de milenii ne-au inoculat
gdndirea gi trdirile lor. Acum a venit momentul sd renun-
fdm la aceste vibralii gi sd revenim la vechea noastrd
stare. Nu este nimic rdu qi nici catastrofal.
A: Asta se aplicd doar in mdsura in care intelegi aceste
lucruri, dar cum majoritatea nu este pregititd, nu vdd cum
am putea transforma o apocalipsd in ceva bun!
D: In prirnul rdnd prin evitarea folosirii acestor
cuvinte!
A: Care cuvinte?
D: CatastrofE, apocalipsS, distrugere, sfArqitul lumii...
A: $i cum sd spunem?
D: Schimbare, renaqtere, nou inceput, transformare, nou
pdmdnt... tu nu inlelegi cd totul este formd-gdnd-energie qi
cd importantd este vibralia intenliei, a cuv6ntului gi a
g6ndului! Conteazl, cum spui, cum gdndeqti qi ce trdire ai
in momentul in care spui un lucru.
A: Aici cred cd ai dreptate!
D:2012 este anul in care societatea aqa cum o gtim noi
astdzi trebuie sI fie inlocuitd. Este punctual terminus.
A: Este vina noastrd?
D: Tu cAnd te uili la pdmdnt ce vezi? il vezi pur, curat,
corect sau din contra, poluat, corupt...
A: Pdi, cam a doua variantd!
D: $i fi-ar conveni sd continue aqa?
A: Nu. Mi-aq dori sd se schimbe ceva.
D: Asta se va intdmpla. Este o qansd unic6, intreaga
creafie este cu ochii pe noi.
A: De ce?
D: Pentru cd se incearcd un lucru care nu a mai existat
p6nd acum: trecerea planetei qi a tot ceea ce existd pe ea
intr-o nou[ dimensiune.
A: Cu totul?
 De la Zamolxe la noua erd 46
D: Da, insd p6nd la a face acest lucru efectiv, planeta
gi tot ceea ce existd pe ea trebuie sd treacd prin modificdri
vibralionale gi energetice.
A: $i nu se poate face acest lucru dintr-o datd?
D: Nu, cdci totul ar exploda. $i noi, qi planeta. Totul
trebuie fbcut gradual. Aceastd creqtere a inceput cam prin
2003. De aceea oamenii simt ca gi cum ar aveaprobleme
de sdndtate.
A: Au crescut intr-adevdr problemele medicale.
D: Aqa vor sd ne pdcdleascd. Toate stdrile de disconfort,
migrenele, depresiile, crampele se datoreazd acestor cregteri'
de frecven\d. La toate acestea se adaugd qi curdfarea
treptatd de chimicale.
A: Cum adicd?
D: Cu c6t frecvenla noastrd cregte, cu atdt organismul
elimind mai uqor qi mai rapid toxicul din noi.
A: Dar este un lucru bun!
D: Ar fi dacd nu am introduce altele, aga cd le
eliminbm gi le introducem, este chiar mai ddundtor, cdci
corpul se curdfd qi se intoxicd.
A: $i ce sd facem?
D: Cum ziceam: sd ajutdm procesul de curdfare elimi-
ndnd congtient tot ceea ce este ddundtor, prin ingerare de
hrand naturald gi prin programdri de dezintoxicare.
A: Da, dar vezi tu, ei continud sI ne bombardeze
chimic. Aproape c[ nu existd hrand frrd chimicale, apa
este poluatd, aerul este incdrcat cu deqeuri...
D: Nu uita cd mintea umand nu cunoaqte limite. Totul
este sd vrei, sd ili doregti cu adevdrat. Noi putem face
minuni!
II
A: Aq dori sd discutdm despre daci. Ai aflat despre ei?
D: Da. Aghton mi-a povestit multe lucruri.
A: Ce imi poli spune?
D: Erau o rasd nobild. Ei erau urmagii celor ce au fost
prezenli pe Terra incd de la facere. Pe pdmAntul lor s-a
ndscut lumea.
A: Ce infelegi prin rasd nobilb?
D: Cei ce au fost aici sunt strdbunii atlanfilor la fel
cum dacii erau urma$ii atlanfilor. Aghton spune ci aveau
altfel de sdnge.
A: De anunnakki?
D: Nu. De alt fel, dar nu se poate spune acum.
A: $i anunnakki au intervenit in decursul timpului,
i-au modificat?
D: Da, dar cu ajutorul altor pdmdnteni qi nu direct.
A: Cum?
D: Peste rasa lor s-au suprapus alte rase.
A: imi poli spgne cum ardtau fizic strdbunii noqtri?
D: Erau foarte inalli, aveau pdr blond-roqcat 9i ochii
albistrii, dar nu ca albastrul de acum.
A: Cam ce fel de albastru?
D: Cumva ca al inuakilor.
A: Adicd spre mov?
D: Cam aga, dar nu exact la fel.
A: Erau evoluafi?
D: Erau speciali. Erau evoluali, erau buni 9i qtiau sd
materializeze iubirea.
A: Cum adic6?
D: $tiau sd ueeze cu iubire qi din iubire. Acest lucru
nu a mai fost prezent pe Terra de la ei incoace, decdt ca
 De la Zamolxe la noua erd 48
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 49

atribut al unor fiinfe singulare gi nu al unor mase de A: Cum?

oameni.
A: Se spune c[ a existat un conducdtor pe nume
Zamolxe aare erazev.
D: Era om, dar avea ca manifestare pe Dumnezeu qi
apoi a ajuns Creator.
A: Tu ilvezi?
D: Da. Aghton mi-l aratd.
A: Mi-l poli descrie?
D: Il vdd inalt, cu barbd gi plete de culoare blond-roq-
cat. Poartd un fel de haine albe qi ceva din blan6. Are un
toiag de aur ce se termind in partea de sus cu o sala-
mandrS.
A: Adic[ o fiinfd reptiliand?
D: Era o salamandrd, adicd o entitate pdzitoare a focului
sacru, a focului lui Dumnezev, a luminii. El insugi era
inconjurat de un cAmp de foc. El era pdstrdtorul limbii
pure, a limbii de aur.
A: Ce este limba pur6?
D: Este limba universald a creafiei, limba sfdntd gi
adevdratd". La inceput pe Terra s-a vorbit aceastd limbd.
Mai vdd cd are pe cap un fel de cerc sub formd de parpe.
A: Altd reptild?
D: Ei aveau foarte multe obiecte cu astfel de forme.
A: De ce? La ce le foloseau?
D: Ei gtiau de existenla anunnakkilor. Erau pentru
proteclie.
A: Se protejau de ei cu obiecte cu formd reptiliand?
D: Da.
A: De ce?
D: Pentru cd qtiau cd forma anihrleazl, forma.
A: Pofi fi un pic mai exact?
D: Nurnai cu o formd sau o energie de acelaqi fel, dar
de altd polaritate pofi anihila sau anula ceva. Este una din
legile creafiei.
D: Dacd in intuneric aduci lumina, intunericul dispare,
dacd in urd pui iubire, ura se anlhlleazd., dacd in tristele
aduci bucurie, atunci triste{ea nu va mai exista.
A: Dar dacd in iubire aduci urd? Nu se transformd
iubirea?
D: Nu. Niciodati. Iubirea gi lumina nu pot fi stinse.
A: $i cum pofi anihila influenla anunnakkilor?
D: Ddruindu-le iubire gi lumin6.
A: $i cum ddruiau iubire sfdbunii noqtri anunnakkilor?
Md refer la obiectele de care imi vorbeai.
D: Acele obiecte, sd zicem cercul cu formd de qarpe,
era incdrcat incd de la concepfie, de cdnd era metal frrd
formd, cu ideea de a proteja qi a transforma orice energie
in iubire. in acest mod cei ce il purtau erau apirafi de
orice atacuri. Tot cu ajutorul lor qtiau sd ii recunoascd.
Mai existau gi alte programe, mult mai complexe, insd ntr
este momentul sd le facem cunoscute.
A: Existd qi cdteva brdtdri, care dateazd tot din aceiaqi
perioadd gi care au formd de qarpe. Sunt insd foarte mari
gi parcd fbcute pentru oameni de alte dimensiuni.
D: Oamenii de atunci erau mult mai mari decdt noi asa
cd este normal ca brdldrile sd fie mari.
A: La vremea respectivd fara noastrd avea aceeaqi
dimensiune ca acum?
D: Nu. Era foarte mare. Cam de 8 ori mai mare. O
bucatd din ea s-a scufundat gi nu se mai vede.
A: Are legdturd cu Atlantida?
D: Totul are legdturd cu Atlantida. $i noi cei de acum,
numai cd nu mai suntem aceeaqi ras6. Sdngele lor a fost
amestecat cu sdngele altora.
A: S-a urmirit acest lucru?
D: Da. S-a fdcut intenfionat; Nu se dorea existenla
unei rase atdt de evoluate qi pure. Totugi noi pdstrdm
 De la Zamolxe la noua erd 50
multe din aspectele originale. Dacd am vrea am putea sd
ne amintim aceste lucruri. Ele se afld ascunse addnc in
ADN-ul nostru.
A: imi pofi spune de ce au dispdrut atlanfii ca ras6?
D: Ei nu au dispdrut niciodatd. Sunt qi acum aici. O
mare parte din pdmdntul lor a fost distrus, dar cei ce
trebuiau sd se salveze au qtiut de aceastd distrugere gi au
plecat in alte pdrfi.
A: Din ce cauzd s-a hotdr6t distrugerea unora gi salva-
rea altora?
D: Atlanlii aveau manifestare de dumnezei, adic6"
puteau crea, numai cI au inceput sd creeze cu mintea gi
nu cu inima gi in detrimentul eelorlalfi. La toate acestea
s-a addugat qi influenfa anunnakkilor, care au reuqit si ii
invrdjbeasc6.
A: Mai existd astdzi linii pure de oameni cu descen-
denfd atlantd?
D: Nu. Toli au sdnge amestecat. Acelaqi sdnge se gdseqte
in prezent gi in fdrile din nord. Aici au cel mai mare
interes anunnakki. Ei vor sd opreascd definitiv aceastd
rasd qi prin orice mijloace. Acolo sunt cele mai mari
atacuri energetice. La noi Zamolxe avea s6nge pur la fel
ca qi cei ce au trdit in timpul lui. Dupd aceea au mai
existat linii pure, dar s-au oprit cam pe la anul 1600.
A: De ce?
D: Pentru cd s-a urm[rit stingerea lor. $i ei au fost
p[cdlili de anunnakki.
A: Zamolxe frceaminuni?
D: Nu fdcea minuni, cdci mulli puteau face ce fdcea el.
El era pdstrdtorul Codului Legilor.
' A: Ce era Codul Legilor?
D: Era o carte groasd cu foi din metal in care se aflau
scrise Legile Universale. La fel cum exista pe Inua Cris-
talul cu Codul Legilor. in acea carte se gdsea rdspuns la
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 51
oiice intrebare. Cine avea o problemd venea gi o consulta.
Zamolxe era pdstrdtorul cdrfii.
A: Avea cunoagtere?
D: Toli erau a$a.
A: Aga se ndgteau?
D: Ei se ndqteau oameni, dar erau speciali. Cand copiii
ajungeau tineri erau luali qi trimiqi sd invefe.
A: $i fetele gi bdiefii?
D: Da.
A: Ce inv6!au?
D: Invdfau cum sd il facd manifest pe Dumnezeul din
ei.
A: $i reuqeau to!i?
D: $coala avea trei trepte. Prima era pentru toatd
lumea, la a doua intrau numai cei care treceau anumite
teste, iar atreia era rezervatd pentru cei care vroiau sd fie
conducltori sau iniliafi. Pentru cei iniliali mai exista o
treaptd, dar la care foarte pulini au ajuns. Era treapta care
te transforma in Creator.
A: A ajuns cineva Creator?
D: Zamolxe era Creator gi au mai fost cAliva. Ei nu
sunt cunosculi incd, dar in curdnd se va face o desco-
perire gi vom afla mai multe despre ei. Au fost gi doud
femei. Una a fost sora lui Zamolxe.
A: Zamolxe a avut o sord?
D: Da. Ei aqa au venit. Erau pereche. Ei erau Creatori
numai impreund.
A: Pentru a avea energia feminind qi masculind la un
loc?
D: Numai aqa pofi avea energia perfectS, necesard
Crea!iei.
A: Se spune cd, Zamolxe avea un loc sfdnt, numit
Kogaion, care ar fi de fapt cetatea Sarmisegetusa-Regia.
 De lq Zamolxe la noua erd 52
D: Cetatea de care vorbe$ti nu exista in vremea lui
Zamolxe. Ea a fost fdcutd mai tdrziu. Aghton spune cd
Kogaionul s-ar afla undeva inzona Sfirxului din Bucegi.
Tot acolo mai exista in acea vreme o cetate, in zona
cunoscutd astdzi sub numele de Babele.
A: Unde anume?
D: Nu avem voie sd qtim exact locul. Este un impor-
tant centru energetic. Acolo se afla qi qcoala de care ifi
vorbeam.
A: Cdt dura aceastd qcoalS.
D: Prima treaptd dura atdta cdt trebuia, adicd pdnd
cdnd t6ndrul igi insugea invdfdtura. A doua dura cam doi
ani, a treia trei, iar treapta apatra dura toatd viafa.
A: Cum adici toatd via[a?
D: Cel ce era inifiat invdfa toatd viafa. invdlarea nu se
oprea niciodatd. El nu era desdvdrgit atdta timp cdt se afla
pe Terra. El se pregdtea si se desdvArgeascb.
A: Adici nu devenea niciodatd Creator?
D: Era Creator, dar se desdvdrgea doar cdnd se unea cu
Creatorul.
A: $i Zamolxe in prezent este unit cu Creatorul?
D: Da. El este Creator.
A: Adicd este Creatorul.
D: Nu. El este Creator. Este unit cu insuqi Creatorul
dar este Creator.
A: Sd infeleg cdare o identitate proprie?
D: Da.
A: Ce este el astdzi?
D: El este o energie.
A: $i dacd vreau sd il simt, pot cere acest lucru?
D: Da. Dacd wei il poli avea in tine.
A: $i il voi simfi ca pe o energie? '
D: Da, cdci el este energie, ai grijd insd sd accesezi
aceastd energie doar in cazul in care ai ajuns la acel grad
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 53
de congtientizare in care poli face iubirea manifestd. Altfel
aceastd energie te poate distruge.
A: Adicd?
D: Dacd tu nu corespunzi vibrafional pofi muri. Este
ca qi cum ai pune foc intr-o sticlS de plastic' Focul o va
topi.
A: Existd weo modalitate de a accesa in prezent trep-
tele inifierii Zamolxiene?
D: Aghton spune cd da, dar cd nu se potriveqte la toatd
lumea.
A: Adicd doar anumite persoane o pot face?
D: Da.
A: Ce calit61i trebuie si aibd cei ce vor si meargd pe
aceastb cale?
D: Aghton spune cd trebuie si gtie sd tacd qi sd gtie sd
asculte. Aceasti cunoaqtere este o taini ce se relevd
numai celor ce pot trdi in inim6 qi nu in ratiune.
A: Adic[ trebuie sd fii tdmpit ca sd o primegti?
D: Trebuie sd pofi iubi cu sufletul qi nu cu mintea'
A: Am putea readuce la viafi aceastd cunoaqtere?
D: Da. Avem voie, dar trebuie si vedem cum sd o
facem pi cui s[ o ddm. Mai incolo toti vor avea acces la
ea.
A: Ai putea sd ne ajuti?
D: Aghton spune cb da. Am sd rnd gAndesc la asta qi
am sd ili spun.
A,: Ar fi bine dacd am putea face chiar cursuri.
D: Nu gtiu acum. O si vedem.
A: Se spune cd in acele vremuri existau inoate
magice, vindecdtoare, ddtitoare de viaf6.
D: Apa este ddtdtoare de viafn gi acum. Totul este cum
o programezi. Ei aveau apd magic6, cum ii spui tu,
fiindc6 gtiau cum sd o fac[ magic6.
 De la Zamolxe la nouq erd 54
A: in acele vremuri Zamalxe era conducdtorul lor?
D: Era mai mult coordonator. Existau mai mulfi coor-
donatori. Era un consiliu format din zece iniliali. Zanrolxe
era rdspunzdtor de ei. Conducdtori erau allii.
A: $i aveau un loc de intrunire, o capitald.?
D: Capitala era undeva in zona mdrii, insd cei 1l se
int6lneau intr-un loc secret. Era o peqter6. Tot in zona
Muntelui Sacru.
A: Era peqtera un loc sPecial?
D: $i peqtera qi Muntele Sacru 9i locul inilierii in cea
de-a patra treapt6 se aflau in anumite zone cu anumite
proprietifi; Sunt zone ce au qi in prezent anomalii geo-
magnetice. Acest lucru se poate mdsura.
A: De ce se fineau intrunirile in zone cu anomalii
geomagnetice?
D: Agthton spune cd in aceste zone omul poate intra in
legSturd cu Creatorul, deoarece se poate desprinde de
piment gi trup. Ei puteau face acest lucru peste tot, dar
iici re uneau direct cu Creatorul. Era ca 9i cum Creatorul
cobora prin ei pe p[mdnt.
A: De ce fdceau asta?
D: Pentru ca hotdr6iile privind soarta oamenilor qi a
lumii sd fie luate de ins69i Creatorul. Ei nu mai erau
oameni in acele momente.
A: Dar igi pdstrau individualitatea?
D: Da qi n". Ei deveneau ei inqigi dupd ce plecau de
acolo.
A: Adicd redeveneau oameni?
D: Nu, redeveneau Dumnezei.
A: SE infeleg cd in viala de zi cu zi ei erau Dumnezei?
D: Da. Doar Zanolxe era Creator.
A: Zamolxe cum a murit?
D: El nu a murit. El este energie. La un moment dat
s-a incercat omordrea lui, dar el a inviat. A fost ajutat de
sora lui.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 55
A: Cum?
D: Nu poli omori un Dumnezeu!
A: Bine, dar cum a pdrdsit Terca?
D: El este prezenl nu a pdrdsit Terra niciodatd. Este
aici si oretutindeni.
A: tnleleg, vroiam sd imi spui, dacd pofi, ce s-a intAmplat
cu el de nu a mai rdmas in continuare vizibil ca 9i coor-
donator.
D: El a ajuns la acel grad de conqtiinli incdt i 's-a
permis urcarea qi unirea cu Creatorul. El a devenit a{ryI
io-Creator. El s-a hotdrdt sd plece penlru a ne putea fi de
folos. A fost voinfa lui.
A: Deci el a trecut de Dumnezeu coordonatorul
pdmAntului?
D: El este gi Dumnezeu, deoarece este Creator.
A: De Burebista imi Poli sPune ceva?
D: $i el a fost un inifiat. Cunoqtea taina Muntelui
Sacru qi a Codului Legilor. El a fost cel ce a ridicat cetatea
de care vorbeai, Sarmisegetusa Regia.
A: Locul pe care este ridicatd cetatea este un loc
special?
D: Da. Sub ea, ad6nc, se afld canale subterane sdpate
de primii atlanfi, care addpostesc cunoaqterea acestora.
A: Sub ce formd este aceastl cunoaqtere?
D: Vdd multe cdrfi din metal. Sunt puse in nigte sco-
bituri in perefi. Unele din galerii s-au surpat 9i nu se mai
poate ajunge la ele. Pdcat! Acolo se afld scrisd sosirea
utt*1it*. Mai vdd qi multe inscriplii pe perefi. in mijlocul
unei sdli mari vdd un fel de lad6 din piatr[ verde deschis.
in interiorul ei se afl1 recipiente cu un praf ca de aur qi
citeva cristale mari. Mai vdd qi ceva ce seamdni cu un
aparut,
A: La ce foloseau aceste lucruri?
D: Cu ajutorul aparatului poli citi ce este scris in
cristale. Aghton nu vrea sd spun6la ce era folosit praful.
 De la Zamolxe lq noua erd 56
A: Cum au sdpat aceste canale?
D: Cu ajutorul unor aparate. Dar nu le-au sdpat ci au
topit roca. Arat6 cam ca pe Inua.
A: A locuit vreodatd cineva acolo?
D: Da. Mult timp.
A: $i cum aveau aer?
D: Erau construite niqte canale verticale de diverse
grosimi qi lungimi, care erau dispuse in anumite puncte.
In special in locul unde se intretdiau coridoarele. Acestea
aduceau aer de la suprafafd qi il introduceau in interior.
La fel gi apa. O luau dintr-un rdu din apropiere gi o
aduceau in interior cu ajutorul unor canale special con-
struite, care strdbdteau intreaga construclie. Din cauza
unui canal de genul acesta s-a prdbugit partea de care ifi
vorbeam.
A: De ce?
D: Din cauzd" cd o piatrl mare a cdzut gi a blocat
partea in care apa iegea aga cd o parte din coridoare s-au
inundat qi datoritd unui cutremur s-au surpat.
A: Dacd am sdpa acolo, am ajunge la aceste grote
subterane?
D: Nu gtiu! Dacd am avea voie, probabil cd am ajunge.
A: Sarmisegetusa era o cetate obiqnuitd sau era un loc
special?
D: Era un loc special. Era locul de intdlnire al lupt6-
torilor. Tot aici se pSstrau gi rezerve de hrand. In timpuri
grele aici se refugiau oamenii spre a fi protejafi. Cetatea
este construitd intr-un anume fel. Cei ce p[geau in ea erau
protejafi de atacuri din exterior.
A: Te referi la atacuri fizice?
D: La toate atacurile.
A: Ce formd avea cetatea?
D: Este pe rotund, deoarece este conceputd pe una din
ceakrele Rom6niei. Cei ce au ridicat-o gtiau acest lucru.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 57
in mijlocul ei era o coloand uriaqd pe v6rful cdreia se afla
un diipozitiv special. Acesta prelua energia ce venea din
inima p[mdntului qi o transmitea amplificatd mai departe'
Tot aici se frceau qi anumite ritualuri speciale cu scopul
de a avea recolte bogate sau ploaie sau orice era necesar'
Strdbunii noqtri cunoqteau importanla planetelor 9i a
an'otimpurilor. De aceea Sarmisegetusa Regia avea in
interiorul ei un uriag cadran solar, fdcut din piatrS' Era
aqezatin centrul cetdfii. Cu ajutorul lui se urmdrea rotalia
pdmdntului gi miqcarea astrelor.
A: Vrei sd spui cd ei aveau noliunea timpului'
D: Da. Dar nu erau singurii. Nu inleleg de ce te miri'
A: Pentru cb noi gtim ci inaintaqii noqtri erau barbari,
neevoluafi, primitivi. ..
D: Erau mult mai aproape de Dumnezeu decAt suntem
noi astdzi!
A: Cdnd am spus neevoluafi m-am referit la evolulie
materialS.
D: Asta nu conteazd. Conteazd cea spirituald'
A: Burebis ta era descendentul atlanlilor?
D: Da.
A: Cdt a existat imperiul atlanlilor?
D: Agton spune qaisprezece mii de ani in starea
ini!ial6.
A: $i dacii au fost urmaqii lor?
D: Da.
A: $i de ce au fost asimilali de alte popoare' de ce s-a
perrnis acest lucru?
D: Ei nu au fost asimilali de alte popoare, cdci s-au
p6strat mult timp ca linie, dar au fost pedepsifi' Aqa s-a
hotdrdt.
' A: De ce?
D: Pentru cd au invdlat sd ucidd cu uri qi din tdzbt-
nare gi nu aveau voie. Li s-a spus acest lucru qi totuqi nu
 De lq Zamolxe la noua erd 58
au finut cont. Au apdrut chiar familii care refuzau sd iqi
lase copiii sd urmeze calea treptelor inilierii.
A: De ce?
D: Pentru cd aveau nevoie de ei la muncd qi ca sd iqi
apere bunurile. A existat o vreme in care erau foarte des
ataca[i de alte neamuri. Aqa s-a inchis cunoagterea cea
adevdratd. Ea a rdmas accesibild doar pentru c6!iva. De
altfel gi aici au gregit. Cunoagterea era pentru a fi datd
mai departe. Strdbunii noqtri au vrut si o find doar pentru
ei. Dacd ar fi ficut ceea ce trebuie, soarta omenirii ar fi
fost alta.
A: Sd inleleg cd strdbunii nogtri sunt rdspunzdtori de
soarta Terrei?
D: $i ei qi multe alte neamuri.
' A: Dar de ce?
D: Tofi aveau acces la cunoagtere. Dacd s-ar fi unit
s-ar fi ndscut o noui religie adevdratd gi noi am fi fost
astdzi in alt punct. Asta este unul din motivele pentru
care trebuie sd trecem acum prin anumite evenimente.
Dar nu trebuie si o vezi ca pe o vin6. Atunci am avut de
ales pe ce drum sd mergem qi noi ne-am ales singuri
drumul.
A: Adicd ei au ales pentru noi!
D: Nu. Noi am ales pentru noi, deoarece ei suntem tot
noi.
A: Este cam ciudatl remarca!
D: De ce? Noi am fost, suntem qi vom fi. Ceea ce
facem noi astdzi, hotirdrile pe care le ludm, ne vor ajunge
in viitor. G6ndegte-te cd peste o sutd de ani, tot tu vei
veni inapoi pe Terra gi va trebui sd ili infrun{i propriile
decizii.
A: Este o posibilitate.
D: Este un Adevdr. Daci am infelege acest lucru am fi
foarte departe qi multe din evenimentele viitoare nu ar
mai fi necesare.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 59
A: incearcd sd explici asta oamenilor!
D: Este ugor de infeles. Dacd fiecare din noi am lua
hotdrari cu gandul la viitor, la binele planetei 9i locuito-
rilor ei, dacd ne-am intreba ce efect are decizia mea de
astdzi, peste o sut6 de ani, atunci sigur nu am mai lua
hotdriri gregite.
A: Dar noi am fost invdlali sd tr6im clipa!
D: $i tu, din viitor ili vei mullumi pentru asta? Te vei
gAndi ci ai fEcut un lucru bun?
A: Cu siguranld nu' Noroc cd eu in viitor nu voi mai
qti cine am fost 9i ce hotdrdri am luat.
D: Dar dacd in viitor s-ar inventa ceva sau s-ar ajunge
la o formd avansati de conqtiinld qi atunci oamenii din
iurul tdu ar gti cine ai fost qi ce ai fbcut?
A: iti aui seama cd nu mi-ar Pldcea!
D: Atunci de ce sb nu trdieqti in lumin6? De ce s6 nu
faci numai lucruri de care sd fii mdndrd?
A: Asta aqa este, dar spune-mi: este adevdrat cd dacii
pldngeau cdnd se n69tea un copil qi se bucurau cdnd
murea un om?
D: Da gi nu. Se bucurau pentru cd gtiau ci oamenii
pleacd spre a se uni cu Dumnezeu. CAnd qtii acest lucru
este normal sd te bucuri. Trebuie sd inlelegi cd ei aveau
alte informafii. Ei vedeau nunta ca pe ceva sfdnt' Era uni-
rea a doi oameni pentru a se desdvdrqi. Numai impreund
un bdrbat qi o femeie aveau posibilitatea sd il facb pe
Creator manifest. Cdt despre naqtere, Aghton spune c[ nu
erau triqti. Se bucurau ca oricare din noi'
A: Dar s-au pdstrat scrieri care atestd acest lucru'
D: Eu nu vdd aqa' Eu ii vdd veseli. Uite Aghton imi
aratd un birbat care ridicd in sus un copil qi chiuie de
fericire. Eu nu il vdd plAngAnd! Este chiar bucuros!
A: Curios!
O: il vad pun6nd la g6tul copilului o amulet6'
 De la Zamolxe Ia noua erd Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 6I
60
A: Se spune cd in vremea lui Burebista exista
un mare Nu era insd singur. Era inconjurat de cei apropiafi qi de
pr-eot inifiat, pe nume Deceneu. imi poli spune ceva
despre fiii lui. Acegtia au hotdrdt cd este un mare pdcat sd i se ia
el? capul spre a fi dus la Roma. De aceea unul din nepolii
D: Burebista era iniliat. Aghton spune c6 Deceneu gi_a lui, fiul surorii, care ii semdna, s-a oferit sd fie omor6t qi
tridat neamul. pus in locul unchiului sdu. Cei prezenfi au schimbat
A: De ce? hainele gi insemnele gi astfel nepotul lui Decebal a fost
D: Din cdte vdd era gelos pe Burebista. Nu vroia
recunoascd ca Dumnezeu.
sI il luat drept rege.
A: Adicd nepotul lui Decebal s-a sinucis pentru ca
A: Dar Deceneu elainitiat? unchiul siu sd nu fie dezonorat?
D: Da, dar nu la fel ca Burebista. Deceneu D: Da.
fdcuse doar
primele trei trepte ale inilierii. Nu a
avut voie sd meargd A: $i acest fapt este consemnat undeva, qtie cineva
mai departe gi de aceeaera invidios pe Burebista.
AghtJn ceva?
spune cd Burebista a fost omordt cu ajutorul
lui Deceneu. D: Nu gtiu. Poate cd este scris. Eu arnvdnrt in capul
Dar nu trebuie s6 il judeci. Era in misiunea
lui sd facd meu imagini. Asta inseamn[ cd aceste fapte existd in
aceastd faptd.
Matrice qi deci sunt reale.
A: Adicd sd igi trddeze neamul?
A: $i cei care i-au luat capul nu qi-au dat seama cd nu
D: Da.
este adevdratul rege?
A: Despre un alt mare dac pe mrme Decebal ce imi
poli spune? D: Nu, cdci nu il vdzuserd de aproape. Abia maitdrziu
s-au gAndit sd verifice trupul, deoarece se qtia cd Decebal
D: $i el era iniliat. Era un bdrbat foarte frumos, insd
era dur. A fost un mare luptdtor qi ocrotitor avea o cicatrice mare pe piept, insd era prea tdrziu. Cei ce
al acestor se ocupaserd de ascunderea adevdratului Decebal tdiaserd
pdm6nturi. A fost un rege bungi drept,
dar a avut de infrun_
tat moqtenirea ldsatd de inaintagi. El la r6ndul lor capul marelui rege qi il duseser[ in peqtera
nu a avut ce face. $i
el a avut o sord care a urcat toate cele patru trepte sffintd spre a fi pistrat. Acolo se afld ascuns gi astdzi.
inilierii.
ale Aldturi de el se afld sabia lui Decebal gi o fil[ din Codul
A: Ca sora lui Zamolxe? Legilor. Aqa cd cei venili sd verifice au aflat doar ceea ce
D: Da. Ea avea aceeaqi energie. Era o luptdtoare. trebuiau sd afle.
A A: Pofi vedea ce scrie pe fila ascuns6 in peqter6?
luptat alSturi de Decebal.
A: Decebal s-a sinucis? D: Nu infeleg ce scrie, dar Aghton spune cd pe ea std
D: Da. scrisd calea cdtre nemurire.
A: $i capul lui a fost dus la Roma? A: Noi am putea gdsi aceasti ascunzdtoare?
D: Noi doi nu, cdci nu este sarcina noastrd, locul insd
?' Yl alt cap a fost dus in locul capului lui.
A: Imi pofi explica? va fi gdsit.
D: Decebal s-a sinucis implAntAndu_qi cufitul A: De cine?
in inimd.
 De la Zamolxe la noua erd 62
D: De doi bdrbali. Este misiunea lor. Ei sunt cei ce
c6ndva i-au dus capul la Roma. Tot ei se vor lupta pentru
a-i reda locul cuvenit in istorie.
A: $i trupul lui Decebal?
D: A fost ars. Aqa se obiqnuia.
A: $i Dacia a fost cotropitd de citre romani?
D: Nu. Dacia a rdmas Dacia. Ei au incercat, dar nu au
reugit. Mult mai tlrziu s-au amestecat^neamurile gi in
special in zona asta in care triim noi. In susul 16rii s-a
pdstrat o puritate a rasei.
A: Adicd in nord?
D: Da.
A: Din Codul Legilor s-a mai pdstrat ceva?
D: Aghton spune cd existd in totalitate, deqi cartea a
fost impdrlitd pi ascunsi in mai multe locuri. O parte din
file au fost gdsite, dar nu gtie nimeni s[ le citeascd,
A: Nu qtiu sau nu vor!
D: Cei ce vor citi aceste file trebuie sd aibd grijd, cdci
din loc in loc sunt ascunse formule magice.
A: Ce fel de formule magice?
D: Formule cu ajutorul cirora pofi stdpdni materia.
Dar ele nu pot fi folosite de oricine. Numai cei ce au
ajuns la cea de-a patra treaptd le pot deschide.
A: Trdieqte cineva in prezent, care sd fi parcurs
treptele inifierii?
D: Nu. Treptele au fost inchise.
A: $tii cdnd?
D: In anul 1600. Atunci a existat ultimul om care era
pe cea de-a patra treaptd a inilierii.
A: De ce?
D: Pentru cd cel care fbcea inilierile a pdrdsit planul.
Misiunea sa se incheiase. De fapt era o femeie. Ea a fost
ultima manifestare a Creatorului pe pdmAnt.
A: $i cel ce facuse inilierea, adicd elevul, era preot?
Inuak: Reptilianul din mine Carteq a doua 63
D: Nu. Era rege al romAnilor.
A: ii gtii numele?
D: Aghton spune cd este cunoscut sub numele de Mihai
Viteazul.
A: Din cdte gtiu eu Mihai Viteazul a fost mason.
D: Nu. Fdcea parte dintr-un ordin strdvechi, cel al
cavalerilor templieri.
A: Sd infeleg cd el ajunsese la gradul de Creator?
D: Din cdte vdd eu el il avea manifest pe Dumnezeul
interior?
A: $i atunci cum a fost omor6t?
D: El s-a l6sat omordt. A fost liberul lui arbitru. El qtia
c6 misiunea sa se incheiase, cd oamenii luaserd o altd
hotdr6re gi cd trebuiau sd iqi urmeze calea aleasd, aqa cd
s-a decis sd plece.
A: Poate dacd insista aveam o alti soartd!
D: El a trebuit sd respecte hotdrdrea majoritdlii.
A: imi poli spune in ce constau treptele inilierii?
D: Prima treaptd era cea in care omul iqi conqtientiza
propria mortalitate. Era invdlat cum sd se analtzeze qi
apoi cum sd igi anihileze ego-ul.
A: Un fel de lepddare de sine.
D: Da. I se explica cum a gAndit qi cum trebuie sd
g6ndeascd, ce sd facd spre a se schimba qi ce inseamnl
schimbarea, adicd unde duce acest drum. Era un proces
greu, mulli nu puteau trece. A doua treaptd era treapta in
care i se ardta cum si se racordeze la Dumnezeul din
interior qi cum sd interaclioneze cu Dumnezeul celorlalli.
A treia treaptd presupunea manifestarea Dumnezeului
interior in exterior. Era cea mai grea sarcin6, cdci cei ce
frceau acest salt nu mai erau oameni deqi trebuiau sd
trdiascd printre oameni.
A: $i a patra treaptS?
 De la Zamolxe la noua erd 64
D: A patra treaptd presupunea unirea cu Creatorul. Cei
ce treceau de a treia treaptd primeau pecelile lui Zamolxe.
A: Ce erau acestea?
D: Erau simboluri energetice pe care inilialii le
primeau.
A: Unde se aflau ele?
D: Unul era pus pe frunte gi doud pe incheieturile
mdinilor. Asta era gi motivul pentru care cei ce fbcuserd
inilierea se recunogteau intre ei.
A: Erau vizibile? Le puteau vedea qi allii?
D: Nu. Doar cei iniliali.
A: $i cum se aplicau aceste simboluri?
D: Existau niqte pece{i de aur care se puneau pe mdini
gi pe frunte. Erau cunoscute sub numele de Pecefile lui
Zamolxa Cel ce le primea trebuia sd le lind 33 de zile. In
tot acest timp el stdtea in singurdtate meditdnd. Dupd
aceastd perioad6 pecelile frzice erau scoase in cadrul unui
ritual. In locul lor rdmAneau cele energetice. Vdd ca gi
cum Oamenii respectivi aveau trei sori, doi pe m6ini gi
unul pe frunte.
A: Imi pofi ardta simbolurile?
D: Am sd !i le desenez.
A: Am putea reinvia aceastd tradifie, md refei a gcolii?
D: Da. Putem readuce cunoagterea, dar numai pdnd la
a treia treaptd. Dupb aceea fiecare trebuie s6 meargd pe
drumul sdu.
A: Adicd sd nu mai interacfioneze cuceilalfi?
D: Da. Fiecare pe drumul siu.
A: De ce?
D: Pentru cd acum, ca qi atunci, fiecare din noi are
posibilitatea sd igi gdseascd calea cdtre Creator. Fiecare
are drumul sdu specific gi independent. Nu avem voie sd
intervenim. De altfel este mare pdcat sd scofi cu forfa un
suflet de pe calea lui gi sd il aduci pe a ta,
Inuqk: Reptilianul din mine Cqrtea a doua 65
A: Dar nu este o cale comund?
D: Este comund in ceea ce privegte destinafia, dar
drumul trebuie parcurs in singurdtate. La Dumnezeu gi
Creator poate ajunge oricine. Dacd am ardta noi o cale
am fi la fel cu anunnakki. Am ardta calea noastr6, care
poate fi neadeviratd, limitatd sau incompletd. Nimeni nu
poate spune cd ceea ce face el este mai corect decdt ceea
ce face altd persoand. Nu are acest drept.
A: Dar religiile nu aratd calea?
D: Ba da, o cale sau alta, un inceput de drum. Dacd ar
fi fost ldsate libere atunci astdzi am fi fost mult mai
departe.
A: Cum vor ardta religiile viitorului?
D: Va fi o religie. Una singur6, reald qi adevdratS,
conformd cu AdevSrul Matricei gi Codul Legilor.
A: Va mai exista weo aser-ndnare cu cele prezente?
D: Va ingloba toate religiile prezente, dar numai ce
este real din ele. Reincamarea va fi recunoscuti gi explicatd.
Dumngzeu va fi revelat gi decodificat spre a fi infeles.
A: Vor exista conduc6tori, preofi?
D: Vor exista coordonatori, pdstrdtori ai Codului Legi-
1or, insd nu va mai fi ca azi. Va fi o religip universald la
care tofi vor adera. Ea va fi in stare sd explice gi sd lege
etericul de material, spiritualul de activitdlile zilnice.
A: Va fi obligatorie?
D: Nu va fi obligatorie, cdci eavaizvori din suflet.
A: Vom avea sdrbdtori?
D: Tu pofi avea sdrbdtori cdnd vrei. De ce trebuie si ili
spund cineva c6nd sd sdrbdtoreqti ceva!
A: Md refer la Crdciun, Paqte.
D: Dac[ gtii cd Iisus este prezent in tine qi in acfiunile
tale, cd Dumnezeu te insofegte pretutindeni deoarece tu
egti El, ai nevoie sd il sdrbdtoreqti?
A: Nu. Dar momentan noi nu putem inlelege aceste
schimbdri de mentalitate.
 De la Zamolxe la noua erd 66
D: Trebuie sd wei, sd crezi in ele qi ele vor deveni
reale.
A: Vor exista intruniri cu caracter religios?
D: Nu ca acum. Vor exista anumite zile in care se vor
face meditalii. La nivel global.
A: Ce fel de meditafii?
D: Spre exemplu, meditalia de purificare a apei de pe
Terra. Sd zicem cd toatd planeta ar hotdri ca in fiecare
vineri din prima lun[ a anului, nimeni sd nu facd nimic
altceva decdt sd se roage pentru apd. Si ceard ca ea sa fie
purificatd, vindecdtoare, ca fiinlele care viefuiesc in ea sd
fie sindtoase, pagnice... Apoi in fiecare vineri din a doua
lund ne-am ruga pentru sdndtatea pdmdntului, pentru ca
toate seminlele pe care le vom planta sd fie roditoare,
sdndtoase, hrdnitoare... gi tot aqa.
A: Dar am putea face qi acum asta.
D: Sigur. Fd-o.
A: Ar trebui mobilizati multd lume...
D: Vezi, de fiecare datd cdnd vrei sd faci ceva gisegti
scuze. De ce intotdeauna trebuie sd facd altcineva intdi?
A: Trebuie mobilizatd foarte multi lume.
D: Hai sd incercdm. Tu ai vdzut cdtd lume participd la
meditalia de duminicd?
A: Nu amvdzut, am simlit.
D: Haide sd facem cAte o meditalie de curdfare a
Tenei in fiecare zi de intdi a fieclrei luni. Aqa vom vedea
ce schimbdri majore se vor petrece.
A: Bine. La ce ord?
D: Tot lazece qi jumdtate.
A: $i meditdm la curdlarea Terrei?
D: Cerem Matricei ca apa, aerul, solul gi tot ceea ce
existi pe Terra viu sau materie sd se curefe de tot ceea ce
nu are corespondent benefic Ai adevdrat in Matrice.
A: AtAt?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 67
D: Da. Dureazd cinci secunde.
A: $i va avea efect?
D: Vom vedea. Aghton spune cI oamenii sunt incd in
stadiul in care trebuiesc convinqi prin fapte. Eu cred cd
este mai important sd ai incredere in propriile sentimente.
A: $i eu cred cd oamenilor le trebuiesc exemple
concrete.
D: Of, oare c6nd vom putea renunfa la vechile deprin-
deri?
A: Dupi toate semnalele foarte curAnd.
D: Da. Ar fi putut fi insd altfel qi mult mai repede.
Daci oamenii ar fi inleles cd.labaza implementdrii dog-
melor a stat frica, atunci gi-ar fi dat seama de realitate.
A: Dar atlanlii nu ne-au ldsat anumite informatii? Nu
sunt prinse in actualele religii?
D: Nu. Cunoagterea lor s-a pistrat gi existd pe Terra,
numai cd noi nu avem acces la ea.
A: De ce nu avem acces?
D: Pentru ci ea este ascunsi intenlionat. Adevdrul a
fost ascuns sub miniciun4, modificat gi relatat in aqa fel
incit noi sd nu putem injelege. Iisus ne-a l6sat o cale
cdtre Dumnezeu) ne-a aritat-o, dar ea a ajuns la noi
intr-un mod imposibil de inleles. Totul a devenit greoi,
secret qi impracticabil.
A: Este totugi o cale grea!
D: Nu este grea, cdci noi avem in interiorul nostru cone-
xiunea cu divinitatea. Trebuie doar sd vrem o activdm.
Nimeni nu poate face acest lucru in locul nostru.
A: De unde erau atlanfii?
D: Strdbunii lor au venit din spafiu. Erau de fapt doud
rase. Unii erau de pe Sirius iar allii de pe Milona.
A: Aratd a oameni?
D: Acolo ei sunt sub altd form6, mai mult energetici.
Le-au trebuit multe mii de ani sd iqi construiascd trup
 erd
De la Zamolxe la noua
spre a fi apfi sd locuiascd aici. Au avut o lungd perioda in
care au venit qi au plecat.
A: Rasele acestea mai existd astdzi pe acele planete?
D: Da. Ele sunt acolo.
A: Au mai venit pe Terra?
D: Sunt mereu prezente aici gi in special acum.
A: De ce?
D: Pentru cd acum suntem gata sd inlelegem Adevirul.
A: Oare il vom afla?
D: Da. Chiar foarte cur6nd. De altfel in decursul istoriei
mulli clldtori galactici au poposit aici pe Terra. Noi,
populalia actuala a Terrei, suntem o imbinare a multora
din aceste rase.
A: Ni se va spune vreodatd cd avem origini extrate-
restre?
spune sd avem grijd. Noi tofi
D: Da. insi Aghton
avem strdbuni din alte lumi gi acest lucru se va afla in
curdnd. Anunnakki qtiu ce se va int0mpla qi nu le con-
vine. De aceea ei vor incerca sd ne manipuleze spunind
cd doar o parte din oamenii au ADN extraterestru. Tre-
buie sb avem gnjd cdci vor sd ne pdcdleascS. Vor incerca sd
dezbine oamenii impdrfindu-i in doud tabere; cei cu sdnge
de pdmdntean gi cei cu s6nge special. Noi nu trebuie sd
uitdm cd tofi suntem Unul. Nimeni nu este special.
A: Dar qi cei cu sdnge de anunnakki sunt egali noud?
D: Toli suntem acelagi lucru. $i ei au plecat din acelaqi
loc qi tot acolo se vor intoarce. Asta ne face sd fim egali.
A: $i in viitor cei ce vor rdmdne vor fi egali? Adic6
vor conqtientiza acest lucru?
D: Da. Vor infelege acest asPect.
A: Dar cei ce nu vor mai fi aici?
D: Ei vor merge in alte locuri unde vor evolua. $i ei
vor ajunge la un anumit moment sd igi congtientizeze
esenta.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 69
68
A: $i cdnd toli vom fi egali, md refer la toate lumile gi
toate universurile, la intreaga creafie, ce se va intdmpla?
D: Atunci vom fi din nou in Creator.
A: Asta inseamnd cd nu va mai exista nimic?
D: Asta inseamnd cd va exista totul.
A: Este adevdrat cd Atlantida a explodat?
D: Aghton spune cd da, ea s-a rupt gi p5::!i din ea s-au
scufundat.
A: Care a fost motivul?
D: Atlanfii aveau nigte cristale uriaqe cu ajutorul cdrora
puteau schimba materia. Ei puteau interveni in planul
material. Puteau face ploaie, soare, gr6ne, ap6, puteau
comunica cu cei de pe alte planete, puteau face aproape
orice.
A: Ai spus aproape orice. Care erau acfiunile pe care
nu le puteau face?
D: Nu puteau omori, nu puteau distruge, adicd nu
puteau face rdu gi nu puteau crea fiinfe vii.
A: Cdte asemenea cristale aveau?
D: Douizeci, insi erau de diferite mdrimi, culori gi
fiecare avea un scop precis.
A: De ce a explodat Atlantida?
D: A fost vina locuitorilor. Au incercat sd schimbe
polaritatea cristalelor, ba chiar qi le-au imp[rfit. Asta a
dus la un dezechilibru energetic qi ele au explodat.
A: A mai rdmas vreun cristal intree?
D: intreg nu, dar existd pa4i diriele, numai cd sunt
ingropate in ocean gi in pdmint. Unul singur este mai
mare dar tot nu este intres.
A: imi pofi spune undJ se afld?
D: Aghton spune cd se afl6 in zona cunoscutd sub
numele de Triunghiul Bermudelor.
A: Acolo se spune c[ existd anumite fenomene inex-
plicabile ca: disparifii, opriri de timp, furtuni bruqte.,.
 De la Zamolxe la noua erd 70
D: Este real, c6ci oriunde s-ar afla acel cristal el ar
putea influenfa.
A: Erau aceste cristale de pe Terra?
D: Nu. Ele fuseserd aduse de pe alte planete. De fapt
din patru locuri.
A: Erau cristale naturale sau artificiale?
D: Ele erau cristale naturale, dar erau prelucrate. Ele
se aflau prinse de nigte pl6ci metalice uriaqe, care aveau
posibilitatea s[ se roteascS. Prin rotirea lor ele generau un
cdmp de forf6 care le fdcea sd prindd viafd. Era ca qi cum
erau vii. in momentul rotirii prin centrul cristalului
incepea sd curgd o energie coloratS, care urca pdnd sus.
CAnd aceasta ajungea in vArf, incepeau sd se activeze qi
ceakrele; c6te una pe rdnd, de jos in sus. Fiecare ceakri
era in culoarea ei specificd, aga cum o qtim qi astdzi.
A: Cdte ceakre aveau?
D; Zece.
A: $i energia care curgea prin centrul cristalului ce
culoare avea?
D: Era de culoarea cristalului numai cd mai intens[, ca
qi cum ar fi fost de foc.
A: Dupd activarea ceakrelor ce se intdmpla?
D: Cristalul cdpdta o fo46 proprie, ca o energie uriagS.
Cu ajutorul lui puteai face ce vroiai, cdci el avea proprie-
tdtile Matricei.
A: Funcfiona in.permanen{6?
D: Nu. Numai cdnd era necesar. in rest stdtea in
adormire.
A: Ce fbceau atlanfii cu aceste cristale?
D: Orice doreau. Ele erau folosite la comunicarea cu
alte fiin1e din galaxie, la modificarea climei, la progra-
mdri, la protecfie, la aflarca Adevdrului, la meditalii gi la
multe alte lucruri. in ele se aflau gi Legile. Erau un fel de
Inuak: Reptilianul din mine Carteq q doua 7I
calculator uriag, dar care avea puterea de a interveni in
materie.
A: Puteau face qi rdu?
D: Ele erau programate si facd bine. Dupi curn ?!i
spuneam, s-a incercat polarizarea lor in sens invers, dar
acest lucru a dus la nirnicirea Atlantidei. GAndegte-te cd
cei ce au venit sd ajute populalia Terrei au fost bine
intenlionafi. Cristalele au fost programate sd facd numai
bine.
A: Dar cei care le-au adus, de ce au fdcut-o? Ce
urmireau?
D: Ei au primit sarcina de a ne ajuta. Ei au vrut sd ne
facd si inlelegem cine suntem, ce capacitdli avem gi unde
trebuie si ajungem. Ei cunoqteau Adevdrul gi Legile.
Veniserd sE ne aduc6 adevdrata religie. Aveau ritualuri
specifice, la fel cum vom avea gi noi in viitor. $i dacii
cunoqteau aceste taine. Ei aveau un grup de preotese in
Kogaion, care de fapt erau coordonatoarele ritualurilor de
meditalie. Ele se rugau folosind tehnici speciale in anumite
zile.
A: imi pofi spune ce erau aceste tehnici, cdtre cine
erau indreptate?
D: Da. Erau meditafii de energizare planetari, de abun-
denfd, de cerere gi manifestare, de reglare a conexiunii cu
Dumnezeu, ritualuri solare, ritualuri de conectare cu alte
lumi, etc. Toate acestea frceau parte din invdldtura sacr6.
Aceastd invifituri a fost transmisd generatii la rdnd, pind
in momentul in care anunnakki au hotdrdt cd este deran-
janta cd a cdpdtat prea mare putere gi cd a inceput periculos
de mult, extinderea ei. Aga cd au inceput sd o combat6.
A: Aceste preotese din Kogaion, de care vorbeai,
stdpineau ritualurile atlanfilor?
D: Da. Erau ritualuri ce veneau din acea vreme.
A: Ce fel de ritualuri erau?
 De la Zamolxe la noua erd 72
D: La anumite date, determinate de anotimpuri qi astre
ele se adunau in locul Sacru qi fdceau meditalii. Scopul
acestor rugdciuni era de aface manifeste anumite dorinle,
o'recolt6 bogatd, protecfie, ploaie sau orice altceva. Mai
existau gi aga zisele intruniri speciale, atunci cAnd erau
convocate cu un scop precis, culn ar fi existenla vreunui
atac sau aparilia unei situalii in care trebuia luatd o
hotdrdre corect6.
A: De ce erau femei?
D; Zamolxe rcprezenta energia masculind iar preote-
sele energia feminind. Ritualul pe care il fdceau imbina
aceste doud energii gi astfel cei ce se rugau deveneau
fiinla Absolutd.
A: Aveau anumite obiecte sau fraze magice?
D: Aveau brlfiri qi coroane pe cap qi vorbeau in limba
purd, insd nu vdd altceva. In jurul lor se gdseau vase mari
din care iegea un fum pl5cut mirositor.
A: Cdte preotese erau?
D: VEd doud cercuri. Un cerc este format din unspre-
zece femei gi celdlalt din doudzeci qi doud. Aghtom
spune ci este un numdr sacru. Cd ele erau treizeci gi trei
qi cu Zamolxe trezeci qi patru, iar asta inseamnd gapte, iar
qapte reprezintd numdrul creafiei.
A: Zamolxe era coordonatorul preoteselor qi inifia-
filor?
D: Da, dar fiecare grup avea misiuni clare, bine
stabilite. Nici unul nu putea face ce ftcea celdlalt. Totugi
din c6nd in cAnd aveau anumite ritualuri care trebuiau
fdcute'impreund.
A: Ce ritualuri?
D: Ritualuri strdvechi, ce vin din alte lumi qi care au
forla de a schimba cursul evenimentelor, totugi nu le-au
ftcut dec6t de patru ori. Mai mult de atdt nu am voie s[
qtiu.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 73
A: Se spune ci atlanlii aveau o bibliotecd uriaq6.
D: Cunoagterea lor erainmagazinatd in locuri speciale.
A: Erau c6fit2
D: Nu. Vdd un fel de sdli uriage in mijlocul cdrora se
afld c6te un cristal. De jur imprejur perefii sunt ca qi cum
ar fi de sticl6. Vdd oameni care se duc cdtre cristal, pun
mdna pe el gi intreabd. Acesta le rdspunde proiectAnd
imagini pe perelii sdlii.
A: Sunt cristalele de care vorbeai?
D: Nu sunt altele. Sunt mai mici gi au doar rolul de a
memora qi reda informafii.
A: Cum ardtau casele, str6zile?
D: Vdd strdzi late, din piatr6. Dacd te uifi de sus din
cer, oraqele lor au o formi speciali. In centru se afla o
clddire mare, rotund6, din piatrd albd. Este locul in care
se afla cristalul mamd, biblioteca, locul Coordonatorilor.
Vdd multe sdli, dar nu qtiu la ce folosesc toate. De jur
irnprejurul clddirii se afla o piald mare. Din cAte vdd aici
se fineau meditaliile speciale. Strdzile lor sunt drepte qi
toate pleacd de la aceastd clddire. Casele sunt tot albe, dar
nu sunt din piatrd gi sunt mult mai mici decAt clddirea
centrald. De altfel atlanlii nu aveau nevoie de case aqa
cum avem noi nevoie de ele. Ei iqi puteau crea un cdmp
de energie specialI. Mai vdd foate multd verdeatd, pomi
gi flori. Peste tot sunt pomi fructiferi gi cdmpuri cultivate.
A: Dar oamenii, cum ii simti?
D: ii vad pagnici, zdmbitori, calmi.
A: Au magini?
D: Da, dar nu sunt ca ale noastre. Nu au roli qi merg
pe ap6, pe uscat qi prin aer.
A: Folosesc combustibil?
D: Aghton spune cd sunt ac{ionate cu fo4a gdndului,
insd au qi un mecanism special.
 De la Zamolxe la noua erd
A: Seamdn[ cu cele de pe Inua?
D: Nu. Sunt altfel. Sunt mai rotunde qi scot aer in
partea de jos.
A: Ce fel de haine purtau atlanlii?
D: Haine normale. ca noi. Sunt insd frcute din mate-
riale naturale.
A: Sunt colorate?
D: Da.
A: Cunogteau plasticul, materialele sintetice?
D: Aghton spune cd nu.
A: Puteau combina metalele?
D: Da.
A: Aveau bani?
D: Nu.
A: Atunci cum oblineau produsele necesare?
D: Se duceau qi luau.
A: Oricit?
D: Nu, doar c6t aveau nevoie. Asta la inceput. Apoi a
intervenit dorinfa de a avea mai mult qi aqa a inceput
sfhrgitul.
A: Dar existau fermieri, oameni care se ocupau
grddiniritul, cregterea animalelor?
D: Cu grddindritul da, cu creqterea animalelor nu, cdci
ei nu consumau carne. Mult mai tdrziu, cAnd s-a interve-
nit qi s-au amestecat rasele atunci gi-au modificat hrana.
A: infeleg cd ei consumau hrand.
D: Da. Aveau nevoie de ea pentru a se racorda la
Terra.
A: Fiecare avea o meserie anume?
D: Fiecare ftcea ceea ce ii pldcea, dar toli aveau ca
scop binele qi necesarul comunitdlii. Ar fi fost fbrd rost ca
tofi sd aibf, o singurd ocupafie.
A: Existau qcoli?
74 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 75
D: Da. Copiii mergeau in anumite locuri unde erau
ajutali sd inleleagd gi sd pund in practicd cunoaqterea.
Profesor puteai fi doar dacd erai iniliat qi stdpdneai
materia cu ajutorul Dumnezeului interior.
A: Dar nu toli puteau face acest lucru?
D: Nu. Majoritatea se foloseau de cristale. Cei ce
stdpAneau materia puteau face diverse lucruri qi fdri ele.
A:Aceqtiaputeaumateializaqidematerializaobiecte?
D: Da. $i noi vom putea face acest lucru in curdnd. Nu
este complicat.
A: CAnd vom putea face acest lucru?
D: Cdnd vom inlelege ci trebuie sd materializdm doar
ceea ce ne este necesar. Capacitatea de a materializa
lucruri este o stare de congtiinld gi nu o programare. Ea
nu !i se dd daci la baza intenliei stl dorinfa de a avea.
Vibralia mateializdrii e ste iubirea.
A: Asta inseamn[ cd niciodatd!
D: Ba chiar foarte cur6nd!
A: Pdi dacd mi-e foame qi vreau s6 materializez o
pdine, atunci labaza intenliei std dorinfa de a mdnca!
D: Da, dar dacd altuia ii este foame gi tu materializezi
cu o p6ine din dorinfa de a-l ajuta pe celdlalt, atunci totul se
schimbd. Tu vezi cd cel cdruia ii este foame este fratele
tdu, egalul tdu. ii vezi suferinla qi asta te face gi pe tine si
suferi, deoarece voi sunteli Unul. De altfel in acel
moment tu simfi toate suferinlele qi bucuriile tuturor
celor ce trdiesc pe planetd. Tu iei hotdr6rea de a-l ajuta pe
el, de a-i da ceea ce este necesar pentru a-i alina sufe-
rinfa, asta inseamnd cd tu in inima ta qtii cd dacd el va fi
fericit qi tu vei fi fericit.
A: Bine qi dacd materializez o pdine nu pot mdnca 9i
eu din ea?
D: Doar dacd cel cdruia i-ai dat-o ili dA. Altfel nu, cdci
pdinea este a lui qi a lua ceva de la cineva fbri voia
acestuia se numeste furt.
 De la Zamolxe la noua erd 76
A: Este foarte greu de inleles!
D: Sunt Legi Universale. Dacd am gendi logic am
vedea cd totul este fbcut cu un anumit rost. A avea peste
mdsur[ vine de la anunnakki. Este cel mai bun mod de a
controla. Cu c6t ai mai mult cu atdt ai mai mare frica.
Ji-e fricd sd nu sdrdcegti, si nu fii furat, si nu se r6dd de
tine cd nu ai suficient, etc. Toate sunt idei induse, care ne
depdrteazl. de realitate. Cand qtii c[ pofi avea orice, oricAnd
qi c6 orice ifi este luat poate fi inlocuit atunci frica
dispare. Gdndegte-te dacd tofi am fi la fel, daci tofi am
avea posibilitatea de a avea orice oricdnd, am mai putea
fi manipulafi, ne-ar mai fi fricd, am mai putea fi condugi?
A: $i dacd invdldm aceastd lec{ie a iubirii dob6ndim
capacitatea de a materializa?
D: Da.
A: Dar concret, cum poli matefializa?
D: Atunci cdnd tu simfi in tine doar iubire, fbrd alte
gdnduri, dorin{e sau interferenle te racordezi la Dumne-
zeu gi deviiuna cu Creatorul, in tine incepe si batd pulsul
Crealiei. In urechile tale rdsund vocea Universului care
este cea mai perfectd muzic[ pe care fi-o po{i imagina.
Ochii tdi sunt una cu ochii Creatorului gi asta te face si
vezi totul in acelagi timp. Devii una cu Matricea, cdci tu
egti ea. Prin palmele tale, dar pe care tu nu le mai po{i
coordona, c6ci ele tin de lumea de jos, incepe sd iasd
materia primordiald pe care o umpli de forme-gdnd-energie
gi astfel o transformi in ceea ce doregti. Adic[ tu ii spui
ce sd fie. Corpul tdu este doar un releu, o formi prin care
circuld materia. Tehnica este ca tu sI faci materializarea
cu ajutorul trupului pe care il ocupi, dar in acel moment
sd nu fii in el.
A: Dar unde?
D: Tu sd fii Creatorul gi trupul tdu sd fie in El. Ai
inteles?
Inuak: Reptilianul din mine Carteq a douq 77
A: De inleles am infeles, dar mi se pare imposibil, ca
s[ nu zic utopic!
D: Aici trebuie sd ajungem cu tofii.
A: intr-un miliard de ani!
D: Timpul nu conteazd. Creatorul nu are ceas.
A: Care este legdtura dintre anunnakki qi atlanli?
D: Nici una. Anunnakki au fost intdi aici. Atlantii au
venit pe urmd.
A: Au fost prieteni?
D: Nu. Din contrd. Atlantii au avut mult de suferit de
pe urma anunnakkilor. Ei au fost trimiqi cu scopul de a ne
ajuta, dar qi ei au fost pdcdlili de anunnakki. Dar cum
spuneam, totul are o logici.
A: in ce mod au fost pdcdlili?
D: Li s-a indus ideea de separalie, de singularitate. Au
fost inv6lafi sd vrea avere, putere, ldcomie, ur6, fricd gi
toate sentimentele neconforme cu structura lor.
A: De ce conducdtorii lor nu le-au spus, de ce nu le-au
atras atenlia?
D: Pdi tocmai ei au fost cei care au cipdtat primii
aceste defecte! Datorit6 lor s-a intdmplat ceea ce s-a
int6mplat.
A: $i frafii lor de pe alte corpuri cereqti nu i-au putut
ajuta?
D: Ei qtiau cd cei ce soseau pe Terra trebuiau sd se
supunilegilor existente gi cd aveau voie sd intervind doar
intr-o anumitd mdsurd. Au incercat sd ii ajute, dar nu au
putut opri distrugerea.
A: Poate cd astdzi eram in alt loc al evolutiei, dacd ar
fi avut cap!
D: Tot acolo vom ajunge.
A: Dar ne-am chinuit incarndri la r6nd!
D: Am invdfat, nu ne-am chinuit. Depinde de tine cum
privegti lucrurile. Totul este formd-gdnd-energie. Dacd
 De la Zamolxe la noua erd 78
spui cA te chinui in incarndri atunci te vei chinui. Dacd
spui cd invefi, atunci viala va fi o gcoald plind de noi
experienle.
A: $i ce trebuie sd inv6!dm?
D: Cd suntem egali qi una cu Creatorul. Asta este
marea leclie!
A: Sund simplu, dar este extrem de greu.
D: A fost. Acum este momentul in care vom infelege
cine qi ce suntem cu adevdrat.
A: Frafii noqtri din alte lumi puteau sd ne ajute.
D: Ei ne-au ajutat mereu de-a lungul timpului, dar nu
au putut interveni brutal. Totul are un curs qi o 1ogic6.
A: Au intervenit qi fErd sd gtim?
D: Bineinfeles. Au intervenit ori de cAte ori au consi-
derat necesar sau au fost trimigi sd o facd.
A: Existd multe planete PoPulate?
D: Da, foarte multe. Nu le qtiu numdrul'
A: Dar care sd aib6 aspectul nostru?
D: Aghton spune cd nici o creafie nu seamdnd cu cea-
lalt6, iar dacd seamdnd la exterior, diferd la interior sau ca
structurd energeticd. Fiinfele corespund qi se aseamdni
intotdeauna cu locul in care trdiesc spre a putea fi in
concordanld cu planeta,
A: Dar ca structur6 energeticd, au ceakre, aur6, bio-
cdmpuri?
D: Toate fiinfele care av structurd materiald au gi
structurd energeticS, dar specificd. Mai existE qi fiinfe
care sunt energie.
A: La noi in sistemul solar mai existd viaid?
D: Da.
A: Unde?
D: Aghton spune cd pe Marte, dat sd qtii cd totul este
de fapt viu.
A: Pe Marte s-au fdcut cercetdri qi se spune cd nu
existd viat6.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea q doua 79
D: Asta nu.vom gti cu adevdrat decdt in momentul in
care vom ajunge acolo. Noi gtim in prezent doar ceea ce
ni se spune.
A: Asta a$a este. Se spune cd acum c61iva zeci de ani,
pe Terra, a cdzut o navi extraterestrd cu fiinfe vii la bord.
Ele au fost capturate gi duse intr-un laborator secret. Imi
poli spune daci este real?
D: Da. Este real. Aghton spune ci erau trei fiinfe. Una
a murit la impact gi doui au supraviefuit, dar nu prea
mult.
A: De ce nu au supraviefuit? Au fost omor6te?
D: Nu au fost omordte ci au murit datoritd faptului cd
nu s-au putut adapta la vibralia Terrei. In momentul in
care nava s-a prdbuqit s-a stricat aparatura care le genera
un cdmp propriu conform cu cdmpul lor energetic. Astfel
ceakrele qi intreg circuitul energetic le-a fost perturbat.
A: Ar fi putut fi salvati?
D: Da, dacd salvatorii lor ar fi cunoscut aceste lucruri
gi ar fi qtiut cum sd o facd sau dacd ar fi existat un
generator care sd le producd acelagi cAmp.
A: Cum adicd dacd ar fi qtiut cum?
D: Dacd ar fi gtiut cum sd le echilibreze energetic.
A: Te referi la terapie energetici?
D: Da. Sd le echilibreze pur gi simplu sau mdcar sd le
ueeze o protec{ie energeticd de jur imprejur spre a le l6sa
timp sd se reechilibreze singuri.
A: Ardtau ca noi?
D: Da, dar altfel. Erau mai subliri gi mai inalli, dar
aveau la fel m6ini, picioare, cap. Nu aveau p6r gi nici
unghii, iar pielea le era de altd culoare. Erau fiinfe foarte
inteligente qi prietenoase qi aveau o misiune de explorare.
Nu veniserd cu gdnduri rele.
A: $i nava?
D: Aghton mi-o aratd. Spune cd acum este reparat6 dar
nu poate fi folositd.
 De la Zamolxe la noua erd 80
A: De ce?
D: Pentru cd aceastd navd, ca $i navele de pe Inua, se
conduc qi cu puterea minlii qi aici pe Terra nimeni nu a
ajuns la aceastd putere.
A: Vom ajunge cdndva?
D: Da. Face parte din evolulia noastrd.
A: O evolulie greoaie gi anevoioasS.
D: Este greoaie pentru cd noi vrem s6 o facem greoaie.
Dacd am inlelege ci drumul pe care il avem de parcurs
duce cdtre lumind qi cd este obligatoriu sh ajungem acolo,
ar fi mult mai uqor. Noi suntem cei care ne punem
piedici. Noud ne place sd stdm pe loc. Ne este fricd de
schimbare gi nou.
A: Poate cd ar fr bine sd ne ajute cineva, sd ne arate, sd
ne explice...
D: Chiar qi aqa, tot am fi imparfili pe tabere. De aceea
va trebui sd trecem cu tofii prin anumite experienle. Terra
a primit aceastd sarcin6. Ea este cea care ne va ajuta. De
altfel ea a intervenit deseori de-a lungul istoriei. Pimdntul a
cunoscut felurite vibralii, de la inferioare la superioare qi
de fiecare datd s-a reglat.
A: in ce sens sd se regleze, doar era vibrafia lui!
D: Nu, era vibralia noastrS. Pdmdntul este viu, dar
polaritatea lui o dau sentimentele, gAndurile, vorbele, st6-
rile, trdirile noastre care mereu, nu qtiu de ce, au fost de
polaritate negativd. intotdeauna a fost aqa. Pdmdntul doar
le preia, le inrnagazineazd qi le pdstreazd. atdt cdt poate
duce. Dacd nu intervine o enegie de polaritate invers6,
care sd il descarce, atunci el se descarci singur, trimi|And
inapoi cdtre creatori energia.
A: Creatori?
D: Da. Adicd citre noi, cei ce am generat-o.
A: $i dacd am generat ceva negativ in altd viafd?
Inuak: Reptilianul din mine Carteq a doua g 1
D: Cdnd Pdmdntul se descarcd primim inapoi tot ceea
ce am generat in toate incarndrile noastre.
A: Nu este corect! Poate cd acum sunt un om bun!
D: Este corect! Dacd tu intr-o incarnare ai fost rea, iar
in alta bund, asta inseamnd cd ai putut anula parte din
vibraliile l6sate, iar ceea ce vei primi este diminuat. Nu
ili da nimeni in plus. Primegti doar ceea ce ai dat.
Pdmdntul trebuie sd se curefe din c6nd in cdnd.
A: $i se intAmpld des acest lucru?
D: Aghton spune cd la c6teva zeci de mii de ani are
loc o asemenea purificare. Este important de gtiut cd dupd
astfel de purificdri omenirea face un salt vibrafional.
A: Ce reprezintd,acest salt?
D: Planeta qi tot ceea ce existd pe ea se indreaptd c6tre
Lumina. Aceastd ascensiune se rcalizeazd pe etape. Cu
fiecare etapd structura materiei se schimbd, ea devine din
ce in ce mai etericd. Cu fiecare etap6 vibrafia inferioard
capdta din ce in ce mai pufind putere, pdnd intr-un final
cdnd va ajunge sd dispard definitiv. Aceste cicluri evolu-
tive ne sunt date special spre a ne u$ura ascensiunea.
A: Dar de ce nu ne ridicdm dintr-o datd?
D: Pentru cd nu am putea duce. Structurile noastre
frzice qi energetice nu sunt pregdtite, nu pot susfine
aceastd schimbare. Dacd s-ar intdmpla acest lucru rasa
umand ar fi qtearsd din manifestare. Noi evoludm odatd
cu Terra gi Tena evolueazd prin noi qi cu ajutorul nostru.
Este o relalie clard, bine stabilitd. Totugi dac6 noi am
inlelgge unde trebuie s[ ajungem gi care este misiunea
noastrd, etapele ar fi mult mai scurte iar ascensiunile ftrd
pierderi. Din pdcate trdirile noastre au o polaritate at6t de
negativd incdt au impact la nivelul intregii crealii. S-a
produs deja un dezechilibru ce ameninld insugi tiparul
energetic Ai conceptual al intregului Univers. Asta este
motivul pentru care nu se mai poate continua aqa.
 De la Zamolxe lq noua erd 82
A: Sd infeleg cA suntem in punctul in care Terra
va
incepe curdfirea?
D: Da. Ea va incepe si se curele spre a urca o noua
treaptd.
A: Adevdrul este cd trdim vremuri tulburi, pline de
agresivitate. Cum crezi cd ar trebui sd reacliondm?
Ce sd
facem?
D: Ar trebui sd fim calmi qi liniqtili, sd vedem intregul
proces ca gi cum ar fi un film, adicd ftr6 s[ participdm
direct. Noi trebuie sd ne implicdm doar in faptele cu
polaritate pozitivd.
' A, dacd tofi in jurul nostru par a fi innebunit?
$i
D: Sd incercdm si le explicdm' Asta dacd vor si aud6'
Dacd nu, trebuie sd le respectdm liberul arbitru
qi s6 ii
l6sdm s[ meargd in drumul lor' Va veni un timp
in care
vom vedea cum r6ul ne izbeqte la tot pasul' atunci 1a
trebui sd intr[m in casele noastre qi sd facem meditalii
de
poluizare beneficd qi de protettig' S.u nu uit[m insd cf,
irebuie sd ne rugdm pentru toate fiinlele qi pentru intreaga
planetd. Cu cdt vom fi mai mu$i, cu atdt perioada ya
trece
'mai
repede qi mai uqor. Nimic din exterior nu trebuie
sd
ne infiuenleze, ci din contra, noi sd fim cei care sd
ii
influenlam pe ceilalli. Fiecare din noi trebuie sd fie un
.*"*pio po"itiu, iar faptele noastre s[ reflecte credinia
noastrd.
A: Va veni o vreme in care va fi haos?
D: Acum este haos, vremea ce va veni nu poate fi
catacterizatii prin cuvinte, cu toate acestea noi
vom trdi
doar in .n.rgiu pe care am generat-o' Atdt qi nimic mai
mult. Ceea ce va veni este ceea ce am creat'
A: $i duP6 aceea?
D:' Dupd aceeaochii ni se vor deschide, vom inlelege
qi vom merge mai departe' Lumina 9i iubirea ne aqteaptd'
Strddania noastrd va fi rdspldtitd'
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua g3
A: Asta este explica[ia cataclismelor ce s-au abdtut
de-a lungul istoriei asupra planetei?
D: Asta este explicafia evoluliilor pe care planeta le-a
cunoscut! Cu fiecare ascensiune vibrafia intregului sistem
a fost ridicatd.
A: Aceste evenimente sunt prestabilite?
D: Parfial, adicd la un anumit timp existd un eveni-
ment fix. De la acesta pleacd o sutd de milioane de c6i,
mai lungi sau mai scurte, mai grele sau mai ugoare, care
duc cdtre urmdtorul eveniment fix. Noi alegem calea pe
care vrem sd pdqim.
A: Adicd drumul depinde de liberul nostru arbitru?
D: Da.
A: Toate fiinlele din univers au liber arbitru?
D: Unele au alte sisteme de valori.
A: $i noi de ce avem liber arbitru?
D: Pentru cd trdim intr-o lume cu polaritdli.
A: Adicd duald.
D: Da. Aici energia capdtd, vibralia pozitivd, sau nega-
tivd. in alte pdrli energia doar exisid. bar aici si gtiila
noi suntem cei care ii stabilim polaritatea. Din univers
primim doar energie in stare purd. Ea se transformd cu
ajutorul minlii noastre.
A: Dar energia nu inglobeazd in ea ambele aspecte?
D: Energia inglobeazd totul, insd in stare primordiald
qi la fel ca atunci cilnd ueezi, pentru a diferenfia trebuie
sd pui intenfie.
A: $i dacd am pune intenlie pozitivd am avea doar
rezultate pozitive?
D: Da. Puterea minlii umane de a schimba qi polariza
este imensd, dar in prezent este axatd pe distrugere qi nu
pe creafie. Tu nu infelegi cd totul este energie? Diferenla
este datd de vibralia care a stat la baza intenliei creafiei.
$i piatra vibreazd, numai cd pe o frecvenld joasd. Aceste
 De la Zamolxe la noua erd 84
lucruri erau cunoscute de strdbunii no$tri. Lor nu li se
pdrea un lucru atdt de special.
A: Adevdrul este c[ dacd. te uili la ceea ce ne-au l6sat,
la piramide... Cine a construit piramidele?
D: Piramidele au fost construie de urmaqii supravie-
luitori ai atlanfilor.
A: Peste tot in lume?
D: Da.
A: Cum le-au construit?
D: Ei puteau stdpdni materia, dar le trebuiau 9i crista-
lele, insd acestea fuseserd distruse. De aceea au primit
ajutor de la fralii lor de pe alte planete.
A: Ei qtiau ci cei care ii ajutau erau extratereqtri?
D: Da. Ei le-au ardtat incotro sd le indrepte.
A: Adicd cum?
D: Aghton spune cd la vremea respectivd erau indrep-
tate cdtre constelalia Orion.
A: $i acum?
D: Tot intr-acolo, dar au o micd eroare deoarece axa
pimdntului s-a schimbat.
A: Istoria spune cd ele au fost frcute de faraoni, ca loc
de odihni vegnicd.
D: Primii faraoni qi conducdtori ai anumitor civilizafii,
adicd toate care sunt legate de piramide, au fost descen-
denli direcfi ai atlanfilor, dar nu din cei ce se aflau deja
aici ci unii sosili special de pe planeta mamd. Ei veniserd
cu scopul de a ajuta umanitatea gi pe frafii lor. Ei fuseserd
aduqi, nu n6scu{i qi de aceea nu aveau karm6' Pentru a
putea pleca direct, frrd a trece prin incdrcdtura Terrei, ei
trebuiau sd igi construiascd anumite tuneluri energetice.
Piramidele au fost fbcute cu acest scop.
A: Adicd sunt tuneluri energetice'?
D: Da.
A: $i Sfinxul?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 85
D: Sfinxul are un rol foarte important. Sub el se afl6 o
intrare cdtre tuneluri care duc la oragele subterane ce se
intind peste tot prin lume, orage construite de cei din alte
galaxii. Tot aici se afld qi intrarea in marea bibliotecd
universald. Aici omenirea va gdsi rdspuns la toate intre-
birile legate de creafie.
A: Avem acces?
D: Aghton spune cd intrarea a fost descoperitd de cei
de acolo, dar cd s-a interzis rdspAndirea gtirii. Oricum
este foarte greu de intrat, deoarece tunelurile sunt pline
cu apd. Apa se retrage doar doud zlle pe an qi doar in
aceste zile s-ar putea incerca pdtrunderea.
A: Cei ce le-au descoperit au intrat?
D: Nu. Le- fost fricd.
A: De ce?
D: Tunelurile se termind cu nigte pante foarte abrupte
care duc undeva in jos. Nimeni nu a avut curajul sd
meargd mai departe. Abia dupd ce cobori gi urci qi iardgi
cobori ai acces la bibliotecd gi pofi intra in oragele
subterane. $i in afard de asta, omul care conduce lucrdrile
este un suflet vechi. El a fost un renumit atlant qi simte
cumva in strdfundul sufletului ce s-a int6mplat in Atlan-
tida. El gtie cd descoperirea va schimba istoria gi ii este
frwd, ca aceastd descoperire sd nu duci la distrugerea !6rii
lui.
A: Dar de ce s-au construit aceste oraqe?
D: Aghton spune cd cei ce au venit le-au fbcut pentru a
se ptoteja de atacurile locuitorilor gi de clima planetei. La
vremea respectivi Terra nu era stabilizatd.
A: Aceste orage sunt actualele baze subterane ale
guvernelor?
D: Aghton spune cd nu. Bazele guvemelor sunt altfel,
nu sunt ftcute la o aqa mare adincime ca aceste orage
subterane gi nici nu sunt atdt de intinse.
 De la Zamolxe la noua erd 86
A: $tii unde sunt aceste baze?
D: Aghton spune cd sunt unsprezece, dar cd cele mai
mari sunt in Antarctica,,Australia qi Munlii Colorado.
A: Mai vreau sd te intreb un lucru. De fapt este o intre-
bare pe care mi-au pus-o cdliva dintre cititori. Tu ai ales
sd vii la incamare pe Terra? Ai fost intrebat?
D: Am fost intrebat qi mi s-a explicat misiunea. Eu am
hotdrdt sd vin.
A: Dar de ce tu qi nu altcineva?
D: Pentru ca eu am studiat qi am fost interesat de
trecut, evolufie qi karmi.
A: Astea au fost singurele criterii?
D: Nu, mai sunt qi altele, dar asta ar insemna s6 md
laud gi eu nu vreau acest lucru. Eu am ajuns la capaci-
tdlile pe care le-am avut pe Inua datoritd celor dinaintea
mea, a celor ce s-au strdduit sA md invefe gi datoritd
Creatorului. Era programul meu sd fiu aqa.
A: Era in programul tdu sd ajungi pe Terra?
D: Da, dar am aflat de aceastd misiune atunci cAnd s-a
considerat necesar.
A: Aveai posibilitatea sd refuzi?
D: Da. Puteam refitza, dar nu mi-a trecut prin cap. Am
fost chiar bucuros s6 accept.
III
A: Spuneai cd noi trebuie sd devenim Dumnezei. Care
este cel mai simplu mod de a atinge aceastd stare?
D: Sd ne conqtientizdmpe noi ingine.
A: Cum?
D: Sd inlelegem cd Dumnezeu este in noi qi nu in
exteriorul nostru. Dumnezeu este in noi gi noi suntem in
Dumnezeu.
A: Dar noi am fost invdlafi sd il vedem pe Dumnezeu
undeva acolo sus qi sd ne rugdm Lui.
D: $i l-a gdsit cineva pe Dumnezeu acolo sus?
A: Nu gtiu.
D: Dumnezeu este in interior. Numai inlelegdnd acest
lucru gi unindu-ne cu El putem deveni Dumnezeu adevdiat.
A: Ce trebuie sd facem?
D: in primul rAnd trebuie sd vrem. Dacd vrem acest
lucru, atunci trebuie si cerem Matricei sd ne ajute qi si ne
schimbdm programarca. Dupd ce am lansat cerinla trebuie
si-vedem ce ne blocheazd, care sunt cavzele pentru care
noi credem ci nu putem fi asemeni Lui.
A: Cauzele sunt multiple, nici nu pot fi amintite toate.
in primul rdnd pentru ci suntem picdtogi, pentru cd gregim,
pentru cd minfim, pentru cd furdm...
D: Dacd ai conqtientizat cd acestea sunt piedicile trebuie
sd iei fiecare problemd qi sd o anihilezi.
A: Cum?
D: Sd zicem cd tu gtii despre tine cd eqti neiertdtoare qi
cd ili place sd ii pedepseqti pe cei din jur. Dupd ce le-ai
determinat te g6ndeqti dacd aceste trdsdturi vin de la
Dumnezeu sau din altd parte. Dacd ele sunt ale Lui atunci
 De la Zqmolxe la noua erd 88
totul este in reguld, nu trebuie sd schimbi nimic, dacd
insd ele sunt pdm6ntene, te intrebi care sunt opusurile
acestor vibrafii, care sunt stdrile divinitdlii. Atunci ai sd
constafi cd opusul neiertdrii este iertarea gi a pedepsei
este rdsplata. in acest caz tu trebuie sd ceri Matricei sa i1i
dea aceste aspecte qi sd le anihileze pe celelalte.
A: Nu pot pur qi simplu sd cer anihilarea neiertdrii gi a
pldcerii de a pedepsi?
D: Nu, cdci nu ar fi de folos, Tu trebuie sd ifi pola-
fizezi invers anumite insuqiri invdfate. Dacd le-ai gterge
pur gi simplu nu ar fi de duratd, deoarece tiparul lor ar
rdmAne in mintea ta gi la un moment dat ar apdrea din
nou. Important este sd modifici tiparul.
A: $i trebuie sd iau fiecare problemd in parte?
D: Da.
A: Dar este o muncd imensd!
D: Dar sd faci aceste fapte a fost ugor?
A: Ele sunt frcute pe parcursul multor ani.
D: Ai toatd viala inainte. Nimeni nu a spus cd se poate
face in cAteva ore!
A: Sd presupunem cd am reuqit. Am schimbat polari-
tatea caracterului meu. Care ar fi urmdtorul pas.
D: Vreau doar sd ifi amintesc de agresivitate. Este cea
mai pregnantd tr[sdturd gi cel mai greu de anihilat.
A: De ce?
D: Prin agresivitate ne ascundem anumite lipsuri, inca-
pacitdli, neintelegeri.
A: Dar dacd cinevate atacd,. ce faci?
D: ii rdspunzi cu o polaritate opusd.
A: Dacd cineva vine la mine qi vrea sd imi dea un
pumn qi eu il simt plin de urd, trebuie sd ii ddruiesc iubire?
D: Da.
A: i1i dai seama cd este imposibil. Instinctiv imi pleacd
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 89
m6na qiii trag una!
D: Vezi dsta este urmatorul pas pe care trebuie sd il
facem. Si manifestdm in exterior, conqtient atributele
divinitdfii. Gdndegte-te ce s-ar intAmpla dacd atunci cAnd
greqegti Dumnezeu ar veni qi fi-ar trage una!
A: Nu cred cd putem face o comparafie!
D: De ce nu ? Dacdtu vrei sd devii Dumnezeu trebuie
sd te manifegti ca El. Trebuie sd inlelegi cd totul fine de
g6ndire. inainte de a pleca pe drumul cdtre divinitate
trebuie sd te intrebi dacd vrei sd o faci. Altfel nu are nici
un rost. Te vei strddui degeaba, dar nu vei avea rezultate.
A: $i concret ce trebuie sd fac?
D: S[ i1i rdspunzi cinstit gi corect dacd tu vrei sd devii
Dumnezeu. Sd analizezi ce inseamnd acest lucru gi abia
apoi sd faci afirmafia. Trebuie insd sd ili dai argumente
pro qi contra pentru ca mintea ta sd inleleagd clar. Dacd
r6spunsul este pozitiv gi dacd vrei sd faci ceea ce !i-am
spus atunci calea ifi este deschisd. Cere Matricei 9i
schimbarea va incepe. Important este sd faci in ftecare zi
o scurtd meditalie.
A: $i la ce sd meditez?
D: Vorbeqte intii cu Matricea. Spune-i gdndurile tale,
regretele, schimbdrile pe care vrei sd le faci. Ai sd vezi cd
ifi rispunde. Ea este un tot viu. Cere-i apoi sd i1i arate din
ce este formatd gi roag-o sd te lase sd fii p5rtag la creafie.
Roag-o sd ifi arate cum a fost creat pimdntul.
A: Dar pim6ntul a fost creat cu mult timp in urm6!
D: in Matrice nu exist6 timp. Totul se petrece acum.
A: Adicd eu pot vedea crealia ca pi cum s-ar intAmpla
in momentul acesta?
D: Da. Fd-o. Este o experienld unicd qi foarte intere-
sant6.
A: Care este scopul acestei tr[iri?
 De la Zamolxe la noua erd 90
D: Sd fii una cu ea. S[ ifi conqtientizezi provenienta $i
faptul cd toli suntem Unul. Dupd ce ai trecut prin stdrile
creafiei, schimbd meditalia. Roagd Matricea sd te lase sd
o vezi in interiorul t6u, apoi a rudelor, a prietenilor, al
mediului inconjuritor, a casei tale, etc.
A: Sd zicem cd am fdcut qi acest lucru. Apoi?
D: Apoi ai s5 infelegi cd de fapt nimic nu ne separd.
Urmdtorul pas va fi conqtientizarea Dumnezeului interior.
A: Cum?
D: Cere-i lui Dumnezeu sd il simli. intdi vei simfi o
formd de energie, caldd., pl6cutd, plind de iubire, care vine
qi te inconjoard.
A: $i dacd nu o pot duce?
D: Dumnezeu va veni la tine cu o energie potrivitd
gradului tdu de suportabilitate. Nimeni de pe Terra nu poate
suporta toatd energia Lui, ne-ar exploda inima. Dupd ce
l-ai simfit cere.sd il vezi in jurul tau. i1i va apdrea ca o
energie coloratd in culorile curcubeului. Cere apoi sd il
vezi in interiorul tdu, in rude, prieteni, lucruri. Uit6-te la
tofi gi toate gi vezi ce ne deosebeqte. Suntem la fel sau
fiecare are o structurd specificd?
A: $i ce am s5 aflu?
D: Cd nu ne deosebegte nimic.
A: $i care este scopul acestor exercifii?
D: Sd vedem cd noi toli suntem egali. Numai infele-
gdnd cd acfiunile pe bare le facem, fiecare dintre noi sunt
de fapt fapte indreptate impotriva noastr6, vom reuqi sd
scdpdm de karmi. Dacd tu gdndegti, vorbegti gi acfionezi
ca gi c6nd tot ceea ce faci faci pentru tine, viafa ta se va
schimba.
A: Este foarte greu, cdci ai de luptat cu mentalitateata,
a celor din jur qi toli avem caractere diferite gi un mod
propriu de a vedea lucrurile.
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 9l
D: Cam cu cAli oameni te int8lnegti tu intr-un an? Md
refer la toli qi cei cu care stai de vorbd qi cei pe l6ngd care
treci.
A: Nu gtiu. Vreo zece mii.
D: Dar Dumnezeu? De cA{i oameni crezi cd este
'cdutat?
A: De toatd populalia Terrei!
D: Deci El poate. Asta trebuie qi tu sd pofi face. Dacd
vrei sd fii asemeni Lui trebuie sd inveli sd iubeqti 9i sd
ierfi. Si ai infelegerefald de cel mai slab sau in curs de
trezire. Spune-mi dacd Dumnezeu ar avea o cimard plind
cu alimente qi lie !i-ar fi foame crezi cdfi-ar da?
A: Cu siguranld!
D: Dar dacd tu ai fi Dumnezeu qi ai avea o cdmard
plind de alimente gi ar veni mulli oameni infometali le-ai
da tot ceea ce ai?
A: Dacd ag fi Dumnezeu da, cdci ag qti cd pot oricdnd
pune la loc ceea ce am dat.
D: Dacd ai fi Dumnezeule-ai da qi i-ai invdla cum sd
fac[ s6 aibd qi ei. Aqa face qi Dumnezeu cu noi. Ne aratd
cum sd avem orice vrem.
A: Numai cd nu se prea vede in practicd.
D: Nu vedem pentru cd nu vrem. Ne este mai comod
aga, deqi aceasta este o pdc61ea16. Am fost inv6!a!i cum si
ne chinuim, nu cum sd progresdm. Totul este insd atAt de
simplu!
A: Explicd-mi.
D: Pentru a te schimba qi a-!i schimba viala trebuie in
primul rind sd vrei. Chiar dacd tu ajungi la concluzia cd
incd nu pofi fi Dumnezeu, ci nu egti pregdtit, cd nu ai
infeles, poli mdcar incerca sd iti schimbi propria viafd qi
.pe a celor din jur. Trebuie sd ifi doreqti acest lucru cu
toatd fiinla ta.
A: Dd-mi un exemplu.
 De la Zamolxe la noua erd 92
D: Sd zicem cA tu nu te infelegi cu copilul tdu. Ci el
nu vorbe$te cu tine, cA se ascunde, cd te minte sau cA pur
qi simplu nu te bagi in seamd. Verificd intdi de unde a
plecat aceastd stare. Cine este de vind. intrebd-te dac6 nu
cumva atunci cdnd era mic Ai era cicdlitor fi-ai dorit sd
tacd gi sd te lase in pace? L-ai trimis oare la bunici spre a
scdpa de el? L-ai certat pentru cd vorbea prea mult? Ai
afirmat vreodatd cI te-a innebunit, cd nu-i mai tace odat6
gura?
A: Bine, dar astea sunt doar cuvinte. Pdrinfii care spun
aceste lucruri nuo spun din inimd. Sunt vorbe rostite in
anumite momente de epuizare sau chiar in glumd.
D: Ele sunt programdri. Cel ce le-a rostit a lansat o
comandd cdtre Matrice qi aceasta a reacfionat conform cu
cerinfa. Copilul a devenit necomunicativ sau te ignord. i1i
rdspunde conform cu vibrafia pe care tu insuli ai indus-o.
A: Ce trebuie frcut?
D: Trebuie sd qtergi programele qi sd le inlocuieqti cu
programele dorite. Ai grijA sd nu te grdbeqti. Acest lucru
nu se poate face deodat6. Trebuie sd insigti multe zile la
rdnd.
A: CAt?
D: Nu este o reguld. Dureazd atdt pdnd, simfi tu c6 este
adevdrat ceea ce afirmi. $i mai este un lucru ddundtor pe
care am vdzut cd il'fac adullii. Am vdzut asta la mulfi
pdrinfi, chiar gi la ai mei. Atunci cdnd un copil greqegte,
nu mai spune: seamdnd cu mama sau cu tata. Este foarte
ddundtor. Copilul seamdnd cu el insugi qi cu to!i. DacI
spui cd seamdnd cu cineva il programezi qi atunci va
cdpdta din ce in ce mai multe trdsdturi specifice celui
amintit.
A: Asta cu a cduta asemdnare in neam este specificd
rom6nilor. Am vdzut qi eu acest aspect gi mi strdduiesc
sd ii fac pe oameni sd inleleagd.
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 93
D: Spune-le cd atunci cdnd un copil greqeqte sd spund
cd el seamdnd cu Dumnezeu. $i pedeapsa sd fie egald cu
cea pe care i-am da-o lui Dumnezeu!
A: Pdi nu i-am da nici o pedeapsd.
D: Corect. Dacd insd am crede c6 Dumnezeu a fbcut o
greqeald am sta de vorbd cu el gi l-am intreba de ce a
fbcut acfiunea respectivd. Poli face qi cu copilul la fel.
Poate cd a avut un motiv, poate a crezrlt cd face un lucru
bun, poate avdzut la altcineva o acliune similard.
A: Ar fi bine sd facem acest lucru. Eu spun ci o
discufie este mai constructivd dec6t o mie de palme, insi
asta este mentalitatea noastrd actuald.
D: A fost. De acum trebuie sd ne schimbdm.
A: Ar trebui sd ne schimbdm, dar md uit pe stradd qi
vdd oamenii din ce in ce mai abdtufi qi mai irascibili. Nimic
din comportamentul nostru nu prevesteqte weo modificare
colectivd de naturd pozitivd.
D: Modificarea a inceput deja, dar pentru a se duce la
indeplinire planul Terra trebuie mai intAi sd se curefe de
ceea ce i-am dat de-a lungul timpului, aga cd ne dd inapoi
vibrafia noastr6. Este o perioadd dificild dar va trece.
A: Vom avea parte de modificdri la nivelul solului, mi
refer la globul pdmdntesc in general?
D: Da. Terra igi schimbi hainele. Trebuie sE vezi con-
tinentele, apa gi tot ceea ce existd pe suprafala ei ca
fiindu-i imbrdcdminte. Din cAnd in cdnd ea trebuie sd le
schimbe qi mai ales acum deoarece ea a inceput sd creascd
in dimensiuni.
A: Cum adicd?
D: Terra iqi mdreqte volumul.
A: Dar nu vorbeqte nimeni despre acest lucru. Nu am
auzit vreo informalie.
D: Nu gtiu dacd se vorbeqte sau nu, dar asta este reali-
tatea. De-a lungul mileniilor Terra a crescut gi va cregte
 De la Zamolxe la noua erd 94
in continuare. Ea este o fiinjd vie. Totul are o logicd qi
existA un curs al evenimentelor. Existd anumite cicluri de
timp care fac ca istoria sd se intdmple qi sd se repete. Aqa
a fost pdnd acum, de acum inainte nimic nu se va mai
repeta:
A: Sunt schimbdri la nivel general, peste tot in Univers?
D: Totul are leg[turd cu galaxiile gi planetele. Existd
un ADN cosmic, care unegte totul. in 2012 un ciclu se
sfhrgegte qi intrdm intr-o noud etap6. Totul se va schimba,
oamenii, Terra. Este primul pas spre a deveni co-Creatori.
A: Din cdte am infeles noi putem crea qi acum, dar
limitat.
D: Da, dar numai in propriul univers, deoarece noi
credm cu creierul intr-o lume cu doud polaritdli qi de
aceea intotdeauna crea\ia noastrd are qi o anti-creafie
identicd. Dupd ce vom intra in noua lume, creafia noastrd
nu va mai rdni pe nimeni, cdci vom crea cu inima.
A: Adicd nu ne vom mai folosi creierul?
D: Ba da, dar el va fi condus de suflet gi nu invers. Dar
acest lucru va fi posibil abia dupd ce noua energie se va
stabiliza.
A: Te referi la noua energie care va schimba Tena?
D: Da. Energia este cea care coordoneazd qi organi-
zeazd totul. Noi suntem energie, trdim intr-un ocean de
energie, tot ceea ce m6ncdm este energie, aerul este
energie, absolut totul este energie.
A: $i gandurile gi trdirile noastre?
D: in special acestea, cdci ele sunt generatoare de
energie. Mintea noastrd este o antend. Noi trdim, mdncdm,
respirlm gi innotdm intr-o mare de energie, insd in prezent
este o energie toxicd.
A: Dar nu putem c;'x6la acest ocean energetic, nu il
putem purifica?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 95
D: El conline toate trdirile noastre de-a lungul timpului.
Nu se poate curdfa a$a pur gi simplu, totul se supune unor
anumite legi, cum ar fi legea karmei.
A: Karma poate fi anihilatd prin gAnd?
D: Nu inleleg intrebarea.
A: S5 zicem cd eu md concentrez qi doresc sd anihilez
toati karma negativd odatd. Este posibil?
D: Adicd tu ai fhcut rdu cdteva milenii qi apoi in cinci
minute wei sd qtergi totul?
A: Da.
D: Nu, nu se poate. Existd posibilitatea pozitivdrii
unor anumite acfiuni, dar pentru asta trebuie sd congtien-
tizezi fapta, si te ciiepti, sd ifi ceri iertare qi sd introduci
forme-g6nd-energie de polaritate opusd celei generate.
Asta inseamni cE trebuie sd le iei pe rdnd qi este valabil
doar pentru faptele din viala prezentl, dar gi apa dac6 faci
acest lucru din dorinla de a scdpa, ftrd iubire, acfiunea
este un eqec.
A: Dar am int6lnit anumite gcoli, care fac pachet toate
problemele karmice qi le trimit la Creator.
D: Ce vin6 are Creatorul sd primeascd greqelile tale?
Ji se pare corect? Dacd tu ai fi Creatorul gi o mullime de
oameni {i-ar trimite vibrafii negative in loc de iubire cum
te-ai simfi? Ce ai face?
A: Nu cred cd Creatorul interpreteazi aceste lucruri
aqa!
D: Dar unde se afld Creatorul?
A: in cer!
D: Se pare cd intdlnirile noastre au fost inutile! Crea-
torul este in tine, in mine, in pisicd, in floare, Creatorul
este tot. Tu faptic iei greqelile tale qi ni le dai noui tuturor
sperdnd ca tu sd scapi. Nu?
A: Doar intrebdm!
 De lq Zamolxe la noua erd 96
D: Spune-mi tu vrei sA primeqti bagajul karmic al
celorlalli?
A: Nu.
D: Atunci ceilalli de ce sd o facd, ce vind au ei cd tu ai
gregit?
A: Explicalia celor ce fac acest gen de exercilii este c6
inainte de a trimite problemele karmice le schimbE pola-
ritatea, le anihileazd qi practic trimit doar o formd de
energie amorfb sau cu incdrcdturd pozitivd.
D: Polaritatea o poli schimba doar atunci cdnd primegti
fizic Ai energetic inapoi tot ceea ai emis. Tu trebuie s6
trdiegti aceeaqi stare ca cel ce a receplionat acliunea ta.
Este simplu. De aceea planeta va trebui sd treacd prin
perioada de curifire. Dacd exista aceastd posibilitate de
qtergere a karmei, cu siguranld s-ar fi aplicat. Era rnult
mai ugor gi mai rapid.
A: Md intreb oare de ce cei ce fac astfel de exercilii nu
infeleg cd nu sunt reale?
D: Pentru cd gAndesc cu mintea qi cu ego-ul. Lor le
convine, este mult mai ugor sd nu faci nimic qi sd agtepfi
rdsplata. Din pdcate mintea poate fi pdcdlitd insd karma
nu. Ifi dai seama ce bagaj karmic igi fac cei ce induc
astfel de idei?
A: Poate qi ei au fost amdgifi.
D: Da, dar inainte sd spui un lucru altora, inainte sd ii
pui pe allii sd i1i urmeze exemplul, ar trebui sd verifici pe
pielea ta dacd, ceea ce qtii este adevdrat, dac6 are rezul-
tate. Trebuie sd dai altora doar ceea ce are corespondent
de Adevdr la nivelul Matricei, altfel nu faci un lucru bun
nici pentru tine nici pentru ei.
A: $i ce primesc cei ce dau astfel de energii?
D: Aghton spune cd primesc inapoi tot ceea ce au
trimis, numai cd vine tot odatd.
A: Cum adicd?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 97
D: Ei gi-au str6ns prin proprie voin!6 tot bagajul karmic
intr-un pachet gi l-au expediat, insd bagajul nu a fost
primit ci trimis inapoi. Asta inseamnd cd ei il vor recep-
fiona pe tot odat6, adicd problemele karmice vor veni
grdmadd, toate odat5 gi nu intinse pe parcursul mai multor
viefi. Dar asta oricum nu mai conteazd, cdci tofi vom
primi inapoi tot ceea ce am dat, ei vor primi insd mai
repede.
A: Mai existd qi vreo altd modificare la nivel de pla-
netS?
D: Da, la un anumit moment Pdmdntul iqi va fixa
definitiv poziliain Calea Lactee.
A: Noi suntem in Calea Lactee!
D: Aghton spune cd suntem cdnd in Calea Lactee,
c6nd in Sdgetdtor B.
A: Eu nu qtiam de acest lucru.
D: Asta nu inseamnd cd este fals.
A: $i ce va reprezenta pentru noi fixarea in noua
locafie?
D: Aghton spune cd ceea ce a fost se va schimba, cd
ceea ce am trdit nu va mai fi qi ci ceea ce vom expe-
rimenta depdgegte capacitatea noastr[ momentand de
infelegere.
A: Sd infeleg cd va fi bine?
D: Da.
A: Cdnd va avea loc aceastd fixare?
D: Acum este stabilitdafilainceputul anului 2013.
A: Cum se va petrece acest lucru, ce inseamnd el
pentru Terra?
D: Aghton spune cd PdmAntul se migcl elipic. De
aceea noi am fost c6nd in Calea Lactee c6nd in Sdgetdtor.
Sistemul nostru solar nu a avut un loc fix. in prezent
Sdgetdtor este inglobat in Calea Lactee. Acest proces a
 De la Zamoke la noua erd 98
inceput mai de mult, dar va mai dura un pic pdnd cdnd gi
Pdm6ntul va fi incorporat.
A: $i de ce este inglobat?
D: Pentru cd Calea Lactee are o formd de magnetism
care are capacitatea de a prelua, transforma gi ingloba tot
ceea ce intrd in ea. De altfel magnetismul ei este mult mai
puternic decAt al Sistemului Solar, aqa cd suntem atragi.
A: Ce se va intdmpla dupd ce ajungem in Calea
Lactee?
D: Nu ne vom mai invdrti eliptic, ci vom avea un loc
stabil.
A: Nu putem evita aceastd absorbfie?
D: Nu. Existd un puls ce este emis continuu din mij-
locul Universului. Acest puls este receplionat de mijlocul
galaxiei noastre, de mijlocul sistemului solar, de mijlocul
planetei qi de inimile noastre. Aceastd bdtaie ne face sd
rezondm cu forfa de atracfie a Ciii Lactee qi sd fim
absorbili, aga cd nu depinde de noi.
A: Dar dacd totuqi se int6mpld ceva qi rdmdnem unde
suntem?
D: Asta ar insemna sd primim incd o sutd cincizeci de
mii de ani de incarndri. Crezi cd ar fi bine?
A: De ce atdt de mult?
D: Pentru cd abia atunci vom ajunge in aceeagi pozifie
ca astdzi. Trebuie sd inlelegi cd noi putem face saltul doar
dacd existi permisiunea, totul trebuie sd fie pregdtit
energetic qi vibrafional; masa energeticd, calitatea qi
cantitatea energiei au fost gdndite gi echilibrate optim de
cdtre entitdfile coordonatoare ale Matricei. Ele ne-au
deschis acest portal de intrare. A fost o muncd uriaqd gi
un consum de energie pe mdsur6. De ce sd vrem sd
evitdm urcarea?
A: Pentru a evita schimbarea!
Inuaki: Reptilianul din mine Csrtea q doua 99
D: A evita schimbarea inseamnd a sta pe loc, adici a
nu evolua.
A: Portalul acesta ne va face s5 trecem intr-o altii
dimensiune?
D: Pe o alti frecven!6.
A: Se spune cd poporul maya$ a trecut la un moment
dat intr-o altd dimensiune. Este dimensiunea la care vom
ajunge 1i noi?
D: Noi vom ajunge in dimensiunea rezewatd nou6. Ei
au ajuns in a lor qi acum sunt mult mai avansali.
A: Dar cum au frcut acest lucru?
D: Ei au conqtientizat punctul de intdlnire a drumu-
rilor, adicd acel punct fix despre care fi-am vorbit qi care
marcheazd evolulia umanitilii. Ei au ales calea cea mai
scurt6, adicd cea instantanee.
A: Existd gi aqa ceva?
D: Da. $i noi, restul, am avut $ansa.
A: Dar poate nu am gtiut!
D: Ei de ce au gtiut? Doar am plecat cu tofii din
acelaqi punct.
A: $i cine este rdspunzdtor?
D: Nu existd vinovat. Fiecare colectivitate hotdrdqte in
numele ei.
A: Sau conducdtorii lor.
D: Conducdtorii sunt acei oameni care sunt aleqi de
cdtre colectivitate, doar nu se pun singuri. Fiecare are
ceea ce meritd qi ceea ce a ales.
A: Bine, dar poate cd alegerea unui anumit conducdtor
nu md reprezintd,, nu cred in el, de ce sd fiu parte la
destin?
D: Pentru ci aga este regula.
A: $i nu existd nici o cale de a evita acest aspect?
 De la Zamolxe la nouq erd 100
D: Ba da, calea auto-desdvArgirii. Adicd calea indivi-
dual6 citre Dumnezeu qi Creator. Numai aga pofi ieqi din
rdnd, dar atunci congtientizezi un lucru foarte special.
A: Ce?
D: Cd rdndul egti de fapt tu?
A: $i mayagii de ce au vrut sd plece?
D: Ei puteau vedea viitorul qi au vdzut cd rdmdnAnd
aici nu ar fi putut ajuta ci ar fi fost prinqi in karmd.
A: Adicd spre a intra in alte dimensiuni trebuie sd
scapi de karm6?
D: Doar asta incerc s6-!i explic!
"A: $i cei care nu vor putea sd scdpa?
D: 2012 este unul din punctele fixe, este un moment
de iluminare, este punctul de separare. Atunci oamenii
rdmaqi vor fi tria[i, iar cei cu karmd negativ6 nu vor putea
trece.
A: Adicd abia in 2012 se va face trierea?
D: Noi suntem acum in mijlocul schimbdrilor qi
evenimentelor. Avem acurn gansa sd trecem sau sd st6m.
De noi depinde.
A: $i concret, cum scapi de karmd, mai este pufin
timp!?
D: Cheia este sd ierfi, sd laqi negativul sd se ducd, sd
infelegi qi s5 mulfumegti, pentru tot ce vei primi.
A: $i mayagii au fbcut acest lucru?
D: Ei au ftcut mult mai mult de at6t.
A: Md intreb cum ar fi fErS karm6!
D: Dacd am infelege legea karmei, nu ar mai fi
rdzboaie, foamete, urd qi anunnakki ar fi istorie. Dar toate
schimblrile vor veni. Aghton spune cd datoritd noii
energii oamenii au inceput sd se trezeascd gi sd caute
rispunsuri. Ceva din interiorul lor ii face sd devind
interesafi in a evolua. $i chiar dacd nu ar face nimic in
acest sens, oricum energia ii va ajuta.
Inuaki: Reptilianul din mine Cqrtea a doua 101
A: Vreau sd te intreb un lucru, se tot vorbegte de o
crizd economicd la nivel mondial, care va aduce foamete,
boli, revolte... imi poli spune ceva?
D: Pentru ca noul sd se nascd, vechiul trebuie s6
moar6. Este o lege.
A: Dar vechiul nu poate fi primenit, intinerit, schimbat
cu bldndefe, in timp?
D: Lumea actuald aqa este gdndit6. Ne naqtem gi
murim, la fel gi nafiile.
A: Au existat gi oameni despre care se spune cd nu au
murit.
D: Pdi existd gi nalii care nu au murit, insd ele sunt
conduse tot dupd un model invechit gi au la bazd un tipar
energetic imbdtrdnit. Schimbarea care va veni va duce la
modificare total6. Este un lucru bun, cdci vom evolua.
Este scris sd fie aga.
A: Tu vezi ca in viitor electricitatea sd fie inlocuitd de
o noui formd de energie?
D: Da. Va fi o energie inepuizabild.
A: Se cunosc deja principiile?
D: Da. Ea este deja aici.
A: C6nd o vom putea folosi?
D: Cred ci peste qase ani, abia atunci va fi stabild gi o
vom putea avea cu tofii, dar vom auzi de ea mult mai
curAnd.
A: Ce principiu std,labazaacestei energii?
D:.Migcarea. Vdd un dispozitiv care se migcd gi gene-
reazd un cdmp de forfd care produce curent. Aghton
spune cd in prima fazd, se va folosi argintul gi apoi un
prafde cristale.
A: Am mai auzit aceastd descriere.
D: Pdi dacd corespunde realitdlii!
A: De ce o vom putea folosi abia in qase ani?
 De la Zqmolxe la noua erd 102
D: Pentru cd atunci ni se di voie sd o accesAm deplin.
Pdnd atunci inventatorii nu vor gisi solu{ia de a o face sd
mearg[ continuu, dar nu este vina lor ci a noastrS. Noi
trebuie sA ne schimb[m pentru a o merita. De altfel am
inceput sd ne schimbdm. O si vezi. Oamenii au inceput
sd aibd vise premonitorii. in curdnd vom incepe si avem
vise comune, acestea sunt de fapt comunic6ri qi trebuiesc
luate in seam6.
A: Ce fel de comunicdri?
D: Despre viitor, despre schimbdri, despre anumite
meditalii sau rugdciuni, despre plante, etc.
A: $i noi ce ar trebui sd facem?
D: Si ne deschidem inima qi sd permitem luminii si
intre qi si anuleze intunericul. Trebuie sd incetdm sd ne
mai temem, teama ne fine prizonieri in aceastd realitate.
SE incepem sd explic[m oamenilor, si ii anunfdm. Acest
lucru va duce la o trezire colectivd. Chiar dacd omul
refuzd inifial, aceste informalii odatd auzite rdmAn in
strdfundul congtiinfei gi atunci cAnd va fi nevoie ele vor
putea fi accesate. GAndegte-te cd in prezent se afld pe
Terra multe entitdli de lumind care au venit special pentru
a ne pregiti. Trebuie sd le ascultdm pe ele gi nu pe cei ce
ne-au manipulat de milenii. Trebuie sd incetam sd mai
fim dezbinafi, dar totul se afl6 ascuns in sentimentul de
urd. Dacd reugim sd inlocuim ura cu iubirea, restul va
veni de la sine.
A: Tu gtii ceva de un anume plan de implantare de
cipuri?
D: Aghton spune cd existd, dar cd nu mai au timp qi
nici voie sd il pund in aplicare, degi ei se striduiesc sd o
facd. Dacd planul ar fi reugit intreaga omenire ar fi rdmas
pentru o foarte lungd perioadi de timp in m6na anunna-
kkilor. Am avut noroc cd s-a intervenit.
A: Ei nu qtiu cd nu pot?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 103
D: Nu. Ei lucreazd in continuare. Oamenii sunt bom-
bardali cu energie negativd cu scopul de a li se sldbi
rezistenfa psihici gi fizicd, insd aceastd energie este
contracaratd de cea care vine din univers. La fel gi cu
dezbinarea, ei incearcd sd ne arcte cd suntem diferili, ci
unii sunt mai buni dec6t al1ii, cd unii au dreptul de a avea
tot $i allii nimic, dar Ssta este un lucru fals, deoarece n'oi
toli suntem egali qi unul, iar tot ceea ce existi este al
nostru al tuturor.
A: Este clar cd se incearcd dezinformarea noastrd. Se
vede gi din ceea ce se relateazdlatelevizor.
D: Aga este. Eu nu md uit de obicei la qtiri, dar se
intimpld cdteodatd sd fiu in sufragerie cdnd se uiti
mama, M-am uitat la cel care prezenta o gtire. l-amvdzvt
sufletul. Am vdzut cd el nu credea in ceea ce spunea, dar
cd erasilit sd suslind o anumitd idee. i1i dai seama cdt rdu
iqi fdcea singur?
A: Avea gi omul de pldtit facturi, de intrefinut copii...
D: $i c6nd i se va cere socoteald pentru ceea ce a fdcut
cum va fi? De ce nu se g6ndesc cd prin ceea ce fac rdnesc
mase intregi de oameni gi c6 acest lucru atdrni greu? Ar
trebui sd inleleagd cd nu mai este timp ca o karmd s[ se
compenseze aici gi cd singuri iqi taie dreptul de a fi
participanli la viitorul Tenei. Este un dar minunat acela
de a fi aici, acum, de a avea $ansa sd ne anihilSm faptele
trecutului qi de a o lua de la inceput. De ce sd nu vrem sd
particip[m?
A: Omul este o fiinld aparte. Spre exemplu, eu am un
prieten cdruia i-am povestit tot ceea ce qtiu, l-am
avertizat qi cu toate astea refuzd sd igi ia minime mdsuri
sau mdcar sd incerce sd se schimbe. L-am intrebat de ce
qi mi-a rdspuns cd sperd sd nu se intdmple nimic. Bine,
am spus eu, dar dacd se intAmpld ceva nu este mai bine si
 De la Zamolxe la noua erc) 104
fii pregdtit? Am sd vdd ce voi face atunci, c6nd voi fi pus
in fala faptului implinit, mi-a rdspuns el.
D: Asta nu este g6ndirea lui. Este indus6. Oamenii au
un instinct de conservare aparte gi simt clopolelul de
alarm6. Anunnakki ne bruiazd mecanismul.
A: $i ce putem face? Cred cd sunt mulli ca el.
D: Putem fi un exemplu.
A: Eu sunt un exemplu, cdci ceea ce am spus in cdrfile
mele, am pus in practicd. Eu am un minim de rezerve
alimentare, am sursd de iluminat, Ern o micd rezewd de
medicamente... Am spus ci fac aceste provizii tuturor
cunosculilor, le-am explicat cd dacd este sd nu se
int6mple nimic nu sunt bani aruncafi, c6ci produsele pot
fi consumate in timp, dar din c6te vdd nimeni nu imi
urmeazd exemplul.
O: i1i va urma exemplul doar cel care va trebui sd o
faci, ceilalfi au calea lor. Aga este scris. Important este ca
tu sd iti faci datoria qi si le spui. Hotirdrea este a lor.
A: Nu infeleg insd de ce oamenii de qtiin{I nu spun
nimic public. Am discutat cu mulfi in particular gi toli
recunosc cd Plmdntul suferd anumite schimbdri, dar nu
vor si anunfe in gura mare.
D: Anunnakki au un mod special de manipulare. Ei
ascund prin ticere anumite lucruri ce ar putea fi elibe-
ratoare gi atrag aten{ia prin scandal qi zgomot asupra
lucrurilor care nu conteazd, cum ar fi politica, economia,
invS!6mintul, etc.
A: Dar acestea conteazd!
D: in imaginalia ta! Conducbtorii, legile qi tot ceea ce
ni se di sunt programate. Noi avem impresia cd suntem
consultali. Ei fac ce vor. Dacd cineva nu le convine sau
nu lucreazd pentru interesele lor este schimbat, hulit,
blamat.
A: $i cum ne putem da seama cdnd ne manipuleazd?
Inuaki: Reotilianul din mine Cartea a douq 105
D: Trebuie sd invefi sd gAndegti cu sufletul. Dacdvezi
cd tofi se unesc cu scopul de a schimba ceva sau pe cineva,
pune-li intrebarea cine sunt cei ce vor schimbarea? Sunt
buni, infelepfi, altruigti, au dovedit acest lucru? Schimba-
rea este pentru cei mulli sau doar pentru ei? Ce nu le
convine, de ce vor sd modifice ceva? Incearcd sd te con-
centrezi pe inima lor. Cere Matricei sd ili arate polaritatea
celui ce vorbegte. intreabd Matricea dac6 schimbarea
anunlatd este beneficd pentru viitorul planetei, dacd are
corespondent de adevdr la nivelul ei.
A: Pdi asta inseamnl, cd trebuie si verific tot ceea ce
aud!
D: Da. Doar agavei gti adevdrul qi vei putea acliona
corect. Tu nu inlelegi cd noi suntem schimbarea? Nimeni
nu ne poate obliga sd o acceptdm. Vrem sau nu vrem este
hot[r6rea noastr6.
A: Eu vreau.
D: Dacd vrei atunci afirmd pi acfioneazd in aqa fel
incdt Matricea sd te audd qi sd ia act de dorinla ta. Nu mai
este timp. Dacd vrei un lucru, dar faptele tale dovedesc
contrariul, Matricea va reacfiona conform cu programa-
rea qi vei primi ceea ce ddruiegti. Este simplu.
A: Ce putem face dacd ei ne atacd energetic?
D: Acum ne putem feri singuri. inainte era dificil ftrd
antrenament. Cere protecfie gi Matricea !i-o va da. Imagi-
neazd-[i cum energia ce vine de sus te inconjoard asemeni
unei mingii qi te protejeazd,. Acest lucru este insd valabil
doar dacd tu ili poli pdstra echilibrul. Dacd faptele tale te
fac si accesezi un plan vibralional inferior, atunci aceastd
energie se va disipa, insd o pofi inlocui ori de cdte ori este
nevoie. Dar ar fi mai bine sd te stabilizezi.
A: Dar dacd sunt incdrcatd cu energie negativi?
D: int6i descarcd-te qi apoi cere protec{ie.
A: Cum md pot descdrca?
 De la Zamolxe la noua erd 106
D: Du-te la un robinet gi line palmele unite cu degetele
in jos, in aga fel incdt jetul de apd sd curgd continuu gi
cere sd te cureli de negativ sau pune palmele pe pdmdnt
cu fafa in jos gi cere ca energia negativd sd fie preluatd gi
transformatd in energie pozitivd. La fel qi cu apa, energia
care iese din tine trebuie sd o transformi in energie pozi-
tivd cdci altfel tot rdul este preluat caatare qi este pdcat sd
mai incdrc[m qi noi cu negativ.
A: Dar negativul ce vine din trecut, dat de faptele
noastre?
D: Trebuie sd renunldm la a ne judeca singuri. Ceea ce
a fost s-a dus. Trebuie sd schimbdm polaritatea gAndu-
rilor, sd cerem Matricei gtergerea acestora qi polarizarea
lor pozitivd. Trebuie sd intelegem c[ tot ceea ce am fbcut
va fi qters qi cd o putem lua de la capdt. Anunnakki sunt
singurii care beneficiazd, de trdirile noastre negative qi de
aceeatrebuie sd incetdm sd ii mai hrdnim.
A: Existd totugi o teamd pe care nu o putem infrAnge,
teama de schimbare.
D: Schimbareava veni oricum, acest lucru nu depinde
de noi. Pentru a inlelege acest aspect qi a fi gata trebuie
sd renunfdm la valori materiale. Sd infelegem cd ele sunt
ale noastre, ale tuturor qi ci oricum beneficiem de ele
doar pe durata gederii noastre aici.
A: Dar noi le ldsdm mogtenire copiilor qi dacd ar fi sd
finem cont de reincarnare, le putem prelua la un moment
dat inapoi.
D: Da, dar odatd cu ele preludm qi energia faptelor
care ne-au frcut sd fim in posesia acestor bunuri. Dacd
ele sunt pozitive atunci zestrea primitd este una bun6,
dacd insd sunt de naturd negativd, atunci devine o
problemd. Dar in curAnd totul va fi altfel...
A: Noi ce putem face pdnd atunci? Trebuie sd ne
mobilizdm la nivel general?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 107
D: Nu la nivel general ci fiecare in parte. Trebuie sd
ne echilibrdm interior gi sd fim conqtienli cd tot ceea ce
va veni este pentru binele nostru. Nu trebuie sd ne unim
gi nici sd interacfiondm cu persoane care provoacd deze-
chilibru. Trebuie sd stdm in linigte, sd meditdm, sd vorbim
cu cei asemeni noud qi foarte important, sd incetdm in a le
mai face jocurile. Fird noi ei nu pot face nimic. Noi
suntem cei ce le ddm hrand gi putere.
A: Este destul de dificil sd te retragi, trdim intr-o
societate... Poate ar trebui sd ne unim forfele...
D: in nici vn caz. Asta vor ei, mase de oameni care sd
genereze energii negative. Orice formd de manifestafie
sau opozifie le face bine, ii ajutd. Dacd vrei sd ii contra-
carezi trebuie sd o faci in liniqte, cu iubire, cu calm qi
responsabilitate. Sd generezi doar gdnduri pozitive gi
trdiri pline de armonie.
A: Cam greu in conjunctura actuald!
D: Cheia este sd vrei, restul va veni de la sine. $i vezi,
c[ fumatul nu este bun. Ar trebui sd te laqi.
A: Dar gi gamanii folosesc tutun...
D: Da, dar natural. $i in afard de asta tu eqti gaman,
duci o via{6 de ;aman, trdieqti acolo unde tr[iesc ei, te
comporli la fel? Te-ai intrebat ce fumezi?
A: Ce fumez?
D: Tutun plus ceea ce bagd ei in el.
A: Ce bagi in el?
D: Aghton spune cd in ligdri se introduc substanfe care
anihileazd capacitatea de a vedea Adevdrul. Ele acfio-
neazd in special asupra celui de-al treilea ochi gi in plus
te <ajut6> sd stai in acea zond de umbrd de care i1i
vorbeam.
A: Pdi parcd ziceai cd sunt protejatd!
D: Da, egti, dar asta se datorcazd strddaniei anumitor
entitaf, care fac eforturi sd te stabilizeze. Chiar qi aeum
 De la Zamolxe la noua erd 108
cdnd vorbim. De ce sd existe acest consum inutil de
energie? Dacd nu ai fi tu, ele gi-ar putea vedea de treab6,
dar aga le lii blocate lflngd tine. Plus exemplul pe care il
dai altora!
A: Dar nu oblig pe nimeni sd fumeze!
D: Nu, dar fumdnd, cei ce te cunosc igi spun cd dacd tu
fumezi qi nu ili dduneazS, ei de ce sd nu o facd?
A: Cred cd egti prea drastic!
D: Sunt corect. Vrei lumina, ceri ajutor gi cei ce vin sd
te ajute trebuie sd te tdrasci in timp ce tu te zbali qi urli
cd vrei sd mai stai. Este adevdrat?
A: Cam aga.
D: Asta era un exemplu. inlelege cd tu eqti cea care
hotlrdgti ce vrei qi ce nu vrei, numai fr-o odatS! Ia o
hotdrAre gi fine-te de ea.
A: La capitolul fumat, mai am de lucrat.
D: Cd la restul ai terminat!
A: Nu chiar, dar stau mult mai bine.
D: Aghton ili spune cd ai avut mult timp la dispozifie,
dar cd qi la tine termenul a expirat. Este acum sau peste
vreo doud sute de mii de ani. Tu nu infelegi cd totul vine
de la anunnakki, cd ei sunt cei care ne-au introdus
otrdvuri, de ce sd le facijocul?
A: Ba da, dar este dificil sd pui in practicd anumite
lucruri. Trebuie sd te obignuieqti mai int6i cu ideea, la fel
ca gi cu alimentafia fbrd carne. Mi-a trebuit ceva timp
p6nd c6nd am infeles.
D: Ji-am spus cd a fi carnivor este o trdsdturd a lor. Ei
se comportd cu noi la fel cum noi ne comportdm cu
animalele. Ai vdzut c6!i oameni urisc fird motiv anima-
lele? Te-ai intrebat de ce?
A: Asta nu este o scuzd, sd spui cd faci riu unui
animal fiindcd ei te coordoneazd,.
Inuaki: Reptilianul din mine'Cartea a doua 109
D: Nu, cei ce fac rdu animalelor sunt in principal cei
ce au preponderent sdnge de anunnakki.
A: Adici dacd mdndnci carne eqti de-al lor?
D: Nu. Dacd faci rdu unui animal cu bund qtiinfd, dacd
chinul lui i1i face pldcere, atunci pofi fi catalogat ca frcdnd
parte din tagma lor. Noi mdncdm carne de generafii, iar
acest obicei ne-a fost indus cu scopul de a nu le mai simfi
mirosul. Tu ai vdzut ce miros are carnea tdiatd? Nu ifi dai
seama de asta decAt dupd ce incetezi sd o mai consumi.
La fel miros qi ei.
A: $i oudle?
D: Sunt carne.
A: Nu sunt carne, sunt oud!
D: Ele confin informalia geneticd in starea cea mai
pur6. Sunt mai toxice decAt camea. Mdnc6nd un ou, inghi-
fim de fapt o pasdre odatd, cu pene, gheare gi intestine. $i
in afard de asta !i-ai pus intrebarea cine consumd cu
pldcere oud?
A: Cine? Toate animalele gi toli oamenii!
D: Reptilele! $i sd qtii cd sunt mulfi oameni care sunt
vegetarieni. Chiar gi aici unde locuiesc eu in prezent.
A: Tu cum te-ai obiqnuit in afara oragului?
D: Este mai bine. Aici nu sunt aqa atacuri energetice,
iar faptul cd pdrinlii mei au hotdrdt sd se mute, face parte
din planul divin. Este un loc care md protejeazd qi imi va
fi de folos in viitor. Eu am o misiune gi aici am sd pot sta
pdnd c6nd va veni timpul meu. Nu am venit degeaba.
A: Dar oamenii de aici cum sunt?
D: ii simt a fi mai buni la suflet, insd nu qtiu aproape
nimic despre Adevdruri. Ei au ca sursd de informafie
televizorul qi ce spune primarul.
A: Nu au ce face!
D: Ba au ce face! $i aici exist[ internet, ifi pofi
comanda cdrli, pofi citi articole, totul este sd vrei.
 De la Zamolxe la nouq erd 110
A: Cum crezi cd, vecina ta de 80 de ani ar putea invdla
sd lucreze pe calculator?
D: Nu la ea md" refeream. La tineri, la copii, la pro-
fesori... nimeni nu vrea sd gtie nimic in plus. Eu nu pot
infelege! De ce sd nu caufi informafii, de ce si nu vrei sd
evoluezi?
A: Toli sunt aqa?
D: Da, cu excepfia unei prietene. Este de vArsta mea,
dar cu ea pot vorbi, md infelege.
A: Este un spirit evoluat?
D: Ea a fost intr-una din vieli alchimist qi cred cd are
acces la anumite informafii. imi spune uneori nigte
lucruri care md uimesc Ai trebuie sd il intreb pe Aghton
dacd sunt reale sau nu.
A: Din cdte am infeles acum se incarneazd multe fiinfe
evoluate.
D: Da, acum sunt prezenli pe Terra majoritatea celor
ce au trdit vreodatd, aici. Pentru ca planeta s[ evolueze
este necesard dezlegarea ei de toate legdturile karmice.
A: Cum va fi noua lume?
D: Va fi o noud societate bazatd pe spiritualitate qi
Adevdr.
A: Oamenii vor arita lafel fizic?
D: Da, dar vom fi mai armonioqi, cdci corpul este
proieclia sufletului qi vom fi mai inteligenfi, deoarece
inteligenla umand estb de fapt un tipar energetic; dacd
frecvenla cre$te, mintea incepe sd funcfioneze altfel qi
devii cumva mai deqtept.
A: Totul este energie!
D: Da, absolut totul. Eterul are diverse frecvente, gala-
xiile emit anumite microunde, noi, la fel ca qi celelalte
fiinle din Univers suntem receptori qi emildtori...
A: Alte schimbdri maivezi?
D: Da. Culorile vor fi altfel.
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 111
A: Adicd ro$u nu va mai fi roqu.
D: Ba da, dar va fi mult mai strdlucitor, mai aproape
de culorile originale.
A: Schimbarea care va veni este obligatorie? Adicd
este sigur cd ne vom schimba?
D: Da. Este un program al Matricei gi trebuie sd il
urmdm. Valul care vine din Univers este fbcut sd ne
impingd sd evoludm. De asta le este fricd anunnakkilor.
Ei qtiu cd noua umanitate va fi mai puternild energetic
decdt ei gi asta va insemna cd ei vor trebui sd iqi gdseascd
altd locafie gi nu prea mai au unde. Acum se dd ultima
bdtilie intre noi qi ei. Ei ne vor ataca energetic din ce in
ce mai tare, vor scoate artileria grea, iar prezen\a rdului
va fi simfitd clar peste tot, dar sd nu ne temem, oamenii
au acum resurse nelimitate, iar in cdteva luni vom vedea
schimbdri la nivelul societdfii qi a conducdtorilor. O sd
vezi cd nimic din ceea ce a fost nu va mai fi!
A: $i singura cale de a p[qi c6tre o noud umanitate
este aceastd cale cataclismicd?
D: Nu este cataclismici ci este un drum al schimbdrii,
iar felul in care ne relaliondm la modific5ri trebuie sd fie
unul optimist. De noi depinde modul in care il percepem.
Dacd Dumnezeute cheamd la El qi i1i spune cd indiferent
de obstacole qi primejdii ai sd ajungi la El, fi-ar fi fric6?
A: Nu, dar noi nu gtim clar unde trebuie sd ajungem!
D: O s5 ajungem in punctul in care ADN-ul nostru va
fi capabil sd absoarbd lumina qi sd o pdstreze. $i in
prez.ent ADN-ul uman poate absorbi lumina, dar perioada
de stocare este limitatd.
A: La ce lumin[ te referi?
D: La orice tip de lumin6, atdt cea frzicd" cdt qi cea
energeticS. Cu cAt un om este mai spiritual, cu atAt
ADN-ul lui este mai luminos. ii vezi interiorul ca si cAnd
ar fi ftcut din benzi pline de leduri.
 De lq Zqmolxe la noua erd ll2
A: $i dupd schimbare noi vom avea un ADN
permanent luminos?
D: Da, cdci va primi lumina direct de la Dumnezu, iar
aceastd lumind nu poate fi stinsd qi nici bruiatd.
A: Dar sd presupunem cd nu va exista nici o modificare
la nivelul scoarlei terestre, cd aceste schimb[ri climate-
rice de care ne izbim zilnic vor inceta. cd societatea va
rimdne a$a cum o qtim, umanitatea va face saltul evolutiv?
D: Nu putem presupune aceste lucruri, deoarece ele nu
sunt conforme cu programul. Acum este timpul schimb6-
rii, iar schimbarea inseamnd modificare la nivel general.
PAnd gi sistemul solar trece prin schimbdri majore. Tu nu
inlelegi cd totul este legat?
A: Imi spuneai la inceput ci dacd magnetismul se
opregte... existd qi o altb posibilitate?
D: Da, dar nu conteazil, cdi sunt multe, dar toate duc
in acelaqi loc. Noi trebuie sd ajungem intr-un anumit
punct. In acel punct oamenii, pdmdntul, sistemul solar,
totul, trebuie si arate intr-un anume fel gi sd aibd o
anumitd vibrafie. Ele toate sunt legate, la fel cum spafiul
qi timpul sunt unite intre ele, iar asta face ca drumul nos-
tru sd fie unul comun. Dacd soarele, planetele gi vibratia
Universului s-au schimbat tu crezi cd Pdmdntul va
rdm6ne in acelaqi loc?
A: Nu la asta md refeream, ci la faptul c[ ai spus cd
dacd magnetismul se va opri gi de aceea am presupus cd
exist[ gi o altd cale.
D: Da, exist6, dar este mult mai ur6td qi este fbcut[ de
m6na oamenilor. P6mantul trebuie si se schimbe, sd iqi
schimbe infdligarea, iar asta se poate petrece doar printr-o
modiffcare bruscd qi generald. Dacd magnetismul nu se
opreqte atunci oamenii vor declanqa ceva ce va duce cdtre
acelagi rezlltat, numai cd va fi mult mai dezastruos.
A: Imi poli spune?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 113
D: Da, dar nu vreau. Este foarte urAt.
A: Nu md infelege greqit, eu vreau sd evoludm ca
specie, insd md gAndesc dac[ nu existd o altd cale, mai
paqnic6. Toate persoanele cu care am vorbiq mirau deseris
un viitor atdt de cataclismic incAt md doare sufletul.
D: Pentru cd tu te relafionezi la aspectul de suferin!6.
Tu egti de vind!
A: Dar la ce sd md relalionez c6nd gtiu cd vor fi
pierderi?
D: Noi primim inapoi ceea ce am dat. Nu conteazd
dacd a fost in viafa asta sau in alte vie{i. Situa{iile prin
care vom trece qi pierderile pe care le vom suferi sunt
risplata propriilor noastre tr6iri. Nimeni nu ne dd nimic
in plus!
A: Da, dar cu toate astea este greu sd accepfi.
D: Nu este greu daci inJelegi cd dincolo ne agteaptd
altceva, ceva ce nu am mai avut aici pe Terra.
A: Spune-mi, toate astea au leg6turd cu anul 2012, cel
pomenit in texte strdvechi?
D: Da, strdbunilor nogtri le-au fost ardtate aceste
lucruri qi ei ni le-au ldsat scrise spre a ne avertiza. Tot ei
au l[sat gi cdile pe care le-am fi putut urma pentru a grdbi
evolufia, insd noi nu am vrut s5.le ludm in seam6. Noi, tot
timpul, ne-am rugat sd fim am6nafi.
A: De fricd!
D: Din lipsd de informare gi egoism.
A: Deci anul20l2 va fi anul marilor schimbdri?
D: intr-un fel, insd schimbdrile vor incepe incd
dinainte. Anul2012 va marca punctul culminant. Datoria
noastrd este doar sd ne trezim gi sd devenim parte a
acestor schimbdri.
A: RomAni ava aveaun loc aparte?
D: Da. Noi avem o misiune bine determinatd. Nu
degeaba am venit eu aici!
 De la Zamolxe la noua erd tt4
A: $i totuqi nu putem face ceva, orice, pentru a ne
ajuta?
D: Sd ne rugdm si trecem cdt mai repede qi mai uqor
la noul PAmant.
A: Adici la o noud Terra?
D: Da, dar ea se va numi altfel.
A: Acum putem gti numele?
D: Da, dar este valabil doar pentru cei ce vor trece.
A: il putem spune?
D: Planeta se va numi Unoa.
A: Putem sd ne rugdm ca Terra sd treacd mai repede in
stadiul de Unoa?
D: Putem face orice, dacd o facem cu inima.
A: Deci Terra se va numi Unoa.
D: Dupd salt planeta va fi Unoa.
A: Asta chiar este un lucru aparte, nu am mai auzit
despre asta.
D: Pdni acum numele nu a avut voie s[ fie cunoscut,
deoarece tiparul se afld in continud evolufie. Acum totul
este stabilizat qi nimeni nu poate produce bruiaje sau
interferen{e.
A: $i dacd totugi va lucra cineva negativ folosindu'se
de numele viitor al planetei?
D: Poate sd incerce, de reugit nu va reuqi, insd va fi
exclus de la urcare. Viitoarea planetd este un loc in care
poli ajunge doar cu iubire. AtAt gi nimic mai mult.
A: Este o mare onoare ca noi romdnii sd ne cunoaqtem
viitorul. Oare de ce meritdm asta?
D: Triim intr-un loc special.
A: Am citit un articol despre faptul cI pe fundul Marii
Negre a fost descoperit un vas ce se bdnuie a fi Arca lui
Noe, cea din Biblie. Imi poli spune ceva?
D:.Multe din. povegtile scrise in Biblie s-au intdmplat
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea q doua I 15
aici, chiar dacd ele au ajuns astdzi la noi intr-o formd
distorsionatd. in curAnd totul va ieqi la iveali qi noi ne
vom recdpdta rolul in istorie.
A: Dar oamenii de astdzi nu mai sunt cei ce au fost
cdndva. Mie mi se pare ci am devenit laqi, comozi gi
egocentrici. $tii ci zicala preferatd a poporului romdn
este <sd moard gi capra vecinului>>.
D: In prezent aici trdiesc multe rase amestecate, dar
asta nu conteazd cdci line doar de mogtenirea genetici.
Am preluat de la fiecare ceea ce s-a vnrt. Asta nu inseamnd
cd la nivel general suntem tofi la fel. Cei ce au fost au
venit din nou, entitili bdtr6ne din lumind animd anumite
trupuri, chiar dacd noi nu ne ddm seama de acest lucru. Ei
au venit special pentru a ne da inapoi ceea ce ni s-a furat.
A: S-ar putea sd fim acuzali de ultrana{ionalism!
D: De ce? Pentru ci ne iubim strdbunii qi {ara? Pentru
cd nu acceptdm o istorie fals6?
A: Pentru cd facem afirmafii neverificabile gtiinfific Ai
istoric.
D: Existi dovezi materiale, dar ele sunt ascunse ochilor
nogtri, de aceea trebuie sd ne bazdm pe ceea ce simfim,
insd in curAnd Adeviruri vor fi scoase la lumin6, iar noi
ne vom cdgtiga inapoi trecutul. Prea mult timp am fost
pdcdlifi!
A: Asta inseamnd cd s-a permis pdcdlirea noastr6.
D: Da, am fost ldsafi in adormire, dar pe pare cE ne-am
qi acceptat soarta. Nu s-a ridicat nimeni care si vorbeascd
deschis, sd cerceteze, sd caute, sd scormoneascd.
A: Sau dacd s-a ridicat, a fost redus la tlcerel Cunosc
astfel de cazuri.
D: Vezi tu, dacd vrei sd vorbegti, dacd ifi ascuili
sufletul, nimic nu te poate impiedica. Si spui ci unii sau
allii sunt impotrivd asta inseamnd sd ifi gdsegti scuze. $i
sd gtii cd cei ce nu cred in propria moqtenire nu sunt
 De lq Zamolxe la noua erd I 16
rduvoitori ci doar dezinformafi. Lumea nu este ceea ce se
invafd la qcoal6. Crezi cd existd vreun om cdruia dacd ii
ard{i adevdrul va rdmdne blocat in continuare in dogme
invechite?
A: Dar de unde qtiu cd drumul pe care merg este unul
corect, cd el duce c[tre luminS?
D: Ascultd-fi gufletul, intreabd Matrice4 cautd Adevdrul.
Dacd drumul pe care ai pomit este unul bun, atunci
Matricea gi Lumindtorii te vor ajuta si ajungi la capdt,ili
vor inldtura toate obstacolele; le vei simfi prezenla. Nu
uita cd nu suntem singuri. Trebuie sd cerem ajutor, nu
este nici o ruqine. $i s[ mai qtii un lucru: acum printre noi
se gisesc intrupate suflete care nu au nici o legdturd cu
karma. Ei au ales sd vind special spre a ne ajuta qi a ridica
vibra{ia Terrei. Sunt foarte mul1i, nici nu qtii cdnd te
intdlneqti cu ei pe stradS!
A: Dar ei'sunt congtienli de ceea ce sunt?
D: Nu.
A: De ce?
D: Pentru cd Terra este o gcoald cu legi clare gi bine
stabilite. $i ei trebuie sE urmeze calea desdvdrqirii spre
a-gi aminti. Existd oameni care iqi amintesc anumite viefi,
dar ei au acces la acea viald, tocmai pentru a culege
informalii qi a le aplica in prezent, insd li s-a dat. acest
drept datoritd faptului cd nu mai este timp.
A: Chiar, vroiam sd te intreb, de ce nu ne amintim
incarndrile?
D: Pentru cd nu ar mai fi un test dacd ne-am aminti!
A: Dar c6nd mori, acolo sus te aqteapti Dumnezeu qi
,Sfend Petru care te judec6?
D: Acolo sus singura care te judeci egti tu, dar de fapt
n-u este o jqdecatd ci i1i vezi viala gi toate vielile trecute
ca pe un film. Pe l6ngi asta simfi energetic qi vibralional
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea d douq I17
toate reacfiile, gdndurile qi sentimentele pe care le-ai
generat sau cafe !i-au fost trimise.
A: $i cine ili hotdrdqte programul pentru viitoarea
via[d?
^
D: In principal tu.
A: Asta nu inseamnd" cd w fi trebuit s[-mi aleg o viafd
abundentd qi plin[ de bucurie?
D: Nu neapdrat. Existd suflete care aleg s6 primeascd
toatd karma intr-o viafd. Tu lli dai seama ce fel de entitate
trebuie sd fii ca sd ai curajul sd faci asta?
A: Dac6 ar qti acest lucru! Din pdcate cei ce au o viald
chinuitd qi plind de lipsuri igi pun intrebarea cu ce au
greqit gi nu putem si ii condamndm pentru asta.
D: Acum nu mai conteazd, cici toli vom trece prin
curdfdri. Am primit acest dar.
A: in incheiere ce ai vrea sd transmiti celor ce citesc
aceastd carte?
D: Cd ii iubesc qi cd voi lucra cu tot sufletul meu ca
Terra sd igi capete locul cuvenit. De aceea vd rog pe voi
cei ce credeli in schimbare gi suntefi pregdtifi si primili
Lumina in inimi sd md insofili in continuare la meditaliile
de duminicd seara de la ora 22.30. Acum este clipa pe
care am aqteptat-o cu tofii de milenii, vd rog qi md rog sd
nu o ratali. De aceea am rugat Matricea sd dea acces in
segmentul meu matricial tuturor celor ce pot infelege,
aceste informafii. Acesta este cadoul meu de iubire pentru
voi. Fie ca Lurnina sd coboare in noi gi peste noi!
 Acestea au fost intAlnirile mele cu David. Am incercat
sd redau informaliile cu rigurozitate, respectAnd ordinea
in care mi-au fost furnizate. Degi unele idei pot pdrea la
prima vedere utopice, consider cd timpul gi cursul eveni-
mentelor le vor valida autenticitatea.
Pe parcursul editdrii acestei cdrli am discutat cu mai
multe persoane, istorici, geologi, clarvdzdtori, etc, cdrora
fin sd le mullumesc pe aceastd cale, care mi-au confirmat,
deqi <out of record>, veridicitatea unor afirmaJii. De
aceea am dedus cd la nivel general, chiar in mediile
academice, anumite aspecte ale istoriei noastre ca nalie
sunt cunoscute, cd existd artefacte qi documente care atesti
cine suntem gi de unde venim, dar cd printr-o anumitd
inlelegere tacit6, din motive nu foarte ortodoxe, ele sunt
trecute la capitolul inexplicabile sau falsuri. Este mult
mai uqor sd ignori decdt sd explici, la fel cum este mai
bine sd taci decAt sd fii ridiculizat. AceastA atitudine m-a
condus la a-mi pune intrebarea cine sau de ce face acest
lucru iar singurul rdspuns viabil a fost acela cd cineva a
avut interes ca secole de-a rAndul s6 ne lind in intuneric,
sd ne trunchieze istoria gi sd ne minimahzeze importanla.
Consider cd actuala conjuncturi in care ne afldm,
adici bombardamentul chimic qi emo{ional la care
suntem supugi, rdstunarea intenfionatd a valorilor gi a
principiilor morale, schimonosirea nofiunii de bun-simt
prin promovarea kitsc-ului qi a ur6tului precum qi
anihilarea sentimentului de omenie gi dragoste fafd de
aproape, face parte dintr-un plan bine pus la punct de
destabilizare qi dezorganizare a poporului rom6n. Dezbind
gi cuceregte parc a fi deviza celor ce ne vor <binele>. Nu
 De la Zamolxe la noua erd
gtiu cine sunt aceftia, cred cd pu{ini ii cunosc, dar gtiu ci
fiecare din noi, la nivel individual ne putem opune. SA
afirmdm cd incepdnd de astdzi vom fi liberi, cd nimeni gi
nimic nu ne mai poate influenfa, cd hotdrdrile pe care le
vom lua vor fi luate cu sufletul, cd ralionalul va fi condus
de inimd qi cd am deschis poarta interioard pentru ca
Dumnezeu sd poatd intra.
Dacd vrem s6 fim puri trebui sd incetdm sd ne compla-
cem in mizerie, dacd vrem sd vedem Adevdrul trebuie sd
incetdm si mai minfim, dacd wem dreptate, trebuie sd ne
oprim in a face nedreptate iar dacd vrem sd fim Oameni
trebuie sd incetdm in a ne mai manifesta ca demoni.
Fii gi fiice de Dumnezeu trezifi-v6! Acum este timpul
innoirii; schimbarea incepe cu noi gi in noi!
t20
De acelaqi autor:
Aryana Havah
Cristofor
Magul din CarPafi
Aceasta se vrea a fi povestea unui om pe care l-am cunoscut
in cel mai crunt moment al viefii mele. Personaj enigmatic, sosit
parci din negura veacurilor, el a intrat in viala mea 9i mi-a adus
o razd de speran!6,de lumind.
El rn-a fhcut siin,teleg cd dincolo de fiin,ta umani muritoare,
ascunde ceva, mult mai amplu qi mai profund, un ceva care nu
poate fi in,teles cu mintea qi nici cuprins cu sufletul. Poate
c[pentru mul{i dintre voi el nici nu existl, s-ar putea sd nu il
intdlnitri niciodatd,poate nici nu vreli s[ il cunoaqtefi, ins[ eleste
aici, acum, a venit pentru voi.
El s-a nlscut om, ins6 a luptat s[ iqi depdqeascd propria
umanitate, s-a nlscut muritor, insd a devenit etern. Acum este
mai presus de moarte, deoarece a inteles-o si a gasit calea de a o
supune. El este p[strltorul cheilor alchimiei, a transmutafiilor, a
pietrei filosofale. El are puterea de a transcende spafiul 9i
timpul, de a urni munfii din loc, este aici pretutindeni, este
m[re{, dar totuqi atdt de modest. Numele lui este Cristofor.
Aryana Havav
Inuaki: Reptilianul din mine
Dezviluiri tulburdtoare ul, prezentul si viitorul
$T#:[ill
Cartea ne invitd si p6gim intr-o lume aparte, misticl,
tbrifianti, dar absolut sublimd prin ineditul ei.
Pe parcursul relatlrii vom afla r[spunsuri la intrebbrile care
frdmdnti omenirea de milenii: ,,Cine suntem?", ,,De unde
venim?" gi,,incotro nbe ducem?".