Zeland!

ERELE CAD
INCER
 Vadim Zeland
Transumngul realitatii

Merele cad in Cer

Gradu15
 Vadim Zeland
Seria Transurfingul realitalii:

Transurfingul
Spapul variantelor - Gradul I
realitidii
,
Murmurul stelelor diminetii - Gradul 2
inainte spre trecut - Gradul 3
Dirijarea realitiitii - Gradul 4 MERELECAD
Merele cad in Cer - Gradul 5 "-
INCER
Gradul5

Traducere din limba rusa de

Georgeta Timcu

Editura Dharana
Bucure~ti

© JIHCOBCKHH II. II., 2004
© OcpopMJleHHe. DAD «Ha.l\aTeJlbCKali rpynna
"BeCb"», 2004
© 2009 Editura DHARANA
Coperta cofectiei: :Minai :Mannescu
'Etfitura (j)fzarana l]Jucure~ti
Str. Sfiinta 'Ecatenna nr.15, sect.4, OJP. 53
'feC: 021-3372424
e-maiC: edltura@gmai[com
www.sufletdecarte.ro
Merele cad in Cer
"Sa fii patruns de gandul naiv
ea viata ip va oferi tot ee-i mai bun" ••.
Cartea lui Vadim Zeland, "Merele cad in Cer", es-
te a cincea dintr-un ciC\u, care a inceput cu "Spatiul Va-
riantelor" ~i a continuat cu "Murmurul stelelor dimine-
tii", "Inainte spre trecut" ~i "Dirijarea realitatii". Auto-
rul, de profesie fizician, creeaza - in aceste cinci caqi -
o viziune originala, uneori ~ocanta a experientei umane,
nu doar folosind terrneni pe care nu i-ati auzit niciodatil,
dar - mai ales - prin esenta teoriei sale ~i prin modul
aproape jucau~, simplu ~i frust de a explica realitatea.
"Teoria pendulilor", fundamentata de Vadim Zeland in
cele patm caqi ale sale, este una dintre cele mai origina-
Ie teorii despre "realitatea vietii cotidiene" ~i, in mod
straniu, despre 0 realitate existenta in domeniul non fi-
zic, care ne deterrnina, ne influenteaza, ne coloreaza ex-
perientele interioare ~i pe cele exterioare. Dincolo de
toate, "teoria pendulilor" are miresme optimiste, miste-
rioase, dar ~i revelatoare: pendulii, structuri inforrnatio-
nale care vietuiesc in plan non fizic, sunt hraniti de min-
tile oamenilor. Gandurile noastre hrilnesc aceste "enti-
tati" a~a incat putem deveni captivi sau ne putem elibera,
accesand in Spatiul Variantelor intuitia, viziunea, inspi-
ratia ~i capacitatea de a crea noul. Cred ca insa~i "teoria
5
 Vadim Zeland
pendulilor" este 0 demonstratie uluitoare a capacitiitii
autorului de a se fi eliberat de pendulii distructivi ~i de a
patrunde departe, in ace! minunat spatiu non fizic, in ca-
re sunt disponibile ideile geniale. Cele cinci carli ale lui
Vadim Ze!and ne invata pas cu pas cum sa ne eliberam
de sub tutela structurilor informationale distructive, care
populeaza experienta umana, ~i sa accesam lumea idei-
lor ~i universul plin de gratie ~i de foqa, accesibil oricui
intelege ca gandirea este cheia care descuie u~ile cerului.
Asimiland corect teoria lui Zeland ~i practicand-o, avem
~ansa sa observam ca ne putem controla realitatea, nu
actioniind asupra lumii exterioare, a~a cum ne-am obi~­
nuit, nu a~teptiind ca lumea exterioara sa se schimbe, ci
actionand corect asupra lumii noastre interioare, in mod
special asupra gandurilor noastre ~i a atitudinii pe care 0
alegem in fata evenimentelor de viatii. Atrag atentia in
mod special asupra volumului I al seriei lui Vadim
Zeland, al carui continut este simplu, viu ~i relevant
pentru cunoa~terea lumii interioare a fiintei ~i care dez-
valuie maniera simpla in care putem actiona pentru a ne
elibera de stransorile emotionale ~i mentale in care pi-
cam prin anumite alegeri ale noastre.
Volumul V, "Merele cad in Cer", prezinta lumea
exterioara ca pe 0 oglinda a lumii interioare ~i dezvaluie
mecanismele de con~tientizare, de inte!egere ~i de crea-
tie a ceea ce numim "realitatea vietii noastre de zi cu zi".
Noi suntem cei care putem merge pe valuri, noi gasim
aici, in caqile lui Zeland, maniera in care putem merge
6 7
Merele cad in Cer
pe valuri ~i Ie putem prinde pe cele mai inalte, care ne
pot darui mai multii sperantii, incredere ~i bucurie in
aceastii viata. Transurfing-ul realitatii eo ... atitudine, e
un fel diferit de a fi in lume, de a ne intelege experienta
~i a transcende giindirea limitatii ~i reactia automatii la
evenimentele ~i la situatiile vietii noastre. Zeland nu fa-
ce referiri la biologia umana in aceastii teorie a sa, insa
insistii permanent asupra "biologiei non fizice", a lumii
pe care n-o vedem, dar ne determina vietile, a puterii
noastre de a controla ~i a intelege lumea informationala,
lumea in care se ascund cauzele problemelor, a reu~ite­
lor, a e~ecurilor, a relatiilor frumoase sau a celor dis-
tructive. ,IDaca ~teptiirile tale sunt pesimiste ~i pline de
indoieli, categoric ele se vor adeveri. ~i daca a~tepti 0
intiilnire ~i te giinde~ti ca persoanele vor fi antipatice,
presimtirile tale se vor adeveri din nou. In schimb, daca
e~ti patruns de giindul naiv ca viata iti va oferi tot ce es-
te mai bun, iarii~i - nu se ~tie de ce - ~a va fi", scrie
Vadim Zeland. De fapt, el ~tie de ce va fi a~a ~i dezvalu-
ie misterele acestui "de ce" in a sa fantastica teorie a
pendulilor. De fapt, Zeland ne spune ~i "de ce", ~i cum
sa facem pentru a schimba realitatea care ne mac ina ~i
ne face adesea sa credem ca lumea e Iacuta de un fel de
magician negru. Magicianul alb e ~i el pe aici, ~i despre
el ne vorbe~te Zeland in caqile sale. Noi suntem fO$
suverana a propriei vieti, a propriei experiente, noi co-
mandiim ce vrem ~i aceasta t<ste 0 viziune optimista, ca-
re ne arata ca nu suntem ca ni~te biircute pe valuri in
 Vadim Zeland
vietile noastre, ci doar fiinte care nu cunosc, inca, me-
canismul propriei puteri. Citindu-I pe Zeland yom des-
coperi ca putem mai mult, mai bine, ca avem acces la
lumina ~i la fericire, ca putem schimba realitatea neferi-
cita cu una fericitii, asumand puterea de a ne fi creat
singuri lumea pe care 0 atragem in jurul nostru. Zeland
scrie frumos, u~or, simplu, prezintii termeni pe care nu
i-ati citit la nici un alt autor vreodata ~i concepte absolut
surprinzatoare, sernn ca accesul sau personal in Spatiul
Variantelor este 0 realitate. ~i noi putem intra pe u~ile
acelui spatiu, ~i noi putem gandi diferit ~i ne putem
schimba vietile, iar din ciirtile lui Zeland intelegem ce
avem de Iacut in acest sens. Faptul ca putem face ceva
~i putem schimba ceea ce nu functioneaza in experienta
vieW noastre este, poate, eel mai mare ~i mai frumos
dintre mesajele pe care Ie primim, citindu-I pe Vadim
Zeland. "Sa fii patruns de gandul naiv ca viata iti va
oferi tot ce-i mai bun" - cum spune autorul - insearnna
sa crezi ~i sa prime~ti, in cele din urma, tot ce-i mai bun.
Aceasta este atitudinea esentiala a fiintei care i~i cu-
noa~te puterea ~i are incredere deplina in puterea ascun-
sa a acestui miraculos univers, in care, pentru 0 vreme,
mergem ~i noi pe valuri ~i, culmea, pastriind cheia inte-
legerii propriei noastre minti, Ie putem prinde pe cele
mai inalte, pe ce1e mai spectaculoase ~i pe cele care ne
ajuta sa intelegem ca traim "intr-un univers prietenos"!
Maria Timuc
8 9
Merele cad In Cer
Prefam
,
Stimati cititori,
Continuam seria volume1or referitoare la Transur-
fing, un enigmatic aspect al realitatii, care a stiimit vii
emotii in riindurile durnneavoastra. In volumul anterior
spudeam ca puteti sa gestionati realitatea. daca reu~iti sa
va debarasati de iluzia imaginii duale. In acest volum
veti afla cum trebuie sa procedati.
. Ciind va treziti din somn la realitate, va smulgeti
practic din cursul evenimentelor ~i va aflati in centrul
unui uria~ caleidoscop care se rote~te incet, luminand pe
rand fatete ale realitatii. Durnneavoastra sunteti parte a
acestei realitati ~i, in acela~i timp, existati separat, inde-
pendent. In acela~i mod sunteti con~tient de propria
"izolare" ciind, trezindu-va din sornn, intelegeti ca acum
sornnul depinde de durnneavoastra, nu durnneavoastra
de el.
Energia gandului este capabila sa materializeze -
in anumite conditii - un sector sau altul din spatiul vari-
antelor. Afliindu-va in acea stare, care in Transurfing se
nume~te unitatea dintre suflet ~i rafiune. se na~te in
durnneavoastra 0 fortii tainica - intenfia exterioarii. Cei
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
care au experimentat Transuifing-ul, relateaza cu uimire
cum, in mod inexplicabil, gandurile lor devin realitate,
iar realitatea se schimba pur ~i simplu sub ochii lor.
De exemplu, cei din jur incep, nu se ~tie de ce, sa
va priveasca cu mai muM simpatie. U~ile, care pana
acum pareau inchise tara nicio speranta, vi se deschid.
In acela~i timp, puteti sa observati fenomene ciudate: Capitolull
decorurile i~i schimba nuantele, iar realitatea face cer-
curi, precum apa. Stratul dunmeavoastra de lume i~i re-
capata prospetimea: inghetata are acela~i gust ca in co-
pilllrie, iar sperantele va entuziasmeaza ca in tinerete.
Dar cel mai important lucru este senzatia de libertate in-
lUMEA iN OGl1NoA
terioara - privilegiul de a trai conform propriului crez.
Oricat vi s-ar parea de ciudat, nu este nimic mistic
la mijloc; totul este real. De aceea, daca verificati in
practica tot ceea ce cititi, tineti-va bine sa nu ramaneti
perplec~i din pricina uimirii ~i a extazului.

10 II
Vadim Zeland Merele cad in Cer

Lumeamea
are grijii de mine

oglinda duala

Realitatea se manifesta sub doua forme: cea fizi-

ea - ce poate fi atinsa cu mana, ~i cea metafizica - aflatii
dincolo de perceptia senzoriala. Ambele forme exista
eoncomitent, se intrepatrund, ~i se completeaza reciproc.
Dualismul face parte integranta din lumea noastra. Mul-
te lucruri au ~i un revers.
Imaginati-va ca stati in fata oglinzii. Dumneavoas-
tra sunteti obiectul fizic existent in realitate, dar imagi-
nea dumneavoastra, neavand substanta materiala, este
aparenta, virtuala, insa, _in acela i tip p, este la fel de
realii ca.§i chipul dlJmneavoastra.
Intreaga lume poate fi prezentata ca 0 uriasa
oglinda duala. Pe una din e.arti se afla Universul fizic,
iar pe cealalta se intinde spatiul metafizic al variantelor.
Lumea materiala este imaginea reflectata, al carei obiect
il eonstituie intenlia §i gandul lui Dumnezeu si al tuturor
fiintelor vii, acestea fiind intruchiparea Lui.
Spatiul variantelor este 0 matrice sui-generis, un
tipar dupa care "se croie~te", "se coase" ~i "se prezinta
moda" - mi~carea intregii materii. Acolo se pastreaza

12 13
 Vadim Zeland
informatia despre ee ~i cum trebuie sa se intample in
lumea materiala. Numarul de posibilitati este infinit.
: arianta este un sector al s a iul~i in care se stoeheaza
seenanui ~i deeorurile a!l,!d~ie~a;,.tra
~!.:iie1l;e~IiIi~~~~~~
care a materiej.. u a te euvinte, sestorul stah j!este eeJ i
ee a materia-
se ~i se dezvoita conform legi-
lor ~tiintelor naturale. ~ta=~iocurrceptia uzualibdespre
Wn:Je:;au desaTfac daar...-cu ee_ se ~trece A ,ealitate".
"-rin e itate e intelege de obieei tot ee se preteaza la
observa Ie ~I actiune direeta.
Daea ignoriim partea metafiziea ~i tinem seama
doar de lumea materiala, atunci activitatea tuturor fiinte-
lor vii, inc\usiv a omului, se va reduce la 0 mi~care pri-
mitiva in eadrul intentiei interioare. Dupa cum se ~tie,
cu ajutorul intentiei interioare, scopul se atinge, prin aCr
5
tiune direeta asupra lumii inconjuratoare. Pentru a obti-
ne eeva, trebuie sa ne mobiliziim .sa ne striiduim, sa ne
zbatem, sa intreprindem 0 aetivitate conereta.
fu;aIitatea..material1i..este galgabila - eaJeactionea-
za ins.tantaneu la 0 aGtiune dg ee!!, §i de aeeea se ereeazii
iluzia ea numai..a~a se Rot obj ine anurnite rezultate. Cu
toate aces tea, in cadrul lumii materiale, s.fera seo urilor
realizabile se gysteaza foarte mult. Aiei trebuie sa
A eu toate acestea, ele formeaza partea buna a intregii rea-
contiim numai pe aeele date de care dispunem. Totul se
bazeaza pe mijloace - care, de regula, nu sunt sufieien-
14
Merele cad in Cer
te - ~i pe posibilitati, care sunt foarte limitate.
• aeeasta lumt::, absolut totul este sl!j:lus sRiritului.
(,ie eoneurentli· Sunt prea multi eei care vor sa obtina
aeel~i lueru. lar irL limitele intentiei .mterioare, evident
ea eeea ee vor sa ob ina nu ajunge entru toata lumea. ~i
atunci cum sa in~e£g:>pdilii l e neeesare. sa benefi-
eiezi si de eireumstantele adecvate pentru atingerea sco-
iului~ I~ta de unde,: din spatiul varianteior:J
In cealaita parte a oglinzii,totul exista in excedent
~Lfara niciun fel de concur?erit~. Marfa nu exista z dar es-
te minunat ea 0 i sa ale i orice, ca din catalo si sa
eomanzi. Mai devreme sau mai tiirziu comanda va fi_
onorata si,nu ([ebuie sa platesti. - Jrebuie doar sa inde-
plinesti anumite eonditii z nu foarte impovliratoare. Asta
e tot. Nu e oare ca in pove~ti? _
Nicidecum. Este mai mult decat real. mrg,ta'gW
61"".,,_ = = ..........= ..........=.a~, ea esle capabila sA
materializeze un sector din spatiul variantelor care - .s..
parametri - corespunde emisiei mentale. Chipurile, tot
eeea ce soar petrece in lumea noastrli este rezultatul in-
. ----- ..
teracpunii dintre obiectele materiale. Un rol nu mai pu-
tin important it au insa procesele care se petree in plan
subtil, ciind variantele virtual existente se intruchipeaza
in realitate. Legaturile dintre cauza ~i efect ale procese-
lor subtile nu sunt nici pe departe intotdeauna vizibile ~i,
litiiti
Materializarea sectoarelor din spatiul variantelor
15
 Vadim Zeland
se produce, de regula, independent de vointa omului,
deoarece el nu i~i utilizeaza energia giindului spre un
anumit scop, iar fiintele mai putin evoluate - nici atilt.
A~a cum am aratat in. primul volum dedicat
* TransUlfing-ului, influenJa modului de gandire asupra
realitatii se mapjfs§!ij in principal erin implinirea celor
mai rele asteptari.
Fiind ancorat in viata reaUi, omul mi~una printre
rafturile goale ale magazinelor ~i are tendinta sa intinda
mana spre 0 marIa in dreptul careia este scris "viindut".
Mai g~se~te doar ceva de slabli calitate, dar ~i ] ceasta
marIa costa. In loc sa se uite in catalog si sa comande. el
cauta haotic sta la coada, incearca sa se strecoare prin
1
multime intrand in conflict cu vanzatorii si cu ceilalti
cumpliratori. In consecinta, nu face rost de ceea ce i~i
dore~te, ba i~i creeaza ~i mai multe probleme.
• lutre timp, aceasta situar e - care nu aduce bucu-
rii - se na$te mai intiii in con~tiinfa omului de unde,
1
materializiindu-se treptat, trece in r)elitate. Orice fiin{li
vie isi creeazli prin acpuni directe, pe de 0 parte, §i prin
modul de a giindi; De de aM parte, stratii/ ro riu (;Ie
w me. Toate straturile se suprapun ~i, in elul acesta, le-
care linta i~i pune amprenta pe formarea realitatii.
Stratul de lume se caracterizeaza printr-un set de
conditii ~i de imprejurari din care se formeaza modul de
viatll al unei fiinte (in continuare va fi yorba numai des-
pre om). Conditiile de existenta pot sa fie diferite: favo-
rabile ~i nu prea, confortabile sau dure, binevoitoare sau
16
Merele cad fn Cer
agresive. Este evident ca tot atilt de important este ~i
mediul in care apare omul pe lume. Dar in continuare
viata lui se desIa~oara in cea mai mare parte in functie
de modul in care se raporteaza ella propria persoana ~i
la realitatea inconjuratoare. MmluJnmm"y ercepe
.det~tn:multe:privinte schimblirile ulterinare cevClt
'umea
tlIvea luc::irGviata sa. oSe.:materililizeaz£(devine realitate)
'lICel::s-ecto~ din 'seatiul variantelor al dirui scellllritrsi alX'
tCllnri--decoruri co-respun1lliiregtieiJi caracterului giind~
gilorsale.
In felul acesta, la formarea unui strat participa doi
factori: de 0 parte a oglinzii - 'intentia interi oar" iar de
cealalta - : ntentia exter!para. J;>rin actiuni directe omul
influenteaza obiectele lumii materiale, iar prin giindurile
sale el transpune in realitate ceea ce deocamdatli inca nu
exista ca atare.
Daca e~ti convins ca in aceasta lume tot ce este
mai bun a fost deja viindut, atunci intr-adevlir, pentru ti-
ne raman doar rafturile goale. Daca gande~ti ca pentru a
cumplira un lucru bun trebuie sa stai la 0 coada imensa
~i sa mai dai ~i 0 groaza de bani, a~a ti se va intiimpla.
DaW a§t!iPtlirile tale s!lP! pesimists sj Blipe de ipdoieli;
categoric ele se YOE adeyeri. ~i daca a~tepti 0 intillnire ~i
te gande~ti ca persoane1e vor fi antipatice, presimtirile
tale se vo~ acieveri din nou. In schimb, dadi e~ti p,atruns
de giindul naiv ca viata ifi va oferi tot ce este mai bun,
iara~i - nu se ~tie de ce - a~a va fi.
Se poate intiimpla ca un caraghios, care habar Il,U
17
 Vadim Zeland
are ca totul se obtine cu greu, sa nimereasca, nu se ~tie
cum, in fata unei' tejghele unde abia s-a- adus marIa -
parca special pentru el. ~i se mai poate intiimpla ca pen-
tru primul cumparator totul sa fie gratis, iar in spatele
Wi sa se f0f!!1eze...Q20!lc!ll il!lensa de oameni, convin~i ca
~alitatea viet!U~.u:...!p.1!!!. mat sumbra ~i ca ,doar fi:.l!ieriL
au noroe. n<IIil _ _ __._____ _
Viata este un joc in care lumea Ie pune mereu oa-
menilor aceeasi intrebare: "Cum crezi ca sunt eu?" ~
fiecare raspunde in functie de cum isi reprezinta el lu-
crurile: "esti agresiva" sau "esti placuta". Sau "esti ve-
sela", "esti posaca", "esti prietenoasa", "dusmanoasa",
"fericita", "nenorocita".
~i iata ce este interesant: in acest joc toti sunt .cii~­
tigatori! Lumea este de acord cu toti si ii ofera fiecliruia
ceea ce a comandat. ~i daca vreodata caraghiosul cel
norocos, dupa ce se va fi lovit de "realitatile vietii", i~i
va schimba conceptia despre lume, realitatea se va
schimba ~i ea in mod corespunzator ~i, pentru ca el "s-a
trezit", il va azviirli la coada cozii.
lata cum, prin felul sau de a giindi, omul i~i for-
meaza stratul sau de lume. Explicatia acestui proces
· !:;;:':~~~~~~~~~J
consta in ciiteva principii. Vjo;IL
~ .,
, I ~o~gl=inz
==ii:r~~~~~~~~~~~
-,
de ea.
Literalmente ea este de acord cu ce crezi tu despre
ea. Dar de ce, de regula, se adeveresc doar a~teptlirile
rele, iar sperantele ~i visurile nu se implinesc? Motivatia
18
Merele cad in Cer
este ~.. oilea princlPiu al oglinzil. J maginea refiectata
(se (Orm-eazii din unitatea dintre sufiet si ratiune.
• Daca ratiunea nu intra in contradict,ie cu porunca
inimii ~i invers, atunci apare 0 forta de neinteles . ten-
!ia exterioar are materializeaza acel sector din spatiul
variantelor ce corespunde obiectului giindurilor. Ciind
exista unitate intre suflet ~i ratiune, acest obiect capata
contururi clare ~i de aceea se transpune imediat in reali-
tats...
_~n v!!@ l.!1~~" S~l. ~l!L~!~_l!§l.!fletul nazuie~te la
ceva, iar ra iunea, aviind ind<2.~lii s~ impotrive~te; sau
invers, ratiunea aduce argumente convingatoare, iar
inima ramiine indiferenta. Ciind aceasta unitate se rupe, • f.
obiectul giindurilor este neclar - ca ~i cum s-ar imparti
in doua: sufletul vrea ceva, iar mintea spune altceva.
lntr-o singurii situatie ele se potrivesc - ciind este vor15a
despre 9NiHwi temeri.
Dacii omul urii~te, 0 face din tot sufletul, iar dacii
se teme, 0 face cu toatii fiinta lui. In acest caz, existiind
o unitate a ne-pliicerii, obiectul este clar - ~tii ce dore~ti
sa eviti. Sufletul ~i mintea, fiind douii manifestiiri ale re-
alitiitii - materialii ~i metafizicii -, se intiiInesc intr-un
singur punct ~i forma mentalii devine realitate. Urmarea
este cii ceea ce
Sufletul se impotriYeste minti i, intrucat
~ fiind sub influenta penduljlgr. tinde spre SCORuri
"~ 19
 Vadim Zeland .1• . ~g1\trru.\,l
' Merele cad in Ger
ce ii sunt straine. 1ar mintea, la randul sau, ori nU-5i dii riaIii este in rta, ca smoala. Cu toate acestea, obiectivul
seama care sunt adevaratele dorinie. ori nii\rede in rea. gandurilor, s~ slide-ul, cum se nume~te el in Transur-
litatea i~plini~i ~or. . . jing, se poat~. materializa., ~i ~entru asta .existii. doar. 0 n
. ,ExIsta oP.lma ca, pentru atmg~re~ ~~UI ~cop, treb~. singura con~Jt!e elementara: !4de-ul /r€bwe..r.eq 4W slS- ' '\I
Ie sa formulezl clar comanda, apO! sa 11 dal drumul In ematic in gand un timp mal mdelungat. e
eter ~i sa uiti de ea 0 vreme ca sa nu impiedici implini. Dupa cum vedeti, secretul este simplu; este insa
rea dorintei. Daca totul ar fi a~a de simplu! tot ce trebuie. Nici nu-ti vine sa crezi cat este de banal.
Aceasta teImica functioneaza numai cu conditia ca De reguIii, insa, oamenii nu au rabdare. Ei se aprind la 0
al doilea principiu al oglinzii sa fie indeplinit. Dar unita- iMe apoi ule trece': si amana materializarea ei. A§adar,
tea dintre suflet si Ininte se realizeaza foarte rar, deoare- ~n~ a materializa forma de andire. trebuie lucrat i
c~, prac~icl nu este posibil sa scapi de perfidele indoieIi.' mod s2Ppret cu . Altminteri, nu trebuie sa ne a§-
~I atuncI, ce este de Iacut? teptiim la minuni. bA~u.t.
Pentru asta exista ~I, treilea prinsipiu aI og inzi'i: Cat va dura pana cand slide-ul sa se realizeze, de-
i!1glind4 Iiua/ii l:eactianwzQ cu intdrziere Daca al doilea pinde de complexitatea scopului propus. Pana atunci,
(lira" prin~ipiu ~~ reu~e§te, cetatea trebuie cucerita printr-un cata vreme mintea se indoie~te ca realizarea ce~or gandi-
PJ·3'h>asedlU mal mdelungat. te este posibila, obiectivul este necIar. Dar, mal devreme
. ~maginati-~a .~.atoarea situatie neobisnuita. Va' sau mai tarziu, in oglinda va incepe s~ a? ara, 0 oarecare
aflatl m fata oglmz11 51 m ea nu se vede nimic este gol. imagine. Veti vedea acest l!Wru atunruilJld !Ole!!M ex-
~bia dupa un timp incepe ~a apara treptat 0 imagine,£ a t¥rioara va deschide usile necesare, adica se vor ivi yo-
51 cum ar fi 0 fotografie. 1ntr-un anumit moment ince- sibilitatile de realizare a scopului. Si atunci mintea se va
peti sa zambi\i, dar in imagine vedeti aceea$i expresie convinge ca aceasta teImica da roade ~i ca scopul este cu
~erioasa. ~idicati mainile, dar imaginea din oglinda este adevarat realizabil. Treptat, 5uflerul sLmintea incep s
ca inainte. Lasati mainile in jos dar in ogIinda nu se lucreze la unison. iar radiatia mentala se -va focusa. cre,
schimba nimic. f a sa va vedeti cu mainile ridicate. tre- and 0 imagine clara. C a urmare, se va forma §i imaginea
buie sa Ie tineti 0 vreme in aceastii pozitie. _ _ reflectata §i se va intampla ceea ce in mod obi~nuit nu-
. Chiar in acest mod func ioneaza 0 linda duala. mim minune - visul ce parea irealizabil, va deveni reali-
120ar ca .timpuLQ.e il!tiirziere este mult maLmas e ~ e tate.
aceea modificarile nu ., pot fi percepute. Realizarea mate-
-.~

20 21
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
Dar nu sti~la era cea care ii dadea oglinzii acea calitate
special a. Oamenii realizasera ca, nu se ~tie din ce motiv,
Amalgam.ul realihitii era mult mai placut sa te prive~ti intr-o oglinda venetia-
,
na deciit intr-una obi~nuita. Chipul reflectat capata un
Cu ajutorul tehnicii sltde-urilor, . pe care am de. farmec aparte.
scris-o in primul volum dedicat TransUifing-ului, se Se vede treaba ca maestrii din Venetia aveau se-
poate forma 0 imagine pe care oglinda lumii 0 va prefa. cretullor. in amalgam - compozitia suprafetei de refle-
ce in realitate. OW, .ps: liinga iIILagine~ .cQ!!~reta, ar fi xie ei adaugau aur si de aceea in spectrul de culori in-
foarte bine .sa .mentineti in stratul propriu de lume un ceoeau sa oredomine nuantele calde.
10.o.d constant care sa va creeze in permanel}t,a 0 lttmo. P in acelaii mod putem sa ne perfectionam bucafica
sfera favorabila. noastra de ofjlinda duala. Pentru ca stratul nostru de lu-
Probabil ca ati realizat ca daca va cit; i~ m;; me sa fie confortabil, trebuie sa ne formiim propriul nos-
multe oglinzi, imaginea dumneavoastra arata diferit. i1TU amalgam. Stratul lumii (societatii) este a1catuit din-
Chioul pare sa fie acelasi, dar fiecare oglinda scoate in tr-o multime de reactii - rela!ii cu noi insine ~i cu diferi-
evidenta alte nuante. Acestea sunt slabe, dar sunt sesi· tele forme de manifestare ale realitatii iuconjuratoare.
za~ile: f~nd~1 emotional, starea de spirit ~i chiar un tip
b in acest s.gtctru de relatii trebuie sa separam 0 linie
pSlhologlC. In oglinzi diferite, imaginea reflectata poate Ij!rincigal,Uare sa determine fg,n<!ul predominant.
sa fie de om bun sau rau, sanatos sau bolnavicios, atra. Ca factor dominant putem sa luam, de exem lu,
gator sau respingator, cald sau rece. urmatoarea formula: " umea mea are ii e mine".
a
Ce ar putea produce 0 astfe1 de diferenta din mo- Noi, oameniL ne exprimam nemplPnWre atunci dina
)Yew motive in schjmh diud ue merge bine? suntem
~ent c~ s.upra~ata de reflectie ar trebui sa redea impasi-
b.Il COpIa IdentIca a aceleia~i imagini? Exista totu~i 0 se- aproaw'\ iudiferenti - ni se cuvi% 0 , facem incon~tient,
ne de factori care influenteaza vizibil transmiterea ima- reaclioniind precum stridia, din obi~nuinta.
ginii. Ca ~i in cazul fotografiilor, multe lucruri depind, ~i acum haideti sa urcam 0 treapta mai sus deciit
de lu~inozitate, de fondul color sau de oglinda in sine. stridia, sa ne trezim si sa ne folosim de avantajul ca ne,
Inca din Evul Mediu s-a· vorbit despre farmecul w emexprima in mod constient atitudinet 'Sa ne co -
special al oglinzilor venetiene. Stic1a de Venetia era re- struim un mod oe a erce e lumea azat etenn' ar
numita in intreaga lume pentru calitatea ei uluitoare. actorului dominan : i yom veMa cum rea
( tNAAJ ~ At
23
I[ mi.Ji£'~l\cliijtf@
, .~ l:! -drJV)
22
 Vadim Zeland
sunt lui pe plac. Tabloul este cat se poate de concret ~i
de claro Uitiindu-se in oglinda cu 0 asemenea morga,
specimenul creeaza in jurul sau 0 realitate similara, adi.
ca nedreptate de la un cap la altu!. ~i cum ar trebui Sa
reaction~~ ,lumea? Pe ea el nu 0 condarnna, dar nici pe
sine nu se ju§tifica", Lumea. in virtutea acelei caracteris.
tici ce ii este proprie, devine exact asa cum este prezS\!!.
-tata.
- - --
....
Acelasi lucru se intampla in cazul neacceptarij i
' va decat sa-i onoreze comanda: "Cum doriti durnnea-
ceva. De exemplu, daca 0 fef!1eie este categoric impotri-
va a1coolului, ea este condarnnata ca, intr-un fel sau al.
tul, sa se loveasca de ella fiecare pas. Va fi ve~nic aga.
sata de betie sub toate formele sale de manifestare, mer-
giind pana acolo incat se va casatori cu un alcoolic. Cu
cat ea va fi mai dezgustata, cu atat el va bea mai mult.
Din ciind in cand, el va incerca sa nu mai bea. Dar ea
ura~te. betia atilt de tare, incat i~i savureaza ostilitatea ~i
se va inve~una sa 0 tina pe a ei: ,,Aiurea, nu te la~i tu de
baut!" ~i, intr-adevar, daca el nu are aceasta intentie
[ erma ea. care 0 tine mortis pe-a ei. poate sa induea
(0IPl9 ei de gandire in stratullui de lume. _
Inclinatia spre 'a~teptari pesimiste nu este atractiva,
privind lucrurile din exterior. ° stare de spirit de tipul
"Oricum nu iese nimic!" este un fel de sadomasochism.
Pesimistul are 0 satisfactie perversa din a-~i savura trista
soarta: "Lumea este atat de rea. A~a-i trebuie! ~i ei, ~i
mie' impreuna cu ea!"
34
Merele cad in Cer
~~~~~~~~~~~!~~p~=.
~ Ill! !p-a ~. at.a.UI~
sunteliUl,~a,
m-am suparat ~i nu incercati sa rna °
! sa mor
~i 0 sa vedeti voi!" ~i ce rezulta? Oglinda nu numai ca
reflecta. ci si fixeaza tabloul unei nefericiri fatale. Ofen-
~atul i~i comanda...§.il1gm: 1l!l-1£~nl![.mEer~~it ~i apoi tri-
umfii: "Eei, ce v-am spus eu?" lar oglinda nu face altce-
... T"
voas~tr!a~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ tu con
"Viata
asta e~ ata! de intunecata ~i_nu se intrevede nicio lumi-
niL" Nu-si doreste deloc 0 astfel de soarta si de aceea isi
consuma intreaga energie mentala vaicarindu-se si
tiinguindu-se. lar oglinda ce poate sa refiecte, daca pe
chieul lui este numai nemultumire? enures 'Jll:II:
"Nu-mi place! Nu mai vreau!" - §~inea~
~ "Da, e~ti nemultymit ~i nu mai vrei".
In sine, emulturfiirea are aceeasi natura paraaox
se ]Mte De ea insaSi. Exista 0 regula de aur care
sa fie introdusa in manualul pentru idioti: a
!!ji!!~~~!ffi[]!!ill:~C]J~1' Aceasta tautolo-
gie reprezinta principiul dupa care, oricat ar fi de ciudat,
se conduce majoritatea oamenilor.
Sli. luam, de exemplu, aspectul exterior. Se poate
35
I
 Vadim Zeland
toarce toate pretentiile. Cresc frumos. aceta care sunt '!Iii
c1inai sll se aCimire cestaeste secre or Ei se con·
duc dupll regula: "Daca imi place cum arat, voi avea tot
l}1ai multe motivu~.¥at a~a".
E cu totul altceva cand chipuUi spune imaainii re:
ar sa
flectate: "Mli plac. dar trehm maj sl3hesc!" La care
oglinda ii rlispunde placid: "Da, e~ti cam grasll, trebuie
sll mai sillbe~ti!" Sau: "M-am cam jigarit, 0 sll ajung sil
nu mll mai tin pe picioare!;' La care, vine rlIspunsul: "Da,
e~ti cam debil, 0 sll te cam clatini pe picioare!" ealita,
tea ras unde.c e ou. re
La fel se autocultiva §i complexul de inferioritate.
Dad! te subapreciezi. vine imediat §i sentinta pe care
olinda 0 traduce in realitate. "Nu am niciun talent" -
"Da, nu e~ti talentat". "Nu merit 0 soartll mai buna" -
"Da, nu prea ai pe ce sli contezi".
Si dacll, peste toate acestea, te mai si simtj vinovat,
Boti sli-tj Qui cruce. "Sunt vinovat ~i trebuie sll plll-
tesc" - "Da, meri~ sa fii pedepsit ~i 0 sll fii". Pai cum
altfel? ~ili&I
cruri, incat majoritatea lor nu se intamplll doar pentru ca
este necesar un mare consum de energie. Nenorocirile ~i
catastrofele sunt intotdeauna ni~te anomalii care sar din
i. - ---- - - - _
cursul echilibrat al variantelor. Dar dad un eveniment
n$drt<pt $.e- af}a. apr~ape de materializarea sa, el se va
36
Merele cad in Cer
I!!'0duce in mod categoric, deoareee omul i! atrage prin
~durile sale.
m sehimb, l'pdoielile actioneaza invellj. Spre deo -
sebire de frica, care fixeaza atentia pe 0 oosibila realiza-
;; a unui eveniment, indoiala este mai preoeupatli de
fuPtul ea el nu se va intampla. in multe eazuri, parea
mcandu-ne in ciuda, 'lndoielilq ,e ¥OLadexeD l Dar de ce
cu tot dinadinsul? Noua ni se pare ea aici aetioneaza una
din legile lui Murphy. In realitate, insa, qg"linda nu face
altceva deGlit sa reflecte eontinutul gandurilor noastr~
In orice caz, tendinta de a evita 0 anumita situalie
influenleaza puternic probabilitatea aparitiei unui con-
-
flict. Totul se petrece parca intr-adins ~i de aceea intram
de cele mai multe ori intr-o stare de iritare, chiar ~i pen-
trU 0 perioada mai lunga. Starea de iritare desaviirseste
twlou! modu!ui nostru de a percepe lumea. Finalul este:
"Simt un disconfort", 0, co.respilllZlit01:,. se cons
re 0 ilaw ~iawU[Jn~~~UC~~~~J
~a.a=tu 'Sl6!-ofi 1 accentuarea Ui.
v e coo m
Ce facem noi ciind vedem ca se reaiizeaza ce nu
37
 Vadirn Zeland
am vrea? 8n loc sa ne uitam III chi _ e c_oncentr~m a
ima inii 'i vrem sa 0 schimham. Imaginea este 0 re.
alitate fizica ~i trebuie sa actionam nlJ!Ilai in cadrul in.
tentiei interioare. Adica, daca lumea nu ne ascultli ~i nu
se mi~ca in directia in care trebuie, noi ne straduim sa 0
luam de gat ~i sa 0 tragem cu putere incotro trebuie. 0
treaba grea, nimic de zis. De multe ori este irealizabi\~
deoarece situatia este absolut ridicola: sa stai in fata
oglinzii, sa te straduie~ti sa apuci cu mana imaginea ~i
sa incerci sa faci ceva cu ea.
Intentia interioara tinde. prin actiune directa. si
schimbe 0 realitate deja cpnstituita. Casa este deja con.
struita, dar nu a~a cum am vrea. Ne apucam sa dam jos
ceva ~i sa facem altfel, dar in final tot nu iese nimic,
Avem senzatia ca ne aflam la volanul unei ma~ini care
nu se lasa condusa.
Friinele nu merg, iar ma~ina ba nu vrea sa por·
neasca, ba pome~te cu toata viteza. N e straduim sa ne
inscriem in realitate, dar ma~ina se comporta absolut
imprevizibil.
Pelltru a evita un obstacol, trebuie sa tragem de
, volan intr-o parte, dar ne iese exact pe dos; 4in acel
Il1oment, dupa ce un obstacol periculos ne-a acaparat
atentia, ciocnirea devine inevitabila. intoarcem volanul
,.-_ intr, :o 12~rte, dar suntem du~i in cealalta parte. ~i cu ciit
apasam mai tare pe frane, cu atilt viteza este mai tpare.
ilRlici%feZlrltkrcWrnU=oi: ondU= eJrtttite- cr
aat:itat - :comtnce;pe:mtl'. Senzatia este aceea~i ca in
38
Merele cad in Cer
copillirie: alerg ~i urlu din rasputeri. Lumea nu vrea sa
mi se supuna - vai, ce tare m-am suparat! Nu vreau sa
aud nimic, nu vreau sa inteleg nimic. Doar alerg ~i tip,
iar urletul meu se moduleaza dupa cum ating pamantul
cu picioarele. V-ati adus ~i dumneavoastra aminte? ~i ce
dadi sunt neghiob? Adultii incearca sa imi explice ceva,
dar eu n-am chef sa pricep ce-mi spun ei. Totul trebuie
sa fie cum vreau eu ~i gata!
M-am fiicut mare, dar nu s-a schimbat nimic, iar
eu n-am inteies nimic. Ca ~i atunci cand erarn mic, bat
din picior ~i pretind ca lumea sa rna asculte. Dar lumea
imi face in ciuda ~i, iata-ma, alergand ~i tipand iara~i.
Alerg sa intampin realitatea, iar vantul intentiei interioa-
re imi bate in fata. Dar totul este in zadar - realitatea es-
te cea care rna conduce, ea rna obligii, ca pe 0 stridie, sa
reactionez negativ si de aceea este din ce in ce mai rau.
Cum sa conducem aceastli ma~ina nebuna? Ce ar
trebui sa facem, unde am gre~it? I tan
De aici rovin toate ro-
blemele noastre, Dar iata ce trebuie sa facem.
rMai)Q' ~i sa n mai alergam aupa imagine ~i sa n
oprim.A ceasta inseamna &r nu..ne mai uitlim in o glind
~i sa renuntamJa intentia.Jlo.ast( interloara de,a .iIJto'aic-e
lumea cum doriIafi(>i. in acel moment, ma~ina nebuna
va inceta sa mai functioneze ~i realitatea se va opri ~i ea.
Pupa aceea se va intilmpla incredibilul: U_mell ins1ijj Qe
va vennn ~tiimpinare.!
39
-
Vadim Zeland Merele cad in Cer

•
I Cu elit este mai frenetic simtamantul, cu amt este
lumea ne vine in intampinaTe
Mjntea unui om obisnuit incearca tara succes Si
actioneze asupra imaginii din oglinda. in timp ce ar tr;
bui sa isi schimbe chiar chipu!. ChiBU nsearnna direcfu
.si fdul gandurilor. Necazul este ca noi mai InW ne W.
•
I
tam in oglinda si abia dupa aceea reactionam fata de ceo
ea ce am vazut. In felul acesta, vr:ind-nevrand, ~.
primap! intenlia, ceea ce amplifica §i mai mult realitatea
'1JiIi puternica legatura cu oglinda. gaiiai nu esfe
imposta Important este aespr ga.n.di!n. lndiferent
dad! imaginea ne place sau nu, oricum ne gandim la ea.
JnlPo.rtant este 0 continufu] gandt.u:il . Neplacerea
merge intotdeauna in sens invers: "Deta~eaza-te!" sau
"M-am saturat!" rndiferent de directie, atitudinea noas-
tra n0artli in ea obiectul nemultumirii. rar frenezia ce se
naste din unitatea dintre suflet si ratiune ii conferli chj-
;lui contururi clare. Ca urmare, in imagine incene sa r

Inc1inatia spre negativism na~te noi traslituri nega·

I
tive in oglindli. Stratul de lume al fiecaruia capatli astfel
I tonuri sumbre ~i se umple de evenimente neplacute De aceea saracii saracesc. iar bogatii se imbogli-
@jR~,""M1~I*otf:"'fIari·i::de\t.in 'l1!a]J.gro~ ' tesc - toti se uita in oglinda vielii si fiecare constata IP
gUld.
f C . Gien cgj.'V lu sau cum a tli realitatea care i1 incon·oarli. Aceasta
'3tl ca rlispun&
~ "V3>-zbar.ti. ~ ~ .dUJ'la:r'Ge v-ati Geft8I rea1ilate te absoarbe ca 0 balta. 0 blitranica stli la coada
. ..a . aratabnemuilUnmea, sa i~i ia pensia. E obosita dupa ce ~i-a clirat saco~ele
-uepljieeriB i'rca~tiJ;utai4t:iM, etIlO:8t3t;belr It Ie se'lR
intr-un autobuz arhiplin. Un bolnav umbla pe la diverse
~, toti din jurul tau incep sli te supere, cu ceva. __ institutii medicale. Ei exista in aceastli realitate sumbra
impreunli cu gandurile lor. In acela~i timp, altcineva se)
De 0 oglindli ne leagli firde importantei pe care 0
acordllm acesteia. Clici tot ce se intamplA acolo este bucurli de viatli: mare, iahturi, clillitorii, hoteluri de lux, '
propriu-zis viata noastrli ~i ea are mare insernnAtate. Ce
restaurante scumpe - tot ce i~i dore~te sufletu!. In toate
vedem in oglindA, ne place sau nu. In orice caz, ~ cazurile, indiferent de circumstante, se constatli 0 stare
_Gas~trEl, .tlloceea~.v~te:continu1Ul:Joy, de fapt: ,,A~a ne ducem viata". Mai exact, ,!lriiim asq
~gifm1P'dfnr:oglmdR-~i-prin!flceas1a1situatia::ex:isteml cum ne ganaim existent glinda confirma ~i intare§te
w0:e0096lia~ ~i mai mult continutul modului de gandire.
Nu i§i au locul obiectiile clasice cum cli pentru fi-

40 41
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
ecare om conditiile initiale sunt diferite: unii se nasc in aceastii parte a oglinzii aveti prea putine posibilitiiti. !o...
saraci'e, iar altii mo~tenesc bogatii. Da, punctul de pleca. schimb. puteti sa tineti sub control atitudinea pe care 0
re determina in mare masura modul in care va incepe ;veti fatii de realj14te si atunci se va apuca de treabll in-
constatarea modului de viatii ~i in care va evolua acesta !entia exterioa@, iar pentru ea nimic nu este imposibil.
in viitor. Dar aceasta nu inseamna in niciun caz ca totui Pe cealaltii parte a oglinzii exista variante de evolupe a
depinde de "capitalul initial". Exista 0 multime de evenimentelor pe care mintea omeneasca nici nu Ie ba-
exemple conform carora persoane din straturile cele mai nuie~te.
joase ale societiitii au ajuns in vfu"f ~i invers. SlI fie vor. Astfel, pentru a pomi mecanismul intentiei exteri-
i?a desru:.e exceptiile c!l1'e intiiresc regula? Posibil. Dar trebuie indeplinit cel

totu i P~:~~~i~~I!~~i~~i~i;~~~~~=~~~;
ii
~_
f!!ptul cll aceste
ca aceasta regulaexcePt
nu estesunt
de necliptjt. ~ . Altfel spus, trebuie sa ne
• ~ "groapa" adiinca v-ati afta. sa stili ca totul se poate linem sUb contfOl giiodurile. !Sa ne giin{f[m nil fa ce.l!!/
c.::s schimba, si chiar radical. ~i nu este deloc imp.ort!!!!!JIa. vrem si orim sa evifiim ei7a ceea ce vrem si aOriJrLSa
~ci!. nu ~titi ce sa faceti . Nu este obligatoriu sa ~titj care realizam.
-..( este solutia concretii - se va giisi ea singura. Vitati-va inca 0 data la formula cercului inchis.
el Vi se pare ca va aftati sub puterea circumstantelOl Noi ne mi~cam ca un mllgaru~ in acest
~i ca nu suntep capabil sa schimbap ceva. In realitate, Suntem legati de oglinda prin atitudinea noastra -~
...
aceasta este 0 iluzie - 0 butaforie care, daca doriti, poate tia primitiva la realitate - §i incercam, prea simplist, sa
fi u~or distrusa. Este vorba despre faptul ca noi toti ne ajungem din urrna imaginea din dorinta de a mai schim-
ne dam intr-un ba ceva. rar acum . .

, .,' 42 43
 Vadim Zeland Merele ead in Cer
~ incepem sa ne fiHmam in gaud acel cDrp pe care <Ill trebuie ca sll te simti bine? Nu vrei. Ai putea, totu~i, sa
ori sa 11 vedem Aceasta este iesirea din labirin spui clar ce dore~ti? Nu-ti place. Atunci spune tu, dragul
oglinzUl Lumea s-a 0 rit ~i apoi a I?Qrnit-o inJntam£i.~ roeu, ce ti-ar placea?"
rea noastrll. Deja nu mai alergam, starn pe loc ~i acun: . Totul este foarte simplu. t1titudinea negativa tre-
realitatea insa~i vine spre noi, iar vantul care ne bate 1I, !l2!!ie in/aeuita eu una pozitilla. Trebuie fiicut un inventar
fat~ este altul - QiintuI intentiei exterioare al gandurilor ~i scoasa particula "ne". Ne-multumire,
, Noi am fiicut totul pe · dos: am terminat cu full! ne-dorinta, ne-placere, ne-aprobare, ne-increder~ in suc-
inutila dupa imaginea reflectata, am lasat lumea sll ces ~i a~!I; mai dep'arte ~ Tot ace~t gunoi trebuie strans
desfii~oare conform gandurilor noastre. Cercul oglinzii ~ intr-un sac ~i dus la ghena. Gaudurile noastre trebuie di-
r
ramas inchis, dar acum nu voi maiomerge in cerc, ci eI reclionate spr~~ cee~ vr~ ~t ce~a ~~e place. $i_
se invarte~te singur, pus in mi~care de intentia exterioa, atunci, in oglindll se va reflecta numai ce este pillcut.
ra. Intentiei interioare i-a luat locul cea exterioarll, deoa. Trebuie sa injele&em ca 0 realitate agreabilll nu se
[ece am renuntat la incercllrile de a actiona asupra imt va forma dintr-o data. Trebuie rllbdare si inlelegere a lu-
.ginii re~fl~e~c~ta~t~e~.tA~R~um
!:~d~o~a~r~n~.e~fo:nn
~ll~~~~-n~d~o;b~ie:e~tu:~ ..sruriIOr. Aeum totul e~te altfel ~~at ina~te: nil ,oar
orit i~r 0 . d dualll s e e lit e rflctionali 10 realilalea inconjuriiloare, ci preluafi co~
;;~~~~~~itiJl!lg'lor mgada si vii trimite(i premeditat in lume prapriile (orme
Sin~ra dificultate este inedituJ situatiei. j:~ de.gtindire. . eiuda unei imagini aI1arent negati e v
~i~nuit ca elementul "observll]I1 I;.ealitatea" sa fie pus h exprimati 0 atitudine poziti:.:ll. e te ceva neah' nuit
sf].r~itul ce.rs;ului. N,9i suntem obi~nuiti sa actiona.mj u· dar es ste mai.bine:.; axa.lllsap.do.minat..de imprejuriiri ..
pa regula: "Ce vi'id, mll plictise~te". Trimitem 11lryii par Q..teli: . en.ii. obisnuilirAAu-sllgdisp.uneJi ?de_ propria
!G

.
di
rerea
~
noastra, iar ea ne trimite inapoi, ea eeou, doar ( yMsrra soartiLdupApumJ:Iedetkde.curiintii?-
esentii searbi'ida: "Nu vreau sll ploua!" - "Sa ploua, si Starea de spirit se formeaza ca 0 reaclie la impre-
pIoua, .. "; - "Nu vreau sa invllt!" "Sa invllt, sll in· jurarile date - reu~ite sau nereu~ite, Inciinalia spre nega-
vat.,."; - "Nu vreau sa luerez!" - "Sa lucrez, sa lu tivism mentine, de regula, dispozitia la un nivel seiizut.
crez .. .". Ca rezultat, realitatea va in loba Trebuie insa sa proeedati altfel - iji va creah in mOO in
na~ a I n i nat 0 stare b ine, Simplul;fapt ell eu ~tiu cll sun~
Ne putem imagina urmlltorul mono log al oglinzi~ capabil srLgestionez realitatea oirni ridicli::moraluL rin
pe care a obosit-o toatll harababura asta. "Ti-e rau. Ce i intenlia mea imi aJeg culorile penlru propria realitate.

44 45
 Vadim Zeland
Indiferent de imorejurari. inri creez 0 stare de bine. 0
f*=ln molLconstient si nu reactionez ca un primitiy la
timulii exteriori. ~ebuie sa Incepeti sa va creati ac~
t! obisnuin Pentru a va binedispune, vll poate ajuta ~
-
slide - muzical, vizual... - ce vll place mai multo Ideal
aT. fi un tablou in care v-ali realizat scopul si vll sim\lli
mmunat.
Pe de altll parte, fiti pregatit ca, 0 vreme, in pro.
priul strat de lume sll nu se schimbe nimic. Sau dimpo-
triva - sa aparll tot felul de nepiliceri. Ei, ~i? Vor fi doar
inconveniente temporare legate de "trecerea" la un ail
Qivel de a privi realitatea. ~titi deja ca Gglinda aetiQllS-
Z! cUl ntiirZiere: Trebuie sll urmllrjtj ceva. un scop anu-
me, orice s-ar intamela. Sli respectati pauza dnd nu SF
intamplll nimic. Trebuie sll fie ca in basmul acela: "Da~
lntorci capul ~i te uiti inapoi, impietre~ti l '. Chiar <Jacll in-
tre timp in oglindll se intiimpla ceva, eu ~tiu ca acel cev~
nu va displlrea ~i ca, mai devreme sau mai tarziu, ill ea.
e va reflecta acel obiect pe care eu mi-I creez in gand.
,Qacll nu v&i ceda iSBiJ,;i de a intoarce caRul §i raman
fe~ intr-ale mele, in oglindll se va forma realitatea mea
ToWI va fi cum vreau eu.
Senzalia trebuie sa fie aceea de arcll a i avea de 'a
46
Merele cad in Cer
care nu vll plac, ceea ce ~i constata(i. Trebuie sll intele-
gep ca vll reflectati in oslinda lumii corespunzator atitu-
dinii Be care 0 aveti faIA de propria dumueavoastrll per-
~anA.
Faceli-vll 0 noua regulll - nu va uitati, ci aruncati
o privire pe (uris in oglinda lumii. Nu ciiutali ce este:
bun: ci ignorali ce este rau - treceli totul prin acest fil-
-;:U. r;oncentrati-vll
z
atentja a; upra a ceea ce vreti sa obti-
Jleti", Cum ali lacut pana acum? Ali constatat un fapt:
Sunt grasa ~i urata. Nu-mi place cum arlit". lar oglinda
"ce a lacut? A confirmat ~i a intllrit: "A~a este". Acum
aveti 0 alta sarcinll - sa cautati numai acele triisAturi ca-
re xA plac sit in acelasi timp. sa va reprezentati mental
phjpul pe care I-ali dori. Din acest moment nu faceli alt-
ceva decat sll cllutati ~i sa gasili noi ~i noi confirmllri ale
unor schimbiiri pozitive: 1J Jiecare zi ce trece tofu est
din ce in ce mai in~. Dacll yeti face regulat acest lucru,
in curand yeti avea ocazia sll rllmaneti cu gura cascata
de uimire.
In general, trebuie ca la inceput sll vll stabiliti 0
atitudine §i abia dupll aceea sll vll uitati in os lindlk si nu
invers. Evident, vll va trebui ceva timp sa va obi~nuili sa
faceti acest lucru. Dar, "daraua va fi cat ocaua". Acum,
dumneavoastrll yeti fi eel care controleazll realitatea, ~i
nu ea pe dumueavoastrll. vand in vedere inertia reali-
ziirii materiale, imagjnea reflectata va deveni incetul cu
incetul ozitivll. In stn}tul dumueavoastrll de lume se
vQr aduna ae lucruri Ilicute. incal.!llLYa mai fi nevo-
47
 Vadim Zeland
ie sa incercati sa va convinilltli ca trebuie sa va bucurati.
(:ercul_Qg)inzij..se ya inva i u~Dr. rara sa fie silit. PQI.
tant este sa 11 omim i sA-ii.,marjm viteza rin,inten ia
oastra' l!Eoi totul va.merge ca.pe roate.
"Ei, a~! Nu cred a~a ceva - va spune cititorul plic.
tisit -, daca totul ar fi ~a de simplu ... ". Ei bine, daca nu
vreti sa crede/i, atunci va urez drum bun spre cercu!
oglinzii - n-aveti decat sa alergl!ti dupa imaginea reflec·
tata, poate 0 Yeti ajunge din urma. i)madae3'," u;;cro-'
..rup..,ii<vf!elFSti Cl'edefil"eu<V!l>SpUnTCa'Ilici lIU'e"!rev.l1ielSii
'OC~t.:d(')o:r-~aplicati-tehnica1'e care.v=annpoopus.o
. ~ti :v.~~-set;v.8;:inta.!;nph. I!eqtru 0 minte obi~nuita,
astfel de Il!cruri vor rlimal!e intotdeauna jr~.l!fu:_abjle, <te·
oa~ece modul de functionare a ill!-entiei exterioll!:e e§1~
insesizabil. Mintea nu va intelege niciodata cum se poa·
te implini un vis, irealizabil - dupa plirerea ei. N-o sa
creada nieiodatli ea a~a ceva este posibil pana ciind nu se
va lovi cu fruntea de un fapt care s-a petrecut deja. La·
sati-o a~a - sa se tot indoiasca, iar dumneavoastra faceti
ce trebuie!
.. "Ei, a~! Nu merg~'_~va spune cititorulleJle~. In·
tr-adevar, tehnica oglinzii este mult prea simpla "s.§2
crezi in eficacitatea ei. Suntem obi~nuiti ca, pe}:ltru pro·
blemele complexe, solutiile sa fie grele. Oamenii nu po!
sa creada ca gandurile lor sunt cu adevarat capabile sa
influenteze realitatea ~i nu iau in serios astfel de lucruri.
De aceea nici nu incearca. Prima cauza este ca nu exista
rezultate vizibile. A doua cauza este faptul ca ei nu sun!
48
Merele cad in Cer
conseeventi. De obicei se aprind repede la 0 idee ~i apoi
"se sting" la fel de repede, caci, nu-i a~a?, nu exista mi-
nuni! Trebuie racutli 0 anumitli operatie - numai ca, in
_ acest caz, ea nu se fac~ cu _mana~ i cu capuL Credeti ca
oglinda, care reactioneaza cu 0 anumita intiirziere, poate
~ va formeze imaginea daca stati doar 0 elipa in fala ei
ji agoi plecati?
- Acum, dupa ce ati aflat care sunt principiile oglin-
zii, nu va ramane decat sa Ie puneti in practica. Este
foarte simplu. c · rma de iindire sa se lXeze
in realitatea materiala, este necesar ca ea sa Ie re ro-
dusa sistematico Cu alte cuvinte, r.:ebuie sa invartim inJ
. te eu re aritate slide- - Spre deosebire de
visarile inutile care a loc de la caz la caz, aceasta este 0
!uerare concreta. ~jJ.yPyw(
In felul acesta, punandu-va sub control sentimen-
lele care va leaga de imaginea reflectatli, nu mai depin-
deti de oglinda. este suficient doar sa iti infriingi
emqtiile - Ie fiind rezultatul unei atitudiri\\ 'frebuie
schimbata atitudinea in sine - modiil propriu de a reac-
pona ~i de a percepe realitatea Devenind liber, devii
capabil sa iti formezi imaginea de care ai nevoie. Altfel
spus, '~~i~~~~ii~~~~~~~~~~t;
tatea.
se face cu un anumit grad
de ri .ditate. Procedeul cel mai simplu ~i cel mai u~or
este .lgamareaJ Amalgamul permite crearea unui
fond general de confort ~i fericire, ceea ce - in majorita-
49
 Vadim Zeland Merele cad fn Cer
tea eazurilor - este absolut sufieient. In sehimb, penlrt Numai ea, ehiar dad!. ~tii ea exista 0 intarziere, es-
realizarea unui vis, este nrvoie de mai multa rlibdare te foarte greu sa te obi~nuie~ti cu aceasta eiudata oglin-
mai multli determinare. Fieeare dintre noi poate sa f0lt da. In constiinta noastra s-a inradacinat conyimlerea ca.
in
seasea tehnica oglinzij fum;tie de propriile sale nevoi re~\itatea fie se supune imediat. fie nu se lasa eontrolata.
- Afrrmatia ea lumea este reflectarea iindurilOl S-ar parea' ea daea dorinta nu ni se realizeaza imediat.
noastre nu este noua. S-atgarea ea este peJ ntelesul tutu. Jnseamna ea aeest lueru nu este po sibil si daea nu se
ror dar, in aeela~i timp, suna eumva vag, .. nedefip it. D! lloate nu se poate. ~i atunei nu ne riimane altceva de
aceea, ehiar ~tiind acest lueru, folosul nu e prea mare, fAcut deeat sa visam ~i sa eonsideram ea magia este ceva
Ce trebuie sa faceti ~i cum sa proeedati? Nu aveti eand inaccesibil, aflat intr-o alta zona.
sa va ocupati de eultura dumneavoastra spirituala, sa in. Suntem obisnuiti sa eredem cA magja este eeya
telegeti fortele tainiee ale naturii ~i sa vi Ie dezvoltati pe aparle, ceva ruRt de realitate: lumea fanteziei este unde-
eele proprii? ~a acolo. in imaginatie, iar viata reala curge aici; nu pu-
Aeum aveti insa la dispozitie 0 tehniea eoncreta tem schimba aeeasta situatie j magii si extrasenzorialii
~titi ea da rezultate ~i ~titi ~i ee trebuie sa faceti. Trecep ~iiiesc intr-o lume aparte, iar noi - oameni obisnuiti, cu
la treaba! Opriti-va, nu mai alergati in eercul oglinzii, ~i p[Qbleme obisnuite ne chinuim aici, in aceasta real ita-
Yeti vedea cum lumea va vine in intampinare. te cenUSle.
Dar de fapt nu exista nicio magie - existii doar cu-
nOasterea principiilor oglinzii duale. Aceasta cunoa~tere
ne este la indemiina. Este atiit de obi~nuita ~i de simp la,
incat nu poate sa fie considerata - dupa niciun canon -
1ntentia, Suveranului "vrajitorie". Chiar lampa lui Aladin arata ca 0 cutie ve-
che de tinicbea, iar Sfiintul Graal nu era nici el din aur.
A~adar, pentru ca in oglinda lumii sa apara.realita. ot c.e estemirei de.neatins" estes i;.,tu=";: are de
tea dorita, trebuie fteute ni~te lucruri elementar~: ~ ce sa se etaleze sau sa se aseunda. Dimpotriv~, tot ce es-
formati in giind1 1n, mod premeditat, imaginea corespun. te gol si inutil se ascunde intotdeauna sub un aer demaii '
,zatoareJ'lirli sli tineti seama de intiirzierea.reile,ctlirii..§i e im orlan a i tainie.
,9oar..sa aruncati.o privire.1n. oglinda cliutand
,
deJiecare:::::0
Magia, Iipsita de atributele basmului ~i introdusa
..4ata noi.manifestliri..aleJealitiitii ce_incepe sa se.nasci\.. in viata de zi cu zi, nu mai este eonsiderata ca aparti-

50 51
 Vadim Zeland
nand domeniului misticii ~i al misterelor. Ea i~i pierdt
vraja tainica deoarece i se face loc in cotidian. Dar !lli.
Qunea acestei manifestiiri eonsfA in faptul ea realitat~
cQtidian~ la randul ei. nu mai pare ceva obisnuit si de.
vine 0 realitate necunoscutA ce poate fi controlata p~
cum visu! in stare de vegh!;. ~u e nevoie decat de res.
pectarea principii lor oglinzii.
Sa presupunem ea v-ati famJliarizat cu Transur.
fing-ul ~i ea ~titi sa lucrati cu sUde=ul ~e referinta. Iall
insa cii timpul trece ~i nu se intamp!a nirnic. Ai senzapa
ca ai trimis 0 scrisoare ~i raspunsul nu vine. Ratiunea
incepe sa se nelini~teasca, nu mai are rabdare. Poate ea
n-am facut ce trebuie? Sau poate ea totu! este doar un
nonsens.
In realitate, !umea nu sfA pe loc - se desfasoiUl
procesul de materia!izare a imaginii reflectate in og!in~
Acest proces nu este vizibil ~i de aceea pare cD nu se in·
tiimpla nimic. In acest moment, J?rafUl balantei ratiunii
Jgcepe sa oscileze intre faptul ca §tie ca oglinda reactio- s-au atins. Nu mai ramane deeat ea ratiunea
I!eazli cu intiirziere si vechea obisnuintD de a vedea efee· meze cu riibdare si sa isi lase timp Pentru a se pregati
~=~"~i;~ ~~~~~: se va impIini inevitabiI. Jar pentru aceasta trebuie doar,
UI
- Vreaujucaria!
- Sigur, draga mea, 0 vrei.
52
Merele cad in Cer
_ Dar mi-ai promis-o!
_ A~a este. Tu m-ai rugat ~i eu ti-am spus eli 0
vei avea. Eu cred ca ar trebui sa fii multumitii
ca 0 vei avea.
_ N-ai inteles cum trebuie! Eu 0 vreau acum, in
clipa asta.
Da, a~a-i, inteleg: tu vrei acum jucaria.
- Atunci unde este jucaria?
- Chiar a~a, unde e?
- Cred ca una dintre noi doua este idioatii.
Hra indoiala.
- Fir-ar sa fie! Am uitat total ca nu e~ti dedit 0
oglinda fraiera. Cum sa rna port eu tine? Ah,
da, mi-am adus aminte: imi dai 0 jucarie.
- Bine-bine.
- Ce zici, mergem dupa ea?
- Sigur, scumpete, vino ~i ia-ma de mana.
~i iatii ca in drum spre cadoul dorit, mainile lor
sa
se inar-
Wtru bucuria ce va veni. Sufletul eauta, iar min tea i~i
freaca mainile de multumire. Caei se duc amiindoua du-
pa jucarie! 'Cransuifer-ul ttebuie sa inteleaga ca alegerea
facuta de el se transforrna intt:aJege nestriimu ta care
ca atentia- sa fie eoncentratii pe scopul final. ai a
Vy se w emplD m
- Auzi, dar noi am luat-o bine? Nu se vede
53
 Vadim Zeland Merele cad in Cer

nieiun magazin de juelirii. de neint~es. Dar dadl mintea vede eli evenimentele se
- Nu te impaeienta, draga mea, ajungem aeulll. -sfii am du li un seenariu eiuda dli alanna si omul
- Dar eand? Aoleu, ered eli am luat-o pe alu sare la beregata lumii. C1\ d~r trebuie sa faeli ~i el e~va!
parte. Ei
geds eli nu va iesi niT ie si e1\ in felul aeesta obiec-
A~a erezi? va
t:wpp fi dsp?u*ylt· Iq ylus, se mai ap'Wli si sli ae-
Serios, ne-am rlitlieit! . • ze ro nul seenanu
Cum spui tu, pui~or, ~tii eli eu te ered intot. ea e iediee realizarea aeelui
deauna. i
e care el nu it stiEr dar cate at dues 91 siplraptli la sue-
Oglindli fraiera! :;Itiam eu ea nu se poate conti . cum soar spune: niei in car, niei in teleguta !
pe tine! Unde m-ai dus? Astfel, tiniind mortis la seenariul sau care euprin-
- Am vrut doar sli dam eoltul spre pare, ea sli tti de asa i se pare lui ealea de unnat Qentru mingerea
dau in leaglin... ; opului, nu ii pennite aeestui, seop sli se realizeze . ~
Nu ne simtim in sigurantli dae1\ suntem du~i lega~ ; ta inca Ilu e tot. Prin dorinN lui neslibpita de a pgmj
la ochi. Mintea noastrli nu se poate impaea eu faptul Ci jucliria cat mai repede, el ereeazli un astfel de potential
nu se intiiropl1\ nimie sau eli evenimentele nu se desfa. exeedentar, i~glinda se defonneazli la propriu. :;Ii ee
~oar1\ asa cum au fost planujte. Ea este eonstruit1\ ea UB se poate a~tepta de la 0 oglind1\ strambli?
aut?mat eibemetie: daea algoritmul se defecteazli, sri ~i ea neeesara, eaei Tarli ea nu
apnnde beeuletul rosu. Deosebirea dintre ele este cal se adaugli~~~ijli~~~~iUl~~lt
mintea i~i ereeazli singura programul-seenariul, presu. Dar daea se amLUg.a
punand in mod naiv eli este eapabila sli ealculeze dinain· la dorinta
te toti pa~ii. Primitivismul a~a-numitei minti rationale trebuie
eonst1\ nu doar in faptul eli face un program stereotip de in mod eon~tient. Dorinta in sine nu ereeaz1\
aetiune, dar mai ~i tine morti~ la el. un potential exeedentar vizibil - el apare atunei eiind sa-
in momentul eand se face optiunea. adie1\ atun ci riti la beregata lumii din prieina indoielilor ~i frieilor pe
Caud se stabjle:jte scgpIJI obiecb lJ retlectat fjn a l ~ care Ie aveti.
oglinda lumii primeste eomanda si treee la realjzarea ei, De regula, omul rationeazli in felul unnator. e
dup1\ un anumit plan. Cum anume va fonna imaginea
obieetului, ~tie doar ea. Pentru minte aeeast1\ eale este responsabil fata de sine insu~i pentru re-

54 55
 Vadim Zeland
u~ita sau pentru e~ee , iSi impune siesi si ii impune si II!:
mii eonditii dure. De la lume asteapta, de la el pretingi
Rezultatul este 0 tripla deformare a oglinzii:
u erml. Trei fete - toate strfunbe - ale oglinzii.
Daea ganditi ea a avea 0 inten ie inseamna sa ere-
tinzi eu fermi tate eeva ee ti s-a nazlirit, n-o sa primiti
nimie. Daca yeti cere lumii ceva ce doriti, iara~i va veti
alege eu nirnie. intelegeti: totoe vii trebuie: este sa:fa~
:comanda ~ sii permite{.iJ exeeutarea . Dumneavoastra
pur si simplu nu IAsal j ca !Iurnea sa faea acest lucm pen-
tru ea'jretindeti. c . . f1 temeti ~i va 'ndoi i. In aeest
eaz, lurnea, I~ randul ei, va pretinde, va cere, se va terne
si se va indoi, adiea va reflecta rara gres atitudinea
dumneavoastra. Caei nu este deciit 0 oglinda
Trebuie sa simtip eu inima aeest luem. Usati ea
lurnea, in mornentul acesta, sa va fie eonfortabila. Este 0
senzatie versatilA, efemerii ~i va treee rapid, dar trebuie
sa ineereati. Imaginati-va pentru 0 C\ipa ee~a ineredibil:
ea 0 lume dusrnanoasa, p'roblematiea, ~a, ineQmode,
devine deodata plina de bueurie §i eonfortabila. Dum-
neavoastra sunteli eel care 0 lasa sa facti act s} ll!.cru.
Deeizia va apaTline.
Problema nu este sa fiti ferieit in sensul in care es-
te definit aeest euvant, ci sa lasap fericirea sa intre in
viata dumneavoastra. Suntem fericili aliit cat ne dam po-
sibilitatea unei reu~ite incredibile. Nu trebuie sa ne-inr-
'Punem sa m m k rieip, ci sa ne permitem un aSernenejl
lux. Avep ineredere in lurne - ea ~tie eel mai bine cum
56
Merele cad In Cer
sa ajunga la s<;? op ~i va avea ea grijA de tot.lNu trebuie sA
va preocupe intrebarea curn de reu~e~te 0 oglinda obi~­
n~ita sa reproduca ehipul uluitor de exact. Stand in fata
ei, giinditi-va doar la ee ap vrea sa vedeti in imagine. ~i
oglinda lumii i~i face treaba irepro~abil , nurnai ca 0 face
eu intiirziere.
in eazul in care nu reu§iti sa fiti convins ca se poa-
te eonta eu adevarat pe lurne, mai aveti inca oua grin}
lcipii are oslinzii. !Este posibil ca pentru unii sa fie ehiar
u~or sa actioneze conform instructiunilor. Dar, inainte
de a vorbi despre al ~aselea ~i al ~aptelea prineipiu, sa
ni-I arnintim pe al cincilea.
Sa presupunem cii. v-ali stabilit scopul ~i ali ince-
put sa luerali sistematic cu slide-ul. ~titi deja ca rezulta-
tele nu pot sa apara imediat. Cu toate aeestea, ratiunea
ineepe sa se agite: timpul treee ~i nu se intampla nimie
sau se intfunpla alteeva deeat rna a~teptarn. In acele
momente eand indoiala va aeapareaza toate gandurile,
activati-va eapacitatea de a intelege, pentm ca ati uitat
regula: ,,nu te uita inapoi ca sa nu impietresti".
.. __~ · tmmeI_el!.-l!li~ii E=ea-=
~~-eglin~a funeti{)li~a-eu ~mieFec~i caii:tre"
o pal:tZrpentnl -a-r~tma:iJ:nagi!J.ea; adickintruchiPIlr:
57
 Vadim Zeland
<rea alitate. In timpul pauzei trebuie %:insist@ , sa
ffedeti in sueeeS. ehiar dad! vi se pare ea "totul a intrat
in pamant". Pe cat de mult Yeti avea indrazneala sa nu
va Iasap eUorins de triste!e, De atat de mult Yeti primi.
lata, aeeasta este adevarata magie, care nu are nieiunul
dintre atributele vrajitoriei, dar care are 0 foJ1il reala.
Aruneati 0 privire in oglinaa - adiea exprima .-va
punatul de vedere asupra a eeea ee se intampla - ar
~
~fiU a remarea sen inil5arile pozitfve ~entru a fi li-
cut sUr.P.rili§! eu alte euvinte, ave 1 oe a i
e actia -
ne a
1m Dadi reu~iti "sa nu va uitati inapoi", re-
zultatul va intreee de reguIa toate a~teptarile. Nu numai
ea yeti primi juearia, dar Yeti fi ~i dat in leagan ~i yeti
primi ~i inghetata.
La modul eel mai general, regula privitului in
oglinda poate fi formulata in felul urmator: rivin in
®
5.ol!linda. trebuie miscata nu imaginea, ci ob'iectu caa
"
Be re ecta aaica atitudinea i direc ia dndurilor. AIt-
fc::1 spus, trebuie sa va llli~eati dumneavoastra nu sa in-
eereati sa prindeti imaginea .din oglinda, a~a cum face
pisoiul eand ataea "dublura" lui ~i nu intelege ea aeolo
este ehiar el.
~ Daea va invartiti in jurul propriei axe, yeti observa
ea lumen ineeRe. ineet si eu intiirziere 1 sa se intoarea du-
a dumneavoastra. Nu va -bi i sa 0 a uea i eu rna
entru a 0 obli a sa se inviirteasea. ~~ difer
58
Merele cad in Cer
~.intentia 'nterioat:ii ~ aea exterioarii. Intentia in-
terioari!. va obliga sa ineereati sa aetionati asupra imagi-
nii. Prin 5ijIffiUa exJefjo@ lasati in pace oglinda si va
coneentrati toata atentia asupra modului de gandire si. in
feiul aeesta. aveti la dispozitie 0 fona reala, eapabila sa
,-miste lumea.
.Secrelul aeestei forte eopsta in slabi rea prizei
Mintea omeneasea "ataea la baioneta" eea mai mica in-
-;funplare pe care nu a prevazut-o si eea mai mica abatere
la seenariul propriu. Dupa asta va veni imediat si re-
Ea va in- ,
.
Evident, daea atentia este atintita spre oglinda,
-
apare iluzia ea este sufieient sa intinzi mana, ea realita-
tea - care este aici> sub nasul nostru - sa se supuna ime-
diat. Nu mai are ineotro. Fraierul de pisoi se lasa amagit
cand se joaea eu 0 oglinda obi~nuita. Dar ~i omul, a ca-
mi eon~tiinta se afUi cu 0 treapta mai sus, cade in ace-
ea~i capcana. Diferenta este ca in cazu! omuluj. "Iuzia
nil este necesar sa actionam - este absolut suficient sa
urmarim usor si simplu ceea ce se intiimpla. Dupa cum
59
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
ati aflat din "Transurjing-ul realitiilii", cursul variantt Asta nu inseamna eli trebuie sa fiti de acord cu
lor direc ioneaza daca nu este impiedicat, desfasurarea Nice. Vna este sa stai cu ochii inchisi si sa te lasi dus de
optima a evenimentelor. Raliunea primitiva este inclina- '{II si cu totul altceva este sa te misti intentionat si con-
tii sa vasleascli cu mana impotriva curentului ~i sa i~j stant pe directia de curs. Veti intelege singur cand este
suslina reprezentarile. Acum, pentru a ne elibera de ilu-
- -
cazul sa strangeti fraul sau sa il slabiti in_I!!od ~on~tient.
zii, este necesar ca intentia mlirginitii a raliunii sa faca ~ep-i dmw1! ' 'BT U §j doar llWJ,1iriti-o cum se miscl l:>Fa-
invers - sa i§i corecteze ea singura scenariul, in mod di- ce\I-O ca un mentor intelept, care illasa pe adolescent sa
namic, incluzand aici tot ce nu poate fi previizut:._~ ppteze ~i doar din cand in caud il indreaptii in direcfia
sarcina neobi§nuita pentm ea, dar este singura cale ef!;: l!ecesara. Veti vedea cum lumea se va inviirti in jurul
eienta de a ie§i din rolul de pisoi. _ ~1~~ dumneavoastra.
f'?\ A~ad~, ~el ~ s§i ea prmcipl s~I[-~i~ Acum am ajuns I ultimul prineipiu al oglinzii
~ '?IlllE "aNltn.u/ ~!/'i11ii, n-d7TTQt {inep ttitml in (I dnt! $i eel mai important ~i cel mal pu emlc. a ar e capac _
(liafi~-vote-ra-se mip e p cufSul:VliE'tl)ntJ?iw. Intenga in; (atea ireprosabilii de reflectare, -nglinda mai are 0 parti-
terioara 0 va lua in sens invers, ceea ce va duce la un pa- eularitate: v a, eapta este stanga, iar spatiul care se
radox: renun\and la control, veli obIine eontrolul real Ij!eparte"aza e miscll in realitatei n partea opusa Oame-
asupra situatiei. nii s-au obi~nuit de mult cu aceastii proprietate ~i au in-
Vitali-va 1ft tot ce este in jur cu ochii unui observa- vatat sa transforme in gand iluzia in realitate. Dar, in ce-
tor Sunteti participant la piesa ~i, in aeela~i timp, jucali ea ce prive~~e iluzia oglinzii d~le-, ral~unea inca nu ~tie
de pe margine ~i surprindeti orice mi~care ce se produce sa se descurce.
in jur. )::i se propune ceva - nu va grabiti sl refuz@.
Primiti un sfat - ineercati sa meditati asupra=-=lui.. ~
,tali si alte pareri l... nu va grabiti sa discutati in eo@adis- e s I Illt tez a.o.JiQaaA am In realitate,
toriu. Vi se pare ca cineva nu face cum trebuie un anu, lumea nu tine neaparat sa va bage bete in roate. Nepla-
<1l1it lucm - asa '-1 i e. ~J b2I1t:eie cerile nu constituie normalul, deoarece pentru ele se
.acum.- ~i\.d*a\annfl~~~ consumii mai multa energie. Iar natura nu-~i cheltuie~te
.sehlmbarib tmli:fete " 1iIrGCtlMi, mlfien3li= 111 energia in zadar. _ 'welD erge ilitotae un
termai ~.~w· de::aies1l- )tLCfelap:.uriauta> e TmiT' re . tenle. e poate spune ca tiliiiiiii
u:ea:w~' ~oam: • concurs leric.il:de impr.ejudid G'mul i~i cre-

60 61
 Vadim Zeland
eaza singur cea mai mare parte din probleme, cand lopa-
teaza cu mana prin apa ~i vasle~te impotriva curentului.
Dar important este ca inc\inatia sa spre negativ creeazA
o imagine corespunzatoare, !!Z care oglinda 0 face sa
devina realitate.
= lasati incovoiat ~i sa fiti posomorat:
'/(: l Reline\i:, uml:!_
a. n]l face oecan a reflecte ,ra
atjj:ildinea dumneavoastra fa a de realitate. Oneat de
sumbra ar parea imaginea reflectata, ea va deveni si mai
sumbra daca va yeti raporta la ea ca la ceva negativ. La
fel, q egativul va deveni.,pozitiv daca 11 yeti consloera ge
Q,unlivoie astfel. Orice imprejurare sau eveniment p-oarta
in sine atilt un ten ial nedorit, cat ~i unul util. Expri-
mandu-va punctul de vedere, aveti doua variante: sa g~
tenninati mersul evenimentelor spre succes ~ay sp're in,:.
succes.
I~ ori; are dintre i~prejurari, chiar ~i in cele mai
nefavorabile, in final yeti ramane in ca~tig daca Yeti res-
pecta cel de ~ptelea prigd pIII at O~WJ I. rice 'ma-
Igine re[lectatlfta/i-o cti pozitivtt, 1 erent ce ar fi
acolo, nu aveti de unde sa ~titi dad este de bine sau de
rau, a~a ca luati-o ca pe cea mai buna varianta pentr).l
dumneavoastra.
Ba chiar mai mult, cand totul iese bine, nu rama-
neti indiferent, ca ~i cum acest bine vi s-ar cuveni, ci
manifestati-va bucuria: Oh, este excelent! 'O/"ice..s~ar in-
tam l olu! m'erge cum lrebut . Nu este altceva decat
cunoscutul ~incipiu a! coordonarii intentiei./ Despre
modul cum actlOneaza e1, am vorblt in pnmul volum
\~{,}\ ~. ~) ~. \80)62
Merele cad in Cer
dedicat TransUlfing-ului.
De exemplu, apare 0 problema. Aveti doua varian-
te - sa spuneti ca e grea sau ca este simpla. Inclinatia
spre negativ ~i viata grea care v-a obosit, va obliga sa va
- Vai, cat este de greu! Ce treaM complicatli!
~i lumea va da imediat dreptate:
- Cum zici tu, pui~orule.
Ea iti da intotdeauna dreptate. ~i daca este a~a,
procedati invers ~i spuneti-va: , Totul se rezolva loarte
simpiu' . Strliduiti-va sa spuneti ca problema este simpla.
Sa fie ca un postulat. Deoarece, in esenta, doar un mic
amlinunt - ceva ce se petrece concomitent - face ca
problema sa fie complicata. Iar acest amlinunt este de-
tenninat de pozitionarea dumneavoastra. ~i din nou lu-
mea va va da dreptate. 'lndiferent ce.se.. va intampla.
Se alege praful? Da' de unde - yeti spune
dumneavoastra - totul este minunat!
~i, ca un idiot (a~a va gandi despre dumneavoastra
un negativist) va Yeti freca mainile de bucurie (vai, ce
bine este!) sau 0 sa bateti din palme ori 0 sa topaiti de
bucurie. ~i foarte curiind 0 sa descoperiti ca, intr-adevar,
ceea ce vi se plirnse a fi un e~ec, de fapt, va convine.
--=t ~
Ow :"\.
Aceasta proprietate a oglinzii actioneaza intotdeauna
atat de nea~teptat ~i uluitor, incat nu va puteti obi~nui.
I?e fi~care data cand, sub ~chii d~eavoas.!.Ta, infraE -.
gerea devine victorie, Yeti fi atat de entuziasmat,_incat
veti exclama:
63
 Vadim Zeland
- Nu, a~a ceva nu se poate! E ceva mistic la mijloc!
Jnsa, pana nu de mult, gandeati cu totul altfel ~i de
aceea resimteati din plin toate greutatile ~i privatiunile
vietii. Din acest moment, de fiecare data cand yeti avea
o neplacere sau 0 problema, aduceti-va aminte ca lumea
va aproba modul cum va pozitionati fata de cele intam-
plate:
- Cum zici tu, scumpule!
Va dati seama ca de acum nu va mai fi nevoie sa
sperati ~i nici sa a~teptati ca Pasarea albastra sa binevo-
iasca sa vina sa va vada ~i ca roata norocului se va in-
varti a~a cum trebuie. Acum sunteti autorul propriei re-
x
Veti dec1ara din proprie initiativa ca evenimentul
cutare sau imprejurarea cutare sunt favorabile ~i lucrea-
za in folosul dumneavoastra. .
Nu este yorba despre speranta ca lumea este bine-
voitoare ~i ca are grija de durnneavoastra din iubire.
Lumea este 0 oglinda impasibila ~i daca are grija de
dumneavoastra, 0 face pentru ca a~a va "uitati" in ea.
Nu este 0 convingere pe care imprejurarile 0 pot zdrun-
cina in orice moment. Nu este 0 prezumtie bazata pe
credinta oarbli in trasatura de caracter. Este 'nten ia Su
eranulu. Dumn~avoastra sgnteti cel care a ormati
stratul propriu de lume ~i :pnep-in mana pr· pria nfulitate.
Durnneavoastra sunteti =~; al=lt=='5' ~
stiti sa "v~miscati clandu-i §i lumii posibilitatea sa se
miste . .A te .mi~ca inseamna sa mmezi ultimele trei pril\o
cipii ale oglinzii. u.veraniil nu este un..actiyist, ci ..este
64
Merele cad in Cer
unai ~gra\ja un.oliservator. u sa supui, ci..$a permiii -
iatll prin ce se deosebe~te vointa sa.
Acum ~titi cum sa lucrati cu aceasta U1mltoare
oglinda duala. De acum nu aveti de ce sa va mai temeti
in lumea pe care ceilalti 0 considera ostila, problematica,
neinduratoare. Lumea este a durnneavoastra! Luati-o de
mana ~i spuneti-va:
"Eu ~i lumea mea mergem sa ne luam jucliria!"
liga oglindariloT
SOar parea ca in Transur{ing nu se pune problema
- el poate fi arbitrar. in vjrtutea existenlei
dar ~.9~lt"tL~jiriiat! dacaJ}S con-
.. Aceasta tema me-
... , .. ,u atentie.
Plirerile sunt imPllrtite. Unii cred ca soarta se afla
in mana omului. Altii cred ca ea este prestabilita. Altii
merg ~i mai departe ~i 0 considera 0 ursita sau 0 fatalita-
te transmisa de sus omului ~i conditionata de faptele sa-
le din vieple anterioare. Care punct de vedere este mai
aproape de realitate?
_ _ f iecare in parte. Toate aceste pozitii sunt adevara-
te ~iJt.,1;l dr.ep_turi _eg!ll~. Ar p!!~~a. sa fie !lltfel intr-o lume
65
 Vadim Zeland
care este 0 oglinda? Fiecare dintre noi, stand in fata ei,
p,rimeste confirmarea modului cum giinde§te. Nu are
sens sa intreb oglinda daca mi-a fost dat sa imi vad in ea
chipul trist sau vesel. Pe de 0 parte, ea oglinde~te ceea
ce exista, pe de alta parte - cum vreau sa rna vad, a~a 0
sa ~i fiu. De aceea p,roblema sortii este 0 problema de
optiune: sa imi aleg 0 soarta prestabilita sau sa prefer
una libera? Totul tine de convingerile dumneavoastra:
ce alegeti; acee.a eti primi.
::JIt: Daca omul este convins ca soarta este prestabilita
si ca orice ai face, nu poti scapa, atunci, intr-adevar, se
realizeaza un scenariu dinainte homrat. In spatiul varian-
telor exista, fiira indoiala, un curent pe tirul caruia se va
deplasa corabioara vietii daca este lasata in voia valuri-
lor. Balacindu-se in infantilismul sau, "Condamnatul"
va ridica cu evlavie privirea spre cerurile de unde cad
"Ioviturile soqii": ..\,Q;.,.Rro!i2enta! 0 , fatalitate!" In rea-
litate insa nu "ai fost ursit" ~i nu ti-a fost scris pe frunte
ca tu, imbecilul, te vei afla in voia ~uT~i"STn";on~tient ~i
lara noima, la care singur te-ai condamnat.
Daca omul ia carma in propriile sale maini, viata
nu va mai depinde de imprejurari. Corabioara va putea
fi dirijata intr-o parte sau alta a "sortii" care, chipurile,
ti-a fost data. Totul este foarte simplu: viata este ca un
~ Daca vasle§ti tu, ai posibilitatea sa ili alegi directia,
dar daca te la§i dus, e§ti obligat sa plute§ti in albia in ca-
re te-ai aflat. Daca vreti karma - karma sa fie! Gandin-
du-te ca soarta ta depinde de ni§te imprejurari neindurac
66
Merele cad fn Cer
toare sau de gre§e1ile fiicute in vietile anterioare, abia
te"alizezi in felul acesta yarianta respectiva. Cum ~do- e
';'e ti - ca doar e~ti fiul lui Dumnezeu! Dar daca dore~ti
sa fii E-onauciito SuprW tunci ~i asta iti va sta in,
pl,ltinlii. Qglinda vietii este de_acord cu toate. Problema
este daca ~tii cum sa 0 folose~ti.
In cadrul modelului :r;;;surjing, toate acestea
sunt absolut evidente. Singura enigma ramane spatiul
variantelor. Cine a "pus" acolo tot ce exista? De unde
provine? ~i de ce? ~i ce a fost acolo inainte de a fi fost
pus?
Va spun sincer, nu !jtiu. Pot doar sa emit 0 ipoteza:
spatiul variantelor nu a fost creat de nimeni - a existat
dintotdeauna. A~a este fiicum mintea omeneasca - i se
pare ca in aceasta lume totul este creat de cineva sau de
ceva ~i ca are un inceput ~i un sflir~it. Se vede insa trea-
ba ca nu tot. Ma tern ca chiar daca am ridica gradul de
con~tiinla al omului peste cel al stridiei, tot nu ar ti sufi-
cient pentru a putea intelege astfel de lucruri. Exista in
lume intrebari care se afla dincolo de limite1e capacitatii
,ratiunii. Deoarece ,rafiunea .&W!ste decatun automat-to:-
gic\ Sqiarexapacitatea Sa gandeasca-abstraot:.
lata, a~adar, ca nivelul meu de gandire abstracta
imi permite doar sa construiesc un model matematic
primitiv. Daca ar fi sa fixam gradul de con~tiinta al cui-
va la un infinit in care nivelul de con~tiinta al omului sa
devina un punct, atunci intrebarea pusa se reduce la ur-
matoarele: "De ce mle, un punct, imi este permis sa
67
 Vadim Zeland
.ocup orice pozitie 'pe care_0 vreau in planul de coordo-
nate? Cine ll..creat reteaua de coordonate? Cine ar~_ ~e:
voie de ea? ~i ce a fost inainte de ... .? Este de neinte-
les .. ." Dar daca i-ai spune ~~stui pUl~~.0, il1. a~ara de
plan, mai exista ~i spatiul tridimensional ~i spatiul n-di-
mensional, "i-ar sari capacele".
Este mai u§or sa crezi ca soarta \i-a fost prestabili-
ta de unele forte superioare ~i ca ea poate fi "calculata;'
~i prezisa, dedit sa crezi in existenta unui spatiu al var~­
antelor e care nu 0 i sa i-I ima inezi i in care exist"
absolut totu!. Oricum, oamenilor nu Ie place sa traiasca
in necunoscut, ei vor sa afle cat de cat ceva despre viitor
~i atunci se duc la astrologi, la prezicatori, la cei care in-
terpreteaza visele. ~i aici se pune iara~i problema opliu-
nii. Ce intentie am: sa aflu ce rna a~teapta sau sa creel.,
eu ceea ce vreau?
Daca am ales 0 pozitie pasiva, atunci imi ramane,
desigur, un singur lucru de Iacut. Sa rna adresez cuiva
care are indrazneala sa spuna ca se pricepe la horoscop.
Este posibil a~a ceva? Este cineva capabil sa-ti prezica
sau sa iii "calculeze" viitorul? Flira indoiala ca da. Mai
mult decat a~at, a§a ceva devine posibil tocmai in virtu-
tea existentei spatiului variantelor. Altminteri, de un,de
ar lua clarvazatorii fragmente de trecut ~i de viitor?
Fara discutie, evenimentele nu pot sa evolueze jn
mod arbitrar. Sectoarele din spatiul variantelor sunt le-
gate intre ele prin mici lanturi de conexiuni cauza-
efect,.... liniile Yietii care se supun anurnitor legitati. Dar
-
68
Merele cad In Cer
cum se poate ajunge la aceste legitati? Evident, dupa
anumite manifestari ~i semne exterioare care pot fi: po-
zitia corpurilor cere~ti , viseie, combinatiile de cacti de
ghicit ~i chiar zatul de cafea. Nimic nu este intamplator.
•
Notiunea de intamplare este doar 0 anumita forma de
jifc~mie a efectului atullci cand lipsesc informatiile qe-
taliate referitoare - la cauza ....n
~
D~, . iar~~i, in virtutea existentei spatiului variante-
lor ~cest depozit de filme despre trecut ~i vii tor :: pr.Q-
gnozele nu se indeplinesc nici pe departe intotdeauna.
Numarul de variante este infinit, a~a ca nu avem nicio
garantie ca de pe raft a fost luata exact acea pelicula ca-
re ar trebui sa fie introdusa in proiector. Ar putea fi vor-
ba doar despre 0 oarecare probabilitate.
Una dintre cele mai "precise" clarvazatoare a fost ~
Vanghelia Dimitrova, cunoscuta in intreaga lume ca ~
Vanga. Pierzandu-~i vederea in copilarie, ea a dobiindit - ~
darnl de "a_vedea" spatiul variantelor. Cu toate capacita-?
~Ie ei extraordinare, procentul de "a nimeri" atat trecu-
tul, cat ~i viitorul, variaza intre 70% ~i 80%.
Prezicerile sunt deformate atat de perceptia clar-
vazatorilor in§i§i, cat §i de interpretarea lor ulterioara.
"Catrenele" lui Nostradamus sun.!? 'pana in ~ilele noastre,
interpretate in fel ~i chip. De multe ori, cei care fac pre-
ziceri, pe de-o parte incearca sa vada ce nu este, iar pe
de alta parte nu viid ceea ce este evident. Cand Vanga a
prezis ca "Kursk-ul va ajunge sub ape" nimeni nu a inte-
les nimic. Caci de la ora~ul Kursk pana la mare este ce-
69
 Vadim Zeland
va distanta. Dar cand s-a scufundat submarinul cu ace-
la~i nume, probabil ca celor care ~tiau de aceasta previ-
ziune, Ii s-a cam racut pielea ca cea de gaina.
~i totu~i, daca se poate vorbi doar des pre 0 proba-
bilitate ca prezicatorul sa vada "exact acel sector" din
spatiul variantelor, atunci de ce precizia de "a nimeri"
este destul de mare? Deoarece prezicerea intiparitli il;l
flemoria omului se transforma, vrand-nevrilnd, in inten;.
tialui. ...........
Pozitionarea fata de toate interpretlirile ~i horo-
scoapele posibile este un balans intre a crede ~i a nu
crede. Pe de 0 parte, omul nu este inelinat sa se bazeze
in intregime pe astfel de lucruri, iar pe de alta parte, un-
deva, in adancul subco~tientului sau se afla gandul:
"dar daca?" Importanta care se da interpretlirii este mi;
nima: poate ca se impline$te, poate ca nu. Este un fel de
joc permanent intre gluma si 0 atitudine serioasa.-S!
urmare, aB,<!fe 0 QareCare unitate mtre ratiune $i suflet.
in aceste conditii se creeaza un chip efemer, dar elar, pe
care oglinda lumii il transforma cu placere in realitate.
Qll1ul InK9§i I.caliii!!'tp3 ipvo!untar ce..j-a fost ,prezis - ...ia.
.t.a"de-,ce.probabilitatea.este.ip.este medie,.:._ 4 ~p;;iuo.QjJum~. Chiar si atunci cilnd, pri-
Din biografia Vangai se creeaza impresia ca, inca
de cilnd era copil, atunci cand se juca, plirea sa W pro-
grameze cu buna §tiinta soarta viitoare. Ocupatia ei pre-
ferata era sa "trateze" copiii vecinilor - "pacientii ei". ~i
inca ceva -§tia sa povesteasca intiimplari inventate de
ea, pe care toti Ie ascultau ca vrajiti. In afara de asta, era
70
Merele cad In Cer
pasionata de un joc ciudat: ascundea cate un obiect in- ~
tr-un loc mai retras §i apoi incepea sa il caute, pe pipaite. ~
Dupa cum se vede, tablourile figurilor create de ea erau ~
atat de irepro§abile, incat oglinda lumii Ie transforma cu r;
exactitate in realitate. Vanga a devenit tarnaduitoare §i o~'::
c\arvazatoare ~a ce §i-a pierdut vederea in urma unui .::::;
accident. Cilnd avea 12 ani, a surprins-o 0 furtuna §i a f
fost gasita dupa aceea in c! mp, ingropata in mSIp-. _ •t::;:;;te
Trebuie spus ca Vanga era convinsa ca este impo- ~!
sibil sa scapi de soarta si ca nimic nu poate sa schimbe
ce ti-a fost dat. Avand viziuni despre nenorociri ce ur-
mau sa se produca in viitor, ea incerca sa Ie evite, dar nu
reu§ea. Se intampla ca ea sa §tie ca pe cineva il a§tepta
moartea §i il sratuia pe acel om sa piece intr-o calatorie
sau sa pliraseasca un anumit loc. Dar nici a§a nu reu§ea,
pentru ca oamenii nu 0 ascultau. Sa rezulte de aici ca
exista 0 contradictie in ceea ce prive§te Transurfing-ul
§i ca, totu§i, soarta este prestabilita?
De fapt, nu exista nicio contradictie. f[ilLOm.n
~lic:illLieiU:~JIi.JiU.n1entia sa sa influenle2¢$¢nlbltl&£l
nv olala 5UCDlyttT!;ui i-a ftJS[ dam putetea:Stt:J:;:Lfjllme~
vind din exterior, ni se pare ca un om politic influent
dispune de soarta unui intreg popor, de fapt el doar exe-
cuta vointa generata de structura lui. . ......
E Riecare dintre noi este ca~il sa i§i controleze
soarta, cu condipa sa ia carma in propriile maini. Totul
depinde de atim dinea p e care 0 adoptli: activa sau pasiva.
71
 Vadim Zeland
Se poate trai a~a cum fac multi dintre noi, citind horo-
scoape ~i impacandu-se cu soarta ca fiind data de sus.
Pe de alta parte, daca e sa te apuci de treaba cu toata
sarguinta, dupa cum iti spune neroada de ratiune, poti sa
ip creezi 0 asemenea soarta, de care bine ar fi sa te fe-
reasca Dumnezeu. De aceea, prin m iRe activa trebuie
sa intelegem nu priceperea de a lopata cu mana prin apa
J
~i de a merge impotriva curentului, ci inten(ia de a"ti
controla mersul giindurilor in conformitate cu princip ii-
Ie oglinzii.
Aceasta pozitie iti da 0 putere reala asupra sort,ii.
Si atunci serviciile prezicatorilor i~i pierd ros!).!!. Eu nu
vreau in niciun caz sa spun ca prezicerile lor sunt false.
Nu. Unele prognoze individuale se confirma deseori,
dar au nevoie de ele numai cei a diror via? este 0 visare
incon§tienta §i care au incetat sa mai aleaga. Astfel. de
oameni vor fi intotdeauna majoritari. Daca, insa, inten-
tionati sa transformati viata intr-o visare con~tienta, pe
care sa 0 puteti controla, atunci, pentru dumneavoastra,
intr-adevlir, serviciile "oglindarilor" nu vor mal avea
r~st.
~~ . ~e
ya JliliUi
Daca veti lua sau nu serios aceasta prognoza,
nu are important1i; ali luat-o cu durnneavoastra ~i ea va
ramiine in subcon~tient ~i ~a va programa soarta in vii.
72
Merele cad In Cer
tor Chiar daca nu este yorba despre bani, nu cumva
credeti ca Yeti primi 0 bUciitica de viitor? Nu se poate sa
c a a ~i vina, sau raspun-
derea, nu aparpne celor care va viind soarta ca pe 0 mar-
fli, ci celor care 0 cumparli. in:teresfuIdu;v1itde~ceea-..ce:se.
~1t1mpta, pri:mif 0 ogl.inda"-~i ii::futreba!i-"Pe ogJindar.a
~astAZi ntep s1i~mbi . Dar aveti oglinda,
adica propriul strat de lume ~i puteti sa faceti cu el ce
vreti. Eu sunt liber sa fac ce vreau eu oglinda mea: dadi
~, prin voinla mea de Conducator Suprem, pot sa
transform orice infriingere intr-o victorie - §i a§a va fi -
§i pur §i simplu "sa fac ceva" pe prognoze.
Dar, daca nu vreau sa fiu Suveranul propriei mele
es
realitati, pot sa rna folosesc cu s\lSc de serviciile
oglindarilor - este tot 0 alegere si un mod de existenl~
mai exact, un mijloc de a rna deplasa in siguranta pe fi-
rol soaii. A:iebprognozele :pot"sai oace.:rolul-unor sernn~
~:::v1i:feresc de;unele,msibil!: neplaceri sau I10t sa va
linsufie::speranta in suce"es. Din acest punct de vedere,
oglindarii fac 0 treabi'i utila. Dar asta nu e tot.
U 0 I sunt rezlc tom u v m ne 0 a "
P.rezieiincbll.iitoare aata.s~ ,~l:::1mmi", . n
tdoneazli • .:.feluhaees~durile.:cuno IIlllIi:grupuride
00IlIRe . inti: directle ~IDIctiya au, altfe SPUl!, prO!:
73
 Vadim Zeland
<grlImeaz8 con~tiin colectiva.
_ Interesant este ca §i invatatii fac parte din liga
oglindarilor. De-a lung,pI intregii istorii ei n-au facut de-\
cal sa incerce sa ne 'explice cum este fiiculii lumea.
Candva, Pamantul era pia!, se sprijinea pe trei balene, pe
trei elefan!i, pe trei broa~te testoase sau mai ~tiu eu pe
ceo Pe vremuri, luminatorii cere~ti se invfuteau in jurul
Pamantului. Au trecut multe milenii, cate ceva a fost
lamurit, dar procesul de testare a unor modele noi conti-
nua ~i acum. Fizica cIasica a fost inlocuita de cea cuan-
tica. Obiectele microcosmosului erau numite la inceput
particule. A urmat 0 noua teorie - ea ne anunta ca aceste
obiecte insesizabile nu sunt nici unde, nici particule, ci
corzi in spatiul-timp decadimensional. Lumea este de
acord ~i cu acest model. Ce importantii are daca ceva es-
te neclar, daca ceva nu este chiar a~a cum ni se spune?
Savantii sunt obligati sa mai adauge inca 0 dimensiu-
I!e - a unsprezecea - in urma careia se na~te c~ mai
noua teorie - teoria M, in care coarda se transforma in
~embrana. E nostim, nu? Mai departe ce va fi? - -
Dupa cum se pare, acest proces va continua Ia ne-
SIaE§it. Dupa uitimul model vor urma altele ~i altele.
Daca stati in fata unei oglinzi ~i tine!i in mana 0 alta,
veti intelege de ce lumea are 0 multitudine infinita de
modele. In oglinda va vedeti pe dumneavoastra tinand
in mana 0 alta oglinda in care va aparea imaginea dum-
neavoastra !inand in mana 0 allii oglinda in care ... Inte-
legeti?
74
Merele cad in Cer
Cel mai probabil este ca la intrebarea "Cum este
taculii lumea?" sa nu existe raspuns. In cadrul notiunilor
'";iiintii omene~ti, daca ne-am catiira pe cel mai abstract
van al def~nit!ilor, !umea nu ar arata n jd cum:
ur i sim u 0 linda re rezenwil r no tr <;is WlJldim ,
e . . . Singurul lucru care se poate
afirma, este c reafltatea are 0 multitudine de fatite si ca
sa
noi Eutew doar cepstatam existenta unor legiliiti.
Procesul de studiere a constructiei lumii seamana
eu exemp!ul de mai sus. Daca se ia ca baza una dintre
:iianifestarile realitatii, se 'obtine ca versiune 0 bucaticif'
t ~
de oglinda. Daca ne a§ezam cu ea in fata oglinzii princi- .... ~ _.
Pale, vom j'edea reflectat un nou aspect. h uand una din~
r
:::r:
tre manifestarile acestui aspect, obtinem iarasi 0 alta ~
v~rsiune a realitatii. § i iara§i din oglinda de acum apars.
o noua manifestare care a fost reflectata in obiectul de
_ :l
dinainte. N
Dar cum este lumea. de fa~t? Puteti sa incercati sa
va reprezentati acest lucru (daca reu~iti) prin exemplul a
WJlii ogliillli Q~ l!,~ell!§jJsl,J§e_zgt~J.lIla lanSa_a,ltli. Si up",
.§i..cealalta..reikc1a ~_ s~ in..vecinatatea de_dinaintell
-eiJn,Jlm~J~&HIinzi.este.nim,~ - <}-imll~ine virt)laliiJ.~­
.fiectatii.1n...sineJa.infmit. Upjnfinitinv.izibiL{nel«!U, ~~t
phiecte.in.care nimic.sue.fl.e.cta de.Ia nimeni< Se pretea-
zit oare tabloul astfe! obtinut la 0 descriere faculii in li-
miteIe acelor notiuni de care dispune ratiunea omeneas-
ca? Ma indoiesc.
in incheiere mai ramane sa adaug ca pendulii
75
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
oglindarilor nu se framant3 de grija dumneayoastra, ci ealitate!L exist!...independent oeJlol. Noi nu yom reu~i
I~i urmliresc interesele - ei au nevoie sa se alimt;nteze sa schimbam intreaga lume, dar un strat al acestei lumi
de la "clientii" lor. ne sta la dispozitie. ~i pentru asta nu este nevoie sa ne
Oamenii doresc In fiecare zi sa afle ce ii !l§teapta schimbiim pe noi - este suficient sa ne folosim de drep-
maine si atunci se duc la cei "Iuminati" sa isi dea oboluC lUI nostru de Conducator Supremo
de energie, primind in schimb un surogat - 0 bucatiCli Aveti acum oglinda duala - ea este ca un Duh care
de soarta fabricata. Daca atenpa omului nimere~te in la- va indepline~te toate dorintele. Nu este poveste, ci reali-
tul unui pendul vanzator de soarta, omul acesta nu mai tate, 0 realitate care, pana acum era ascunsa sub faptul
~tie cu sigurantA daca cite~te un horoscop sau daca afla cotidian. Spre deosebire de Duhul din poveste, ([)uhului
cum poate fi interpretat visul pe care I-a avul'. Apare un .rliii oglin~ nu i se poate comanaa. Nu are sens sa in-
f el de adictie, asemanatoare cu dependenta de narcotice. cerci sa illngypkcf ~i sa cautiJa eLcQIllQasilJ.!le) Este su-
EI are mereu nevoie sa I~i ia doza ca sa-~i intretina ilu- nden sa ii spune i c~ in enfie avefj ~ . Qg inaa termeca
zia ca este sigur pe ziua de maine. rar pendulii se pun In s va invoi cu p acere: ,Bine, bine, dragul meu"! Dum-
mi~care ~i Infloresc. neavoastra sunteti adevaratul Suveran al propriei sorti,
Transurfing-ul nu are nevoie de 0 astfel de sursa daca aveti aceasta intentie. ~U;[]!i;;W~iiiji~~Lil
de alimentare pentru ca a aflat care sunt principiile. Cu- o iiiO.arilor!
noa~terea In sine nu este un Mndul - acesta apare numai
in caml cand apare ~i structura res ectiva. I;.ansur
nu explica nici el cum este Iacuta lumea, ar propune
un model utilitar, care ne permite sa intelegem ca este
posibil sa dirijam realitatea si ne arata cum trebuie sa 0
facem. Exact la fel putem sa conducem 0 ma~ina £lira sa
avem habar de constructia ei. Misiunea Transurfing-ului
este sa Ie dea oamenilor "permisul de conducere".
Oglindarii conving punctul de faptul ca el trebuie
sa se mi~te strict pe 0 anumita linie a graficului functi-
ei - altfel nu se poate. ~i, Intr-adevlir, a~a este, numai ca
punctul trebuie sa fie ~i el de acord cu aceste conditii.

76 77
 Merele cad in Cer
Vadim Zeland

Rezumat

Principiile oglinzii:
_~ __ ~ I.
1. Lumea, fUnd oglinda, rejlecta atitudinea pe
care 0 aveti fata de ea.
2. 1maginea se formeaza ciind exista unitate in-
tre sujlet $i minte.
3. Oglinda duala reactioneaza cu intiirziere.
4. Oglinda constata continutul atitudinii $i igno-
ra directia.
5. Nu va giinditi la ce nu vreti, ci la ce vreti sa
realizati.
6. Dati lumii friiu liber $i lasati-o sa se mi$te pe
cursul variantelor.
7. Orice imagine rejlectata luati-o ca fUnd pozi-
tiva.
Dirijiindu-va mersul giindurilor, dirijati realitatea.
De fiecare data ciind simtiti confortul, constatati
care este formula amalgamului.
Nu imaginea trebuie mi$cata, ci obiectul care se
rejlecta - modul cum va pozitionati $i tendinta giinduri-
lor.
Fixati-va atentia pe scopul final ca $i ciind deja 1-
ati fi realizat.
Pentru ca slide-ul sa se materializeze, trebuie sa il
rulati in giind sistematic multa vreme.
Nu va reprimati emotiile, schimbati-va atitudinea,
79
78
 Vadim Zeland Merele cad In Cer
modul de a vii pozifiona.

Capitolulll

Paznicul Ve~niciei

80 81
Vadim Zeland Merele cad in Cer

Eu fji lumea mea

mergem sa ne luam
jucaria

Energia intenpei

In capitolul anterior ati aflat care sunt principiile

necesare pentru a controla realitatea. Sa vorbim acum
concret despre metode, Prima con<!jtie necesa@. tara de
care Transurfing-ul nu este posibil, este xisten\a; unui
niv:el.en.er~ic suticient de mare
Energia este de doua feluri - 4zjologic - ~i liberp
Pe prima 0 simtiti ca pe 0 caldura ~i ca pe 0 forta tizi-
dl - ea rezulta din metabolism. Pentru mentinerea ener-
giei tiziologice, trebuie sa va hraniti cum trebuie, sa va
odilmiti cat trebuie~~i sa faceJi l1li~care in aer liber.
Energia libera vine din cosmos, curge prin cpnale;
Ie energetice ~i se manifestii ca vioiciune sau tonus vital.
AceasJa ~i este, de fapt, energia intenriei1 <!atorita careia
ne,simtim capabili sa actionam ~i sa tim deci~i. Daca tot
amanam de azi pe maine. cand fortele ne ajung doar.
gentru exeeutarea unor actiuni de rutina. si mai ales da-
c§ Q.ul vel11 chef de nimie. inseamna ea Diyelul energ,etie
=-se afla la cea mai scazuta valoare. .. \.u... _ _ _ _ _ _ • _ _ . ... ,

t
~
.
"
"
,
82 83
 Vadim Zeland
Se poate spune ca energia libera ~i forta vitala este
acela~i lucru. linere~ inseamnil"atunci c~d ener~ i!l:
J~ntiei lMneste.lmaginati-va 0 batnlnica cu aspect bol-
navicios. ~chiopateaza, geme, se mi~ca greu. ~i, deodata.
o ia brusc la fuga, face salturi ~i, cu un strigat de victorie,
taie aerul cu 0 lovitura brusca a mainii. Pare incredibil.
dar este exact ce ~i-ar dori biibuta dadi ~i-ar aduce ener-
gia la nivelul necesar.
De ce face omul cele mai bune lucruri in prima
j umatate sau in prima treime. a ,;;ielill I0tul tine d'i
energia intentiei. Daca ea este mentinuta la nivelul ne-
cesar. capodopereie pot sa apara la orice varstii.
F0$ vitala §i fon a creatoare se atrofiaza atunci
ciind nu avem niciun scop. Exista oameni care se uita ell
indiferenta la lume. Ei stiu tot. au trecut prin toate si la-
sti impresia ca aeeasta senzatie de superioritate Ie place.
Pentru ei lumea intreaga este un pare pe care I-au batut
in lung ~i-n lat ~i in care nimie nu te mai uime~te. Cu 0
voce lene~-indiferenta ii sfatuiese pe altii, dandu-Ie de
inteles ca ei ~tiu totul. Astfel de oaweni imbatranesc de-
vreme. Sa nu obositi sa priviti lumea cu ochii larg des-
>ehi~i ; atunci energia va spori - aeeasta este calitatea ei.
Cine ineeteaza sa se mire §i sa i~i propuna noi te-
luri, ;iu numai ea se opre§te din evolutie, dar se si de-
gradeaza - adica imbatriine§te. :wa,.este un or.~5S8 in.
care nu po!existapauze. Parra si stancile Wi schimo4 in,
~tisarelv.feWru a aetiva ~ergia jn{!;nt,ei:;tre!lit Qi 9r
,agata\i" de un seop: • ?It-
84
Merele cad in Cer
Vi se poate parea ca nu mai aveti energie ~i ca tre-
,,
buie sa 0 luati de undeva. dar nu este a~a. In realitate
-
aveti energie cu gramada - caci ea vine din cosmos ~i
- - ..
- --- --"
puteti sa luali cat puteti sa dueeti. Dar, de fapt, ati ~i luat.
Energia nu a disparut. ci a fost folosita deja aproape in
intregime. Toata puterea, ehiar ~i eea titanica, se con-
suma a s~stine doua feluri de greutati.
J~;~~~;~~~~~~~~~¥n;;;~
ditii -
V-ati impus unele v-ati
con- -
mai adaugat o..greutate. Ati promis ca yeti face
ceva pentm dumneavoastra sau ~ntru a1!cineva - J nca o.
greutate. Cate greutali aveti pe umar? Deocamdatii nu
prea multe. puteti sa traiti. Dar va veni un moment cand
nu yep mai putea sa Ie dueeti. ~i atunci, ceva se va mpe:
va puteti imbolnavi, sau vi se poate· intampla un mare
necaz. Veti incepe sa traiti sub tensiune si Yeti privi lu-
mea cu neincredere §i teama. Ca urmare, realitatea - ca
refleetare a gandurilor - va capata tonuri tot mai poso-
morate §i va incepe sa se formeze 0 zona neagra, care va
dura multa vreme.
85
 Vadim Zeland
I~ u ~mpoyarati singut! Un munte intreg de in-
sarcaturi greu de. ~icat. Complexul de infeporitate:
trebuie sa fiu dur, sa imi apt ~l sa tml consohdez 1m-
portanta. Sentimentul de vinovatie, simtpl datoriei: rna
simt obligat "sa imi spal pacatele" ~i sa imi fac datoria.
Exagerarea gravitatii problemelor: am foarte mult de lu-
'cru. Indoielile ~i temerile sunt la tel de apasiitoare.
F0arte multi oameni trec prin viat! apasati de gre-
utilti din toate Ramie, de obligatii de tot felu!. de treburi
ce trebuie duse la capat, de conditii dure, d~ pl.anuri. ~
scopuri nenumarate. Sccopul actlveaza energla mtenI1el
doar cu conditia ca el sa se si realizeze si sa nu ramana
in faza de proiect. Nimic nu este mai u~or ,~cal.sa pla-
nifici 0 lucrare, sa stabile~ti conditiile ~i sa faci pr?misi-
uni. Trebuie insa sa ~titi ca luandu-va 0 obligatie, ~
re ar fi ea si oricat de neinsemnata ar parea, va Runeti pe
umeri 0 greutate, iar aceasta va ia 0 parte din energia in-
tentiei. Va trebui s~ va mi~cati ~i in viitor cu ea pe umeri.
Peste toate acestea, se mai adaug'ia~un
~a~d~in~~r~in~c!i~­
palele cauze ale unei slabe energiziiri: t
msmu UI. otul este foarte simplu. Canale Ie ·energetice
se ingusteaza, ca 0_ conducta care s-a invechi! ~i este_
~proape ob1:)Jrata de depun~ri. Fluxul de energie care
mai trece pt:jn ea este ea un fir subtjre. De ai.ci ~i defici-
tul de energie libera care atrage dupa sine ~i alte pro-
bleme. Este vorba ~i despre 0 conditi~ fiziea defieitara,
86
Merele cad In Cer
ereativitate seazuta, boli ~i toate care decurg de aiei.
Rezulta ea din toatil energia care se seurge pri;
eanalele energetiee ingustate, "partea leului" se duce
pentru sustinerea unui intreg Ian! de greutati inutile .•
Aeel minimum jalnic care a mai ramas, constituie tot
"numerarul" tonusului vital - format din wieiune; di:l
tIWIiis.m. ~uria de a.trai, QI1timisJIl, dorinta de a Ie face
.pe.1oate (feodat ~nzafia ea I10ti a rastomi muntii Ju-
deeiind dupa aceasta stare, fiecare dintre noi poate sa
evalueze cat "numerar" i-a mai ramas. Ma indoiesc ca
se vor gasi prea multi eetateni "eu stare".
libera activata
ce anum~ ne apasa. Daca
starn sa ne g@.dim, la multe_t1intre greptati se poate re-
nunta tara ni"-iun~gret. M,lljorit1!tel!. acestor "bibelouri
grele" pare sa fie foarte neeesara, dar ce rost are sa Ie
purtam eu noi daca nu putem nicicum sa Ie realizam?
De exemplu, eu vreau neaparat sa fiu cel mai bun ~ ,(reau_
ca ig!otdeauna sa flu la inaltime; Ie voi demonstra tutu-
ror si mie insurni cat valorezj sun! obli at sa mer e
calea Be care mi-am ales-o; vreau sa ies into!deauna in-
yingi!tgr, altfel imi voi pierde respectul de sine; n u am
dreptlll sa WSesc ~i altele de tipul "sa rna las de fu-
87
-
mat", ,.sa invat 0 limba straina" ~i, la modul general, "de
 Vadim Zeland
~~~~~~~;rrd~e~a~cord cu mine ca tot ce amiinam
mereu pe maine este 0 povara inutila. Trebuie ori sa rea-
!izam acea intentie, ori sa renuntam la ea. deoarece ea
ne consuma energia in zadar, ba chiar ne proste~te. De
exemplu, cand vrem sa renuntlim la un obicei nociv,
alocam pentru asta 0 portie dublli de energie: pe de 0
parte va trebui oricum sa platim pendulului dobiinda la
imprumut, iar pe de alta parte - sa suportlim pe ume_ri
povara faptului ca ne-am luat angajamentul sa renuntam
la acel obicei.
Taraganarea aceasta poate sa dureze ani intr§gi; in
loc sa ne constriingem, mai bine sa ne autoconvingell!,
~dica, -daca renuntam, sa 0 facem din convingere ~nu
pentru ca smitem obligati. Daca ne autopedepsim prin
metode volitive, ne tensionam ~i mai mult ~i, inevitabil,
ya urma cliderea. De aceea este mai indicat sa alegem
una din doua: .il! De teSpectAm cY:JJOtilriire iqteIltiik' sau
sa aruncam de pe umeri povara"9bligativitatii ~i sa du-
cern obiceiul respectiv intr-o matca ce poate fi control a-
til.
Dedit sa "impu~ciin( dite 0 tig!lr!,.~i sa adunam
chi~toace de pe jos, mai bine ne procuram 0 pipa pe cin-,
sie ~i ne cumparlirn un_ tutun bun. Dedit sa umblam d~
s,olo-colo prin "bombe" ~i s.a 2,em la coltul blocului, mai
pine sa avem in buzunar 0 sticluta decenta. J\Sta in-".
searnna sa avem cu creditorn! nostru relatii de partene-
riat. Urmarea va fi ca viciu! nostru va deveni mai mode-
88
Merele cad in Cer
rat ~i mai controlabil. Lumea Ie ofera clientilor sanato~i
unele facilitati. Dincolo de aceasta, tlll..obiceLnecenzurat ~
r ~
este-Dliilt mai Rutin noci¥ decat.unul pe care il detesti
, (Jar 011 Ie poli lllsa oe el. Aici, declaratia de inteotie am- ,,~
pli~ca toata treaba. Dar este evid~nt ca asta n~ este ce~..p"
mal buna solutle pentru rezolvarea problemei. Inainte de ~ '>l-
a transforma un obicei nociv intr-un viciu civilizat este -f! ~,
mai bine sa stam foarte serios de vorbii cu noi in~in~. -~
___M.a.,i este inca 0 reutate im ovaratoare --{fuvata ;S-
. Daca intentia este sa va impuiati capul cu ' ,...
informatii, tensiunea creata va fi mare. in acest caz, in-
tentia nu se realizeaza. Lipse~te mi~carea ~i exista doar
tensiune. De aceea, chiar daca va spun 0 banalitate, ea
merit! totu~i sa fi~.Lepetata. ~u are_sens sa memorati in-
formatii - va fi un bagaj mort, care va necesita nejustifi-
cat de ~lUlt efort pentru ,,!ocarcare". Cuno§tin!ele, ser:
deoseblre de date, se asimileaza numai prin exemple
concrete ciind intenlia se realizeaza. De exemplu, daca
v-ali obi§nuit sa Ie explicati lectiile copiilor du~
v.oas.tr~, fa~eli i~vers -. Iasali-i p~ ei sa va explice si viti
:slmtl lmedlat dlferen~ . Totul este directia intentiei: ea
trebuie reorientata In entia pasillii sa devina una. acti- I . P
~ Memorarea va deveni imediat inutila. : £;
Aveti _c..!!.mva Q..,greutate mare de t~!, de' care vt
gandeati de multa vreme sa scapati in secret, dar nu
v-ati hotarat? Imaginati-va ce u~or va fi cand ea nu va
mai exista. tEliberafi-v. ., .00ti-vUiiii muitilibertate-. £a-
cet! Q lista eli tOOte testric ·i1e.care
89
 Vadim Zeland
li,;J£;~id!.:!m~e~ · . Din momentul acela, rezervele de
e.nerg ie a intentiei ~e vor elibera ~i va veti putea mi~ca
mai de~arte. . _.
Cum am spus deja, scopuI.activ~aza energia !!Jte~
tiei aflate in curs de realizare. Cel mai bine e~te!. des~~r.
sa va cautati filropriul seop. Daca reu~iti, problema defi-
citului de energie cade de la sine. Deoarece sufletul ~i
mintea vor prinde curaj ~i 0 vor lua la goana entuzias-
'i mate spre visul atat de drag. Dar daca in acel moment
'I nu va simtiti ~pabil sa actionati, sa cuceriti noi cul~i.
nu are rost sa incercati sa va gasiti propriul seop. In
; acest caz, este foarte mare probabilitatea ca pendulii.
folosindu-se de slabiciunea durnneavoastra, sa va impu-
na scopuri straine. Pentru a va cauta propriul scop. ~
buie sa aveti un grad de libertate suficient, aceasta in-
semnaud ca, in primu~d, sa va eTIberati ~e obligalli,
tata de altH. §i ,fala de sine-le~tru a reu~i, tre~'.!ie ca mal.
inmi 6a va eliberati de inca 0 povara: a lIa permiteti eg
• I eoeamdatii sa nu ave i un seo . Pentru cautarea lui
aveti nevoie de energie libera - de acest lucru sa va re-
ocupati in rimul rand .
•~ Puteti sa folositi trei!Dloduri de cre§!eIe a·nivelutuil
, ner etic: eliberarea resurselor ocupate. antrenarea flu-
xului energetic. lar irea canalelor ener etice. Eliberand
resursele, veti capata un plus sesizabil de putere. Daca
inainte va dlideati energia pendulilor, de exemplu alcoo-
lismului sau tabagismului, acum aceasta energie se afla
la dispozitia durnneav<?.astra. i3na acum va consumytL
90
Merele cad in Cer
N
energia pe in~jorari ~i nelini~te. Acum aceasta energie
s-a transformat in hotarare de a actiona. Inainte va chel
tuiati energia pe oscilatii ~i indoieli ~i va chinuia intre-IF. W ....
barea daca procedali bine. Acum decideti singur ce e bi
!\e §i ce nu e bine pentru durnneavoastra. Inainte energi ~i4;~
se consuma pe suferinte ~i _obligatii legate de sentimen
tul de vinovatie. Acum aceasta energie este libera. Ina
inte vii chinuia nevoia sa va afmnali valoarea. Acum
permiteti sa traiti conform p}opriului crez ~i sa va simll~'$;~~~
u~urat. Toate fostele consumuri s-au transformat in ve-
nituri - in energie de intentie. cu ajutorul careia va pu-
teti forma propria realitate.
In pri~ul volum din seria TraJysurjing spuneam ca ~
ener$intsntieipaate..sa-fie antrenata- A~a cum exerci-
tiile fizice dezvolta mu~chii, realizarea unor noi scopuri
ridica nivelul energetic. Dar atunci caud toate culmile
vor fi fost cllcerite ~i viala va fi intrat intr-o matca lini~­
lita, energia intenliei se atrofiaza. Scaderea nivelului
P?ate fi compensata prin fimnastic.ii energeficiiJ Princi-
pml este urmatorul: ~.fuld fac r ercitii,fi:/:ice de orice
fel fiuti-¥apatentiaJ,p.e ,/JJ.lXul Qscenden .# pe eel de1/;;
Gendeni, ~um am arata in primul volum. Daca mai
a~~ugati ~i f¥ualizarea procesului{ cand rulati in gaud
oSlide;.uf.ca energia inten\iei este mai.mare pe zi ce trece
atunci gimnastica devine ~i mai eficienta. - - .
tiei .crg te de la sine p rin induct(e.
Daca astazi va antrenati energetic, veti vedea efec-
tele a doua zi. A~a credeati? Este pe dos: fortele nu va
91
 Vadim Zeland
vor ereste ei, dimpotriva, va vor seadea. Daea dupa 0
•pauza mai lunga reluati exereitiile fiziee intense, a dou~
zi va vor durea toli musehii. Aeelasi lueru se petreee eu
antrenarea energiei intentiei. Numai ea in aeest eaz Yeti.
simti nu ea va doare eeva, ci va yeti simti obosit $i eu-
rins de 0 stare a asatoare. Nu trebuie sa va iIWijorati.
pentru ea in euriind totul va intra in normal. Important
este e I SIS rna I Spuneti-va in fieeare zi:
,lEnergla mea ereste pe zi e$ tree. '. Deja, dupa eiiteva
~edinte, va Yeti simti entuziasmat ~i Yeti dori sa sariti in
sus ~i sa zburati.
~i, in fine, ealea cea mai directa pentru crejtg ea
nivelului energetic: curatarea organismului si trecerea la
o alimentalie natur;la, rara prelucrare termica. De cel?
c . t ~
Este 0 tema aparte ~i deloc banala, pe care 0 yom aborda
in volumul viitor. Deocamdata, pentru a rezuma, putem
sa facem urmatoarea analogie. Energia eurge in orga-
nismul nostru precum apa printr-o teava curatli.. Prin
urmare, curatarea ~i mentinerea curateniei in organism
este simpla' ~i naturala~De~i se poate proceda ~i altfel:
sa se curete teava printr-un jet de apa cu presiune mare.
Aceasta cale este folosita de tehnicile de meditatie. Dar
dureaza mult ~i este £wpli.<i.!!!:.'pe a~e~a e.!! propun ~
lea cea mai simpla sT cea mai directa - 8lratarea fizio\g;
~a. . l' energetic
n DIve . r:t'd'Icat ne ad
uce '!.ntr-o stare_ca-
re se nume~te rinspimtie Atunci suntem eapabili sa
avem idei, s~ gasim solutii geniale, sa cream capodopere.
92
Merele cad In Cer
Muzele, ca ~i fluturii, trag la lumina. Scepticismul si
:iatia determina un nivel energetic scazut. Daca aveti
!JIl deficit energetic, Yeti fi pesimist, fapt ce se va reflec-
ta in realitate. Daca aveti un tonus vital ridicat Yeti
i:-ansla in oglindi lumii chipul unei persoane ' de s~cces'
Ctunci reu§itele va vor veni in intiimpinare. '"
~i sa va mai spun ceva. Ati observat, de';igur, cat
de ciudata este uneori inspiratia. Exista momente ciind
suntem entuziasmati ~i ciind imposibilul pare posibil dar,
nu se ~tie de ce, acest entuziasm dispare repede ~i ii ia
l?cul pra~~atismul. 'flacara optimismului se stinge ~i in
juruJ nostru. se reinstaureaza tabloul trist al unei lumi
eenu~ii, in care ideile care ne dadusera ~ipi ni se par
~cum ir~alizabile. Ce este cu aceasta Inspiratie care ne
face doar sa construim castele de nisip?_
Explicalia este ca aceasta ,,~ti.e;' nu este, de
fapt. inspiralie, ci ~ufprie., Aceasta stare apare atunci
ciin<lse produce 0 trecere rapida de la un nivel energetic
scazut la unul ridicat. Aceastli. trecere are loc atunci
ciind se utilizeaza stimuii putemici sau pur ~! simplu
atunci ciind ne inflaclireaza imaginatia 0 informatie oa-
recare. Un aflux normal de energie face posibil accesul
con~tiintei noastre la unele sectoare din spatiul variante-
.
lor care se afla la mare distanta de cele curente, realizate
deja. Teoretic, ~i aceste variante pot sa fie realizale, dar
ele se afla departe de fluxul cursului variantelor ~i, de
aceea, cer un consum mare de energie. Din acela~i mo-
tiv, unele idei care ni s-au plirut stralucite in somn, se
93
 Vadim Zeland
~ting dUE-a ce ne-am trezit. in vis, sufletul zboara In une-
cu,
realitatea.
-
Ie zone care, de cele mai
--
multe ori, -.-nu prea au legatura
-.........-
_ ~
in fapt, ideile reale pot sa fie generate doar de 0
energie stabila a intentiei, ele afliindu-se nu departe de
cursul variantelor. Pentru ie~irea con~tiintei din cadrul
lumii reale ~i ajungerea la aceste idei, este nevoie ori de
un har anume ori de ~yeLenergetic ridicat, care sa
Ie stabi!. A~a ca lipsa unui talent poate fi In totalitate
compensata.
. nergia intentieiinu numai ca ne ridica tonusul vi-
tal. dar ne da 5i posibilitatea sa actionam eficient In lu-
mea material! . Altceva este Insa cu mult mai intere-
sant eMcil.t este mai ridicat piyelul energetic, cu atat.sJ:
ealizeaza mai rapid ceea ce dorim Energia cosmica,
trecand prin corpul nostru, ne modeleaza giindurQe ~i se
ordoneaza ca forma. Exact In acela i mod, - un radio-
~~....-..
emitator
, -
transforma electricitatea Intr-un semnal purta-
tor de informatii.
, Capatiind
= 0 forma informationala or-
donata, energia noastra ,,\umineaza" sectorul respectiv
din spatiul variantelor. Ca urmare, varianta metafizica
~ -Intruchipeaza In mod real pe partea fizica a oglinzii
duale ~i giindul se materializeaza.
Este evident ca cu cat este mai mare puterea de
emisie, cu atat pfocesul de materializare este mai efi-
cient. Dupa cum ~titi din capitolul anterior,-mate.ri.aliza-
.rea andului nu se Rroduce imediat; altrninteni. ,,"iata
-noastra ar fi ca un joe c.omputerizat dintr-0 lum~ total
94
Merele cad In Cer ~g
haotica. Pent1'\l formarea imaginij, este necesara 0 ima; ~,fi!1
fte? c1arah l!ascuta din unitatea din~e suflet §i ratiune] ~ ~.
,adlca . 0 G,oncentrar.e de lunga duratli a atentiei He un?~
anumlt scop. Este posibil ca In viitor sa se inventeze un r>
:materializator" al sp;;riului ~riantelo~.Binelnteles, da- fL
ca Dumnezeu va permite a~a ceva. Inteligenta artificiala $L
este deocamdatli inaccesibila - desigur, a~a este mai bi- ;:t
pe, pentru ca nu se ~tie ce mtorsatura pot sa ia lucrurile. " ,_
Pentru noi este important ca noi suntem capabili sa ne
transformam visurile In realitate.
Un nivel energetic ridicat nu Inseamna folosirea
fortei. Ca sa ne formam cat mai eficient stratul nostru de
lume, trebuie s!i itntim unitatea cu tal s; shiar sa ne
~d$n1iIjdm cu_ea Trebuie sa privim In alt fel realitatea
care ne Inconjoara: lIm rea1itatea mea, a!{a CJml am !{t
, rupuf meu_ :$a intram cu realitatea Intr-un regim unitar
de timp - sa nu asteptam schimbari de moment .. ci sa
fim calmi, rabdatori §i determinati.
Corpul ni-I controlam cu u~~inta - este uri lucru
..........-::r
9bi~nyit. _ExistaJ n§! oameni care, In urma unor boli,
~i-au pierdut aceasta capacitate. Corpul poate sa faca
mi~siiri neco!!,trolate sau sa fie paralizat ~i sa -n--;;: se su-
puna intentiei. Sau sa nu se supuna In totalitate atunci
ciind suntem tulburati. De exemplu, mainile unei per-
soane timide pot sa fasa mi~ciiri necontrolate. in aceste
cazuri, nu exista 0 unitate Intre suflet, ratiune ~i corp.
Mult mai greu este sa ne stabilim relatiile cu stra-
tul nostru de lume. Ne si~tim izolati de realitatea I~c..on-
95
 Vadim Zeland
juratoare. De parca stratul s-ar afla undeva in afara ~i nu
Il;e putem controla mi~carile. Este insa suficient a si
im unitatea cu lumea noastra i ne reca atam ca acita-
. tea de a 0 control& a§a cum ne controliim cop ul.
Aceasta capacitate, total atrofiatii, poate fi refiicuta.
Pentru aceasta trebuie a invatam sa p-ennanent
atenti la tot ce ne inconjoara, sa simtlm ca suntem o..p- -
ticica a acestei lwdi, sil-ne aflam in contextul ejl, &a calE
film acele fire care sa ne le{te de e . Cu alte cuvinte, !.i.
p 11m a particica a lumii si. in a£ela$i timp, sa ne tapim ifl,
ea.
Nu va ascund_ca nu este de!9c u~or. AsestJ!tcru nu
~
s~ poate invata :: f!e~e dintre noi lljung~ la acea~tii uni-
tate cu lumea numai prin proprie exp.~rienta. ~i calea
aceasta poate sa fie lunga .c~tviata. De aceea, pentru cei
c; e n~ se simt atr~i de practica dificila de perfe~!9na­
re spirituala, am recomandari simple ~i accesibile.
lata despre ce este Yorba. Nu intotdeauna oblineli
imediat ceea ce v-ali dorit. In orice caz, IiIbtineti num'!i
ce ati inten ionat. De exemplu, dach yretj sa ayetj masa
musculara. concentrati-va atentia pe slide-ul in care se
dezvolta muschii. Daca trebuie sa slabiti, ganditi-va
numai la asta - f um sa fiti mai zvelt. Daca aveti ca scop
sa va cresteti energia intenpei, trebuie sa va concentrati
pe fluxurile energetice. Daca nu aveli insa nicio intentie,
nici n-o sa obtineti ceva.
Daca faceti exercitii fiira niciun scopa va consu-
mati timpul §j f~rtele in ~adar. c a en la nu es¥e co:'
96
Merele cad fn Cer
un sco CI ner I
o 0 IC I a Deoarece efortul este calea spre un
seop, mijlocul de realizare a acestuia. In felul acesta yeti
avea un folos, deoarece ~glinda reflecta numai ceea ce
este continut in obiectul care se reflecta.
Copiii au 0 energie navalnica, dar ea nu este con-
trolabilii ~i se disperseaza in spatiu fiira nicio utilitate.
Acelasi lucru se intampla ciind v-ati adus energia inten-
yei la un nivel ridicat, dar nu ii dati 0 directie clara - ea
va fi inutila.~ Un,
bec obi~nuit poate sa lumineze d;
spapul din jur. In schimb, 0 r~a laser ingusta,. poate sa_
bata la kilometri distanta. De aceea, aca QariU ca t'!)
..el1ergla 71ilmneavoastra sa fie uti/ii, Jrebuie...sa 0 direc-J V
~ianarl se re un scaR claro .. ..~ .... _ @)
Determinarea trimite energia
clar stabilita.
regula, malaxorul de
de la ldeile apar ~i dispar in-
controlabil, giindurile sar de la 0 tema la alta. Raliunea
"se impletice~te" ca un copil mic. Pentru a controla rea-
lilatea, trebuie sa va tineti sub control gandurile. La in-
ceput este putin stresant, apoi devine obi~nuinta.
Pentru a va face 0 astfel de obi~nuinla, este sufi-
cient sa respectati 0 regula simpla: ~ny4tati- va sa v-
N-o fa-
celi "in dorullelii", plutind intr-o de gan-
duri, lara niciun control. . acee 0 decfarafie fie intenJi~
Uisati-va mintea sa haladUiasca cat pofte~te, dar facefi
97 (<<~\ M·M ¥vol.Lt,
Pd··~l..)
 Vadim Zeland
acest lucru intentionat, dupa principiul: mintea mea hoi-
nare$te numai pentru ca eu Ii dau voie. $i, la fel de
premeditat, reveniti la starea de concentrare, atunci cand
este necesar.
- - In g~·-n-e-ra~I,-e";~tia · est
-ca:!!10dql. dumneavoasn:a
de gafidire sa coni;a catnlai mul'dirrtablo~1 pe care.ati
wrea sa il vedeti reflectat de oglinda duala. In felul aces-
ta, pentru a ya alinge scopul, nu este obli~atori~ va
aflati intr-o; ideala de unitate organica cu lume~ ci
estt;" sUficjeQtshifixati sislematic atentia. ll.e slide-uL.
~ (iontrqldnd mersul-glindurilor, supune(i realitateo
propneiJ'Otnrf,r - . Daca V01:,birn despre om, S1r~tutsau de.1ume este.
- Nu are importan a daca gandurile va mal sca a de
~. s;ili"contro!. Important este sa va iormati obi§nuinta sa Ie
readuceti in matca slide-ului-scop. Cand deja s-a format
obi~nuinta ca gandurile sa revi na la sco , slide-ul devine
un insotitor permanent - tabloullui va fi intotdeauna in
fundal, in contextul a tot ceea ce vi se intampla. $i
atunci sa fip sigur ca imaginea se va forma ~i oglinda
lumii 0 va reflecta, inevitabil, in realitate.
-_.
• r '. .. --~
, tot ce este material, ramane fondul - el ne interesea~ iu.
98
Merele cad in Cer
--_. -
Cum. sa ne facem. curafenie
, in lum.e
_, Fiecare om are stratul sau de lume. Se poate spune
ea suprafata reflectanta a oglinzii duale este multistrati:
fieata. Orice fiinta vie primeste la na~tere propria oglin-
£. Din gandurile §i intenjiile unui individ se formeaza 0
imagine care, reflectata, creeaza 0 anumita realitate.
ToNe realitatile individuale se suprapun si formeaza
partea vizibila a realitatii materiale.
spatiul in care el exista, adica tot ee il inconjoara. ~~
prin aetiunile ~i prin gandurile sale. Este greu de
estimat eare dintre aeeste aspeete influenteaza mai mult
realitatea. Mai degraba formele de gandire joaca aici ro- '
lui principal, deoareee ele ereeaza eea mai mare parte
dintre problemele eu care omul trebuie sa se confrunte
mai tot timpu!. Dupa cum dedueeti, Transurfing-ul se
oeupa exc1usiv de aspeetul metafizic:
. Oriee om traie~te intr-un anumit mediu ~i este in-
conjurat.de o.illultimeJi,e alti oameni ~i de obiecte mate-
riale. CU]J1 sa deliIUitiim din aeest.ameste.c. pestrit sfera
lui ell< existenta? Foarte .simpl!!. Daj::a lasam.la 0 I1a~.
primul rand: cum merg lucrurile, hine sau rau? Ambi-
99
 Vadim Zeland
entul poate fi gQsat ~au sffi:acJ prieteno&' sa~ agre,slY,
lJoQfortabil sau n - dar nu aeest lueru este Important
~ortant este_efttAe...ferieijb§!&tem.1n aeeste eondit!1
dadLni se implinese toate aspiratiile dad! imprejuriil:ile
s].1Utiavorabile .. Toemai aeeasta ealitate a stratului - ~
'pnla lui ,. influenteaza in mod hotiirator tot eeea ee se
intamp{a in realitatea ma~~ _____ . _ .
-- Stratiil-de lume poate erea atat tonuri lurninoase,
cat ~i posomorate. Totul depmde de modul de gandire
eu cat eXist! mal mutt! negatlvltate, eu atilt realitatea va
I mai sumbra. $i eu cat ne merge mai rau, eu
. atat:s deve-
are
e ~ut2buEIl ~e op£.e~te ~i in el se ~cli_ ~~te indivizi
s nu ne s nee ume
nom m e a m cur
s m e toa
e va mer e u
e
1
r mten a eeva.
Exista insa ~i un soi de veehituri pe care nu este
a~a de simplu sa Ie aruneam afara din lumea noastra. Es-
te yorba in primul rlind despre entimentui d Minoviitie.
apoi despre omplexu e..in(erlOI'iliite; (iiiiloialii; ff€!ii1i -
te, 'ffjcii, nemultumir ,astilitat ~i qtepJiirile N~li! mc;/
; ; ;--;;'ate aeestea sunt ni~te .morbiditiiti de care am fi
~uro~i sa seapiim, dar nu putem. Raideti insa sa ne
~- -
100
Merele cad In Cer
tratlim. Existli leaeuri.
Imaginati-vli urmlitoarele situatii: un individ se ur-
eli impreunli eu familia sa intr-un autobuz fermeeat ~i
pleaeli undeva, unde visul devine realitate.
- Rai, seumpul meu, sli mergem sli lulim jueliria.
- Da, lume - ee minunat!
Clillitoria
, aeeasta veselli permite ea multe lueruri
sli se intample. Totul merge grozav ~i totu~i ... Nelini~tita
ratiune nu este obi~nuitli eu a~a eeva. Se tot uitli incoace
~i incolo ~i cautli neplliceri. Ca doar nu se poate ca totul
sli meargli bine!
- Rei, opre~te-te! Uite, acolo sunt ni~te oameni
drepti - a~a mi se pare - eare mli condamnli.
AI trebui adu~i aici ca sli imi ispli~esc vina.
- Fugi de-aici, dragule! Scoate-ti ineptia asta
din cap!
- Ba da, ba da, cli altfel n-o sa am pace.
slino~i care ince£ sli emitli !!OU ~tiu ce prete~ii, sli cearli
-
- Noi suntemjudeclitorii tlii!
Mergem mai departe. Per totaJ, nu este chiar a~a
de rliu, dar individul arde de dorintli.
- Ia uite - ii spune el lurnii -, ia uite ce oameni
minunati, hai sli ii luiim ~i pe ej cli 0 sli avem
de la cine sli luiim exemplu.
- Bine, dragule, dar de ce ne trebuie atiltia tova-
rli~i de drum?
101
 Vadim Zeland
Lumea incearca timid sa se opuna, dar este nevoita
sa se invoiasca ~i autobuzul se umple cu ni~te persoane
truf~e care iti arata din priviri ca nu e~ti de nasullor.
Noi suntem idealul tau!
Pe drum, Frica. Nelinistea, Indoiala ~i Cele mai re-
Ie asteptari au inceput deja sa vocifereze. Evident, indi-
vidul, cu un aer inteligent, incearca sa judece lucrurile:
- Poate ca ace~ti tovara~i de drum intelepti ne
vor arata directia buna ~i nu ne vor lasa sa fa-
cern un pas gre~it!
- Cum vrei tu, dragul meu - se invoie~te lumea
~i ii lasa sa urce ~i pe ace~ti galagio~i .
- N oi suntem judecata ta cea siinatoasa, bl!!ll!!.
tAu simt - declara ace~tia ~i vaicarelile lor
transfonna calatoria intr-un adevarat iad. ~i,
ca tacamul sa fie complet, drumul Ie este ba-
rat de N emultumire. Condarnnare ~i Ostilitat\!.
Individul nu ar dori sa Ie intaineasca, dar lu-
mea s-a obi§nuit sa ii ia pe toti cei carora ra-
tiunea Ie da atentie.
- Noi suntem cosmarul tau! - urla tipii !!ce~tia
antipatici ~i dau buzna pe u~a autobuzului.
Individul ar fi bucuros sa scape de ace~ti to-
vara~i inoportuni, dar este prea tarziu. Auto-
buzul este arhiplin ~i nu mai poate sa inainte-
ze. Manipulatorii. idolii de carton, istericij,
!.tatuitorii ~i ~oaie au stricat cu totii,
·totu!.' Dar cine este de vina? De ce au fost
102
Merele cad in Cer
luati ~i ei?
Di~ tot acest gunoi, c~1 mai distructiv este ~
W;ntu! de yinoylltie con~tientizat sau nu; nu are il1l:.
portanta. Daca observ!!ti ca lumea va pedepse~te sau va
umile~te, ca se comporta in bataie de joc sau incearca sa
va ingenuncheze, insearnna ca exista toate semnele de
boala. Sentimentul de vinovatie este ca un musafir con-
~ios care va intra in casa, se toliineste intr-un fotoliy,
~i pune picioarele pe masa si apoi va impune niste con-
ditii. Dati-i un brnnci si scoateti-I afara. Chiar si atunci
~d v-ati tacut ru J adeyarat vinovat de ceva, aveti dreg-
.tvl sa ya cereti iertare. 0 singura datil.
Sentimentul de vinovatie da nastere la pedepse,
sub cele mai diverse fonne - de la mici neplaceri, la
probleme serioase. Te poti taia la un deget, dar poti avea
~i un accident. Intentia exterioara include in scenariu, in
=
mod obligatoriu, Si 0 pedeapsa. Asa sunt construiti oa-
~ Acesta este sablonul: dup~o !!pta rea, trebuie sa
urmeze §i pedeapsa. Aici sufletul si ratiunea sunt perfect
de acord.
in plus, acest sentiment de vinovatie intensifica
golarizarea. Ca unnare, fortele de egalizare arunca asu-
~,capului vinovat" toate napastele posibile. ~i cea
~_ai su£.~o.¥.S n~la<:ere 0 c2 nstituie manipulato!ji «a-
re te sacaie precum mu~tele. Ei sunt atilt de abili,J n£at
Ie induc "clienplor" lor sentimentul de vinovatie. Daca
cineva este inclinat sa se considere vinovat, manipulato-
rul va face in a~a fel, incat sa arunce ~i mai multe culpe·
103
asupra lui.
Vadim Zeland
Complexul de vinovatie este indus inca din copila-
rie Adultii se folosesc de multe ori de interdictii pentru
~bliga pe cei mici sa se supuna. Daca un copil se afla
multa vreme sub tutela unui manipulator tipic, acesta ii
introduce in psihic un soi de microcip sub forma de simt
al datoriei sau simt de raspundere ca, in felul acesta, sa
il oata folosi.
amnat s
ru
m u a oru U1 a a 1m ca
ta III
I u se a
u on tIen Dar cum poate fi el ~os? Sa inabl!~i Yin!\.
ill
nu se poate, ~i nici ~u se poate scapa de ea in acest fel -
e;te prea adiinc inoculata. Sufletul ~i mintea au trait prea
muM vreme cu acest simtamant: sa te simti ve~nic obli-
gat. Este posibil sa ie§im din aceasta stare doar prin ni§-
te actiuni concrete.
! Si anume, .0 n . n"'e mai 'usti am, Aici are loc
a~el caz special, can se trateaza 0 oala ca ~i cum efec-
tele ar i~deplirta cauza. Nu trebuie sa va autoconvingeti
ca nu aveti nicio obligatie fata de nimeni. PUL ~i simplu,
~ariti-va...£!bffi actionati - pentru aceasta trebE,ie 1 a fiti
con~tient_de ceea ce faceti. Daca inainte obi&nuiag sa va
Ifereti scuze Rentru orice fleac, acum laceti-vA up alt
obicei: explicati de ce ati procedat asa numai daca este
cu adevarat necesar.
r Nu trebuie sa va autoconvingeti ca nu sunteti obli-
gat. Lasati sentimentul de vinovatie sa ramana inauntru.
104
Merele cad in Cer
Sa nu se vada ca va simtiti vinovat. Daca nu recunoa~-
teti,. cum laceati inainte, manipulatorii va vor lasa in pa-
-
r
;
t.
t
ceo In acela~i timp, sufletul ~i ratiunea se vor obi~nui in-
cetul cu incetul cu noul simtamant: daca nu va justificati.
inseamna ca asa trebuie sa faceti sit prin urmare. vina
Ec
dumneavoastra nu exista de fapt. Ca rezultat, Yeti avea
din ce in ce mai putine motive sa va "ispasiti" vina. Si -
astfel, prin feedback, forma exterioara va face ordine in .r -
continutul interior sentimentul de vinovatie va dispa- ~
0
rea ~i,. odata cu el, vor disparea ~i celelalte probleme.
Inca boala de care suferim practic cu totii - in-
tr-o masura sau alta - este WWRlg "' de jnferiqrjtate;
Ii
l~
Purtiind 0 astfe1 de povara, te simti incapabil sau ne-
1:
demn, ceea ce se reflecta in realitate. In primul volum ~
dedicat Transwfing-ului, am vorbit detaliat despre i1n
p.a.r.t~ 'nteri!)atii:Jr ce probleme apar atunci cand, ...
simtindu-ne lezati, prejudiciati, vrem sa ne marim, pe
orice cale, importanta. Paradoxul este ca aici functio-
1-
neaza 0 lege care seamiina cu principiul indeterminarii I-
din fizica cuantica: SU cat te straduiesti mai mult sa su- ?
bliniezi ca esti important, cu atat esti mai putin impor-
. . Si invers, daca nu te preocupa importanta ta, ~­
&uranta esti importapt.
.OeBUla de ..a"tLp.ons.olidf~azi2; de a-tLsJ.lblil}i~ ~
mrnjtele..esle.-0.ilJt,zi1b,§-£,,/;mil.llA-Qupi\,_imaginea dig, r -
5GlII Q$linzii. Dar cum sa te autoconvingi ca valorezi ~
~va ~i ca nu este nevoie sa demonstrezi !lpest lucru? ~.
Aici mai exist~ un feedback, confoI]l1 caf!:!ia e ectulli- ~
105 &.
 Vadim Zeland
phideaza cau.za, Trebuie sa iti reorientezi in mod con.
;>tant intentia: in loc sa te straduiesti sa dovedesti, este
mult mai bine a nu incerci deloc. sa iJi miJre~ti im or.
,tan a. Daca nu faei acest lucru (~i ~t[u ca practic a~a fa.
cern toti, .fiecare in felul sau), cei din jurul tau simt in
. -
mod intuitiv ca importanta ta nu are nevoie sa fie con·
-- '-
finnata. ~i daca lucrurile stau a~a, ei vor incepe sa .s.e
comporte cu mai mult respect ~i mai multa simpatie fata
de tine. ea unnare, sufietul ~i ratiunea se conving treptat
ca valorezi cu adevarat ceva. La un moment dat, cercul
oglinzii se stinge treptat, apoi se impra~tie ~i incepe sa
iti vina in intiimpinare. Rezultatul este ca autoaprecierea
cre~te, iar complexul de inferioritate dispare, ca ~i cand
nu ar fi existat.
e 1m te ~i oc lee a
ml u uitati ca dupa ce se refiecta astfel de ganduri
in oglinda, in stratul tau de lume patrunde ceva de care
va trebui cu adevarat sa te temi. ~i, ce este mai impor·
tant, este ca temerile saboteaza scopu1 os sare tj J -ai
gropus deoilfese. 'l§a cum ati viizut in capito lui preAA'
dent. ele transfonna simpla dorinta in dorinla arzatoare.
e u cat este mai arzatoare dorinta si odata cu ea,
mca de esec cu atat m ortan a ex erlOara te mai
mare si cu atat se reduce si probabilitatea de a repsi. ~
pM aj 3stept3ri §Pb fowl de dorinta..arzataar' altmintsri
pI! va issi nimisi ,eel4tru a-ti atinge scopul" est~ necesar~
intentia ea nu are indoielj si apare a\unsi sAnd de 1a
faza simpla de "vrere" ai trecut la actiune,j-
106
Merele cad in Cer
- - Pentru a stinge.
.. acest ...... -
freamat al nerabdarii, trebuie
- .... ~ - --
s~ te asiguri, sa gas~~ti 0 cale de rezerva in cazul unui
e~ec ~i sa te impaci de la bun inceput cu ga!1dul Sa s::.~r
putea sa nu reu~e~ti. Dar apare 0 intrebare: cum sa ac-
cepti dinainte 0 infrangere, cand setea ta de a realiza un
lucru este de nepotolit? Dar vedeti cum se intampla?
Cand nu ai ceva de obtinut, disperarea ~i poate ~i ciuda,
te fac sa renunti.
~. s~a scam, tot din disp'erare ,_~i de imp"ortanlB..
~ioar;a, adicli de s@tplacela.mo,r,bid al PLQp'riei im-
Jlortant!;. Daca ceva nu va jese ~i asta "va atinge la am;.
bit~', .deznadejdea va va face,sa xi.se.faca.lehamite_de.
t2!..~i sa 0 dati incolo de imp.artan!!. sa renunt!!ti la ea ca
la ceva de.care vi Sea urat. Imediat va veti simtW!~urat §j
liber. Sj .tot.imediat lucrurile incep.sa;se indrente ..
n Ola a ca vei reu i sa re Izezl c - I us I
n a are 0 Icel atunci can ra tinea cau c I I
I oace en rea lzarea sco u u In volumul "Tran-
suijlng-ul realitatii" am ~de=u::trebuie::n iGi<mil:Gar
~~ti;;;\a::aces lucro. a:ve~ de OUlIcte.-sa~i1'i
~§ a Ifit1\'mplID. Sarcina,. dumneavoastra este IDaJ
concentra(iJillij)ra'Scopuluiyca si cand ar fi fost deia re-
alizat, si atunci intentia exteriQara va gasi la timpul po~
trivit solutia pentru a deschide
_ toate u~ile.
_ sa
Acum cand ~titi cum sa lucrati cu oglinda duala
nu aveti de ce sa va mai nelini~titi. eel mai eficient mij-
loc pen~ a scapa de indoieli ~i de frica sunt grincipiile
,oglinzii. In primul rand, directionati-va intentia spre
107
 Vadim Zeland
mentinerea amalgamului ,;Tumea.mea are srijlUie-inin ".
k
In al doilea rand, , espectati neabatut u tiinele trei1>riQ,
cipii ale oglinzii l
De exemplu, va pregatiti sa dati examen la faculta-
te ~i ati vrea sa treceti examenele cu bine. Spuneti-va in
prealabil: daca 0 sa pic, poate e spre binele meu, cine
~tie? Dupa aceea duceti-va vesel ~i lini~tit la examen.
Aceasta se cheama sa te impaci cu un eventual insucces
~i sa te mi~ti pe cursul variantelor. Sa faceli ce vi se cere
dar, in acela§i timp, sa va gandifi cu indiferen!a la rezul:
•
- tat. Sau, mai degrabii f a \l dnCli ' cil or.icar.e..ar
@ lta7ul, este spre bTiiele dumneav astr{Q.
Nu trebuie sa va prefaceti ca n-ati vrea sa va atin-
: lege ca succesul se obtine cu totul altfel decat ~i-a ima-
~ geti scopul - nu veti reu~i sa va amagiti. Nu va gandip
- ::; cum anume sa faceti ~i nici nu va cramponati de pro-
x:izualizarea.slide.ulu4 i ~a.,.miscati-.U:l.-.directia sco~ ­
lui. ffiitiuI1elD trebuie sa controleze-.nu..scenariuL ci res-
~~ IZectare_ a pxincipiilor oglinzii+
~ Ce rost are sa va agitati, daca oricum va fi bine?
\t. 1'0 Dumneavoastra sunteti cel care decide ce atItudine tre-
buie sa ai - pozitiva sau negativa. -untem Gu-totu:p i§
numlii ne ill" I even ale e r deauna. A~~ ca este mai bine sa nu condamnati pe ni-
_ I _§i _ ac.eelLfi'eOuie SaJIe supunem. rew u or ]ocJ]z
prin aefihitie, SUccesui s-eo ofine cu greU7Daca veti
proceda a~a, veti "ie~i din rand" ~i victoria va va fi asi-
gurata.
_ _ ~!£k.ca ~i1.~ cazul~.!imentului de vinovatie ~i in
108
Merele cad in Cer
eel al importantei, functioneaza reactia inversa, feed-
back-u!. Daca va mutati atenlia de la oglinda la obiectul
care se reflecta si nu mai alergati dURa imaginea reflec-
lAta, veti opri si cercul oglindirii. Nu este nevoie sa cre-
deti in succes §i sa incercati sa va autoconvingeti. ~
tre~uie sa faceti este sa reclireC{iona(i intffl{ia spre res-
'l!ctarlrV!ri'fCipiilo . Dupa.~e_ele v_or fi 'pc~put s.~~
lJOneze, veti observa ca in realitate se produc schimbiiri
importante. Ratiunea dumneavoastra se va convinge ca
oglinda functioneaza cu adevarat. Ea, ratiunea, va inte-
ginat. Ca urmare, sufletul ~i ratiunea se vor lini~ti, frica
~i indoielile vor disparea, iar cercul oglindirii va va veni
in intampinare.
. "
tor e u mire Stl ttate i t an e
Ie a un ~t . Referitor la condamnare, trebuie sa ~titi
ea sa critici orice, chiar daca aceasta critica este justifi-
cata, este extrem de neproductiv. Este unJ ucru cu totul
nedemn. Fortele de echilibru vQr fas e tot\!! pe.!!.tru a ree-
chilibra balanta intre bine ~i rau iar pe banca acuzatilor
va }junge insu~i acuzatoru!' Motive se vor gasi intot-
memo
Referitor la celelalte POZttl1 negative, se poate
spune doar un singur lucru. Jucand in piesa "Nu imi
convine lumea mea, nl! imi place viata mea"'- va fonnati
exact aceasta realitate si 0 si inentineti. Aduceti-va me-
109

Vadim Zeland
reu aminte ca va aflap In fata oglinzii. Amalgamul ~i ul.
timele trei principii ale oglinzii v~ vor ajuta sa va trans.
form.ati st,ratul propriu de lume Intr·un coJti~or pJacl!!:
~i, In final, sa pres~pu~em ca totul va merge &~e
rau - atat de rau, Incat nu aveti foqa necesara sa va im.
puneti sa respectati vreun principiu. Cu ce sa Incepeti,
- realitatea? .
sa devi;;ii~~bsolut in·
suportabiJa. Ca ~i cum un alcoolic se treze~te din betie ~i
vede realitatea sumbra ~i neplacuta din jurul sau. Sa
luam spre ilustrare exemplul tipic, cand, dupa 0 petrece·
re, dimineata e~ti malunur ~i trebuie sa tragi de tine ca
sa te duci la serviciu. Dupa sarbatori apar Intotdeauna la
locul de munca tot felul de probleme. Ca nu reu~e~ti sa
intri in ritrn, este de Inteles, dar ceva asemanator s e In·
tampla ~i cu partea tehnica. Conform statisticilor, lunea
se strica majoritatea automobilelor, computerelor ~i a
altor aearate. Ce se Intampla cu realitatea? _
" Realitatea aceasta este creata chiar de oameni ciind
_ =E~
statisticile lor se suprapun. in perioada de mahmureala
trebuie sa returnam pendulului "dobanda la Imprumut".
«and exista un deficit de eneri ie libera, modul nostru de
,&andire contine 0 doza mare de negativitale. Tocmai de
aceea apare 0 stare de nervozitate ~i lucrurile nu se leaga.
Oglinda reactioneaza corespunzator ~i realitatea se de·
formeaza. Daca acasa se strica aparatura casnica, la ser·
viciu, deformarea are efecte mai importante: se produc
.
accidente, se strica mecanismele, iar aparatura mai -
com·
110
/' .1_ . . 1 ~H
UYLttttL.};U1LYlCAO 'nt.q.~
MJrele cad in Cer 't'Yl.01Q~.
plexa, In special aparatele de precizie, functioneaza in-
stabil.
Este yorba despre faptul ca, atunci cand suntem
depresivi sau Intr-o stare modificata de luciditate, stratul
-nostru de lume este atras spre [ZOiiele tu bur' Ie spatiu-
lui variantelor. Realitatea pare sa se acopere cu un val.
t ircumstantele raman pe loc, condipile sunt cele de di-
e
nainte ~i totu~i, ceva in aer este foarte apasator chiar ~i
atunci cand vremea este foarte frumoasa. Daca In astfel
de zile nu ati fost atent la nuantele realitatii - faceti-o
acum. Yeti simti ca lumea inconjuratoare va prive~te cu
raceala, cu ostilitate. S-a schimbat calitatea stratului:
"treburile merg rau". Aceasta calitate - va u tul
este cea care influenteaza vizibil totul, inc1usiv aparatu-
ra.
s •. ~
zona tulbure sa
intre In realitatea noastra, fijbuie mai intaj sa ne riaicam
jivelul energetic - E8nd acesta va y a cum trebujfO
stai'ea de ifitare va inceta. ~i, binelnteles, sa facem ce
am spus mai sus - a ue pastram Curat stratu! 09Stm de:J
Ja
Acum, daca suferiti de depresie, trebuie mai Intai
sa corectati realitatea - sa scoateti stratul propriu de lu-
me din zona,tulbure ~i sa 11 aduceti in zona curata a spa,
liului variantelor. Cum sa faceti?
III
 Vadim Zeland
Exista 0 solutie simpla de tot, a~a cum sunt toate
ideile geniale. Cand plange copilul, ce faceti cu el ca sa
illin!~titi? ~a incercati sa il induplecati - nu tine. Trebu_
ie sa va plimbati cu el in brate, sa ii aratati ca aveti griJ'a
_ _ • ~ A '
- -
de el, ca sunteti alaturi de el, ca ii dati atenpe.
~ - . A - -- • •• - •
Chiar daca
multi dintre noi aratam ca ni~te oameni serio~i, sobri
~.a.m.d., in esenta ramanem toti ni~te copii. "Dati-va In
leagan", adica faceti ce va place cel mai mult. Pentru
corectarea realitlitii, luati-va 0 pauza ~i odihniti-va lara
sa va mai giinditi la acele probleme. "Ma duc sa rna
plimb impreuna __ cu lumea mea". Merita,
w deoarece trebu-•
ie sa~a c.uratatLstratul de. lume - ~eLdeRind multe lu-
~ Cumparati-va duIciurile preferate: "Mananca, rna-
- nanca pui~or, ca sa te faci bine". Rezervati-va pentm
dumneavoastra intreaga zi, faceti-va toate placerile.
A~ezati-va frumos in pat: "Dormi, pui~or, lumea ta are
g'rija de toate".
A~a este. ziua urm . oar~, C!.1I¢.a nu:vlUeneviti i
~..............
espectatl prmcipiile oglinziV, ve i simti cum realitatea
incolljuratoare Incepe sit ca~te Iluanti!'lna' tiliini.le, ma~
\9 I1 aC..\lte §!ratul iese din zona tulbure.
Daca aveti spirit de observatie, Yeti fi uimit sa ve-
deti ca toate acestea sunt reale. Lumea materiala, care
piina atunci vi se Dliruse ca sta De loc, Incepe acum sa se
• ta principiile oglinzii, va vtlti Intlilni cu un fenomen stu-
,transforme chiar sub ochii Qumneavoastra. i trnosfera
1jlliLSaIDiIIlj
~ -
incepe sa se-risipeasca,:.3 ceasurile care:::::::
se
112
Merele cad in Cer
<2L'risera Inc.eo iarlisi sa ticaifu, oamenii InceR sa se uite
cu.mai muM simRatie la dunmeavoastra. Aceasta gigan-
e=:
tidl oglinda duala functioneaza uluitor. Realitatea se
mi~ca insesizabilln spatiul variantelor - ca minutaml de
la ceas, dar se mi~ca!
a se ro ce renovarea cosmetica" a realitli ii
Dar asta nu este nici pe departe totu\. NJ!J!JI vrea ca ea
.sa fie 0 reparatie capitala? Amintiti-va cum era In tine-
,rete - toate culorile vi se plireau vii, totul era 0 sarbatoa-
fe, viata era frumoasa Si plina de sperante. Va sim!~i
pine. Bine, pentm ca stratul propriu de lume, ca i tru ul
dymneavoastra, era curat §i proaspat. Lumea avea g!ij!'
de dunmeavoastraj este drept ca nu prea aRrecia!i acest
lucm,.dar nici nu aveati cine §~ preten1ii. Odata cu
trecerea timpului, pretentiile si negativismul din modul
de gandire s-au inrnultit. Ca urmare, nuantele stratului
s-au Intunecat §i viata a intrat In acea perioada cand se
spune: "Ehe, alta data... !"
Acest efect a fost descris ca c im e enera II
In primul volum dedicat Transurfing-ului. Timpul zboa-
fa si totul parca a fost ieri, dar si demult de tot. Nelndu-
olecata si ireversibila, viirsta isi ia dreptul ei. Sperantele
IlIWatranesc. lumea se ofileste. Nu cumva petrecerea se
w roprie de sfiir§it?
Nu, totuLeste. reversil:iiL' vechile culori, ineditul
senzatiilor i entuz~asmul sperantelor.CDaca yeti respec;
pefiartn ~ratul dum~qsia:jiQume ill fa ili@w
113
 Vadim Zeland
@ sta erospetjme... Dadi veti reu~i sa corectati, in ceea ee
va prive~te, efeetul schimbului de generatii, veti simti pe
deplin ce inseamna sa €g~~§f£f
Corecfia og~
li~
nz!!::.!h
:!.
· _ __
_ Din toate timpurile, omul a creat tot felul de mo-
dele posibile pentru realitatea controlabila, incepand cu
desenele rupestre ~i terminand cu cele mai complexe
~mlec,aniisnle ~i aparate. Toate aceste modele au ceva in
!;-80Imum - ele se supun intentiei interioare a omului.
fiind un produs al ratiunii, ac-
.tr-acolo rna . Dmul poate sa supuna
doar acea parte a realitatii, pe care el a Iacut-o sa fie un
atrlbut al j~culci Sau. e exemplu, poti sa schimbi di-
rectia de curs pe 0 portiune a unui rau ~i sa obtii energie
electrica. Dar, in ansamblu, raul va ramiine in continua-
re 0 parte independenta a unei realitati incontrolabile.
Poti sa ume~ti din loc un catar prin intentie interi-
oara, actioniind direct asupra lui. Dar, ca sa 11 convingi
~ .. _ .wi
sa faca ce nu vrea, este imposibil. Realitatea indepen-
denta se supune numai intentiei exterioare care se na§te
din unitatea dintre suflet §l ratlunei
114
Merele cad in Cer
Avern oua OSI I Ita I e a contro a realitate \
gima" sa trans orm m 0 lecte e III umea Illcolllura-
toare in atribute 5i atunci se vor supune intentiei interi-
INe. fA doua - sa folosim intentia exterioara si sa traim
in comuniune cu natura. Acestea sunt, in principiu, cele
•doua cai opuse, de evolutie a civilizatiei.
Societatea noastra evolueaza pe prima cale - ~
mai putin eficienta $i, in acela§i timp, mai pagubitoare
Dentru planeta §i pentru omul insusi. Nu este posibil sa
imblanz<\~!ijJ.1treaga _natura, de aceea Ol!1ul se afla intr-o
permanenta lup!iicu mediul inconjurator~ Ba 11 polueaz~,
ba se apuca sa 11 ocroteasca - in general, tutut.:s~ce
chqlb_si':Dg1:u;q:n:i:ncipio: tlmtll:;;incearc~folllX:
ta l •• I ,!,.,atrihute::prop .. ~ le-suborciomr..intentiei
d!rteli~ID' .
Remitatea;.:neimblanzita exista independent ~i se"
comport- 'ca oglind- in care se reflecta atitudine
1Il0astrai atA:-de"1I1ediui inconjuraton Aceasta oglinda nu
este, insa, una obi~nuita.
,Sa presupunem ca avem nevoie ca imaginea re-
flectata in oglinda lumii sa se intoarca spre dreapta. Da-
ea ac!ionam conform intentiei interioare, vom incerca sa
intoarcem chiar imaginea. Ca urmare, se creeaza un po-
tential excedentar ~i fortele de egalizare rotesc imaginea
in cealaltii parte. Lumea nu se supune deoarece oglinda
s-a strambat.
.oglinda lumii se deformeaza prin polarizare. Dupa
cum ~titi, polarizarea apare din doua motive. lPifmul
115
 Vadim Ze/and
aza
,Pm ara. t:
De exemplu: "Eu SUnt
,;.."jjl ~"-
bun pentru ca tu e~ti rau" sau "Tu e~ti bun daca recu_
.n~o~ti ell. eu sunt ~i mai bun".
;:rA-J::d
_
: :",o~i;le;a;;;;m;o~tt=lv~d=e;:;a;;p~ar;i~ti;;;e..y
-Jl
. aJJ<2.larizari~ p,£.~te
definit ca s an ere a u Daca incerci sa tuJi,-
te~ti imaginea prin voin!a ta interioara, nu se intam21ii
~'-fj nimic. Te gande~ti ell. mai trebuie sa presezi §i continui,
cu 0 ravna rosteasca sa tii la ideea tao
Fortele de egalizare elimina polarizarea prin lupta
dintre contrarii. in final, rezuItatul este acelil§i - exact
-.
invers dedit directia intentiei interioare.
.l!liffila poale 1 corectata daca se el imin polari-
zarea.. Este simplu de tot - se face ca la eehilibrarea rotii
de la bicicJetii. Deformarea apare acolo unde spiteie sunt
prea intinse. Daca lumea nu te asculta i iti face in ciu-
da", trebuie sa inteiegi de unde vine polarizarea §i sa
sHibe§ti 2,:tenpalul respeetiv.
Ca sa pricepem cum se face acest lucru, ne vor
ajuta eopiii Indigo, deoarece ei sunt foarte sensibili la
potentialele excedentare. Ce ii deosebe~te pe ace~ti cop ii,
sunt urmatoarele caracteristici: capacitatea de a intelege,
tendin\a de independenta, intuitia, individualitatea.
Acestea apar ca reaclie la incercl'irile celor din jur de a-i
inghesui in cadrul unei sfructuri sociale anchilozate.
Oriee celula a structurii, incJusiv familia, tind~ sa
ordoneze comportamentul copiilor, sa ii puna sub con-
trol. Intr-o oa~ecare masura, acest lucru este cu adevarat
116
Mere/e cad in Cer
necesar. Dar nu intr-o masura atat de mare, incat copilul
sa fie transformat intr-un atribut al jocului structurii in
care domina regula: ,,0 sa faci cum vreau eu".
Evident, ell. 0 astfel de abordare primitiva creeaza
polarizare. Ca rezuItat, copiii devin incontrolabili. pre-
cum frunzele in biitaia viintului fortelor de egalizare.
Adultii, obtuzi ~i nemultumiti, fae, ca de obicei, tot ce
~tiu ei. - adica strang ~urubul disciplinar. lar, ca raspuns,
copiii depa~esc ~i mai mult limitele sau inc!1Jca consem-
nul ~i devin ni~te atribute - eiemente ale s!r\Jcturii pen-
tru care, in viata, "totul este corect, dar nimic nu este
bun".
Desigur, nimeni nu ~i-ar dori ca pruncul sau sa de-
vina un proscris. Dar nici sa fie un simplu ~urubel nu es-
te ceva de invidiat. Multi recunosc ell. in viata lor "totul
a fost corect, dar nimic nu a fost bun" sau ca "nimic nu
a fost bine ~i ell. totul a fost gre~it" . Orice pl'irinte yrea ca
pentru copilul sau totul sa fie aItfel si de aceea napasa"
si mai mult Be polarizare. baziindu-se De ignoranla copi-
ilor. intreaga sa intentie interioara de educator-badaran
-;;;-duce la 0 singura formula idioata: "hi vreau binele
din rasputeri (din toate puterile meie idioate) §i de aceea
vei face cum vreau eu".
Printre altele, toate problemele de educatie s-ar
pute~ rezplva in mod eficient daca soar !,enunta la aceas-
ta intentie interioara marginita ~i daca adultii ar m~dita
asupra motiveior care au provocat deformarea oglinzii.
Trebuie stabilit in primul rand unde se atM. polii
117
 Vadim Zeland
opu~i ai polariziirii. Dad! pe 0 parte spiteIe roW SUnt
prea stranse, pe cealalta parte a ei, ele trebuie slabite.
Tendinta de ~ndependentii a copiilor Indigo inseamnii
"slabirea spitelor". De ce sunt prea stranse in partea
opusa? Pentru ca cei din jur preseaza, vrand sa ii supuna
pe COpll.
Reiese ca grdineaanaste 0 §i mai I11lIre dezo-rdine.
Ce se intiimpla daca se §!range si mai tare surubul? CeYt
se poate rupe.
- disconfort simte ~i sufietul ciind este strans in chingile
s!e etar ca en!ru a reduce ofiiiizarea trebuie
s iibl e spi(ele<:i1fe au (Os! iff!iflse prei:rtare. Cum se fa-
ce acest lucru? {OFZlinea !PebTiie "diliiii!ii" GU 0 aoza oa-
t recare de 7lezoraine rezonaoila.1Modalitati sunt destule:
sa sara in pat, sa se bata cu peme, sa tipe sau sa scoata
sunete nearticulate, sa se impinga, sa mearga in patru
labs ~i, in fine, sa faca tot felul de trasnai.
In general, cu cat face mai multe nazbatii "rezona-
bile", cu atat copilul este mai ascultator. Ar trebui sa in-
telegeti care este cauza acestui paradox.
Ordinea poate fi "distrusa" la fel de bine ~i prin
I;lmor englezesc, atunci ciind seriozitatea frizeaza imbe-
cilitatea. In general vorbind, plictisul, ca ~i veselia, sunt
stari sufiete~ti. Am spus deja ca plictis ca atare nu exista,
deciit daca existii 0 nevoie permanentii de a tine sub con-
trol realitatea. Aceasta nevoie este 0 caracteristica inse-
parabila a sufietului.
Dar de ce are nevoie sufietul de veselie? Pentru ca
e bine cand e veselie. :;Ii de ce este bine? Pai, pentru ca
118
Merele cad in eer
UJIlorul gi veselia redyc r adul de imoortanta. \Realitatea ,
~u pOl te fi controlatii daca exista potenlja e exreoentarO
..
:.are §Ioclieazfi energia jnterltiona13 si l1efgttneazA ggljn-
da lumii.
-- Daca il apleci pe un om ~i il legi in aceastii pozitie,
se va simti oare corpul sau confortabil? Exact acela~i
unor potentiale excedentare, care exista permanent, in-
tr-o masura sau alta. . . . '-
ot " 1e
~ Can estl vesel, t,e e~en~lOnezl $1.s~fi:tu se e. I e-
e a. De aceea este bme sa fil vesel - I I da senzaha de
*"
~onfQrt sufletese si aeeMta senzatie este la fel ~ Ieala
ea orieare alta senzatie fizica.
n pnnClplU, corectta og mZll se poa e ace lOS
rara umor. Daca nu sunteti 0 persoana veselii din fire ~i
nu sunteti dispus la tot soiul de ~trengarii, atunei trebuie
doar sa va ganditi unde ati putea sa mai apasati pe buto-
nul de comanda.
Obligatjyjtatea. atunci cand este inevitabila, Roate
.t! atenuata prin liberul arbitru: ~,e ~x:m~lu.: ".Sa. speli
vaseIe sau sa te duci la magazm? Pana Sl dlsclOhna se
transforma intr-o libera manifestare a vointei, daea ea
este bazata, Dr; 9 DSGesitate constientizata.
R aca adultul decide ea "nu ai voie si gata" si mai
aduee si argumentul "de-aia". atunci el nu ooate fi nurnit
adult. ci este un cODil prost inzestrat eu puter; . Nu ar fi
mai bine sa discute cu copilul de la egal la egal dupa
119
 Vadim Zeland
yrinciI?i1!1 "ce-ar fi siL ::" "_
~
onstran erea e onn a_ I e 3ce
zu tatu este contrar. entru a evita polarizarea. trebuie
revazuta propria politica si trebuie trecut de la
- = demon-
,
stratia de forta la cucerirea respectului, adica in loc..4s
ii'utoritate - relatii de Incredere.
In loc sa iI obligi pe copil, mai bine sa faci In a~a
fel Incat el sa vrea sa faca ce i se cere. Pentru aceasta
.trebuie doar sa va giinditi cum ali putea sa faceti ca, In
loc sa 11 constrangeti, el simtindu-se impovarat, sa 11 fa-
I"ceti sa se simta important. ea i cre terea ro-
~n~'~el~'~i~
m ~o~rt~a~n~e~'~li~m
~o~ti~v~ea~z~a~~e=t=ot~i~o~a~m~e~n~i~i~l~m~a~l~a. .s• •
pe copii. Pentru a comunica cu COPI ul, cel mai bine se I
),potrivesc principii Ie Freiling-ului, despre care am vorbi;..,
In volumul3 din " Transurfing-ul realitatii".
intuilia este 0 alta calitate pe care ar trebui sa 0
dezvoltati. La copiii Indigo este mai dezvoltat lobul
drept al creierului. Sistemul nostru de educatie folose~te
abordarea "Iob stang" care nu are nici pe departe scopul
de a Ie dezvolta capacitalile ~i deprinderile. Sistemul Ii
obliga pe copii sa fnvele lectiile ~i sa raspunda punctual.
!ntentia nu este de a capata cuno~tinte, ci de a raspunde
corect.
La acest mod de abordare functioneazli In primul
rand lobul stang ~i 0 mai face ~i In regim pasiv. n-
120
Merele cad in Ger
siv, pentru un timp oarecare, iar apoi se uita. Ca marfa
dintr-un depozit care, la un moment dat, nu mai poate fi
folosita.
Situapa din Invatlimant poate fi schimbata foarte
u~or. Este necesara doar schimbarea direqiei intentiei.
In nrimyl rand trebuie sa schimbati radical metodologia
de Invatare: r S iCbsa.faci ceva prae"
-
1ic. ~i atunci creierul va functiona cum trebuie - ca un
creator ~i nu ca un spatiu de depozitare.
In al doilea riind. sa se schimbe scopul: nu sa ras-
pumi, ci sa-i fntrebi si pe al(i~ Da, chiar a~a. Exista
~coli speciale unde copiii se Invatli unii pe altii la pro-
priu, adica joaca alternativ rolul de elev ~i de profesor.
Cei care Invala In aceste ~coli I~i Ins~esc stralucit ~i In
timp record programeJe complexe. ~i toate acestea gato-
rita faptului ca intenpa a devenit activa
Trebuie sa spun ~i ca astfel de ~coli pot fi numara-
te pe degete ~i ca se intra foarte greu In ele. Acum se
pune Intrebarea: de ce nu se introduce peste tot aceasta
metoda Inaintata care si-a demonstrat suta la suta efi-
cienla?
c n e te avanta'
nu are nevoie de talente, de personalitati exceptionale,-
entru struclura ea
de individllalitati marcante, ci de element care Sa lucre?
ze..con fiincios. Asa ca totul este In ordine - sistemul de
Invatamiint este perfectiunea Intruchipata! EI pregate~te
elemente con~tiincioase ~i 0 face exact a~a cum impune
structura - lumea pendulilor.
121
 Vadim Zeland
Dar, ca de obicei, copacii pot sa creasca ~i pe pia-
tra, iar din chingile unei dezordini generale pot sa ta~­
neasca uneori genii. Daca nu vreti ca pruncul dumnea-
voastra sa fie 0 astfel de stralucita exceptie, trageti in el
cu toate tunurile sistemului. Dar daca ii doriti cu adeva-
rat binele, cand stati de yorba cu el fi i atent in erma-
nenla a mve u de polarizare care deformeaza oglinda *i
II face pe copil incontrolabi!.
Cop iii Indigo (care, in zilele noastre, sunt majori-
tari) au calitati exceptionale ~i cea mai importantii dintre
ele este __ _ . intr-o lume a pendulilor, este
foarte greu pentru copii sa i~i pastreze aceasta calitate.
De aceea sa tineti minte mereu ,rswuliL de bazli a l/1m;
lSUI: ~n -ului: ,lFii tu insy{j s j lqsit-l ee celiikilt sa lie a -
e .
Dar nici nu trebuie sa slabiti spitele de tot. In toate
trebuie sa existe 0 masura. Cum poate fi gasita aceasta
cale de aur?
Trebuie sa urmariti. sa intelegeti si sa utilizali
g rinciPTul de corectie a oglinzii §i nu sa perseverati or-
Merele cad in Cer
Suveranul realitiitii
,
Pana acum am vorbit despre cum sa va transfor-
mati viata intr-un vis con~tientizat, iar stratul propriu de
lume - intr-un colti~or placut. erincipiile oglinzii au 0
influenta sesizabila. dar in acelasi timp slaba asupra rea-
•litiilii. ~cum Yeti face cuno~tinta cu unele m~tode mai ;;::
plltemice. F.
Principalul instrument al Transurfing-ului est ~
- • JIIII( ~
slide-ul-sco adica vizualizarea tabloului in care sco ~
va fi fost deja realizat. Nu voi repeta ce am spus in deta- rg
ifu in pnmul volum~Va voi reaminti principalele mo- _ ~
mente.
Nu trebuie sa va uitati din exterior la slide, ca la
un film. Trebuie sa va aflati in interiorul evenimentelor
De care Ie imaginati: ce yeti face ciind scopul va fi fost
realizatj ce simtiti. cum va simtiti, ce se afla in jur, ~
intampla. Aflandu-va in centrul slide-ului, imagjnati-va

-
beste. Sta in puterile dumneavoastra sa va ajutati copiii
sa devina personalitiiti de seama~ Cat despre structura -
vor ~ti ei singuri cum sa se incadreze.
,
ca aveti totu!. Nu este yorba despre 0 tehnica, . desp're
ni~te reguli stricte. Faceti a~a cum simtiti. PrincipiuJ este
unul singur: fVJJijlijji InJiita 01;' mzii'lumii si va (orma(i
G
[in ganil acea- imagine pe care all vrea sa a oblmep'in;
rea I a . .... .. _ _ _ .. ~ "tit'! . ... ' - 0
.lzae-ul scoR determinii :v:eJ:torul cursuluLv.ariante-
'"
J or.. Daca II rulati sistematicJn.giind,. cursul evenimente-
lor si al imprejuriirilOL.vaJi directionat sRre scoP.. La in~

122 123

ceput, nu este obligatoriu sa aveti un plan c\ar ~i sa ~titi
cum poate fi el realizat. Nici la mijloacele de realizare
nu trebuie sa va ganditi. Ciind va veni vremea, se vor
deschide u~ile necesare - cai ~i posibilitati concrete - ~i
Ie yeti vedea.. u trebuie sa va ,i'[1£u"n§li conditii rigid~
e entru realizarea scopului. ! reaba dumneavoastra est~
'sa'vii concentra 'i asu ra rezultatului mal.
In afara de illl!-ul-sC(f mai exista ~i vizua1izarea
rit"~:szi1Uil despre care am vorbit in primul volum. ~
va aflati pe calea realizarii scopului, adica atunci ciind
deja §titi cum trebuie sa procedati pentru a-I realiza si
cum s3 faceti tot ce este necesar in lumea material a:
'!!' -
procesul poate fi accelerat prin vizualizarea lui. Princi-
piul este urmatorul: to u l mi reuse[te (oar e bine, tiZNe
;pre {[e ((yare mlli 15in"e decal ierij fiar maine vaJ f fl Illlii
Nne datit ast - '. Mai puteti sa va spuneti ca ceea ce fa-
ceti acum este ca 0 vasla pentru cursul yariantelor. Dar
.
importanta ramiine directia de curgere a variantelor. Da-
-
ca pastrati in Biind slide-ul-scop, imprejurarile vor lucra
----
pentru realizarea scopului, chiar dacA vi se pare ca nu
este Ma.
Slide-ul iI puteti rula ciind doriti si cat doriti. ~
J este obligatoriu sa 0 faceti macar 0 jumatate de ora pe zj,
daca jntentionati cu adevarat sa va atingeti scopul. ~
tru a amplifica efectul, vizualizarii, exista mai multe cai
concrete.
sector din spa-
~~~~
tiul maiterillliz!:aza
124
Merele cad in Cer
cand prin corpul uman, este modulata de gand ~i trans-
formata in energie de intentie. Cu cat este mai mare pu-
terea de emisie, cu aliit efectul este mai mare. Puterea
poate fi marita daca va concentrati atentia pe fluxurile
energetice. Pentru aceasta, imaginati-va ca din centrul
corpului, undeva, la nivelul abdomenului sau plexului
solar, ies ni~te sageti cu sens opus, lungi de jumatate de
metru. Rasuciti-Ie simultan in gand, astfel incat prima sa
duca in sus, iar ultima - in jos. Aceasta "rasucire a che-
.ll: activeaza flllxul ascendent ~i pe cel descendent. Ima-
ginati-va, rara sa faceti efort, ca ele curg de-a lungul co-
loanei vertebrale in directH opuse - una spre cer, cealal-
tii- spre pamiint. F1ira sa fili concentrat in totalitate asupra
fluxurilor, pomiti slide-ul $i rulati-I cum va place. Cel
•
mai bine este sa faceti acest lucru in timp ce va plimbati
~i unde nu este muM lume;,. . ~_ _ _
prmiitoarea..cal!:, este {fame-ul. Ganditi-va ce v-ar
,alacea sa facetj capd scopul va h fost atins, aceasta fiind
o parte inseparabila a slide-ului-scop, un atribut obliga-
toriu. Sii zicem ca stati in balansoar in fata ciiminului, ca
•va aflati la carma propriului iaht, ca plantati trandafiri in
propria griidina, ca strangeti mana partenerului dupa ce
ali incheiat cu succes 0 afacere - orice fragment caracte-
ristic aIslide-ului. Rulati in gand de mai multe ori acest
tablou.
seniatiile aferente. ~~~~~~~~
tate, ,numiti-I oricum. Acum
125
 Vadim Zeland
in memorie pentru 0 clipa, ca ~i cand ali aprinde un bee.
Faceti-o cand gasiti de cuviintii, dar rara sa faceti vreun
efort. Frame-ul este ~i el un firicel care va leaga de sec-
torul de referinta din spatiul variantelor.
Formati-va in gand frame-ul
sau doar un ~ffii~p~e~c~a~r~e I-ati dori materializat in reali-
tate. Imediat dupa aceasta, imaginati-va ca de la dum-
neavoastra pome~te 0 sfera care se impra~tie impetuos
in toate directiile, de parca inveli~ul dumneavoastra
energetic ar exploda. Unda de ~oc se propaga pana unde
va puteti imagina. Puteti sa faceti acest lucru de mai
multe ori, pana va plictisiti. Ce se in!ampla in cazul
acesta? Va creati 0 forma mental a pe care 0 trimiteti in
lumea ce ~a in;;)njoara. Sa nu aveti indoieli gandul=
dumneavoastra nu va disparea filra sa aiM urmari. Tre-
buie doar sa aveti in vedere ca oglinda lucreaza Cll intar-
,2 Iere.
, Inca 0 cale: re-
u~it niciodata sa ~,~;¥t;u energetic ~1 aceea
nu puteti sa sesizati cum se dilata el supunandu-se ima-
ginatiei. Explicatia este ca actionati prin intentia interi-
oara. lar acum imaginati-va ca in jurul dumneavoastra
se afla 0 sfera care nu va apartine. Imaginati-va ca ea va
trage sp;e si-;;;. Simti!i ci cev~di;;fara dumneav~i!..
ince~ca -sa va intinda c.2rpul. Undeva, pe -2~a .5k
____... ~inci-~ase metri, ~e afla un front nev1izut. Incercati u Of
sa il intindeti ~i sa il strangeti - el va opune rezistenta.
126
Merele cad in Cer c.-C.
lata, acum ati simtit mai clar sfera. Aceasta este
granita care va leaga de lumea exterioara. Ce este in in-
teriorul sferei va apartine, iar ce es!e in afara ei nu v~ ~
mai apartine. Dar sfera va apartine totodata in masura in ~,
g'
care simtiti ca va trage spre ea. lntentia s-a inversat: ori-
ginea activa nu se mai afla acum in interiorul dumne;:- pc
voastra, ci in afara.
Similar, daca Yeti incerca sa actionati asupra unor
obiecte prin intentia interioara - de exemplu, sa mi~cati
prin vointa un creion - nu yeti reu~i. Incercati sa va
imaginati ca creionul va trage pe dumneavoastra prin
ni~te fire nevazute. A~a yeti putea sa it mi~cati . Tot a~a,
daca vreti sa va luati zborul, nu yeti reu~i. Imaginati-va
invers - ca lumea inconjuratoare va ridiea in aero S-ar
putea sa va iasa cat de cat ceva, daca yeti reu~i sa orien-
tati spre exterior intentia interioara. Ideea este sa depa-
siti acea limita unde vointa dumneavoastra llobliga lu-
, sa i se supuna".
mea •
_ Nl!..este_deloc simp!!!. Dar ps nt[u scgp_urile noastre,
nici nu e~te _QQ!igatoriu. Este absolut suficient ca macar
sa simtiti ca invelisul exterior exista. Prindeti aceasta
senzatie, concentrati-va cat de cat asupra ei si incepeti
sa rulati slide-ul. Sfera va fi un fel de antena pentru
transmiterea energiei mentale.
Calea cea mai obi~nuita este -ijii£i~i~~~'
Straduiti-va sa aduceti la acela~i numitor gandurile ce va
tree prin cap ~i scopul pe care vi I-ati propus. Faeeti un
mic lant logic cu fiecare fragment al slide-ului de refe-
127
 Vadim Zeland
rinta. Amintiti-va din cand in cand la ce aspirati in ulti-
ma instanta. ndiferent Ia ce vlLgari.lli.ti, cu ce va ocupa\hl
atentil! sa fie concentratii pe scoRI Slide-ul sa fie un fel
oe vinietii de fond - fiecare eveniment, fiecare bloc de
infortnatii trebuie sa Ie percepeti in context. ~i aturu::Lva
Yeti forma in modul cel mai eficient stratul ropriu de
lume, iar intentia va deveni realitate.
Ambian~ /?,oate fi pusa si ea i!l concordantii cu cl\-
e~ ce sperati e la sc0R. Sa zicem ca va plimbati prin
parc ~i rulati prin gand slide-ul in care lucrati in griidina
din fata casei. Uitap-va la iarba ~i la copacii din jur prin
prisma acestui slide. Veti simti cum tabloul se transfor-
rna - decorul capatii noi nuante. S-ar putea sa aveti sen-
zatia ca virtual chiar va aflati in gradina dumneavoastra.
Acest efect apare ca urmare a suprapunerii slide-ului
peste atmosfera din jur. 0 parte din atentie este fixata pe
acel sector din spatiul variantelor unde se afla viitoarea
dumneavoastra griidina, in timp ce ochii viid realitatea
materiala. Are loc un fel de convertire a realitii.lii( curen-
te intr-un sector al ssopului pe care il ugnariti. In astfel
de momente, procesul de materializare a formei de gan-
dire se desIa~oara mult mai intens.
Aduceti-va aminte cum in copiliirie, cand totul era
u~or ~i va simteati confortabil, lumea avea grija de
durnneavoastra. Atunci nu va dadeap seama, pur ~i sim-
plu va era bine. ~~erea;aniloi+4i<incepat
d:'.facefi>nazut:i~t:sitti.~ nemultumit. l!)elaC~
~!Ji\rtab;de dumneavnastIb eu ce era asociata acea
128
Merele cad in Cer
senzatie de lini~te ~i confort din copiliirie? lata, aceasta
a*,ciere poate deveni cheia penlm compunerea decoru-
lui in care va simtiti confortabil ~i in siguranta. Amin-
titi-va din cand iIU :a!1d de atmosfera aceea placuta ~i
lipsita de griji ~i, treptat, lumea dumneavoastra va de-
veni prietenoasa ~i comoda.
In fine, 11ltjrna
gowode:
penlm 0 v lL'U'UILL<U
ceti acest lucru. Atunci sand rulati in mime ylidg-HI de
. eferin!a iar aceS! lucru nu va face placere si trebuie sa
. I eXGed solar U nnarea este·
upresatJ." aRam 1m Dotsnna
ca Cgwle de ega!jzare anihileaza toata munca dumnea-
voastrA. In acest caz, este mult mai bine sa renuntati la
aceasta obligatie apasatoare ~i sa lasap totul in grija
propriei lumi. Liisati-va pe mana ei ~i rugati-o sa aibil.
grija ca alegerea pe care ati Iacut-o sa se realizeze.
Spuneti-va a~a: (fJffi[l se va aran{a Tifrii ca eu sa
~ un!iindu-va aceasta intentie, lumea dumneavoas-
ITa va primi programul conform caruia evenimentele se
vor desilisura spontan. asrfel incat sa va apropie de scop.
Aceastainseamna ca slabiti priza si ca permiteti ints:nli-
!1i exterioare sa realizeze scopul. Acum va puteti relaxa
~i puteti sa va permiteti in acelasi timp sa va bucurati de
slide-ul de referinta. ,Nu mai sunteti obligat sa lucrati la
el - 0 face lumea dumneavoastra. Lasati-va in seama ei,
nu uitati ca din cand in cand sa ii aduceti aminte ce a~­
teptati de la ea. ~i, desigur, nu plutiti in nori, ci faceti in
129
 Vadim Zeland
plan fizic tot ce trebuie pentru realizarea scopului.
~ Indiferenrpe ce cale Yeti merKej sa avemmereu '
\:l minte ca nlJ:va exprimati:o-mgliminle, c~tentia fermji
o iSLC!.scopul reprezinta finalul iminen . Daca nu puteti sa
spuneti "eu am", macar sa spuneti "ma pregatesc sa am".
Pentrn ea sA jOlentionat j ell adeyarat sA prjmjtj ce aLi
comandat, trebuie sa faceti ceva concret, care sa confir-
me ea iptentia este seQoasa. De exemplu, daea doriti sa
va treziti dimineata la 0 anumitli ora, s-ar putea sa nu
reu~iti. Dar daea ati pus ceasul sa sune, este cel mai
probabil ca va veti trezi ehiar eu cateva minute inaint~ ~
~
Ideea este Faceti-o de fiecare
d~ta cand "batet! sau "va scuipati in san".
Toate semnele populare, care presupun executarea u!!ui
ritual, se bazeaza pe acest principiu. De exemplu, pentru
a avea noroc oamenii recurgeau in vechimeJ a ajutorul
trifoiului; se credea ca el te aplira de rele.
Aici nu este yorba despre faptul ca lin anume 0-
biect are proprietati exceptionale ~i de aceea poate . . . fi
~.
purtat ca un talisman. Forta magica a obiectelor consta"
in atitudinea omului fata de ele. Daca el are credinta ca
un talisman sau un ritual pot sa aiM 0 putere magicar el
La fel puteti ~i dtim7
de "cui" in care sa 'V~a
atamati intentia. Dar, cum se spune, . a st a< eS ~~
€lUtIiftOti. Nu este obligatoriu sa inven tati un ritual, dar
este obligatoriu sa intreprindeti ceva concret care sa ara-
te ca sunteti hotlirat. De exemplu, daca doriti sa aveti
130
Merele cad in Cer
propria casa, faceti in a~a fel de parcli urmeaza sa va
mutati: cautati anunturi ~i cataloage, mergeti la magazin
~i alegeti-va mobila ~i aparatura casnica, interesati-v
chiar acum de toate acestea. f ixarea intenfiel este un
mijloc foarte eficient.
Marea varietate a procedeelor pentru eficientizarea
slide-clui ~u in~ea~a ca un; le dintre ele sunt mai bune~~.:t:i~
iar unele mai putin bune. Puteti sa alegeti mai multe sau
unul singur. Criteriul de alegere este urmatorul: " de';
re erai entru dumneavoastrii ersona1 acela care vii ...-":.-
.mace eel mai mull si eare vi se pare eii ar Ii eel maL en-
elent.
Cind treceti la punerea lor 10 practic3, eyjtatj ex-
tremele, adica nici urea multa ravna. dar njci jndolentli.
Unele metodologii recomandli ca vizualizarea sa fie la-
cuta cu toata energia si cu pasiune; altele propun sa fie
formulata ideea si apoi lasatli in voia ei - nici macar sa
nu va mai amintiti de ea, ca sa nu impiedicati realizarea
comenzii. Dupa cum deduceti, solu\ia optima este calea
de mijloc. $i, ca sa nu va framantati mintea sa 0 gasiti,
luati-va ca regula urmatorul principiu: cum iese a a i
r ute sa fie.
Va puteti elabora singur propri~_ metodologie, pe
care sa 0 folositi cu succes. p_Qrtant este ca sufletul ~i
ra iunea sa' cada de acord ca p'rocedap bine. Formati-va
propria realitate, ca imaginea din oglinda. Cum sa stati
in fata oglinzii - dumneavoastra decideti. e reap-va pro-
priul strat de lume cum va este mai comod. Ce inteleg
131
 Vadim Zeland
eu prin asta?
eand facep"Vizualizare sa nu simpp un discQ.Q:
fefrt sufletes€. Intentia exterioara apare numai atunci·
cand ~xiSta unitatea dintre suflet ~i rapune. Unitatea
aceasta nu goate fi realizata daca va impuneti sa faceti
un lucm care este necesar. Nu veti realiza nimic, doar
veti pierde timpul degeaba.
Vizualizarea slide-ului de referinta trebuie sa 0 fa-
ceti cum va este mai comod, mai p lacut, mai confortabil,
dar cu 0 singura conditie: nu priviti slide-ul din afara, ca
§i cum v- ati uita la un film, ci traiti in interioml lui ma-
car virtual. Imaginati-va eli sunter inauntru, nu in afara.
Restul 11 ute i face cum va lace.
Ce nu trebuie sa face i este u ave 1 rea mu
e-
"ts.
ravna Ci doar din cand in cand, in mod regulat. gi\ndi-
!i-va cu placere la scooul dumneavoastra, ca si ciind el
~ ar fi fost deja realizat. Va place sa va gandit.! la toate
~ consecintele posibile in caz de reu~ita, nu-i a~? ~n
~ dindu"v.a:la: ce.v'a;placut. vii si miseaticneabatutspre.scop!
~ Si daca ~ti!i ca va mi~cati, va face placere. Si!. fiti con-
,t vins ca daca reu~iti sa ,,lnchideti cercul bucuriei", sco-
::J. oul va fi cu sigmanta realizat. _.
~i se pare
incredibil ca doar gandindu-va, va
J:utep crea propria realitate. Dar, va intreb: ati incercat
vreodata, macar 0 luna de zile, sa ya djrectjonati siste-
matic ganduril~ spre un anumjt scop? Mai degraba cred
ca nu. V-ati obi~nuit sa va lasati giindurile sa curga de la
132
Merele cad in Cer
sine. Ele se imprastie in spatiu intr-o masa diforma si de
Doar asteptiirile -rele,'"
aceea nu apar rezultate vizioile. c:==::
$& ::;
~ca lucrurile care va ingri joreaza si de aceea va gan-
o
diti tot timpulla
.. _
ele, doar acestea se implinesc.c::L
:zz:
Imaginati-va urmatoarea situatie stupida. Ati plan-
tat un mar ~i sperati la modul cel mai serios ca merele
vor ~i apiirea. Si cum acest lucru nu se intiimpla, ;;i
pierdeti rabdarea ~i plecati, pierzandu-va orice speranta.
Jar Taml ar ~ea sa va raspunda a~a: l1Asteapta. fir -ai tu
~" Acelasj lucm se intampla si cu scogul pe care yi
l-ati propus. tlu VaQnteti foopa reaJira'ea doy pentru ca
~i dorit 0 singura data.
-
Acestea sunt mijloacele de baza prin care puteti sa
actionati in mod activ asupra realitatii. Daca ele vor de-
veni 0 practica, veti avea de-a face cu un eveniment
ciudat. Sa zicem ca astazi v-ali ocopat destul de intens ~i
cu insufletire de vizualizare. Maine veti observa ca se
intampla ceva neobisnuit cu realitatea. De exemplu, pe
parcursul zilei, puteti sa va intalniti cu cateva persoane
care au 0 infiiti~are neobi~nuita - foarte inalte, imbraca-
te bizar ~i urate. Va poate atrage atenlia §i 0 stare de iri-
tare inexplicabila a oamenilor, cilre duce la conflicte ste-
rile. Sau se petreee eeva ciudat, ca un vis.
- A
Explicatia este urmatoarea. In starea obisnuita,
stratul dumneavoastra de lume se misca in spatiu oe di-
reelia de curgerea variantelor, adica in albia cu cele mai
mici consumuri de enersie. In sehil'I!b~
teW face ea albia sf §!£ [l'iilreseze Wsa mearga spte7
133
 Vadim Zeland
scoB Be _ ul. cel mai scud. Cand energia gandurilor
este directionata intr-o banda ingusta, ea va duce una
dintre realitati in zonele tranzitorii ale spatiului variante-
lor, care se afla mai departe de cursul normal ~i unde nu
totul este optim §i oportuu. Acestea sunt zonele de tran-
zit care se intiilnesc de regula in vis, dar care se reali-
~za rar in realitate, deoarece scenariul si decorurile lor
nu sunt fire§ti §i neeesita consumuri mari de energie.
Energia gandurilor aetioneaza eu fo a a asupra r~a­
litatii si ea se deformeaza preeum suprafata apel sub m-
fluenta unui factor perturbator. Cercurile apei nu va mi-
ra deloc. Dar aeum urmeaza sa vedeti eeya ee va Yll
ului - sgcuri ge realitat~. Aeeasta anom~l.ie nu este in-
tamplatoare §I nu inseanma ea starea de mtare a oame-
nilor in astfel de zile are vreo legatura cu furtunile mag-
~etiee §i ea doar uneori poti sa intalne~ti indivizi eu 0
infiiti§are bizara. 0 astfel de realitate, ie§ita din eomun,
poate sa ta§neasea in stratul dunmeavoastra de lum.e
eand aeesta treee prin zone tranzitorii. Cereurile apar
toemai dupa 0 praetieare intensa a vizualizlirii. Dad Ie
Yeti vedea, Yeti intelege. ESte..celllUllemoral5il.
A~adar, asupra realitatii se poate actiona eu 0 focta
mai mare sau mai mica, in funetie de telmiea folosita. In
principiu, pentru a ne transforma stratul nostru de lume
intr-un eolti~or plaeut, este sufieient p algamul., Dae~
o impreuna eu mijloaeele prezentate mal sus aetlOneaza 11
\J ' . -~
o
mult.
134
Merele cad in Cer
talnese doi eopila~i: pe unul lumea il duee in elirut, iar
eelalalt merge singur, de mana eu lumea sa. Primul spu-
ne eu mandrie, a~a cum fae eopiii:
Lumea mea are grija de mine!
Celalalt ii raspunde:
- lar eu rna due impreuna eu lumea mea dupa
juelirii!
Vedeti unde este diferenta?
Si ultimul lueru pe care vreau sa il spun. Am pri-
mit odata 0 serisoare de la 0 eititoare, in care ea formula
jdeea de baza a praetieii: "Nu rna prea descure eu tehni-
ea Transur/ing-ului, dar dURa ee mi-am schimbat atitu-
dinea fala de via\a, am simtit clar ea totul merge minu-
nat §i ea va fi §i mai bine. [ otul va fi a§a cum trebui~l'.
·in general, puteti sa uitati de toate telmicile, este
s~Qcient sa· raman~i cu senza(ia integra!a. lntegrarea -
intenfiei dupa formula ,e entru mine totu! este minunat
. totu! mer e a a cum trebuie", creeaza jmagjnea gene-
ralizata a suceesuluL care se si refleeta in realitate. A~a
ea tipetj in.mlina fraiele propriei realitati. Doar intentia
Woate limita posibilitatile.
.. ---
- ~---
---
135
 Vadim Zeland
Coordonarea viselor
De ciind ne na~tem, ne aflam intr-o anumita situa-
tie: m-am nascut in sara~ie ~i 0 sa scap cu greu din ea;
sunt nevoit sa rna multumesc cu ce pot; va trebui sa fac
ce mi-a fost dat. Aceasta situatie este hipnotizanta, te
acapareaza si intri sub stapiinirea visului in stare de ve-
ghe, care se si intamvla. Ciit timp visezi aceasta situatie,
ea se ~i confirma in oglinda lumii. Altfel, afliindu-te sub
imperiul propriei realitali. 0 si mentii. racii s1iracesc
o a ii se - 0 a esc.
Va amintiti ca in capitolul anterior am vorbit des-
pre iluzia oglinzii <!uale? Tocmai aceastli fugre a aten{i-
ei pe imaginea re(lectata transforma viala intr-un'vis in-
con§tient, in care impre jurlirile ne stapiinesc in totalitate.
Realitatea da buzna peste noi in timp ce urmarim vrajiti
si nelinistiti ce se petrece in oglinda. Exact a~a I).~ ~fy!l­
dam in filmul de pe ecran, numai ca, in viata, aceasta
afundare este mult mai adiinca. Suptem hjpnotizati de
imaginea reflectata - ea ne trage literalmente dupa ea in
cercul oglinzii. Cum putem sa ne transformam existenta
dintr-un vis incon~tient in unul con~tient, care sa poatii
fi tinut sub control?
Trebuie sa intelegem un lucru simplu: in aceastii
lume suntem..nai i este loglindq. Cit limn ne concen,
ham atentia asupraimaginii retkclate; m In inte
·mll. Tot ce se intiimplii acolo nu depinde de
136
Merele cad in eer
noi. Viata noastra seamana cu un joc pe calculator, in
care nu noi stabilim regulile. Desigur, ne este permis sa
incercam sa actionam asupra a ceea ce se intiimpla acolo.
Dar nu putem sa facem ceea ce este important: nu avem
posibilitatea sa ie~im din joc.
Fiin inchi i acolo un singur lucru ne retine -
•atentia noastra. Suntem ca ao ili sa ie im din a linaw. In
interiorul ei, visul este incon~tient, in afara ei - visam
con~tient. Realitatea este aceea~i ~i intr-o parte ~i in cea-
lalta - caci oglinda este duala. Dar in interiorul oglinzii
nu noi controlam realitatea - ea ne controleaza pe noi.
~ "Wim.s stiipanirea ':\uzrei nttpute s
'lChimbifflt,...imaginea::xefl.ecta!A:£ac1i=.e atingem:cu::mina:t.
Dar a~a ceva este posibil doar din acea parte in care in-
tentia interioara devine exterioara. Rentru a· puteatie~\
-u.ebn:ie::;s.A ne' mutam atenti de la iinagin la biectu
car~.efJectbDacA §up\sm C9Dstjenti 9 stArn in fata
unei oglinzi. Yom fi capabili sa ne formam realitatea du-
RA mogul in care gapdim.
Eliberiindu-ne de iluzie, conform celui de-al cinci-
lea principiu, 'Jebuie-sa.ne.redireClianiim..mersuLgandu,
-diaL ,de la "nu vreau" la "ce vreau~; de la."nuJmLpla-
ce" la "ce imi..place". de la.b.o.alaJa siinatate, de la mij-
loace la scopul final. DlrCit:tY.mnmrmliri ce se il!tiimj'lil!.
•
~~i"lt:r-Rr.fi-et:ltre-pas::sitne:impac1im ell impr~jurliri·
~~sU:!fUhem-:unor lucruri care ni se par inevitabi-
. Ne-am obi~nuit sa luam visul la modul pasiv, a~a
cum este el. In cel mai bun_caz, incercam sa ne opunem
137
 Vadim Zeland
evenimentelor, sa insistam asupra propriului scenariu, sa
ne luptiim cu mersul variante1or. SinguruUucru pe care
trebuie sa it f acem este sa ne schimbllm atitiii:lfue'
.o.biectul 3in fata oglinzii. ~i atunci nu yom mai fi prizo-
nierii jocului - el va evolua in afara noastra §i dupa v9-
inta noastra. Nu Yom mai fi un jeton, ci noi yom arunca
zarurile.
Acum intra in ac!iune 0 noua regula: cand, dupa
parerea dumneavoastra, 0 combinatie nu a fost reusital
ea trebuie acceptata si declarata reu§ita. Aceasta regula
trebuie respectata daca nu vreti sa fiti din nou in interio-
rul oglinzii. Nu
, este suficient sa fi e redirec .onat mersul
gandurilor - mai trebuie comutat si controlul ratiunii de
la elaborarea scenariului la coree ia sa dinamicii. Sun-
teti stapanul propriei lumi, atiita timp cat respectati al
~aselea ~i al ~aptelea principiu al oglinzii.
De regula, ratiunea se opune, daca un eveniment
ce urmeaza sa se intiirople nu intra in reprezentarile ei.
Acum totul trebuie sa fie invers. De fiecare data cand
raliunea este nemultumita din cauza nepotrivirii cu sce-
nariul, e necesar sa ne desteptam si sa accepUim schim-
barea: totul mer e cum trebuie.
Ratiunea nu se poate impaca cu gandul ca la ince-
put de drum, cand inca nu se ~tie nimic, nu este nevoie
sa ne ne1ini~tim in legatur1l cu mij loacele de realizare ~i
face toate variante1e A~ imi' s1l ii
138
Merele cad in Cer
Noi. oamenii. suntem cei care nu permitem reali-
~area a ceea ce am gandit. Ghicindu-ne dorinla, raliunea
face din timp un plan aproximativ de evolutie a eveni-
mentului - asa este construita gandirea omeneasca.
~Dd evenimentele ce up;neaza nu se inscriu i!!"scenariu1
§e creeaza impresia ca nu va iesi nimic. Dar, del'apt. to~
WLmer&.e cum trebuie! ,§ i cum ratiunea, care este obis-
nuitii cu cliseele nu vrea nicio schimbare in scenariu, noi
tncepem sa aClionam in lI§a fel incat s1l stricam totu!.
rata, acesta este 6aradoxyL 'Njmenj nu poate sti cu
exactitate cum trebuie sa evolueze evenimentele pentru
ca ceea ce comandam s1l primim. ~i, cu toate aces tea,
::::;:~~-faffi, ge ce ~!im oQi•..m:mar.e.a va fi c.a nP iese
UUJwu,;, Visurile ni se par greu de realizat pentru ca sun-
tern sub st1lpanirea ~abloanelor ~i noi nu Ie laslim sa se
indeplineasca. U~ile ne sunt inchise cu lacate1e stereoti-
purilor.
Formati-vll in gand obiectul-scop dorit ~i apoi
pomiti in directia realiziirii lui. Orice soar intampla, totul
se face pentru a va fi onoratll comanda. Lua!i-vll . tentia
e s.u veran: olu! merge cum trebuie penlru cii asa am
~liotiirdt eu. n lumea mea, eu poruncesc. Nu rna mai aflu
Ie
sub stapanirea impre jurarilor, dar nici nu incerc sa di- "
rectionez. Rullind In ganG s/ilie-ul de referin1A, eu for
mez nIL circumstantele, ci tabloul final al lumii in care"
intentionez sa triiiesc. Incercarile de a influenla eveni-
mentele cad iri sarcina intentiei interioare a raliunii, care
nu vrea sa renunle la scenariul sau. Ea nu are cum sa
139
 Vadim Zeland
~tie ce 0 ~teapta pe drumul catre scop. um re 'uriirile
,sunt formate de catre intentia exterioara si de cursul va- ,
riantelor. Treaba mea este sa va dau vectorul de curs si
nu rna intereseaza albia pe care se va misca.
Imaginati-va urmatorul lucru: va treziti la un mo-
ment dat in visul din oglinda. Se petrece ceva in jur.
Sunt evenimente ~i decoruri 9pi~nuite, dar va uitati la
eie altfel, de parca v-ati fi smuls din fluxul de eveni-
mente ~i ati fi nimerit in centrul unei oglinzi sferice gi-
gantice. Caleidoscopul ~aantic ~e rote§te u§or in jurul
durnneavoastra sdinteind cu fatete de realitate. QlIm;;
neavoastra sunteti parte din aceastli realitate dar, in ace-
Jasi timp. existati si separat. independent. Exact la fel va
con~tientizati "alteritatea" cand va treziti din vis ~i inte-
legeti ca acum visul depinde de durnneavoastra §i nu
durnneavoastra de el.lIg yjslll dig og!inda towl este aie-
yea est, la fel eli singura diferenta ca realitatea nu re_
actioneaza tot asa de repede. Du a ce v-ati obi nuit cu
j'Il5:_etineii1a ei se intam la ce~a uluitor: realitatea se
.schimba plastic. urmiind modul durnneavoastra de gan-
~
dire. Asta ce mai inseamna? Unde ati" nimerit?
Va aflati in afara acestei lumi -eli iesil dinokm'
1ii~;a~4~·""
140
Merele cad In Cer
Verdictul Suveranului
Acum, dragi cititori, ~titi tot ce trebuie pentru a
controla realitatea. Sa schimbati intreaga lume, nu yeti
putea. Dar 0 parte din realitate va sta la dispozitie. Dupa
ce va yeti fi eliberat de iluzia reflectarii duale §i va yeti
afla in afara oglinzii lumii, yeti avea in fata Ve$nicia, ce
ascunde posibilitati nelimitate. in aceste cuvinte nu ex is-
Iii nici pic de patos exagerat. In spatiul variantelor sunt
depozitate trei daruri cu adeviirat de nepre(uit: viitorul
durnneavoastra pe care puteti sa il materializati; cunoa§-
terea secreta - care va poate face un geniu §i inca ceva
ce va taie respiratia.
Despre ultimul yom vorbi mai tarziu. Sa vorbim
- acum despre Cunoa§tere. Ayeti impresia ca raspunsurile
la intrebarile dumneavoastra sunt cunoscute doar de ni§-
te minti stralucite §i de aceea cautati informatii in diver-
se surse, adica invatati de la cineva. $i a§a se poate con-
.I
tinua la nesfiir§it. Toata viata nu yeti face altceva deciit
sa va adresati ace lor minti luminate care, chipurile, stiu
ce este de fiicut si cum anume trebuie procedat. Dar
acestia de unde §tiu? Poate ca ei au citit multe carli §i de
aceea au devenit a~a de de§tepti sau, poate, spre deose-
bire de durnneavoastra, au un talent, un har deosebit.
Nici una, nici alta.
Imaginati-va ca ati aterizat pe Pamiint, venind de
141
 Vadim Zeland
pe 0 altll planeta. Aici totul este altfel, necunoscut ~i de
neinteles. Tovara~ii durnneavoastra de drum s-au im-
pra~tiat care incotro. Fiecare descopera cate ceva. De
exemplu, ca in padure poti sll culegi ciuperci comestibi-
Ie ~i fructe de padure, ca in mare poti sll te scalzi ~i sa
prinzi pe~te, ca la munte poti sll schiezi ~i incll ceva - ca
pe ·PlImant traiesc tot felul de vietuitoare, unele inofen-
sive, iar altele care nu s-ar da in laturi sll te mllnance.
Tot a~a, omenirea descopera in permanenta ceva
nou. Fluxul acesta de cuno~tinte este infinit. Dar numai
unii pot sa inventeze ~i sa creeze ceva nou. Ceilalti stau
~i se mira: "Cum a putut omul acesta sa se gandeasca la
a~a ceva?Se vede treaba cll face parte dintre cei ale~i".
Ce 11 face pe un om sll fie un ales?
Scopurile sale ~i u~ile - aceasta este calea unica ce
ii apartine numai lui. C:1nd yeti merge ~i durnneavoastra
pe propriul drum, vi se vor dezvalui comorile lumii. ~i
atunci altii se vor mira cum de ati reu~it. lata cat este de
simplu.
Paradoxul este cll de~i acest principiu simplu se
afla "la vedere", ne dam cu greu seama de el. Toata lu-
mea presupune ca, pentru a ajunge pe culmile succesu-
lui, trebuie "sa ie~i din rand" ~i sa mergi pe calea ta ~i,
cu toate acestea, fiecare continua sa meargll pe urmele
altora ~i se straduie~te sll repete experienta lor.
Odata, cand eram copil, parintii m-au luat pentru
prima oarll cu ei la padure. Mama ~i tata gllseau imediat
ciupercile ~i trageau un chiot de bucurie. Eu nu reu~eam
142
Merele cad in Cer
sll gasesc nici mllcar una ~i, disperat, mll duceam ba la
unul, ba la altul, presupuniind cll numai daca rna tin du-
pll un adult, fericirea imi va surade - daca ei gasesc, in-
searnna ca ~tiu unde sll se ducll. Dar totul era in zadar.
Abia c:1nd am luat-o de unul singur intr-o alta parte, am
gllsit, in fine, 0 ciuperca mare de tot. Parintii mei erau
invidio~i, iar eu nu-mi mai incllpeam in piele de man-
drie - eram intiiiul descoperitor.
In acel moment am inteles ceva, dar nu mi-am dat
seama in totalitate de acest lucru. Ulterior, lumea mi-a
aratat de multe ori cll daca nu mergi pe 0 cale batutll de
multi altii ~i iti urmezi propria ta cale, po\i sll dai peste 0
comoara. P:1nll atunci insa, rna alllturam ~i eu celorlalti
iar ~i iar, conformiindu-ma spiritului de turma.
Aici apare deosebirea intre Gunoa!fter.ea contftientii
~i infonnare. Puteti sa aveti 0 vagll bllnuiala in legllturll
cu ceva, dar nu vll ajutll la nimic. Intre 0 reprezentare
vaga ~i 0 cunoa~tere c1ar formulata se casca 0 prapastie.
Prima, spre deosebire de a doua, nu constituie un ghid
de actiune ~i de aceea nu are valoare practica. Din acest
punct de vedere, Transurfing-ul pune punctul pe i.
Transforma vaga bllnuialll in formulllri clare: ce ~i cum
trebuie Iacut.
~i anume: la un moment dat, trebuie sa terminati
cu invatatul lucrurilor vechi ~i sa incepeti sll creati ceva
nou. Mai bine zis, nu sa creati, ci sa luati de acolo de
unde se iau toate descoperirile ~i capodoperele - din
Ve~nicie. Pentru a avea acces la informatiile depozitate
143
 Vadim Zeland
in spatiul variantelor, trebuie sa puneti bazele unor cu-
no~tinte elementare din domeniul care va intereseaza.
Fiira acest prim fundament nu aveti cum sa creati 0 su-
prastructura in sectorul respectiv din spatiul variantelor;
altfel spus, nu va puteti conecta la banca de date. Dupa
ce ati asimilat informatiile initiale, puteti sa uitati ce
v-au invatat altii. Din acel moment, sunteti pregatit sa
faceti singur descoperiri ~i sa creati capodopere.
o carte, un tablou, 0 me10die - toate acestea "se
extrag" din spatiul variantelor. Trebuie doar sa "va aga-
tati" de sector. Pentru 0 melodie aveti nevoie de doua-
trei acordtiri; pentru un tablou - de dispozitie; pentru 0
carte - de 0 situatie. Pentru a scrie 0 carte nu este obli-
gatoriu sa inventati subiectul. intregul subiect se va con-
strui din acea situatie daca infumurata ratiune se poto-
le~te ~i daca eroii, personajele sunt lasate sa iasa singure
din situatia cream, sunt lasate sa "se desturce". Nu e ne-
voie sa compuneti - totul se afla deja acolo - trebuie
doar sa urmati cu calm cursul variantelor. Caci tot ce es-
te genial, este nea~teptat de simplu. lar cursul variante-
lor tocmai asta face - urmeaza acea cale neobi~nuit de
simpla care, de obicei, nu ne vine in minte.
A~a pot fi scrise pana ~i programele de calculator
sau poate fi conceputa 0 aparatura tehnica - lara un
plan - , necesitiind doar un punct de pomire. Sigur ca, in
unele situatii, nu se poate lara un proiect, dar acolo unde
acesta nu e necesar - macar pe un singur tronson trebuie
urmat cursul variantelor, adica trebuie lasata conceptia
144
Merele cad in Cer
sa creasca de la sine. Ratiunea, in 'incercarea sa de a pro-
iecta totul dinainte, va pune lucrurile claie peste grama-
da ~i va ie~i 0 constructie foarte complicata. In schimb,
cursul variantelor va da intotdeauna solutia cea mai ele-
ganta ~i cea mai potrivim, incat nu ne ramiine decat sa
ne miram - cum de a ie~it totul a~a de bine, lara sa fi
avut 0 schema minutios elaborata?
A~a ca este mai bine sa nu compunem, ci sa ne
vedem de treaba, inaintand coerent de la inceput pana la
sfiir~it. in orice demers, punctul de plecare este 0 idee -
de restul se ocupa cursul variantelor. Nici ideea nu tre-
buie inventata. Pai, de unde vine ea? Tot de acolo. Toate
prezumtiile geniale se afla in Ve~nicie ~i ele ajung in
minte prin intermediul sufletului. Sarcina ratiunii este
nu sa inventeze ideea, ci sa 0 recunoascii, sa 0 identifice
atunci dnd ea da buzna in capul nostru. ~i acest lucru
se va produce in mod obligatoriu daca JlaTn ie"$i din -riind
~ lJiJin urma PI o ria ClIle, ~a cUl1'C1le porunce[fte
.·nima.
Sufletul are acces direct la spatiul variantelor, iar
ratiunea sesizeaza vagele biinuieli ~i "strafulgeriiri" ~i Ie
interpreteaza. Ra!iunea nu cunoa~te, dar sufletul [ftie;
trebuie doar sa i ne adresam. ~i ne putem baza in totali-
tate pe aceasta afirma!ie, de~i pare cam superficiala. Ne
impiedica doar faptul ca ~i aici are loc nu 0 con~tientiza­
re clara a principiului, ci 0 vaga informare. Toata lumea
pare sa fie de acord ca sufletul ~tie totul ~i, cu toate
acestea, nimeni nu ia in serios acest lucru. To!i trec pe
145
 Vadim Zeland
langa el ~i, considerand ca este doar 0 metafora, nu ii
dau importantA. Judecata sanatoasa rationeaza in felul
urmijtor: "Existli binein eles ni te iluminan exista 0
vope interioarli. existli intuitie, dar ele sunt versatile,
im al abile i nesi e. Alta e logica mea de fier, baza-
ta e fa te ce nu ot fi contestate".
latli a~adar cli, dacli avep cuno~tintele de bazli Ip-
tr-un anumit domenju. sufletul se acordeaza la acel do-
meniu din spaliul variantelor si poale orimi de acolo 0
nou! Cunoastere. desore care nu scrie ni£§ieri. Pune-
ti-va 0 intrebare. formulati-o clar, iar apoi uitali de ea 0
vreme. Dupli cateva zile, rlispunsul va veni singur. Dacli
nu va veni, repetati aceastli intrebare din cand in cando
Poate ca rlispunsul va veni peste cateva luni, dar va veni
cu siguranlli.
Singura problemli este daca sunteti suficient de ho-
tarat sli 0 rupeti cu stereotipurile ,~i,saiJn~u2via~m~a~i~su~u­
neti normelor unanim acceptate -
~iiUau:1UZW:~ aveti indrlizneala de a va folosi de drep-
tulia cunoa~tere, sli nu mai cautati raspunsurile in cliqi-
Ie altora. Scbirnbati-yA djrtSclja ipteptjej: WLsa primili. ,
! cj s4 cregti.l Cu ce vli deosebiti de autorii acelor cliqi pe
care Ie cititi? Numai prin faptul ca acei autori ~i-au
schimbat intentionalitatea - au incetat sa mai caute ~i
s-au apucat sli creeze. Nu au mai stat la cheremul unor
autoritati in materie ~i au cutezat sa meargli pe drumul
lor. Rezervafi-vii ~i dumneavoastrii dreptul de a avea
dreptate.
146
Merele cad in Cer
lata, aici ne-am apropiat de ceea ce am presupus
eu a fi cel de-al treilea dar care vli a~teapta in spatiul va-
riantelor.
Incercati sa vli imaginati cum se simte cineva in
rolul de superstar. Fanii lui vlid doar ce se afla la supra-
rata - talent, glorie, boglitie. Se cteeaza impresia ca el
nu este un simplu muritor, ci ca se distinge prin ni~te
merite exceptionale. Este oare posibil ca 0 personalitate
exceptionala sli urce pe culmile succesului ~i sa se men-
tinli acolo ~i nimeni sli nu se indoiascli de excelenta sa?
De fapt, pentru acest ales al soqii, toate atributele
gloriei sale sunt obi~nuite, daca nu chiar comune. Mli
indoiesc di el se considerli un locuitor al Olimpului, de-
oarece in sinea sa este con~tient ca este unul din cei
multi - la fel ca ceilalp . Care este diferenta? Ce 0 deo-
sebe~te pe 0 fata de provincie de 0 stea din showbiz, pe
un student timid ~i ~ovaielnic de 0 somitate a ~tiintei?
Doar un singur pas. Primii au avut curajul sli i~i
rezerve dreptul de a urma propria lor cale, iar ceilalli nu
se hotarasc ~i nici nu cred cli sunt capabili ~i ca meritli
a~a ceva. Cei ~ovliielnici sunt convin~i in mintea lor cli
pe lume exista ale~i, deoarece altii i-all ales pentru meri-
tele lor excePlionale. De fapt, acesta este un stereo tip
fals.rei alesi s-all ales singuri]~i abia dupa aceea ~i
tocmai de aceea ceilalti Ie-au acordat atentie.
Rezervati-vli dreptul de a fi un ales. Spuneti-va ~a :
'n acest moment eu m-am ales. Aveti dreptul nu pentru
ca sunteti capabil ~i pentru cli meritati, ci pentru ca pur
147
 Vadim Zeland
~i simplu aveti aeest drept - el existil. In spatiul varian-
telor existii totul ~i mai exista inca eeva, eel mai impor-
tant lucru, care va este destinat ,bmrdiclul qruncq drep-l
(willi M ugqvqqstra ste permisul durnneavoastra pen-
tru Ve~nieie, aprobarea pentru privilegiul de a tine in
mana toate fraiele propriei realitati.
Toata viata ati fost diisealit ~i ehiar ~i aeum altii va
invata cum trebuie sa fiti, cum sa proeedati, ee sa admi-
rati ~i ee aspiratii sa aveti. Aeum luati-va dreptul legal
de a va stabili propriile eanoane. Hotiirati ee este ~i ee
nu este bine pentru durnneavoastra, deoareee sunteti eel
care i~i formeaza propriul strat de lume. AYeti dreptul sa
eonsiderati ea este eoreet eeea ee altii eonsidera ea este
gre~it - daea aeeasta nu aduee prejudieii altora.
fqlqXindu -W de nrivilegiul de a da verdicte, veli
trili fn acord cu propriu/ crez.
In viata, eati oameni - atatea pareri. Unii spun ea
eeva este "negro", altii di este "alb". Pe cine sa erezi?
Durnneavoastra sa va amintiti ea lumea este 0 oglinda ~i
ea ea este de aeord eu toti eei care indraznese sa dea
verdiete. Dar nu durnneavoastra sunteti oglinda! Sunteti
ori eel care aeeepta verdietele altora, ori Suveranul care
da verdiete. De aeeea eade intrebarea: al cui adevar este
singuml adevarat, de ee parte sa fiu eu "negrii" sau eu
"albii"? Aeum va puteti stabili propriul adeviir: eu am
lzotiirdt asa penfro ca eu sun! Suverquul nmqriej mgle
realitilti. ~i va merge, pentru ea aveti la dispozitie ~i
spatiul variantelor ~i oglinda duala, adiea tot ee este ne-
148
Merele cad in Cer
cesar pentru ea tot ee ati gandit sa devina realitate.
Este foarte simplu, nu-i a~a? Cu 0 singura eonditie:
ea sa aveti eu adevarat eutezanta de a va folosi de drep-
tul pe care il aveti. Daea aveti dubii sau mustrari de eon-
§£iinla, insearnna ea verdietul durnneavoastra isi pierde
fOll a, si din legiuitorz va transformati in ineulpat. Daea.
.wetj j'ndoieli. in niei un eaz nu Yeti aeti ona corect. cPro-
.blewq este nli cat de bine gandil; si aclionati ci cat de
CQuviru SU'W'i cq welt dreqfQle De aceea trebuie sa In-
telegeti bine aeeste luemri; ele trebuie sa va intre in
obi~nuinta, pentm ea sufletul ~i ratiunea sa fie la unison.
Explieatia 0 aveti, mai riimane ea informarea sa 0 trans-
formati in eunoa~tere. Cum? Prin proprie experienta.
Aetionati ~i eonvingeti-va.
Nu trebuie deeat sa admiteti, ea vointa , Suveranului
sa devina un dietat al ratiunii. Un verdict are forta nu-
, .~'~~
mai atunei eand sufletul ~i ratiunea sunt una. Cine nu-siJ
1 i .. a e a-nu are li l!re de decizi-e e1
. 'ntalne~ti la tot pasul oameni eiirora totul
Ie iese din eale afara de rau. De exemplu, nu au niei ure-
ehe muzieala, niei voce, ~i, eu toate aeestea, adora sa
ciinte. Mai intalne~ti ~i nulitati, oameni lipsiti de talent,
dar eonvin~i ea sunt ni~te vedete ~i, eu toate aces tea,
sueeesul ii oeole~te. De ee verdietul lor nu actioneaza?
Pentru ea, in sufletul lor, ei ~tiu ea in realitate nu Ie iese
bine, dar ratiunea lor nu se poate impaea eu a~a eeva ~i
atunei se straduiese din toate puterile sa dovedeasea
eontrariul. Nulitati ea atare, nu existii - exista insa oa-
149
 Vadim Zeland
meni care nu fac ce trebuie ~i se iau dupa altii.
eel de-al treilea dar are foarte multe avantaje.
Dreptul de a-ti sustine propriul verdict insearnna a nu
pepinde de imprejura!i, de tot <:e va intuneca viata ~i va
l mpiedica sa va atingeti scopul. Acesja va va ajuta sa
•capatap 0 incredere calma in propriile forte. Lumea meg
are grijii de mine Si eu am puterea de a-mi permite slii-
biciunea de a accepta aceastii gritii.
Din momentul in care v-ati asumat dreptul de a va
sustine verdictul - care pentru lumea durnneavoastra
Roate fi bun sau rau, corect sau incorect - puteti sa nu
mai tineti cont de opiniile venite din afara, inclusiv de la
Transurjing. Doar daca nu aveti indoieli, oscilatii ~i
mustrari de cuget ~i daca verdictul durnneavoastra nu
face rau cui va.
In fine, mai am de spus un singur lucru. £n spapuI.
'Variantelm: existii totul, i tob ce doriti cu sufletul ~i c
\ll1intea a apaqine. Dar trebui sa ~titi ca la intrarea in
Ve~nicie sta un Paznic - legea absoluta care va asigura
accesul la tot ce se afla acolo. Acest Daznic neindurator
ii lasa sa intre doar De cei care au cutezanta sa se folo-
seasca de dreDtul lor de Suveran. Permisul de intrare il
constituie verdictul durnneavoastra: eu pot si merit pen-
tru ca asa am decis. Nu pentru cii vreau §i sper" ci::pen-
ctru cii-am intentia. Asumap-va dreptul ~i Portarul va va
deschide larg u~ile Ve~niciei.
150
Merele cad in Cer
Rezumat
Intoxicarea organismului, potenfialele excedenta-
re ~i inten!iile nerealizate scad nivelul energetic.
Pentru a vii elibera resursele energetice, jie re-
nunfafi la 0 parte din intenfiile potenfiale, jie Ie liisafi sii
se realizeze.
Pentru ca energia sii acfioneze, concentrafi-vii
asupra scopului jinal.
A vii concentra, nu inseamnii sii stafi incordat, ci
sii vii adunafi, sii jifi atent.
Obi~nuifi-vii sii vii gandifi la ceea ce facefi in mo-
mentul respectiv.
Fixafi-vii sistematic atenfia asupra slide-ului de
referinfii.
Nu vii mai justificafi.
Nu mai incercafi sii vii dovedifi importanfa.
Menfine!i amalgamul ~i respectafi principiile
oglinzii.
Pentru a reduce polarizarea, sliibifi spifele prea
intinse.
Modalitiifile de a controla realitatea sunt: slide-ul
de referinfii, vizualizarea procesului, fluxurile energeti-
ce, frame-ul, valul exploziv, sfera exterioarii, decorurile,
amalgamul de referinfii, flXarea intenfiei, integrarea.
Preferabilii pentru dumneavoastrii este acea mo-
dalitate care vi se pare cii este cea mai bunii.
151
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
Face{i totul a~a cum va este mai comod.
Practica regulata este principala condifie a SUCce-
sului.
Ie~i{i din
oglinda.
in vizihi 1a Ve~nicie
Dupa ce ali acumulat cuno~tin{ele de baza, schim- Draga eititorule,
bafi direC{ia de la "a primi" la "a crea".
Nu inventa{i 0 idee, ci inva{a{i sa 0 recunoa~te{i
Calatoria noastra In uimitoarea lume a oglinzii du-
(sa 0 identifica{i).
ale se apropie de sfiir~it. Am vorbit despre foarte veehea
Pornind din punctul de plecare, mi~ca{i-va pe cur-
Cunoa~tere. Ea a existat dintotdeauna ~i s-a transmis din
suI variantelor.
generatie In generatie In diferite interpretari. Orieat de
Rezerva{i-va dreptul de a avea dreptate.
Intortoeheate ar fi fost abordiirile, esenta se afla la vede-
Ie#{i din rand ~i sus{ine{i-va verdictul - folosi{i-va
re ~i este foarte simpla: va aflati In f!!ta unei oglmzi I
de dreptul de Suveran.
care se refleeta modul dumneavoastra de gandire. Efee-
Eu a~a am hotarat pentru ca eu sunt Suveranul
tvl de oglinda naste iluzia ea lumea exterioara exista in-
propriei mele realita{i.
dependem sj eii ea nu este suseeptibila de a fi eontrolata.
Este Insa ufieient sa seapati de aeeastli halueinatie sj
,realilatea va Ineepe sa vi se supuna.
Apropiindu-va de aeeastli taina uluitor de aeeesibi-
la, ati ~i fost In vizita la Ve~nieie. Aeum ~titi: va puteti
Intoaree orieand aeolo sa luati eeea ee este pe placul su-
fletului ~i mintii. Portarul va va lasa sa i~trati de Indata
ce Ii prezentati verdictul durnneavoastra. In spatele por-
tii va a~teapta 0 lume In care imposibilul devine posibil.
Nu vreau ~i nu sper, dar ;va dorese in primul ran
a aveti indrazneala ue Suveran ~i fie ca merele du -
neavoastra sa cadii in cer!

152 153
Vadim Zeland Merele cad in Cer

Dictionar
, de termeni

Importanta
Importanta apare acolo unde unui lucru i se acorda
o insemnatate exagerat de mare. Acesta este un potential
excedentar in stare pura. Daca el este inlaturat, fortele
de egalizare ii creeaza probleme celui care I-a provocat.
Importanta este de doua feluri: interioarii ~i exterioarii.
Importanta interioara se manifesta ca 0 supraeva-
luare a propriilor calitati sau defecte. Formula importan-
tei interioare sunaa~a: "sunt 0 persoana importanta" sau
"am un post important". Ciind acul importantei incepe
sa se mi~te pe scala, intra in actiune fortele de egalizare
~i "marele grangur" prime~te un bobiirnac peste nas. Iar
pe cel cu "post important" il a~teapta 0 dezamagire; ori
munca sa nu folose~te nimanui, ori e\ 0 face foarte prost.
Exism ~i reversul, ~i anume subestimarea propriilor cali-
tali. In ambele cazuri, marimea potentialului excedentar
este aceea~i, diferenta este doar de semn.
Importanta exterioara este ~i ea cream in mod arti-
ficial de catre om atunci ciind unui obiect sau unui eve-
niment din lumea exterioara i se da prea mare insemna-
tate. Formula importantei exterioare este: "pentru mine
are importanta cutare lucru" sau "pentru mine este im-
portant sa fac cutare lucru". In acest caz, se creeaza un
154 155
 Vadim Zeland
potenlial excedentar ~i toatli treaba se stricli. Imagina-
ti-vli cli trebuie sli pa~ili de-a lungul unei bame a~ezate
pe plimant. Nimic mai simplu. Dar acum trebuie sa pa-
~iti de-a lungul aceleia~i bame aruncate peste acoperi~u­
rile a doua case inalte. Este foarte important pentru
durnneavoastrli ~i nu veli reu~i sli va autoconvingeli ca
nu este a~a.
Valul succesului
Valul succesului se formeaza ca un conglomerat
de linii de viala favorabile pentru dumneavoastra. In
spatiul variantelor existli tot, inclusiv aceste filoane de
aur. Daca ati ajuns pe 0 linie marginalli a acestei neuni-
formitali ~i ati prins succesul, puteti, prin inertie, sa alu-
necali pe alte linii unde urmeaza alte noi imprejurari fe-
ricite. Dar daca dupa primul succes a inceput iara~i 0
bandli neagrli, inseamnli cli ap fost agatat de un pendul
distructiv ~i ca el v-a indepartat de valul succesului.
Alegere
Transurjing-ul va propune 0 abordare, diferita ca
principiu, pentru realizarea scopurilor. Omul face 0 ale-
gere, ca ~i cand ar comanda ceva la un restaurant lara sa
se ingrijeasca de modul cum se va realiza ceea ce a co-
mandaI. in final, scopul se va realiza in mare parte de la
sine, indiferent de aCliunile directe ale beneficiarului.
Dorinlele nu vi se vor realiza. Visurile nu vi se vor im-
156
Merele cad in Cer
plini. Dar alegerea dumneavoastrli este nestramutatli ~i
se va realiza inevitabil. Esenla alegerii nu poate fi expli-
cata in doua cuvinte. Transurjing-ul nu vorbe~te des pre
ceea ce inseamnli alegerea ~i cum trebuie s-o facem.
Unitatea dintre suf1et ~i ratiune
Ratiunea are voinla, dar nu este capabila sa direc-
tioneze intentia exterioara. Sufletul este capabil sa sesi-
zeze identitatea dintre el ~i intentia exterioara, dar nu are
vointii. El plute~te prin spatiu1 variantelor ca un zmeu de
hiirtie care nu este directionat. Pentru ca intentia exteri-
oara sa se supuna vointei, este necesar ca sufletul ~i ra-
/iunea sa jie la unison. Aceasta este starea in care sim-
llimintele sufletului ~i gandurile ratiunii se contopesc.
De exemplu, cand suntem bucuro~i, sufletul "canta", iar
raliunea ,,i~i freaca mainile de satisfactie". in aceastli
stare suntem capabili sa cream. Dar se intiimpla ca su-
fletul ~i raliunea sa fie la unison ~i cand este v~rba des-
pre ingrijorari, spaime ~i ostilitate. Atunci se implinesc
cele mai rele a~teptliri. In fine, ciind 0 minte sanatoasli
afirma un lucru, iar inima se impotrive~te, inseamnli cll
sufletul ~i ratiunea sunt dezbinate.
Ghicitoarea Supraveghetorului
"Grice om poate sa f~i capete libertatea de a ale-
ge tot ce vrea ". Cum se ca~tiga aceasta libertate? Omul
nu ~tie cll poate nu sll obtina, ci pur ~i simplu sa pri-
157
 Vadim Zeland
meascii ce i~i dore~te.
Suna incredibil ~i, cu toate aces-
tea; este adeviirat. Cum este posibil acest lucru? Ras-
punsul la aceasta ghicitoare 11 yeti afla numai dupa ce
Yeti citi paua la capat "Transurfing-ul realitatii" Nu va
duceti imediat la ultimul capitol, intrucat nu yeti intele-
ge raspunsul.
Semne
Semnele calauzitoare sunt cele care arata ca ur-
meaza 0 cotitura in cursul variantelor. Daca se apropie
ceva ce poate influenta semnificativ mersul evenimente-
lor, apare un semn care indica acest lucru. Cand cursul
variantelor face 0 cotitura, treceti pe 0 alta linie a vietH.
Caracteristicile liniilor sunt mai mult sau mai putin
asemanatoare. In cursul variantelor, curentul poate sa
intersecteze diverse linii. Schimbarile nu vor fi semnifi-
. cative, dar exista totu~i unele deosebiri. 0 deosebire ca-
litativa va fi sesizata - con~tient sau subcon~tient simtim
ca ceva parca nu este in regula.
§.emnele calauzitoare apar numai atunci cand in-
cepe trecerea pe alte linii ale vietii. Unele fenomene s-at
putea sa nu Ie observati. De exemplu, 0 cioara a cronca-
nit ~i nu i-ati dat atentie. Nu ati simtit 0 diferenta calita-
tiva ~i, prin urmare, inca va mai aflati pe vechea linie.
Dar daca ceva v-a atras atentia, inseamna ca aveti de a
face ,eu un semn. ~emnul se deosebeste de un fenomen
obi§nuit prin aceea ca el semnalizeaza intotdeauna ca a
inceput trecerea pe 0 alta linie a vietii. total deosebitii.
158
Merele cad In Cer
Potential excedentar
Potentialul excedentar este 0 intensitate, 0 pertur-
bare locala in campul energetic uniform. Aceasta neo-
mogenitate este creata de energia gaudului, cand unui
obiect oarecare i se acordii 0 importanta excesiv de mare.
De exemplu, dorinta este un potential excedentar, deoa-
rece tinde sa traga un obiect dorit cu ardoare acolo unde
el nu exista. Dorinta chinuitoare de a avea ce nu aveti,
creeaza 0 "diferenta de presiune" care provoaca vantul
foqelor de egalizare. Alte exemple de potentiale exce-
dentare: nemultumirea, dezaprobarea, entuziasmarea,
ploconirea, idealizarea, supraestimarea, dispretul, vani-
tatea, sentimentul de superioritate, vinovatia, complexul
de inferioritate.
Trecere indusa
Catastrofele, calamitatile naturale, conflictele ar-
mate, crize1e economice evolueaza in spirala. La inceput
are loc na~terea fenomenului, apoi desfii~urarea lui,
cre~terea intensitatii, urmeaza punctul culminant, cand
emotiile sunt in fierbere, ~i, in fine, vine deznodaman-
tul ~ toata energia se disipeaza in spatiu ~i urmeaza un
calm temporar. Cam a~a se produce ~i circuitul apei.
Atenpa unui grup de oameni intra in lantul pendu-
lului; acesta se rasuce~te ~i ii atrage dupa el pe liniile
dezastruoase ale vietii. Omul raspunde la primul impuls
159
 Vadim Zeland Merele cad in Cer
al pendulului - de exemplu, reacponeazii la un eveni- entru a-sca a de penduli, trebuie sli renun -m amt
ment negativ, participa la el ~i ajunge in zona de actiune rtan a interioara cat ~i la cea exterioara, Proble-
a spiralei care il rasuce~e ~i il atrage ca intr-o palnie. ul eatre sco a ar tot ca
Fenomenul de atragere in palnie se defineste ca 0 trece-
re indusa De 9 lipie a vietjj, unde indiyidul devine 0 vi;.. JWiirnentele se mentin De fundamentul importanlei. Da-
..tWlLRaspunsul sau la impulsul pendulului ~i , ulterior, eli eu intentionez sa las la 0 parte importanta, impedi-
alimentarea reciproca cu energia oscilatiilor induce tre- mentele vor clidea de la sine.
cerea pe 0 linie a vietii apropiatli ea frecventa de osci'a-
tiile pendulului. Ca urmare, evenimentul negativ intra in Coordonarea intenpei
stratul de lume al indi vidului respeetiv.
Realizarea celor mai rele asteptari la persoanele
inclinate spre negativism, eoofirma faRtul eli Quteti sa
influentati mersul evenimeotelor. Orice eveniment de pe
Coordonarea importantei
linia vietii are doua ramificatii - pre bine ~i re rli
Nu acordati niciunui fapt 0 importanfii excedenta- Inmlnind un eveniment sau altu\' de fiecare daW. facem 0
rii. :.:
Im ~po= rta
~ n.l:
ta:..::n:.::u~v::-
a~e:;:s::.te~no:.:e:;:c:::e:::s::;
ara:.::-:...:;:d::;:uo:.:mn
=e:::a:.:v.:;o:::as:!.tr
~a,...£!. alegere: cum sa ne rapo@ m la el? Daca i! priyjm ca fi-
pegdnljlor. Pendulii ii dirijeazii pe oameni ca pe ni~te ind pozitiv, intrlim pe ramifieatia favorabilli a liniei yie-
marionete prin flecle imp0rtantei. Omul se teme sa lase
din mana firele importantei pentru eli se afla sub impe-
.-
tii. In schimb, inclinatia spre negativism ne faee sA tim
-
nemultumiti si sli alegem ramifieatia nefavorabila. Ime-
riul dependentei de putere ~i acest lucru ii creeaza iluzia diat ce ne-am suplirat, urmeaza 0 nouli nepllicere. A~a se
de suport ~i de incredere. face eli "un neeaz nu vine niciodatli singur". Dar ~irul de
i pcrederea este ~i ea un potential excedentar al ne- nepllieeri nu vine dupa acel oecaz, ci dupli modul cum
increderii, numai eli e cu semn invers. Constientizarea si ne raportlim la el. Legitatea este fOrmata de alegerea pe
intentionalitatea ii permit omului sa ignore jocul ~are am Iacut-o la rascruce. Analizand in ce mlisura sun-
. pendulilor si sa isi atingA scppul tara Iypta. Si cand exis- tep inclinat spre negativism, va puteti face 0 idee despre
tli libertate tara IURla. atuncj incred!<tea ou mai este De; direcpa in care va va duce pentru tot restul viepi un ast-
eesarli. Daca eu nu mai depind de importanta; nu mai fel de ~ir de ramifiealii negative.
am ce sa apar ~i e.e sa eueeresc - doar merg lini~tit ~i
aleg ee vreau. urmlitor: pozitivii
160 161
 Vadim Zeland
orice modificare dintr-un scenariu care pare a fl nega-
tiv, atunci a~a va fl. Conduciindu-va dupa acest prinei-
piu, veti putea obtine pe partea pozitiva succesul, a~a
cum pentru negativi~ti se implinesc, pe partea negativa,
a~teptarile lor cele mai rele.
Linia vietii
Viata omului, ca oricare alta mi~care a materiei,
reprezinta un lant de cauze ~i efecte. In spatiul variante-
lor, efectul se afia intotdeauna in apropiere de cauza sa.
~i cum unul decurge din celalalt, tot a~a ~i sectoarele
invecinate se a~eaza in linie. Pe 0 linie a vietii scenariile
~i decorurile sunt mai mult sau mai putin asemanatoare
din punct de vedere calitativ. )Liala omului curge ritmic
p"e linia sa, pan! clnd se intampla ceva care schimba
semnjficativ §cenariile si decorurile, Atunci soarta face
o cotitura si trece pe 0 aM linie, Intotdeauna ne afiam
pe acele linii, ai caror parametri corespund emisiei noas-
,tre mentale, Cand ne schimbam atitudinea fata , de lume,
adica modul de a gandi, trecem pe 0 alta linie, cu alte
variante de evolupe a evenimentelor,
Realizarea materialii
Stru'ctura informational! a spatiului variantelor se
poate materializa in anumite conditii. Orice gand, ca ~i
orice sector din spatiu, are anumiti parametri. "Lumi-
niind" sectorul respectix, emisia mentaB! wa!jze~
162
Merele cad in Cer
danta acestuia. In felul acesta, gandurile infiuenteaza in
mod direct mersul evenimentelor.
Spatiul variantelor serve~te drept ~ablon, el deter-
mina forma ~i traiectoria mi~clirii materiei. Realizarea
materiei se mi~ca in spatiu ~i in timp, dar variantele ra-
man pe loc ~i exista ve~nic. £jecare fiinta vie lsi for-
meaza prin emisia sa menl@!a proDd ul suat de I lime
Lumea noastra este populata de 0 multime de organisme
vii ~i fiecare dintre ele i~i aduce contributia la formarea
realitatii.
Pendul
Energia mentala este materiala ~i ea nu dispare ra-
ra urme. Ciind un grup de oameni incepe sa gandeasca
intr-o directie, "valurile lor mentale" se suprapun ~i in
oceanul de energie se creeaza structuri energo-informa-
tionale invizibile, dar reale. Ace~tia sunt pendulii. Aces-
te structuri ineep sa se dezvolte independent ~i ii supun
pe oameni regulilor lor. Intra! sub influenta unui pendul
destruetiv, omul isi pierde libertatea si urmeaza sa fie 9
rotita dintr-un mare meeanism,
Pendulul "se balanseaza" eu atat rnai putemie, eu
cat este mai mare numarul de oameni - ad.er~flti - care
il hranese eu energia lor. Fiecare pendul ~p~opria sa
freeventa de oscilatie. De exemplu, baJansul goate fi .
marit numai atunei eand eforturile aplicate au 0 anumita
freeventa. Aeeasta freeventa se nume~te n - Da-
di numarul aderentilor seade, oseilatiile se sting. Ciind
163

Vadim Zeland
nu mai exista aderenti, pendulul se opre~te ~i, ea esenta,
moare.
Pentru a extrage energia din om, Rendulii se aga1i.
de sentimentele si de relatiile lor: manie. newultuwire,
Derare. mea. mila. atasament, admiral;e. indu iosare, ~_
alizare, ploconire, extaz, dezamAgire, mAudrie, ing&Qfi-
-
ura. iritare. neliniste, agitatie, deseurajare, eonfuzie. dis-
.Jll.. dispret. dezS!;!st. ofen sa. simtul datoriei, sentimentul
datoriei ~.a.m.d. a meaza dupa hotarare?
Prineioalul perieol pentru 0 Dersoana M ta sub
influenta unui pendul distrnetiv. eonsta in faptul ea
,acesta Q indepArteazA de la acele linii ale yjetii uDde sa
isi gaseste feriejrea De aeeea trebuie sa se fereasea sa
i~i impuna scopuri pentm realizarea earora trebuie sa se
lupte ~i astfel sa se indeparteze ~i mai mult de propriul
drum.
. .
In esenta sa, pendulul este egregor , dar prin asta
nu am spus niei pe departe totul. Notiunea de "egregor"
nu reflecta intregul complex de nuante ale interactiunii
dintre om ~i esentele energo-infonllationale.
• supune vointei omuluj -Intentia interioar3 inseamna sa
Intentie
nten~ja poate fi definita aproximativ ca hotiirdre
de a aveq ; dg q gCtiOIW. Se realizeaza nu dorinta, ci in-
tentia. Doriti sa ridicati mana. Dorinta se formeaza in
egregor - fiinla psihica emanata de 0 colectivitate; este format
din giindurile, dorinlele, fluidele tuturor membrilor care au gan-
duri in comun ~i lucreaza in acela~i scop. (n. ed.)
164
,
Merele cad in eer
gandul durnneavoastra: va dati seama ca vreti sa ridicati
mana. Dorinta va ridica mana? Nu, dorinta ea atare nu
duee la vreo actiune. ,Mana se ridica numai atunei eiind
gapdnl ei at; don s-a incbeiat sj a raIDaS doar hota r3rea
de a actiMa. Poate hotiiriirea de a aetiona sa ridice mana?
Nu, iara~i nu poate. Ati deeis definitiv ca Yeti ridica ma-
na, dar ea inca nu se mi~ea. Atunci, ee anume face ea
mana sa se ridiee? Cum sa definim aeel eeva care ur-
lata, aici se manifesta neputinta ratiunii de a da 0
explicatie edificatoare pentru ceea ee se cheama intentie.
pefi nitia noastrli, eonfow ciireia intentia este 0 hotiirare
de a ayea si de a aetiona, arala eli aceasta este doar un
preludiu la rorta care realjzeazi propriu-zis actiuDea·
Ramane doar sa constatiim faptul ea mana se ridica nu
prin dorinta, nici prin hotarare, ci prin intentie.
Untentia poate fifil~:;~:~~:~~~~~
interiOafi presupune J;
~ - aceasta este hotiiqirea de q qqjqqa. [ ntentia eN"
terioarWeste hoJtlrdreq dg a aw g ohms; ca nd Inroca §e
1
iti eoncentrezi atentia pe procesul mi~earii tale spre seop.
tentia exterioarll, inseamna sa iti eoneentrezi atentia
asupra modului cum se realizeaza doar scopul. Prin in-
lentia interioara. seooul este atins. iar prin intentia exte-
rioara este ales. Tot ce se leaga de magie si de fenomene
paranormale line de domeniu1.intentiei exterioare. Tot
ce poate fi realizat, conform conceptiei noastre obi~nuite
165
 Vadim Zeland
despre lume, se obtine prin forta intentiei interioare.
Raporturi de dependentii
Raporturile de dependenta se stabilesc atunci cand
se pune 0 conditie de tipul: "daca tu faci a~a, fac ~i eu
a~a". "Daca rna iube~ti, inseamna ca la~i totul ~i mergi
cu mine la capatul lumii". "Daca nu te casatore~ti cu
mine, inseamna ca nu rna iube~ti". "Daca rna lauzi, 0 sa
fiu prietenul tau". "Daca nu-mi dai lopatica ta, te gonesc
din groapa de nisip".
..cand inpirea este cpudjfipHaW, aDare jneyjtabj] po.
larizarea si echilibrul se rupe,- Iubirea neconditionata
<exclude dreptul de a stiipani, este admiratie tara ploconi-
re-. eu alte cuvinte, acest sentiment nu creeaza relatii de
,dependenta intre cel care iube~te ~i obi~ctul iubirii ~ale.
I ru se ru e I III cazu unel com ara 11 sa
a 1 contra unen. ,Nei,suntem a~a, iar ei.sunt altfei!"
De exemplu, mandria nationala: ·in comparatie..cu care .
Afipi?(;omplexul de inferioritate: in comparatie cu cine?
o un e e 1st 0 contra unere III r Illevlta I
III ac mne 0 e e a Izare Aetiunea lor este indrep--
tata fie spre a "desparti" tennenii contrapunerii, fie spre
a-i uni - spre concordie sau spre conflict. Daca polariza-
rea a fost creata de dumneavoastra, actiunea fortelor de
egalizare va fi indreptata in primul rand impotriva dum-
neavoastra.
166
Merele cad in Cer
Polarizare
nor c -
exces1v e mar lar e a 11 e
III e oam III tunc
ce s se com are unu cu a sa se contrapuna unul
altuia ~i sa puna conditii de tipul: "daca tu faci a~a, fac
~i eu la fei". Potentialul excedentar in sine nu este atat
de rau, atata timp cat 0 apreciere defonnata existii in
mod absolut, de la sine. Dar imediat ce 0 apreciere su-
£raevaluata a unui obiect se compara cu 0 alta; apare
~olarizarea produsa de wintul tortelor de egalizare.
Fonele de egalizare tind sa lichideze polarizarea a9amt3.
si actiunea lor este indreptata in majoritatea cazurilor
impotriva celui care a creat aceasta polarizare.
Spatiul variantelor
Spatiul variantelor reprezinta 0 structura iriforma-
fionala. Este un camp infinit de informa/ii care cuprinde
toate variantele de evenimente ce se pot produce. Se
poate spune ca in spatiul variantelor existii tot ce a fost,
ce este ~i ce va fi. Spatiul varianteior serve~te drept ~a­
blon, drept retea de coordonate de mi~care a materiei in
spatiu ~i timp. Acolo este stocat ca pe 0 pelicula de film,
atilt trecutul; cat ~i viitorul, iar efectul timpului se mani-
festii numai ca UrInare a schimbiirii cadrului in care este
luminat prezentul.
167
 Vadim Zeland
Lumea existii simultan sub douii fonne: realitatea
fizicii - cea care poate fi atinsii cu mana ~i spatiul meta-
fizic al variantelor, aflat dincolo de limitele perceptiei,
dar care nu este mai putin obiectiv. Accesul la acest
camp infonnational este posibil in principiu. Tocmai de
aici Yin intuitiile ~i cIarviziunea. Ratiunea nu este capa-
bilii sii creeze ceva principial nou. Ea este capabilii doar '
sii a~eze intr-o fonnii nouii vechile cuburi ale unei case.
Mintea stocheazii nu infonnatia ca atare, ci 0 oarecare
asemiinare a adreselor infonnatiilor din spatiul variante-
lor. Ea prime~te toate descoperirile ~tiintifice ~i capodo-
perele din domeniul artei prin intennediul sufletului.
Visele nu sunt iluzii in acceptiunea curentli a aces- •
tui cuvant. Mintea nu inchipuie visele, ci Ie vede. Tot ce
observiim noi in realitate sunt variante realizate. In vis
vedem ce incii nu s-a realizat, adicii piese cu scenarii ~i
decoruri virtuale. Visele ne aratii ce ar fi putut sii se in-
tiimple in trecut ~i ce se poate intampla in viitor. Cand
visiim, noi ciiliitorim in spatiul variantelor.
Forte de egalizare
Peste tot unde existP lip potential excedentar, apar
forte de egalizare pentru a-I anihila. Potentialul este cre-
at de energia mentalii a omului atunci ciind el dii unui
obiect oarecare 0 importantii excesiv de mare.
De exemplu, stati in picioare in propria casii ~i
stati in picioare pe marginea unei priipiistii. In primul
.
caz nu vii tulburii nimic. In cel de-al doilea caz, situatia
168
Merele cad in Cer
are pentru dumneavoastrii 0 foarte mare importantii: este
suficient sii faceti 0 mi~care neatentii ~i ireparabilul se
produce. In plan energetic, faptul cii stati are aceea~i
importantii in ambele cazuri. Dar, stand pe marginea
unei priipiistii, friea va induce 0 stare de incordare ~i
creati 0 neunifonnitate in ciimpul energetic. Ca urmare,
apar fortele de egalizare menite sii lichideze aceastii ne-
unifonnitate. Chiar puteti sii Ie simtiti: pe de 0 parte, 0
foqii inexplicabilii vii trage in jos, iar pe de aM parte, vii
face sa vii indeplirtati de marginea priipastiei. Ciici, pen-
tru a lichida potentialul excedentar creat de fricii, fort ele
de egalizare trebuie, ori sii vii indepiirteze de margine,
ori sii va arunce in priipastie.
Actiunile fortelor de egalizare pentru lichidarea
potentialului excedentar creeazii cea mai mare parte a
problemelor. Perfidia lor constii in faptul cii, de cele mai
multe ori, rezultatul pe care iI obtinem este invers pro-
portional cu intentia. In aceste conditii nu mai putem sii
intelegem ce se petrece. De aici apare senzatia cii la mij-
loc este 0 foqii rea, inexplicabilii, un fel de "Iege a mar-
..., . ."
~avlel .
Sector din spapul variantelor
In fiecare punct din spatiu existii 0 variantii pro-
prie unui eveniment sau altuia. Pentru a u~ura inteleg e-
rea, yom considera cii varianta constii dintr-un scenariu
Iii decort!ri. Decorurile sunt fonna exterioara sau fonna
~e mjIDif~sta~, iar_scenariul este calea pe care ~i~.c:;,ii
169
 Vadim Zeland
materia. Pentru comoditate, yom imparti spatiul varian_
telor in sectoare. Fiecare sector are propriul scenariu ~i
propriile decoruri. eu cat este mai mare distanta dintre
sectoare, cu atilt este mai mare ~i deosebirea dintre sce-
narii ~i decoruri. Soarta unui om este reprezentata ~i ea
de 0 multime de variante. Teoretic, nu exista niciun fel
de limitari pentru intorsaturile pe care Ie poate lua SOarta
omului, deoarece spatiul variantelor este infinit.
Slide
Reprezentarea noastra despre noi in~ine ~i despre
mediul inconjurator este de multe ori departe de adevar.
Deformarea este introdusa de catre slide-uri Ie noastre.
De exemplu, va nelini~tesc unele dintre defectele pe ca-
Fe Ie aveti ~i din cauza aceasta aveti un complex de infe-
rioritate deoarece vi se pare ca nici altora nu Ie place ~i
nu va aprobii. ~i atunci, in procesul de comunicare cu
ceilalti, introduceti in "proiector" slide-ul complexului
de inferioritate ~i vedeti totul intr-o lumina deformata.
Slide-ul este un tablou deformat al realitatii din
capul durnneavoastra. Un slide negativ na~te, de regula,
unitatea dintre suflet ~i ra!iune. ~i de aceea devine reali-
tate. ~i se implinesc ~i cele mai rele a~teptiiri. Slide-urile
negative pot fi transformate in pozitive ~i pot fi obligate
sa lucreze pentru durnneavoastra. Daca va creati inten-
tionat un slide pozitiv, acesta este capabil sa va trans-
forme in mod uluitor propriul strat de lume. lSlide-ul
tfeferintAl este un tablou imaginat ca si cand v-ali fi atins
170
Merele cad In Cer
deja scopul. Vizualizarea sistematica a slide-ului duce la
materializarea sectorului respectiv din spatiul variante-
lor.
Stratul de lume
Fiecare fiintii vie i~i materialiieaza 'prin energia
gandului un anumit sector din spatiul variantelor ~i i~i
creeaza propriul strat de lume. Toate aceste straturi se
suprapun ~i, in felul acesta, fiecare fiinta Wda obolul la
formarea realitatii.
Prin modul cum concepe lumea, fiecare individ i~i
creeaza un strat propriu de lume - 0 realitate proprie.
Aceasta realitate capata, in functie de modul cum se po-
zitioneaza el, 0 nuanta sau alta. Daca ar fi sa ne expri-
mam plastic, acolo se stabilesc "conditiile meteo": 0
dimineata proaspata, insorita, sau cer acoperit ~i ploaie,
ba uneori se dezlantuie uragane sau se produc catastrofe
naturale.
Realitatea individuala se formeaza pe doua cai: fi-
zica ~i metafizica. Altfel spus, omul i~i creeaza propria
lume .prin actiunile ~i gandurile sale. Modul de gandire
joaca aici rolul principal, deoarece el creeaza cea mai
mare parte din problemele materiale cu care omul trebu-
ie sa se lupte mai tot timpul. Transuif/ng-ul se ocupa
numai de aspectul metafizic.
171
 Vadim Zeland
Cursul variantelor
In spatiul variantelor infonnatia este stationara,
- Transurting
sub fonna de matrice. Structura infonnatiei este organi-
zata pe mici lanturi legate Intre ele. Legaturile dintre
cauza ~i efect produc cursul variantelor.
Ratiunea, care nu se lini~te~te, preia In pennanenta
impulsurile pendulilor ~i se apuca sa rezolve toate pr~­
blemele, Incercand sa tina situatia sub control. Deciziile
volitive ale ratiunii sunt, In majoritatea cazurilor, simple
lopatliri cu mana prin apa, lipsite de sens. Majoritatea
problemelor, mai ales cele mici, se rezolva de la sine,
daca acestea nu deranjeaza cursul variantelor.
Principalul motiv pentru care nu trebuie sa ne Im-
potrivim In mod activ cursului, consta In faptul ca se
consuma inutil sau In detrimeiltul nostru 0 mare parte
din energie. C~sul merge pe calea minimei rezistente ~i
de aceea cupnnde cele mai eficiente ~i rationale solutii
pentru rezolvarea problemelor. A te Impotrivi cursului
Inseamna ~i mai multe probleme noi.
o mare inteligenta a ratiunii nu I~i are rostul, din
m?ment ce solutia exista deja In spatiul variantelor. Da-
ca nu complicam lucrurile ~i nu der~am cursul varian-
telor, solutia vine de la sine ~i, In plus, ea este ~i cea op-
tima. <:>ptimi~area exista deja In structura campului in-
fonnatlOnal. In spatiul variantelor existli totul, dar cel
mai probabil se realizeaza variantele cu consum mai mic
de energie. Natura nu irose~te energie.
172
Merele cad in Cer
Eu nu am inventat cuvantul ",(ransurfing", el a
venit spre mine de acolo de unde au venit ~i ceilalti ter-
meni ~i, In general, continutul acestei carti. Pana la un
moment dat, nici eu nu-i Intelegeam sensul. Aici, pana
~i asociatiile de idei sunt greu de adaptat. Sensul acestui
cuvant poate fi: "transfonnarea in realitate a unei vari-
ante posibile" sau "trecerea de la 0 linie a vietii la alta".
Sensul general, daca va ocupati de Transurjing, este de
a te balansa pe valul succesului.
Freiling
Freiling-ul este 0 tehnologie eficienta pentru des-
ra~urarea reIatiilor interumane, ea fiind 0 parte compo-
nentli a TransUlfing-ului. Principiul de baza al Freiling-
ului poate fi fonnulat astfel: "T:enunfafi fa intenfia de ·
primi ~i inlocuifEo cu intenfia de a da ~i atunci ve(i;
;primi acel ceva fa care afi renunfat ".
Acest principiu se bazeaza pe faptul ca intentia
dumneavoastra exterioara se folose~te de intentia interi-
oara a partenerului rara sa Ii lezeze interesele. In final,
yeti obtine ceea ce nu ati fi putut obtine prin metodele
obi~nuite ale intentiei interioare. Conducandu-va dupa
acest principiu, yeti avea rezultate uluitoare In comuni-
carea interumana ~i In afaceri.
173
 Vadim Zeland
Scopuri ~i u~i
Orice om are drumul sau, care este unic, ~i prin ca-
re W dobande~te adevarata fericire in viatll. Pendulii ii
induc scopuri care ii sunt straine ~i care il amagesc prin
prestigiu ~i inaccesibilitate. Alergand dupa scopuri false,
fie nu veti obtine nimic, fie, daca veti obtine ceva, va
veti da seama ca nu va folose~te la nimic.
Propriul scop va va transforma viata intr-o adeva-
rata sarbiitoare. Realizarea propriului scop va atrage du-
pa sine ~i implinirea ceIorialte dorinte, iar rezultatele
vor fi peste a~teptari. U~a, care e numai a dumneavoas-
tra, este acea cale care va va duce catre scop.
Daca veti deschide propria u~a catre propriul scop,
nimeni ~i nimic nu va va impiedica, deoarece cheia su-
fletului dumneavoastra se potrive~te la lacatul propriului
drum ~i nimeni nu v-o poate lua. Astfel, nu veti avea
probleme in realizarea propriului scop. Problema consta
doar in gasirea propriului scop ~i a propriei u~i. Tran-
swfing-ul va invata cum sa faceti.
174
fJ
Merele cad in Cer
Cuprins
Prefata ............................................................................... 9
Capitolul I 1
Lumea in oglinda •..•.......•...•...........•..•....•.......•.......•.••..... 1
Oglinda duala ............................................................... 13
Amalgamul reaIltatn · - .. .................................................... .22
In goana dupa imaginea reflectata ................................ 31
Lumea ne vme . " mm t 'ampmare . ..................................... .40
Intentia Suveranului ..................................................... 50
Liga oglindarilor ........................................................... 65
Capitolul II 81
Paznicul Ve~niciei .••.........••.•.......•.......•.••.....•..••.•..•....•....
Energla. .mtentlel . . .......................................................... .83
Cum sa ne facem curatenie in lume ............................. 99
Corectla. ogI'" mzn ........................................................ . 114
Suveranul realitatii ..................................................... 123
Coordonarea viselor ................................................... 136
V erdictul Suveranului ................................................ 141
in vizita la Ve~nicie ......................................................153
Dictionar de termeni .................................................... 155
175
,
-= ...
 •