2

Iluzii Richard Bach Aventurile unui Mesia recalcitrant Prefata autorului Dupa ce a fost publicat ,,Pescarusul Jonathan am fost adeseori intrebat: ,,Ce vei scrie dupa aceasta, Richard? Ce? Am raspuns atunci ca nu voi mai scrie nimic, nici macar un cuvant, si ca toate cartile mele impreuna spun tot ceea ce eu am avut de spus Rabdand de foame pentru un timp, cu masina de scris scoasa din functiune si renuntand la obiceiurile de scriitor, a fost amu!ant sa nu am de lucru pana la mie!ul noptii "otusi, aproape in fiecare vara, imi iau vechiul biplan si ma duc intr#o pa$iste verde din vestul mi$lociu al Americii, !burand cu pasa%eri pentru curse de trei dolari "reptat am inceput sa simt din nou o tensiune cunoscuta & mai ramasese ceva de spus, pe care nu#l spusesem 'u#mi place deloc sa scriu Daca as putea sa intorc spatele unei idei, acolo in intuneric, daca as putea sa am %ri$a sa nu#i deschid usa, nici macar nu m#as atin%e de creion Dar deodat a fost o mare e(plo!ie de dinamita, de sticla care !bura, de carami!i si aschii prin peretele din fata, si cineva a pasit cu aro%anta peste molo!, m#a apucat de %at si mi#a spus cu blandete, ,,'u te voi lasa sa pleci pana cand nu ma vei pune in cuvinte pe hartie Asa m#am intalnit eu cu ,,)lu!iile Acolo in vestul mi$lociu, seara, ma intindeam pe spate, practicand vapori!area norilor, si nu puteam sa#mi scot aceasta poveste din minte* ce s#ar intampla daca ar veni cineva care s#ar pricepe intr#adevar la aceasta, care ar putea sa ma invete cum finctionea!a lumea mea si cum sa o controle!? Ce ar fi daca as intalni o fiinta foarte avansata* ce ar fi daca un +iddharta sau un )isus ar veni in timpurile noastre, cu putere asupra )lu!iilor lumii, deoarece el stie realitatea ce se ascunde in spatele lor? +i ce ar fi

daca eu as putea sa il intalnesc, daca el ar !bura intr#un biplan si ar ateri!a pe aceeasi pa$iste cu mine? Ce ar spune el, cum ar arata, cum s#ar purta? Poate ca el nu ar fi deloc precum acest Mesia din pa%inile patate de ulei si de iarba ale $urnalului meu, poate ca nu ar spune nimic din ceea ce spune aceasta carte Dar daca, lucrurile pe care acesta mi le#a spus sunt adevarate, ca noi atra%em in vietile noastre orice dorim sau mentinem in %andurile noastre, de e(emplu & atunci eu am trait acest moment pentru un anumit motiv, si tu cititorule de asemenea 'u este o coincidenta faptul ca tu tii in mana aceasta carte, poate ca e(ista ceva adevarat in aceste aventuri, pe care tu le citesti acum pentru a#ti reaminti Am ales ca %andesc asa si am ales sa %andesc ca Mesia al meu este pre!ent acolo, undeva intr#o alta dimensiune, deloc fictiva, privindu#ne pe amandoi, si distrandu#se de ceea ce ni se intampla, e(act in modul in care noi ne#am dorit sa fie Richard Bach 1. A fost odat. un Maestru care a venit pe P.m/nt, s# a n.scut /n "ara +f/nt. a )ndianei si a crescut pe dealurile mistice de la rasarit de 0ort 1a2ne 3 Maestrul a invatat despre aceast. lume in scolile publice din )ndiana, si cand a crescut a invatat meseria de mecanic de automobile 4 )nsa Maestrul avea invataturi din alte tari si alte scoli, din alte vieti pe care le#a trait 5l si le#a amintit pe acestea, si amintindu#si#le a devenit intelept si puternic, astfel incat ceilalti i#au va!ut puterea si au venit sa#i ceara sfaturi 6 Maestrul credea ca are suficienta putere ca sa se a$ute pe el si intrea%a omenire, si asa cum credea, asa si era pentru el, astfel incat ceilalti )#au va!ut puterea si au venit la el ca sa fie vindecati de neca!urile si bolile lor nenumarate 7 Maestrul credea ca este bine pentru fiecare om sa se %andeasca la el insusi ca la un fiu de Dumne!eu, si asa precum credea, asa si era, iar ma%a!inele si %ara$ele unde

lucra au devenit intesate de cei care ii cautatu invataturile si atin%erea, si stra!ile erau pline de cei care sperau ca macar umbra trecerii sale sa cada asupra lor, si sa le schimbe vietile 8 +i in cele din urma, din cau!a multimii, sefii si administratorii atelierelor )#au ordonat Maestrului sa#si paraseasca uneltele si sa plece pe drumul lui, pentru ca atat de mare era imbul!eala in $urul lui, incat nici el, nici ceilalti mecanici nu mai aveau loc sa repare automobile 9 Asa ca el a plecat din oras, si oamenii care l#au urmat au inceput sa#l numeasca Mesia si facator de minuni, asa cum credeau ei , asa si era : Daca se pornea furtuna in timp ce el vorbea, nici o picatura de ploaie nu cadea pe capul vreunui ascultator, cel mai din spate din multime ii au!ea cuvintele la fel de clar ca si cel mai din fata, indiferent de ful%erele sau tunetele ce veneau din cer +i totdeauna el le vorbea in parabole ; +i el le#a spus: ,,)n fiecare din noi sta puterea de a accepta sanatatea si boala, bo%atia si saracia, libertatea si sclavia 'oi suntem cei care le controlam pe acestea, si nu altcineva -< =n morar a vorbit si a spus: ,,5 usor pentru tine sa spui asta, )nvatatorule, caci tu esti calau!it asa cum noi nu suntem si nu ai nevoie sa trudesti asa cum trudim noi >mul trebuie sa munceasca pentru ca sa traiasca in lumea aceasta -Maestrul a raspuns si a spus: ,,>data, traia un sat de creatori de#a lun%ul fundului unui mare rau de cristal -3 ,,Curentul raului cur%ea in liniste peste ei toti & tineri si batrani, bo%ati si saraci, buni si rai, curentul mer%and pe drumul lui, necunoscand altceva decat fiinta sa cristalina -4 ,,0iecare creatura & in felul sau & se tinea strans a%atata de plantele de pe fundul raului, pentru ca modul lor de a trai era a%atatul, si a re!ista curentului era ceea ce fiecare invatase de cand s#a nascut -6 ,,Dar o creatura a spus in cele din urma:??Am obosit sa ma tot a%at Desi nu pot vedea cu ochii mei, am

incredere ca acest curent stie unde se duce > sa#mi dau drumul si fie ca el sa ma duca unde vrea "ot a%atandu#ma, o sa mor de plictiseala @@ -7 ,,Celelalte creaturi au ras si )#au spus: ??'ebunuleA Da#ti drumul, si curentul caruia ) te inchini o sa te arunce de#a rosto%olul si o sa te sfarame de stanci, si o sa mori mai repede decat de plictisealaA@@ -8 ,,Dar acesta nu )#a luat in seama, si rasufland, si#a dat drumul, si dintr#o data a fost dat de#a rosto%olul si aruncat de curent pe stanci -9 ,,)nsa dupa un timp, cum creatura refu!a sa se a%ate din nou, curentul a ridicat#o libera de la fund, asa ca nu mai era lovita si ranita -: ,,+i creaturile din $osul raului, pentru care acela era un strain, au stri%at: ??=ite o minuneA > creatura ca si noi, si totusi !boaraA =ite#l pe Mesia, vine sa ne salve!e pe totiA @@ -; ,,+i acela purtat de curent a spus: ??5u nu sunt mai mult Mesia decat voi Raul e incantat sa ne ridice pe toti in libertate, daca indra!nim doar sa ne dam drumul Adevarat noastra menire este aceasta calatorie, aceasta aventura@@ 3< ,,Dar ei stri%au si mai tare: ??+alvatoruleA@@, in tot acet timp a%atandu#se de pietre, iar cand s#au uitat din nou dupa el, acesta plecase, si ei au ramas sin%uri facand le%ende despre +alvator 3+i odata Maestrul a va!ut ca multimea il in%hesuia din ce in ce mai mult pe !i ce trecea, mai strans si mai aproape si mai patimas ca niciodata Cand a va!ut ca il fortau sa#i vindece fara incetare, si sa#i hraneasca intotdeauna cu minunile lui, sa invete in locul lor si sa le traiasca vietile, a plecat sin%ur in acea !i pe un varf de deal departe de ei, si acolo s#a ru%at 33 +i el si#a spus in inima lui: ,,)nfinita 0iinta +tralucitoare, daca vrei acceasta, ia aceasta cupa de la mine si lasa#ma sa pun deoparte aceasta sarcina imposibila 'u pot sa traiesc viata unui alt suflet, si totusi !eci de mii stri%a catre mine pentru viata )mi pare rau ca am lasat

lucrurile sa a$un%a aici Daca voiesti, lasa#ma sa traiesc ca orice om 34 +i o voce )#a vorbit pe acel varf de deal, o voce nici de barbat, nici de femeie, nici puternica nici slaba, o voce infinit de buna +i vocea )#a spus: ,,'u voia mea, ci a ta sB se facB Pentru cB ceea ce vrei, este vointa mea pentru tine Mer%i pe drumul tBu ca orice alt om, Ci fie ca tu sB fii fericit pe PBmDnt 36 Ei au!ind aceasta, Maestrul s#a bucurat, Ci a adus mulFumiri, Ci a coborDt de pe vDrful dealului fredonDnd un cDntecel de#al mecanicilor Ei cDnd lumea l#a asaltat cu nenorocirile ei, ru%Dndu#l cu stBruinFB sB#i vindece /n locul lor Ci sB /nveFe pentru ei Ci sB#i hrBneascB non#stop din cunoaCterea lui Ci sB#i /ncDnte cu minunile lui, el a !ambit catre multime si le#a spus pe un ton %lumet: ,,Plec 37 Pentru o clipa multimea a ramas cu %ura cascata de uimire 38 +i el le#a spus: ,,Daca un om ii !ice lui Dumne!eu ca doreste mai mult ca orice sa a$ute lumea suferinda, nu contea!a cu ce pret pentru el, si Dumne!eu ii raspunde si ii spune ce trebuie sa faca, trebuie acela sa faca precum ) s#a spus? 39 ,,Desi%ur )nvatatoruleA au raspuns cei mai multi, ,,Ar fi o placere pentru el sa sufere chiar torturile iadului, daca Dumne!eu )#ar cere#oAG 3: ,,)ndiferent cat de mari sunt aceste torturi, indiferent cat de dificila este sarcina lui? 3; ,,5 o onoare sa fii span!urat, o %lorie sa fii batut in cuie de un copac si ars, daca asta e ceea ce a cerut Dumne!eu, au spus ei 4< ,,+i ce#ati face voi, a spus Maestrul multimii, ,,daca Dumne!eu v#ar vorbi direct in fata si ar spune: ??HA >RD>' +A 0)") 05R)C)") )' I=M5, A"A" ")MP CA" "RA)")A @@ Ce ati face atunci? 4+i multimea tacea, nici o voce, nici un sunet nu se au!ea pe dealuri, in vaile unde se aflau 43 +i Maestrul a spus tacerii: ,,Pe calea fericirii noastre vom %asi invatatura pentru care am ales sa traim aceasta

viata Asa am invatat asta!i, si am hotarat sa va las acum sa mer%eti fiecare pe calea voastra, dupa cum doriti 44 +i si#a va!ut de drum prin multime si )#a parasit, si s# a intors la lumea de fiecare !i a oamenilor si a masinilor 2. 5ra spre mi$locul verii cand l#am intalnit pe Donald +himoda )n patru ani de !bor, nu mai intalnisem niciodata un alt pilot care sa faca ce faceam eu, !burand odata cu vantul din oras in oras, si luand pasa%eri in curse intr#un biplan vechi, cu trei dolari pentru !ece minute de !bor Dar, intr#o !i, e(act la nord de 0erris, )llinois, privind in $os din carlin%a 0leet#ului meu am va!ut un vechi "ravel Air 6<<<, alb#auriu, ateri!and incetisor, in fanul %alben#ver!ui Desi viata mea e foarte libera astfel, uneori ma simt destul de sin%ur Am va!ut biplanul acolo, m#am %andit la el cateva secunde, si am decis ca nu s#ar supara nimeni daca as cobori Alimentarea inchisa si manevra de ateri!are odata reali!ata, iata#ne, aparatul si cu mine, indreptandu#ne verti%inos spre pamant )n bataia vantului rasuna doar sunetul bland si usor al unui motor vechi ce isi invartea alene elicea Mi#am ridicat ochelarii de protectie pentru a observa mai bine impre$urimile > $un%la verde de tulpini de porumb stralucea in apropiere, iar in departare se deslusea ima%inea va%a a unui %ard si apoi doar fan proaspat cosit, oricat puteam cuprinde cu privirea > usoara miscare a mansei, pentru a reali!a un mic tur deasupra tinutului, cu iarba periind rotile si apoi obisnuitul scrasnet al pamantului de sub roti, incetisor, incetisor, si acum un mic !%omot scurt si iata#ne opriti, e(act lan%a celalat avion Alimentarea fiind oprita, contactul inchis, doar silentiosul claJ#claJ al elicii ce se rotea din ce in ce mai incet mai tulbura linistea totala de iunie Pilotul acelui "ravel Air era ase!at in iarba, cu spatele re!emat de roata stan%a a avionului sau, privindu#ma "imp de o $umatate de minut l#am privit si eu, fermecat de misterul calmului sau 'u mai fusesem niciodata atat de

indiferent, doar sa stau acolo si sa privesc un alt avion ateri!at in acelasi camp cu mine, care era parcat doar la !ece metri departare Am inclinat capul, placandu#l fara sa stiu de ce ,,Pari sin%ur, am spus peste distanta dintre noi ,, +i tu la fel ,, 'u vreau sa te plictisesc Daca pre!enta mea inseamna prea mult, imi vad de drum ,, 'u "e#am asteptat Am !ambit au!ind aceasta ,, )mi pare rau ca am intar!iat ,, 5ste in re%ula Mi#am dat $os casca si ochelarii si strecurandu#ma afara din cabina am sarit pe pamant 5ste o sen!atie placuta dupa ce ai petrecut mai multe ore in avion ,, +per ca nu te deran$ea!a niste oua si niste bran!a, a spus el ,,>ua si bran!a si poate o furnica 'ici o stran%ere de mana , nici o introducere de nici un fel 'u era un om %ras Parul ii cadea pe umeri, mai ne%ru decat cauciucul anvelopei pe care se spri$inea Avea ochii intunecati ca ai unui soim, %enul de ochi care imi plac la un prieten, si care la oricine altcineva ma fac sa ma simt inconfortabil Ar fi putut fi un Maestru de Jarate pre%atindu# se sa faca o tacuta demonstratie violenta Am acceptat sandKich#ul si o cana de apa din termos ,, Apropos, tu cine esti? am intrebat ,,De ani de !ile de cand fac aceste curse, nu am intalnit niciodata un alt pilot afara in camp ,, 'u prea sunt potrivit pentru altceva, a spus el aproape fericit ,,+tiu putina mecanica, sudura, ma pricep putin la caroserii, daca stau prea mult intr#un loc, am probleme Asa ca am luat acest avion si acum am intrat pe aceasta linie L ,, Ce fel de masini cunosti? 5u ma $ucam cu tractoarele Diesel de cand eram un pusti ,, D#:, D#;, am lucrat putin timp cu ele in >hio ,, D#;, e mare cat o casa +unt an%rena$e $oase dublu

compuse care pot intr#adevar sa miste un munte? ,, 5(ista cai mai bune de a deplasa muntii, a spus el cu un !ambet care a durat poate o !ecime de secunda M#am inclinat pentru o clipa sub aripa $oasa a avionului sau, privindu#l =n $oc al luminii* era %reu sa privesti omul de aproape Ca si cum ar fi avut o lumina in $urul capului, fundalul pier!andu#se in acea lumina neclara, misterioasa, ar%intie ,, 5 ceva in nere%ula? a intrebat el ,, Ce fel de probleme ai avut? ,, >A 'u prea mari Doar ca imi place sa ma deplase! in aceste !ile, la fel ca si tie Mi#am luat sandKich#ul si m#am plimbat in $urul avionului sau 5ra un aparat din -;3: sau -;3;, si era complet ne!%ariat 0abricile nu fac niciodata avioane care sa arate atat de noi cum era acesta, parcat acolo pe camp Arata de parca ar fi fost vopsit cu doua!eci de straturi de vopsea pe ba!a de ulei butilic, lustruite din plin, astfel incat totul stralucea ca o o%linda pe structura de lemn a aparatului Pe cadrul carlin%ii se putea citi ??Don@@, scris cu vechile foite de aur en%le!esti si mai e(ista de asemenea inre%istrarea de pe bord ce spunea D 1 +M)M>DA )nstrumentele erau toate noi, instrumente de !bor ori%inale, din -;3: 'ici o !%arietura nicaieri, nici o pata, nici macar o sin%ura picatura de ulei de motor de la alimentare 'ici un fir de pai pe dusumeaua carlin%ii sale, ca si cum aceasta masina nu ar fi !burat niciodata, ci pur si simplu s#ar fi materiali!at pe loc, printr#o bucla temporala ce se incrucisa cu $umatatea secolului Am simtit un frison rece de#a lun%ul %atului ,, De cat timp iei pasa%eri? l#am intrebat peste avion ,, Cam de o luna, cinci saptamani Mintea Cinci saptamani in camp, oricine ai fi fost tu, ar fi trebuit sa te murdaresti si sa ai ulei pe avion, si fire de paie sau praf pe dusumeaua carlin%ii, indiferent cum ar fi Dar aceasta masina era ciudata* nici un pic de ulei pe aparatorile de vant, nici un fel de scame a%atate in aripioarele terminale si pe coada, nici macar un %andacel

10

strivit de elice Acestea nu erau posibile pentru un avion care sa fi !burat vara prin )llinois Am mai studiat acel "ravel Air inca cinci minute, si apoi m#am intors si m#am ase!at pe camp sub aripa avionului, in fata pilotului 'u#mi era teama, inca imi placea individul, dar ceva nu mer%ea ,, De ce nu#mi spui adevarul? ,, "i#am spus adevarul Richard, a spus el 'umele este de asemeni inscris pe avionul meu ,, 'imeni nu transporta pasa%eri timp de o luna intr#un "ravel Air, fara a avea macar putin ulei pe avion, prietene, sau macar putin praf 'ici macar o pata sau lipitura din fabrica? Mei, pentru numele lui Dumne!eu, macar pe dusumea? L 5l mi#a !ambit calm ,, 5(ista niste lucruri pe care tu nu le sti )n acel moment parea o fiinta ciudata de pe o alta planeta Am cre!ut ce mi#a spus, dar asta nu#mi putea e(plica in nici un fel avionul sau bi$uterie parcat afara in campul varatic ,, 5ste adevarat Dar intr#o !i le voi sti pe toate +i atunci vei putea lua si avionul meu, Donald, deoarece nu voi mai avea nevoie de el pentru a !bura 5l m#a privit interesat, ridicandu#si sprancenele sale ne%re ,, >h, spune#miA Am fost incantat Cineva dorea sa#mi asculte teoriaA ,, >amenii nu pot sa !boare pentru ca ei %andesc ca aceasta nu este posibil, asa ca ei bineinteles, nu invata primul principiu al aerodinamicii 5u doresc sa cred ca e(ista undeva in alta parte un alt principiu: nu avem nevoie de avioane pentru a !bura, sau pentru a trece prin pereti, sau pentru a mer%e pe alte planete 'oi putem invata cum sa facem aceasta oriunde, fara a$utorul masinilor Daca dorim aceasta L A !ambit, pe $umatate serios, inclinand din cap ,, +i cre!i ca vei invata ceea ce doresti sa inveti reali!and curse de trei dolari deasupra campului ,, +in%ura invatatura care contea!a este cea pe care am

11

dobandit#o prin propriile mele forte, facand ceea ce am dorit sa fac Daca ar fi un sin%ur suflet pe Pamant care sa ma poata invata ceea ce eu doresc sa stiu, mai mult decat o pot face avionul meu si cerul, as fi chiar acum in cautarea lui >chii aceia intunecati m#au privit e%ali ,, 'u cre!i ca esti %hidat, daca doresti cu adevarat sa inveti aceste lucruri? ,, +unt %hidat, da 'u este oricine? Am simtit intotdeauna un fel de supervi!are asupra mea, sau ceva de %enul acesta L ,, +i cre!i ca vei fi condus catre un invatator care te va putea a$uta ,, Daca nu cumva invatatorul sunt eu, da ,, Poate ca e(act aceasta se intampla, a spus el =n camion nou si modern cobora linistit spre noi, ridicand o perdea subtire de praf maroniu, si s#a oprit apoi in camp =sa s#a deschis, si o persoana in varsta a iesit, impreuna cu o fetita cam de !ece ani Praful parea sa fi incremenit in aer, atata nemiscare era ,, 0aceti curse, nu#i asa? a spus omul Campul era descoperirea lui Donald +himoda, asa ca eu am ramas tacut ,, Da, domnule, a spus el luminos ,,De#abia astept sa !bor, vreti sa incercati? ,, Daca vin, faci niste acrobatii acolo sus cu mine, vire!i si faci niste loopin%#uri? >chii omului sclipeau, in timp ce se uita sa vada daca intele%em dialectul sau de om de la tara ,, 0ac ce vrei, si nu fac daca nu vrei ,, +i doresti o multime de bani, presupun ,, "rei dolari cash, domnule, pentru -< minute de !bor in aer Asta inseamna 44,4 centi pe minut +i merita, multi mi# au spus asta Aveam un sentiment ciudat fiind spectator, stateam acolo trandavind si ascultand modul in care acest individ incheia afacerea )mi placea ce spunea, totul pe un ton $os Ma obisnuisem atat de mult cu propriul meu stil de a#mi vinde cursele N,,Ha %arante! un fri% de -< %rade acolo sus,

12

baietiA Maideti, veniti acolo in aer unde numai pasarile si in%erii !boaraA "oate acestea doar pentru trei dolari, o cota foarte mica pentru pun%a sau bu!unarele voastre*O, uitasem ca ar putea e(ista si un altul 5ste oarecare tensiune in a !bura si a vinde curse de unul sin%ur 5ram obisnuit cu ea, dar tot o mai simteam: daca nu !buram cu pasa%erii, nu mancam Acum, cand puteam sta deoparte, cina mea nedepin!and de aceasta iesire, m#am rela(at dintr#o data si am privit scena 0etita statea in spate si ne privea Blonda, cu ochi caprui, cu o fata solemna, era acolo pentru ca bunicul ei era 5a nu dorea sa !boare Mult mai adesea intalneai cealalta varianta, copii nerabdatori si batrani mai preva!atori, dar oricine capata o intuitie pentru aceste lucruri atunci cand este vorba despre propriul sau mod de viata, si eu stiam ca acea fetita nu ar !bura cu noi, nici daca am astepta intrea%a vara ,, Care dintre voi, domnilor*? a spus omul +himoda si#a turnat o cana cu apa ,, Richard va !bura cu tine 5u sunt inca la ora mesei, doar daca nu vrei sa astepti ,, 'u, domnule, sunt %ata sa mer% Putem !bura peste ferma mea? ,, +i%ur, am raspuns "rebuie sa imi spui doar pe unde vrei sa mer%em Mi#am scos sacul de dormit, %eanta cu scule si vasele de %atit din partea din fata a carlin%ii avionului, l#am a$utat pe om sa se instale!e pe locul pasa%erilor si )#am pus centura de si%uranta Apoi m#am strecurat in spatele carlin%ii, punandu#mi si eu centura ,, 0a#mi un vant la elice, vrei, Don? ,, Da +i#a luat cana de apa cu el si s#a apropiat de elice ,, Cum doresti? ,, )mpin%e usor, impulsul se va %enera sin%ur, prin mana ta L )ntotdeauna cand cineva impin%e elicea 0leet#ului, o impin%e prea tare, si din motive complicate, motorul nu

13

porneste Dar acest om a impins#o, rotind#o foarte incet, ca si cum ar fi facut aceasta dintotdeauna )mpulsul a fost prins imediat, scanteile au tasnit in cilindri si vechiul motor a inceput sa vibre!e, si toate acestea foarte usor 5l s#a indreptat catre avionul sau, s#a ase!at si a inceput sa vorbeasca cu fetita )ntr#o e(plo!ie de cai putere si paie !burand, avionul s#a ridicat in aer, urcand la trei!eci de metri Ndaca motorul s#ar opri acum, am ateri!a in porumbO, apoi la -7< de metri Nacum ne putem intoarce si putem ateri!a pe camp*acum, catre vest iata o pasuneO, 36< de metri inaltime si platou, urmaream de%etul aratator al omului ce#mi indica prin vant directia sud#vest "rei minute de !bor si iata ca ne invarteam pe deasupra unei ferme, peste hambarele de culoarea carbunilor incandescenti, peste casa de culoarea fildesului, intr#o mare de menta, si o %radina cu !ar!avaturi in spate: porumb si laptuca si rosii Pasa%erul meu privea in $os in timp ce ne roteam prin aer pe deasupra fermei, pe care o vedeam incadrata de aripile si de cor!ile avionului Pe veranda a aparut o femeie, alba pe fundalul albastru al rochiei, %esticuland >mul i#a facut si el semn Hor vorbi mai tar!iu probabil despre cum s#au putut vedea unul pe altul atat de bine, peste cer +#a uitat inapoi spre mine cu incuviintare, spunandu#mi ca a fost destul, ca#mi multumeste si ca acum ne putem intoarce Am facut un cerc lar% peste 0erris, pentru ca oamenii sa stie ca facem !boruri cu pasa%eri, si am coborat in spirala catre pa$iste, pentru a le arata unde se intampla aceasta "ocmai coboram pentru a ateri!a, cand "ravel Air#ul s#a rotit maturand pamantul, indreptandu#se catre ferma pe care tocmai o parasisem Pburasem odata cu o nava de circ si pentru un moment am trait acum e(act acelasi sentiment* un avion ridicandu# se cu pasa%eri, in timp ce altul ateri!ea!a Am atins solul cu un usor scrasnet, si am rulat pana la capatul pa$istii, pe sosea Motorul s#a oprit, omul si#a desprins centura si l#am

14

a$utat sa iasa, si#a scos portofelul din salopeta si a numarat dolarii, scuturand din cap ,, A fost un !bor pe cinste, fiule ,,+untem convinsi 'oi nu vindem decat marfa buna ,,Prietenul tau este cel care vindeA ,,>A ,,)ti spun, prietenul tau ar putea vinde si cenusa diavolului, pun pariu, nu cre!i? ,,Ce ti#a venit sa spui asta? ,,Din cau!a fetitei, bineinteles =n !bor cu avionul pentru nepoata mea, +arahA )n timp ce vorbea el privea "ravel Air#ul, care era acum ca un fir de praf ar%intiu la distanta in aer, rotindu#se in $urul fermei Horbea asa cum vorbeste un om calm, observand in curte o tufa uscata care a inmu%urit, a inflorit si a rodit mere ,,De cand s#a nascut, aceasta fetita a avut o teama de moarte de locurile inalte "ipa, era terifiata +arah mai curand ar intra cu mainile %oale intr#un viespar decat sa se catere intr#un copac 'u s#ar catara in pod, nici daca ar veni Potopul Aceasta fetita este atrasa de masini, nu se poarta rau cu animalele, dar in ce priveste inaltimile, este foarte prudentaA +i iat#o acum acolo sus in aer A continuat sa vorbeasca despre aceasta si despre alte oca!ii speciale, si#a amintit de vremurile cand pilotii obisnuiau sa vina la Qalesbur%, cu ani in urma, si la Monmouth, !burand aripa lan%a aripa, la fel cum faceam si noi, si facand tot felul de salturi nebunesti cu avioanele lor Am privit la "ravel Air#ul aflat la distanta, ce devenea tot mai mare, coborand in spirala catre camp, ametitor, asa cum eu nu o facusem niciodata, impreuna cu o fetita careia ii era frica de inaltime, alunecand pe deasupra porumbului si a %ardurilor si atin%and iarba intr#o ateri!are uluitoare Donald +himoda !bura probabil de mult timp, daca isi putea permite sa ateri!e!e cu un "ravel Air in acest fel Avionul a rulat si s#a oprit lan%a noi, fara nici o interventie e(terioara, si fara huruitul obisnuit al elicei care se opreste Am privit mai atent 'u erau nici un fel de

15

insecte pe elice 'ici macar o sin%ura musca omorata pe acea lama de doi metri si $umatate Am aler%at sa a$ut, sa scot centura de si%uranta de pe micuta fetita, sa deschid usa carlin%ii si sa#i arat unde sa paseasca astfel incat piciorul ei sa nu treaca prin %olul aripei ,,Cum ti#a placut? am intrebat#o Dar ea nu a observat ca i#am vorbit ,,Bunicule, nu#mi este frica '#am fost speriata, pe cuvantA Casa arata ca o $ucarie micuta si bunica mi#a facut semn, iar domnul a spus ca am fost speriata doar pentru ca odata am ca!ut de la inaltime si am murit, si ca nu trebuie sa#mi mai fie frica niciodataA > sa ma fac pilot, bunicule Hoi avea un avion si voi lucra eu sin%ura la motor, si voi !bura pretutindeni si voi face curseA Pot sa fac aceasta? +himoda a !ambit catre om si a ridicat din umeri ,,"i#a spus el ca vei fi pilot, nu#i asa, +arah? ,,'u, eu o spun Ma pricep de$a la motoare, tu stii astaA ,,Bine, vei putea vorbi despre aceasta cu mama ta 5 timpul pentru noi sa ne intoarcem acasa Cei doi ne#au multumit si omul a inceput sa mear%a, iar fetita sa aler%e spre camion, ambii schimbati de ceea ce se intamplase pe camp si in aer Au sosit doua automobile, apoi un altul, si apoi am avut parte de o multime de oameni care doreau sa vada 0erris#ul din aer Am facut doispre!ece sau treispre!ece !boruri cat mai rapide, si dupa aceasta am dat o fu%a la statia de ben!ina din oras pentru a#i cumpara combustibil 0leet#ului Apoi inca vreo cativa pasa%eri, si inca mai multi, si s#a facut dupa amia!a, iar noi am !burat fara oprire pana la apusul soarelui =n semn indica undeva ,,Populatia: 3<< locuitori si spre inserat ne#am %andit ca au !burat cu totii, si de asemenea si cativa din afara orasului )n %raba aceea am uitat sa intreb despre +arah si despre ce#i spusese Don ei, daca el inventase acea poveste sau daca ceea ce#i spusese despre moartea sa era adevarat Din cand in cand ii priveam avionul mai de aproape, in timp ce pasa%erii isi schimbau locurile 'ici macar un semn pe el,

16

nici o picatura de ulei Aparent el !bura evitand insectele pe care eu trebuia sa le curat de pe aparatorile mele de vant la cel putin o ora sau doua Cerul mai era foarte putin luminat atunci cand ne#am oprit )ntre timp eu am adunat cateva tulpini de porumb uscate in micutul meu cuptor improvi!at, le#am acoperit cu carami!i de carbune, si am aprins focul, era intuneric deplin, si lumina focului facea sa straluceasca culorile de pe avioanele parcate in apropiere si pe paiele aurii din $urul nostru Am aruncat o privire in cutia cu alimente ,,Avem supa sau %hiveci sau spa%hete, am spus eu ,,+au pere sau piersici Hrei niste piersici fierbinti? ,,'u#i nici o diferenta, a spus el bland ,,>rice sau nimic ,,>mule, nu ti#e foame? A fost o !i %reaA ,,'u mi#ai oferit prea multe care sa ma atra%a, cu e(ceptia acelui %hiveci Am deschis cutia cu %hiveci a$utandu#ma de cutitul meu de aviator, si am facut la fel si cu cutia cu spa%hete, apoi am apropiat ambele vase de foc Bu!unarele mele erau %rele de bani* acesta a fost unul dintre cele mai placute momente ale !ilei pentru mine Am scos hartiile afara si le# am numarat, nestraduindu#ma prea mult sa le indrept 5rau -69 de dolari, si am incercat sa mi#i repre!int, ceea ce nu a fost usor pentru mine ,,Asta inseamna* asta inseamna* sa vedem* patru!eci si inca* patru!eci si noua de !boruri asta!i Am depasit o !i de o suta de dolari, Don, doar eu si 0leet#ul "u probabil ca ai depasit cu usurinta doua sute* ai !burat mai ales cu doi pasa%eri deodata? ,,Mai ales a raspuns el ,,)n le%atura cu acel invatator pe care il cautai, L a spus el ,,Acum nu mai caut nici un invatator, am spus eu ,,acum numar baniiA As putea trai o saptamana din asta, sau ar putea ploua o saptamana intrea%aA M#a privit si a !ambit

17

,,Acum cand inoti in banii tai, L a spus el, ,,daca nu te deran$ea!a, imi dai si mie %hiveciul? 3. Multimi si mase si a%lomerari de oameni, torente de umanitate, revarsandu#se catre un sin%ur om aflat in mi$locul tuturor Apoi oamenii au devenit un ocean pe cale de a ineca acel om, dar in loc de a se ineca el a inceput sa mear%a pe deasupra oceanului, fluierand, si a disparut >ceanul de apa s#a preschimbat intr#un ocean de iarba =n "ravel Air 6<<< alb#auriu tocmai ateri!a si pilotul a deschis carlin%a scotand un ste%ulet pe care scria: ,,Pbor & trei dolari & Pbor 5ra trei dimineata cand m#am tre!it din vis, reamintindu# mi#l in intre%ime si pentru un anumit motiv, fiind fericit datorita lui Am deschis ochii pentru a ma uita in lumina lunii, la acel "ravel Air parcat lan%a avionul meu +himoda statea pe sacul sau de dormit asa cum statea cind l#am intilnit prima data, re!emat de roata stan%a a avionului sau 'u il distin%eam foarte clar, insa stiam ca este acolo ,,Buna, Richard, a spus el bland in intuneric ,, Acest vis, iti spune ce se petrece? ,,Ce sa imi spuna? am !is naucit )nca imi aminteam visul si nu m#am %andit sa fiu surprins ca el era trea! ,,Hisul tau )ndividul acela, si multimile si avionul, a spus el cu rabdare ,,Ai fost curios in le%atura cu mine, asa ca acum stii, este in re%ula? Au aparut niste relatari in !iare: Donald +himoda, cel pe care obisnuiau sa#l numeasca mecanicul Mesia, Avatarul american, care a disparut intr#o !i din fata a 37 <<< de martori? )mi aminteam aceasta, citisem intr#un !iar local din >hio, deoarece era pe pa%ina intai ,,Donald +himoda? ,,Ia dispo!itia ta, a spus el ,,Acum stii, asa ca nu trebuie sa ma mai bati la cap Du#te si te culca inapoi M#am %andit mult timp la aceasta inainte de a adormi

18

,,"i s#a dat voie* nu cred* daca ai obtinut o misiune ca aceasta, cea de Mesia, se presupune ca trebuie sa salve!i lumea, nu#i asa? '#am stiut ca un Mesia poate pur si simplu sa se intoarca astfel pe calcaie si sa plece 5ram catarat sus pe avion si ma %andeam la ciudatul meu prieten ,,Arunca#mi o cheie de ;#-8, vrei, te ro%, Don? A rascolit in %eanta de scule si mi#a aruncat#o Ca si celelalte instrumente in acea dimineata, cea pe care el mi#a aruncat#o a incetinit si s#a oprit la 4< de centimetri de mine plutind ca si cum nu ar fi avut %reutate, si intorcandu#se lenes in aer )n momentul in care am atins#o, totusi, a devenit %rea in mana mea, o cheie de avion de crom# vanadiu de toate !ilele 5i bine, nu chiar de fiecare !i Mereu, de cand o cheie ieftina de 9#: mi se rupsese in mana, imi cumparam cele mai bune unelte pe care un om le poate avea ,,Bineinteles ca poti plecaA Poti parasi orice doresti, daca te ra!%andesti, si nu doresti acel lucru )ti poti opri respiratia, daca doresti sa faci aceastaA a spus el si a lansat in !bor un surub Philips, spre propriul sau amu!ament ,,Asa ca am renuntat sa mai fiu un Mesia, si daca am ales aceasta alternativa defensiva, poate ca am facut#o pentru ca eu sunt putin defensiv 5 mai bine decat sa ai de indeplinit o misiune si sa o urasti =n bun Mesia nu uraste nimic si este liber sa mear%a pe orice cale doreste 5i bine, acest lucru este adevarat pentru oricine, bineinteles "oti suntem fiii lui Dumne!eu, sau copiii lui )isus, sau idei ale Mintii sau oricum altfel doresti sa spui Am lucrat la stran%erea piulitelor cilindrului de ba!a a motorului Rinner Acest vechi B7 este o buna pompa hidraulica, dar piulitele doresc sa se desurube!e la fiecare -<< de ore de !bor, sau cam asa, si este intelept sa le impiedici sa sara Prima fiind stransa destul, am impins cheia inca un sfert de tura, si am fost multumit de intelepciunea mea de a le verifica pe toate in aceasta dimineata, inainte de a !bura cu alti clienti ,,5i bine, da, Don, dar sarcina unui Mesia este diferita de

19

alte meserii, stii? )isus mer%and inapoi sa bata cuie pentru a trai? +una bi!ar 5l s#a %andit putin la asta incercand sa vada punctul meu de vedere ,,'u pot sa te intele%A Ciudat a fost faptul ca 5l nu a renuntat atunci cand ei au inceput pentru prima data sa#l numeasca +alvator )n loc de a pleca, la aceasta veste proasta, 5l a incercat pe cale lo%ica: ??0oarte bine, 5u sunt 0iul lui Dumne!eu, dar asa suntem cu totii, 5u sunt salvatorul, dar la fel sunteti si voiA Iucrurile pe care eu le fac, le puteti face si voiA@@ >rice om in deplinatatea capacitatilor sale mentale poate intele%e aceasta 5ra cald acolo sus pe carlin%a, dar nu ma simteam Cu cat doresc mai mult sa fac ceva, cu atat mai putin pot numi aceasta munca 5ram satisfacut sa stiu ca am impiedicat cilindrii sa !boare de pe motor ,,+puneai ca vrei o alta cheie, a spus el ,,'u vreau o alta cheie si, din intamplare, sunt suficient de avansat spiritual incat sa consider aceste trucuri ale tale, +himoda, niste simple $ocuri ale unui suflet insuficient evoluat sau ale unui hipnoti!ator incepator ,,=n hipnoti!atorA 5i, te infierbanti repedeA Dar mai bine hipnoti!ator decat un Mesia Ce misiune plicticoasa >are de ce nu am stiut ca va fi o misiune plicticoasa? ,,Ai stiut, L am spus eu cu intelepciune 5l doar a ras ,,"e#ai %andit vreodata, Don, ca s#ar putea sa nu fie atat de usor sa renunti, la urma urmei? Ca s#ar putea sa nu poti sa nu te intorci pur si simplu la viata unei fiinte umane obisnuite? De data aceasta el nu a mai ras ,,Ai dreptate, bineinteles a spus el, trecandu#si de%etele prin parul sau ne%ru ,,Daca stau in orice loc prea mult, mai mult de o !i sau doua, oamenii vor stii ca e ceva neobisnuit cu mine > usoara atin%ere pe mana si esti vindecat de un cancer terminal si inainte de sfarsitul saptamanii, voi fi din nou incon$urat de multime Acest avion ma mentine in miscare, si nimeni nu stie de unde vin si unde ma voi duce mai departe, ceea ce mi se potriveste foarte bine L

20

,,Poate vor veni timpuri mai %rele pentru tine, mai %rele decat iti ima%ine!i, Don ,,>h? ,,Da, da, intrea%a orientare a timpului nostru este totusi de la material catre spiritual* asa inceata cum este, este totusi o frumoasa miscare uriasa 5u nu cred ca lumea te va lasa sin%ur ,,'u pe mine ma vor ei, ci miracoleleA +i acestea le poate invata si altcineva, sa fie el Mesia 'u#i voi spune ca e o treaba plicticoasa +i pe lan%a aceasta, ??'u e(ista nici o problema atat de mare incat sa nu poti fu%i de ea @@ M#am lasat sa alunec in $os de pe carlin%a pe iarba si am inceput sa stran% piulitele de la cilindrii 4 si 6 'u toate dintre ele se pierdusera, dar cateva da ,,)l cite!i probabil pe +noop2 catelul? ,,Cite! Adevarul, oriunde il %asesc, multumesc ,,'u poti sa fu%i, DonA Ce#ar fi daca as incepe sa te elo%ie! chiar acum? Ce#ar fi daca as obosi sa mai lucre! la motorul meu si as incepe sa te ro% sa il repari tu in locul meu? =ite, iti voi da toate monedele de !ece centi pe care le voi casti%a de acum inainte, pana la apusul soarelui, doar daca ma inveti cum sa plutesc in aerA Daca nu faci aceasta, atunci voi sti ca va trebui sa incep sa ma ro% tie, 0iinta +fanta, trimisa pentru a#mi usura povara 5l doar a !ambit "ot nu cred ca intelesese ca nu putea fu%i astfel Cum putem eu sa stiu aceasta, cand el nu stia? ,,Ai trait intre%ul spectacol, asa cum il ve!i in filmele din )ndia? Multimi in strada, bilioane de maini care te atin%, flori si cenusa, platforme aurite cu tapiserii de ar%int pe care sa stai atunci cand vorbesti? ,,'u Chiar inainte de a cere o misiune, am stiut ca n#as putea suporta asta Asa ca am ales +tatele =nite, si am avut doar multimea 5ra dureros pentru el sa#si reaminteasca, si mi#a parut rau ca am rascolit toate acestea +tatea pe iarba si imi vorbea, privind spre mine ,,"ot ce voiam sa spun, in numele )ubirii lui Dumne!eu, este ca daca doresti atat de mult libertatea si bucuria, nu

21

poti intele%e ca ele nu sunt nicaieri in afara ta? "rebuie sa cre!i cu tarie ca le ai, si le vei aveaA Actionea!a ca si cum ar fi ale tale, si ele suntA Richard, ce este atat de %reu de inteles in asta? Dar ma$oritatea dintre ei nici macar nu aud 5i vad doar miracolele & seamana cu mersul la cursele auto pentru a vedea ciocnirile & ei vin la mine doar pentru a vedea miracole Mai intai aceasta este frustrant si dupa un timp devine chiar plictisitor 'u pot sa#mi dau seama cum alti Mesia pot sa re!iste ,,Daca privesti lucrurile astfel, ele isi pierd din farmecul lor, am spus eu Am strans si ultima piulita si am pus la o parte cheia ,,)ncotro ne indreptam asta!i? 5l a privit carlin%a mea, si in loc de a incepe sa curete insectele de pe aparatorile mele de vant, si#a trecut doar mana peste ele, si micile creaturi strivite au revenit la viata si au !burat Propria lui aparatoare de vant nu avea niciodata nevoie sa fie curatata, bineinteles, si acum am stiut ca motorul sau nu va avea niciodata nevoie de nici un fel de intretinere, de asemenea ,,'u stiu, mi#a spus el ,,'u stiu unde ne vom indrepta ,,Ce vrei sa spui? "u cunosti pre!entul, trecutul si viitorul tuturor lucrurilor Poti sa stii e(act unde vom mer%eA 5l a oftat ,,Mda Dar incerc sa nu ma %andesc la aceasta Pentru un timp, cum lucram la cilindrii, mi#a trecut prin cap ca tot ceea ce aveam de facut era sa stau cu acest individ, si nu vor mai fi nici un fel de probleme, nimic rau nu se va intampla si totul va mer%e bine Dar modul in care spusese: ,,)ncerc sa nu ma %andesc la aceasta, ma facea sa#mi aduc aminte despre ce se intamplase cu ceilalti Mesia#si trimisi in lume Ceva stri%a in mine sa ma intorc catre sud dupa ce voi decola si sa ma indeparte! cat mai mult de acest om Dar asa cum am spus, parea sin%ur, !burand asa in modul sau particular, si am fost bucuros sa il intalnesc, doar ca sa am pe cineva cu care sa vorbesc, care sa deosebeasca un eleron de un stabili!ator vertical Ar fi trebuit sa ma intorc catre sud, dar dupa ce am decolat am ramas cu el si am !burat catre nord si est, catre

22

acel viitor la care el se straduia sa nu se %andeasca 4. L=nde ai invatat toate acestea, Don? +tii atat de multe, sau poate cred eu ca stii 'u "u chiar stii multe +unt re!ultatul practicii? 'u ai primit nici o initiere specciala pentru a deveni un Maestru? LMi#au dat o carte sa citesc Am atarnat o esarfa de matase proaspat spalata pe sarma si m#am uitat fi( la el ,,> carte? ,,Manualul Mantuitorului: este un fel de Biblie pentru maestri Am o copie a ei pe aici pe undeva, daca esti interesat ,,Da, daA Hrei sa spui o carte normala care iti spune* A rascolit un tip in spatiul pentru ba%a$e din spatele suportului pentru cap din "ravel Air si s#a intors cu un volum mic, le%at in ceva asemanator pielii de caprioara Ghidul Mesia-silor tiparit in caractere ne%re Memento-uri pentru Sufletul Avansat ,,Cum adica Manualul Mantuitorului? Aici scrie Qhidul Mesiasilor ,,Ceva de %enul acesta, mi#a raspuns el si a inceput sa isi adune lucrurile din $urul avionului, ca si cum s#ar fi %andit ca era timpul sa plecam Am rasfoit cartea, era o colectie de ma(ime si para%rafe scurte Perspectiva-Foloseste-o sau pierde-o Daca ai deschis la aceasta pagina,

23

Inseamna ca ai uitat ca ceea ce se intimpla In jurul tau nu este real. Gandeste-te la aceasta. Adu-ti aminte de unde vii, Unde te duci si de ce ai creat Mizeria pe care tu singur ai pus-o pe primul loc. Adu-ti aminte, vei muri de o moarte groaznica. otul este un antrenament util si iti va place mai daca nu vei uita nici o clipa aceasta. otusi, ia-ti moartea in serios. A rade pe drumul catre e!ecutie nu este ceva ce sa poata intelege "ormele de viata mai putin avansate, si ei te vor crede cu totii ne#un. ,,Ai citit aceasta, despre pierderea perspectivei, Don? ,,'u ,,+pune ca vei muri de o moarte in%ro!itoare ,,'u trebuie neaparat Depinde de circumstante si de cum simti ca se aran$ea!a lucrurile ,,"u vei muri de o moarte cumplita? ,,'u stiu 'u#i de mirare, vei %andi acum, ca nu mi#am dus mai departe misiunea? > ascensiune tacuta ar fi suficienta Hoi decide in cateva saptamani, atunci cand voi termina lucrul pentru care sunt aici Am considerat ca %lumeste, asa cum facea din cand in cand, si nu am stiut ca vorbise serios in le%atura cu aceasta decat dupa cateva saptamani Am continuat sa citesc din carte, erau %enul de cunostinte de care are nevoie un Maestru A invata inseamna a a"la

mult

24

ceea ce deja stii. A "ace inseamna a demonstra ca stii. A e!plica invatatura inseamna a reaminti celorlalti ca ei stiu la "el de #ine ca si tine. $unteti cu totii cei ce invata, cei ce actioneaza si invatatorii. $ingura ta o#ligatie in orice perioada a vietii este sa-ti "i credincios tie insuti. A "i credincios altcuiva sau oricarui lucru nu este doar imposi#il, ci si semnul unui "als Mesia. Intre#arile simple sunt cele mai pro"unde. Unde te-ai nascut% Unde este casa ta% Unde vei merge% &e "aci% Gandeste-te la toate acestea din cand in cand, si o#serva cum se modi"ica in timp raspunsul tau. Hei preda cel mai bine ceea ce ai cea mai mare nevoie sa inveti ,,5sti in%ro!itor de tacut acolo, Richard, a spus +himoda, ca si cum ar fi dorit sa vorbeasca cu mine ,,Mda, am raspuns si am continuat sa citesc Daca

25

aceasta era o carte doar pentru maestri, nu doream sa o pierd raieste ast"el incat niciodata sa nu-ti "ie rusine daca orice din ceea ce "aci sau spui este pu#licat de jur imprejurul glo#ului ' chiar daca ceea ce este pu#licat nu este adevarat. Prietenii tai te vor cunoaste mai #ine in primul minut in care ii vei intalni Decat te vor cunoaste cunoscutii tai in ()) de ani. &ea mai #una cale de a evita responsa#ilitatea este de a spune ,,*u am responsa#ilitati.+ Am observat ceva ciudat in le%atura cu cartea ,,Pa%inile nu au numere pe ele, Don ,,'u, a spus el ,,"rebuie doar sa o deschi!i si ve!i acolo lucrul de care ai cea mai mare nevoie ,,> carte ma%icaA ,,'u Poti sa faci aceasta cu orice carte Poti sa faci aceasta si cu un !iar vechi, daca citesti suficient de atent 'u ai facut#o niciodata, sa te %andesti intens la o anumita problema si apoi sa deschi!i orice carte ai la indemana si sa ve!i ce iti spune? ,,'u ,,5i bine, sa incerci odata Am incercat Am inchis ochii si am intrebat ce se va intampla cu mine daca voi ramane in continuare impreuna

26

cu aceasta persoana ciudata Ma simteam bine in pre!enta sa, dar nu puteam sa ma impac cu ideea ca ceva deloc amu!ant avea sa i se intample in curand, si nu vroiam sa fiu prin $ur cind acel ceva se va intampla Qandindu#ma la aceasta, am deschis cartea cu ochii inca inchisi, apoi i#am deschis si am citit *sti condus pe parcursul vietii de catre "iinta interioara inteleapta, jucausa "iinta spirituala care este $inele tau real. ,u intoarce spatele viitorului posi#il inainte de a "i sigur ca nu ai nimic de invatat de la el. *sti intotdeauna li#er sa te razgandesti si sa alegi un viitor di"erit, sau un trecut di"erit. +a ale%i un trecut diferit? Iiteral sau fi%urat sau cum*? ,,)mi simt mintea sovaind, Don 'u stiu cum ar fi posibil sa invat acest material ,,Practica Putina teorie si o multime de practica, a spus el ,,)ti va lua cam o saptamana si $umatate ,,> saptamana si $umatate ,, Mda "rebuie doar sa cre!i ca stii toate raspunsurile, si vei sti toate raspunsurile +a cre!i ca esti un Maestru, si chiar esti ,,'u am spus niciodata ca vreau sa fiu un Maestru ,,5ste in re%ula, a spus el ,,'u esti Dar am pastrat manualul si el niciodata nu mi l#a cerut inapoi

27

5. 0ermierii din Mid 1est au nevoie de terenuri bune pentru ca munca lor sa prospere Ia fel si pilotii de curse mici, cum eram noi 5i trebuie sa fie aproape de clientii lor +a %aseasca campuri in apropierea oraselor, campuri plantate cu iarba sau fan sau ova! sau %rau, a caror iarba sa fie taiata scurt, sa nu e(iste vaci prin apropiere care sa pasca iarba, sa e(iste in apropiere un drum pentru masini, o poarta in %ard pentru oameni, terenurile sa fie astfel dispuse incat avioanele sa nu trebuiasca sa !boare prea $os pe deasupra caselor nimanui, terenul sa fie suficient de neted astfel incat aparatele sa nu hurducaie de!membrandu#se in bucati in timp ce rulea!a cu 97 de JmSora pe sol, si suficient de lun% pentru a ateri!a si a decola in si%uranta in !ilele calme ale verii +i mai ales au nevoie de permisiunea proprietarului pentru a !bura acolo chiar si o !i Ma %indeam la toate acestea in timp ce !buram catre nord in dimineata de sambata, Mesia si cu mine, verdele si auriul tinutului defiland incet, la 4<< de metri dedesubt "ravel Air#ul lui Donald +himoda plutea fara !%omot lan%a aripa mea dreapta, imprastiind lumina soarelui in toate directiile prin fusela$ul sau stralucitor ca o%linda =n aparat incantator, m#am %andit, dar prea mare pentru aceste timpuri %rele Putea intr#adevar sa transporte doi pasa%eri odata, dar de asemenea cantarea de doua ori mai mult decat 0leet#ul, si de aceea avea nevoie si de mai mult teren pentru a decola si a ateri!a Am avut odata un "ravel Air dar l#am schimbat in cele din urma pentru acest 0leet, care se poate folosi pe terenuri minuscule, astfel de campuri fiind de altfel mult mai usor de %asit in apropierea oraselor 5u ma puteam descurca cu acest 0leet pe teren de -7< de metri, in timp ce "ravel Air#ul avea nevoie de cel putin 4<< sau 6<< de metri "e le%i tu insuti de acest individ, am %andit, si de asemenea te le%i tu insuti de limitele avionului sau

28

+i chiar in momentul in care am %andit aceasta, am observat o pasune mica si curata, in apropierea orasului peste care tocmai trecusem 5ra un camp de ferma standard de 7<< de metri, taiat in $umatate, celalta $umatate fiind vanduta orasului pentru un teren de basseball +tiam ca avionul lui +himoda nu putea ateri!a acolo, dar m#am avantat cu micuta mea masina !buratoare, deasupra aripii sale stan%i, cu botul in sus, si reducand motorul mi#am dat drumul in $os de unul sin%ur a terenului si am rulat pina la oprire, in putinul spatiu ramas Hroiam doar sa ma dau in spectacol putin, sa#i arat ce poate un 0leet sa faca, referitor la !bor Am deschis din nou alimentarea si oscilam usor, %ata sa# mi iau !borul, dar atunci cand m#am intors pentru a pleca, "ravel Air#ul se pre%atea, acolo, pentru aterri!area finala Cu coada in $os, cu aripa dreapta ridicata, arata ca un condor %lorios rotindu#se plin de %ratie in $urul pamantului, %ata sa ateri!e!e pe un pai de matura Pbura atat de $os si de incet, incat simteam parul !barlindu#mi#se,eram pe punctul de a vedea o ciocnire =n "ravel Air care ar fi trebuit sa se mentina la peste 8< de mile pe ora deasupra terenului de ateri!are, si care mer%ea atat de incet incat l#ai fi putut ascunde intr#un balon Hedeam acel biplan auriu si de culoarea !ape!ii, oprit in aer 5i bine, nu vreau sa spun chiar oprit, dar nu !bura cu mai mult de 4< de mile pe ora, %andeste#te, oprit in aer si intr# un fel doar pe trei sferturi in aer =tili!ase $umatate, poate trei sferturi din spatiul pe care eu il utili!asem pentru a ateri!a cu 0leet#ul Pur si simplu stateam in carlin%a si ma uitam, in timp ce el a parcat lan%a mine, oprindu#se atunci cand am oprit motorul, inca uitandu#ma fi( la el, mut de uimire, el a spus, ,,0rumos camp ai %asitA +uficient de aproape de oras, hei? Primii nostri clienti, doi baieti sositi pe o motocicleta Monda, de$a intorceau pentru a vedea ce s#a intamplat ,,Ce vrei sa spui, aproape de oras? am stri%at peste

29

!%omotul de motor care inca imi rasuna in urechi ,,5i bine, este doar la o $umatate de bloc distanta ,,'u, nu aceastaA C5 A 0>+" AC5A+"A A"5R)PAR5? )ntr# un "ravel Air Cum ai ateri!at aici? 5l mi#a facut cu ochiul ,,Ma%ieA ,,'u, Don*, am va!ut cu ochii mei modul in care ai ateri!atA Putea sa vada ca eram socat si chiar putin infricosat ,,Richard, vrei sa stii secretul plutirii si !borului in aer, secretul vindecarii tuturor bolilor, al transformarii apei in vin si al mersului pe valuri, si al ateri!arii unui "ravel Air pe 4< de metri de pamant? Hrei sa stii secretul tuturor acestor miracole? Ma simteam ca si cum ar fi indreptat un laser asupra mea ,,Hreau sa stiu cum ai ateri!at aici* ,,AscultaA a spus el peste prapastia dintre noi ,,Aceasta lume? +i tot ce este in ea? )lu!ii, RichardA 0iecare particica din ea este o )lu!ieA )ntele%i aceasta? 'u era nici o clipire, nici un !ambet, ca si cum ar fi fost deodata furios pe mine ca nu stiam aceasta de mai mult timp Motocicleta s#a oprit la coada avionului lui, baietii uitandu#se nerabdatori sa !boare ,,Mda, a fost tot ceea ce am putu sa spun ,,0ac ceva pe ilu!ii Atunci cand )#am cerut sa faca o cursa, a ramas in seama mea sa#l %asesc pe propietarul campului si sa#i cer permisiunea de a !bura peste pasunea sa +in%urul mod de a descrie decolarea si ateri!area "ravel Air#ului din acea !i, este de a spune ca arata ca un fals "ravel Air Ca si cum avionul ar fi fost intr#adevar un pui de 54, sau un elicopter imbracat intr#un costum de "ravel Air Cumva imi era mai usor sa accept o cheie de ;#-8 care plutea fara %reutate in aer, decat sa privesc calm acel avion la desprinderea lui de pe pamant, cu pasa%eri la bord la 4< de mile pe ora 5ste un lucru sa cre!i in levitatie atunci cand o ve!i, dar este cu totul altceva sa cre!i pe deplin in miracole Am continuat sa ma %andesc la ceea ce spusese cu atata inversunare Iluzii Cineva imi mai spusese aceasta

30

mai inainte*atunci cand eram un pusti, invatand ma%ia & ma%icienii spuneau aceasta? 5i ne spuneau precauti: ,,Priviti, nu este un miracol ceea ce veti vedea, nu este adevarata ma%ie Ceea ce vedeti este un efect, este )lu!ia unei ma%ii Apoi ei preschimbau o nuca intr#un candelabru si schimbau un elefant intr#o racheta de tenis =rmandu#mi instinctul, am luat manualul Mesiasilor din bu!unar si l#am deschis Doua propo!itii se aflau sin%ure pe o pa%ina ,u e!ista un lucru pe care sa-l numesti pro#lema care sa nu poarte un dar pentru tine in mainile sale. &auti pro#lemele deoarece ai nevoie de darurile lor. 'u stiu e(act de ce, dar citind aceasta, confu!ia mea a disparut Am citit#o din nou, pana cand am stiut#o pe de rost 'umele orasului era "ro2, si pa$istile de aici promiteau sa fie la fel de bune pentru noi cum fusesera si lanurile din 0erris Doar ca in 0erris simtisem mai mult calm, iar aici plutea in aer o tensiune care nu#mi placea deloc Pborul ce constituia pentru pasa%erii nostri o aventura unica in viata, era pentru mine o rutina, umbrita acum de acea ciudata stare de apasare Aventura mea era o fiinta misterioasa alaturi de care !buram* modul imposibil in care el isi facea avionul sa mear%a si lucrurile ciudate pe care le spunea pentru a e(plica aceasta >amenii din "ro2 nu au fost mai mirati de miracolul unui "ravel Air care !bura astfel decat as fi fost eu daca as fi au!it sunand clopotul orasului, care nu mai sunase de sai!eci de ani, !iua in amia!a mare* ei nu stiau ca este imposibil sa se intample ceea ce se intampla ,,Multumesc pentru !borA spuneau ei, si, ,,Asta#i tot ce

31

faci pentru a trai* nu lucre!i si in alta parte? si, ,,Jerr2, ferma ta nu este mai mare decat o cutie de pantofiA Am avut o dupa amia!a ocupata > multime de oameni au venit sa !boare si eram pe punctul de a face o multime de bani "otusi, o parte din mine incepuse sa spuna: ,,Renunta, renunta, pleaca din acest loc )mi i%orasem presentimentele si alteori inainte, si intotdeauna imi paruse rau Pe la trei dup. amia!., mi#am oprit motorul pentru alimentare, mer%Dnd de dou. ori, dus /ntors pDn. la staFia +Jell2 cu dou. bidoane de cinci %aloane de %a! pentru automobil, cDnd deodat. mi#am dat seama c. nu v.!usem niciodat. "ravel Air#ul realimentat cu combustibil +himoda nu pusese ben!in. /n avionul s.u, cel puFin dinainte de 0erris, Ci /l v.!usem !burDnd cu acel aparat timp de cel puFin Capte ore, aproape opt, f.r. s. adau%e nici o pic.tur. de ben!in. sau ulei Ei deCi Ctiam c. era un om bun, Ci nu /mi va face nici un r.u, am fost din nou /nsp.imDntat Dac. tra%i de el, /nchi!Dnd la minimum alimentarea, Ci f.cDnd cDt mai puFine acrobaFii /n timpul !borului, poFi eventual s. faci un "ravel Air s. mear%. cinci ore de !bor Dar nu opt ore de decol.ri Ci ateri!.ri 5l continua s. !boare curs. dup. curs., /n timp ce eu am turnat combustibilul /n tancul meu de alimentare, Ci am ad.u%at un sfert de ulei de motor > coad. de oameni aCteptau s. !boare*era ca Ci cum el nu ar fi dorit s. ii de!am.%easc. I#am stri%at, totuCi, /n timp ce a$uta un b.rbat Ci pe soFia sa s. urce /n partea din faF. a carlin%ii avionului s.u Am /ncercat ca vocea mea s. sune cDt mai calm. Ci mai normal. cu putinF. TDon, cum stai cu combustibilul, ai nevoie de ben!in.?L M#am uitat la el cu coada ochiului, FinDnd /n mDn. un bidon %ol de cinci %aloane M#a privit drept /n ochi Ci s#a /ncruntat, /ncurcat, ca Ci cum l#aC fi /ntrebat dac. are nevoie de aer s. respire T'u,L a spus el, Ci m#am simFit ca un Ccolar %reu de cap Ci codaC T'u, Richard, nu am nevoie de combustibil L

32

M. uimea Etiam cDte ceva despre motoarele de avion Ci despre combustibil T5i bine atunci,L )#am spus cu ostentaFie, Tce#ai spune de niCte uraniu?L 5l a rDs Ci mi#a r.puns imediat T'u mulFumesc, l#am umplut anul trecut L Ei apoi s#a urcat /n carlin%a sa Ci a plecat /mpreun. cu pasa%erii s.i /n acea decolare supranatural., e(trem de /nceat. Mi#am dorit mai /ntDi ca acei oameni s. mear%. acas., Ci apoi ca noi s. termin.m acolo rapid, cu oameni sau f.r., Ci apoi s. am un motiv s. plec de acolo sin%ur, imediat "ot ce /mi doream era s. decole! Ci s. %.sesc un cDmp mare Ci %ol departe de aici Ci de orice oraC, unde doar s. stau Ci s. m. %Dndesc Ci s. scriu ceea ce s#a /ntDmplat /n $urnalul meu, /ncercDnd s. desprind un /nFeles din toate Am r.mas afar. din avion, odihnindu#m., pDn. cDnd +himoda a ateri!at din nou M#am /ndreptat spre carlin%a sa, acolo, /n conul de curent al elicii TAm !burat destul, Don 5u /mi voi vedea de drum, voi ateri!a undeva departe de oraCe Ci o s. fiu mai liber pentru un timp A fost amu!ant s. !bor cu tine Poate te voi revedea cDndva 5 /n re%ul.?L 5l nu a clipit: TUnc. un !bor Ci voi veni cu tine >amenii m. aCteapt. L TUn re%ul. L =n individ aCtepta /ntr#un scaun cu rotile u!at cu care venise pDn. acolo /n cDmp Ar.ta ca Ci cum ar fi fost !drobit /n scaun, r.sucit de vreo forF. %ravitaFional. e(trem de mare, dar era acolo deoarece dorea s. !boare Mai erau Ci alFi oameni /n $ur patru!eci sau cinci!eci =nii /n maCini, alFii afar., uitDndu#se curioCi s. vad. cum /l va lua Don pe acel om din scaunul s.u Ci /l va duce /n avion 5l nu s#a %Dndit la aceasta deloc TDoreCti s. !bori?L >mul din c.ruciorul pe rotile a !Dmbit strDmb Ci a /ncuviinFat dDnd din cap TMaide s. mer%em, haide s. o facemAL a spus Don liniCtit, ca Ci cum ar fi vorbit cu cineva care ar fi aCteptat pe mar%ine mult timp, Ci pentru acum care sosise timpul s. intre din nou /n $oc Dac. a e(istat ceva ciudat /n acel

33

moment, reali!e! acum cDnd privesc /napoi, a fost intensitatea cu care el a vorbit A vorbit nep.s.tor, da, dar /n acelaCi timp cu un ton de comand., care presupunea ca acel om s. se ridice Ci s. mear%. /n avion, f.r. nici o scu!. Ceea ce s#a /ntDmplat atunci, a fost ca Ci cum omul ar fi $ucat teatru, Ci tocmai terminase ultima scen. a rolului s.u de infirm "otul p.rea teatral QravitaFia intens. a disp.rut, nemaiacFionDnd asupra sa, ca Ci cum nu ar fi acFionat niciodat., el Ci#a p.r.sit scaunul, pe $um.tate aler%Dnd, uimit de el /nsuCi, c.tre "ravel Air 5ram aproape, Ci l#am au!it TCe ai f.cut?L a spus el TCe ai f.cut cu mine?L TAi de %Dnd s. !bori sau nu vrei s. !bori?L a spus Don TPreFul este trei dolari "e ro% s.#mi pl.teCti acum, /nainte de decolare L TPborL a spus el +himoda nu l#a a$utat s. urce /n partea din faF. a carlin%ii, aCa cum f.cea /n mod obiCnuit cu ceilalFi pasa%eri >amenii care erau /n maCini au ieCit afar., s#a au!it un murmur scurt din partea privitorilor Ci apoi a urmat o t.cere datorit. Cocului >mul nu mai mersese de cDnd camionul s.u c.!use de pe pod, cu unspre!ece ani /nainte Precum un puCti ce#Ci face aripi din cearceafuri, s#a c.F.rat pDn. la carlin%. Ci a alunecat /n $os c.tre scaun, miCcDndu#Ci e(cesiv braFele, ca Ci cum tocmai i#ar fi fost date braFe cu care s. se $oace Unainte ca cineva s. poat. vorbi, Don a tras manCa, decolDnd "ravel Air#ul s#a rotit /n aer, virDnd deasupra copacilor Ci urcDnd ca o furtun. Poate o clip. s. fie /n acelaCi timp fericit. Ci /nsp.im/nt.toare? Au urmat o mulFime de momente ca acesta +imFeam uimirea /n faFa a ceea ce se poate numi vindecarea miraculoas., a unui om care p.rea s. o merite, Ci /n acelaCi timp, simFeam c. ceva nepl.cut urma s. se /ntDmple atunci cDnd cei doi aveau s. se /ntoarc. MulFimea devenise un %rup str/ns, /n aCteptare, Ci un nod strDns de oameni este o %loat., ceea ce nu este bine deloc Minutele treceau, toFi ochii fiind fi(aFi pe acel biplan mic !burDnd atDt

34

de lipsit de %ri$i /n lumina +oarelui, Ci ceva violent plutea /n aer "ravel Air#ul a f.cut cDteva opturi lente /n aer, o spiral. strDns., Ci apoi a !burat pe deasupra %ardului ca o farfurie !bur.toare cu !%omot e(trem de redus, pentru a ateri!a Dac. ar fi avut puFin bun simF Ci#ar fi l.sat pasa%erul departe de cDmp, ar fi decolat repede Ci ar fi disp.rut Heneau din ce /n ce mai mulFi oameni, Ci un alt scaun cu rotile era impins de o doamn. care aler%a 5l s#a oprit lDn%. mulFime, a rotit avionul pentru a avea elicea /ndreptat. /ntr#o parte, Ci a oprit motorul >amenii au fu%it c.tre carlin%., Ci cDteva clipe am cre!ut c. vor sfDCia fusela$ul, rupDndu#l /n dou. A fost laCitate? 'u Ctiu M#am /ndreptat c.tre avionul meu, am deschis supapa la combustibil Ci am /nvDrtit elicea pentru a porni motorul Apoi m#am urcat /n carlin%. Ci am /ntors 0leet#ul /n vDnt, decolDnd =ltima dat. cDnd l#am v.!ut pe Donald +himoda, el st.tea pe cadrul carlin%ii sale Ci mulFimea /l /ncon$urase M#am /ntors c.tre est, apoi c.tre sud, Ci dup. un timp am v.!ut un cDmp mai mare, cu copaci care d.deau umbr. Ci un i!vor din care s. beau, Ci am hot.rDt s. /nnopte! acolo 5ra la mare distanF. de orice oraC 6. 'ici /n !iua de a!i, n#aC putea spune ce se /ntDmplase cu mine Presentimentul domin.rii m. f.cuse s. plec de acolo, /ndep.rtDndu#m. chiar Ci de acel individ neobiCnuit care era Donald +himoda Dac. ar trebui s. fraterni!e! cu moartea, nici Mesia /nsuCi nu ar fi suficient de puternic s. m. Fin. pe loc 5ra liniCte pe cDmp, o uriaC. pa$iCte t.cut. deschis. c.tre cer* +in%urul sunet venea de la un i!vor pe care#l au!eam numai dac. eram atent Din nou, eram sin%ur Chiar atunci cDnd o persoan. este obiCnuit. cu sin%ur.tatea, dac. renunF. la aceasta chiar Ci pentru o !i, va trebui apoi s. se obiCnuiasc. din nou s. fie sin%ur.,

35

luDnd#o /ntotdeauna de la /nceput T>R Deci ne#am distrat pentru un timpL, am spus adresDndu#m. pa$iCtii TA fost nostim Ci poate c. am avut multe de /nv.Fat de la acel individ Dar m#am s.turat suficient de mulFimi chiar Ci atunci cDnd ele sunt fericite* Ci cu atDt mai mult dac. au de %Dnd s. crucifice pe cineva sau s. /l elo%ie!e Umi pare r.u, aceasta este prea multAL Am r.mas surprins Cuvintele pe care le spusesem ar fi putut fi e(act cuvintele lui Donald +himoda De ce a r.mas el acolo? 5u fusesem destul de lucid ca s. Ctiu c. trebuie s. plec, Ci eu nu eram un Mesia Iluzii. Ce voise s. spun. prin ilu!ii? )ntuiam c. aceasta era mult mai important decDt orice altceva spusese sau f.cuse el & fusese /ndDr$it, atunci cDnd spusese T"otul este ilu!ieAL Ca Ci cum s#ar fi %Dndit s. fi(e!e aceast. idee /n capul meu 5ra o problem., de acord, Ci aveam nevoie de darul s.u, dar deocamdat. nu#i /nFele%eam sensul Am f.cut mai tDr!iu un foc, %.tindu#mi un fel de %ulaC cu buc.Fele de soia Ci cu dovleac uscat "rusa de scule st.tea lDn%. cutia de alimente, Ci f.r. nici un motiv am luat din ea cheia de ;#-8 am privit#o, am Cters#o Ci am amestecat %ulaCul cu ea 5ram sin%ur, ima%inaFi#v., nu era nimeni care s. m. vad., aCa c. pentru distracFie am /ncercat s. o fac s. pluteasc. /n aer, aCa cum f.cuse el Dac. o aruncam /n sus Ci#mi acopeream ochii cu mDna atunci cDnd ea /Ci /nceta ascensiunea Ci /ncepea s. coboare, aveam timp de o $um.tate de secund. c. pluteCte Dar apoi ea c.dea /napoi /n iarb. sau pe %enunchii mei Ci efectul disp.rea imediat Dar aceeaCi cheie*Cum f.cuse el? Dac. totul este ilu!ie, domnule +himoda, atunci ce este real? Ei dac. aceast. viaF. este o ilu!ie, de ce mai tr.im? Am renunFat /ntr#un tDr!iu, aruncDnd cheia /nc. de cDteva ori Ci apoi oprindu#m. Ei atunci m#am simFit deodat. mulFumit, fericit dintr#o dat. c. eram acolo unde eram Ci Ctiam ceea ce Ctiam, chiar dac. nu acesta era r.spunsul la /ntrea%a e(istenF. sau m.car la cDteva ilu!ii CDnd sunt sin%ur, uneori cDnt T>h, eu Ci vechiul

36

"ablouA*L am cDntat, lovind uCor aripa avionului, f.cDndu# mi cu adev.rat pl.cere acest lucru Namintindu#mi c. nu era nimeni s. m. aud.O THom hoin.rii prin cer*Rotindu#ne pe deasupra cDmpurilor pDn. cDnd unul dintre noi se va da b.tut*L )nventam mu!ica Ci cuvintele pe m.sur. ce cDntam T'u eu voi fi acela care va capitula Doar dac. nu /mi vei rupe lon$eronul*Ci dac. o faci te voi le%a cu sDrm.* Ci apoi vom continua*H>M C>'")'=A +V PB=RVM*T Hersurile nu aveau sfDrCit, Ci puteam s. continui s. le cDnt fericit, ritmul nefiind atDt de critic 'u m. mai %Dndeam acum la problemele lui Mesia, nu puteam cu nici un chip s. reali!e! cine era el sau ce voia s.#mi spun., aCa c. am /ncetat s. mai /ncerc s. /nFele%, Ci b.nuiesc c. asta m. f.cuse fericit "Dr!iu, pe la ora -< seara, focul s#a stins Ci la fel Ci cDntecul meu T>riunde ai fi, Donald +himodaL, am spus eu, pre%.tindu#mi culcuCul sub aripa avionului, T/Fi doresc un !bor fericit Ci f.r. mulFimi Dac. aceasta este ceea ce /Fi doreCti 'u, retra% totul UFi doresc, dra%ul meu Mesia sin%uratic, s. %.seCti acel lucru pe care doreCti s.#l %.seCti L Manualul s.u a c.!ut din bu!unarul pantalonilor atunci cDnd mi#am scos tricoul, Ci am citit ce scria acolo unde se deschisese -eg.tura care une/te adev.rata ta "amilie nu este una de s0nge, ci de respect /i #ucurie pe care "iecare le aduce 0n via1a celuilalt. 2areori mem#rii aceleia/i "amilii cresc su# acela/i acoperi/. 'u pricepeam cum se putea aplica aceasta /n ca!ul meu, Ci mi#am reamintit c. niciodat. nu trebuie s. las o

37

carte s. /nlocuiasc. propria mea %Dndire M#am foit un pic pe p.tur., Ci apoi am adormit aCa cum se stin%e un bec, cald Ci f.r. de vise, sub cerul liber Ci sub miile de stele care poate c. erau ilu!ii, dar cu si%uranF. erau unele frumoase Am devenit din nou conCtient chiar /n momentul r.s.ritului, eram /ncon$urat de o lumin. ro!alie cu umbre de aur M#am tre!it nu din cau!a luminii, ci pentru c. ceva /mi atin%ea capul, foarte uCor Am cre!ut c. era un pai, plutind pe acolo Apoi am Ctiut c. era un obiect tare, c.ci m#a lovit !drav.n, aproape rupDndu#mi mDna > cheie de ;#-8 este o bucat. considerabil. de fier Ci nu este tocmai pl.cut s. te loveasc. puternic, aCa c. m#am sculat foarte repede Cheia s#a lovit de balamaua eleronului, a r.mas pentru un moment /n%ropat. /n iarb., /ncepDnd apoi s. plane!e din nou /n aer Un timp ce o priveam, acum foarte trea!, a coborDt /ncet c.tre sol Ci a r.mas nemiCcat. Atunci cDnd am ridicat#o am v.!ut c. era aceeaCi cheie de ;#-8 pe care o Ctiam Ci pe care o iubeam, la fel de %rea, la fel de potrivit. pentru strDnsul Curuburilor Ci piuliFelor TIa naibaAL 'u obiCnuiesc s. spun TIa naibaL sau TAfurisitL & datorit. unei pre$udec.Fi aproape copil.reCti Dar eram cu adev.rat uimit, Ci nu puteam spune nimic altceva Ce se /ntDmpla cu cheia mea? Donald +himoda era la cel puFin Cai!eci de mile dep.rtare dincolo de ori!ont Am ridicat acel lucru, l#am e(aminat, l#am /ntors pe toate p.rFile, simFindu# m. ca o maimuF. preistoric. care nu poate s. /nFelea%. o roat. care se /nvDrtea /naintea ochilor s.i "rebuia s. e(iste un motiv simplu* Untr#un tDr!iu am renunFat, plictisit, am pus#o /n %eanta de scule Ci am aprins focul pentru micul de$un 'u era nici o %rab. s. plec nic.ieri Puteam s. stau acolo /ntrea%a !i, dac. aCa doream PDinea se pr.$ise destul de bine /n ti%aie, era tocmai %ata s. fie /ntoars., cDnd am au!it un !%omot /n cer spre vest 'u era posibil ca sunetul s. fie f.cut de avionul lui

38

+himoda, era imposibil ca cineva s.#mi prind. urma tocmai /n acest cDmp, /ntre milioane de alte cDmpuri din vestul mi$lociu, dar am Ctiut c. era el Ci am /nceput s. fluier* privind pDinea Ci cerul Ci /ncercDnd s. m. %Dndesc la ceva foarte calm pe care s. i#l spun atunci cDnd va ateri!a 5ra "ravel Air#ul, desi%ur, !burDnd la $oas. /nalFime pe deasupra 0leet#ului, ridicDnd praful prin aer Ci ateri!Dnd la nou.!eci de JmSor., vite!a normal. la care un "ravel Air trebuia s. ateri!e!e A tras al.turi Ci a /nchis motorul )#am f.cut un semn dar nu )#am spus nici un cuvDnt 'u m#am oprit din fluierat A ieCit din carlin%. Ci s#a /ndreptat c.tre foc TBun., Richard L TAi /ntDr!iatL, am spus eu TAproape c. s#a ars pDinea L TUmi pare r.u L )#am /ntins o mic. farfurie cu pDine pr.$it. Ci cu puFin. mar%arin. TCum /Fi mer%e?L, am spus TUmi mer%e bineL, a spus el cu $um.tate de !Dmbet TAm sc.pat cu viaF. L TM#am /ndoit c. vei reuCi L 5l a mDncat un timp pDinea /n t.cere TEtiiL, a spus el /n sfDrCit, completDndu#Ci de$unul, TmDncarea aceasta este de#a dreptul /n%ro!itoare L T'imeni nu spune c. trebuie s. m.nDnci pDinea mea pr.$it.L, am spus eu sup.rat TDe ce nim.nui nu#i place pDinea mea pr.$it.? ')M5') '= )=B5E"5 PW)'5A M5A PRVJ)"VA De ce este aCa, venerate maestre?L T5i bineL, a !Dmbit el, T # vorbesc ca un Maestru acum & aC spune c. tu consideri c. ea este bun. Ci de aceea ea are %ust bun pentru tine Uncearc#o f.r. s. mai cre!i cu t.rie ceea ce cre!i despre ea, Ci Fi se va p.rea ca un fel de* un foc*dup. o inundaFie /ntr#o moar. de m.cinat %rDu, nu cre!i? )nteFionai s. pui Ci iarb. /n ea, %hicesc?L TUmi pare r.u Mi#a c.!ut iarb. de pe mDnec. probabil Dar nu cre!i c. pDinea de ba!. ea /ns.Ci & nu iarba sau mica parte ars. de acolo & pDinea /n sine, nu cre!i

39

c.*?L TQroa!nicL, a spus el, /ntin!Dndu#mi /napoi totul, cu e(cepFia unei mici p.rFi din ceea ce /i d.dusem TMai bine mor de foame Mai ai piersici?L TUn cutie L Cum m. %.sise acolo? 'iCte aripi cu o deschidere de !ece metri /n !ece mii de Jilometri de preerie nu sunt o Fint. uCoar. Dar am $urat s. nu /l /ntreb Dac. dorea s. /mi spun., /mi va spune TCum m#ai %.sit?L am spus TAC fi putut s. ateri!e! oriunde L Deschisese compotul de piersici Ci mDnca piersici cu un cuFit*ceea ce nu este deloc uCor TCine se aseam.n. se adun.L, a !Dmbit el, sc.pDnd o bucat. de piersic. T>h?L TIe%ea cosmic. L T>h L Mi#am terminat pDinea Ci apoi am frecat ti%aia cu nisip din rDu T"e deran$ea!. dac.#mi e(plici? Cum se face c. m. asem.n cu preFioasa ta fiinF.? +au prin asem.nare vrei s. /nFele%i c. avioanele se aseam.n., sau ceva de %enul acesta?L T'oi, f.c.torii de miracole, trebuie s. lupt.m /mpreun.L, a spus el Aceast. fra!. era atDt de dr.%uF. cDt Ci /nfricoC.toare /n modul /n care o spusese TAh*Don? Un ceea ce priveCte ultimul t.u comentariu, poate ai de %Dnd s.#mi spui Ci mie ce /nFele%i prin: noi f.c.torii de miracole?L TDupa po!iFia pe care o are cheia de ;#-8 /n %eanta ta de scule, aC spune c. te#ai $ucat cu vechiul truc de levitaFie a cheii /n aceast. dimineaF. +pune#mi dac. %reCesc L T'u m#am $ucat cu nimicA M#am tre!it*acel lucru m#a tre!it, s#a petrecut de la sineAL T>h, de la sine L RDdea de mine TDa, de la sineAL

40

TUnFele%erea ta despre modul /n care se fac miracolele, Richard, este la fel de profund. ca Ci cunoCtinFele tale despre coacerea pDinii L 'u am r.spuns, ci doar m#am aCe!at pe sacul meu de dormit Ci am r.mas cDt se poate de t.cut Dac. avea ceva de spus, avea s#o spun. atunci cDnd dorea T=nii dintre noi /ncep s. /nveFe aceste lucruri subconCtient Mintea noastr. trea!. nu le accept., aCa c. noi reali!.m miracole /n somn L A privit cerul, Ci primii nori ai !ilei T'u fi ner.bd.tor, Richard +untem cu toFii pe cale de a /nv.Fa mai mult Xie Fi se va /ntDmpla foarte curDnd, Ci vei deveni un Maestru spiritual /nFelept chiar /nainte de a#Fi da seama L TCum adicB, /nainte sB#mi dau seama? 5u nu vreau sB CtiuA 5u nu vreau sB Ctiu nimicAL T"u nu vrei sB Cti nimic L T5i bine, vreau sB Ctiu de ce e(istB lumea Ci ce este ea Ci de ce trBiesc aici Ci unde voi mer%e dupB aceea*aceste lucruri eu vreau sB le Ctiu Cum sB !bor fBrB un avion, dacB asta doresc L TUmi pare rBu L TUFi pare rBu de ce?L TIucrurile nu stau chiar aCa DacB /nveFi ce este aceastB lume Ci cum funcFionea!B ea, /n mod automat vei /ncepe sB faci miracole, sau ceea ce ei numesc miracole Dar bine/nFeles nimic nu este miraculos DacB /nveFi ceea ce Ctiu ma%icienii, acele lucruri nu Fi se mai par supranaturale L Acum nu mai privea la cer T5Cti ca toFi ceilalFi "u de$a Ctii aceste lucruri, doar cB /ncB nu eCti conCtient cB le ai

41

Despre autor Richard Bach

Nascut n 1936 n Oak Park, Richard Bach este descendent al marelui compo itor !"#" $ac%" & urmat cole'iul de stat (on' $eac% din 1955" )ic%ard s*a casatorit n 1955 si a a+ut 6 copii" ,nul dintre -ii sai, !onat%an, a scris o po+estioara despre relatia sa cu tatal pe care nu l*a cunoscut niciodata Deasupra norilor" .ot ceea ce are le'atura cu a+iatia este domeniul lui Bach/ de la -ilme cu piloti, la literatura de specialitate din domeniul a+iatiei, la lectii de pilota0 si pana la cascadorii a+iatice in -ilme" 1esi a+iatia a -ost marea sa pasiune, Bach si*a dorit ntotdeauna sa scrie" 2nca din timpul liceului unul dintre pro-esorii sai de educatie -i ica l*a a0utat sa*si constienti e e talentul nnascut si l*a ncura0at sa scrie" 2n 1959 a -ost inspirat sa scrie o po+estioara despre un pescarus care a n+atat sa treaca de idurile limitarii" &ceasta idee s*a concreti at n cartea Pescarusul Jonathan Livingstone, carte care a -ost transpusa si pe marile ecrane in -ilmul cu acelasi nume" 2n aproape toate cartile sale, Richard Bach se -oloseste de a+ioane pentru transmiterea mesa0ului sau" Richard s*a apucat si de parasutism, pe care l considera cel mai aproape de ideea de 3or"

42

Acest referat a fost scris la fel de ciudat precum ciudata ne este si viata atunci cind nu avem destul cura$ si iubire pentru a#i arunca o privire lucida si detasata +i,atunci cind reusim,a$un%em sa fim atinsi de fiorul coplesitor al tainei eterne care este totdeauna pre!enta atit alaturi cit si in noi Altfel ne putem da seama ca nu stim nimic despre aceasta lume,la fel cum nu cunoastem mai nimic despre noi insine De parca amur%ul ne#ar prinde din nou in drum,iar noi am fi din nou departe de casa Cu toate acestea, noi continuam sa traim parca adormiti si,din cind in cind,in drumul nostru ne insoteste sentimentul misterios ca am putea trai altfel =neori intilnim oameni si carti care, conferindu#ne o traire tainica si cu totul aparte,a$un% sa ne vorbeasca despre acel altceva # despre viata traita altfel Dar aceasta este numai o prima impresie Aflam astfel mai tir!iu ca realitatea care ne preocupa este numita de acesti oameni,in aceste carti, prin termeni mistico#oculto#e!oterici si deseori ne dam de ceasul mortii, incercind sa asimilam cu incrincenare sisteme si parasisteme,sau ne punem cu voluptate responsabilitatea pe seama unui individ charismatic sau, pur si simplu , a unui Mesia )n acelasi timp,noi uitam ca sentimentul tainic si profund care ne#a chemat , neau!it si coplesitor, nu avea nimic comun cu acest noian de re%uli , prescriptii, coduri si le%i pretins subtile,care ne sunt impuse,chipurile,cu scopul

43

unei vieti traite altfel Atit de %rabiti incit am uitat de noi insine Putini dintre noi mai reflectam profund asupra aceea ce a devenit la ora actuala viata noastra =nii spun ca trebuie sa ne traim viata,ca e mai bine sa ne lasam cu%etarile pentru vremea cind vom fi batrini Aceasta situatie se poate compara cu aceea in care am $uca un $oc ale carui re%uli le aflam de#abia la sfirsit,iar daca ne pastram in aceasta situatie nu ar trebui sa fim surprinsi ca ,$ucind dupa re%uli %resite, am pierdut lamentabil $ocul "otusi nu este vorba de un $oc oarecare,ci de unul special,care este chiar viata noastra Parado(al,chiar daca nu stim de unde venim in aceasta viata si unde vom a$un%e cind se va incheia,nu avem timp sa ne oprim si sa intrebam incotro mer%em Prinsi in acest cerc vicios,putini mai au puterea sa spunaGvreau sa stiu cine sunt,vreau sa imi traiesc viata liber?G "e(tul de fata ne propune sa meditam la intrebarea daca intr#adevar aceasta este viata pe care o vrem,daca noi ne facem viata sau daca nu cumva un anumit mod de viata ne este impus Pentru ma$oritatea romanilor,e(istenta a intrat in deriva ,iar cur%erea timpului se inteteste,parca Romanii nu mai au repere de viata memorabile Hiata s#a imbolnavit de cenusiu, de monotonie si dintr#o data ne#am dat seama ca vremea vietuirii noastre nu mai are rabdare sa ofere !ile cu %ust demn de aducere aminte,nopti cu parfum de neuitat, ra%a!uri instelate de fericiri imposibil de pierdut prin vreme )n schimb, sunt imbracate in mod artificial, in haine sarbatoresti, intimplari lipsite de insemnatate, doar#doar vom incetini, cumva, fu%a secundelor >amenii cauta sa construiasca Gbara$eG pentru a domoli caderea spre moartea sufleteasca Dar stradania romanilor de a opri decaderea nu mai are vi%oare,deoarece lectia conform careia in unire sta puterea unui popor a fost uitata +tri%atul poetului de odinioara G>preste,Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramareaAGnu se mai aude demult in sufletele oamenilor,ci a ramas inchis,intre pa%ini prafuiteNdar care pot fi aduse oricind la viata acolo unde oamenii pun sufletO

44

Ma$oritatea romanilor mer% cu pasi obositi pe aceleasi drumuri, cu aceleasi scopuri banale,!i de !i,fara sa mai fie in stare,fara sa mai vrea sa deosebeasca !iua de a!i de cea de ieri,pe aceea de miine de cea dinainte +ufocati de rutina unor vieti fara bucurii,nu mai au cura$ul de a#si incerca norocul pe carari nebatatorite "raseele drumurilor lor amintesc de sinele trenuletelor electrice cu care se $ucau in copilarie 'u se poate iesi din ruta prestabilita decit printr# o catastrofa sau ,desi%ur,printr#o minune dumne!eiasca 'umai ca romanilor li s#a atrofiat demult %ustul pentru miracol,nade$dea catre fericirile care vin pur si simplu ca o binecuvintare divina +i atunci se multumesc cu un destin imbibat de plictis,de monotonie,de apatie,care va duce inevitabil,daca nu este schimbat,catre catastrofa "otusi,va trebui sa alea%a foarte curind ce ale%: minunea sau catastrofa 'u mai e timp pentru iubire Pana la abandonarea in faimoasele Gmre$e ale iubiriiG,oamenii se interesea!a ce meserie are cel vi!at, cit cisti%a, daca e o persoana dinamica,daca te poti ba!a pe el Daca toate aceste conditii au fost indeplinite,isi face loc si cite un mie! de dra%oste Amorurile se consuma fara a avea o stare interioara adecvata 'ici un baiat nu mai curtea!a o $umatate de an o femeie inainte de a a$un%e sa se cunoascaA"andretea se consuma dupa principiul va!ut#placut >amenii nu mai au capacitatea de a sesi!a sublima atractie sufleteasca ce aduce adevarata implinire afectiva si da viata unei relatii pline de iubire "otul decur%e rapid,%oana este principiul fundamental al comunicarii >amenii nu mai au timp pentru ei insisi Hor sa faca totul deodata Cindva,pina si bautul ceaiului era o indeletnicire ampla,tihnita )n pre!ent,o mina sta pe computer si cealalta pe ceasca de cafea Apoi mina de pe computer se muta o secunda pe corpul amantei,iar mina de pe ceasca umbla in sertar,dupa vreun document )ntre timp,ochii se mai plimba si catre "H ,sa nu le scape ceva important Cu o atentie napoleonica,obsedati de timp si spatiu,aler%ind dupa autobu! si cumparaturi,oamenii s#au

45

de!vatat dramatic de umanul din ei Ia prima vedere tot ceea ce am descris anterior pare un tablou trist despre niste oameni care au uitat de ei insisi Romanii aproape ca s#au obisnuit cu el "otul pare o GintimplareG nefericita,o GboalaG care#i face pe romani sa sufere,daca cineva indra!neshte sa spune ca totul este de fapt un plan diabolic,foarte abil reali!at,este catalo%at drept paranoic de catre presa si abil discreditat Prin toate aceste masuri, poate ca GcinevaG doreste ca nimic sa nu tulbure somnul romanilor Poate ca este o ironie, o simpla ipote!a sau poate De altfel cred ca aceasta traire a fost ma%istral surprinsa de poetul spaniol Juan Ramon Mimene! in poe!ia sa: >are eu sunt acela care umbla in noapte prin camera sau este cersetorul care dadea tircoale prin %radina la ceas de asfintit? Privesc in $ur si vad ca totul e si nu e la fel 0ereastra a fost cumva deschisa? 'u cumva adormisem? '#avea %radina un verde palid? Cerul era curat, senin Acum sunt nori si vint, iar %radina e trista si intunecata >are aveam parul ne%ru 5ram imbracat in cenusiu Acum am parul cenusiu si#s imbracat in ne%ru Asa sa fie mersul meu? )ar %lasul care acum rasuna in mine are ritmul vocii mele de demult? >are sunt eu sau este cersetorul care dadea tircoale prin %radina la ceas de asfintit? Privesc in $ur +unt nori si bate vintul

46

%radina#i trista si intunecata Hin si ma duc 'u e adevarat ca ma furase somnul? Am parul cenusiu "otul este la fel,si totusi s#a schimbat Cu toate acestea imi place sa cred ca eu traiesc intr#o lume diferita de lumea de !i cu !i )n lumea mea inca mai e(ista frumusete ,inca mai e(ista bucurie, inca mai e(ista sinceritate )n lumea mea oamenii inca se mai bucura de un rasarit de soare, de un cintec de %reier , de un melc care traversea!a Y%rabit soseaua )n lumea mea oamenii mai au inca suflet, iar aceasta ii face sa traiasca linistiti ,in mi$locul tuturor lucrurilor )n lumea mea nu contea!a ca ceea ce faci e o afacere de milioane sau maturatul unei curti,ca lucre!i pe un computer performant sau cule%i flori din padure, aici tot ceea ce contea!a este sa fii cu inima in ceea ce faci 'u contea!a ceea ce faci, ci modul in care o faci 'u contea!a ceea ce esti, ci ceea ce simti ca poti fi )n lumea mea inca mai e(ista romantism,bucurie si inocenta Aici $ocul e inca stapin si totul pare a fi o $oaca Aici oamenii mai au inca un suflet pur si inocent,viu ,!%lobiu si $ucaus , si ,in aceasta lume %ri$a !ilei de miine,a banilor si murdaria care tinde sa ne incon$oare nu a patruns si nu va patrunde vreodata Aceasta lume poate fi in fiecare din noi si nimeni nu ne#o poate lua Ceea ce duce insa la o anumita scindare* Ma aflu la %ranita dintre doua lumi, incercind sa traiesc simultan in amandoua,cu toate ca nu mi se pare acceptabil 5(ista o anumita disociere intre lumea obisnuita descrisa cel mai bine de cuvintul Lordinara ,o lume ri%ida %uvernata de le%itati si concepte oarecum limitatoare ,lume in care traiesc ma$oritatea fiintelor pe care le cunoastem 5ste lumea vietii de !i de !i , si uneori nu avem suficiente resurse nici macar pentru a re!ista in aceasta Deasemenea insa, din cand in cand , aceasta lume se suprapune cu o

47

alta, Le(traordinara am putea sa#) spunem adica e(tra & in afara obisnuintelor si limitarilor vietii de !i cu !i )n anumite momente privile%iate aceasta lume, mult mai fluida si coerenta, patrunde si coe(ista cu viata noastra obisnuita 'ecunoscatorii numesc aceste momente miracole )nsa, intocmai cum apa imbiba un burete ,tot asa am putea spune ca lumea obisnuita este impre%nata de simtul miraculosului, care nu este de fapt decit ordinea unei alte realitati, %uvernata de o sin%ura ordine & libertatea Caci, prin tot ceea ce face, omul cauta sa atin%a un sin%ur lucru # libertatea & acesta fiind scopul suprem, pe care il urmarim toti, constient sau nu +e pare ca in toate actiunile noastre %randioase e(ista un sin%ur tel,un %ermene#ideea de a fi liberi Cel ce isi ineaca amarul in bautura, cel ce alear%a dupa placerea clipei traite intens, cel ce se refu%ia!a departe de lumea profana, cel ce vrea sa a$un%a cineva,oricine, prin toate %esturile sale, neinsemnate sau nu, isi cauta de fapt libertatea, nostal%ia unor asemenea trairi dindu#ne uneori , prin ele insele, imboldul de a continua )n lumea lor,in lumea mea,in lumea oricui vrea sa isi implineasca visele Ceea ce ne aseamana este doar amintirea va%a a unui vis fericit in care eram noi insine:libertatea "rebuie sa indra!nim +a avem cura$ul de a fi liberi De a fi noi insine De a lupta pentru ideile noastre De a nu mai ceda,de a nu mai face compromisuri )nte%ritatea incepe cu o deci!ie Iibertatea la fel "rebuie sa incepem acum Aici Cura$ul de a schimba lumea incepe odata cu acest cura$ de a ne schimba pe noi insine Hiata poate fi dusa si asa cum am dori sa o avem Daca indra!nim sa facem o schimbare Daca ne afirmam cu putere convin%erea de a fi noi insine Daca contea!a =nii considera ca efortul merita sa fie facut Altii considera ca efortul nici nu e(ista +in%urul lucru real este finalitatea )ar totul pare sa se di!olva atunci in neant )n eternitate +i tot ceea ce mai ne umple atunci este savoarea inefabila a realului Cel putin asa intele% eu acest sentiment Audaces fortuna iuvat Chiar si in aceasta uriasa farsa pe care noi o numim Lviata noastra +au cum ar spune france!ul :les $eu( sZont faites Rien ne vas

48

plus Ruleta se dovedeste a fi insasi roata e(istentei +au a e(istentelor?+au poate ca totul e %resit +au nu?