Iluzii Richard Bach

Aventurile unui Mesia recalcitrant Iluzii Richard Bach Prefata autorului Dupa ce a fost publicat ,,Pescarusul Jonathan am fost
adeseori intrebat: ,,Ce vei scrie dupa aceasta, Richard? Ce? Am raspuns atunci ca nu voi mai scrie nimic, nici macar un cuvant, si ca toate cartile mele impreuna spun tot ceea ce eu am avut de spus. Rabdand de foame pentru un timp, cu masina de scris scoasa din functiune si renuntand la obiceiurile de scriitor, a fost amuzant sa nu am de lucru pana la miezul noptii. otusi, aproape in fiecare vara, imi iau vechiul biplan si ma duc intr!o pa"iste verde din vestul mi"lociu al Americii, zburand cu pasa#eri pentru curse de trei dolari. reptat am inceput sa simt din nou o tensiune cunoscuta $ mai ramasese ceva de spus, pe care nu!l spusesem. %u!mi place deloc sa scriu. Daca as putea sa intorc spatele unei idei, acolo in intuneric, daca as putea sa am #ri"a sa nu!i deschid usa, nici macar nu m!as atin#e de creion. Dar deodat a fost o mare e&plozie de dinamita, de sticla care zbura, de caramizi si aschii prin peretele din fata, si cineva a pasit cu aro#anta peste moloz, m!a apucat de #at si mi!a spus cu blandete, ,,%u te voi lasa sa pleci pana cand nu ma vei pune in cuvinte pe hartie. Asa m!am intalnit eu cu ,,'luziile. Acolo in vestul mi"lociu, seara, ma intindeam pe spate, practicand vaporizarea norilor, si nu puteam sa!mi scot aceasta poveste din minte( ce s!ar intampla daca ar veni cineva care s!ar pricepe intr!adevar la aceasta, care ar putea sa ma invete cum finctioneaza lumea mea si cum sa o controlez? Ce ar fi daca as intalni o fiinta foarte avansata( ce ar fi daca un )iddharta sau un 'isus ar veni in timpurile noastre, cu putere asupra 'luziilor lumii, deoarece el stie realitatea ce se ascunde in spatele lor? )i ce ar fi daca eu as putea sa il intalnesc, daca el ar zbura intr!un biplan si ar ateriza pe aceeasi pa"iste cu mine? Ce ar spune el, cum ar arata, cum s!ar purta? Poate ca el nu ar fi deloc precum acest *esia din pa#inile patate de ulei si de iarba ale "urnalului meu, poate ca nu ar spune nimic din ceea ce spune aceasta carte. Dar daca, lucrurile pe care acesta mi le!a spus sunt adevarate+ ca noi atra#em in vietile noastre orice dorim sau mentinem in #andurile noastre, de e&emplu $ atunci eu am trait acest moment pentru un anumit motiv, si tu
,
cititorule de asemenea. %u este o coincidenta faptul ca tu tii in mana aceasta carte+ poate ca e&ista ceva adevarat in aceste aventuri, pe care tu le citesti acum pentru a!ti reaminti. Am ales ca #andesc asa. si am ales sa #andesc ca *esia al meu este prezent acolo, undeva intr!o alta dimensiune, deloc fictiva, privindu!ne pe amandoi, si distrandu!se de ceea ce ni se intampla, e&act in modul in care noi ne!am dorit sa fie. Richard -ach. 1. ,. A fost odat. un *aestru care a venit pe P.m/nt+ s!a n.scut /n ara )f/nt. a 'ndianei si a crescut pe dealurile mistice de la rasarit de 0ort 1a2ne. 3. *aestrul a invatat despre aceast. lume in scolile publice din 'ndiana, si cand a crescut a invatat meseria de mecanic de automobile. 4. 'nsa *aestrul avea invataturi din alte tari si alte scoli, din alte vieti pe care le!a trait. 5l si le!a amintit pe acestea, si amintindu!si!le a devenit intelept si puternic, astfel incat ceilalti i!au vazut puterea si au venit sa!i ceara sfaturi. 6. *aestrul credea ca are suficienta putere ca sa se a"ute pe el si intrea#a omenire, si asa cum credea, asa si era pentru el, astfel incat ceilalti '!au vazut puterea si au venit la el ca sa fie vindecati de necazurile si bolile lor nenumarate. 7. *aestrul credea ca este bine pentru fiecare om sa se #andeasca la el insusi ca la un fiu de Dumnezeu, si asa precum credea, asa si era, iar ma#azinele si #ara"ele unde lucra au devenit intesate de cei care ii cautatu invataturile si atin#erea, si strazile erau pline de cei care sperau ca macar umbra trecerii sale sa cada asupra lor, si sa le schimbe vietile. 8. )i in cele din urma, din cauza multimii, sefii si administratorii atelierelor '! au ordonat *aestrului sa!si paraseasca uneltele si sa plece pe drumul lui, pentru ca atat de mare era imbulzeala in "urul lui, incat nici el, nici ceilalti mecanici nu mai aveau loc sa repare automobile. 9. Asa ca el a plecat din oras, si oamenii care l!au urmat au inceput sa!l numeasca *esia si facator de minuni+ asa cum credeau ei , asa si era. :. Daca se pornea furtuna in timp ce el vorbea, nici o picatura de ploaie nu cadea pe capul vreunui ascultator+ cel mai din spate din multime ii auzea cuvintele la fel de clar ca si cel mai din fata, indiferent de ful#erele sau tunetele ce veneau din cer. )i totdeauna el le vorbea in parabole. ;. )i el le!a spus: ,,'n fiecare din noi sta puterea de a accepta sanatatea si boala, bo#atia si saracia, libertatea si sclavia. %oi suntem cei care le controlam pe acestea, si nu altcineva.
,<. =n morar a vorbit si a spus: ,,5 usor pentru tine sa spui asta, 'nvatatorule, caci tu esti calauzit asa cum noi nu suntem si nu ai nevoie sa trudesti asa cum trudim noi. >mul trebuie sa munceasca pentru ca sa traiasca in lumea aceasta. ,,. *aestrul a raspuns si a spus: ,,>data, traia un sat de creatori de!a lun#ul fundului unui mare rau de cristal. ,3. ,,Curentul raului cur#ea in liniste peste ei toti $ tineri si batrani, bo#ati si saraci, buni si rai, curentul mer#and pe drumul lui, necunoscand altceva decat fiinta sa cristalina. ,4. ,,0iecare creatura $ in felul sau $ se tinea strans a#atata de plantele de pe fundul raului, pentru ca modul lor de a trai era a#atatul, si a rezista curentului era ceea ce fiecare invatase de cand s!a nascut. ,6. ,,Dar o creatura a spus in cele din urma:??Am obosit sa ma tot a#at. Desi nu pot vedea cu ochii mei, am incredere ca acest curent stie unde se duce. > sa! mi dau drumul si fie ca el sa ma duca unde vrea. ot a#atandu!ma, o sa mor de plictiseala.@@ ,7. ,,Celelalte creaturi au ras si '!au spus: ??%ebunuleA Da!ti drumul, si curentul caruia ' te inchini o sa te arunce de!a rosto#olul si o sa te sfarame de stanci, si o sa mori mai repede decat de plictisealaA@@ ,8. ,,Dar acesta nu '!a luat in seama, si rasufland, si!a dat drumul, si dintr!o data a fost dat de!a rosto#olul si aruncat de curent pe stanci. ,9. ,,'nsa dupa un timp, cum creatura refuza sa se a#ate din nou, curentul a ridicat!o libera de la fund, asa ca nu mai era lovita si ranita. ,:. ,,)i creaturile din "osul raului, pentru care acela era un strain, au stri#at: ??=ite o minuneA > creatura ca si noi, si totusi zboaraA =ite!l pe *esia, vine sa ne salveze pe totiA@@ ,;. ,,)i acela purtat de curent a spus: ??5u nu sunt mai mult *esia decat voi. Raul e incantat sa ne ridice pe toti in libertate, daca indraznim doar sa ne dam drumul. Adevarat noastra menire este aceasta calatorie, aceasta aventura@@ 3<. ,,Dar ei stri#au si mai tare: ??)alvatoruleA@@, in tot acet timp a#atandu!se de pietre, iar cand s!au uitat din nou dupa el, acesta plecase, si ei au ramas sin#uri facand le#ende despre )alvator. 3,. )i odata *aestrul a vazut ca multimea il in#hesuia din ce in ce mai mult pe zi ce trecea, mai strans si mai aproape si mai patimas ca niciodata. Cand a vazut ca il fortau sa!i vindece fara incetare, si sa!i hraneasca intotdeauna cu minunile lui, sa invete in locul lor si sa le traiasca vietile, a plecat sin#ur in acea zi pe un varf de deal departe de ei, si acolo s!a ru#at. 33. )i el si!a spus in inima lui: ,,'nfinita 0iinta )tralucitoare, daca vrei acceasta, ia aceasta cupa de la mine si lasa!ma sa pun deoparte aceasta sarcina
4
imposibila. %u pot sa traiesc viata unui alt suflet, si totusi zeci de mii stri#a catre mine pentru viata. 'mi pare rau ca am lasat lucrurile sa a"un#a aici. Daca voiesti, lasa!ma sa traiesc ca orice om. 34. )i o voce '!a vorbit pe acel varf de deal, o voce nici de barbat, nici de femeie, nici puternica nici slaba, o voce infinit de buna. )i vocea '!a spus: ,,%u voia mea, ci a ta sB se facB. Pentru cB ceea ce vrei, este vointa mea pentru tine. *er#i pe drumul tBu ca orice alt om, Ci fie ca tu sB fii fericit pe PBmDnt. 36. Ei auzind aceasta, *aestrul s!a bucurat, Ci a adus mulFumiri, Ci a coborDt de pe vDrful dealului fredonDnd un cDntecel de!al mecanicilor. Ei cDnd lumea l!a asaltat cu nenorocirile ei, ru#Dndu!l cu stBruinFB sB!i vindece /n locul lor Ci sB /nveFe pentru ei Ci sB!i hrBneascB non!stop din cunoaCterea lui Ci sB!i /ncDnte cu minunile lui, el a zambit catre multime si le!a spus pe un ton #lumet: ,,Plec. 37. Pentru o clipa multimea a ramas cu #ura cascata de uimire. 38. )i el le!a spus: ,,Daca un om ii zice lui Dumnezeu ca doreste mai mult ca orice sa a"ute lumea suferinda, nu conteaza cu ce pret pentru el, si Dumnezeu ii raspunde si ii spune ce trebuie sa faca, trebuie acela sa faca precum ' s!a spus? 39. ,,Desi#ur 'nvatatoruleA au raspuns cei mai multi, ,,Ar fi o placere pentru el sa sufere chiar torturile iadului, daca Dumnezeu '!ar cere!oAG 3:. ,,'ndiferent cat de mari sunt aceste torturi, indiferent cat de dificila este sarcina lui? 3;. ,,5 o onoare sa fii spanzurat, o #lorie sa fii batut in cuie de un copac si ars, daca asta e ceea ce a cerut Dumnezeu, au spus ei. 4<. ,,)i ce!ati face voi, a spus *aestrul multimii, ,,daca Dumnezeu v!ar vorbi direct in fata si ar spune: ??HA >RD>% )A 0' ' 05R'C' ' '% I=*5, A A '*P CA RA' 'A@@. Ce ati face atunci? 4,. )i multimea tacea, nici o voce, nici un sunet nu se auzea pe dealuri, in vaile unde se aflau. 43. )i *aestrul a spus tacerii: ,,Pe calea fericirii noastre vom #asi invatatura pentru care am ales sa traim aceasta viata. Asa am invatat astazi, si am hotarat sa va las acum sa mer#eti fiecare pe calea voastra, dupa cum doriti. 44. )i si!a vazut de drum prin multime si '!a parasit, si s!a intors la lumea de fiecare zi a oamenilor si a masinilor. 2. 5ra spre mi"locul verii cand l!am intalnit pe Donald )himoda. 'n patru ani de zbor, nu mai intalnisem niciodata un alt pilot care sa faca ce faceam eu, zburand odata cu vantul din oras in oras, si luand pasa#eri in curse intr!un biplan vechi,
6
cu trei dolari pentru zece minute de zbor. Dar, intr!o zi, e&act la nord de 0erris, 'llinois, privind in "os din carlin#a 0leet!ului meu am vazut un vechi ravel Air 6<<<, alb!auriu, aterizand incetisor, in fanul #alben!verzui. Desi viata mea e foarte libera astfel, uneori ma simt destul de sin#ur. Am vazut biplanul acolo, m!am #andit la el cateva secunde, si am decis ca nu s!ar supara nimeni daca as cobori. Alimentarea inchisa si manevra de aterizare odata realizata, iata!ne, aparatul si cu mine, indreptandu!ne verti#inos spre pamant. 'n bataia vantului rasuna doar sunetul bland si usor al unui motor vechi ce isi invartea alene elicea. *i!am ridicat ochelarii de protectie pentru a observa mai bine impre"urimile. > "un#la verde de tulpini de porumb stralucea in apropiere, iar in departare se deslusea ima#inea va#a a unui #ard si apoi doar fan proaspat cosit, oricat puteam cuprinde cu privirea. > usoara miscare a mansei, pentru a realiza un mic tur deasupra tinutului, cu iarba periind rotile si apoi obisnuitul scrasnet al pamantului de sub roti, incetisor, incetisor, si acum un mic z#omot scurt si iata!ne opriti, e&act lan#a celalat avion. Alimentarea fiind oprita, contactul inchis, doar silentiosul claJ!claJ al elicii ce se rotea din ce in ce mai incet mai tulbura linistea totala de iunie. Pilotul acelui ravel Air era asezat in iarba, cu spatele rezemat de roata stan#a a avionului sau, privindu!ma. imp de o "umatate de minut l!am privit si eu, fermecat de misterul calmului sau. %u mai fusesem niciodata atat de indiferent, doar sa stau acolo si sa privesc un alt avion aterizat in acelasi camp cu mine, care era parcat doar la zece metri departare. Am inclinat capul, placandu!l fara sa stiu de ce. ,,Pari sin#ur, am spus peste distanta dintre noi. ,, )i tu la fel. ,, %u vreau sa te plictisesc. Daca prezenta mea inseamna prea mult, imi vad de drum. ,, %u. e!am asteptat. Am zambit auzind aceasta ,, 'mi pare rau ca am intarziat. ,, 5ste in re#ula. *i!am dat "os casca si ochelarii si strecurandu!ma afara din cabina am sarit pe pamant. 5ste o senzatie placuta dupa ce ai petrecut mai multe ore in avion. ,, )per ca nu te deran"eaza niste oua si niste branza, a spus el. ,,>ua si branza si poate o furnica. %ici o stran#ere de mana , nici o introducere de nici un fel. %u era un om #ras. Parul ii cadea pe umeri, mai ne#ru decat cauciucul anvelopei pe care se spri"inea. Avea ochii intunecati ca ai unui soim, #enul de
7
ochi care imi plac la un prieten, si care la oricine altcineva ma fac sa ma simt inconfortabil. Ar fi putut fi un *aestru de Jarate pre#atindu!se sa faca o tacuta demonstratie violenta. Am acceptat sandKich!ul si o cana de apa din termos. ,, Apropos, tu cine esti? am intrebat. ,,De ani de zile de cand fac aceste curse, nu am intalnit niciodata un alt pilot afara in camp. ,, %u prea sunt potrivit pentru altceva, a spus el aproape fericit. ,,)tiu putina mecanica, sudura, ma pricep putin la caroserii+ daca stau prea mult intr!un loc, am probleme. Asa ca am luat acest avion si acum am intrat pe aceasta linie. L ,, Ce fel de masini cunosti? 5u ma "ucam cu tractoarele Diesel de cand eram un pusti. ,, D!:, D!;, am lucrat putin timp cu ele in >hio. ,, D!;, e mare cat o casa. )unt an#rena"e "oase dublu compuse care pot intr! adevar sa miste un munte? ,, 5&ista cai mai bune de a deplasa muntii, a spus el cu un zambet care a durat poate o zecime de secunda. *!am inclinat pentru o clipa sub aripa "oasa a avionului sau, privindu!l. =n "oc al luminii( era #reu sa privesti omul de aproape. Ca si cum ar fi avut o lumina in "urul capului, fundalul pierzandu!se in acea lumina neclara, misterioasa, ar#intie. ,, 5 ceva in nere#ula? a intrebat el. ,, Ce fel de probleme ai avut? ,, >A %u prea mari. Doar ca imi place sa ma deplasez in aceste zile, la fel ca si tie. *i!am luat sandKich!ul si m!am plimbat in "urul avionului sau. 5ra un aparat din ,;3: sau ,;3;, si era complet nez#ariat. 0abricile nu fac niciodata avioane care sa arate atat de noi cum era acesta, parcat acolo pe camp. Arata de parca ar fi fost vopsit cu douazeci de straturi de vopsea pe baza de ulei butilic, lustruite din plin, astfel incat totul stralucea ca o o#linda pe structura de lemn a aparatului. Pe cadrul carlin#ii se putea citi ??Don@@, scris cu vechile foite de aur en#lezesti si mai e&ista de asemenea inre#istrarea de pe bord ce spunea D.1.)M'*>DA. 'nstrumentele erau toate noi, instrumente de zbor ori#inale, din ,;3:. %ici o z#arietura nicaieri, nici o pata, nici macar o sin#ura picatura de ulei de motor de la alimentare. %ici un fir de pai pe dusumeaua carlin#ii sale, ca si cum aceasta masina nu ar fi zburat niciodata, ci pur si simplu s!ar fi materializat pe loc, printr!o bucla temporala ce se incrucisa cu "umatatea secolului. Am simtit un frison rece de!a lun#ul #atului. ,, De cat timp iei pasa#eri? l!am intrebat peste avion.
8
,, Cam de o luna, cinci saptamani. *intea. Cinci saptamani in camp, oricine ai fi fost tu, ar fi trebuit sa te murdaresti si sa ai ulei pe avion, si fire de paie sau praf pe dusumeaua carlin#ii, indiferent cum ar fi. Dar aceasta masina era ciudata( nici un pic de ulei pe aparatorile de vant, nici un fel de scame a#atate in aripioarele terminale si pe coada, nici macar un #andacel strivit de elice. Acestea nu erau posibile pentru un avion care sa fi zburat vara prin 'llinois. Am mai studiat acel ravel Air inca cinci minute, si apoi m!am intors si m!am asezat pe camp sub aripa avionului, in fata pilotului. %u!mi era teama, inca imi placea individul, dar ceva nu mer#ea. ,, De ce nu!mi spui adevarul? ,, i!am spus adevarul Richard, a spus el. %umele este de asemeni inscris pe avionul meu. ,, %imeni nu transporta pasa#eri timp de o luna intr!un ravel Air, fara a avea macar putin ulei pe avion, prietene, sau macar putin praf. %ici macar o pata sau lipitura din fabrica? Mei, pentru numele lui Dumnezeu, macar pe dusumea? L 5l mi!a zambit calm. ,, 5&ista niste lucruri pe care tu nu le stii. 'n acel moment parea o fiinta ciudata de pe o alta planeta. Am crezut ce mi!a spus, dar asta nu!mi putea e&plica in nici un fel avionul sau bi"uterie parcat afara in campul varatic. ,, 5ste adevarat. Dar intr!o zi le voi sti pe toate. )i atunci vei putea lua si avionul meu, Donald, deoarece nu voi mai avea nevoie de el pentru a zbura. 5l m!a privit interesat, ridicandu!si sprancenele sale ne#re. ,, >h, spune!miA Am fost incantat. Cineva dorea sa!mi asculte teoriaA ,, >amenii nu pot sa zboare pentru ca ei #andesc ca aceasta nu este posibil, asa ca ei bineinteles, nu invata primul principiu al aerodinamicii. 5u doresc sa cred ca e&ista undeva in alta parte un alt principiu: nu avem nevoie de avioane pentru a zbura, sau pentru a trece prin pereti, sau pentru a mer#e pe alte planete. %oi putem invata cum sa facem aceasta oriunde, fara a"utorul masinilor. Daca dorim aceasta.L A zambit, pe "umatate serios, inclinand din cap. ,, )i crezi ca vei invata ceea ce doresti sa inveti realizand curse de trei dolari deasupra campului. ,, )in#ura invatatura care conteaza este cea pe care am dobandit!o prin propriile mele forte, facand ceea ce am dorit sa fac. Daca ar fi un sin#ur suflet pe Pamant care sa ma poata invata ceea ce eu doresc sa stiu, mai mult decat o pot face avionul meu si cerul, as fi chiar acum in cautarea lui.
9
>chii aceia intunecati m!au privit e#ali. ,, %u crezi ca esti #hidat, daca doresti cu adevarat sa inveti aceste lucruri? ,, )unt #hidat, da. %u este oricine? Am simtit intotdeauna un fel de supervizare asupra mea, sau ceva de #enul acesta. L ,, )i crezi ca vei fi condus catre un invatator care te va putea a"uta. ,, Daca nu cumva invatatorul sunt eu, da. ,, Poate ca e&act aceasta se intampla, a spus el.
=n camion nou si modern cobora linistit spre noi, ridicand o perdea subtire de praf maroniu, si s!a oprit apoi in camp. =sa s!a deschis, si o persoana in varsta a iesit, impreuna cu o fetita cam de zece ani. Praful parea sa fi incremenit in aer, atata nemiscare era. ,, 0aceti curse, nu!i asa? a spus omul. Campul era descoperirea lui Donald )himoda+ asa ca eu am ramas tacut. ,, Da, domnule, a spus el luminos. ,,De!abia astept sa zbor, vreti sa incercati? ,, Daca vin, faci niste acrobatii acolo sus cu mine, virezi si faci niste loopin#! uri? >chii omului sclipeau, in timp ce se uita sa vada daca intele#em dialectul sau de om de la tara. ,, 0ac ce vrei, si nu fac daca nu vrei. ,, )i doresti o multime de bani, presupun. ,, rei dolari cash, domnule, pentru ,< minute de zbor in aer. Asta inseamna 44,4 centi pe minut. )i merita, multi mi!au spus asta. Aveam un sentiment ciudat fiind spectator, stateam acolo trandavind si ascultand modul in care acest individ incheia afacerea. 'mi placea ce spunea, totul pe un ton "os. *a obisnuisem atat de mult cu propriul meu stil de a!mi vinde cursele N,,Ha #arantez un fri# de ,< #rade acolo sus, baietiA Maideti, veniti acolo in aer unde numai pasarile si in#erii zboaraA oate acestea doar pentru trei dolari, o cota foarte mica pentru pun#a sau buzunarele voastre(O, uitasem ca ar putea e&ista si un altul.
:
5ste oarecare tensiune in a zbura si a vinde curse de unul sin#ur. 5ram obisnuit cu ea, dar tot o mai simteam: daca nu zburam cu pasa#erii, nu mancam. Acum, cand puteam sta deoparte, cina mea nedepinzand de aceasta iesire, m!am rela&at dintr!o data si am privit scena. 0etita statea in spate si ne privea. -londa, cu ochi caprui, cu o fata solemna, era acolo pentru ca bunicul ei era. 5a nu dorea sa zboare. *ult mai adesea intalneai cealalta varianta, copii nerabdatori si batrani mai prevazatori, dar oricine capata o intuitie pentru aceste lucruri atunci cand este vorba despre propriul sau mod de viata, si eu stiam ca acea fetita nu ar zbura cu noi, nici daca am astepta intrea#a vara. ,, Care dintre voi, domnilor(? a spus omul. )himoda si!a turnat o cana cu apa. ,, Richard va zbura cu tine. 5u sunt inca la ora mesei, doar daca nu vrei sa astepti. ,, %u, domnule, sunt #ata sa mer#. Putem zbura peste ferma mea? ,, )i#ur, am raspuns. rebuie sa imi spui doar pe unde vrei sa mer#em. *i!am scos sacul de dormit, #eanta cu scule si vasele de #atit din partea din fata a carlin#ii avionului, l!am a"utat pe om sa se instaleze pe locul pasa#erilor si '!am pus centura de si#uranta. Apoi m!am strecurat in spatele carlin#ii, punandu! mi si eu centura. ,, 0a!mi un vant la elice, vrei, Don? ,, Da. )i!a luat cana de apa cu el si s!a apropiat de elice. ,, Cum doresti? ,, 'mpin#e usor, impulsul se va #enera sin#ur, prin mana ta. L 'ntotdeauna cand cineva impin#e elicea 0leet!ului, o impin#e prea tare, si din motive complicate, motorul nu porneste. Dar acest om a impins!o, rotind!o foarte incet, ca si cum ar fi facut aceasta dintotdeauna. 'mpulsul a fost prins imediat, scanteile au tasnit in cilindri si vechiul motor a inceput sa vibreze, si toate acestea foarte usor. 5l s!a indreptat catre avionul sau, s!a asezat si a inceput sa vorbeasca cu fetita. 'ntr!o e&plozie de cai putere si paie zburand, avionul s!a ridicat in aer, urcand la treizeci de metri Ndaca motorul s!ar opri acum, am ateriza in porumbO, apoi la ,7< de metri Nacum ne putem intoarce si putem ateriza pe camp(acum, catre vest iata o pasuneO, 36< de metri inaltime si platou, urmaream de#etul aratator al omului ce!mi indica prin vant directia sud!vest. rei minute de zbor si iata ca ne invarteam pe deasupra unei ferme, peste hambarele de culoarea carbunilor incandescenti, peste casa de culoarea
;
fildesului, intr!o mare de menta, si o #radina cu zarzavaturi in spate: porumb si laptuca si rosii. Pasa#erul meu privea in "os in timp ce ne roteam prin aer pe deasupra fermei, pe care o vedeam incadrata de aripile si de corzile avionului. Pe veranda a aparut o femeie, alba pe fundalul albastru al rochiei, #esticuland. >mul i!a facut si el semn. Hor vorbi mai tarziu probabil despre cum s!au putut vedea unul pe altul atat de bine, peste cer. )!a uitat inapoi spre mine cu incuviintare, spunandu!mi ca a fost destul, ca!mi multumeste si ca acum ne putem intoarce. Am facut un cerc lar# peste 0erris, pentru ca oamenii sa stie ca facem zboruri cu pasa#eri, si am coborat in spirala catre pa"iste, pentru a le arata unde se intampla aceasta. ocmai coboram pentru a ateriza, cand ravel Air!ul s!a rotit maturand pamantul, indreptandu!se catre ferma pe care tocmai o parasisem. Pburasem odata cu o nava de circ si pentru un moment am trait acum e&act acelasi sentiment( un avion ridicandu!se cu pasa#eri, in timp ce altul aterizeaza. Am atins solul cu un usor scrasnet, si am rulat pana la capatul pa"istii, pe sosea. *otorul s!a oprit, omul si!a desprins centura si l!am a"utat sa iasa+ si!a scos portofelul din salopeta si a numarat dolarii, scuturand din cap. ,, A fost un zbor pe cinste, fiule. ,,)untem convinsi. %oi nu vindem decat marfa buna. ,,Prietenul tau este cel care vindeA ,,>A ,,'ti spun, prietenul tau ar putea vinde si cenusa diavolului, pun pariu, nu crezi? ,,Ce ti!a venit sa spui asta? ,,Din cauza fetitei, bineinteles. =n zbor cu avionul pentru nepoata mea, )arahA 'n timp ce vorbea el privea ravel Air!ul, care era acum ca un fir de praf ar#intiu la distanta in aer, rotindu!se in "urul fermei. Horbea asa cum vorbeste un om calm, observand in curte o tufa uscata care a inmu#urit, a inflorit si a rodit mere. ,,De cand s!a nascut, aceasta fetita a avut o teama de moarte de locurile inalte. ipa, era terifiata. )arah mai curand ar intra cu mainile #oale intr!un viespar decat sa se catere intr!un copac. %u s!ar catara in pod, nici daca ar veni Potopul. Aceasta fetita este atrasa de masini, nu se poarta rau cu animalele, dar in ce priveste inaltimile, este foarte prudentaA )i iat!o acum acolo sus in aer.
,<
A continuat sa vorbeasca despre aceasta si despre alte ocazii speciale+ si!a amintit de vremurile cand pilotii obisnuiau sa vina la Qalesbur#, cu ani in urma, si la *onmouth, zburand aripa lan#a aripa, la fel cum faceam si noi, si facand tot felul de salturi nebunesti cu avioanele lor. Am privit la ravel Air!ul aflat la distanta, ce devenea tot mai mare, coborand in spirala catre camp, ametitor, asa cum eu nu o facusem niciodata, impreuna cu o fetita careia ii era frica de inaltime, alunecand pe deasupra porumbului si a #ardurilor si atin#and iarba intr!o aterizare uluitoare. Donald )himoda zbura probabil de mult timp, daca isi putea permite sa aterizeze cu un ravel Air in acest fel. Avionul a rulat si s!a oprit lan#a noi, fara nici o interventie e&terioara, si fara huruitul obisnuit al elicei care se opreste. Am privit mai atent. %u erau nici un fel de insecte pe elice. %ici macar o sin#ura musca omorata pe acea lama de doi metri si "umatate. Am aler#at sa a"ut, sa scot centura de si#uranta de pe micuta fetita, sa deschid usa carlin#ii si sa!i arat unde sa paseasca astfel incat piciorul ei sa nu treaca prin #olul aripei. ,,Cum ti!a placut? am intrebat!o. Dar ea nu a observat ca '!am vorbit. ,,-unicule, nu!mi este frica. %!am fost speriata, pe cuvantA Casa arata ca o "ucarie micuta si bunica mi!a facut semn, iar domnul a spus ca am fost speriata doar pentru ca odata am cazut de la inaltime si am murit, si ca nu trebuie sa!mi mai fie frica niciodataA > sa ma fac pilot, bunicule. Hoi avea un avion si voi lucra eu sin#ura la motor, si voi zbura pretutindeni si voi face curseA Pot sa fac aceasta? )himoda a zambit catre om si a ridicat din umeri. ,, i!a spus el ca vei fi pilot, nu!i asa, )arah? ,,%u, eu o spun. *a pricep de"a la motoare, tu stii astaA ,,-ine, vei putea vorbi despre aceasta cu mama ta. 5 timpul pentru noi sa ne intoarcem acasa. Cei doi ne!au multumit si omul a inceput sa mear#a, iar fetita sa aler#e spre camion, ambii schimbati de ceea ce se intamplase pe camp si in aer. Au sosit doua automobile, apoi un altul, si apoi am avut parte de o multime de oameni care doreau sa vada 0erris!ul din aer. Am facut doisprezece sau treisprezece zboruri cat mai rapide, si dupa aceasta am dat o fu#a la statia de benzina din oras pentru a!i cumpara combustibil 0leet!ului. Apoi inca vreo cativa pasa#eri, si inca mai multi, si s!a facut dupa amiaza, iar noi am zburat fara oprire pana la apusul soarelui.
,,
=n semn indica undeva ,,Populatia: 3<< locuitori si spre inserat ne!am #andit ca au zburat cu totii, si de asemenea si cativa din afara orasului. 'n #raba aceea am uitat sa intreb despre )arah si despre ce!i spusese Don ei, daca el inventase acea poveste sau daca ceea ce!i spusese despre moartea sa era adevarat. Din cand in cand ii priveam avionul mai de aproape, in timp ce pasa#erii isi schimbau locurile. %ici macar un semn pe el, nici o picatura de ulei. Aparent el zbura evitand insectele pe care eu trebuia sa le curat de pe aparatorile mele de vant la cel putin o ora sau doua. Cerul mai era foarte putin luminat atunci cand ne!am oprit. 'ntre timp eu am adunat cateva tulpini de porumb uscate in micutul meu cuptor improvizat, le!am acoperit cu caramizi de carbune, si am aprins focul+ era intuneric deplin, si lumina focului facea sa straluceasca culorile de pe avioanele parcate in apropiere si pe paiele aurii din "urul nostru. Am aruncat o privire in cutia cu alimente. ,,Avem supa sau #hiveci sau spa#hete, am spus eu. ,,)au pere sau piersici. Hrei niste piersici fierbinti? ,,%u!i nici o diferenta, a spus el bland. ,,>rice sau nimic ,,>mule, nu ti!e foame? A fost o zi #reaA ,,%u mi!ai oferit prea multe care sa ma atra#a, cu e&ceptia acelui #hiveci. Am deschis cutia cu #hiveci a"utandu!ma de cutitul meu de aviator, si am facut la fel si cu cutia cu spa#hete, apoi am apropiat ambele vase de foc. -uzunarele mele erau #rele de bani( acesta a fost unul dintre cele mai placute momente ale zilei pentru mine. Am scos hartiile afara si le!am numarat, nestraduindu!ma prea mult sa le indrept. 5rau ,69 de dolari, si am incercat sa mi!i reprezint, ceea ce nu a fost usor pentru mine. ,,Asta inseamna( asta inseamna( sa vedem( patruzeci si inca( patruzeci si noua de zboruri astazi. Am depasit o zi de o suta de dolari, Don, doar eu si 0leet!ul. u probabil ca ai depasit cu usurinta doua sute( ai zburat mai ales cu doi pasa#eri deodata? ,,*ai ales a raspuns el. ,,'n le#atura cu acel invatator pe care il cautai, L a spus el. ,,Acum nu mai caut nici un invatator, am spus eu ,,acum numar baniiA As putea trai o saptamana din asta, sau ar putea ploua o saptamana intrea#aA *!a privit si a zambit. ,,Acum cand inoti in banii tai, L a spus el, ,,daca nu te deran"eaza, imi dai si mie #hiveciul?
,3
3. *ultimi si mase si a#lomerari de oameni, torente de umanitate, revarsandu!se catre un sin#ur om aflat in mi"locul tuturor. Apoi oamenii au devenit un ocean pe cale de a ineca acel om, dar in loc de a se ineca el a inceput sa mear#a pe deasupra oceanului, fluierand, si a disparut. >ceanul de apa s!a preschimbat intr! un ocean de iarba. =n ravel Air 6<<< alb!auriu tocmai ateriza si pilotul a deschis carlin#a scotand un ste#ulet pe care scria: ,,Pbor $ trei dolari $ Pbor 5ra trei dimineata cand m!am trezit din vis, reamintindu!mi!l in intre#ime si pentru un anumit motiv, fiind fericit datorita lui. Am deschis ochii pentru a ma uita in lumina lunii, la acel ravel Air parcat lan#a avionul meu. )himoda statea pe sacul sau de dormit asa cum statea cind l!am intilnit prima data, rezemat de roata stan#a a avionului sau. %u il distin#eam foarte clar, insa stiam ca este acolo. ,,-una, Richard, a spus el bland in intuneric. ,, Acest vis, iti spune ce se petrece? ,,Ce sa imi spuna? am zis naucit. 'nca imi aminteam visul si nu m!am #andit sa fiu surprins ca el era treaz. ,,Hisul tau. 'ndividul acela, si multimile si avionul, a spus el cu rabdare. ,,Ai fost curios in le#atura cu mine, asa ca acum stii, este in re#ula? Au aparut niste relatari in ziare: Donald )himoda, cel pe care obisnuiau sa!l numeasca mecanicul *esia, Avatarul american, care a disparut intr!o zi din fata a 37.<<< de martori? 'mi aminteam aceasta, citisem intr!un ziar local din >hio, deoarece era pe pa#ina intai. ,,Donald )himoda? ,,Ia dispozitia ta, a spus el. ,,Acum stii, asa ca nu trebuie sa ma mai bati la cap. Du!te si te culca inapoi. *!am #andit mult timp la aceasta inainte de a adormi. ,, i s!a dat voie( nu cred( daca ai obtinut o misiune ca aceasta, cea de *esia, se presupune ca trebuie sa salvezi lumea, nu!i asa? %!am stiut ca un *esia poate pur si simplu sa se intoarca astfel pe calcaie si sa plece. 5ram catarat sus pe avion si ma #andeam la ciudatul meu prieten. ,,Arunca!mi o cheie de ;!,8, vrei, te ro#, Don?
,4
A rascolit in #eanta de scule si mi!a aruncat!o. Ca si celelalte instrumente in acea dimineata, cea pe care el mi!a aruncat!o a incetinit si s!a oprit la 4< de centimetri de mine plutind ca si cum nu ar fi avut #reutate, si intorcandu!se lenes in aer. 'n momentul in care am atins!o, totusi, a devenit #rea in mana mea, o cheie de avion de crom!vanadiu de toate zilele. 5i bine, nu chiar de fiecare zi. *ereu, de cand o cheie ieftina de 9!: mi se rupsese in mana, imi cumparam cele mai bune unelte pe care un om le poate avea. ,,-ineinteles ca poti plecaA Poti parasi orice doressti, daca te raz#andesti, si nu doresti acel lucru. 'ti poti opri respiratia, daca doresti sa faci aceastaA a spus el si a lansat in zbor un surub Philips, spre propriul sau amuzament. ,,Asa ca am renuntat sa mai fiu un *esia, si daca am ales aceasta alternativa defensiva, poate ca am facut!o pentru ca eu sunt putin defensiv. 5 mai bine decat sa ai de indeplinit o misiune si sa o urasti. =n bun *esia nu uraste nimic si este liber sa mear#a pe orice cale doreste. 5i bine, acest lucru este adevarat pentru oricene, bineinteles. oti suntem fiii lui Dumnezeu, sau copiii lui 'isus, sau idei ale *intii sau oricum altfel doresti sa spui. Am lucrat la stran#erea piulitelor cilindrului de baza a motorului Rinner. Acest vechi -7 este o buna pompa hidraulica, dar piulitele doresc sa se desurubeze la fiecare ,<< de ore de zbor, sau cam asa, si este intelept sa le impiedici sa sara. Prima fiind stransa destul, am impins cheia inca un sfert de tura, si am fost multumit de intelepciunea mea de ale verifica pe toate in aceasta dimineata, inainte de a zbura cu alti clienti. ,,5i bine, da, Don, dar sarcina unui *esia este diferita de alte meserii, stii? 'isus mer#and inapoi sa bata cuie pentru a trai? )una bizar. 5l s!a #andit putin la asta inncercand sa vada punctul meu de vedere. ,,%u pot sa te intele#A Ciudat a fost faptul ca 5l nu a renuntat atunci cand ei au inceput pentru prima data sa!I numeasca )alvator. 'n loc de a pleca, la aceasta veste proasta, 5l a incercat pe cale lo#ica: ??0oarte bine, 5u sunt 0iul lui Dumnezeu, dar asa suntem cu totii+ 5u sunt salvatorul, dar la fel sunteti si voiA Iucrurile pe care eu le fac, le puteti face si voiA@@ >rice om in deplinatatea capacitatilor sale mentale poate intele#e aceasta. 5ra cald acolo sus pe carlin#a, dar nu ma simteam. Cu cat doresc mai mult sa fac ceva, cu atat mai putin pot numi aceasta munca. 5ram satisfacut sa stiu ca am impiedicat cilindrii sa zboare de pe motor. ,,)puneai ca vrei o alta cheie, a spus el. ,,%u vreau o alta cheie si, din intamplare, sunt suficient de avansat spiritual incat sa consider aceste trucuri ale tale, )himoda, niste simple "ocuri ale unui suflet insuficient evoluat sau ale unui hipnotizator incepator.
,6
,,=n hipnotizatorA 5i, te infierbanti repedeA Dar mai bine hipnotizator decat un *esia. Ce misiune plicticoasa. >are de ce nu am stiut ca va fi o misiune plicticoasa? ,,Ai stiut, L am spus eu cu intelepciune. 5l doar a ras. ,, e!ai #andit vreodata, Don, ca s!ar putea sa nu fie atat de usor sa renunti, la urma urmei? Ca s!ar putea sa nu poti sa nu te intorci pur si simplu la viata unei fiinte umane obisnuite? De data aceasta el nu a mai ras. ,,Ai dreptate, bineinteles a spus el, trecandu!si de#etele prin parul sau ne#ru. ,,Daca stau in orice loc prea mult, mai mult de o zi sau doua, oamenii vor stii ca e ceva neobisnuit cu mine. > usoara atin#ere pe mana si esti vindecat de un cancer terminal si inainte de sfarsitul saptamanii, voi fi din nou incon"urat de multime. Acest avion ma mentine in miscare, si nimeni nu stie de unde vin si unde ma voi duce mai departe, ceea ce mi se potriveste foarte bine. L ,,Poate vor veni timpuri mai #rele pentru tine, mai #rele decat iti ima#inezi, Don. ,,>h? ,,Da, da, intrea#a orientare a timpului nostru este totusi de la material catre spiritual( asa inceata cum este, este totusi o frumoasa miscare uriasa. 5u nu cred ca lumea te va lasa sin#ur. ,,%u pe mine ma vor ei, ci miracoleleA )i acestea le poate invata si altcineva, sa fie el *esia. %u!i voi spune ca e o treaba plicticoasa. )i pe lan#a aceasta, <<Nu exista nici o problema atat de mare incat sa nu poti fugi de ea.>> *!am lasat sa alunec in "os de pe carlin#a pe iarba si am inceput sa stran# piulitele de la cilindrii 4 si 6. %u toate dintre ele se pierdusera, dar cateva da. ,,'l citezi probabil pe )noop2 catelul? ,,Citez Adevarul, oriunde il #asesc, multumesc. ,,%u poti sa fu#i, DonA Ce!ar fi daca as incepe sa te elo#iez chiar acum? Ce!ar fi daca as obosi sa mai lucrez la motorul meu si as incepe sa te ro# sa il repari tu in locul meu? =ite, iti voi da toate monedele de zece centi pe care le voi casti#a de acum inainte, pana la apusul soarelui, doar daca ma inveti cum sa plutesc in aerA Daca nu faci aceasta, atunci voi sti ca va trebui sa incep sa ma ro# tie, 0iinta )fanta, trimisa pentru a!mi usura povara. 5l doar a zambit. ot nu cred ca intelesese ca nu putea fu#i astfel. Cum putem eu sa stiu aceasta, cand el nu stia? ,,Ai trait intre#ul spectacol, asa cum il vezi in filmele din 'ndia? *ultimi in strada, bilioane de maini care te atin#, flori si cenusa, platforme aurite cu tapiserii de ar#int pe care sa stai atunci cand vorbesti?
,7
,,%u. Chiar inainte de a cere o misiune, am stiut ca n!as putea suporta asta. Asa ca am ales )tatele =nite, si am avut doar multimea. 5ra dureros pentru el sa!si reaminteasca, si mi!a parut rau ca am rascolit toate acestea. )tatea pe iarba si imi vorbea, privind spre mine. ,, ot ce voiam sa spun, in numele 'ubirii lui Dumnezeu, este ca daca doresti atat de mult libertatea si bucuria, nu poti intele#e ca ele nu sunt nicaieri in afara ta? rebuie sa crezi cu tarie ca le ai, si le vei aveaA Actioneaza ca si cum ar fi ale tale, si ele suntA Richard, ce este atat de #reu de inteles in asta? Dar ma"oritatea dintre ei nici macar nu aud. 5i vad doar miracolele $ seamana cu mersul la cursele auto pentru a vedea ciocnirile $ ei vin la mine doar pentru a vedea miracole. *ai intai aceasta este frustrant si dupa un timp devine chiar plictisitor. %u pot sa!mi dau seama cum alti *esia pot sa reziste. ,,Daca privesti lucrurile astfel, ele isi pierd din farmecul lor, am spus eu. Am strans si ultima piulita si am pus la o parte cheia. ,,'ncotro ne indreptam astazi? 5l a privit carlin#a mea, si in loc de a incepe sa curete insectele de pe aparatorile mele de vant, si!a trecut doar mana peste ele, si micile creaturi sstrivite au revenit la viata si au zburat. Propria lui aparatoare de vant nu avea niciodata nevoie sa fie curatata, bineinteles, si acum am stiut ca motorul sau nu va avea niciodata nevoie de nici un fel de intretinere, de asemenea. ,,%u stiu, mi!a spus el. ,,%u stiu unde ne vom indrepta ,,Ce vrei sa spui? u cunosti prezentul, trecutul si viitorul tuturor lucrurilor. Poti sa stii e&act unde vom mer#eA 5l a oftat. ,,*da. Dar incerc sa nu ma #andesc la aceasta Pentru un timp, cum lucram la cilindrii, mi!a trecut prin cap ca tot ceea ce aveam de facut era sa stau cu acest individ, si nu vor mai fi nici un fel de probleme, nimic rau nu se va intampla si totul va mer#e bine. Dar modul in care spusese: ,,'ncerc sa nu ma #andesc la aceasta, ma facea sa!mi aduc aminte despre ce se intamplase cu ceilalti *esia!si trimisi in lume. Ceva stri#a in mine sa ma intorc catre sud dupa ce voi decola si sa ma indepartez cat mai mult de acest om. Dar asa cum am spus, parea sin#ur, zburand asa in modul sau particular, si am fost bucuros sa il intalnesc, doar ca sa am pe cineva cu care sa vorbesc, care sa deosebeasca un eleron de un stabilizator vertical. Ar fi trebuit sa ma intorc catre sud, dar dupa ce am decolat am ramas cu el si am zburat catre nord si est, catre acel viitor la care el se straduia sa nu se #andeasca.
,8
4. =nde ai invatat toate acestea, Don? )tii atat de multe, sau poate cred eu ca stii. %u. u chiar stii multe. )unt rezultatul practicii? %u ai primit nici o initiere specciala pentru a deveni un *aestru? L*i!au dat o carte sa citesc. Am atarnat o esarfa de matase proaspat spalata pe sarma si m!am uitat fi& la el. ,,> carte? ,,Manualul Mantuitorului: este un fel de -iblie pentru maestri. Am o copie a ei pe aici pe undeva, daca esti interesat. ,,Da, daA Hrei sa spui o carte normala care iti spune( A rascolit un tip in spatiul pentru ba#a"e din spatele suportului pentru cap din ravel Air si s!a intors cu un volum mic, le#at in ceva asemanator pielii de caprioara. Ghidul Mesia-silor tiparit in caractere ne#re Memento-uri pentru Sufletul Avansat ,,Cum adica *anualul *antuitorului? Aici scrie Qhidul *esiasilor. ,,Ceva de #enul acesta, mi!a raspuns el si a inceput sa isi adune lucrurile din "urul avionului, ca si cum s!ar fi #andit ca era timpul sa plecam. Am rasfoit cartea, era o colectie de ma&ime si para#rafe scurte. PerspectivaFoloseste-o sau pierde-o Daca ai deschis la aceasta pagina, Inseamna ca ai uitat ca ceea ce se intimpla In jurul tau nu este real. Gandeste-te la aceasta.
,9
Adu-ti aminte de unde vii, Unde te duci si de ce ai creat Mizeria pe care tu singur ai pus-o pe primul loc. Adu-ti aminte, vei muri de o moarte groaznica. otul este un antrenament util si iti va place mai mult daca nu vei uita nici o clipa aceasta. otusi, ia-ti moartea in serios. A rade pe drumul catre e!ecutie nu este ceva ce sa poata intelege "ormele de viata mai putin avansate, si ei te vor crede cu totii ne#un. ,,Ai citit aceasta, despre pierderea perspectivei, Don?
,,%u. ,,)pune ca vei muri de o moarte in#rozitoare. ,,%u trebuie neaparat. Depinde de circumstante si de cum simti ca se aran"eaza lucrurile. ,, u vei muri de o moarte cumplita? ,,%u stiu. %u!i de mirare, vei #andi acum, ca nu mi!am dus mai departe misiunea? > ascensiune tacuta ar fi suficienta. Hoi decide in cateva saptamani, atunci cand voi termina lucrul pentru care sunt aici. Am considerat ca #lumeste, asa cum facea din cand in cand, si nu am stiut ca vorbise serios in le#atura cu aceasta decat dupa cateva saptamani. Am continuat sa citesc din carte+ erau #enul de cunostinte de care are nevoie un *aestru. A invata inseamna a a"la ceea ce deja stii. A "ace inseamna a demonstra
,:
ca stii. A e!plica invatatura inseamna a reaminti celorlalti ca ei stiu la "el de #ine ca si tine. $unteti cu totii cei ce invata, cei ce actioneaza si invatatorii. $ingura ta o#ligatie in orice perioada a vietii este sa-ti "i credincios tie insuti. A "i credincios altcuiva sau oricarui lucru nu este doar imposi#il, ci si semnul unui "als Mesia. Intre#arile simple sunt cele mai pro"unde. Unde te-ai nascut% Unde este casa ta% Unde vei merge% &e "aci% Gandeste-te la toate acestea din cand in cand, si o#serva cum se modi"ica in timp raspunsul tau. 'ei preda cel mai #ine ceea ce ai cea mai mare nevoie sa inveti. ,,5sti in#rozitor de tacut acolo, Richard, a spus )himoda, ca si cum ar fi dorit sa vorbeasca cu mine. ,,*da, am raspuns si am continuat sa citesc. Daca aceasta era o carte doar pentru maestri, nu doream sa o pierd.
,;
raieste ast"el incat niciodata sa nu-ti "ie rusine daca orice din ceea ce "aci sau spui este pu#licat de jur imprejurul glo#ului ( chiar daca ceea ce este pu#licat nu este adevarat. Prietenii tai te vor cunoaste mai #ine in primul minut in care ii vei intalni decat te vor cunoaste cunoscutii tai in )** de ani. &ea mai #una cale de a evita responsa#ilitatea este de a spune ,,+u am responsa#ilitati., Am observat ceva ciudat in le#atura cu cartea. ,,Pa#inile nu au numere pe ele, Don. ,,%u, a spus el. ,, rebuie doar sa o deschizi si vezi acolo lucrul de care ai cea mai mare nevoie. ,,> carte ma#icaA ,,%u. Poti sa faci aceasta cu orice carte. Poti sa faci aceasta si cu un ziar vechi, daca citesti suficient de atent. %u ai facut!o niciodata, sa te #andesti intens la o anumita problema si apoi sa deschizi orice carte ai la indemana si sa vezi ce iti spune? ,,%u. ,,5i bine, sa incerci odata. Am incercat. Am inchis ochii si am intrebat ce se va intampla cu mine daca voi ramane in continuare impreuna cu aceasta persoana ciudata. *a simteam bine in prezenta sa, dar nu puteam sa ma impac cu ideea ca ceva deloc amuzant
3<
avea sa ' se intample in curand, si nu vroiam sa fiu prin "ur cind acel ceva se va intampla. Qandindu!ma la aceasta, am deschis cartea cu ochii inca inchisi, apoi '!am deschis si am citit. +sti condus pe parcursul vietii de catre "iinta interioara inteleapta, jucausa "iinta spirituala care este Sinele tau real. -u intoarce spatele viitorului posi#il inainte de a "i sigur ca nu ai nimic de invatat de la el. +sti intotdeauna li#er sa te razgandesti si sa alegi un viitor di"erit, sau un trecut di"erit. )a ale#i un trecut diferit? Iiteral sau fi#urat sau cum(? ,,'mi simt mintea sovaind, Don. %u stiu cum ar fi posibil sa invat acest material. ,,Practica. Putina teorie si o multime de practica, a spus el. ,,'ti va lua cam o saptamana si "umatate. ,,> saptamana si "umatate. ,, *da. rebuie doar sa crezi ca stii toate raspunsurile, si vei sti toate raspunsurile. )a crezi ca esti un *aestru, si chiar esti. ,,%u am spus niciodata ca vreau sa fiu un *aestru. ,,5ste in re#ula, a spus el. ,,%u esti. Dar am pastrat manualul si el niciodata nu mi l!a cerut inapoi. 5.
3,
0ermierii din *id 1est au nevoie de terenuri bune pentru ca munca lor sa prospere. Ia fel si pilotii de curse mici, cum eram noi. 5i trebuie sa fie aproape de clientii lor. )a #aseasca campuri in apropierea oraselor, campuri plantate cu iarba sau fan sau ovaz sau #rau, a caror iarba sa fie taiata scurt+ sa nu e&iste vaci prin apropiere care sa pasca iarba+ sa e&iste in apropiere un drum pentru masini+ o poarta in #ard pentru oameni+ terenurile sa fie astfel dispuse incat avioanele sa nu trebuiasca sa zboare prea "os pe deasupra caselor nimanui+ terenul sa fie suficient de neted astfel incat aparatele sa nu hurducaie dezmembrandu!se in bucati in timp ce ruleaza cu 97 de JmSora pe sol+ si suficient de lun# pentru a ateriza si a decola in si#uranta in zilele calme ale verii. )i mai ales au nevoie de permisiunea proprietarului pentru a zbura acolo chiar si o zi. *a #indeam la toate acestea in timp ce zburam catre nord in dimineata de sambata, *esia si cu mine, verdele si auriul tinutului defiland incet, la 4<< de metri dedesubt. ravel Air!ul lui Donald )himoda plutea fara z#omot lan#a aripa mea dreapta, imprastiind lumina soarelui in toate directiile prin fusela"ul sau stralucitor ca o#linda. =n aparat incantator, m!am #andit, dar prea mare pentru aceste timpuri #rele. Putea intr!adevar sa transporte doi pasa#eri odata, dar de asemenea cantarea de doua ori mai mult decat 0leet!ul, si de aceea avea nevoie si de mai mult teren pentru a decola si a ateriza. Am avut odata un ravel Air dar l! am schimbat in cele din urma pentru acest 0leet, care se poate folosi pe terenuri minuscule, astfel de campuri fiind de altfel mult mai usor de #asit in apropierea oraselor. 5u ma puteam descurca cu acest 0leet pe teren de ,7< de metri, in timp ce ravel Air!ul avea nevoie de cel putin 4<< sau 6<< de metri. e le#i tu insuti de acest individ, am #andit, si de asemenea te le#i tu insuti de limitele avionului sau. )i chiar in momentul in care am #andit aceasta, am observat o pasune mica si curata, in apropierea orasului peste care tocmai trecusem. 5ra un camp de ferma standard de 7<< de metri, taiat in "umatate, celalta "umatate fiind vanduta orasului pentru un teren de basseball. )tiam ca avionul lui )himoda nu putea ateriza acolo, dar m!am avantat cu micuta mea masina zburatoare, deasupra aripii sale stan#i, cu botul in sus, si reducand motorul mi!am dat drumul in "os de unul sin#ur a terenului si am rulat pina la oprire, in putinul spatiu ramas. Hroiam doar sa ma dau in spectacol putin, sa!i arat ce poate un 0leet sa faca, referitor la zbor. Am deschis din nou alimentarea si oscilam usor, #ata sa!mi iau zborul, dar atunci cand m!am intors pentru a pleca, ravel Air!ul se pre#atea, acolo, pentru aterrizarea finala. Cu coada in "os, cu aripa dreapta ridicata, arata ca un condor
33
#lorios rotindu!se plin de #ratie in "urul pamantului, #ata sa aterizeze pe un pai de matura. Pbura atat de "os si de incet, incat simteam parul zbarlindu!mi!se. eram pe punctul de a vedea o ciocnire. =n ravel Air care ar fi trebuit sa se mentina la peste 8< de mile pe ora deasupra terenului de aterizare, si care mer#ea atat de incet incat l!ai fi putut ascunde intr!un balon. Hedeam acel biplan auriu si de culoarea zapezii, oprit in aer. 5i bine, nu vreau sa spun chiar oprit, dar nu zbura cu mai mult de 4< de mile pe ora, #andeste!te, oprit in aer si intr!un fel doar pe trei sferturi in aer. =tilizase "umatate, poate trei sferturi din spatiul pe care eu il utilizasem pentru a ateriza cu 0leet!ul. Pur si simplu stateam in carlin#a si ma uitam, in timp ce el a parcat lan#a mine, oprindu!se. atunci cand am oprit motorul, inca uitandu!ma fi& la el, mut de uimire, el a spus, ,,0rumos camp ai #asitA )uficient de aproape de oras, hei? Primii nostri clienti, doi baieti sositi pe o motocicleta Monda, de"a intorceau pentru a vedea ce s!a intamplat. ,,Ce vrei sa spui, aproape de oras? am stri#at peste z#omotul de motor care inca imi rasuna in urechi. ,,5i bine, este doar la o "umatate de bloc distanta. ,,%u, nu aceastaA C5 A 0>) AC5A) A A 5R'PAR5? 'ntr!un ravel Air. Cum ai aterizat aici? 5l mi!a facut cu ochiul ,,*a#ieA ,,%u, Don(, am vazut cu ochii mei modul in care ai aterizatA Putea sa vada ca eram socat si chiar putin infricosat. ,,Richard, vrei sa stii secretul plutirii si zborului in aer, secretul vindecarii tuturor bolilor, al transformarii apei in vin si al mersului pe valuri, si al aterizarii unui ravel Air pe 4< de metri de pamant? Hrei sa stii secretul tuturor acestor miracole? *a simteam ca si cum ar fi indreptat un laser asupra mea. ,,Hreau sa stiu cum ai aterizat aici( ,,AscultaA a spus el peste prapastia dintre noi. ,,Aceasta lume? )i tot ce este in ea? Iluzii, RichardA 0iecare particica din ea este o IluzieA Intelegi aceasta? %u era nici o clipire, nici un zambet+ ca si cum ar fi fost deodata furios pe mine ca nu stiam aceasta de mai mult timp. *otocicleta s!a oprit la coada avionului lui+ baietii uitandu!se nerabdatori sa zboare. ,,*da, a fost tot ceea ce am putu sa spun. ,,0ac ceva pe iluzii. Atunci cand '!am cerut sa faca o cursa, a ramas in seama mea sa!l #asesc pe propietarul campului si sa!i cer permisiunea de a zbura peste pasunea sa.
34
)in#urul mod de a descrie decolarea si aterizarea ravel Air!ului din acea zi, este de a spune ca arata ca un fals ravel Air. Ca si cum avionul ar fi fost intr! adevar un pui de 54, sau un elicopter imbracat intr!un costum de ravel Air. Cumva imi era mai usor sa accept o cheie de ;!,8 care plutea fara #reutate in aer, decat sa privesc calm acel avion la desprinderea lui de pe pamant, cu pasa#eri la bord la 4< de mile pe ora. 5ste un lucru sa crezi in levitatie atunci cand o vezi, dar este cu totul altceva sa crezi pe deplin in miracole. Am continuat sa ma #andesc la ceea ce spusese cu atata inversunare. Iluzii. Cineva imi mai spusese aceasta mai inainte(atunci cand eram un pusti, invatand ma#ia $ ma#icienii spuneau aceasta? 5i ne spuneau precauti: ,,Priviti, nu este un miracol ceea ce veti vedea+ nu este adevarata ma#ie. Ceea ce vedeti este un efect, este Iluzia unei ma#ii. Apoi ei preschimbau o nuca intr!un candelabru si schimbau un elefant intr!o racheta de tenis. =rmandu!mi instinctul, am luat manualul *esiasilor din buzunar si l!am deschis. Doua propozitii se aflau sin#ure pe o pa#ina. -u e!ista un lucru pe care sa-l numesti pro#lema care sa nu poarte un dar pentru tine in mainile sale. &auti pro#lemele deoarece ai nevoie de darurile lor. %u stiu e&act de ce, dar citind aceasta, confuzia mea a disparut. Am citit!o din nou, pana cand am stiut!o pe de rost. %umele orasului era ro2, si pa"istile de aici promiteau sa fie la fel de bune pentru noi cum fusesera si lanurile din 0erris. Doar ca in 0erris simtisem mai mult calm, iar aici plutea in aer o tensiune care nu!mi placea deloc. Pborul ce constituia pentru pasa#erii nostri o aventura unica in viata, era pentru mine o rutina, umbrita acum de acea ciudata stare de apasare. Aventura mea era o fiinta misterioasa alaturi de care zburam( modul imposibil in care el isi facea avionul sa mear#a si lucrurile ciudate pe care le spunea pentru a e&pliva aceasta. >amenii din ro2 nu au fost mai mirati de miracolul unui ravel Air care zbura astfel decat as fi fost eu daca as fi auzit sunand clopotul orasului, care nu
36
mai sunase de saizeci de ani, ziua in amiaza mare( ei nu stiau ca este imposibil sa se intample ceea ce se intampla. ,,*ultumesc pentru zborA spuneau ei, si, ,,Asta!i tot ce faci pentru a trai( nu lucrezi si in alta parte? si, ,,Jerr2, ferma ta nu este mai mare decat o cutie de pantofiA Am avut o dupa amiaza ocupata. > multime de oameni au venit sa zboare si eram pe punctul de a face o multime de bani. otusi, o parte din mine incepuse sa spuna: ,,Renunta, renunta, pleaca din acest loc. 'mi i#orasem presentimentele si alteori inainte, si intotdeauna imi paruse rau. Pe la trei dup. amiaz., mi!am ooprit mortorul pentru alimentare, mer#Dnd de dou. ori, dus /ntors pDn. la staFia )Jell2 cu dou. bidoane de cinci #aloane de #az pentru automobil, cDnd deodat. mi!am dat seama c. nu v.zusem niciodat. ravel Air!ul realimentat cu combustibil. )himoda nu pusese benizin. /n avionul s.u, cel puFin dinainte de 0erris, Ci /l v.zusem zburDnd cu acel aparat timp de cel puFin Capte ore, aproape opt, f.r. s. adau#e nici o pic.tur. de benzin. sau ulei. Ei deCi Ctiam c. era un om bun, Ci nu /mi va face nici un r.u, am fost din nou /nsp.imDntat. Dac. tra#i de el, /nchizDnd la minimum alimentarea, Ci f.cDnd cDt mai puFine acrobaFii /n timpul zborului, poFi eventual s. faci un ravel Air s. mear#. cinci ore de zbor. Dar nu opt ore de decol.ri Ci ateriz.ri. 5l continua s. zboare curs. dup. curs., /n timp ce eu am turnat combustibilul /n tancul meu de alimentare, Ci am ad.u#at un sfert de ulei de motor. > coad. de oameni aCteptau s. zboare(era ca Ci cum el nu ar fi dorit s. Di dezam.#easc.. I!am stri#at, totuCi, /n timp ce a"uta un b.rbat Ci pe soFia sa s. urce /n partea din faF. a carlin#ii avionului s.u. Am /ncercat ca voca mea s. sune cDt mai calm. Ci mai normal. cu putinF.. TDon, cum stai cu combustibilul, ai nevoie de benzin.?L *!am uitat la el cu coada ochiului, FinDnd /n mDn. un bidon #ol de cinci #aloane. *!a privit drept /n ochi Ci s!a /ncruntat, /ncurcat, ca Ci cum l!aC fi /ntrebat dac. are nevoie de aer s. respire. T%u,L a spus el, Ci m!am simFit ca un Ccolar #reu de cap Ci codaC. T%u, Richard, nu am nevoie de combustibil.L *. uimea. Etiam cDte ceva despre motoarele de avion Ci despre combustibil. T5i bine atunci,L '!am spus cu ostentaFie, Tce!ai spune de niCte uraniu?L 5l a rDs Ci mi!a r.puns imediat T%u mulFumesc, l!am umplut anul trecut.L Ei apoi s!a urcat /n carlin#a sa Ci a plecat /mpreun. cu pasa#erii s.i /n acea decolare supranatural., e&trem de /nceat.. *i!am dorit mai /ntDi ca acei oameni s. mear#. acas., Ci apoi ca noi s. termin.m acolo rapid, cu oameni sau f.r., Ci apoi s. am un motiv s. plec de
37
acolo sin#ur, imediat. ot ce /mi doream era s. decolez Ci s. #.sesc un cDmp mare Ci #ol departe de aici Ci de orice oraC, unde doar s. stau Ci s. m. #Dndesc Ci s. scriu ceea ce s!a /ntDmplat /n "urnalul meu, /ncercDnd s. desprind un /nFeles din toate. Am r.mas afar. din avion, odihnindu!m., pDn. cDnd )himoda a aterizat din nou. *!am /ndreptat spre carlin#a sa, acolo, /n conul de curent al elicii. TAm zburat destul, Don. 5u /mi voi vedea de drum, voi ateriza undeva departe de oraCe Ci o s. fiu mai liber pentru un timp. A fost amuzant s. zbor cu tine. Poate te voi revedea cDndvva. 5 /n re#ul.?L 5l nu a clipit: TUnc. un zbor Ci voi veni cu tine. >amenii m. aCteapt..L TUn re#ul..L =n individ aCtepta /ntr!un scaun cu rotile uzat cu care venise pDn. acolo /n cDmp. Ar.ta ca Ci cum ar fi fost zdrobit /n scaun, r.sucit de vreo forF. #ravitaFional. e&trem de mare, dar era acolo deoarece dorea s. zboare. *ai erau Ci alFi oameni /n "ur patruzeci sau cincizeci. =nii /n maCini, alFii afar., uitDndu!se curioCi s. vad. cum /l va lua Don pe acel om din scaunul s.u Ci /l va duce /n avion. 5l nu s!a #Dndit la aceasta deloc. TDoreCti s. zbori?L >mul din c.ruciorul pe rotile a zDmbit strDmb Ci a /ncuviinFat dDnd din cap. TMaide s. mer#em, haide s. o facemAL a spus Don liniCtit, ca Ci cum ar fi vorbit cu cineva care ar fi aCteptat pe mar#ine mult timp, Ci pentru acum care sosise timpul s. intre din nou /n "oc. Dac. a e&istat ceva ciudat /n acel moment, realizez acum cDnd privesc /napoi, a fost intensitatea cu care el a vorbit. A vorbit nep.s.tor, da, dar /n acelaCi timp cu un ton de comand., care presupunea ca acel om s. se ridice Ci s. mear#. /n avion, f.r. nici o scuz.. Ceea ce s!a /ntDmplat atunci, a fost ca Ci cum omul ar fi "ucat teatru, Ci tocmai terminase ultima scen. a rolului s.u de infirm. otul p.rea teatral. QravitaFia intens. a disp.rut, nemaiacFionDnd asupra sa, ca Ci cum nu ar fi acFionat niciodat.+ el Ci!a p.r.sit scaunul, pe "um.tate aler#Dnd, uimit de el /nsuCi, c.tre ravel Air. 5ram aproape, Ci l!am auzit. TCe ai f.cut?L a spus el. T&e ai ".cut cu mine?L TAi de #Dnd s. zbori sau nu vrei s. zbori?L a spus Don. TPreFul este trei dolari. e ro# s.!mi pl.teCti acum, /nainte de decolare.L TPborL a spus el. )himoda nu l!a a"utat s. urce /n partea din faF. a carlin#ii, aCa cum f.cea /n mod obiCnuit cu ceilalFi pasa#eri. >amenii care erau /n maCini au ieCit far., s!a auzit un murmur scurt din partea privitorilor Ci apoi a urmat o t.cere datorit. Cocului. >mul nu mai mersese de cDnd camionul s.u c.zuse de pe pod, cu unsprezece ani /nainte.
38
Precum un puCti ce!Ci face aripi din cearceafuri, s!a c.F.rat pDn. la carlin#. Ci a alunecat /n "os c.tre scaun, miCcDndu!Ci e&cesiv braFele, ca Ci cum tocmai i!ar fi fost date braFe cu care s. se "oace. Unainte ca cineva s. poat. vorbi, Don a tras manCa, decolDnd. ravel Air!ul s! a rotit /n aer, virDnd deasuprs copacilor Ci urcDnd ca o furtun.. Poate o clip. s. fie /n acelaCi timp fericit. Ci /nsp.im/nt.toare? Au urmat o mulFime de momente ca acesta. )imFeam uimirea /n faFa a ceea ce se poate numi vindecarea miraculoas., a unui om care p.rea s. o merite, Ci /n acelaCi timp, simFeam c. ceva nepl.cut urma s. se /ntDmple atunci cDnd cei doi aveau s. se /ntoarc.. *ulFimea devenise un #rup str/ns, /n aCteptare, Ci un nod strDns de oameni este o #loat., ceea ce nu este bine deloc. *inutele treceau, toFi ochii fiind fi&aFi pe acel biplan mic zburDnd atDt de lipsit de #ri"i /n lumina )oarelui, Ci ceva violent plutea /n aer. ravel Air!ul a f.cut cDteva opturi lente /n aer, o spiral. strDns., Ci apoi a zburat pe deasupra #ardului ca o farfurie zbur.toare cu z#omot e&trem de redus, pentru a ateriza. Dac. ar fi avut puFin bun simF Ci!ar fi l.sat pasa#erul departe de cDmp, ar fi decolat repede Ci ar fi disp.rut. Heneau din ce /n ce mai mulFi oameni+ Ci un alt scaun cu rotile era mpins de o doamn. care aler#a. 5l s!a oprit lDn#. mulFime, a rotit avionul pentru a avea elicea /ndreptat. /ntr! o parte, Ci a oprit motorul. >amenii au fu#it c.tre carlin#., Ci cDteva clipe am crezut c. vor sfDCia fusela"ul, rupDndu!l /n dou.. A fost laCitate? %u Ctiu. *!am /ndreptat c.tre avionul meu, am deschis supapa la combustibil Ci am /nvDrtit elicea pentru a porni motorul. Apoi m!am urcat /n carlin#. Ci am /ntors 0leet!ul /n vDnt, decolDnd. =ltima dat. cDnd l!am v.zut pe Donald )himoda, el st.tea pe cadrul carlin#ii sale Ci mulFimea /l /ncon"urase. *!am /ntors c.tre est, apoi c.tre sud, Ci dup. un timp am v.zut un cDmp mai mare, cu copaci care d.deau umbr. Ci un izvor din care s. beau, Ci am hot.rDt s. /nnoptez acolo. 5ra la mare distanF. de orice oraC. 6. %ici /n ziua de azi, n!aC putea spune ce se /ntDmplase cu mine. Presentimentul domin.rii m. f.cuse s. plec de acolo, /ndep.rtDndu!m. chiar Ci de acel individ neobiCnuit care era Donald )himoda. Dac. ar trebui s. fraternizez cu moartea, nici *esia /nsuCi nu ar fi suficient de puternic s. m. Fin. pe loc. 5ra liniCte pe cDmp, o uriaC. pa"iCte t.cut. deschis. c.tre cer( )in#urul sunet venea de la un izvor pe care!l auzeam numai dac. eram atent. Din nou,
39
eram sin#ur. Chiar atunci cDnd o persoan. este obiCnuit. cu sin#ur.tatea, dac. renunF. la aceasta chiar Ci pentru o zi, va trebui apoi s. se obiCnuiasc. din nou s. fie sin#ur., luDnd!o /ntotdeauna de la /nceput. T>R. Deci ne!am distrat pentru un timpL, am spus adresDndu!m. pa"iCtii. TA fost nostim Ci poate c. am avut multe de /nv.Fat de la acel individ. Dar m!am s.turat suficient de mulFimi chiar Ci atunci cDnd ele sunt fericite( Ci cu atDt mai mult dac. au de #Dnd s. crucifice pe cineva sau s. /l elo#ieze. Umi pare r.u, aceasta este prea multAL Am r.mas surprins. Cuvintele pe care le spusesem ar fi putut fi e&act cuvintele lui Donald )himoda. De ce a r.mas el acolo? 5u fusesem destul de lucid ca s. Ctiu c. trebuie s. plec, Ci eu nu eram un *esia. 'luzii. Ce voise s. spun. prin iluzii? 'ntuiam c. aceasta era mult mai important decDt orice altceva spusese sau f.cuse el $ fusese /ndDr"it, atunci cDnd spusese T otul este iluzieAL. Ca Ci cum s!ar fi #Dndit s. fi&eze aceast. idee /n capul meu. 5ra o problem., de acord, Ci aveam nevoie de darul s.u, dar deocamdat. nu!' /nFele#eam sensul. Am f.cut mai tDrziu un foc, #.tindu!mi un fel de #ulaC cu buc.Fele de soia Ci cu dovleac uscat. rusa de scule st.tea lDn#. cutia de alimente, Ci f.r. nici un motiv am luat din ea cheia de ;!,8 am privit!o, am Cters!o Ci am amestecat #ulaCul cu ea. 5ram sin#ur, ima#inaFi!v., nu era nimeni care s. m. vad., aCa c. pentru distracFie am /ncercat s. o fac s. pluteasc. /n aer, aCa cum f.cuse el. Dac. o aruncam /n sus Ci!mi acopeream ochii cu mDna atunci cDnd ea /Ci /nceta ascensiunea Ci /ncepea s. coboare, aveam timp de o "um.tate de secund. c. pluteCte. Dar apoi ea c.dea /napoi /n iarb. sau pe #enunchii mei Ci efectul disp.rea imediat. Dar aceeaCi cheie(Cum f.cuse el? Dac. totul este iluzie, domnule )himoda, atunci ce este real? Ei dac. aceast. viaF. este o iluzie, de ce mai tr.im? Am renunFat /ntr!un tDrziu, aruncDnd cheia /nc. de cDteva ori Ci apoi oprindu!m.. Ei atunci m!am simFit deodat. mulFumit, fericit dintr!o dat. c. eram acolo unde eram Ci Ctiam ceea ce Ctiam, chiar dac. nu acesta era r.spunsul la /ntrea#a e&istenF. sau m.car la cDteva iluzii. CDnd sunt sin#ur, uneori cDnt. T>h, eu Ci vechiul ablouA(L am cDntat, lovind uCor aripa avionului, f.cDndu!mi cu adev.rat pl.cere acest lucru Namintindu!mi c. nu era nimeni ss. m. aud.O. T'om hoin.rii prin cer/0otindune pe deasupra c1mpurilor p1n. c1nd unul dintre noi se va da #.tut/L 'nventam muzica Ci cuvintele pe m.sur. ce cDntam. T-u eu voi "i acela care va capitula. Doar dac. nu 2mi vei rupe lonjeronul/3i dac. o "aci te voi lega cu s1rm./3i apoi vom continua(H>* C>% '%=A )V P-=RV*(T
3:
Hersurile nu aveau sfDrCit, Ci puteam s. continui s. le cDnt fericit, ritmul nefiind atDt de critic. %u m. mai #Dndeam acum la problemele lui *esia+ nu puteam cu nici un chip s. realizez cine era el sau ce voia s.!mi spun., aCa c. am /ncetat s. mai /ncerc s. /nFele#, Ci b.nuiesc c. asta m. f.cuse fericit. Drziu, pe la ora ,< seara, focul s!a stins Ci la fel Ci cDntecul meu. T>riunde ai fi, Donald )himodaL, am spus eu, pre#.tindu!mi culcuCul sub aripa avionului, T/Fi doresc un zbor fericit Ci f.r. mulFimi. Dac. aceasta este ceea ce /Fi doreCti. %u, retra# totul. UFi doresc, dra#ul meu *esia sin#uratic, s. #.seCti acel lucru pe care doreCti s.!l #.seCti.L *anualul s.u a c.zut din buzunarul pantalonilor atunci cDnd mi!am scos tricoul, Ci am citit ce scria acolo unde se deschisese. 4eg.tura care une3te adev.rata ta "amilie nu este una de s2nge, ci de respect 3i #ucurie pe care "iecare le aduce 2n via5a celuilalt. 0areori mem#rii aceleia3i "amilii cresc su# acela3i acoperi3. %u pricepeam cum se putea aplica aceasta /n cazul meu, Ci mi!am reamintit c. niciodat. nu trebuie s. las o carte s. /nlocuiasc. propria mea #Dndire. *!am foit un pic pe p.tur., Ci apoi am adormit aCa cum se stin#e un bec, cald Ci f.r. de vise, sub cerul liber Ci sub miile de stele care poate c. erau iluzii, dar cu si#uranF. erau unele frumoase.
Am devenit din nou conCtient chiar /n momentul r.s.ritului+ eram /ncon"urat de o lumin. rozalie cu umbre de aur. *!am trezit nu din cauza luminii, ci pentru c. ceva /mi atin#ea capul, foarte uCor. Am crezut c. era un pai, plutind pe acolo. Apoi am Ctiut c. era un obiect tare, c.ci m!a lovit zdrav.n, aproape rupDndu!mi mDna. > cheie de ;!,8 este o bucat. considerabil. de fier Ci nu este tocmai pl.cut s. te lovveasc. puternic, aCa c. m!am sculat foarte repede.
3;
Cheia s!a lovit de balamaua eleronului, a r.mas pentru un moment /n#ropat. /n iarb., /ncepDnd apoi s. planeze din nou /n aer. Un timp ce o priveam, acum foarte treaz, a coborDt /ncet c.tre sol Ci a r.mas nemiCcat.. Atunci cDnd am ridicat!o am v.zut c. era aceeaCi cheie de ;!,8 pe care o Ctiam Ci pe care o iubeam, la fel de #rea, la fel de potrivit. pentru strDnsul Curuburilor Ci piuliFelor. TIa naibaAL %u obiCnuiesc s. spun TIa naibaL sau TAfurisitL $ datorit. unei pre"udec.Fi aproape copil.reCti. Dar eram cu adev.rat uimit, Ci nu puteam spune nimic altceva. Ce se /ntDmpla cu cheia mea? Donald )himoda era la cel puFin Caizeci de mile dep.rtare dincolo de orizont. Am ridicat acel lucru, l!am e&aminat, l!am /ntors pe toate p.rFile, simFindu!m. ca o maimuF. preistoric. care nu poate s. /nFelea#. o roat. care se /nvDrtea /naintea ochilor s.i. rebuia s. e&iste un motiv simplu( Untr!un tDrziu am renunFat, plictisit, am pus!o /n #eanta de scule Ci am aprins focul pentru micul de"un. %u era nici o #rab. s. plec nic.ieri. Puteam s. stau acolo /ntrea#a zi, dac. aCa doream. PDinea se pr."ise destul de bine /n ti#aie, era tocmai #ata s. fie /ntoars., cDnd am auzit un z#omot /n cer spre vest. %u era posibil ca sunetul s. fie f.cut de avionul lui )himoda, era imposibil ca cineva s.!mi prind. urma tocmai /n acest cDmp, /ntre milioane de alte cDmpuri din vestul mi"lociu, dar am Ctiut c. era el Ci am /nceput s. fluier(privind pDinea Ci cerul Ci /ncercDnd s. m. #Dndessc la ceva foarte calm pe care s. '!l spun atunci cDnd va ateriza. 5ra ravel Air!ul, desi#ur, zburDnd la "oas. /nalFime pe deasupra 0leet! ului, ridicDnd praful prin aer Ci aterizDnd la nou.zeci de JmSor., viteza normal. la care un ravel Air trebuia s. aterizeze. A tras al.turi Ci a /nchis motorul. '!am f.cut un semn dar nu '!am spus nici un cuvDnt. %u m!am oprit din fluierat. A ieCit din carlin#. Ci s!a /ndreptat c.tre foc. T-un., Richard.L TAi /ntDrziatL, am spus eu. TAproape c. s!a ars pDinea.L TUmi pare r.u.L '!am /ntins o mic. farfurie cu pDine pr."it. Ci cu puFin. mar#arin.. TCum /Fi mer#e?L, am spus. TUmi mer#e bineL, a spus el cu "um.tate de zDmbet. TAm sc.pat cu viaF..L T*!am /ndoit c. vei reuCi.L 5l a mDncat un timp pDinea /n t.cere. TEtiiL, a spus el /n sfDrCit, completDndu!Ci de"unul, TmDncarea aceasta este de!a dreptul /n#rozitoare.L T%imeni nu spune c. trebuie s. m.nDnci pDinea mea pr."it.L, am spus eu sup.rat. TDe ce nim.nui nu!' place pDinea mea pr."it.? %'*5%' %= '=-5E 5 PW'%5A *5A PRVJ' VA De ce este aCa, venerate maestre?L
4<
T5i bineL, a zDmbit el, T ! vorbesc ca un *aestru acum $ aC spune c. tu consideri c. ea este bun. Ci de aceea ea are #ust bun pentru tine. Uncearc!o f.r. s. mai crezi cu t.rie ceea ce crezi despre ea, Ci Fi se va p.rea ca un fel de( un foc(dup. o inundaFie /ntr!o moar. de m.cinat #rDu, nu crezi? 'nteFionai s. pui Ci iarb. /n ea, #hicesc?L TUmi pare r.u. *i!a c.zut iarb. de pe mDnec. probabil. Dar nu crezi c. pDinea de baz. ea /ns.Ci $ nu iarba sau mica parte ars. de acolo $ pDinea /n sine, nu crezi c.(?L TQroaznicL, a spus el, /ntinzDndu!mi /napoi totul, cu e&cepFia unei mici p.rFi din ceea ce /i d.dusem. T*ai bine mor de foame. *ai ai piersici?L TUn cutie.L Cum m. #.sise acolo? %iCte aripi cu o deschidere de zece metri /n zece mii de Jilometri de preerie nu sunt o Fint. uCoar.. Dar am "urat s. nu /l /ntreb. Dac. dorea s. /mi spun., /mi va spune. TCum m!ai #.sit?L am spus. TAC fi putut s. aterizez oriunde.L Deschisese compotul de piersici Ci mDnca piersici cu un cuFit(ceea ce nu este ddeloc uCor. TCine se aseam.n. se adun.L, a zDmbit el, sc.pDnd o bucat. de piersic.. T>h?L TIe#ea cosmic..L T>h.L *i!am terminat pDinea Ci apoi am frecat ti#aia cu nisip din rDu. T e deran"eaz. dac.!mi e&plici? Cum se face c. m. asem.n cu preFioasa ta fiinF.? )au prin asem.nare vrei s. /nFele#i c. avioanele se aseam.n., sau ceva de #enul acesta?L T%oi, f.c.torii de miracole, trebuie s. lupt.m /mpreun.L, a spus el. Aceast. fraz. era atDt de dr.#uF. cDt Ci /nfricoC.toare /n modul /n care o spusese. TAh(Don? Un ceea ce priveCte ultimul t.u comentariu, poate ai de #Dnd s.!mi spui Ci mie ce /nFele#i prin: noi f.c.torii de miracole?L TDupa poziFia pe care o are cheia de ;!,8 /n #eanta ta de scule, aC spune c. te!ai "ucat cu vechiul truc de levitaFie a cheii /n aceast. dimineaF.. )pune!mi dac. #reCesc.L T%u m!am "ucat cu nimicA *!am trezit(acel lucru m!a trezit, s!a petrecut de la sineAL T>h, de la sine.L RDdea de mine. TDa, de la sineAL TUnFele#erea ta despre modul /n care se fac miracolele, Richard, este la fel de profund. ca Ci cunoCtinFele tale despre coacerea pDinii.L
4,
%u am r.spuns, ci doar m!am aCezat pe sacul meu de dormit Ci am r.mas cDt se poate de t.cut. Dac. avea ceva de spus, avea s!o spun. atunci cDnd dorea. T=nii dintre noi /ncep s. /nveFe aceste lucruri subconCtient. *intea noastr. treaz. nu le accept., aCa c. noi realiz.m miracole /n somn.L A privit cerul, Ci primii nori ai zilei. T%u fi ner.bd.tor, Richard. )untem cu toFii pe cale de a /nv.Fa mai mult. Xie Fi se va /ntDmpla foarte curDnd, Ci vei deveni un *aestru spiritual /nFelept chiar /nainte de a!Fi da seama.L TCum adicB, /nainte sB!mi dau seama? 5u nu vreau sB CtiuA 5u nu vreau sB Ctiu nimicAL T u nu vrei sB Cti nimic.L T5i bine, vreau sB Ctiu de ce e&istB lumea Ci ce este ea Ci de ce trBiesc aici Ci unde voi mer#e dupB aceea(aceste lucruri eu vreau sB le Ctiu. Cum sB zbor fBrB un avion, dacB asta doresc.L TUmi pare rBu.L TUFi pare rBu de ce?L TIucrurile nu stau chiar aCa. DacB /nveFi ce este aceastB lume Ci cum funcFioneazB ea, /n mod automat vei /ncepe sB faci miracole, sau ceea ce ei numesc miracole. Dar bine/nFeles nimic nu este miraculos. DacB /nveFi ceea ce Ctiu ma#icienii, acele lucruri nu Fi se mai par supranaturale.L Acum nu mai privea la cer. T5Cti ca toFi ceilalFi. u de"a Ctii aceste lucruri+ doar cB /ncB nu eCti conCtient cB le Ctii.L T%u!mi amintescL, am spus eu, Tnu!mi amintesc sB mB fi /ntrebat dacB vreau sB /nvBF acest lucru, oricare ar fi fost el, care Fi!a adus acele mulFimi Ci Fi!a ruinat /ntrea#a viaFB. )e pare cB mi!a scBpat din minte.L 'mediat ce am spus aceste cuvinte am Ctiut cB el era pe punctul de a!mi spune cB!mi voi aminti mai tDrziu, Ci ar fi avut dreptate. )!a /ntins pe iarbB, folosind pun#a cu restul de fBinB drept pernB. T=ite ce e, nu trebuie sB te neliniCteCti /n privinFa mulFimilor. 5le nu te pot atin#e dacB tu nu doreCti. Xine minte, eCti ma#ician: 0>>0A $ eCti invizibil Ci poFi ieCi pe uCB.L T*ulFimea te!a prins la ro2, nu!' aCa?L TAm spus eu cB nu /i doream? Am permis aceasta. *i!a fBcut plBcere. Un fiecare din noi se ascunde un cabotin, sau nu am reuCit niciodatB sB o facem ca niCte adevBraFi maeCtri.L TDar nu ai renunFat la asta? %u am citit eu(?L T=ite cum au mers lucrurile, ei m!au transformat /n =nicul Ci )in#urul *esia, Ci la aceastB /ndatorire eu am renunFat. Dar nu pot sB mB dezvBF de ceea ce am a"uns sB Ctiu /nvBFDnd cDteva vieFi la rDnd.L
43
Am /nchis ochii Ci am /nceput sB ronFBi un pai. T=ite, Donald, ce /ncerci sB /mi spui? De ce nu!mi e&plici pur Ci simplu ce se petrece?L A rBmas tBcut mult timp, Ci apoi a spus, TPoate cB tu ar trebui sB!mi spui. )pune!mi tu ceea ce /ncerc sB!Fi spun, Ci eu te voi corecta dacB #reCeCti.L *!am #Dndit un minut, Ci m!am decis sB /l surprind. T>R. UFi voi spune.L Apoi am fBcut o pauzB lun#B, pentru a vedea cDtB rBbdare are cu mine, dacB nu mB e&prim foarte fluent. )oarele se ridicase suficient de sus pentru a fi acum cald, Ci undeva /ntr!un cDmp ascuns un fermier lucra pe un tractor diesel, cultivDnd porumb duminica. TUn re#ulB, /Fi voi spune. *ai /ntDi cB nu a fost nici o coincidenFB cDnd te! am vBzut pentru prima datB atunci cDnd am aterizat /n cDmpul de la 0erris, nu!' aCa?L 5ra atDta liniCte /ncDt puteai auzi iarba crescDnd. TEi /n al doilea rDnd, tu Ci cu mine avem un fel de /nFele#ere misticB pe care aparent eu am uitat!o Ci tu nu.L Doar un vDnt uCor adia, aducDnd cu sine din cDnd /n cDnd sunetul tractorului care lucra. > parte din mine asculta Ci nu credea cB ceea ce spuneam era ficFiune. Construiam o poveste adevBratB. TEi afirm chiar cB ne!am mai /ntDlnit cu trei sau patru mii de ani /nainte, plus minus o zi. 'ubim acelaCi fel de aventuri, probabil urDm acelaCi fel de distru#Btori, suntem la fel de bucuroCi sB /nvBFBm Ci o facem cu aproape aceeaCi vitezB. u ai o memorie mai bunB. Re/ntDlnirea noastrB a fost ceea ce tu numeCti prin TCine se aseamBnB se adunBL aCa cum ai spus.L Am cules un pai. TCum mB descurc?L TPentru un timp am crezut cB vei face o manevrB lun#BL, a spus el. TChiar asta faci, dar cred cB e&istB o micB CansB sB reuCeCti de aceastB datB. )pune mai departe.L TPe de altB parte eu nu trebuie sB vorbesc, deoarece tu de"a Ctii cDt Ctie fiecare om. Dar dacB eu nu voi spune aceste lucruri, tu nu vei Cti ce anume cred eu cB Ctiu, Ci fBrB aceasta nu pot sB /nvBF nici unul din lucrurile pe care doresc sB le /nvBF.L *i!am lBsat la o parte paiul. TIa ce!Fi foloseCte asta Fie, Don? De ce /Fi pierzi timpul cu oameni ca mine? >ri de cDte ori cineva este atDt de avansat cum eCti tu, el obFine aceste puteri miraculoase ca aspecte secundare. u nu ai nevoie de mine, tu nu ai nevoie de nimic din aceastB lume.L *i!am /ntors capul Ci l!am privit. >chii sBi erau /nchiCi. TCum ar fi combustibilul /n ravel Air?L, a spus el.
44
T5&actL, am spus. TACa cB tot ce a rBmas /n lume este plictisitor, nu e&istB nici un fel de aventuri atunci cDnd nu poFi fi tulburat de nimic pe acest pBmDnt. )in#ura ta problemB este cB tu nu ai nici un fel de problemBAL Acesta, m!am #Dndit, era un mod discurs teribil. TAici ai #reCitL, a spus el. T)pune!mi de ce am renunFat la misiunea mea( Eti de ce am renunFat la misiunea de *esia?L T*ulFimile, ai spus tu. 0iecare dorind ca tu sB faci miracole /n locul lor.L T*da, nu primul motiv e valabil, ci al doilea. eama de mulFimi este crucea ta, nu Ci a mea. %u mulFimile sunt cele care mB deran"eazB pe mine, ci felul de mulFime cBruia nu /i pasB deloc de ceea ce eu am venit sB spun. PoFi sB mer#i de la %eK YorJ Ci pDnB la Iondra pe ocean. PoFi sB dematerializezi monede de aur pentru totdeauna, Ci tot nu!' vei /nvBFa sB le pese, Ctii asta?L CDnd a spus aceasta, arBta mai sin#ur decDt orice om /n viaFB pe care l!am vBzut vreodatB. 5l nu avea nevoie de hranB sau de adBpost sau de faimB. 5l murea de nevoia de a spune ceea ce Ctia, Ci nimBnui nu!' pBsa suficient ca sB!l asculte. *!am /ncruntat la el, ca sB nu stri#. T5i bine, tu ai vrut!oL, am spus. TDacB fericirea ta depinde de ce face altcineva, #hicesc cB Ci tu ai o problemB.L Ei!a ridicat brusc capul Ci ochii sBi m!au privit fi& ca Ci cum l!aC fi lovit cu cheia. *!am #Dndit imediat cB nu am fost /nFelept sB /l determin pe acest tip sB se /nfurie pe mine. Apoi a zDmbit cu acel zDmbet de "umBtate de secundB. TEtii ceva, Richard?L a spus el /ncet. T u(ai(dreptateAL Apoi a rBmas din nou tBcut, aproape /n transB, /n urma celor spuse de mine. 0BrB sB observ, am continuat sB vorbesc ore /ntre#i cu el despre cum ne!am /ntDlnit Ci despre ce aveam de /nvBFat in aceastB /ntDlnire, toate aceste idei trecDndu!mi prin cap, precum niCte comete /n zori sau niCte meteoriFi /n lumina zilei. )!a aCezat nemiCcat /n iarbB, fBrB sB spunB un cuvDnt. CBtre amiazB mi!am terminat versiunea asupra universului Ci asupra tuturor lucrurilor care e&istB /n el. T(Ci mB simt de parcB de!abia am /nceput, Don, sunt atDt de multe de spus. Cum de Ctiu toate acestea? Cum s!a /ntDmplat aceasta?L 5l nu a rBspuns. TDacB te!aCtepFi sB rBspund sin#ur la aceastB /ntrebare, /Fi mBrturisesc cB nu Ctiu. De ce pot sB spun toate aceste lucruri acum, cDnd /nainte nici mBcar nu am /ncercat vreodatB sB o fac? Ce s!a /ntDmplat cu mine?L %ici un rBspuns. TDon? Acum poFi sB vorbeCti, te ro#.L
46
%u a spus nici un cuvDnt. '!am e&plicat /ntrea#a panoramB a vieFii, dar *esia al meu, ca Ci cum ar fi auzit tot ceea ce avusese nevoie /n acele cuvinte spuse la /ntDmplare despre fericirea sa, a adormit imediat. 7. *iercuri dimineaFa, la ora Case, /ncB nu mB trezisem cDnd 1M>>*AA am auzit deodatB un z#omot e&trem de puternic Ci violent, precum o simfonie /n e&plozie+ instantaneu o mie de voci /ntr!un cor vorbind /n latinB, viori, tobe Ci trompete /ntr!un z#omot de sticlB sfBrDmatB. PBmDntul se cutremura, avionul tremura pe roFile sale Ci eu am ieCit de sub aripa lui ca o pisicB electrocutatB la patru sute de volFi, cu blana ridicatB toatB /n semne de e&clamare. Cerul era /mbrBcat /n culoarea roCie a rBsBritului, norii se conturau ca niCte pete va#i, dar frumuseFea era stricatB de acest crescendo de dinamitB. T>PR'X'A >PR'X'A >PR'X' *=P'CA, >PR'X'!>AAT )himoda stri#a atDt de tare Ci de furios /ncDt l!am putut auzi peste acel vacarm, Ci sunetul s!a oprit imediat, ecoul rosto#olindu!se din ce /n ce mai departe. Apoi s!a auzit un duios cDntec sfDnt, aproape la fel de tBcut ca briza, cum ar fi -eethoven /ntr!un vis. 5l nu a fost impresionat. T >PR'X', A* )P=) )Z >PR'X'AAL *uzica s!a oprit. T=fAL a spus el. 5u doar l!am privit. T5&istB un timp Ci un loc ptrivit pentru fiecare lucru, nu!' aCa?L a spus el. T5i bine, un timp Ci un loc, bine(L TPuFinB muzicB celestB este binevenitB /n spaFiul privat al propriei tale minFi, Ci poate cu anumite ocazii speciale, dar primul lucru /ntr!o dimineaFB, Ci /ncB atDt de tare? Ce faci?L TCe fac? Dorm. Dorm buCtean(ce vrei sB spui prin [ce fac[?L Ei!a scuturat capul, a ridicat din umeri a nea"utorare, a strDmbat din nas Ci s!a dus /napoi /n sacul sBu de dormit, sub aripB. *anualul era rBsturnat deschis /n iarbB, acolo unde cBzuse. I!am /ntors cu #ri"B Ci am citit. $us5ine-5i limit6rile 3i 2n mod sigur ele 25i vor apar5ine.
47
5rau multe lucruri pe care nu le /nFele#eam /n le#BturB cu un *esia.
8. Am terminat acea zi de luni /n Mammond, 1isconsin, zburDnd cu cDFiva pasa#eri, apoi ne!am dus /n oraC sB mDncBm, iar acum ne /ntorceam. TDon, cu si#uranFB cB viaFa noastrB poate fi interesantB sau plictisitoare sau oricum ne vom decide noi sB o facem. Dar nici /n cele mai strBlucitoare momente ale mele nu am fost capabil sB /nFele# de ce suntem aici Ci nu altundeva. )pune! mi ceva despre asta.L Am trecut pe lDn#B ma#azinul de piese N/nchisO Ci pe lDn#B sala de spectacole NdeschisBO: 7utch &assid8 3i $undance 9id, Ci /n loc sB!mi rBspundB el s!a oprit, /ntorcDndu!se pe loc pe trotuar. TAi bani, nu!' aCa?L T> mulFime. Ce s!a /ntDmplat?L TMai sB vedem spectacolulL, a spus el. TCumperi tu?L T%u Ctiu, Don. Du!te tu. 5u mB voi /ntoarce la avioane. %u!mi place sB le las sin#ure prea mult timp.L Ce putea fi deodatB atDt de important la un film? TAvioanele sunt /n re#ulB. Mai sB mer#em la spectacol.L TA /nceput de"a.L TDeci suntem /n /ntDrziere.L De"a /Ci cumpBra biletul. I!am urmat /n /ntuneric Ci ne!am aCezat /n partea din spate a cinemato#rafului. 5rau cam 7< de oameni /n "urul nostru /n salB. DupB puFin timp am uitat pentru ce venisem Ci am fost prins de naraFiune, pe care de altfel o Ctiam, fiind un spectacol clasic+ era a treia oarB cDnd vedeam $undance. impul /n acea salB a /nceput sB cur#B /n spiralB Ci sB se dilate aCa cum se /ntDmplB /ntr!un film bun. Ia /nceput am privit filmul din prisma tehnicii cinemato#rafice(modul /n care fiecare scenB era construitB Ci le#atB de urmBtoarea, de ce se derula mai /ntDi aceastB scenB Ci de ce se derula aceastB scenB acum Ci nu mai tDrziu. Am /ncercat sB privesc /n acest fel, dar am fost prins din nou de poveste Ci am uitat. Cam spre partea /n care -utch Ci )undance sunt /ncon"uraFi de /ntrea#a armatB bolivianB, aproape de sfDrCit, )himoda mi!a atins umBrul. *!am /nclinat spre el, continuDnd sB privesc, dorindu!mi ca el sB se fi abFinut sB /mi spunB ceea ce avea de spus pDnB cDnd filmul s!ar fi terminat.
48
TRichard?L T*da.L TDe ce eCti aici?L T5ste un film bun, Don. )st.L -utch Ci )undance, murdari peste tot de sDn#e, vorbeau despre motivele pentru care ar fi trebuit sB mear#B /n Australia. TDe ce este bun?L a spus el. T5ste amuzant. )st. UFi spun mai tDrziu.L TRupe!te din el. rezeCte!te. otul este iluzie.L Am fost supBrat. TDonald, mai sunt doar cDteva minute Ci dupB aceea putem sB vorbim despre tot ce doreCti. Dar lasB!mB sB privesc spectacolul, bine?L 5l a Coptit cu intensitate, dramatic. TRichard, de ce e3ti aici?L T=ite, sunt aici deoarece tu mi!ai cerut sB intru aiciAL. *!am /ntors /napoi Ci am /ncercat sB privesc sfDrCitul. TDar tu nu vroiai sB vii, ai fi putut spune nu, mulFumesc.L TU*' PIAC5 )P5C AC>I=I(L =n om din faFB s!a /ntors sB ne priveascB pentru o secundB. TUmi place spectacolul, Don+ este ceva /n nere#ulB cu aceasta?L T%imicL, a rBspuns el, Ci nu a mai spus nici un alt cuvDnt pDnB cDnd nu s!a terminat Ci noi am ieCit mer#Dnd prin /ntuneric cBtre cDmpul unde erau avioanele. =rma sB plouB /n curDnd. *!am #Dndit la comportamentul sBu ciudat din timpul spectacolului. T u faci totul dintr!un anumit motiv, Don?L T=neori.L TDe ce filmul? De ce dintr!o datB ai vrut sB vezi )undance?L TAi pus o /ntrebare.L TDa. Ai un rBspuns?L TAcesta este rBspunsul meu. Am fost la spectacol deoarece tu ai pus o /ntrebare. )pectacolul a fost rBspunsul la /ntrebarea ta.L RDdea de mine, Ctiam eu. TCare a fost /ntrebarea mea?L A fost o tBcere lun#B Ci dureroasB. TUntrebarea ta, Richard, a fost cB nici /n cele mai strBlucitoare momente ale tale nu ai fost niciodatB capabil sB realizezi de ce suntem noi aici.L Umi aminteam. TEi spectacolul a fost rBspunsul pe care mi l!ai dat.L TDa.L T>h.L T%u /nFele#iL, a spus el. T%u.L
49
TA fost un film bunL, a spus el, Tdar chiar Ci cel mai bun spectacol al lumii este tot o iluzie, nu!' aCa? 'ma#inile nici mBcar nu se miCcB+ ele doar par sB se miCte. IuminB schimbBtoare ce pare sB se deplaseze pe un ecran plat, fi&at undeva /n /ntuneric?L T5i bine, daL+ /ncepeam sB /nFele#. TCeilalFi oameni, orice oameni, de oriunde, de ce mer# ei la un spectacol, de ce sunt ei acolo, cDnd este vorba doar de iluzii?L T5i bine, pentru cB este amuzant, este o distracFie,L am spus eu. TDistracFie. Un re#ulB. =nu.L TAr putea fi educativ.L T-ine. 5ste /ntotdeauna aCa. Deci /nvBFarea. Doi.L T0antezie, evadare.L TAceasta este de asemenea distracFie. =nu.L T*otive tehnice. Pentru a vedea cum este fBcut filmul.L TUnvBFare. Doi.L T5vadarea din plictisealB(L T5vadare. Ai mai spus asta.L T)ocial, pentru a fi cu prietenii,L am spus eu. T*otiv de a mer#e, dar nu de a vedea un film. Aceasta este distracFie, oricum ai lua!o. =nu.L ori de cDte ori veneam cu un motiv ridica unul dintre cele douB de#ete+ oamenii vedeau filme pentru a se distra Ci pentru a /nvBFa, sau pentru ambele motive. TEi un spectacol este precum viaFa, Don, este adevBrat?L TDa.L TAtunci de ce ar ale#e cineva o viaFB #rea, un film de #roazB?L T5i nu numai cB vin la un film de #roazB doar pentru a se distra, ci Ci Ctiu dinainte cB va fi un spectacol de #roazB atunci cDnd se duc acolo,L, a spus el. TDar de ce?(L TXie!Fi plac filmele de #roazB?L T%u.L T e uiFi vreodatB la ele?L T%u.L TDar unii oameni cheltuiesc o mulFime de bani Ci o mulFime de timp pentru a vedea un film de #roazB sau alte spectacole ieftine care pentru alFi oameni sunt seci sau plictisitoare(L 5l a lBsat rBspunsuul /n seama mea. TDa.L T u nu trebuie sB vezi filmele lor, Ci ei nu trebuie sB le vadB pe ale tale. Aceasta se numeCte << libertate>> .L
4:
TDar de ce ar dori cineva sB fie /n#rozit? )au plictisit?L T[Deoarece ei cred cB ei meritB aceasta pentru cB au /n#rozit pe altcineva, sau le place e&citarea pe care l!o provoacB #roaza, sau aceastB plictisealB este modul /n care ei cred cB trebuie sB fie filmele. PoFi sB crezi cB multor oameni, din motive care sunt foarte serioase pentru ei, le place sB creadB cB ei sunt nea"utoraFi /n propriile lor filme? %u, nu poFi.L T%u, nu pot,L am spus eu. TPDnB ccDnd nu vei /nFele#e aceasta, vei continua sB te miri cB unii oameni sunt nefericiFi. 5i sunt nefericiFi deoarece au ales sB fie nefericiFi, Ci, Richard, aceasta este firescAL TMm.L T)untem cu toFii niCte pioni de "oc, niCte creaturi care se distreazB. %oi suntem marionetele =niversului. %oi nu putem muri, nu ne putem lovi pe noi /nCine mai mult decDt pot fi rBnite iluziile de pe un ecran. Dar putem crede cB suntem rBniFi, ima#inDndu!ne orice fel de detaliu a#onizant dorim. Putem crede cB suntem victime, uciCi sau uci#aCi, /nfioraFi Ci tremurDnd de teama norocului sau nenorocului.L T*ulte vieFi?L am /ntrebat eu. TCDte filme ai vBzut?L T>h.L T0ilme despre viaFa pe aceastB planetB, despre viaFa pe alte planete+ orice e&itB /n spaFiu Ci timp este /n /ntre#ime un spectacol Ci /n /ntre#ime o iluzie,L a spus el. TDar pentru moment putem /nvBFa enorm Ci ne putem distra foarte bine cu iluziile noastre, nu!' aCa?L TCDt de departe poFi /mpin#e acest spectacol, Don?L TCDt de departe doreCti? Ai vBzut acest film /n seara aceasta /n parte pentru cB eu am dorit sB!l vBd. > mulFime de oameni /Ci ale# un anumit drum al vieFii, deoarece le place ssB facB lucruri /mpreunB. Actorii din filmul din aceastB searB au "ucat /mpreunB Ci /n alte filme $ /nainte sau dupB, depinde ce film ai vBzut mai /ntDi, sau le poFi vedea /n acelaCi timp pe toate pe ecrane diferite. %oi cumpBrBm bilete la aceste filme, plBtind intrarea prin faptul cB /ncuviinFBm sB credem /n realitatea spaFiului Ci realitatea timpului(nici una nu este adevBratB, dar nimeni care nu doreCte sB plBteascB acest preF nu poate sBB a"un#B pe aceastB planetB, Ci /n nici un alt sistem spaFio!temporal.L T5&istB oameni care nu au trBit niciodatB /n sistemul spaFiu!timp?L T5&istB oameni care nu mer# niciodatB la spectacole?L TAm vBzut astfel de oameni. 5i /nvaFB /n alte moduri?L
4;
TAi dreptate,L a spus el, /ncDntat, TspaFiul!timp este o CcoalB primitivB. Dar o mulFime de oameni se mulFumesc doar cu iluzia, chiar dacB ea este plictisitoare Ci nu doresc ca luminile sB se aprindB prea curDnd.L TCine scrie aceste spectacole, Don?L T%u este ciudat cDt de multe Ctim dacB pur Ci simplu ne /ntrebBm pe noi /nCine /n loc de a /ntreba pe altcineva? Cine scrie aceste spectacole, Richard?L T%oi,L am spus eu. TCine "oacB /n ele?L T%oi.L TCine este cameramanul, operatorul, mana#erul teatrului, vDnzBtorul de bilete, distribuitorul, Ci cine priveCte tot ceea ce se /ntDmplB? Cine este liber sB iasB la mi"locul spectacolului, sau oricDnd, sB schimbe oricDnd scenariul sau intri#a, cine este liber sB revadB acelaCi film din nou Ci din nou?L TIasB!mB sB #hicesc,L am spus eu, Toricine doreCte?L TUnseamnB aceasta destulB libertate pentru tine?L a spus el. TEi din aceastB cauzB filmele sunt atDt de populare? Pentru cB noi Ctim /n mod instinctiv cB ele sunt o paralelB a spectacolului vieFii noastre?L TPoate cB da(poate cB nu. %u conteazB prea mult, nu!' aCa? Ce este aparatul de proiecFie?L T*intea,L am spus eu. T%u. 'ma#inaFia. 5ste ima#inaFia noastrB indiferent ce spui tu.L TCe este filmul?L a /ntrebat el. T*ai prins.L T>rice consimFim sB ne ima#inBm?L TPoate este aCa, Don.L TPoFi sB Fi o bobinB de film /n mDinile tale,L a spus el TCi totul este acolo terminat Ci complet $ /nceputul, mi"locul, sfDrCitul sunt toate acolo, /n aceeaCi secundB, /n aceeaCi fracFiune de secundB. 0ilmul e&istB dincolo de perioada de timp pe care a /nre#istrat!o, Ci dacB Ctii ce este spectacolul, poFi sB Ctii /n #eneral ce se va /ntDmpla cu el, /nainte sB te duci la cinemato#raf : vor avea loc bBtBlii Ci scene palpitante, vor e&ista cDCti#Btori Ci /nvinCi, scene romantice, dezastre+ Ctii cB totul va fi acolo. Dar pentru a fi captivat Ci pentru a te implica /n el la modul /n care /Fi place Fie cel mai mult, trebuie sB /l pui /ntr!un proiector Ci sB /l laCi sB se deruleze, minut cu minut,(orice iluzie necesitB spaFiu Ci timp pentru a fi e&perimentatB. ACa cB tu /Fi vei plBti moneda de cinci cenFi Ci /Fi vei obFine biletul, te vei aCeza pe un scaun, vei uita ce se petrece /n e&teriorul teatrului Ci spectacolul va /ncepe pentru tine.L TEi nimeni nu este cu adevBrat rBnit? 5ste doar sDn#e din suc de roCii?L
6<
T%u, este sDn#e adevBrat,L a spus el, Tdar ar putea fi la fel de bine suc de roCii pentru efectul pe care /l produce asupra vieFii noastre reale(L TEi realitatea?L TRealitatea este o detaa e di!in", Richard. > mamB nu este interesatB de rolul pe care copilul sBu /l are /n "ocurile sale+ /ntr!o zi este un bBiat rBu, /n a doua zi un bBiat bun. )inele nostru nu este afectat de iluziile Ci "ocurile noastre. 5l se cunoaCte pe sine /nsuCi, Ci pe noi asemenea lui, perfecFi Ci desBvDrCiFi.L T%u sunt si#ur cB eu mB pot considera perfect Ci desBvDrCit. )pune!mi despre plictisealB(L TPriveCte cerul, L a spus el, schimbDnd atDt de brusc subiectul /ncDt am privit chiar atunci cerul. 5rau cDFiva nori foarte sus, cu mar#inile irizate /n lumina lunii. T=n cer frumos,L am spus eu. T5ste un cer perfect?L T5i bine, cerul este /ntotdeauna perfect, Don.L TDeci /mi spui cB, deCi se modificB /n fiecare secundB, cerul este /ntotdeauna un cer perfect?L T5i, sunt isteF. DaAL TEi marea este /ntotdeauna o mare perfectB, deCi este /ntotdeauna schimbBtoare, de asemenea,L a spus el. TDacB perfecFiunea ar /nsemna sta#nare atunci paradisul ar fi doar o mlaCtinBAL TPerfect, Ci mereu /n schimbare. *da. Umi convine aCa. > cumpBr.L TAi cumpBrat!o cu mult timp /nainte, dacB insiCti aupra timpului.L *!am /ntors cBtre el /n timp ce mer#ea. T%u este plictisitor pentru tine, Don, sB stai doar /n acestB dimensiune?L T>h. )tau eu oare numai /n acestB dimensiune?L a spus el. TDar tu, tu stai?L TCum se face cB tot ce spun este #reCit?L T5ste tot ceea ce spui #reCit?L a spus el. T5u cred cB sunt pe o cale #reCitB.L T e!ai #Dndit cB poFi fi /n poziFia corectB?L a spus el. TUntr!o stare autenticB sau si#urB.L T5&istB un viitor al acestei stBri, dacB doreCti unul.L TUmi pare rBu.L am spus eu. T5u nu doresc un viitor. )au un trecut. )e pare cB voi deveni /n curDnd un *aestru al acestei lumi a iluziei. Poate sBptBmDna viitoare?L T5i bine, Richard, sper cB nu at1t de tDrziuAL I!am privit cu atenFie, dar nu zDmbea.
6,
#. Pilele se succedau una dupB alta. Pburam ca /ntotdeauna, dar /ncetasem sB mai apreciez trecerea verii dupB numele oraCelor sau dupB banii pe care /i cDCti#am de la pasa#eri. Am /nceput sB simt cum trece vara dupB lucrurile pe care le /nvBFam, dupB discuFiile pe care le aveam atunci cDnd terminam zborul, Ci dupB miracolele care se /ntDmplau cDnd Ci cDnd pe drumul cBtre clipa cDnd am Ctiut /n sfDrCit cB ele nu sunt deloc miracole.
Imagineaz6-5i Universul "rumos 3i just 3i per"ect, mi!a spus manualul odatB.
Apoi "ii sigur de un lucru: $inele 3i l-a imaginat pu5in mai #ine dec1t ai "6cut-o tu 1$. DupB amiaza era tBcutB ( doar cDte un pasa#er ocazional cDnd Ci cDnd. Untre timp eu e&ersam vaporizarea norilor. Am fost instructor de zbor, Ci Ctiu cB studenFii fac /ntotdeauna ca lucrurile uCoare sB parB #rele+ Ci m!am convins /ncB o datB de aceasta, acum cDnd eram din nou un student, /ncruntDndu!mB cu supBrare la Fintele mele cumulus. Aveam nevoie de mai multB /nvBFBturB dintr!o datB, decDt de practicB. )himoda se
63
/ntinsese sub aripa 0leet!ului, pretinzDnd cB doarme. I!am bBtut uCor pe braF, Ci el a deschis ochii. T%u pot sB o fac,L '!am spus. T-a da, poFiL a spus el Ci a /nchis din nou ochii. TDon, am /ncercatA 5&act atunci cDnd mB #Dndesc, ceva se /ntDmplB, norul se retra#e /napoi Ci deodatB se ridicB mai mare ca niciodatB.L A oftat uCor Ci s!a ridicat. TAle#e!mi un nor. =nul uCor, te ro#.L Am ales norul cel mai mare de pe cer, de o mie de metri /nBlFime, din care FDCnea un fum albicios. TCel de peste siloz, de acolo,L am spus eu. TCel care se retra#e acum.L 5l m!a privit /n tBcere. TDe ce mB urBCti?L TDeoarece te plac, Don, /Fi cer aceste lucruriL, am zDmbit. TAi nevoie de o provocare. DacB chiar doreCti sB!Fi ale# unul mai mic ( L A oftat din nou Ci s!a /ntors cu spatele cBtre cer. THoi /nccerca. Acum, care urmeazB?L Am privit, Ci norul, monstrul cu milioanele sale de tone de ploaie, dispBruse+ lBsDnd /n urmB o #aurB ne/ndemDnaticB de cer albastru /n locul unde fusese el mai /nainte. TMmL am spus /ncet. T> treabB care a meritat(L a citat el. T%u, oricDt de mult mi!ar plBcea sB!Fi accept elo#iile, trebuie sB!Fi spun cu toatB onestitatea cB este uCor.L A arBtat cBtre un mic pufiCor de nor peste deal. TAcolo. 5 rDndul tBu. Qata? DB!' drumul.L *!am uitat la acea fBrDmB de lucru, Ci el s!a uitat /napoi cBtre mine. Am mentalizat faptul cB aplecat, am vizualizat un loc #ol acolo unde fusese, /ndreptDnd viziunea unor raze calde asupra sa, '!am cerut sB reaparB /n altB parte, Ci /ncet $ /ncet, /ntr!un minut, /n cinci, /n Capte, /n sfDrCit norul a dispBrut. CeilalFi nori deveneau din ce /n ce mai mari, al meu dispBruse. T%u eCti foarte rapid, nu!' aCa?L a spus el. TA fost prima datB cDnd am reuCitA )unt doar un /ncepBtorA Prima datB cDnd am reuCit /mpotriva imposibilului( ei bine, a improbabilului, Ci tot ceea ce tu #BseCti de cuviinFB sB spui este cB nu sunt foarte rapidA A fost strBlucit Ci tu Ctii astaAL T=imitor. 5rai atDt de ataCat de el, Ci cu toate acestea tot a dispBrut pentru tine.L TAtaCatA Am atacat acel nor cu tot ce am avutA 0ul#ere #lobulare, raze laser, pompB de vid de /nBlFimea unui bloc(L
64
TAtaCamente ne#ative, Richard. Atunci cDnd vrei cu adevBrat sB /nlBturi un nor din viaFa ta, nu faci din aceasta un mare spectacol, doar te rela&ezi Ci!l /ndepBrtezi din #Dndirea ta. Asta este tot ce trebuie fBcut.L Un nor nu 3tie de ce se deplaseaz6 e!act 2n direc5ia 2n care se deplaseaz6 3i cu viteza cu care se deplaseaz6, a fost ceea ce mi!a spus manualul. +l simte un impuls/acesta este locul 2n care tre#uie s6 merg acum. Dar cerul 3tie motivul 3i modelele din spatele tuturor norilor, 3i tu vei 3ti de asemenea, atunci c1nd te vei ridica pe tine 2nsu5i su"icient de sus pentru a vedea dincolo de toate orizonturile.
11. -u 5i se da niciodat6 o dorin56 "6r6 a 5i se da de asemenea puterea de a o "ace s6 devin6 adev6rat6. otu3i s-ar putea s6 tre#uiasc6 s6 munce3ti pentru ea.
66
Am aterizat /ntr!o pBCune uriCB, /n apropierea unui iaz pentru cai de trei acri, departe de oraCe, undeva de!a lun#ul liniei de #raniFB dintre 'llinois Ci 'ndiana. %ici un pasa#er: m!am #Dndit cB era ziua noastrB liberB. TAscultB,L a spus el. T%u asculta, stai doar /n liniCte Ci priveCte. Ceea ce vei vedea nu este nici un miracol. CiteCte manualul de fizicB atomicB(un copil poate sB mear#B pe apB.L DupB ce mi!a spus aceasta, ca Ci cum nu ar fi observat cB apa era chiar acolo, s!a /ntors Ci a mers la cDFiva metri depBrtare de mal, pe suprafaFa iazului. ArBta ca Ci cum iazul ar fi fost un mira" produs de cBldura verii pe o suprafaFB de piatrB. )tBtea foarte ferm pe acea suprafaFB, nici mBcar un val sau o undB nu!' stropea #hetele sale zburBtoare. TAici,L a spus el, Tvino sB o faci Ci tu.L Am vBzut!o cu ochii mei. 5ra posibil, /n mod evident, deoarece el stBtea acolo, aCa cB am mers cBtre el. *B simFeam ca Ci cum aC fi umblat pe un linoleum albastru, Ci am rDs. TDonald, ce /mi faci?L TUFi arBt doar ceea ce fiecare /nvaFB, mai devreme sau mai tDrziu,L a spus el, TCi pentru tine este momentul potrivit acum.L TDar eu sunt(L TPriveCte. Apa poate fi solidBL $ a lovit cu piciorul Ci sunetul a fost ca de min#e lovitB de piatrB ! Tsau nuL. A lovit din nou Ci apa ne!a stropit pe amDndoi. TAi prin ideea? UncearcB.L CDt de repede ne obiCnuim cu miracoleleA Un mai puFin de un minut am /nceput sB cred cB mersul pe apB este posibil, este natural, este(ei bine, Ci ce!' cu asta? TDar dacB apa este solidB acum, cum putem sB o bem?L TUn acelaCi fel /n care putem mer#e pe ea, Richard. 5a nu este solidB, Ci nu este nici lichidB. u Ci cu mine decidem cum va fi ea pentru noi. DacB tu doreCti ca apa sB fie lichidB, atunci #DndeCte!te cB este lichidB Ci acFioneazB ca Ci cum ar fi lichidB, bea!o. DacB tu doreCti sB fie aer, acFioneazB ca Ci cum ar fi aer, respir! o. UncearcB.L poate cB este ceva le#at de prezenFa unui suflet evoluat, m!am #Dndit. Poate cB acele lucruri se pot /ntDmpla /n apropierea lor, de e&emplu de pe o razB de un metru( Am /n#enun#hiat pe suprafaFB Ci mi!am scufundat mDna /n adBpBtoare. Iichid. Apoi m!am /ntins Ci mi!am pus faFa /n albastrul ei Ci am respirat cu /ncredere. Puteam respira ca /ntr!un cald o&i#en lichid, fBrB sB mB /nBbuC sau sB
67
mB /nec. *!am ridicat Ci l!am privit /ntrebBtor, aCteptDndu!mB ca el sB Ctie ce era /n mintea mea. THorbeCte,L a spus el. TDe ce trebuie sB vorbesc?L TPentru ceea ce ai de spus, este mult mai precis sB te e&primi /n cuvinte. HorbeCte.L TDacB putem mer#e pe apB, Ci o putem respira, Ci o putem bea, atunci de ce nu putem face la fel Ci cu pBmDntul?L TDa. -ine. Hei vedea(L )!a /ndreptat cu uCurinFB cBtre mal ca Ci cum ar fi mers pe un lac pictat. Dar atunci cDnd picioarele sale au atins pBmDntul, nisipul Ci iarba de pe mar#ine, el a /nceput sB se scufunde, pDnB cDnd, dupB cDFiva paCi era scufundat pDnB la umeri /n pBmDnt Ci iarbB. 5ra ca Ci cum bazinul cu apB devenise deodatB o insulB Ci pBmDntul se transformase /n mare. A /notat pentru cDteva clipe /n pa"iCte, stropindu!se cu picBturi /ntunecate de pBmDnt, plutind apoi pe suprafaFa lui, Ci apoi s!a ridicat Ci apoi s!a ridicat Ci a mers pe el. 5ra deodatB miraculos sB vezi un om merg1nd pe p6m1ntA *!am aCezat pe bazinul cu apB Ci '!am aplaudat performanFa. 5l s!a /nclinat Ci a aplaudat!o pe a mea. Am mers cBtre mar#inea bazinului, m!am #Dndit intens cB pBmDntul este lichid Ci l!am atins cu piciorul. HBlurelele s!au risipit /n iarbB /n inele. TCDt de adDnc este pBmDntul?L /mi venea sB /ntreb. PBmDntul va fi atDt de adDnc cDt mB voi #Dndi eu cB este. > "umBtate de metru adDncime, m!am #Dndit, va avea o "umBtate de metru adDncime, Ci eu voi mer#e prin el. Am pBCit cu /ncredere pe mal Ci m!am scufundat pDnB peste cap dintr!o datB. 5ra ne#ru sub pBmDnt, /nspBimDntBtor, Ci m!am avDntat cBtre suprafaFB FinDndu!mi respiraFia, /ntinzDndu!mB dupB niCte apB solidB, dupB mar#inea bazinului, de care sB mB Fin. 5l stBtea pe iarbB Ci rDdea. T5Cti un student remarcabil. Etii asta?L T%u sunt nici un fel de studentA )coate!mB de aiciAL T)coate!te sin#ur.L Am /ncetat sB mB mai lupt. *i!l voi ima#ina solid Ci voi putea sB mB ridic imediat. I!am vizualizat solid(Ci m!am cBFBrat afarB, acoperit de o crustB de praf ne#ru. TMei, chiar te!ai murdBrit #rozav fBcDnd aceastaAL Pantalonii Ci cBmaCa sa albastrB erau fBrB de patB, fBrB nici o urmB de praf.
68
TAAL *i!am scuturat praful de pe pBr, /ncercDnd sB!l scot Ci pe cel din urechi. Un final, mi!am pus portofelul pe iarbB, am intrat /n apa lichidB Ci m!am curBFat, udDndu!mB /n modul tradiFional. TEtiu cB este o cale mai bunB de a curBFa toate acestea.L T5&istB o cale mai rapidB, da.L T%u!mi spui, fireCte. Doar stai acolo Ci rDzi, Ci mB laCi sB descopBr totul de unul sin#ur.L T>R.L Un final a trebuit sB mer# plescBind cBtre avion Ci sB /mi schimb hainele, a#BFDndu!le pe cele ude de cablurile avionului pentru a se usca. TRichard, nu uita ce ai fBcut astBzi. %ste uo s" ui&i 'o'entele de cunoate e, s" te g(ndeti c" ele au )ost doa !isu i sau 'i acole, *et ecute c(nd!a. +i'ic din ceea ce este ,un nu este un 'i acol. +i'ic din ceea ce iu,i' nu este un !is.L TIumea este un vis, ai spus tu+ Ci uneori este demnB de iubit. Apusul. %orii. Cerul.L T%u. 'ma#inea este un vis. 0rumuseFea este realB. PoFi sB vezi diferenFa?L Am /ncuviinFat, aproape /nFele#Dnd. *ai tDrziu am aruncat o privire /n manual. 4umea este caietul tau de e!ercitii, 2n paginile c6ruia tu 25i "aci adun6rile. +a nu este real6, cu toate c6 tu po5i s6 e!primi realitatea acolo dac6 dore3ti. +3ti de asemeni li#er s6 scrii nonsensuri, sau minciuni, sau s6 rupi paginile.
69
12. Pacatul originar este De a limita $inele. -u "ace aceasta. 5ra o dupB amiazB uCor cBlduFB, /ntre douB ploi torenFiale, Ci noi mer#eam pe trotuarul ud, cBtre ieCirea din oraC. ,,PoFi sB treci prin pereFi, nu!' aCa, Don? ,,%u. ,,Atunci cDnd spui nu la ceva ce eu Ctiu cB este da, dar cB nu!Fi place modul /n care am pus eu /ntrebarea. ,,5Cti cu si#uranFB atent, nu!' aCa? a spus el. ,,Problema este cu mersul sau cu pere5ii? ,,Da, Ci chiar mai mult. Untrebarea ta presupune cB eu e&ist /ntr!un spaFiu! timp limitat Ci mB deplasez cBtre un alt spaFiu!timp. AstBzi nu sunt dispus sB accept presupunerile tale despre mine. Am oftat. 5l Ctia ceea ce /l /ntrebasem. De ce nu /mi rBspundea pur Ci simplu, ca sB pot afla cum realiza acele lucruri? ,,Aceasta este mica mea contribuFie de a te a"uta sB fii precis /n modul /n care #DndeCti, a spus el blDnd. ,,>R. PoFi sB faci sB parB cB mer#i prin pereFi, dacB doreCti. 5ste mai bine pusB /ntrebarea aCa? ,,Da. *ai bine. Dar dacB doreCti sB fii precis( ,,%u!mi spune. Etiu cum sB e&prim ceea ce #Dndesc. 'atB /ntrebarea mea. Cum se face cB tu poFi sB deplasezi iluzia unui simF limitat al identitBFii, care este concretizatB /n aceastB credinFB a unui spaFiu!timp continuu sub forma ,,corpulu tBu, prin iluzia unei restricFii materiale care este numitB perete? ,,-ine spusA a rBspuns el. ,,Atunci cDnd pui o /ntrebare corect ea rBspunde sin#urB, nu!' aCa? ,,%u, /ntrebarea nu Ci!a rBspuns sin#urB. Cum faci sB mer#i prin pereFi? ,,R'CMARD, ai spus totul aproape aCa cum trebuia Ci apoi ai sfBrDmat totul /n bucBFeleA 5u nu pot sB mer# prin pereFi( Atunci cDnd spui asta, presupui lucruri pe care eu nu le presupun deloc, Ci dacB le!aC presupune, rBspunsul ar fi, ,,%u pot. ,,Dar este atDt de #reu sB e&primi totul atDt de precis, Don. u chiar nu Cti ce vreau eu sB spun?
6:
,,Deci doar pentru cB este ceva #reu, nu /ncerci sB!l faci? *ersul a fost #reu la /nceput, dar l!ai e&ersat, Ci acum /Fi pare foarte uCor. Am oftat. ,,Da, /n re#ulB. =itB /ntrebarea. ,,Am uitat!o. Untrebarea mea este, tu poFi? )!a uitat la mine ca Ci cum nu ar fi avut nici o #ri"B /n aceastB lume. ,,Deci tu ai spus cB acest corp este o iluzie Ci peretele este iluzie, dar identitatea este realB, Ci astfel ea nu poate fi /nlBnFuitB de iluzii. ,,5u nu am spus aceasta. u o spui. ,,Dar este adevBrat. ,,-ine/nFeles, a spus el. ,,Cum faci aceasta? ,,Richard, tu nu faci nimic, tu vezi de"a totul fBcut, Ci este. ,,5i, asta sunB uCor. ,,5ste ca Ci cu mersul. e miri cum de Fi!a venit vreodatB #reu sB /nveFi. ,,Don, a mer#e prin pereFi nu este #reu pentru mine acum+ este imposibil. ,,Crezi cB poate dacB vei spune imposi#il din nou Ci din nou de o mie de ori, lucrurile #rele vor deveni deodatB uCoare pentru tine? ,,Umi pare rBu. 5ste posibil, Ci o voi face, atunci cDnd va veni timpul pentru mine sB o fac. ,,5i bBieFi, el a mers pe apB, Ci este descura"at deoarece nu poate sB mear#B prin pereFi. ,,Dar aceea a fost uCor Ci aceasta( ,,Ar#umenteazB!Fi sau susFine!Fi limitBrile Ci va trebui sB le pBstrezi, mi!a recitat el. ,,%u ai /notat oare cu o sBptBmDnB /n urmB chiar /n pBmDnt? ,,Am fBcut aceasta. ,,Ei nu este zidul doar un pBmDnt vertical? ConteazB oare chiar atDt de mult /n ce direcFie se manifestB iluzia. 'luziile orizontale sunt cuceribile, dar iluziile verticale nu? ,,Cred cB mB vei promova, Don. 5l s!a uitat la mine Ci a zDmbit. ,,Un momentul /n care te voi promova va trebui sB te las sin#ur pentru un timp. =ltima clBdire din oraC era o ma#azie de alimente Ci cereale, o incintB imensB clBditB din cBrBmidB portocalie. A fost ca Ci cum s!ar fi hotBrDt sB o ia pe un drum diferit pentru a se /ntoarce cBtre avioane, /ndreptDndu!se spre o scurtBturB secretB. )curtBtura a fost prin peretele de cBrBmidB. )!a /ntors brusc cBtre dreapta, a intrat /n perete Ci a dispBrut. *!am #Dndit cB dacB m!aC fi /ntors odatB cu el, aC fi putut Ci eu sB trec prin perete. Dar eu m!am oprit pe trotuar Ci
6;
am privit locul /n care stBtuse el doar cu o clipB mai /nainte. Atunci cDnd am ridicat braFul Ci am atins cBrBmizile, erau cBrBmizi solide. ,,Untr!o zi, Donald, am spus, ,,/ntr!o zi( Am mers sin#ur pe calea cea lun#B /napoi cBtre avioane. ,,Donald,am spus cDnd am a"uns /n cDmp, ,,am a"uns la concluzia cB tu nu trBieCti /n acestB lume. *!a privit surprins din vDrful aripii avionului sBu, acolo unde /nvBFase sB punB benzinB /n tanc. ,,-ine/nFeles cB nu. PoFi sB /mi spui vreo persoanB care face aceasta? ,,Ce vrei sB spui, dacB pot sB!Fi spun vreo persoanB care face aceasta. 5=A 5u trBiesc /n aceastB lumeA ,,5&celent, L a spus el, ca Ci cum prin studiu independent aC fi descoperit un mister ascuns. ,,Adu!mi aminte sB!Fi cumpBr de mDncare astBzi( )unt uimit de modul /n care nu /ncetezi niciodatB sB /nveFi. 5ram foarte /ncurcat. 5l nu fusese niciodatB sarcastic sau ironic+ Ci spunea /ntotdeauna e&act ce #Dndea. ,,Ce vrei sB spui? -ine/nFeles cB trBiesc /n aceastB lume. 5u Ci apro&imativ 6 bilioane de alFi oameni. u eCti cel care( T>h, Doamne, RichardA HorbeCti seriosA AnuleazB cina. %ici un sandKich, nici malF, nici nimicA Ccrezusem cB ai dobDndit aceastB cunoaCtere ma"orB.L $ )! a /ntrerupt Ci s!a uitat /n "os cBtre mine uCor mDnios Ci /n acelaCi timp cu mine. T5Cti si#ur de asta. u trBieCti /n aceeaCi lume, nu!' aCa, ca Ci un( a#ent de schimb(? HiaFa ta tocmai a fost dezor#anizatB Ci schimbatB, presupun, de noua politicB )5C. Revizia obli#atorie a portofoliilor care a fBcut ca investiFia acFionarilor sB piardB mai mult de 7<\ din procente. u trBieCti /n aceeaCi lume ca un "ucBtor de Cah la concurs, da? urneul deschis se desfBCoarB sBptBmDna aceasta la %eK YorJ, Ci concurezi cu Petrosian Ci 0icher Ci -roKne /n *anhattan pentru un premiu de cinci sute de mii de dolari, atunci ce cauFi /n cDmpul de la *aintland, >hio? u Ci cu biplanul tBu din ,;3; cu care ai aterizat pe un cDmp de fermB, necesitBFile tale ma"ore fiind permissiunea fermierilor, oamenii care doresc sB facB curse de ,< minute cu avionul, /ntreFinerea motorului de avion Rinner Ci teama mortalB de furtuni cu #rindinB( CDFi oameni crezi tu cB trBiesc
7<
/n lumea ta? Ai spus patru bilioane de oameni ce trBiesc /n lumea ta? )tai cu picioarele pe pBmDnt Ci /mi spui mie cB patru bilioane de oameni nu trBiesc /n patru bilioane de lumi separate, ai de #Dnd sB susFii aceasta /n faFa mea?L Apoi Ci!a tras sufletul dupB acest discurs rapid. TAproape cB simFeam #ustul acelui sandKich cu brDnza topindu!se(L am spus eu. TUmi pare rBu. AC fi fost atDt de fericit sB Fi!l cumpBr. Dar, ah. )!a terminat Ci a trecut acum, mai bine sB uitBm.L Cu toate cB a fost ultima datB cDnd l!am acuzat cB nu trBieCte /n aceastB lume, mi!a trebuit mult timp sB /nFele# cuvintele la care s!a deschis manualul. Dac6 vei practica "ic5iunea pentru un timp, vei 2n5elege c6 acele caractere "ictive sunt uneori mai reale dec1t oamenii care au corpuri 3i a c6ror inim6 #ate.
13. &on3tiin5a ta este m6sura onestit65ii egoismului t6u. Ascult-o &u aten5ie. T)untem cu toFii liberi sB facem tot ceea ce dorim sB facem,L a spus el /n acea noapte. T%u este aceasta simplu Ci curat Ci clar? %u este aceasta un mod mBreF de a conduce =niversul?L TAproape. Ai uitat o micB parte importantB,L am spus eu. T>h?L T)untem cu toFii liberi sB facem ceea ce dorim sB facem, atDt timp cDt nu rBnim pe altcineva,L l!am do"enit eu. TEtiu cB asta ai vrut sB spui, dar trebuia sB
7,
spui e&act ceea ce ai vrut sB spui.L DeodatB s!a auzit un sunet tDrCDit /n /ntuneric, Ci m!am uitat la el imediat. TAi auzit?L T*da. )unB ca Ci cum ar fi cineva.L )!a ridicat, mer#Dnd /n /ntuneric. A rDs deodatB, spunDnd un nume pe care nu am putut sB /l prind. T5ste /n re#ulB,L l!am auzit spunDnd. THom fi /ncDntaFi sB fii cu noi( nu este nevoie sB stai la distanFB( vino, eCti binevenit, cu adevBrat(L Hocea avea un accent #reu, nu chiar rusesc, nici cehoslovac, dar ceva asemBnBtor. T*ulFumesc, nu vreau sB!mi impun prezenFa(L >mul pe care l!a adus cu el la lumina focului, era, ei bine, o apariFie neobiCnuitB /ntr!o noapte din vestul mi"lociu. =n individ mic, slab ca un lup, /nspBimDntBtor la vedere, /mbrBcat /n haine de searB, cu o manta nea#rB brBzdatB de dun#i de satin roCu, Ci se simFea inconfortabil /n luminB. T receam pe aici,L a spus el. TCDmpul este o scurtBturB cBtre casa mea.L TChiar aCa?L )himoda nu /l credea pe om, Ctia cB minFea, Ci /n acelaCi timp fBcea tot ce putea sB se abFinB sB nu izbucneascB /n rDs. )peram sB /nFele# Ci eu mai tDrziu. T0B!te comod,L am spus eu. T e putem a"uta cu ceva?L %u mB simFeam cu adevBrat caritabil, dar era atDt de contractat, /ncDt aC fi dorit sB se simtB mai /n lar#ul lui, dacB ar fi putut. )!a uitat la mine cu un zDmbet disperat care m!a /n#heFat. TDa, mB puteFi a"uta. Am nevoie de aceasta foarte mult, astfel nici un v!aC fi cerut. Pot sB vB beau sDn#ele? Doar puFin? 5ste hrana mea, am nevoie de sDn#e uman(L Poate cB de vinB era accentul, el nu Ctia en#lezB atDt de bine sau eu nu am /nFeles cuvintele sale, dar am fost imediat /n picioare, mai repede decDt oricDnd /n ultimul timp, fDnul zburDnd /n foc datoritB repeziciunii mele. >mul a pBCit /napoi. )unt /n #eneral inofensiv, dar nu sunt o persoanB micuFB Ci pot sB arBt ameninFBtor. 5l Ci!a /ntors capul. TDomnule, /mi pare rBuA Umi pare rBuA HB ro# sB uitaFi cB am spus ceva despre sDn#eA Dar vedeFi(L TCe!ai spus?L 5ram Ci mai fioros pentru cB /mi era fricB. TCe Dumnezeu ai spus, domnule? 5u nu Ctiu ce eCti, eCti vreun fel de Ham(?L )shimoda mi!a tBiat!o /nainte de a termina cuvDntul. TRichard, oaspetele nostru vorbea, Ci tu l!ai /ntrerupt. e ro# continuB, domnule+ prietenul meu este puFin pripit.L TDonald,L am spus eu Tacest individ(L T aci din #urBAL
73
Aceasta m!a surprins atDt de mult /ncDt am tBcut, Ci am privit /ntr!un fel de /ntrebare /n#rozitB la acel om, prins de /ntunecimea sa nativB /n lumina focului nostru. THB ro# sB /nFele#eFi. %u eu am ales sB mB nasc vampir. 5ste un #hinion. 5u nu am mulFi prieteni. Dar trebuie sB beau o anumitB cantitate de sDn#e proaspBt /n fiecare noapte sau mB zvDrcolesc /ntr!o durere teribilB, Ci simt cB nu mai pot sB trBiescA HB ro#, voi fi profund rBnit $ voi muri $ dacB nu /mi veFi permite sB vB su# sDn#ele( Doar o micB cantitate, nu am nevoie de mai mult de o "umBtate de litru.L A avansat un pas cBtre mine, lin#Dndu!Ci buzele, #Dndindu!se cB )himoda mB controleazB cumva Ci mB va face sB mB supun. TUncB un pas Ci va cur#e /ntr!adevBr sDn#e. Domnule, dacB mB atin#i vei muri(L %u doream sB!l omor, dar doream sB!l le#, cel puFin, /nainte sB continuBm discuFia. Probabil cB m!a crezut, deoarece s!a oprit Ci a suspinat. )!a /ntors cBtre )himoda. TXi!ai atins scopul?L TCred cB da. *ulFumesc.L Hampirul s!a uitat la mine Ci a zDmbit, complet destins, bucurDndu!se din plin de sine, ca un actor pe scenB atunci cDnd spectacolul se sfDrCeCte. T%u /Fi voi bea sDn#ele, Richard,L a spus el, /ntr!o perfectB en#lezB prietenoasB, fBrB nici un accent. Cum /l priveam a /nceput sB disparB, ca Ci cum s!ar fi transformat /n propria sa luminB(/n cinci secunde a dispBrut. )himoda s!a aCezat din nou /n apropierea focului. T)unt /ntotdeauna /ncDntat cB nu spui e&act ceea ce creziAL UncB tremuram, cu adrenalina crescutB, pre#Btit pentru bBtBlia cu un monstru. TDon, nu sunt si#ur cB sunt fBcut pentru asta. *ai bine mi!ai spune ce se /ntDmplB. Cum ar fi, de e&emplu, ce(a fost aceasta?L TCreatura a fost un vampir,L a spus el /n cuvinte mai #roase chiar decDt cele ale creaturii. T)au ca sB fiu mai precis, acea creaturB a fost o formB!#Dnd a unui vampir. DacB vrei vreodatB sB e&plici ceva, Ci vezi cB nu eCti ascultat, construieCti o micB formB!#Dnd pentru a demonstra ceea ce vrei sB spui. Crezi cB am e&a#erat cu el, cu acea manta Ci cu colFii Ci cu accentul pe care /l avea? e!a speriat prea tare?L T*antaua era de primB clasB, Don, dar a fost cel mai stereotip, ciudat(nu am fost speriat de loc.L 5l a oftat. T5i bine. Dar te!am prins, /n sfDrCit, Ci asta conteazB.L TCum m!ai prins?L
74
TRichard, fiindu!Fi atDt de fricB de vampirul meu, tu ai fBcut ceea ce ai dorit sB faci, chiar dacB Ctiai cB eCti pe cale de a rBni pe altcineva. 5l chiar 5i-a spus cB va fi rBnit dacB(L TDar avea de #Dnd sB /mi su#B sDn#eleAL TCeea ce noi facem oricui, atunci cDnd spunem cB vom fi rBniFi dacB celBlalt nu face ceea ce vrem noi sB facB.L Am rBmas tBcut o perioadB lun#B de timp, #Dndindu!mB. Am fost /ntotdeauna convins cB suntem liberi sB facem ceea ce ne place, doar dacB nu rBnim pe altcineva, Ci aceasta nu se potrivea. *ai era ceva care lipsea. TCeea ce te frBmDntB ,L a spus el Teste un lucru /n #eneral acceptat, care din /ntDmplare este imposibil. QreCeala provine din aceste cuvinte(a r6ni pe altcineva. %oi ale#em, noi /nCine, sB fim rBniFi, sau sB nu fim rBniFi, indiferent cum. %oi suntem cei care decidem. %imeni altcineva. Hampirul meu Fi!a spus cB va fi rBnit dacB nu /l vei lBsa? 5ra decizia lui sB fie rBnit, era ale#erea lui. Ceea ce faci tu /ntr!o astfel de situaFie este decizia ta, ale#erea ta: sB /i dai sDn#e+ sB /l i#nori, sB /l le#i+ sB treci o FepuCB de ste"ar prin inima sa. DacB el nu dorea acea FepuCB, era liber sB se opunB, /n orice mod dorea. Ei putem continua aCa la nesfDrCit, ale#eri, ale#eriL. TDacB pui problema astfel(L TAscultB,L a spus el, Teste important. -oi suntem li#eri cu to5ii. 4i#eri. $6 "acem. ;rice. Dorim. $6 "acem.L
14. Fiecare persoan6, toate evenimentele vie5ii tale sunt acolo deoarece tu le-ai atras acolo.
&e vei alege s6 "aci cu ele, depinde de tine.

76
T%u te simFi sin#ur, Don?L 5ram la o cafenea /n R2eson, >hio, cDnd s!a /ntDmplat sB /l /ntreb. T)unt surprins cB tu(L T)tt,L am spus eu. T%u mi!am terminat /ntrebarea. %u te simFi niciodatB mBcar puFin sin#ur?L TCeea ce tu #DndeCti ca(L TACteaptB. oFi aceCti oameni, pe care /i vedem doar cDteva minute. CDteodatB e&istB o faFB /n mulFime, o drB#BlaCB femeie strBlucitoare care mB face sB doresc sB stau Ci sB!' spun bunB, doar sB stau acolo puFin, Ci sB vorbesc un timp cu ea. Dar ea zboarB ,< minute cu mine sau nu, Ci apoi pleacB, Ci /n ziua urmBtoare eu plec la )helb2ville Ci nu o voi mai revedea niciodatB. Aceasta /nseamnB sin#urBtate. Dar #hicesc cB nu /mi pot face prieteni de duratB, atunci cDnd eu /nsumi nu stau prea mult /ntr!un loc.L 5l a rBmas tBcut. T)au pot?L TPot sB vorbesc acum?L TCred cB da.L )andKich!urile de acolo erau /nvelite pe "umBtate /ntr!o hDrtie subFire /mbibatB /n ulei, Ci atunci cDnd le despachetam, /mprBCtiam seminFe de susan pretutindeni $ mici lucruri nefolositoare. 5l a mDncat /n tBcere pentru un timp Ci la fel am fBcut Ci eu, /ntrebDndu!mB ce va spune. T5i bine, Richard, noi suntem ca niCte ma#neFi, nu!' aCa? %u ma#neFi, suntem niCte bucBFi de fier, /nfBCurate /n sDrmB de cupru, Ci putem sB ne ma#netizBm ori de cDte ori dorim. DacB ne conectBm volta"ul nostru interior la acel /nveliC din sDrme de cupru, putem sB atra#em orice dorim sB atra#em. =n ma#net nu!Ci pune niciodatB problema modului /n care el funcFioneazB. 5ste el /nsuCi, Ci prin natura sa, atra#e unele lucruri, Ci lasB altele neatinse.L Am mDncat un cartof prB"it Ci am suspinat cBtre el. TAi uitat un sin#ur lucru. Cum sB fac aceasta?L T u nu faci nimic. Ie#ea cosmicB, /Fi aminteCti? Iucrurile asemBnBtoare se atra#. 0ii doar tu /nsuFi, calm Ci curat Ci strBlucitor. Un mod automat, atunci cDnd noi radiem prin noi /nCine, /ntrebDndu!ne pe noi /nCine /n fiecare clipB dacB aceasta este cu adevBrat ceea ce vrem sB facem, Ci fBcDnd doar atunci cDnd rBspunsul este TDaL, /n mod automat aceasta /i /ndepBrteazB pe cei care nu au nimic de /nvBFat de la ceea ce noi suntem Ci /i atra#e pe aceia care au, Ci de la care noi avem de /nvBFat, /n e#alB mBsurB.L TDar pentru aceasta esste necesarB foarte multB credinFB, Ci /ntre timp eCti foarte sin#ur.L
77
)!a uitat la mine ciudat peste sandKich!ul sBu. T0alsB credinFB. %u este necesarB nici o credinFB. ot ce este necesar este ima#inaFia.L 5l a mBturat masa, lBsDnd!o curatB /ntre noi, /mpin#Dnd sarea Ci cartofii prB"iFi la o parte, Jetchup!ul, furculiFele Ci cuFitele, astfel /ncDt mB /ntrebam ce se va /ntDmpla, ce se va materializa sub ochii mei. TDacB ai ima#inaFie cDt o sBmDnFB de susan,L a spus el, aducDnd o sBmDnFB de susan ca e&emplu /n mi"locul acelui loc curat, Ttoate lucrurile sunt posibile pentru tine.L *!am uitat la sBmDnFa de susan, Ci apoi la el. TAC dori ca voi, *esiaCii sB vB strDn#eFi /mpreunB Ci sB cBdeFi de acord. Am crezut cB lucrul cel mai necesar este credinFa, atunci cDnd lumea se ridicB /mpotriva mea.L T%u. Am /ncercat sB corectez aceastB idee falsB, pe vremea cDnd lucram, dar a fost o luptB lun#B Ci obositoare. Acum douB mii de ani, cinci mii, ei nu aveau cum sB desemneze ima#inaFia, Ci credinFa a fost cel mai bun cuvDnt pe care l!au putut #Bsi pentru un #rup frumos Ci solemn de admiratori. De asemenea, ei nu aveau seminFe de susan.LNnm]enli#htned ima#inationO Etiam foarte bine cB ei aveau seminFe de susan, dar am lBsat aceastB minciunB sB treacB. TPresupun cB trebuie sB!mi ima#inez aceastB capacitate de atracFie? )B /mi ima#inez o drB#uFB doamnB /nFeleaptB, cu un aer mistic, apBrDnd /ntr!un cDmp de porumb /n arra#on, 'llinois? Pot sB fac aceasta, dar asta este tot ce este, este doar ima#inaFia mea.L 5l s!a uitat disperat cBtre cer, reprezentat pentru moment de tavanul placat cu cositor, Ci luminile reci de la cafeneaua 5m ^ 5dna. TDoar ima#inaFia ta? 7ine2n5eles este ima#inaFia taA AceastB lume este ima#inaFia ta, ai uitat? Acolo unde este g1ndirea ta, este 3i e!perien5a ta< A3a cum g1nde3te un om, a3a devine el< De ceea ce 5i-e team6, nu vei sc6pa< G1nde3te 3i 2m#og65e3te-te mereu interior< 'izualizarea creatoare pentru distrac5ie, dar 3i cu "olos< cum s6 g6se3ti prieteni, "iind ceea ce e3ti. 'ma#inaFia ta nu!Fi schimbB esenFa nici un pic+ nu afecteazB deloc realitatea. Dar noi vorbim despre lumile fraFilor 1arner, /n timpurile lui *Q*, fiecare secundB din acestea sunt iluzii Ci ima#inaFii. )unt /n /ntre#ime vise cu simbolurile pe care noi visBtorii din starea de ve#he ni le impunem sin#uri.L Ei!a aliniat cuFitul Ci furculiFa ca Ci cum ar fi construit un pod de la locul sBu pDnB la al meu. T e /ntrebi ce /Fi spun visele tale? Ia fel de bine uitB!te la lucrurile din viaFa ta, din starea de ve#he, Ci /ntreabB!te ce rol au ele. u cu avioane peste tot /n viaFa ta, oriunde te /ntorci.L T5i bine, Don, da.L AC fi dorit sB o ia mai /ncet, sB nu!mi aducB toate acestea pe cap deodatB+ o milB pe minut este o vitezB prea mare pentru ideile noi.
78
TDacB visezi despre avioane, cum interpretezi acest vis?L T5i bine, libertate. Hisurile cu avioane sunt ca o evadare, un zbor Ci mB fac sB mB simt liber.L TEi cDt de clar vrei sB Fi!o spun? Hisul /n stare de ve#he este acelaCi lucru: #Dndirea ta trebuie eliberatB de toate aspectele care te tra# /napoi $ rutinB, autoritate, /nlBnFuire, inerFie. Ceea ce tu nu ai realizat /ncB, este cB eCti de"a liber, Ci cB /ntotdeauna ai fost. DacB /nFele#erea ta ar fi doar pe "umBtate cDt aceastB sBmDnFB de susan, ai fi de"a stBpDnul suprem al vieFii tale de ma#ician. Doar ima#inaFieA Ce spui despre asta?L >spBtBriFa se uita la el ciudat din cDnd /n cDnd, spBlDnd vase, ascultDnd, curioasB sB afle cine era. TDeci tu nu te simFi niciodatB sin#ur, Don?L am spus eu. TDoar dacB vreau. Am prieteni /n alte dimensiuni care mB /ncon"oarB din cDnd /n cDnd. Ia fel Ci tu.L T%u. Hreau sB spun /n aceastB dimensiune, /n aceastB lume ima#inarB. AratB!mi ce vrei sB spui, dBruieCte!mi un mic miracol al puterii ma#netice de atracFie(chiar vreau sB /nvBF asta.L T u o sB!mi arBFi,L a spus el. TPentru a aduce orice /n viaFa ta, ima#ineazB! Fi cB este de"a acolo.L TCum ar fi ce? Cum ar fi doamna mea /ncDntBtoare?L T>rice. %u doamna. Ceva mic, la /nceput.L TPresupun cB trebuie sB e&ersez acum?L TDa.L T>R(. > panB albastrB.L )!a uitat la mine ine&presiv. TRichard, o panB albastrB?L TAi spus orice, care sB nu fie o doamnB, ceva mic.L 5l a ridicat din umeri. T-ine. > panB albastrB. 'ma#ineazB!Fi pana. Hizualizeaz!o, fiecare linie Ci mar#inea ei, Ci vDrful. Deschiderea /n formB de H unde se /ntoarce, Ci puful din "urul cotorului. Doar pentru un minut. Apoi las!o sB disparB.L Am /nchis ochii pentru un minut Ci am vBzut o ima#ine /n mintea mea, de cinci centimentri lun#ime, albastrB cu irizBri ar#intii cBtre mar#ini. > panB foarte clarB putind acolo /n /ntuneric. TUncon"oar!o cu luminB aurie, dacB doreCti. Acesta este un lucru curativ, care te a"utB sB o faci realB, dar lucreazB Ci /n ma#netism, de asemeni.L Am /ncon"urat pana mea /n luminB aurie. T>R.L TAsta este. Acum poFi sB deschizi ochii.L Am deschis ochii. T=nde este pana mea?L
79
TDacB ai avut!o clar /n #Dndul tBu, chiar /n acest moment ea se /ndreaptB cBtre tine ca un camion.L TPana mea, ca un camion?L TIa modul fi#urat, Richard.L Un toatB acea dupB!amiazB am aCteptat ca pana sB aparB, Ci nu a apBrut. 5ra searB, /n timpul cinei cDnd stBteam /n faFa unui sandKich fierbinte, cDnd am vBzut!o. > ima#ine micB imprimatB pe cutia de lapte. =mpachetat pentru 46pt6riile $cott de c6tre "erma Pana Al#astr6, 7rian, ;hio. TDonA Pana meaAL 5l a privit, Ci a ridicat din umeri. TAm crezut cB vrei o panB adevBratB.L T5i bine, orice panB e bunB pentru /ncepBtori, nu crezi?L TAi vizualizat doar pana sin#urB sau Fi!ai ima#inat!o cB o Fii /n mDnB?L T)in#urB.L TACa se e&plicB. DacB vrei sB fii /mpreunB cu ceea ce atra#i, trebuie sB te vizualizezi Ci pe tine /n ima#ine, de asemenea. Umi pare rBu cB nu Fi!am spus asta.L =n fantomatic sentiment ciudat. A mersA Am atras ma#netic conCtient primul meu lucruA TAstBzi o panB,L am spus eu, TmDine lumeaAL T0ii atent, Richard,L a spus el /n#ri"orat, Tsau o sB!Fi parB rBu(L
15. Adev6rul pe care 2l roste3ti nu are nici trecut, nici viitor. El doar e!ist6, >i aceasta este tot ceea ce re#uie el s6 "ie. Untins pe spate, sub avionul meu, curBFam uleiul din partea de "os a fusela"ului. Cumva motorul meu /mprBCtia mai puFin ulei decDt /nainte. )himoda zbura cu un pasa#er, apoi a venit Ci s!a aCezat pe iarbB, /n timp ce eu lucram. TRichard, cum speri tu sB impresionezi lumea cDnd oricine altcineva lucreazB pentru a se /ntreFine iar tu aler#i peste tot, iresponsabil, de la o zi la alta,
7:
/n biplanul tBu nebun, vDnzDnd zboruri pasa#erilor?L *B testa din nou. T'atB o /ntrebare cu care te vei mai /ntDlni.L T5i bine, Donald, partea /ntDi: 5u nu e&ist pentru a impresiona lumea. 5u e&ist pentru a!mi trBi viaFa /ntr!un mod care sB mB facB fericit.L T>R. Partea a doua?L TPartea a doua: >ricine altcineva este liber sB facB orice va simFi imboldul sB facB, pentru a trBi. Partea a treia: Responsabilul este Capabil sB RBspundB, capabil sB rBspndB pentru modul /n care noi ale#em sB trBim. 5&istB o sin#urB persoanB /n faFa cBreia noi trebuie sB dBm socotealB, bine/nFeles, Ci aceasta este(?L T(noi /nCine,L a spus Don, rBspunzDnd mulFimii ima#inare de cButBtori ce stBtea /mpre"ur. T%u trebuie sB dBm socotealB nici mBcar faFB de noi /nCine, dacB nu vrem. Dar ma"oritatea dintre noi #BseCte cB este mai interesant sB Ctie motivaFia fiecBrei acFiuni Ci decizii pe care o luBm $ indiferent cB ale#em sB privim o pasBre sau sB cBlcBm pe o furnicB sau sB lucrBm pentru bani la ceva pe care mai bine nu l!am face.L *!am crispat puFin. TAm dat un rBspuns prea lun#?L 5l a /ncuviinFat. TCalea este prea lun#B.L T>R( tu cum speri sB impresionezi lumea(L m!am rosto#olit afarB de sub avion Ci m!am odihnit un timp la umbra aripilor. TDar ce spui despre faptul cB eu /i permit lumii sB trBiascB aCa cum a ales, Ci mi!am permis Ci mie sB trBiesc aCa cum am ales.L *i!a aruncat un zDmbet vesel, era mDndru. THorbeCti ca un adevBrat *esiaA )implu, direct, demn de a fi citat, Ci nu rBspunde direct la /ntrebare, dacB cineva nu!Ci acordB timpul de a se #Dndi atent asupra ei.L T*ai /ncearcB!mB.L 5ra delicios sB /mi privesc propria minte lucrDnd, cDnd el mB testa. T_*aestre`,L a spus el, T_Hreau sB fiu iubit, sunt bun, fac altora ceea ce aC dori sB!mi facB ei mie, dar /ncB nu am prieteni Ci sunt sin#ur`. Cum vei rBspunde?L T-ate!mB,L am spus eu. T%u am nici cea mai micB idee ce sB spun.L TC5?L TDoar puFin umor, Don, pentru a anima seara. > micB Ci nevinovatB schimbare de pas sau de vitezB acolo.L T*ai bine ai fi foarte atent la modul /n care /Fi animi serile. Problemele nu sunt #lume Ci "ocuri pentru oamenii care vin la tine, chiar dacB sunt ei /nCiCi foarte avansaFi, Ctiind cB sunt proprii lor #hizi. u e&iCti pentru a da rBspunsurile,
7;
aCa cB vorbeCte. UncearcB sB le spui _-ate!mB`, Ci vei vedea cDt de repede poate mulFimea sB punB un om la zid.L *!am ridicat mDndru. TCButBtorule, tu ai venit la mine pentru un rBspuns, Ci eu /Fi rBspund /n faFB: R5Q=IA D5 A=R nu funcFioneazB. Cum Fi!ar place sB /ntDlneCti un masochist care face altora ceea ce '!ar place lui sB ' se facB? )au un adorator al Peului crocodililor, care tDn"eCte dupB onoarea de a fi aruncat de viu /n #ura lor? %ici chiar )amariteanul, de la care a pornit totul(ce l!a determinat pe el sB creadB cB omul pe care l!a #Bsit /ntins pe mar#inea drumului dorea sB ' se toarne ulei pe rBni? Ce s!ar fi /ntDmplat dacB omul ar fi folosit acele momente tBcute pentru a se vindeca el /nsuCi spiritual, bucurDndu!se de ele?L )una convin#Btor pentru mine. TChiar dacB R5Q=IA a fost schimbatB /n "6 altora ceea ce e doresc s6 li se "ac6, noi putem Cti doar ceea ce noi /nCine dorim sB ni se facB. Ceea ce /nseamnB aceastB re#ulB, Ci cum ar trebui sB o aplicBm noi cu sinceritate, este: "6 altora, ceea ce cu adev6rat sim5i c6 5i-ar place s6 "aci altora. DacB /ntDlneCti un masochist Ci repeFi aceastB re#ulB, nu va trebui sB /l baFi cu biciul, doar pentru cB asta este ceea ce ar dori el sB /i faci. Ei nici nu va trebui sB /l arunci pe adorator crocodililor.L *!am uitat la el. T5 prea banal?L TCa de obicei, Richard, vei pierde ;<\ din auditoriu pDnB cDnd vei /nvBFa sB te e&primi concisAL T5i bine, ce este rBu /n a pierde ;<\ din auditoriu?L *!am nBpustit din nou la el. TCe este rBu /n a!mi pierde > auditoriul? 5u Ctiu ceea ce Ctiu Ci spun ceea ced spunA Ei dacB aceasta este #reCit, atunci cu atDt mai rBu pentru ce este "ust. Cursele cu avionul costB trei dolari, cashAL TEtii ceva?L )himoda s!a ridicat, scuturDndu!Ci paiele de pe blue!"eans. TCe?L am spus eu cu suspiciune. T ocmai ai absolvit. Cum te!ai simFi sB fi un *aestru?L T5&trem de frustrat.L )!a uitat la mine cu un zDmbet infinitezimal. THa trebui sB te obiCnuieCti cu aceasta,L a spus el. Iat6 un test pentru a vedea dac6 misiunea ta pe p6m1nt s-a 2ncheiat:
8<
ac6 e3ti 2n via56, ea nu s-a 2ncheiat. 16. *a#azinele de piese sunt /ntotdeauna locuri foarte lun#i, cu rafturi ce mer# spre /napoi Ci par a nu se mai termina. Am plecat sB pescuiesc /n /ntuneric /n ma#azinul de piese din Ma2Kard, deoarece aveam nevoie de piuliFe de zece, de Curuburi Ci de piese pentru saboFii de frDnB ai avionului. )himoda frunzBrea nerBbdBtor o carte /n timp ce eu priveam, deoarece bine/nFeles cB el nu avea nevoie de nimic din ma#azin. Untrea#a economie va da faliment, m!am #Dndit, dacB fiecare ar fi ca el, materializDnd orice ar dori dintr!o formB $ #Dnd Ci aer pur+ reparDnd lucrurile fBrB sB aibB nevoie de piese sau de muncB. Un sfDrCit am #Bsit o "umBtate de duzinB de Curuburi de care aveam nevoie Ci m!am /ndreptat cu ele cBtre casB, unde proprietarul ascultB muzicB /n surdinB, Greenleeves+ era o melodie care mB fBcea fericit de cDnd eram copil, cDntatB acum la chitarB de vreun sistem sonor ascuns(Ciudat sB o auzi ascultatB /ntr!un oraC de patru sute de suflete. Ei s!o auzi /n Ma2Kard era ciudat de asemenea, deoarece nu e&ista nici un sistem sonor. Proprietarul stBtea /nclinat pe spate pe scaunul sBu de lemn de la casierie, ascultDndu!l pe *esia ce!' cDnta notele la o chitarB ieftinB cu Case corzi, luatB din raftul pentru vDnzare. 5ra un sunet dulce, Ci am rBmas tBcut acolo, plBtindu!mi cei Captezeci Ci trei de cenFi Ci fiind urmBrit de sunet. Probabil cB acel instrument ieftin nu era de calitate, dar totuCi suna ca venind din An#lia unui alt secol. TDonald, este foarte frumosA %u Ctiam cB Ctii sB cDnFi la chitarBAL T u nu Ctii? Atunci /nseamnB cB tu crezi cB dacB cineva s!ar fi /ndreptat cBtre 'sus Cristos /ntinzDndu!' o chitarB, el '!ar fi rBspuns _%u pot sB cDnt la acest instrument`. Ar fi spus el aceasta?L )himoda a pus chitara /napoi la locul sBu Ci a ieCit cu mine /n lumina )oarelui. T)au dacB ar fi venit la el cineva care sB vorbeascB rusa sau persana, crezi cB orice *aestru veritabil nu ar /nFeles ce spune? )au dacB ar fi vrut sB porneascB un motor sau sB zboare cu un avion, crezi cB nu ar fi putut sB o facB?L T u Ctii /ntr!adevBr toate lucrurile, nu!' aCa?L
8,
TEi tu deasemenea, bine/nFeles. Doar cB eu Ctiu cB Ctiu toate lucrurile.L TUnseamnB cB eu pot sB cDnt aCa ca tine la chitarB?L T%u, tu ai propriul tBu stil, diferit de al meu.L TCum aC putea sB o fac?L %u aveam de #Dnd sB mB /ntorc /napoi Ci sB cumpBr chitara, eram doar curios. TRenunFB doar la toate inhibiFiile tale Ci la orice convin#ere pe care o ai, cum cB nu poFi sB cDnFi. Atin#e chitara ca Ci cum a fost o parte a vieFii tale, ceea ce de fapt Ci este, /ntr!o altB circumstanFB de viaFB. rebuie sB Ctii cB este perfect natural pentru tine sB cDnFi chiar foarte bine, apoi lasB!Fi subconCtientul sB aibB sin#ur #ri"B de de#etele tale Ci cDntB.L Am citit despre asta, /nvBFare hipnoticB, /n care studenFilor li se spunea cB sunt maeCtrii ai artei, Ci astfel ei cDntau Ci pictau Ci scriau precum adevBraFi maeCtrii ai artei. T5ste un lucru #reu, Don, sB renunF la convin#erea mea cB nu Ctiu sB cDnt la chitarB.L TAtunci va fi #reu pentru tine sB cDnFi la chitarB. UFi va lua ani de e&ersare /nainte ca tu /nsuFi sB!Fi acorzi permisiunea de a o face bine, /nainte ca mintea ta conCtientB sB /Fi spunB cB ai suferit suficient pentru a merita dreptul de a cDnta bine.L TDe ce nu mi!a trebuit mult timp sB /nvBF sB zbor? Aceasta se presupune cB este #reu, dar eu am prins desstul de repede.L TDoreCti sB zbori?L T%imic altceva nu conteazB pentru mineA *ai mult decDt oriceA *B uitam /n "os cBtre nori, Ci cBtre fumul care ieCea din coCuri dimineaFa, apoi urcam drept /n sus /n tBcerea calmB Ci puteam vedea(>hA UnFele# unde baFi. Hei spune, _%u ai simFit niciodatB aCa ceva despre cDntatul la chitarB, nu!' aCa?` T %u ai simFit niciodatB aCa ceva despre cDntatul la chitarB, nu!' aCa?L TEi acest sentiment de scufundare /l am chiar acum. Don, spune!mi cB aCa ai /nvBFat sB zbori. Pur Ci simplu te!ai urcat /ntr!o zi /n ravel Air Ci ai zburat. %u te!ai mai urcat niciodatB /ntr!un avion /nainte.L T5i, ai intuiFie.L T%u Fi!ai dat testul de zbor pentru licenFB? %u, aCteaptB, nu ai licenFB, nu!' aCa? > licenFB de zbor obiCnuitB.L 5l s!a uitat la mine ciudat, cu o CoaptB de zDmbet, ca Ci cum aC fi /ndrBznit sB /i pretind o licenFB Ci el Ctia cB ar putea sB facB cu uCurinFB aceasta. THrei sB spui acea foaie de hDrtie, Richard? Acel fel de licenFB?L TDa, acea foaie de hDrtie.L %u s!a cButat /n buzunar, Ci nici nu Ci!a scos portofelul cu acte. 5l doar a deschis mDna dreaptB Ci acolo a apBrut o licenFB de zbor, ca Ci cum ar fi Finut!o /n
83
mDnB, aCteptDndu!se sB '!o cer. %ici nu dispBruse, Ci nici nu se /nclinase, Ci am Ctiut cB acum zece secunde ea nici mBcar nu e&istase. Dar am luat!o Ci m!am uitat la ea. 5ra un certificat oficial de pilot de la Departamentul de transport, cu parafB pe ea, pe numele Donald 1illiam )himoda, cu o adresB din 'ndiana, o licenFB de pilot comercial cu ratificBri pentru avioanele sin#le Ci cu mai multe motoare, zbor instrumental Ci planoare. T%u ai permis pentru avioane maritime sau elicoptere?L TIe am Ci pe acestea, dacB am nevoie de ele,L a spus el atDt de misterios /ncDt am izbucnit /n rDs /naintea lui. >mul care mBtura trotuarul /n faFa lui 'nternational MarKester s!a uitat la noi Ci a zDmbit Ci el. TCum rBmDne cu mine?L am spus eu. THreau un permis de transport aerian.L THa trebui sB!Fi falsifici sin#ur propriul tBu permisL, a spus el.
17.
Ia emisiunea radiofonicB a lui Jeff )2Jes am vBzut un Donald )himoda pe care nu!l mai vBzusem niciodatB /nainte. 5misiunea a /nceput la ora 3, Ci a durat pDnB la miezul nopFii, desfBCurDndu!se /ntr!o camerB nu mai mare decDt cea a unui ceasornicar, /ncBrcatB de reclame Ci spoturi publicitare. )2Jes Ci!a deschis emisiunea /ntrebDnd dacB este ceva ile#al /n a zbura de!a lun#ul FBrii /ntr!un avion vechi, luDnd pasa#eri pentru curse. RBspunsul era nu, nu este nimic ile#al /n aceasta, avioanele sunt inspectate atent, la fel de atent ca orice avion cu reacFie. )unt chiar mai si#ure Ci mai puternice decDt multe din avioanele moderne /mbrBcate /n metal, Ci tot ce este necesar este o licenFB de zbor Ci permisiunea proprietarului terenului. Dar )himoda nu a rBspuns astfel. T%imeni nu ne poate opri sB facem ceea ce dorim sB facem, JeffL, a spus el. Aceasta era perfect adevBrat, dar nu o spusesecu tactul necesar atunci cDnd vorbeCti cu o audienFB de la radio, care se /ntreabB ce se /ntDmplB cu toate aceste avioane care zboarB prin "ur. Ia un minut dupB ce a spus aceasta, telefonul principal de pe biroul lui )2Jes a /nceput sB sune. TAvem o convorbire pe linia ,,L a spus )2Jes. TDaFi!' drumul, doamnB.L T)unt pe fir?L
84
TDa, doamnB, sunteFi /n transmisie directB Ci oaspetele nostru este domnul Donald )himoda, pilotul de avion. ContinuaFi, sunteFi /n le#BturB directB.L T5i bine, aC vrea sB /i spun acestui individ cB nu oricine poatB sB facB ceea ce doreCte sB facB, Ci cB unii oameni trebuie sB munceascB pentru a trBi Ci sB!Ci asume chiar mai multB responsabilitate decDt a zbura prin "ur ca la carnavalAL T>amenii care muncesc pentru a trBi fac ceea ce doresc cel mai mult sB facB,L a spus )himoda. TIa fel ca oamenii care se "oacB pentru a trBi(L T)criptura spune cB prin sudoarea frunFii trebuie sB!Fi meriFi pDinea Ci cu mDhnire trebuie sB mBnDnci din ea.L T)untem liberi sB facem Ci aceasta de asemenea, dacB dorim.L T_0B ce!Fi place`A Am obosit sB tot ascult oameni ca tine care spun mereu, fB ce!Fi place, fB ce!Fi placeA Hoi lBsaFi pe fiecare sB o ia razna Ci ei distru# lumea. 5i distru# lumea chiar acum. =ite ce se /ntDmplB cu viaFa verde a planetei Ci cu rDurile Ci oceaneleAL 5a '!a oferit cincizeci de ocazii diferite pentru a replica, Ci el le!a i#norat pe toate. T5ste /n re#ulB dacB lumea este distrusB,L a spus el. T*ai e&istB un bilion de alte lumi pentru noi, pentru a le crea Ci din care sB ale#em. AtDt timp cDt oamenii vor dori planete, vor e&ista planete pe care sB trBiascB.L Aceasta cu #reu ar fi putut sB o liniCteascB pe cea care telefonase, Ci m!am uitat la )himoda uimit. 5l vorbea din punctul de vedere, al perspectivelor peste o mulFime de vieFi, cunoaCtere pe care doar un *aestru este de aCteptat sB o deFinB. Cea care telefonase presupunea /n mod natural cB discuFia se referB la realitatea acestei unice lumi, /n care naCterea este /nceputul Ci moartea sfDrCitul. 5l Ctia aceasta(de ce o i#nora? T otul este /n re#ulB, nu!' aCa?L a spus /n receptor cea care sunase. T%u e&istB nici un rBu /n aceastB lume, nici un pBcat care se petrece /n "urul nostru? Asta nu te deran"eazB, nu!' aCa?L T%u e&istB nimic aici care sB mB deran"eze, doamnB. %oi vedem doar o pBrticicB minusculB a /ntre#ului care este viaFa, Ci aceastB pBrticicB minusculB este doar o pBcBlealB. otul este echilibrat, armonios Ci "ust, Ci nimeni nu suferB Ci nimeni nu moare fBrB propriul sBu consimFBmDnt. %imeni nu face ceea ce nu doreCte sB facB. %u e&istB nimic bun Ci nimic rBu, /n afarB de ceea ce ne face pe noi fericiFi Ci ceea ce ne face nefericiFi.L %imic diin toate acestea nu au reuCit sB o calmeze pe doamna de la telefon. Dar ea s!a /ntrerupt deodatB Ci a spus simplu. TDe unde Ctii toate aceste lucruri pe care le spui? De unde Ctii cB ceea ce spui este adevBrat?L T%u Ctiu cB este adevBrat,L a spus el. T5u cred /n ele deoarece este amuzant sB cred /n ele.L
86
*i!am /n#ustat ochii. Ar fi putut sB spunB cB a /ncercat Ci cB a mers( vindecBrile, miracolele, e&perienFa practicB /i dBdeau voie sB #DndeascB cB este adevBrat Ci cB funcFioneazB. Dar el nu spusese aceasta. De ce? rebuia sB e&iste un motiv. Umi Fineam ochii pe "umBtate /nchiCi, camera pBrDnd mai cenuCie, vedeam doar o ima#ine confuzB a lui )himoda aplecat pentru a vorbi la microfon. )punea toate aceste lucruri rBspicat, neoferind ale#ere, nefBcDnd nici un efort de a!' a"uta pe bieFii ascultBtori sB /nFelea#B. T>ricine care a avut vreodatB vreun necaz, oricine care a fost vreodatB fericit, oricine care a dat vreodatB un dar /n aceastB lume a fost un suflet e#oist, trBind pentru propriul sBu interes. 0BrB e&cepFii.L A urmat telefonul unui bBrbat, /n timp ce se lBsa /nserarea. T5#oistA Domnule, tu Ctii ce este Anticristul?L Pentru o secundB )himoda a zDmbit Ci s!a rela&at /n scaun. 5ra ca Ci cum l! ar fi cunoscut personal pe cel care sunase. TPuteFi sB!mi spuneFi dumneavoastrB,L a spus el. TCristos spunea cB trebuie sB trBim pentru aproapele nostru. Anticristul spune sB fii e#oist, sB trBieCti pentru tine insuFi Ci sB!' laCi pe ceilalFi sB se ducB /n iad.L T)au /n paradis, sau /n orice altB parte doresc sB se ducB.L T5Cti periculos, Ctii asta, domnule? Ce s!ar /ntDmpla dacB toFi cei care te ascultB ar face e&act aCa cum ar dori ei sB facB? Ce crezi cB s!ar /ntDmpla atunci?L TCred cB aceasta ar fi cea mai fericitB planetB din aceastB parte a #ala&iei,L a spus el. TDomnule, nu sunt si#ur cB doresc ca copiii mei sB audB ceea ce spui.L TCe ar dori copiii tBi sB audB?L TDacB suntem cu toFii liberi sB facem tot ce dorim sB facem, atunci eu sunt liber sB vin acolo /n cDmp cu puCca mea Ci sB te /mpuCc /n capul tBu tDmpit.L T-ine/nFeles cB eCti liber sB faci aceasta.L A rBsunat un FBcBnit #reu pe linie. =ndeva /n oraC era cel puFin un om furios. CeilalFi aCteptau probabil la telefon, cBci fiecare buton de pe panou era aprins Ci luminos. %u vroiam sB continuBm astfel+ el ar fi putut sB spunB aceleaCi lucruri dar /ntr!un mod diferit Ci nu ar mai fi iritat pe nimeni. AnalizDndu!mB Ci rememorDnd, am realizat cB aveam acelaCi sentiment pe care /l avusesem la ro2, atunci cDnd mulFimea s!a dezlBnFuit Ci l!a /ncon"urat. 5ra timpul. 5ra /n mod clar pentru noi timpul sB plecBm. *anualul nu mi!a fost de nici un a"utor acolo /n studio.
87
!entru a tr6i li#er 3i "ericit, tre#uie s6 sacri"ici 2nl6n5uirea. Nu este 2ntotdeauna un sacri"iciu u3or. Jeff )J2es spusese tuturor cine suntem, cB avioanele noastre erau parcate /n cDmpul lui John homas, la staFia 6,, Ci cB noaptea dormim acolo sub aripile avioanelor. Am simFit acolo undele de mDnie, provenind de la oamenii /nspBimDntaFi pentru moralitatea copiilor lor, Ci pentru viitorul modului american de viaFB, Ci nici una dintre ele nu m!a fBcut prea fericit. recuse doar o "umBtate de orB din emisiune, Ci lucrurile mer#eau din ce /n ce mai rBu. TEtii ceva, domnule, eu cred cB eCti un Carlatan,L a spus urmBtorul interviator. T-ine/nFeles cB sunt un Carlatan. Cu toFii suntem Carlatani /n aceastB lume, cu toFii pretindem cB suntem ceva ce /n realitate nu suntem. %oi nu suntem doar corpuri care umblB, noi nu suntem atomi Ci molecule, noi suntem idei indestructibile, esenFB nemuritoare de 5ternitate, indiferent cDt de mult credem /n aparenFele noastre(L 5l ar fi trebuit sB fie primul care sB /mi reaminteascB cB eram liber sB plec dacB nu!mi plBcea ceea ce spunea, Ci tot el ar fi rDs de teama mea de mulFimea #ata de a!l linCa, ce ne aCtepta cu torFe la avioane.
18. Nu "i m1hnit de #un r6mas. Un #un r6mas este 2ntotdeauna necesar
88
2nainte de a ne putea 2nt1lni din nou. Si 2nt1lnirea, Dup6 numai c1teva momente $au dup6 mai multe vie5i, +ste sigur6 pentru cei care sunt Prieteni. Ia amiaza zilei urmBtoare, /nainte ca oamenii sB vinB sB zboare, )himoda s!a oprit lDn#B aripa avionului meu. TUFi aminteCti ce mi!ai spus atunci cDnd mi!ai descoperit problema, cB nimeni nu mB ascultB, indiferent cDte miracole fac?L T%u.L TUFi aminteCti acea perioadB, Richard?L T*da, /mi amintesc acea perioadB. PBreai atDt de sin#ur deodatB. Dar nu /mi amintesc ce am spus.L TAi spus cB a depinde de faptul cB oamenilor nu le pasB de ce le spun eu, /nsemnB a depinde de altcineva pentru a fi fericit. 5u am venit aici tocmai pentru a /nvBFa aceasta: nu conteaz6 dac6 comunic sau nu. Am ales aceastB viaFB pentru a /mpBrtBCi oricui modul /n care lumea este construitB Ci aC putea la fel de bine sB ale# sB nu spun absolut nimic. )inele nu are nevoie de mine pentru a fi revelat.L TDar este evident, Don. AC fi putut sB /Fi spun eu aceasta.L T*ulFumesc foarte mult. Am trBit /n aceastB viaFB doar pentru a #Bsi aceastB idee. *i!am terminat /ntrea#a operB a vieFii Ci el spune _Dar este evident, Don`L RDdea, dar era Ci trist de asemenea, Ci /n acel moment nu mi!am dat seama de ce.
1#. Semnul ignoran5ei tale este pro"unzimea credin5ei tale 2n injusti5ie 3i tragedie.
89
"eea ce omida nume3te s"1r3itul lumii, un Maestru nume3te "luture. Cuvintele din ziua anterioarB au fost sin#urul avertisment pe care l!am primit. )cena era obiCnuitB: mulFimea aCteptDnd sB zboare, cu avionul lui parcat /n apropiere, /ncon"urat de vDrte"ul de praf #enerat de elice, o scenB familiarB pentru mine, care mB aflam pe vDrful aripei avionului meu unde puneam benzinB /n receptor. Un urmBtoarea secundB s!a auzit un sunet precum cel al unei anvelope care e&plodeazB Ci mulFimea /nsBCi s!a rBspDndit ca /ntr!o e&plozie. ravel Ai!ul nu a fost afectat de e&plozie, motorul a continuat sB ticBie, aCa cum o fBcuse Ci cu un moment mai /nainte, doar cB acum e&ista o #aurB lar#B cam de treizeci de centimetri /n structurB, sub carlin#a pilotului Ci )himoda era presat de partea cealaltB, cu capul aruncat /n "os, corpul sBu pBrDnd deodatB mort. *i!au trebuit cDteva secunde sB realizez cB Donald )himoda fusese /mpuCcat, Ci o aCta sB las rezervorul de benzinB Ci sB sar de pe aripB, aler#Dnd. 5ra ca /ntr!o scenB de cinema, ca /ntr!un "oc de amatori, un om cu o puCcB, fu#ind /mpreunB cu toFi ceilalFi, suficient de aproape de mine /ncDt l!aC fi putut tBia cu o sabie. *i!am amintit apoi cB nu /mi pBsase de el. %u eram nici furios, nici Cocat, nici terifiat. )in#urul lucru care conta era sB a"un# la carlin#a ravel Air!ului cDt de repede puteam Ci sB vorbesc cu prietenul meu. ArBta ca Ci cum ar fi fost lovit de o bombB+ partea stDn#B a corpului sBu era /n /ntre#ime strivitB, un amestec de piele Ci haine Ci carne Ci sDn#e, o masB umedB de un roCu staco"iu. Capul sBu atDrna, prins parcB /n bulonul de alimentare, /n colFul de "os al panoului de bord, Ci m!am #Dndit cB dacB ar fi purtat centura nu ar fi fost aruncat /nainte astfel. TDonA 5Cti /n re#ulB?L Cuvinte de nebun. 5l a deschis ochii Ci a zDmbit. Propriul sBu sDn#e era rBspDndit /ncB ud pe faFa lui. TRichard, cum arBt?L Am fost enorm de uCurat sB!l aud vorbind. DacB putea vorbi, dacB putea #Dndi, va fi /n re#ulB. T5i bine, dacB nu aC Cti mai bine dra#B prietene, aC spune cB ai o micB problemB.L
8:
5l nu s!a miCcat, cu e&cepFia capului, foarte puFin, Ci dintr!o datB am fost speriat din nou, mai mult de nemiCcarea lui decDt de mizerie Ci de sDn#e. T%u am crezut cB ai duCmani.L T%u am. A fost (un prieten. *ai bine sB nu ai(=nii oameni mDnioCi /Ci fac tot felul de probleme(/n viaFa lor(murdBrindu!mB pe mine.L Iocul Ci panourile laterale Ci carlin#a erau acoperite de sDn#e $ era o treabB serioasB sB faci ravel Air!ul sB arate curat din nou, cu toate cB avionul /nsuCi nu fusese rBu stricat. L rebuia sB se /ntDmple aceasta, Don?L T%u(L a spus el istovit, de!abia respirDnd, Ldar cred cB /mi place drama(L T5i bine, haide sB trBncBnim puFinA HindecB!te sin#urA Cu mulFimea care vine, vom avea o mulFime de zboruri de fBcutAL Dar /n timp ce eu #lumeam cu el, /n ciuda /ntre#ii sale cunoaCteri Ci a /nFele#erii sale asupra realitBFii, prietenul meu Donald )himoda a mai alunecat /ncB cDFiva centimetri pDnB la manetB, Ci a murit. =n stri#Bt /mi vuia /n urechi, lumea se curtremura, Ci eu am alunecat din locul unde stBteam pe fusela", /n iarba udB Ci roCie. )imFeam ca Ci cum #reutatea manualului din buzunar m!ar fi rosto#olit pe o parte, Ci cDnd am lovit solul, a alunecat, vDntul rBsfoindu!' uCor pa#inile. I!am ridicat indiferent. >are aCa trebuia sB se sfDrCeascB, m!am #Dndit, tot ce spune un *aestru nu reprezintB decDt cuvinte frumoase care nu /l pot /nsB salva de primul atac al unui cDine turbat /n curtea unui fermier? A trebuit sB citesc de trei ori /nainte ca sB pot sB cred cB acestea erau cuvintele din pa#inB. #otul 2n aceast6 carte poate s6 "ie gre3it.
5pilo#
8;
)pre toamnB, am zburat spre sud /mpreunB cu aerul cald. 5rau puFine terenuri bune, dar mulFimile erau din ce /n ce mai mari. >amenilor le place /ntotdeauna sB zboare /ntr!un biplan, Ci /n acele zile mulFi dintre ei stBteau la o discuFie, aliniaFi /n rDnd /n tabBra mea. CDteodatB cineva care nu era cu adevBrat foarte bolnav spunea cB se simte mai bine /n urma discuFiei Ci oamenii din ziua urmBtoare se uitau la mine curioCi, dorind sB mBB priveascB mai de aproape. De mai multe ori amplecat din acele locuri dimineaFa devreme. %u s!a /ntDmplat nici un miracol, deCi 0leet!ul mer#ea mai bine decDt oricDnd Ci cu mai puFinB benzinB. Uncetase sB mai /mprBCtie uleiul, /ncetase sB mai ucidB insecte pe elice Ci pe apBrBtorile de vDnt. DatoritB aerului cald, fBrB nici un dubiu, sau micile insecte deveniserB suficient de deCtepte pentru a le evita. %emiCcatB, cur#erea timpului se oprise pentru mine din acea dupB!amiazB de varB cDnd )himoda fusese /mpuCcat. A fost un sfDrCit /n care nu am putut niciodatB sB cred Ci nici sB $l /nFele#+ era blocat acolo Ci eu l!am retrBit de o mie de ori, sperDnd cumva cB finalul s!ar putea schimba. Dar niciodatB nu a fBcut!o. Ce ar fi trebuit sB /nvBF /n acea zi? 5ra o noapte tDrzie /n octombrie, cDnd speriat fiind, tocmai pBrBsisem o mulFime /n *ississippi. Am a"uns /ntr!un mic teren descoperit, e&act cDt /mi era suficient pentru a ateriza cu 0leet!ul. UncB o datBB, /nainte de a adormi, m!am #Dndit la acel ultim moment $ de ce a murit el? %u e&ista nici un motiv pentru aceasta. DacB ceea ce a spus era adevBrat( %u mai e&ista nimeni cu care sB vorbesc aCa cum vorbisem cu el, nimeni de la care sB /nvBF, nimeni pe care sB /l urmBresc Ci sB /l atac cu cuvintele mele, pe care sB /mi ascut noua mea minte strBlucitoare. 5u /nsumi? Da, dar nu eram nici pe "umBtate atDt de amuzant cum era )himoda, care mB /nvBFa FinDndu!mB /ntotdeauna /n defensivB cu tactica sa spiritualB. QDndind aceasta am adormit, Ci dormind, am visat. 5l era /n#enunchiat pe iarba unei pa"iCti, cu spatele cBtre mine, cDrpind #aura din fusela"ul ravel Air!ului acolo pe unde trecuse #lonFul. Pe #enunchii sBi era un sul purtDnd emblema fabricii de avioane de #radul A Ci o canistrB de ulei.
9<
Etiam cB visam, Ci Ctiam de asemenea cB visul era real. TDonAL 5l s!a ridicat /ncet Ci s!a /ntors cu faFa cBtre mine, zDmbind /n faFa mDhnirii Ci bucuriei mele. T-unBB, cole#aL a spus el. %u puteam sB mai vBd din cauza lacrimilor. %u e&istB moarte, nu e&istB moarte de loc, Ci acest om era prietenul meu. TDonA(+3ti 2n via56? Ce /ncerci sB faci?L Am aler#at Ci l!am /mbrBFiCat Ci el era real. Am putut sB!l simt prin "acheta sa de zbor, aCa cum stBtea cu braFele /ncruciCate /n interiorul ei. T-unBL, a spus el. T e superi? Ceea ce /ncerc sB fac este sB peticesc aceastB #aurB de aici.L 5ram atDt de bucuros sB /l vBd, nimic nu era imposibil. TCu (materiale de la fabricB?L am spus eu. TUncerci sB o repari cu materiale de la fabricB?L T%u trebuie sB o faci astfel, tre#uie doar s6 o vezi per"ect6, de"a reparatB(L Ei cDnd am spus aceste cuvinte, mi!am trecut mDna ca peste un ecran prin faFa acelei #Buri zdrenFuite Ci pline de sDn#e Ci atunci cDnd mDna mea s!a miCcat, #aura a dispBrut. RBmase doar avionul a cBrui vopsea strBlucea precum o#linda, de la elice Ci pDnB la coadB, ca proaspBt ieCit din fabricB. TDeci aCa faci tuAL a spus el, ochii sBi /ntunecaFi fiind mDndri de /nvBFBcelul sBu #reoi care /n sfDrCit devenise un mecanic mental. %u mi s!a pBrut ciudat+ aCa se fac lucrurile /n vis. 5ra un foc de dimineaFB /n apropierea aripei, Ci deasupra lui se le#Bna o ti#aie. TQBteCti ceva, DonA Etii, nu te!am vBzut niciodatB #Btind ceva. Ce faci?L TPDine $ pane. =ltimul lucru pe care doresc sB /l fac /n viaFa ta este sB!Fi arBt cum se face aceasta.L A tBiat douB bucBFi cu cuFitul sBu de buzunar Ci mi!a /ntins mie una. *ai simt Ci acum cDnd scriu savoarea ei(#ustul de rume#uC Ci de pastB vechi de lipit, /ncBlzitB /n ulei. TCe crezi?L a spus el. TDon(L TRBzbunarea fantomelor,L a zDmbit el cBtre mine. TAm fBcut!o cu mortar.L A pus partea sa la loc /n ti#aie. TPentru a!Fi reaminti, dacB vreodatB doreCti sB pui pe cineva sB /nveFe, fB!o cu cunoaCterea ta Ci nu cu astfel de pDine, /n re#ulB?L T%uA 'ubeCte!mB, iubeCte!mi pDinea!pane. 5ste o materie a vieFii, DonAL T0oarte bine. Dar /Fi #arantez, prima ta masB, cu oricine, va fi Ci ultima, dacB /i vei hrBni cu aCa ceva.L Am rDs Ci rBmas tBcuFi, Ci eu l!am privit /n tBcere.
9,
TDon, eCti /n re#ulB, nu!i aCa?L T e aCteptai sB fiu mort? 5i haide, Richard.L TEi acesta nu este un vis? %u voi uita cB te!am vBzut acum?L T%u. Acesta este un vis. 5ste un spaFiu$timp diferit Ci orice spaFiu!timp diferit este un vis pentru un pBmDntean cu mintea normalB, aCa cum vei fi Ci tu /ncB un timp. Dar Fi!l vei minti, Ci aceasta /Fi va schimba #Dndirea Ci viaFa.L T e voi vedea din nou? e vei /ntoarce?L T%u cred. Hreau sB mer# dincolo de timp Ci spaFiu( de fapt sunt de"a acolo. Dar e&istB aceastB le#BturB /ntre noi, /ntre tine Ci mine Ci alFii din familia noastrB. u ai fost oprit de anumite probleme, menFine!le /n minte Ci du!te sB te culci. %e vom /ntDlni mai tDrziu aici lDn#B avioane Ci vom discuta despre ele, dacB doreCti.L TDon(L TCe?L TDe ce acea /mpuCcBturB? De ce s!a /ntDmplat? %u vBd nici un fel de putere Ci #lorie /n a fi omorDt de o /mpuCcBturB.L )!a aCezat "os /n iarbB sub aripB. TDeoarece nu eram un *esia de primB pa#inB, Richard, Ci nu trebuia sB dovedesc nimBnui nimic. Ei atDt timp cDt ai nevoie de practicB pentru a nu fi frustrat de aparenFe, 3i 2ntristat de ele,L a adBu#at el subliniind, TpoFi sB utilizezi anumite aparenFe #lorioase pentru antrenamentul tBu. Ei acesta va fi distractiv Ci pentru mine de asemeni. A muri este ca Ci cum te!ai scufunda /ntr!un lac adDnc /ntr!o zi fierbinte. 5&istB Cocul acelei bruCte schimbBri reci, durerea lui pentru o secundB, Ci apoi acceptarea este ca Ci cum ai /nota /n realitate. Dar dupB atDt de multe dBFi, chiar Ci Cocul dispare.L DupB un lun# moment s!a ridicat. TDoar puFini oameni sunt interesaFi de ceea ce ai sB le spui, dar nu este nici o problemB. %u poFi aprecia calitatea unui *aestru prin mBrimea mulFimilor de oameni pe care le atra#e, adu!Fi aminte.L TDon, voi /ncerca, /Fi promit. Dar voi fu#i pentru totdeauna imediat ce acest lucru va /nceta sB mB mai distreze.L %imeni nu a atins ravel Air!ul, dar elicea sa s!a /nvDrtit, motorul sBu a rBspDndit un fum rece albBstrui, Ci z#omotele sale au umplut pa"iCtea. ( TPromisiune acceptatB, dar(L Ci el s!a uitat la mine Ci a zDmbit ca Ci cum nu m! ar fi /nFeles. TAcceptB, dar ce? HorbeCte. Un cuvinte. )pune!mi. Ce nu este /n re#ulB?L TXie nu!Fi plac mulFimile,L a spus el. T%u mB certa, acum. Umi place sB vorbesc Ci sB susFin ideile, dar idolatrizarea prin care treci, Ci dependenFa( am /ncredere cB nu mB vei /ntreba(am fu#it de"a(L
93
TPoate cB sunt doar nBucit, Richard, Ci poate cB eu nu vBd ceva evident pe care tu /l vezi foarte bine, Ci dacB nu /l voi vedea, te ro# sB /mi spui, dar ce este rBu /n a scrie toate acestea pe hDrtie? 5&istB vreo re#ulB prin care un *esia nu poate scrie ceea ce #DndeCte el cB este adevBrat, lucrurile care '!au fBcut plBcere, metodele care au fost eficiente pentru el? Ei atunci poate cB dacB oamenilor nu le place ceea ce el spune, /n loc de a!l /mpuCca, ar putea sB!' ardB cBrFile, /mprBCtiind cenuCa cu un bBF? Ei dacB vor face astfel, vor putea sB citeascB cBrFile altBdatB, sau sB le scrie pe o uCB de con#elator, sau sB se "oace cu orice idei ar avea sens pentru ei? 5ste ceva rBu /n a scrie? Dar poate cB eu sunt doar orb.L TUntr!o carte?L TDe ce nu?L TEtii cDt de multB muncB(? Am promis sB nu mai scriu niciodatB vreun cuvDnt /n viaFa meaAL T>h. Umi pare rBu,L a spus el. TAsta este. %u am Ctiut aceasta.L A pBCit pe aripa "oasB a avionului, Ci apoi /n carlin#B. T-ine. %e vom mai vedea(%u lBsa mulFimile sB se apropie de tine. 5Cti si#ur cB nu vrei sB o scrii?L T%iciodatB,L am spus eu. T%iciodatB vreun alt cuvDnt.L A ridicat din umeri Ci Ci!a pus mDnuCile de zbor Ci odatB cu el curentul ce se /nvDrtea /n "urul meu, pDnB cDnd m!am adBpostit sub aripa 0leet!ului cu ecourile visului /ncB /n urechi. 5ram sin#ur, cDmpul era la fel de tBcut ca zBpada unei toamne verzi cBzDnd blDnd peste zorii zilei Ci peste lume. ,$a nu devii niciodata sclavul sau captivul niciunei persoane, su#stante ori situatii. $a "ii slujitor de #unavoie. Daruieste din toata inima. Ast"el te "eresti de ispita resentimentului, care se prinde in jurul inimii si stinge "armecul. Daruieste iu#irii, "ara sa te gandesti la rasplata sau la consecinte< sa ai doar motivatia placerii curate de a darui/ si asta sa-ti "ie rasplata., Karma reprezinta totalitatea gandurilor, emotiilor si sentimentelor, vorbelor si faptelor pe care o persoana le-a acumulat in vietile anterioare. Legea karmei este legea universala a cauzei si efectului: orice actiune determina o reactiune, o energie de aceeasi calitate (pozitiva sau negativa) sau cum se spune cum iti asterni, asa dormi. cest concept a fost preluat, in epoca moderna, din filozofiile orientale, desi a e!istat anterior si in cea crestina. "eci atunci cand intrebam de karma, aceasta reprezinta trecutul nostru, marea greseala a vietii anterioare, pe cand
94
sensul acestei vieti, destinul, ce avem de facut, care este muntele de urcat, se numeste d#arma. $mul pe %amant se compune din trup, suflet si spirit. &rupul se supune legilor ereditatii, nasterea si moartea il guverneaza. 'ufletul se supune legilor karmei sau destinului, pe care insusi omul singur si l-a creat. 'piritul se supune legilor reincarnarii, a vietilor pamantesti repetate. "umnezeu, (reatorul, in marinimia lui, a acordat omului mai multe vieti pentru a invata diferite lectii, considerand ca o singura e!istenta ar fi prea putin. )ntr-una invatam sa reusim in viata, sa ne e!primam personalitatea* in alta invatam sa fim parinti, uneori suportand consecintele altor vieti in care am refuzat asta sau nu am fost responsabili fata de parintii sau copiii nostri* intr-o alta viata invatam sa iubim, ce inseamna sacrificiul pentru persoana draga +i uneori primim foarte putin in sc#imb, etc. ,eintalnirile karmice sunt destul de frecvente: membrii de familie apropiati (parinti, parteneri de viata, frati-surori, copii), iubitul cel mai drag, prietena cea mai buna, profesorul care ne-a g#idat alegerea carierei sunt adesea suflete cu care ne-am mai intalnit si in alte vieti. Motivele reintalnirii su"letelor cestea pot fi grupate in patru mari categorii: ..%lata unor datorii / in vec#ile lor intalniri, pe parcursul lor, sufletele au acumulat datorii unele fata de altele. )n univers, nimic nu ramane neplatit, totul tinde spre un ec#ilibru, +i de aceea, sufletele care au 0restante isi reprogrameaza intalnirea pentru a se putea ac#ita de ele. )n aceasta situatie, unul are de platit o datorie, iar celalalt trebuie sa o primeasca. parent, cel de-al doilea ar fi in avanta1, dar nu e totdeauna asa. 2n e!emplu este acela in care, intr-un cuplu, unul se sacrifica, isi ofera toate dragostea, il sustine pe celalalt, dar acesta nu are nevoie, nu isi doreste asta si isi face partenerul sa sufere. 3u renunta la el(pentru ca, in subconstient, se simte legat de el), dar il raneste si ii face foarte dificila sau c#iar imposibila platirea datoriei, incarcandu-se si el cu karma negativa. 4.)nvatarea unei lectii / fiecare suflet a ramas 0repetent la una sau mai multe lectii de viata* uneori, c#iar de mai multe ori la rand, la aceeasi lectie (asa cum este cazul celor care au 'aturn retrograd in astrograma lor natala). La momentul reincarnarii, sufletul isi propune sa rezolve aceasta c#estiune, dar pentru asta trebuie sa treaca prin
96
probele potrivite pentru a fi fortat sa faca asta. "e aceea, trebuie sa-si caute acele suflete care il pot a1uta, prin propriul lor program de viata, sa treaca prin probele respective. )n aceste reintalniri, unul este profesorul, celalalt elevul, dar sarcina poate sa nu fie usoara pentru nici unul din ei. %rofesorul poate fi de tipul planetei 5upiter si prin blandete poate preda lectia, manifestand bunavointa, dar fermitate, fata de greselile elevului. "ar se poate ca profesorul sa se apropie de tipul lui 'aturn, manifestandu-se foarte critic, cu severitate la orice abatere a elevului. 6. continua ceva care s-a intrerupt, care nu s-a consumat / (ercul trebuie sa se inc#ida, in orice contact intre suflete. "aca doua suflete sau iubit foarte mult, dar nu au putut sa-si e!prime iubirea, din cauze diferite (ratiuni sociale, familiale, obligatii morale sau c#iar prin moartea unuia dintre ei), ele se vor reintalni pentru a continua ceea ce a ramas neterminat. "e obicei, in aceasta situatie, unul din suflete sau c#iar amandoua cad prada geloziei si posesivitatii, deoarece e!ista adanc incastrata in subconstientul lor, teama ca s-ar putea pierde din nou, unul de celalalt. (el care a fost 0parasit in alta viata, poate fi tot timpul nelinistit ca situatia se poate repeta si in aceasta viata, desi partenerul actual nu-i ofera nici un motiv pentru aceasta temere. ceste situatii se pot petrece nu numai in cadrul unor relatii romantice, ci si in cadrul celor intre parinte si copilul sau. m intalnit astfel o mama e!trem de posesiva fata de fiul ei, care prin atitudinea ei sufocanta a produs un mare rau acestuia, nelasand-l sa se dezvolte ca un barbat normal, deoarece intr-o viata anterioara, acesta fusese iubitul cu care nu a putut avea o relatie. 7. a1uta, in mod dezinteresat, la evolutia altui suflet / 8otivatia acestui tip de intalnire este iubirea fara margini a unui suflet pentru altul. "esi poate legea karmei nu il obliga la aceasta reintalnire si posibil nici la o noua reincarnare, sufletul mai evoluat spiritual se reincarneaza pentru a a1uta la evolutia celui mai putin evoluat. 2neori, aceasta reintalnire ia forme e!trem de dureroase: poate fi copilul care se naste cu un #andicap si care isi a1uta astfel un parinte sa evolueze prin suferinta* poate sa fie iubitul pierdut prin despartire sau c#iar prin moarte, dar care ne-a modelat sufletul si mintea* poate sa fie omul care salveaza o viata, adesea pierzand-o pe a sa si datorita caruia cel salvat isi sc#imba cursul vietii.
97
,eintalnirile karmice pot fi pozitive sau negative, in functie de cum le simtim, dar absolut &$ &9 sunt necesare evolutiei noastre. :iecare are mai multe ocazii de intalniri karmice pozitive sau negative si in vremurile noastre, aceast; sansa se petrece c#iar mai des decat in secolele trecute. 2n element care indica regasirile karmice este acesta: in palma mainii voastre stangi, numarati liniile mici si verticale situate sub inelar(in c#iromantie, aici este situat muntele 'oarelui) si care coboara spre linia inimii(prima linie aproape orizontala, sub degete, traversand palma). <eti avea atatea intalniri karmice in viata cate linii verticale sunt: cea mai importanta este cea care atinge linia inimii. &um recunoastem reintalnirea @armica% %osibilitatea de a avea reintalniri karmice este recunoscuta de catre un astrolog profesionist care studiaza cu atentie astrograma natala. %rimul lucru la care se uita acesta este pozitia si aspectele pe care le face <enus, planeta iubirii. <enus reprezinta dragostea fizica, sentimentele, frumusetea, tandretea, emotiile, sociabilitatea si ca persona1 individual amantul-iubita. )n astrograma natala,<enus ofera informatii despre placerile senzoriale, despre relatiile spre care aspiram si modul in care ne manifestam afectivitatea. 'emnul in care se afla <enus ne arata modul in care nativul traieste sentimentele, mai ales in dragoste, in casatorie, atitudinea fata de bani, valori sociale, estetice. )n astrologia vec#e, <enus era considerata micul benefic si era un simbol al vietii sentimentale, al dragostei, al artei. <enus in aspect negativ, e!prima de asemenea pasiunile neinfranate, vanitatea, depravarea si dezordinea. "eci, intr-o tema natala arata ceea ce ne place mai mult si ce fel de persoana ne atrage, ne fascineaza. )n mitologie, <enus este copila lui 2ranus, cel dintai barbat, personificarea cerului inalt si plin de stele, cel mai vec#i dintre zei. (ronos sau 'aturn la romani, fiul lui 2ranus, se razvrateste contra tatalui sau si il mutileaza, din virilitatea acestuia aparand o spuma din care ia nastere frodita-<enus. :rumusetea ei, fiind incarnarea idealului feminin, va fascina $limpul zeilor, care ii vor oferi dragostea, frumusetea si viata fericita care e impodobita de farmecul iubirii. $mul care iubeste si este iubit este cel mai bogat om din 2nivers. %laneta <enus guverneaza varsta omului cuprinsa intre .7 si 4. de ani, care corespunde pubertatii si primii iubiri, considerata cea mai pura si mai
98
nevinovata din toate pe care barbatul sau femeia le intalneste in viata. %lanetele karmice sunt 'aturn si %luton, desi e!ista astrologi, care sutin ideea ca si 2ranus si 3eptun ar intra in aceasta categorie, gasind intr-o veselie reintalniri karmice in orice domeniu si orice astrograma. 'aturn simbolizeaz; b;tr=ne>ea, responsabilitatea, probele la care ne supune destinul, ?ncerc;rile, pesimismul, dar +i pierderea, spolierea, nenorocul. @n tema natal;, 'aturn reprezint; valorile timpului, ale r;bd;rii, ale rezisten>ei +i ale evolu>iei sigure +i lente. 'imbolizeaz;, de asemenea, locul unde e nevoie de siguran>; +i unde se caut; o anumit; rezerv;. @n concluzie, 'aturn arat; ce +i c=t putem pierde. )n astrograma natala, 'aturn evidentiaza cele mai importante, dar in acelasi timp si cele mai grele teste ale acestei vieti. 'aturn ne face sa ne confruntam cu multele bloca1e pricinuite de greselile din vietile trecute si care in aceasta viata ne sunt puse in evidenta tocmai de incercarile cele mai crancene. %e de alta parte, 'aturn determina fiinta umana sa se confrunte cu propriile greseli si limitari, dar ii confera si modalitatea cea mai eficienta de ardere karmica. )n fiinta umana, 'aturn aduce maturitate, responsabilitate, disciplineaza omul punandu-l in situatii in care este nevoit sa utilizeze adevaratele lui potentialitati. (ronos-'aturn ocupa locul lui 2ranus, dupa detronarea atat de cruda a tatalui sau si se casatoreste cu ,#ea, dar dupa aparitia unui mare numar de descendenti (5upiter, %luton, 3eptun, zeitele 5unona, <esta, (eres) cade si el sub blestemul tatalui si sub loviturile fiului sau, 5upiter, ca o dovada ca istoria se repeta si raul pe care-l facem astazi se va intoarce in viata noastra, numai ca atunci noi vom fi cei care il vom suporta. )n astrologia relationala, 'aturn indica lectiile karmice pe care le avem de trait impreuna cu altcineva. 9l mai este numit si 0generalul karmei, fiind simbolul disciplinei si autocontrolului. 2n 'aturn puternic in astrograma natala ne face sa simtim o nevoie interioara de ordine si disciplina. 2n 'aturn slab si prost aspectat, ne face sa ne confruntam cu bloca1e si constrangeri venite din e!terior si care ne forteaza, cu atat mai dur cu cat ne opunem, sa ne ordonam si sa ne disciplinam. 'aturn este asociat frecvent, in tarot, cu arcana ma1ora numarul A))) (8oartea), sau cu &atal, (reatorul, "umnezeul, cel cu drept de creatie, cel care #otaraste cand si cat vietuim pe acest pamant.
99
%luton este planeta mortii si a renasterii, un alter ego al planetei 8arte, dar mai puternic, mai subtil, fiind o forta interioara, ascunsa si de aceea, mult mai greu de stapanit. (ine are, in astrograma natala, o planeta individuala('oarele, Luna, 8ercur, <enus sau 8arte) sau scendentul in aspect cu %luton si mai ales in con1unctie, va cunoaste procese de distrugere si de regenerare in domeniul reprezentat de planeta respectiva. @n primul r=nd, %luton reprezinta e!tremele, o forta imensa care sta ascunsa, incatusata doar aparent si care atunci cand izbucneste, matura tot ce este invec#it, perimat. Bades, la romani %luton, se confunda cu adancimile pamantului cu zgomote surde, amenintatoare, cu fatalitatea atasata de actele pe care el le dezaproba. )n mitologie, apare ca fiul cel mai mic al lui 'aturn si fratele lui 5upiter si 3eptun. "upa victoria impotriva titanilor, tragerea la sorti i-a acordat treimea de lume cea mai trista, imperiul mortii. %luton semnifica aptitudinile si calitatile in care actioneaza principiul de eruptie ucigatoare (variatia :$(2L2), de cutremur devastator(variatia % 8 3&2L2)), de potop nemilos (variatia %9)), de taifun pustiitor(variatia 9,2L2)). %luton este asociat, in tarot, cu arcana ma1ora numarul A<("iavolul, cealalta forta universala, care distruge, care simbolizeaza instinctul, animalicul, dar este prezenta, in tot si toate. nega latura noastra intunecata, dorinta de distrugere si a incerca sa o e!tirpam in totalitate este un lucru imposibil si sortit esecului. o intelege si a o controla, a-i da un sens creator, este insa ceea ce putem si avem datoria sa facem. "eci, cei care au aspecte intre <enus, pe de o parte, si 'aturn sau %luton, pe de alta parte, in astrograma lor natala, sunt primii candidati la a avea cel putin o reintalnire karmica sau predestinata. "e asemenea, aspectele intre planetele astrogramelor celor doi, care implica aceste combinatii reprezinta un argument pozitiv. $ sa va dau insa si .C repere pe care trebuie sa le aveti in vedere pentru a aprecia faptul ca relatia dvs este una karmica pozitiva. D veti o senzatie de fericire si multumire numai prin faptul ca va aflati in prea1ma acelei persoane* c#iar daca nu vorbiti sau nu aveti vreun contact fizic D 'puneti si faceti lucruri care, in general, nu va caracterizeaza, dar stiti ca ii fac placere acelei persoane si nu asteptati nimic in sc#imb D 'imtiti instinctiv starile de spirit ale celuilalt fara sa vi se spuna si fara
9:
dovezi palpabile D veti un sentiment de pace si liniste atat in prezenta persoanei respective, cat si atunci cand va ganditi la ea D veti un sentiment profund ca v-ati mai cunoscut si ca anumite scene care se petrec acum parca au mai fost candva D 3u doriti sa se sc#imbe nimic in infatisarea si comportamentul persoanei respective (o considerati perfecta asa cum este) D tractia dintre dvs si el-ea a fost instantanee si prima impresie a fost foarte puternica, c#iar daca asta realizati mai tarziu D %uteti avea o viata se!uala minunata, dar faptul ca pentru o perioada mai lunga nu faceti se! nu afecteaza in nici un fel relatia D 9!ista o legatura telepatica: anticipati anumite discutii sau stari de spirit ale persoanei si veniti in intampinarea lor D <i se confirma de catre un astrolog specializat in astrologia relatiilor ca e!ista o puternica legatura karmica intre dvs si partener-a "aca si cealalta persoana percepe in acelasi fel relatia si puteti bifa cel putin E din aceste puncte, aveti toate sansele sa traiti un miracol si anume reintalnirea cu un suflet-perec#e. A 'iata este un circ cu trei inele si cheia este sa nu te lasi distras de evenimentele din jurul tau. Focalizarea constanta si dorinta de a cauta un adevar mai inalt va va departa constiinta de an!ietate si ii va insu"la pace. 0e"uzati sa va lasati distrasi sau in"ranti. Folositi-va corect perseverenta, concentrandu-va doar asupra a ceea ce este #un ( in acest "el, veti depasi intr-adevar raul in toate sensurile cuvantului. Permiteti-mi sa va arat unele cai pentru a ajunge la dimensiunile superioare, in care pacea este accesi#ila tuturor. Deasupra zgomotului acestui plan terestru, vom atinge impreuna -irvana, "iecare separat si totusi alaturi unul de altul. $peranta cea mai s"anta este sa invatam pacea prin autorealizare., 9nergia negativa se poate manifesta in multe feluri, de la boli si accidente, pana la obiceiuri adanc inradacinate, care va impiedica sa va intelegeti bine cu ceilalti. ceasta negativitate este inregistrata in aura, respectiv in campul energetic care incon1oara campul fizic. ura reflecta gandurile si sentimentele pozitive, dar si sentimentele de manie, ura, gelozie sau frustare. 9a include vibratii pe care le adunati de la cei din 1ur, precum si propria karma cumulata si inregistari din vietile trecute. sa se face ca ati putea purta cu dumneavoastra ziua intreaga un
9;
sentiment de manie pe care vi l-a trezit un sofer uricios de ta!i sau propria nemultumire la micul de1un cu sotul sau sotia. 'au, ati putea fi nefericiti deoacere carati povara unor e!periente traumatice, fie din actualitate, fie dintr-o viata trecuta. ceasta energie negativa se solidifica si se aduna in 1urul dumneavoastra si va poate ingreuna considerabil, la fel ca o perec#e de galosi din ciment. )nsa nu va acopera doar picioarele. 3egativitatea aceasta se aseamna cu un varte1 de energie de forma unei tobe, care va impre1muieste corpul de la talie in 1os. 9u ii spun centura electronica. %si#ologii o numesc subconstient si inconstient. cumularea de enegie negativa va poate frana obtinerea succesului in viata. @ntr-o lume ?n care omul prive+te cu mult interes lucrarea material; ?n detrimentul celei spirituale, acord=nd mai tot timpul intereselor corpului fizic ce sunt trec;toare, este destul de greu s; g=nde+ti c; ?ntr-o zi oamenii vor fi din ce ?n ce mai plini de credin>;. %=n; c=nd %;m=ntul va deveni o planet; sacr;, mai avem cu to>ii mult de ?nv;>at. @n primul r=nd, va trebui s; ne ?nsu+im respectul fa>; de sine +i fa>; de al>ii +i de aici putem ?n+irui o multitudine de calit;>i +i virtu>i. Fie ca toti sa ai#a parte de #unastare, pace, implinire si liniste, "ericire si prosperitate. (e se intampla dupa moartea noastra "eci, in primul stadiu al mortii, imi dau seama ca nu mai sunt corpul meu. )n al doilea stadiu al mortii, voi trece prin orice mi-am imaginat sau am decis ca se va petrece cand mor. )ar in al treilea stadiuF <rei sa-l descrii si pe acesta acum pentru mineF (e va fi cu mine atunciF Te vei uni cu Esenta si vei incepe sa experimentezi Realitatea Suprema, in Centrul Fiintei Tale. dica, pe "umnezeuF Poti numi Realitatea Suprema, sau oricum doresti. Unii oameni o numesc Esenta. Altii o numesc Allah. Altii o numesc Totul. Nu conteaza cum o numesti, este acelasi lucru. 'i daca aceasta este e!act ceea ce am crezut intotdeauna ca s-ar intamplaF
:<
Cum adica, este exact ceea ce este ceea ce ai crezut intotdeauna ca s ar intampla! (e ar fi daca, e!act ceea ce am crezut intodeauna ca s-ar intampla imediat dupa moartea mea, ar fi ca m-as scufunda in "umnezeuF ceasta nu s-ar e!perimenta in al doilea stadiu al mortiiF "a, #"EEA ta despre asta s ar experimenta in al doilea stadiu al mortii. Aceasta din cauza ca, in al doilea stadiu al mortii, tu inca mai operezi din minte. Ar $i o experienta atat de placuta si minunata, pe cat ai putea sa o $aci sa $ie in ima%inatia ta. "ar apoi in stadiul $inal al mortii ai avea experienta asa cum este de $apt, nu asa cum ti ai ima%inat tu ca ar $i. "ar ai dreptatate. #ncepi sa intele%i. "aca ceea ce ai crezut intotdeauna ca se intampla este ca, imediat dupa moarte, vei $i Acasa cu "umnezeu & vei $i. Aceasta este cea mai inalta speranta a lumii si e adevarata. 8ama mea nu a sperat* ea a stiut. 8ama mea a stiut ca se va intalni cu toti ingerii si ca se intorcea casa. Si exact aceasta a si exeprimentat. Apoi a trecut in urmatorul stadiu al vietii si ima%inatia ei s a trans$ormat intr o realitate inca si mai vasta. e!perimentat prezenta lui "umnezeuF &u ai fost acolo sa o intampiniF #ti spun ca Eu sunt acolo ca sa intampin pe oricine. Este imposi'il sa mori $ara "umnezeu. (oi $i intotdeauna acolo. (a voi im'ratisa, va voi man%aia si va voi asi%ura ca sunteti per$ecti exact asa cum sunteti si per$ect pre%atiti sa intrati in #mpratia Cerurilor. Apoi, va voi intoarce inapoi la su$letele celor dra%i voua si la in%eri, care va vor %hida pe restul drumului, ducandu va in taramul spiritual)sau ceea ce ati numi *adevaratul+ rai, in locul celui ima%inat de voi. Acolo veti $ace munca pe care ati venit sa o $aceti. &rebuie sa muncesc in raiF Nu ti $ace %ri,i. (a $i ca o ,oaca. Te vei ,uca in -radinile .eilor. (a $i cu adevarat *rai+. Folosesc cuvantul *munca+, in sensul de a *implini ce ti ai propus sa $aci+. 'i ce este ceea ce imi voi propune sa fac in raiF Cand vom a,un%e la explorarea taramului spiritual ne vom
:,
ocupa si de asta. "ar sa stii ca nu vei pleca de lan%a mine, pana ce nu ti voi $i adresat S$anta #ntre'are, iar tu imi vei $i raspuns. 'fanta )ntrebareF "a. "ar asa vrea sa ti spun desprea asta mai tarziu. Aceasta ar putea $i cea mai importanta parte a conversatiei noastre si vreau sa pun intai niste caramizi la locul lor. GineHdar acum sunt doua lucruri despre care ai spus ca sunt destul de importante si le-ai amanat pentru mai tarziu. 8ai devreme ai spus ca aveai un raspuns la o intrebare / raspuns care ar putea sa ma soc#eze. i zis ca vrei sa pui bazele pentru el. cum imi spui ca imi vei revela care este 'fanta )ntrebare, dar numai dupa ce pui niste caramizi la locul lor. "eci c#iar mai intrigat pana aici. Pai, moartea ne intri%a. E $ascinanta si uluitoare si a'solut minunata. "eci, daca "umnezeu a fost acolo sa o intampine pe mama, spune-mi cum arata "umnezeuF <reu sa spun cand &e voi intalni, voi putea sa &e recunoscF Cum vrei tu sa arat! %ot sa &e fac sa arati oricum as vreaF "a. Ca in cazul tuturor lucrurilor, vei avea orice ale%i. "a, da si din nou da. "aca tu ale%i ca Eu sa arat ca /oise, voi arata ca /oise. "aca te astepti sa arat ca #isus, voi arata ca #isus. "aca iti doresti sa arat ca /ohamed, voi arata ca /ohamed. (oi lua orice $orma la care te astepti sau care te va $ace sa te simti con$orta'il in Prezenta /ea. 'i daca nu am nici o idee despre cum arata "umnezeuF Atunci voi $i un sentiment. (a $i cel mai minunat sentiment pe care l ai avut vreodata. (a $i ca si cum ai scu$undat intr o 'aie de lumina calda, ca si cum ai $i im'ratisat de iu'ire. Sau te poti simti ca si cum ai $i in$asurat intr un cocon, sau suspendat intr un recipient stralucitor, usor, de a'soluta si neconditionata acceptare. Ai experimenta acelasi sentiment daca as aparea pentru tine, mai intai intr o $orma $izica. Pana la urma, acea $orma se va topi intr un sentiment, iar tu nu vei mai avea niciodata nevoie sa ma vezi in vreo $orma, sau cu un anumit contur, oricare ar $i acelea. Totusi, aminteste ti ce am spus. Este imposi'il sa mori $ara "umnezeu, dar nu e imposi'il sa cre$i ca asa se intampla. Poti
:3
crede orice doresti, in stadiul doi al mortii. Ast$el ca ener%ia Esentei /ele Pure te poate incon,ura, iar tu poti ale%e sa o i%nori, sa i minimizezi experienta, sa o numesti halucinatie sau sa 0 desconsideri total. 3-as face niciodata asta. "e ce as face asa cevaF Ai $acut o de multe ori in cursul vietii tale. Ce te $ace sa crezi ca nu ai putea o $ace dupa moarte! %entru ca as stii mai bine. 'per ca dupa ce mor, voi stii mai bine. %e langa asta, dupa ce mor, vei face in asa fel incat sa-mi fie clar ca &u esti "umnezeu, ca sunt iubit, si ca aceasta e!perienta prin care trec inseamna &u care ma primesti casa. Asculta /a. /oartea este un moment de creatie. #n momentul a ceea tu numesti *moarte+, are loc o adaptare ener%etica care acordeaza $in ener%ia cu care tu intri in acel moment, producand un e$ect de duplicare in lumea ne $izica in care tocmai ai intrat, ast$el incat tu sa poti continua sa ai experienta pe care ti ai creat o, chiar si cand treci intr un alt taram. 1Acelasi proces apare la nastere, doar ca in sens invers. Cand te nasti, ener%ia pe care ai adu Aminteste ti ca am spus mai devreme2 moartea este o poarta, iar ener%ia cu care pasesti prin acea poarta determina ce e de partea cealalta. Poti re crea ceva nou in orice moment ale%i sa o $aci 1exact asa cum poti si in viata3, doar ca vei %asi acolo, initial, ceea ce te astepti sa %asesti. "aca nu crezi in "umnezeu si intri in moarte $ara sa crezi in El, "umnezeu tot va $i acolo, dar tu nu 4 vei experimenta & nu mai mult decat o faci in viata. Pentru a experimenta ca "umnezeu este prezent, tre'uie sa stii ca "umnezeu este prezent. "aca privesti o $loare si stii ca "umnezeu este acolo, #l vei vedea acolo pe "umnezeu. Alt$el, nu vei vedea nimic mai mult decat o $loare. Ai putea vedea chiar o 'uruiana. "aca privesti in ochii altuia & si stii ca "umnezeu este acolo & #l vei vedea pe "umnezeu acolo. Alt$el, nu vei vedea decat o alta $iinta umana. Ai putea chiar sa vezi un rau$acator. "aca privesti in proprii tai ochi intr o o%linda si stii ca "umnezeu este acolo, #l vei vedea pe "umnezeu acolo. Alt$el, nu vei vedea nimic altceva decat o persoana care incearca sa
:4
%hiceasca cine e acolo. Ai putea sa vezi chiar o persoana care nu are raspunsul la aceasta intre'are. <rei sa spui ca "umnezeu nu ma salveaza din propria mea neconoastereF "umnezeu te *salveaza+ in $iecare zi din propria ta necunoastere. Stii asta! Ganuiesc. "a! %ai, uneori. E la $el si imediat dupa moarte. Uneori oamenii o stiu, alteori nu. Si ti se va $ace tie, dupa credinta ta. Gaiete, ce mesa1I (u siguranta ma asteptam la mai mult de atat. 8a asteptam sa-mi spui ca prezenta lui "umnezeu in <iata de poi va actiona ca o suprapunere, stergand toate credintele obstructive si umpland momentul cu Jlorie bsoluta. "umnezeu va umple momentul cu -lorie A'soluta, pentru ca nu e nimic mai %lorios decat Actul de Pura Creatie, iar "umnezeu iti va permite sa creezi, in momentul mortii tale, orice experienta doresti. Aceasta se petrece in stadiul doi al mortii. #n stadiul trei, vei a,un%a sa cunosti un Adevar, mai mare despre tine & si atunci iti vei aminti din nou cum sa l creezi. Pentru ca tu esti o parte din "umnezeul despre care vor'esti aici. Totusi, si daca vei continua sa ti ima%inezi ca nu esti, tot poti sa creezi orice experinta iti doresti. Si ast$el, intele%e ca prima experinta dupa moarte este ceva ce tu creezi aici si acum, si vei continua sa creezi atunci si acolo, prin ceea ce %andesti despre aceasta si prin ceea ce speri. 'peranta 1oaca un rol aiciF Aminteste ti ce ti am spus inainte. "aca speri ca va veni cineva sa te a,ute, vei $i incon,urat de cei dra%i si de in%eri. "aca speri ca l vei intalni pe /ohamed, /ohamed te va %hida. "aca speri ca #isus va $i acolo, #isus va $i acolo. Sau 5rishna. Sau 6uddha. Sau pur si simplu Esenta #u'irii Pure. Speranta ,oaca un rol minunat in *moarte+ si in *viata+. 1Ele sunt acelasi lucru, 'ineinteles.3 niciodata sa nu renunti la speranta. Niciodata. Speranta este o a$irmare a celei mai inalte dorinte pe care o ai. Este anuntul celui mai mare vis al tau. Speranta este un %and, devenit "ivin.
:6
$ ce afirmatie superbaI $peranta este gand, devenit Divin. (e afirmatie perfect de minunataI "e vreme ce ti place aceasta a$irmatie atat de mult, iata acea * Formula de 788 de cuvinte, pentru Tot ce inseamna (iata+ pe care ti am promis o. , da, una dintre promisiunile tale amanateI Speranta e poarta spre credinta, credinta e poarta spre cunoastere, cunoasterea e poarta spre creatie, iar creatia e poarta spre existenta. Experienta e poarta spre expresie, expresia e poarta spre devenire, devenirea e activitatea a tot ce inseamna (iata si sin%ura $unctie a lui "umnezeu. Ceea ce speri, pana la urma vei crede9 ceea ce crezi, pana la urma vei stii9 ceea ce stii, pana la urma vei crea9 creea ce creezi, pana la urma vei experimenta9 ceea ce experimentezi, pana la urma vei exprima9 ceea ce exprimi, pana la urma vei deveni. Aceasta este $ormula pentru tot ce inseamna viata. Este atat de simplu. s o cu tine din planul spiritual se trans$orma in materie, prin acest proces de acordare ener%etica, producand un e$ect de duplicare in lumea $izica in care tocami ai intrat.3 0ul 9rai in drum spre casa cand ai murit. fost un accident de masina. 3imic remarcabil in mod special dar, cu toate acestea, fatal. i lasat in urma ta o sotie si doi copii. fost o moarte fara dureri. 9c#ipa de resuscitare a facut tot posibilul pentru a te salva, dar fara efect. (orpul tau era atat de cumplit sfaramat incat a fost mai bine ca ai plecat, crede-ma. 'i atunci m-ai intalnit pe mine. 0(eH ce s-a intamplatF m-ai intrebat. 02nde suntF 0 i murit, ti-am spus, in mod direct. 3u avea rost sa mai lungim vorba. 0 fost unH un camion si derapaH 0"a, am spus eu 09uH eu am muritF 0"a. "ar sa nu-ti para rau de asta. :iecare moare, am spus eu. &u te-ai uitat in 1ur. 9ra neantul. "oar tu si cu mine. 0(e este locul
:7
acestaF ai intrebat tu. 0 9ste aceasta lumea de dincolo de viataF 08ai mult sau mai putin, am spus eu. 0&u esti "umnezeuF ai intrebat tu. 0"a, am replicat eu. 09u sunt "umnezeu. 0(opiii meiH sotia mea, ai spus tu 0(e este cu eiF 0<or fi in regulaF 0 sta e ceea ce imi place sa vad, am spus eu. 0&u abea ai murit si principala ta gri1a este pentru familia ta. 9ste esenta buna aici. &u te-ai uitat la mine cu fascinatie. %entru tine, eu nu aratam ca "umnezeu. 9u aratam doar ca un om. 'au posibil ca o femeie. %oate o vaga figura autoritara. 8ai mult ca un profesor de gramatica decat atotputernicul. 03u-ti face gri1i, am spus eu. 09i vor fi bine. (opiii tai isi vor aminti de tine ca fiind perfect din toate punctele de vedere. 9i nu au avut timp sa te dispretuiasca. 'otia ta va plange in e!terior, dar in secret va fi eliberata. 'a fim cinstiti, casnicia ta se distrugea. "aca aceasta este o consolare, ea se va simti foarte vinovata pentru ca are aceasta stare de eliberare. 0$#, ai spus tu. 0"eci ce se intampla acumF 8a duc in rai sau in iad sau cam asa cevaF 03ici una nici alta, am spus eu. 0&e vei reincarna. 0 #, ai spus tu. 0"eci Bindusii aveau dreptate 0&oate religiile au drepta in felul lor, am spus eu. 0%limba-te cu mine. 8-ai urmat in timp ce paseam prin vid. 02nde mergemF 03icaieri in mod special, am spus eu. 0"oar ca e bine sa ne plimbam in timp ce vorbim. 0"eci care este scopul, atunciF ai intrebat tu. 0(and renasc, voi fi doar o tablita goala, corectF 2n copil. sa ca toate e!periente mele si tot ce am facut in aceasta viata nu o sa mai conteze. 03u-i c#iar asaI am spus eu. 0&u ai in tine toate cunostintele si e!perientele tuturor vietilor anterioare. "oar ca nu ti le reamintesti acum. 8-am oprit din mers si te-am luat de dupa umeri. 0'ufletul tau este mult mai magnific, frumos si gigantic decat ti-ai putea imagina. $ minte umana poate contine doar o fractiune minuscula din ceea ce esti. 9ste ca si cum ti-ai baga degetul intr-un pa#ar cu apa sa vezi daca este rece sau calda. &u pui o parte minuscula a sinelui tau intr-un vas, iar cand o scoti
:8
din nou, ai castigat toate e!perientele pe care ea le-a avut. i fost intr-un om in ultimii 7K de ani, deci inca nu te-ai intins si nu ai simtit restul constiintei tale imense. "aca am zabovi pe-aici suficient de mult, ai incepe sa iti reamintesti totul. )nsa nu are rost sa faci asta intre vieti. 0'i de cate ori am fost reincarnatF 0"e multe ori. "e o sumedenie de ori. 'i intr-o multime de vieti diferite. m spus eu. 0"e data aceasta vei fi o taranca c#inezain L7C "(. 0'tai, cumF te-ai balbait tu. 08a trimiti inapoi in timpF 0%ai, cred ca da, te#nic vorbind. &impul, asa cum il stii tu, e!ista doar in universul tau. Lucrurile sunt diferite acolo de unde vin eu. 0 &u de unde viiF ai spus tu. 0$# sigur, am e!plicat eu. 09u vin de undeva. "in alta parte. 'i acolo sunt altii ca mine. 'tiu ca vei dori sa stii cum este acolo, insa sincer nu ai intelege. 0$#, ai spus putin dezamagit. 0"ar, stai. "aca ma reincarnez in alte locuri in timp, as putea interactiona cu mine la un moment dat. 0"esigur. 'e intampla tot timpul. 'i cu ambele vieti constiente doar de propria e!istenta nici macar nu stii ca se intampla. 0'i care este rostul la toate asteaF 0'incerF am intrebat eu. 0'incerF 8a intrebi care este sensul vietiiF 3u e putin cam stereotipicF 0%ai, este o intrebare rezonabila, ai staruit tu. &e-am privit in oc#i. 0'ensul vietii, scopul pentru care am creat acest univers, este pentru ca tu sa te maturizezi. 0<rei sa spui omenireaF <rei ca noi sa ne maturizamF 03u, doar tu. 9u am facut tot acest univers pentru tine. (u fiecare viata noua tu cresti si te maturizezi si devii un intelect mai larg si mai maret. 0"oar euF "ar toti ceilaltiF 03u e!ista altcineva, am spus eu. 0)n acest univers e!isti doar tu si eu. 8-ai privit cu indiferenta. 0"ar toti oamenii de pe pamantH 0&oti tu. "iferite incarnari ale tale. 0'tai. 9u sunt totiIF 0 cum intelegi, am spus eu, cu o palma de felicitare pe spate. 09u sunt fiecare fiinta umana care a trait vre-odataF 0'au care va trai vre-odata, da. 09u sunt bra#am LincolnF
:9
0'i esti 5o#n Milkes Goot#, de asemeni. am adaugat eu. 09u sunt BilterF ai spus tu ingrozit. 0'i esti milioanele pe care el le-a ucis. 09u sunt )isusF 0'i esti fiecare care l-a urmat. i tacut. 0"e cate ori ai victimizat pe cineva, am spus eu, 0te-ai victimizat pe tine insuti. :iecare act de bunatate pe care l-ai facut ti l-ai facut tie insuti. :iecare moment fericit sau trist e!perimentat vre-odata de orice om a fost, sau va fi, e!perimentat de tine. &e-ai gandit mult timp. 0"e ceF m-ai intrebat. 0"e ce faci toate asteaF 0%entru ca intr-o zi, tu vei deveni ca mine. %entru ca asta esti. 9sti unul ca mine. 9sti copilul meu. 0$au, ai spus neincrezator. 0vrei sa spui ca sunt un "umnezeuF 03u. 3u inca. 9sti un fetus. )nca mai cresti. $data ce vei fi trait fiece viata umana prin toate timpurile, vei fi suficient de mare pentru a te naste. 0"eci tot universul, ai spus tu, 0este doarH 02n ou. m raspuns eu. 0 cum este timpul ca tu sa mergi mai departe in noua ta viata. 'i te-am trimis pe drumul tau. (rim; +i pedeaps;
"ac; g=ndurile ar putea ucide, c=>i dintre voi ar mai fi ?n via>;F <reau s;->i reamintesc: 0';m=n>a tuturor faptelor se g;se+te ?n g=ndurile tale. "ac; g=nde+ti: 03u pot s;-l suf;r pe cutare, de fapt ?l ataci. (eea ce ?ncepe ca g=nd, repede a1unge vorb;. (alomniind aceast; persoan; ?n fa>a altora sau uneltind ?mpotriva ei, o ataci. (eea ce devine vorb;, repede devine fapt;. "ac; vorbele tale ?i incit; pe al>ii care te spri1in; atunci c=nd ataci, s-ar putea s; consideri c; a-l bate sau a-l omor? pe cel;lalt este un gest 1ustificat. 'ocietatea spune: 03umai faptele fizice sunt condamnabile. tacurile verbale sunt regretabile, dar inevitabile. Ni nimeni nu ar fi at=t de nebun
::
s;-i cear; altuia socoteal; pentru g=ndurile sale. Ni, astfel, fapta criminal; >i se pare scandaloas;, dar g=ndul criminal >i se pare de acceptat. (u to>ii l-a>i avut. 9+ti scandalizat de actul de viol sau de abuz se!ual, dar g=ndul la el nu te deran1eaz; ?n mod deosebit. @>i cer s;->i aminte+ti c; tot ceea ce g=nde+ti despre o alt; persoan;, tot ceea ce ?i spui sau ?i faci ?>i arat; ceea ce g=nde+ti despre tine ?nsu>i. 2n g=nd negativ despre altcineva ?>i demonstreaz; cum te vezi tu pe tine ?nsu>i. G=rfa sau ?n1ur;tura arat; propriile tale sentimente de ru+i-ne +i respingere emo>ional;. )ar violen>a fizic; ?ndreptat; ?mpotriva al-tuia nu arat; dec=t propriul t;u impuls de sinucidere. Osta nu-i un mister. 3umai cel care sufer; ?i love+te pe al>ii. Ni, te ?ntreb, c=>i dintre voi nu suferi>iF (=>i dintre voi nu-i lovi>i pe al>ii, ?ntrun fel sau altulF "iferen>a dintre tine +i cel care violeaz; +i ucide nu este at=t de mare precum crezi. 3u spun asta ca s; te fac s; te sim>i prost. Pi-o spun ca s; te a1ut s; te treze+ti la responsabilitatea ta fa>; de aproapele t;u. "ac; te po>i ierta pentru g=ndurile tale de r;zbunare, de ce nu po>i ierta b;rbatul sau femeia care ac>ioneaz; din r;zbunareF ceast; persoan; doar transpune ?n fapt; lucrul la care tu te-ai g=ndit. 9u nu 1ustific actul de r;zbunare. 3u pot 1ustifica nici un fel de atac +i nici nu sugerez ca tu s; o faci. %ur +i simplu, te ?ntreb: de ce ?l alungi pe acest om din inima taF %oate c; el este +i mai ?nfometat de iubire +i de iertare dec=t tineI Le vei refuzaF proapelui t;u i s-a f;cut foarte mult r;u. crescut f;r; tat;. fost dependent de droguri de c=nd avea nou; ani +i a tr;it ?ntr-un mediu unde niciodat; nu s-a sim>it ?n siguran>;. 3u sim>i nici un fel de compasiune pentru b;ie>elul r;nit din b;rbatul care comite crimaF (rezi c; ai face altceva dac; ai fi ?n pielea luiF :ii cinstit, prietene, iar ?n aceast; atitudine de om cinstit vei g;si compasiunea / dac; nu pentru b;rbat, atunci pentru b;ie>elul care a devenit b;rbat. Ni ?>i voi spune c#iar acum c; nu b;rbatul e cu degetul pe tr;gaci, ci b;ie>elul. 9l este cel cople+it +i ?nfrico+at. 8icu>ul este cel care nu se simte iubit +i acceptat. G;ie>elul r;nit este cel ce love+te, nu b;rbatul. %rieteni ai mei, b;rbatul nu e!ist;. 9!ist; numai b;ie>elul. 3u v; l;sa>i p;c;li>i de fa>a m=nioas; +i dispre>uitoare a b;rbatului. "edesubtul acelei fa>ade dure se afl; o durere +i o 1udecare de sine cople+itoare. 'ub masca b;rb;>iei r;u st;p=nite +i a m=niei cumplite este b;ie>elul
:;
care nu crede c; merit; s; fie iubit. "ac; nu-l po>i ?mbr;>i+a pe b;ie>elul din el, cum l-ai putea ?mbr;>i+a pe b;ie>elul sau pe feti>a din tineF (;ci frica lui +i a ta nu sunt deloc diferite. Bai, mai ?nt=i, s; scoatem masca ta de superioritate moral;. Ni, apoi, las; b;ie>elul sau feti>a din tine s;-l priveasc; pe b;ie>elul din el. )at; unde ?ncepe iubirea +i acceptarea. )at; unde ?+i are r;d;cinile iertarea. (riminalii sunt un grup de paria ?n societatea voastr;. 3u vre>i s; v; uita>i la vie>ile lor. 3u vre>i s; auzi>i de durerea lor. <re>i s;-i ascunde>i undeva unde nu trebuie s; ave>i de-a face cu ei. La fel face>i cu cei b;tr=ni, cu cei bolnavi mintal, cu cei lipsi>i de ad;post +i a+a mai departe. <ezi tu, prietene al meu, tu nu dore+ti s;->i asumi responsabilitatea de a->i iubi aproapele. "ar, f;r; s;-l iube+ti, nu po>i ?nv;>a s; te iube+ti +i s; te accep>i pe tine ?nsu>i. proapele t;u este c#eia m=ntuirii tale. @ntotdeauna a fost +i ?ntotdeauna va fi. La fel cum individul neag; +i reprim; tendin>ele negative pe care nu vrea s; le accepte ?n sine ?nsu+i, tot a+a societatea neag; +i institu>ionalizeaz; problemele cu care nu vrea s; se confrunte. t=t subcon+tientul individual c=t +i cel colectiv sunt pline de r;ni de nedescris. La ambele niveluri, comportamentul este determinat de durerea, vina +i frica nerecunoscute ce sunt ?ncastrate ?n aceste r;ni. )ertarea ac>ioneaz; ca un reflector care cerceteaz; aceste locuri ?ntunecate +i secrete din tine +i din societate. 9a le spune propriei tale vini +i frici: 0)e+i>i afar; ca s; v; v;d. &rebuie s; v; ?n>eleg. Ni ea spune criminalului: 0Bai afar;, ?nt=lne+te-te cu victimele crimelor tale, ?ndreapt; totul. @ncepe procesul iert;rii. recunoa+te rana este ?ntotdeauna primul pas ?n procesul de vindecare. "ac; nu ai bun;voin>a de a ?nfrunta / individual sau colectiv / frica din spatele r;nii, procesul de vindecare nu poate ?ncepe. )>i este greu s; te ui>i la propria ta durere reprimat;. 9 greu pentru societate s; se uite la durerea propriilor paria. "ar asta trebuie f;cut.
:iecare dintre voi tr;ie+te ?ntr-o ?nc#isoare creat; de propriile sale reac>ii, p=n; ce rana e con+tientizat;. 3u numai criminalul se afl; dup; gratii. G;rba>ii +i femeile care ?l bag; acolo tr;iesc dup; alt fel de gratii. "ac; nu v; con+tientiza>i materialul subcon+tient, el se va e!prima ?n
;<
propriii s;i termeni distorsiona>i. "ac; nu lucra>i ?n mod deliberat cu criminalul pentru a-l a1uta s; a1ung; s; se iubeasc; +i s; se accepte, el va reintra ?n societate cu aceea+i m=nie +i sete de r;zbunare. (onstruirea mai multor ?nc#isori sau trimiterea ?n strad; a mai multor poli>i+ti nu v; vor face cartierul mai sigur. ceste ac>iuni nu fac altceva dec=t s; agraveze situa>ia, ridic=nd nivelul fricii. "ac; vre>i s; ?mbun;t;>i>i toate acestea, introduce>i lucrarea iert;rii ?n ?nc#isori +i ?n vecin;tatea voastr;. nga1a>i mai mul>i ?nv;>;tori +i consultan>i +i lucr;tori sociali. Br;ni>i oamenii, stimula>i-i emo>ional +i mental. $feri>i-le posibilitatea de a tr;i e!perien>a unei leg;turi emo>ionale sigure. $feri>i-le oportunit;>i de educa>ie +i antrenament. "a>i-le speran>;. "a>i-le acceptare. "a>i-le iubire. ceasta este lucrarea unui f;c;tor de pace. ceasta ?nseamn; slu1ire. ceasta ?nseamn; a->i ?mbr;>i+a aproapele ca pe tine ?nsu>i. Ni aminte+te->i, te rog, c; d=nd altuia, >ie ?>i dai. 3imeni nu d; iubire far; s; o primeasc;. 3imeni nu ofer; un dar pe care s; nu-l +i primeasc; ?n aceea+i clip;. 9 timpul s; ?nceta>i de a mai ?ncerca s;-l pedepsi>i pe p;c;tosul din voi +i pe criminalul din societatea voastr;. %ur +i simplu, pedeapsa re?nt;re+te respingerea, iar acest lucru este e!act opusul a ceea ce ave>i voi nevoie. 'entimentele de respingere trebuie atenuate +i ostoite. 5udec;>ile +i atacurile trebuie aduse in lumina con+tientei. <ina +i frica trebuie v;zute drept ceea ce sunt. 8unca de reabilitare este o munc; de integrare. @ntunericul trebuie adus la lumin;. &ot ce e inacceptabil trebuie f;cut acceptabil, ca s;-l putem privi f;r; fric;. 'emin>ele faptei trebuie g;site ?n g=nd +i abordate acolo. 3u po>i sc#imba faptele, f;r; s; sc#imbi g=ndurile. "ac; transformi anumite g=nduri ?n tabu-uri, ?>i va fi fric; s; te ui>i la ele. cesta nu este un lucru constructiv. :ii dispus s; te ui>i la g=ndurile uciga+e din psi#ic, ca s; nu fii nevoit s; le ?ngropi ?n subcon+tient. 1ut;-i pe oameni s;-+i asume responsabilitatea pentru g=ndurile pe care le g=ndesc +i pentru efectele acestor g=nduri. %uterea personal; +i autentica stim; de sine ?ncep cu realizarea faptului c; ai de ales ?n privin>a a ceea ce g=nde+ti, spui +i a modului ?n care ac>ionezi. (ei ce lovesc ?n al>ii simt c; nu au de ales. (ei care +tiu c; au de ales nu lovesc ?n al>ii.
;,
ceasta este c#eia. rat;-i unui om op>iunile pe care le are +i el nu va comite o crim;. (rima este o alt; form; a autopedepsirii, aleas; ?n mod subcon+tient pentru a aborda vina subcon+tient;. (riminalul comite o crim;, fiindc; ?ncearc; ?n continuare s; se autopedepseasc;. )ar societatea ?i face pe plac: pedepsindu-l +i re?nt;rindu-i vinov;>ia. 'ingura cale de ie+ire din acest ciclu vicios este ca societatea s; renun>e la programul ei de ostracizare +i pedeaps; +i s; se dedice vindec;rii. :iec;rei persoane c#inuite trebuie s; i se cear; s; se a1ute pe sine. 9a trebuie a1utat; s;-+i identifice ?n mod con+tient vina, c=t +i sentimentul nevredniciei, al lipsei de valoare. Ni trebuie s; fie asistat; ?n procesul de transformare a acestor emo>ii +i credin>e negative despre ea ?ns;+i ?n emo>ii +i credin>e pozitive. Lepro+ii societ;>ii voastre nu sunt diferi>i de lepro+ii de pe vremea mea. 9i poart; pe pielea lor r;nile tuturor. 9i sunt martorii cura1o+i ai durerii cu care voi nu vre>i s; v; confrunta>i. 'ocietatea ar trebui s; le fie recunosc;toare, pentru c; ei sunt c;l;uzele care marc#eaz; calea vindec;rii, cale pe care toate fiin>ele umane trebuie s; p;+easc;. (urgerea usurintei <oi sunteti obisnuiti sa va straduiti si sa va luptati pentru lucrurile pe care le doriti. )n special in zona muncii actioneaza competitia si confruntarea ego-ului. desea, voi trebuie sa actionati impotriva cuiva ale carui capabilitati le contestati. ceasta se opune inimii. )nima tan1este dupa un fel de prezenta mult mai naturala. 9nergia inimii nu e!ercita presiune si este foarte neteda si gingasa prin natura ei. 9nergia inimii va vorbeste prin intuitie. )nima va da g#ionturi blande si sugestii si nu va v-a spune niciodata ceva care este incarcat emotional cu frica sau presiune. )n viata voastra zilnica voi puteti observa clar, fie lucruri care merg usor si isi gasesc calea lor naturala, fie ca repetati, intampinati rezistenta la ceva ce incercati sa realizati. "aca este vorba de ultimul caz, aceasta inseamna ca nu sunteti / sau nu sunteti complet / aliniat cu energia inimii voastre. 'ecretul energiei inimii este ca ea face miracole nu cu forta, ci cu usurinta si tandrete. indrazni sa aveti incredere in intuitia voastra este cel mai important mod de a fi aliniat cu energia curgerii, a inimii, pe care eu o numesc :QQcurgerea usurinteiQQ.
;3
ctionand din intuitie, in conte!tul muncii si creativitatii, c#iar daca aceasta merge impotriva culturii mediului muncii voastre, v-a crea posibilitati si oportunitati neasteptate pentru voi. ceasta va v-a aduce mai aproape de 'inele vostru "ivin si va v-a imputernici pe voi la nivelul inimii si aceasta va atrage catre voi locuri si persoane care va vor indeplini dorintele inimii. (and voi e!perimentati probleme la munca, cand simtiti ca nu sunteti la locul potrivit in mediul muncii voastre, petreceti ceva timp in tacere, singuri. Jasiti un moment de liniste in care sa renuntati la toate gandurile si ideile pe care le-ati absorbit din mediul vostru social si la toate fricile si gri1ile. )ncercati sa priviti la aceste ganduri si emotii dintr-un loc adanc si linistit, din centrul inimii voastre. <edeti-le asa cum sunt * ele sunt norii care stau in fata soarelui, dar de fapt ele nu sunt. 8ergeti in miezul soarelui, in inima voastra, si intrebati 'inele vostru ce este intelept pentru voi sa faceti c#iar acum. (onectati-va cu inima voastra antica si inteleapta, sursa inaltei voastre creativitati si cereti intuitiei sa va spuna care este lucrul potrivit sa-l faceti in acest moment. 3u incercati sa va bazati actiunile pe opiniile altora sau pe standardele sociale incetatenite, care in campul muncii pot fi coplesitoare. (onstiinta sociala sau colectiva in aceasta zona este bazata puternic pe frica : frica de a va pierde slu1ba, frica de esec social si frica de saracie. $pirit In"init deschide calea si arata-mi ce tre#uie sa "ac, ce munca e potrivita pt mine in acest moment% &oate aceste frici pot coplesi intuitia voastra si, totusi, e!ista o voce interioara care va spune ce sa faceti c#iar acum. (#eia este sa indrazniti sa ascultati aceasta voce si veti vedea ca vor veni raspunsuri viabile.(and incercati sa mergeti in acel miez interior, indoiala de sine va poate bloca si va poate face sa nu dati atentie intuitiilor inimii, ca fiind nerealiste si gresite. )ndoiala de sine va poate impiedica sa aveti incredere in calea voastra spirituala. %rin calea voastra spirituala, 9u vreau sa intelegeti ca aceasta este calea e!perientelor care va pune in legatura cu cea mai inalta sursa creativa a voastra, energiile creative care doresc sa curga inafara prin voi. ceste energii sunt de1a prezente. "ar voi le puteti doar recunoste si manifesta in lumea e!terioara prin ascultare si avand incredere in propriile voastre sentimente. Bautor necunoscutC :ie ca Lumina si )ubirea din sufletele voastre sa se reverse peste tot in 2nivers, iar pacea si armonia sa domneasca mereu pe aceasta planetaI
;4
9liminarea mentalit;>ii lipsei 8entalitatea lipsei rezult; din percep>ia ta c; nu e+ti vrednic de iubire. "ac; nu te sim>i vrednic de iubire, vei proiecta ?n afara ta aceast; stare a lipsei. <ei vedea pa#arul ca fiind mai cur=nd pe 1um;tate gol, dec=t pe 1um;tate plin. "ac; vezi pa#arul pe 1um;tate gol, s; nu fii surprins c;, ?n cur=nd, nu mai r;m=ne nimic ?n el. Lipsa e rezultatul unei percep>ii negative. 9 de la sine ?n>eles c; acela+i principiu func>ioneaz; +i invers. <ezi pa#arul ca fiind pe 1um;tate plin +i, ?n cur=nd, el se va umple p=n; la refuz. (=nd +tii c; e+ti vrednic de iubire, ai tendin>a de a interpreta cuvintele +i faptele altora ?n mod iubitor. 3u e+ti u+or de ofensat. "ac; cineva e nepoliticos cu tine, iei ?n considerare posibilitatea ca el sau ea s; fi avut o zi proast;. 3u te sim>i victimizat sau insultat. 8odul t;u de a privi via>a depinde de cum te sim>i / demn de a fi iubit sau nu, vrednic sau nevrednic. )n ambele cazuri, vei crea o situa>ie e!terioar; ce va consolida opinia ta despre tine ?nsu>i. &oat; preocuparea de a avea se datoreaz; faptului c; tr;i>i ?n trecut. Lipsa este, pur +i simplu, amintirea unor vec#i r;ni. cestea se proiecteaz; cu prea mare u+urin>; ?n viitor. %entru a pune cap;t mentalit;>ii lipsei, trebuie s; ier>i trecutul. $ricum va fi fost el, nu mai conteaz;. 9) nu mai are efect, deoarece l-ai eliberat. 'im>i c; e+ti nedrept;>itF "ac; da, atunci vei proiecta lipsa ?n via>a ta. 3umai cineva care se simte nedrept;>it va fi nedrept;>it. %entru a pune cap;t mentalit;>ii lipsei, ?ncepe cu con+tientizarea faptului c; te sim>i nedrept;>it. ";->i seama c; aceasta provine din sentimentul t;u profund c; nu e+ti vrednic. @n>elege c; e!act acum sim>i c; nu meri>i s; fii iubit. 3u ?ncerca s;->i modifici g=ndul. 3u repeta afirma>ia: 0 cum eu merit s; fiu iubit, sper=nd ca asta s;->i inverseze condi>ionarea. %ur +i simplu, fii con+tient de faptul c;: 0 cum eu nu simt c; merit s; fiu iubit. 8; simt nevrednic +i lipsit de valoare. 'imt c; nu sunt tratat cum trebuie. 8i-e groaz; c; lucrurile rele care mi s-au ?nt=mplat ?n trecut se vor ?nt=mpla iar. %ur +i simplu, fii con+tient de c=t de mult >i s-a ?ncordat +i >i s-a str=ns inima. :ii con+tient de modul ?n care te-ai ?nc#is emo>ional. Ni ?ntreab;te dac; te sim>i mai ocrotit acum dec=t ?nainteF Pi-a parvenit o informa>ie +i ai avut de ales ?ntre a o vedea ca fiind
;6
negativ; sau pozitiv;. i ales s; vezi pa#arul ca fiind golit pe 1um;tate. i ales s; fii o victim;. 9 ?n ordine. 3u te ru+ina. 3u e nevoie s; te ?ncordezi +i mai tare. 3u e nevoie s; te autoflagelezi. :ii doar con+tient de ceea ce ai ales +i de cum te sim>i datorit; acestei alegeri. (ontempl; starea +i las-o s; plece. 0?mi dau seama de alegerea pe care am f;cut-o +i ?mi dau seama c; ea m-a f;cut s; fiu nefericit. 3u vreau s; fiu nefericit, a+a c; voi face o alt; alegere. <oi vedea pa#arul ca fiind pe 1um;tate plin. "ac; po>i spune aceste cuvinte cu integritate emo>ional;, vei l;sa ?n urm; trecutul +i vei lini+ti rana. @ncearc;. :unc>ioneaz;. i e!ersat din greu s; fii o victim; +i >i-ai ?nv;>at bine rolul. '; nu crezi c; invincibilitatea vine f;r; e!erci>iu. (ontempl;->i doar alegerea de a fi o victim; +i fii dispus s; de deta+ezi de ea. sta va fi suficient. 8entalitatea abunden>ei ?nseamn; s; te sim>i iubit +i vrednic +i valoros c#iar ?n clipa asta. cum poate c; te sim>i astfel, dar dac; sun; telefonul +i afli c; tocmai ai pierdut o groaz; de bani sau c; so>ia te p;r;se+te, c=t de valoros te sim>iF 9ste pa#arul pe 1um;tate gol sau pe 1um;tate plinF 3umai simplul fapt c;->i recuno+ti mentalitatea bazat; pe fric; ?nseamn; un pas mare c;tre transformarea ei. $nestitatea emo>ional; este esen>ial; pentru cre+terea spiritual;. 3u te po>i for>a s; g=nde+ti pozitiv, dar ?>i po>i recunoa+te negativitatea. ->i recunoa+te negativitatea este un act al iubirii, este un gest al speran>ei. 9l spune: 0<;d ce se ?nt=mpl; +i +tiu c; e!ist; o cale mai bun;. Ntiu c; pot face o alt; alegere. ->i oferi alt; alegere este lucrarea m=ntuirii individuale. )ertarea trecutului +i desprinderea de el preg;tesc scena pentru o alegere diferit;. )ndiferent de c=te ori ai f;cut aceea+i gre+eal;, ai o nou; oportunitate de a te ierta pe tine ?nsu>i. :;r; iertare e imposibil s; ie+i din mentalitatea lipsei. )ar ca s; ier>i, trebuie s; devii con+tient de toate modurile ?n care sim>i durerea. &rebuie s; recuno+ti rana. tunci o po>i ierta. ,;nile ascunse au programe ascunse care ne >in ostatici ai trecutului. 9 posibil ca r;nile ad=nci s; trebuiasc; s; fie mai ?nt=i banda1ate, dar pentru des;v=r+irea procesului de vindecare, ele trebuie e!puse la aer +i la soare. @n toate credin>ele +i presupunerile subcon+tiente trebuie s; aducem con+tient; total;. Lipsa este un ?nv;>;tor important. :iecare percep>ie a lipsei ?n mediul t;u ambiant reflect; un sim>;m=nt interior de nevrednicie +i lips; de valoare personal; care trebuie perfect con+tientizat. 9!perien>a lipsei nu
;7
este "umnezeu (are te pedepse+te. 9+ti tu, cel care->i ar;>i >ie ?nsu>i o credin>; ce trebuie corectat;. &u ai capacitatea de a te iubi pe tine ?nsu>i. )ar aceast; capacitate trebuie trezit; ?n tine pentru ca s; aib; loc o cre+tere spiritual; autentic;. @nve>i s; te iube+ti pe tine ?nsu>i, observ=nd ?n ce mod ?>i refuzi iubirea. Ni, de multe ori, vezi cum ?>i refuzi iubirea / observ=nd cum o refuzi altora. bunden>a apare ?n via>a ta, nu pentru c; ai ?nv;>at pe de rost vreo incanta>ie abracadabrant;, ci pentru c; ai ?nv;>at s; aduci iubirea ?n aspectele r;nite ale psi#icului t;u. )ubirea vindec; toat; percep>ia diviz;rii +i a conflictului +i restaureaz; percep>ia originar; a plenitudinii, liber; de p;cat +i de vin;. Ntii c; iubirea nu ?>i poate fi luat;, numai atunci c=nd te-ai v;zut a+a cum e+ti tu cu adev;rat. )ubirea ?>i apar>ine pentru eternitate H lipsit; de form;, dar omniprezent;, necondi>ionat; +i totu+i r;spunz=nd cu u+urin>; la condi>iile date. $ri de c=te ori ?>i parvin ve+ti ce par proaste, g=nde+te-te l a aceasta: >i-ar da oare "umnezeu un dar ?ndoielnicF 3u te l;sa p;c;lit de ambala1, ci desc#ide-l cu o inim; desc#is;. Ni, dac; ?nc; nu ?n>elegi semnifica>ia darului, stai lini+tit +i a+teapt;. "umnezeu nu d; daruri ?ndoielnice. desea, p=n; ce darul nu e pus ?n ac>iune ?n via>a ta, nu vei cunoa+te semnifica>ia darului. cest lucru poate fi frustrant, dar este inevitabil. "arurile lui "umnezeu nu alimenteaz; a+tept;rile ego-ului. <aloarea lor este de ordin superior. 9le te a1ut; s; te desc#izi la adev;rata ta natur; +i la adev;ratul t;u rost aici. (=teodat;, ele par s; ?nc#id; o u+; +i nu ?n>elegi de ce. 3umai atunci c=nd u+a potrivit; se desc#ide, pricepi de ce u+a nepotrivit; a fost ?nc#is;. &u ai un parteneriat cu 8intea "ivin;. 3u ?ncerca, te rog, s; faci din abunden>; o responsabilitate care s;->i apar>in; numai >ie sau numai lui "umnezeu. &u ai nevoie de 9l +i 9l are nevoie de tine. :ii dispus s;->i prive+ti fricile +i sentimentele de nevrednicie +i de lips; de valoare +i 9l te va a1uta s; vezi sc=nteia divin; ce s;l;+luie+te ?n tine. "ac; e+ti dispus s; te iube+ti pe tine ?nsu>i, vei desc#ide canalul prin care )ubirea lui "umnezeu poate a1unge la tine. "esc#ide u+a ce duce la abunden>; ?n propria ta minte +i contempl; darurile iubirii reflectate de 1ur ?mpre1urul t;u. Ni, te rog, nu 1udeca valoarea acestor daruri, sau forma pe care o iau
;8
ele ?n via>a ta. (;ci valoarea lor este indiscutabil;, iar forma lor este prea lesne ?n>eleas; gre+it.
nu refuza iubirea oferi altuia iubirea de care are nevoie, ?nt;re+te acea iubire ?n tine. i-o refuza, ?>i diminueaz; con+tienta prezen>ei iubirii. (=nd aproapele t;u se poart; necorespunz;tor +i ?>i solicit; aten>ia, el te dezgust; +i tu te ?ndep;rtezi de el. La urma urmei, +tii c; nu-i po>i satisface preten>iile. @ndep;rt=ndu-te ?ns; de semenul t;u, tu ?i refuzi iubirea. Ni, refuz=ndu-i iubirea, >i-o refuzi >ie ?nsu>i. proapele t;u nu vrea dec=t iubirea ta, dar el nu +tie cum s; o cear;. "e fapt, el este nel;murit ?n privin>a a ceea ce este iubirea. +a c; va cere bani, sau se!, sau altceva. Ga ?ncearc; s; te manipuleze ca s; capete ceea ce vrea.Gine?n>eles c; tu nu vrei s; fii manipulat. 3u vrei s;-i ?ncura1ezi comportamentul nepotrivit, ced=nd preten>iilor sale."ar nici nu vrei s;-l respingi. "eci, ce-i de f;cutF :ii plin de dragoste fa>; de el. ";-i iubirea de care are realmente nevoie. ";-i ceea ce ?i po>i da / f;r; re>inere. Ni nu->i face gri1i c; nu-i satisfaci preten>iile. (u alte cuvinte, spui 0"a la a-l iubi +i 03u la a fi manipulat. 'pui 03u, dar nu-l alungi din inima ta. 3u ?l 1udeci +i nu te separi de el. ,efuzi s; fii o victim; sau un c;l;u. @i oferi iubire, ca r;spuns la g=ndurile sale marcate de fric;. )i spui: 03u, prietene, nu->i pot da ceea ce-mi ceri, dar voi g;si o cale sa te spri1in +i care ne va ?nt;ri pe am=ndoi. 3u te voi respinge. 3u voi pretinde c; e+ti mai pu>in vrednic +i valoros dec=t mine. 3evoia ta de iubire este la fel de important; ca a mea, si eu o cinstesc. stfel ?i vorbe+te cel care iube+te, celui iubit. 9l nu ?i spune: 0<oi face tot ceea ce vrei. 9l spune: 0<oi g;si o cale care s; ne fac; cinste am=ndurora. (el care iube+te este egal celui iubit. m=ndoi reprezint; e!primarea reciproc; a iubirii. 9ste important ca tu s; ?n>elegi acest lucru. 8ul>i dintre voi crede>i c;, dac; nu spune>i 0"a preten>iilor celuilalt, nu ac>iona>i ?ntr-un mod
;9
iubitor.3u e adev;rat. 3u spune niciodat; 0"a preten>iilor celuilalt. sta ?nseamn; s; nu te iube+ti pe tine ?nsu>i. :ii, te rog, bl=nd cu tine ?nsu>i. 3u pune nevoile altuia ?naintea propriilor tale nevoi. )ubirea nu are nimic de a face cu sacrificiul.@n>elege, te rog, acest lucru. 2nii dintre voi cred c; trebuie s; spun; 03u oricui pentru a se prote1a de preten>iile lor. 3ici asta nu este adev;rat. 'pun=nd oricui 03u, te cramponezi de frica de apropiere. -i >ine pe ceilal>i la distan>;, fizic sau psi#ologic, este o strategie a fricii. 3u are nimic de a face cu iubirea. %rive+te, te rog, cum ?i respingi pe ceilal>i, ?ncerc=nd s; te p;strezi pe tine, +i cum te respingi pe tine ?nsu>i, ?ncerc=nd s;-i p;strezi pe ceilal>i. mbele gesturi sunt o negare a autenticit;>ii +i apropierii. 3umai persoana autentic; / cea care ?+i cinste+te propriul adev;r / este capabil; de a se apropia de altcineva. 3umai persoana plin; de compasiune / cea care cinste+te adev;rul altcuiva / este capabil; de a fi pe deplin ea ?ns;+i. 3u po>i primi, dac; nu te dai pe tine a+a cum e+ti.Ni nu po>i da, dac; nu ?i prime+ti pe al>ii a+a cum sunt.3u capitula ?n fa>a preten>iilor celuilalt.,efuz; s; fii manipulat. 'pune 03u, dac; sim>i c; se abuzeaz; de tine / +i apoi iart; abuzul. 3u te crampona de acel 03u. 3u l;sa acel 03u rostit ca r;spuns la comportamentul cuiva s; devin; un 03u la cererea sa de iubire +i spri1in. )art; abuzul +i fii din nou dispus s; iube+ti +i s; acorzi spri1in.9!erseaz; acest lucru +i r;m=i ?n clipa prezent;. Las; 03u-ul spus manipul;rii s; devin; un 0"a spus iubirii +i spri1inului. Las; 0"a-ul spus iubirii +i spri1inului s; devin; un 03u spus manipul;rii. (inste+te-te pe tine ?nsu>i +i pe ceilal>i ?n mod egal. 3u ataca, pentru c; vei fi victima. 3u te ap;ra, pentru c; vei fi cel care atac;. Las; iubirea s;->i ?nlocuiasc; toate repro+urile, resentimentele +i nemul>umirile. "ac; te sim>i atacat, spune 03u atacului, dar nu contraataca. "ac;-i ataci pe al>ii, d;->i seama de acest lucru +i ?ndreapt; lucrurile. 3u lua vina cu tine ?n urm;torul atac. (orecteaz; lucrurile c#iar ?n acea clip;. (u c=t dai mai mult; iubire, cu at=t vei atrage mai mult; iubire. sta, deoarece iubind, r;m=i ?n vibra>ia iubirii.
;:
";ruind, r;m=i ?n vibra>ia abunden>ei. &rebuie s; ?nve>i s; spui 0"a nevoii oamenilor de iubire +i spri1in. (u c=t vei ac>iona mai mult ?n felul acesta, cu at=t comportamentul lor fa>; de tine va fi mai pu>in motivat de fric;. "ac; vrei s; faci s; dispar; violen>a, nu-i ?nfrico+a +i mai mult pe cei ?nfrico+a>i. &ransmite-le iubirea +i spri1inul t;u.)ubirea izb;ve+te.2ra condamn;.3u->i vei da niciodat; seama de puterea iubirii, p=n; ce n-o vei pune ?n practic; ?n via>a ta. 3u->i alunga du+manii din inim;, ci ?nva>; s;-i accep>i acolo, iar ei vor ?nceta de a->i mai fi du+mani. &ot ceea ce vrea oricine este s; fie iubit +i acceptat a+a cum este. ";-i ceea ce vrea +i nu-i va mai fi team;. ";-i ceea ce vrea +i nu va mai sim>i nevoia s; te atace. 9 timpul s; ?n>elegi c; ceea ce ?i refuzi aproapelui t;u, ?>i refuzi >ie ?nsu>i. (;ci el nu este separat de tine. Ni numai prin recunoa+terea valorii sale intrinsece e confirmat; propria ta valoare. 8edita>ie: /: simt iu'it (=nd semenul t;u te atac;, in>elege c; el nu se simte iubit. "ac; ar sim>i iubire, nu te-ar ataca. 3u reac>iona la atacul s;u. J;se+te o cale de a-i aminti c; este iubit. :;-o iar;+i +i iar;+i, iat; o simpl; medita>ie peripatetic;: @ntr-o zi, c=nd te sim>i bine dispus, ie+i la plimbare prin 1urul casei +i. c=nd vezi pe cineva care este trist sau sup;rat, g;se+te o cale simpl; de a-i aduce aminte c; e iubit. ";ruie+te-i un z=mbet, o floare, un balon, un sandRic# sau o cea+c; de cafea. 'pune-i: 0 sta e numai pentru tine. &e rog s; ai o zi bun;. lt;dat;, c=nd te sim>i deprimat, fa acela+i lucru. :;-o. iar;+i +i iar;+i. <ei fi uimit de rezultate. 3u e!ist; ceva mai ?n;l>;tor dec=t a le aminti altora +i >ie ?nsu>i c; e+ti iubit. Pine minte / nimeni nu poate da iubire, dac; nu se simte iubit. "e aceea ai doar o singur; responsabilitate: simte iubirea ce este prezent; ?n inima ta +i a1ut;-i pe al>ii s; o simt; +i ei. )>i po>i imagina o lume ?n care fiecare persoan; a ?n>eles c; singura ei responsabilitate este s; dea +i s; primeasc; iubireF cea lume, prietene, ?>i este la ?ndem=n;. $riunde sim>i c; lipse+te ceva ?n via>a ta este nevoie de a aduce-acolo
;;
iubire. $ri de c=te ori te g=nde+ti c; nu prime+ti destul, ai de a face cu un aspect al iubirii sau al spri1inului pe care ?l refuzi altuia. 3u refuza iubirea +i spri1inul. ";-le cu larg#e>e, ca s; po>i primi iubire din abunden>;, ceea ce este dreptul t;u din na+tere. %ractic; aceast; medita>ie atunci c=nd te sim>i iubit +i vezi ce se ?nt=mpl;. :;-o atunci c=nd te sim>i atacat +i tr;ie+te e!perien>a rezultatelor. 9!perimenteaz-o. 5oac;-te. 3u deveni preocupat de forma pe care aceast; medita>ie o poate lua. :ii doar dispus s-o practici, iar forma ?+i va purta singur; de gri1;. 4e%ea o%lindirii Exteriorul reflecta interiorul. Ce ;nseamna ca exteriorul re$lecta interiorul! #nseamna ca lumea ;n care traim e ca un $el de o%linda %i%antica, o%linda care re$lecta mereu aspecte sau parti din noi ;nsine. #nseamna ca toti oamenii pe care ;i atra%em ;n vieile noastre sau de care suntem atrasi o%lindesc aspecte necunoscute, ne%ate sau neasumate de noi insine. :unctionarea acestei legi e!clude ?nt=mplareaI )n c=teva traditii spirituale care au intuit-o se repeta aproape obsesiv ca nimic nu este ;nt<mplator. Accidentele,coincidentele, evenimentele neasteptate apar ast$el numai datorita i%norantei noastre. 8ai e!act, datorita incapacitatii notorii a mintilor noastre de a sub?ntinde ansamblul tuturor factorilor, fizici si nonfizici, care concura la nasterea unui eveniment, la producerea unui fenomen sau a unei ?nt=lniri. Lumea pare a fi dominata de #azard c=nd, ?n realitate, este e!presia unei armonii incredibile, o potrivire la microsecunda sau nanometru a tot ceea ce se misca, fie acestea particule sau unde de energie. 9!perientele spirituale la v=rf traite de oameni din cele mai diverse timpuri si culturi spri1ina aceasta idee. )n &#is )s lt, lan Matts a rezumat minunat aceasta afirmatie: (el care se afla ?n aceasta stare a constiinei este coplesit de certitudinea ca 2niversul, asa cum este perceput ?n acel moment, este asa cum trebuie sa fieH8intea este at=t de uimita de evidenta si desav=rsita potrivire a lucrurilor, asa cum sunt ele, ?nc=t nu mai poate gasi cuvinte pentru a e!prima perfectiunea si frumusetea acestei e!periente. &otul
,<<
este at=t de clar ?nc=t lumea pare a fi devenit transparenta sau luminoasa si at=t de simplu ?nc=t lumea nu poate fi altfel dec=t patrunsa si ordonata de o inteligena suprema. "aca nu ai facut niciodata aceasta e!perienta trebuie sa-i crezi pe cuv=nt pe cei care au trait-o. "aca nu-i crezi ?nsa, nu-i nici o problema. La momentul potrivit, fundamentele ultime ale realitatii sunt revelate tuturor celor care participa la aceasta realitate. "iferenta dintre cei care au acces mai devreme si cei care au acces mai t=rziu la tesatura cosmica ultima este ca primii sunt mai apti sa perceapa frumusetea, armonia, sensul, iubirea sau misterul din lume, inclusiv ?n ?mpre1urari care par a impune sau a ?nfatisa contrariul. 2niversul ne diri1eaza ?ntotdeauna spre acele medii si persoane sau creeaza e!act acele circumstante ?n care putem e!perimenta ceea ce ?nca nu acceptam ?n noi ?nsine, dar a sosit timpul sa o facem. 9ste ca si cum inteligenta cosmica ar fi tot timpul cu oc#ii pe noi, punandu-ne constant ?n fata sarcinilor noastre de dezvoltare. 'i de ce at=ta neodi#na si c#inF %entru ca doreste sa ne ?mpinga spre totalitate, adica spre acel nivel de integrare launtrica pe care psi#ologia analitica mai ?nt=i si terapia e!perientiala a unificarii, mai apoi, l-au numit 'inele. (e ?nseamna asta mai concretF (e sunt acelea sarcini de dezvoltareF (um adica aspecte neasumate sau respinse din noi ?nsineF 'a-ti dau c=teva e!empleI "aca esti un tip care ?ncearca tot timpul sa fie calm refuz=ndu-ti astfel furia, vei atrage oameni furiosi ?n viata la. cesti oameni vor oglindi ceea ce tu contii ?n inconstient, dar te caznesti sa reprimi. 9i sunt e!act ca niste oglinzi, dar nu ale 9ului tau constient, ci ale psi#icului tau inconstient. (u c=t apararile tale sunt mai puternice, cu at=t vor fi create situatii de viata ?n care tu sa fii mai apropiat de asemenea oameni. stfel, fara voia ta, te poti trezi cu un sef sau coleg de birou irascibil si c#iar violent, dupa cum te poti ?ndragosti de o persoana foarte libera ?n manifestarea furiei. "aca esti casatorit si ai o familie, s-ar putea sa constati la sotie sau la unul din copiii tai iesiri necontroiate, ine!plicabile.
,<,
"aca esti cineva care nu accepta eroarea sau imperfectiunea, vei atrage spre tine persoane sau ?nt=mplari care te vor scoate din minti, deoarece numitorul lor comun va fi greseala, uneori c#iar greseala flagranta. 9ste felul ?n care 2niversul te obliga sa traiesti e!perienta acestui aspect neasumat din tine ?nsuti, anume propria ta tendinta de a confunda ceva, de a te ?ncurca, a fi ine!act sau a o da ?n bara. &endinta pe care o bloc#ezi inconstient se activeaza puternic ?n afara ta, fac=ndu-te constient de ea, doar ca la cei din 1ur. "aca ai o pulsiune se!uala peste medie, pe care o cenzurezi, stii ce se va ?nt=mplaF i g#icitI )n viata ta vor aparea oameni care par sa nu se g=ndeasca dec=t la se! si c=nd vei desc#ide televizorul, o vei face e!act ?n mi1locul unei scene fierbinti. Latura pe care ti-o respingi te asalteaza din e!terior, sub cele mai diferite forme. 3u e e!clus sa ai parte si de ceva e!#ibitionisti, mesa1ul lor fiind: )ata ceva la care tu refuzi sa privestiI "aca ?ncerci din rasputeri sa fii o persoana educata si politicoasa, care nu ?n1ura niciodata, te vei pomeni lucr=nd ?ntr-un mediu populat de persoane ?ndelung e!ersate ?n aceasta nobila arta. :ara sa vrei vei auzi e!presii si aran1amente lingvistice care nu ti-ar fi trecut niciodata prin nepri#anitul capsor. "aca prietenul tau nu se va dovedi un bun cunoscator al limba1ului suburban, prietenii lui vor compensa din plin aceasta. "aca nu esti constient de propria tendinta de a-i 1udeca pe altii, vei constata stupefiat ca asta pare a fi singura ocupatie a celor din 1urul tau. :ie vei admonesta, probabil, numai pentru a te descoperi citind articole sau urmarind emisiuni &< a caror preocupare centrala este sa analizeze si sa 1udece viata contemporanilor tai. s putea sa mai dau zeci de e!emple, dar contez pe inteligenta ta, nu degeaba te-am atras catre lectura acestei carti. %entru ca veni vorba, si ca sa ?nc#ei cu un e!emplu personal, din clipa ?n care cei din 1ur mi-au semnalat monumentele de prostie dinauntrul meu, m-am nimerit ?n postura fericita de a ?ncerca sa fac ceva. (?nca mai ?ncerc, asa ca iarta-mi nepriceperea, nestiina sau incompetenta pe care le sesizezi. 3u sunt si eu dec=t o biata oglinda.)
,<3
3esuferita legea asta, nu-i asaF 3u se pune problema sa scapi de ea, ?ntruc=t aceasta performanta este imposibila. 'e pune problema sa tii cont de ea si sa o folosesti ?n avanta1ul tau tot asa cum, cunosc=nd banalele legi ale mecanicii sau termodinamicii, le folosesti ?n favoarea ta. ceasta utilizare constienta, ?n cazul e!emplelor de mai sus, se traduce ?n constientizarea si asumarea furiei, imperfectiunilor, pulsiunii se!uale sau tendintei de a vorbi ur=t. dica asumarea trasaturilor si pulsiunilor pe care le contii, dar nu le recunosti dec=t la cei din 1urul tau. m ?nt=lnit persoane pentru care nu e clar ?ntelesul verbului a asuma. asuma ?nseamna a admite, a recunoaste sau a accepta ca o calitate sau o tendinta ?ti apartin. ceasta acceptare nu este doar intelectualaI 9a are si o componenta emotionala. cceptarea emotionala consta ?n a simti caracteristicile sau pulsiunea respectiva. %rin urmare, nu e suficient sa g=ndesti ca o ai, e necesar sa o simti. (=nd recunoasterea intelectuala si acceptarea emotionala sunt prezente simultan, putem vorbi de asumare, iar asumarea ?ti pune la dispozitie o libertate cu totul inedita: ceea ce ai asumat poti ?ncepe sa integrezi, daca ti se pare necesar. (e ?nteleg prin integrareF )nteleg utilizarea adecvata a trasaturii sau tendintei respective. 2tilizarea adecvata este prin e!celenta o utilizare constienta. 9a presupune o armonizare a actiunii cu conte!tul si producerea unor beneficii, at=t pentru tine, c=t si pentru cei din 1ur. "in clipa ?n care ?ncepi sa-ti asumi aspectele neconstientizate,, se ?nt=mpla ceva miraculos: universul nu mai trimite acel aspect catre tine. "e ceF "eoarece ceea ce accepti ?nauntrul tau nu mai e nevoie sa fie creat ?n afara ta. 'copul a fost atins. %rocesul de constientizare si de transformare a ?nceput. )n conformitate cu legea oglindirii transformarile din interiorul tau sunt reflectate de sc#imbarile din afara ta. 3u ?ntotdeauna imediat, deoarece principiul inertiei functioneaza si el. %e termen lung ?nsa, e!teriorul reflecta cu necesitate transformarea launtrica. (ei care aplica aceste legi ?n mod constient nu ?nceteaza sa se mire de consecinte. "in clipa ?n care o anumita trasatura este acceptata si intra ?ntr-un proces de integrare, persoanele care reflectau aceasta
,<4
caracteristica fSe dispar pe neasteptate din viata noastra, fie nu o mai manifesta ?n relatie cu noi. 9ste ceva uimitor, merita sa ?ncerciI 9!emple: "aca ai un sef foarte autoritar, dupa ce ?ncepi sa-ti accepti propria tendinta de a domina, se poate ?nt=mpla ca el sa fSe brusc sc#imbat, sa ram=na dar sa nu mai fie dominator cu tine sau tu sa-ti gasesti un alt 1ob, mai bine platit. "aca ai un sot obsedat de ordine si curatenie, din clipa ?n care tu devii mai atenta la aceste aspecte, el devine mai tolerant cu negli1enta ta. 3u te mai bate la cap, nu te mai cicaleste si uneori nici nu mai observa ca ai lasat usile desc#ise la sifonier sau papucii sunt din nou ?n colturi diferite ale camerei. "aca ai un tata rece sau indiferent afectiv si, ?ncepi sa transformi propria raceala pe care o manifestai ?n relatia cu el, vei fi surprinsa de caldura pe care ?ncearca sa ti-o ofere, ca din senin. $rice sc#imbare pe care o faci ?nauntrul tau sc#imba ceva ?n afara ta, cre=nd astfel conditii pentru a debloca sau ?mbogati o relatie. 9ste imposibil ca tu sa te transformi, iar relatia cu celalalt sa ram=na identica. "aca el sau ea nu sunt capabili sa perceapa aceasta sc#imbare, viata ?i va ?ndeparta pur si simplu din mediile tale de contact. 'au, invers, tu vei iesi gradat din viata lor, fara nici un fel de culpabilitati sau resentimente. )n terapia de cuplu, activarea capacitatii unei persoane de a-si asuma un aspect de care era #ipnotic atrasa la celalalt reprezinta un obiectiv terapeutic. %oti pune punct cu eleganta unei relatii nocive c=nd ?nelegi ca celalalt manifesta e!plicit tendine pe care si tu le ai, dar le condamni. La fel de bine, poti ?mpinge relatia ta la un nou nivel e!periential dupa ce ?ti ?nsusesti propria sensibilitate, plec=nd de la sensibilitatea ?nalta a partenerei tale, sau propria fermitate, plec=nd de la capacitatea partenerului tau de a spune nu. -ti asuma trasaturile pe care celalalt le ?ntrupeaza at=t de bine este ca si cum te-ai debransa de la el. &e vei bransa, desigur, la altcineva, deoarece umbra(ceea ce nu accepti aceasta e umbra) este inepuizabila. )nsa pentru aspectul pe care l-ai integrat nu mai ai nevoie de o oglinda.
,<6
%ersoana care-ti servea ca oglinda va pleca din viata ta sau va ?nceta sa se comporte ?n acel mod cu tine dupa cum, la fel de bine, tu poti alege, fara regrete, sa nu o mai incluzi ?n viata ta. numite genuri de persoane sau de situatii apar periodic ?n viata noastra deoarece sunt c#emate de noi, mai e!act de acele aspecte din noi, care, fiind permanent respinse, se consteleaza ?n umbra. "e acolo actioneaza aidoma unor magneti, g#id=ndu-ne inconstient spre anumiti oameni si evenimente specifice. Nimic nu este ;nt<mplator, nu voi ?nceta sa repet. Noi %ravitam, ;n mod natural, spre aceia care ne re$lecta um'ra. cest adevar este cum nu se poate mai clar ?n relatia de cuplu. ceste relatii promit cea mai mare fericire dar, p=na una-alta, scot la iveala cele mai neintegrate emotii si cele mai primitive apucaturi. "in punctul meu de vedere, nu e!ista o relatie mai alc#imica. "aca o relatie de cuplu nu trece prin momente grele, critice, aceea este o relatie cu un slab nivel de intimitate. (=nd cei doi se apropie foarte mult, tot ce a fost cu gri1a ascuns sau reprimat iese la suprafata. 9ste logic sa se ?nt=mple asa. $rice relatie adevarata si intensa declanseaza conflicte si frictiuni, are momente foarte dificile, uneori de cosmar. ceste situatii sunt asemenea unor rascruci. 9le desc#id calea spre deriva, izolare sau divort sau, dimpotriva, ?i ?mping pe cei doi parteneri spre restructurari profunde ale personalitatii. (ei care au suficienta maturitate launtrica pentru a face fata furtunilor si uraganelor din viata de cuplu se descopera ulterior ceva mai aproape de completitudinea lor, mai apti sa se accepte si mai pregatiti sa se iubeasca fara condiii. (ei care evita momentele grele, ced=nd tentatiei de a rupe relatia fara a ?ncerca sa ?neleaga ce se ?nt=mpla de fapt, trebuie sa stie ceva: pe viitor, daca nu doresc astfel de clipe dificile, au o singura solutie: sa evite relatiile intime. Se pare ca sin%ura dorinta a Universului este ca noi sa $im ;ntre%i, iar asta ;l $ace neo'osit ;n a ne trimite persoane care sa mani$este puternic aspectele pe care noi le ne%am sau re$uzam sa le recunoastem. Se pare ca scopul ultim al spiritului nostru este sa devina ;ntre%, motiv pentru care atra%e ;n vietile noastre tot ce e necesar pentru a trezi sau activa acele parti adormite sau sechestrate prin ad<ncimile inconstientului. "aca c#iar asa stau lucrurile, legea oglindirii serveste de minune acestui scop.
,<7
(a orice lege, ea functioneaza continuu, deci inclusiv ?n somn, c=nd se ?nt=mpla sa visam actiuni pe care, ?n stare de veg#e, nu le-am face nici ?n ruptul capului. Legea oglindirii este, te#nic vorbind, o lege a rezonantei, deoarece creeaza situatii si pune ?n legatura persoane ?ntre care e!ista afinitati. ltfel spus, persoanele care vibreaza pe aceeasi lungime de unda, indiferent daca sunt constiente sau nu, se atrag una pe cealalta. Uneori atractia inconstienta este repolarizata ;n constient ca respin%ere, dar asta nu tre'uie sa ne induca ;n eroare. Respin%erea nu exista $ara atractie= Poti $i atras de o persoana $oarte creativa deoarece ea dinamizeaza ;n tine propria ta creativitate, dar la $el de 'ine poti $i atras inconstient de o persoana ce ti mani$esta tendinele depresive, respin%<nd o la nivel constient, adica ;ncerc<nd zadarnic sa te descotorosesti de ea. "aca vei reusi sa o ;ndepartezi cu $orta, ;n scurt timp ;n viata ta va aparea o alta persoana, cu aceeasi caracteristica. *Parca e un $acut+, vei spune si sa stii ca nu %resesti. #nconstientul tau, ;n cola'orare cu inconstientul celeilalte persoane, *aran,eaza+ aceasta ;nt<lnire. Nu stiu c<t de clar e pentru tine, dar eu m am convins ca traim ;ntr o lume ma%ica. &ot ce se ?nt=mpla e tesut ?n laboratoarele inconstientului si are un sens pe care ?l numesc spiritual: sa ne cunoastem, sa ne asumam pe deplin si sa ne manifestam creator potenialul. 3u cred ca e!ista vreun suflet care sa nu t=n1easca dup= aceasta ?mplinire, singura diferenta fiind ca, ?n cazul unora, acest dor este ?nca plap=nd sau imperceptibil. Exteriorul re$lecta interiorul. P<na acum, m am re$erit #a continuturi. Tu nu esti constient de intoleranta ta si atunci ;n viata ta apar oameni intoleranti. Nu esti constienta de dorintele tale sexuale si senzualitatea te ;ncon,oara. #ti reprimi disponi'ilitatea de a a,uta si te trezesti cu persoane care ti o$era spri,inul. 8a voi referi, pe scurt, si la procese. Exteriorul re$lecta si ceea ce ;ti $aci tie ;nsuti, re$lecta atitudinile si patternurile de interactiune dintre di$erite parti ale $iinei tale. Ast$el, vulnera'ilitatea pe care nu ti o accepti nu o vei accepta nici ;n exterior. 6l<ndetea pe care ti o reprimi o vei respin%e si ;n
,<8
a$ara ta. Nevoile pe care le condamni la tine le vei condamna si la altii. La celalalt pol, dragostea plina de gri1a pe care o oferi partilor mai copilaresti si fragile din tine ?nsuti, o vei manifesta si ?n afara ta. Respectul pe care ti l porti se va re%asi ;n respectul pentru cei din ,ur. Capacitatea de a te ierta va $i re$lectata de puterea de a i ierta pe cei care %resesc. ('i ne iarta noua pacatele noastre, asa cum si noi iertam gresitilor nostriH). Ceea ce $aci ;n exterior este precedat de ceea ce $aci ;n interior. Actiunile externe sunt un $el de Foto%ra$ie a actiunilor interne. Nu poti $oto%ra$ia ceea ce nu exista. Este exclus sa $ii 'l<nd ;n exterior, daca esti crud ;n interior. 6l<ndetea ta va $i doar o masca, o poveste de adormit copiii. Nu ;i poti respecta pe cei din ,ur daca pe tine te dispretuiesti. Respectul tau va $i o simulare. Nu vei iu'i pe nimeni daca nu stii sa te iu'esti pe tine ;nsuti. #u'irea ta va $i ipocrita. Un om care ;si iu'este Sinele este imposi'il sa nu iu'easca si Sinele semenilor sai. %oate ca actiunile lui nu sunt spectaculoase sau sunt greu de ?nteles, dar natura lor nu poate fi dec=t binefacatoare. 'cindarile si conflictele interne se reflecta ?n relatii dificile, ?ncarcate de trairi ambivalente. 'epararea de aspectele din tine ?nsuti se reproduce ?n separarea de aceleasi aspecte din ceilalti. Felul cum te raportezi la ceilalti o%lindeste $elul cum te raportezi la aspectele corespondente din tine ;nsuti. Aceste raporturi pot $i ;ntradevar, percepute si interpretate %resit, prin $iltrul asteptarilor si nevoilor personale. Un o'servator lucid va sti ;nsa sa le distin%a natura autentica. Pentru cei constient orientati spre evolutie, le%ea o%lindirii este un prieten nepretuit. "e $iecare data c<nd ;n viata ta apare o persoana sau o situatie noua, $ara sa $ie vor'a de ceva pasa%er sau nesemni$icativ, ai ocazia sa meditezi pentru a a$la ce atitudine anume este o%lindita. Pur si simplu nu ai timp sa te plictisesti, ;n cazul ;n care ai ;nvatat sa ti tii constiinta treaza.
,<9
"e c<te ori te o'servi implicat emotional ;ntr o relatie cu o persoana, pe o durata de timp de,a semni$icativa, ;ntrea'a te2 Ce ;ncearca acest om sa ma ;nvete! Ce aspect din mine ;nsumi ;ntruchipeaza! "aca vei sti sa raspunzi la aceste ;ntre'ari, relatia ta cu acel om se va armoniza sau traiectoriile voastre vor ;nceta spontan a se mai intersecta. sta nu ?nseamna ca-l vei uita sau ca vei t=n1i dupa el. "aca ai ;nteles mesa,ul pe care l purta special pentru tine, sentimentul tau va $i de recunostinta. "aca n ai ;nteles aproape nimic, acel om sau cineva similar va reveni p<na c<nd vei ;ntele%e. Asta s ar putea sa dureze, dar ra'darea lui "umnezeu este nemar%inita.
)mbratisarea / terapia prin iubire ,De ce este im#ratisarea un instrument vindecator atat de e"icient% Pana nu demult credeam ca luciditatea, inteligenta si autoanaliza sunt principalele instrumente vindecatoare, dar ele nu inseamn. nimic prin comparatie cu im#ratisarea., )ntr-o lume plina de iubire, terapia nu ar fi necesara deloc* iubirea ar fi mai mult decat suficienta. )mbratisarea nu este altceva decat un gest de iubire, de caldura, de atentie. 'impla senzatie de caldura provenita de la cealalta persoana poate vindeca multe boli, inclusiv raceala siH egoul. 9a este suficienta pentru a te transforma din nou intr-un copil. La ora actuala, psi#ologii au inteles ca daca nu este imbratisat si sarutat suficient de mult, copilul nu poate creste normal. Lui ii lipseste un anumit tip de #rana. 'ufletul are nevoie de #rana, la fel ca si trupul. )i poti indeplini copilului toate nevoile fizice, dar daca nu il imbratisezi niciodata, el nu va creste normal. %si#icul lui nu se va dezvolta. 'e va simti tot timpul trist, negli1at, ignorat, neiubit. fost #ranit fizic, dar nu si afectiv. sa cum respiratia este esentiala pentru corpul fizic / daca incetam sa mai respiram, corpul moare / iubirea reprezinta respiratia interioara a sufletului. cesta traieste prin iubire. Luciditatea, inteligenta si autoanaliza nu sunt suficiente. %oti sa cunosti toate terapiile din lume, poti deveni un e!pert, dar daca nu cunosti arta iubirii nu vei ramane decat la suprafata activitatii terapeutice.
,<:
"in .CC de cazuri, TC de oameni bolnavi sufera in primul rand pentru ca nu au avut parte de iubire. "e aceea, daca terapeutul simte o gri1a deosebita fata de pacientul sau, #ranindu-l cu iubire si implinindu-i aceasta nevoie, starea acestuia din urma se poate sc#imba in mod miraculos. "incolo de orice indoiala, iubirea este cel mai terapeutic fenomen care e!ista. 'igmund :reud se temea foarte tare de ea. )mbratisarea nici nu intra in discutie, dar el prefera c#iar sa nu dea oc#ii cu pacientul, temandu-se sa nu simta o stare de simpatie fata de acesta dupa ce i-a ascultat toate plangerile si cosmarurile interioare. 'e temea sa nu inceapa sa planga, sa nu i se umezeasca oc#ii, sau / "oamne feresteI / sa nu simta c#iar nevoia de a-l lua de mana pe pacient. Se temea atat de tare de relatia de iu'ire dintre terapeut si pacient incat a inventat canapeaua psihanalistului. Pacientul tre'uia sa stea intins pe spate, iar psihanalistul statea pe un scaun in spatele sau, ast$el incat sa nu $ie nevoit sa dea ochii cu el. ,etineti insa: iubirea nu poate creste decat fata in fata. 'igmund :reud se temea foarte tare de iubire* de fapt, se temea de propria sa iubire reprimata. 'e temea sa nu se implice. "orea sa ramana in afara, nu sa se implice in sufletul pacientului sau, sa fie doar un observator stiintific, detasat, rece, la distanta. 9l a creat psi#analiza ca si cum aceasta ar fi o stiinta. )n realitate, nu este o stiinta si nu va fi niciodataI 9ste o arta, fiind mult mai apropiata de iubire decat de logica. 2n psi#analist adevarat nu se teme sa patrunda adanc in sufletul pacientului sau* dimpotriva, el este dornic sa isi asume acest risc. )ntradevar, apele sunt tulburi acolo, te poti ineca cu usurinta / la urma urmei, esti si tu un omI (ine stie peste ce necazuri poti da, dar trebuie sa-ti asumi acest risc. "e aceea il iubesc atat de mult pe Mil#elm ,eic#. cest om a transformat intreaga psi#analiza prin implicarea sa. 9l a renuntat la detasarea omului de stiinta. "e aceea, eu il consider un revolutionar mult mai mare decat 'igmund :reud. 'igmund :reud a ramas un traditionalist, speriat de propriile sale reprimari. "aca nu va temeti de propriile voastre reprimari, le puteti fi de mare a1utor semenilor vostri. "aca nu va temeti de propriul vostru subconstient, daca v-ati rezolvat cat de cat problemele personale, va puteti implica in lumea interioara a pacientului, devenind mai degraba
,<;
un participant la aceasta, nu un simplu observator detasat. 9u inteleg teama lui 'igmund :reud, caci si psi#analistii au problemele lor, uneori mai mari decat cele ale pacientilor lor. "e aceea, doresc sa fac o afirmatie cat de poate de categorica: daca omul nu este pe deplin trezit, un iluminat, el nu poate fi un terapeut adevarat. 3umai un Gudd#a poate fi un terapeut autentic, caci el nu mai are probleme personale de rezolvat. 9l poate fuziona pe deplin cu pacientul sau. "e fapt, pentru el pacientul nici nu reprezinta un pacient. ceasta este diferenta care e!ista intre relatia dintre un pacient si terapeutul sau si cea care e!ista intre un discipol si maestrul sau. "iscipolul nu este un pacient, el este copilul iubit al maestrului. 8aestrul nu este doar un observator* el devine un participant. (ei doi si-au pierdut entitatile separate si au devenit una. ceasta unitate este intregul secret. )mbratisarea este doar un gest care aminteste de unitate, dar c#iar si acest gest este de mare folos. "e aceea, ai dreptate. 8a ?ntrebi: 0"e ce este imbratisarea un instrument terapeutic atat de eficientF "a, este, si este doar un gest. "aca este e!trem de autentic / daca la el participa inclusiv inima / el devine un instrument magic, un fel de miracol care poate transforma instantaneu intreaga situatie. 3u se pot spune prea multe despre acest gest, dar unul din lucrurile pe care trebuie sa le intelegeti este urmatorul: ideea ca un copil moare, iar in om se naste adolescentul* ca adolescentul moare, iar in el se naste adultul tanar* ca si acesta moare, iar in om se naste adultul matur, si asa maideparte / este gresita. (opilul nu moare niciodata / nici o etapa nu moare. (opilul ramane de-a pururi, incon1urat de alte e!periente, de adolescenta, apoi de tinerete, de maturitate si de batranete, dar nu moare. $mul este la fel ca o ceapa, alcatuit din mai multe straturi succesive. "aca deco1esti ceapa, vei descoperi in curand foile fragede din interior. (u cat te apropii mai mult de miez, cu atat mai fragede devin ele. celasi lucru este valabil si in ceea ce priveste omul: daca patrunzi adanc in interiorul lui vei descoperi intotdeauna copilul inocent, iar contactul cu acesta este inevitabil un gest terapeutic. )mbratisarea permite un asemenea contact. "aca imbratisezi un om cu caldura, cu iubire, daca imbratisarea ta nu reprezinta un simplu gest golit de semnificatie, ci unul autentic, daca
,,<
inima ta participa la el, intri imediat in contact cu copilul inocent din el. ,evenirea acestuia la suprafata reprezinta un act cu o imensa valoare terapeutica, intrucat inocenta copilului este vindecatoare in sine. 9a nu a fost corupta. i atins astfel miezul pur al persoanei in care coruptia nu a patruns niciodata, iar acest lucru este suficient pentru a declansa procesul de vindecare. (opiii sunt atat de puri, atat de plini de vitalitate, debordeaza de atata energie. ,egasirea acestei energii este suficienta pentru a-l vindeca pe om. )mportant este sa scoti acest copil la lumina, iar imbratisarea este una din modalitatile cele mai eficiente. utoanaliza este o cale mentala* imbratisarea este calea inimii. 8intea este cauza tuturor bolilor, in timp ce inima este sursa oricarei vindecari. (=nd dou; fiin>e se iubesc, se produc sc#imb;ri ?ntre ele +i aura lor se niveleaz;. "e aceea, c=nd frecventa>i un 8are 8aestru, c=nd ?l iubi>i, c=nd comunica>i cu el, se produc, la fel, sc#imb;ri, iar aura voastr; se purific;, se ?nt;re+te, se amplific;. )at; avanta1ul de a iubi fiin>e foarte elevate, foarte evoluate. (=nd discipolii se concentreaz; asupra 8aestrului lor, ei primesc emana>iile sale de puritate +i de Lumin;, dar ei, ce ?i dau eiF (rede>i-m;, pentru un 8aestru, nu este at=t de faimoas; aceast; afacere, deoarece ?n sc#imbul a ceea ce el d;, el nu prime+te deseori dec=t murd;rii. "ar cum el a acceptat s; fac; sacrificii +i a ?nv;>at s; transforme impurit;>ile pe care le prime+te, el suport;, nu se pl=nge +i, astfel, a1unge s;-i a1ute pe discipolii s;i. "iscipolul care face eforturi pentru a se identifica cu 8aestrul s;u creeaz; ?ntre 8aestrul s;u +i el o adev;rat; leg;tur; magic; +i, gra>ie acestei leg;turi, el ?ncepe pu>in c=te pu>in s;-i semene. 3u-i va sem;na poate fizic, cu toate c; este posibil / cu mult; voin>;, credin>; +i timp, este posibil -, dar ?n interior prime+te ?n>elepciunea +i Lumina 8aestrului s;u. :oarte t=n;r, de1a, am ?n>eles c=t de benefic ar fi pentru mine s; m; identific cu 8aestrul meu. 3imeni nu m-a sf;tuit, nici c#iar el, este ca +i cum a+ fi adus aceste cuno+tin>e dintr-un trecut ?ndep;rtat. 9u doream s; intru ?n 'piritul s;u +i-mi imaginam c; g=ndeam ca el, c; sim>eam ca el, c; ac>ionam ca el. m f;cut aceasta f;r; a spune nimic la nimeni, nici c#iar lui +i, ani dup; aceea, este curios, nu numai c; am ?nceput s; g=ndesc ca el, ci am ?nceput s;-i sem;n +i fizic. ceast; practic; mi-a adus foarte mult. 9u sim>eam c; dac;, asemeni ma1orit;>ii
,,,
oamenilor, m; mul>umeam s; r;m=n ceea ce eram, nu a+ fi mers foarte departe* atunci am vrut s; ?nlocuiesc imperfec>iunile mele prin calit;>ile +i virtu>ile tuturor marilor 8ae+tri, +i aceasta mi-a permis s; avansez. "ar merge>i s; vorbi>i oamenilor s;-+i ?nlocuiasc; mentalitatea lor limitat;I 9i o p;streaz;, o prote1eaz;, se aga>; de ea +i de aceea se v;d pe fa>a lor urme de dezordini +i de c#inuri ?n care sunt pe cale s; tr;iasc;. <ia>a lor nu este f;cut;, deci, dec=t din mesc#in;rii, din diviziuni, din discu>ii, din 1igniri inspirate de natura lor inferioar; pe care nu vor s; o sacrifice. "e c=te ori ?n timpul ceremoniilor focului v; spuneam: A=nv65a5i s6 desci"ra5i ceea ce se petrece 2n "a5a voastr6. Aceste ramuri din care am "6cut "ocul sunt negre, r6sucite 3i privi5i ceea ce produc: ce splendoare, acest "oc? Atunci de ce v6 2nc6p651na5i s6 p6stra5i toate ramurile moarte 2n6untru, 2n loc s6 le sacri"ica5i, pentru ca ele s6 se trans"orme 2n c6ldur6 3i 2n 4umin6%, #, nu, cuv=ntul sacrificiu ?i face pe oameni s; tremure, le este ?ntotdeauna fric; s; piard; ceva. 9i bine, nu vor avea nici c;ldur;, nici Lumin;. "in cauza acestei frici de a sacrifica natura lor inferioar; oamenii trec pe l=ng; dev;rurile esen>iale care ar fi putut s;-i salveze. )ar c=nd li se vorbe+te s; intre ?n 'piritul )nstructorului lor, ei resimt aceasta ca o voin>; de a-i limita, de a le ?ndep;rta libertatea +i puterile lor. "eloc, din contr; a se identifica cu 8aestrul care-i dep;+e+te nu poate dec=t s;-i a1ute s; le creasc; libertatea +i puterile. "ar, bine?n>eles, cu condi>ia ca s; fie un 8aestru care-i dep;+e+te, altfel este inutil. %ractica identific;rii este bazat; pe cunoa+terea unei Legi fizice, Legea rezonan>ei. "ac; a1unge>i s; vibra>i la unison cu o f;ptur; sau alta, nu numai c; ve>i cunoa+te g=ndurile +i sentimentele sale, dar +i calit;>ile sale vi se vor comunica. stfel, ve>i putea s; studia>i, s; o 1udeca>i, s; decreta>i c; a+a +i pe dincolo, dar, ?n realitate, nu o ve>i cunoa+te cu adev;rat, pentru c; o ve>i cunoa+te din e!terior. $ ve>i cunoa+te doar atunci c=nd ve>i vibra la unison cu ea. "eci, faptul de a se g;si pe aceea+i lungime de und; apropie dou; fiin>e, pentru ca ele s; poat; s; se cunoasc;. ceasta este )ubirea* adev;rata )ubire este adev;rata (unoa+tere, pentru c; adev;rata )ubire nu este nimic altceva dec=t o fuziune. %entru a deveni ca 8aestrul s;u, discipolul trebuie s; a1ung; s; introduc; ?n el acelea+i vibra>ii. "a, este o problem; de vibra>ii. )ar el poate s; devin; c#iar mai mare dec=t 8aestrul s;u* aceasta depinde de iubirea sa. @ntotdeauna, cel care are cea mai mare iubire devine cel mai
,,3
mare. v=nd cunoa+terea, for>a, evident a1ut; la ceva* dar nu cu cunoa+terea +i cu for>a se va merge departe. %e c=nd cu iubirea, merge>i p=n; la infinitI )ubirea v; face s; alerga>i, ?nc=t nu v; mai opri>iH "a, iubirea aceasta este: a v; lua picioarele la spinare. )ubirea care v; las; s; stagna>i nu este o adev;rat; )ubire. dev;rata magie pentru discipol este, deci, de a putea s; se identifice cu 8aestrul s;u pentru a atinge ceea ce e!ist; ?n sufletul, ?n inima, ?n inteligen>a, ?n voin>a 8aestrului s;u +i ca toate aceste comori s; se verse ?n el. "eoarece un 8aestru nu este a+a de egoist +i avar el vrea s; v; dea ?n profunzime. Ni c#iar dac; el vede c; unul din discipolii s;i ?l dep;+e+te, el este m=ndru. 9l spune: 9ste copilul meu. 9ste mai inteligent dec=t mine, este mai bun dec=t mine, este mai puternic dec=t mine* cu at=t mai bine, eu sunt tat;l s;u. Ni el este m=ndru. 2n tat; care este furios c; fiul s;u ?l dep;+e+te nu este un adev;rat tat;. )ar dac; un 8aestru este furios c; un discipol a a1uns s;-l dep;+easc;, dac; el este gelos, dac; ?ncepe s;-i 1oace feste, s;-l c#inuie, ?nseamn; c; nu a a1uns ?nc; la gradul superior de dezinteres care este cea mai mare calitate a unui 8aestru. Ni este adev;rat c; e!ist; 8ae+tri pe care gelozia nu i-a p;r;sit ?nc;. 2n transformator al energiei se!uale: )dealul )nalt m fost des ?ntrebat des dac; e preferabil s; tr;ie+ti ?n castitate sau, din contr;, de a avea rela>ii se!uale. @n realitate, nu a+a trebuia pus; ?ntrebarea* e imposibil de a spune ?ntr-un fel general ce este bun +i ce este r;uH &otul depinde de persoan;. tr;i ?n castitate, ?n abstinen>;, poate s; dea rezultate foarte proaste, dar de asemenea rezultate foarte bune. bstinen>a poate s;-i fac; pe unii isterici, nervo+i, bolnavi +i pe al>ii puternici, ec#ilibra>i, +i s; le priasc;. da fr=u liber instinctului se!ual le poate face bine la unii +i le poate face r;u la al>ii. 3u trebuie s; clas;m lucrurile spun=nd: cesta e bunH acesta e r;u. Ginele +i r;ul depind de un alt factor: cum utiliz;m for>ele, cum le diri1;m. 3imic nu este nici bun nici r;u, dar devine bun sau r;u. %roblema este de a +ti de la ?nceput care e idealul vostru, ce vre>i s; deveni>i. "ac; vre>i s; face>i mari descoperiri ?n lumea spiritual;, evident, sunte>i obliga>i s; mic+ora>i num;rul anumitor pl;ceri sau c#iar de a renun>a complet ?nv;>=nd s; v; sublima>i for>a se!ual;. "ar
,,4
dac; nu ave>i acest ?nalt ideal, e o prostie a te re>ine, a fi cast, a fi virgin, +i c#iar pute>i s; v; ?mboln;vi>i pentru c; eforturile voastre nu servesc la nimic. 3u e ?n>elept ca ?n acest domeniu s; dai acelea+i sfaturi +i acelea+i reguli la to>i. <ine cineva s; m; vad; +i ?mi spune: 8aestre, nu cred c; e bine pentru mine s; m; c;s;toresc +i s; am copii pentru c; vreau s; merg pe calea spiritualit;>ii. Ni c=nd m; uit la constitu>ia sa, structura sa, ?i r;spund: 3u, e mai bine pentru d-voastr; s; v; c;s;tori>i, altfel va fi ?nsp;im=nt;tor, ve>i fi nefericit +i to>i ceilal>i vor fi indispu+i. Ni altul care vrea s; se c;s;toreasc;, se ?nt=mpl; c=teodat; s;-i spun: (;s;tori>i-v; dac; vre>i, dar trebuie s; +ti>i c; nu sunte>i construit pentru c;s;torie +i c; ve>i suferi. 8ul>i b;ie>i +i fete nu se cunosc +i nu +tiu ce trebuie s; fac;. :iecare vine pe p;m=nt cu un program de ?ndeplinit. 3u este el cel care poate s; decid; asupra tendin>elor +i instinctelor sale. cum, acestea nu ?nseamn; c; nu trebuie s; face>i eforturi pentru a sublima for>a se!ual;. 3umai c;, v-am e!plicat de1a, nu ve>i putea lupta contra ei* dac; ?ncerca>i, ea v; va zdrobi. "eci, iat; cum trebuie s; face>i: trebuie s; ave>i un asociat foarte puternic c;ruia s;-i trimite>i aceast; for>;, +i el, gra>ie +tiin>ei sale alc#imice, reu+e+te s; o transforme ?n s;n;tate, frumuse>e, ?n lumin;, ?n dragoste divin;. cest asociat este un ?nalt ideal, o idee fundamental; cu care tr;i>i, pe care o nutri>i, care v; #r;ne+te +i ea va transforma aceast; energie, nu voi. "e aceea, cel care nu are un ideal spiritual nu va reu+i niciodat;, +i aceluia nu putem s;-i d;m dec=t acest sfat: g;se+te repede pe cineva +i c;s;tore+te-te, dac; nu, vei fi un pericol public, vei plictisi pe toat; lumea. <ede>i, nu v; ?ndrum ?n aventuri incerte, ci v; prezint foarte clar problema. "ac; nu ave>i dorin>a de a deveni o fiin>; magnific;, un conductor al luminii, un binef;c;tor al umanit;>ii, niciodat; nu ve>i a1unge s; sugruma>i aceast; for>;* atunci, da->i-i o finalitate, c;s;tori>iv;, face>i copii. "ar dac; ave>i acest ?nalt ideal, ar fi p;cat s; abandona>i (erul pentru a satisface un so> sau o so>ie pe care, de altfel, nu o ve>i satisface niciodat;, orice ve>i face. "in contr;, merit; s; face>i efortul de a lucra pentru un ideal ?nalt, pentru c; aceste energii ?l vor alimenta, ?l vor #r;ni +i ?l vor ?nt;ri. "a, dac; la un moment dat ve>i sim>i un impuls se!ual v; ve>i concentra asupra acestui ideal, iar aceast; energie va urca
,,6
p=n; la creier pentru a-l alimenta +i, c=teva minute mai t=rziu ve>i fi liber, ve>i avea victoria. 8etoda pe care oamenii o practic; ?n general pentru a se debarasa de dorin>a de a fuma, a bea sau de a merge cu femei (a suprima un obicei f;r; a-l ?nlocui cu altul) este e!trem de periculoas;: ea ?i deza!eaz; +i ?i arunc; ?n vid. Lor le trebuie o compensa>ie, trebuie ?nlocuit; o dorin>; inferioar; printr-o dorin>; superioar;. "e aceea g=ndi>i-v; bine de fiecare dat; c=nd vre>i s; renun>a>i la o nevoie care e puternic; ?n voi, pentru c; e o decizie foarte grav;. &rebuie ?nlocuit; aceast; nevoie. stfel, pentru a fi satisf;cut ve>i continua s; m=nca>i, s; be>i, s; iubi>i sau s; tr;i>i, dar ?ntr-o stare care nu v; e!pune acelora+i pericole. "ac; nu ?nlocui>i nevoile voastre, ve>i sucomba. 3u lupta>i niciodat; ?mpotriva instinctului se!ual numai prin voin>a voastr;. %entru a ?nvinge, trebuie s; apela>i la for>ele celeste, adic; la un ?nalt ideal, o dragoste formidabil; pentru perfec>iune, pentru puritate, pentru frumuse>e. "ac; nu ave>i acest ?nalt ideal, dac; nu iubi>i via>a divin;, via>a perfect;, nu lupta>i contra for>ei se!uale: ve>i fi ?nfr=nt. ,efularea nu e o solu>ie ?n problema se!ualit;>ii, pentru c; refularea nu e altceva dec=t refuzul de a da for>ei se!uale o ie+ire normal;, f;r; a avea ?n cap o idee, un ideal care lucreaz; ?n planurile superioare pentru a sublima aceast; for>;. .. &reze+te-te ?mpreuna cu 'oarele si fa-ti rugaciunea. ,oaga-te singur. ,oaga-te des. 8arele 'pirit te va asculta, trebuie doar sa-i vorbesti. 4. :ii tolerant cu cei care s-au pierdut pe cale. )gnora, inselatoria,8ania, )nvidia-Jelozia si Lacomia, acestea izvor;sc din instrainarea de 'uflet. ,oaga-te pentru acesti oameni, ca si ei sa-si gaseasca indrumare. 6. (auta-te pe tine, prin tine. 3u lasa ca altii sa-ti impuna pe ce cale sa mergi. 9ste calea ta, si tu mergi pe ea. ltii pot sa mearga eventual alaturi de tine, insa nimeni altcineva nu poate sa traiasca viata ta. 7. %oarta-te cu oaspetii care iti intra in casa cu multa consideratie. 'erveste-le mancarea cea mai buna, da-le patul cel mai bun si onoreazai cu bunavointa si respect. L. 3u fura ceea ce nu este al tau, nici de la alta persoana, nici de la o comunitate, nici din natura. "ac; nu ti-a fost oferit sau daca nu ai muncit pentru el, atunci nu-ti apartine. U. ,especta toate lucrurile care se afla pe acest pamant / toti oamenii, fiintele, toate plantele.
,,7
E. $noreaza gandurile, dorintele si cuvintele oamenilor cu care intri ?n contact. 3iciodata sa nu intrerupi pe altul care vorbeste, nici sa nu razi de el si nici sa nu ii copiezi comportamentul in bat1ocura. %ermite fiecarui om dreptul la e!primare personala. K. 3u vorbi niciodat; de rau pe altii. 9nergia rautatii pe care o emiti catre 2nivers va veni inapoi catre tine multiplicata. T. &oti oamenii fac greseli. 'i toate greselile pot fi iertate. .C. Jandurile rele produc imbolnavirea mintii, a trupului si a spiritului. %ractica $ptimismul. ... 3atura nu este aici %entru noi, ci este %arte din noi. &oti facem parte din :amilia %lanetara. .4. (opiii sunt semintele viitorului nostru. %lanteaza iubirea in inimile lor, si uda aceasta iubire cu intelepciunea si lectiile vietii. (opiii au nevoie de spa>iu ca sa creasca, asigura-le acest spa>iu. .6. 9vita sa rane+ti inimile altora, fii constient ca ranind pe altul, otrava durerii se va intoarce inapoi la tine. .7. :ii cinstit intotdeauna. (orectitudinea este un test de <ointa in acest 2nivers. .L. %astreaza-te ec#ilibrat* sinele tau mental, sinele tau spiritual, sinele tau emotional, sinele tau fizic, incearca sa le pastrezi puternice, pure si sanatoase. ctivitatea fizica da forta mintii. Gogatia spirituala vindeca problemele emotionale. .U. )a decizii constiente legate de cine intentionezi sa fii si cum intentionezi sa reactionezi. suma-ti responsabilitatea pentru propriile actiuni. .E. ,especta spatiul personal al celorlalti. 3u te atinge de proprietatea altora, in special de obiectele de cult religios. sa ceva este un lucru interzis. .K. :ii cinstit intai cu tine insuti. 3u poti sa ingri1esti sau sa a1uti pe altul, daca intai nu te ingri1esti si a1uti pe tine insuti. .T. ,especta alte credin>e religioase. 3u-ti forta credinta ta asupra altora. 4C. )mparte din ceea ce ai. %articipa la lucrul de (aritate. ,; trecere in revista a vietii, "acuta la intervale regulate, se va dovedi de mare "olos in sta#ilirea urmatorului pas ori a urmatoarei opriri. 0evazanduva viata pe parcurs, va veti #ucura mai mult atunci cand veti recunoaste ca puteati "ace lucrurile mai #ine.
,,8
0evederea vietii este mult mai cuprinzatoare in lumea cealalta desigur, dar o puteti "ace cand sunteti inca in viata. Gasiti-va o clipa de liniste si ceretimi sa va patrund gandurile si visele in timpul noptii. 'a voi arata imagini ale evenimentelor principale ale vietii voastre, aducandu-va aminte intamplari mai marunte. Uneori, din aceste interactiuni aparent minore cu alti oameni apar marile realizari. Din acestea rasar adeseori marile invataminte ale vietii. Apoi, va puteti "oarte usor intemeia cugetarile si deciziile pe ceea ce ati realizat, ceea ce va "i intotdeauna spre "olosul tuturor celor implicati., A,uta la2 D (larviziune si viziuni profetice D &recerea in revista a vietii si efectuarea unor sc#imbari D <isuri paranormale, inclusiv interpretarea lor
Ru%aciunea seninatatii
"oamne, da-mi seninatatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot sc#imba* cura1ul de a sc#imba lucrurile pe care le pot sc#imba* si intelepciunea de a putea face diferenta. &raind fiecare zi pe rand* Gucurandu-ma de fiecare clipa pe rand* ,ecunoscand ca incercarile fac parte din drumul care ma conduce spre pace. cceptand, la fel ca 9l, aceasta lume lipsita de credinta, asa cum este ea si nu asa cum as fi considerat eu* vand increderea ca 9l va face toate lucrurile 1uste, daca ma abandonez <ointei Lui* (a sa pot fi indea1uns de fericit in aceasta viata si e!trem de fericit cu 9l. "e-a pururi, in cea viitoare.
,,9

Iluzii Richard Bach

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iluzii Richard Bach

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aventurile unui Mesia recalcitrant Iluzii Richard Bach Prefata autorului Dupa ce a fost publicat ,,Pescarusul Jonathan am fost

5rau multe lucruri pe care nu le /nFele#eam /n le#BturB cu un *esia.

Imagineaz6-5i Universul "rumos 3i just 3i per"ect, mi!a spus manualul odatB.

&e vei alege s6 "aci cu ele, depinde de tine.

S-ar putea să vă placă și