Ecuatia

fericirii
NU.TIDORINIMIC+
tY
FAORICE
=AITOTUI
Dale Carnegie a fost secolul trecut. Stephen Covey
a fost deceniul trecut. Neil Pasricha este acum.

SUSAN CAIN, autoarea cirfii QUIET J

l
3
o-

NEIL PASRICHA =
Hcuatia
fericirii
NU-TIDORINIMIC+
tv
fAORICE
=AITOTUI
Traducere din englezd de
DanBilinescu

NEIL PASRICHA
 Cuprins

Nota autorului l3

Secretul nr. I
Primul lucru pe care trebuie sd-i faci
inainte si poli fi fericit
l. ili vor schimba pentru
$ase cuvinte care
totdeauna perspectiva asupra f ericirii 2t

Principalul motiv pentru care este

atit de greu si fii fericit 24

Singurul lucru pe care il au in comun doctorul tiu,

profesorul tiu gi Tom Hanks 29

4. Cit putem controla? 32

5. $apte pagi pentru a fi.fericit chiar acum 35

Treiplimbari 36
Reprizade 20 de minute 37
F ap t e bune la int Lmplar e 37
Deconectare completd 38
Intrdtn ritm 38
Meditalie de doud minute 39
Cele cincimullumiri 39

6. O ultimi leclie de la ministire 4l

 Secretul nr.2
Fi asta gi criticile nu te pot afecta
1. Singurul obiectiv stabilit de tine, care conteazi 49
2. Care este cea mai mare problemi a obiectivelor externe? 54
3. Patru cuvinte simple care blocheazd orice critici 55
4. De ce sluiba ta de vis poate fi cea mai groaznici slujbi
pe care ai avut-o weodati
55
5. Cele trei laturi ale succesului 6t
6. Motivul trist gi regretabil pentru care
ne ascultim criticii 65
7. Schema secreti care iti cregte increderea in tine 67
8. Trei pasi simpli citre autoacceptare 72
Staiin umbrd 72
Te scuzi
73
Te accepli 74
9. Cum aplicd Buddha acest secret? 76
10. Ce ne transmite un mesaj ascuns pe terenul central
de la Wimbledon?
78
ll. ,,Eu nu stau pe margine gi critic... eu actionez." 82

Secretul nr.3
Cele trei cuvinte care te vor salva
in cele mai proaste zile ale tale
1. Rizboiul principal pe care il duci zilnic 89
2. Rizboiul secundar din fiecare zi 92
3. Singurul lucru pe care mulgi miliardari gi_l doreSc,
dar nu il pot avea 96
4. Ce are in Comun cu Rolling Stones un filosof grec? 98
5. CAnd pare o nimica toati si cigtigi
un milion de dolari? 99

5. Povestea clasici a pescarului mexican l0l

7. Cum si folosegti cele trei cuvinte in cele
mai proaste zile ale tale 103

ffi
Secretul nr.4
Visul pe care il avem cu tolii este complet greqit
l. Teribila tragedie a domnului Wilson 113

2. Thomas Jefferson Ei Teddy Roosevelt sunt de acord

in aceastiprivinli ll5
3. Ce putem invifa de la cele mai sinitoase
persoane de 100 de ani? 117

4. Cea mai importanti leclie pe care o putem invila

dinAlice tnlara Minunilot 12O

5. Ideea tuturor
oribili a nemfilor, care a distrus viefile l2l
6. ,,CXnd ai terminat-o cu schimbirile, egti terminat." 726

7. Cele patru atuuri ale muncii 130

Socializarea 130
Autoorganizarea 132
Stimularea 136
Povestea 137

8. Visul pe care il avem cu tolii este complet greqit 140

Secretul nr.5
Cum si faci mai mulli bani decit un absolvent
de Harvard cu MBA

l. Ce face Harvardul pentru salariul tiu? 147

 2. ,,Au innebunit tofi?" 149
3. Singurul calcul care ifi arati cit cigtigi cu ad.evd,rat 152
4. Cum poate cAgtiga un profesor sau un asistent manager
din comerf mai mult decAt un absolvent
de Harvard cu MBA? l5s

Secretul nr.5
Secretul de a nu mai fi niciodati prea ocupat
l. Fi asta elibera
gi imediat te vei 163
2. Cei trei indici ai eliberirii VO
3. Cum folosesc acest secret NASA, Alfred Hitchcock
Ei Nicole Katsuras
4. Eliminatorul nr. 1: Cum poti lua orice decizie
de doui ori mai repede? 176
Cum iau decizii de doud ori mai repede
presedintele Statelor Unite qi CEO-uI Facebook? 178
Curiosul caz al lui Benjamin Lee 178
Cea mai istovitoare idee yie care am avut-o weodatd 180
295 de motive penttu care eEti obosit chiar acum 183
Ce gaseqti tn fiecare dimineala $ pierzi
in fiecare noapte? 183
Singura persoand ale cdrei reguli nu poli decdt
sd Ie urmezi 18s
Bucuria neasteptatd. de a fi complet blocat 187
Patru cuvinte simple care te vor ajuta
sd ierarhizezi totul 190
5. Eliminatorul nr. 2: Modul paradoxal de a avea
mai mult timp t96
Singuralege care stabileste c6t timp
necesitd fiecare actiune 198
Cum reduci la jumdtate timpul total aI ydinfei? 200
Cum finalizezi intr-o singurd zi un proiect de trei luni? 202
6. Eliminatorul nr. 3: Cum poli cigtiga o ori pe zi
doar cu o mici schimbare 205
Cum sdili proteiezibunul cel mai de prel 209
Cea mai mare iluzie pe eare o ai aldturi de togi
ceilalli angaiali 271
Singurele doud moduri ale creierului tdu gi cum
le poli folosi 214
Unul dintre lucrurile cele mai grele qi mai importante
pe care le vei face vreod.atd lq serviciu 215

7. ,,Cerost mai are viala cind, plini de griji, nu avem timp

si ne oprim gi si privim in jurul nostru?" 218

ffi
Secretul nr.7
Cum ili poli transforma cea mai mare teami
intr-o reufiti
l. Trauma din copilirie care m-a determinat
si renun! lainot 229

2. Doui bariere pe care le plasim in fafa oricirui

lucru pe care nu vrem si-l facem 231

3. Schema secretd prin care poli aiunge

de Ia teami la succes 233

4. Cum folosegte ferry Seinfeld acest secret

pentru a scrie comedie? 238

5. Este mai ugor de ficut decAt de zis, nu invers 24O

6. Metoda de 30 de secunde prin care poli aplica

acest secret inviafa de zi cu zi 247

7. Ce spune cel mai mare fizician din toate timpurile? 243

8. Sloganul publicitar pe care il gtie toati lumea

pentru ci aplici acest secret 244
 9. Cea mai importanti lectie pe care o putem invifa
dinSingur acasd 245

.1.99.r9!.Tl.tT:
Modul simplu in care ili pofi controla
I
cea mai
importanti relalie
1. ,,Coordonez o trupi de dans burlesc" 253
2. Cea mai autenticd persoani din toate timpurile 255
3. ,,Fericirea apare cind existi o armonie intre ceea ce
gAndesti, spui ;i faci." 258
4. Trei teste simple pentru a-!i dezvilui secretul 261
Testul de shmbdtd dimineata 262
Testul bancii 264
Testul celor cinci oameni 267
5. Cele cinci mari regrete ale celor aflati
pe moarte gi cum le poti evita 270
6. ,,CAnd nu ai duqmani in interior, cei din afari
nu te pot rini." 273

Secretul nr.9
Cel mai bun sfat pe care il vei primi vreodati

l. ,,97Yo dintre bolnavii

de cancer de plimini sunt
fumitori qi97% dintre fumitori nu se imbolnivesc
niciodati de cancer de plimAni" 283
,,Nu urma sfatuti" 284
2. Ce putem invila din cel mai obisnuit sfat? 28s
ipi mulgumesc 289
Mulfumiri 29r
 I
gase cuvinte care i1i vor schimba pentru
' totdeauna perspettiva asupra fei'icirii

d incepem cu o veste proasti.

Modelul de fericire pe care il invdldm de mici este, de fapt,
total invechit.
Credem cd trebuie sd muncim din greu inainte si avem un
si fim fericifi.
succes mare gi apoi
Credem ci aceasti schemi arati asa:

aa

TREABA_ SUCCES --1 Fll

-7,
GPAZAVA MARE FER,iCiT

invali din greul+ Numai l0!-+ Fii fericit!

Mergi la multe interviuri! -+ Fi o treabi bund la job! -+ Fii
fericit!
Muncegte peste program! -+ Fii promovat! -+ Fii fericit!
Dar, in realitate, Iucrurile nu stau aga. Modelul acesta nu
funcfioneazi. Facem o treabd grozavd, avem succes mare, dar, in
loc si fim fericifi, nu facem altceva decSt si ne stabilirn noi obiec-
tive. Acum invildm pentru urmitoarea slujbd, pentru urmdtoarea
diplomi, pentru urmdtoarea promovare. De ce si ne oprim Ia
diploma de licenli daci o putem obline pe cea de master? De ce si
ne oprim la funclia de director daci putem fi vicepre;edinte? De
 ce si ne oprim la a define o casi dacd putem avea doul? Nu
atin_
gem niciodati fericirea. O impingem tot mai departe.
ce se intampli cdnd iuim ,,Fii fericit" de la sfirgitur acestei
scheme gi il punem la inceput? Atunci aceste sase cuvinte impor_
tante arati aga:

#"ir* ##ir*',U:FE'
Acum totul se schimbi. Totul se schimbi. Daci incepem prin a
fi fericifi, atunci ne simtim grozav. Aritim grozav. Facem sport.
Intrim in legituri unii cu altii. Ce se intimpli? Reugim sd facem o
treabd grozavd, pentru cd, ne simtim gtozav cAnd o facem. Ce
obfinem ficAnd o treabd grozavd? Succese mari. Sentimente
puternice de reugitl ;i, in consecinfi, diplome, promovdri gi tele_
foane de la mama ta care i1i spune cAt de mindrd este de tine.
Publicapia Harvard Busfness Review relateazi cd oamenii
fericifi sunt cu 3rYo mai productivi, au salarii cu37yo mai mari
9i
sunt de trei ori mai creativi decdt colegii lor.
Agadar, care este primul lucru pe care trebuie si-l faci inainte
de a fi fericit?
Fii fericit.
Fii fericit in primul find.
Fericirea ili activeazi centrele invif drii. creierul tru va lumina
ca zgarie-norii din Manhattan la amurg, va scinteia ca diamantele
sub luminile magazinelor de bijuterii si va striluci ca sterele pe
cerul intunecat de deasupra cdmpurilor de la
fari.
Psihologul pozitMst William |ames a spus: ,,Cea mai mare des_
coperire a oricirei generafii este cd omul igi poate schimba viafa
prin schimbarea atitudinii".
 Autorul cirf iThe Happiness Advantage*, Sharrn Achor, a afir-
mat:,,Nu neapdrat realitatea este cea care ne modeleazi, ci lentilele
prin care creierul nostru vede lumea ne modeleazi realitatea".
Willi;im Shakespeare a spus: existi nimic bun sau riu, gin-
"Nu
direa noastri il face astfel".

* carte apiruti gi in limba rominl cu titlul Avantajul fericirii, Editura BusineSS

Tech, 2013 (n.r.).
 2
Principalul motiv pentru care
este atit de greu si fii fericit

$otrivit lui Shakespeare: ,,Nu existl nimic bun sau rdu, gdndirea
J- noastri il face astfel". Dar, dacd este doar gind.irea, simpla gan-
dire, de ce nu ne putemgindi ci ne simlim bine oricAnd dorim? pare
ci ar trebui sd putem comuta, pur gi sirnplu, un intrerupltor mental.
Dar amindoi qtim cd nu e u;or. Uneori, creierele noastre se fixea_
zi pe lucruri negative. Nu ne putem abfine! Mie mi se intampli tot
timpul asta. si vrei si stii un secret? Tuturor ni se intdmpli asta.
uneori, fiecare dintre noi se fixeazi pe chestii negative. Am vorbit
pe scend cu cei rnai cunoscuti speakeri motivafionali, cu
directori
generali din topul For tune s00 gi cu lideri politici din intreaga
lume.
$tii ce fac to{i in culise? Tremurd. Transpird. Se gandesc ci ceva ar
putea merge prost"
cu tolii avem monologuri interioare negative. optimigti eterni
nu existS. sunt oameni care se simt optimigti, dar si ei au monolo-
guri interioare negative. e in reguld. problema nu este cr avem
$i
ginduri negative.
Problema apare atunci cind credem ci nu ar trebui si avem gAnduri
negative.
Dar de ce se fixeazd creierele noastre pe lucruri negative?
Odatd ce inlelegem acest lucru, invdfdm cit de mult putem con_
trola si putem face efortul con;tient de a fi fericifi folosind tehnici
verificate.
 Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care !i
le impirtdgesc.
De ce e atdt de greu si fii fericit?

Pentru ci, in mare parte, viafa fost scurti, duri 9i foarte competi-
a

tivi in cei 200 000 de ani de cind specia noastri existi pe aceasti plane-
ti. Iar creierele noastre sunt pregitite pentru aceasti lume fragili' duri
gi foarte competitivi.

Cit de fragild, duri gi competitivA era?

SI facem un experiment raPid.
OpreEte-te, inchide ochii gi imagineazi-fi cind ai fost ultima
dati absolut singur intr-un loc indepirtat.
S-a intimplat cind erai cu cortul pe munte 9i cdnd te-ai inde-
pirtat de foc qi ai stat pe malul colluros al unui lac limpede ca
oglinda? S-a intimplat la o cascadi inviluiti in ceafi, pe care ai
descoperit-o intr-o excursie cAnd colegii tii au dispirut 9i tot ce
auzeai era v2ntul care fognea printre frunzele din coronamentul
pidurii? S-a intimplat cAnd alergai, Ia risiritul soarelui, pe o plaji
de-a lungul coastei Ei, brusc, n-ai mai vizut pe nimeni kilometri
intregi in nicio direcfie?
Imagineazi-te din nou in locul acela.
Acum, inchipuie-fi cd pe planeta noastri nu mai existi
urmdtoarele:

r Toalete . Drumuri . Medicamente

o Chiuvete r Biciclete . Unelte
o Duguri o Magini . Binci
o Api curenti r Avioane . Bicinii
o Computere o Bdrci e Restaurante
r Telefoane n Cirfi . Frigidere
; Internet r Hdrtie r Congelatoare
r Paturi r Creioane c Ferme
c Scaune r Stilouri r Sobe
 r Birouri Spitale Cuptoare cu
microunde
r Mese a Farmacii Cimigi
r Jachete a Doctori Pulovere
r Pantaloni a
$osete Lenjerie de corp
a Pantofi

Acum stai singur pe planetd firi niciunul dintre

aceste lucruri.
scoate-ti telefonul din buzunar si arunci-I. Scoate-ti
gi pantalonii
si clmasa, pentru cI nu existi. Scoate totul. Esti gol_pugcd
firi
nimic in jur. Niciunur dintre lucrurile acelea nu
existi. si niciunul
nu va apirea inainte de sfArqitul viefii talel
Acum inchide ochii, imagineazi_te acolo gi amintegte-fi
cd:

99 % din istoria noastri am trdit in aceasti lume.

99% din istoria noastri am avut o speranl5 de
viati de 30
de ani.
99% din istoria noastri ne-am bltut permanent capul pentru
supravietuire.

Viafa era scurti, duri gi extrem de competitivl,

iar acum avem
acelasi creier din punct de vedere fiziologic, pe
care l_am avut pe
tot parcursul istoriei.
Eram fericifi atunci? intrebarea mai potriviti este: aveam timp
si fim fericifi?
David Cain, autorul cdrfii Raptitude: Getting Better
At Being
Human, descrie exact aceasti situatie:

Dacd vreunul dintre strimo;ii nogtri ar fi fost vreodati

cu adevirat fericit cu bunurile sale, cu statutul siu social
sau cu tot ceea ce realizase in viafd, s_ar fi aflat brusc
intr-un anumit pericol. Nu exista niciun leagdn al
civilizafiei pe care si se bazeze daci ceva mergea prost.

26 Ematia
 Agadar, supravieluirea ne cerea sd ne creim propria
plasl de siguranfi. A avea suficient nu putea niciodati
si pard suficient, altfel am fi devenit mulfumili de noi
ingine, ceea ce ne-ar fi ficut vulnerabili in fafa pridito-
rilor, concurenlilor gi ghinionului. Fericirea de lungi
durati era prea riscanti.
Nevoia aceasta instinctivi pentru ceea ce nu avem ne
induce un sentiment permanent de nemullumire. Firi
el, strimogii nogtri s-ar fi confruntat cu foametea, dupi
o vdnitoare nereugiti. Acest scenariu simplu gi nemilos
este programat si forleze supraviefuirea cu orice cost.
Funclioneazd extrem de bine in acest scop, dar ne lasi
pradd stresului qi nepldcerilor in cea mai mare parte a
timpului. Nefericirea este metoda naturii de a-i line pe
oameni in alertd. Este un sistem primitiv, dar a funclionat
mii de ani.

Anul ,,Am nevoie de..." ,,Daci nu..."

:_
180 000 i.e.n. + Mincare siguranli -+
gi vor murl
170 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranli -+ Voimuri
160 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli -+ Voimuri
150 000 i.e.n. -+ MAncare ;i siguranli -> Voimuri
140 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli -> Voi muri
i30 000 i.e.n. -) Mdncare gi siguranli -+ Voi muri
120 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranli -) Voi muri
110 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranfi -+ Voi muri
100 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranfi -+ Voi muri
90 000 i.e.n. -) Mincare 9i siguranld -) Voi muri
80 000 i.e.n. -+ MAncare gi siguranli -> Voi muri
70 000 i.e.n. -+ MAncare gi siguranfi -+ Voimuri
60 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli -) Voimuri
 50 000 i.e.n. -) Mdncare gi siguranli -+ Voi muri
40 000 i.e.n. -+ MAncare gi siguranfi -) Voi muri
30 000 i.e.n. -) MAncare gi siguranld -) Voi muri
20 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli -) Voi muri
10 000 i.e.n. -) Mdncare gi siguranfd -> Voi muri
1 -+ MAncare gi siguranli -+ Voi muri
I 000 -) MAncare gi siguranfi -+ Voi muri
2000 -) Fericire -) Voi muri

Dispunem de acelasi creier pe care l_am avut

intotdeauna in
aceasti perioadS din istoria noastri in care
viafa a fost scurti,
brutali si foarte competitivd. creierul nostru nu
s-a schimbat
brusc cdnd am primit maginiriile tipografice,
avioanele gi inter_
netul. Cum a fost programat creierul nostru?
ficut aceasti teami? Ne_a asigurat supravietuirea.
Ce a
Am
supravietuit cu orice cost. Am fost paranoici.
Am fost luptStori.
Am fost nemilogi. Am fost brutali. Am fost ucigagi.
Si, datoriti ei...
am ajuns aici. Si, datoriti ei... am cucerit planeta.
$i, datoritl ei...
avem totul pe lume.
Agadar, apare intrebarea: teama aceea este
inci programatl in
creierele noastre astizi?

28 roadafericirii
 3
Singurul lucru pe care il auin comun
doctorul tiu, profesorul tiu
si
t
Tom Hanks

teama aceea este incd programati in creierele noastre.

a,
Este pretutindeni, este in creierele noastre.
Tom Hanks, unul dintre cei mai de succes actori din lume, care
cigtigi milioane cu fiecare film gi care a oblinut doui Premii
Oscar, a spus:,,Unii oameni se duc noaptea la culcare spunindu-gi:
<<Am avut o zi bunil>. Eu sunt unul dintre cei care se ingrijoreazi gi
se intreabd: <<Cum am greEit astizi?>>".
Andy Grove este longevivul director al Intel care a contribuit
la transformarea companiei intr-un succes de miliarde de dolari.
A fost numit de The New York Tfmes ,,tipul care a generat
cregterea in Silicon Valley", a fost desemnat Omului Anului in
1997 de revista Time qi a fost idolatrizat de Steve Jobs, conform
autobiografiei acestuia. $tifi celebra lui exprimare?,,Doar parano-
icii supravieluiesc."
Creierele noastre inci urmeazd zilnic acest model paranoid
care este o refeti pentru nefericire! Unii il numesc Sindromul
Studentului la Medicini. Acesta este o expresie inventati prima
dati de ferome I( ferome, in 1889, in binecunoscutul lui volum Trei
intr-obarcd:,,imi amintesc ci am mers,intr-o zi la Muzeul Britanic
pentru a studia tratarea unei boli u$oare pe care o dezvoltasem -
rinitl alergici imi inchipui ci era. Am luat cartea qi am citit tot
ce-mi propusesem; iar apoi, intr-un moment de neatenfie, am dat
 paginile aiurea si am inceput sd studiez, in liniste, bolile in general.
Am uitat care a fost prima boali peste care am dat - o calamita-
te infioritoare, devastatoare, din cAte imi amintesc - gi, inainte si
apuc si vid jumitate din lista <<simptomelor prevestitoare>>, mi-a
incollit in minte ideea ci sufeream de aceasta".
,,Pentru un timp, am rdmas irrgrozit de groazd; iar apoi, intr_o
stare de letargie gi disperare, am inceput si dau din nou paginile.
Am ajuns la febra tifoidl - am citit simptomele -, am descoperit ci
am febri tifoidi, trebuie si o fi avut luni intregi flri si gtiu - m-am
intrebat ce altceva mai am; s-a dovedit cd aga-numita boali Dansul
Sfintului Vitus - am descoperit, aga cum mi agteptam, ci aveam si
boala asta - a inceput si mi intereseze, prin urmare am inceput
si-l examinez amdnuntit, aga ci am luat-o alfabetic - am studiat
malaria gi am aflat cd eram pe cale si md imbolndvesc de ea qi cd
stadiul acut avea si inceapi in aproximativ doui siptdmdni..."
Nu este vorba doar despre studenlii la Medicini. Ni s-a intAm_
plat tuturor.
Scanim lumea in scopul depistirii de probleme pentru ci asta
ne-a ajutat si supraviefuim. Iar conceptia noastrd actuali despre
lume nu face altceva decAt si intireasci gi si dezvolte aceste
emoIii negative.
La cabinetul medical, cdnd primesti rezultatele analizelor de
laborator, doctorul ifi spune: ,,Nivelul zahirului din sAnge este
bun, colesterolul este bun, dar fierul este scizut". Ce faci? Iei
misuri pentru cresterea nivelului de fier. Mindnci fripturi! Dar nu
trebuie si faci nimic pentru cresterea nivelului de zahir din sange
sau al colesterolului. Daci nivelul colesterolului ar trebui sr fie
sub 200mg/dl 9i eqti la 195, foarte bine! Dacd eqti la 205, e o pro-
blemi. Doctorii sunt plitifi cdnd suntem bolnavi. Nu ar trebui si-i
plitim cind suntem sinitogi?
Directorii de magazine aplicd,,managementul prin exceptie",
uitAndu-se la rapoartele de dimineaf5, gisind cifrele sub medie gi
incercdnd si le creasci. Daci raportul acela spune ci cifrere de trafic
sunt bune, valoarea cogului este buni, dar timpul la casi este sub
medie, ce vrea qeful? Case de marcat mai rapide. Mai mulli casieri!
Nu se face nimic pentru imbunitifirea statisticilor care respecti
media.
in clasi, profesorul prezinti rezultatele la teste gi oferi ajutor
suplimentar celor sub medie. Trebuie si treaci! Daci nu, anul se
repeti, sistemul se destabilizeazi, prietenii avanseazi. Ce se
intimpli cu copiii sub medie? Aiutor suplimentar la prdnz.
Meditafii. Teste corective. De ce nu li se oferi provociri elevilor
care oblin 100 de puncte?
La fel se intAmpli Ei la locul de munc5. Primim evaluirile anu-
ale care arati cum ne-am descurcat. Ce se intimpli daci egti sub
nivelul de agteptare? Planuri de cregtere a eficienfei! $edinfe supli-
mentare cu gefull Expediere la cursuri de pregitire! Ce se intimpli
daci ai o evaluare buni? Cregtere de2%. O bitaie pe umir.
in loc si identificim rezultatele bune qi si le imbunitifim, cre-
ierele noastre fac asta:

1. Cauti problema.
2. Gisesc problema.
3. Rezolvi problema.

Asta au fost antrenate creierele noastre si faci timp de

200 0OO de ani. Dar, pentru ci scandm lumeain ciutare de proble-
me, nu vom vedea nimic altceva. Iati cum a definit Kelly Oxford,
autoare de mare succes in clasamentul NewYorkTimes, Sindromul
Studentului la Medicini pe Twitter: ,,WebMD* este ca qi cum !i-ai
alege propria carte de aventuri in care deznodimintul este intot-
deauna cancerul".
Agadar, ce putem face?

* Site medical de tip generalist (n.t.).