Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

BAIRD T SPALDING
SPALDING, BAIRT T.
Modelul divin / Bairt T. Spalding; trad.: Elena Gugian.-
Bucureqti: Herald, 2018
Bibliogr.
ISBN 978-973 -ttt -642-6
I. Gugixl, Elena (trad.)

MODELUL DIVIN

Traducere din limba francezL:

ELENAGUGIAN

BakdT. Spalding
LES DERNIERS MOTS
@ BairdT. Spalding
Editions Robert taffont
Paris, 1985
EDTTURA s nnnerp
Bucureqti,2018
 CUPRTNS
CAPITOLULUI i
REALITATEA 97
iNrnsn.X,H gr nJ,srursunl r03

scHrTA BroGRAacA 7 CAPITOLUL VIII

BIRUINTA ASI.'PRA MORTII ro7
CAPITOLUL I iNrnpnAnr pr ni,sruNsunl \17
FOTOGRAFII ALE UNOR, EVENIMENTEDXN TBECUT L4
ixrnBs;,nr gr ni,sruNsunr 2A CAPITOLUL D(
LEGEA BEI4UGULUI L20
CAPITOLUL II lurnBnIru gr nlsrulrsvnl 125
cuNoAqrE-TE PE TINE tNsulr 23
iNrnes.Lnr pr nisrunsunr 33 CAPITOLUL X
ADEVARUL VA nToA LIBERTATEA r27
CAPITOI,UL III iNtnmlnr gr nAsruxsunr r39
EXTSTA UrV OUUNEZCU?
iNrnesinr gr nlsruwsunr CAPITOLUL )O
oAMENI CARE AU MERS CU M.{E$TRu t4r
CAPITOLUL ry
vrATA VESNTCA CAPITOLUL)OI
iNrnna;.Rr gr nisruNsunr CREDO 48
CAPITOLUL V ANEXA 153
MODELUL DIVIN r.r.':68 ORIGINEA RELICUI.OR. ROLUL LuI NSUS I55
ixrnpslnr gr n LsruNsunl 79 CoMENTARIILE LUr USUS LA PSALMUL 23 AL REGELUI DAVID 167

CAPITOLUL VI
FrTr coN$TrENTr CA $TrTr 8z
INTREBARI $I RASPUNSURI 93

CAPITOLUL I
FOTOGRAFTI ALE tINOR,
EVENIMENTE DIN TRECUT
Experienfele, descoperirile gi revela,tiile lucririlor
noastre de cercetare igi au originea in cd.lrtoriile intre-
prinse de noi incepind de la cegurile Himalayei pind la
intinderile degertului Gobi, de la New york pdni in
America Centrali si America de Sud, de la San Fran-
cisco pind in Filipine, din Alaska p0nI in Canada.
Am lucrat in acest fel peste patruzeci de ani, la
inceput traducdnd arhivele g[site in Gobi, in Tibet
9i
in India. Acest mod de a lucra a dus la formarea unei
echipe de aproape doulzeci gi gase de oameni intere-
sati in tematica respective
z 9i care lucrau efectiv.
Treptat, savantii au inceput si capete incredere
n tt
Fi in noi. intr-adevlr, acurn doi ani (cItre anul 19L0), ei
D
F.l
F] apreciau ci prin intermediul noului nostru aparat fo-
a F
a tografic qi prin gi prin ceea ce noi am numit,,imagini
ale trecutului", vom fi in stare sI aruncim o privire in
trecut cu cel pupn un milion de ani si cI vom putea
ardta civilizalia de arunci.
Se poate aprecia caremarcabill posibilitatea plon-
jdrii in trecut cu scopul de a lua imagini autentice
asupra celor petrecute cu mii de ani in urmi. Ne stri-
duirn rnult in acest domeniu. Am avut cinstea de a
demara lucr[rile cu ajutorul doctorului Steinmetz" Eu
insumi am lucrat cu el qi pe toatd, durata acestei cola-
bor6ri, n*a incetat s[ ne indemne: ,,Vom construi o
camerl (de luat vederi), un aparat capabil sI penetreze
in trecut gi cu care si surprindem imagini ale eveni-
mentelor, daci dorirn". Nu ne-a descris doar aparatul
dar l-a gi desenat. L-am executat dupl planurile lui gi
astdziputem afirma ci suntem capabili si fotografiem
9i s[ scrutlm intreaga istorie veche. Desigur, ar fiprea-
mult, dar vom selecta anumite evenimente. Oamenii
de gtiingl admit astilzi si cred cu tirie ci putem pI-
trunde intr-un trecut vechi de un milion de ani.
Cea dintii experienli a noastr[ fhcutd cu prirnul
aparut a fost descrisi de dr. Steinmetz. Am lucrat cu el
aproape noul ani si mereu a afrrmat c[ vom izbuti in
final s[ explordm evenimentele trecute gi urmlrile 1or, It
t!
in fapt aritind tot ceea ce au construit civiliza,tiile, ce zH
procedee tehnice foloseau etc. Pini la urm[ am reusit. ItJ
z
Primul experiment surprins fost discursul inau* rl
gural al lui George Washington. A avut loc la New
z
York, in locul cunoscut astilzi sub numele de Sala Fe- rl
derall (The Federal Hall). Pe cligeele noastre pot fi o
rl
recunoscufi toli demnitarii de pe estrada 9i George
Washington insugi umblind de colo-colo prin faga
grupului, rostindu-gi discursul. La wemea respectiv[, H
 acest eveniment nu a putut fi fixat pe nici o fotografie,
cd.ci pe atunci se pictau tablouri.
Acum avem imaginea reall, cu vocea lui George
Washington inregistr^td, pe un disc. Ci,wa timp, toati
lurnea a. ctezut ci este vcrrba de un fhls pe care l-am
comis fblosin'J nnijl.oace cinematografice. Dar acum o
putem arXta cu orice aparat cinematografic obignuit.
Pornind de aici, afn mers pinfl la Rug[ciunea de
pe Munte. Acum stim cu precizie c[ Iisus, ca om, nu
se deosebea de noi. Cunoastem istoria completi a fa-
miliei sale mergind cu doudzeci de mii de ani in urm[.
$tim ci familia avea o bun[ reputafie gi ci El insugi
era un om influent, un caracter bine determinat. Era
inalt de 1,87 m si, privit in mijlocul mul,timii, ifi spui
numaidecit:,,Iatd,un om ce va infbptui lucruri m[rete".
$i intr*adevir le-a infbptuit. Astdziistoria o confirmI.
Ne-am intors Ia acea drami gi am reusit si obflnem
cuvintele autentice.
Intrucit ne interesa nespus intreaga lui vial[, [-am
urmdrit pe o lungl perioadl de timp. Mai mult, am
cunoscut chiar Omul in sine timp de mai mul$ ani
9i
Z gtim cu precizie c[, intr-adevlr, nu a ftecut prin pro-
H
fi
cesul rnortii, ci a inviat.
,J Iisus din Nazaret n-a pretins nicicind ci poate
,l
r{ face mai mult decit orice om obignuit. O gtim cu certi-
H
a rudine. Mai mult, ne-a spus-o el personal, ci moartea
poate fi invinsd.
Ruglciunea de pe Munte a supraviefuit ca o
capodoperd spirituald.. Aga o considerdm noi ast[zi.
Oamenii incep s[ o inleleagi gi sI o introducd treptat
in viala 1or.
Vi putem ariltr cd, pe lingi ruglciunea de lingi
lac, nimeni nu i-a adus lu.i Iisus nimic, in afara td*
nlrului cu cele cinci piini gi pegti. Nu este o alegorie.
Daci ar fi fost, b[iatul nu avea ce cluta in fotografie.
N-am fi surprins nici mulgimea afl*d, de fagd. Iisus
n-a spus decit rtit:,,Fr ezafi-v[ gi pregitigi-vI pentru
mas[". $i hrani a fost din belgug pentru tofi.
Mai avem cazulin care un discipol i-azis lui lisus:
,,Doamne, avem nevoie de p6.ine dar mai sunt patru
luni pin[ la secerig". Iisus i-a rflspuns.',,Privegte, lanu-
rile sunt coapte, agteaptl doar secerigul". $i ag^ aparr
pe imaginea fotografici.
Cu ajutorul acestor imagini, am putut corecta
numeroase erori. Am lucrat opt ani pe imaginea Ru-
glciunii de pe Munte mai inainte de a-l putea identi-
fica pe lisus. Ciutam neincetat un om asemlnitor
celtri pictat de Leonardo da Vinci.
$i iatd o experienfi interesanti legatd de acest q
aspect. Trei dintre noi se aflau la Vatican. Stiteam de 2
vorbi cu un cardinal foarte in virsti, care se interesa
E
de progresele noastre asupra imaginii Ruglciunii de C
pe Munte. il preocupa nespus tot ceea ce fhceam 9i E
ne-a spus cI am putea cilpilta informagii prelioase i
dacL,,larecomandarea sa, ne vom duce la muzeul Lu- E
wu din Paris, la o anumitl persoan d., cate ne va arlta '{
scrisorile lui Leonardo da Vinci. Era o directie noui
gi am plecat imediat la Paris, inarmafi cu cartea de i
 wzitd, a inaltului prelat. Ajungi aici, ne-am dus direct
la'Luwu, unde am fost primili cit se poate de amabil.
Pe atunci, scrisorile lui Leonardo da Vinci se aflau
toate acolo gi putem faie dovada.
Am avut mereu sentimentul ci tabloul lui Vinci
il reprezenta pe Iisus aga cum artistul l-avilzut aievea:
Acest lucru a fost dovedit xtilzi gi avem scrisorile lui
da Vinci care demonstreazd. ci el l-a vdzut pe Chris-
tos in figura modelului ales spre a-l portretiza. EI
spune ci omul era tinlr, logodit, gi cd. avea o lumini
magnifici in priviri. Da Vinci l-a identificat cu Chris-
tos, fb.cindu-i portretul ca atare.Toate s-au petrecut pe
wemea Renasterii, cind se purta pirul lung gi barbl.
N-am vdzut niciodati pe Iisus cu pilnrl lung gi cu bar-
b[, imbricat in robi. Posibil cI alte persoane si-l fi v[-
zut astfel aga scrie l-eonardo da Vinci, cu mina lui.
Doi ani mai tdrziu, artistul s-a hotlrit sLpicteze
un portret al lui Iuda. I-au trebuit doi ani de ciutlri
ca sd giseasci o persoan[ acirei infbflgare sI oglindeasci
trddarea. in cele din urm[, pe cind mergea intr-o
diminea![ printr-o mahala deocheati a Parisului, a
z zi.rit intr-un coll omul clutat, cu pirul vilvoi, cu vef-
H
o
mintele zdrentuite, cu chipul apatie,gi indobitocit.
,.] Mergind citre el, i-azis:,,Am pictat portretul lui
,.I
H
a
Christos iar acum sunt in ciutarea cuiva,care,sl vrea
o rt
: s[-mi pozeze pentru portretul lui luda, trdditorul'l.
Omul, ridicind privirea, i-a spus: ,Domnule, eu sunt
cel ce v-apozatpentru chipul lui Christos". Era ace,lagi
€ om. Da Vinci continui
sI-l descrie in scrisorile sale,
spunind cI, daci acest om nu l-a trldat pe Christos,
este pentru ci nici nu l-a putut glsi din cauza vieEii
imorale dusl in mahalaua de proasti reputagie.
Da Vinci mai spune c[, daci folosim termenul de
,,nu pot", il trXdem pe Christosul nostru interior. As-
tlzi putem demonstra ctr folosirea oriclrui cuvint ne-
gativ este o trtrdare a lui Christos din liuntrul nostru.
Da Vinci mai spune ctr nu s*a gindit niciodatl si-l
picteze pe lisus, pe Christos, dar c6" avilzut imaginea
lui Christos pe acel chip.
Leonardo da Vinci a fost un om remarcabil. A
scris multe articole gtiingifice excelente, niciodati pu-
blicate. Nu pot fi citite decit daci intri intr-o cugci de
stich in timp ce trei gardieni stau cu ochii agintili asu-
pra" ta, pe toat[ durata lecturii. Da Vinci era un om
excepgional sivorbea adeseori despre Christos din noi.
Povestegte cit de minunat este si-l reprezinfi pe
Christos, sX{ pop zfui pe fiecare chip. intr- o zi, pe
cind picta la Vatican, cardinalii l-au gisit dormind pe
scheh.gi l-au certat... El le-a rispuns.' timp ce ttl
"in tlt
dorm, muncesc mai nrult decit atunci cind sunt in z
stare de veghe".
3
tlt
z
in"timpul somnului, el vedea tot urma sd ,it!,
ceea ce
picteze, inclusiv nuanlele exacte ale culorilor. Atunci z
U
se degtepta gi se apuca de lucru. A spus: ,Tot ceea ce F
rl
vld este o rcprezentare exacti iar vibra,tiile aplicate co
r{
pe perefi sunt cele pe care le primesc. Le pot mani-
festa 9i transpune foarte ugor dupi ce mai intii le-am
vilzut in somn".
 iNrnrs.I,nr sr nLspuNsuRr
Intrebare: Cum alege,ti evenimentele din trecut?
Rdspuns: Ele se afli totdeauna intr-o anumitl bande
de frecvengi.Tot ceea ce rosti$, vocea gi vor-
bele se inregistreazl numaidecdt pe o bandl
de frecvengi vibratorie... gi aceasta la infinit.
intrebare: Care este calea cea mai potriviti pentru a
primi iluminarea?
RdEuns: Calea este una interioari. CiutIrile trebuie
si meargi in profunzime. Si gtii ci lumina
i,ti apargine. Este tot ce trebuie.
intrebare: V-agi nlscut in India?
Rdspuns: Da, m-am ndscut in India, acolo unde s-a
niscut gi tatil meu. Am urmat cursuri loca-
le la gcoah, iar mai tdrziu,la universitatea
din Calcutta. Dr. \/ose gi solia sa erau acolo
de gaizeci gi opt de ani.
intrebare: Este adevl rat cd lisus, apostolii 9i alte per-
sonalitigi de care amintegte Biblia, rrfliesc
cu adev[rat in carne gi oase la fel ca noi?
z
H
Rdspuns: Ah, desigur. Cunoagtem viaga.multora dintre
o provocitt o rupturi 9i nu vefi atinge 1e1u1. E H'
F]
D
ei datoriti aparaarlui ce reproduce eveni-
Fl
14 mentele trecutului.
o intrebare:
: Cum arita lisus cind I-agivilzut?
Rdspuns: inalt de !,87 m.Dacd va fi printre noi in sea-
ra aceasta, il vefl putea recunoagte aga cum
este, un om de aleasi inzestrare. El privea
pe toati lumea cu o fo4[ ce-i cuprindea pe
to$, aga cum a fhcut intotdeauna. L-am foto-
gl;afiartexact cum vI fotografiem pe dumnea-
voasffi. Avem poze cu el al[turi de Luther
Burbank, de dr. Norwood 9i de mulp a19ii.
intrebare: Oare marile probleme care frdminti mintea
omului sunt comPlet inliturate, dominate,
atunci cind triim viala Maegtrilor?
Rdspuns: Desigur.Iisus a spus r[spicat cI Adevirul ne
ehbereazil.
intrebare: Cum ne putem lepida de ideea ci omul nu
este Dumnezeu?
Rdspuns: Refuzind orice afirmafie negativd. Afirma-
1ia: ,,Eu sunt DumnezerJ" ne elibereazi de
afirmagia negativi ci nu suntem (Dumne-
zeu). Este de preferat si exprimi Adevlrul
in locul minciunii.
intrebare: Daci doar afirmlm: ,,Eu sunt Dumnezeu"
unita-
9i dac[ nu suntem in stare s[ acceptdm
tea, nu cumva avem de-a face cu o credinfi E
trj
oarb[? z
3
Rdspuns: Dac[ o faceli exclusiv din credingi oatbd',aqi tr,z
rl
U
de preferat si spui ,,eu pot'gi-atunci lintifi z H
direct spre afirmalia,eu sunt". Dac[ porni,ti "lF
tcl
o
de lapozigia,,nu pot" afi 9i acceptat ideea de
rJ
separare de Dumnezeu.
intrebare: Dac[ omul e Dumnezeu iar Dumnezeu este
spirit, de unde vine trupul material?
 Rdspuns: Dintr-o infuengl hipnotici a gindirii umane.
De fapt, nu se sprijini pe nici o baztr. Omul
a adus materia la existengl. Trupul muritor
este o iluzie, o hipnozi. Cand omul se va CAPITOLUL U
trezi,i se va plrea un cogmar. Aceastl deg_
teptare va fi fhri vise.
cuNoAqrE-TE PE TINE iNSUgr

Vom aborda acum ceea ce a fost expus gi predat

pe parcursul a mai bine de gaizeci de ani de lucru.
De$nem astilzi dovada experimentalil c^ orice func-
tie, orice lucru in totalitatea universului este Divin.
Numili cum vrefi aceastfl divinitate, ce1 mai inalt
nume fiind cel de ,,Dumnezeu". De ce? VI putem de-
monstra ci acest cuvint vtbteazd cu 186 de miliarde
de bltfi pe secund[, gi cunoagtem persoane in stare
si-l cinte. Dar frumuselea consti in aceea ci, atunci
o
cind il psalmodiagi, sunteli voi ingivd de fiecare datl z
aceastd vibralie.
'C/D
,{
Or, aceasti vibralie este prezent[ in toate forme- flt I
rl
z le, nu numai in aceea care vd aparline, ci gi in forma tt
rg
altuia. Ea este prezentl. in toate gi putem proba c[, in Ir,r.l
H
A
Fl
r.l
lipsa ei, nu putem fotografrL nici un obiect oarecare z
a FJ

A
o
din aceastl incipere. Posed[m dovada incontestabih. z H'

a
z
$i-atunci de ce sd spunem ci:,,Eu nu sunt divin?" Ex- "1
H

cludefl negalia din propozigie 9i va rezrtka:,,Eu sunt di-

el
virl'. Acesta este adevlrul in ce vi privegte. Ne-adevirul
ol
este: .Nu sunt divin". AdevIrul este: ,,Sunt divin".