•

l1RIJAREA
0.;

,
REALITA'FII ~

--=-------

•
Vadim Zeland
Transurfingul
realitalh

Dirijarea realitapi
Gradul4
 Vadim Zeland
Au aparut:
Spapul variantelor - Gradul I TTansurfingul
Murmurul stelelor diminepi - Gradul 2
Tealitiitii
,
inainte spre treeut - Gradul 3
Dirijarea realitatii - Gradul4
DIRIJAREA
In curiind:
REALITA.TII
,
Merele ead in eer - Gradul 5
Gradul4

Traducere din limba rusa de

Dr. st. til. Aurica Bra~oveanu

Editura Dharana
Bucure~ti
 Dirijarea realitatii
© JIHCOBCKHH IT. IT., 2004
© Oq,opMJIeHHe. OAO «Ha):laTeJIbCKaJI rpyrma
"BeCb"», 2004
© 2009 Editura DHARANA

Traducere din limba rusa. Titlul original: "Tpallceppulli! Cuvant inainte

peaJIbllOcmu. Cmynellb IV: "YnpaBJIeHHe peaJIbHOCTblO"

Redactor: Georgeta Timcu Draga cititorule!

Coperta coCectiei: :Miliai :Marinescu
Aceasta este a patra carte despre Transurfing - des-
'Editura CDfiarana CBucure§ti pre misteriosul aspect al realitatii, care a generat atatea
Str. Sjanta 'Ecaterina nr.15, sect.4, O.IP. 53
emotii cititorilor.
'TeC: 021-3372424 In realitatea de zi cu zi, omul se afla "sub imperiul
e-maiC: ed'itura@gmai[com imprejurarilor" ~i nu poate sa influenleze semnificativ
www.sufletdecarte.ro mersul evenimenteIor. Viala "se intampla" la fel cum se
petrec lucrurile cand visam fira sli fim con~tienli. Eveni-
Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romliniei mentele i~i unneaza cursul firli sli tina seama cli "vrem"
ZELAND, VADIM sau "nu vrem". S-ar plirea ca aceastli fatalitate nu poate fi
Dirijarea realitiipi I Vadim ZeIand ; trad.: dr. st. fil. evitatii. In realitate existii insli 0 ie~ire - total nea~teptatli.
Aurica Bra~oveanu. - Bucure~ti : Dharana, 2012 Omul nu banuie~te cli se glise~te in captivitatea unei ilu-
ISBN 978-973-8975-63-7
zii - efect de oglindli.
I. Bra~oveanu, Aurica (trad.) Realitatea are doua fonne: una fizicli, pe care 0 pu-
tern atinge cu mana ~i una metafizicli aflatli dincolo de li-
159.9 miteIe percePliei, dar la feI de obiectivli.
Intr-un oarecare sens, lumea reprezintli 0 oglinda ne-
TIparul executat la:
sf'ar~itli cu doua fete: pe una se glise~te universul material,
~ 4B
OJfU..
.•. .........
,
. i1 ss Tipar
iar pe cealaltli se intinde spa/iul metafizic al variantelor -
o structurli infonnationalli, in care sunt stocate toate eve-
oIficeOI:IpograflaeurobUslneSS.ro
www.tlpogBfIaeurobu$Ines:s·ro
5
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii
nimentele posibile. Numarul de variante este infinit, la fel
cum infinitii este ~i multimea de pozitii admise ale unui
punct in planul coordonatelor. Acolo se afla inscris totul:
ce a fost, ce este ~i ce va fi; de acolo ne Yin visele, cIarvi-
ziunea, cuno~tintele intuitive ~i iluminarile.
Fermecat de oglinda, omul presupune ca imaginea Capitolull
reflectata in ea este chiar adevarata realitate. Oglinda na~te
iluzia cum ca lumea exterioarii ar exista in sine ~i nu s-ar
preta la a fi controlatii. Ca urmare, viata devine asemana-
toare unui joc ale carui reguli nu Ie stabilim noi. Evident,
ne este permis sa facem unele incercari pentru a influenta
ceea ce se petrece. Dar nu ~tim principalul: nu ni s-a expli-
DANSURl eu UMBRE
cat cum sa ne transformam din zar in cel care arunca zaru-
rile.
In aceasta carte se vorbe~te despre faptul ca realita-
tea poate fi controlatii ~i despre ce ne impiedica sa 0 facem.
Putem sa scapam de iluzia de imagine reflectatii ~i sa ne
trezim in visul aievea din oglinda.

6 7
Vadim Zeland Dirijarea realitafii

Eu, cu lumea mea,

mergem sa ne plimbiim

lzvorul initial
, al intentiei
,
Relatiile omului cu lumea inconjuratoare se constru-
iesc de a~a maniera, incat orice noutate, in mod incontes-
tabil, se transforma in fapt obi~nuit. Realitatea i~i schimba
in permanenta infiiti~area, intocmai ca mersul norilor pe
bolta cereasca. Dar viteza schimbarilor nu este intr-atat de
mare pentru a se simti mi~carea realizarilor materiale in
spatiul variantelor. Exact a~a mi~carea ~i transformarea
norilor in mod clar sunt realizate numai la 0 parcurgere ra-
pida a imaginilor unui film derulat cu incetinitorul.
Chiar ~i prospetimea schimbiirilor, insufletind viata
cu 0 boare de scurta durata, se risipe~te ~i ea tot atat de re-
pede. Neobi~nuitul devine familiar, bucuria sarbatorii se
risipe~te in cotidian. Este plicticos ...
o intrebare retorica: ce este plictiseala? Un raspuns
rezonabil este greu de dat - este mai simplu de explicat
cum sa lupti cu ea. Salviindu-se de uniformitatea cotidia-
nului, sufletul ~i ratiunea inventeaza tot felul de jocuri ~i
juciirii care genereaza impresii neobi~nuite. Jucaria este un
bun remediu impotriva plictiselii. Jocul este ~i mai bun.
8 r
9
 Vadim Zeland
Alaturi de plimbatul (cu bicicleta, trotineta, rolele
etc.) de mare popularitate se bucurii jocurile de-a-prinselea,
de-a v-ali ascunselea ~i alte variante de petrecere vesela a
timpului. Maturizandu-se, omul nascoce~te tot soiul de
modalitati care mai de care mai nastru~nice : de la intrece-
rile sportive panii la realitatea virtualii. Chiar multe dintre
profesii nu sunt altceva, in esenta lor, decat tot ni~te jocuri.
Dar de ce multe? Incercati sa numiti 0 muncii ce n-ar
putea fi privitii tot ca un joc. Privili cu atentie: cand omul
face ceva, de regula el se joaca. Iar ceea ce fac copiii,
adultul num~te cu condescendenta joe. Dar ~i adultii se
joaca, exact cu aceea~i subliniatii importanta, numind res-
pectiva indeletnicire munca.
~i unii ~i altii se raporteaza la indeletnicirile proprii
cu toata responsabilitatea. intrebati-l pe copil cu ce se
ocupa ~i el va raspunde serios, aproape ingrijorat de intre-
rupere: "Ma joe!" Incercati sa-i sustrageti adultului atentia
de la munca sa ~i va riposta cu indignare: "Sunt ocupat cu
o treaba foarte serioasa!"
Deci, iatii ca jocul este 0 treaba serioasa. Ce face co-
pilul cand nu este ocupat cu jocul? De regula, face nazbatii.
Iar adultul? Leneve~te - a~a se nume~te la adulti. Dar lipsa
de activitate il obose~te rapid ~i incepe sa se plictiseasca;
de aceea i~i dore~te din nou sa se joace de-a ceva. De ce
totu~i jocurile sunt necesare? Doar pentru a scapa de plic-
tiseala? Sau sa punem altfel intrebarea: care este cauza
plictiseiii? Un deficit de impresii?
10
Dirijarea reali/alii
in realitate, intrebarea nu este atat de banal a pe cat
pare. La baza inclinatiei catre jocuri se afla 0 nevoie la fel
de veche ca ~i lumea. Care este cea dintai nevoie pentru 0
fiinta vie? Supravietuirea? Instinctul de autoaparare? Este
deja un stereo tip, dar nu este raspunsul corec!. Poate do-
rinla de inmultire? Iara~i un raspuns incorect. Atunci care
e?
Cea dintiii nevoie este sa dispunem macar un pic de
propria noastra viata - acesta este principiul de baza care
se afla la baza comportamentului tuturor fiintelor. Restul -
inclusiv instinctul de supravietuire ~i de inmultire - este
doar urmarea acestui principiu. Cu alte cuvinte, scopul Iji
sensul vietii oricarei jiinle este acela de a controla realita-
tea.
Dar acest lucru nu este posibil daca lumea inconjura-
toare exista independent de tine ~i se comporta absolut in-
controlabil, daca nu chiar d~manos. intotdeauna se vor
gasi doritori care sa-ti ia bucata de la gura, sa te goneasca
din colti~orul tau, daca nu chiar sa te manance. Este pacat,
ba chiar este ingrozitor cand nu-ti traie~ti viata, ci se in-
tampla sa traie~ti ~i nu po\i sa faci absolut nimic. ~i atunci
apare nevoia imperioasa, ~i uneori neeon~tientizatii, de a
tine lumea 'inconjuriltoare sub propriul tiiu control.
Pentru multi, aceastii intorsatura poate sa para sur-
prinzatoare. "Cum adica? Doar pentru noi a fost mereu ab-
solut evident cil instinctul de autoaparare a fost cel mai
important criteriu, iar acum rezulta ea el este doar 0 con-
secinta a unui fapt mult mai fundamental?"
11
 Vadim Zeland
Lucrurile par insa stranii doar la prima vedere. Daca
Yom analiza, yom in~elege ca indiferent ce anume 0 preo-
cupa pe fiinta vie (inclusiv supravietuirea ~i inmultirea) to-
tul se reduce la incercarea de a prelua sub control realita-
tea fnconjuriitoare. Acesta ~i este motivul de bazli ~i cel
dintai izvor care se ami la baza activitiitii tuturor fiin~elor.
Inactivitatea reprezintii 0 lipsa de control. Prin urma-
re: plictiseala ca atare nu existii - existii doar setea conti-
nuii ~i nepotolitii de a dirija realitatea. Cum-necum, sa fie
supusa propriei vointe. Jocul, in aceastii privintii, se mani-
festa ca 0 modelare a unei realitiiti ce poate fi dirijatii.
Unor pasari, de exemplu, Ie place sa se joace cu co-
nurile. latii, existii un con - 0 particica de realitate care
existii independent ~i care nu este gestionabila. Dar dein-
datii ce pasarea a Iacut din con atributul jocului sau, aceas-
tii bucaticii - ~i intr-o oarecare masura realitatea insa~i - a
devenit gestionabila.
A merge cu ceva (cu bicicleta, cu rolele, calare) este
tot un soi de control. Realitatea rna poarta, dar a~a cum do-
resc eu. Oricare alt joc se supune, intr-o masura mai mare
sau mai mica regulii: "Va fi a~a cum doresc eu". Scenariul
jocului este mai mult sau mai putin predeterminat ~i de
aceea situatia este previzibila. Sunt desigur ~i jocuri la care
este destul de complicat sa te mentii ca lider, dar toate
aceste jocuri, intr-un fel sau altul, se reduc la acee~i situa-
tie: sa subordonezi propriei vointe ceea ce se petrece.
Pentru un spectator, spectacolul constituie tot un joe
in care se modeleazii controlul asupra realitiitii. CaI1ile,
12
Dirijarea realitiilii
muzica, cinematograful sau show-ul- toate acestea consti-
tuie un soi de leagan pentru suflet ~i ratiune. Fuga epui-
zantii a gandurilor incordate se intrerupe ~i devine un zbor
pe aripile fermecatoarei melodii sau a subiectului incitant.
Orice s-ar intampla cu eroii, totul nu este altceva deciit
realitate "domesticitii", "dresatii", iar spectatorul se desfata
lara sa-~i faca probleme.
Jocurile cu realitatea nu se intrerup nici chiar in tim-
pul somnului. Sufletul ~i ratiunea i~i gasesc incantarea in
spatiul viselor unde realitatea se supune plastic adierii
u~oare a intentiei.
In SIar~it, jocul imaginatiei este inca una din modali-
tiitile folosite. Individul inventeazii chiar 0 realitate inexis-
tentii doar pentru a se juca de-a controlul. Fantasticul este
neobi~nuit. Ii este permis sa fie neobi~nuit, nefiresc, atiita
timp cat este ireal. EI, fantasticul, este departat. lar realita-
tea este obi~nuita pentru ca este aproape dar, in acela~i
timp, ea este inaccesibila deoarece este greu de influentat.
in genere, toate aceste jocuri nu sunt puse la cale
pentru lupta cu plictisul. Realitatea de zi cu zi nu este plic-
tisitoare, ea este obi~nuitii pentru eli nu este dirijabila. Este
greu sa 0 supui regulii: "va fi a~a cum vreau eu". De aceea
individul se ~i ascunde de 0 astfel de realitate in joc, deoa-
rece in joe totul este simplu ~i previzibil.
~i totu~i, de realitatea inevitabila nu te poti ascunde.
Viata omului este conditionatii de circumstante ~i de pozi-
tia sa in societate. Realitatea se desIa~oarii in cea mai mare
parte independent de vointa lui. Pentru fiecare "vreau"
13
 Vfldim Zeland
exista ~i "nu se poate". Ca riispuns la "da-mi" exista ~i "nu
se poate". Ce se poate intreprinde in asemenea conditii?
De regula, individul se poarta intr-un singur fel. In-
cerciind sa obtina cele dorite, el tinde sa influenteze lumea
inconjuratoare intr-o singura directie, dupa principiul
"da-mi!". Actionarea directa, bazata pe contactul nemijlo-
cit, este una din formele de dirijare. Dar aceasta nu este
singura posibila ~i, nici pe departe, cea mai eficienta mo-
dalitate.
Noi yom proceda altfel: ne ascundem miiinile la spa-
te ~i yom face astfel inciit lumea sa vina singura in intiim-
pinarea dorintelor noastre. Tot ce urmeaza va fi despre
modul cum yom proceda. Transurfingul este 0 tehnologie
de directionare a realitatii fiira actiune directa. Numai ca
ea nu va fi, ca in timpul jocului, "rna fiiceam ca ... " ci va fi
de-adevaratelea.
14
Dirijarea realitiifii
l.egea ghinionului
Pentru ca sa putem sa invatiim sa dirijam realitatea,
este necesar ca macar sa ne descurcam in mecanismul
formarii ei. Fiecare individ, in modul cel mai nemijlocit,
i~i alcatuie~te stratullumii sale. Dar, in majoritatea cazuri-
lor, el nu intelege cum se petrece acest lucru.
Individul tinde ca totul sa decurga dupa dictonul "to-
tul a fost a~a cum vreau eu". EI incearca sa foloseasca in
raport cu lumea principiul sau nesofisticat: unde rna intorc,
intr-acolo rna ~i duc; unde apas, acolo se ~i indoaie. Dar
lumea, nu se~tie de ce, nu se supune. Mai mult chiar, in-
dividul porne~te intr-o directie ~i, nu se ~tie de ce, se po-
mene~te in alta.
Ar trebui sa-ti vina in giind ideea ca daca lumea se
manifesta atiit de neadecvat, inseamna ca trebuie un alt
mod de abordare. Poate ca ea se supune altor legitiiti. Dar
individul nu vrea sa se opreasca, sa priveasca imprejur ~i
continua cu incapatanare sa mearga pe linia sa.
Drept urmare, la 0 asemenea "creatie" rezulta un
strat de viatii in care nu este "totul a~a cum mi-am dorit".
Dimpotriva, multe lucruri se petrec "a~a cum nu mi-am
dorif'. Ce stranie, capricioasa realitate, cu care nicicum nu
te poti intelege.
15
 Vadim Zeland
Adesea apare senzatia ca lumea se poarta rau dina-
dins. Neplacerile parcii ar fi atrase de 0 forta inexplicabila.
De ce ti-e frica se intilmpla ~i cele mai rele a~teptiiri se cer-
tifica. Implacabil se inmmpla exact ceea ce noi ne stradu-
iam sa evimm. De ce este oare a~a?
La inceputul cursului de Transurfing am explicat de
ce se intampla ceea ce nu doriti, mai ales daca doriti din
tot sufletul sa nu fie a~a. Cand uriiti sau va temeti de ceva
din toata inima, inseamna ca intenfia exterioara va va face
sa aveti parte cu prisosinta de acel ceva.
Energia gandurilor generam de unitatea dintre sujlet
~i rafiune transforma eventuala posibilitate in realitate. Cu
alte cuvinte, sectorul spafiului variantelor, care corespun-
de parametrilor emisiei mentale, se materializeaza daca
simtamintele sufletului sunt identice cu gandurile ratiunii.
Dar aceasta nu este singura cauza a realizarii celor
mai rele a~teptiiri. In genere, viata lara probleme este nor-
mala. Totul decurge bine ~i lara hopuri daca ne mi~cam pe
cursul variantelor, rara sa stricam echilibrul. Naturii nu-i
place sa piarda energia in zadar ~i nici nu este dispusa sa
strice randuielile.
Circumstantele ~i evenimentele nedorite se petrec ca
urmare a faptului ca potenfialele excedentare deformeaza
tabloul energetic inconjurator, iar rela/iile de dependen/a
complica mai mult problema.
16
Dirijarea realitafii
are unul cu altul, sa creeze O!?Orilii si sa puna condi-
.tilde tipul "daca tu faci a§a, atunci eu am sa fac altcumva".
Potentialul excesiv in sine nu este periculos atata
timp cat aprecierea deformam existii de la sine. Dar este
suficient ca aprecierea unui obiect, exagerata in mod arti-
ficial, sa fie comparata cu un alt obiect, ca ~i apare polari-
zarea care genereaza vantul din fata al fortelor de egalizare.
Fortele de egalizare tind sa inlature polarizarea apa-
rota; in majoritatea cazurilor, actiunea lor este indreptatii
impotriva a ceea ce a creat aceastii polarizare.
lata exemple de potentiale categorice: te iubesc; rna
iubesc pe mine; te urasc; imi este sila de mine; eu sunt bun;
tu e~ti rau. Asemenea aprecieri sunt autosuficiente intrucat
nu se bazeaza pe comparatie sau opozitie totala.
Dar iatii ~i exemple de potentiale construite pe relatii
de dependen\ii: te iubesc, cu conditia sa rna iube~ti ~i tu,
rna iubesc pe mine pentru ca sunt mai bun decat voi toti; tu
e~ti rau pentru ca eu sunt mai bun; nu rna plac pentru ca
sunt mai rau decat toti; imi displaci pentru ca nu e~ti ca
mine.
Deosebirea dintre prima ~i cea de a doua grupa este
foarte mare. Aprecierile construite pe· comparatie generea-
za polarizare. ForM e de ega!izare fnliitu ra aceasta !ipsa
de unifiJrmitate grin ciocnirea contrgriilor. Exact la fel
cum se atrag polii opu~i ai magnetilor.
Din aceasta cauza neplacerile patrund in viata cu
amta rautate de parca ar face-o dinadins. De exemplu, in
perechile conjugale s-ar parea ca se unesc personalitati in-
17
 Vadim Zeland
compatibile, de parcii s-ar pedepsi unul pe altu!. In diferite
colectivitati, intotdeauna se va afla cel putin un individ ca-
re sa va necajeasca cu ceva. Legile lui Murphy sau, cum
spunem noi, legile "porcariei universale" au aceea~i natura.
Pana ~i vecinii rautacio~i au devenit 0 conditie indispensa-
bila a oricarei convietuiri.
Exemplul cu vecinii rautacio~i ilustreaza perfect
efectul polariziirii. Problema in cauza, cu tot aspectul ei
cotidian, are 0 relatie directa cu domeniul metafizicii. Pro-
blema consta in aceea ca oamenii ii impiedica pe semenii
lor sa traiasca lini~tit. Dar de ce?! De ce intotdeauna ~i
pretutindeni se gasesc vecini "rai" care ii impiedica pe cei
"buni" sa traiasca lini~tit?
Ce se intiimpla - oamenii se impart in doua categorii?
Daca am efectua un sondaj cu intrebarea: "In ce categorie
intrati?" - doar foarte putine persoane s-ar considera oa-
meni rai. Vecinii dumneavoastra, in majoritate, sunt ni~te
oameni la fel de normali cum sunteti ~i dumneavoastra.
Tendinta este creatii de vantul fortelor de egalizare
care sufla in directia neplacerii dumneavoastra. Orientarea
vantului este determinatii, iatii, de un principiu la fel de
miir~av: raveti parte numai de ee nu va place. ,_
Cineva poate obiecta: "Da-Ie naibii de forte de ega-
lizare. Ace~ti oameni, pur ~i simplu, n-au ru~ine; asta-i tot,
acesta-i adevarul ~i nu e cazul sa facem atata filozofie". lar
eu va voi dovedi imediat ca nu e filozofie goala.
Sa presupunem ca va necajesc vecinii: Dar dumnea-
voastra nu Ie creati probleme? Mai mult ca sigur ca nu. De
18
Dirijarea realita{ii
ce?."Pentru ca ei sunt a~a ~i pe dincolo - sunt rai, iar noi
nu suntem ca ei" - Yeti spune dumneavoastra. Da, dar oa-
meni numai rai §i oameni numai buni nu existii. Orice
apreciere este relativa intrucat este generata de comparatie
~icontrapunere.
$i totu~i, de ce nu-i deranjati pe vecini? Raspunsul
meu vi se va parea nea§teptat: rzu-i deran ja(i pe veeini pen-
tru ea ei nu dau doi bani pe dumneavoastra. "Cam a~a es-
te - Yeti spune dumneavoastra, - pentru ca sunt rai §i-au
pierdut bunul simt".
lata ca prin aceasta atitudine de fapt dumneavoastrii
introduceti polarizarea, ca un electromagnet care va atrage
inspre dumneavoastra noi §i noi necazuri din partea vecini-
lor. Iar pentru ei va fi ca apa pe penele unei ga§te pentru ca
dumneavoastra nu prezentati interes pentru ei. Lor nu Ie
trece prin cap sa va dea aprecieri comparative, adica nu
vor dori sa intre in relatii de dependenta cu dumneavoastra.
in acest sens nu vor da doi bani pe dumneavoastrii - nu va
vor da atentie si nu va vor include in stratullumii lor si de
aceea ei nici nu sufera.
Vecinii nu au polarizare fata de dumneavoastra atata
timp cat sunt ocupati cu grijile lor §i nu va vor acorda 0
atentie deosebita. Dar, de indata ce vor da atentie modului
cum convietuiti §i vor incepe §i ei sa faca comparatii, ime-
diat se va vedea ca nu sunteti ca ei. $i daca faptul acesta ii
va irita §i ii va necaji pana peste poate, dumneavoastra in-
~iva Yeti fi cei care-i suparati. Din vecini buni Yeti deveni
ni§te vecini rai.
19
 Vadim Zeland
lar mai departe lucrurile se vor complica ~i mai ~i.
Yeti incepe sa Ie creati neplaceri, rara sa va treaca prin
minte ca deranjati pe cineva. Le veti face necazuri vecini-
lor fora sa va dati seama. Exact a~a cum nici lor nu Ie tre-
ce prin cap acum ca va necajesc.
Zgomotele, de exemplu, ocupa primulloc in convie-
tuirea cu vecinii. eu cat va su ara mai mult cu atiit ele vor
fi mai intense ~i nu va vor da pace. De~i lini~tea ~i calmul
constituie 0 modalitate optima de existenta nu numai pen-
tru dumneavoastra, ci ~i pentru ei. In felul acesta se
cheltuie mai putina energie. Incalcarea lini~tii este intot-
deauna 0 anomalie care nu apare din senin. De unde pro-
vine energia?
Zgomotul racut de vecini va scoate din sarite ~i in-
cepeti sa ii uriiti in tacere (sau vociferiind). Enervarea
dumneavoastra constituie exact sursa energiei. Apar relatii
de dependenta care creeaza polarizare. Furia dumneavoas-
~manifestata prin expresii de tipul: "ii urasc pe ace~ti
vecini zgomoto~i" - creeaza un magnet puternic care atra-
s e spre dumneavoastra tot mai mult persoane care sa va
enerveze.
Se vor muta alaturi l de dumneavoastra noi locatari
inciinati spre modelul de viata zgomotos, iar vechii vecini
i~i vor cumpara tot felul de aparate ca ~i cum 0 fac in mod
special pentru a va necaji.
Trebuie de asemenea luat in seama ca vecinii vecini-
lor dumneavoastra au ~i ei partea lor de contributie ~i daca
20
Dirijarea realitafii
opinia tuturor cu privire la incalcarea lini~tii coincide,
efectul va cre~te simtitor.
Se intelege ca nu doar zgomotul poate strica 0 "ve-
cinatate placuta". Totul depinde de ce anume va creeaza
repulsie. Unii va vor acoperi cu gunoaie, va vor sufoca cu
mirosuri neplacute, vor miizgali peretii la intrare ~i a~a mai
departe. lar neplacerile provocate de vecini, ca tip uman in
genere, pot sa aiM urmari mult mai grave, cum_ ar)1 0
inundare sau chiar un incendiu.
~ar, f n tot (elul de alte cazuri, actioneaza un (el
gasi ~icelalalt. Pglarizarea geeaza un mams! oeptw pe-
nlfceri . Este atras tot ce provoaca neplacere. Tot ce ener-
veaza. Tot ce nu este de dorit - se va intiimpla. Aici nu es-
te nici un fel de mistica - totul este legic.
~azii:tabloul=ergetic" . Qree!!U
.. anej,u.i d~em~~lizarelblmrma:carora'Iealitateareste
teftt:Cild irnrdecvat, ca:in~o ~linda triimoA. Omul nu
intelege ea boala este rezultatul incalciirii echilibrului; ~i
incearca sa lupte cu lumea inconjuriitoare in loc sa inlature
polarizarea.
Este necesar doar sa respecti
j
.• .I<*'~'" necesar sa la~i lumea in plata Domnului.
21
 Vadim Zeland
Cu cat insistati mai mul! asupra dorintelor ~i preten-
tiilor dumneavoastra, cu aliit va fi mai puternic magnetul
care atrage tot ceea ce este contrar. Literalmente se produ-
ce urmatorul lucru: dumneavoastra apucati lumea de gat,
iar ea se impotrive~te, incercand sa se elibereze.
~ rost sa facetj presiuni si sa insist'illu situalia
devine sj mai rea. In loc de aceasta reactie, ~ n~£esar sa
va schimbat! lll-mq1 constient atitudinea (Pta J e ea. in,
,congordantii cu re!q/lq Transurfingul'fb,
De exemplu, striiduiti-va, macar pentru un timp, sa
nu va mai ganditi la vecinii dumneavoastrii, incetati sa-i
mai condamnati, prefaceti-va ca ei nu existii. Spuneti-va:
"La naiba cu ei!" Pur ~i simplu alungati-i din stratullumii
dumneavoastrii.
Imediat dupa ce ati reu~it sa-i alungllti din gandurile
dumneavoastra ~i sa hraniti aceasta atitudine, polarizarea
va disparea ~i treptat vecinii vor inceta sa va mai necajeas-
ca. Ba mai mult, daca reu~iti sa nu mai fiti dependenti de
ei, s-ar putea sa aiM loc ceva greu de imaginat: aceste per-
sonaje nesuferite sa devina prietenii dumneavoastra cei
mai buni.
22
Dirijarea realitafii
Towl merge pe dos
In genere, faptul in sine ca existii "legea mar~aviei"
este destul de ciudat, nu-i a~a? De ce oare, din ce cauza
lumea se poarta intr-un mod atat de ticalos? Sau toate
acestea sunt ni~te supozitii, superstitii? Nicidecum! Ten-
dinla exista totu~i ~i n-ai ce sa facio Din fericire, modelul
Transurfingului nu doar dezvaluie cauza unei asemenea
legitati, ci explica ~i cum 0 poti evita.
Regula Transurfingului actioneaza imbatabil, elibe-
randu-l pe acela care va acliona in conformitate cu ea de 0
sumedenie de probleme de provenienta necunoscuta. _ _
suficiegt nuroN, sii rerumti la ipcri!ncware si sa ingetezj a
.app' h,mij pt'wp),_p gura" cd aceasta devine imedjat bi-
nevojtoare si ascultiitoare.
Cine nu renunla, se va comporta ca un magnet care
atrage tot ce nu este ca el. Dar legea ghinionului inca nu e
totul. Imediat ce apar unele contradiclii, opozilia dintre ele
se accentueaza ~i mai mul!.
Cunoscuta ,lese a unitalii si tuptei contrariilW a ca-
rei esentii consta in insa~i denumirea legii, se invata la
~coala. Volga se varsa in Marea Caspica, iar Mississippi in
golful Mexic. Dar lucrurile nu sunt a~a de simple. Sa ne
punem intrebarea: de ce, la urma urmei, existii aceastii lege?
23
 Vadim Zeland
Cauza omniprezentei unitiitii contrariilor am liimu-
rit-o deja: ciocnindu-se, fortele de egalizare refac echili-
brul. Atunci, de ce fortele opuse se aflii In starea de luptii
nelntreruptii?
S-ar piirea cii ar trebui sii fie invers: s-au confruntat,
s-au stins una pe cealaltii ~i s-au lini~tit. Dar nu-i a~a, con-
tradictia 0 va intiirata pe una Impotriva celeilalte, panii vor
ajunge sii "se Infrunte". ~i dacii biitiiu~ul nu va fi scos (din
arenii), lupta va continua permanent.
Exemplele nu I trebuie ciiutate prea departe. Singur
puteti confirma cat de des vii calcii lumea asta pe nervi.
Desigur, pe fiecare In miisurii diferitii ~i In felul propriu.
Dar, In genere, esenta este urmiitoarea: daca in momentul
respectiv ceva anume va scoate din sarite, acel ceva, nu se
stie de ce, se si petrece, parca dinadins.
Se petrece urmiitorul lucru. Dacii ceva anume vii
creeazii emotii, vii Ingrijoreazii, vii cople~e~te, atunci nervii
vii sunt Incordati, cel putin partial. ~i iatii cii legat de
aceastii stare se ive~te 0 paiatii care Incepe sii topiiie ca sii
vii Intindii ~i mai tare strunele nervilor. Vii enervati, iar pa-
iata topiiie ~i mai stra~nic.
Existii multe modalitiiti de a vii enerva ~i mai mult.
Sii presupunem cii vii griibiti sii ajungeti la timp undeva ~i
vii temeti sii nu Intarziati. Paiata, la moment a ~i biitut din
palme ~i, frecandu-le frenetic, exclamii: "Sii-i diim dru-
mu\!"
Din acest moment totul lucreazii Impotriva dumnea-
voastrii. Oamenii vii blocheazii drumul ~i merg, viizandu-~i
24
Dirijarea realitafii
de-ale lor, iar dumneavoastrii nu-i puteti depii~i nicicum.
Trebuie sii piitrundeti undeva, dar u~a este blocatii, ca un
fiicut, de ni~te persoane care abia I~i mi~cii picioarele. Cu
a~inile de pe ~osea se petrece acela~i lucru. Totul merge
:apoda, ca ~i cum oamenii s-ar fi Inteles In prealabil. .
Desigur, cate ceva poate fi pus pe seama modulm
cum percepi tu lucrurile: cand te griibe~ti, ai impresia cii
toatii lumea actioneazii cu Incetinitorul. Dar existii ~i sem-
ne certe: liftul sau ma~ina se defecteazii, autobuzul Intarzie,
pe drum se creeazii un ambuteiaj - In cazul acesta avem
de-a face cu 0 obiectivitate legicii.
Pot fi aduse nenumiirate alte exemple. Dacii sunteti
Ingrijorat de ceva ~i tensionat, oamenii din jur vor face
exact ceea ce vii enerveazii ~i chiar acum, cand doriti sii fiti
liisat In pace.
Copiii Incep sii-~i facii de cap, de~i panii In acest
moment au stat smimii. Aliituri, cineva miinancii zgomotos
~i plesdiie. Diver~i indivizi se Invartesc In jurul dumnea-
voastrii ~i vii tot bat la cap cu problemele lor. Pretutindeni,
ca un fiicut, apar tot felul de piedici. Dacii a~tepti pe cine-
va cu neriibdare, In mod sigur acesta va Intarzia. Dacii nu
vrei sii vezi pe cineva, cu certitudine acela va apiirea. ~i
a~a mai departe.
~i aceastii presiune din afarii devine tot mai intensii,
pe miisurii ce se acumuleazii enervarea. Cu cat sunteti mai
tensionat, cu atat mai activ vii vor supiira oamenii din jur.
Dar ceea ce este interesant, este faptul cii ei se comportii
astfel total neintentionat. Nici nu Ie trece prin cap cii de-
25
 Vadim Zeland
ranjeaza pe cineva. Care este cauza unui asemenea com-
portament?
In psihologia incon~tientului, in genere, sunt multe
pete albe. Cat n-ar piirea de straniu, in majoritatea cazuri-
lor, oamenii sunt motivati de scopuri necon~tientizate. Dar
uimitor nu este nici macar acest lucru, ci faptul ca jOrla
motrice care guvemeaz4 te/uri l1econstientizate se giiseste
nu in psihicu/ individu/ui. ci in amra acestuia.
Aceasta forta 0 constituie entitatile energoinforma-
tionale invizibile, dar reale, generate de energia mentalului
unor fiinte vii Despre penduli s-a vorbit deja
mult in prima Ei apar intotdeauna
acolo unde se poate trai prin energia conflictului.
Numai ca nu trebuie sa presupunem ca aceste entitati
sunt capabile sa puna ceva la cale ~i sa infiiptuiasca 0 in-
tentie con~tientizata. ~endulii, intocmai ca lipitorile, simt
polarizarea ca 0 iregularitate in campul energetic si se
straduiesc sa 0 absoarba. Dar nici acest fapt nu este a~a de
infrico~ator.
c e oameni sa se oarte asl el incat sa
Oe geUqcq@ aU mqi pul@ mergie.
Ei fac totul ca energia sa fie peste masura. Pendulii ii
manipuleaza pe oameni cu ajutorul unor fire invizibile ~i
ei se supun. In ce mod influenteaza pendulii motivatia oa-
menilor nu este clar deocamdata, dar fac lucrul respectiv
cu mare eficientii.
26
Dirijarea realitafii
,
Con~tiinta clara a omului nu Ie este accesibila
pendulilor, dar nici nu Ie trebuie acest lucru - Ie este sufi-
cient subcon~tientul. De regula, toti oamenii dorm in stare
de veghe, intr-o masura mai mare sau mai mica. Multe lu-
eruri individul Ie executa automat, degajat, fiira sa-~i dea
seama pe deplin ce face: "in acest moment eu nu dorm,
sunt con~tient de ce fac, ~i de ce fac a~a".
Deosebit de scazut este nivelul constientiziirii la in-
divid atunci cand acesta se afla acasa sau in multime. In
mediul familial, necesitatea unui autocontrol sporit este
minima, de aceea individul se poarm degajat ~i aproape ca
pieote~te. Intr-un cerc restrans, in afara casei, dimpotriva,
eon~tiinta este extrem de activa, preocupata de autocontrol.
intr-o adunare mai mare, actiunile individului devin din
nou spontane, dar in ace\a~i timp se coreleaza cu tonul ge-
neral.
Pentru a demonstra cum lucreaza pendulul, sa luiim
eel mai simplu exemplu - trecatorul, in urma caruia va
aflati ~i aveti acela~i drum ~i pe care, la un moment dat, i1
depa~iti. Imediat ce ati hotarat sa cotiti la stanga ca sa-I
depa~iti, el face un pas spontan in acela~i sens, ca ~i cum
v-ar bara calea. incercati sa-I depa~iti din dreapta ~i el, rara
intentie, se indreapta in aceea~i parte.
Ce-I determina pe trecator sa schimbe directia? Ca
doar nu va vede ~i apoi ce i1 intereseaza pe el ca vreti sa i1
depa~iti?
S-ar putea ca intr-un fel sa simta ca se apropie cine-
va ~i instinctiv sa nu vrea sa-I lase pe "concurent" sa i-a ia
27
 Vadim Zeland
inainte? Ar fi 0 supozitie ~i totu~i nu este a~a. in natura vie,
dadi vorbim despre instincte, concurenta apare intotdeau-
na atunci cilnd paqile adverse stau fata in fata. Pendulul
este cel care il face pe trecator sa se dea la 0 parte.
Omul merge tara sa se gilndeasca cum sa puna picio-
rul ca sa mearga drept. Din acest punct de vedere el doar-
me ~i de aceea linia pa~ilor lui se abate din cilnd in cilnd la
stanga sau la dreapta. Motivatia, adica alegerea directiei,
se afla in subcon~tient, care in momentul acela este incon-
trolabil ~i prin urrnare este potential deschis pentru pendul.
~i apiirep dumneavoastrii, incercilnd sa il depa~iti. in
esenta este yorba despre un conflict, chiar daca el este in-
signifiant. Pentru a rniiri energia conflictului, pendulul il
obliga pe trecator ca, rara sa vrea, sa faca un pas in laturi
ca sa bareze drumul ~i astfel sa inriiutiiteasca situatia.
in acela~i timp, pendulul nu actioneaza intentionat
intrucilt intentia lui nu este con~tientizatii. La fel de incon-
~tient i~i fac treaba ~i fortele de egalizare. Subliniez inca 0
datii: aici este yorba despre niste procese al ciiror meca-
nism nu este deocamdatii claro \Ii nu despre un comporta-
ment rational al unor entitiili. Eu doar mentionez unele
manifestiiri ~i legitiiti naturale ale lumii energoinforma-
tionale.
Nu are rost sa discutiim ce fel de pendul este acela
care functioneaza in situatia datii, de unde a apiirut, cum de
reu~e~te ~i ce se produce de fapt, acolo, la nivel energetic.
Oricum nu yom putea intelege toate amiinuntele. Impor-
tanta este doar 0 singurii concluzie: daca f0rtele de egali-
28
Dirijarea realitiilii
numiir ale pendulilor - fie ele cer-
turi familiale sau conflicte armate - toate acestea au loc
exact in concordanta cu aceastii lege. Daca a aparut 0 stare
contrara, evenimentele ulterioare se vor desra~ura in direc-
tia intetirii conflictului, orice s=-a r intiimpla, inclusiv impa-
ciirile temporare ~i de fatada.
Acolo unde functioneaza legea pendulului, judecata
siinatoasa n-are putere. Tocmai de aceea acpunile, atilt ale
unor persoane izolate, cilt ~i ale unor state, in majoritatea
cazurilor, nu se incadreaza in limitele judecatii siinatoase.
in situafiile conflictuale. motiva/iile individului se aflii la
discre/ia pendulului.
lata, efectul este straniu cilnd percepi faptele tale tre-
cute ca pe un somn: "Unde mi-a fost mintea? Ce mi-a ve-
nit s~ fac a~a?" Totul s-a petrecut astfel pentru ca individul
a actionat rara sa-~i dea seama. Abia ulterior, cilnd con~ti­
enta nu este supusa unei influente din exterior, toate cele
petrecute capata 0 apreciere adecvatii.
Oamenii.; apropiati se ceartii ~i se despart intrucilt
sunt convin~i ca nu se potrivesc, ca au caractere diferite.
Dar au existat ~i clipe de fericire, cilnd totul a fost minunat.
Si, dintr-o datii, individul se schimba ~i incepe sa se mani-
feste du~manos. Toate acestea nu concorda cu modul in
care se purta anterior, mai exact cu foarte putin timp inain-
teo Va este cunoscut un asemenea comportament, nu-i a~a?
29
 Vadim Zeland
Yn realitate, nu este yorba despre faptul ca cineva,
unul dintre ei, s-a schimbat Persoana respectiva se poarta
total necorespunzlitor pentru partener, situatie care-i este
impusa de pendul.
~endulul conduce motivatiile inconstiente ale oame-
nilor aflati in pozitii oouse unul fata de altul. Si aceasta
manipulare are drept scop cre~terea energiei conflictului.
Individul nu-~i da seama ca el este impins sa actioneze
complet ilogic ~i neadecvat.
Cu deosebire acest efect se remarca in crime Ie atroce,
inexplicabile. Ulterior, deja aflat pe banca acuzatilor, cri-
minalul i~i aduce aminte de actiunile sale din trecut ~i este
nedumerit. "Mi s-a intunecat mintea" ~i nu minte - intr-
adevar a~a a fost. Criminalul insu~i este stupefiat; el reali-
zeaza cele intamplate ca pe un vis ingrozitor, un co~mar.
Deosebit de profund este somnul atunci cand intra in
In colectivitatile specifice ca, de exem-
anumite grupari sau in secte, se creeaza un
mediu cu anumite stereotipii de comportament ~i de gandi-
reo Acest fapt conduce la 0 amortire, la 0 "somnolentii" ~i
incon~tientul ramane deschis pentru 0 actiune zombi ana
din partea pendulului. Si atunci se petrec lucruri care, pri-
vite din afara, par absolut de neinchipuit!
De ce oamenii i~i omoara semenii cu atata cruzime
atunci cand ace~tia se inch ina unui alt Dumnezeu, care nu
este Dumnezeul lor? Pe cine deranjeaza? In razboaie oa-
menii sunt supu~i privatiunilor ~i pier cu zecile, sutele de
mii, cu milioanele. Unde este instinctul de autoapiirare?
30
Dirijarea realitalii
Lupta pentru bogatii ~i teritorii mai poate fi inteleasa. Dar
cum sa explici batiilia pentru convingeri?
Ideea pacii Ie este apropiata tuturor. Si cu toate aces-
tea riizboaiele nu inceteaza. Ideea Dumnezeului unic - este
evidentii. Ideea binelui, dreptatii, egalitatii... ~i lista poate
continua. Pentru toti este totul clar si totusi gandirea sam'i-
toasa nu func\ioneaza, ci castiga raul. De unde apare acest
rau?
lata ca izyowl uniyersal 01 ra pln ; .1 sM§liD'je
nd .. Merita sa urmarim macar un pic ~i ne va fi clar:
in orice lucrare s-ar intreprinde, in oricare opozitie dintre
ceva ~i altceva - totul se infiiptuie~te in directia cre~terii
conflictului. Chiar dad lupta se stinge, aceasta se intampla
nu pentru mult timp pentru ca apoi sa se reaprinda cu 0
noua forta.
Desigur, pendulii sunt de tot soiul ~i toti sunt dis-
tructivi, dar in masura diferitii. Multi dintre ei sunt total
inofensivi. Pendulul Transurfingului, de exemplu, este ne-
cesar pentru ca un numar tot mai mare de oameni sa medi-
teze la ceea ce se intampla in realitate.
.Nu este yorba sa ne 'eliberam in·totalitate·de.pendur;
ne indoim ca a~a ceva este posibil. t!mportant este sa nu
fim.marionete; sa I!!;tionam .con~!ient; pentru·a folosi aces-
e structuFi in.interesul nostru. Dar cum sa te eliberezi de
influenta acestora?
Sa va trezi/i $i sa con~tientizali in ce mod incearca
pendulul sa va manipuleze. Sa in\elegi ce anume se petre-
ce inseamna doar jumatate din problema respectiva. Forta
31
 Vadim Zeland
influentei pendulului este invers proportionala cu con~tien­
tizarea. Pendulul detine puterea asupra dumneavoastra ata-
ta timp cat dumneavoastra dormiti in stare de veghe.
Intai de toate, nu trebuie sa luati parte la luptele dis-
tructive ale pendulilor daca acest fapt nu va este necesar
dumneavoastra personal. Cand sunteti in multime, este ne-
cesar sa coborati de pe scena actiunii in sala de spectacol,
sa aruncati 0 privire ~i sa va treziti. "Ce caut eu aici? Rea-
lizez ce se intampla? Pentru ce-mi trebuie mie asta?"
Ifrezirea din somn la realitate trebuie sa fie absolut
clara, a~a cpm s-a aratat mai sus: ..in momentul de fatii nu
dorm ~i realizez clar ceea ce fac, de ce ~i pentru ce proce-
dez astfel". Daca realizati ~i sunteti con~tient de ceea ce se
petrece cu dumneavoastra, totul este in ordine. fih. j! ' .. in
. .. n '
q "i' ale Sltg3tii nOAU" '"ali, ", .. ;. 81 Jfbffl;Gi, dc,.,aeinsemna- ,
c:A'llt fi t eajf4UHmea7B~ft!A SU8{\;fi4J41.S' j'illetii:;-,
Mai complicat va fi cand sunteti enervat ~ ceva. In
acest caz, paiata va salta tot timpul cat va dura iritarea
dumneavoastra nervoasa. De obicei, aceasta inseamna ca
pendulul v-a captat atentia in latul prinsorii. Ca sa va eli-
berati de pendul, este necesar sa arborati 0 mina indiferen-
ta. Dar este greu de fiicut acest lucru.
De exemplu, vecinii va necajesc cu muzica lor care
nu va place nicidecum. Sarcina dumneavoastra este ca,
prin orice metoda, sa va "decuplati" de pendul. Dar sa va
impuneti sa nu reactionati, este practic imposibil. >Sii .l!ii
fniill.u~iliP!1QJiile este inutil. In loc de aceasta, :a.UCI:1W..M-J
prc!llhceva.
32
Dirijarea realitiifii
Incercati sa ascultati 0 muzica ce va place, dar nu ta-
re, ci doar cat sa acopere muzica vecinilor. Gasiti ~i alte
metode pimtru a va abate gandurile ~i, treptat, vecinii se
vorpotoli.
Similar Yeti proceda ~i in celelalte cazuri. Daca "pa-
iata face salturi", inseamna ca atentia dumneavoastra a
fost captata. Ati fost atras in jocul pendulului, al carui scop
este cre~terea energiei conflictului. a:a: - ::v.ii eliber:ati dim
qJi~=ti1"t%:':JYei1f$, este necesar- sa vii t~ansferati
ptenfiirpe:altc.eva.
In mare, toata afacerea nu este chiar a~a de rea. Nu
vi se va face in ciuda, daca nu Yeti dormi in stare de veghe.
De~i s-ar putea sa credeti ca toate cele relatate sunt doar 0
aiureala. Desigur, nu este u~or sa te obi~nuie~ti cu ideea ca
nu ~tiu ce entitati te pot conduce. Daca Yeti accepta aceas-
ta cunoa~tere sau nu, este doar 0 problema de alegere per-
sonala. Nu trebuie sa credeti. Urmariti ~i Yeti trage singur
concluziih,.
33
 Vadim Zeland
Regula pendulului
In lumea noastra, aproape la fiecare pas, e~ti nevoit
sa afli ceva despre relatiile sexuale. In modelul Transurfin-
gului, tema respectiva, ca ~i in multe altele, apare intr-o
perspectiva neobi~nuita. Sexul joaca un rol destul de im-
portant in viata personala a oamenilor, chiar daca nu vor
sa recunoasca lucrul acesta. Mai exact, nu sexul insusi, ci
atUudinea fata de el. N-are importantii daca individul are
sau nu viata sexuala; in gandurile sale, din cand in cand,
apar strafulgerari care exprima atitudinea.
In genere, in cazul de fata nu poate exista 0 pozitie
neutra - firescul naturii care da, intr-un fel sau altul, sem-
ne despre prezenta sa. La unele persoane, atitudinea se
manifesta sub aspectul neplacerii, jri tiriL §ijrsasmulyi,
respingerii. La alte persoane, se transforma in WtenM Si
daca intentia nu se realizeaza sau se realizeaza nesatisIaca-
!2£, atunci in psihicul individului apar tot soiul. de comple-
xe sau, exprimandu-ne in terminologia Transurfingului,
poate constata faptul ca problematica sexului,
intr-o anumita masura, ii preocupa - daca nu pe toti, ori-
cum pe foarte multi. Si foa e lex .
sunteJi perfect j sj cD aveti probleme. Si dumneavoastra
34
Dirijarea reaUla/ii
credeti cu adevarat ca aveti probleme. Nici nu va puteti
imagina ca nu sunteti singurii care au aceasta convingere.
Gandindu-va ca in viata dumneavoastra intima nu
este totul in regula, in timp ce la altii totul este asa cum
trebuie, Xi Ipsel ati pro fund. Este 0 i'yzie creata artificial
•
de penduli cu ajutorul mijloacelor de informare in masa.
Fiti atenti, pretutindeni unde se fac referiri la tema sexului,
vi se prezinta oameni la care, pasamite, totul decurge nor-
mal.
Daca am lua un stadion plin de oameni ~i i-am scoa-
te pe cei la care ceva nu merge tocmai bine, pe stadion
n-ar mai ramane decat atatea persoane, cate degete avem
la maini. Imaginati-va ca va aflati in centrul unui imens
stadion, plin de oameni, care se gole~te in cateva minute ~i
cautati cu privirea pe cei cativa "normali" care n-au plecat.
Acestea sunt dimensiunile problemei.
Chiar daca amicii dumneavoastri care se lauda cu
succesele proprii nu exagereazi, puteti fi sigur ca ~i ei au
problemele lor pe care Ie ascund cu grija nu numai fata de
altii, dar chiar ~i de propria persoana.
Nu-I yom evoca pe Freud. Nu cred ca el ~i-ar fi putut
imagina ce dimensiuni va atinge "sexomania" in zilele
noastre. Pur ~i simplu, va adresez intrebarea: de iff ' u
. i atlit de sim )le func ii,""Re care natura a :Iacut-o atilt de
'Perfecta. w ar as de multe pro6leme.
Rispunsul se afla intr-un plan inedit, legat intr-o oa-
recare masura de fenomenul flash-mob. Daca nu ~titi des-
pre ce e Yorba, va voi explica.
35
 Vadim Zeland
Imaginati-va 0 strada sau 0 piata intesatii de lume,
intr-o zi insoritii. Totul decurge ca de obicei. Si, pe nea~­
teptate, fiira nici un motiv, cateva zeci sau sute de oameni
i~i scot umbreIele, Ie deschid ~i, prin toatii infiiti~area lor,
dau sii se inteleaga ca ar ploua. Treciitorii "normali" se
oprese eu gura cascata, iar "oamenii ploii" se distreaza.
o gluma de asemenea proportii se organizeaza foarte
simplu. Un grup de persoane care nu se cunosc se inteleg
prin Internet ea la un moment dat, intr-un loc asupra caruia
s-a convenit in prealabil, la sernnalul dat, sii execute 0 ac-
tiune nefireasea.
Ce se intampla in timpul acestei actiuni? Dupa cum
~titi, cand un grug de oameni incepe sa gandeasca in ace-
easi directie, se creeaza un pendu!.
Flash-grupul gande~te : "Uitali-vii la noi - avem um-
brele!" Ceilalti trecatori raman eu gurile desehise: "Ce i-a
apucat?" Emisia mentala uniforma a unui we de oameni
iptra in rezg9amAsi energia ei este ipghititBde pepdul.,
Flash-pendulul - este un pendul cu viata seurta - a
izbuenit ~i aproape simultan s-a stins, fiirii sii pricinuiascii
euiva vreun rau. Dar acest exemplu nevinovat ne arata
cum se nasc ~i actioneazii pendulii de lungii durata ~i cat
PQt fi ei de distructivi.
De ce anume este nevoie pentru a-i face pe oameni
sa genereze energie intr-o anumitii directie? Trebuje stahj_
. . • . - se impune a:re
~ Desigur, regula nu 0 ereeazii pendulii, ci oamenii in-
~endulii nu sunt eapabili sii realizeze 0 intenlie eon-
36
Dirijarea realitiJtii
3!ientizatii. Ei in mod arbitrar. Dar sunt generati de
~
regula creatii.
aceasta astfel: . M· 2.)
S
c!i
p
Orieare §ablon de eomportament §1 III gene- ~
re, se reduce la regula pendulului. Urmariti atent §i yeti ~
remarca faptul ea aeeastii regulii funetioneazii pretutindeni. ~
Evident, nu este intotdeauna noeivii. De exemplu, valul de ~
fani de pe un stadion genereazii flash-pendulul §i acesta se ~ •
briine§te eu energia de rezonanta, cu toate ca nimiinui nu-i
este mai riiu din aceasta eauza.
Intr-o sala de concerte, pendulul inghite in intregime
energia spectatorilor. Nici aici nu existii eeva nociv, dar
urmiiriti cu atentie felul in care se poartii adesea arti§tii. Ei
se striiduiese din rasputeri sii-i mobilizeze pe speetatori
prin regula pendulului: "Mai sus mainile, mainile sus! Si
acum toti deodata!" Speetatorii aplaudii ascultiitori, biitand
din palme ~i aeeasta energie mica pentru 0 singurii persoa-
nii, se revarsii in rezonantii, alciituind un monstru invizibil
care planeazii deasupra salii.
Daeii pendulul n-ar inghiti aceastii energie, artistul ar
zbura efectiv in aer. Dar artistul prime§te firimituri nein-
sernnate, iar grosul il aduna pendulu!. Monstrul triiieste
atiila timp cat spectatorii executii reIW1a asestuia:, a ca
min st "
Dar ce-i cu asta? Doar nu s-a petrecut nimic raul?
Intr-adevar, flash-pendulii nu sunt periculo§i . .Dar ee lega-
tura au toate acestea cu sexul? Pun pariu cii nu ghieiti.
37
 Vadim Zeland
Am ineeput sa vorbim despre sex ~i am treeut la
flash-mob. Ce au ele in comun? V-ati gandit, probabil, ca
acest element comun are legaturii eu energia. Intr-adevar,
care pluteste deasupra "seenei aetiunii".
Entitatea in eauza, pe care in eadrul modelului
Transurfingului 0 numim flash-pendul, se asoeiaza in mod
obi~nuit la diferite popoare eu figuri colorate emotional.
De exemplu, "Satana iSi bate joe". lar unii praetieanti ai
unor obieeiuri oeulte sunt ferm eonvin~i ea in timpul actu-
lui sexual se degaja 0 energie care ii atrage pe diferiti re-
prezentanti ai lumii subtile care vin in zbor ~i dezlanfUie 0
orgie draeeasea.
Oriee s-ar spune, toate aeeste lueruri n-ar trebui sa
va nelini~teasea intrucat flash-pendulul nu va poate priei-
nui vreun rau. EI doar se hriine~te eu energia pe care dum-
neavoastra ~i a~a 0 pierdeati, atiita tot. Dar esenta lueruri-
lor nu se afla aiei. Important este faptul ea eeea ee uneste
sexul in forma sa aetuala, ~u pendulul erete [ew la aeesty;a:
Fa ea m' e'"
Odata eu dezvoltarea mijloaeelor tehniee de infor-
mare in masa regula pendulului a devenit stiipana absolutii.
ind'vidului ste ex us la fieea
38
Dirijarea realitiifii
sa folosese in eazul de fata euvantul , fen .",
dar, in esenla, totul se indreaRtii sRre aeeasta.
Industria eontemporana de informare ~i joeuri se
axeazii pe un prineipiu extrem de simplu: uila- Ie puT pw_
~~~~~~~::~~;::;;,~:~~~;;
: . ~perfect
intelegeli aeesta
aeesta, nu v-ali gandit cat de uriaSa este
influenla aeestei propagande care uneori este evidentii, dar
de eele mai muIte ori aelioneaza subliminal.
Aeest lueru se refera eu deosebire la relatiile inti me.
lata ea aiei s-au pus in mod temeinie bazele unor stereoti-
pii: Toatii produejia serisa ~i video pe
ne relajiile care, asa ar trebui sa intele-
gem, satisfae standardele.
Sa nu va giinditi ea eu diseut despre vreun complot
sau 0 propaganda intentionatii. 1n realitate, nimeni nu isi
propune sa introduea niste sabloane. Totul reiese de la sine.
Problema este ea in giindu[jle omului exista ip gegnagFptii
niste indoieli: oare proeedez cum trebuie? Exista mereu
lJleCesitatea:eomparatiej, intrueiit sueeesul este yn lueru re-
a De aeeea, eiind vede cD alml are sueees, in mod fi-
~ , ineljnDsD-1 ja drept etalon.
In general, relatiile intime Si in particular sexul, nu
au loe la vedere. Prin urmare, neeesitatea de a fi sigur ea
"totul este in regula" este mai mare. lar dadi individul nu
are si, eu atat mai mult, daeD nu a avut un partener, ~i
el paula eu infrigurare up etalOD. Si, desigur, mijloaeele de
39
 Vadim Zeland
informare In masa satisfae aeeasta nevoie a oameniIor,
punandu-Ie la dispozitie tot soiul de etaloane, la alegere.
a a stereoti urile unanim aeee tate
cum trebuie laeut luerul aeesta, ee imagine sa ai si toate
eelelalte. De exemplu, el este un "maeho" pe einste, ea es-
~ te 0 "sexy" foeoasa. Uitati-va la ei ~i faeeti la fel. lar .daea
nu va Ineadrati In aeeste standarde, Inseamna ea eeva nu
este In regula eu dumneavoastra.
eu s va ima ina i tot earaeterul distrue "v I
aeestei re ill'. Dumneavoastra eredeti, probabil, ea eu exa-
gerez In mod nejustifieat importanta aeestei probleme
eiind afirm ea .xf)'Jli!@m1nlulujtesfe se I wai infrieosator si
,daunator lueru dintre eele sandite de umanjtate. Nieide-
- -.leum. Ma exprim destul de retinut.
i2, Numarul euplurilor despartite este enorm. Numarul
-'C/ famiIiiIor neferieite, nerealizate este posibil sa fie ~i mai
mare. Cauza eea mai importanta a despaq irilor este, In ul-
.,,- tima instanta, insatisfaelia sexuala. Toate eelelalte sunt fie
~rmiiri generate de aeeasta insatisfaetie, fie pretexte ale
--< unor parteneri care n-au dorit sa-~i reeunoasea unul eelui-
.z::::J lalt adevarata eauza.
~ Insatisfaetia apare ea urmare a faptului ea ambii par-
~eneri sunt tributari regulii pendulului. Ei ~tiu ea, conform
standardelor, este neeesar sa faei a~a ~i a~a. Regula pendu-
lului deereteaza: , Fa ca mine ' - eu alte euvinte, t chifIG
'bii=p eiul ae a I. Si individul Ineearea sa eorespunda
1
standardelor stabilite, iar drept urmare, rezulta diseonfortul
sufletese ~i insatisfaetia.
40
Dirijarea realitalii
Gressala jpdjyjd'llnj care are anumite probleme eu
sexul eonsta In aeeea ea el tine sa . aee-un-roh Totul ests
foarte simplu. Din multitudinea de etaloane individul I~i
alege unul pentru el ~i unul pentru partenerul sau. Apoi in-
tra in rol ~i Ineepe sa joaee, iar asupra partenerului I~i re-
varsa proieetia, In eoneordanta eu a~teptarile sale. Uimitor
este faptul ea el I~i joaea rolul dupa prineipiul Transurfin-
gului, nu pe seena - ea artist, ei ea spectator care joaea,
pentru ea se eompara in permanenta pe sine ~i pe partene-
rul sau eu etalonul: este oare bine eeea ee rezulta?
r
_,-",1 ,'_n_ final nu iese nimie cum trebuie pentru ea ~f1lI.r:!!~r;
relatiilor intime presupune destjndere, libsrta1e.. ~i darujre .
,de...sine Sexul eonstituie aeel unie eaz, dind trebuie sa fii
absorbit total ~i rara niei un fel de roluri. 4ctul sexuaj
1/J1l1!1Jlb.tjiT:esc e!$./e·un joc dupa reguli pe care Ie stabilili<)oo~_.:.
~tJmneavoastra in~iva. fora sa trageli cu-ochiul la alfiiosiit
edep-cum jac -e} ~au. sa te gande~ti ca pasamite se cuvine
;sa/aci a
In plus, derutanta este amalgawase3 jneorest3 a dQ!!a
no iuni diferite: e e a. ~i .actu! :sexu , Uneori te nau-
ce~te pur ~i simplu dind ilUZi aeeasta triviala exprimare "sa
facem dragoste". Nu este mai simplu sa spui luerurilor pe
nume? , lJLJ1~ste :iJl2irg, 'ar iubirea nu este sex. Oare
aeeste lueruri sunt ineompatibile? Sunt eompatibile, dar
ine3 0 data spun: . birea nU esl ~ iar sexul nu este-iu
iliT' .
Aeeste lueruri pot fi Impreum'i la fel cum pot fi si de-
tasate unul de altu!. Dar regula pendulului te Impiediea sa
41
 Vadim Zeland
Ie faci irrmgtL1ir.esr;; Nu gre~esc spunand ca, orice nereu~i ­
te in contactul sexual au drept cauza faptul ca oarnenii,
urmiirind regula pendulului, incearca sa amestece artificial
iubirea ~i sexul. Rezultatul este un hibrid ilogic; nefiresc.
In realitate, daca uiti de reguti ~i standarde, totul este
foarte simplu. Imaginati-va 0 scala cu cifra zero la jumata-
tea ei, unde la stanga se afla diviziunile ltamire(e, iar la
dreapta - (lgr£siun~. Daca acul indicator inc tina spre stan-
ga, inseamna iubiT(~; iar spre dreapta - 1SeX:) Va place 0
asemenea idee? Oricum ai da-o, sexul este mai mult agre-
sivitate decat tandrele. Multi oameni se jeneaza insa sau se
tern cand Ii se trezesc aceste instincte "malefice". Ei Ie
considera nefire~ti. Intr-adevar: se intalnesc doi oarneni
normali ~i la inceput ei se poarta absolut obi~nuit, ca apoi
sa Ie apara 0 lumina salbatica in priviri ~i sa inceapa sa fa-
ca ni~te lucruri care nu se inscriu nicidecum in .... In ce?
lata ca tocmai aici intra in acliune regula pendululuj.
. Pe de 0 parte, exista cadrul unanim acceptat al bunei cuvi-
inle, De care nu e bine sa-I incalci. Pe de alta parte,
aflandu-te in acest cadru. nu pori obtine satisfactie de la
~ Dar ai dori Si una si alta.
Pentru ca sa corespunda standardelor, oamenii incep
sa-~i joace rolurile. Temandu-se de trezirea instinctelor
animalice, ei dilueaza sewl cu ritualuri deja stabiJite ~i, Ii
se pare lor, necesare. Acestea, la randul lor, duc la 0 apu-
me inrobire. Ar trebui slabite halUrile, dar regula pendulu-
lui nu permite. Si invers, daca acul indicator se deplaseaza
42
Dirijarea realitalii
l,l!Ult in directia agresivitatii, apare imediat necesitatea
confirmarii : "Dar tu rna iube§ti?"
Si astfel, pe scena se afla in mod permanent doi
spectatori jucatori. Ei, intocmai ca ni~te marionete, atarna
pe sforicica controlului de care s-au prins ei in~i~i. Ce fac
ei? Se striiduiesc din toate puterile sa traga de ac ba fntr-o
parte, ba intr-alta. Ar fi suficient sa nu Ie pese de regula
pendulului ~i sa lase acul sa se mi~te liber, dupa cum simte
sufletul ~i nu dupa ce spune ratiunea.
In primul rand, este necesar sa va amintiti in perma-
nenta de rinci iul nT.I I Frailin -ulu : rr.enunfa/i la inteJl;
.palk-a.-primi, <inlocuiJi=o cu.::inten/ia de a.da ~i veli primi
aai;:/Ucru la'Gllre:: dumneauoastr:ii.a/i:renunta1; Acest mi-
nunat principiu aclioneaza negre~it ~i , culmea, nici nu yeti
inlelege intotdeauna in ce mod aclioneaza.
in al doilea rand, este necesar sa renunlati total la re-
gula pendulului ~i s-o inlocuiti cu
rar regula aceasta spun~: R§.r:mite:p,SCijii
{uilalr$itjiUlltfet.
Cum probabil intelegeti, ca sa capatali satisfactie in
m'ntjjle §ellU a1e este necesar sa va simtiti IjAAr, emancipat.
TpdjyiduJ 0'1 §e wats; s imI; Jiber darn are p nrenfja1e $ XCr -
o
G
dsnt8re sub foonA de w m plFxF- de
~Ori sj t 5-Dr stridJJ j §A Sf
nu-i vor pegnite.
@x;rnRhl de jp feriod_
de§tipd8 fortyl' de w1izam
.par partea leului, in tensionare, apare nu atat ca re-
!
zultat al potenlialelor excedentare ca atare, ci ca urmare a
relaliilor de dependent!i. Intenlia interioa0 a oamenilor es-
43
 Vadim Zeland
te orientata eel mai adesea spre a primi si nieideeum spre a
A in plus. asupra partenerului sunt proieetate si asteptiiri-
Ie legate de un ro!. Nu-i place deloe sa-i permitii eeluilalt
,sa fie altfe!.
~de;;dependentii, dupa cum ~titi, .gcnereaz8.
pclafi~are i~voaca..vantul!:'fut:telur:de-egafizare
eafe;. md, BIl:ichrotuh Regut Transfurlingului Ii chic
mzli imediat:po.larizarea:creatii:pcin~dependeIr-
De aeeea, odaca nu:re~itLsa 'l'aeliberap de compleM;
~ste slIijeieru-..siLurmat.i:principi . anSl:!l'fmguluj. ~i ten~i?
onea:dispare imediab
Sa iii permili sa fii tu insuti insearnna sa va aeeeptali
coate imperfeetiunile. Sa ii permiti altuia sa fie altfel in-
searnna sa nu mai proieetati asupra lui a~teptarile dumnea-
voastra. Drept urmare, situatia in care unul dore~te eeva ee
altul nu este dispus sa faea, se rezolva de la sine printr-o
modalitate de neinteles.
Repet, tot ee trebuie este tii::r..enunta{tillJ:1!guia:peT];
>:tiululu' sfftu=inlocuifi regu/.l1:..'TFli1f8iIi'jingaI~yg,
Iflf rec ionafi :intEntia.:f~ concorllanJ(1::l:u:.prinx:ipiuf:.::ittrtJi.ll
' reiling=uluiJ Daea luerul aeesta il veti face amiindoi, nu
veti mai avea niei un fel de probleme. Refieetiile pe tema
cum se expliea aeeasta - faptul ca luerurile se rezolva - sa
Ie lasam in seama psihologilor. Funetioneaza ~i gata.
Dar, in genere, la ee i-ar trebui pendulului 0 regula?
In eazul fiash-pendulilor totul este clar - ei se hranese eu
energia de rezonantii ~i de aeeea Ie este neeesara sineroni-
zarea aetiunilor. Dar ee anume ii sustine pe toti eeilalti
44
Dirijarea realitiitii
penduli rezistenti in timp, pentru care nu este obligatoriu
ea aderentii lor sa aetioneze toti ea unul?
Inainte de toate, regula pendulului stabileS!e noppe
de com ortament i de and ire adiea !§Warde de "nor-
i t ": Individul nu inielege ea i se propune un erzat,
un surogat al suceesului. Sueeesul altei persoane nu poate
servi drept exemplu, un model de urmat. lMeyAratn l suS- *
;ges_.ae obtine numai de eei care s-au ineumetat sa inealee
Ire,gYlile ~i sa~ga pe drwnul sau.
Mergand pe urmele altora, individul va fi sortit pe
y,;sie §ii ajnggjj !!in lima soarele care amme. Standardele
~e succes sunt up mimj si own1 PH stie Sall 9'] dQre§!y sa
iie sa regula pendulului 11 tins ip plass j1uzjjJpr. Iluzia es-
te adesea mai dulce, mai eomoda ~i mai clara deeat realita-
tea pe care nu <? eunoa~tem.
Cand individul se eonfruntii eu eeva care nu se in-
serie in standarde, el simte un II
ehinuie friea de e~ee, de infrangere,
tatea sa, se simte singur in aeeasta lume du~manoasa.
Ce poate sa faea? Una din variante ar fi izolarea· .sA.-
se 'nconiOare eu un zid de neaeeeptare impotriva a tot eeea
ce ii este inaeeesibi!. Sau sa-si eonti/lUie goana d~pa un
etalon. Urmand reguIiIe pendulului, el ineeare! ' sa se
schimbe si isi ascunde sufietul intr-o "eutie" plina de eon-
ditionari. Aeest fapt nu-I ajutii eu nimie: in afara de nemul-
tymirea care il face sa seo sehimbe din nou.
Si iatii, eand individul S5 Ianseaza in goana dURa un
etalon 51 emite ener ia ne l i e f e' Altfel
45
 Vadim Zeland
nici nu s-ar putea. La fel cum magaru~ul se invarte in cere
dupa morcovii atarnati pe 0 ata. lata ca tocmai cu acest tip
de energie se alimenteaza pendulii distructivi, cei ce pro-
pun etaloanele succesului altora.
Zidul de respingere cere, la randul sau, conspmurj
man de energie. Nu este deloc simplu sa tii in jurul tau un
camp de protectie atunci cand, de pretutindeni, la fiecare
pas, ti se indue reguli pe care nU ai putere sa Ie urmezi.
Dar, din acest labirint exista totu~i 0 ie~ire. Ea consta
ea interioara. Si astfel
de oameni exista. lata, de exemplu, scrisoarea unei cititoa-
re, aflatii la doi pa~i de aceasta libertate.
"Am in jur de 30 de ani §i niciodata n-am avut un
barbat. Speciali§tii sexopatologi spun ca acest lucru este 0
anormalitate grava. Nu inteleg de ceo Am crezut intot-
deauna ca nicaieri nu scrie ca ptina la 25 de ani trebuie
musai sa te culci cu cineva §i ca Jecioria este un motiv
pentru cazne morale. Sunt atragatoare §i am avut nenu-
marate ocazii pentru a lega relatii intime. Dar eu nu vreau.
Nici jiziologic - la capito lui acesta totu-i in regula ci, pur
§i simplu, deocamdata n-am vazut biirbatul cu care sa simt
nevoia unei relatii intime. far in ultimul timp ma surprind
tot mai des gtindind ce-i cu asta. Pentru ca toti au ajuns sa
jie subjugati de dragostea corporala, iar eu - nu, Nu am
Jost inrobita de stereotipurile sociale, dar aceasta parte a
46
Dirijarea realitafii
lor, recunosc, a inceput sa ma irite. Uneori ma simt ca 0
injirma din punct de vedere moral. De§i Japtul in sine ca
sunt singura nu ma irifluenteaza, nici aprecierea de sine -
nu vreau sa intru in mod con§tient in relatii intime cu ci-
neva daca nu am 0 atractie deosebita pentru persoana
respectiva. Este oare cazul meu 0 abatere de la normalita-
te, sunt eu oare "deJecta "?"
Am spus "Ia doi pa~i" pentru ca teama de "a nu fi ca
ceiIalti" totu~i existii. eu toate acestea, forta interioara ~i
independenta sunt evidente ~i lucrul acesta nu e putin. Si,
bineinteles, nu este yorba de nicio deviere. r.ebuie doar sa
nu te temi ca "eu nu sunt la fel ca toti ceilalti", ci sa te bu-
curio Si, desiW,=sa nu intreci masura. Merita, probabil, sa
cobori ~tacheta cerintelor ~i sa fie mai simplu.
Judecand dupa informaliile care ne parvin de pretu-
tindeni, se poate crede ca toti nu mai fac altceva decat sex.
Este doar 0 iluzie. Nici pe departe nu se poate afirma ca
toti au "un mod activ de viata", multi chiar nici nu au un
partener. Dar frica de singuratate si teama de a parea altfel
decat ceilalti te obligii sa crezi in iluzii.
Sa luam, spre exemplu, Pari sui cu spiritul acestuia
de libertate ~i de absenta a constrangerilor. EI ~i-a ca~tigat
reputatia de "ora~ al inimilor tara pereche". In fiecare zi,
dis-de-dimineata, oamenii dau buzna in strada ~i umplu
cafenelele aflate la tot pasul. De ce fac ei asta, ca doar
cea~ca de cafea poate fi bauta ~i acasa?! Pentru ca din casa
ii alunga singuratatea.
47
 Vadim Zeland
Cuiva s-ar pulea sa i se para ca pendulii ii subjuga in
mod intentional De oameni. impuniindu-Ie aceasta regula.
Intr-adevar ii subjuga, dar nu pendulii sunt aceia care sta-
bilesc regula aceasta. f'gndrdji existii datrJritii eij Regulqjj
<genereazii PI} Qehll!IU Iar apoi pendulul incepe sa i~i faca
treaba sa murdara. Important in caracterul distructiv al
pendulului este faptul ca el ii indeDiirteaza De oameni de
calea prin care ar putea sa obljna adeyarata feric jre.
Imaginati-va 0 strada plina de oameni, fiecare dintre
ei vazandu-~i de rostul sau, La un moment dat, apar ni~te
oameni imbracati in negro, care-i incoloneaza pe toti ~i-i
obliga sa mar~aluiasca. Cineva incearca sa se opuna, sa ia-
sa din rand, dar in mod brutal este impins la loc: "Stai! In-
cotro te-ai pornit! Intra-n rand!"
Un film ca "Matrix" nu a aparut intamplator. Fantas-
ticul prezinta cu timpul tendinta de a se intruchipa in reali-
tate. Si aceasta tendinta se intensifica. Daca ati luat seama,
distanta dintre fantastic ~i intruchiparea acestuia in realita-
te se mic~oreaza tot mai mull. Desigur, oamenii nu stau in
baloane cu biberoanele fixate de corp, dar analogia este pe
undeva foarte aproape.
Tuturor Ii se pare ea inregimentarea este 0 realitate.
Dar, de fapt. necesitatea de a fi inregimentat este iluzie.
Adevarata realitate consta in Dutinta de a iesi din coloan»
si de a merge De drumul proprill. Dar ca sa realizezi acest
fapt nu este chiar a~a de simplu. Individul s-a obisnuit atat
de mu lt sa .triiasci ell iluzi ile sale ineat xl qebuie bine
scuturat sau, a~a cum apare la Carlos Castaneda, "si;rJIu .
48
Dirijarea realitiifii
;punctul de adumu;e" pentru a-I face pe om sa inteleaga un-
sJM Sits realitalea sj u0de esW jluzia.
Invalizii. de exemplu, se afla in situalia acelor per-
soane care nu au posibilitatea de alegere. Ei sunt nevoiti
fie sa sufere toata viata si sa se chinuie din cauza incapaci-
talii lor. fie sa nu respecte regula pe~dulului. Daca indivi--' -
dul stie ca nu mai are ce pierde. el renunta la goana dur a
un etalon si incepe sii-si traiasca viala pentru propria mul-
(Umire.
-
Invalizii care joaca baschet, deplasandu-se in scau-
nul cu rotile, sunt incomparabil mai fericiti decat adoles-
cenlii sanato~i, care vor sa fie ca Michael Jordan. Ace~tia
din urma arata mai pulin firesc decat invalizii pentru ca
merg in formalie ca manali din urma. Si nici unul dintre ei
nu va deveni un nou Michael Jordan pana ce nu va realiza
ca trebuie sa iasa din formalie.
f#i careincalrfi=regg la -pend' lhttyi devin:fie lideri
die TSJti$i!ta Unii devin staruri, ceilalti - ni~te foste glorii
muritoare de foame. Deosebirea dintre unii si ceilaIti con-
sta in i!£-eea ca Drimii sunt convinsi ca au dreptul sa distru-
ga regula pendulului. iar ceilalti se indoiesc de acest lucru.
Starurile se nasc de la sine, dar Ie dau stralucire
pendulii. Cine a iesit din front creeaza un nou etalon al
syscesuJuj. Pendulii nu sl!l)orta individualitateaj ei reali-
zeaza ca a a arut 0 noua stea i in consecin a nu Ie rama-
ne decat sa faca din ea unul din favori lii sai. $i atunci se
croie~te 0 noua regula; mar~aluitorii fac stanga-mprejur ~i
49
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii

incep sa bata pasul dupa noua steal Intelegeti cum se pe- - Aha! Eu merg intr-acolo; dumneavoastra faceti
trec lucrurile? cum doriti. Asta-i tot.
Dar ca sa iesi din rand. trebuie sa stii cum sa proce-
dezi. Daca va Yeti lua la lupta cu indivizii in negru, yeti
avea parte de infrangere. In lu ta cu endulii, intotdeauna
ve i fi invin i.
Secretul consta in a iesi din randEra IU!?1!. Poti ie~i
pur ~i simplu 'zambind lini~tit ~i Iacandu-li· cu mana la
despartire. Iar apoi sa porne~ti pe propriul drum. ~uln.
~e'1tmeede;,~ptttinta, ee:ov.01; da::peStI e I ap peAt ....
~~~I~- ~~~mm~~
wthefl1za.:luptlL.~ ~b
Dar ca sa pricepi acest adevar simplu, este necesar
sa-t revizuie~ti din_!!;.meJii concepti a de viata. In lumea
i
noastra totul es~e dat peste cap. In aceasta privinta,
Transurfingul• reaseaza
_ 6._ _
lucrurile
t .. .
§i te ajuta sa renunti la re-
gula pendulului.
Ie
Este adeviiiat"c~' multora nu place ideea in sine ca
~i ei sunt inghesuiti intr-o matrita. Cei care nu vor sa se
trezeasca nu au nevoie de Transurfing. N(jirtoti::primi~
a-ce alegem Huzia.~ ea 0 alegere ~j-1i:ecare, daca a~
-i-place, 'are dreptul:ac.esta;:
Eu nu-i impun nimanui absolut nimic ~i nu am inten-
tia sa-mi argumentez parerile. Puteti sa verificati totul sin-
guri, prin propria experienta. Eu doar voi trece pe langa
dumneavoastra ~i va voi spune:
- Hei, ~titi, exista Transurfingul realitatii!
- Serios?

50 51
 Vadim Zeland
Stabilizarea stru.ctu.rii
care extrag au
toate aceste conflicte apar, de regula, intre doua sau mai
multe structuri adverse. Exemple sunt 0 sumedenie - riiz-
boaie, revolutii, concurenta ~i multe alte tipuri de adversi-
tati.
Totu~i, in afara de agresiune, cand este yorba de
eareia·elryrgp.riu=zis·e.xW
~ Esenta energo-informationala se formeaza ~i se dez-
";i1 volta concomitent cu aparitia unei structuri reglementate,
4- creata de reprezentantii naturii vii. Existenta pendulului
d depinde in intregime de gradul de stab iii tate al structurii
ea str.uctur.ii sale. Aceasta este
(~'bi f\9'~'t)
Spre ilustrare, sa analizam cel mai simplu exemplu -
un banc de garizi (0 specie de pe~ti foarte mici). Ei se
comporta ca un singur organism. Daca-i sperii dintr-o
anumita directie, in aceea~i ciipa, sincronizati, toti pe~ti~o­
rii se vor intoarce ~i vor inota in altii directie. De unde
aceasta sincronizare?
52
Dirijarea realitiifii
Daca presupunem ca fiecare pe~ti~or reactioneazii la
roi~carea vecinului, atunci perturbarea ar trebui sa se
transmita in lant. Dar, oricat de mare ar fi viteza cu care se
transmite sernnalul, ar trebui sa existe 0 temporizare, 0 in-
tiirziere. Dar aici e problema - nu exista temporizare. Ban-
eul de pe~ti poate sa atinga dimensiuni mari, dar aceastii
situatie nu schimbii cu nimic lucrurile - se constatii aceea~i
sineronizare.
La fel se manifesta ~i pasarile zburatoare. Daca ati
avut vreodatii ocazia sa vedeti un stol enorm, format din
pasarele mici ~i foarte rapide, ati remarcat probabil ca ele
i~i schimbii directia de zbor printr-o coordonare uimitoare.
S-ar putea ca in acest caz sa actioneze un alt meca-
nism, de exemplu contactul telepatic? Dar ~i acest aspect e
putin probabil. Daca intr-un bazin, unde nu exista un banc
de pe~ti, yom speria un pe~te, celalalt, aflat la un metru
distanta, va fi foarte lini~tit. Rezultii ca nu existii nici un
fel de legatura telepatica. Sernnalul se transmite doar in
grup, care constituie cea mai simpla structurii. S-ar putea
ea acest sernnal sa nu se transmita deloc?
Sa luam, de exemplu, 0 structura mult mai comple-
xa - mu~uroiul de furnici. ~tiinta nu poate da un raspuns
c1ar in legatura cu modul in care se conduce colonia furni-
cilor. Ceea ce este uimitor este ca in mu~uroi exista 0 dis-
tributie clara a responsabilitatilor, dar nu exista nici un fel
de ierarhie. De ce toate insectele actioneaza coordonat, ca
intr-o organizatie cu 0 conducere centralizatii?
53
 Vadim Zeland
Fumicile comunica intre ele prin eliberarea unor
substante mirositoare - feromoni. Ciiriimile, avand acest
miros, permit fumicilor sa-~i gaseascii drumul spre casa ~i
hrana. Dar in ce mod se transmite informatia simultan ca-
tre toti membrii coloniei? Nu poate fi yorba despre ni~te
forme superioare de schimb de informatii intre fumici.
Altfel de ce ar mai folosi ele un set de date atat de primitiv
:::::~:~""""'-=_=!>l::e w.;a 0 entitate energo-
j,nformationala care isi asuma func ia de diri' are i stabiJi-
zare a acestei structuri. intre Rendul i elementele stru£!!!-
rii exista legaturi directe de feed-back. Pendulul exista Re
seama ener iei ade ilor sai. Ie sincronizeazii activitat~
acestora unindu-i intr-o comunitate o.wnizata.
Privita din afara, aceasta structura pare sa se autoor-
ganizeze intr-un anume mod, insa lucrurile nu stau a~a.
Despre autoorganizare putem vorbi numai in cazul naturii
nevii, unde elementul organizator il constituie legile fizicii.
De exemplu, moleculele unui lichid, in procesul cristaliza-
rii, se aranjeaza intr-o grila, a ciirei structura este determi-
nata de forma moleculelor ~i de fortele de interactiune.
Pentru unirea organismelor vij iptr-o structu@ este
necesara prezenla unui factor organizator exterigr. Acest
te h' a u Cum procedeaza el, deoca~datii
nu se ~tie. Dupa toate probabilitatile, intre aceastii entitate
54
Dirijarea realitiifii
~i organismul viu exista un anumit schimb energo-infor-
mationa!.
Pendulul. ca suprastructura de conducere, existii in
!,!ricare structura formata din organisme vii. Cu toate aces-
tea, nu se poate spune ca el 0 conduce in mod rational, !!1:
trucat nu dispune de 0 intenlie constientizata. CQnstiina
unci entitaJi energo-informationale este asemanatoare cu
un algoritrn. Pendulul nu efectueaza ce a gandit, ca fiinta
ra\ionala - el conduce structura asemanator modului in ca-
re programul diriieaza activitatea unui mecanism automa-
-
tizat.
Cat de "automatizat" actioneaza elementele structu-
rii. depinde de gradul lor de constientizare. Cu cat org~­
nismul viu este mai primitiv cu atat este mai limitata re-
1
prezentarea sa cu privire la motivele si actiunile sale. Daca
fiina traie te izolat ac iunile acesteia sunt determinate de
un program interior - de un set de instincte. Dar cand fiin-
IEle se unesc in grupuri imediat orne te i ro amul ex-
terior p endulul care incepe sa conduca comportam.l,,11tu!.
comunitatii.
Agresivitatea lumii, in care toti se mananca unul pe
altu!. s-a dezyoltat ea 0 consecinta a legii intili a pendulu-
]uj Agreijunea, fijpd un produs al penduljJof pn e§te 9 CfI-
ractedstjcA obligatorie a naturij xii ~i aceasta i~i gase~te
confirmarea in anumite colturi ale planetei. De exemplu,
in Noua Zeelanda, practic nu exista rapitori.
ioaJ:te:4+I~~etei untmewiti~
lDI!eaSt"1HnzgnlP"fh:p~ !'.e. ,mta,iJ}tr,:tm::medinr.0sti4 nu
55
 Vadim Zeland
lipsit de peri col. :eendulicle::obJig~leo'Vii::s3:de:Yina
.eIemen aie::stro:ctm:ii, potrivit principiului: "Cum este,
pui~orule, vrei sa traie~ti? Atunci fii ca mine!"
~' sme;:adtm~
t'tIrultieLde.interesB, Aceasta se explica prin faptul ca in ast-
fel de grupuri se comunica mai u~or. Ar putea sa para stra-
niu faptul ca foarte multi indivizi intiimpina greutati con-
siderabile in comunicare, In pofida unei vizibile lipse de
constriingere in relatiile dintre indivizi, din cauza unei serii
de cauze externe ~i interne, aceste relatii sunt destul de
foqate. Pentru a stabili un contact mai apropiat, oamenii
tind sa gaseasca in mod instinctiv ceva comun care, intr-un
fel sau altul, i-ar putea uni, lata ca @Cmai prin ace<.tsta se ~i
fuanifestii functia stabilizatoare a pendulilor. Ciind conlo-
cutorii penduleaza pe unul ~i acela~i pendul, ei sunt "re-
glap pe aceea~i unda" ~i gasesc fiira truda un limbaj co-
mun, lata de ce relatiile capata u~urinta, ciind poti fuma,
bea la aceea~i masa festiva, te poti afla in aceea~i excursie,
practica acela~i joc sportiv etc., etc.
Dar, cu siguranla cea mai edificatoare ilustrare a ce-
'lei de a doua legitap a pendulului 0 constituie nasterea ci-
. Nu v-ati giindit niciodatii la modul in care au
aparut ora~ele? De ce oare sute de mii de ani oamenii au
trait in sate ~i tabere, iar apoi, dintr-odatii, au inceput sa
construiasca mari a~ezari civilizate? Ce a servit drept baza:
meseriile, comequl sau, poate, razboiul?
Cele mai vechi ora~e sunt de aceea~i viirsta cu pira-
midele, Unul dintre aces tea - Karal - a fost descoperit re-
56
Dirijarea realitiifii
cent in Peru. Acest ora~ pierdut in timp a fost ascuns oa-
menilor aproape cinci mii de ani. S-a aflat despre el abia
ciind s-a constatat ca, de fapt, dealurile care se inaltau in
mijlocul pustiului nu sunt altceva deciit urmele unor pira-
mide; una dintre acestea era, ca dimensiuni, asemanatoare
eelor egiptene. Arheologii au fost uimiti de faptul ca in
unna sapaturilor nu s-au gasit nici obiecte din lut ars, nici
arme. Oamenii se foloseau de unelte fiiurite din piatra, oa-
se ~i lemn.
S-a concluzionat ca locuitorii se indeletniceau cu
eultura bumbacului, cu impletitul plaselor de pescuit; in
sehimbul acestora primeau pe~te de la locuitorii de pe tiir-
murile apelor. Dar acela~i lucru puteau sa-I faca, cu acela~i
rezultat, ~i locuitorii satelor. Nu s-au gasit nici constructii
de aparare in jurul ora~ului Karal. Inseamna ca versiunea
de fortiireatii de aparare cade ~i ea. Care a fost totu~i cauza
aparitiei ora~ului?
Oamenii din cele mai vechi timpuri locuiau la sate,
aveau indeletniciri primitive, fiiceau comert intre ei ~i du-
ceau ~i razboaie. Dar, doar pentru asta nu aveau nevoie
sa-~i construiasca ora~e din piatra ~i sa ridice piramide.
Probabil elj factorul organizatoric erau pendulii, mai exact
spus, funclia lor stabilizatoare.
Nu se poate explica exact cum se intiimpla acest lu-
eru. Adevarul este intotdeauna undeva la mijloc. Cel mai
probabil este ca intr-un anumit moment se formeaza in
mod spontan 0 structura de penduli capabila sa se dezvolte
in viitor, intregul ora~ este, in esenla, 0 structura de
57
 Vadim Zeland
penduli cu 0 ierarhie complexa: productie, consum, servi-
cii ~i schimburi. $i daca acest sistem care se autoorgani-
zeaza este de la bun inceput stabil, el va cre~te ~i se va in-
tari. Structura poate evolua ~i poate lua na~tere 0 civiliza-
tie complexa. lar acest proces va continua pana cand unul
dintre defectele de arhitectura va duce la prabu~irea gigan-
ticei constructii. Evident, mai e inult piina acolo. De~i,
cum sa spun? ..
Dar sa ne intoarcem la viata noastra. in comparatie
eu ceiIaIIi reprezentanti ai naturii vii, omul este ,!IJlai
eaz' . Dar, oare, intotdeauna el i~i da seama ce face?, Ra-
tiunea umana poate crea instalatii ~i mecanisme complexe,
poate sa construiasca ora~e, sa studieze lumea inconjura-
toare. $i cu toate aces tea, ca grad de intelegere, omul nu
este prea departe de lumea animala.
intreaga societate umana este organizata ca 0 struc-
tura complexa constituitii din diverse formatiuni: incepand
cu familia ~i mergand piina la marile corporatii ~i state. ea
~i in natura, daca individul traie~te izolat, el raspunde pen-
tru actiunile sale. Iluminarea, dupa cum se ~tie, au atins-o
cei care s-au indepiirtat de societate. Dar-candindivid
<devine un elemem--al-structurii i n cea ~e -parte e
.doarmein.stare de -veglfe, ;ceea ce, 1I1tminteri, nu=t:impi:~
dica ratiunea sa se ocupe de 0 productie inalttehnologic-1t!
Uzina contemporana este cu mult mai complexa de-
cat un furnicar. In esenta insa, ambele structuri sunt dirija-
te de penduli. $i toate realiziirile progresului tehnico-
~tiintific, daca Ie privim in ansamblu, reprezintii produse
58
Dirijarea realitiitii
ale structurii ~i nu ale unor personalitati luate separat. Te-
levizorulpoate fi inventat de un sin om dar teJevizi -
nea constituie rezultatul unui intreg sis tern, directionat de
endul
e and indi:v.idul-devine un element a1 structur"i, el v
1rebui::she:conduca dupa reguliJet>endululu' Consecjgm
este 0 inevitabjla contradic\ie intre interesele personals sj
condi\iile impuse de structura. Cel rna; rAu G§\$ aq'Rcj
ciind indivjdu! nu copstientizeaza acest fapt si trudeste su-
pus pentru sistem, lara a putea cel putin sa-si ridice privi-
rea in jurul sau si sa-si dea seama de actiunile sale.
Imi puteti obiecta: "Ce prostie! Cum adica sa nu-mi
dau seama? Dimpotriva, eu realizez perfect ce anume fac,
de ce ~i pentru ce!" Numai de-ar fi a~a!
iiI! e !fILqJiu foarte concludent poate fi luat din _
-mooD. Psihicul in formare al adolescentilor, care au
relativ mult timp liber la dispozitie, constituie un teren fer-
til pentru inflorirea pendulilor. Ace~tia, in virtutea esentei
lor agresive, creeazii un mediu favorabil pentru aparitia ri-
valitatii. in acest mediu, daca nu e~ti la fel ca ceilalti, adica
nu corespunzi parametrilor structurii formate, poti fi ironi-
zat, poti fi "exclus din card", poti fi chiar stalcit in bataie .
Aflat in asemenea conditii, adolescentul doarme dus,
in stare de veghe. EI traie~te ca ~i cum ar dormi, tara sa-~i
dea seama de actiunile sale, fie ca se afla intr-o multime
careia ii apartine sau ii este adversa. Tranchilizantul il
constituie simtiimantul a . asator al rela iilor de rivalitate i
59
 Vadim Zeland
putemicele Indoieli cu privire la propria valoare In raW rt
c~ "standardele" existente.
Exact aceea~i apasare, la limita cu impasul, 0 Incear-
ca ~i individul In amorteala sa, In sornnul din starea de ve-
ghe; acesta se aflli In Intregime sub incidenta a tot ceea ce
se intAmpla in jurul sau. Yiata intr-up meg;)) awsiy Sf!
intimpJi" 3sem@nitor yj§Adi . Suw jul tumulhlO§ at rir-
cpmstapteJor iL ,j a cu sine" sj towaDacita.txa lW cis Q jp-
te1eae ce i pe iptijmpl4 5' Ijmjttaz@.10 a sr ";ta sperl;" in
sa
iurn1lui si a incerca PH se ducjila fund
~acli adolescentul nu are un sl!P.Qrt-interio!; daca nu
(are sigyrantli.: el Incepe instinctiv - .a iceti incon~tient .....:saJ
(caute un punct de sprijin:carecsli li' permitli_sa-~i consolid~­
iZe p,ozitia. Iar acest-sprijin·i-I ofera pendulul, dar. nu_gratuil,
oei· schimbul supunerii sale regulilor structurii:
Se poate vedea cum, Intr-un mediu asemanator celui
din taberele de vara, apar tot soiul de obriizniclituri care
aparent sunt foarte sigure pe ele ~i se simt ca pe~tele-n apa.
Toatli siguranta lor exa~eratli se bizuie pe punctul de spri-
jin oferit de pendul.
Imaginati-vli doi indivizi, posesori ai sprijinului
amintit - unul un "mameluc", altul un "fluiera vant". "Hei,
tu! Vezi ce fac? Fa ca mine! " iti spun: "Fa ca mine". "Hei,
tu, piciule! Mucosule! Nu-ti suge mucii, tine-te, bagli tea-
pa!"
fmprejur nimeni nu Intelege ca ace~tia doi atlima In
carligul pendulului ca ni~te marionete. Iluzia creeazli un
punct de sprijin, fie el ~i efemer - dar punct de sprijin. &.
60
Dirijarea realitiifii
pi, privind la aceastli siguranlli a marionetelor, fie ea ~i
mimata, procedeaza la fel - oblin punctul de spri jin In
schimbul respectlirii regulii: "Fa ca mine". $i iata-i um-
bliind hai-hui pe ace~ti "debusolati", "ratliciti". A~a se
formeazli structural
~~~~~~~~~~~ Ei au
~~
totala cli exact a~a
regula, adeptii pot Infiiptui
orice, dar 0 fac toti In aceea~i maniera. De exemplu, acum
nu doar se Injura cu voce tare ci se ~i vorbe~te In aceea~i
maniera. Nimanui nici nu-i trece prin gand ca este vulgar.
Iar vulgaritatea Insearnna, Inainte de toate, prost gust. Cla-
sa de jos. E acel~i lucru cu a nu te spiHa, a umbla cu haine
murdare. Deocamdatli nu umbla dar, categoric, vor umbla
imediat ce va aparea regula respectivli.
De exemplu, la curtea regelui Frantei, Ludovic al
IV-lea, nu se obi~nuia sli te speli, pentru ca Insu~i regele,
avlind 0 neplacere patologica fatli de igiena, se limita doar
la ~tersul mainilor cu cognac. Curtenii erau nevoiti sa-i
urmeze exemplul ~i, pentru a ascunde mirosul neplacut al
corpului, se parfumau din abundentli, drept care, curtea re-
gala duhnea a putoare. Mai mult chiar, Intruciit cu totii
erau chinuiti de paduchi, s-a introdus 0 maniera "eleganta":
doarnnele ~i cavalerii de la curte aveau la ei ni~te bastona-
~e cu care se sciirpinau In mod "gratios".
Dupa cum se vede, regula este capabilli sa reabiliteze
absolut orice smintealli. Dar important este faptul ca susti-
nlitorii regulii actioneazii cu totii la fel, Iptocmai ca Intr-o
61
 Vadim Zeland
.turma de oi. De exemplu, cel care a folosit primul cuvantul
. ·,.teapa", se poate considera cioban. Dar toti cei care, pre-
cum papagalii, repeta in cor cuvantul acesta ~i altele ase-
manatoare, se comporta, indiscutabil, ca ni~te oi.
Acum, probabil ca v-ali amintit ~i de bancul de pe~­
ti~ori. Dare cat de departe a ajuns omul in con~tientizarea
sa?
I flJ.lgUe· e er~t d r ,. J.JlJ.l
doar adolescentii, ci si adultii, mai ales atunci cand se afia
in multime. De exemplu, la 0 ~edinta - toata lumea discuta
despre ceva ~i unul, poate tara sa-~i dea seama, se ridica ~i
incepe sa vorbeascii vrute ~i nevrute. Ulterior, el va fi ne-
dumerit de ce i-a trecut prin cap, ca apoi sa fie convins ca
a spus ce trebuie. Multimea ii face Ee membrii ei sa se
.p'oarte uneori im ro riu. lata cum actioneaza pendulul
asupra acelora care cauta un punct de sprijin.
ri .inul in-structura!
Ca e bine. Desigur, ~i aceasta este 0 solutie. Numai ca tre
uie awl in vedere faptul ca daca te supui reguliloT stmc;
'Wrii. va-trebui s3"lliti de propria=ti=individualitate)
. lini go' . Dar, , e\lllli
62
Dirijarea realitii(ii
ea nu-~i va mai cauta drumul sau ~i toata viata i~i va indoi
spinarea pentru binele structurii .
e - 'afa u t riTe poti retrage in munti
si te poti izola de lumea pendulilor. Dar daca si acolo viata
va decurge ca-ntr-un vis inconstient in stare de veghe,
atunci in mod cert nimic nu se va schimba.
J. iscutia de fond este sa devii stapanul ro riulu~ III
estm ramanand in acela i tim in structura e poate oare, ,. •
de exemplu in tabara de vara, sa iIi capeli siguran\a dorita
tara sa te supui regulilor pendulului ~i, in acela~i timp, sa
nu devii un renegat? Nimic mai simplu. Este necesar doar
sa te trezesti 5i sa privesti la acest joc cu ochi de spectator,
tara a parasi scena. Atunci, imediat vor deveni vizibili ~i
favori\ii pendulului "aga\atii" ~i "in\epa\ii" ::... racolatii ~i
adep\ii care unneazii exemplul dat de pendul.
Nu trebuie ' d . i,"!pai ales,llu trebuie dis reOi i
entru asta. Daca in unna constientiziirii situatiei, i~
dul incepe sa se considere onusul celor "care donn", apar
relatii ~de dependenta. polarizarea este mai evidenta, iar
"ee] ce S-3 trezit" va amoge in mod inevj tabil up declaSA1.
CSI e Ii 18, te::impmtanL:sii: paem:contCam1B.s.te saficit:u:t<Sii
-eill ill Ii 18 regula:peJRlUlulull, cil:.ste:necesar:sii:II:"'ID~ie~
=egut~ut: , " e i-vii sa fi i dumnea-
oastrii in iva ' alto - sa fie altfel' .
~i atunci suportul il Yeti putea gasi in sinele dum-
neavoastrn. inteJegerea a ceea ce se intampla in jur in-
~amnii deja jumatalea lucrurilor. tn~i cunoa~terea aces-
63
 Vadim Zeland
tui fapt va incumba 0 temeinica ~i Iini~tita incredere in
durnneavoastra, pentru ca nesiguranta de sine apare din
teama in fata necunoscutului. Gaod ipdivjdul nu cunoaste
w SUlile jocului. lumea inconjurAtoare incepe sa-i para in-
soRimantateare §j 9§ti lij lar aDmci sentimentul de singura-
tate si appaW II fage pe om (eIDMpr 'rsbid; gsbjj XIHpd
sa nu mai stie de nimic si se supune regulij pegdul!!lni.
A~adar, eunoseand toate aeestea, durnneavoastrib
=teti capabil sa v a transformati viata in visare eon~tieD ­
{izata, in stare-de veghe, 'eu alte cuvinte, sa eapatati ~i . -.
detineti controlul asupra situatiei. p.je Yeti deveni un torea-
dor in arena, fie -" cel pu~n yeti mai fi animalul sacci-
neat.
Cat prive~te problema cum sa ne consolidam situa ia
s-a vorbit detaliat in principii~e de baza ale Transurfingului.
fu.primuLriind sa va eliberati de sentimentul de vinovatiej
va fi necesar sa nu va mai justificati si sa dati socoteala
despre actiunile durnneavoastra acelora care si-au permis E
insolel!!a de a vii judeca. n al dQ!l~a ' ; sa renuntati la a
Yi , para :iii a ya demoos'tra valoarea· Badi in R.~ralel :ven
@ pecta ~i ~gula nansurfingy . llceste:douii-aspecte vo
ii-pe deplin suficientj:'pentru ,a:do.!>~di punctul de sprijin
,in::propria persoana, altfel spus, Yeti incepe sa existati in
eoncordanta cu,crewl-diliimeavoastra.
Va trebui insa sa aveti in vedere ca nu se poate nici
sa te opui in mod incon~tient structurii, incercand prin toa-
te metodele sa te fere~ti de influenta acesteia. Repet, te
64
Dirijarea realitalii
vot:M nu de eliberarea in otalitate de pendu~ ci de a nU-l
1 manoneta
Trezindu-va. yeti simti si Yeti intelege in ce niod fa-
ce presiuni structura supra durnneavoastra (vrei sa traie~ti?)
incercand sa va impuna regulile sale. Atunei Yeti putea sa
decideti daca sa Ie urmati sau sa nu Ie acceptati. Important
este sa procedati constient, in timp ce altii, in jurul dum-
neavoastra dorm cu ochii deschi~i, in aceasta constii 1m
Pentru exemplificare, Yom lua
una din scrisorile primite, edificatoare pentru cele de mai
sus:
"De ce uneori se intampla ca atunci cand imi fac
data ria, imi vad de treaM con~tiincios, ba chiar mai mult
decat ar trebui, cand propun ni~te idei noi care ar trebui
salutate nimeni nu Ie remarca, mai mult chiar, pentru
aceste idei mul/umirile sunt adresate altcuiva. Chiar :fi
atunci cand este vorba despre promovarea profesionala,
eu sunt uitata total, ca $i cum n-a$ exista in carli, :fi chiar
daca sunt propusa pentru 0 func/ie cu pu/in mai sus decat
cea precedenta, cand se indeplinesc formalitalile, postul
meu este ocupat de 0 alta persoana sau totul se amana pe
alta data. Rezulta ca a$ fi omul invizibil. De ce se intam-
pia a$a?"
Dupa toate probabilitalile, cititoarea care mi-a adre-
sat intrebarea lucreaza undeva in sistemul administrativ.
Orice sistem constituie un pendul. La inceput apare struc-
tura energo-informationala sub forma unui ansamblu de
idei ~i principii, iar apoi realizarea materiala, adica siste-
65
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii

mu!. Sistemul incepe sa se dezvolte independent, supu-
nandu-~i aderentii legilor lui.
(!'€@ulij)ii numesc pe aderentii lor in functii cheie nu
pentru meritele lor deosebite, ci pentru faotul ca ei cores-
Qund pe deplin sistemului respectiv. Afeb=~~Mtem.
tivitatea nu detine un rol hotarator. {ntr-un asemenea sis-
tern este necesar sa actionezi nu "mai bine", ci "mai exact".
Astfel, trebuie actionat constient si maleabil, reglan-
gu-ti atitudinea si faptele cu realimtiIe lumii pendulilor.
Toate aceste lucruri nu sunt atat de complicate pe cat par.
Important este sa te trezesti la tinw.

'¢.lIIale. Intr-o masura oarecare lucrurile a~!! se petrec, dar

Criteriul de baza nu consta in cat de bine muneeste

individul, ci cat de corect din punetul de vedere al siste-
mului. Pendulul are grija in primul rand de stabilitate. De

, Daea doriti sa avansati pe scara carierei, trebuie sa

'.inte.\egeti deosebirea dintre "bine" ~i "coreet". Aici totul
depinde de coleetivul concret in care luerati. Pendulii sunt
j
~i ei diferiti.
In colectivele mici, pot sa fie apreeiate creativitatea,
'independenta, entuziasmul, initiativa. Dar daci'i este yorba
despre un aparat de conducere sau 0 mare intreprindere,
atunci aici vor ac\iona cu totul alte legi ~i 0 cu totul alta
etica - cea corporationista.
tica co ra ionism resupune 0 reglementare mult
• I
m!!i.!;igiM, discip'lina ~i punetualitate in executie. Adesea,
jp!1iativa este amendam, caracterul independent in execu-
tarea sarcinilor de servici este in/impinat cu rezerva, crea-

66 67
 Vadim Zeland
GeneTafia Indigo
Una dintre cele mai edificatoare manifestari' al~noii
realitati este fenomenul ~copiii Indigo", fenomen ce a fost
descris in amanuntime in cartea cu acela~i titlu de Lee
Carroll ~i Jan Tober. Acest termen a fost introdus de clar-
vazatoarea Nancy Ann Tepp. Ea studia legatura dintre ca-
racterul individului ~i culoarea aurei lui. La inceputul ani-
lor 70 ai secolului al XX-lea Nancy Tepp s-a confruntat cu
un fenomen neobi~nuit: in lume au inceput sa apara copii
de un tip nou, cu un gen de aura neintalnit pana la acea da-
ta - indigo (albastru-violet).
Prin caracterul lor, copiii Indigo se deosebeau de
asemenea de restul masei de oameni. Principala lor parti-
cularitate - sunt hiperactivi ~i au un deficit de atentie. Nu
pot sta mult timp pe loc daca lucrul in cauza nu reprezinta
pentru ei un interes personal. De~i nu toti copiii au in mod
obligatoriu aceste insu~iri - Indigo; ~i invers. Toti sunt di-
feriti.
Ii une~te sentimentul innascut al rOl1riei demnitap ~iJ
tendinta de independentii. CQpiii Indigp i~i cunosc valoa-
rea ~i se pare ca sunt convin~i ca au meritat sa se afle aici
in aceasta viata. lata cum sunt ace~tia!
Au dezvoltata con~tientizarea ~i 0 intelegere matura referi-
tor la lume, trasiituri neobi~nuite pentru varsta lor. Nu sunt
68
Dirijarea realitiifii
dispu~i sa se supuna in fata autoritiitilor unanim recunos-
cute.
Cgpiii Indigo nu accepta conservatorismul. Lor Ii se
pareJ!! fi evidentlca unele lucruri sa fie racu totul altfel,
- ce c 1il~eni,'S~lgliMeaza rn mod (\oi~fidit, 1Itl!
Qorm .'~hunanim acceptate. ...
Nu pot fi numiti ni~te copii concilianti, intelegatori!
Din punct de vedere educational, se poate afirma chiar ca
sunt greu de stiipanit. Sunt, am spune, de capul lor. Intr-o
oarecare masura, lucrul acesta este caracteristic pentru fie-
care noua generatie. Totu~i, generatia Indigo se det~eaza
prin noutatea sa deosebitii.
In decursul mileniilor, schimbul generatiilor s-a pro,-
dus uniform sj in ritrn lent. Dar in ultima vreme se consta-
ta un proces aceelerat al schimbarii generatiilor fiecare
noua generatie se deosebeste tot mai radical de cea anteri-
-oara. Generatia Indigo i~i are deja copiii sai care, dupa in-
su~irile caracteristice, ~i-au intrecut propriii parinti .
Ce se intampla? Proeesul de innoire revolutionara a
eon~tiintei umane nu paate sa se desfli§..oare de la sine, rara
anumite cauze. Dupa cum se ~tie, in natura ~i in societat,:?
totul tinde spre echilibru. Insearnna ca innoirea constiigtej
are loc in contraPBnciere eu un alt pWGe§,
Nu este greu de inteles despre ce proces este Yorba.
~I~~ c:tIlII:QIDitc:J:rt-cu::d'ezvultarea stmcturii;
Unfonna\ieq~*j, s;oa:fmmat ocre\ealputerni:l
u:a:lktpendtdi'"CllIe!au1mpaiiZit practic-rot=FlimlffitUl.
69
 Vadim Zeland
Procesul tehnico-stiintific, in ansamblu, nu este atat
de infricosiitor precum componenta sa informationalii cari'
creeazR un terep pmpise peohlJ aparitia existenta
~I, In
PeDtrn a obtine controlul Mupra constiintei unui nu-
mar aDreciabii de oameni, nu este obligaroriu sa-i pui in
stative ell biberoanS;le-n gurii ca in celebrul film ..Matrix".
Este suficiept sa cOnslnJiesti 0 refea infonnationaUi atot-
gmrinziitoare si atlJnci oamenii insisi, in mod automat, isi
vor OCHpa locurile in celulels ei . Dar sii ne intoarcem la copiii no~tri, Tendinta de in-
. Dar ce reprezintii individul in celula informationalii?
Este a~a-numitul kiement Wiqil a ciirui con~tiintii este
conditionatii in mare parte de pozitia lui in -,rtrulCtura care
aminte~te intr-adeviir de 0 matrice.
Imperceptibil dar temeinic, structura i\ impresoarii
pe fiecare membru cu un set de stereotipuri de gandire ~i
de comportament. Individul are impresia cii ~l actioneazii
\iber, dupii propria vointii dar, de fapt, el nici nu rna; are
no iunea de l"b ate i ' "
fost realizatii de structurii. Individul joacii dupii voin{a ce
i-a/ost prezervatii injocul impus. . ~i ale conditioniirilor, ,ei niizuiesc sii se smulg~l1re liberta-
S-ar piirea cii fiecare e tiber sii facii ceea ce dore$te.
Aceasta este libertatea declaratii. Numai cii 'l'W<:are.;;poateJ
rlori doar.:ceea ce concordii cu interesele-structuriii}~1is;~
70
Dirijarea realitiifii
Despre acest roses de. ' . ei. lnt
este Yorba. Er.oc!,:sul acesta, prin natura sa, este sinergic,
<adicii s_e organizeazii singur intrucat pendulii in~i~i nu dis-
jllin de intentie con~tientizatii. Totul decurge de la sine, in-
tocmai ca' formarea cristalelor de gheatii in procesul de in-
ghet. Ca 0 colonie de plante parazj1are, releaya pendu!jlgf
lIPPppzeste toata biosfera Parnftntului.
Este infrico~iitor? Sau poate nostim? Fieciiruia dupii
cum ii place mai mult. Fiecare e liber sii trateze aceste re-
flect ii ca fiind de domeniul fantasticului. ~i totu~i, cand
realitatea de zi cu zi ti se infilti~eazii intr-un chip necunos-
cut, realismul ei dUf intrece cele mai indriiznete fantezii.
robire a vointei genereazii 0 reactie de riispuns - apariJLa
copiilor cu 0 tendinta inniiscutii de independentii, Este un
proces natural, firesc. A~a se manifestii actiunea fortelor
de egalizare ca riispuns la cre~terea retelei de penduli.
Pe de 0 parte, pendulii incearcii sii ordoneze lumea,
sii-i impingii pe oameni in structuri de genul matricei. ~
de altii parte generatia Indigo echilibreazii preeminenta
,Pendulilor, ca §i cum ei ar avea 0 misiune prestabilitii,
Comportamentul copiilor tinde sii refuze stabilirea unOI
rem li, a inregimentiirii. Stran~i in chingile stereotipurilor
- te,
71
 Vadim Zeland -
~rc;.obedien1, ei-.:de~lenV, abI1znici. aacilii llU2i1
excesa, mdati.-dey.in:capticio~
IOrice stabilire de reguli creeazii pularizare pe-ca~
ICopji" In aceea~i elipa, lSe ~i pOmese sa 0 distrilg "N-am
sa rna cule! Nu vreau gri~ eu lapte! Lasa-ma pe mine! Eu
fae, nu tu!" Tendinta de a nu aseulta ~i de a face scandal se
manifestii la eopii nu pentru ca le-ar face vreun rau, ei din
dorinta fireasea de a se elibera de direetivele din afara.
Uneori, s-ar parea ea aee~ti eopii vor sa faea dina-
dins unele lucruri. In asemenea eazuri, ei aetioneaza in-
eon~tient, tara intentie. Ei nu-~i pun In gand sa fie provo-
eatori. Luerurile se petree de la sine, in mod firesc. A~a se
manifestii actiunea fortelor de egalizare ca raspuns la sta-
bilirea de reguli eu care adultii se straduiese sa-i stapa-
neasca pe propriii lor copii.
Tendinta de independenta a generatiei Indigo se ma-
nifesta ~i in atitudinea lor fata de religie. "Copiii din noua
generatie accepta eu greu biseriea eontemporana" - scriu
in eartea lor Lee Carroll ~i Jan Tober. "Copiii Indigo yin in
aceasta lume eu un sentiment acut de autorespeet ~i cu
eonvingerea de nezdruncinat ca ei sunt copiii lui Dumne-
zeu". Au ei nevoie de mijloeitori in comuniearea cu Dum-
nezeu? Putin probabil.
Copiii Indigo se eonduc mai mult dupa vocea inimii,
decat a ratiunii. Adultii considerii ca fac bine atunei eiind
procedeaza eorect. Copiii sunt de parere ca important este
sa faei totul cu sutlet, din dragoste ~i nici pe departe a~a
cum se considera a fi coreet.
.-
72
Dirijarea realitalii
Dar daca In alte vieti eopiii dumneavoastra v-au fost
parinti? Iar aeum v-ati sehimbat rolurile? ~i aeeste sutlete,
venite din trecutul Indepartat, continua sa va Invete,
prediindu-va 0 multime de lectii intelepte?
Intelepciunea eopiilor Indigo este 0 urrnare a gradu-
lui lor inalt de eon~tientizare. Ei i~i dau seama ee se in-
tampla imprejur ~i ~tiu cine ee este. Con~tientizarea se ae-
centueaza ciind atentia este focusatii in interior ~i nu spre
lumea exterioara. Caci, dad individul este in intregime
absorbit de griji care ii sunt impuse din afara, el se afunda
total, eu mintea In joeul incon~tient. Con~tienta copiilor
Indigo se opune tendintei de "adorrnire" a oamenilor atlati
in plasele pendulilor.
Toti eopiii au, din na~tere, 0 individualitate marcata.
In frageda copilarie sunt foarte frumo~i ~i ferrnecatori. Se-
cretul atractiei exercitata de eopii consta in eomuniunea
arrnonioasa dintre sutlet ~i ratiune. Ei se acceptii pe sine
a~a cum sunt ~i de aceea frumusetea sutleteasca initiala nu
este deforrnata de ma~tile false ale ratiunii.
Atunci de ee, pe masura maturizarii aeestor minuna-
te creaturi, incep sa iasa la iveala unele trasaturi neplacute
~i pllrti slabe? Doar ei sunt cop iii lui Dumnezeu ~i de ace-
ea sunt frumo~i ~i putemiei, ea Insu~i Dumnezeu, eu toata
neputinta viirstei timpurii. Ei dispun dintr-un inceput de
fort a Creatorului, eapabila sa ereeze 0 noua realitate. Dar
capacitiitile copiilor lui Dumnezeu nu reu~esc sa se dezva-
luie ~i sa se realizeze pentru ea pendulii ii lipsesc de forta
dumnezeirii - unitatea dintre sutlet ~i ratiune .
73
 Vadim Zeland
Copiii Yin in aceasta lume ~i privesc increzatori la ea
cu ochi~orii lor - margelute larg deschise. Viata Ii se pare
promitatoare ~i plina de sperante. Dar in lume conduc
pendulii, care actioneaza potrivit principiului "Dezbina ~i
stiipiine~te" .
Pendulii unifica deopotriva giindurile ~i niizuintele
oamenilor, distrugiind in acest fel caracterul unic al perso-
nalitiitii, integritatea acesteia. Separarea $i fnstriiinarea
ratiunii de suflet conduc fa pierderea Jrumusetii dumneze-
ie!/ti $i a Jortei.
Cu timpul, micile ~i marile sperante se spulbera. La
unii, acest proces decurge lent, la altii, care au avut mai
putina ~ansa, rapid ~i dur. Daca prive~ti in ochii copiilor de
la casele de copii, poti vedea concomitent doua lucruri,
aparent incompatibile - speranta ~i disperare. In ace~ti
ochi, parca ar fi inghetat intrebarea: "E oare cu putintii?"
Lumea pendulilor Ie aminte~te in permanenta copii-
lor ca sunt vulnerabili ~i imperfecti. La inceput, in con~ti­
inta acestora apare neincrederea, iar apoi teama care Ie es-
te indusa atiit de bine, inciit devine 0 obi~nuinta. Dar doar
sa te sperii ~i sa 0 iei la fuga - nu se poate - trebuie cumva
sa supravietuie~ti in mediul acesta agresiv. Afliindu-se sub
influenta puternica a structurii, copiii lui Dumnezeu sunt
nevoiti sa devina elemente ale acesteia.
Cu varsta, copiii incep sa se teama sa nu fie la fel ca
toti ceilalti, pentru ca aceia care sunt "ca toti ceilalti" ii pot
trage dupa ei, ceea ce de cele mai multe ori se ~i intiirnpla.
In multime este mai putin primejdios. Daca insa te afli in
74
Dirijarea realitiitii
afara multimii, poti deveni un renegat. l;li in felul acesta
copiii i~i pierd treptat darurile care Ie-au fost date la na~te­
re - independenta, con~tientizare, intuitie, individualitate.
Toate aceste calitati Ie au in cel mai inalt grad copiii
Indigo. Dar pentru structura, aceste lucruri sunt aidoma
mortii ~i de aceea procesul de inrobire a vointei va conti-
nua ~i va fi in cre~tere. Cine va invinge in aceastii lupta, nu
se ~tie.
Pentrn poi esly important up tHeru: atata timp cat
\dctorianiDaia nu a obtinut-o tructurll', este nece~l!r ca
'aCUm, in aceastii viaj'ii, sa ne recapatim.miicJ:!.r 0 parte di
,furta care'ne-a fosrdatii de EbJrnnezeu. $i.1'J'ansutfjngul n
'va aju a.
Dar dumneavoastra, dragi Cititori, nu cumva sunteti
Indigo? De altfel, lucrul acesta nu are importanta. In esen-
ta, cu totii suntem la fel- fie ca suntem copii maturi, fie ca
suntem maturi-copii.
75
 Vadim Zeland
Smpanii energiei
Ce straniu ... Un fapt comun ~i totu~i straniu.
Plantele de cultura ~i animalele domestice au fost
dindva salbatice ~i existau independent ~i firesc. Dar, iata
ca omul "s-a trezit" ~i a con~tientizat ca poate sa Ie subor-
doneze controlutui sau. Intocmai a~a, con~tientizarea i-a
permis omului sa se ridice deasupra animalelor ~i plantelor
~i, deoarece in timpul respectiv acestea traiau intr-un somn
incon~tient, omul le-a folosit pentru nevoile sale. In acest
scop, a fost necesar sa fie create structuri care determinau
unde ~i in ce mod supu~ii invin~i trebuiau sa existe.
Oricare ar fi fost scopurile animalelor ~i plantelor -
~i lara indoiala ele exista - capacitatea de sistematizare a
structurii le-a anihilat. Din perspectiva omului, scopul vie-
tii "fratilor" sai mai mici poate fi redus la nevoile primiti-
ve de hrana ~i inmultire. Dar daca aceasta fiintii "superioa-
ra" gande~te intr-adeviir astfel, aceasta demonstreaza ca
mai degraba ratiunea ei, despre care se spune ca este per-
fecta, se afla la un nivel primitiv.
In realitate, orice fiinta vie are un scop. De ce n-ar fi
a~a? Pentru ce? Pentru cil procesul de realizare a scopului
constituie motorul evolufiei.
Ne yom intoarce pe parcursul expunerii noastre la
aceasta problema, dar deocamdata sa constatam faptul ur-
mator: scopul real al unei fiinte vii, oricare ar fi ea, poate
76
Dirijarea realitilfii
fi atins numai in mediul natural in care ea traie~te. Orice
structura i~i subordoneaza scopul elementului exclusiv in
interesul sau. Dezvoltarea animalelor domesticite sau "sis-
tematizate" se desfii~oara in acea directie pe care i-a desti-
nat-o pentru aceasta omu!. Drept urmare, elementele struc-
turii respective adorm ~i mai tare ~i i~i pierd definitiv re-
prezentarea cu privire la adevaratele lor scopuri.
Viata animalelor salbatice ~i a plantelor este cu mult
mai bogata ~i mai plina de intelesuri. lata, spre exemplu, 0
turma de reni. Griji - 0 sumedenie: au probleme legate de
aparare impotriva pradatorilor ~i probleme cu privire la
educarea urma~ilor, la procurarea ~i pastrarea hranei, la re-
latiile familiale ~i de ierarhie, jocuri ~i chiar bucuria de
viata .
Viata unei cirezi de vaci in structura unei ferme este
mult mai simpla. Omul le-a scutit de 0 serie de probleme,
asigurandu-le adapost ~i hrana. Dar in schimbul acestor
facilitati, animalele au fost nevoite sa cedeze stapanului
scopurile lor - acum acesta hotara~te pentru ele cum, pen-
tru ce ~i cat vor trai. Este aceea~i situatie ca la oameni,
cand spunem ca ,,~i-a vandut sufletul diavolului." N-am
dreptate? .
Dar cu omul insu~i cum stau lucrurile? Realitatea es-
te ca ~ creand structuri, devine el insusi sclavul lor.
I e ler; e e szne I znceteaza sa mal ncea a
e Toata activitatea sa se reduce, in ul-
tima instantii, la producerea, vanzarea ~i cumpararea di-
verselor marfuri. In fruntea oriciirei structuri se afla un
77
 Vadim Zeland
pendul, ca 0 suprastructura. Marfurile in sine nu-i intere-
seaza pe penduli, insa structurile se dezvolta foarte activ.
De ce oare?
Pentru faptul ca ad a ds: l>a_za..§t~ energia. Indivi-
dul cumpiira diverse lucruri pentru placerea ~i confortul
sau, nu-i a~a? La fel cu cele placute existii ~i lucruri nepla-
cute, destinate sa produca neplaceri altora. $i intr-un caz ~i
in altul, se degaja energie - pozitiva sau negativa. lata ca
chiar acest lucru ii este necesar pendulului.
Dupa cum vedeti, faptul ca pendulul urmare~te pro-
ductia ~i circulatia marfurilor, propriu-zis a obiectelor ma-
teriale, nici pe departe nu epuizeaza problema. e Vin e iii
e cum lira, fnainte de taate, energia. $i toata aceastii pia-
tii energetica este controlata de penduli. Doar 0 mica parte
ii revine individului, cea mai marea parte - magnatilor.
Pentru unii muma - pentru altii ciuma.
Pe piata de energie se vand chiar operatiile (demer-
suri terapeutice - n.tr.) asemanatoare celor financiare. De
exemplu, alcoolul este 0 energie in forma pura. Luandu-I,
luati energie pe credit. Euforia alcoolica este un imprumut
pe termen lung, iar sindromul alcoolic, mahmureala este 0
restituire a creditului cu dobanzile respective. Intotdeauna
trebuie sa inapoiezi mai mult; pendulii nu dau niciodatii
I<nergie rara profit.
Bauturile slab alcoolizate provoaca 0 stare de slabi-I
ciune. Pendulul suge energie cate putin. Bauturile tari,
dimpotriva, provoaca un aflux de energie: "Toarna votca!
Porne~te muzica". Pendulul da aceasta energie cu impru-
78
Dirijarea realitlilii
mut, dar 0 da cu dobiinzi mario Curand incepe devierea in
altii directie: incepe sa ti se plimbe limba in gura: "Toarna
muzica. Porne~te votca!". Dupa 0 euforie putemica ur-
meaza caderea cea mai jalnica; cu cat e mai putemica eu-
foria, cu atiit este mai devastatoare deprimarea care ur-
meaza. Indispozitia, starea de rau se produce, in primul
rand, nu datoritii afectiirii fiziologice a unor organe, ci pe
seama faptului ca in acest timp pendulul absoarbe putemic
energia libera din individ. Acesta din urma este nevoit fie
sa sufere, fie sa "se dreaga", sa bea din nou. Pendulul poa-
te sa-i imprumute din nou energie, n-are de ce sa se gra-
beasca. Rasplata va sosi ea rara gre~, mai devreme sau mai
tiirziu. De barman poti fugi rara sa-i plate~ti. De pendul in-
sa nu poti scapa. $i cu cat s-a dus mai departe individul cu
indatorarea sa, cu atat mai cumplitii, mai neiertatoare ii va
fi plata.
Intr-o asemenea stare, energia libera a dato~icului
se afla la libera discretie a pendulului. Individul simte, ab-
solut in sensul propriu al cuvintelor, ca ~i cum cineva ~i-ar
fi infipt ghearele in campul sau energetic, in regiunea
chakrei inimii. Pendulul pune conditia: fie continui sa bei
cate ceva (alcool), fie chinul tiiu nu 'se va curma. Cu cat
individul are mai putina energie, ea fiind energia sa libera,
cu atilt devine mai slab ~i mai lipsit de vointa. Aceasta
constituie chiar cauza principala a alcoolismului. Daca in-~
dividul continua sa foloseasca bauturi alcoolice i se va da
din nou cu imprumut 0 cota de energie ~i, in mod inevita-
bil, rasp lata ii va fi ~i mai grea.
79

Vadim Zeland
E posibil sa i se opreasca inima, ceea ce se ~i intam-
pia adesea. Pendulul il va lasa in pace numai atunci cand
nu va mai avea ce lua de la el, iar daca individul va supra-
vietui - acesta va fi norocul sau.
Primul credit este intotdeauna eel mai generos ~i fes-
tiv ca prezentare. Dupa cum se ~tie, prima cupa de vin - in
viata - actioneaza memorabil, dar ulterior, cu fiecare noua
ocazie, senzatiile nu numai ca sunt mai ~terse ci, dimpotri-
va, sunt tot mai putin placute. Iar pendulii nu se zgiircesc:
la inceput fac favoruri numai pentru a te prinde in piasa.
"Rasplata" este intotdeauna dura ~i fiira nici un fel de in-
gaduinta. De aceea, daca ai luat un astfel de credit, trebuie
sa fii foarte con~tient ~i sa-ti dai seama de "capacitatea ta
de plata".
Bomjii cazuti in patima betiei nu sunt oameni deca-
zuti, cum se obi~nuie~te sa fie considerati. Ei sunt ni~te ne-
fericiti care, pur ~i simplu, n-au fost in stare sa-~i aprecieze
posibilitatile ~i sa plateasca la timp pentru creditul acordat,
~i de aceea sunt plini de datorii. Se imprumuta iara~i ~i ia-
ra~i ~i, de fiecare data, este tot mai greu de platit. ~i cand
te giinde~ti ca totul a inceput atiit de vesel, la 0 masa festi-
va! Caderea are loc imperceptibil, dar este ireversibila. Es-
te ca un bulgare de zapada care 0 ia la vale, se face tot mai
mare ~i se transforma in
genere, t9t Geea ce are legatura eu qiiiDle intense.
!!Lari consumatoare de energie. se refera la patimi nocive si
80
..
Dirijarea realitii/ii
wate acestea sunt credite acordate de penduli. De ce noci-
ve? Pentru ca penduli j. pdn natura lor, sunt agresivi si in-
clinati spre amplificarea energiei conflictului. Tot ce este
plaCH! dar nocjy rna; deyreme sau rnai tjqiu $; ya d igi
011 vento! jprljyis,j Cu cat este mai mare raul pricinuit, cu
aliit este emisa mai multa energie negativa. Energia poziti-
va nu este emisa niciodata in cantitati a~a de mari ca - ca-
zul celei negative.
Cele mai mari "stoarceri" de energie se obtin de I~_
cei care folosesc narcoticele. Scurta euforie nu insearnna
niwic in comparatie cu depresia care-i urmeaza placerii.
Iar daca doza urmatoare nu este administrata la timp, teri-
bila fiiriimitii scoate din imprudentul nefericit toata energia,
pana la ultima picatura. - ' "
Exista ~i alte tipuri de credite dar cu dobanzi mai
mici. Este yorba in primul rand de tutun, cafea, ceai, bau- '
turile nealcoolizate, guma de mestecat. Cineva ar putea ri-
posta: "Pentru Durnnezeu, de unde ~i pana unde guma de
mestecat?"
Dupa cum am mai spus, pentru satisfacerea oricarei
trebuinte materiale ~i spirituale ~e degaja energie. Energia
placerii, confortului ~i celelalte - n-itre importanta. In fie-
care caz in parte, cand vrei ceva anume, acumulezi energie
cand obtii ce ti-ai dorit, emiti energie. In procesul mastica-
tiei, individul are 0 anume senzatie de confort care, pentru
ca veni yorba, i~i are riidacini foarte adanci. Natura acestui
confort este mai mult decat evidenta: cand maniinci, totul
81
 Vadim Zeland
este in regula, dar cand tu e~ti cel mancat - treburile stau
prost.
In concluzie, pentru fiecare pasiune: dacii individul
devine un "client permanent", ajunge in "turma". Manatul
din urma nici nu este necesar. Clientul ~i a~a nu are ce face,
atata timp cat atentia sa se afla in latul prinsorii pendulului.
Gaud jndjv jduJ se g6ndeste eu infocare la objecty l OH§;"Rii
Siler ; 1 emjte energje pe fiecYtSpta de rezopantij a prpd"h,.
lui. Toate gandurile debitorilor, ca exemplu, sunt orientate
exclusiv spre obtinerea unei noi portii de energie - noi im- '
prumuturi. u se ot andi la nimic a1!ceva en
ululle-a aca arat ate '
Aceasta acaparare este posibila datoritii unei anumite
insu~iri a psihicului uman.
- ca acul de la giruetii Qui "n e _
e su area v I in aceea i direc Acapararea atentiei
individului de catre pendul poate fi observatii intr-un
exemplu simplu - cand nu reu~e~ti sa scapi de 0 melodie
care nu-ti iese din minte.
Nu trebuie sa presupunem ca dependenla este ampti-
ficata numai de unii factori fiziologici existii Si acestia,
dar nici pe departe nu joaca ralul principal. De exemplu,
cand cei mai patima~i fumatori pleaca intr-o cursa pe un
submarin: acolo nu-i deranjeaza deloc faptul ca nu au voie
sa fumeze. Imediat ce chepengul a fost inchis ~i a fost datii
comanda de submersie, orice gand d~spre fumat dispare
intrucat, in mod obiectiv, nu existii posibilitatea de a fuma.
Fumatorul s-a impacat pur ~i simplu cu ideea ~i nici nu se
82
Dirijarea realitalii
mai gande~te la ea. Girueta atentiei sale a pomit in diree\ie
inversa. Unde mai e dependenta fiziologiea? Dar iatii cii
vasul se intoarce din cursii ~i daca fumatorul n-a avut in-
te!!!ia sa se lase de fumat, el iSi aminte§te ca n-ar fi rau
sa-si aprinda 0 tigara si creditorul insistent ii acapareazii
imediat acul atentiei, prinzandu-I in laWI sau.
'iI2!u&a:Itd: : 1118neYf - e:.acapar tentie' oat
ill is!! alA ~ rle:.:un a1t::fentLmen;c~.~te:jQr;ul ilr calcullltml
_ r :dtl'tJU ' ~ de intertItll:lExista un mare numar de oa-
~eni care au ajuns atiit de departe, incat nu se mai simt in
apele lor decat in fata momtorulU1. Este de aJuns ca cel ca-
re a capatat 0 asemenea dependenta sa nu poata renunta la
calculator mai mult de eateva ore ea ~i ineepe remisia, eu
toate manifestarile de fragilitate ale sistemului nervos.
Apar dureri de cap, dureri musculare Si un sentiment insu-
portabil de diseonfort. Dar, imediat ce clientul se intoarce
la eeranul sau, toale aceste simptome dispar. Este evident
ca nu poate fi vorba de nici un fel de trebuintii fiziologiea .
.. . . In toale cazurile, 'l.iel1lSl~ruill!l!rs.ll!l:.I!Qll~M.J;!i.!1
Ca sa te eliberezi' din latul prinsorii printr-un efort de
wjgVl Fst' plJtip pmhHhil fA Be ya wlrea. Ca ~i in cazul
cand te obsedeazii' 0 m~lodie - te gillldesti la altii melodie.
a pasiune nociva este inso\ita, de regula, de un anumi
scenariu Si de un set de decoruri. Toate acestea creea~ 0
ambianta caracterislica, cum ar fi fumatul in timp ce lu-
83
 Vadim Zeland
crezi, care contribuie la ocuparea atentiei. Sa-ti plate~ti
toate datoriile ~i sa pleci de la aceasta banca imorala se
poate numai printr-o singura modalitate: sa schimbi scena-
riul ~i decorurile. Nu este complicat sa realizezi acest lu-
cru; trebuie doar sa vrei ~i sa ai putina fantezie.
In orice caz, c)liar si lara datorii la blinci, folosind
insa produsele civilizatiei, individul Ie da pendulilor, l!!.
afara de libertatea sa, Si 0 parte din propria energie. Oa-
menii, la propriu, merg "sa pasca", ca sa nu spunem sa
"cuitive"
w.tr.:oo::.
c~ es~n~
e!!;
l ~tr~ru
~~~c;:;o~
n~su:.::m
~i.:l...;c:::e~a~~e...=!n!::e:!.r~ Si tot
acest schimb de energie este controlat de penduli.
Dar colectarea energiei oamenilor, prin ea insa~i, ..!!!!..
este asa de prim~i dioasa. Pericolul principal al structurii
consta in aceea ca ea reduce la zero sansele individuale ale
elementelor sale. Un membru al structurii pierde chiar no-
tiunea de drum propriu. Individul nu doar executa ceea ce
Ii 0rdon' structura, ci chiar ajunge sa-si
, doreasca ceea ce ii
este convenabil structurii. Si nu trebuie sa ne lasam sedusi
de ideea ca omul, fiind 0 fiinta inz~strata cu ratiune, nu va
pennite inrobirea sa.
Asa cum s-a aratat, nivelul con~tiintei la individ se
gaseste la un nivel inferior, iar structura - in mod lent, dar
sigur - duce la scaderea pe mai departe a ultimelor ramasi-
te de constientizare. . vi ct 'a e ma a s
ela 11 este su IClen s uneasc
r-un s a 1U In orma IOna umc ceea ce se ~i face in mod
imperios si cu succes. E posibil ca individului sa-i fi ramas
84
Dirijarea realitafii
sa mai adauge cateva caramizi la zidul care i1 va incarcera
definitiv.
Ce e de fiicut? Rezulta ca daca folose~ti produsele
civilizatiei, inseamna ca esti pascut (se poate spune asa ~i
fiira sa mai fie folosite ghilimelele).
Au fost cazuri cand oamenii au incercat sa fuga de
lumea civilizata si sa se randuiasca in comunitati in sanul
naturii. Nu intentionez sa judec cat de reu~ite au fost in-
cercarile lor. Orice ar face, omul contemporan nu poate
'renunta in intregime la civilizatie - nu este adaptat sa 0
poata face. Dar poate sa limiteze la minimum produsele
daunatoare si sa Ie inloeuiasea eu darurile firesti ale naturii.
De exemplu, sa pui bazele unui domeniu familial eu
livada ~i gradina proprie. Prineipalul avantaj al unei astfel
de oaze de natura vie in pustiul civilizatiei ar consta in
aeeea ea normele ~i standardele ar fi stabilite de proprietar
~i nu de struetura. Iar pentru eei eiirora nu Ie place sa sape
la straturi, nu va fi obligatoriu. Fieeare va avea posibilita-
tea sa-~i stabileasea legile existentei sale in mod indepen-
dent: daea vreau - asfaltez tot, iar daea nu vreau - dau eale
libera naturii in toata salbatieia sa.
o alta eale pentru eitadini, ar fi ·treeerea la 0 alimen-
tape exc1usiv eu produse naturale. Dar ~i pentru aeeasta
este neeesar, inainte de toate, sa te treze~ti ~i sa eon~tienti­
zezi ea un mar frumos, erescut in strueturii ~i eumparat de
la supermarket, este potrivit prin calitatile sale, doar pentru
elementul "pretios" al strueturii, cu tot setul de suferinte
generate de 0 asemenea alimentatie .
85
 Vadim Zeland
in genere, exista 0 multitudine de cai ~i fiecare ~i-o
alege pe a sa. Pentru mine, <kept exempllLi . a.---senri:in"
¢otdeauna un motan siilbaticir cu care ,;lIlt01vur onoarea
(3c cuno~tinta' .
impreuna cu ni~te prieteni, aveam placerea sa mer-
gem in padure, la un "foc gustos", pentru a ne trage sufle-
tul dupa binele civilizatiei. Odata, atras de mirosurile inte-
resante, s-a apropiat de campusul nostru un motan cat toa-
te zilele. Dupa toate probabilitatile, candva fusese domes-
tic, dar apoi, din cine ~tie ce motive, a ajuns in padure ~i
s-a slilbaticit. ludeciind dupa dimensiunile sale, acest dobi-
toc latos viina cu succes plisarele ~i ~oricei, de~i ar fi putut
sa doboare ~i un iepure. t i =.efuzatzba:tqia iii VlSIJa::dla,
~emonil!lellie:prisali ~t=~:a;~
De atunci ne-am intalnit de multe ori cu motanul
respectiv in padure. d' ~tItcmIlmustaciosului trata-
tiile noastre, dar<J!It'1lCMp1iQ::f1lJlli:liarismc. Era un autentic
transurfer. A aflat gustul libertatii reale ~i, de~i nu refuza
contactul cu civilizatia, nu ~i-ar fi dat independenta pe
niciun fel de bunastare.
Te goti tOM i folosi de bunurile civilizatiei, dar rara
sa intri in dep.£lI.$!.UA. 0 personalitate liberli se distinge d~
turmli prin gradul ei de con~tientizare. Trebuie doar sli te
treze~ti ~i sa-ti dai seama ce se petrece in jur. lata, ~i eu am
reu~it sli aflu despre toate acestea ~i apoi sa va relatez nu-
mai pentru ca... in genere, acesta este un secret. Dar dum-
neavoastra, dragi Cititori, am sli vii §pun.
Am fu it d la fi
86
Dirijarea realitiifii
Declararea intentiei
,
Am vorbit pana acum doar despre modul in care sa
ne eliberam de pendul ~i sa nu cadem sub influenta acestu-
ia. Dar am putea sa avem de la el cel putin vreun folos oa-
lucram intr-o anumita structura ~i nu putem sa facem abs-
tractie de aceastli situatie. Problema care se pune este ca
...aiilD Dar exista oare vreo metoda ca sa poti actiona impo-
triva pendulului? Mai curand am spune ca nu exista. Nu-l
putem domestici, nu-l putem conduce. Dar ca sa-i folosim
unele din caracteristicile sale in interesul nostru este posi-
bi!.
Nu v-a trecut prin minte de ce oamenii i~i fac urari
atunci cand se afla impreuna la 0 masa? Exista oare in
aceasta vreo idee practica sau este doar un ritual pur sim-
bolic? Se pare cli nu in zadar i~i fac oamenii urari. Din in-
telepciunea populara se nasc uneori obiceiuri care aduc a
prejudecati lipsite de sens. Oamenii insa, in mod incon~ti­
ent, tin seama de aceste reguli care au rezistat in timp, rara
s!.blinuiasca faptul ca regulile a . estea sunt un soi de mo-
dalitati prin care poli controla realitatea.
Dupa cum s-a aratat anterior, bauturile alcoolice re;
prezintli un credit energetic. Energia libera este alimentata
87
 Vadim Zeland
suplimentar ~i urca 0 treapta mai sus. lar intrudit aceasta
nu este altceva dedit energia vointei, atunci, in functie de
orientarea ei, se obtine ~i rezultatul corespunzator.
De exemplu, daca bei de amaraciune, realitatea va fi
mai neagra. Daca se bea de bucurie, atunci se vor ivi noi
prilejuri de bucurie. Dar daca biiutura este insotitii de sen-
-.
~.
timente de nelini~te ~i teama, viata va lua un astfel de curs
incat, in realitate, vei avea de ce sa te temi. Acela~i lucru
se va intamp la ~i in alte cazuri.
~ ¢imi§ia:menta·l ijampljfjcata deJIn:saltbrusc=de epep
.~ tl <@le 11 y a mula pe indiyj d pe 9 linie a y~etii ClI. caracteristici.l
re unzatoar Pendulul care ofera cred.tul va servlo
drept amplificator pentru energia intentiei. Pendulul insu~i, •
oricat s-ar balansa, nu are acces la intentia exterioara ~i de
aceea nu este capabil sa materializeze un sector din spatiul
variantelor. Realitatea se supune doar fiintelor vii. Astfel,
atunci cand individul face 0 urare, el fixeaza directia inten-
tiei sale. intelegeti ce se petrece?
Energia pendulului-creditor poarta in sine. de regula,
trasaturi negative. Dar omul. inzestrand aceastii energie cu
9 voin1Lbinefiicatoare, ii schimba polaritatea. De a! eea.
'Uriirile nu sunt nicidecum un sim lu ritual i 0 eclara i
-iie
Dar, cu toata actiunea benefica a urarilor, ele contin
si 0 greseala regretabila: At td a (.
.. ~ . fro i iii .in energie-RtijtiYii. dar~ ea;mtin tlyentrnza"fM'i'akb
Coplioulul wjrilo[ cimaoe undeva acolo intr-o D'rspru,;ai-
88
Dirijarea realitiifii
Ce-ar trebui?
ex nma e a .m u
vor functiona, De exemplu: nu "Sa fim sanato~i", ci "Sun-
tern sanato~i!" sau "Suntem perfect sanato~i!" ; "Invin-
gem!", "Cine nu este acum cu noi - este mereu cu noi!",
"Cine se afla pe mare are noroc", "Dorintele ni se imp li-
nese", "Sa avem noroc!"
o asemenea declaratie a intentiei va atrage urarea la
...ealitatea de azi ~i nu 0 va amana la srantul a~teapta.
Nu are rost sa presupui ca biiuturile spirtoase te ajuta
ca ceea ce dore~ti sa devina imediat realitate. Cu siguranta,
realizati ca aceasta medalie are ~i cealalta fata. ~tiI!
co::dmd "!3i ''' ''are;:cu:at&t-~~cre'SCJ1Iai:muit. Nu
mai vorbim de faptul ca 0 data cu cre~terea "datoriei",
con~tiinta - ~i deci intentia individului - se muta intr-o zo-
na a spatiului variantelor neadecvata realitiitii. lar ca sa
faci astfel de manipuliiri cu narcoticele nici nu poate fi
yorba. l ransformarea energiei negative a pendulului in
energie pozitiva, nu este intotdeauna posibila ~i nu oricui ii
sla in putere sa 0 faca. ' •
Pe acelasi principiu se bazeaza si actiunea magiei
negre. Vrajitorul rau cheama in sprijin fortele intunericului
sentru a le Colosi energia in ssopul jntePsi'ficadi jnteptiei
sale dusmanoase.
89
 Vadim Zeland
Dar, in general,.. nu este avantajos inniejo privint! sa
ie; lIP credjt cie la perdu! Daca totu~i 0 ve~ face, este ne-
cesar sa respeetati regula:, and atarni in carli
U UI - ganae~te numai e ine.
Daea ar fi sa luam doar pend.uiut Transurfingului, f(..:'"
ra Indoiala rau nu va va face, In sehimb declararea intenti-
ei poate sa-i sporeasea In mod vizibil efieienta. De fieeare
data eand veti avea oeazia sa aflati eeva despre Transur-
fing, amintiti-va ea el va ajuta sa va atingeti seopurile. 0
asemenea fixare a intentiei orienteazii eu exaetitate veeto-
rul eursului variantelor aeolo unde trebuie.
Cu orieare alt pendul, care nu ~re ehiar nieio legatu-
ra eu viata dumneavoastra, trebuie sa proeedati Intoemai
ea mai sus. De exemplu, III timpul vizioniirii unui serial de
televiziune sau a unui speetaeol, Intr-:m fel sau altul faeeti
sehimb.Ae energie ell pendulu Cand urmariti aetiunea, sa
~i.Rregiitit ide,;ul-scop,..~~~ imaginea a eeea ee
doriti sa obtinet;' In torentul informatiei, ·Intotdeauna se
poate gasi un elirlig care sa aiM fie §i 0 minima legatura
eu seopul dumneavoastra. De exemplu, vazlind cum eroii
serialului se deplaseaza eu 0 ma~ina somptuoasa, imediat
eonstata i ea intentionati sa va eumparati eeva asemiinator.
.. la
omentul In care
pmbl wsle cam ya @DHaB., angQasa , ~ t92"e yor fi am -
plj ficats de 9 energis SlIpl;mentara. Exemple pot fi de ge-
nul: In timp ee fumati, ganditi-va la sueeesul ee va a~teap­
Iii ea ~i cum I-ati avea In buzunar. Sau, sa presupunem, 0
90
Dirijarea realitiifii
reclama va Indeamna sa va rasfiitati eu 0 eafea aromata . •
~re:mm-bim: ea-in:aeest limp sa va deleetati eu (imaginea1i
$Uce--esui11i car :\,"Ia Insote~te pretutindeni, oriee -arintli
"Ill. Doar nu ati uitat rincipiu/ coordoniirii.inten/ie.· ! De
.exemplu, In momentele In care fumati sau beti 0 eafea, In ,
~IIOlels~a~lajSja~ti~:!l~din !un~.lje;Sja;m:eja:rg;a~a:iu~r~e~a,~~~~~=~~!:,.
~ Ie sa
Pe aeela~i prinelplU se organizeaza ~I eeremoniile
legate de Mutul eeaiului. Rugaciunea de dinainte de masa
~i Inehinarea hranei lui Dumnezeu au intrat de asemenea
In traditia multor popoare. Dand Insa Domnului eeea ce i
se euvine, nu trebuie sa uitati de sine.
~ "va::veti.;'hriiIl1i' eu dragoste §i gtij!, zieandu-va
m ananea it si sa=ti priasc1t!" ~~::~:~=~iL:~;:L
:;::;;;;;;;! •
tul ineredibil, neasteptat.
•unele boli. Orglnismul dintru Inceput va fi swprins. apoi
, £3, ,
se va bucura si va Inflori precum 0 floare Ingri jita eu dra-
gtlste ~i gingasie. Important este sa te preocupi de progria
Rersoana eu sineeritate si dragoste. adTesandu-ti euvinte de
genul: "Daca nu te hrane§ti tu, nimeni alteineva nu te va
-
hrani".
ersoana~aeJ!ill..Un l!semenea ritual va atra
91
 Vadim Zeland
In lumina celor relatate, s-ar parea ca declararea in-
tentiei poate fi folosita ~i la joeurile cu pendulii malefici
-
.~
.., nu este '''''p''.,
I~ u~~:o),:adre~lae~fiiol~ri
muijle~:i'~ii~~~~
torului se reduc
I"
Spusele aces tea n-ajuta la nimic. De ce? In spatele
lor exista ~i
nici un fel de cauze, conditii si
yeti reu$i sa intrati in aceasta stare
condi ionata ansele de succes vor cre~te sim .tor.
Este adevarat ca aceasta nu este totu!. ntr-o etapli a
jocului respectiv se poate obtine succesul, 0 data, de doua
ori, de trei ori. Dar la nesflir~it nu se poate pentru ca orice
om ramane om ~i nu va reu§i ca in permanenla sa mentina
importanta la nivelul minim. Orice joe de noroe este un
credit energetic care se poate transforma pe neobservate
intr-un transfer indlls cu final mst. De altfel, problemele
92
Dirijarea realita/ii
respective au fost discutate mai amanuntit in vo!. I al
Transurfingului, de aceea nu ne vom opri asupra lor.
Se poate spune ca
Rainia transferului indus. Numai ~~~c~e~~~~::"f::
complet rupta, poate fi reluata 0 noua runda de joc.
In genere, iRcul cu pendulul este foarte periculos sj
jworevizibil, ~ntru ca nici un individ nu dispune de hota-
@rea calw4de a aVeal In esenl8, acesta nici nu este un joc,
ci este unldans ell 0 IImbrfli
• Pepdulul sste umbra iPXjribjJa rece si neiertatoare.
I nu dis une de a . ate de i ele ere i nu are inten ie.
Nu are suflet si ratiune, a caror opozitie naste sentlmente,
elanuri, slabiciuni. ~iciodata nu-I Yeti putea invinge a~a
cum nu puteti sa va depasiti umbra. EI asistii impasibil la
2
zvarcolirile dumneavoastrli §tiind ca n-aveti 'incotro.
Aceasta umbra nu poate fi infranta in lupta, iar ca sa va ju-
cali cu ea nu are r~st. Ce e de flicut?
Trebuie fie sa renuntati la jocul peri cui os, fie sa nas-
cocili propriul joe pentru a deveni favoritul pendulului -
iata ce are sens.
93
 Vadim Zeland
Incercand sa ca~tige in fata pendulului, individul
alearga pur ~i simplu dupa 0 umbra. Toate niizuintele sale
d.e cii§ti g 5i trairile aferente sunt supuse intenliei interioare,
iar aceasta i1 conduce orbestep e individ sa vada ce e sub
~asullui §i sa nu vada ce e in jur. In· scopul curmarii aces-'
tei goane nesiarsited este n; cesar sa te opre~ti, Lsa privesti
i~ jurul tau 5i sa incepi 0 migcare independenta. latii !?~
lurile se chimbii i nu individul one te turbat du a en-
u , C) gendulul i1 va urma pe individ. Acela care va re-
nun\a la intenlia interioara) care este limllil.% ya deveni
a anul .ocului - conducatorul in aceste dan u . cu um-
b ele.
Pentru a ini ia jocul Rropriu.este D$esar sa-ti permitI
sa fii tu insu i. ocul dumneavoastra inseamna alcatuirea
propriei realitati dupa bunul pJ a_c. ~1i!!.~.mij~~II:.l;l..
-doua
Dar. a-Ii permite sa fii tu cel care conduce, inca nu
jQseamna totul. Starurile se nasc singure, dar stralucirea
le-o dau pendulii. Chiar daca ati avea sapte stele-n fiunte,
chiar daca ali realiza cea mai extraordinara ca odo ,<Ji,
imeni nu va avea habar de ea daca nu va ve i afla sub
ari a unui endul utemic. Oricat de minunatii ar fi creatia,
ea nu va deveni populara numai din aceastii cauza. In cul-
tura, ~tiinta ~i arta, creatiile de exceptie devin obiectul de
interes al marelui public numai atunci ciind apare un nou
pendul sau daca ele sunt avantajoase pentru vechiul pendul.
94
Dirijarea realWitii
£ a sji devii.o stea in sfera.activi~lii tale este necesar
d%ii cum sa folosesti insusirile pendulului . Nu v-ali gan-
djt njciodatii de ce oare operele care s-au bucurat candva
in trecut de 0 imensa popularitate nu se mai bucura de
succes, desi 5i-au pastrat calitiitile de exceptie?
Exista 0 multitudine de realizari culturale ale caror
minunate insu~iri ar fi putut sa satisfaca oricare dintre ne-
cesitatile zilelor noastre. Dar in timpul nostru, aceste reali-
zan nu se mai bucura de cerere, deoarece pendulii lor, care
au stralucit. in trecut, aproape ca s-au stins sau chiar au
disparut. Popularitatea si moda sunt create chiar de
penduli. Altfel, cum ar mai putea fi atrasa aceastii imensa
masa de oameni de unul ~i acela~i obiect?
. Sa analizam fenomenul moda avand drept exemplu
.. -grupuri celebre cum au fost "Beatles" ~i "Abba". I;>i
~~
unii ~i altii au obtinut faima intemationala nu pentru ca au
creat ceva principial nou sau ceva cu totul exceptional. Tot
ceea ce au realizat ei nu era ceva nou. Dimpotriva, noii
deschizatori de drumuri ai stilurilor disco Si rock au fost
altii, ni~te muzicieni mult mai putin cunoscuti. I;>i atunci
cum se poate explica fenomenalul succes al celor doua
grupuri?
Inceputul carierei grupului "Beatles" a fost un sir de
incercari chinuitoare ~i de e~ecuri rasunatoare. La inceput,
cvartetul era 0 formatie mediocra, a~a cum erau destul de
multe la vremea respectiva. Ei nici nu stiau sa cante cum
trebuie. Profesionalismullor nu se ridica mai sus de nive-
lui unui harulet unde, de fapt, ~i cantau. Da, "Beatles" erau
95
 Vadim Zeland
foarte talentati, dar in show-bussines acest lucru nu este
suficient. Vechii penduli se straduiesc intotdeauna ca prin
tot soiul de procedee sa-i tina pe incepatori mai la distanta.
Pe la inceputul anului 1962, grupul i~i conturase deja
stilul propriu ~i unnau sa apara cantece la auzul carora sa
se legene intreaga lume. Dar acest lucru s-a petrecut dupa
aceea; atunci nu Ie dlidea nimeni atentie. In acel an, cvarte-
tul biitea in zadar la u~a multor firme de inregistrare, dar
pretutindeni aveau parte de acel~i refuz. Se parea ca acest
grup nu are nici 0 ~ansa de a se ridica mai sus de nivelul
muzicii de club.
Hunter Davies, intr-o biografie autorizata a formatiei
"Beatles", scrie: ,,$i totu~i noi credeam in continuare ca
, yom razbate ~i yom fi primii - povestea George. Ciind to-
tul parea mizerabil ~i nimic nu ne mai suriidea, noi desIa-
~uram un adevarat ritual. John striga: "Baieti, incotro mer-
gem?" Noi urlam drept raspuns: "Sus, Johnny, ciit mai
sus!" - "Ciit mai sus, unde anume?" - "Pe culmea culmi-
lor, Johnny!"
Dar nu aceastii hotarare a lor de a-~i atinge scopul
le-a adus succesul. In anul 1963, ei au re~it to~i sa scoa-
ta primul lor mic disc - semnal. EI a ocupat in mod nea~­
teptat primulloc in topul hiturilor. Aceasta a fost prima lor
realizare vizibila, insa nimeni nu vedea in ea un mare eve-
niment. Presa a considerat ca succesul acestui disc este 0
stralucire de scurtli duratii a unei stelule ~i nu a Iacut mare
tam-tam. Dupa acest disc s-a Iacut din nou lini~te ~i au in-
96
Dirijarea realitiifii
trat in anonimat. Dar, dupa cum s-a dovedit ulterior, a fost
lini~tea de dinaintea furtunii.
Dupa 0 jumatate de an, beatlesmania s-a revarsat ca
o lava uria~a, mai intiii in Anglia, iar apoi in aproape in-
treaga lume. "Fiecare tara - scrie Hunter Davies - a deve-
nit martorul unei psihoze in masa, fapt care cu pUlin timp
in urma parea de neimaginat ~i caruia nu-i va mai fi scris
sa se repete. Astazi, nimeni nu mai crede in a~a ceva ~i to-
tu~i ieri lucrul acesta a fost adevarat."
Ceva asemanator s-a repetat ~i in cazul istoriei for-
maliei "Abba". In anul 1972, acest cvartet stralucit n-a re-
u~it nici sa treaca de faza de selectie pentru participarea la
concursul Eurovision. In sIar~it, in anul 1974, au depa~it
acest prag al selec\iei ~i, cu totul nea~teptat, au obtinut 0
victorie rasunatoare, depa~indu-i cu mult pe toli ceilalli
participanti. Dar, atunci, nimeni nu le-a dat atentie. Se
considera ca grupurile cu eticheta "Eurovision" sunt efe-
mere ~i nu vor putea avea mai mult de un hit. Din nou, ca
~i in cazul formaliei Beatles, s-a lasat pentru un timp tace-
rea. Dar n-a trecut nici un an ~i lumea intreaga a fost lovita
de un nou val putemic, numit "abbamania".
in ambele cazuri se evidenliaZii doua legj@j clare.
In primul rand, popularitatea se dezvolta pe 0 traiectorie
ondulatorie. La inceput existii 0 perioada lunga de anoni-
mat, ciind se formeaza un grup restrans, dar stabil de fani .
Apoi unneaza un salt nea~teptat, dupa care vine 0 perioada
de tacere, ca ~i cum valul s-ar fi retras la mal ca sa adune
puteri. In sIar~it, dupa 0 perioada ciind nu se petrece nimic,
·97
 Vadim Zeland
dintr-odatii se rostogole~te valul puternic al succesului
ametitor. Popularitatea poate sa se mentina un timp la ni-
vel inalt, dar dupa aceea valul se stinge, intrucat apar noi
penduli care II imping pe planul doi.
Dar cea mai interesantii legitate consta in aceea ca
piesele muzicale care devin ulterior niste hituri stralucite,
ilf prima perioada nu sunt prea cunoscute Si nu sunt gustate.
Sunt ascultate, dar nu Ii se da atentie. Si deodata vine mo-
mentul cand acelea~i lucruri incep sa produca 0 cu totul
alta impresie, de noutate, de irepetabilitate. Incep sa aiM
nuanta a ceva cautat, foarte stil ~i sunt moderne. Si toti,
simultan, intr-un chip neinteles, ajung sa spuna la unison
ca este nemaipomenit.
Dar de unde vine aceasta unanima senzatie de nouta-
te ~i de stil? Ca doar inca din 1962 "Beatles"-ii aveau deja
sunetul inconfundabil de "Beatles"; de ce atunci nimeni nu
le-a dat atentie? Si de ce in 1972 nimeni nu a recunoscut
valoarea formatiei "Abba"? Doar cantecele lor erau ace-
lea~i ~i de ce anume in anul 1975 ~i nu intr-altul au fost cu
toW tulburati?
Faptul se explica prin aceea ca fiecare epoca are in-
susirea sa caracteristica, nuanta sa, sonoritatea sa, cu alte
cuvinte, carisma sa. Dar lD!poc!r nouii nu vine a~a, de la
sine, ea este-atrasii de intentia oamenilor ({i! UIl IJQr i
spa/iut variantelo;'. far pen7:lulul dii stabilitate aeestei in.-
t en{ionalitiili GOleetlve.·
La inceput, se formeaza un mic grup de adepti. Fie-
care dintre ei emite ganduri pe frecventa "mie imi place".
98
Dirijarea realitiifii
Se ive~te un pendul care une~te ~i sincronizeaza giindurile
admiratorilor intr-o singura directie "ne place". In spatiul
variantelor unde, dupa cum se ~tie, exista de toate, se afla
o anumita zona de sectoare cu 0 calitate comuna - "Ie pla-
ce tuturor". Intentia colectiva a primului grup de admira-
tori directioneaza mi~carea materiala de realizare in direc-
tia acestei zone. Ca urmare, dupa un timp oarecare, realita-
tea capata nuanla de epoca noua. Admiratorii sunt din ce
in ce mai multi ~i pendulul acumuleaza forta. In star~it, in-
tenlia colectiva depa~e~te 0 anume masa critica ~i norul cu
carisma noii epoci cuprinde toata realitatea materiala. Si
iata, acest nor, atras de intenlia unita a admiratorilor pen-
dulului, creeaza acea carisma aparte a noului timp.
Acum, cunoscand mecanismul de aparilie a noilor
"adieri", puteti, cu curaj, tarn sa mai trageli cu ochiul la
ceilalp, sa va folosili de privilegiul legal de a I dumnea
voastrafn$iiiiij Numai astfel va puteli valorifica ~ansa, pu-
teti face cunoscuta intregii lumi individualitatea durnnea-
voastra irepetabila. eenCiUlii mrsuporta personalitiiti uni
.cat - Il.i :vor fi nevoili sa faca din dumneavoastrii un star,
Incetali sa mai alergali dupa 0 umbra; incepeli sa va mi~­
cali independent ~i atunci pendulilor nu Ie va mai ramane
decat sa va urmeze. Sunteti capabi1i"sa:dictati moda, intru~
.cat insu§irile sufletulu! durnneavoastrai sunt-unice, iar i1ll
.spaliul :variantelor.este·deja pregatit;nomb ndividual clasa
lux-- el va a~teapjji. ' . eclara ia inten iel !
\tet~) fJ. 9')
99
Vadim Zeland Dirijarea realita{ii

Rezulllat

Scopul $i sensul vie{ii oricaror fiin{e constau in diri-

jarea realita{ii.
Plictisul ca atare nu exista - exista doar permanenta
$i nesa{ioasa sete de a dirija realitatea.
Aprecierile, fondate pe comparatie, genereaza pola-
rizare.
F ortele de egalizare inlatura polarizarea prin con-
fruntarea contrariilor.
lectu sau msu zrea carora I se acor a 0 msem-
use.
este: "Fa ca mine!"
este: permiteti-va sa fiti
sa fie el insu$i.
Polarizarea se inlatura prin regula Transurjingului.
Con tientizarea: in momentul de fata eu nu dorm $i
in{e/eg clar ce fac, de ce fac a$a $i pentru ce anume.
el tinde sa mareasca ener-
gia
€S::!!:lil~~~!!i el face totul pentru sta-
stro!ctUl'ii
Pendulii coordoneaza existenta structurilor organi-
zate.

100 101
 Vadim Zeland Dirijarea realita/ii

,; :;;;;;;;/ei}iintentieiJ: structura ne invaJa sa

Pentru a te elibera de injluenJa zombiana a structu-

rii trebuie sa-Ji alegi rolul de spectator jucator.
Procesul de realizare a scopului constituie Jorfa mo- CapitolullT
trice a evolufiei.
in structura, individul se pierde pe sine iji inceteaza
sa infeleaga cine este ~i ce vrea. VlSAREA ZEnOR
Dependenfa apare din cauza ca acul indicator al
atenfiei intra in laful stapanirii pendulului.
Pentru a "cobori din feapa" este necesar sa trans-
Jeri atenfia, s-o ocupi cu altceva, sa schimbi scenariul ~i
decorurile.
Carisma epocii este atrasa prin intenfia unui $rup
de oameni, ca norul din spafiul varianteior.
t!rimind-orice credit-energetic, proc!amali-viidecla,
'Capa de inten/ie.
Nu po/i sa ca~tigi in Jafa.unui penduk trebuie.,/ie sa
reJuzi jocul periculos, jie sa inventezi propriul tau joc pen-
tru a putea deveni Javoritul pendulului.
Ca sa pOfi inventa propriul joc este necesar. sa-fi
permi/i sa jii tu insuli.

102 103
 Vadim Zeland
Am grijii de lumea mea
Cele doua fatete
, ale realibitii
, materie care dispune de masa? ~i ea va raspunde afirmativ.
Din timpuri imemorabile, oamenii au acordat atentie
faptului ca lumea se manifestil dual. Pe de 0 parte, tot ceea
ce se petrece in lumea materiala este mai mult sau mai pu-
tin pe inteles ~i explicabil din punctul de vedere al legilor
~tiintelor naturii. Dar, pe de altii parte, dind e cazul sa
luam contact cu fenomenele planului subtil, aceste legi in-
ceteaza sa mai functioneze. De ce nu se pot unifica diver-
sele manifestari ale realitatii intr-un sistem de con~tiinte?
Rezulta un tablou straniu: lumea parca s-ar juca de-a
v-ati ascunselea cu omul, lara a dori sa-~i dezvaluie adeva-
rata esenta. Nici nu reu~esc oamenii de ~tiinla sa dezlege
esenta unei legi, ca imediat a ~i aparut un alt fenomen care
nu se incadreaza in tiparele precedentei legitii\i. ~i acest
iure~, goana dupa adevar, alunecos precum 0 umbra, are
loc lara intrerupere. ~i iata ce este interesant: lumea nu
numai ca i~i ascunde adevarata sa fala, dar chiar ia cu mul-
ta bunavointa acel aspect care tocmai i se atribuie.
A~a se petrec lucrurile in toate domeniile ~tiinlelor
naturii. De exemplu, daca un obiect al microcosmosului
este prezentat ca fiind particula, in mod cert se vor face
104
Dirijarea realitii{ii
experimente care sa confirme acest punct de vedere. Dar
daca se vor face supozilii ca nu e yorba despre 0 particula,
ci despre 0 unda electromagneticii, lumea nu va obiecta ~i
va face astfel incat sa confirme acest lucru.
eu aceea~i ~ansa de reu~ita am putea sa formulam
intrebarea: ce este substanla din care este a1catuita lumea -
Sau poate totu~i este energie? ~i din nou raspunsul va fi
afirmativ. In vacuum, dupa cum se ~tie, are loc un proces
neintrerupt de na~tere ~i anihilare a lnicroparticulelor -
energia se transformii in materie ~i invers.
N-are rost sa ne intreblim ce anume este primordial:
materia sau con~tiinla. Lumea din nou i~i va schimba in
'mod diabolic mii~tile, intorcand catre noi partea pe care
dorim - 0 vedem. Reprezentanlii diferitelor ~tiinle se cear-
ta intre ei, demonstriind puncte de vedere opuse, dar reali-
tatea introduce un verdict implacabil: in esenta, toti au
dreptate.
Rezulta ca doar ocole~te raspunsul
ci ~i cade de cu cuvinte se manifestii ca 0
oglindii. In aceastii oglinda se reflectii efectiv toate repre-
zentiirile noastre despre realitatea inconjuratoare, oricare
ar fi ele. ~i atunci rezultii ca: toate incercarile de a explica
natura realitatii sunt inutile? Lumea va fi intotdeauna de
acord cu ceea ce gandim noi despre ea ~i in acela~i timp va
evita sa raspunda "Ia obiect".
In realitate, totul este mult mai simplu. t-!u trebuie
cautat adevarul absolut doar in unele manifestari ale reali-
105
 Vadim Zeland
tatii, ea avand 0 multitudine de laturi. Este necesar doar sa
acceptiim faptul ca 4;Salitatea este as~manat2re ~
~~=r ea are qoua fl!t~ : W .fizicil care 0 pu-
propriile maini, precum ~i u,pameta~ica)ce
nu poate fi perceputa, dar nu mai putin obiectiva. In pre-
zent, ~tiinta are de a face cu ceea ce se reflectii in oglinda,
iar ezoterismul incearcii sa priveasca lumea noastra dintr-o
alta perspectiva. Aici are loe disputa dintre ele. Totu~i, ce
se ascunde acolo, in . duale?
Acolo se structura infonna-
4ionalii in care se scenariile tuturo evenime.nte-
-lor posibile. Numarul variantelor este infinit, precum infi-
nita este ~i multi mea pozitiilor posibile ale unui punct pe
reteaua coordonatelor. Acolo se afla inscris totul: ce a fost,
ce este ~i ce va fi. Orice eveniment care are loc in lumea
noastra reala, reprezinta realizarea materiala a uneia din
multimea variantelor.
S-ar parea ca e greu sa crezi a~ ceva. noe se aflij
foozitionat spatiul variant~ S i c_u~ vosibil.~!1 ce~a?
Din punctul de vedere al reprezentam noastre tndlmenslo-
nale, el se afla pretutindeni ~i, in acela~i timp, nicaieri.
S-ar putea sa fie dincolo de universu! nostru vizibil sau,
poate, in cea~ca dumneavoastrii de cafea. In orice caz, nu
in a treia dimensiune.
Paradoxu! constii in faptu! ca noi 0 pomim intr-acolo
in fiecare noapte. Visele nu sunt nicidecum ni~te i!uzii in
inte!egerea curenta a cuviintu!ui. Individul, tara a-~i face
griji deosebite, !e considera de domeniu! fanteziei, rara sa
!06
Dirijarea realiliilii
biinuiasca faptu! ca ele reflecta evenimente rea!e care ar fi
putut avea !oc in trecut sau se vor petrece in viitor.
Se ~tie ca in somn, omul poate sa vada imagini care
n-ar fi din !umea noastrii. ~i este abso!ut c1ar ca, in princi-
piu, n-a avut unde sa !e vada. Daca este vis - inseamna ca
este, intr-o oarecare miisura, 0 imitatie a realitiitii, inraptui-
ta de creieru! nostru ~i atunci de unde sunt luate toate aces-
te imagini ~i subiecte incredibile?
Daca yom raporta in mod conventional tot ceea ce
este con~tient in psihicul individului la ratiune, iar ceea ce
este subcon~tient - la suflet, atunci se poate spune cil;:qisul
lI:CPJllzintii zbollll:sufletului in spat·iul variamelor, Ratiunea
nu-~i imagineaza, nu inventeazii visele sale, ea intr-adevar
Ie vede. Sufletul are acces direct la campul informational,
unde toate "scenariile ~i decorurile" se pastreaza stationar,
asemanator cadrelor unui film. Fenomenul timp, adica
desra~urarea evenimentelor, se manifesta numai in proce-
suI mi~ciirii "benzii de film". atiuneaJie manifestii ca ob-
servator ~i "gener~tor de idei".
Memoria are ~i ea 0 relatie directa cu spatiul varian-
telor. Deja s-a demonstrat ca, fizic, creierul nu este capabil
sa incorporeze toatii informatia pe carle 0 acumuleaza indi-
vidul in cursul vietii sale. ~i atunci cum reu~e~te el sa
memoreze? De fapt, creierul retine nu toatl'i informatia, ci
ceva asemanl'itor cu adresele respectivelor date din spatiul
variantelor.
Ratiunea nu este capabill'i sa creeze nimic principial
nou. Ea poate doar sa realizeze, din cuburi vechi, 0 noua
107
 Vadim Zeland
versiune a unei case. Toate descoperirile ~tiintifice ~i ca-
podoperele ratiunea Ie capata din spatiul variantelor prin
intermediul sufletului. Clarviziunea precum ~i cuno~tintele
intuitive ne Yin tot de acolo.
o descoperire in ~tiinta - scria Einstein - nu apare
nicidecum pe cale logica; in forma logica ea se imbraca
numai ulterior, cand se scrie despre ea. Descoperirea, chiar
~i cea mai mica, este intotdeauna 0 intuitie. Rezultatul iti
vine din afara ~i a~a de nea~teptat, ca ~i cum cineva ti I-ar
fi sugerat...".
Nu trebuie confundat spatiul variantelor cu cunoscu-
ta conceptie a campului general informational, in care da-
tele pot fi transmise de la un obiect la altul. Spatiul varian-
telor este 0 matritii stationara - 0 structurii care determina
tot ceea ce existii ~i ar fi putut sa se intample in lumea
noastra.
~tiinta oficiala nu este deocamdata in stare sa expli-
ce, nici sa confirme existenta spatiului variantelor. Dimpo-
triva, ea se va stradui pe toate caile sa discrediteze mode-
luI Transurfingului; ceea ce nu este de mirare, ~tiinla ofi-
cialii mnd si ea un pendul tipic. In genere, ~tiinlei, cu toate
meritele ~i realizarile sale, nu ii este propriu sa mentioneze
tot ceea ce nu se incadreaza in limitele sale. Intalnind fapte
inexplicabile, ea Ie va suci ~i invarti pe toate paqile,
invinuindu-i pe opozantii sai de ~arlatanie, substituirea
faptelor sau pur ~i simplu ignorand evidenta, aceasta nu-
mai pentru a se mentine pe piedestalul sau de granit. To-
tu~i s-a gasit cineva, academicianul Viaceslav Bronnikov,
108
Dirijarea realitiifii
care a reu~it sa puna ~tiinta intr-o situatie absolut rara ie~i­
re, imbinand incredibilul cu evidenta.
Copiii, elevi ai Academiei Intemationale de Dezvol-
tarea Omului, fondata de academicianul Bronnikov, de-
monstreaza ca au capacitati care intr-adevar nu se inca-
dreaza i.!! nici un fel de tipare . Ei sunt capabili sa vaQa cu
ochii inchi~i exact cum i-ar avea deschi~i; pot sa retina
cantitiiti I!ria~e de informatie, sunt inzestrati cu capacitatea
r de c1arviziune ~i pot sa vada corpuri fizice indepartate ~
~i cum le-ar vedea cu telescopul. Sunt greu de crezut astfel
de I~cruri, dar !aptele riimanJ apte - ei ptjvesc prin zid ca
~i cum acesta n-ar exista. Cum de reu~esc ei toate acestea?
Neurofiziologii, studiind efectul vederii directe, de-
scriu observatiile lor astfel: "In cazul vederii obi~nuite, pe
aparatura se fixea~a IOf ul de j ntrare a sernnalu}ui, scpim-
barea locatiei acestuia in creier ~i prelucrarea. In vederea
• •
directa 1 locul intrarii semnalului nu se inregistreaza, muta-
rea s~rnnalului in creier lipse~te, dar prelucrarea sernnalu-
lui este determinata exact de aparate. Toate incercarile
noastre de a bloca intrarea sernnalului in creier dau rezul-
tate negative. Noi descoperim ceva care, prin luarea irl
considerare a parametrilor sai fizici, manifesta insu~iri ce
nu au legatura cu procesele electromagnetice".
Rezulta un fapt: \ireif~l. es(e capabil s~ p'lada singur,
tJira.mijlocire,jl.jmaratului vizual, dar modalitatea de recep-
e te a in(ormali~i este _necunoscuta....Cum pot fi intelese
toate acestea? Bronnikov explica fenomenul respectiv prin
existenta unei legaturi intre con~tiinta umana ~i ceea ce el
109
 Vadim Zeland
nume~te supracon~tiinta. "Supracon~tiinta, - scrie el - este
ceva ce se afia in afara individului, un fel de mediu".
Dumneavoastra ati ghicit, probabil, ca in Transurfing, prin
acest mediu se intelege spatiul variantelor. De fapt, ce im-
portanta are cum denumim aceasta? Esenta ramane aceea~i.
B atinpse sau, dar' dOdtj creierut ved~" ceea ce g~­
u care nu se vor intampla nicicand.
~este in spatiul variantelor, prin intermedm! sufletulUl.
9chii vA<! rea!itatea fizica. Creierul insa,. in cazul ved~~i
directe se conectea - la cam u! metafizlc al mforma lei
unde literalmente se pastreaza intregul mulaj al realitatii
inconjuratoare. Avand acces la aceasta banca de date, pot
fi va te 0 iecte indiferent unde s-ar afla acestea - dincolo
de un perete, sub pamant sau la 0 departare de multi kilo-
·. metri.
ig spatiul variantelor se gasesc atat zone realizate in
realitatea ateriala cat i nerea iza . PljJltru a obtine ve-
derea direst! este necesar sa te deprinzi sa receplionezi
~el §SplpI rea'ip.t Gore est, in ' UG dE ds stljS'1Ta rn Din
punct de vedere fiziologic, aceasta poate fi interpretatii ca
o sincronizare speciala a celor doua emisfere ale creierului.
~~~~w;uL:&;gijiiii~ ~lab,orllt un intre sistem d
Qxercitii special (~i, in acela~i timp, foarte simple),
<permit oriciirui om sa-~i dezvolte aceste capacitiiti; Daca
doriti, puteti sa gasiti pe Internet informatiile respective ~i
sa incercati. Toate acestea sunt lucruri reale.
in spatiul variantelor se pastreaza de asemenea in-
formatii despre toate variantele posibile, viitoare ~i trecute~
iar aceasta inseamna ca accesulla acest spatiu dezvaluie ~i
110
Dirijarea realitiifii
posibilita!~a c1aryiziunii. Problema cons!ii doar in faptu! ca
exista_0 multirne infinitii de variante ~i de a~eeJi se pot ve-
dea ~i evenimente care nu se vor realiza. Exact din aceastii
cauza c1arvazatorii fac uneori gre~eli in predictiile lor.
Caci se pot vedea ~i lucruri care nu au existat niciodatii ~i
In aceastii privinta, puteti fi lini~titi - \tiitorul cImnr
ea~uo ' este:.nimanui Cl:llloscut intrucat nin;Ieni u
te;in stare sj- J:,(e.!:r6~Gare-dintre var'autejie va-;realiza;
Exact la fel, nu exista nici 0 garantie ca in vis ati viizut
chiar acel sector al spatiului care se va intruchipa in reali-
tate.
Cwe! ce este minunat. egte faptul ca din moment ce
xjitorul nu este predeterminat in mod fatal , inseamna ca
ramane intotdeauna 0 speranta de mai bine. Sarcina
Transurfingu!ui este nu sa privesti cu regret in trecut si sa
Drivesti cu teama sere viitor. ci sa iii formezi intentionat
propria realitate.
Energia gandurilor omului, in anumite conditii, este
capabila sa materializeze un sector sau altul al spatiului
variantelor. lP J area pe care Transurfingul o..nume~te
ate intre su et ira iune SUla~te 0 'forta mirifica, de nei!!,-
teles - si anume @ en fia exterioariir .ea fiind aceea care
-intruchi· aza in realitate 0 posibilitate potentiala. Tot ceea
ce obi~nuim sa spunem ca este magie are 0 relatie directii
cu intentia exterioara. Cu ajutorul acestei forte, magii din
vechime au inaltat piramidele egiptene ~i au creat si alte
minuni asemanatoare.
III
 Vadim Zeland
. ntentia e denumita Exterioar intrucat se gaseste in
afara omului, din care cauza nu sta in puterea ratiunii. Este
adeviirat ca intr-o anumita stare de con~tiin\a individul
poate sa aiba acces la ea. Daca aceasta for(ii uria~a ar putea
fi subordonata vointei, ar putea fi realizate lucruri incredi-
bile. Dar, oamenii contemporani au pierdut demult aceastii
capacitate de care dispuneau locuitorii vechilor civiliza\ii,
precum cei din Atlantida. Rama~i\e ale Cunoa~terii stra-
vechi au ajuns pana-n zilele noastre sub forma unor inva-
taturi ~i practici ezoterice izolate. Este destul de dificil sa
folose~ti aceste cuno~tin\e in viata de zi cu zi.
~i totu~i, s jtnatja P1I chinr atH
sst' ' de Jjpsira de sne-
Jl!Dlj. In Transurfiog exist! metode indirecte eH s jutorul
carom se poate totusi sa ohliS! intentia exterioar3 sa lucre.
ZS us 9 cale oco1j t0 Are, Ipdjyidyl este C!pabj) §D-sj {oppe-
zs 9 rnaJjtate pronPs par pentru aceasta este necesara res-
pectarea anumitor reguli. &atiunea umana obisnuita in-
cearca tara succes sa actioneze asupra imaginii sale din
oglinda in loc sa isi schimbe chipul. Chip insearnna direc-
-tia ~i felul gandurilor omului. Pentru a transforma lucrul
dorit in realitate este prea putin sa ai doar dorin\a. Trebuie
sa ~tii cum sa lucrezi cu oglinda duala. IMeti invata sa fa-
ceti aceasta.
Este adeviirat ca va trebui sa zdruncinati din temelii
monolitul a~-numitei "giindiri sanatoase" care, de fapt,
nici nu este astfel. Oaca ajungi sa te im(1aci cu existenta
imultana a celor doua laturi ale realitiitii - fizica ~i me ~
fizica - vechile tereotipuri se naruie, i schimb imaginea
112
Dirijarea re'2nt'3tU-<~~~~i5!Ik1
umii se lumineaza tot mai Du.alilimlll se manifestii
inseparabilii a u-
lumea materiala.
tatea material a, =..::i~:r:::i':;
ale spatiului variantelor.
-Ciind aceste doua aspecte ale realitatii se ating la su-
prafata oglinzii, apar fenomene care se obi~nuie~te a fi
considerate paranormale sau deocamdatii inexplicabile. Un
exemplu ilustrativ al acestei atingeri a celor doua fatete il
constituie dualismul corpuscul-unda, ciind un microobiect
se prezinta fie ca unda, fie ca particula. Aparitia ~i anihila-
rea microparticulelor in vid - este un exemplu al starilor
de grani\a in care realitatea oscileazii intre forma fizica ~i
cea metafizica.
Dar cel mai uimitor exemplu n reprezentam noi in-
~ine - fiin\e vii care imbinam simultan, in sinele nostru ~i
%
materialul ~i spiritualul. intr-un anume fel noi locuim la
suprafata unei oglinzi gigantice; pe una din partile ei se
afla universul nostru material, iar pe cealaltii - se intinde
infinitul negru al spa\iului variantelor.
Afliindu-ne intr-o asemenea situatie unica ar fi cel
DUlin 0 lipsa de prevedere sa traim numai in cadrul con-
G,eptiei noastre obisnuite despre lume si sa folosim numai
o singura parte Si anume partea fizica a realitii ii. Yeti afla
cum trebuie sa procedati cu oglinda cu doua fete ~i Yeti
putea astfel sa intaptuiti ceea ce anterior parea de nereali-
113
 Vadim Zeland Dirijarea realitalii
zat. Yeti avea ocazia sa va convingeti ca IIlQsibili&tile va
sunt limitate numai de prop-ria inteJltie.
, Visul ca realitate

Cand 0 posibilitate se intruchipeaza in realitate, in

•
·raport cu suprafata oglinzii duale apare 0 imagine simetri-
ca. Pe una din fetele oglinzii se afla sectorul spatiului me-
tafizic al variantelor, iar pe cealaltii fata - realizarea sa ma-
teriala. Toate fiintele vii, in aceasta situatie, se balanseaza
la marginea oglinzii intrucat corpul ~i ratiunea tin de lu-
mea materiala, iar sufletul, in atare situatie, ramane in le-
gatura neintrerupta cu spatiul variantelor.
Noi toti am venit in aceasta via\a de acolo §i acolo
ne yom ~i intoarce; parca am fi in culise pentru ca, dupa ce
ne-am schimbat straiele, sa apiirem din nou la suprafata
~glinzii intr-o noua infii\i§are. In acest teatru al ma~tilor,
actorii se rotesc, isi schimba necontenit rolurile. Dupa ce a
jucat un rol, actorul fuge pentru un minut in culise, isi pu-
ne 0 alta masca si intra din nou in joc, uitiind cu desaviir§i-
re despre tot ce s-a petrecut piina in momentul ultimei sale
aparitii pe scena. Actorul intr-atat isi intra in pielea noului
personaj, incat nu mai ~tie cine este el cu adeyarat.~
uneori i se ia panza de pe ochi si individul realizeaza din-
tr-o data cu uimire ca iatii, aceastii viata a lui nu este nici-
decum prima.
Profesorul psihiatru american Jan Stevenson a adu-
nat mai mult de doua mii ~i jumatate de cazuri, inregistrate
oficial, ale unor persoane - in special copii -, care au fost

114 115
 Vadim Zeland
intrebate ce i~i amintesc din experienta traita in vietile an-
terioare. Farii nici un fel de hipnoza, copiii i~i descriau via-
ta din trecutul indepartat, trait in alte tari.
in caqile lui Jan Stevenson sunt prezentate cazuri
mai mult decat curioase. Este caracteristica povestea a doi
frati gemeni care discutau intre ei intr-o limbii necunoscuta.
La inceput, s-a crezut ca este yorba de un limbaj al copii-
lor. Lucrurile au continuat a~a pana la varsta de 3 ani cand
piirintii au inceput sa biinuiasca ca ceva nu este in regula.
Fratii au fost prezentati unor lingvi~ti, iar ace~tia au des-
coperit cu uimire ca gemenii vorbeau in aramaica veche.
Aceasta limba era larg raspiindita in vremurile lui Christos,
dar in prezent nu se mai folose~te.
o fetifij din fosta Iugoslavie s-a imbolnavit ~i 0 peri-
oada de timp a fost in coma. Dupa ce ~i-a revenit, ea nu i-a
mai recunoscut pe cei din jur ~i a inceput sa vorbeasca
intr-o limba straina. Speciali~tii au stabilit ca ea vorbea
intr-unul din dialectele bengaleze. I-a rugat sa 0 duca aca-
sa, in India. Cand fetita a fost dusa in 'ora~ul numit de ea,
~i-a recunoscut casa, dar a rezultat ca atat parintli ei, cat ~i
"ea insa~i" murisera demult.
Astfel de intilmplari cu cei mici sunt in numiir apre-
ciabil. Dar lucruri asemanlitoare se intamplli ~i cu adultii.
o femeie in varsta de 27 de ani, callitorind cu sotul sau in
Germania, a descoperit cu surprindere ca recuno~te locu-
rile ca ~i cand erau locurile ei natale, de~i nu fusese nicio-
data pe-acolo. Ba chiar ~i-a vlizut propria casli ~i ~i-a
amintit numele piirintilor ~i fratilor. Intr-o taverna locala,
116
Dirijarea realitatii
femeia a recunoscut un blitran care ii cunoscuse familia ~i
care povestea despre tragi cui caz in care un cal, lovind-o
cu copita pe fetita, a omorat-o. Femeia a completat imediat
relatarea batranului cu 0 sumedenie de detalii.
Andrzej Donimirski, in cartea sa "Oare triiim 0 sin-
gurli datil?", descrie experimentele efectuate de psihiatrul
englez Arnold Blacksman, care, cu ajutorul hipnozei, ii
forta pe pacienti sli se intoarca in fostele lor vieti. Una din-
tre paciente a relatat amanuntit despre cele ~ase vieti traite
de ea anterior. In prima viata a fost sotia fostului dascal al
guvernatorului roman in Anglia, apoi sotia unui evreu din
Rostov, apoi slujnica casa unui negustor din Paris, a fost
de asemenea dama de companie a unei infante spaniole in
Castilia, croitoreasa la Londra, caluglirita intr-unul din sta-
tele americane. Si toate acestea in decursul a douli milenii.
Istoricii au verificat datele ~i evenimentele - totul a fost
confirmat.
Daca e sa adunam laolalta toate aceste fapte, aproape
coli nu mai ramane loc pentru indoieli privind faptul calre-
mcarnarea intr-adevar are loc. Starne~te nedumerire dO!ij"
un singur lucru: <Ie ce amjgtirile desgre vietile traite ante-..
rior agar numai in cazuri rare si la un numiir relativ mic de
persoane. in genere, se intilmpla la varsta copilariei frage-
de, iar cu timpul amintirile se ~terg total din memorie.
. in realitate, nw amintjrile se ~terg, . se blocheazli
-
'l:on¢.ent~rea indi.viduh.l·. Fie<;are poate sli-~~ aminteasca
intruplirile sale anterioare daca se treze~te in aceasta viafij
care este asemiinatoare visarii in trezie. Se ~tie cli piina la
117
 Vadim Zeland
patru ani, copilul nu este capabil sa distinga somnul de re-
alitate. S-ar putea ca el sa-~i aminteasca vietile anterioare,
dar el nu este lasat sa con~tientizeze pentru ca i se impune
o conceptie "rationala" a lumii.
Mai mult dedit atat, individul nu-~i aminte~te de sine
pana la varsta de patru ani. Dumneavoastra ce credeti, de
ce? Pentru ca copilul nu este "rational" ~i inca nu este con-
~tient de sine? Aceasta, iata, este 0 mare ratacire colectiva.
In realitate, constientizarea copiilor este mult mai mare
decat la adul\i. ~i invers, adultii sunt aceia care se afunda
in visarea inconstienta in starea de veghe si de aceea nu-si
amintesc nici de vieJile anterioare, nici de ei la varsta pri-
mei copilarii. Sa vedem cum ajung lucrurile sa se petreaca
astfel.
Nasciindu-se intr-un nou corp, sufletul este impins in
glann) "ltirn in limp ce ratiunea aeuDa oozitia fruntasa.
p ar ce est<; raliJloea? La womentul nasterii est; 0 simpUi
cQali de partie Be care se noate inscrie ori3 - De la baR
inceput, pe aceasta coala se trece sablonul in concordanli
9' care jndjyjdlll se perceoe De sine si realitatea inconjura-
tpare ~i CM cat aces! sablon ! egistrat este mai clar. ~
~t efts mai P[Ofund~ prapastia djntre suflet S\ ratiune. ~~
"dividul constienlizeaza realitatea
, asa cum q [Qstinyiitatsa..
ac .
• f8Si$!Q!j~~jpoate fi divizata in doua nivele: wn"
~- este ,!eten 'a iar 0'1 - este Ip,ercep!if Imediat
dupa na~tere, perceptia nu este voalatii de nimic. Copilul
are larg deschise capacitiitile spre acumularea de cuno~tin-
118
Dirijarea realitalii
te intuitive ~i clarviziune. Cu alte cuvinte, &-are a?,~es ne:;.
w!jlocit la informalia din spatiul varianteloq i percepe lu-
~mea aga cum este ea. _
•
- i 2%L
Dar adultii ..yisatori" il iau imediat pe noul-nascut
la refec si it inghesuie in limitele stramte ale visarii, pe ca-
re ei Ie considera ca fiind sxistenta constientizata. Lucrul
acesta se face prin limitarea libertatii si prin fixarea atenli-
A.~pilul este silit sa-si concentreze atenlia pe 9!ributele
realitalii materiale: "Vitii-te aici! Fii atent! Ascultii ce-ti
spun! Nu mai face a~a! Fa a~a!" and arentia a fost captatii,
~orizontul perceptiei se ingusteaza semnificativ, constienti-
zarea -dispare-si individul se afunda illtr-o stare care aproa,
p e.ca mr se deosebeste deYisarea inconstientli, .
Intr-adevar, daca atentia este concentratii pe 0 sfera
in sta de faIlte, omul se deplaseaza rara a-~i desIlrinde
privirea de vlirful picioarelor si, firesc, n-are posibilitatea
sa vada ce se petrece impreiur. Sablonul conceptiei despre
lume si viaw, la randul sau, it plaseaza pe individ in patul
lui Procust al stereotipiilor care decreteaza "cum anume
trebuie" sa se petreaca toate lucrurile. In visarea inconsti-
enta, 0 asemenea fixare a atentiei si receptiirii atinge nive:
I¥I maxim. Omul rece teaza situa ia' a a cum este ea rea-
liziind in simile sau toata ne utin de a influen a mersul
crurilor. n consecinta, IOSI Fe rimp se agi in intregime
la discretia cirsums\welgf; visarea se trece" iar el nu
oate avea i' rea Scenariul decurge spontan.. cores-
Bl!QZMprsy tsmerile si aslepU!ri1e jndjyjdnlnj e tari e
~i gandurile cues de 18 sine, fiirii mei
a fi direclionate.
119
 Vadim Zeland
in visarea.eonstienta! nivelul eOll§tientizarii este deja
,lPai ~are; e~1 ee viseaza. eOat y p,rintr-un efo!LvoFtiv, sa
m fluen!eze mersuLeveni~ntel3!' ~ste suficient ca .indiv.ij
iIoPl sa realizeze ea totul se petreee doar in sOffiIl..§UQ1ediat
efestuia i se dezvaluie eapaeitali uimitoar.e. iI]. v.isarea e<m,-
,ttientizata nu se afia.nimie care n-ar p\ltea fi reaJiza!,- ~
"
fi direetionate evenimentele, pot-fi infiiptuite lucrurLiJ1(;re-
"'dibile, d e exemplu se poate chiar zb~ ~i tOf te a~~stea'
c c
numai pentru ca· atentia si pereep\ia s-au eliberat de fixa-
te - individul llarchi;;ar fUndreptat Vnuta, iefi ;;rivi~
Wru-i si aLfi reaJizat care este situali-: sa.
• ip starea de veghe, onsat ar parea de straniu, nivelul
de constientjzare scade din nou. Gandurile omului, in ma-
joritatea eazurilor, zboara spontan. De la un subiest, ele
tree la altul. Ceea ce nelinisteste si provoaca teama sau
.speryeaza , Dune de obieei stapanire pe eonstijn!a sj iI tit
mantalntr-o masura mal mare sap mal mica. Cele mai rele
asteptari si reactii negative aiung, independent de vointa
individu\ui, sa-i als atuiasea realitate§.. Perceolia si atentia
aeestuia sunt prinse si fixate de probleme de gandun si
•
ejreumstanle apasatoare. Ca urmare, omul se afunda in sti-
iile sale, intoemai ea in visarea din starea de veghe. lata,
a A m iera aceasta oamenii devin maturi.
'trebuie invatat cum sa . noi pentru el.
Dar iOcmai aici, in mod inevitabil, se petreee dpxu :
fY cat eopilul isi insuseste mai bine regulile de purtare in
120
Dirijarea realitiilii
Adultii au devenit prizonierii proprjjlgr jgRun §i in
res unzator i al eireumstan elor din mome I An
care au Inceput sa Ie ja in serios s j S9 SF pfimde panA peste
.aWollAIIo i' i. Copilul insa este stiipfuruLdeplin.aLjoculuLsau
r~tJentJzarea
on.' . aD
sa este mai inalta. pentru ea el isi amintes-
te~eeare.mome8t ea totul esle doar un joe.J!l!pOl:tan%
. Jm este la un niveLinferior. deoarece el inte1ege sa totul
~Gdoar un· jop. _S~ eJ aetioneazA su detas; e. .obse~al1t
~tul ea..spectator. pentru eiLel isi da seama..cii totuLeste
~
oaLun. ·os.
Pentru adulti joeul s-a ineheiat, viata este un lueru
serios.,pe de 0 parte, aeest lueru este adevarat, dar pe de
alta- 0 asemenea atitudine transforma existenta intr-o vi-
sars in,stare de veghe. Desigur, individul este in euno~tinta
e ea~a ea in momentul aeela el nu dQ,arme, ~ i este in sta-
re de veghe. ~~~W!~:l&!l~~~~ J~~ii.~
;; Rezyltatul capacitatji de a gestiona visarea se mani-
festii in faptul ea in timpul somnului individul este consti-
121
 Vadim Zeland
ent de sine, in raport cu realitatea incon juratoare. in stadiu~
~espectiv de con~tientizare, i,rdivid~1 arc~ un punct de sPIj-
jin, ~i anume realitatea in care el se poate intoarce d\lP~
tr~zire. Reali!atea, la riindul s~u, este ase.manato~re som.:.
nului incon~tient in stare de veghe - "viata este cum se
nimere~te". Individul nu-~i aminte~te de vietile sale anteri-
oare ~i nu are un punct de sprijin, in raport de care sa se
poata ridica pe urmatoarea treapta de con~tientizare.
~~~:<I~v::a. amintiti cine sunteti cu
. care Realizati ca este indea-
juns sa va trezili ~i toate viziunile au disparut. Dar se poate
~i ramane in vis ~i prin intentia dumneavoastra sa-i direc-
lionati mersul. Atata timp cat nu Yeti realiza cii visati si nu
Yeti memora punctul dUmneavoastrii de spri jin, vii Yeti aft!!.
in intregime sub puterea visarii. Sunteti in dependenta de
circumstante, in cutia conditionarii.
Realitatea se deosebe~te de vis prin aceea ca va in-
toarceti intotdeauna la ea. Ca sa distinge(i ce se petrece -
este vis sau realitale este necesar sa va ale geti up rnmC!
de referinta. intrucat atat visu!, cat si realitatea sunt relati-
ve. Visele sunt ireale in raport cu realitatea. Dar in raport
cu ce este ireala realitatea insiisi? Unde se aftii punctul de
referintii al realitatii?
' Murind, a intoarceti la acel punct de referinta initial.
'Dar, qe fiecare data,p asciindu-va din nou uitliti puncrul de
pomire ~i va curun(fiiti intf-o fiOua vis.are wmiitoarea
viata. acii ati reu~i sa va amintiti cine sunteti de fapt, ali
122
Dirijarea realitiifii
realiza ca sunteti capabil sa dirijati, iatii, aceasta visare a
dumneavoastra - viata.
Este extrem de complicat de Iacut aceasta. Dificulta-
tea constii in aceea ca va trebui sa va inlocuiti sablonul
modului
c:
de
==_reprezentar;a lumii. Acesta va fi un fel de
trafaret ~tantat in raliune ~i care nu poate fi in niciun fel
~ters sau corectat. Se g0ate doar crea unul nou, suplimen-
tar, pentru care va fi necesar, inainte de toate, ca ra!iunea
sa fie eliberatii, desprinsa de cea anterioara. Ratiunea se
poate desprinde de sablonul sau in stare de con~tiintii mo-
dificata, care se produce in timpul somnului, sau sub acti-
unea substantelor psihotrope.
in stare ~ormala de con§tiinta, sufletul ~i raliunea
sunt acordate smcron la sectorul reahzat al spaliului vari-
a.ntelor. Ratiunea observa realitatea materiala ca ~i cum ar
privi pe fereastra. in stare de be ie alcoolica sau narcotica
ra iunea renun - la controlul sau; se intreru e sincronismul
i suftetul se abate intr-o zona nerealizata a s a 'ului vari-
!IIltelor. Dre t urmare individul afliindu-se in lumea realii .
o rece teaza cu totul altfel, in func\ie de gradul de deviere.
Simplu vorbind, individul baut poate vedea binecu-
noscuta sa casa sau strada intr-o inIati~are deosebita, a~a
cum se petrece in vis. Ratiunea sa vede imaginea din sec-
toarele nerealizate cele mai apropiate ale spatiului, unde
decorurile sunt cu totul altele. Iar acolo pot fi toate dupa
cum iti dore~ti. De exemplu, individul nicicum nu poate
gasi u~a, pentru cii nu 0 mai vede la locul ei. Aranjamentul
casei poate sii arate ingrozitor, ca in timpul unei reparatii
123
 Vadim Zeland
capitale, a~a ca este aproape imposiliil de recunoscut. Oa-
menii cunoscuti pot arata de asemenea cu totul altfel. '!u...
realitate, totul este neschimbat, numai ca omul vede deco-
ruri nereale, pentru ca perceptia sa "priveste" in alta zona
!I spatiului variantelor.
in somnu! incogstia controlul ratiunii se diminu-
eaza ~i mai mult ~1 de aceea se intampla ca sufletul sa
zboare in sectoare foarte indepartate unde scenariile ~i de-
corurile reprezinta ceva de neimaginat. Acolo totul este
posibil, incepand cu raiul din nori §i terminand cli un ase-
menea infern, in comparatie cu care dracii cu cazanele lor
de smoala par 0 casa de odihna. Cel ce viseaza se poate
afla intr-o lume tehnogena, plina pana la refuz de meca-
nisme uria~e zanganitoare. Poate sa nimereasca intr-o lu-
me care aminte~te de abatoare unde nu se afla nimic altce-
va in afara de sange ~i mormane de Cl!,.rne cruda. Te poti
tr~zi intr-un ora~ necunoscut, unde nu-ti ramane decat s~
bantui in disperare pe striizi ne~tiute, rara sa intelegi cum
ai nimerit acolo ~i incotro sa 0 iei. in asemenea zone, oa-
- -
menii pot fi monstruo~i, anormalil. iar animalele pot fi tur-
bate, fioroase.
Trezindu-se dupa un asemenea vis, individul incear-
ca un sentiment de u~urare ce nu poate fi cu nimic compa-
rat: "Dumnezeule, ce fericire ca totul nu a fost decat un
vis!". J2a estevis?~dar..nu e.Jluzie_lluensuLQbisnuiF,; c~
r71litate metafizica.nerealizata, Dar cel mai inspaimantator
lucru in vis 11 constituie faRtul £A toale aceste personaje
) virtuale 11 viid pe jpdjXjd §i got nWe en ,1 griGe in sopcw-
124
Dirijarea realitiitii
Apropos, cosmonautii aflati pe orbita au ~i ei vise
nepamantene. De exemplu, Ghenadii Strekalov scrie in
jurnalele sale care au fost publicate: "Visez ni~te vise stra-
nii, uneori te minunezi: nu exista nicio motivare ~i nicio
legatura. Dupa cum se veae~ creierul - ca un computer
hipercomplex - da rateuri de oboseala sau in el a intrat 0
informatie din afara, din campul informational al universu-
lui, unde totul este inscris ~i se pastreaza pe vecie". S-ar
putea ca, dupa astfel de vise care in nici un caz_nu. se pu-
teau pa~te in limitele con~tiiptei um.<!!1e obi~nuite, pe cos-
monaut sa nu-I uimeasca postul@ll Transurfingu\lIL cu
privire la existenta spatiului variantelor.
Modelul perceptiei umane este bine expus in cartile
lui Carlos Castaneda si Teun Marez. Ei descriu cum i~i re-
prezentau toate acestea toltecii - ultimii originari din
Atlantida. in concordanta cu invatatura lor, omul este in-
conjurat de un cocon energetic luminos, f~at dintr-t
multime de fi~e. Undeva, la nivelul energetltil omoplat i-
lor, toate firele se aduna intr-un focar unic, numit-munctulJ
'='><=_ Pozitia acestui punct nodal determina orientarea
percepliei.
Daca alaturam mode lui respectiv cu conceptia
Transurfingului, rezulta ca intr-o pozitie normala a punctu-
lui nodal, individul percepe realitatea obisnuita. in aceasta
pozitie, realitatea realizata coincide cu sectorul corespun-
zator din spaliul variantelor. Daca insa punctul se der la-
125
 Vadim Zeland

seazii intr-o' parte, ~sl:·~~

:. c~ro~n~i~z:a::r;e"_:a
a seio#==S;#=¥,!==9ji;
--
~ Q"oti
-- - -
... -
a urs;j dacil nu
.-
0
----
Dirijarea realitiifii
~
treapta, eel Dutin 0 jumatate de
ate sa rcea a zone nerealizate. La oamenii obi~nuiti, !treapta spre constientj&r&, iar a~est lucru nu este puti~. l
pozitia punctului nodal este fixa. Daca din anumite cauze, t _ •...!~,_!!!c:rg£li. pe strada sa cu eineva, sau va :
punctul incepe "sa se plimbe", individul incepe sa mani- ocupati cu lucruri domestice. reziti-..Iii! riviti in jur, ui-.' i
feste eal»l~itJiti-de ctarViziunl!. Fiirii indoiala ca visele sunt tati-va cu luciditate la ce se mtamp . unteti capabil ca
determinate de deplasarea acestui punct. Important este ca prin intentie sa va orientaji propria lume pe raga~ul care
acest focar al Dercepliei sa nu-si modifice pozilia si sa re- trebuie. Va puteji dirija propria realitate. Nu va fi la fel cu
vina la pozitia initiala, In c:z contrar, daca se blocheaz! ceea ce se petrece in vis, cand subiectul se schimba plastic,
iptr-o oozitie nefireasca~ 'iu Dsihicul se petrece ceea ce se . supunandu-se celei mai mici mi~ciiri a vointei dumnea-
voastra. Realizarea materiala este inerta ca 0 ra~ina, dar ~i
ea poate fi "modelata" dadi folositi principiile Transur-
fingului. $i primullucru care trebuie racut este sa va treziti.

care au
narea, dintre cei cunoscuti, pot fi numarati pe degete. I1u- ,sat, arendandu-viisi riimanand doar obseI'vator.
minarea este asemanatoare situatiei in care, la inceput baj- entru a mentme mve u con~tlentl Zan1, este necesar
~~
bai pe strazile inguste ~i intortocheate ale unui ora~ necu- ,sa controlali p 1 m car mer iindurile
noscut, iar apoi te inalti deodatJi in zbor ~i prive~ti de sus dumneavoas Ciind acest lucru va intra in obi~nuinta, el
toata in,tinderea, ca in palma; atunci, drumul spre tinta iti se va face automat, rara eforturi. Caci atunci ciind va tre-

-este clar imediat.

Transurfingul nu va ridica la inaltimea zborului pa-
ziti in vis nu trebuie sa depuneti efott ca sa va pastrati ca-
pacitatea de a ~ti ca nu este decal un vis. lala, a e
siirilor, dar el va aratJi traseul pe care i1 puteti urma chiar ~i I ~
cu ochii inehi~i. Pentru a va trezi in somn va trebuie pune-
tul de citire. Va dati seama ca este un vis atunei cand va 1m uneti sistemati
':unintili ca existJi §i 0 alta realit~tel c: ~nifestata;
2
vi derea respectiva.
Jl,Qate servi drent Dunct de plecare faptul ca stili ca in viaja.

126 127
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii
Cand vii Yeti aminti in stare de veghe ca trebuie sii Dare aceastii lume nu este indeajuns de frumoasa? De ce
-c=lO~nati deta~at, Yeti deveni con~tienti, adicii yeti cobori sa pretindem de la ea toate explicatiile? Ne putem delecta
de pe scenii in sala de s ctacol sau ve i riimane scenii simplu. cu nectarul acelor flori care ne sunt accesibile.
ca s ectator-'uciifur Acestea.sunt acele jumiitiiti de treaptii
•
spre con~tientizare, care vii ' este deja suficientii pentru a
executa celelalte principii ale Transurfingului, dintre care
cele mai importante, a~a cum vii este cunoscut din cartea
anterioarii, sunt: 'tiiminuarea nivelului.impor:tantei. VeelaJ
,ywca-pe cursuL varianteloJ: $i coordonarea Aceste princi-
pii vii dau posibilitatea chiar ~i orbe~te sa va mi~cati in la-
birintul situatiilor de viata, evitand tot soiul de neplaceri
posibile. In continuare yeti face cuno~tintii cu urmiitorul
instrument puternic de dirijare a realitiitii, ~i anum 0 lin-
da duala
Iar in incheierea acestei teme poate fi formulatii inca
o intrebare: daca undeva in spatiul variantelor exista un
punct de sprijin inainte de viitoarea viatii, referitor la care
realitatea poate fi consideratii visare, atunci ce anume con-
stituie baza pentru punctul de plecare? Evident, Dumnezeu
insu~i. Sufietul /ieciirei /iinte vii este 0 parte din Dumne-
..!fE!;; far /iecare viatii este un vis al Lui. Putem sii conti-
nuiim cu intrebarile: dar existii oare si pentru Dumnezeu
insusi un punct de sprijin?
Fie ca aceastii intrebare sii-i chinuie pe aceia care
,,' -
trag sperantii. Cu acela~i succes ne p'utem pune intrebarea:
~
existii oare ceva dincolo de limitele Universului vizibil?
Nu ~tim lucrul acesta, la fel~ca'fliitiint'care strang .nectar in
Africa ~i nu ~tiu cii existii America ~i cii ~i acolo cresc flori.

128 129
 Vadim Zeland
Copiii lui Dumnezeu
Din timpuri indepartate, s-a impamantenit solid obi-
ceiul general de a atribui celor ascultiitori de Durnnezeu
trasaturi exc1usiv pozitive, iar cei rara de Durnnezeu sa fie
invinuiti de toate pacatele posibile. Mai exact, in~i~i oa-
menii plini de credinta au creat chiar acest stereotip pentru
sine ~i totodata pentru toti, ca un soi de prezumptie a nevi-
novatiei. :;ii, cu toate acestea, in numele lui Durnnezeu s-au
comis ~i continua sa se comitii crime monstruoase, la baza
carora s-a aflat un scop, chipurile placut lui Dumnezeu -
urmarirea celor de alta credinta. De parca credinta ca atare
I-ar face pe om evlavios. De unde iau adeptii religiei 0
asemenea convingere - ca ei sunt tara de gre~eala sau mai
exact spus, ca sunt neprihiiniti intr-atat incat pana ~i atei~tii
sunt inclinati sa Ie dea respectuos dreptate? Pasamite sun-
tern credincio~i, mergem la biserica, ne rugam ~i de aceea
suntem punctul central a tot ceea ce este spiritual, luminos,
iar voi sunteti rarii Durnnezeu, deci v-ati cufundat in paca-
teo Noi suntem corecti, iar voi sunteti incorecti.
Sursa acestei convingeri 0 constituie punctul de spri-
jin pe care indivjdul il giiseste in oendulul relisiei. Aici se
afla totul: ~i imbatarea cu milostivirea Dornnului care iam
pacatele ~i mantuirea de sentimentul de vina prin pocaintii
~i credinta in Imparatia lui Durnnezeu, precum ~i speranta
in ajutorul Dornnului ~i senzatia de unitate cu cei de ace-
130
Dirijarea realitiifii
ea~i credintii. In aceasta privintii, ateistii duc mult mai
0
greu, ei trebuie sa se bizuie doar pe fortele proprii, iar sen-
timentul vinovatiei n-au unde-I piasa.
Dar de ce nazuie~te catre Durnnezeu acela care se
considera cuvios dintru inceput? In multe cazuri, nu dra-
sostea pentru Atotputemicul ii aduce pe credinciosi la EI,
ci sentimentul de fuca si nesiguranta. Sunt oameni care
considera ca sunt din tot sufletul devotati lui Durnnezeu,
dar aceasta este 0 iluzie. De fapt, ei incearca sa fuga de
propriul ego. In ego-ullor nu este nimic riiu, care sa deran-
jeze, atata timp cat cineva nu-I jigne~te. Ego-ul e~te gene-
rat de relatiile de dependentii, cand individul, comparan-
du-se cu altii, descopera ca nici pe departe nu este perfect.
. 11 sco al e o-ului i . ie confirmarea
ro riei valori. Daca nu obtine aceasta confirmare, se sim-
te ]Ignlt ~I individul simte un omPQP 11m §l!Uetess de ca~
¥!Sa 51! se debilrasez; Cum poate face acest lucru? Existii
doua modalitiiti: fie slabesti hiilurile sj ego-pi pomeste in
salop, Cei care au ales pri-
•rna modalitate se transforma in cei care au op-
tat pentru a doua - vor
Adesea, avand SC<)P<Jl a se debarasa de disconfort,
izolarea il poate conduce individ la un gest disperat, ~i
anume la U',!';v-u. dec1ara ca este rau sa te
iube~ti pe trebuie sa-ti iube~ti aproapele.
Individul nu mai line cont de sufletul sau si se dedica in
t talitate lui Durnnezeu i oamenilor se daruie te numai
pentru a obtine reazim. Qar se intampla invers - egoul se
131
 Vadim Zeland
loveste de agresivitate - atunci apar criminal ii, nememicii,
cinicii. In felul acesta, !ItR~rerosterreSG'intro;;C1 edint-a;
cit;~i~i decazuti, ~i uni.j~i altiitSuntogenerati de eg(hullor"
fIilm3i.ca polaritateareste opusiit
• _ Soar putea sa vi se para ca, intorciindu-va cu fata
sl're Dumnezeu, va scapati de propu ul ego. Dar paradoxul
-
consta in aceea ca tocmai ego-ul va impinge catre Durnne-
zeu. Caci Durnnezeu nu este in afara noastra, ci in noi I 0
piirticica din Durnnezeu se afla in fiecare fiintii vie ~i, in
felul acesta, EI conduce intreaga fire. Ego-ul se "inchina"
unui silI!bol abstract ~i i~i intoarce fata de la adevaratul
J?urnnezeu. !lristos, Mahomed, Buddha, Kri~hna - sun!
cele mai inalte manifestari ale Dornnului. Omul obi~nuit,
•
de~i nu constituie 0 forma suprema de manifestare, este to-
tu~i 0 manifestare. RezuM ca 0 manifestare se inchina al-
teia?! Cui Ii trebuie ~a ceva?
i!!'6p)'iul e~ ~ste
• interioara se ;~:i;~~~~ care v-ati expus,
va lasati in voia unei judecati straine. Intoarcerea catre si- •
~ :~~~~~~~~~~
ne, rara a tine seama de alfii este
' (iezeu. paca eu rna eliberez de seama
e parerea altora, atunci imi sunt suficient mie insumi ~i
ego-ul meu nu mai existli; ramiine pur §.i simplu personali-
tatea mea deplina. Nu-i ascultati pe aceia care va indeam-
na sa va schimbati ~i sa va modelati, intr-un fel care ar co-
respunde anumitor standarde. Ei va forteaza sa va schim-
bati, sa-i intoarceti spatele sufletului durnneavoastra ~i sa
132
arnna mtoarce
n tceva
Itate a e en u re I leI.
Aceasta este teosofia Transurfingului care, sa 0 spu-
nem, nu este impusa nimanui. E u nu proc\am adevaruri
absolute, ci doar incerc sa evidentiez unele legitliti. Fiecare
este liber sa traga
- conc\uziile
- sale. .
Desigur, activi~tilor din sfera religiei nu Ie vor fi pe
plac asemenea rationamente. De~i ~i printre ei se intalnesc
oameni diferiti, cu convingeri diferite. Pe asest; adept; aj
oendulului religiei ij deosebeste de xeritabilii slujitori ai
celor sfinte, maniera dusmanoasB de a ORUne dRwele lor
tuturor celorlalte practici. Aceasta presiune agresiva ii tra-
deazii imediat pe aderentii pendululuj. Din fericire, au tre-
cut acele timpuri cand ace§ti aderenti puteau sa-i arda pe
rug pe cei de alta credinta. Dar, neintelegerile pe warn re-
ligios au ramas ~i nu se vor sf'ar~i pentru ca nimeni nu va
abroga legea numiirul unu a pendulului.
. In esenta, Ii' <1St omuni.~c ElUllll)eZeti
pcin;nrijiuc:itorh In obiceiurile de botez, cununie §i inmor-
miintare nu te poti descurca rara slujitorii celor sfinte. Dar
acestea nu sunt chiar atat de obligatorii. Oare Durnnezeu
nu-I va primi pe copilul siiu daca pe acesta, la timpul res-
pectiv, nu s-a invrednicit nimeni sa-I boteze? Daca in fie-
133
 Vadim Zeland
care dintre noi este 0 particica din Creator, nu suntem oare
copiii Lui? Aveti oare nevoie de mijlocitori in relaliile cu
Tatal ~i Mama? Fiecare i~i rezolva problema singur pentru
sine.
Religia,.in ce-i prive§te Fe aderenlii sai, constituie
un pendul deosebit de aspru care-i indeamna pe adepti ,sab
renunte la bunurile lumesti exterioare. Oricare cale spiri-
tuala ar fi, se obi§nuieste ca ea sa fie pusa in legatura 9,u
modul de viata ascetic. Iar despre iluminare exista piirerea
ca omul atinge niste culmi pe calea perfectiunii spirituale
-
dind tot ceea ce este pamantesc inceteaza sa-I mai intere-
seze.
se em oat u I ue anum
Aceasta idee, mai mult ca sigur, apartine unuia dintre
penduli: religios, filozof sau mai ~tiu eu care pendul "spiri-
tual".
Pendulii, potrivit celei de a doua legi, tind sa-I forte-
ze pe aderent sa se dedice in intregime intereselor structu-
rii. Daca individul Sea prins zdravan de acest carlig, pe el
nu-I va mai interesa in mod cert nimic altceva. Ar putea
chiar sa fie tributar iluziei cii se ocupa exclusiv de sufietul
sau sau ca "vorbe~te cu Domnul Dumnezeu". In realitate,
sufietul unui asemenea "iluminat" este inchis intr-o cutie
etan~a ~i nu mai poate nici sa pomeneasca de nevoile sale.
De ce a venit sufietul in aceasta lurne materiala? Ca
sa se pregateasca pentru viala nepamiinteana din ceruri?
134
Dirijarea realitiilii
Este 0 prostie! Daca sufietul ~i a~a a venit in aceasta lume
din ceruri, de ce ar mai trebui sa se pregateasca din nou
pentru viala cereasca? $i este oare posibil a~a ceva aici, pe
Pamant? Aceasta viala lumeasca constituie pentru sufiet 0
~ansa unica. EI chiar de aceea a ~i venit aici din lumea spi-
rituala, pentru a cunoa~te toate minunaliile lumii materiale.
In lumea spirituala reu~e~te intotdeauna. Care este raliunea
sa-I lipse~ti de tot ceea ce ofera aceasta minunata, placuta,
admirabila lume in care exista atatea tentalii remarcabile?
e. 'canQll-va tota slujirii Domnului, va indepartafi
EL Creatorul fiiure~te 0 multitudine de realitali prin in-
termediul fiinlelor vii, ca intruchipari vii ale Sale. Creato-
rul intentioneaza sa incerce toate faletele realitalii pe care
o creeaza. Tocmai de aceea ii ~i trimite pe copiii sai in lu-
..
mea
,
materiala. Dumnezeu ne-a oferit libertate de actiune,
deci sa ne bucuram din plin de libertatea oferita! Nu _e ne:
voie sa ne ferecam in chilii, petrecand ore indelungate in
rugaciuni. Aceasta nu inseamna sa-I sluje~ti pe Dumnezeu,
ci inseamna lipsire de bucuria Sa, bucurie pe care 0 poli
capata de la deplinatatea, plenitudinea vielii. Este ca ~i
cum l-ai Jipsi pe copil de joaca in aer liber, obligandu-I
sa-~i dedice tot timpul invalarii pe de rost.
Adeptii pendulilor religiei va vor induce ideea cli nu
,sunteti capabili de nimic si cli Dumnezeu este atowuternic.
Pentnl structura PM fsmSCZ;ptj up ayagtaj Jibeaatsa sa forta
gumneavoastra. Ea are nevoie de surubelele care sa func-
tioneze bine. Pendulii au ca~tigat deja destul in procesul de
subjugare a voinlei individului. Nu ne ramane decat sa ne
135
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii

exprimam uimirea cat de uria~a trebuie sa fie influenta
pendulilor daca fiii lui Dumnezeu ~i-au pierdut orice re-
prezentare despre maretia lor.
Omului i-a fost data de la inceputuri puterea de a-~i
alcatui stratul propriei sale lumi prin transpunerea varian-
telor potentiale din spatiul metafizic in realitatea materiala.
Pendulii au reu~it nu doar sa Ie rapeasca oamenilor cu-
noa~terea propriilor capacitii!i, ci chiar sa Ie ~i denatureze
insa~i ratiunea vietii, inlocuind menirea de a-L sluji pe
Dumnezeu, cu venerarea.
Este putin credibil ca Dumnezeu sa aiM nevoie de
venerare. Oare dumneavoastra aveti nevoie de veneratia
copiilor dumneavoastra? Probabil ca ati prefera sa vedeti
in ei ni~te prieteni buni.~D~e~[;~ap~t~'~~~~~~~i~~
tata, sau - nu, iar disputa ~i discutiile speciale pe aceastii
tema nu-~i au rostul. Aceasta nu e 0 problema filozofica, ci
este 0 chestiune de alegere. De aceea nici nu e cazul sa
mai adaugam ceva.
Alcatuindu-va stratul propriei lumi, propria realitate,
dumneavoastra comunicati cu Dumnezeu. Cand va bucu-
rati de propria realizare, Dumnezeu se bucura impreuna cu
dumneavoastra. latii ca in aceasta ~i consta adevarata sluji-
re a Lui. lar credinta in Dumnezeu inseamna, in primul
riind, incredere in sine, in propriile posibilitiiti de Iauritor.
o particica din Creator exista in fiecare om. Bucurati-L pe
Talal vostru. Cu cat Yeti crede in propriile capacitiiti, cu
atat Yeti crede in Dumnezeu ~i, prin aceasta, Yeti ~i adeveri
cele spuse de EI: "Dupa credinta voastra vi se va da".

~~~~~;~~:sunt convin~i ca tot ceea ce Ii se cere

este sa creada in Dumnezeu. Ei cred in existenta ~i maretia
Lui. ~i ce-i cu asta? Caci oamenii nu inteleg cine este
Dumnezeu. Pentru ei, EI este 0 abstractie, ceva de nepa-
truns ~i, nu de putine ori, un idol care te infrico~eaza. Li
s-a insuflat ca Dumnezeu trebuie venerat, ca trebuie res-
pectate poruncile Sale ~i, printr-o viata virtuoasa, sa fie
pregatiti pentru ce va sa fie, ceva ce, practic, nimeni nu
poate explica pe inteles, pentru a avea sens.
Dar sa crezi nu inseamna sa intelegi. Slujba religioa-
sa nu este 0 comunicare cu Dumnezeu.
g},!\firm:atia respectiva

136 137
 Vadim Zeland
Teatrul viseloT
Dupa cum s-a menlionat la inceputul cartii, motivul
de capatai care se afla la baza comportamentului tuturor
fiipturilor 11 constituie necesitatea ca cel pulin intr-o anu-
mita masura, sa dispui de propria-ti viata. Orice activitate
sau proces indreptate catre un anume scop, in genere, pot
fi caracterizate ca 0 dirijare a realitalii. Orice s-ar intampla
in viala sau indiferent ce-ar exista, in ultima instanta totul
se reduce la una ~i aceea~i sarcina: luarea sub control a re-
alitalii inconjuratoare, intr-o masura mai mare sau mai mi-
ca.
$i atunci Dumnezeu ce face? Raspunsul la aceastli
intrebare este evident ~i nu necesita dovezi. rearea §i diri;
.area realita ii' iata in ceanurne constau in general scopul
~i raliunea oricarei viel~ Funclia de dirijare a lui Dumne-
zeu nu comporta dubii, intrebarea este cum face.
De cand pendulii religiei au denaturat insa~i nOliu-
nea de Dumnezeu, tot ceea ce are legatura cu el este inva-
luit intr-o anume tainuire stranie ~i plina de contradictii, de
genul: Dumnezeu exista, dar nimeni nu I-a viizut. Pe de 0
parte. Dumnezeu dirijeaza lumea, dar pe de alta, lucrarea
Lui nu se manifesta in mod clar. $i ce rezulta: El este ~i nu
este. 0 asemenea situalie paradoxala permite pendulilor sa
trateze ~i sa foloseasca noliunea de Dumnezeu a~a cum Ie
convme.
138
Dirijarea realitalii
Daca nu intram in detalii, cauza principala a denatu-
rarii adevaratei esenle a lui Dumnezeu 0 constituie 0 serie
de substituiri efectuate de religii. Siujirea lui Dumnezeu a
fost transformata in adorare, iar evidenla existenlei Lui a
fost inlocuita cu credinta oarba. Pendulii I-au declarat pe
om neputincios ~i i-au contrapus atotputernicia lui Dum-
nezeu. Iar esenta de la inceputuri dumnezeiasca a omului a
fost cu totul redusil la zero, rupand prin aceasta fosta uni-
tate cu Creatorul.
In felul acesta, pe om - asemenea unui copil riipit -
I-au lipsit de legatura cu Parintele sau ~i I-au fortat sa uite
adevilrata sa provenientli, precum ~i menirea sa. Drept ur-
mare, omul ~i-a pierdut orice noliune despre capacitatea ~i
forta sa de creator allituri de Creatorul Suprem. Fiului lui
Dumnezeu i s-a insuflat eli el nu poate sa dispuna de soarta
sa, ca este obligat sli-L venereze de la distanta pe Tatlil sau
~i sil i se inchine ca unui idol. Copilul n-ar fi capabil de
nimic ca lumea ~i n-ar avea niciun fel de drept, toata viata
lui glisindu-se in miiinile despoticului Pilrinte care este mi-
lostiv cu el doar cu condilia ca acesta sa i se supunli ne-
condilionat, cu capul plecat.
Supunandu-se influentei pendulilor. omul a fost in-
depilrtat de la un serviciu demn si a cazut In gervitute.-. Nu
este yorba doar despre pendulii religiei ca atare. Ateismul
este in felul silu tot 0 religie, numai eli este intoarsli pe dos.
Aici credinla se preschimbli in ne~tiinlil; aceastli ne~tiintli
se preschimbil in negare, iar negarea - in neacceptare acti-
va. Indiferent pentru ce conceplie despre lume ~i vialli ar
139
 Vadim Zeland
opta individul, in esentii, situatia lui nu se schimba: pendu-
luI religiei W pune soarta in mainile Domnului, iar ateis-
tul - in mainile unei Providente sau in puterea circumstan-
telor, a imprejurarilor cu care individul se obi~nuie~te a se
lupta.
Si intr-un caz ~i intr-altul, omului ii revine rolul de
neinvidiat de marioneta: fie te rogi ~i accepti milostivirea
Domnului, fie te lupti cu greutatile, intrucat nimic nu se
obtine de pomana. Si cate n-ar face omul, oricat s-ar cazni,
el ramane in voia pendu\ilor ~i a circumstantelor pana ce
actiunile lui nu vor ie~i din limitele intentiei interioare. in-
totdeauna primim ceea ce alegem. Daca giinde~ti ca soarta
ta, rostul tau este sa bantui prin hati~ul piidurii, inseamna
ca va trebui sa strabati 0 padure doborata de vant. Dar da-
ca admiti ideea indrazneata ca e~ti in stare sa urci pana la
nori, atunci te vei inalta deasupra piidurii ~i vei zbura in
voie. Nimeni nu te va retine, doar tu insuti.
Dar omul nu poate sa creada ca el este in stare sa
primeasca pur ~i simplu a~a, rara nici un fel de conditii, cu
ajutorul intentiei interioare, daca nu va con~tientiza ~i nu
va accepta esenta sa dumnezeiasca. Nu este u~or de reali-
Zl!t ca insa~i esenta lui Dumnezeu a fost denaturata pana la
extremis: Creatorul a fost transfonnat intr-un Cannuitor
care pretinde inchinaciunea. Dar ce face cannuitorul? Ac-
tioneaza in rolul de judecator, inraptuie~te echitatea, resta-
bile~te adevarul, pedepse~te, gratuleaza dupa merite, i~i
exprima vointa, in sIar~it, ajuta ~i se ingrije~te de supu~ii
140
Dirijarea realitiifii
sai. Totu~i, noi nu vedem cu adeviirat nimic din toate aces-
tea.
in realitate, unnarim doar un abuz atotcuprinzator ~i
ilegalitate. Credincio~ii sufera, iar pacato~ii inraptuiesc
toate raradelegile rara sa fie pedepsiti. Dreptatea, echitatea
dacii "triurnra", aceasta se face doar cu mari sfoqari. Ce-
rintele ~i rugaciunile nu aduc rezultatele a~teptate. De~i
s-ar piirea ca pe Dumnezeu nu-I "costa" nimic sa impli-
neasca rugile ~i sa restabileasca dreptatea, daca EI este
atotputernic.
Pentru a explica aceasta evidenta neconcordanta,
adeptii pendulilor incearca sa interpreteze intr-un anumit
mod cele ce se intampla, ca sa adapteze scenariul potrivit
rolului pe care iI-au prescris lui Dumnezeu. Sunt puse in
circulatie tot soiul de nascociri ~i minunatii de genul:
"Aceasta este vointa lui Dumnezeu" sau "Vor avea dupa
fapta ~i rasp lata" atunci cand I se vor inrati~a. Ai putea
crede ca oamenii, asemenea ticalo~ilor, netrebnicilor, au
fugit de la educator §i de aceea acurn, deocamdata, mai pot
savar§i tot felul de obraznicii ~i nesabuinte dar, cu siguran-
ta, atunci cand vor fi prin§i, vor fi pedepsiti cu toata as-
pnmea.
in ce consta Intentia lui Dumnezeu, daca dam la 0
parte toate aceste supozitii? Pentru a raspunde la aceasta
intrebare nu Yom incerca sa ghicim sau sa filozoram, ci
simplu, constatam inca 0 data faptul ca intentia a tot ceea
ce este viu se reduce, intr-un fel sau altul, la dirijarea reali-
tatii. Nici restabilirea dreptatii §i a echitatii, nici satisface-
141
 Vadim Zeland
rea dorintelor ~i rugamintilor, nici riisplata pentru merite,
nici pedepsirea, nici grija ~i nici ciirmuirea, ci dirijarea
realitiitii (gestionarea acesteia) - iatii ce se petrece in reali-
tate.
Nimanui nu ii este dat sa faca ceea ce nu vrea Dum-
nezeu. Intr-adevar, totul se afla sub controlul Sau. In afara
de gestionare. EI infiiptuie~te aceasta nu in mod centralizat,
stand pe tron, ci prin intermediul tuturor fiintelor vii. Poate
oare Dumnezeu sa dirijeze lumea gasindu-se in afara aces-
teia? Fiecare fiinta poarta in sine 0 fiiriima din Creator ~i
tocmai de aceea intentia unei fiinte, luata separat, nu poate
sa nu coincida cu Intentia lui Dumnezeu.
Puniind suflet ca parte din Sinele Sau in fiecare din
vietatile existente, Dumnezeu le-a inzestrat ~i cu capacita-
tea de a dirija realitatea inconjuratoare pe masura con~tiin­
tei de sine. Tot ceea ce existii are con~tiintii, incepiind cu
omul ~i terminiind cu mineralele. Desigur, omul se afla pe
o treapta superioara a con~tiintei, dar aceasta nu inseamna
ca pietrele nu triiiesc ~i ele viata lor - pur ~i simplu exis-
tenta lor se desfii~oara in alta dimensiune. Tot ceea ce
exista in realitate i~i aduce contributia la gestionarea aces-
teia. Riiurile i~i deschid vad pentru cursul apei lor, muntii
se inalta, cresc in intinderea ciimpiilor, pustiurile ~i paduri-
Ie, uscatul ~i marile i~i cii~tiga teritorii unul de la altul, dar
toti ~i toate dispun de 0 particica de con~tiinta ~i tind in fe-
lui sau sa gestioneze propria sa realitate. Si, cu ciit este
mai inalt nivelul con~tientiziirii, cu atiit sunt mai multe po-
sibilitiiti de gestionare, de dirijare.
142
Dirijarea realitiilii
Pentru exemplificare, sa luam plantele. Ele sunt co-
mune ~i, in acela~i timp, sunt misterioase. Nimeni nu va
incerca sa nege ca ele sunt vii, dar putini sunt aceia carora
Ie va trece prin minte giindul ca plantele sunt vietuitoare in
adevaratul sens al cuviintului. Omul considera plantele
drept material biologic neinsufletit, incapabil sa simta ~i sa
fie con~tient de sine ~i de ce este in jur. Aceasta conceptie
constituie 0 mare gre~eala. Plantele dispun de un tip aparte
de sistem nervos - celulele fac schimb intre ele de poten-
tiale electrice. Aceste uimitoare creaturi pot, in felullor, sa
vada, sa auda, sa simta gustul ~i mirosul. Mai mult deciit
atiit, ele pot comunica intre ele, pot sa stocheze informa-
tii - pot sa Ie analizeze ~i chiar pot avea trairi.
Cercetatorul american Cleve Backster a efectuat un
experiment, apliciind unei plante detectorul de minciuni.
La experiment participau doua persoane: una dintre ele ru-
pea crengutele ~i smulgea frunze, iar cealaltii era grijulie
cu planta ~i ii vorbea cu ginga~ie. Si iata ca planta a inva-
tat sa Ie deosebeasca pe aceste doua persoane. Ciind in in-
capere aparea omul "rau", planta "tipa" - pe imprimanta
se inregistra 0 plesnitura, iar ciind se apropia cel "bun",
planta se lini~tea. In urma rezultatelor obtinute, Backster a
concluzionat ca plantele sunt capabile sa detecteze oscila-
tiile electromagnetice ~i chiar giindurile! Era suficient ca
unuia dintre participantii la experiment sa-i treaca prin
minte sa rupa 0 frunza, ca planta imediat reactiona furtu-
nos. Cercetarile lui Backster au fost repetate in ciiteva riin-
143
 Vadim Zeland
duri de catre alti oameni de ~tiintA - rezultatul a fost ace-
la~i .
intr-un laborator unde aveau loc experiente asema-
natoare, 0 planta de camera manifesta insu~iri evidente ale
unui sentiment pe care noi it numim dragoste. Laboranta
care efectua encefalograma plantei a remarcat ca planta
"torcea" ca 0 pisica ori de cate ori ea uda planta sau vor-
bea dragastos cu aceasta. De cum intra in incapere, planta
manifesta un adevarat extaz ~i remarcabil era faptul ca la
alte persoane nu avea asemenea reactii. Mare a fost uimi-
rea cercetatorilor cand floarea a inceput sa prezinte ins~iri
de gelozie! Era suficient ca obiectul dragostei ei sa flirteze
cu 0 persoana de sex opus ~i floarea ciidea intr-o stare care
nu poate fi numita altfel decat depresiva.
Reactia plantelor n-a fost mai nimic in comparatie
cu molecule Ie ADN. Cercetarile au demonstrat eli pana ~i
lantul ADN manifesta un germene de reactie primitiva.
Radialia unei molecule ADN, aflata in spectrometru, poar-
ta in sine informatii nu numai despre structura ei, ci ~i -
ceea ce este uluitor - informatii cu privire la "starea ei de
spirit". Cand moleculele se simt confortabil, radialia este
calma, lini~tita. Cand camera spectrometrului se incalze~te,
moleculele incep sa "scoata zgomote stridente", reactio-
nand astfella surplusul de caldura. La 0 anume temperatu-
ra, moleculele se distrug ~i pier. Dar ceea ce surprinde in
cel mai inalt grad, este faptul ca in camera goala a spec-
trometrului, unde au fost distruse moleculele de ADN,
limp de palruzeci de zile continua sa se mai auda "tipetele
144
Dirijarea realitiifii
lor de dinainte de moarte" - spectrometrul inregistra emi-
sia fantomatica a molecule lor disparute, care, fizic, deja nu
mai existau. Rezultatele respective au fost obtinute pentru
prima oara la jumatatea anilor 80 de catre savantul rus
Piotr Gareaevai care, la vremea aceea, lucra la Institutul de
probleme fizico-tehnice de pe langa Academia de ~tiinte a
URSS. De~i - este necesar de mentionat - ~tiinta oficiala
are, cum era ~i de a~teptat, 0 atitudine plina de scepticism
fata de toate aceste experimente.
Plantele nu ~tiu sa tipe in gura mare ~i nu sunt in sta-
re sa i~i declare drepturile, sentimentele, trairile. Dar ele
au supet §i ele ~tiu sa sufere sau sa se bucure. Numai ca, iLL
comparalie cu omul, plante Ie isi duc existenta intr-un
soOm adanc. Ele seamana Cll cineva care doarme si ziim-
beste cand recunoaste in timpul somnului 0 voce placuta,
plina de gingasie Si se incrunta cand aude un strigat mani-
.!lL.-Aceste minunate visatoare constituie izvorul vietii
noastre, ne infrumuseteaza viata, ne dau tot ce au, ince-
pand cu un ceai de leac ~i terminand cu umbra ocrotitoare
intr-o zi torida. ~i nu ne judeca in niciun fel ~i nici nu ridi-
ca vreo pretentie.
Plantele sunt capabile sa simta ceea ce simtim ~i noi,
chiar daca 0 fac in mod vag, confuz pentru noi. Ele ne iu-
besc, daca Ie ingrijim ~i tind sa ne multumeasca cu ro~d_el!?
lor. Dar ce simt ele atunci cand Ie necajim, Ie torturam, es-
te chiar ru~inos sa ne imaginam. Ce poate simti un copac
atunci ciind, trecand pe langa el, un biped mai inait, dar
lipsit de simtire, I)eavand ce face, ii rupe 0 ramura? Teama,
.,
145
 Vadim Zeland
durere, ciuda? Putem oare sa ne imaginam acea groaza de
care este cuprinsa aceasta fiinta fiira aparare, cand un bi-
ped se apropie de ea cu toporul in mana? Este greu de
imaginat ce suferinte monstruoase incearca copacul cand
in corpul lui i se implantii toporul, iar viata II parase~te in-
cet, dar implacabil.
Niciodata nu yom §ti ce sim(aminte au plantele,
acesti martori muti ai cruzimii omului, care Ie trateaza ca
pe un material biologic. Ramane doar sa nadajduim ca ele
dorm destul de profund pentru a nu simti suferinta atat de
acut precum 0 simt vietatile afiate pe 0 treapta mai inalta a
con~tiintei. N-ai ce face, lumea e cruda, !!§a este ea alcatui-
ta - 0 via\il. exista Fe seama alteia. Dar aceasta nu-i dii
omului dreptul moral sa considere ca in aceastii lume visa-
toare numai el este inzestrat cu sufiet si ralilme si eli !IS tQ1j.
ceilalli poate sa-i trateze cu indiferen\a si chiar dispre\.
Nu intampliitor, la popoarele care inca nu au fost
pervertite de civilizatia pendulilor, se practica obiceiul ca
inainte de a sacrifica un animal sau de a doborl un copac,
sa Ii se ceara iertare. Cei ce practica de exemplu budismul,
se uitii intotdeauna pe unde calca pentru a nu strivi din ne-
atentie 0 insecta; de asemenea nu vor calca iarba daca se
poate merge pe carare. Tot ceea ce este viu este demn de
respect. Iar daca individul nu imparta~e~te aceasta parere,
atunci ce pretentie mai are in ceea ce-I prive~te?
In comparatie cu toate celelalte vietuitoare ale aces-
tei planete, o.mul este doar 0 fiintii relativ "treaza", atat si
nimic mai mult. Caci via a este un fel de vis. Ne inconjoa-
146
Dirijarea realitii{ii
ra 0 lume uimitoare, locuita de fiinte care viseaza. Si fieca-
re triiieste in visul sau si in permanenta doreste ceva,~
ieste catre ceva, are dreptul sau si are de asemenea un scop.
Tocmai aceasta este ideea, ca 'ijecare fiinla are un scop.!
"Dar de ce este a~a? Pentru ce?" - va intreba individul ca-
re i~i inchipuie ca el este culmea desavar~irii. Pentru ca
\pracpful ndn cqre se realizeqzq yn scop CQDslityie motg-.
cuI evolutiei_ Evolutia este modalitatea de a crea, de a alca-
tui realitatea ce a ales-o insu~i Dumnezeu.
Ideea de evolutie a apiirut relativ de putin timp. Ina-
inte se considera ca lumea nu este expusa unor schimbiiri
principiale ~i ca exista in acea forma in care de la incepu-
turi a fost creata de Dumnezeu. Esen a volu ie oate fi
caracterizatii De scurtca un proces de scbjrnbjri cantilalive
neintrerupte, care trec treptat in schimbari sa litutjye. Pen-
tru prima oara aceasta idee a demonstrat-o stralucit Char-
les Darwin vorbind despre un anumit aspect - cel biologic.
Fortele motrice ale evolutiei, dupa Darwin, sunt variabili-
tatea ereditarii $i selec{ia naturalii. Variabilitatea constitu-
ie baza formarii de noi caracteristici in alcatuirea ~i func-
tiile organismelor, iar ereditatea fixeaza aceste caracteris-
tici. Ca urmare a luptei pentru existenta, are loc supravie-
tuirea cu precadere a celor mai ad1!P'!.a!e ex~p.!!!r!;.: ___ ~
In teoria lui Darwin totul este corect; totu~i, se pier-
de din vedere un element de principiu: ce anume determi-
na aceasta variabilitate? Selectia naturala ~i ereditatea fi-
xeaza sau inlatura caracteristicile nou aparute ca pe ni~te
fapte care deja au avut loc. De unde provin aceste caracte-
147
 Vadim Zeland
ristici, ce anume Ie determina aparitia? De ce cresc ari-
pioare inotatoare, aripi, gheare, blana, coarne ~i altele la
acele specii care nu Ie-au avut?
In evolutie se remarca salturi, incetiniri, mi~ciiri pe
care Ie intelegem ~i aparitii ale unor forme principial noi,
care din punctul de vedere al ordonarii evolu\iei nu-~i ga-
sesc explica\ii. De exemplu, a fost imposibil de stabilit ve-
riga aparitiei ~i dezvoltiirii organelor vizuale. In genere,
cum a apiirut ~i cum s-a dezvoltat viizul. Este un salt cali-
tativ, 0 schimbare principiala, care n-a putut sa apara pur
~i simplu intamplator. lar despre aparitia vie\ii ca atare,
nici n-ai ce spune: rezulta ca intr-o buna zi a aparut "in-
'!!t.!!PI~.!2f~:£;oju~netic al vietii?
Din modeclui. Transurfingului rezultii 0 concluzie
evidentii: chimbarea se realizeaza iJin inten(ie. Fiecare
fiintii vie i~i formeaza stratul vietii sale ~i, inclusiv, se in-
truchipeazii pe sine. Niizuinta de a dirija realitatea este cro-
ita pe scop ~i anume sa faca totul cat se poate mai bine,
fapt pentru care este necesar sa se schimbe in mod cores-
punzator ~i sa se ajusteze dupa nevoile mediului inconjura-
tor. Intentia a tot ceea ce este viu, incepand cu organismele
unicelulare ~i terminand cu omul, poate fi caracterizatii
printr-o formula comuna: ma t:±;:
straduiesc sa aClionez J i sa
$ !At ~
f).u
b
ast(el pentru a putea conduce e{icient realitatea. lata ca
§!
aceasta intentie 0 materializeaza sectoarele corespunzatoa-
re ale spatiului variantelor; rezultatul acestora constituind
aparitia de noi insu~iri.
148
Dirijarea realitiilii
De exemplu"se ~tie ca cele mai indepartate in timp
tipuri de pasari aveau gheare pe aripi ca sa se poata Ca\ara
pe copaci. Probabil ca mai in~inte de a invata sa zboare, au
fost nevoite sa se catere undeva sus ~i apoi sa planeze.
-
Forma de dirijare a realitii\ii de tipul "Ma catiir in copaci"
.
nu a fost foarte eficienta. N-ar fi fost rau sa adauge inca 0
functie: "Pot sa planez in jos". Dar ~i mai bine ar fi fost
,,zbor in libertate". Intentia de a zbura liber intruchipeaza
treptat in realitate tot mai multe variante noi, una mai buna
decat celelalte. Consecvent, in decursul unui timp inde-
.=
J ungat, prln schimbarea multor generatii, se materializeazii
sectoare in care aripile capata forme tot rnai perfec\ionate.
In evolutie, alaturi de procese creatoare, existii ~i
procese distructive. Aici ac\ioneaza legile intai ~i a doua
ale pendulilor. Pendulii exercita functii nu doar distructive;
func\iile lor, in decursul evolu\iei, pot fi stabilizatoare.
Lupta neintreruptii a pendulilor poate duce la inlocuirea
unor tipuri cu altele sau la totala dispari\ie a acestora. Pe
de altii parte, pendulii sincronizeaza intentia unor fiinte vii,
privite izolat. Altfel cum s-ar fi putut dezvolta aceleasi ca-
racteristici la populatia unei anumite specii pe un spaliu
vital de propor\ii?!
Ca rezultat al actiunii combinate a unor factori in-
terni ~i externi, cum ar fi nazuinta indreptatii spre un anu-
mit scop a unor fiinte luate separat ~i activitatea pendulilor,
se infiiptuie~te toatii dezvoltarea in lumea materiala. In fe-
lui ai esta
149
 Vadim Zeland
Lumea noastrii este l
~~~~~~~~~t ~
--
nezeu se manifesta simultan . scenaris , regizor
~i actor. Fiind spectator, EI urmare~te piesa care se desfii-
~oarii pe scena. Fiind actor, el are emotii ~i simte tot cea ce
simte ~i fiinta al ciirui rol se interpreteaza. Dupa cat se pa-
re in aceasta ~i consta scopul Domnului - sa experimente-
ze tot ceea ce este posibil in acest caleidoscop pestrit al vi-
surilor. Dar de ce in piesii se petrec atatea nenorociri ~i ne-
dreptati? De ce permite EI toate acestea? Iar pendulii -
acest rau universal - exista cu ~tirea Sa?
La aceasta intrebare nu existil. riispuns. Motivele lui
Dumnezeu ii sunt cunoscute numai Lui. Noi putem doar sa
constatam faptul ca in calitate de regizor ~i scenarist, EI ii
dii piesei posibilitatea sa se dezvolte liber, corespunzator
intentiei tuturor participantilor. Fiecare i~i aduce contribu-
tia in alcatuirea realitatii, rezultatul fiind un tablou co-
mun - somnul Domnului tesut din multitudinea visarilor -
manifestarile Lui, luate fiecare in parte, a~a cum sunt vieti-
Ie tuturor fiintelor.
Dar acele intrebiiri la care nu putem raspunde, in ge-
nere, nu au importantii. Importanta este doar 0 concluzie
care rezulta din tot ceea ce s-a spus: 'jieciirei ]iinJe vii
umnezeu i-a olerit libertatea :ji puterea de a-gi alcotui
realitatea sa pe miisura con~tientiziirii sale. iIIIlt8lR'11iBm
en.lizail lli~ rm fie in -
unile ce ce viseaza se atTain utere
150
Dirijarea realitiilii
@ rcurnstantelor, lie inu-o visare constientil. care poa e f1
Kontro atil. si 'ajrectionata prin fOita intentiei.
Tuturor Ie este datil. libertatea alegerii, numai eli
foarte putini se folosesc de acest privilegiu. De ce procesul
evolutiei se prelungeste asa de mult, daca intentia este ca-
p-abila sa realizeze sectorul necesar din spatiul variantelor?
Pentru ca practic toate fiintele vii nu folosesc intentia in
.mod constient, orientata spre un anumit scop. Aflandu-se
in starea de visare incon~tienta, ele (fiintele) parca ~i-ar
dori ceva, dar vag, fiira a-~i da seama ce anume. Rezultil. &
intentie dezlanata, neclarii, lara contur precis.
In aceasta privinta, individul nu s-a indepartat de
anima Ie. Cum s-a mai spus, pendulii I-au lipsit nu doar de
capacitatea de a dispune de realitate prin forta gandurilor,
rest,
oar In C ru 1
Si totu~i, ipdividul care detine un nivel destul de
inalt al constientizarii, este capabil Sa se smulga din acest
cere si sii-si transforme via!a in visare constienta, in care
realitatea se supune nu doar ac\iunii directe, ci si vointei.
Daca 0 piirticieli din Dumnezeu se afla in fiecare dintre noi,
insearnnii ca inten\ia noastra este inten\ia Domnului.
Formiindu-ne propria realitate prin forta intentiei, noi im-
plinim Vointa lui Dumnezeu. acii llii manifestaJi intenJia.
151
 Vadim Zeland
ICOnsiderali ca aceflsta este intenlia lui Duml1!~ZeH. Cum va
rputeli oare indoi defaptul ca ea nu vafi fndeplinita ) ~­
tru toate acestea este necesar doar sa va asumati acest
Dirijarea realita{ii
2M x-an trezi din somn si nu v-ali folosi de fosluldJlmnea;.
voastrii privilesiu? Daca sunte!; gata, (oafe celelalte lin de
dowep; ul tehnifu . .Din urmatoarea carte Yeti afla cum se
face lucml acesta.

~=~~~~~~·t;~:~;~. Poate oare Dumnezeu sa ceara de

la sine insu~i? Oare exista cineva de la care Dumnezeu sa
pretinda ceva pentru sine? EI ~i a~a va lua tot ceea ce va
dori.
€iin1brkTugatHui Dumneze. ::este' ca ~i cum Dum-
l!eu-.s-ar ruga Lui insu~i €and:ii:cereJi cevaJui.Dumne-
~1;l'este acel~i1ucru, ca ~i cum Dumnezeu-ar-cere:de-\a Eli
dns~. Dar s-ar putea intelege ~i invers: va mgati la dum-
neavoastra in~iva ~i cereti de la dumneavoastra in~iva.
Daca intentia dumneavoastra este intentia lui Dum-
nezeu, atunci temerile, indoielile dumneavoastrii - ale cui
,. sunt? Tot ale Domnului Dumnezeu. EI v-a dat libertatea de
a alege. Este voia dumneavoastra sa v~ alegeti tot ceea ce
dori\i. Alegiind 0 cale grea, va yeti otiose cu dificultat~
scoRu), depasind piedici de tot felul. Cum oare se poate
astfel? Doar sunteti conyins ell nimic nu se obline usor;
deci, Yeti primi dupa propria credinta.
Oare ~i Dumnezeu este a~a de neajutorat, incat tre-
buie sa obtina? EI nu are nevoie sa-~i iroseasca puterile in
lupta cu neinduplecata realitate. EI este capabil sa formeze
o noua realitate a~a cum dore~te. A1:el~i lucm este capabi
~i omul sa faca daca va pricepe·ca e_ste posibil. j)eci, ~

152 153
Vadim Zeiand Dirijarea realitatii

Rezumat

Lumea reprezinta 0 oglinda dubia; pe una din fete se

afla realitatea materiaia, iar pe cealalta - spatiui metaji-
zic al varianteior.
Omui con$tientizeaza realitatea a$a cum a fost inva-
{at sa 0 faca.
Via{a este asemanatoare visarii incon$tiente in stare
de veghe pentru ca omui nu are un punct de sprijin in ceea
ce prive$te realitatea.
Cobord{i in sala de spectacoie $i observa{i. Ac{io-
nati din afara, fora sa va implicati $i arendati-va ramd-
ndnd observator.
Scaderea niveiuiui importan{ei, deplasarea pe cur-
sui variantelor $i coordonarea va ofera posibilitatea sa va
deplasa{i pe neviizute in visarea in starea de veghe.
Via{a jiecarei jiin{e vii este visarea lui Dumnezeu.
Scopui vie{ii precum $i siujirea lui Dumnezeu con-
stau in co-creatie - creatie impreuna cu EI.
Procesui realizarii scopului constituie motorui evo-
iu{iei.
Variabilitatea speciilor in procesui evoiu{iei rezuita
din inten{ie.
Dumnezeu creeaza realitatea $i 0 dirijeaza prin in-
tentia a tot ceea ce jiin{eaza.
154 155
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii

Dumnezeu i-a acordat fieciirei fiinte vii libertatea $i

puterea sii-$i alciituiascii realitatea sa pe miisura con$ti-
entiziirii sale.
Dacii vii manifestati intentiq, atund sii consideraJi
cii aceasta este intentiaJui.:Dumnezeu-, Cum v~puteti fndoi
oare cii ea nu va fi fmplinitii? ,
Dictionar de tenneni
u-sii ceretil siipretindep, ii obpnet~eali!

lntportanfa

Importanta apare acolo unde unui lucru i se acordii 0

insemnatate excesiv de mare. Este un potential excedentar
in forma pura la inlaturarea caruia fortele de egalizare cre-
eaza probleme aceluia care a generat acest potential. Exis-
ta doua tipuri de importanta: interioarii $i exterioarii.
Importanta interioara sau importanta propriu-zisa, se
manifesta ca 0 exagerare a calitatilor sau defectelor proprii.
Formula importantei interioare suna a~a: "sunt 0 persoana
importanta" sau " eu fac 0 munca importanta". Cilnd acul
indicator al importantei se deregleaza, treaba incape pe
mana fortelor interioare ~i "pasarea importanta" prime~te
un bobarnac peste cioc. Pe cel ce "face 0 munca importan-
ta" il a~teapta de asemenea 0 deziluzie: ori ceea ce face
nu-i trebuie nimilnui, ori ceea ce face este prost Iacut.
Exista ~i reversul medaliei, ~i anume minimalizarea calitii-
tilor proprii sau subestimarea. In ambele cazuri, marimea

156 157
 Vadim Zeland
potentialului excesiv este aceea~i, doar semnul este diferit.
Marimea importantei exterioare este creata, de asemenea,
in mod artificial de individ atunci dind acorda prea mare
insemnatate unui obiect sau eveniment din lumea exterioa-
ra. Formula importantei exterioare suna astfel: "pentru mi-
ne are 0 mare importanJii ... " sau "pentru mine este foarte
important sa fac ... In aceste situatii se creeaza un potential
excesiv ~i totul se strica. Imaginati-va ca trebuie sa va de-
plasati pe 0 biima: aceasta se afla pe pamant. Nimic nu-i
mai simplu. Iar acum, trebuie sa va deplasati pe 0 bama
care se sprijina cu capetele sale pe acoperi~urile unor case
din vecinatate, aflate la 0 distanta oarecare una de alta.
Pentru dumneavoastra este foarte importanta deplasarea pe
bama ~i nu puteti sa va convingeti sa renuntati.
Valul r~itei
Valul reu§itei se formeaza ca 0 inmanunchere de li-
nii ale vietii favorabile pentru dumneavoastra. In spatiul
variantelor existii de toate: inclusiv un fel de "fiIoane de
aur". Daca ati nimerit pe linia extrema a unei asemenea
neuniformitati ~i ati pus mana pe reu~ita, puteti - prin iner-
tie - sa alunecati spre alte linii de acumulare, unde vor
urma noi circumstante fericite. Dar daca, dupa primul suc-
ces, a inceput 0 f1i~ie neagra, inseamna ca s-a prins de
dumneavoastra un pendul distructiv §i v-a indepartat de
valul succesului.
158
Dirijarea realitiifii
Alegerea
Transurfingul va propune 0 abordare principial dife-
rita de realizare a scopului. Individul alege ca ~i cand ar
comanda ceva la restaurant, rara sa-~i faca griji de mijloa-
cele necesare realizarii acesteia. In final, scopul se reali-
zeaza in cea mai mare parte, singur, independent de actiu-
nile directe ale celui care a fiicut comanda. Dorintele nu vi
se indeplinesc. Visele nu vi se realizeaza dar alegerea
dumneavoastra - este 0 alegere incontestabila ~i se va rea-
liza in mod negre~it. Esenta alegerii nu poate fi explicata
in doua cuvinte. Transurfingul se refera in intregime la ce-
ea ce inseamna alegere §i cum trebuie ea fiicutii.
Unitawasufletului~iara~unu
Ratiunea are vointa, dar nu este capabila sa dirijeze
intentia exterioarii. Sufletul este in stare sa sesizeze identi-
tatea sa cu intentia exterioara, dar nu are vointa. El zboara
in spatiul variantelor intocmai ca un 'zmeu de hartie ce nu
poate fi directionat. Pentru a supune vointei intentia exte-
rioara, trebuie sa se realizeze unitatea dintre sujlet $i rati-
une. Aceasta este starea in care simtamintele sufletului ~i
gandurile ratiunii se unesc intr-un tot. De exemplu, ciind
individul este stapanit de un entuziasm plin de bucurie, su-
fletul "canta", iar ratiunea "i§i freaca mainile de multumi-
159
 Vadim Ze/and
re". intr-o asemenea stare, omul este capabil de creatie.
Dar se intamplli ca sufletul ~i ratiunea sli-~i gaseasca unita-
tea in nelini~te, in teamli ~i neplaceri. Atunci, se adeveresc
cele mai rele a~teptliri. In sIar~it, d.nd judecata sanlitoasa
afirmli un lucru, iar inima se impotrive~te, aceasta inseam-
nli cli sufletul ~i ratiunea se aflli in dezacord.
Ghicitoarea Veghetorului .
"Fiecare om poate obline libertatea de a alege tot
ceea ce dore$te. Cum poate fi oblinutii aceasta libertate?"
lndividul nu ~tie ca nu trebuie sli obtina ci, simplu, sa pri-
meascii cele dorite. Suna absolut incredibil, dar pana una
alta, a~a este intr-adevar. Raspunsul la aceasta enigmli iI
Yeti afla dacli Yeti citi intreaga serie "Transurfingul real ita-
tii". Nu incercati imediat sa vedeti despre ce e yorba in ul-
timul capitol, pentru ca riispunsul nu va fi pe intelesul
dumneavoastrli.
Semnele
Semnele clilliuzitoare sunt acelea care fac referire la
o schimbare viitoare in cursul variantelor. Dacli se apropie
ceva in masura sa influenteze substantial mersul eveni-
mentelor, apare un indiciu care semnalizeaza acest lucru.
Cand cursul variantelor efectueazli 0 schimbare, dumnea-
160
Dirijarea realitalii
voastra va transferati pe 0 alta linie a vietii. Fiecare Iinie
este, mai mult sau mai putin, uniforma privind calitatile
sale. In cursul variantelor, torentul poate traversa diverse
linii. Liniile vietii se deosebesc unele de altele prin para-
metrii lor. Schimblirile pot fi neinsemnate, dar deosebirea
se simte totu~i. latli ea tocmai aceasta deosebire calitativa
o remarcati dumneavoastra, in mod eon~tient sau incon~ti­
ent: ceva nu mai este cum a fost.
Semnele calauzitoare apar numai in cazul cand ince-
pe transferul pe alte linii ale vietii. Unele fenomene izolate
s-ar putea sli nu Ie observati. De exemplu: (0 cioarli) un
corb a cronc1init, dar dumneavoastrli nu i-ati dat atentie.
N-ati simtit 0 schimbare calitativli, inseamna ca va aflati
tot pe vechea linie. Dar dacli ceva v-a atras atentia, in-
seamnli eli acesta este un semn. Semnul se deosebe~te de
fenomenul obi~nuit prin aceea cli el semnalizeazli intot-
deauna ca a inceput trecerea pe 0 linie a vietii, linie deose-
bita in mod substantial.
Potentialul
, excedentar
Potenlialul exeedentar este 0 tensiune, 0 alarmare
localli, intr-un camp energetic uniform. 0 asemenea iregu-
laritate se creeazli prin energia mentala, cand unui anumit
obiect i se acorda 0 insemnlitate excesiv de mare. De
exemplu, dorinta este un potential excedentar, intrucat ea
tinde sa atragli obiectul dorit cu ardoare acolo unde el nu
161
 Vadim Zeland
se afHi. Dorinta apasatoare de a avea ceea ce va lipse~te
creeazii 0 "diferentii de presiune care genereaza vantul for-
telor de egalizare. Alte exemple de potentiale excesive:
nemultumirea, condamnarea, exaltarea, idealizarea, supra-
aprecierea, sfidarea, vanitatea, complexul de superioritate,
de vinovatie, de inferioritate.
Transferul indus
Catastrofele, calamitatile, conflictele armate, crizele
economice se desfa~oara in spirala. Mai intai aparitia, apoi
desfa~urarea, cre~terea tensiunii, apoi punctul culminant,
emotiile ard din plin ~i , in sfiir~it, deznodamantul - toata
energia se imprii~tie in spatiu ~i se instaleazii 0 acalmie de
scurta duratii. Aproximativ la fel se intampla ~i cu varteju-
rile de apa.
Atentia unui grup de indivizi este captatii in prinsoa-
rea pendulului care incepe sa se balanseze tot mai putemic,
tragandu-i dupa sine pe liniile mai mizere ale vietii. Omul
reactioneaza la primul impuls al pendulului - de exemplu,
reactioneazii la un eveniment negativ, incepe sa participe
la el ~i nimere~te in zona de actiune a spiralei care se rasu-
ce~te, se lunge~te ca 0 palnie.
Fenomenul de absorbtie in vartej se define~te ca un
transfer indus pe 0 linie a vietii unde individul devine vic-
tima. Reactia acestuia la impulsul pendulului ~i apoi ali-
mentarea reciproca cu energia oscilatiilor induc transferul
162
Dirijarea realitalii
pe acea linie a vietii, asemanatoare ca frecventii cu oscila-
tiile pendulului. Drept urmare, acest eveniment negativ se
include in stratullumii individului in cauzii.
Coordonarea importanfei
Nu acordati importantii excesiva niciunui eveniment.
lmportanta acordata nu va este necesara dumneavoastra ci
pendulilor. Pendulii ii manevreazii pe oameni ca pe ni~te
marionete cu ajutorul firelor importanlei. lndividul se te-
me ca nu cumva sa-i scape aceste sfori ale importantei
pentru ca el se afla sub imperiul dependentei care ii creea-
zii iluzia de suport ~i siguranta.
Siguranta de sine reprezintii acela~i potential exce-
dentar cu nesiguranta, dar cu semn invers. Con~tientizarea
~i intentia permit ignorarea jocului pendulilor ~i obtinerea
fara lupta a ceea ce iti este firesc, propriu tie ca individ. lar
atunci cand exista libertate fara lupta, in acest caz nu ai
nevoie nici de incredere in sine. Daca nu dau importanta,
n-am ce apara ~i n-am nici ce sa cuceresc; e simplu, merg
lini~tit ~i aleg ceea ce mi se cuvine.
Pentru a te elibera de penduli este necesar sa renunti
la importanta atat interioara cat ~i la cea exterioara. in ca-
lea spre atingerea unui tel, scop, problemele ~i piedicile
apar de asemenea ca 0 consecintii a potentialelor exceden-
tare ale importantei. Piedicile se mentin pe soclul impor-
163
 Vadim Zeland
tantei. Daca se renunta in mod intentionat la importanta,
obstacolele se prabu§esc de la sine.
COO1'donarea intenpei
Realizarea ceior mai rele a§teptari se intampla la
persoanele inclinate spre negativism, fapt ce confirma ide-
ea ca individul este capabil sii influenteze mersul eveni-
mentelor. Fiecare eveniment pe linia vietii are doua rami-
jicalii in spatiul variantelor - 0 ramificatie intr-o directie
favorabila §i intr-una nefavorabila. De fiecare data cand va
confruntati cu un eveniment sau altul, durnneavoastra ale-
geti cum sa va raportati la acest eveniment. Daca conside-
rati evenimentul ca fiind pozitiv, nimeriti pe ramificatia
favorabila a liniei vietii. Dar inclinarea spre negativism va
face sa va exprimati nemultumirea §i sa alegeti ramificatia
nefavorabila.
De indata ce v-a nemultumit ceva, ca un facut, ur-
meaza 0 noua neplacere. A§a se face ca "un necaz nu vine
niciodata singur". Dar §irul neplacerilor urmeaza nu dupa
necazul insu§i, ci dupa reactia dumneavoastra in fata neca-
zului respectiv. Legitatea se creeaza la bifurcatie (unde ati
facut optiunea). Analizand in ce masurii sunteti inclinati
spre negativism, va puteti face 0 parere unde v-a dus pe tot
parcursul vietH un asemenea §ir de ramificatii negative.
Principiul coordonarii intentiei suna astfel: daca a
schimbare in scenariu ce pare a ji negativa. a s-o cons ide-
164
Dirijarea realitalii
rali a ji pozitiva. atunci chiar ~a va ft. Conducandu-va
dupa acest principiu, yeti putea obtine acela§i succes in
pozitiv, pe care negativi§tii il obtin in cele mai rele a§tep-
tari.
Linia vietii
•
Viata individului, ca oricare alta forma de mi§care a
materiei, reprezinta un lant de cauze §i efecte. Efectul, in
spatiul variantelor, se afla intotdeauna alaturi de cauza sa.
i'ntoemai cum un lucru decurge dintr-altul, a§a §i sectoare-
Ie apropiate ale spatiului se inlantuie intr-o linie a vietii.
Scenariile §i decorurile sectoarelor pe 0 linie a vietii sunt
mai mult sau mai putin uniforme din punctul de vedere al
calitatii. Viata omului se desfa§oara oarecum uniform pe
linia sa atata timp cat nu are loe un eveniment care sa
schimbe esential scenariul §i decorurile. Atunci soarta face
o intorsaturii §i trece pe 0 alta linie a vietH. <i'ntotdeauna va
fla\Lpe acele..:linii ale caror pararnetri corespund propriei
vibratii ixJm:ad.eMu Hi aribuijMA eM{i ,d, " ume;ts) ii I alt,
Realizarea mateTiaIa
In anurnite conditii, structura informationala a spati-
ului variantelor se poate materializa. Orice gand, intocmai
165
 Vadim Zeland
ca ~i un sector al spatiului, are anurniti parametri. Emisia
mentala, "iluminand" sectorul corespunzator, realizeaza
varianta acestuia. in felul acesta, gandurile influenteaza in
mod nemijlocit mersul evenimentelor.
Spatiul variantelor serve~te drept ~ablon, determina
forma ~i traiectoria mi~carii materiei. Realizarea materiala
se deplaseazii in spatiu ~i timp, dar variantele raman pe loc
~i existii pe vecie. Fiecare fiinta vie cu vibratia sa mentala
alcatuie~te stratul lumii sale. Lumea noastrii este populata
de 0 multitudine de organisme vii ~i fiecare organism i~i
aduce contributia sa la alcatuirea realitatii.
Pendulul
Energia mentala este materiala ~i ea nu dispare lara
urma. Ciind grupuri de oameni incep sa gandeasca intr-o
directie, "undele lor mentale" se suprapun unele peste alte-
Ie ~i, in oceanul de energie, se creeaza structuri energoin-
formationale invizibile, dar reale - ace~tia sunt pendulii.
Aceste structuri incep sa se dezvolte independent ~i ii sub-
ordoneaza pe oameni legilor lor. Individul aflat sub influ-
enta pendulului distructiv i~i pierde libertatea - este nevoit
sa fie un ~urub intr-un mecanism uria~.
Pendulul "se balanseaza" cu atiit mai intens, cu cat
mai multi oameni-adepli il alimenteaza cu energia lor. Fi-
ecare pendul are frecventa sa oscilatorie specifica. De
exemplu, leagiinul poate fi actionat numai depuniind efort
166
Dirijarea realitiitii
de 0 anumita frecventa. Aceastii frecventa se nume~te de
rezonanta. Daca nurnarul adeptilor pendulului se mic~o­
reaza, oscilatiile pendulului inceteaza. Cand nu mai rama-
ne nici un adept, pendulul se opre~te ~i dispare ca entitate.
Ca sa extraga energia din om, pendulii se prind de
sentimentele ~i reactiile lui: indignare, nemultumire, neli-
ni~te, emotie, ura, iritare, tulburare, disperare, teama, mila,
furie, atractie, deprimare, exaltare, mila, atractie, adoratie,
idealizare, deceptie, mandrie, infatuare, dispret, repulsie,
ciuda, sentimentul datoriei, sentimentul vinovatie ~i a~a
mai departe.
Principalul peri col pentru individul care s-a lasat in
voia influentei unui pendul distructiv consta in faptul ca
pendulul i~i indeparteaza victima de toate acele linii ale
vietii unde omul i~i laure~te fericirea. Este necesar sa te
eliberezi de scopurile care ti se impun ~i pentru a caror re-
alizare individul se departeaza tot mai mult de adevaratul
sau tel.
Pendulul, in esenta sa, este un "egregor". Dar
nurnindu-I astfel, nu am spus totul despre el. Notiunea de
"egregor" nu reflecta tot complexul nuantelor interactiunii
individului cu esentele energoinformationale.
1ntentia
,
Prin aproximatie, intentia poate fi definitii drept ho-
tiiriirea de a avea $i de a acliona. Se realizeaza nu dorinta,
167
 Vadim Zeland
ci intentia. Doriti sa ridicati mana. Dorinta a fost formulatii
in gandurile dumneavoastra: va dati seama ca vreti sa ridi-
cati mana. Dorinta ridica mana? Nu, dorinta in sine nu
produce nici 0 actiune. Mana se ridica numai atunci cand
gandurile referitoare la dorinta ~i-au fiicut lucrarea ~i a ra-
mas numai hotararea de a actiona. Aceasta poate ridica
mana? Nu, nici ea nu poate. Ati luat hotiirarea definitiva
de a ridica mana, dar ea nu se mi~ca. Ce anume ridica pana
la urma mana? Cum se define~te acel ceva care urmeaza
dupa hotariire?
lata ca aici se manifesta neputinta ratiunii de a da 0
explicatie rezonabila a ceea ce se considera a fi intentia.
Definitia data de noi intentiei ca fiind hotararea de a avea
~i de a actiona demonstreaza doar un preludiu pentru forta
care infiiptuie~te propriu-zis actiunea. Ne ramane doar sa
constatam faptul ca mana se ridica nu din dorinta ~i nici
din hotarare, ci din intentie.
Intentia se imparte in intentie interioarii ~i exterioa-
rii. Intentia interioarii presupune 0 interactionare activa
asupra lumii inconjuratoare - hotiiriirea de a actiona. In-
tentia exterioara este hotiiriirea de a avea atunci cand lu-
mea se supune vointei omului. Intentia interioarii inseam-
na concentrarea atentiei pe procesul propriei mi~cari spre
scop. Intentia exterioara - concentrarea atentiei asupra fe-
lului cum scopul se realizeaza singur. Prin intentia interi-
oara scopul se fnfiiptuie~te, iar prin cea exterioara - se
alege. Tot ceea ce se leaga de magie ~i de fenomene para-
normale se refera la domeniul intentiei exterioare. Tot ce-
168
Dirijarea realitiitii
ea ce poate fi obtinut in cadrul conceptiei noastre obi~nuite
despre lume, se obtine prin forta intentiei interioare.
RelafiUe de dependenfci
Relatiile de dependenta se definesc prin impunerea
unei conditii de genul: "daca tu e~ti a~a, atunci eu sunt
a~a", "daca rna iube~ti inseamna ca la~i totul ~i mergi cu
mine la capatullumii", "daca nu te casatore~ti cu mine, In-
seamna ca nu rna iube~ti", "daca rna lauzi, atunci voi fi
prieten cu tine". "Daca nu-mi dai lopatica ta, nu te mai las
la groapa cu nisip".
Cand iubirea se transforma in relatii de dependenta,
apare in mod inevitabil polarizarea ~i echilibrul se distru-
ge. lubirea neconditionata este iubire lara dreptul de pose-
siune, admiratie lara ploconeala. Cu alte cuvinte, un ase-
menea sentiment nu creeazii relatii de dependenta intre eel
care iube~te ~i obiectul dragostei sale.
Echilibrul se distruge atunci cand ceva se comparii
cu altceva sau se contrapune: "Noi suntem a~a, iar ei sunt
altfel!" De exemplu, mandria nationala: in comparatie cu
ce natiuni? Sentimentul de inferioritate: in comparatie cu
cine? Sau al mandriei de sine: in comparatie cu cine?
Acolo unde este opozitie (antiteza), acolo vor intra
inevitabil in actiune fortele de egalizare. Actiunea lor este
orientata fie spre a-i desparti pe subiecti, fie spre a-i uni -
sa fie cu totul de acord sau sa fie in divergenta. Daca pola-
169
 Vadim Zeland
rizarea a fost generatii de dumneavoastrli, actiunea forte1or
va fi orientatii, inainte de toate, spre dumneavoastrli.
Polarizarea
Potentialele excedentare apar cand unor anumite ca-
litliti Ii se acordli 0 importantli excesiv de mare. Iar relatiile
de dependenta se creeaza intre oameni in cazul in care ei
incep sli se compare unul cu ce1alalt, sli creeze opozitii sau
sa puna conditii de tipul: "dacli tu procedezi a~a, atunci eu
fac astfe1...". Potentialul excedentar in sine nu este chiar
a~a de ingrozitor atata timp cat 0 apreciere denaturatii nu
are obiect, nu are tinta. Dar, imediat cu aprecierea artificial
crescutli a unui obiect este pusli in relatie cu un alt obiect,
apare polarizarea care genereazli vantul forte1or de egali-
zare. Forte1e de egalizare au tendinta sa inlliture polariza-
rea aparutii ~i actiunea acestora, in majoritatea cazurilor,
este orientatli impotriva aceluia care a generat polarizarea.
Spapul variantelor
Spatiul variantelor reprezintii 0 structura informa-
tionalii. Acesta este un camp infinit de informa/ie, care
contine orice variante ale tuturor evenimentelor care ar
putea sli se producli. Se poate spune cli in spatiul variante-
lor este tot ceea ce a fost, este ~i va fi. Spatiul variantelor
170
Dirijarea realitiifii
constituie un ~ablon, 0 retea de coordonate pe care se mi~­
cli materia in spatiu ~i timp. Atat trecutul, cat ~i viitorul
sunt stocate acolo, ca intr-o pelicula de film, iar efectul
timpului se manifesta numai ca rezuitat al schimblirii unui
cadru in care se ilumineaza prezentul.
Lumea (Universul) existii simuitan in doua forme:
realitatea fizica pe care 0 putem atinge cu mana ~i spatiul
metafizic al variantelor care se afla dincolo de limitele
perceptiei, dar care nu este mai putin obiectiv. De~i acce-
sui la acest camp de informatie este, in principiu, posibil.
Exact de acolo sunt accesate cuno~tintele intuitive ~i c1ar-
viziunea. Ratiunea nu este capabilli sli creeze nimic princi-
pial nou. Ea poate doar sa creeze 0 nouli versiune a casei
folosind vechile cuburi. Creierul pastreazli nu informatia
insli~i, ci ceva asemlinator cu adresele informatiilor in spa-
tiul variantelor. Toate descoperirile ~tiintifice ~i capodope-
rele ratiunea Ie acceseazli din spatiul variantelor prin mij-
locirea sufletului.
Vise1e nu sunt iluzii, in sensul obi~nuit al acestui cu-
vant. Ratiunea nu nascoce~te visele; Ie vede cu adevlirat.
Iar ceea ce noi vedem in realitate - acestea sunt variantele
realizate. in vis, noi suntem capabili sa vedem ceea ce nu a
fost realizat, nu s-a infliptuit, cum am spune - piese cu
scenarii ~i decoruri virtuale. Visele ne aratli ceea ce ar fi
putut sa se realizeze in trecut sau s-ar putea infliptui in vii-
tor. isuL@prez~tii'ClilatoriarSuf1efiilui in spapm:Vanante~
171
 Vadim Zeland
foryele de egalizare
Pretutindeni unde exista un potential excedentar apar
forte de egalizare care sa il inlature. Potentialul este creat
de catre energia mentala a individului atunci cand unui
obiect oarecare i se acorda 0 senmificatie excesiv de mare.
Sa comparam de exemplu doua situatii: va aflati in
casa ~i stati in picioare pe podea ~i a doua situatie - stati
pe marginea unei prapastii. in primul caz, nu aveti nici cea
mai mica emotie. In cel de-al doilea, situatia respectiva
prezinta pentru dunmeavoastra 0 importanta imensa: 0
singura mi~care neatenta ~i se va produce ireparabilul. In
plan energetic, faptul ca stati in picioare in ambele cazuri
are aceea~i insenmatate. Dar aflandu-va pe marginea prii-
pastiei, prin teama incercata, mariti tensiunea ~i creati 0
neuniformitate in plan energetic. Ca urmare apar fortele de
egalizare menite sa inlature aceasta neuniformitate. Puteti
sa simtiti in mod real cum actioneazii ele: pe de 0 parte,
simtiti cii 0 forta inexplicabila va trage in jos, iar pe de alta
parte, pornirea de a va indeparta de marginea prapastiei.
Pentru a inlatura potentialul excedentar al fricii dunmea-
voastra, fortele de egalizare ori va indeparteaza de buza
prapastiei, ori va imping in abis ~i se termina totul. Aceas-
ta actiune 0 resimtiti dumneavoastra.
Actiunile fortelor de egalizare pentru lichidarea po-
tentialelor excedentare genereazii 0 multitudine considera-
bila de probleme. Perfidia actiunii lor consta in faptul ca'
172
Dirijarea realitiifii
deseori individul obtine un rezultat opus intentiilor sale.
De aceea este ~i de neinteles ce se intampla. Apare impre-
sia ca actioneaza 0 forta rea, inexplicabila, ceva de genul
"legilor lui Murphy".
Sectond spafiului variantelor
.In fiecare punct din spatiu exista propria variantii a
unuia sau altuia dintre evenimente. Pentru inlesnirea inte-
•
legerii,
, yom considera ca varianta este alciituita dintr-un
scenariu ~i din decoruri. t)ecorurile.r~prezinta forma exte-
riom sau forma de !f1anifestare, iar cenariul c"onstitui~
~lea pe care se mi~ca materia. Pentru comoditate yom
imparti spatiul variantelor in sectoare. Fiecare sector are
- .
scenariul ~i decorurile sale. Cu cat este mai mare distanta.
dintre sectoare, cu atat mai puternice vor fi deosebirile in
scenarii ~i decoruri. Soarta individului este de asemenea
reprezentata printr-o multitudine de variante. In mod teo-
retic, nu exista niciun fel de limitari in ceea ce prive~te
eventualele intorsaturi ale sortii intruciit spatiul variantelor
este infinit.
Slide111
Reprezentarea noastrii despre sine ~i despre lumea
inconjuratoare adesea se afla departe de adeviir. Deforma-
173
 Vadim Zeland
rile sunt introduse de slide-uri Ie noastre. De exemplu, va
nelini~tesc unele defecte pe care Ie aveti ~i din aceastii
cauza aveti un complex de inferioritate; vi se pare ca nici
altora nu Ie plac lucrurile respective ~i ca nu Ie aproba. :;Ii
atunci, in contactele cu alte persoane, va plasati in propriul
"aparat de proiectie" al slide-ului cu complexul de inferio-
ritate ~i vedeti totul intr-o lumina deformatii.
Slide-ul este imaginea deformata a realitatii creata in
mintea dumneavoastra. De regula, slide-ul pegatjv gent.
reaza unitatea dintre su{let 5i ra(iune si tocmai de aceea
devine realitate. Asteptiirile noastre cele mai sumbre se
implinesc. Dar slide-urile negative pot fi transformate in
,\ide-uri pozitive ~i pot fi !acute sa lucreze pentru noi insi-
~ Daca va creati in mod intentionat un slide pozitiv. el va
fi capabil. intr-un mod incredibil. sa transforme stratul lu-
mii dumneavoastra. Slide-ul-scow inseamna sa va imagi-
nati ca acesta ar fi fost deja realizat. Vg llalizarea sis\ema-,
tica.a Slide-uJw jnduce materializarea sectoruJuj respectjY
,sHn spatiul variantelor.
Stratullumii
Fiecare fiinta vie materializeaza prin energia gandu-
rilor un anumit sector din spatiul variantelor ~i i~i creeaza
stratullumii sale. Toate aceste straturi se suprapun ~i in fe-
luI acesta orice fiintil Wpune amprt<nta pe alcatuirea reali-
tati i.
174
Dirijarea realitiifii
Individul, prin propria perceptie a lumii, creeaza
stratul sau individual al acestei lumi, realitatea individuala.
Aceasta realitate, in functie de atitudinea individului, ca-
•
pata 0 nuantii s~lI alta. Daca ne-am exprima figurat, acolo
~e instaleaz~ anumite "conditii meteo": p'rospetimea mati-
nala a stralucirii soarelui sau intunecimea ploii to~entiale,
ori biciuirile rafalelor unui uragan dezlantuit sau poate fi
chiar 0 catastro!a naturala.
Realitatea individuala se creeaza pe doua cai: fizica
~i metafizica. eu alte cuvinte, omul i~i alcatuie~te lumea
prin actiunile ~i giindurile sale. Modalitatile de giindire
joaca aici rolul de capatiii, intruciit ele genereaza cea mai
mare parte a problemelor materiale cu care se confrunta
individul. Transurfingul are de-a face in exclusivitate cu
aspectul metafizic.
CUl'Sul variantelor
Informatia se afla in spatiul variantelor stationar, sub
forma unei matrice. Structura informatiei este organizata
in verigi legate unele de altele. Legaturile cauza-efect ge-
nereaza cursul variantelor.
Vesnic nelinistita ratiune, impulsionata in perman en-
Ii de penduli. se straduieste sa rezolye toale problemele
din doriilta vie de a tine situatia sub control.
• Deciziile volitive, ale ratiunii se dovedesc. in majori-
tatea cazuriloL piste Mjhajelj gec~rolate si ineficiente.
175
 Vadim Zeland
Majoritatea problemelor, in special cele marunte, se rezol-
va de la sine daca nu deranjeaza cursul variantelor.
Principala cauza pentru care nu ar trebui sa se actio-
neze in mod activ impotriva cursului, 0 constituie r ierde-
rea ineficienta, uneori zadamica a unor mari resurse de
energie. Cursul se deplaseaza pe calea minimei rezistente
~i de aceea contine cele mai eficiente, rationale solutii ale
problemelor. Daca se opune rezistenta cursului, dimpotri-
va, genereaza 0 sumedenie de noi probleme.
Intelectul putemic al ratiunii nu-~i are rostul daca so-
lutiile existii deja in spatiul variantelor. Daca nu intri in
hiiti~uri ~i nu deranjezi cursul variantelor, solutiile Yin de
la sine ~i nu orice fel de solutii, ci cele mai eficiente. Solu-
tiile optime se afla deja in structura ciimpului infonnatio-
nal. In spatiul variantelor existii totul, dar cu cea mai mare
probabilitate se realizeaza variantele cu cel mai mic con-
sum de energie. Natura nu pierde energie rara rost.
TTansurfingul
Cuviintul "Transurfing" nu I-am inventat eu; el mi-a
venit de-acolo de unde au aparut ~i toti ceilalti tenneni ~i
in .general, intregul continut al car(ii. Nici eu !Iu am !nteles
d~ la inceput semnificatia acestuia. Chiar ~i ~sociatiile de
idei nu inteleg cum s-au realizat. Semnificatia cuviintului
•
Tr!lnsurfing poate fi int.erpnitatii ca .uo alunecare prin spa-
liul variantelor" sau .,transfonnare in realjlate a unei vari-
176
Dirijarea realitiifii
ante potential posibile" sau "traversarea liniilor vietii".
Dar, in genere, daca va ocupati cu Transurfingul, inseam-
na ca va balansati pe valul reu~itei. Cuviintul se pronunta
Transurfing, la fel cum se ~i scrie. Daca cuiva ii place sa-I
pronunte in maniera englezeasca, sa fie sanatos.
fTailing-ul
Frailing-ul este 0 tehnolog}e eficienta in relat~ le in-
terumane care constituie parte componenta a Transurfin-
gului. Principiul de baza al Frailing-ului poate fi fonnulat
a§tfel: Renun/a/i la inten(ia de a erimi si fnlocuili-o cu in-
tentia de a da ji veti primi fnapoi ceea ce ali dat.
Actiunea acestui principiu se axeaza pe faptul ca in-
tentia dumneavoastra exterioara folose~te intentia i nterioa-
ra a partenerului rara a-i prejudicia interesele. In consecin-
ta, Yeti primi de la acest om ceea ce nu ati putut obtine
prin metodele obi~nuite ale intentiei interioare. Ghidiin-
du-va dupa acest principiu, Yeti realiza rezultate remarca-
bile in comunicarea interpersonala ~i in cea de afaceri.
Scopuri ~i ~i
Fiecare om i~i are drumul sau in viata pe care reali-
zeaza adevarata fericire. Pendulii ii inoculeaza omului
scopuri straine de el, scopuri care il amagesc prin prestigiu
177
 Vadim Zeland
~ inaccesibilitate. In goana dupii false scopuri, fie nu vet}
obtine nimic, fie obtiniind, vii yeti da seama ca acestea nu
va sunt de trebuinta.
Scopul dumneavoastrii va va transfonna viata in sar-
biitoare. Realizarea scopului durnneavoastrii va atrage du-
pa sine implinirea tuturor celorlalte dorinte, mai mult chiar,
rezultatele vor intrece toate a~teptarile. U~a durnneavoas-
tra va fi acel drum care vii va purta spre scopul dumnea-
voastrii.
Daca Yeti merge sRre scoRul durnneavoastrii Re u§a
durnneavoastra, nimeni si Dimis ny yor putea §i va impie:.
, sufletului dumneavoastrii se potriveste
dice pentru ca cheia
la modul ideal la incuietoarea drumului ales. Nimeni nu
. 5
';-0 wate IUI\. A$a ca nu yeti avea probleme sa vii realizati
scopul. Sfmrura problema v~ fi sa va gasili scopu1 si usa
trransurfin8llLva invat! cum sa procedati. I
178
Dirijarea realiti'ilii
CUPRlNS
Cuviint inainte ............................................................... .5
Capitolul I
DANSURI CU UMBRE ................................................ 7
Izvorul initial al intentiei ............................................ 9
Legea ghinionului ..................................................... 15
Totul merge pe dos ................................................... 23
Regula pendulului ................................................... .34
Stabilizarea structurii ................................................ 52
Generatia Indigo ....................................................... 68
Stapiinii energiei ....................................................... 76
Declararea intenliei .................................................. 87
Rezumat. ................................................................. 10 I
Capitolul II
VISAREA ZEILOR ................................................... 103
Cele doua falete ale realitatii .................................. 104
Visul ca realitate ..................................................... 115
Copiii lui Durnnezeu .............................................. 130
Teatrul viselor ........................................................ 138
Rezumat.. ................................................................ 155
Diclionar de tenneni ................................................... 157
Importanta .............................................................. 157
Valul reu~itei ............................ ,............................. 158
Alegerea ................................................................. 159
Unitatea sufletului ~i a ratiunii ............................... 159
Ghicitoarea Veghetorului ....................................... 160
Sernnele .................................................................. 160
Potentialul excedentar ............................................ 161
Transferul indus ...................................................... 162
Coordonarea importanlei ........................................ 163
179
 Vadim Zeland Dirijarea realitiifii
Coordonarea intentiei ............................................. 164
L"Ima vletn
... .............................................................. 165
Realizarea materialii ............................................... 165
Pendulul. ................................................................. 166
SISTEMUL DE CARTE PRIN POSTA-
Intentia .................................................................... 167
PLATARAMBURS
Relatiile de dependentii .......................................... 169
PoI '
anzarea .............................................................. 170
Puteti comanda oricare din ciirtile apiirute la Editura
Spatiul variantelor .................................................. 170
Dharana ~i Ie Yeti primi prin po~tii In cel mai scurt timp.
Fortele de egalizare ................................................ 172
Plata 0 Yeti face ranIburs, la primirea coletului.
Sectorul spatiului variantelor ................................. 173
Comandand astfel, beneficiati de 0 reducere de 20%.
Slide-ul ................................................................... 173
Stratullumii ............................................................ 174 Pentru comenzi mai mari de 50 RON
yom pliiti noi taxele po~tale.
Cursul variantelor ................................................... 175
Transurfingul .......................................................... 17 6 Transmiteti comanda prin po~tii, telefon sau e-mail.
Frailing-ul ............................................................... 177 Pentru oferta actualizatii putep vizita site-ul nos-
Scopuri ~i u~i .......................................................... 177 tru:

www.sufletdecarte.ro
Sufletul ei este intotdeauna langa tine

Aici vep putea giisi ~i alte ciirp al ciiror suflet sii

fie mereu Uingii dumneavoastrii

Editura Dharana Bucure~ti, *.

Sf. Ecaterina nr.15,
sect.3, OP 53, cod. 040155
Tel. 021.337.24.24
e-mail: editura@gmail.com

180 181
.
• -I I , -, I