Partea a doua

VISIJL
 V
DIFICULTATI $1 ABORDARI PRELIlVIINARE

S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or ne-

yrotici au Un sem 1). Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-'
mentului psihanalitic. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. bol-
navit invocau visele in chip de simptome. S-a presupus atunci cEi ;;i
visele trebuie sa aibaun sens.
Totu;;i, .in loc de a urma ordinea cronologica, noi ne vom incepe
expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor, yom demon:..
stca sensul viselor. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi,..
fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna
introducere pentru studiul nevrozelor,· ci ;;i prin aceea ca visul insu~i
€ste un simptom nevrotic, prezentind pentru noi avantajul inestimabil
de a putea fi constatat Ia toti oamenii, inclusiv la eei sanato;;i. Chiar
in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i ,;;is-ar limita doar sa _
viseze,. noiam putea, prin cercetarea viselor,sa ajungem aproape la ace-
lea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. nevrozelor.
rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica. FenQ-
men obi9nuit,fenomen caruia i se da putina importanta,lipsit in apa--
renta de arice valoare practica, ca ;;i Clcteleratate cu care are in comun
faptul case produce la oameni sanato;;i, visul se prezintii investigarii
noastre in conditii mai degraba defavorabile. Actele ratate erau doar
neglijate de catre ;;tiinta ;;i Ii s-a acordat prea putina atentie; dar, la
urma urmei, nimeni nu se ru;;ina sa 5e oCUP'?-de ele, spunindu-!;>i Ca,
in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante, era posibil co.
actele ratate sa ne ofere si ele date interesante. Dar a se consacra unor
cercetari asupra viselore~a considerat nu numai· ca 0 ocupatie fara
valoar:e practica ~i superflua, d ;;i ca 0 distraetie· penibila: se vedea
in aceastao ocupatie anti;;tiintifica ~i care denota la acela care secoh- i
sacra 0 inc1inatie spre misticism. Un medic sa se dedice studierii viselor;
dnd· neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai
serio.ase: tumori, adesea de marimea unui mar, care •comprima orga-
nul vietii psihice, hemoragii, inflamatiicron.ice in cursul carora sepot
dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un
subiect prea insignifiant ;;i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiin-
tifice !
. Este vorba, in plus, de un obiect de studiu al carui earacter este in
epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte, de un obiect in legaturacu
care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. 0 idee deliranta, de exem-

;)J 0 5 e p h B 1'e u e r,ln anii 1880-1882. A 5e vedea In legatura eu aeeasta

C(Jn.lel·intele tin ute de mine in America, in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i
~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung".

8 - cd. 404 113

pIu, se prezinta cu contururi 112te ;;1 bine delimitate. Eu sint ilnparatul
Chinei, proclama sus ;;i tare bolnElvul. Dar visul? eel l1Wi adesea. e1
nid nupoate fi maCaI' povestit.· eind cineva i:;;i expune visu1, ce 11e
garanteaza exactitatea naratiunii sale, ce ne dovede:;;te ca e1 l1u-:;;i
meaza visul in timp ce il poveste~te, di nu adauga detalii imaginare,
data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maiori-
tateaviselor scap[t memoriei noastre, ca nu ramin in a111intir2a
decitfragm-ente.neinse]TIl1.ate. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at.e-
riale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de trata-
ment pentru bolnavi ?
Ex:cesul 111tr-o i1..Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2-
derea~. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe
fl1erg pi'e-adeparte. Au visele, CLlll1allzim spLlnin,du.~-se, 0
minora. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:;;l gen
tura en acte1e ratate. rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare
S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:;;te
vag al viselor,. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul ; 1101
nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie
prezinte ele. De altfel exista $i vise dare fit definite. Pe de
cercetarea psihiatrlca. abordeaza adesea obiecte care sufera de
determinare, cum este cazul reprezentarilor obsedante de care
tot.u:}i, psihiatri respectabili 9i eminenti. Jmi amintesc de
prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala .. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n.-rni c:~e-
clara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::lfac
rB.u unei flinte vii... Unui copil ?Nu, mai degraba unul cEne. Axn !Jll-
presia eft I-am aruncatde pe un pod sau di. i-am fRcut vreun 2Jt ran':.
Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea
referitoare la vis, avansind postulatul eft nu trebuie sa vis
d.ecit c'2eaCe po·vesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli.e fc~cern
abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale.
In sfir9it, nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un
fenornen lipsit de importanta. Oriclne 'itie din propria experienta
dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1.11':nla lJnlJj ~lis se
rnetitin~ pe parcursul intregli zile. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ];1.1£1-
, •.• ,. v ", t . b' 1 v A.J
cae)JSll11C~ a o.eOLHa CUv UTIv~lS, Om~V\' p~scnnu 0 VJ~eeA
J ' , d l'
' e":rama
.v
rata de VIS. Se relateaza· ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse
a indeplini tmeIe actiunimarete.Ne pntern, deci, puneintrebarea de
u~ll.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de .vis ?
Pers?n~.l vad in a~es~ ?jsp~:et, 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~eieX2i2C-
rate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara. Se she ca reconsntmrea
lui nu este lueru u~or, darputem admite fara s,o,iiHre ca stI'amos,iJ n03-
t,L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot
visam noi azi. Pe cit s,tim, to.'~te popoarele vechi au acordat
mare importanti'i ~;;i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re
practic. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor, aJ} CButut
in eIe prevestiri. La greci ~i 10. popoarele oxientale, 0 campaniernili-
tara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in
zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara· inijloacele de reCL;n02i$tere LIr-
nizate de aviatie. Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de
cucerire, el avea in suita sa p2 cei .mai renumiti interpreti de vise.
Ora~ul Tyr, care in acel tlmp era inca situat pe o insula, opun2~ rege-
lui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased;ul, dnd. i11-

114
 tr~o noapte, a visat un· satir executind un dans triumfal. rmparta~jnd
visu1 ghicitoru1ui sau, fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta prezi-
Cerea victoriei impotriva ora,,?ului. Drept urmare, e1 ordona asaltul si
ora,?u1 fu cueerit; Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l
ghicirea viitorului, dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a ·bueu-
rat de 0 mare. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane.
Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capi-
talii a lui Artemidor din Daldis 2), care. ar data din epoea imparatului
l1~drian. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut
9i visul insu,?i a c<1zut in 'dizgratie, nu v-a,? pute'a-o spune. Nu put em
vedea 111 2.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului,
~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat ·eLl fidelitate lucrllri l1)ult. rnai
absllrde decft \lcchea interpretare a ·vlselor. Dar fapt este ca iriteresl..ll
pe11tru ;vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu-
'giu la oarneni _iIlculti. UltinlLll ·abuzal intErpretArii, care S-3 mel1~1nut
pina in zi1ele noastre, consta in a aila ell ajutorul viselor numerele'
ci~tigatoare la loterie. In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocu-
pat 111 rn.1J.lte T'li\duri de totcle,Rtm~~ ell intentla de· a Ie aplica
teoriile sale psihologice. F'l:re$te, niedicii ~;ledeall 111 vis nu 1JD act psihic,
ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.l11Cr e:{citatii ;)oITiatice. Binz declaTa In 1876
ca visu1 este un "proces somatic, totdeauna inutil, adesea chiar mor-
bid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren
acoperit 'de balarii~i situat Intr-o 'depresiune estepentru
C2l'e il domina din eel'''. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezor-
donate ale darlsului .Sf. Gu.y ::n, in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale
omul"Lli 110rl113..1, iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele ·pe
care "le produce un om nepriceput in muzidi, facInd S3. alerge pe cla-
pele i11strU111ertb.J.lui cele· zece degete ale sale".
11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S; nici vOTbanu poate
fi deaccasta lY'l,-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. Cit}ti
descrierea -visul1~i la :l 1a J adl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se
ll1ulturnesc sa enl.unere aspqctele p:rin care \lisul se ·deosebe~te de gll1-
,.
alrea ,111stare
. , _'\/e.gn:~:
ae , . d . '.c t" '·tv.c .. ';1 t"
.prIn re ~llcerea In.L~ny~Ol:all -.a~11,eY:IU~n,11nCUJ-~e
,
d~SC?mpllller~a .as?CICltlllor, Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c, el111Tinare: or!-
J carel cunoa::;T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca sca-
zuta valoare care trebuie acordata viselor. Singura contributie pretioasa
Ja CUD.o.a~terea\risuJui, pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte, 'se re-
fera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme
corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian
asto.zi disparut, J. lVIourly-Vold, alJ ramas doua mari volume de cereetari
experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1910 9i
1912), eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odi-
ficarlle de pozitie a mernbrelor. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele
de eercetare exactii asupra .somnului. Dar ce ar spune 9tiinta exactii
afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:;::,operi sensul viselor? Poate ca

:2) Scriitor grec din see. al II-lea e.n., 'orIgInal' GIn Efes, darnumit ndin
Daldis" dlipa ora,;;ul natalal mamei sale, spre a-I deosebi de geograful Artemidor
::lin Efes (sec. 1. 1.e,n.). Oneirokritika sa cuprinde, intre altele, reguli ~ interpre-
~ar~ 9 ·viseloI'..- Fr~ucr a cunoscut· probabil vers·iunea
u "8Ul. (Nota tract.)
germ, ana tiparita Ia Stuttgart
3) Maladie neurologica. (Nota tract.)

115
 s-a -,?ipronuntat pe aeeasta tema, dar noi nu ne yom Lisa descurajati de
judecata sa. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens, nimie nu se opune
ca aeela;;i lueru sa se petreaea ~i eu visele, iarin multe eazuri aeestea
au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. Sa ne insu-
:;;im deci prejudeeata eelor veehi ;;i a poporului ;;i sa ne angajam pe
urmele talmacitorilor de vise de altadata.
}VIaifntH trebuie, insa, sa ne orientam eu privire la tema noastra, sa
treeem in revisti'L domeniul visului. Ce es18, a;;adar, un vis? Este greu
raspundem printr-o definitie. In consecinta, nn yom ince:r:ca sa dam
o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata
Imnea n cunoaste. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale
visului. De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri, ;;i in toate directiile,
fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl'
fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pen-
tru toate visele.
Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca
S8 produc in timpul somnului. Este limpede ea visele reprezinta 0 ma-
nifestare a vietH psihice in timpul somnului ;;i ea daca aeeasta ofera
anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe, ea este de
asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Aeeasta definire
o gasim deja 1a Aristotel. Este posibil ca intre vis ;;i somn sa existe
raporturi inca $i mai intime. Sintein adesea treziti de un vis, adesea
visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn
in chip violent. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn
~i starea de veghe. Iat<i-ne, prini urmare, condu3)i in domeniul somnului.
ee estesomnul? ..
Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1u-
crud sint inca discutabile. Nuputem decide nimie eLlprivire la aeeasta,
oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de
vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu
con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara, stare in care interesul
siu se afla eu totul detasat de aceasta lume. Ma seufund in somn toc-
rnai retragindu-ma din lumea exterioara .~i 1uind masuri de precautie
Impotriva excitatiilor din afara. Adorm, de asemenea, atunei clll.d sint
>

abosH de aeeasta lume ;;i de sHmulii e1. Adormind, Ii' spun lumii exte-
rioa1'e: lasa-ma in pace, fiindea vreau sa dorm. Dimpotriva, copilul
_spune : inca nu vreau sa dorm, vreau sa mai stau treaz. Tendinta biolo-
gica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare, iar earacteristica sa
psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. In raport
eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii, ne aflam intr-o ase-
menea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt. In consecinta, ne
scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a
veni pe lume, in existenta noastr8. intrauterina. Cel putin ne eream con-
ditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura, obscu-
ritate, absenta excitatiilor. In plus, unii dintre nor se ineovriga ;;i dau
eorpului lor, in timpul somnului, 0 atitudine asemanatoare ell aeeea
pe care 0 aveau in pinteeelemamei. S'-ar zice di pin a ;;i la virsta adulta
nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea
pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimi-
neata est~ pentru noi, in aceste eonditii, ea 0 noua na<;>te1'e.
Oare nu spu-
nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea
nou-nascuti? Spunind aceasta, fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se
11
.to~
 poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. Este mai cmind
de presupus ca acesta se simte foarte indispus. De asemenea, despre
faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei.
Daca somnul este ceea ce am aratat, visul, departe de a face obH-
gatoriu parte dinel, apare mai curind ca un accesoriu rau venit. Noi
crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun, singurul ca1'e-9i merita
nu11'1e1e;ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1
somnului. Daca survine 0 activitate psihiea, este tocmai pentru ca nu
am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al, sa suprimam p1na9i
ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. Visele nu a1' fi altceva
dedt aceste 1'esturi ;;i ar parea ca, Intr-adevar, visu1 nu ar t1'ebJ;lisa
aiba nici 0 semnificatie. Altfel se petreceau lucr,urile cu actele ratate,
care sint activitati ale starU de veghe. Daratunci cind dorm, dupa ce
am reu;;it sa reduc total activitatea mea psihica, neputlnd sa stapinesc
dedt citeva resturi ale acestei activitati, nu este nicidecum necesar ca
aceste resturi sa aiba sens. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez,
cea mai mare parte a vietii :t11e1epsihice fUnd abolita. N-ar putea fi
vorba, in adevar, decit de reactii sub forma de contractU musculare,.
decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica.
Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din
starea de veghe, resturi capabile daar sa tu1bure somnul ; iar noi nu am
avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect,ca nein-
cluzindu-se in psihanaliza. Dar, chiar daca visul ar fi inutil, existenta
sa nu poate £i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta
existentB.. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala
pentru di eeva se opune odihnei sale. Asupra sa se exerdta excitatii,
fata de care trebuie sa reactioneze. Visu1 ar reprezenta deci modul de
reaetie al psihicului, in timpul starii de somn, la excitatiile eu care se
confrunta. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Putem
cerceta care sint, In diferitele vise, excitantii care tind sa tulbure S0111-
nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. Am desprins
in £elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor.
Exista ~i 0 a douacaracteristica eomuna? Cu siguranta, insa este
mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem. Procesele psihologiee ale
somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. Traim in somn
multe evenimente in care eredem, ID timp ce nu estevorba; poate, dedt
de 0 excitatie care ne tulbura. Percepem adesea imagini vizuale care
£i uneori insotite de senti mente, de idei, de impresii furnizate de
simturi decit de vaz, dar totdeauna :;;ipretutindeni domina imaginile. In
consecinta, dificultatea de a povesti un vis rezulta, In parte, din faptul
ca avem de. transpus imaginile in cuvinte. V-a9 putea desena visul meu,
dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc, spune adesea persoana care viseaza. La
drept vorbind, nu este aid yorba de 0 activitat.e psihica 1'edusa, cum a1'
fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu :

I este yorba de ceva calitativ diferit, fara a putea spune Ince anume
consta diferenta. G. Th. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena
pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'e-
zentarilor starU de veghe. Esteun lueru pe care nu-l intelegem, 9i des-
\ pre care nu 9tim ce trebuie sa glndim; dar aceasta exprima fidel acea
impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Com-
paratia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0
t
mlila profani'\. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor, deoarece
117
clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete, care nu
sint in mod neeesar melodioase, od de cite ori intlmDlarea face ea
mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-;o, doua
caracteristica COD1unaCl ~ o..ricit de inco111prellertsibilc- ar fi cleo
Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si,
in general, nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e
prive~te clurata aparenti'i :;;i elaritatea, roln1 jucat de emotE, persis-
tenta etc. Dupa opinia noastr!'t, tot1).1se petrece altfel decit ne-am a:;;tepta
daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata, momentana, SpaSITlO-
d~ca in1potriva' unei excitatii. In Ci2~~" ,ce.p~'lve~~e intinde:ea ,lor, e~ista
VIse foarte scurte care se conlpun 0111cr-o llnaglne S8U chn Cl-t,e\7a IH13-
gini dispersate :;;inu contin decit a idee, decltun cuvint; altele au un
continut foarte bogat, care se desfa:;;oara ea ni:;;te veritabile rpmane :;;1
par sa dureze timp foarte indelungat. Exista vise tot atlt de clare ca
~i evenimentele vietH reale, atit de clare incH, ehiar treziti din somn,
avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt
de un vis; altele sintdeznadajduitor de slabe, :;;terse, vagi. $i chiar in-
tr-unul :;;i acela:;;i vis, ·gasiln uneori parti. de 0 mare 1impezime, ala-
tmi de altele care sint insesizabil de diafane. Sint vise pIine de sens
san cel putin coerente, chiar bogate spiritual, de 0 frumusete fantastidi,
pe cind altele sint cetoase, stupide, absurde, chiar extravagante. Uncle
vise ne lasi'! cu torul reci, in timp ce in altele sint trezite toate afectele
;;i incercam durerea pin a la lacrimi, anxietatea care ne intrerupe sam-
nul, uimirea, extazul etc. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune
dupa ce ne-am trezit sau, daca se men tin in timpul zilei, ele palese
treptat:;;i spre seara prezinta mari lacune; dimpotriva, unele vise, spre
exemplu acelea ale copiilor, se COnserVE!atit de bine incit uneori Ie
regasim in amintirile persoanei respective, 30 de ani mai tirziu, ca 0
impresie cu totul recenta. Anumite vise, ca :;;iindividul uman, nu apar
dedt 0: singura data; altele se repeta de mai multe ori la aceea:;;i per-
soana., fie neschimbate, fie eu u:;;oare variatii. Pe scurt, aceasta insig-
nifianta activitate ps'ihica .noctllrn.3. disp1.1nede l.ln repertoriu· colosal;
fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivi-
tatii sale diurne, dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta.
S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului,
presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn
~i veghe, diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a,
atunci, pe masura ce visul dobinde:;;te mai multa valoare, un eontinut
mai bogat ;;i 0 claritate mai mare, ar trebui sa ne dam seama din ce
in ce mai limpede ca. este yorba de un vis, cael in visele de acest gen
viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de
veghe. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az,alaturi de frag-
mente de vis nete ;;i rezonabi1e, altele lipsite de arice preciiie, absurde
;;i urmate de noi fragmente transparente. A admite explicatia pe care
am enuntat-o, ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:;;imodifica
profunzimea somnului cu 0 viteza :j;i 0 w;mrinta care nu au corespon-
dent in realitate. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista.
Lucrurile nu sint, in general, aUt de simple.
Vom renunta, deocamdata, sa CElutam"sensul" visului, spre a incerca,
parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor, sa Ie intelegem mai
bine. Din raporturile care exista intre vise ;;i stare a de somn, am con-
chis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. Este, 0
118
 .singur~l aspect, de' 0 importanta exceptionala, in care psihologia
€xpenmentala ne-ar putea da <;oncursul, furnizindu-ne dovada ca exci-
tcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis. Cunoastem multe cer-
referitoare la aceasta problema, indusiv Reelea a'le Iui· Mourly-
despre care am vorbit mai inainte, ~;;ifieeare din noi a avut pri-
sa confirme aceasta. constatare prin observa.tii personale. Voi dta
experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele
Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. In timpul sonmului i s-a dat sa
apB_de colonie, iar e1 a visat ca se .afla la Cairo, in pravalia
Ini Jean-]'vIarie Farina, cu care era legat printr-o multime de aventuri
extravagante. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu
un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie. Sau, in sfir~it, i s·-a
apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla, tnmspira din belsug si
vin alb de Orvieto. ' ,
Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api.irea
poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin
exercitii. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel',
Hildebrandt, ~i care constituie, toate trei, reactii 1a zg0l110tul modus de
un ceas de!?teptator: , ...
,,1\1a plimb intr-o dimineata de primavara, hoinaresc pe eirnppina
IntlAln sat vecin, unCle 'lad locuitorii in haine des8.rbatoare· indreptin-
du-se in numar mare spre biserica, cu cartea de rugaciuni in minEt. Este,
'1ntr-adevar, c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. Mi'i
hot<'irasc sa asist, insa cum se face foarte caId, ca sa ma odihnesc intru
In cimitirul din preajma bisericii. Indeletnicindu-ma cu citirea diver-
selo1' insc1'iptH martnare, aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc
susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea ruga-
dunii. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe, apoi incepe sa se mi~te ~i deo-
data- sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare, trezindu-ma. Tiriia
ceasul-de~teptator.
o a doua corrbinatie. E 0 z1 senina de iama. Strazile ,sint aeoperite
de 0 patura groasa de zapada. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania, dar
sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pin a sint anuntat ea sania e in fata
u~ii/ bainte de a l.1rCa,fac p'.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba, insta-
lez tava eu jaratic. In Sf1r$it, iata-ma in sanie. Din nou a$teptare, pina
ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare. Ace$tia se pun in mi~care
5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos-
~uta, cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. $i de
data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului
de'iteptatoL
Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a
lungnl culoarului spre sufrag~rie, in mina cu 0 stiva de citeva duzini
de farfurii. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal
de a-:;;1pierde echilibrul. "Ia seama, Ii spun, intreaga ta incarditura
va cadea 1a pamint". Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea impre-
jnrari etc., ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa.,.
rea. 1at-o, in adevar, impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii, vasele fra-
gile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi, cu un zomait
inspaimintator. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot
persistent care nu este propriu-zis un zornait, ci clopote1u1 unei sone-
I'ii. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator.
119 -
 Aceste vise slnt foarte frumoase, pline de sens ,?i, contrar majori-
tatii viselor, sint deosebit de coerente. Nu Ie adres,l>11,in consecinta, nki
un repro~. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia ·se rezolvc'i
totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd pro-
dus de soneria ceasului-de~teptator. Vedem, a,?adar, cum se produce un
vis, dar aflam totodatEl ceva in plus. Persoana care viseaza nu recu-
nom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis),
ci ea inlocuie;;te zgomotul acesta prin altul ;;i de fiecare data interpre- .
teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. De ce? La aceasta intre-
bare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva
al"bitrar. Dar, a intelege visuI ar fi toc;mai sa putem explica de ce per-
soana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul, spre a inter-
preta excitatia care provoaca de~teptarea. Se mai paate abiecta in lega-
tura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se
in vis, nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data,
care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. In afara de accasta, in
visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6
multime de efecte secundare ca, de exemplu, aventurile extravagante
din visul care are ca obiect odicolonul, aventuri imposibil de explicat
prin aeeasta .
. Or, notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.pare
cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de
somn. In majo;itatea celorlalte chzuri, a~est lucn~ va fi mult mai greu.
Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ;;i dnd ne amintirn
dimineata de visul din cursul noptH, cum sa mai regasimexcitatia care
poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu;;it 0 data, fire~te dato-
ritd unor imprejurari speciale, sa constat aposteriori 0 excitatie sonora
de acest gen. M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine
din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. Cautam sa-mi
explic acest vis, dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt, in zori, ee grO-
zav se tri'igeau clopotele la toate bisericile ;;i capelele?-- Nu, nu auzisem
nimic, pentru ca am un somn adinc, dar aceasta comunicare mi-a per-
mis sa-mi inteleg visul. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11
determina pe eel adormit sa· viseze, tara ca el sa obtina rnai tlrziu· nki
cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare
sau nu. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita, este imposibil
sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. De altiel. nici nu vom
lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare, din pnnctul de vedere
al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului, ;;tiindca ele
nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga
reactie constituitii de vis.
Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a aces-
tei CMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. In fond" putin
intereseaza cauza care tulbura somnul ;;i incita psihicul 1a vise. Cind
accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara, poate
btervcmi 0 excitatie eenestezica, provenind de la organele interne.
Aceast,l ultima ipoteza pare £oarte probabili'i 5,i raspunde conceptiei
popubre privind producerea viselor. Visele vin din stomac, auzim ade-
sea spunindu-se .. Day ~i in acest· caz se poate intimpla in mod neferi-
dt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0
urma dimineata ;;i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea,
nL! vrem .sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in

]20
 favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. Este in general un
fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite
o influenta asupra viselor; Raporturile existente intre continutul unor
vise,' pe de -0 parte, ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arga-
nelor genitale, pe de_ aW} parte, nu pot fi .trecuteL'u vederea.De la
aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii
interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~-
.simila, continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elabo-
rare, reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen.
Scherl1er, care s-a ocupat mult de vise (1861), a insistat indeosebi
asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care
i~i au sursa in organele interne ~i vise,' citind citeva exemple frumoase
in sprijinul tezei sale. Cind vede, de exemplu, "doua ~iruri de biiieti
frumo~i, blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta,
precipitindu-se unii contra aItora, atacindu-se reciproc, apoi separindu-se
ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta", prima
interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezenta-
rea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti, aceasta interpretme fiina
canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita,dupa.
aceasta scena, ,;sa-~i extraga din maxilar undinte lung". Nu mai putin
plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis
in care autorul vedea "culoare lungi, strimte, sinuoase", ~i putem admite
impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin
obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia.
Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa
:incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior.
nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii, intr-un mare
numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau
nedemonstrabila; numai unele vise permit sa se banuiasca ·participarea
excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern; :in sfir$it,
intocmai ca excitatia senzoriala exterioara, excitatia unui organ intern:
liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei
~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti
ale visului.
Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza stu-
diul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 ()
prelucreaza, 0 indica printr-o aIuzie, 0 pune intr~o relatie, 0 inlacuie:;;te
Drin altceva. Aceasta latura a· travaliului care are loc in cursul visului
~ebuie sa ne intereseze, deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom
a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visn-
In, Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari, singuraaceasta
stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. 'A1acbeth
de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta, scrisa eu prilejul suirii:
pe trn a unui rege care, cel dintii, a reunit pe cre~tetul si'm coroanele
a treitari. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul
piesei,'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip:
exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm
sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui, fara a ne· revela nimie din
1 esenta sa· ,
~' Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea, este
I pe de 0 PC.e foarte greu de inteles, iar 'pe de aHa parte nu ofera nid
I
~ 121

II
~,
;p::: ============- ••_-----------~-
un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. EvenllYlentele dIn care
se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Oare excitatiile dau
vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba, in fond, de excitatia De
'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1, pc cind excitatia o~u1a~ra
nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11-
sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs, se 'poatc dovedi ca. 0
conversatie _sau vreun .a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.-urechi in, timpul
$on111ului7 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza.
Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r . rou
- sint de nici- un
.~~ aiu-
J
tor pentru explicarea acestora, Doate ca 'lom reusi mal mult facind
ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens,ce-
loa5c, absurde; dar sint 9i vise pline de sens, limpezi, -rezonabile. Sa DP.
oprim. putin ::;isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit
S8. .1eexplicam pe celelalte. Va voi imparta:;d, in acest scop, cel mai recel1t
vis rational ce mi-a fost povestit,:;;i care apartine unui tinar : "Plinlbin-
du-mli pe strada Karntner, ma intilnesc cu domnul X., CLl care fae cithTa
pa~i impreuni'i. Maduc apoi la restaurant. Doui". doamne si un dO'Tm
se Cl:;;azala masa mea. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H pri-
vesco in final ridie ochii :;;iconstat ca sint foarte elegcmtl". Autorul vLc,-
lui remarea in legiHura ell aceasta. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell
adeVc1ratpe strada Kiirntner, pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iri-
till1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011-
stituie 0 reminiseenta directa, dar se aSea111anaintr-o anumiUima5ura cu
un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. lata un aU vis de acest
gcn, al unei doamne. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pia-
nul 7;; La care ea raspunde : "E inutil, pentru ca tot va trebui sa-l im-
bracam din nou in piele". Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0
avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.t visul. Ce
invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise
putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a
unar episoade legate de aceste evenimente. AI' fi un rezuItat apreeiabil
sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Dar nu acesta este
cazul, iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. In
majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de
veghe, iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l
nebune9ti, ne afIi'lm deoeamds,ti'i in ignoranta. $tim numai ca he gasim
in fata unei noi probleme. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1,
dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc€ visul cutare eveniment cunoscut
intimplat cu totul recent, atunci cind, ca in eazurile pe care Ie-am cita;
semnificatia so.este clara.
Fara indoiala ca 'sinteti, co. 9i mine,' satui sa urmariti aeest gen de
'Cercetari. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iro-
blema, aeeasta nu ajunge, atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr,)uie
cantata soh.\tia. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate,
de 0 va10are exceptionalii., este drept, asupra rolu1uiexeitatiilor n .de-
c1an9area viselor. Din partea filozofiei nu ne putem a:;;tepta dedt 1??leC-
tii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v .0.
obiectului nostru de investigatie. In fine, nu vrem sa imprumutn mml~
de la 9tiintele oculte. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza
ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l, anticipind viitor> eeea ce
este greu de admis :;;i imposibil de demonstrat. Astfel, pr~u1 nostru
de~lers este total neputincios.

122
 Impotrlva oridirei a~teptari, ne vi~e un. ajutor dlntr-o dlrectie pe
care inca nu am luat-o in considerare. Limbaju14) care nu datoreaza
nlmic hazc1rdului, ci constituie, ca sa spunem a~a, un sediment 'al cu-
no~tintelor acumu1ate, limbajul, pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam
fadi precautie, cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse
ale imaginatlei, fenomene foarte generale care se observa atit la per-
soan.e1'e sanatoase, clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe
sim? insu~i. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imagi-
nare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i
efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune
propriu-zise. A'ia cum 0 arata nume1e lor, aceste vise nu au. nici
() legatura eu stare a de somn, iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter co-
nn este vorba nici de perceptii, niei de halucinatii, ci mai curind
de reprezentari : ~tim ca imaginam,. canu vedern, ci gindim. Aceste vis.e
5e observa la vlrsta ··care precede pubertatea, adesea incepind eu a doua
copilarie, ~i dispar la virsta adulta, dar ele persista uneori pina 1a adinci
bEitrineti2. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde
o motivatie foarte transparentq. Sint scene ~i evenimente in care egois-
ambitia, nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care
astfel i~igasesc satlsfacerea. La tineri domina visele de ambitie ;
feJl1ei, care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase,
pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. Dar adesea sesizam ~i la barbati
trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice
ace~tor visato;i nu au co. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor
femeilor. Pe linga aceasta, visele in stare de veghe sint foarte variate
au~ 0 soarta vadata. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i
perioada de timp, pentru a fi inloeuite ; altele sint mentinute, dezvoltate
pina 10. stadiul unoristorii complicate ~i adapt ate conditiilor schimba-
toan, ale vietH. Ele, co. sa spunem a~a, tin pasul eu timpul ~i poarta
"marea" ce .atesta influent a noii situatE. Ele constituie materia prima
a produetiei poetke, cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe
anumite transformari, _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor
de imaginatie creeaza. situatii De care Ie plaseaza in romane, nuvele sau
lJleSe dete~tru. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza, direct saU prin identi-
fleare mo.nifesta eu altcineva, este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe.
Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca,In ceea ~e
prlve~te raporturile lor eu realitatea, nu trebuie considerate ea fiind
mai reale dedt visele p):'opriu-zise. Be mai poate ea aceasta. asemanare
de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cu-
noa,;,tem, pe care il caub'im. E posibil, de asemeneo., sa nu fim Indreptatiti
sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. AUtea 9i at'ltea
probleme, care nu 'lor puteo. fi elucidate dedt mai tirziu.
*

4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula prac-

tica la simple jocuri intelectuale, de cenac1u psihanalitic, sclipitoare, dar sterile,
francezul Jacques l.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului, e~uind in cari-
i
eatura, calambur sau delir subtire (Cf. Leo n a r d G a v r 1i u, Structurii. $i
determinism in psihologia abisalii., teza de doctorat, capitolul "De la. pansexua-
lism la panglosie: Jacques Lacan ", text xerografiat, Universitatea "AI. 1. Cuza".
Ia;;i, 1972, p. 223-242.

~123
 VI
1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII

A9ada1', pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl,

aVe'm nevoie de 0 noua cale, de 0 metoda nowl. Va voi face in legatura_
eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11, in tot ceea
ce va urma, ca vis1.1leste un fenomen nu somatic, ei psihic, Ce' in-
seamna acest l1.1er1.1, cunoa9teti; ee ne, autorizeaza, insa, sa proccdam
asHel? Nil11ic, dar de asemenea nimie nu ne impiedica. Luerurile S2
prezinta in felul urmator: daca visul este un fen omen somatic, nn ne
intcreseaza. EI nu ne poate interesa decit daca adl11item ea este un £eno-
men psihic. Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist;} re21-
mente un asemenea fenomen, spre a vedea ce poate sa rezulte din cerce-
tarea noastra faeuta in aeeste eonditii. Dupa rezultatul pe care il yarn fI
obtinut, \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl
ca pe un rezultat. In fond, la ce nazuim, in ce seop intreprindem mm",ca
noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intele-
gem fenomenele, sa Ie raportam unele la altele ,?i, in ultima in.stanta, sa
amplifieam pe d,t posibil puterea noastra fata de ele.
Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen
psihic. Dar, in lumina aeestei ipoteze, visul a1' fi 0 manifestare a celui
care viseaza, omanifesta1'e de la care nU avem ee invata, pe care nu
o intelegem. Ot, ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari
din. parte-mi, pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari, nu-i a~a ?
De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De
ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? '
Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal;e dnd am ana-
lizat unele acte ratate, un caz de lapsus. Cirtevaa spus : "Da sind Ding€'
zum V orsehwein gekommen". In legatura eu aceasta, noi il intrebihn: ..
nu, din ferieire nu noi il intrebam, ci alte persoane, eu totul straine de
psihanaliza, 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL
EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu.
porearii), dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta, mai mooe1'at2 :
"Da sind Dinge zum V orschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri);
.numai ca prima intentie, refulata, I-a determinat sa inloeuiasea in fraza
cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein, lipsit de sens, dar marc5nd
eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care
s-au modus". V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul
int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva
o tehnica ee consta, pe cit posibil, in dezlegarea enigmelor sJ-e catre;.
insusi subiectul analizat. Asa S8 face ea, la dndu-i, autorul visului trebu'ie
sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau .. ,,'
In p1'ivihta visului luerurile nu sint, eu toate. a:esA~ea,ch1a1' atn G:
simple. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu. unele .cazun
simple; dupa acestea, ne-am. gasH in fata aHora in care sublectulllltero-

124
 gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig-
nare raspunsul pe care i-I sugeram. In eeea ee priveste visele, cazurile
d.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna
ca nu 9tie nimic. Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge, pentru ea
nu avem nici una sa-i propunem. Trebuiesa renuntam din nou la lncer:"
carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic, noi im;;ine neavind nici
un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine in-
formata, nu ne raminenici 0 speranta de a. aHa ceva. Ei bine, daca vre~i,
renuntati la lncercare. Dar daea tineti sa n-o abandonati, urmati-ma. Va
.voi_ spune, intre altele, ea este foarte posibil, chiar verosimil ea,dupa
teate, autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau, dar ca, nedindu-;;i
seama ca 0 ;;tie, se crede in ignoranta.
Imi yeti obiecta, in legatura ell aeeasta, ca introdue 0 nOlla. ipoteza,
a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca, f;kind
aceasta, diminuez considerabil valoarea procedeului meu. Prima ipoteza :
visul este un fen omen psihic. A doua ipoteza: se petree in om fapte
psihice pe care e1 Ie sesizeaza, dar, de care nuare cuno~tinta etc. 1) Imi
yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor
doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi
trase din, e1e.
Da. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va
ascund arice ar fi. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere
in nsihanaliza", ceea ee nu i1~p1iea ~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae
() e'xpunere ad usum Delphini 2), adiea ~ exp~.ln~re piaEt, disimulind difi-
cuIt:'itile, aeoperind laeunele, aruncfnd un voal peste indoieli, toate aeest"a
pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou. Toemai
penh'll ca sinteti ineepatori, amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a
cum este ea, eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale, en pretentiile 5iiezltarile
sale. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot
sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. i;ltitl, de asemen"ea,
ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di,simuleze mai lntii in
fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. Acest lueru nu este
po'sibil in psihanaliza 3). Deci a~1 'form;lat d~ua ipoteze, din ea're una.
o inglobeaza pc eealalta, iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesi-
gul', fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW
mai elegante, va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz
cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice,
pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care
slntcti disDU;;i sa Ie urmati. Este de altfel inutilca 0 ;:,;tiinti'icare are
f
1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut, die er weiss, olme
;zu wissen, class er sie weiss, usto". (Nota tract.)
I 1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii, destinate Instruirii fiului
lui Luclo,,"ie al XIV-lea. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure,
vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad.). -
/,1 :5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. Aproape
1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee, de stimulare a auclitoriull1i la
participarea aetiva din punet de yedere mintal. N·u trebuie sa fii numaidecit specia-
list ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active
ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te
:'
pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate. l\>f'utatis 1nuktnrlis~
prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte· penttu
III I
didaC'ttC'a universitara, Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste.
f (Nota trad.)

125
""";;;1

eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :;;ipartizani.ln fayoareEl

sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e
rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele. ' .l ~

Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re

sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.cercarea de a .e\ddentia cc::<.cele
doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>;ala.eit ~ !,
'Jriveste -'
pot.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic,ne propllneln's~o \!erific',~f~l
prin rezultateleacti\Tit2~tU. Ilo3stre ; lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea.
a fast deja denl0Ilstrata in.tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:;:~<:12
a 0 Lltiliza pell.tru solt;~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci.
In ce domeniu s,-a ~lemonsh:at ca exist.'l 0 cunoa~tere de care
nu ne dam seama, a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori';
vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil, surprinzatol', S,_EC2D-
tibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e
nll aTe nevole .sa ralTi.lna ascuns. Est~un fapt care, de~i contraziciIl~1u-se
in termeni - contradicHo in adjecto - nu exprima mai pEtin "cali-
tatea. Or, acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret. l\Ju c1h1\Tina ,';a este ~jeC'll-
nosout ~i nu i
S2 aoorda su-ficienta atentie; dupa cum nu cstc ,+,q
noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme
elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i
hotaritoare efectuate pe aceasta tema.
Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo,,;t facllta

~lrlt'e:~~~;~~d~i
i11;1~~~~i~~
e:xperienta.
5~e~::?bit
tTn. orri In. st2,re
ct? , amef';ic,C.cE/c'._,'

sOlTlrlalJlbl1]lcael~2 pus
'JTr'nt_F'~2'-1'.'J'2'Dl~e;;7°:~:,i~~~,~~1.~~
S~).lncert..\? tct -"!~Jl
de halu.cin.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie 11i~11icdin. ceea ce se
cuse in cursu1 somnului sau hipnotic. La invibtia direda 2.
de a relata ce i se i11.timplase in timpul hipnozei, subiectul
'lncE:pl.rt ~a nll-~i nill1ic. Dar Berl'lheiln illSist3}
ca ~tie, ca l~i ,Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea
ideile, 'l~i ,aluintea nl_ai ea prill vis,) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::,,:=·
...
:-:'~
sugerata, apoi de 0 alta; arnlIltirile de\,TenE:au din ce In
mai cornplete, plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l,l.
faptul ca, subiectul 11.-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni
sa conchidem ca, chiqr ~i Inainte de a fi impins de
sa-'ii aminteasca, e1 cuno~tea evenimentele petrecutein SOJ1',;",') 'm
- hipnotic. Numai ca accstea ra,mlnindu-i inaccesibiIe, e1 nu"-si di'idea S2,-'n3
eEl' lecLlnoa~te.Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.Jia 1:>2 C'.sre
11presupunem la persoanele care viseaza.
Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.t '/'8. st'lTJJrincdi2, :tara
ca m~a,ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e,~_~,~jd(?l'nc)ns!x,,1':e
legatura ell- actele I'atate, atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli care
sese lapSl1S1.11iD.ten·~ii "ilerb,ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~,i

4) A:m b r 0 i.s c -- A u ~'s

t e Li 2 b a u !t. (1.821-:1~D,±).'
ocupat mdeosebl de 8.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL
.s-~
'.')'.,;1.
dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy. (Nota tract.)
5) H y P poI y t e i
Be r n h e m (1837--1919), medic fl-ancez, initia:
la universitatea din Strasbourg, Stabilindu-se la Nancy,' s-a consacrat
hipnozei ')i sugestiei. Din principalele sale lucrari, citam : Ler;ons de cliniqlw 'iTi.edi-
cale (1,~77), De la.., ::~.[,rt,qcstio-n cl\;'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.~t c~'.rei'~~~<'1 de veilZc _ 0
HupnOf.LSm,e, sU-urJr!SLl.o-n et, TJsycn.otheTct-]Jle (189LJ), echtla GIrl 1~0J ctlI)l'iIIZ"n,)~ 'no}
consideratE asupra isteriei. (Nota trad.)

126
nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre eveni-
mente pc care Ie poarta t.otu$i in memorie, nu est2 deloe neverosimil ca
el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Acest argument,
veti adauga, cu siguranta ca n2-ar fi imr;.resionat. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa
intelegem actele 1'atate. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argu-
ment, daca nu. a~ fi dadt. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea
mai nime1'ita. pent-eu utiliza1'ea lui. Adele ratate v-au oferit, in parte, ex-
plicatia 101:J?~~n ele inse1e, iar .in rest v--au' dete1'min~! ,sa ~dmit2ti, ~n
nllmele unltatll fen,oD1enelor, e:xlstert"ta unorprocese- pSlDlce 19norate. In
ceea ce pyive~te vlsul, slntem obligati sa cautam. explicatii in aWl parte-
$i, in plus, contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:;;or
asimilarea sa eu hipnoza. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa
\Ti se para llormala, fara nici 0 sirni1itudirle. ell stareahJprlotica.
d' t' ~ ~ 0 •. t~ ~,
",-ln1po Tlva,. ~ a.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre
L 1..'
SLarea Inp~_~£lca_ ~1
0''''
SOlnn, condltle a- \TISlILul. De fapt hlpnoza este nUillltaSOr:"1·n
Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam : aclonni ! 1ar sugestHle
p2 C,ire
i Ie oferim pot fi comparate cu visele.din timpul somnului natural. Situa-
tiile psil:ice s:nt, ~Tl cele. doua ~cazu~'i, cuadevara.t analo2ge,I~ sovmn:rI
natun.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara; In
sOlrlrl';,.11 hipnotic D.e dezirltere~'.Ein] de intreagalalYleexterioara, ell c)~cep-~
perso2neicaI'c~ ne-2 h.iprlotizat $i eLl carera.ll1.lrlerttlJ1. rcJatie .. De altfel
ceea ce numim somnuI doicii, adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea
in legatura cu capilul ~i nu poat.e ff trezita decit. de acesta, r~eprezinta
u.n "}rlt norm,?.l 81 S0l1l.TIuluiI-Lipll0tic. Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl
rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n.atural 0 particularitatc; proprIe 11ipT10Z(~L
1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8.reia -a,lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea
visului sau, Insa '0 cuno$tinta care pe moment.
ell totu-I lipsita de telT1E:j. Dealt.f€l
ii
este inaccesibili'i, nu este
sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia
cale de studiere a visului : dupa excit.atiile care inti-erup sonmuJ, .
visele '1n stare de veghe, avem vIsele sugerate ale st.arU hipnotk2.
Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere
sporiti'i. A~adar, est.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8. sa aiba
CUl10~ti11ta"!/is:U.lLli ej, iar problenla care se pLlne nil este declt s-o
capabilil sa regaseasca aC23.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce. f·Tu-f
ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIl vlsulL~t ci dorim daar S2.~·-i
ten1 sa-i gaseasca _o}:iginea~ 8.3. 111e2rg}i plna la. an.s3Jnblll1 de
interese- din care deri'lC3. acesta. ITl cazul actelor ratate (va _arn-intiti
special In acel.a uncle, era~or?a ~le lapsusul y ?rschweift,Intre~il1elu-l pe
acestula cum I s-a 1ntImplat so. lase sa-1 sCSipe acest cuvmt,
idee care i-a venit In rninte in legah.1ra eu aceasta ne-a J3murit
decit. In ceea ce prive:;;t.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte
calchla"ta pe acest ex:elTIpl_u. \lOD1 Intrel)R persoan_8. resbecti\Ta~C-e _B
rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei ras·-
ptU1S ca fiind 0 €3qJlicatie. Deci VOlll "tine seaD1a delocde
111..1 deosebirile-
care pOLL eXlsta
• '-I-' cazuI'lle
111l;re .. In
~ care au [OTLL. 1 ·VI-5l1._Ul
' 1· 0
crec-e1 _a ~tl
•• ' .. ~1 1l1tre-
'- .
acelea In care el crede .ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1...11 SaLt,- tratiJlclLl··~~e p~'
celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i- categol~ie.
Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa, dar ma tem foarte mu1t
ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie. Veti
spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa· dintre
toate! Cum,? 0 intrebati pe persoana care. a visat ce i$i amjnte~,te in
legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te

127
r memoria? Dar nu este necesar ca ea s;"H;;iaminteasca ceva, dupa cum
l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presu-
punerea dumneavoastra. Este dovada unei increderi excesive intr~o ches-
tiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. In afara de
aceasta, un vis nu se poate compara eu un lapsus unie, pentru ca se
-compune din elemente multiple. In acest caz, la ce amintire trebuie el
'sa 52 raporteze?".
Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secun-
dare. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea
:elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire.
Va voi propune, in consecinta, sa descompunem visul in elementele sale
:::;;isa examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel
analogia cu lapsusul. De asemenea, _aveti dreptate afirmind ca, fie ~i
chestionat asupra fiecarui element al visului sau, subiectul ne poate ra,;-
punde ca el nu-~i aminte~te nimic. Sint cazuri, ~i fa acestea ne yom
referi mai tirziu, in car~ putem utiliza aeest raspuns :;;i, fapt curios,
,aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l
idei precise. In general, insa, atlmci cind autorul visului ne va declara
e'i nu are niei 0 idee despre yis, noi il yom contraziee, yom insista, il
vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin;:i prin a aVea
dreptate. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis, inciiferent care. Ne
va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW, Pe care Ie putem numi
isto1'1ce.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "pro-
zaice" pe care Ie-am citat mai sus); sau: "Asta imi aminte~te un fapt
intimplat recent'i" Procedind in acest mod, yom constata ea raportarcc1
vis.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai
frecventa decit am erezut-o la inceput. In final, avind intotdeauna visul
ea pund de plecare, subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{ir-
uneori chiar foarte indepartate.
Totu~i, in ceea ce prive~te esentialul n1.1aveti dreptate. Va .in~eldti
crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a
autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.1sa I'ni puna
pe u1'mele a ceea ce caut ;_nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o
poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta
211' exprima un exees de ineredere. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2-
pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i
sprntaneitatea psihologica, spunin.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe,r,en(':}
incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'a-
tivelor determinismului psihic. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real
ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte - asa cum a fost retinut
de e1 'Ii nu altfel. Spul)ind 'acest lv.eru, nu' inteleg sa inloeule~c a
crecHnte. eu aIta. Este posibil sa dovedim ce, amintirea rcproduC;[l de
subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu
este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat, de altfel f[ll'i1 a
acarda 0 importanta exagerata faptului, ca ~i psihologia experlmentala a
iurnizat dovezi de acest gen.
Delta fiind importanta temei, fae apella intreaga dumneavoastra aten-
tie. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura
cu. un element determinat al visului, Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola
asociatiei libere, eu pastrarea ferme. a reprezentarii initiale. -Acest lucru
obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei, orientare diferita ~i chiar in-
,compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Unii· sub1ecti realizeaza 0

128
 ;asHeide orientare a atentiei cu u~urin~; alW fae, in leg'atur<"i eu
aceasta, dovadn unei neindcminari incredibile. Or, asoc1atia libera pre--
zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta repre-
zentare initiaUi ",1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii, invitind bUna-
oara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar.
o asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila
decit aceea utilizata in tehniea noastra. Cu toate acestea putem demon-
stra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozi-
tive interne care, in momentul in care ele actioneaza, ne sint. tot a9a de
putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate
san tendintele provoeatoare de acte accidentale.
Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de
~lC:(°st fel in leg{lturl'l.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. Ceilaiti
TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente, din care uncle au fost
puY)licatc. Procedeul consta in trezirea UnOI'asociatii in lant cn privife
la numele rosilt. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere, ci se
raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele
viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor
;ftsociatii. Experimcntul odata incheiat, ne af1ilm in prezenta explicatiei
G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8.r1a unui nume ~i
nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru
subiectul de experienta. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate,
se refera la cazuri .extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de
detaEu. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele
mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre
un scap ascuns, eu 0 certitudine atit de incomprehensibila, ca sintem
Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor. Nu va vol.
cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume,
<€xemplu exceptional de favorabil, deoarece poate fi expus cn put in ma-
terial ilustrativ.
Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei pa-
denti, amformulat id€ea ca, in ciuda tuturor aparentelor de arbitral', fie-
care nume libel' evocat este determ inat indeapl'oape de relatiile cele mal
.apropiate, de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu!
111.0mentana.Cum el se indoia, i-am propus sa facem pe loc un experi-
ment de acest gen. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel
cn femei ~i fete, credeam ca invitindu-l sa se gindeasca .liber la un nume
de femeie, nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii. El
conveni. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui,
in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B.de nume feminine, el ramase mut
un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte, exclu-
zind oricare a1tul : iUbine. - E uimitor, i-am spus, dar ee se leaga in
mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:;.teti
poarta numele acesta ? El bine, e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se
numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege
de aeest nume. 5-a1' putea erede ca analiza I'!,,?uase.In realitate, err era
uumai terminata ~i, spre a-i explica rezultatu1, nu mai era necesara nid
,0 idee noua. Tinarul meu era fcarte blond ~i, in cursul tratamentului,
Ii 'spuneani adesea, in glum a, di este Un albinos; in afara de aceasta,
in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea tra-
si'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. Ded el insm?i era acea
Albine, femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo
12;}

It
'i ., _------- =======

La fel, melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent, la "maL\?:;:L
se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f.kind
parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe, nh:a ca nol sa
ne dam scam a de aeeastaactivitate. !n acest caz este 1.1$01' cledcmonsh'a[
ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie
1a textul lor, fie la ideile de origine. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI,
in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul mu-
zical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea
acesteia. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11
frecvente. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente oh-
sedat de melodia, incintatoare de altfel, a ariei lui Paris din "FrumoDsa
Elena",;;i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit,il1 propriul
sau interes, lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena",
Daca ideilecare apar spontan, fara nid 0 constringere ~i fara nlci un
efort, slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu.
sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a
Iegatura, aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala, pot sa nu fie
mai putin determinate. Analiza ne arata, intr-adevar, ca pc 11ngB. lega-
tura eu reprezentarea initiala, ele se afla $i sub dependenta anumitor
structuri de interes ~i idei pasion ale, complexe a CarOl' interventie 1'a-
mine necunoscut:~, adica inco119tienta, inmomentul in care ea se produceo
ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor
cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria
psihanalizei un 1'01 considerabil. $coala lui W u n d t a propus experic.
mentul deilUmit de asociatie, in cursu1 caruia subiectul supus expe-
riehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie
oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. Putern
studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie ';'1
reactie, natura raspunsului dat ca reactie, erorile ce se pot produce ell
prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. Sub conclucerea
Iui BIeuler $i Jung, s,eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce
se produc in cursul experimentului de asociatie, cerind subiectului supus
experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile, atunci cind nu era1JL
suficient de clare, cuajutorul unar asociatii suplimentare. S-a descoperit
cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite, biz31'e, erau determinate
in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1.l1uisupus experientei 6),
Datorita acestea cbnstatari, BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima
punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza.
AsHel edificati, imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile
evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare, cumcrezusem noL Re-

b) Introdus de C. G. J u n g, acest term en '.se deflne.'ite ca 0 configurape sta-

bila de afecte .'ii de idei generate de situatii, evenimente san rela1;ii umane Cll
caracter tensional ~i frustrant, exprimata ,printr-un .anumit algoritmcomporta-
mental. Cpmplexele 5e fO;"llLCaZa in copillirie, ,iar persisten1;a lor la \'lrstele uIte-
riDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa-
{iile de tipul acelora care Ie-au generat. Mulie complexe au la baza gI'e.'ieli savlr-
r;;ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala. Referindu-se 1a complexul de
inferioritate descris de A. Adler, Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl,,~
mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative, aparitia lor poate £i pI'e-
Intfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1;ii atentc, -de solici-·
tudine l1i incredere rCclproca etc." (vezi Dictional' de psihologie, Editura Albatro;;.
Bucure~ti, 1978, p. l23);(Nota trad.)

]30
cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo,rt ell c;len1€:ntele vise--
lor. Den', 1111 aceasL~~ 112 interescaza. D1.liY1l1el1V03.str(:1~ pl'etiildeti ca ideea
care ia na~tere in lcgi.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de
iundalul psihic, 'nccunoscut nouR, al acestuieleJ!ent. Or, Iuerul acesta
111..1 IiI so pare dClnon.str~1t. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere ell
privire 10. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.1 se \Ta releva Cd flind determinata de
llnnl dintre corn,pIe~rele 2l1torull.l.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i
constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul, eJ daar ne faciliteaza,
ea ;;i experimentul de 2sociatie, cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe.
Iaracestea, ce au de dc-a face cu visu1 ?".
Aveti dreptate, insd un beTU va scapel, chim motivul pentru care eu
nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei ex-
IJlJlleri. In. ace~:it eXf)erin1ent, in.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl
Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul
care serve9te drept excitant. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. in-
te:crnediara Intle cuvintul-excitant
'" • -'f.
si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie
'._ ~ ~ .~. A' .' -'.: - -.

declanEieaza la sublectul supus expenentel. In VIS, cuvmtul-exeltant este

inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului,
dintr-o sursa care ii este necunoscuta, iar acest "ceva" a1' putea fi el
fnsu9i "produsul" unui complex. In consecinta, nu este exagerat sa ad-
mitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu
sint determinate deeit de complexul acestui e1e;nent $1 pot, prin urmare,
sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia.
Permiteti-mi sa va dovedesc, eu ajutorul altui exernplu, ca lucru-
dIe se r::etrec Intr:ad~."ar 39a cum antidpa~:l. 110i ,s~ se peb~~aca in eaz,:l
care one Intereseaza. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constl-
tuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis, dar
eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i
persoana, r-:~ :cind in.. i';lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a
persoane. Clnd am mt,n: pe rnOillent un nume, nu am mm putm eertr-
tudinea c5. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr; n-:-o puteJ.TI doblndi pentru autorlll
unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta, indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern-

~~~l1~f~~~r~m~fe;~i~lY~:~a;'~i~~~~~i:c~~~~~~~;:~~~i n~st~n[f~~~~ib;i~1;;i0l9d~~~~
deasca 1Tlutilitatea den1ersului. Pot totu~i de fiecare data sa .e"'"\1oc,· in
schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Cind unul
l' L t "'j- . , •. t
~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. l11~nce, ~na og:a
' • + l'
sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1-
denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocu-
iasca ceva necunoscut mie, ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza
visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const§' in
aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat ;;i fara ezitare ca
cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor, pc dnd inceea ee pri-
ve$te elementul ,.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma
unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume,
1a fel, dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel
veritabil, uitat Ei1sculundat in incon'?tient. Atunci dnd, concentrindu-ne
atentia asupra numelar Inlocuitoare, apar alte idel legate de ele, 1ntot-
deauna ajungem, dupa ocoluri mai lungi san mai scurte, pina la numele
uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan; dt $i
acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate
de acesta.

131
 lata, de altfel, 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat
numele acelei mici tad de pe Riviera, unde Monte-Carlo este orafilul eel
mai cunoscut. E agasant, dar Rfilastau lucrurile. Trec in revista tot ceea
ce o;;tiudespre aceasta tara, ma gindesc la printul Albert, din casa Mati-
gnon-Grimaldi, la casatoriile sale, la pasiunea sa pentru explorarea fun-
dului marHor, la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara, dar
in zadctr. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de
substitutie pentru numele uitat. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii
J\lonte-Carlo, apoi Piemont, Albania, Montevideo, Calico. In aceasta serie,
cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele, dar el este de indata
inlocuit eu Muntenegru, din cauza contrastului 'intre alb-~i negru. Observ
atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon;
regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substi-
tutie au fost deci realmente derivate din numele uitat, primele patru
reproducind silaba sa initiala, iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'!
terminala.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma fa-
cuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhi-
bitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen, care nu este dedt ver-
siunea germana a lui lHonaco.
Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos, dar pre a simplu.
In aIte cazuri, ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se in-
tlmpla 'in interpretarea viselor, s'intem obligati sa grupam In jurul pri-
melor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume. Am facut 9i
experimente de acest gen. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el
vin italian. Ajun9i la local, el este incapabil sa-9i aminteasca numele
vinului pe care intentiona sa mi-l ofere , deoarece pastrase 'in legatura eu
el cea mai buna impresie. In urma unei lungi serii de nume de substi-
tutie aparute 'in locul numelui uitat, am crezut sa pot conchide ca uitarea
era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga.
Am 'imparta:;;it aceastil deseoperire tovadi:;;ului meu, care, nu numai ea a
confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei
numite Hedwiga, dar, gratie acestei descoperiri, a reu:;;it s.i regaseasdi
numele vinului eu pricina. In perioada despre care va vorbesc el era
casatorit 9i fericit in easnicia sa, iar relatiile sale eu Hedwiga datau
dintr-o epoca anterioara, de care nU-9i amintea bucuros.
Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume, trebuie sa
fie :;;iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesi-
bile elementele ascunse :;;iignorate, cu ajutorul asociatiilor care se refera
1a substituti@ luata ca punet de pleeare. Potrivit exemplului eu privire
1a uitarea unui nume, trebuie sa admitem ca asociatiile legate de ele-
mentul unui vis s'int determinate aUt de aeest element, c'it 9i de fund a-
Iul sau incono;;tient. Dadi ipoteza ·noastra este exada, tehnica noastra i~i
va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare.
*

7) In t(~xtul original, cunoscuta provincie iugoslav,~ apare sub forma italieni-

zantil Montenegro, incluzind d.eci silaba eu efect euristic "mon". (::'Jota tr".d.)

132
 VII
CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE LATENTE
ALE VISULUI

Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare

Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~
cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti, am obtinut doua rezult~te:
o. conceptie asupra elementului visului ;;i 0 tehnica de interpretare a vi-
selor. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui, ~tim ca acesta este lips it de
autenticitate, ca nu serve;;te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul
visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate), a
ceva ce este prezent la eel care viseaza, dar care Ii ramine inaccesibil.
Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa, adka
privit ea un ansamblu de clemente. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea,
1asind cimp libel' asociatiei, inlesnim aparitia altor structuri substitutive
pentru aeeste elemente ;;i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la
suprafata continutul incon~tient al visului.
Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre, cu
singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate. In
loc de a spune: ascuns, inaccesibil, neautentic, de aeum inairite yom
folosi, in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con;;tiintei eelui ee
viseaza sauinconstient. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei
perturbatoare car~ provoaca' un act ratat, nu este yorba dedt de lucn~ri
momentan incon$tiente. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului
~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi, prin contrast
eu acest incan;;tient 111ome'11tan, numite con$tiente. Aeeasta terminologie
TIU mai implica nici a constructie teoretica. Utilizarea termenului incon-
$tient, in sensul unci descried exacte ~i u;;or de inteles, este fara de cusur.
Daca extindem optic a noastra de la elementul separat la visul ca tota-
litate, gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui
eveniment incon~tient :;;iea interpretarea viselor are drept sarcina sa des-
copcre respectivul element incon;;tient. Din aceasta canstatare deeurg
t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de
interpretare :
1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici
un inte1'es. Inteligibil sau absurd, limpede sau eet,os, putin intereseaza,
deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11 cautam
{vom vedea, mai tirziu, ca aceasta regula comporta 0 limitare) ; 2) munea
noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:;;areareprezentarilar substitu-
tive legate de fie care element, fara a reflecta asupra lor, fara a cauta sa
~tim daea ele cantin eeva valabil, f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca ;;i in
ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului ; 3) vom a9tepta
pina cInd incan9tientul ascuns, cautat, S8 va deeanta de la sine, cum s-a
intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus.
Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura, mare
sau mica, ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un
133
,,,;]-

vis. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo. C'e

1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m, el n.efiind decit l1l1 substitut defornlat care, cu.
DjutorLll altar structuri. substitutive fie care Ie facern ,S[l trebuie SEi
ne perlrdta sa 112 apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::;foTl-:-l'-:'. ~j_n-
con~tie11tul visul1.1i in con~:.tient. ])-J.CR nrnintjrert no?stn~t ;) fost c1eci infi-
dela, este pe1it.r"U ca eel a i::l:1pr.i~~1atacestui substitLit G 110UJ. d2£orn1dre
care, la rlndu-.i~ poate S[l Tll.1fie nernGtivata.
}\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut.1 tot atlt de bil1e aStlpra pro-
priiloI'v'ise" precurD. GSLlpra aeelora
tan1 cl1iar. nlai propriile vise, IJTOCC~;Ll1 de inter-
pretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT.De indata ce :.!cest ltlCTU, 005e1'-
Van1 ca rie lo'.:inl. de obstacole. i\p:J.l' dar TltI le 1'::lSdT11 pe tOato SEt se
afirme. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. In en U11~1 ciln
aceste idei SpllIlCf:l: r~,u, ea. rru se acoTda ell \1~.SUJ;-Vl 011 , ru 1 se
\Te9te; 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi; in leg2~tu.ra en 0 a
treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. Plltem observa clatoritrl acestor
obiectii, ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa
devln'a dare. In acest Eel: pe ·de 0 parte ne ata:;;am prea rnult d~ ;'epr~-
zentarea initiala, de elemeniul visului, iar pe de alta parte tulburam
prin selectie rezultatul asociatiei, printr-o atitudine preconceputii ell
privire 10.alegere. CInd, In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1.11,la.sam
aceagta pe sean1a altllia, un rnobil i11terviri€ 131 i~rvoarea &C2StE'j a.I\?-
geri ilicite. Spunenr uneori : 11l1, aceastiS. idee este pi-ca. dezagreu1)jlfi., lTU
vreau sau nu pot s-·o imp[trtagesc.
Evident, aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast.re. rI'rebuie
sEr luan1 1113Sl1ri de apa.rare 1111potL'iva lor: clnd est,2 "'\/orba de prolJria
persoana, 0 putem face luind hota.rirea fenna de a nu Ie ceda; in eazul
interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii, impunind clc,?steia, ea
regula inviolabila, sa nu omita comunicarea niei unei idei, chlar ~i atuncl
dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a, proa
2bsu1'cla, fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:.1Llnicat. persoana careia
v-ren1 s,9.-i int(~rpreta.n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea.st~l regula, dar
nu 'va trebui sa 11enecajim 111 privint·~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care
i~i tine fagaduiala. Unii i~l VOl' spune atunci ca, in c!uda bluror asigw'a-
rl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .. ~on.\r!.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ .?c. leg~:in:1itatea
asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~·l cl'$tJga am punct
de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind·-o
s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor
1102stre privh1d Clsociaticl libera.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de
o e1'oa1'e :;;i, ca sa ne abtinem, va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol
'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa;;:tr~, conccDtie, nu v:::dern m::;j putin arJ(Lc'irld
in noi, i~potriv<; anumitor idei, aeele~9i obiectii critice, ca~'e nu 'Oint
Indepartate dedt ulterior, ca sa zicem a~a, in a doua instanta.
In 10c de a 11e supa.l'a pentru lipsa de doeilitatc. a autorului visului,
am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI,-
minte, cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. pentru
cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite
rezistente care se opunc la aceasta :;;i care i:;;i gase9te expresia in obiectiile
cdUce de care vorbim. Aceasta rezlstenta est2 independenta de convin-
gerea teoretica a autorului visului. Ba ehiar invatam ceva In plus. Con-
statam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. Dlrrmotriv<'i,
ideile a carol' refular~ se incearci'i, se reveleaza "a fi totdeciliwL· $i
exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in-

131
 ron$tientului. 0 obiectie de acestgen COllstituie, ca sa zicem w?a, marca
distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te.
AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl,un fenomen pe care I-am
descoperit datorita ipotezelor noastre, dar care nu erau nicidecum impli-
cate in acestea. Acest nou factor introduce in calculele noastre un ele-
ment de surpriza neplacuta.
Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca, ei
esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solutio-
n;lrii pI:oblemei vis~:tlui.Sa ai de-a face cu un 1ucru. atit de putin imp'or-
tani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J.tiaUt de mad! Dar, pc de aWl
aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!.
Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere. Ne
lovim totdei:.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul
prin care se manifest;'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns.
Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde
ceva important. Care este, a9ada1', utilitatea acestor dificultati, daca ele
trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un
copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa,
1:?s1.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda.
Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concep-
dinamiea a unei l'ezistente, trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca
,",stc yorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. Re-
zlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t",pUimsa vedem aceste
diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. Poate ca putem dta9d
acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul
activitatii noast1'e de interpretare a vlselor. AsHel, in anumite cazuri 0
si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de
la elementul visului la substratul sau incon~tient, pe clnd inalte cazuri
avem nevaia, spre a ajunge la acest l'ezultat, sa solicitam lungi lanturi
de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. Ne vbm spune, ~i
probabil en indreptatire, ca aceste diferente tin de intensitatea varia-
bml a rezistentei. Cind rezistentaeste 111aimica, distanta care separa
sukstitutul d6; substratul incon9tient este mai redusa;o rezistenta mai·
p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:;;tientului,
mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi.tutul de
substratul incon9tient.
Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a
vi",:nui, sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica. Da, insa ce. vis
sa. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae
accasta alegere ~i, pe c1easupra, Sa va fae sa intelegeti in ce consUl..aceste
aificultati. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care, 1n ansamblul lor,
nu au suferit o deform are accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa in-
cepem eu ele. Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie
ac€stea visele rezonabile,- clare, din care v-am 9i cHat doua exemple?
Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit
() deform~re nemaipomenit de mare. Daca,' totu91, I'enuntind la ariee
conditie particulara, a:;; alege primul vis care 1mi apare in minte pro~
babE ea ati £i deceptionati. Este posibil sa notam sau sa observam, in
legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis, un asemenea cuantum de idei
In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins. Daca trans~
crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el,
accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea
vlsului propriu-zis. Pare deci absolut indicat .<;3 c8.uti1mpentru analiza
135
clteva vise scurte, .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:.
sa ne confirme ceV3. A:;;a yom :;;i proceda, in afara de cazul In Cai-2:
experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate.
Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe, care sa ne inlesneasca munea.
loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor, ne yom limita sj
examinam doar clemente izolate ale viselor, spre a vedea pe baza unor-
exemple astfel alese cum i;;i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki:
noastre.
a) 0 doamna poveste:;;te ca, fUnd copil, a visat adesea pe bunul Dum-
nezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie, ascutita. Cum S{i intelegem ace1';
vis, fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in.')5
mai putin. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di., pe dnd
era copil, i se punea adesea 0 boneta de acest fel, pentru ca stindi:L
masa ea aveo. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10. farfuriile fratiloc
:,?isurorilor ei, spre a se asiguro. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L
Boneta era deci destinata sa-I slujeasca, ca sa zicem a~o., drept ocheL4d
de caI. lata 0 informatie pur istoric8., furnizata fara nici 0 dificultat;~.
Interp:reto.reo. acestui element ~i, co. urmare, a visului in intregime, l't'U-
ge~te fara dificultate, dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L
"Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :;;i ~tie
visul meu nu poate sa insemne dedt un· lllcru, anume ca, precum bunut
Dumnezeu, eu vad ~i 9tiu totul, chiar ~i atunci cind cineva incearca si
ma impiedice". Dar poate ca acest exemplu este prea simplu.
b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung, in cursul caruia anu-
mite persoane Ii vorbesc, in termeni extrem de elogio;;i, despre carted.
mea asupra "Cuvintului de duh"l). Este mentionat apoi un "canaL", poa{-,,:'
o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oare-
care cu un canaL. ea nu mai stie ... este ceVa cu totuL tulbure.
Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH
nedeterminat, va scapa oricarei interpretari. Aveti dreptate in ceea ce
prive9te dificultatea presupt.lsa,dar aceasta nu provine din lipsa de clari-
tate a elementului: dimpotriva, lips a de claritate a elementului ~i difi-
cultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea au-
toarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul; in C€;~~
ce ma prive~te, fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL
Ccva mai tirziu, adidi a doua zi, ei Ii <lpare 0 idee .care poate ca era in
Jegatura eu acest element al visului sau. Este yorba defapt de un calaln-
bur pe care 11 auzise. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal;xi:,;v
un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care, in cursul conversa-.
tiei, citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). Bcrii-
torulraspunde : "Da, Pas de Calais", voind sa spuna prin aceasta ca e[
gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. Dar Pas de Calais este un:
canal, canalul Minecii. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e
aceasta idee ~i vis. Sigur d
da, intrucit idee a respectiva cUirealmente
solutia pentru acest enigmatic element al visului. Dadi va indbiti ca,
aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis, ca substrat incon~tient
a1 elementu1ui "canal", puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea, pen..,.

1) Titlul origin.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc;l.
de duh :;;i raporturile sale cu inColl~tientul), prima edilie apiirut&i Yn editura FranK
Deuticke, Leipzig & Wien, 1905 (Nota trad.)
2) In limba fral1cez[, in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. riclicol lll! este dedt
un pas") (Nota trad.)
tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.}-
rei visului,care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare,
de unde 0 r!;zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea,
cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. Luati in considerare
aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon-
~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea, ea 0 aluzie
1a acesta din urma; tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient
elementul visului a devenit complet de neinteles.
c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai fami-
Iiei sale stau in jurul. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In legatura
eu masa,el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare, en
prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Apoi ideile saLe
irump : in acea familie, raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cor-
diale; el :;d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau
si sine. Deci .masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl
situatie paralela.
Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH
viselor. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am
de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie.
lntr-adevar, pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie acci-
dental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de nein-
semnate 'ii de nemotivate a;;.teptam noi lamuririle care ne intereseaza.
Ceea ce va mai mira, poate, este ca procesul care a avut loc in visul de
care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se- petrec ca $i in ace a
familie, prin alegerea mesei. Vet,i avea insa ~i explicat,ia' acestei particu-
laritati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler ;\).
Notati totw.;i, cit de indiscret e;;ti constrins sa fii uneori, atunci cind vrei
sa imparta;;e~ti anumite interpretari ale viselor. Trebuie sa vcdeti aid
una din dificultat,ile de care, a;;a cum v-am spus, se love'ite selectarea
exemplelor. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1,
dar probabil ca nu a:;;fi evitat indiscret,ia pe care ocomit in legatura ell
acest vis decit cu pretul altei indiscretii, referitoare la alt vis.
Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni, de care ne":'amfi putut
servi demu1t. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce repre-
zinta visul eel naratiune, 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns
;;i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura
visele. Sa examinam deci raporturile, a:;;acum se prezintae1e incazurile
ci1ate, intre cont,inutul manifest :;;i ideile latente ale viselor. De aUfel
aceste raporturi pot .fi foarte variate. In exemp1ele a 'ii b eontinutul
manifest face parte, dar intr-o foarte mica masura, din ideile latente.
o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale
visu1ui a patruns in visu1 manifest, fie in calitate de fragment a1 acestulH.
fie, in alte cazuri, ca 0 aluzie, ca expresie simbolica, ea 0 abreviere in
stil te1egrafic. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca
acest fragment sau aceasta aluzie, fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit
in cazul b. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie
deei una din formele activitatii onirice. In afara de aeeasta, in exemplul c
se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal
mult;'i claritate In exemple1e urmiHoare.

:» Nume cleriva.t de lOtC'uvi'ntul Tisch mac;u (Nota trad.).

 cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii
idee care Ii trece nrirlTrdnte ii
ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani.;...
ric : e1 i:;d manifesta prefe;-infa, fata de aceastCi doamna 4) •. -
e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada. 0 prima idee
fnlocuie;;te radii cu dulap (SCHRANK), iar ideea urmatoare da numai-
dccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77.-
IGJIV} ;)
.' n' .. v v v 1 I 7" v
. I) vlr:eVtl ,-,V1~e~az~eEl 11.rC(~
peu~ 1itU-n:c, ce ~lLi1.,Ce G.escoIJc'tao ~)C~nol~a·~na
e.2'.traord'lnal'u. 1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0
lnternretar2, ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l. C~2 reJer~i
"0;1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte. 'Eroare !~82
dO"'led.c;;te 'cd accst '.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i
corlfuz ~i illceto~at. l'~U ascensillnile peC8I'e le·~ar fi facut Ii -\rin. In rrLinte
autorului visului, ci el se gindeo;te doar la unul dintre prietenii sC\L editor
al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai
indepartate ale globului. Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz
111 identificarea au.toru.lui visulu.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1-
jurator" (Rundschauer)(J) .. , .,
Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre. continutul manifest ::;i
kkca latenta a vlsului. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezen-
bte a celei de a 'deua, imaginea sa plastica o;i concreta avlndu-o;i sorgin-
teu in lumea expreslei verbale. L3~ drent vorbind, si de data aceasta se
ajl..mge In 0 def;rmare, pentru ca ahm~i cind pranuni;dm un cuvint noi
arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl.Cl.ginii concrete care I-a generat, in a;:;a
incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine,
Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princi-
din imagini vizuaIe, mai rar din idei 91 din cuvinte, veti intelege irn-
deosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de re-
in Ceca ce prive;;te mecanismul de forma1'e a viselor. Vedeti, de
aSf'Tnenea, eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest,
o irttreaga .serie de gl11d1Jri abstracte, a l.lDO'i' in}dgini de substid
C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora. Ace:Jsta este tchnica
1_, -'"'e l~ d·--' 10 .....,Q - ",; YY1C· !--:se Da" c1n n -10 V1y"n
c.r.:J. Cv~QUt.
·r\: c "'''1<",rr~::1 •• " •....•.
ct v,,-Z","g~lva el:,?,,<cl l!hc'blnuor ""?"';"c, . j 1 cv U-5\,'"'v
acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de
aU2';t gen? Aceasta este 0 alta problema, de care nu avem a ne ocupa

Voi treee sub tacere a a patm madalitate de relat1e intre elementul

Jcitcn,t ~:;ielementul manifest. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2
VD dczvi.'ilui de la sine in te]mica. Data fiind aceastA amisiune, enumeI'2-
rea mea nu va fi campI eta ; dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia
noastra.
Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa
incercam, spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de
sarcina. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege, fa.ra' a n
dintre cele mai obscure, va prezenta toate atributele, cit mai pronunt:Jt
pos;bile, proprii unui vis.

~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri, 1/orzug ==: preferinta.Radacina zug

e:,;('c!erlvata din verbul ziehen. (Nota trad.)
Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap. (Nota trad~)
f-~) I-landschau In 1. gerlnnn8:, ceca ce Insealnna totodata privire circnZa.riL
(Neea trad.)
 A"iada:r, o· doarnnii ine~ltinar~{, d,s,ii,torita de mal multi ani, are visul
: se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet
SofId ii povestq!te co. Eliza L. 9i logodniwL ei aT fi vrut .o/1vina .~i
teatn.l, dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj. Iflorin
de creituri), pe care ntt Ie puteau accepta. Ea ginde:;;te ci'i n-Q fost,
[[ltiel,cine $tie ce nenorocire.
Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:;;e:;;teautoarea visului ne aratA ca
'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. So~ul ei pur
i-a povestlt ca Eliza L., 0 prietena de aceea:;;i virsta eu ea, S8
. 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste. $Um deja di
nm1te cazuri este wlor sa gasi];} prete~dul visuluiil1 evenim.entele
zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fi-
Informatii. de ac~lasi , ~2"en ne sint furnizate de a~ltoatea v.-jsului
aite elemente ale continutului illcmifest. De unde provine
mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oalu-
zie la ~n e:reniment real l?e~recut ell ° s~ptamina m~i inair:te. Pr~pll~in-
sa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle. ea cumparase bllete dmmnte,
CLA .un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca
o taxa de. v!nz.?re~antici~at.a. C,ind a sasH impre:,tna eu sot;.ulei.la. teatru,
<.\observat msa ea se grabIse aegeaba, pentrucao parte a st(!Jurzlor era
cproape goala. AI' £i fast timp. sa n curnparat biletele chiar in
p:rt'zentatiei. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema
acestei grabe. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la ,suma de 1 flo-
:;;i 50 de ereitari ? l:;;i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit,
caTe nu are nimie eomun cu preeedentul, constituind ~i e1 0 aluzle 10.0
datind din ziua care a precedat visul. Cumnata sa primind de la
ei drept cado'll suma de 150 de £lorini, n-a gasH nimic mai bun de
f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti.er :;;isa dea banH pe giuvaeri-
c:lt'.;:;;! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In
eu aceasta autoarea visul1.1in1.1ne poate spune nimic, in afar;.!
faptul Ci'l, sprE' a-I exp}iea, recurge 1a informatia ca logodnica, Eliza L.,
Inal tirdira eu 3 Illni decite3.1 care este 111.aritEita deja de zece Hl1l.
cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-.
? Alltnarea visului n1.1ne,-o spune '71rcfuza, de altfcl, arice alt cfort
de mcmorie, orice aIta lamurire.
Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim
12tcnte ale visului e1. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia, este faptuI
Ci' in comunicarile fa cute in legatura cuvisu1, ne-a dat in mai multe rin-
detalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL
detalii sint toate de ordin temporal. Ea se gindise la bilete prea
dCuieme, Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol, IncH 1US2S2
obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump; eumnata sa de asemenea se grabise
sD. dea banii la bijutie1', ca sa cumpe1'e giuvaericale, ea;d cum i-a1' fi fost
tc;ma ci'ipierdo ocazia. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme;"
"Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visu-
luL ca :;;iin.forrn.atia ea prietenia, doar eu 3 Iuni mai putin vz.rstnicZi dedt
€c;, este ~ogodit2~cu un barba,t d~ ispra\=~, '7i c,:itica ~epr0t.Jatoare la~adresa
cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol, obtmem urmc:;toarea
sLuctura de idei latente ale visu1ui, din care continutul manifest nu
estc dedt un grosolan substltut derormat "
"A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:;;. Vad din
eXemplul Elizei ca n-:1,;>Ii pie:rdut nimic daca c!,?Ii a:;;teptat" (Graba e.sie
reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' ,?i de aceed
a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'. Cas2.t6ria i~i are substi-
tutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.) Aeeasta a1' fi ideeci'
p1'incipala ; am putea continua, dar cu mai putina eertitudine, pentru d,
an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pen-
tru aceia~;;ibani ao;;fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de
florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o;;i50 de
c1'eitari). Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre, sensul Ultill1'~t
fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot; giuvaericalelo~i
biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie
pent1'u aceea de sot. AI' mai fi. de dorit sa ~tim daca elementu1 ,,3 b1-
1ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.Dar intelegerea noastra nu ajung,-,
aUt de departe. Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea
pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI
de devreme.
Dupa parerea mea, rezultatulacestei prime interpretari a unui vis
mai curind ne surprinde9i ne tulbura, dedt ne satisface. Pre a multe'
lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre, mai mult dedt avem posibi-
litatea .sa cuprindem. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui;;",
toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. Sa ne grCi-
bim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure.
In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in
ideile latente, pe eind nu gasim nid 0 urm8. din acesta in continutul
rnanifest. Fara analiza, niciodata n-am fi h'inuit ca acest element
depline9te un 1'01 oarecare. PEtre deci posibil ca lucrul esentia1, inS2,'ii
idee a centrala a gindurilor incono;;tiente sa lipseasca din continuturlJe·
manifeste, ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda im-
presiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. In al doilea rind: g:i-
sim in acest v~s.0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari ;
in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de
se marita a~a devreme). Putem nega in mod categoric ca idee a CI

o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in

continutul manifest? In al. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~
ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele
latente sint departe de a fisimple; in orice caz, nu intotdeauna se 1n-
timpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent. Tre-
buie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de an-
samblu, un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente
latente, iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente
manifeste.
Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut
acest vis eu privire 1a accstn VOl' £i de relevat, de asemen,ea, 1ucruri SUf-
prinzatoare. Ea adera la interpretarea noastra, dar se arata uimita.
;;Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o;;inu cunoao;;temotivele
pC'l1tI'Ucare trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. 81nt aiel
inca multe aspecte incomprehensibile. 8int ferm convins ca inca nu sIn-.
tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt'
.ca avem nevoie de indicZltii ;;1 de 0 pregatlre suplimentara.
 VIII
VISELE COPIILOR

Am impresia ea am avansat prea rapid. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0

~hestiui1e despre. care am mai discutat. Inainte de a intreprincle ultima
'incercare de depa~ire, eu ajutoru1 tehnicii no.astre, a dificultatilor care
decurg din deformarea viselor, am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeo-
Um aceste dfficultati, abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca
acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. Aeest
proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cu-
no~tintelor noastre, dici, in realitate, numai dupa 0 aplicare riguroasii
a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza com-
pleta a acestora, atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedefor-
mate.
Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Ele sint scurte, clare, co-
-erente, neeehivoce, u~or inteligibi1e ~i sint totu~i, in chip incontest.abil,
vise. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii, chiar de timpuriu, 9i se
cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate
caracterele viselor de la virste mai inaintate. eu toate acestea, daca ne
limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cu-
noscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata,
gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi
:infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in
virsta. In anumite imprejurari, chiar 9i la persoanele adulte putem ob-
serva vise de un tip absolut infantil.
Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u;;or ;;i cu multil
ccertitudine sa obtinem asupra naturii ,risului lamuriri care, dupa cum
ne este permis sa speram, se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile.
1) Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nid de analiza, nid
de aplioarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa ehestionam copilul care
19i poveste;;te visuI, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-
-vind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecIn-
du-se in ziua care precedeaza visuI, ni-l explica. Visul este reactia din
timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe.
Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile
noastre ulterioare.
a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva,
drept rasplata, un oo;;ulet eu cire;;e. El 0 face in mod vadit tara nid 0
tragere de inima, in duda promisiunii di el insu;;i va primi, ca recom-
pensa, cUeva cirege. A doua zi dimineata el poveste;;te ea a visat oa
."He(r)mann (a) papat toate cire$ele".
b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe
mare. In momentul debard~rii, ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se
pune re un pHns amar. Durata dilatoriei i .se paruse prea scurta. J.\
141
doua zi dimineatc'i ea povestest.e: ~)\/o(rt)teG. {!1i. ant fast ell vUDorul
nlare~': T1'ebu.i~ s~, intregill1 ac~ast~U pov~stiTe, spunind ca ace1 ~Oi&j
rase 11111p n.i~n 111C1elu.ngo.t decH~,Sllst1nea copiill1.
c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Eschern-
tea, in apropiere de HClUstatt. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la
P?al~le 1:1U~t(~luiDacl1steh1~c~u"e. ~l int~resa, foarte~ DILllt. I?e 10. loculrr~a.
sa dE1 j-\.ussee vedea ,foarte bU1e n1untt~1.C Dachstell1 ~l, ell ajllt-ol"!--11
ocheanuIui, se putea distinge SinlOnyhiZUe J). Copilu1 se straduise ade"8cl
sa 0 zareasc[l., d.ur nu 9tirn ell ce reZLlltat. Excllrsia lficepuse 111tr·-o dis-
pozitie de veselie, curiozitatca fHnd £oa1'te mOTe.Od de cite ori se Lar"'i:i
un munte, copHul intreba; "E muntele Dachstein ?iI. Devenea tot mar
taciturn pe masura ee primea. raspunsuri negative ~i sfin,;i prin a flU
rnai sc;oate· nici un cuvlntj reruzlnd- sa ia parte la 0 mica ascensiunc
o cascada. Au crezut ell totii ea este abosH, dar i} doua zi dimineata e1
povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte". D2Ci
e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite. In ceea ce prive'?t~
i.llnanunte1e, e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'-
inte, anume ca pentru a se ajunge 1a cabana.se urea timp de ~ase ore
o scara intrepte.' •
Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am
putea dari. -
2) Dupa cum vedem, aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens :
ele reprezinta aete psihice inteligibiLe, cornplete. Amintiti-va de ceca.
ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care ;,;i-o fae medicii eu pdvire
la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul pri-
eeput Ie face sii alerge pC' pLmului. eu siguranta ea nu va va
scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' ;,;1aceasta con-
ceptie. De asemenea, ar fi Ui'Y11'to1' ca copilu1 sa fie capabil sa 'indepll-
neasca in timpul somnului actepsihice complete, pe cind, in aceleH:;;L
conclitii, adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Avem, de altfel,
toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un ,son1n lTIdi bun ~i n·1ai profund.-.
3) 'Jisele COl)iil.or D.esLlferind llici 0 deformare, TIU eel' nici un efort
de inJerprett..1.re. l-::ontinl1tLl1 nl.anifest $1 ideile latente se C011ful1.da ~-;;i
coincid in aceste vise. Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[
<xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a· piatra de. pe inim.a. Trebuie
totu~i sa va avertizez ca, reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului.
VOlli fi abligati sa. admitem chiar ;,;i in aceste vise 0 defarmare infirn:\
o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente.
4) Visul infant.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in
unna sa regret, 0 tristete,o dorinta nesatisfacuta. Visul znsceneaz([ rea~
LizareCL direcUi, nevoctlata, a Gcestei dorinte. Amintiti-va acum ceea c£:-
am snus in leg,'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~
rioar~, considerate ca perturbatoare .ale somnului9i produd"it~are de
vise. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe,
dar nnmai un mic numar de vise pot £i explicate in acest mod . .in
visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~
matice ; asupra acestui aspect, nid a eroa1'e nu este posibila, visele mud
en totul inteligibile ;;i u;;or de cuprins dintr-o singura privire. Aeeasta
nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a

i) Cabana Simony (Nota trad.)

142
viscIo1' ptin ~xcita~ie.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut
ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe, ci ~i
hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat· prin
excitatHpsihice, Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a
adormirii, .stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara.Adultul
nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva, activitatea sa
leg3til. de lucrurlle care il· inte~eseazi'L La eopil, aeel\tS;!;Ei
excitatie
hiea, perturbatoare de somn, este data de dorini;a nesati.sfaeuta, la
el reactioneaza. prin vis.
5) Pornind de aid, yom ajunge pe drumu1 cel mai· seurt 1a con-
duzE asup1'a fUhctiei visului. In calitate de reactie 1a exeitatia psihic;'i,
visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW, Ina,?!1
fel ca somnul sa poatacontinua. Prin ce minoe dinamiC so ;'\chitEi visnl
de aee.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. 11ignoram; darceea ~e
put em afirma inca de pe aeum este ca, departe de a fi un fa"eta: de
i
bumre a somnuZui, a~a cum se repro~eaza,visur este protector at som-
nului, pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e.
Gre~im erezind ca fara vise am £i dormit mai bine; In realitate, fara
ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe.· Tocmai lui Ii datoram putinu1
somn de care ne bucnram. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite
tulburari, a9a cum paznicul de. ndapte este obligat sa facaelinsm!i
zgomot urmarindu-i pe aceicare, prin scandalul lor nodurn, .ne-m' fi
trezit Cll siguran~a.
6) Dorinta este excitantu1 visului; realizarea dorintei eonstituiecQn-
tinutul visu1ui ; aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale
visului. 0 aWl caracteristica, nu mai putin constanta, consti'i.ln aceea
c;1 visul nu exprima simplu un gind, d reprezinta 0 dorinta realizata
sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. A$ dori sa calatoresc
pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului. Caliitoresc pe mare:
aeesta este continutul visului. Deci pilla 9i In visele copiilor, atit de
simple, persista deosebirea· hltre ideea latenta si continutul manifest,
o d~fornlare a gindirii latente a visului ; este transformarea ginduluiin
eveniment trait in vis. In interpretarea visului, trebuie Inainte detoate,
sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Daca ar £i ade-
varat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. visUlui,
atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis
ifttr-o Iadi"i, ar trebui sa fie tradus nuprin ; fratele meu se restringe; ci
prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa, fratele meu .trebuie Sa se
restringa 2). Din cele doua caraeteristici generale ale visului, pe care
Ie-am reIiefat, cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii
fara opozitie.Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin-
21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1
visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare, un pro':'
feet sau un repro~; aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8.
a visultd, careconst<'i in aceeaca visul, in loc ·de a reproduce pur
simplu excitatia, 0 suprima, 0 indeparteaza, 0 epuizeaza printr-un
caracteristic de traire.
7) Avind .in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct
comparatia intre acesta ~i actul ratat. La acesta din urma distingem 0
tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata, iar in actul ratat e:1

2) A 50 vedea vi suI analizat 1a p. 138. (Nota trad.)

H3
 atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. Aceeasi schema
se aplidi visului. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa
decit tendinta de a dormi. Cft despre tendinta perturbatoarc, 0 inlocuim
eu excitatia psihica, a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisra-
cerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l
sllsceptibila sa tulbure somnul. Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un com-
promis. In timp ce dormim, incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta :
satisfacindu-ne doriI;ta, continuam sa dormim. Avem 0 satisface1'e par-
tiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente.
8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus, de a
putea utiliza, ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului,
faptul ca anumite produse, foarte transparente, ale imaginatiei au pri-
mit numele de vise in stare de veghe. In realitate aceste vise in stare
de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'o-
Uce, binecunoscute noua; dar, de9iviu reprezentate, aceste impliniri de
dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1u-
cinatorii ale vietii psihice. AsUel, din cele doua earacte1'istici principaI~
ale visului, este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur, pe cind cela-
lalt dispare, el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a
deveghe.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala
caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte. Sa spuncm,
in treacat, ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezen-
tad tI'ansfoI'mate, posibile in conditiile starii de somn, deci "vise in
stare de veghe nocturne", atunci intelegem ca desfa:,;urarea visului am -
ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei, deoarece
epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte;;i
se manifest.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri.
Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. Toata lumea cunoa:;;te
proverbul: "Porcul viseaza jir, gisca viseaza graunte" 3) ; sau 1a 1ntre-
barea: "Ce viseaza gaina ?", raspunsul: "Boabe de mei". Coborind
astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi, adiea de la eopil la anini aI,
proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei tre-
buinte. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "fru-
mos ea in vis", "nici n-am visat asemenea lueI'u", "nid cu gindul n-am
gindit, nici eu visul n~am visat". Inregistram aid, din partea limbajului
de. toate zilele, 0 atitudine preconceputa evidenta. Exista 9i vise care
provoaca angoasa, vise cu eontinut penibil sau indiferent, dar aeeste
vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Acest limbaj aminte~te :;;i
d(~vise "rele", dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela
care procura dulce a implinire a unei dorinte. Nu exista proverb in care
. sa fie vorba de porcul. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. .. <:

Fara indoiala ca ar £i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat

de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea
de dorinte. Dimpotriva, ei au notat ad~sea aceasta caracteristica, dar ni-
meni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i
de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Noi presupunem
(asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica.
Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob-
~ine, aproape rara ostenea1il, din examinarea viselbr copiilor. $tim 1n-

:J) Existii ~i zicala romane.scl "vrabia mala.i viseaz"l ". cu un sens identic (Nota
triad.,
rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI,ca e1 rezulta
din conjugarea a doua tendinte opuse, din ca-re una, nevoia de somn,
ramlne constanta, pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie .psi-
hieB.; avem, in plus, dovada ca visuI este un act psihic, semnificativ,
;;;1cunoa:;;tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea
dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie. Dobindind toate
aCE'stenotiuni, am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de
psihanaliza. In afara legaturii facute cu actele ratate, demersul nostru
nu continea nici un element specific. Orice psiholog, chiar totalmente
ignorant in ceea ce prive;;te premise1e psihanalizei, ar fi putut conferi
;'lCeasta explicatie viselor copiilor. Atunci de ce n-a facut-o nid un
psiho1og?
Daca nu ar exista declt vise infantile, problema noastia ar· fi solu-
"tionata, sarcina noastra dusa la bun sfir~;;it,fara sa mai fie nevoie sa
interogam pe autorul visului, rara a face sa intervina incoW?tientul.
Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat, in mai multe rin-
dud, ca acele caracteristici, carora am inceput prin a Ie atribui 0 im-
portan{a generala, nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii
~i unui anumit nUU1ar de vise. Deci este vorba de a ~ti daca caracte-
risticile generale pe care ni Ie ofera visele· copiEor sint mai stabile,
data ele apartin ~i viselor mai putin transparente, al diror con{inut
manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din
timpul zilei. Potrivit concep{iei noastre, asemenea vise au suferit 0
deform are considerabila, ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am ime-
diai asupra lor. De asemenea, prevedem ca, pentru a explica aeeasta
rleformare, .vom avea nevoie de tahnica psihanalitica, de care ne-am
putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:;;tintelor noastre referitoare la
visele copiEor.
Exista totu:;;i un grup de vise nedeformate care, ca ~i visele copiilor,
.apar -aa impliniri ale unordorinte. 8int aeele vise care, pe tot parcursul
vietH, sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete,
nevoi sexuale. Ele' constituie, a9adar, impliniri de dorin{e efectuate ca
reactie 1a excitatii interne. Astfel, eu am notat la 0 fetita de 19 luni,
un vi.s compus dintr-un meniu, la care ea i9i adaugase num.ele (Anna F.,
~a.p!mne, znwura, omleta, supa): acest vis este 0 reactie la diet a la
qne fusese ea SUPUSR. timp de 0 zi, din cauza unci indigestii atribuite
dip$unilor :;;i zmeurei. In acela:;;i timp bunica acestei fetite, a ci'irei
Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani, afost obligati'i,
din pricina nelini:;;tii determinate de rinichiul ei flotant, saposteasca
Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la
dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Observa-
care se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care,
cursul cali'itoriilor :;;i expeditiEor, indura aspre privatiuni dovedesc
eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor
care nu pot fi sati~facute in realitate. In carte a sa, Antarctica(v~l. I,
19fH, p. 336), Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. ell
care hibernase: "Visele noastre, care niciodata n-au fost mai vii ~i
mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prinaceea di ele
indicau limpede' directia ideilor noastre intime. Chiar 9i acei .dintre
tovara:;;ii no;;tri care nu visau decit in mod exceptional in viata nor-
mala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirni-
neata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in

Hl - cd. 404
H5
 lU111ea fanteziei. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e);::t2i'ioara de
care, eram. aUt de dep~rt2, dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L ..
~ .i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju.
eel mai adesea vic:;ele noastre. Unul dint:'e noi, care S8 specializase in:
a visa .Dluri banchet2, era lIlcrnt3.t cind l1e putea .anun-ta din1ine~ltfa
ca 11la.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncar·e; D.n altul \;1S::1
tutun, rnunti de tutun, iar un al treilea vedea in visc:,le sale CO;'L,'Yf';
Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. Inca un '.Tis rn\?rit~l
nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult
se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf
dec1.t ell rl'}ulta grelltate. Fire5?tc, 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/!
:?i mai imposibile, dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml
san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti, saracia de imaginatie ocTa
absolnt uirnitoare. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll.S2tTc-
nate, elm avea docnmente de un mare interes psihologic. Yom
ins3. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti, caei 11e orer"';'
ceea ee doream eu cea mai mare ardoare", Mai cHez ~i dupa Du Pre~ .
"IVIungo Park, eazut, in cursul unei calatorii prin Africa, intr-o
vecina eu inanitia, visa tot timpul vaile bogate in ape o;;icimpiile Vei7l
din tara sa natala. Tot a~a Trenck, chinuit de foame, se vedea intr-Q
braserie din Magdeburg, in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple):
lar George Back, care luase parte la prima expeditie a lui Franklin,
visa cu regularitate mese copioase, pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni
teribile el murea literalmente de foame".
Aeela care, mincind seara bucate piperate, incearca in timpul
o senzatie. de sete, viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te, este imposibil S'·:
suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt
sau mal putin intensa; din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit
sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. Din punct de vedere praetic, ser-
viciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant, dar nll.
este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, irr\-
potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. In eazul trebuin-
telor de 0 intensitate seazuta, aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT.'.'·
La fel, sub influenta excitatiilor sexuale, visul procuri'! satisfactli
care prezinta, insa, particularitati demne de notat. Trebuinta sexuaJi"l
depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea
de ale lor, ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involun-
tare de lichid spermatic; rar ca urmare a anumitor dificultati, in relatia:
eu obiectul, des pre care va fi yorba mai tirziu, se intimpla foarte adesea
ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag:
sau deformat. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de
sperma face ca aeestea, dupa rem area lui Otto Rank, sa 'fie extrem dc
Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Toate visele adultilor, care
~u drept - obiect trebuinte, includ in afara satisfacerii un element in
plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie,.
spre a fi inteles, de interpretare,
De altfel, nei nu afil'mam ca viselc! adultilor, formate dupa modeiul
viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor, ar reprezenta
doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. Cunoa~tem de
asemenea vise ale adultilor, seurte ~i clare, care, luind na~tere, sub
influenta anumitor situatii dominante, provin din surse de excitatie
incontestabil psihiee. A~a sint, de exemplu, visele de impacienta :
ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii, sau ai luat toate ma-
surile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit,
sau la 0 conlerinta, sau ca sa faci 0 vizita, noaptea visezi di scopul
propus este atins, ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care
doreai s-o vezi. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de
1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul, viseaza ca
s-au 9i sculat, ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor,
pe cind in realitate continua sa doarma, marturisind prin aceasta ca Ie
place sa fie active mai muIt· in vis dedt in realitate. Dorinta de a
dormi care, cum am vazut, ia parte in mod fire.';c la formarea vise10r,
se rnanifesta foarte clar in visele de acest gen, in care ea constituie
chiar factarul esential. Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint
aEituri ·de celelalte 'mari trebuin'te organice. ~.
Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind, expus la galeria
Schack din JVl:l.inchen,va voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus
pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta'\). Este "Visul detinu-
tului" care, fire9te, nu poate avea alt continut dccii evadarea. Ceca ce
este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra,
pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului
c2ptivului. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive
pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i,
daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut,
mi se prtre ea gnomul din virful piramidei, aeeia care tale gratiile,
nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face, sea-
mana in chip izbitor cu acesta din urma.
In toate celelalte vise, cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip
infantil, deformarea, Ll9acum elm spus, constituie un obstacol in calea
noastra. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de do-
rinte, curn sintem inclinati sa credem; continutul IDr manifest nu ne
dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si
ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l
la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica LH-
macHe, deform area lor trebuie inlaturata ;;i continutul lor manifest
inlocuit prin contlnutul lor latent: num.ai cltunci vom putea sa judecam
daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate
celelalte vise. far-a except.ie.
 IX
CENZURA \llSULUI

Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia vi-

sului. Visul este un n;i'iloe de suprirnare a E<I.:citatiiZor (lJsih:ice) cw',c tul-
bura s07nnul, aceasfCi s;{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa;erii ho[u-
cinatorii a unoI' trebuinte, In ceca ce prive~te visele adultilor, TIU aTn
I)'utut explica decft lU1 singur grLlp, cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe
care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. elt despre celelaltc, inca
nu ~tim. ni~ic in pI'!vinta 10:; c~9spun,: c.hiar ca nici nu, Ie. intelege~n,
Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu, a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o sub-
estin1anl : ori de cite o:ci l.lr1 vis este absoh-lt intellgibil,el S~ dcr~lede-'?te
ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc, Este vorba aid de 0
coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala, nici lipsita de importanta,
Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, caur-
mare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele
ratate, eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne
este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam, A analiza. a Int,elege
aceasta deform,:{re operata de vis, aeeasta este clcci sarcina noastd.
imediata.
Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.ce straniu sau incompre-
hensibil. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-;trl Drlvinta ; mai inti:!
'care este originea ~a, dinamismul sau; apoi functia lye cm:e 0 IndepE-
ne9te ~i, in s£11';;it, modu1 in care aetioneaza, Putern spune, in con 58-
cinta, ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care
se desfa;;oara in vis. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a
fortele care acp.oneaz2 asupra Sd.
Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i,consemnut de 0 doamni'i din
cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld, dupa cum ne infonnC'c,za ca, unei dOa'11ne
in virsta, roarte cultivata 51 stilTlata, Ace';! vis nn a fost SlXOUS analizeL
Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.{pa de
analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare, Autoarea visulul
nu I-a interpretat, dar I-a judecat ;;1 I-a condmnnat co. 91 cum ea ar
fast capabila sa-1 interpreteze. lata, de exemplu, cun1 S-;} pronuntat ea
in aceasta privinta ; ,,~i cind te ginde:,;ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de
stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani, care zi ~i noapte nu are
dedt grija copHului sau 1".
Si iata aCl1111,risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) ... pEa 5e du.ce la
spit~lul milital' Dr. 1 ;;i ii "pune plantom.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell
medicul ~ef (Ji'l. un nUnlC necunoscut (1), cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi--
cine sale pentru spital. Spunind acestcCl, ea subliniaza in a;;a fel cuvl~ntul
servicii. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale
amoruIld, V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta, dupa ce ezita
putin, 0 1asa si;, treacil. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef, ea nime-
reste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa, in care 0 multime de olited
si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl, Ea se adreseaza ell
~ferta sa unul medic pl'ima;,care 0 intelege de fa pril11ele cuvinte. 1st-g,

I) D-na dr, van H u g-1'[e 11 In u t h..

:.!) "Liebe,~dien.sten~~ in textul original. (Nota trad.)

142
t(:;xtul disClLcsullli c~.i, a~Cl C1Ull I-a lxcon.untt.J.t in vis:- ,~Eu, ca stnTulte
a1te 1011101 ;;1 fete tinere din Viena, sintem gata sa... eu soldatii" ofiterii
fara deosebire ...". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur:
Dar expresia, cind jenata, cind rnalitioasa, care apare pe fetele ofi-
t'1
;en~o!, 11 " , ••
connrma~a " t·· .' d e,J..<:t'·
?F eel. .J' At 1
,a ~n,;e~egprea '
bine ce vreaea sa
spuna, Doanma contmiH: ";:;;tm Cd not.arfrea
..,. ." .••.. "t '-' ~ -4- J
nO::istra p02te sa para bi-
zara, no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios. Soldatu1 aflat pe front
nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Urmeaza 0 ner10ada lunga
do ta'cer" '~rn;bl'l;; """ed'" 1 ...
,~ . v ,e~",
, "I . L A •.
1cl. Hi· h.U, prImal' . 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa
S '
aoamna, sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta ..." (Murmure). Ea S8
dqsprh;de, din i;11brati~a,ea lui, gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti cei-
Ja.tt1, ~l raspunae : "Dumnezeule. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea
ca niciodatkl s;} nu ma aflu in aceasta situatle.
. ,. Pe de aWi p'arte , 0 con-
ditie, totu';'I, trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta,
nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI ... (murmu1'e); ar £i
oribH". l\1::?icul primar.: "V~ inteleg ~erfect". Citiva afited, printre
ca:'e se alld unul Cd,'e I-a facut curte m tine1'ete, izbucnesc in ris si
doamna 1-;;i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef, pe care h
cunOR']te, Cd sa puna lucrurile 1a punet. Dar, spre marea ei mil'are, con-
stata C2 nu cunoCl:;;tenumele acestui medic. Cu toate acestea, medicu1
primal' Ii arata politicos 91 respectuos, 0 scara de £leI', in spiral a 9i
strimta, care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce
la etajul doL Pe cincl urea, se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire
colosala, fie femeia tinara sau batrina.· Taate respectele mele !". eu
con9tiinta de a-:;;iimplini 0 datorie, ea urca 0 scara interminabila.
Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini,
eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii
absurde.
Accst vis 5e desfas;oara ca 0 fantezie diuma; el denota 0 rema1'ca-
biLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clari-
fieate, d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceca ce,
dupa cum 9titl, nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai
interesant fapt e<;te ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare,
ci in continut. In trei rinduri continutul este ca si epuizat; discursu1
doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. Cum visul
nu a fost sup-us nid unci analize, propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne
pronuntarn cu privire 1a sensul sau. Exista totu9i aluzii" ca aceea im-
plicata In cuvintele servicii intr-ale amorului, care indreptatesc unele
concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul
au nev01e de completare, ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur
sens bine determinat. Procedind 1a restituiri1e necesare, constatam ca,
spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata
sa-,,?i puna propria persoanci 1a. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol', pentru
satisfacerea trebuintelor lor erotice. Idee din cele mai scabroase, model
de inventie Indraz~et libidinoasa; numai ca aceasta idee, aceasta fan'-
tezie nu ~e exprima l~ vIs. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice
confesiunea, aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un mur-
mur indistinct, ea apare"?ters sau este suprimata.
Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este
cauza sup:rimarii lor, Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro:
ceda? In zilele noastre, nu trebuie 'sa priviti prea departe. Deschldetl
149
oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l).
$titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii. Pe sp.>
tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nefiind agreate de autorita-
tile superioare ale cenzurii, au trebuit sa fie suprimate. Va spuneti ca
este pacat, ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'e-
sante, "eele mal bune pasaje".
Uneori cenzura nn se exercit,l asupra unor pasaje incredintate tipa-
rului. Autorul, prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul
cenzurii, Ie-a atenu:xt in prealabil, Ie-a modlficat u:~or, sau S-R mul-
tumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce
avea, ca sa spul1enl a~?a, 111 virful perlitei sale. Ziarul n"Llapare In acest
caz eu spatii aIbe, insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. VOl' dezviilui
cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia
cenzurii ofieiale.
Sa retinem aceastA analogie. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul
doamnei noastre, omiS2 sau acoperite de murmur, au fost "'~eIe vlctiIna
unei cenzuri. Ne referim direct Ia ocenzura a visului, careia trebuie
si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Od de cite
od continutul manifest prezinta lacune, trebuie incriminata interventia
cenzurii visului. Putern merge chia1' mal departe, afirmind ca od de cite
ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ",tel's, nedeterminat
.;;i indoielnic, pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte, trebuie
scl 2dmitenl c{, acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta
rar, insfi, intr-un mo:1 at'it de fati9' de n;.'.iv a'n putea spune, ea in visul
de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa
eea de-a doua modalitate, impunindu-:;:i atenuarI, aproximatii, aluzii 'la
gindurile autentice.
Cenzura visclor se rna1 exerdta :;:1dupa 0 a trela modalitate, pentru
care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei ; v,i{pot insa iluska
Reeasta mQdalitate cu un exemplu, acela a1 singurului vis pc care I-am
analizat. V;'i amintiti, desigur, de visul in care era vorba de "trei 10cur1
de teatru proaste. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari". In ideile
latente ale acestui vis elementul "grabit, pre a devreme",' ocupa primul
plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd, fusese de asemenea
o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte,
:Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca
banii pe giuvaerica1e. Din acest element central al ideHar visului nimie
'nu trecuse in continutul manifest, in care totul gravita in jurul fap-
tului de a merge la teatru 71 de a-:;;i procura bilete]e. Prin aeeasta de-
plasar:e a .centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor
continutului, visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH
este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. Deplasarea centrului
de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza
deformarea viselo1'; toemai ea impdma visului acel caracter bizar care
ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs.
Omisiune, modifica1'e, regrupa1'e de materiale : acestea sint, deci, efec-
tele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'.Cenzura este prin-
cipala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de
vise, a carei examinare ne preocupa acum. Cit despre modifieare ~i re-
grupa1'e, avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".

il) A1uzie transparenti!. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura imperiaEi asu-

pra presei, In timpul primului razboi mondial. (Nota trad.).

150
 Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor, sa ne oeupam
d~' dinamismul aeesteia. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea'
~mtropomorfie ;;i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati;;area unui
omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereie-
ruIui, de unde ;;i-ar exereita functiile; nici nu dati termenului dina-
mism un sens pre a "localizator", gindindu-va la un centru cerebral de
unde ar emana influenta cenzurata, pe care 0 leziune sau 0 extirpare
aaeestui centru ar putea s-o suprime. Nu trebuie sa vedeti in aeest
cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica. El
TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte ;;i asupra
,ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta; 9i nu vom fi surprin;;i sa
aflam ea s-a ;;i intlmplat sa fim supu,;,i cenzurii viselor, poate faraa
ne da seama despre aceasta.
Intr-adevar, a,;,a s-au petreeut luerurile. Va amintiti de uimitoarea
constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea aso-
d,atiel libere. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noas-
ire de a trece de la elementul visului la elementul incon,;,tient al carni
substitut este. AeeasHi rezistenta, aratam, poate varia in intensltate; ea
poate Ii, de exemplu, cind eonsiderabila, cind eu totul insigni:l'ianta.' In
acest ultim caz, efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit
putine verigi intermediare; cind insa intesitatea este mare, pornind
de laelementul dat, trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care
ne indeparteaza' mult de elementul respectiv ;;i, pe acest traseu, s'rrtem
obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de
,obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul. Ceca
ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei
tente, trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis, ca CenZllJ'cl.
exercitata asupra visului. Rezistenta la interpretarea visului nu este
altceva decit obiectivarea, eenzurIi visului. Vedem astfel ea eenzura
nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis,
d se exercita intr-un mod neintrerupt, spre a conserva deformarea pro-
duscl. De altfel, tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul
rezistenta de care ne loveam in interpretare, deform area prod usa de
cenzura dife1'a,;,i ea, in ~cela:;;i vis, de la un element la altul. Daca
comnaram continutul manifest si ideile latente, eonstatam ca anumite
elel';ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. ca unele aU.'Sufcrit rnodifi-
cari mai mult sau' mal putin importante, ca altele au trecut in conti-
nutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare, ba poate
chi3r mal bine reliefate.
Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva
'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. La aceasta intrebare, de 0 impor-
tanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului, ,;,i poate chiar a vietH
LE11anein general, obtinem eu u;;urinta raspuns daca parcurgem seria
de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e. Tendintele prin care
S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului, in judecata sa
din stare de veghe, Ie recunoa:;;te ea fiind ale sale, slmtindu-se de aeard,
eu ele. Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de
o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra, mot1vele care
va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2n-
zura, care produe deformarea '';'1 eal:e hc ne~esara interp;'etarea. Gin-
diti-va, numai, la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani. Filra sa-o;;1Ii
interpretat visul, ea 11gas8,;,te oribH, dar ar fi fast ~i mal dezolat{l.daca
d-na dr. V. Hug i-ar fi imparta;;it citu;;i de putin datele obtlnute din
1.51
 interpretarea care se impunea in acest caz. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul
tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele
mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur?
Dar, tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie
desclise, plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i
reprezentate de cenzun'i. In acest caz putem afirmaca aeestea sint ten-
dinte blamabi1e, indecente din punet de vedere etie, estetic :;;i social, di
sint lucruri la care nu indraznim sa gin dim sau la eare llU gin dim decit
ell oroare. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie
deformata sint, 1nainte de toate, manifestari ale unui egoism rara~ mClr~
gini 9i fara serupule. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut
sa nu joace roIuI principal, eu toate cael ;;tie a se disimula foarte bine
in continutul manifest. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu
este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn, care consta tocmai
in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara.
Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor in-
stinctului sexual, acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este-
~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. Ciiutarea
pUicerii, ceea ce numim noi libido 4), i~i alege obiectele fara a 'intilni
nici 0 rezistenta ~i..1~i alege de preferi.n1;a obiectele interzise; l~i alege
nu numai femeia altuia, ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 uma-
nitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea
sa asupra mamei 1?isurodi, femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doam-
llei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos, Libidoul ei mnd in moet
incontestabil dirijat ciitre fiul sau). Pofte pe care Ie eredem straine na-
turii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. Ura
li?i croiei?te drum libel'. Dorintele de razbunare, a dad moartea persoa-
nelor celor mai iubite, parinti, irati, surori, soti, copii sint departe de
a "£i manifestari exceptionale In vise. Aceste dorinte cenzurate par sa
urce dintr-un adevarat infern; interpretarile intreprinse in stare de
veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a £i destul de severa fata de
aceste dorinte.
Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. Nu
uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 £unctie inofensiva, ehiar utHil,
care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare.
Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului, pentru ca
dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea
unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. De etltfel
aceste din urma vise nu sufera nici a derormare; ele nu au nevoie de
aceasta, fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo.
mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. Luati aminte,
totodata, di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae--
tori. Eo. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa
cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii

4) In concepiia Iui Freud, libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1n-

stinctul sau impulsul sexual. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul, con-
siderind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui
domeniu de activitate. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n, care di1 0 interpre-
tare intelectualista psihanalizei freudiene, erede ea poate vorbi despre libido ea
despre 0 "energie psihica a dorintei". Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate
in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i in-
flueniate de T h. Rei k. (Nota trad.)
 Ia un moment dat. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo
dO:Jre neimblinzita va deform a, impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi.~,
te1e triHte in vis, pe clnd acelea:;;i ispite ne apar noua medicllor eel ino-
cente ~i iiVOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i, atunci cind ea
va fi eu zece ani mai batrina.
In rest, nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu
privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare. Parerea mea este
ca. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat; avem insa, inainte
de toate, datoria de a-I apara de anumite atacuri. Nu este dificil sa
sim puncte slabe. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI'
ipoteze, anume ca visul in general are un sens, ca trebuie sa acceptilm
existenta in somm.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage
eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic ,;,i ca toaie ideile care
apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. Daca, pornind de 1a
aceste ipoteze, am fi ajuns, in interpretadle n021stre, 1a rezultate plau-
zibile, am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-.
pund realitatii faptelor. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e
prezinta a;;;a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste
rezultate fiind imposibile, absurde sau eel putin neverosimile, in ipote-
zele de la care se po1'ne~te este ceva fals. Sau' visul nu este un fenomen
psihic, sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient, sau, in fine,
tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. Aceste con.-
cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e
pe care Ie-ati descoperlt, a~a-zidnd, pornind de la ipotezele dumnea-
voastra?
Intr-adevar,ele sint 9i mai simple, ~i mai satisfaditoare, dar .de aiel
nu urmeaza ca ar fi mai exacte.
Sa avem rabdare; problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e
concluziva. Inainte de a oaborda, yom diuta sa intensificarn critica In-
dreptata impotriva interpretarilor noastre. Ca aceste rezultate slnt pu-
tin imbucuratoare ~i stimulatoare, iata ceea ce intereseaza relativ putin.
Exista pentru aceasta, 1nSa, un. argument mai solid; acelaca autorii
viselor, pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din inter-
pretarea viselor lor, Ie resping eu cea mai mare inver~unare, bizuindu-se
pe argumente bune. "Cum? zice unul, vreti sa-mi demonstrati, dupa
visul meu, ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele
91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i, pentru ca eu nu mun-·
cesc dedt pentru sora 9i fratele meu, nu am alt interes in viata dedt
indeplinlrea datoriei fata de el, a9a cum am promis, in calltatea mea de
prim nascut, bietei noastre mame". Sau iata 0 femele care ne spune:
"Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar ·este 0
absurditate revoltatoare! Nu numai atit, ~i poate ca nu ma yeti crede,
dar casnicia noastra este una din cele mai fericite, iar moartea sa m-ar
lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". Un altul replica: "Imi
atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol, ea IT:l
ma intereseaza sub nici 0 forma, dici slntem eertati 91 de ani de zUe
n-am sehimbat 0 vorba". Treaea-mearga. daca aee9ti autor! de vise S-3r
multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atri-
buim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care
ei Ie ignora. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll
ca. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01
pe baza viselor lor 1;>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi--

153
nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. }'·Ju ar Ii
timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de inter-
pretare, ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ?
Nu, inca nu. Ca :'Ii celelalte, acest argument, in ciuda fortei sale in
aparenta mai mad, nu va rezista criticii noastre. Presupunlnd ea exista
in viata psihica tendinte incon~tiente, ce dovada putem aduce impotriva
lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta?
Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare, pentru
antinomii care coexista ; este posibil ca predominanta unei tendinte con-
$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1-
trara. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1-
selor. nu ar £i nki simple, nid incurajatoare. In ceea ce priveste simpli-
tatea, voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele re-
feritoare la vise, fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput
in fata un or clrcumstante complicate; cit despre camcterul destul de
neplaeut al rezultatelor noastre, va voi spune ca nu aveti dreptate sa
va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra
$tHntifice. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute, chiar
jenante :;;ifespingatoare? Ce importanta are? ,,<;;:ane les empechf: pas
d'exister" ;,), I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare
asenlEmi'i.toare,pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale
clinice. Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile,
daca vrem sii cunow;;tem adevarul gol-golut. Daca un fizician ar veni
sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint
intr-un scurt rastimp, ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll,
perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl
pEish'a tucerea, pina ce, un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca con-
cJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. Res-
pingind ceea ce nu va este pc plac, va conformati mai degi'aba meca-
nismului formarii viselor, in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1
stapiniti.
Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator
al dorintelor cenzurate de vise, dar aceasta pentru a sustine argumentul
potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in
const1tutia omului. Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza
insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe
care 0 puteti avea fiecare despre sine; dar ~efii ~i colegii v-au cople~it
oare cn bunavointa lor, dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat
1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie, ca sa credeti ca
este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi
o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar, n-ati luat
aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de
problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate
.dezi11a.turilela care visam noaptea si·nt ziua transpuse in realitate (dege-
nerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza
dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se
mu1tumesc sa viseze ceea ce altii, cei rai, infaptuiesc in realitate ?

$) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica sa existE"').

Fh.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t, la Paris, in anii 1885-1886, [x1strindu-l
ne:;;ters in memoria sa. (Nota tract)

15':;'
 Lasind acum la 0 parte individu1, ginditi-va 1a marele ra,zboi care
rlevasteaza Europa, reflectati 1a intreaga violenta, 1a ferocitatea s1 fals1-
tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate. Oa1'e credeti' ca un
pumn de ambitio:;;i :;;i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan-
1u1e toate aceste duhuri rele, fara complicit;;ttea a milioane de supu:;;i?
In fata acestei situatii, aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea
inexistentei raului in structura psihica a omului ?
Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral,
ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :;;imai nobil :
.eroismul, spiritul de sacrificiu,solidaritatea sociala. Fara indoiala; dar
TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa
psihanalizei, careia i
s-a repro:;;at ca neaga un Iucru pe singurul motiv
ca ea afirma un alt Iucru. Departe de noi intentia de a tagadui ten-
dintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut
nimic spre a Ie reduce valoarea. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa!
despre dorintele nefaste cenzurate in vis, ci 9i despre cenzura insa9i
care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut. Daca insistam
asupra a ceea ce este rau in am, este numai pentru ca altii neaga acest
aspect, ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana, ci 0 face de nein-
1e1es. Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de
a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este
bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL
Sa raminem deci pe aceasta pozitie. Chiar 9i atunci cind vom gasl
eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii, nu
va trebui sa Ie abandonam. Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne
.apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale. Pentru moment, sa I'e-
tinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a
cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva
tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea, in timpul
:somnului. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde pro-
vin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari.
AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un
alt rezultat al cercetarilor noastre. Do1'intele care, aparind in vise, ne
tulbura somnul, ne sint necunoseute; nu Ie constatam existentadecit
,ca urmare a interpretarii visului. Deci, in mod provizoriu, Ie putem ca-
lifiea drept incon9tiente, in sensul curent al termenului. Trebuie insa
sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu.
A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i, autorul visului Ie neaga, ehiar
:;;i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. Avem aici aeeea9i
situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6), unde ora-
torul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata
un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. Noi am 9i pus la indo-
iala valoarea acestei asigurari, admitind doar ca oratorul putea sa nu
fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de senti-
ment. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un
vis cu puternice deforrnari, ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca im-
portanta pentru concepti a noast1'a. In consecinta, sintern eu totul dis-

fi) i\. 51:' vedea capitolul ,.Actele ratate". pp. 65 :;;iurm. (Nota tract.)

155
pu,?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese, tendinte despre care:
nu :,?Umin general nimic, despre care nu 9tim nimic de multa vrerne,
despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie. De aeeea ineon9tie:,-
tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens; factorul "aduaiitate"
sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale
fundamentale; incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permD-
nent :;;inn numai un renamen momentan "latent". Se intelege de In sine
eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF.

*
'* *"
 X
SIlVIBOLISTICA VISULUI

Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este

e£ectu1 unei cenzuri care i:;;iexercitil activitatea impotriva dorinte1or in-
acceptabile, incon:;;tiente. Dar, fire;;te, nu am sustinut ca cenzura a1' fi
slnguru1 factor care produce deformarea, iar studiu1 mai aprofundat a1
visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa,
pe linga cenzura, 1a producerea acestui £enomen. Aceasta, spul'lem noi,
pste adevarat in a~a masura incH, ehiar dacaeenzura ar fi complet eli-
TYJlnata,intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw;>ide put in inles-
nita :;;i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile
latpnte ale visului.
Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre, ajungem la des-
.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea ;;i deformarea
v]selo1'. Am aceeptat, impreuna eu dumneavoastra, ea la subieetii an<1-
liz;;ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee.
Desigur, acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH; in
rnulte cazuri facem ca ideile sa apara. cu pretul perseverentei:;;i al in-
sistentei. Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia
ri~I l:eUye~tesau, cind 0 ?bt1nem ,ell in~istenta, nu da .rezult~~ele a;;tepta,te.
tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc, acesta 00-
bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita, de care nuaven1 a l1e ocupa aieL Dar
e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale
:S.,]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. In asemenea c2zuri, dnd
ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila, sflqim prin a
descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate, in lcga-
cu anmnite elemente det.erminate ale visului. Ne dam atunci seama
c'; nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii, ci de un fapt
gl:/ernat de 0 noua lege.
Fata de acest fapt, inccrcam tentatia de a interpreta noi in:,?ine
,,(fste elemel'lte "mute" ale visului, de a-I talmaci prin propriile n0'-15-
tre mijloace. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare
d"t;'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare, pe cind
visul ramine lipsit de sens $i de coerenta, atit timp cit nu ne hotarhn
Si, intreprindem aceastA operatie. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2
unor cazuri din ce in' ce mai numeroase, cu conditia ea ele sa
asemE'matoare, incercarea nOdstra, la inceput timida, devine din ce
In ce mai sigura.
Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic, dar invata-
lYL;ntulactmite expunerile' de acest gen, in cazul in care lucrurile sin1:
numai simplificate $i nu deformate.
Procedind cum am aratat, obtinem, pentru 0 seric de elemente ale
vLelor, talmaciri sigure, intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'ir-
noastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise.
157
r Sper, in treacat fie zis, ca nu ati uitd cd tehnica a';ociatiei nu ne ajut<~
niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor.
Irni ve~i obiecta ca aces! rl.od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai
TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa.ce apel la c1.socier0a.
Hbera a ideilor. Dar inteI'vine aid un alt element. Cil1d,.In urma unor
cxperiente repetate~ aTn re1.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din
aceste talmaciri certe, observam ea est€' yorba de interpretdri care al' fi
putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre
ca, spre a Ie intelege, nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli
visuhli. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a,jLlng-2
1a Cllnoa~terea sernnificatiei J 01".
Aeestui r(;~port COD.st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui. vis ~j tat118-
circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic, elernentul insu'i1 fEnd un
simboI al gindidi ineon'itiente a visului. FEu'a indoiala ea vEl, amintiti
ea, examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vj-
sului 91 substraturile 1m', am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii
fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg ;;i ca, de
asemenea, poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezen-
tare a sa figurata. In afara acestor trei categorii de raporturi, am anUD-
tat atunci 'ii 0 a patra categoric, pe care. nu am numit-o. Era tocrnai
raportul simbolic, acela pe care 11 introduce',) in acest n:oment. Foarte
interesante discutii }Jriv2.'sC a;=-est ren0111en, de c:~n-ene VOln ocupa If'la-'
inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL
Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i
viselor.
I/om spune 1nainte de toate ca, 'in caEtate de talmacirl stabile, sim-
bolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E;;ipopularci
interpretari a viselor, ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo
Ele ne permit, in anumlte circumstante, sa interpretam un vis LiT'ii
a mai chestiona pe autorul aeestuia care, de "lltfel, nu ar Ii Glpabil s:i
adauge nirnic la simb01. Cind cun03'item simbolurlle uzuo.le ale viselo!',
personalitatea autoru1ui visului, conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e
care au precedat visul, adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 difi-
cultate, il putem talmaci, ca sa zicem a'ia, liber. Un ascmenea tur ek,
forta este maguEtor pentru interpret E;;iil impune futa de autorul visu-
1u1 ; el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care
obliga iflterogarea autorului visului. Nu va lasati insa sedu:;;l de aeeast,l
facilitate. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta. T,;'h-
nica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie,;;te
'-lceea C(.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13.Sllra cu aCeiJl<;td.
Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma, furnizindu-i date
utile. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al auto-
rulni visului, treb~ie s;~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat
nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine, c;"t
In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU;Llt
provoea visul 'i1 ca ideHe ;;i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea
care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic.
In plus, este eu totul ciudat, ehiar daca avem in veclere conexiunile
de care va £i yorba mai incolo, ca coneeptia simbolica a raporturiloI'
dintre vis ;;i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversn-
nate. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate, care au mers 0 buna bueaT:J.
de drum impreunii eu psihanaliza, au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft
] ~-'.~
r,q.
 cale. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul
nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului
nu este opera psihanalizei care, pe de aHa parte, a facut· aIte de3co-
periri rasunc'itocire. Dacii vrem sa pIasam cu· orice pret descoperirea
simbolisticii visclor in epoca moderna, trebuie 3a-1 consideram ca autor
al acesteia pe filozoful K. A. Schemer (186}). Psihanaliza a confirm at
clescooeririle lui Sherner, aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale.
Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor
in vise, pe baza studierii unor exemple. Va. vol imparta;:i cu dragii
ini111a ceea ce ;:tiu in legatura cuaceasta,prevenindu-va totodata ca
acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie.
Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie .. Darnu ajunge
o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. Pre-
supunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii, f8:ra a putea
spww care s[nt acestea. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect
sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces .. Pe
de alta parte, visul, departe de asimboliza arice, nu alege in acest scop
dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. Simbolistica este
astfel limitata din t0ate direetiiie. Trebuie sa convenim, de asemenea,
ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata, ea ea se confunda
adesea cu aceea de substituire, de reprezentare etc., ca ea se apropie
chiar 9i de notiunea de aluzie. In unele simboluri, comparatia care Ie
serve~te de baza este evidenta. Exista insaaltele in legatura eu care
sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun,
acel tertium comparationis al presupusei comparatii. 0 reflectie mai
aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care,
in aIte cazuri, va ramine realmente ascuns. In afara de aceasta, daca
simbolul este 0 comparatie, ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa
o descoperim, ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se
slujeasca de ea, rara a ;:ti nimic in Iegatura eu ea ; ba mai mull: auto-
rul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva
comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. Vedeti, a>;adar, ca raportul sim-
bolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit, a carei ratiune ne
scapa inca. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta
necunoscu ta.
Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin
numeroase. Corpul uman in ansamblul sau, parintii, copHi, fratH, suro-
rile, na~terea, moartea, goliciunea - ~i aIte citeva Iucruri. Casa este
aceea care constituie singura reprezentaretipica, normala a persoanei
umane ca intreg. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner,
care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin, pe nedrept dupa
opinia noastra. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r, in-
cercind in timpul acestor descinderi cind placere, cind angoasa. Casele
cu peretii netezi reprezinta barbaV, acelea cu stucaturi ~i balcoane, de
care ne putem agata, reprezinta femei. Parintii au ca simboluri impa-
ratuL ~i imparCiteasa, regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in
. acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera
de pietate.Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii, frati sau
surori, care au ca simboluri mid animale, insecte. Na;:terea este aproape
totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor:
visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil, fie ea scoatcm
pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i, eu alte cuvinte ea intre acca
pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.ern-i tate~
Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare, printr-o caV5torie
eli trenuL,' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri
obscure, sinistre; goliciunea prin Twine {;i uniforme. So vede aid cum
, l' t'.c '.c' d' <- 'd v , 1 'v.
s~' ~}lerQ.pe l:eSIJ11,.I,LC gram"ele mere ee12 .aua genun ae reprezentaT1 :
,',EnDolunJe 91 alu;;;1l1e .
.Abandan.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea, yom aborda un
do;neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea
cxtr(;m de baga~{l 9i variaUi. Este domeniul vietH sexuale, al arganelor
ge-nitc~le, al actelor sexuale, al relatlilor sex.uale. JVlajoritatea sllnboltl-
rilor din vise sfnt simboluri sexuale. Dar aid ne aflam in fata unci
dispraportii remareabile. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin
numeroase, simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de nume-
roase, in a:;;a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri
mil1tip1e, avind toate nproape aceea9i valoare. In cursul interpretarii 1n-
ce:;cam insa 0 surpriza .nep1acuta. Cantral' reprezentarilor din vise, care
sInt foarte variate, internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li
monotone. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~
sa-1 constate. Dal' co putem face?
Cum este pontru prima data dnd, in aceste expuneri, vom aborcla
prcblema vietH sexuale, va trebui 38. va spun cum inteleg sa tratez
aceasta tema. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufe-
rn1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli, ea nu incearca nid un senti-
rncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important, ea gase9te corect
,,;i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este
2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare. Faptul e2,
iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{,
se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile. Tot a~a cum nu existil :;;tiinta ad
'U;:nn Delphini, nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete
iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH
si'i arate eElprin prezent.a lor aici ele doresc sa fie tratate, suI?
;;tiintei, in mod egal eu barbatii.
Ded visul dispune, pentru organele sexuale ale omului, de 0 muli;ime
de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal ade-
S2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. In ceca ce privc:;;te ap,\-
ra::111genital al b21rbatuJui, in intregul sau, prezlnta Importanta simbolic6
lndeo~)ebi numarul sacru 3. Partea pdncipala a aparatului genital
masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe, penisul,
gi'lse::;:tesubstitutele simbolicemaiintli.in obiecte care li slnt asemi',-
n;'ri;oare prin forma, adtca: bastoane, umbreLe, stiIpi, arbori etc., apoi
in obiecte care, ca 9i penisul, pot patrunde in interiorul unui corp, pro-
ducind raniri: arrne ascutite de toate felurile, cum a1' fi cutite, pwn-
spade, sCibii, sau ehiar arme de foe, cum ar Ii pw}ti, pistoale
in '''fwd deosebit, arm a care prin forma sa se preteaza In mod special
aceast.a eomparatie, adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de
c;jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen-
, Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor
~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. N~ ~"nai.putin inteli-
eSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge
un lichid : robinet, ibriee, izvoare tz!}nitoure, ca 9i prin alte obieete.sus-
ceptibile de alungiri, cum ar Ii Elmpile en suspensor, creiounele ell ndn6.
llu.biUi etc. FaptuI ca tocurile de scris, creioanele, pfLeLe peniTu unghii,

1\0
docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale
organului sexual masculin depin de de 0 coneeptie simpla in legiltura eu
ncest organ.
Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia, lrisu-
care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei, a creat reprezentarea
::;;11'8
simbolica Cu ajutorul baloanelor, aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin.
Dar visul cunoao,;teo,;iun alt mijloc, mult mal exprcsiv, de a simbo1iza
erectia. El face din organul sexual ins9.0,;1 cscnta persoanei 'ii 0 pune sa
zboare. Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care
Ie eunoa:;;tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important
trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi, feno-
menul de erectie. Dintre psihana1i:;;ti,P. Fed ern este acela care a sta-
bilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins,
dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de igno-
rant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1y-V 0 I d a ajuns la aeelea;;i con-
duzii, in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii pi-
cioarelor, in timpul s0111nului, pozltii artifidale. Nu-mi obiectati la
aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara.Amintiti-va
mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta
a fi· barbat, con9ticnta sau incon'itienta, estc extren~ de frecvent[l
1a femeie. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1.mai rnult sau mai putin
versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este
in stare sa-;;i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii
ca acelea incercate de barb at. De fapt poseda in aparatul ei genital .un
mie membru asemanator penisului 1a barbat, 'ii aeest membru rninuscul,
ditorisul, indepline'ite in eopiliirie ;;i la virsta aduWi care precede rapor~
turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1.
Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile, VOID cita
reptiLele ~i pe~lii, dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui. De ee para-
da ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest
lucru, dar semnificatia lor simboliea este incontestabila. Ne putem 1n-
treba, in sfir'ilt, daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t
membru, cum ar fi mina sau pidorul, trebuie considerata, de asemenea,
ea fiind simboliea. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i
tinind seama de organele corespondente ale femeii, yom fi in majoritatea
cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie.
Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate
obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate
in care poate £i introdus ceva : mine, gropi, peyteri, vase ~i stide, cutli
de toate £ormele, WZl, cufere, buzunare etc. Vaporul face 'ii 81 parte din
aceasta serie. Unele simboluri ea dulapuri, cuptoare 'ii mai ales camere
S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis.
Simbolul camera se include aid in acela de casa, ~ U$a ~i portaL deve-
nind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Mai au sem-
nificatie sirnbolica anumite materiale, cum ar fi lemnul sau hiTtia, ca 'ii
obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. Dintre animale,
meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine. Sa mai citam,
dintre ~rganele eorpului, gum ca simbol al orificiului vaginal ~i, dintre
edificii, biserica 'ii capela. Dupa cum vedeti, nu toate aeestc simbolud
sbI de fel de inteligibile.
Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care,
eEl ~i celelalte emisfere, mai marl, ale co1'pului feminin, '1;;iafla repre-

11 - cd. 404 161

 zentarea simbolica in mere, piersici, fructe in generaL Pilozitatea zone101'
genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei
paduri, al unui tufi$. Topografia complicata a aparatului genital al fe-
meii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui· peisaj, ell
stinci, paduri, apa, pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital
al b.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini com-
plicate, greu de descris. '
Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezen-
tat de lildita cu bijuterii,. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate,
ehiar ~i 'in vis, persoanei iubite ; dulciurile servesc adesea la simbolizarea
placerii sexuale. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane
de sex opus este .simbolizata prin tot felul de executii muzicale, 'intre
altele prin cintatul la pian. Alunecarea, eoborirea bl"USCa, smulgerea
.unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. 0 repre-
zentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte, extractia unei masele :
simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea, privita ca 0 pedeapsa
pentru masturbare. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special
raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede,
potrivit informatiilor de care dispunem. Putem cita, ca raportindu-se
la aceastil eategorie, activWltile ritmice, ca dansul, echitatia, ascensiunea,_
eEl ~i aceidentele violente, ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un
Qutomobil. Sa. mai adilugam anumite activitati manuale ~i, fire~te, amc-
l1intarea eu 0 anna.
Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt
poate ca 1e credeti. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc
a~teptarile noastre. In consecinta, constatam faptul incredibil ea deosebi-
rile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. Multe
simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral - indiferent daca este
'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull
copil mie, 0 fetitii sau un biiietel. Alteori, un simbol maseulin desel~1-
neaza 0 parte a aparatului genital feminin, 9i invers. Toate aeestea ramill
de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezen-
tarilor sexuale ale oamenilor. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a
simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil; de aItfel simbolurile cele
mai frapante, ca buzunarul, a1"ma, cutia, slnt exceptate de .utilizarea sim-
bolica bisexuaUi.
Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul, ci eu simbolul insu~i, voi
trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile
sexuale, completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare
in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. Un simbal
abscnT de aeest gen este palaria, poate orice acoperamint de cap 'in gene-
ral, eu senmifieatie 'in genere masculina, dar uneori :;dfeminina. Tot a,?R,
mantaua serveste la desemnarea unui barbat, eu taate ca adesea dintr-un
alt punct de vedere dedt eel sexual. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea
faptului. Cravata, care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei,
este 'in chip manifest un simbal maseulin. Lenjeria alba, pinza sint in
general simboluri feminine; hainele, uniformele sint, a ~tim deja, simbo-
Iuri destinate sa exprime goliciunea, formele corpului ; pantoful, papucul
desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. Am 9i diseutat despre
aeeste simboluri enigmatice, dar in mod sigur feminine, care sint masa,
lemnul. Scam, treptele, rampa, ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. sTnt
cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. Meditind mai inde-

162
aproape la acestea, gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii, poate ea 91
crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie, pe masura ce sulm.
Am mentionat deja peisajul, ea reprezentare a aparatului genital al
femeii. Muntele, stinca sint simboluri ale organului sexual masculin,
gri'idina, un simbol frecvent al organului sexual feminin. Fructul deser:n-
neaza nti copilul, ci sinul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea
in primul rind a oamenilor pasionati, apoi a instinctelor 1'ele, a patimilor.
Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special
virginitatea. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat
organele genitale ale plantelor. Cunoa9tem deja simbolul camera. Repre-
zentarea dezvoltindu-se, ferestrele, intra rile 9i ie9irile din, camera dobin-
desc semnificatia de deschideri, de orificii ale corpului. Camera inchisa,
camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi, iar cheia este incon-
testabil .un simbal masculin.
Acestea sint materialele care intra in compozitiq. simbolisticii viselor.
De altfel ele sint deparate de a fi complete, expunerea noastra putlnd Ii
extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :;;iIn profunzime. Cred insa
ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. Ba se poate ca,
exasperati, sa-mi spuneti : "Ascultindu-va, am zice ea traim intr-un uni-
vers de simboluri sexuale. Toate obieetele ee ne inconjoara, orice ve~mint
pe care-l pun em pe noi, orice lucru pe care puhem mina nu ar £i deci,
dupa opinia dumneavoastra, decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<>
Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur,i uimitoare, iar prima intre-
bare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cu-
noa:;;te semnificatia simbolurilor onJrice, pe dnd insw;;i autorul visului
nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt infor-
matii absolut nesatisfacatoare ?
Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare, dinbasme
:;;imituri, din farse :;;iglume, din folclor, adidi din studiul moravurilor,
obiceiurilor, proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare, din studiul lim-
bajului poetic 9i al limbajului comun. Regasim pretutindeni aceea9i sim-
bolistica, pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. Exa-
minind fiecare din aceste surse unele dupa altele, descoperim un aseme-
nea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl'
doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen.
Corpul uman, am spus, adesea este reprezentat, dupa parerea lul
Seherner, prin simbolul casei; or, din acest simbol fae parte de aseme-
nea ferestrele, u;~ile, portile, care simbolizeaza aecesul in activitatile
corpului, fatadele, netede sau impodobite eu stucaturi :;;i ba1coane care
pot servi drept puncte de sprijin. Aceasti.i simbolistica S8 regase9te in
limbajul nostru curent : in acest fel, pe un vechi amie il salutam spunin-
du-i "easa batrina" 1), iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in
ordine la "etajul sau superior" ..
Pare, Ia prima vedere, bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis
sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial, ceea ce i9i gase9te 0 para-
lelain b~sme. Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula
" A fost odata un -.l, imnarat'si 0 impiirateasa", avem 0 substituire simbolica

1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus", fara corespondent in

limba romana. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de
semnificatia la care se refera Freud, care mizeaza aid pe un idiotism stricto
sensu, observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. (Nota trad.)

163
a formulei "A fost odati! un tata ;>i 0 mama ?\; In familie copiii s1nt
adesea numiti, in glumil, printi, primu1 nascut primind titlul de print
mO$tenitor. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. Tot in gluma copino;'
Ii se spune viermi, iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2) •
Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Cind, in vis,
folosim stucaturile ea puncte de sprijin, nu avem aid 0 reminiscenta a
reflectiei bine cunoseute a oamenilor .din popor la adresa unei femei eu
sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare,
oamenii din popor se mai exprima ~i altfel, spunind : "lata 0 femeie care
are 0 gramadil de lemne in fat a easei", ca ;;i cum a1' vol sa confirme in-
terpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin, un simbol al
ma ternitil tii.
In ceea ee prive~te lemnul, nu vom reu;;i sa intelegem ratiunea care
a facut dinel un simbol al maternitatii, a1 feminitatii, dadi nu chemam
in ajutor lingvistiea comparata. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea
.aceea;;i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1), care inseamna materie, ma-
terie bruta. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca
prin a desemna un obiect particular. Or, exista in Atlantic 0 insula nu-
mita Madera, nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o,
deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. In limba portugheza
Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul
madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care, 1a ~indu-i, .inseam-
na rnaterie .in general. Or, cuvintu1 materia este un derivat de la mater,
mama. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a
acestuia. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1o-
sirea simbolului lemn pentru femeie, mama.
Na;;terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu
apa: te seufunzi in apa sau ie;;i din apa, eeea ee vrea sa spuna ca te
na~ti sau e~ti nascut. Or, nu uitati ca acest simbol poate fi considerat
ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului :
pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate
mamiferele terestre, inclusiv stramo;iii omului, descind din animale acva-
tice; pe de aIta parte, fiecare mamifer, fieeare om i;;i petreee prima
faza a existentei sale in apa, adiea in lichidul amniotic din uterul mamei
;;i a se na;;te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Nu afirmca toti eei ce
viseaza cunose toate aceste lueruri, dar creel ca nid nu au nevoie sa
Ie eunoasca. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost
povestite in <;opilarie, dar ehiar ;;i despre aceste euno~tinte afirm ca ele
nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Ni S-i;1 spus odinioara
-ea barza este aceea care aduce copHi. Dar unde traie9te ea? Pe malul
3pe10r, in balti, deci tot in apa. Unu1 dintre pu.cientii mei, pe atunci eopU
de gn'ldinita, auzind aceasta istorie, disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de
acasa. A fost gasH pe malul ele;;teului castelului in care locuia, aple-
cat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila;;ii pe care urma
sEl-i aduca barza. ,
In miturile privitoare la na9terea cronor, supuse de O. Rank unei
analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui
Sargon, din Agados, in anul 2800 1.e.n,) 3), scufundarea in ap,,, ;;i salvarea

"das a1''/1"l,e WU1'm" in textul original. (Nota tn,d,)

2)
Saragon T, intemeietorul imperiului mesopotamian, eu capitala Ja Agado~.
3)
(Nota trad,)

164
din apa joad't un 1'01 predominant. Rank a stabilit ca este yorba aid de
reprezentarile simbolice ale na~terii, analoage acelora care se manifesta
in vis. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee, facem din aeeasta
persoana mama, san pur 9! simplu 0 mama; in mit, 0 persoana care a
salvat un copn din apa, marturise~te a £i chiar mama acestuia. Exista 0
anecdota bine cunoscuta, in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care
a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. -'-
Ba nu, i se obiectcaza, printesa doar I-a salvat de la inec. - Asta pre-
tinde ea", riposteaza ovreia~ul, dovedind astfel ca a descoperit semnifi-
catia exacta a mitului.
Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel, atu11ci cind un copil
cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult, exista
obiceiul de a i se raspnnde, claca este yorba de 0 persoana raposata, ca ea
a plecat intr-o calatorie. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are
nirnic de:...aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Poetul se
sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo, ea de
un tJrirn ncexp1orat, de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai
1ntoa1'ce. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea
sa vorbim d2spre ultima calatode. Toti cunoscatorii vechilor rituri :;;tiu
cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta
in religia Egiptului antic. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din car-
tea mortilor care, ca un Baedecker, insotea mumia in acest voiaj. De
cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte, aceasta ultima
calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate.
Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5-a intim-
plat fiecaruia dintre durnneavoastra, fie ~i numai 0 singura data in via\:d,
sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a
batrina" 4), faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In
Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. Cartile sfinte ale
evreilor sint, in stUul lor atlt de apropiat de poezie, intesate de expresii
imprumutate din simbolistica sexuala, expresii care nu au fast intot-
de2una intelese exact si a CarOl'interpretare, de exemplu, in Clntarea
Clntarilor, 'a facut loc InuHar neintelegeri. In literatura ebraka de mal
tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa'
a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Tinaru1 sot se plinge, de exern""'
pIn, in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin,.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. De
~1semenea, in· Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin sim-
bolul masCi. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa, cia)' cl 0 va
T'listunu. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. m.nsa. Am
Iuat ac.este inforrnatii dintr-o monografie a d. L. Levy, din
asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud.
Etimologistii sint a.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca
vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff
(- vapor), care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a, nu ar
fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). Fap-
tul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de
legcnda g;'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa, IVlc~
lissa. Ond, potrivit istoricului Herodot, tiranu1, dupa ce ~i-a ucis din
gelozle femeia iubiti:l, a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e

1) "alte SchW:htcl" in textul original, tara corespondent eu putere de cirCd-

laFe in limba rom[ma. (Nota tract.)

105
sine, moarta $i-a dezviHuit prezenta, amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i
biigase pUnea intr-un cuptar rece, expresie voalata, destinata sa desem-
neze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. In Anthra-
pophyteia, publicata de F. S. Kraus ~i care constituie 0 mina de in£or-
matii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor,
citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a
i
nascut : s-a surpat cuptorul. Aprinderea focului, cu tot eeea ce tine de
aceasta, este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. Flacara simbo-
lizeaza totdeauna organul genital al barbatului, iar vatra, sinnl femeii.
Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise
1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii, instruiti-va de
la mitologi, care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreini-
tOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura
concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. Veti fi
tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune
oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau
(= doamna, femeie), inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul
locuibil care Ii este destinat? La fel, spun em "Sublima Poarta", desem-
nind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau; cuvintul faraon,
care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a
curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului
lOr au locuri de adunare, ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). 80cot
totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. l'vlai curind a~ crede ca
doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul
camera a devenit simbolul femeii. Simbolul cas,] ne este deja cunoscut
sub acest raport ; mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l. admitem o;;i
aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea, fortareata, casteluZ, OTa:juL
Dubiile, in ceeace prive9te aceasta interpretare, nu 51nt permise decH in
cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care, prin urmare,
sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Or, in cursu 1 acestor ultimi ani,. am
avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi
am1ntesc ca in visele lor, in eiuda absentei oricarei asemanari intre
cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective, camera semnifica
intotdeauna femeie. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul sim-
bolic poate depa~ilimitele lingvistice, fapt deja recunoscut In trecut de
cercetatorul vise10r Schubert (1862). Trebuie totU91 sa spun ca nkl unul
din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i., in a~a fel incH tre-
buie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti
care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura
cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba.
In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1.
barbatului, nu exista. nid una care S[, nu fie exprimata in limbajul
curent sub 0 forma comica, vulgara sau, ea uneori la scriitorii antichi-
tapi, sub 0 forma poetica. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai

!ntr-adevar, multe dintre expresiile textului lui Fred, lipsite de corespon-

G)

dent functional in limba romana, suna bizar urechii noastre. A se vedea mai sus,
de exemplu, expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"), adresata
femeilor. ea sa sune natural, pe romane~te ar trebui sa. spunem "hoa~ca biltrlna",
cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a), caz in care, IllS<1,se dis-
truge coincidenta de simbol. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al
interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta, In masura in care Freud nu de-
pa;;e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. (Nota trad.)

166
simbolurile care se manifesta in vise, ci ~i altele, ca de exemplu diverse
uneJte ~i indeosebi plugul. In rest, reprezentarea simbolica a organului
sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins, foarte controversat
~>ide care, din motive de economie, dorim sa nu ne ocupam. Nu yom
face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri
ie;;;ite din comun : .simbolul trinitatii (3). Sa lasam la 0 parte chestiunea
daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. Ceea
eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti
(trifoiul, de exemplu) au dat forma lor.anumitor arme ~i emblene, faptu1
se explici'i prin semnificatia 101' simbolica.
Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare
recurbate pornind dintr-o radacina comuna), acele bizare emb1eme din
doua insule atit de departate una de alto., Sicilia 9i insula Man, nu sint,
de asemenea, dupa parerea mea, dedt reproduceri simboliee, stiIizate,
ale aparatului genital' 0.1 barbatului. Reprezentarile organului sexual
masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare
(Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem
o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ",i in zilele noastre toate
amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale
sau sexuale. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git
sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi, un purcel, 0 ciu-
perea, 0 poteoava, 0 scara, un hornar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite
trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic; purcelul este un veehi simbol
al fecunditatii; ciuperca este un simbal incontestabil al penisului, exis-
tind ciuperci care, cum este Phallus impudicus, io;i datoreaza numele
aseman8.rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului ; potcoava repro-
duce contururile orificiului genital al femeii, iar hornarul cn seara face
parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul
din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). $tim
de-aeum ca. scara face parte din simbolistica sexuala. a viseIo!'; limba
germana. ne vine aid in ajutor, aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este.
utilizat intr-un sens esentialmente sexual. In germana se spune "a urea
dupa femei" ~i "un veehi urcator". !n limba francez2, unde cuvintul
german Stufe se traduce prin cuvintul marche, un biHrin chefliu este
numit "vieux mareheur". Faptul Cd la multe animale acuplarea se face
prin incalecarea femelei de catre mascul nu este, desigur, strain de
aceasta apropiere.
Smulgerea unei ramuri, ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului, nu
corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act, ci are 9i numc-
roase al1alogii mitologice. Dar ceea ce este eu totul deosehit, este repre-
zentare a ominismului, sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pe-
deapsa pentru acest paeat, prin caderea san seoaterea unui dinte; in-
tr-adevar, antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare, pan- .
c.:ant pe care cred ea putini il eunosc. ered Cd nu 1113. in~el vdzind in
circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un sucee-
daneu al castrarii. In plus, 9tim ca unele triburi primitive de pe conti-
nentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra
intrarea tinarului in virsta virilitatii), pe dnd alte triburi,ehiar vecine
eu cele dintli, inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte.
Inchei expunerea mea prLl1 aceste exemple. Nu slnt dedt exemple;
5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne
cit de variat~l o;ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude
167
 diletanti ca noi, ci de speciali;;ti in antropologie, mitologie, lingvistica
etnologie. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care.,
far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema, sint de natura sa dea de gindit ..
Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa
modul de expresie simbolic, pe care nu-I cunoa9te ;;i nid nu-l recunoa~te
in stare de veghe. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi .
afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita, pe
dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia
9i n-a studiat niciodata aceasta limba. Nu este u;;or sa ne dclm sealE2
de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. Putem doar S~i.
spun em ca, 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:-
;;tienta, ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta. Aceasta expll~
catie nu ne conduce ins<3.prea departe. Pina acum nu arn avut nevoie S~l.
admitem decit tendinte incon~tiente, adieii tendinte pe CDxe le ignoram
moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i. De data
aceasta, insa, este vorba de ceva mai mult: de cuno;;tin1;e ·incon~tiente,
de raporturi incon~tientc intre anumite iclei, de comparatii incon~tiente
intre diverse obiecte, comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :;::e
instaleaza permanent in locul celuilalt. Aceste comparatli nu. se fac de
fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna, fUnd od-
cind disponibi1e. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-'
nele cele rnai diferite, indiferent de deosehirile de limbii. 6)
De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Um-
bajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia. Nume-
1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0.fe1'1alte domenii s~nt c:l ,m~i ach~sea igr:o-,
rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl
Cileva.
In al doilea rind, acestc, raporturi sirnbolice nu apartin
- autorului V1S1.11ui ~i l1U caracter1.zeazli dcar t.ravaliul care are lee in curs:uJ
\riselor, l}rin C2re aceste r(:rporturi njung sli se exprirne. $tim. de-aC-UnlJ
ca miturile :'it basmele, popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul
curent ~i in1aginatia poeticS. ·utilizeaz~; aC'eea~i stm bolistica. I)olnenlul
simbolicului este extrem de intins; iar sirnbolisUea vi.'::elor nu oste dedt
un rnic sector a1 accstuia ; ninl.1.C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. dc{~jt S~l llt8_;,~~i
intreaga proble:na pornind de la vIs. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I
nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i ; dt desrwe
bolurile din vise, muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii, S2.L1
TILl Ie regasim, CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. ii
\reEl in1presia c£i nc aflarrl
in prezcnta unui mod de expresie vechi, dar care a disparut, cu c;:eeptia
citor\ra :rcstu:ci disernin.at.e in diferlte dOl"l1enii, llnele a1tele colc,
o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai
multe dmncnii:). lmi amintesc, in legAtura eu ace;:lsta, p!;'\:';n1uirea
unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamen-
tale~' In care toateaccste ~,inlboUce erau, I){lrerea sa~
resturi ale accstei lirn bi.

t~} Apare aiei, in gernlen, ccnceptia u:arhetipurilo'r£~ t din care C. G. Ju n 15 ,",'CI

face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv, ca fond de imagini stravechi CORstJ-
tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad.)
7) A sc \'edca, in legf\tura cu a('('asia, E. Fro m m, Le langage onblif;, Payot:
Paris, 1953, lucrare in care, de altfd, mai multe capitaTe sint cODsacrate probleme!
naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract.)

J08
 In al trellea rind, trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in
celelalte domenii nu e"te in mod necesar,:'Ii exclusiv sexuala, pc cind in
vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar
~i raporturilol' sexuale. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat. Sim-
bolud initial sexuale VOl' £i capatat ulterior 0 aHa utilizare, aceasta sch1111-
bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata, prin trecerea de Ja
reprezentarea simbolica la aHa form;'l de reprezentare. Este evident ca
nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de
slmbolistica viseIo!'. Trebuie ima sa retinem prlneipiul c;1 exista raporturi
deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala.
Beneficiem de eur1nd, eu privlre 1£1 aceste raporturi, de 0
contributie. Un lingvlst, d. H. Sperber (din Upsala), ale c;'trui lucrarl
independente de psihanaJizd, a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat
un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii. Primele
sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partene-
1. l' l'
ru Ul sexuu-,- ..; ~lt2ZVO_~tL~Te.a
't'
U~l erloara
~.... ~1 ~ 'I O1'n11
•
3 ra~ta~!~l ....
}' b" , ", .
-1J. a Insc:.~~ILorg~_n_~n
zarea munCH In co,'numtatea umana pnmltlva. IVlunca era ereetuata In
comun, fUnd aco;'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.11
se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T,<:niulAmu?~ii. S,-.ar spunE Cd o~1Ul
mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul
~i substltutuJ activitatj sexuale. In acest felcuvintul la-nsc.rt in
muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri, unul care exprima actul
ce1alalt munca activa, care fUS2se asimilata eu acest act. Putin cite putin
cuvintul S-d detas3.t de semnificatia sa sexuaL'i, spre a S2 fixa clefinHiv
in domeniul mun~ji. Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare
care, dupa ce au n;lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala,l-au
2pl.icat unui gen nou de munca. Se Val' fi format astfel numeroase
cIni, avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semni-
ficatla se~Y~1.1ala. Da.ca ipoteza pe care D.n1 schitat-·o estQ" cxacUi-, ea ne
c12.L~cllld.e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor, de a
de ce ·vlsul, care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a, }::":t'c--
zin.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala, de ce, 111 gerieral, arrncle
:'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine, pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle
ea.snice sint simboluri feminine. Raportul simbolic ar £i supravietuiwrul
\r,:~(=l'i idc::!.tit~lti de Cllvinte; obiectele care au purtat altcldata
YlU1TI·e eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1..1ala ar 3}-x.lrea astazj In
vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera ;;1 din aceasta 'lia~8.
Toat.e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l
vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un
interes general, ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia, Jlici ell ps111latria.
Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte
morale, cu>]; slnt mitologia, lingvistica, etnologia, psihologia popolreIo",
stiinb religiilor, ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele
~ele 'mai pretioase. Nu va veti mira, in consecinta, Cd mi'lcarea psiha-
nalitica a dus 13 crea.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor
raDorturi : ma refer la revista Imago, fondat.a in anul 1912 'Ii condusa de
Hims Sachs s1 Otto Rank. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte,
psihanaliza n;ai mult cIa declt prime:;;te. Desigur, rezultatele adesea nc-
obi911uit.e anuntat.e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat in urma
confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii; clar psihanaliza
est.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de ve-
derc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce;elalte ~tiinte.
Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n
fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina
multe enigme ale vietH colective a oamenilor.
Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea
mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi",
care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'. Do-
meniul acesta este acela al nevrozelor; materialele sale 3int constituite
de simptome :;;1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici, simptome ::,;ima-
nifestari pentru a CarOl' explicare :;;i tratament a fast creata psih2naliza.
eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce, 2sadar, b
punctul de pl~care :;;i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Am
spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista, visul nu ne-21r £i mal
inteligibil, pentru ca ::,;1in acest caz am avea de rezolvat problema t8.1-
madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea
de veghe. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1
viselor, independent de cenzura. Putem ins3. presupune eEl este eonfor-
tabil pentru CenZl..1ra S2.. se slujeasca de silnbolistic8.) aCC:1sta urrnarind
acela~i seop : so. faCEt visul bizar ~i de neinteles.
Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor
dedeforn1are. Dar nil \'reau Sri - parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii ·visulul
fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cul-
tivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de
rezistenta indlrjita, in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata
ell certitudine In rnit, religie, art~·i ~i linlbEi. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei
atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.~~bjlit intre sinlbolistic8. viselor
sex11ali tate ?
*
* *
 XI
ELABORAREA VISULUI

Daca ati reu:;;it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :;;1a1

reprezentarii simbolice, veti £i In stare sa intelegeti cele mai multe vise,
fara ca totUij>isa cunoa.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al
v18e10r.5pre a intelege visele,va vetl servi intr-adevar de doua tehnici
care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de
amintiri, pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului
,?i, potrivit cuno:;;tintelor dumneavoastra pe1'sonale, veti inlocui simbo-
lurile orin semnificatia lor. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata
unoI' i;certitudini. D~r despre acea8ta, mal tirziLL' , ,
Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam ante-
rior cu mijloce insuficiente. Am incercat, intre alte1e, sa stabilim 1'apo1'-
turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH
ca aceste raporturi sint paLm la numar ; ~dportul de la part~ la intreg,
analogia, sau aluzia, relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica.
Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta, comparind
continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l
dez'{aluie interpret-area.
5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu
vlsul latent. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie, veti fi
cl:?tigat, din punctul de vedere al intelegerii viselo1', mai mult dedt ma-
joritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). Permiteti-mi sa
va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.11 latent in vis manifest se
nume.'?te elaborarea visului. ActivHatea opusa, aceea care ne duce de la
visul manifest la visul latent, se nume:;;te activitate de interpretare. Pro-
cesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare. Visele
de tip infantil, in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte,
au fost si ele SUDuse unei anumite elabora.ri, indeosebi in ce p1'1v2ste
transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate, cel mai adesea aceea a ideilor'ln
imagini vizuale. In acestcaz este nevoie nu de interpretare, ci de 0
simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'ans£o1'ma1'1.Ceea ee, in celelalte
vise, se ~.dau?a. activltatii de elabori.H:~,este. cee~ ce ~oi r;-umim.~ef?r-
marea Vlsuluz, lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea
noast1'a de interpretare.
Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise, am
nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-o maniera sintetica ceca ce activltatea de
~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Va rog
totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune. Va voi
prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata.

1) Se referii la lucrarea Die Traumdcutung, a carei prima editie a aparut in

ceditura Deuticke din Viena, in anul 1900. Aceea;;i lucrare a fast publicata in
Limba fmncezi'i, mai tirziu, sl~b tltlul La science des reves. (Nota tract.)

171
 Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'. 111 conc/en-
sarea acestuia din 'urmii. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu]
visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent, ca e1 repre-
zinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia. Condensarea
poate uneari lipsi, dar ea in general exist§. 9i adesea este considerabiJa.
Nu 5e observi'l niciodata contrariu1, adicil niciodata nu se intimpla ca
visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut
mai bogat. Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei
procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate; 2) visul
manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1-
sului latent; 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c
fuzionate in visul manifest.
Daca vreti, puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST
din Llrnla prOCedeLl. Efectele sale sint dease-bit deu~or de den1onstr~it~
Rememorind propriile dumncavoastra vise, yeti identifica Cll uwrir,ta
cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. C persoene;
nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A, tinuta lui B, face ceva care ami,>
te9te de C, dar, eu toaLe acec;tea, '?tim ca este yorba de D. Prin accasti.\
combinare, fire~te, se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor
patrLl persoane. Se realiza, de asemenea, un compus din mai multe
obiecte sau localitati, eu conditia ca obiectele sau localitatile respective
sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s;,-
.Ie evidcntieze
, In rnod deo':iCbit. Este ca si
'.' cum s-ar forma 0 notiune nOUi~
Gt efen1er{t, C1\Tlnd ca DtlclCll elerncl1tu1 con1un. Din sllpraptlnerea unitJ--
tilor condensate intr-un tot CO'11POZitrezulta, in general, 0 imagine n~
corltllI'Uri vagi, analoaga ell aceea care se obtine suprapun.ind 11:1_:J1 rnuJte
fotografii pe acela::;i c]i~eu.
Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~
aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l.l.~or de dernol1strat Cd tras[ltf . .lrlle co-
r]'IP'-l'" Cct"f'" COnc'l'-;+u;e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~,,';': 101' 5'11t CN~at'" Ie,,] 1'"or1 lOntD'1ti,,-
l,--tJ.,,-, .C .•...•.•)Ll, 1-,_ .~~.':"LLY.U _ l.l.'-!C_' . .l..l.. , ..•.J..~'" "'-:- ••...••..... -'-. ~_"' >,._l- .}.-:--"'-.-~.'-"
rlat aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC, de c~{(~n1I)luprln alegerea eXpl"CSICl vel''''
belle pentru 0 idee datil. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn-
')0''';1''
1 ')Cpc't gnn . 1e,-,"c1'
~d_ -,'~•••. (1~ a
c:: ,~-,.J CL,_i \T0L"L'~
t.t !.L ITTv1"nl~o'1iY'ri
-'-~~~'-lJ."_l.l
•••.....
~_•.. , ~.A"'U u~
_ .1..1 1''11
'w->...l.111' sp'e,.ni'11
"""'
.._c.;...L tInp;p
..•..•.
~..•.•..•. 1'1'-'

lapsusuri. Amlntiti-vd de t.inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13

din begleiten =
a Insoti '71beleidiuen a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii. =
ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de
Deest gen. Fii.clnd insaabstrac1;ie de aceste cazuri, trebuie sa subliniem C2
procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea
de persoane C0111pozite In vise are, e adevarat, corespondentul snu In
anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna ele-
mente ce nu se gasesc reunite in rcalitate ; ",,?a sint centaurii sau anima-
1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi. 1n121-
ginatia "creatoareH este incapabila, de altfel, sa inventeze ceva; ea se
multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele. Darprocedeul
pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca mate-
rialele de care dispune consti'! din idei, din care unele pot fi indecente
~i inacceptabile, dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de

~I} flr-r:old H5chl[n (Ig27'-1901)~ pic-tor

viziuni inspir':-ite oe rrHto}ogie (CYn1~ui.l!e
.flsalrul pirolilor etc.). (I~ota trad.)

172
 daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensi-
b11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere
sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 tra-
ducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului
sa nu confunde similitudinile. Procesu1 de ebborare onirica, dimpotriva,
5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite, cautInd, ea int1'-un calam-
bur, un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua
idei. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei
particularitati care, de altfel, poate cleveni deosebit de senmificativEl pen-
tru conceperea procesului de elaborare onirica.
Cu toate di condensarea obscurizeaza visul, nu aven, totu9i impresia
ca ea a1'fi un efcct al cenzurii. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze
de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are
:aid parte a sa de contributie.· " ,
Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. Ea face pOsibila reu-
nirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite, in
H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis,
avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior.
Condensqrea mai are ca efeet tulburarea, complicarea raporturilor
btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Inacest fel
un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente
1atcnte, dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe ele-
mente manifeste : este yorba, ded, de un fel de Incruci~are, Constatam,
de asemenea, in cUI'sul interpreUirii unui vis, ca ideile care apar in legi1-
iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat, in ordinea succe-
siunii lor. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpre-
tarea.
Travaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul
neobi~nuita a ideilor viselar, 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere
cuvint cu cuvint sau semn cu semn, nici 0 selectie calauzita de 0 anumita
regula, ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint, omi-
tind vocalele, niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare,
situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam
in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat.
Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din
deplasare. Din fericire, despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile;
:<;;tim,intre altele, ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii vise-
lor. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind, un element
latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive,
d prin ceva mai indepart at, deci printr-,o a1uzie; in al doilearind, accen-
tul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul, mal
putin important, in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu.
Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de
veghe, dar cu 0 anumita diferenta. In gin dire a in stare de veghe aluzia
trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :;;igindirea
veritabila un rap art de continut. Cuvintul de spirit se serve:;;te adesea
de 0 aluzie, tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi ; el inlo-
cuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata,
bazata pe 0 similitudine tanaIa, pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are
un cuvint etc. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii ;
cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge
fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. Dar deplasarea

173
prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. Aiei
aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepar-
tate de elementul pe care Jl Inlocuie9te ; in consecinta. ea este cifrata si
dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat, interpret area aluziei lasa im-
presia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate, trase de
par. Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de
negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei.
Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare
a gIndurilor.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de
veghe, spre a produce un efeet comic. Ca sa. faceti 0 idee despre aces!
efect, va. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar
care s-a facut vinovat de 0 crima grava. Tribunalul a hotarit ca aceastil
crima sa fie ispa9ita ; dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91; prin
urmare, indispensabil, 9i cum, in schimb, in acela9i sat existau trei croi-
tori, a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului.
Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este, din punct de
vedere psihologie, eel mai interesant. EI consta dintr-o transformare a
ideHar in imagini vizuale. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele con-
stitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are ; multe idei l1?i
eonserva forma proprie ;;i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in
visul manifest; pe de aWl parte, imaginile vizuale nu sint singura forma
pe care 0 imbraca ideile in vis. Nu este insa mai putin adevarat ca ima-
ginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Aceasta parte a
procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta; noi 0 eunoa~tem
deja, a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!!
a elementelor izolate ale unui vis.
E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0
idee de dificultatile pe care Ie prezinta, inchipuiti-va ca ati preluat sarcina
inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii, acHca
treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative.
in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba
in articolulpropus, va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa.Ie in10cuiti prin
imagini, dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda
reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~;;ia partnor de vorbire care
exprima relatiile dintre idei : particule, conjunctii etc. Pentru cuvintele
abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. Veti cauta, de exem-
plu, sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin
utilizata, dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de
reprezentare. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor ab-
stracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta, Pf cit va
vasta in putinta, sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara
incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin sem-
nificatia sa concreta care este aceea de a £i a$ezat pe (daraufsitzen) acest
obiect. Procesul de eiaborare nu procecleo.za o.lt£e1.Unei reprezentari in-
jghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare preci-
zie. Asado.r, nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de
elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en
ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3), printr-o fractura de brat

3) 1n limba germana Ehebruch, 1,"'1. traducere literala "ruptura de casatorie"

(Nota trad.).

174
 (Armbruch) 4). Cunoscind aceste detalii, yeti putea intr-o oarecare masura
sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere aces-
tara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita.
Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa
reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca,
din cauzCi ca etc. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi, cieci,trans-
formate in imagini. Tot a$a, procesul de elaborare a viselor reduce conti-
nutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta, filcuta din obiecte ~i din actiuni.
Trebuie sa £iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal
multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari
concrete. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa
exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin pro-
prietatile formale ale visului manifest, prLngradul mal mult sau mal pu~in
riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima, prin divizarea
in mai multe rragmente etc. Numarul de vise partiale in care se descom-
pune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale,
de serii de idei din care se compune visuI latent ; un vis scurt preliminar
indepline.;;te, in raport cu visuI principal subsecvent, ro1ul unei introduced
sau al unei motivatii; 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor
principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena in-
tercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului
manifest. $i a.;;a mai departe. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de
importantB. .;;icere, de asemenea, 0 interpretan~. Multe vise care au loc in
cursu1 aceleia.;;i nopti prezinta adesea aceea.;;i·importanta .;;i dovedesc

<I) Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini, mi-a eazut intimplator sub ochi
un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata
consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca
expiere a unui adulter). Doamna Alma M., nevasta unui rezervist, depune impotriva
doamnei Clementina K. 0 plingere de adulter. Ea spune In pllngerea ei ca
femeia lui K. a intretinut cu M. relatii condamnabile, pe cind propriul ei barbat
se afla pe front, de unde el Ii trimitea totw;;i 70 de coroane pe lUna. Femeia Iui
K. primise :;;i de la sotul reclamantei multi bani, In timp ce reclamanta insa~i
~i copilul ei sufera de foame :;;itraiesc in mizerie. Camarazii lui M. i-au raportat
rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. erI~me unde stateau pIna
la ore tirzii din noapte. Ea chiar 0 data nevasta lui K. I-a Intrebat pe sotul re-
clamantei, de fata cu mai multi infanteri~ti, daca n_ar face mai bine sa-9i para-
seasca "baba", ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K. I-a vazut adesea pe sotul
reelamantei in locuinta ibovnicei sale, in tinuta mai mult dedt neglijenta. _ In
fata unui judeditor din Leopoldstadt, nevasta lui K. a pretins ieri ca nu-l cu-
noa'\'te pe IvI. ,\,i a negat In consecinta :;;i pe buna dreptate toate relatiile intime
eu acesta. _ .
Martora Albertina IvI. a aratat insa ca
cale sa-l imbrati,\,ezepe barbatul reclamantei. ea a surprins-o pe nevasta Iui K. pe
Interogat in cursul unei ~edinte anterioare, in calitate de martor, M. a negat
la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. Ie1'1,insa, judecatol'ul a p1'imit 0-
sCl'isoare prin care M. I$i retrage marturia facuta anterior :;;i recunoa'lte ca a
avut-o pe nevasta lui K. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut. Daca a
negat orice relatie ell aceasta femeie, cu prilejul interogatoriului precedent, a fa-
cut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze, nemartllrisind.
nimie. "Ast/hi, se1'ia martorul,' ma simt obligat ,sa-i arat tribunalului tot adevarul,
caci rupIndl}-mi mina stlnga, socot acest accident co. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca.
pentru pacatul meu".
JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats. de mai mult de un an"
reclamanta ~i-a retras pllngerea, ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre.

17~
dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate
crescfnda. Intr-unul .'?i acela.;;ivis, un element deoscbit de dificultuos poate
Ii reprezentat de simboluri multiple, de "dublete".
Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rna-
nlfeste care Ie inIocuiesc, aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne
a;;teptam ; in acest fel aflam, bun{war{l. ca insa;;i absurditateCl viselor are
senmificatia sa deosebita. ,se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni
opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~
ating~ culmea acuitahi. Potriv1t ceiei dintii,' visul a1' fi absurd' pentn~
ca activitatea psihiciJ. al carei efeet este acesta ;;i-a pierdut Ol'ice-capa-
citate de a formula 0 judecata critic§, ; potrivit conceptiei noastre, dim-
potriv-iJ.,visul devine absurd de indata ce este exprinnt;l critica cuprinsii
in inse;;i ideile visului, de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd".
In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI, pe care il cunoa;;-
referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete
('ostlnd 1 florin ;;1 50 de creitari). Judecata formulata cu acest prUej
€ste ; a fost a absurditate sa 1m; rnilrit atit de cm'ind.
cursul activitatii de interpretare afli:lm, de asemenea, ceca ce
corcspunde indoieli1or :;;iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond
vlsului. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in
dnca e.ste exact elementul invocat sau presupus, ~1nu <lItul. In genera],
n'imic din ideile latente ale. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i
incertitudini ; ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca
fUnd expresia unei tentative, partial izbutite, de suprimare, de refulare.
Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121
modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care
oCxistfi in cuprinsul visului latent. $tim deja ca elerl1cntele analoage ale
materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari. Or,
contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca ;;i analogiile ~i sint exprimate de
preferinta prin acela;;i element manifest. 1\stfel un element al visului
manifest, capabil sa exprime contrariul s;''tu,este posibil sa semnifice
numai acest contrariu, sau sa exprime ambele sensuri simultan ; numai
dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce
prive;;te interpretarea. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezen-
tarea, univoca cel putin, a lui "nu".
Acest mod eiudat de a opera, care caracterizeaza procesul de elabo-
rare onirica, 1;;1gase;;te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii. Multi
lingvi;;ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternic-
slab, clar-obscur, mar.::-mic slnt exprimate prin aceea:;;i radilcina ("opo-
zitia de sens in cuvintele primitive"). AsHel, in vechea limba egipteana
Ken insemna initial tare ~i slab. Pentru a se evita neintelegerile ce pot
rezulta din £olosirea unor cuvinte atft de ambivalente, in limbajul '101'-
bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~;;ila gesturi care variaza cu sensul dat cu-
vrntului, iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ", adid
de 0 imagine care, insa, nu era destinata pronuntarH. Se scria dcci Ken-
tare, insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind
in picioare, dupa cum se scria Ken-slab, insotindu-se cuvintul Cll 0 ima-
gine care reprezenta un barbat chircit. Numai mai firzlu, In urma unol'
u:;;oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv, s-a obtinut 0 desem-
nare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba. S-a ajuns
in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken - putemic :;;i
Ken - slab. Citeva limbi mal tin ere ~i uncle limbi lTlOderne au con-
 servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. Va voi
dta clteva exemple, dupa K. Abel (1884).
Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente :
altus (inaIt, adinc) 9i sacer (sfint, blestemat).
lata citevaexemple demodifici.iri ale aceleia9i riidacini :
clamare(a str'iga); clam (pe tacute, pe furi9, intr-ascuns) ;
siccus (uscat) ; succus (sue, seva) ..
$i in limb a germana:
Stimme (voce) ; stumm (mut).
Compararea
acela9i gen. limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de
Engleza
(lacUna) ; : lock (iDchizator, a Inchide) ; germana: Loch (gaura), Lilcke
Engleza : cleave (a d~spica) ; germana : kleben (a lipi).
Cuvintul englez without, al dirui sens literal este cu.-fara, nll se 111ai
f-olose9te astazi dedt eu sensul tara,. ca vocabula with a fast folosWi
spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e, d 9i 0 scade1'e, ne-o dovedese cu-
vintele compuse withdraw, 1.uithhold G). La fel stan lucrurile eu cllvintul
german wieder 6) .
o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:;;igase9te
pandantul In dezvaltarea limbii. In. vechea limbi'i egipteana, ca ,?i in
aIte limbi mal noi, adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte,
pentru acela9i sens, sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. lata dteva
exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91 germana :
Tapf (vas, aala) - pot,. boat (ambarcatiune) -- tub,. hurry (a 52
grabi) - Ruhe (odihnu) ; Ba/ken (bima) - Klaben (bu9tean), club,. wait
(a a9tepta) - tiiuwen ..
Compa1'atia intre latina 9i germana ne da :
capere (a apuea) - packen ,. Ten (rinichi) - Niere.
Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. Cu-
nOd9tem deja inversarea sensu1ui, inlacuirea a ceva prin contrariul. aces-
tUta. In afar a de aeeasta, in vis S2 produc inversari de situatii, de 1'a-
porturi intre doua persoane,ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume
rasturnata". In vis, tocmai iepurele 11 fugareste adeseane vinator. Sue-
cesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e, in a93 fel ca
.seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.care trebuia sa urmeze in
mod firesc. Este ca 1a teatrul de bUd, unde eroul cade m.ortteapan,
mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. care trebuia sa-l
uelda. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi,
In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora, ele trebuie
intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul. Va amintiti,
fara fndolala, studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor, uncle ain arat~t
ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela;;i lucru cu a ie~i
din ap8., adica a mo~i sau a na9te, ~l ca a te ditara pe 0 scara san a
sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori, sau ambele sensuri deodata.

Withdraw
{Nota5) trad.) = a retrage, a Iua fnapoi; withhold = a opl'i, a opri (de Ia).

6) Adverbul lvieder marcheazd. de obicei 0 itera1;ie_ aparind in numeroase

verbe $i sub~.t-antive cDmpusc, iar unecri
(Nota trad) are sens aclversativ (In sch.Lmb, 111S8.).

12 - cr!. 404
177
Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area vi-
selor de la aceasta libertate de reprezentare.
Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie con-
siderate drept trasaturi arhaice. Ele sint de asemenea inerente vechilor
sisteme de exprimare, veehilor limbi 9iscrieri, 9i care prezinta acelea')i
dificultati de care va fi yorba mai tlrziu, in legatura eu unele obser-
vatii edUce .
.Spre a incheia, sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. In
procesul de elaborare este vorba,. evident, de a transforma in imagini
concrete, de preferinta de natura vizuala, ideile latente concepute verbal.
Or, toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete; ma-
terialullor primal', fazele lor preliminare slnt constituite din impresii sen-
zoria1e sau, mai exact, din imagini-amintire privind aceste impresii. Nu-
maiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In
idei. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orien-
taw regresiv, 0 evolutie retrograda 9i, in cursul acestei regresiuni, tre-
buie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transfor-
marea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi.
Acesta ar ii, m;;adar, travaliul de elaborare a viselor. In prezenti.t
proceselor pe care ni le-a dezvaluit, interesul nostru pentru visul ma-
nifest a trecut, prin forta lucrurilor, pe un plan secundaI'. Dar cum
visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit,
ii vol mai consaera citeva remarei.
Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in
ochii no~tri. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50-
ciat intr-o suite. de imagini izolate, f8.ra legatura intre ele. Chiar ~i
atunei dnd are 0 semnificatie aparenta, 9tim ca aceasta i9i datoreaza
origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu
continutul latent al visului, a9a cum nu exista raport intre fatada unci
biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In anumite cazuri aceasta
fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie, datorita faptului ca reproduce
fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a
ideilor latente ale visului. Acest fapt ne scapa totu;>i, atH timp cit nn
am efectuat interpretarea visului, care ne permite sa apreciem graduJ
de deformare. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua
clemente ale visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa
legatura. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1e-
rnentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de
conectate, dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in
ideile latente apar disoci.ate In visul mlli'1ifest.
in general, trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a
visului manifest prin alta, ca ~i cum visul ar. fi canceput ca un tot
coerent 9i £11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. In majoritatea ca-
zurilor, visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente
de diferite pletre dmentate intre e1e, hi a9a fel ca figurile care rezultil
nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Existi'l,
in realitate, 0 prelucrare secundara 7) a viselor, care l!?i asuma sarcina
transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate
ale visului, dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom-

7) "sckundiire Bearbeitug" in textul original (Nota trad.)

178
prehensibila t;;i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar, ell
elemente intercalate.
Nu trebuie, pe de aWi parte, sa exageram importanta proeesului de
elaborare oniridi, nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. Activitatea
sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat; a condensa, a de-
pIasa, a efectua 0 reprezentare plastica, a supune apoi totul unei ela-
bodiri secundare, aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :;;i
nimie in plus. Judeditile, aprecierile critice, uimirea, eoncluziile formu-
late in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare, nu sint
dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint
fragmente de idei latente care tree in visti.l manifest, dupa ee au suferit
anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. Procesul de ela-
borare nu poate compune nid discursuri. In afara dedteva rare ex-
ceptii, discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxta-
puneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul,
acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale
sau In calitate de excitanti ai visului. Calculele scapa, de asemenea, eom-
petentei proeesului de elaborare onirica ;ace1ea pe care Ie gasim in visul
manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere, aparente de calcul,
total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente
ale visului. .In aceste conditii, sa nu ne mire faptul ea vedem interesul
manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile
latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1.t sau
mal putin deformati'i. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta
schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi, in eonsideratiile teoretice,
dedt de ideile latente ale visului, punindu-Ie in locul visului propriu-zis
,?i formulind, 1a adresa acestuia din urma, propozitii care nu se aplica
dedt celar dintii.
Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se
face aceasta confuzie. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesu-
Iui de elaborare oniriea ; e1 este deci forma pe care acest praces 0 im-
prima ideilor latente.
Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul
particular, carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. Acestc
condensari, deplasari, transformari regresive de idei in imagini sint nou-
tati a CarOl' cunoa,~tere constituie principal a recompensa a efortu.rilor
psihanalitice. Pe de aHa pa.rte, prin analogie cu procesul de elaborare
onirica, putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.tiee de
alte domenii, cum aT fi evolutia limbii .~i a gindirii. Nu veti ficapablll
sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca
mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt proto-
tipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice.
Imi dau seama, de asemenea, ca inca nu putem imbrati~a intr-o sin-
gura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate
beneficia de pe urma acestor eercetari. Va atrag doar atentia asupra
nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psi-
hice inconstiente - far ideile latente ale viselor nu sint alteeva - ~i
asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il des-
chide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice
ineonstiente.
V~i analiza acum, in fata dumneavoastra, cUeva mid exemple de
vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am
prezentat declt intr-un mod sintetic, eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.
179
 XII
ANALIZA, UNOR VISE

Sa nu va deceptioneze faptul ea, in loc de a va invita S{.l asistatj 1;;

interpretarea unui vis maret ~;ifrun-os, va voi prezenta 'ii di? data areas!:)
doar fragmente de interpretari. Va ginditL Elra indoiala, Cd, dupa atlta
pregatire, aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca., dutu
mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise, am fi aduna de-
mult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J.demonstl'Cl
tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::;i 1a
continutul viselor. Poate di aveti drcntate, dar trebuie sa va nrevin eel.
nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh.
Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa
faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Cind avem prileju1
sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori, rara nid 0 intentie speci21i'i,
de visele unul prieten, sau de ale noastre proprii. spre a ne antrena in
tehnica psihanalitic2.; cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele
nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. Aceste vise constituIe 1"'1a-
teriale excelente, superioare din toate punctele de vedere p<?r-
soan210r sanatoase, dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1
interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs
un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de
datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. Anumite vise, in special
acelea care au loc in timpul curei, scapa pur ~i simplu unei interpre-
tari complete. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice, pc
care inca il ignoram, 111.1 Ie putem intelege dedt 0 data cu terrninarea
curei. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necu-
noscutele unci nevroze; acest 1ucru nu intra in intentiile noastre, de-
oarcce, dupa parerea noastra, studiul visului constitute 0 pregatire pen-
tru aeela a1 nevrozeloi'.
Aceasta mnd situatia, poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste
vise, in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor
dumneavoastra vise. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil,
dat fHnd continutul acestor vise. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te
confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':;;i-a\tmanifestat
incredere:l lor in tine, cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o
o interpretare eompleta a viselor care, dupa cum 9titi,. tin de ceca ce
este mai intim ill personalitatea noastra. in afara acestei dificultati de
procurare a materia1elor, mal este un mativ care S2 opune comunic;'idi
viselo1'. Dupa curn 9titi, vi.sul ii. apare celui care viseaza drept ceva
straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cu-
nose persoana respectiva. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<;
de calitate :;;1complete in acest sens; eu Insumi am pu.blicat elteva in
legatura cu evolutia un or . bo1navl; eel mal frumos exemplu de inter-
pretare este poate acela publicat de Otto Rank. Este vorba de doucl vise
180
 ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lornu ocupa dedt doua
pagini de tipar, pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui I
aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. Cind
abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin
deformat, aVCnl. nevoie de atitea elucidari, trebuie sa tinem seama de
atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului, trebuie Sa
ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest
fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie. Va rog
cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut, adka cu Co-
municarea .unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane ne-
vrotice, din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. Cel mai
w;;or se preteaza demonstratiei simbolurile ;;i unele particularitati ale
reprezentarii regresive a viselor. Va voi arata, in legatura cu fieeare din
visele
fi expuse mai jos, motivele pentru care mi se pare ea ele merita a
comunicate.
1. lata un vis alcatuit din doua· succinte imagini; Unchiul celui ce
viseaza fumeaza 0 tigara, ell toate Ca e intr-o simMta.-
saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei.
0 femeie il
In Iegatura eu prima imagine, autorul visului (care este evreu) ne
spune ca unehiul sau, am pios, Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil
sa comita un asemenea pacat 1). Cit despre femeia care figureaza in
a doua imagine, nu-i vine in minte decit mama sa. Desigur, exista 0
legatura intre aeeste doua imagini sau idei. Dar care? Cum el exclude
categoric realitatea actului unchiului sau, sintem tentati sa. stabilim
intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. "In cazul
in care unchiul men, cucernicia Intruchipata, s-ar decide sa puna tigara
in gura simbiHa, este ea :;;1cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Aceasta
inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI
de putin permis ca91 faptul. de aruma simbata pentru un evreu pios.
Am afirmat anterior, iar dumneavoastra desigur ca va amintiti, ca in
cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint
suprimate, ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute
9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute.
2. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului, am devenit,
intr-o oarecare masura, un consultant ofidal in ehestiunile legate de
vise9i, de ani de z11e, primesc aproape de peste tot scrisori in care
mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. Fire;;te,
sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale
spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i;;i 0 interpre-
tare. Din D.ceasta categorie face parte urmatorul vis, care mi-a fost co-
municat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen.
11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~, in general, de inteles un
vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. De
asemenea, va voi seuti de 0 grava eroare, caci va soeot inclinati sa con-
siderati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca
o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe
asociatiile care apar in legatura cu visele.
13 iulie 1910; Spre dimineataam urmatorul vis; Cobor pe bicicleta
o strada din Tiibingen, cind un baset negruse precipita indaratul ?neu

1) A iuma ~i, in general, a aprinde iocul simbata este la evrei, potrivit pre-
scriptiilor religioase, un pacat de neiertat. (Nota trad.)

181
$ima mU$cil de cillcii. Ceva mai departe sar de pe bicicletii, mil (L$ez pe
o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur-
bare. (Nici mu~catura, nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc
Vreo senzatie neplacuta). In fata mea stau a$ezate doua doamne in
virstil, care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. Atunci ma trezesc $i,
luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori, chiar in inomentul trecerii de
la starea de somn lp, cea de veghe, visul imi apare in toata limpezimea.
Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. Dar autorul visului ne
aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram, de dtva timp, indragostit de
o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere, .1ntHnind-o adesea pe
strada, fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. A~ fi fost
foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. de baset, cad imi plac
mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i
la dinsa". EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina, cu multi'i
Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor, ea sa desparta cHni
inciHerati. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in to-
vara~ia acelui cline de rasa. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare,
Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. Se poate ca doamnele
care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei. Lamuririle sale ulte-
rioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Faptul ca
. 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a
situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt
cinq era pe bicicleta.
3. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita, are multa vreme vise ciudate,
in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii
1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. Citeodata disparutul, eu toate ea
este mort, continua sa traiasca, caci nu ~tie ca este mort, pe cind daca
:ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt; altadata el este pe jumatate
mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne
particulare. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde, pen-
tru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm, de pilda,
unde ea constituie un eveniment obi~nuit. !n masura in care am putut
sa analizez aceste vise, am gasH ca ele se pretau unei explieatii ratio-
nale, dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satis-
facuta de mijloacele eele mai extraordinare. Va voi cita un vis de acest
gen, care pare bzar 1?iabsurd, 1?ia carui analiza va va dezvalui unele
detalii pecare consideratiile noastre tE~oretice·au fost de natura sa va
fadi sa Ie prevedeti. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi
ani tatal.
Tata a mul'it, dal' el a fast dezgl'opat :;i este prost dispus. El con-
tinua sa triliaseil dupa dezgropare $i .autoruL visului face tot posibiluI ea
sa nu observe aeeasta. (Aici visul treee la alte lucruri, in aparenta foarte
l:ndepartate.)
Tata a murit: 0 1?tim.Dezgroparea sa nu corespunde reali.taW, cum
nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. Dar autorul
visului relateaza ca, atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui
sau, a incereat 0 durere de dinti. El voise sa trateze dintele bolnav dupa
preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi, scoate-l",
"Ii s-a dus la dentist. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele;
trebuie sa ai rabdare. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul.
Revino pestre trei zile, ea sa-ti extrag leacul".

11:12
 Tocmai aceasta "extractie", spune deodata autoI'u1 visu1ui, corespunde
d~zgroparii.
Are e1 dreptate? Nu intru totu1, deoarece nu dinte1e trebuie extras ,
ci partea sa devitalizata. Avem insa aid una din ace1e numeroase impre-
ciziuni care, potrivit experientei noastI'e, se constatii adesea in vise. Au-
torul visului a operat in acest caz 0 condensare, faclnd sa fuzioneze la
un loc tatal mort ~idintele ucis ~i .totu~i pastrat. Nimic surprinzator.
daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd, pentru ca nu tot ce tine
de dinte se poate aplica tatalui. Unde sa gasim, in general, acea tertium
comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in
visul manifest?
Ttebuie totw,;i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte, deoarece
autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti
Gade un dinte, aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie.
$tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este
exada dedt intr-un. sens special, adica ineaHtate de butadi'l. In conse-
cinta, 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tu-
turor eelorlalte fragmente ale continutului visului.
Fara a i-o fi cerut, omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala
~i moartea tatiilui sau, ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. Boala
tatalui a durat mult, tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 mul-
time de bani. $i totu~i el, fiul) nu s-a pIins niciodata, n-a manifestat
nidodata nid cea mai mica nerabdare, n-R exprimat niciodata dorinta
de a vedea terminate toate aeestea. El se lauda ea a dovedit intotdeauna
fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele reli-
gioase, ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. Nu
va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis?
EI a identificat dintele eu tatal. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa
legea mozaica, care porunce:;;te sa-l smulga de indata ce acesta este 0
cauza de durere si de nemultumire. Fata de tata voia de asemenea sa
procedeze dupa legea care, d'e aceasta data,. spune sa nu te pllngi de
cheltuieli 9i de neeazuri, sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti in-
terzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza
durerii. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca
fiul ar fi dovedit fat;l de tata acelea,?i sentimente ca fata de dinte, adica
daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile, dureraase
~i eostisitoare· a aeestuia.
Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele
omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi
zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8.-i
indeparteze atentia de aeeste amintiri. In situatii de acest gen dorim, in
general, savina moartea, dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii:
moartea, ·se zice, ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera. Obser-
vati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Prima inte1'-
ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp,
adica pe durata formarii visului ; dar sentimentele de ostilitate la adresa
tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme,
poate chiar din copilarie, ~i numaiin mod 'oeazional, in timpul bol!i, ele
g-au insinuat in con:;;tiint;a,timid :;;ideghizat. eu inca 9imai multa cer-
titudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te
('are au contribuit la constituirea continutului visului. Nu descopenm·
in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata. Dar daca c<'iutam
18.3
 radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copi-
Eirie, ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care,
foarte timpuriu, incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului
~i continua sa-i opuna obstacole, din motive sociale, chiar si la virsta
adolescentei. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de
tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~;ide teama care iz-
vorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale
a fiului.
Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3-
nismulu.i. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie - b
cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui
clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la
proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[,-
deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. Nu
fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului, in con-
tinutul visului manifest, proasta dispozitie pe seama tatiHui sau, in vir-
tutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare, pc care deja 0
cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~
dorintei d:o> re'inviere, ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii
conservat. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu
observe cce:ista", este deosebit de 1'afinata, avind drept sC,opsa ne su-
gereze concluzia ca e1 este mort. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge
totu9i din "complexul onanismului", fiind cu totul de inteles faptul ea
t}na.ru~~ac~ t?t ce-iostii .in putinta spre. a as~unde tati'ilui v.iat~ :a s:x~ali'i.
n.rruntltl-va, 111 legatura ell aceasta, ca totaeauna am fost onhgatl sa ne
referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el
Ie comporta, spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti.
Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. In
acest scop au fost· puse in aplicare mai multe procedee: condens area
bizara ~i ingelatoare, deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gin-
dud latente, crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai
profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL
4. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :;;i
banale care nu cantin nimic absurd sau straniu, dar in privinta caror<:J
se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi
.dta, prin urmare, un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul
de a1tul, visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt
a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI
de lustra care aUrna de plafon. RezuLta 0 plaga singerinda.
Nici 0 reminiscenta; nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment
realmente petrecut anterior. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne
indica eu totul alta directie. ,,$titiin ce hal imi cade pami. Copna
rnea, mi-a spus ied mama, daca merge tot a~a, capul tau va fi miine-
polmline gol en 0 poponeata". Capul apare aici drept reprezentare a
partii opuse a corpului. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta :
toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin.
Ar fi vorba, deci, de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului, ca u1'-
mare a unei vatamari pricinuite de penis. A1' putea fi posibile inca
multe aIte sensuri; alte lamuriri date de auto area visului ne arata ca
este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1
de raporturile sexuale eu barbatul, teorie sexuala care numara multi.
adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii.

184
 b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care, $tie, provine am scoaterea
unui COp:lC. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te.
Crede a nu £i vazut copaeul in vis, dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rl-
marE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL
Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa,
potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca
biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se-
::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta.
c) Ea stil in fata sertarului biroului ei, al carei continut .ii este aiit
de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec
al unei miini stra:ine. Sertarul biroului este, ca orlce sertar, cutie sau
caseta, reprezentare simbollca a organului sexual al femeii. $tie ca
urmele raporturilor sexuaJe (~i, dupa Cum crede ea, ale pipaitului) slnt
U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. Dupi'l.
parerea l1,ea, 1nte1'es1.1lsuscitat de aceste t1'e1 vise const."i.indeosebi in
cuno.;tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de
perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl
:;;1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era, pe atunci, foartE~mindnl.
5. Inca putin simbolism. Dar de data aceasta trebuie sa expun,
prealabil, pe scud, conte:dul psihic. Un domn, care ~i-a petrecut 0
noapte in intimitatea unei doC\mne, vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma
ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se
intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. Dar imprejurarile In care
a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH
au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sar-
cini 91, dupa cum se 9tie, principal a masunl consta in impiecEcarea Ii-
chidului seminal de .? piit!~?de in .o:-ganu} genital al femeii. In dh~j-
neata care a urmat Intllmrn eu pncma, doamna poveste~te acest VIS:
Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. Eo. incepe
so. alerge, urea scam easei sale,. €I 0 nrmarc$te int:runa. eu riisuflarea
taiata, ea ajunge la apartamentul ei, se strecoanl inc1untru $i incuie u.;;a
en cheia. Ofiterul ramine afara $i, privind pc fereastra, ea a 'vede a y!-
zat pe 0 banea, plfngind.
Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu
rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual. Faptul
di' auto area vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r
estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun.i care-seproduc-atlt-de
free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz;:1rea actului s2xi.lalde
caire barbat. La fel, e~-- ~i-a deplasat an1araC.lUn.e.a, atribu.ind-oo parte-
nerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis, ceea ce de asemenea caIT-
stituie 0 aluzie la ejaculare.
Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea, potrivit psihanalizei, toati?
~ avea 0 semnificatie
visele 81'
--. . sexuaEi. Acum s'inteti in situatia de a va
cia semna cIt de incorecta este aceasta parere. Cunoa~teti vise rep1'2-
zentind realizari ale unoI' dorinte, vise In care este vorba de satisfacerea
unor trebuinte fundamentale, ca foamea, setea, r.evoia de libertate;
CUlioasteh• ae'1 •• aserl1enea Vise pc care
" 'le-ull
•• nUu<l
~ I"'t llse ale eOl ~v'"'d·F~'>t-~~
"t ,:'-, •••

L<tI"H
' -m-

$1 neribdarii, vise ale cupidit<:itii,vIse eg6iste. Dar trebuie sa considerati

~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. visele extrem
de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor
sexuale.
185
 G. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a sim-
bolurilor in vise. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit
este de dWeil, in predarea psihanallzei, sa facem dovada afirmatiilor
noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. AU avut in 'con-
tinuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. Or, intre di-
versele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de
strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate ex-
tin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. Putem
spune despre psihanaliza co. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru
ca ea sa-ti ia toata mina. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea
actelor 1'atate trebuie, spre a £i logic, sa adopte tot resiul. Or, simbo-
listica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. Va voi ex-
pune visul, de-acum publicat, al~unei femei simple, al carel barbat este
agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre
simbo1istica vlselor O;'i despre psihanaliza. Judecati dumneavoastra in:;;iva
dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule
sau n'..1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.
" ...Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i, nelini$titZi, ea chemna
un agent de politie. Acesta, insa, in fntelegere eu cei doi "punga$i",
intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte. In spatele bisericii erG
un munte acoperit de 0 padUTe deasa. Agentul de politie Civea 0 cas-
cheta $i purta grum6.jer $i manta. Avea ;barbCi ncagra. Cei doi vaga-
bonzi, care il insoteau in lini$te pe agent, purtau in jurul ?oldurilor
§orturi in forma de sac. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte, mar-
ginitZi de-o parte .~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai
dese, formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui".
Reeunoa:;;teti eu u:;;urinta simbolurile folosite. Organele genitale rhas-
culine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane, iar organele femi-
nine de un peisaj, eu capela, munte ~i padure. Treptele apar easimbol
al actului sexual. Ceea ee este numit munte .in vis, .in anatomic poarta
acela:;;inume : muntele lui Venus, osul pubian.
7. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor, vIs
remareabil I?i eonvingator, prin faptul ca insw;;i autorul sau a talmacit
toate simbolurile, fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta
teoretica eu privire la interpretarea viselor, cireumstanta eu totul ex-
ceptlonala, ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.
"El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f
este Pmterul 2), did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridi-
CQ.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezum-
flat. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea; intrebarea it
mira, dar nu do dtu$i de putin explicatia care i
se cere. Sosesc apoi
·hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier, alba. TataZ ar vrea
so. clesprinda 0 bucata mare, dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca
nu-l observa cineva. EI ii
spune atunci ca aT ii .de ajuns sa anunte paz-
nicul : va putea in acest fel so. ia cit va vol. Din eurtea aceasta, 0 seara
duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un foto-
riu din piele. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma, dupa
care incepe un alt $ant".

2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei, in vecinatatea Dunarii, des-

chis pentru public din annl 1766, din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota
trad.)

J26
 · Autorul visului da el insu:;;i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'e-
prezinta organele genitaIe, iar baIonul captiv nu este altceva dedt peni-
suI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.vavreme".
Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe
care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital;
mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. in vis,
tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea, cu aIte cuvinte care este
scopu1 :;;i functia oI'ganelor genitale. Fara riscul de a ilC inge1a, putem
sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba.
Tatal nepunind niciodata, in viata reaIa, asemenea intrcbare, trebuie sa
consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <,,\ n-o acceptam
decit in mod conditionat: "Daca a:;; fi cerut tatalui r,:eu lamuriri cu
privire la organele sexuale ..." Vom gasi imediat in·alti'i parte continua-
rea :;;i d~zvoltarea acestei idei.
Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside-
:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care
1'5iexercita tabHnegotul. Din discretie, am inlocuit cu metalul alb arti-
colul cu care face el cornert, fara a schimba nimic din continutul visu-
lui. Autorul visului, care i:;;i ajuta tata1 in afaceri, a fast inca din
prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se
d:;;tiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai
sus urmatoarea dezvoltare;. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri,
e1 m-ar fi in:;;elat, a9a cum i$i in$eala clientii". Tatal voia sa desprinda
o bueata din placa de metal alb: putem v.edea foarte bine in aeeasta
intentie reprezentarea necinstei comercia1e, insa autorul visului ne da
el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. Lucrul acesta
11 :;;tim de multa vreme, dar, in plus, aceasta interpret are se aeorda eu
faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul
care ii spune tat<'ilui ca, daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb, trebuie
s-o faca pe fata, cerind ingaduinta paznicului). A$adar, sa nu ne mire
faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste, a$a cum
i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. Cit despre $ant, auto-
rul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vagi-
nali. Din parte-mi adaug ca coborirea, ca in alte cazuri urcarea, sem-
nifica actul sexual.
Primul:;;ant, ne spunea autoI'ul vlsului, era urmat de 0 lunga plat~
forma la capatul eareia ineepea un alt :;;ant: aid este yorba de detalii
biografice. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ec-
vente, autorul visului se afla. actualmente in dificultate in ceea ce pri-
ve:;;te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca, gra-
tie tratamentului, sa ajunga la vigoarea de altadatfi.
8. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poli-
gamice foarte pronuntate. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis
apare totdeauna eul autorului visului, chiar 9i atunci dnd acesta este
disimulat in visul manifest. Valizele care figureaza in aceste vise sint
simboluri feminine.
a) EI pleaci'i in voiaj, bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura.
Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize, printre.care se
gasese doua mari valize negre, de soiuL "vaIize eu nwstre". EI spune
pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.
Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje, dar in cursul tratamentului
ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele· douii valize negre corespund
187
eu daua femei brunete, care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima
importanta. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena; dind curs 5f2-
tului meu, i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens.
b) 0 scena La vama: Unul din tovara§iii Zui de drum deschide vaZiza
$i, triigznd nepiisator din tigara, zice ca nu-i nimic induntru. Vame$ul
pare sa-Z' creada, dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted
interzis. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut,
GilEitorul este el inslv;;i; vame~ul siut eu. In general foarte sinceI'
marturisil'ile sale, el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie
innodase cu 0 femei'e, presupulliud. pc buna dreptate ea doamna aceca
nu-m1 era necunoscuta. El a transferat asupra altei persoane penibEa
situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :;;i pare, in acest fel, ca e1
1113U:'l1
sa nu figureze in vis.
9, lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat';
El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. prietene, eZe insele surori,
EI intinde ~ina acestora, .dar n'lf propriei s~le surori .... , .
Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut. Annnhr118 sa.!e
se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn.l
prima data, c<7mtindcauza acestui fapt, ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a
fete, Cele doua surori reprezlnta deci sinH, pe care el i-ar fi apucat
bueuros, numai sa nu fi fast sinH surorii sale.
10. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis:
El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid, eu doua pet'soane pe care
Ze cunoa$te, dol' carora la tl'ezi,e Ie-a uitat numele. Deodata cele doue
pt'rSOQ'ne dislJar §i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta
un costnm de pinza, 1Z intrcaba. dad nu e tdegrafistuZ ... lVu. Daca
este vizitiul. Nu. l$i continua drumul, mai traie$te in vis 0 maTe neli ..
ni$te $i, chiar treaz fiind, i§li prelunge$te viSed, inwginindu-$i ca podul
de fier se prabu$e$te, anmcindu-l in abis.
Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:;tem S'lU CEl Ie-am
uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate. Autarul
visului are un frate sd 0 sod,; daea le-ar fi dorH moartea, n-a1' fi fost
dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. in ceea ce pri-
veste teleg1'afistul, el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori
de've9ti 1'ele. Dupa uniforma, putea £i 9i un lampagiu, da1' lampagiii
au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor, Cl93cum geniul
l11.ortii stinge flacara vietH. Ideii vizitiului, el Ii asociaza poemul lui
Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu
aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi,
calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem. In legatudi
cu podul de fieI', 1:;i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI
timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat.
II.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v,:--
cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru.
12. Visul urmator care are, de altfel, printre antecedentele sale, G
stare nevrotica, va va interesa sub multiple aspecte.
EI ealatore$te cu trenul. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. El creae
ca este vorba de un accident, ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva"
traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i in-
tUne$te: conductoT, mecanic etc.
De acest vis se le.Dga relatarea unul fapt, facuta de un prieten. Pe
o cale, ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment

188
 rezervat, dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior
in aeela~i compartiment. Nebunul I-a ucis pe ('illato1'. Autorul visului
se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia, care 11
chinuie din dnd in dnd, ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii". Apoi
gase~te 0 motivatie mai buna, care formeaza punetul de plecare a1 visu-
laL In ajun 0 v3.zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare, dar
pc care 0 parasise,deoareee 11 facea gelos. Data fiind intensitatea pe
care 0 putea atinge la" el gelozia, ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar
Ii casatorit cufata. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura,
ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale,
cad ar ii fost gelos re toata 1umea. $Um deja ca faptul de a travers a
o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei.
In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :;;1eu fdea de Clccldeot,
e1 ne spune ea intr··o zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata,
trenul S2 oprise subit intre doua statii. 0 tlnara doamna care se afla
Hngi'\.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU
tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc
sd ridici in sus picioarele. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea
un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex.clII'sii 1a tai."'ii 1)2 care Ie facuse eu
fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. 0 nOUil dovada Cd a1' fj
trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. eu toate aeestea, cUl1oas;-
.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu-
nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1.· .
 XIII
TRAsATURI ARHAICE
$1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI

Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia, sub influenta G.'n-

zurii, procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului
un alt mod de expresie. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente
ale vietH noastre din starea de veghe,idei pe care noi Ie cunoa~tem.
Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu
noi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvol-
tarH noastre Intelectuale, tinind de limbajul figurat, de raporturile sim-
balke, poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul
nostru abstract. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul
de expresie al procesului de elaborare onirica. ,n _,_
Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=,":
borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnce-
puturile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Sper sa fle
<:t;;a,da, aceasta cercetare nu a fast in{;a intreprinsa. Preistoria Ia care:
ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria
individuaEi, copiHiria, apoi, in rnasura in care individu1 reproduce pe
scurt~ in cursul copilariei sale, intreaga dezvo1tare a speciei umane, pre-·
istoria filogenetica. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC!
care, in procesele psihice latente, 'revine preistoriei individua1e ii Ele-
mentele care, in aceasta viatJ; provin din preistoriafilogenetica, faptul
nu-mi pare imposibil. Astfe1, bunaoara, dupa parerea mea sintem autori-
zati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. simboUzarea, pe care incH-
viduI ca atare nu a invatat-o niciodat8..
Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. Cunoa~teti eu
totii, din experienta, remarcabila amnezie a eopUariei. Mi'i refer 13 faptul
e11primii clnd, ~ase san opt ani din viatii nu lasa, ca evenimentele triiite
ulterior, urme in memorie. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot
lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH
lor, de la primele sale inceputuri, dar eazul contrar, ace1a a1 lacunelor in
memorie, cste mult mai frecvent. Cred eElacest fapt nu a suscitat inte-
resu1 pe care il merita. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca
bine; cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii
psihice complicate :;d i~i manifestii ideile ;;i sentimente1e prin cuvinte ~i
fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu, dar pe care el insu:,?iIe-a uitat
Cu toate acestea, bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii
ani decit in anii care urmeaza, spre exemp1u la opt ani, ea ar trebui sa
fie mai eficace ~i mai sup1a, deci mai apta sa retina faptele 9i impre-
siiIe. Pe de aIta parte, niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~
tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim,dim-
pot1'ivEl, 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual
este foa1'te scazut.

190
 Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua, anume faptul ca
vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu
este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate, amintiri care cores-
puncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora,de altfel, n1mie'
nu Ie justifica conservarea. Amintirile care se raporteaza la evenimen-
te ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se
pastreaza, restul este indepartat. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1in-
tirileconservate din eea mai frageda copilarie. E1e nu eorespund in
mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH,
nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1para importante din pune-
tul de veclere al copilului. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1
de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sd-
pat uitarii. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enig-
ma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda aces-
tei amnezii, ajungind la eoncluzia e8. la eopil singure1e care au supra-
vietuit sint amintirile importante. Numai ea, datorit[l proceselor pc care
deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea, ceca
ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai
putin importante. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie nu-
mele de amintiri-coperta i),. 0 analiza aprofundata permite sa degajam
tot eeea ce a fast uitat.
In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de
a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i, in masura
In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare, adica fnt1'-un
foarte'mare numar de cazuri, izbutim sa evocam continutul anilor copi-
1ariei acoperit de uitare. Impresiilc reconstituite nu au fast in reali-
tate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile, latente, refulate
in zona incon~tientu1ui. Se intimpla ins8. ca ele &~ izbucneasca spontan
din incon:;;tient, aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor. Se
pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infan-
tile 1atente. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Etera-
tura :;;i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contri-
butie personaJa. Am visat intr-o noapte, intre altele, 0 anumita per-
soans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochi-
lor. Era un om mic de stat, chia1' grosolan, avind capul adinc infundat
intre umeri. Am conchis, dupa contextul visului, ca acest om era medic.
Din fericire am putut-o intreba pe mama, care inca traia, care erainfa-
tisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para-
~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar
mic de statura, grobian, ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai
aflat in plus, de 1a mama, in ce imprejur:lre, uitata de mine, ma ingri-
jis.e. Ace,st acc~s 1~ r.?atevrialel~~ltat~ din, primii ani de copilarie consti-
tme, decl, 0 aHa trasatura arhme:Cla vlsulm.
Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de
care ne-am izbit pina in prezent. Va amintiti de uimirea pe care aU
incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:;;ate de cdorln1:e
sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva, in a~a
fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei
deformari. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen, nu s-a

t~ ,,Deckerinnerungen" in textul original (Nota trad.)

191
intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze ; incazul eel mai
favorabil, adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'-
pretari, e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \;eni 0 asemenea
dodni;a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau, contrara ansam-
bJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. Nu este necesar sa insistlim ca
sa dovedim originea aeestor dorinte. Aceste dorlnte reprobabile i~i au
radacinile in. trecut, adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat.
Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente.
al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta
de 17 ani reeunoa~te, datorita indrumarU' noastI'e, ca intr-adevar a avut
aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti.. Copilui 50 naSCllse clintT--un
nefericit, care se t2rn1indse prin ruptUl'a. Pe cind era 111C2 Ins-}rM~
ell fiica sa, ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de
in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1.1s2 sa-91
loveascEt pintecele cu pumuli, in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20.
copiIului l)e care-l purta. Sint Iname care :I~.i itlbesc astazi copiji eu taJl-
drete, po,}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil care ITLIi-au conceput tottl~,;l
decit far,"l tragcre de in__ ilrdi ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se
nB.:;;te. Cite dini.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare, din
fericire inofensiv! ;;>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0
persoana iubita i~;;i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.1aceasta.
Tatal, al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca
do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :;;i prefel'ut, sfir:;;e9te de ase-
menea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD..
Pe dnd copilul era inca la sin1.11 mamei sale, tataI, care nu era mul-
de e~satoria S<,I, i~i spunea adeseaca dad micutul, care nn in-
S2:nna nimic pentru el, ar muri, 81 ar redeveni libel' :;;1ar da 0 mal
bU.na folosintJi liberEltii sale, Putorn demomtra aceeasi origine ber-un
m'J.re mana I' , de c3zu1'1 de' u1'a; este vorba in aeeste cazuri de amintiri
ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului, odinio3rc1 eonstlente s1 J'u-
~ - .-, -. _.••••••. a a). ..•••..•• ~ •• '-' •. '. ' ~
oecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. 1n11 vep spune ca dm rn.oment ce nu m.l
ex\st8t modificari in atitu.dinea eu prlvire Ia 0 persoana, din moment ce
ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare, dodntele 91 visele ell pri-
dn" nu trebui 511 existe. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast;'! con-
<11'

duzle, clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului, ci de

sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla
ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i
~ "'13
1"i i--"\~' mCl<·r,;;",j"1';er;0?j'o",·"
("O'j·!' 0 _1_~-!..:)'-'-1
.,L ..•.
(..: , '_I o'o.>r sa" semnl~fir>e
1~.~ _",-_ l'n reaHtate ('11
t._ .. ~~.~~?(_~1., .....,.<- '""< .. ~ A__ -'-.h ~. ~

toLtil aJtceva S,~:~,Usa TIll se £i sefv.lt (12 persoe.na iubita declt in calitate de
SL(~;:3titllt In:;elator pentru 0 alta p2r~o311d.
Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1.ta pro1)lelna, rnult I11al serioasa. 0:1
i"h~::lr .-1:1;:;1:-),...;,pr1m·i:t',co
" __',_", .•;\., 'I....<"',"' ..~
-·CTf)1~.iS'D'ull}e
-.1
,:'1../.-,-,,-
c~1 aceasta dorln-~ti de· l110arte a
.C-l.,,-,,_ ~ •. __ ~
l""'n"":i
'-- •. ~_•.• _-';'-_ _0. , - 0; - ~_, ~

2z:;_stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata, ce constrlule

aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta, de muIt timp 1nvins3., nu mal
sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indi-
lipsiFi de arlee pute{'e .de stimulare. !ntr-adevclT, nimic nu
aceastel putere, Atunci dr; CD aceasta dorinta cste evocata in
vis? intrebare absolut justifjeata, Tentativa de a·i cIa un rQspuns ne-Elr
dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a.tlbJ.dinc dete:rrninata ell
la unul' din aS1.1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor, Sint
sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :;;i sa practic 0 abtinere momen-
t.:l'n{'t,· S,~ ne I1mJtumirn, as~dar, ell [)pt.l.!!. de a fi C;t~n,.mntrat Crt aceastJ
, I- •• - .

192
 dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0.1visului 9i sane eontinuam
cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau
famate i~i au originea in trecutul individului.' .
Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care
trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit
0.1autorului visului. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai
frecvent creatoare de vise. Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin
viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit
de complicate ale vietH noastre o.ctua1e),visul se arata gata sa-l suprime,
fie acesta tato.". mama, un frate sau 0 sora, un sot sau 0 soata etc.
Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i, desigur,
sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0.1interprE~tarii vi-
selor. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte
in trecut, descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in
care aeest egoism ~i aceste dorinte, .cu privire chiar ~i la persoanele cele .
mai apropiate, nu mai -prezinta nimie deconcertant. !n primii ani ai sai,
voalati mai tirziu de amnezie,- copilul este acela care face adesea
dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va pre-
zenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate. Copilul
se iube~te in primul rind pe sine insu~i; elnu invata dedt mai tirziu
sa-I iubeasca pe ceilalti , sa sacrificealtora 0 . parte din eul sau. Chiar
persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. inceput, elnu Ie jube~te
mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele, pentru ca nu se poatelipsi
de e1e, deCi din motive egoiste. Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza
10.eopil de egoism. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca.
Este. extrem de instructiv sa facem, din acest unghi de vedere, 0
comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10.fraW :;;isurorile sale
::;d atitudinea fata de parlnti. Copilul mic nu-~i iube:;;te in mod necesar
fratH ~i surorile ;;i, In general, acest sentiment de dragoste nu se ma-
nifesta. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se
;;tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani ..;;i ani, pina
1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. Aceasta atitudine este ade-
sea lnlocuitil' sau, ma:i cU;ind, dub1ata de 0 alto. mai tandra, dar, ea
regula generala, atitudinea ostila este cea in.itiala. 0 observam eel ma~
u90r 10.copiii btre doi ani ~i jumatate ;;i cinci ani, cind vine pe-lume
Un nou irate· sau 0 noua sora. Fie frate, fie sora, -el are parte, eel mai
adesea, de 0 pl'imire prea putin amicala. Proteste ca: "Nu-mi trebuie,
sa-l ia barza inapoi", sint absolut frecvente. In contini-lare, copilul prQ-
fita de orice deazie co. sa descalifice intrusul, iar tentativele de. a-I face
rau, atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. Daca diferenta
de virsta nu este pre a evidenta, dnd activitatea so. psihica marcheaza
o intensitate mai l11.are,copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt
implinit si se 'acomodeaza in "acest sens.· Daca diferenla de virsta este
sufident de mare, noul venit poate trezi de 10.-inceput unele simpatii:
e1 apare in acest caz co. un obiect interesant, co. un soi de papu;;a vie;
iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult, putem vedea .manifes-
tindu-se, mai ales la fetite, 0 solicitudine cvasimaterna. Dar,ca sa ne
exprimam frcmc, dnd descoperim, in spatele unui vis, dorinta de a ve-
dea murind un frate sau 0 sora, rareori este vorba de onazuinta enig-
matica, sorgintea aflindu-se in prima copilarie, adesea chiar intr-o pe-
rioada mai tardiva a vietH in comun.
13 - cd. 404
 Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre
locatarii ei. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a mo-
nopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor, obiectele -~i spa-
tiul disponibil. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta
eit 9i celor mai tineri dintre frati :;;i surori. Daca nu ma in:;;el, Bernard
Shaw este acela care aspus: daca exista· vreO fiint<"ipe care 0 tinara
englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa, aceasta este cu sigu-
ranta sora sa cea mare. Este, in aceasta remarca, ceva care ne tulbura.
Putem, in cel mai rau caz, sa intelegem existenta urii:;;i a rivalitatii
intre frati :;;isurori. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura
in relatiile dintre fiica :;;imama, dintre parinti :;;icopii ?
Fara indoiala, copiii in:;;i:;;imani;festa mai multa bunavointa fat<'i de
parintii lor dedt fata de fratii :;;isurorile lor. De altfel faptul este con-
form a:;;teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :;;1
copU este un fenomen mult mai contrar. naturii dedt absenta eiintre
frati :;;isurori. In primul caz noi a.m considerat ca un lucru sflnt, ca sa
zicem a:;;a, ceea ce am l<'isCltin stare prof ana in celalalt caz. Totu:;;i sd
observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :;;icopii ra-
min adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate, tainuind 0
ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibi-
toare a pietatii :;;i a anumitor porniri afectuoase. Cauzele acestei stari
de. lucruri sint in general cunoscute: este vorba, mai inain!e de toate,
de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind ace-
luia:;;i sex, pe fiiea de mama, pe fiu de tata. Mama reprezinta pentru
fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :;;iare misiunea de a-I impune
renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate; de altfel, in unele
cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :;;ifiiea, de 0 veri-
tabila concurenta. Aeelea:;;i relatii, chiar eu un plus de acuitate, Ie re-
gasim intre tata :;;i fiu. Pentru fiu, tatal apare ca personificarea oricarei
constringeri sociale, suportata cu nelini:;;te; tatal se opune afirmarii
vointei fiului, ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :;;i,in eaz
de comunitate a bunurilor, accesulla folosinta a'cestora. A:;;teptarea mortii
tataluise ridica, in cazul succesorului la tron, la 0 altitudine ell adevarat
tragica. In schimb, relatiile dintre tati:;;i fiice, dintre mame :;;ifii par
sineer amieale. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :;;iinvers gasim noi
exemplele cele mai clare de tandrete statorniea, lipsita de orice consi'-
deratie egoista ..
Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care
sint totu:;;i banale:;;i in general cunoseute. 0 fae, deoarece exista 0 pu-
ternica tendinta de a nega importanta lor in viata :;;ide a considera ca
idealul social este intotdeauna :;;iin toate cazurileindeplinit :;;iurmarit.
Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul, in
loc de a incredinta aceasta grija cinicului. Este bine, cu toate acestea,
sa spunem ca negarea· de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata:
reala,' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se
sluji de situatiile care rezulta din :;;tirbirile aduse acestui ideal.
In consecinta, nu' trebuie sa ne miram daca, la multe' persoane, visul
dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:, mai ales a parintilor de
acela9i sex. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :;;i In stare a

2) "Kinderstube" In textul original (Nota tra<1.)

194
 de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta, in cazul in care Isi pune
masca unui alt mobil, ca :in cazul descrisin exemplul nr. 3 u~de do-
rinta de. a-~i :rede.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile,
de sufermtele mutIle ale acestuia. Rareori ostilitatea domina singura si-
tuatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre,
care 0 refuleaza, trebuind sa a~tepte,ca sa spunem a~a, sa vina visu}
s-o izoleze; ca 0 consecinta a acestei izolari; ostilitatea capatain vis
proportiiexagerate, ca ulterior sa se reduca din notI, dupa ce interpre-
tarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. Sachs). Aceasta dorinta.
din vis 0 regasim chiar, in cazurile in care viata nu-iofera niei un
punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte nici-
odata s-o marturiseasca. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel
mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii, indeosebi intrepersoanele de
acela~i sex, s-a afirmat inca din prima copilarie.
Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cu-
vine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. Chiar de and el' mai este
copil, fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte :
el 0 considera ca bunul sau propriu, vazind :in tata un fel de rival care
, Ii disputa posesiunea acestui bun; tot a~a cum pentru fetita mama 'este
o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal, ocupind un 10c
pe care ea, fiiea, ar dori sa-l tina pentru sine. Toemai pe 'calea obser-
vatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati;..
tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip, deoarece legenda
care are drept erou pe Oedip realizeazEi, neimprim:indu-le dedt 0 u~oara.
atenuare, cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu:
dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama.
Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te ati-
tudinea reciproca parinti--cOpii, aceasta relatie putlnd fi mult mai com-
plicata. Pe de aIta parte, complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau
mai putin accentuat, putind suferi chiar ~i unele modifieari ;dar el
ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW- psihice a co-
pilului, existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de
a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:. De altfel dadi
copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui
Oedip, faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii
in~i~i care, :in preferintele" lor, se lasa dilauziti adese,a .dediferenta
sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere
fiul, sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afec-
tiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal.
, Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii
psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. Dimpotdva,
aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor,
iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui senti-
ment interzis ~i tabu, 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex"
interpretari' care il lipseau -de orice valoare. Personal ram:in ferm con-
vinsca nu Bste aid nimie de negat, nimic de atenuat. Trebuie sa ne
familiarizam cu acest fapt, pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te
ca pe 0 fatalitate ineluctabila. Este interesant, pe de alta parte, sa con-
statam ca .acest complex al lui Oedip, pe care unii ar v~i s3.-1 elimiI;e
din viatcl, este cedat poeziei, lasat lalibera sa .dispo~itie. Intr:-un S~UdlU
coristiincios O. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera-
.turi! dram~tice subiecte admirabile, pe care ea le-a tratat aducindu-le

195,
r tot felul de modifidiri, de atenuari, de travestiri, adica de deformari
analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. Trebuie deci sa
atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut
fericirea sa. evite mai tir.ziu conflictele cu parinW lor, acest complex
fiind strins legatde un altul pecare 11 numim complexul de castratie
~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune
preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului.
Ajungind, prin cercetarile precedente, 1a studiul vieW psihice infan-
tile, neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'i-
giniialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne refe-
rim 1a tendintele sexuale excesive. Indemnati in acest fel sa studiem ~i
viata sexuala a copilului, aflam din surse multiple urmatoarele fapte :
mai inainte de toate, se savirge:;;te 0 mare gregeala negindu-se viata
sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in mo-
mentulpubertatii, cind organele genitale au atins deplina 101'- dezvol-
tare. Dimpotriva, copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata,
care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara,
considerata ca normala. Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adul-
tului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati :
ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de
animal), a barierei constituite de sentimentul dezgustului, a barierei
reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea ne-
voilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin
legaturi de rudenie apropiata), orientarea homosexuala 9i, in sfir9it,
transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. Toate aceste
bariere, .departe de a exista de la inceput, se structureaza incetul cu
incetul in cursul dezvoltarii :;;i educatieiprogresive a umanitatii. Co-
pilul mic nu Ie cunoa9te. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista
un abis de netrecut; mindria eu care omul se diferentiaza .de animal
nu se dobinde~te deelt mai tirziu. El nu manifesta 1a inceput nid un
dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl).st nu-I capata decIt treptat,
sub influent a educatiei. Departe de a banui deosebirile intre sexe, la
inceput el crede in identitatea organelor sexuale; primele 5a1e dorinte
sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i
sint cele mai apropiate : parinti, frati, surori, persoane insarcinate sa-l
ingrijeasea ; in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l re-
gasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice, anumefaptul c!1 el loca-
lizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale; la e1 9i
alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate, furnizeaza senzatii
de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e. Deci
copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa"
~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de
urme, aceasta tine, pe de 0 parte, de intensitatea lor minima in com-
paratie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i, pe de aha parte,
de faptul ca educatia reprima cu hotarire, pe masnramanifestarii lor,
toate tendintele sexuale ale copilulul. Aceasta reprimare se transfera,
ca sa spunem a93, din practica in teorie, adultii straduindu-se sa treaca
eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace,
printr-o anumita interpret are, eealalta parte aacestor manifestari de

3) "Keinen Ekel VOn dem Exkrementellen" (Nota trad.)

196
 natura lor sexuala: a<;est lucru fiind implinit, nimic nu este mai u~or
dedt de a .nega totul. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni
care, in nursery 4), actioneaza in mod sever,impotriva dezlantuirilor
sexuale ale acestora ; ceea ce nu-i impiedica, odata a,~ezati la masa lor
de lucru, sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Ori de cite ori copHi sint
lasati de capul lor sau sufera influente imorale, ajung Sa manifeste
adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. Fara indoiala, #
persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i
,aceste "amuzamente", copilul neavind a da socoteala de actele sale in
fata tribunalului de moravuri ; aceasta nu inseamna mai putin cafaptele
exista, ca ele au importanta lor, atH ca simptome ale unei consHtutii,
cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca,
in fine, ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i, totodata, viata
sexuala a omului in genere. Astfel, daca indaratul viselor noastre de-
formate regasim toate aceste dorinte perverse, 'inseamna doar ca in
acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila.
Dintre aceste dorinte interzise, 0 mentiune special a trebuie acordatir
dorintelor incesJuo3se, adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra
parintilor, asupra fratilor~;;jsurorilor., Cunoa~teti aversiunea pe care so-
cietatea 0 arata sau, cel putin, 0 afi~eazafata de incest. ~i ce putere de
constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. S~au facut efor-
turi extraordina;re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest.
Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei,
naturale, consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor
rasiale, altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai fra-
geda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso;mele cu care ne
aflam in contact permanent. Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt, incestul
s-ar elimina in mod automat, fara a fi nevoie sa se recurga la prohi-
bitE aspre, care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puter-
nice pentru incest. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de
tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod
constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiori-
gini nu pot fi gasite in psihologia individualiL
Sa recapitulam acum datele care, rezultind din studiul aprofundat
al psihologiei copilului, sint de natura sa neinlesneasca intelegerea vi-
suluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun eve-
nimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului, Ci am. con-
statat in plus ca viata psihica a copiilor, cutoate particularitatile sale,
cu egoismul,cu tendintele sale incestuoase etc., sUflravietuie~te in in-
con~tient, spre a se dezviHui in vis, care ne trimite in fiecare noapte
inapoi in viata infantila. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl
incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei
vieti. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi
negative in natura umana' incepe sa se atenueze; Aceste trasaturi,
atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite, elementele
primitive, infantile ale vietH psihice, elemente care pot fi depistate la
copilul in stare de activitate, dar care scapa din cauza dimensiunilor lor
infime, fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se-

4) Nursery In textul ,original, cUvlnt englez care setraduce prin "gra-

dini1;a", "cre~ii", dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad.)

197
 ~ .-== ~~,

rios, nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Re-
greslnd pina la aceasta faza,_ visul pare a dezvalui eeea ce este, mai
rau in natura noastra., Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare,
care nu trebuie sa produea temeri. Sintem mult mai putin dii dedt am
£i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre.
Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminis-
cente infantile, dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre mo-
rale, visul transformindu-ne, ca sa spun em a~a, in copiidin punet de
vedere. inteleetual ~i afeetiv, nu avem nici un mativ plauzibil sa ne
fie rusine de aceste vise. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un com-
partiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint
dtu!')i de putinrationale, rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena iratio-
nala fata de visele noastre. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim
sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate, dnd aceste dorinte pro-
hibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta
sub 0 forma suficient de nealterata spre q. putea fi recunoseute; in
unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate, ca .;;i
cum Ie-am lntelege. Amintiti-va, eel putin, de judecata plinade dezama-
gire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire
la visuI ei neinterpretat, referitor la "serviciile erotice" .A~adar,. pro-
blema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in
eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care, se
m,mifesta In vise, sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata .;;i 0
alta apre9iere despre natura umana. '.' .
La capatul acestei eercetari, ne aflam In prezenta a doua puncte de
vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme, al noi-,
lor indoieli care ne incearci.L In primul rind: regresiunea care caracte-
rizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala, ci ~i de
continut. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de ex-
pre~ie primitiv, ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice
primitive, vechea preponderenta a eului, tendintele primitive ale vietii
noastre sexuale,chiar .;;i vechiul nostru bagaj intelectual, daca vrem
sa socotim ca atar,e legaturile simbolice. In al doilea rind: lntreg acest
infantilism stravechi, care odinioara a fost dominant ~i singur dominant,
trebufe situat astazi in ineon~tient, ceea ce' modifica ~i large~te conceptia
pe care 0 avem despre acesta. Nu este incon~tient doarceea ce este mo-
mE;lntan latent; incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit, cu
tendinte proprii, eu modul sau de expre:sie special· ~i cu mecanisme
psihice care nu-~i manifesta forta dedt. in acest domeniu. Ideile latente
ale visului, Insa, pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor, nu fac
parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei
in starea de veghe. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.Cum sa soluti6nam
aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f,kut aid 0 demar-
catie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama-
1'iitele evenimentelor zilei" - 1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei
vieti con.;;tiente, se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon.;;tien-
tului, tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. Procesul de elaborare
onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. Influenta exer-
. citata' d.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In
sine conditia regresiunii. Aceasta este, in ceea ce priv:e~te natura visu-
lui, ideea.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura, in a$teptarea
explorarii altor domenii, psihice. Va veni insa timpul sa aplicam carac-

198
 terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare, care sa
ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din
acel domeniu. al vietii infantile. '
, Putem, fire~te, ;a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune acti-
vitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen-
'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale som-
nului fara .sa recurga la aceasta regresiune? $i daca, pentru a-~i exersa
cenzura, ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului, dindu-Ie,
(j expresie arhaica, incomprehensibila azi, la ce Ii serve~te reinvierea
tendintelQr psihice, adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa-
~ite, cu alte cuvinte, adaugarea unei regresiuni de continut la regre-
siunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este sin-
gurul mijloc de 'a se' elaboraun vis,ca din punet de vedere dinamic
est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura som-
nul. In starea actuala a cuno~tintelor noastre,insa, nu avem inca drep-
tul sa dam unasemertea raspuns.' ,
*
 XlV
REALIZAREA DORINTELOR

Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie

sa va reamintesc cum, in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a
deformarii viselor, am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i
:Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului?
Tn sflqit, este oare necesar sa va reamintesc cum, odata intrati in po-
sesia rezultatelor acestor cercetari, am abordat direct" problema defor-
marii viselor, invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum
obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu co-
respunde intru totul cu rezultatele furnizate de c.ercetarile facute in
cea de-a doua" directie. In cons.ecinta, sarcina noastra este sa conf-run-
tam in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele
eu altele.
Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta,
in esenta, dintr.,.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta
transform are constituie un fapt enigmatic; aiei este insa vorba de 0
.problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. Visele
infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa su-
prime, prin realizarea unei dorinte, 0 exeitatie care tulbura somnul. Nu
am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r, inainte de a
fi inteles sa Ie interpretam. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa pu-
tem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele,
infantile. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data
de constatarea ca, la drept vorbind, toate vise1e sint vise de copli, ope-
rind cu materiale infantile, cu tendinte ~i mecanisme psihice i,nfantile.
Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii vi-
selor, ne ramine
.si viselor sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca
deformate.
, Am supus interpretarii 0 serle de vise, fara a tine seama de reali-
zarea dorintelor. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se
intimpla, a~adar, cu realizarea dorlntelor, despre care pretir,deti ca este
scopul procesului de elaborare onirica ?". Aceasta intrebare este se::rmi.c
ficativa: ea a devenit, intre altele, intrebarea criticilor n09tri profani.
Dupa cum ~titi, oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru nou-
tatile intelectuale. Aceasta averslu,ne se manifesta, intre altele, prin
faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimen-
siuni ale sale, condensata intr-un cli~eu, In ceea ce prive~te noua teorie
a viselor,· tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Afirmin-
du-se ca visul este 0 realizare de dorinte, numaidecit se pune intre-
barea: dar, in definitiv, cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in
momentul in care iritrebarea respectiva este pusa, i se raspunde intr-un
sens negativ. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente perso-
nale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli-
200
 ni:;;te era legata de vis, criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psih-
analitice a viselor este absolut neveridica. Ne este insa u:;;or sa raspun-'
dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta
ca ea trebuie mai 1ntli cautata, 'astfel inclt este imposibil s-o· demoIi~
stram inainte de a fi interpretat visul.$tim, de asemenea, cadorin,..
tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise, refulate de catre
cenzura, dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii
visului, motivul interventiei cenzurii. Este insa greu sa dovedim criti-
cului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor
inainte de a £i interpretat visul. El va uita aceasta totdeauna. Atitudinea
sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie, jn fond,decit 0
consecinta a eenzurii viselor; aeeastaatitudine se substituie la e1 do-
rintelor cenzurate din vise ;;i este un efect al· negarii acestor dorinte,
Fire;;te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can-
. tinut penibil ;;i in special pentru vise angoasante, pentru eo:;;maruri.
Sub acest aspect, ne aflam pentru prima oara in fata problemei senti-
mentelor in vis, problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""'
sa:;;i,ceea ee, din nefericire,nu putem face aiel. Daea visul este 0 reali-
zare de dorinte, nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii
privinta criticii profani par a avea dreptate. Dar sint trei situatii com-
plexe la care ace;;tia nu au reflect at.
Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu· fi reu:;;it pe
deplin sa creeze ° realizare adorIntei:;;i un reziduu de afecte penibile
sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest. In acest caz analiza
a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt
acelea din care se compune visul manifest. Admitem in act-asta situatie
ca procesulde elaborare onirica nu :;;i-a atins scopul, intocrnai cum nu
ne potolim setea' atunci cind visam ca bem. Poti sa tot vlsezi biiuturi,
insa dC}cati-e intr-adevar sete, trebuie sa te trezqtica sa bel. Am
e~re~tat,. eu, toate acest~a,un ,:i5 v~ritabi1, un vis c,a~e..nu ~i.'-aI:ie;:dut
mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. 11'e-
buie sa spune:~l.: Ut desint vires, tamen est lCiudanda voluntas. Daea
dorlnta nu a fast satisfacuta, intentia nu ra.mine mai putin li'iudabili'i.
AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a £i rare. Contribuiela
aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente, procesul
de elaborare ~mlrica l1U reu:;;e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL
Ast,fel, inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa
trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente"
S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote;:te aceste idei sa treaci'l
ea atare in visul manifest. In. visele manifeste .de acest genexista dcci
dezaeord infre sentiment :;;i continut, iar eritieii no:;;tri sint indrept sa
afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii
un eontinut inofensiv este aici intovara:;;it de un sentiment penibiL La
aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise
ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar, pentru ea se
afla in' stare oe izo1are. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint
edificati asupra nl3vrozelor i:;;iimaglneaza ea intre eontinut :;;1se)1tirnent
exista 0 legatura indisolubila, neintelegind ea eel dintii poate £i modi-
fieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului
corespondent. .
o aIta situatie CO.'Dplexa,muIt mai importanUi ~i mai profunda, de
care profanul nu tine seama, este urmatoarea. Realizareaunei dorinte'
201:
 ;ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. Dar pentru cine?
r
Fire:;;te, pentru acela care traie:;;te dorinta. Or, nai :;;tim ca atitudinea
·autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo-
~sebita. El)e respinge, Ie cenzureaza, pe scurt, nu vrea sa auda de ele.
I Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere, ci dimpotriva. 1ar expe-
rienta ne arata ca. acest cantrariu, care i:;;i mai a~teapta inca explicatia,
se exprima sub forma angoasei. In atitudinea ell privire la dorintele
din visele sale, autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per-
'soane, insa sudate prin elemente comune intirpe. In loc de a ma lansa
in noi dezvoltari pe aceasta. tema, va voi aminti. un basm cunoscut,
in care gasim exact aceea:;;i situatie. a zina benefic} fagaduie~te unei
'sarmane familii, barb at :;;i femeie, realizarea primelor trei dorinte. Fe-
riciti, ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. 1spitita de
mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini, pe femeie pune
stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. Ace:;;tiai~i ~i fac aparitia,
cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Furios,
'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:;;ti cirnati. Zis ~i
facut, cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea
celei de-a doua dorinte, a barbatului. 1nutil sa va spun ca pentru femeie
faptul nueste deloc agreabil. Deznodamintul il cunoa:;;teti. Cum, in de-
finitiv, nici barbatul nu depa:;;e:;;teo'rizontul fel11eii, a treia dorinta tre-
'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Ne yom sluji de
acest basm, pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari,. ea sa
{}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru
ceIala1t, atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord.
Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~-
marurilor. Vom mai face inca 0 remarca, dupa care ne yom hotari in
'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu-
'mente. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:;;marurile
au adesea un continut lipsit de orice deform are, un continut, ca sa
spunem a:;;a, eliberat de cenzura. Co:;;marul este adesea 0 realizare ne-
'voalata a unei dorinte, dar a unei dorinte 'care, departe de a fibine-
venita, este una refulata, respinsa. Angoasa care insote:;;te aceasta rea-
lizare apare in local cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infan-
til reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :;;i pron10vate, iar
visul deformat obi:;;nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte
refulate, pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a
a unei dorinte respinse. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa
,s-a dovedit mai puternicB. dedt cenzura, CB.ea s-a realizat sau este pe
cale sa se realizeze, in pofida cenzurii. Se -intefege ca pentru noi, care
ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii, aceasta realizare nu ne
apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in
garda. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste, daca
vreti, angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care, pina la un moment
'dat, am reu~it sa Ie reprimam ..
. Ceea ee este adevarat despre co:;;marurile nedeformate trebuie sa
fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala, ca ~i despre
~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil, mai
mult sau mai putin, de angoasa. Co~marul este in general urmat de
trezire; cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta
reprimata a visului sa-~i fi atins, impotriva cenzurii, deplina sa reali-
.zare. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia, fara ea natura sa sa fi

:202
 fost modific;ata. Am comparat· visul cu pazilicul de noapte, acela care
.are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare.
-Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme, atunci cind
.el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau
pericoluL Ni se intimpla totw;>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci
dnd visul incepe sa devll'la. suspect ~i sa ne nelini~teasca. Ne spunem,
in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis", ~i continuam sa dormim.
Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape
<:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta, cit si
>Cle.cenzura. bin motive necunoscute, la un moment dat dorin'ta poate
dobindi 0 intensitate excesiva; avem insa impresiaca celmai adesea
cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce- ale for-
1;elor care interactioneaza. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se ma-
nifesta cenzura variaza de la un caz la altul, fiecare element fiind
tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa
adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg
:::;ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele-
.ment care trebuie reprimat. Da-ca, intr-un caz dat, i se ihtimpla sa se
arate neputincioasa fata de o. dorinta pe care cauta s-osuprime,ea se
serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina, in loc de defor-
mare, fadnd sa intervina somnul cu co~mar.
Remarcam,in legatura cu aceasta, ca nu ~.tim de ce dorintele repri-
mate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL
Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii
de somn. In timpul zilei, aceste dorinte sint supuse unei riguroase cen-
zuri care Ie interzice, in general, orice manifestare exterioara.Dar in
timpul noptii cenzura, ca muIte alte functii ale vietH psihice, este su-
primata sau eel putin considerabil diminuata, in favoarea singurei do-
rinte a -visului. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii
l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Exista
nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a
fast .la inceput voluntara. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei
slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Ca aceasta suprimare a cen-
zurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere, este u~or de vazut.
Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate; intentiile noas-
ire nepermise, chiar in cazul in care intra in actiune, nu pot realiza ni-
micaItceVa dedt visul care, practic, este inofensiv, iar ac'easta situatie
1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui
care doafme, observatie care face parte din viata nocturna, ciar care
nu apartine visului: !-,Nu-i dedt un vis". Fiind numai un vis, sa--l la-
sam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul.
Daca, in al treilea rind, va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o
-lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv
alcatuit din doua individualitati distincte,dar sudate intre ele,veti con-
stata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa
aiba un efect extrem de dezagreabil, asemanator unei pedepse. Sa re-
luarn basmul nostru, al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie con-
stituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane, adica a femeii;
drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua per-
soane, adica a sotului, dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru
dorinta ei stupida. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte
de care ne vorbe~te basmul. Or, in viata psihica a omului, aceste ten-
203
dinte autopunitive sint numeroase; ele sint foarte puternice si raspun-
zatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Imi veti spune' acum ca,
toate acestea fiind admise, nu mai ramine mare lucru din faimoasa con-
ceptie despre realizarea dorintelor. Examinind insa lucrurile mai in-
deaproape, veti constata ca nu aveti dreptate. Daca ne gindim la diver-
sitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie
viml :;;1,dupa unii autori, a ceea ce este el in realitate, atunci definitia
noastra ~ realizarea unei dorinte, a unei temeri, a unei pedepse - este
intr-adevar 0 definitie bine delimitata. La aceasta se mai adauga faptuI
ca teama, angoasa sint cu totul opuse dorintei, ca in asocierea lor con-
trariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :;;i chiar, a:;;a cum ~tim,
s~ confunda in incon9tient. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este
realizarea unei dorinte, a dorintei aItei persoane, a aceleia care exer-
cita cenzura.
La urma urmei, R:;;adar, nu am facut nici 0, concesie parerii dum-
heavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. Am
insa datoria, de la eare nu inteleg sa .ma sustrag, de a va dovedi ca
orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. Amin-
titi-va de visul pe care deja I-am interpret at :;;i in legatura cu care
am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride
teatru proaste, costind 1 florin :;;i50 de ceritari. 0 doamna, eareia sotuI
ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza, doar cu trei luni mai tinaxa
dedt ea, s-a logodit, viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru.
o parte a stalurilor este aproape goala. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logod-
nieul ei a1' fi vrut :;;i ei sa vina la teatru, dar ca nu au putut-o face,
negasind dedt 1rei locuri proaste, la pretul de 1 florin :;;i'50 de crei-
tari. Ea ginde:;;te ca n-a fost cine :;;tiece nenorocire. Am conchis ca ideile
visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :;;ila
nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul.' Trebuie sa avem curiozitatea
sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta
fmplinita aceste ginduri tulburi :;;i unde gasim' urmele lor, in continut~l
manifest al visului. Or, noi :;;tim ca elementul "prea curind", "de tim-
puriu", a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Tocmai la aceasta fae
aluzie stalurile goale. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de
ereitari" ne este acun1 mai pe inteles, gratie simbolisticii pe care intre
timpam invatat s-o descifram l). Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat
~i . elementul .manifest se lasa talmacit eu u:;;urinta: s,'Hi cumperi, ell
zestrea, un sot ("Cu zestrea mea, a:;; fi putut sa-mi cumpar un sot de
zece ad mai bun"). Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea
la teatru. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare
a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". Aceasta substituire este insa,
de fapt, realizarea dorintei. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost nici-
odat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a
aflat yestea logodnei prietenei. sale. A fast 0 vreme in care ea era min-
dra de a fi maritati't, considerindu-se superioara Elizei. Odata maritate.
fete Ie .naive sint adesea mindre s,'H;i arate satisfactia in legatura eu
faptul ca lor totulle este Ingaduit, ca pot merge sa vada toate piesele
de teatru, sa asiste la toate spectacolele. Curiozitatea de a vedea totulJ
carese manifesta aici, cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate

1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza, nu men-

tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila.

204
sexuala, indreptata spre viata sexuala, mai ales spre aeeea a parintilor,
devenind mai tirziu un motiv puternic, care 0 decide pe tinara fata sa
:se marite devreme.
In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in
'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. Regretind acum
mariajul ei precoce, ea revine la perioada in care acest mariaj a eonsti-
tuit pentru diilsa realizarea unei dorinte, pentru ea trebuia sa-I dea
posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i, calauzita prin
aceasta dorinta de odinioara, ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin
acela de a merge la teatru.
Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei do-
rinte disimulate, nu am ales cel mai comodexerr~plu. Am' fi procedat
la fel in toate cazurilede vise deform ate. Nu a pot face in fata dum-
neavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intot-
deauna ineununata de sucees. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra
acestui aspect al teoriei. Experienta mi-a dovedit ca a.cest aspect este
unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe
contradietii ~i neintelegeri. In afara de aceasta, veti putea avea im-
presia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute, dadi voi spune
d visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia, adica· a angoasa
sau 0 pedeapsa reali~ata, iar dumneavoastra veti puteasocoti cae mo-
mentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. De asemenea, :mi
S-B, adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i, in consecinta, intr-o
maniera prea putin eonvingatoare, lueruri care mie insumi imi par
,evidente.
Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aecep-
tat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te
demol1stratia mea referitoare la faptul ca. visu1 este a dorinta reali-
zata, 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest
sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica, dece trehuie el, impo ..
triva oricarei evidente, sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei do-
rinte? De ce n).l 0.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple
:;;ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus, pentru ce v1sul .DU ar co-
respunde 0 data realizarii unei dorinte, alta data - cum conveniti ehiar
dumneavoastra - eontrariului acesteia, adica realizarii unei aprehen-
siuni, de ce sa nu exprime el· un proiect, un avertisment, a reflectie
eu ale sale pentru ~i contra, sau chiar un repro~, a rel11u~eaTe,0 tenta-
tiva de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.) ? Pentruee sa exprime
el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau,eel rllult, contrariul
aeesteia ?".
Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest· aspect este· fara
importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte, ca
€ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in
€videnta 9i ea, 10.urma urmei, putin intereseaza ca am delimitat pre a
strict acest sens. Dar lucrurile nu stau 0.90..0 neintelegere eu privire 10.
acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care
Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea, pe carear putea
ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor.
Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale,dar dnd este vorba
de probleme ~tiintifice, 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0.1'13U-
tea fi chiar prejudiciabila ..

205
 A;>adar, pentruCEe nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea,
unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi, ca intot-
deauna incazuri asemanatoare: nu stiu. Nu as vedea nid un inconve--
ni~mj;ca 'lucrurile sa stea astfel, dar in realitate nu aceasta este situatia
;;i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi
;;i mai comode despre vis. Cel de-al doilea raspuns va fi, aceIa, ca eu
insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~
gindire ;;i un or operatii inteIectuaIe multiple. Am relatat odata un viS.
care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive, fapt explicabilprin
aceea ca visu1 corespundea unui proiect ;;i ca, din moment ce acesta a:
fost executat, visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. Dupa
'aceea am. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. Cum a~ pu-
tea ded ,sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta
realizata ?' ,
'0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva, care ar putea sa faca,
zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<;ut in legatura eu visul, 0>
interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie
acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT. Este absolut exact ca visul poate
,reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus ;;i' ca poate fi substitutul
unui proiect, al unul avertisment, al unei reflectii, al unor preparative~
al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. Dar, privind lucrurile
mai indeaproape, nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu
este exact dedt in ceea ce prive;;te ideile latente ale visului, care s-au
transform at spre a deveni vis. Prin interpretarea viselor, dumneavoastra
luati cuno;;tinta de faptul ca' gindirea incon;;tienta a omului este preo-
cupata de aceste proiecte, preparative, reflectii, pe care procesul de
elaborare Ie transforma in vise. Daca Ia un moment dat pierdeti din
vedere procesul de elaborare ;;i va indreptati intreaga atentieasupra
ideatiei incon;;tiente a omului, atunci eliminati procesul respectiv ~i va
spuneti pe drept· ca visul corespunde unul proiect, unui avertisment etc.
Aeest eaz se intilrie;;te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa
sfarimam forma pe care a imbracat--o visul;;i, in locul ei, sa introdu-
cem, in ansamblu, ideile latente care au generat visul. ..
AsHel, netinindseama dedt de ideile latente, aflam in treacat ca-
toate aceste aete psihice -atlt de complicate,- pecare Ie-am numit, se
petree in aiara con;;tiintei: rezultat pe dt de magnific, tot pe atlt de
tulburator !
Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba
viseIe, nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .in masura in care
;;titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata ;;i ea nu yeti crede ,
ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului. Cind
vorbiti de "vis", trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest, adica la pro-
dusul travaliului de elaborare, fie, eel mult, la acest travaliu insu;;i.
adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul
ideilor latente ale visului.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint
nu poate crEia dedt confuzie ;;i neintelegeri. Daca afirmatiile dumnea-
YOastra se raporteaza, dincolo de vis, la ideile latente, spuneti~o direct,
lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de
care va serviti. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul
.de elaborare 0 transforma in vis manifest. Pentru ce vreti sa confun'-
dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti
in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci,

206
 fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI
realizat?
Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de
elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Nu
avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie, eu toate ca sintem obli-
gati sa-l neglijam in unele situatii practice. Observatia analitiea ne arata
totodata ca - procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea
acestor idei· expresia arhaica sau regresiva pe care· 0 .cunoa~teti :e1
adauga acestora. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~
tente ale zilei, dar constituie, ca sa spunem a$a, forta motrice a £ormarii
visului. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta, de
asemenea incon~tienta, Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care
are ca scop realizarea acestei dorinte. Una dintre caracteristici, -realiza-
rea dorintei, este 0 earacteristica constanta; .cealalta poate varia ; ea·
. poate fi tot 0 dorinta, caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta ac-
tuala, realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente.
Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea, insa nu~tiu daca am reu~it
sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. Aceasta din
cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. DemonstrafIa
cere, pe de 0 parte, 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise.
iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al
coneeptiei noastre despre vis nupoate. fi expus intr-un mod eonvingator
fara ase lega de cele ee VOl' urma. Credeti cu adevarat ea,. date mnd
. legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile, am putea aprofunda·
natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte, care au 0 natura analoaga ?
Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel .mai
mult de vis, adidi despre' simptomele nevrotice, trebuie sa ne multumim -
deocamdata cu ceea ee am dobindit. Vreau numai sa elucidez impreuna
eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou· consi-
derent. '
Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL
multe rinduri, acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul
de 1 florin ~i 59 -de creitari. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales
prini.a data ca exemplu, a fost fara nici 0 intentie. Cunoa~teti ideile
latente ale acestui vis: regretul' d€ a se fi maritat prea devreme, re-
gretul incercat la vestea logodirii prietenei, sentimentul dedeseonside-
rare fata de sot, idee a ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar
fi ~tiut sa a~tepte. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din
toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol, dorinta de a merge,
la teatru, probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla, in sfiqit,
ce se intimpla cind te mariti. Sa :;;tie ca lacopii aceasta curiozitate ,este
in general dirijata spre viata sexuala aparintilor; este deci 0 euriozi-
tate infantila ';>1,in masura in 'care ea persista mai tirziu, constituie o·
tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH. Vestea:
aflata in timpul zilei nu ofere a insa nici un pretext acestui gust ,pentru
spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :;;iremu~carea.,
Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i
noi am putut, fara a tine seamade ea, sa' plasam in cactrul analizei re-
zultatul interpretarii visului. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa:
genereze visul. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3.rte~misa ma marit aUt
de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea
dorinta de a vedea, in sfiqit, cum stau lucrurile dnd te mariti. Dorinta
207
 :aceasta a constituit continutul visului, substituind easi'itoria printr-o
'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. forma realizaril unei
'dorinte anterioare: da, eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este
'1nterzis, pe cind tu n-o poti face. Eu sint maritata,pe cind tu trebuie
sa mai' a9tepti. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-
-trariulei, un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente, Ames-
tee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data
de infringerea rivalei. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul
manifest al vlsului, adica faptul ca ea se aflilla tea.tru, pe chid prietena
sa nupoate avea aeces aiel. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f,aZa,
in calitate de modificari, fariL 1egatura cu ea ;;1ineoc11prehcnsibile, Cleele
partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile
1atente. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee
serve9te la reprezentarea, satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie, doar cu
djutorul aluziilor la care ne-am referit, penibilele idei latente ale visuluL
Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra
"2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente, care acum
apar in prim plan. Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind,
eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei; in al doilea
rind, ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente, in a:;;a reI incit pot fi
concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept
pretext visului; in s£11'9it,in al treilea rind, ca ele pot avea aceea';)i
valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. Voi denumi
aCum aceste idei "resturi diurne", dind acestui termen un sens mai
riguros dedt precedentulul. Putin intereseaza, de altfel, daca autotul
visului recunoa~te sau nu aceste resturi. Acestea fiind spuse, stabilesc
o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente ';)i, in conformitate
eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen;
voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpre-
tarii viselor, resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente, In
acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in-
.con';)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne, ea acest ceva este 0 do-
rinta intensa, dar reprimata, 9ica. numai aceasta dorinto. a facut posibila
formarea visului Actiunea exerdtata de aceast§' dorinta asupra restu-
rHor diurne determina aparitia altor idei laterite care, insE",nu mai pot
fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din sta-
rea de veghe.
Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta
incon9tienta, m-am slujit de 0 comparatie pecare nu pot decit s-o
reprodllc aici. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o
finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa
";';-0 puna in aplicare. Tocmai dorinta incon~.tienta este aceea care, in
formarea visului, indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui; ea
esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului.
Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in pri-
vinta utilizarii acestor fonduri, a acestei energii. Or,' in anumite cazuri,
capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de
realizarea acesteia, a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate
avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii. Compa-
ratia simplifica situatia practica, facind totodata mai oificila intelegerea
sa teoretica. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta
persoana unidi, spre l;l. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i

:208
 sub acela al antreprenorului; procedind astfel, restabilim situatia fun-
damentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noas-
tra. Acelea:;;i variatii, ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti,
se produc in cazul structurarii viselor.
- Deocamdata nu putem avansa, deoarece este sigur caj de multa
vreme, va chinuie 0 intrebare care, in sfiqit, merita sa fie luata in con-
sideratie. Resturile diurne, va intrebati' dumneavoastra, sint ele cu ade-
varat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a
carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:;;ez'evisul ?
Fara indoia'1a, aceasta intrebare este intemeiata. Punind-o, faceti dovada
unei optici juste, deoarece av.em aid punctul nevralgic al intregii pro-
bleme. Ei bine, resturile diurne nu sint incon:;;tiente in aC,ela:;;i. sens ca
dorinta incon:;;tienta. Dorinta face parte dintr-un alt incon:;;tient, acela
pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. origine infantila :;;i prevazut
eu mecanisme speciale. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua
va1'ietati de irrcon:;;tient, dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Dar, pent1'u
aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'.
.I s-a :;;irep1'o:;;ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist, pent1'u ca admitem
un· singu1' ineon:;;tient; ce se va spune dnd vom marturisi ca, spre a fi
satisfacuti, ne-ar t1'ebuieel putin doua ?
s~ ne oprim aiel. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. in-
complete: dar nu este oare lini:;;ti.tor sa ne gin dim ca aceste cuno:;;tinte
sintsusceptibile de 0 dezvoltare. care va fi intr-o zi efectuata fie prin
propriile noast1'e luc1'ari, fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa
noi? lar ceea ce am a£13t deja, nu este destul de nou :;;i deuluito1'?
*

14 - cd. 404
 xv
H-JCERTITUDINI SI CRITICI

Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-'

palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti!
'expuse in paginile precedente. Aceia dintre auditorii mei care m-au
urmarit eu oarecare atentie, fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele
materiale cu privire la aeeasta chestiune.
1. Se poate sa fi avut impresia' ca, in pofida aplicaxii corecte a teh-
nidi noastre, rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare
a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura
a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In sprijinul opi-
niei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie nici-
odata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI
propriu sau in sens simbalic,deoarece lucrurile falosite in calitate de
simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. $i cum
asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiec-
tiva, interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe
Enga aceasta, ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de pro-
cesul de elaborare, nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al
visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv, daca
trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un
ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. In al trei-
lea rind, avind in vedere frecventa inversiunilor in vis, interpretului Ii
este ingaduit· sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL
In sfir9it, yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu,tem
aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura
eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea
cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca, in aceste con-
ditii, arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv
de vast, a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a
rezultatelor. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis, ci ca
insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor
~i ipotezelor noastre. ,
Aceste obiectii sint fara cusur, dar nucred ea justifica concluziiIe
dumneavoastra potrivit car ora interpretarea, a9a cum a practicam nai,
ar fi expusa arbitrariului, in timp ce deficientele pe care leprezinta
rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei
pe care 0 utilizam. Daca, in loc de a varbi de arbitrariul interpretului,
ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t, de experlenta, de
inteligenta acestuia, nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra.
Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat, eel putin in cazul
un or vise a carar interpret are este mai dUicila. Cfi unul manevreaza
mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica, este un lu-

210
em imposibil' de negat. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate ches-
tiunile de tehnidi.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se
elimina prin faptul ca, de regula, legatura, existenta intre. ideile visuluj,
aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i, in sfiniit, intregul
context psihic in care se desfao;;oa1'avisul, permit ca, din toate inter-
preUirile posibile, sa nu fie aleasa. decit una ~i sa fie respinse toate
celelalte, ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Rationamentul
care, pornind de la imperfectiunile interpretarii, trage .concluzia inexac-
tW'itii deductiilor noastre, i~i gase~te infirm area intr-o observatie care
subliniaza, tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii, in deteI'-
111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i, care Ii poate fiatribuita.
Am aratat anterior, iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti,
ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie
primitiv, analog cu scrierea figurata. Or" toate sistemele de expresie pri:'"
mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie, fara ca noi sa
avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor.
Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare
onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor
cuvintelor in limbile cele maiveehi. Lingvistul R. Abel (1884),ci'iruia Ii
datoram semnalarea acestui punct <;Ievedere, ne previne ca trebuie sa
manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care
o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea, prin -
acest fapt, un sens dublu. Tonul $i gestul intervin ca sa indice, in ansam-
blul discursului, intr-'o maniera indiscutabila, pe acela dintrecele doua
sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. In. scdel'e,
unde gestul este absent, sensul este desemnat printr .... un semn figurat,.
nedestlnat pronuntarii, de exemplu, imaginea unul om inchircit sau a
unuia vinjos,' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns, care inseamna
"slab" sau "tare". Se evita in acest fel neintelegerile, in ciuda multipli-
citatii de sens a silabelor ~i semnelor.
Vechile sisteme de exprirnare,de exemplu, scrierile in limbile cele
mai veehi, pl'ezinta numeroase indeterminari, pe care noi nu Ie-am tolera
in limbile moderne. Astfel, in unele limbi semitice s.int desemnate numai
consoa11.e1ecuvintelor. In ceea ce prive'?te vocalele omise, este sarcina
cititorului sa Ie plaseze, dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei.
Scrierea ieroglifica procedind, daca nu identic, cel putin intr-o maniera
foarte asemanatoare, face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne
fie necunoscuta. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indetermi-
nari. AsHel, ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor
de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. Ca sa poti cHi, tre-
buie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind
sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti, ciocurile pasari-
lor etc. Dar cel care, seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe
verticala, iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici, considerentele
de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ€'-
siune a semnelor. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca
ea igi1.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. distanta. unele
de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt
cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. Dim-
potriva, in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un
semn oblic.

211
 timba ~i scrierea chineza, foarte vechi, sint ~i astazi folosite de 400
milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a
acest fenomen. Pur ~i simp1u m-am documentat, in speranta de a gasi
ana10gii cu indeterminarile vise1or, iar a~teptarile me1e n-au fost deza-
magite. Limba chineza este plina de aceste indeterminari, capabile sa ne
faca sa ne· cutremun'im. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar
de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at, fie combinate in cup1uri. Unul
din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. Vocabularu1
acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte, rezulta ca fie-
care silaba are in medie zece intelesuri, deci ca une1e au mai multe,
iar alte1e mai putine. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi-
1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta
o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului, s-a inventato
mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. Dintre aceste.
mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pro-
nuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite. 0 drcumstanta ;;i
mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba,
ca sa spunem a~a, nu are gramatica. Nu exi.sta nici un singur cuvint
monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv, adjectiv sa·u
adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze
genu1, numarul, timpul, moduL In acest fel limba se compune numai din
materiale brute, a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin
procesul de elaborare onirica in materialele- sale brute, eliminindu-se
exprimarea relatiilor. In limba chinez8.,in toate cazurile de indeterminare
decizia depinde de inteligenta auditoriului, care se lasa calauzit de ansam-
blu. Am notat exemplul unui proverb chinez, a carui traducere literala
este: .
Cine vede putin se minuneaza mult 2).
Acest proverb nu este greu de inteles. El poate sa insemne : cu dt
cineva a V8.zut mai putine lucruri, eu ailt este mai inc1inai sa se minu-
neze. Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a. vazut putine.
Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care
nu difera declt din punct de vedere gramatical. Avem totu$i garanJia
ca,in ciudaacestor ino.eterminari, limbachineza constituie un excelent
mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta
necesara imprecizia sensu1ui.
Trebuie totuo;;isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de ex-
presie al visului, situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1
limbEoI' ;;i scrierilor vechi. Faptul se explica prin aceea ca acestea din
urma sint, 1a mma urmei, destinate sa slujeasca drept illij10c de comu-
nicare, a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. Or, tocmai acest carac-
tel' lipse;;te visului. Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij de-
parte de a fi un mijloc de comunicare, e1 este destinat sa ramina neinte-
1es. In consecinta, nu trebuie Dici sa ne mire, nid sa ne Induea in eroa1'e
faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului
scapa posibilitatilor nOastre de decizie. Singunl1 rezultat sigur al com-
paratiei noastl'e este ca indeterminarile, pe care unii au voit sa Ie fo1o-

1) Populatia Chinei este astiizi mult· mai mare, depii$ind cifra de 1,1 miliarde
oameni. (Nota trad.).
2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen
viel was wunder bar" (Nota tract).

212
seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretari-
lor noastre privind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt
prin exerci~iu Eli experienta. Dupa parerea mea, aceasta determinare
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere.
PublicLll profan, chiar daca are preocupari ~tiintifice, se. complace sa
opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. ~i incertitudinilor unei con-
tributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil eEl putini dintre dum-
neavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care, au desci-
frat inscriptiile cuneiforme, considerind toata aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 insa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlin-
son, Hincks, Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita, in plic sigilat, patru
traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ee a comparat cele patru texte, a putut anunta di -ele
erau suflcient de asemanatoare casa jl.lstifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorculti-
vati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai sigure. -
2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid
duIimeavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
fortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar comice.
Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe
ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. A~adar, ascultati : in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul saU pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa de-
autoritatile ,-,colare. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~
toal'e la psihanaliza : "In afara. de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Ni se cere .sa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impar-
tial". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec-
tie ~i competenta nu pot sa faea rau, chiar ~i unui spirit impartial.
Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta. asupra unei probleme spinoase a psihologiei in-
con~tientului, neascultlnd dedt de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par caubte ~i fortate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa

3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich, care in anul 1921 a

publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tipariHi de editura
Bircher din Berna. (Nota trad,).,

213
 seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlri-
lor noastreprivind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt
prin exercitiu ~i experienta. Dupa parerea mea, aceasta determin-ilre
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere.
Publiclll profan, chiar daca are" preocupari f;)tiintifice, se complacesa
opuna un scepticism dispJ;"etuitordificultatilor. ~i incertitudinilor unei con-
tributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil ca putini dintre dum-
neavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au desci-
frat inscriptiile cuneifoI'me, considerind toat,'! aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 1nsa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlin-
son, Hinck.'), Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita, in plic sigilat, patru
traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ce a comparat cele patnl texte, a putut anunta ca °e1e
erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorculti-
vati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai siguie. 0 ".

2. 0 alta serie de .obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid

dumneavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
ofortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar cornice.
Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe
ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. A~adar, ascultati :in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul sau pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa de-
autorWitile ~colare. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferi-
toare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". Ni se cere osa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impar-
tial". Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec:'
tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau, chiar 1?iunui spirit impartial.
" Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei in-
con1?tientului, ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par cautate ~i fOrtate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa

0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich, care in anul 1921 a

publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tiparita de editura
Bircher din Berna. (Nota trad.).,

213
 aiba aceasta apa1'enta _;;i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care
este aceasta ratiune.
Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe de-
plasarii ca;e, dupa cum ;;titi, -constituie mijlocul eel mai puternic de care
dispune cenzura viseIor. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~
onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca alu-
zii. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare, ahizii carora
este greu sa Ie gasim substratul ;;i care se leaga de acest substrat prin
asociatii exterioare· foarte singularizate ;;i adesea cu totul bizare. In
toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse,
tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Or, c'ind un lucrua fost
ascuns, nu trebuie sa ne a;;teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa
se afle in mod normal. Comisiile de supraveghere a frontierelor, care
functioneaza astazi, s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt auto-
ritatile ;;cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister), Ele nu se mul-
tumesc sa scotoceasca prin portofele ;;i buzunare dupa documente $i
schite : ele presupun ca spionii :;;icontrabandi:;;tii, spre a dejuca mai bine
controlul, pot sa ascunda aceste obiecte interzise. 'in locurile 'in care ne
a;;teptam eel mai putin sa Ie gasim, cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'in-
caltamintei. Daca obiectele cautate s'int gasite aici, se poate spune di s-a
depus multa osteneala pentru a Ie calita, dar :;;ica aceste cautari nu au
fost 'in zada1'.
Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau ma-
nifest pot exista legaturi dintre cele mai- nea:;;tept~te ;;i singulare, dnd
comice, cind ingenioase in aparenta, nu facem dedt sa ne conformam
immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora, 'in general, nu
Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi
in~ine interpretari de acest gen ; nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil
sa descopere legatura care une:;;te cutare element latent cu substitutul sau
manifest. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata
talmacirea, gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt
posibil pentru d'insul, pentru ca el este purtatorul acestei structuri substi-
tutive),fie ca ne furnizeaza suficiente materiale, gratie ca1'o1'asolutia,
departe de a cere 0 sagacitate deosebita, se impune de la sine eu un fel
de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau
a1tul din aceste doua mijloace, elementuI manifest dat ne ramine pentru
totdeauna incomprehensibil. Permiteti-mi sa va prezint, in legi'Hura cu
aceasta, 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. Una
dintre pacientele mele, pe dnd se afla sub tratament, $i-a pierdut tatal.
Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Intr-unuldin aceste
vise, ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos,
tatal ei apare ;;i Ii spune : "Este oraunsprezece -?i un sJ'ert, unsprezece
yi jumatate, douasprezece fara un sfert'(. Ea a putut sa interpreteze
aceasta particularitate a visuIui, amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i
vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Exista, desigur, -un
raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului, far a ca acest fapt sa
permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea
visului. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui
vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica, dar refulata, fata de tatal
iubit ~i venerat. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile, in aparenta din ce in ce
mai departate de vis, auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la
o conversatie despre psihologie, 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a
214
'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". Acumcredem a 0 in-
~elege. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou
tatiH, transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f,1cindu-l sa
anunte sferturile de ora de laamiaza.
Evident,>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte
9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al
-caror autor eta eel care a visat. Exista $i alte exemple in. care nu. este
prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a
umti vis. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele
lapsusuri verbale. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat
o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia.
Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis, care semhi-
fica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind
'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). Barbatul
acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu
€ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. D.upa pa-
retea mea, el a visat cuadevarat. Dar de unde viDe aceasta frapanta
asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga
digresiune, obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul
de cuvinte 5). Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons,;ti€nte este
abandonata moment an elaborarii incon$tiente, de unde eareapare ulte-
rior sub forma de joc de cuvinte. Sub influenta incbn$tientului, aceste
idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid, anume
condensarea $i deplasarea, adica a aceloras,;i procese pe care le~am gasit
actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. diruia
trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte
$i vis. Dar "visul-jDc de cuvinte", fenomen neintentional, nu ne prile-
juies,;te nimic din acea delectare pe care. 0 incercam -cind am reus,;it un
"joc de cuvinte" pur '.'i simplu. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti
avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c,uvinte. "Visul-
calambur" este lipsit de umor; departe de a ne produce risul, el ne lasa
indiferenti.
In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor
care, pe linga multe materiale inutilizabile, ne~a furnizat 0 multimede
exemple excelente de interpretare, pe care noi in$ine nu Ie-am putea
depa$i. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind
seama de semnificatia sa istorica. Acest vis, care' apartine lui Alexan"dru
cel Mare, este povestit, cu uneledeosebiri, de catre Plutarh$i de catre
Artemidor din Daldis. Pe dnd regele asediaora$ul Tir, _care se apara eu
dirzenie (anul 322 1.e.n.), a aparut un satir dansind. Ghicitorul Aristandru,
'Care insotea oastea, a interpretat acest vis, descompuniud cuvintul "saty-
ros" in ~(X TVpOC; (Tyrul este al tau), crezind ca astfel Ii prezice regelui
eucerirea ora$ului. ea rezultat al aeestei interpretari, Alexandru se ho-
tad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Interpretarea, care
pare artificioasa, era incontestabil exacta.

4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch,

Jar om-orologiu del' Uhrmensch, pronuntia fiind identica. (Nota trad.).
5) A se vedea, bunaoara, capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de
spirit, ale umorului in general, eu visul I?iinconl?tientul, 'in lucrarea luiS. F r e u d
Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten, F. Deuticke, Leipzig u. Wien,
1905 (Nota trad;).

215
 3. Veti fi, fara indoiala, foarte impresionati aflind ca impotriva eon-
ceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care,.
in calitate de psihanali~ti, s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea
viselor. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi
ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustifi-
cate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii
care, prin inexactitatea lor, se apropie muIt de conceptia medicalii a
visului. Cunoa$teti una din aceste afirmatii, care pretinde ca visul consta
din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'vii-
toare, ca el urmare~te, in consecinta, 0 "tendinta prospectiva" (A. Mae-
der). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre
vis $i ideile latente ale visului,ca ea, pI'in urmare, nu tine cont de pro-
cesulde elaborare onirica. In masura in care ea i$i propune sacaracte-
rizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visu-
lui, aceasta afirmatie nu este nici noua, nici completa,' deoarece- activi-
tatea psihica incon$tienta se ocupa, in afa.r-a de pregatirea viitorului, de
multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se· bazeaza afirmatia
ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". Nu $tiu exact ce poate
sa insemne aceasta formula,' dar presupun ca ea decurge din confuzia
care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului.
ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva
exemple autentice, voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi
susceptibil de doua interpretari.: interpretarea zisa psihanalitica, a$a
cum am expus-o noi, $i interpretarea zisa analogica, care face abstractie
de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. Sil-
berer). Visuri de acest gen exista,dar in zadar veti incerca sa extindeti
aceasta conceptie, fie $i numai la majoritatea viselor. lar dupa tot ce
ati audiat aici, veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele
ar fibisexuate $i ca ar tre.bui interpretate in sensul unei infruntari intre
tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. Ad 1e 1'). Fi-
re$te' ca exista unele vise izolate de acest gen, iar mai tirziu veti putea
afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie.
Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale .ale viselor,
spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E.lsa
nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele.
'4. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra
visului, invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic
i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor,
unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale, altii vise legate de vointa
de putere, iar altii vise de palingenezie 6) (W. S t eke 1). Aceasta obiec-
tie pierde insa din valoare, la rindu-i, dacE! ne gindim ca oamenii au
visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i
ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului
aveau obi~;;r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. Faptele pe care ,
se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un
prejudiciu teoriei visului. Resturile diurne care declan~eaza visul provin
din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Daca cuvintele ~i
sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta, ele

6) Palingenezie,pretinsa rena!;iterea sufletului dupa moarte, profesata de

filosofia idealista. In mod figurat, termenul semnifica 0 regenerare morala. (Nota
trad.).

2H~
 se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot, intocmai ca ~i
celelalte interese afective ale ziIei, inca nesatisfacute, sa furnizeze visu-
lui excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II
influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. Qa ~i ceilalti agenti
excitatori ai viselor, ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul
manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. $tim ca
esfe posibil sa provocam in mod. experimeBtal vise sau, mai f?xact, sa
introducem in vis 0 parte din materialele acestuia. In aceste influente
exercitate asupra pacieDtiIor, analistul indepline~te unrol identic eu
acela al experimentatorului care, ca M 0 u r 1 y Vol d, imprima mem-,
brelor subiectului de €xperienta a.(1umitepozitii determinate.
Putem sugera autorului visului tema visului, dar e imposibil sa
actionam asupra secventelor visului. Mecanismul procesuluide elaborate
~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. Exa-
minind excitatiilesomatiee ale visului, am recunoscut ca particularitatea
~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul ras-
punde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te. In acest fel
obiectia de care ne ocupam aieL ~i care ar dori sa puna la indoiala obiec-
tivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 con-
fuzie care echivaleaza visul cu materialele visului.
Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate
de vis. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri ,
~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de
vedere. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile exis-
tente intre fenomenele visului ~i nevroze. Am studiat visul ca 0 intro-
ducere la studiul nevrozelor, procedeu mult mai corect decit daca amfi
facut vieeversa. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevro-
zele, la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca
dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice.
Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra, dar eu va pot asigura di
nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atenti€i problemele visului
~;ica anl. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta
din tinipul de care dispunem. Nu exista un alt domeniu in care studiul
sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Trebuie
multe luni ~i chiar multi .ani de munca asiduaca sa dovedim ca simpto-
mele unui caz de maladie nevrotica posed a un sens, slujesc, 0 intentie
~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. Dimpotriva,
riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezul-
tat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil,
dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire
la incon~tiei1tul proceselor psihice, la mecanismele la care se supunaces-
tea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Iar
daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea
a unui simptom nevrotic, adaugam rapiditatea transformarii care face
din autorul visului uh om in stare de veghe 1;iicu judecata,capatanicerti-
tudinea ca 1;iinevroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista
in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice.
*
'" '"

21?