CONFORMISMUL

1.INTRODUCERE

Prima tema a seminarului de psiho sociala a fost “FORMAREA NORMELOR” unde colegii nostrii ne-au
explicat pe indelete cum functioneaza aceasta.

Cu totii ne conformam unor anumite norme sociale, cum ar fi respectarea legilor rutiere sau chiar ne
supunem unui “dress code” in diferite situatii. Cand stim cum sa ne comportam intr-un anumit grup sau
context, viata parca decurge mai lin.

Ca sa va reamintesc ce s-a discutat la primul seminar : Procesul de normalizare descrie modul in care se
formeaza normele (reperele) in situatii in care acestea lipsesc total sau partial.

Dar ce se intampla cu judecatile noastre cand suntem pusi sa evaluam ceva ce nu e ambiguu, cand
repelele sunt clare si fixe, iar stimulii evaluati sunt cat se poate de limpezi si nu lasa loc niciunui dubiu?
Cel mai probabil raspunsul vostru este ca oamenii vor produce evaluari immediate si corecte . Sa fie oare
asa?

2.EXPERIMENT ASCH 1940

Asch a studiat experimentul lui Lorge&Curtiss dar nu a fost de accord cu interpretarea data de acestia. El a sustinut ca
informatia asupra provenientei citatului conduce subiectii la o recategorizare/reorganizare cognitiva, explicand cum nu
numai ca se petrece o schimbare a judecatii (acordul sau dezacordul/ pozitiva sau negativa) ci se modifica si obiectul
judecatii (semnificatia atribuita citatului). Pentru a-si verifica ipoteza, Asch a reluat experimental lui Lorge&Curtiss si a
adaugat o sarcina noua: un eseu post-experimental in care subiectii sa explice ce au inteles din afirmatia respectiva, unde a
aflat ca autorul citatului influenteaza gradul de acceptare, dar si semnificatia atribuita citatului de catre subiecti. ( ex:
rebeliune=haos, tulburare – lenin/ rebeliune= reforma necesara, non-violenta – Jefferson).

Dupa aceasta descoperire, Asch a realizat un studiu similar despre “ceea ce ii face pe oameni sa judece
politicienii”. El furnizeaza subiectilor doua liste, una cu 5 calitati (inteligenta, utilitate sociala,
responsabilitate etc) si o lista cu 10 profesii (medic, journalist, artist, politician etc), fiind rugati sa
ordoneze profesiile in functie de fiecare calitate propusa, dupa preferintele lor. Era in mod special
interesat de locul politicianului.

Imparte subiectii in 4 grupuri ce indeplinesc cele 4 conditii experimentale :

- Info ca alti 500 de oameni au realizat un asemenea clasament, politicienii fiind pe primul loc la
toate calitatiile propuse
- Info ca alti 500 de oameni au realizat un asemenea clasament, politicienii fiind pe ultimul loc
- Info ca alti 500 de oameni au realizat un asemenea clasament, politicenii fiind pe primul loc la
unele claitati, iar pe ultimul loc la altele
- Grup de control, subiectii nu primesc info
Rezultatele au ilustrat acelasi pattern cognitiv: influenta majoritara conduce la modificarea judecatii, dar
mai ales si la modificarea obiectului judecatii (perceptia sa). Iata cum o modificare a partilor impune o
reorganizare radicala a intregului.

3.EFECTUL ASCH SI DIFERENTELE CULTURALE

Se remarca faptul ca membrii culturilor colectiviste ce petrec mai mult timp impreuna si cauta armonia
grupului genereaza un grad inalt de conformitate datorat influentei sociale provocate de importanta
apartenentei la grup. La culturile individualiste acest fenomen este mai putin pregnant.

Se mai observa ca procentul erorilor in evaluare este mai ridicat pt societatile colectiviste decat pt cele
individualiste, iar nivelul erorilor sporeste pt subiectii care nu sunt studenti.

Aceasta tendinta a fost semnalata si intr-o replica romaneasca a experimentului lui Asch coordonata de
prof Gavreliuc in 2011 pe un lot de 58 de studenti, iar rata conformismului a fost mai ridicata decat in
experimentul de referinta ( 41%)

Gradul de cunoastere interpersonala poate juca un rol foarte important in metabolismul interpersonal.
Este de asteptat ca un membru al grupului ce favorizeaza valori interdependente sa se conformeze in
mai mare masura grupului.

Frager 1970 in Japonia, studentii care nu se cunosteau intre ei aveau un nivel scazut al conformismului
(25%), insa conformismul coreleaza pozitiv cu interdependenta.

In Marea Britanie 1981 dar si in Fiji se inregistreaza un nivel foarte inalt al conformismului, asadar
conformismul nu se leaga neaparat de o apartenenta etnica specifica.

Dupa cum se observa, puterea contextului si particularitatiile rolului social modeleaza specific nivelul
conformismului.

Conformismul ramane una dintre cele mai rezistente paradigme din aria stiintelor comportamentale ce
indica puterea imensa a grupului majoritar numeric asupra subiectului individual.

4. ARTCOL DE SPECIALITATE

Conformitatea copiilor de șase ani în experimentul Asch fără a utiliza complici

Am investigat conformitatea copiilor mici fără utilizarea complicilor prin utilizarea paradgmei fMORI-
Asch. Sarcinile echivalente experimentului lui Asch au fost prezentate cu ajutorul unui truc de
prezentare, astfel încât un participant a observat stimuli diferiți decât ceilalți trei, creând o confruntare
majoritate-minoritate fără a folosi complici. Nouăzeci și șase elevi japonezi (6 - 7 ani; 48 de băieți și 48
de fete) au participat la grupuri de același sex de cate patru persoane. Ordinea de răspuns a fost
atribuită la întâmplare și al treilea respondent a observat linile standard diferita fata de la ceilalți trei
copii. Rezultatele au arătat că copiii minoritari care au observat stimuli diferiți au avut tendința de a face
mai multe erori decât ceilalți trei copii. Nu au fost observate diferențe de gen.

De-a lungul anilor, multi cercetatori au replicat experimentul lui Asch, subiectii fiind si copii si adulti. S-a
speculat ca copiii sunt mult mai susceptibili la adulti, dar nu se conformeaza cand sunt pusi in grupuri
experimentale cu copiii de aceeasi varsta.

Rezultatele conflictuale intre diverse studii de conformitate au fost declansate de interactiunea cruciala
dintre capacitatea de disimulare a complicilor si capacitatea de detectare a participantilor.

Pentru a aborda aceasta problema, autorii au replicat experimentul original al lui Asch, fara existenta
complicilor, dar folosind un truc de prezentare (tehnica Fmori) care a permis prezentarea a doi stimuli
vizuali diferiti, fara ca subiectii sa observe dualitatea. Un chestionar post-experimental a confirmat
faptul ca nici un participant nu a observat trucul de prezentare.

Nouăzeci și șase de copii de clasa primară (48 de băieți și 48 de fete) au participat la grupuri de același
sex, fiind impartiti 4 in fiecare grupa.

Patru perechi de ochelari polarizatori au fost furnizate subiectilor. Toate păreau identice dar în realitate diferă în polarizare:
verticală față de orizontală. Trei perechi identice au fost utilizate pentru majoritatea cu o pereche diferită oferită spectatorului
minoritar.

S-au dat aceleasi instrucțiuni generale așa cum a făcut Asch (1956).

Copiii care au purtat ochelarii diferiti au făcut mai multe erori decât ceilalti trei participanți care au purtat același tip de
ochelari. Acest modelul de răspuns a arătat clar că o minoritate a unuia a efectuat diferit de celelalte trei care au format o
majoritate grup. Astfel, paradigma experimentală fMORI-Asch cu succes a creat spectatori majoritari și minoritari în rândul
copilului naiv participanții fără a introduce confederați.