CONFORMISMUL

FIINŢEI UMANE
VA S I L I U I O A N A - A L E X A N D R A
AUTORUL EXPERIMENTULUI

• Solomon Eliot Asch (n. 14 septembrie 1907 la Varșovia - 20 februarie 1996 la Haverford,
Pennsylvania) a fost un psiholog american, reprezentant de seamă a gestaltismului și cu
contribuții de pionierat în domeniul psihologiei sociale.
• Este cunoscut pentru experimentele prin care a demonstrat efectul de presiune al unui grup
asupra individului, în cadrul procesului de adoptare a unei opinii sau unei decizii.

gestalism - este un termen ce desemna, inițial, o

școală de psihologie din secolul al XX-lea, care a
furnizat fundamentele studiului modern al percepției
IPOTEZA TESTATĂ

• Există o nevoie fundamentală a omului de a aparţine unui grup social. Evoluţia, probabil, ne-a
învăţat că supravieţuirea şi propăşirea speciei au mai multe şanse în interiorul grupului, decât în
mod independent. De mici învăţăm să ne conformăm regulilor celorlalţi, de multe ori acest tip
de comportament fiind similar unei iniţieri şi fiind, prin urmare, util. Doar că această tendinţă a
noastră poate fi folosită împotriva noastră, pentru manipulare.
• Pornind de la concluziile lui Sherif şi considerând că americanii sunt de fapt mai independenţi,
refuzând să refuze categoric opinia grupului, dacă aceasta este în mod evident greşită,
psihologul Solomon Asch a decis efectuarea unei serii de teste care să lămurească problema.
Asch era de opinie că testarea lui Sherif era foarte ambiguă.
EXPERIMENTUL

• Experimentul imaginat şi pus în practică de Asch este foarte simplu:

sub pretextul că vor participa la un studiu despre percepţia vizuală,
unor grupuri de studenţi compuse de 7, 8 ori 9 indivizi li s-a cerut să
compare nişte linii.
Pe o planşă li s-a arătat o linie de o anumită
dimensiune, iar pe o altă planşă erau
desenate trei linii de dimensiuni diferite,
dintre care una era de dimensiunea liniei de
pe prima planşă. Li s-a cerut subiecţilor să
spună care dintre cele trei linii din planşa a
doua este de aceeaşi dimensiune cu linia
din planşa 1. Simplu, nu? Cine ar putea
greşi. Şi într-adevăr, la un test referinţă,
atunci când studenţii făceau comparaţia
independent, răspunsurile corecte erau în
proporţie de aproape 100%.

Atunci când au fost introduşi în grup, în

mod spectaculos opiniile participantului
real (ceilalţi din grup erau complici ai
experimentatorului) s-au schimbat în
funcţie de mai multe variabile, pe care le
vom discuta mai jos.
REZULTATELE STUDIULUI

• Dintre cei 123 de participanţi la studiul lui Asch, 75% dintre subiecţi au dat măcar un răspuns
greşit, ca urmare a influenţei opiniei grupului.
50% dintre subiecţi au cedat opiniei greşite a grupului în cel puţin jumătate din încercări.
În medie, în 32% din situaţii, participantul real s-a conformat deciziei - greşite - a grupului.
Remarcabil este faptul că 25 la sută dintre participanţi nu s-au conformat opiniei greşite a
grupului.
FACTORI CE AFECTEAZĂ NIVELUL DE
CONFORMITATE
• Mărimea grupului. Atunci când pe lângă participantul real mai sunt unul sau doi participanţi,
cel testat dă de regulă răspunsuri corecte. Atunci când grupul conţine 3 ori mai mulţi membri,
subiectul testat - cel mai probabil - se va conforma opiniei grupului.
• Unanimitatea. Tendinţa de a adopta opinia grupului este accentuată dacă toţi cei din grup au
aceeaşi opinie - chiar greşită. Când unul diferă în opinie, nivelului conformismului subiectului
real scade semnificativ.
• Vârsta. Adolescenţii (între 12 şi 16 ani) sunt mult mai predispuși de a se conforma opiniei
grupului.
DE CE SUNT IMPORTANTE ACESTE
REZULTATE PENTRU OMENIRE?
• Aşa cum am văzut, opinia grupului e foarte multe ori schimbă decizia/opinia pe care un individ ar avea-o
în mod independent. Tendinţa noastră către conformism, din păcate, poate fi foarte uşor exploatată şi
folosită, de pildă, pentru a inocula idei pe care altfel - cel mai probabil - nu le-am avea.
• Aspecte sociale complexe, care în principiu cer analiză atentă şi detaliată, ajung să fie tratate superficial şi
catalogate ca fiind bune ori rele, dezirabile sau de neacceptat, fără nici un filtru, fără nici un dubiu, doar
pe baza opiniei majorităţii.
• Ştim, astfel, că democraţia e bună, iar comunismul e rău, că economia de piaţă e bună, iar cea dirijată e
rea, că ţiganii şi ungurii sunt răi, că românii sunt descurcăreţi şi inteligenţi, că pedeapsa cu moartea este
semn al unui primitivism condamnabil etc. Toate aceste idei luate de-a gata de cei mai mulţi sunt
rezultatul tendinţei noastre de a spune "Aşa e!" acolo unde nu ştim nimic, iar dacă ne vom apuca să ne
informăm, vom concluziona - probabil - ceea ce deja avem inoculat.