PAPUS

CARTE,A
NOROCULUI
Soarta - buni sau rea. Horoscopul Norocului.
Secretele Talismanelor. Secretele Fericirii.
Cum si readuci Norocul pierdut.

Editura Esoteris
 Editura Esoteris Iaqi
Introducere
Redactor : Miriam Dikol
Tehnoredactare : Christian I)ikol Despre Noroc
Coperta : Cannen Sevastrtt
Translator : Cristina Marizr HLricltr Prima problemi care trebuie rezolvatd in cazul de fatd este
urmdtoarea:
Avefi noroc?
Dac[ nu aveli, este acesta r-rn fhpt real sau este doar credinta
cd nu avefi, chiar dacd el existi?
Dac[ avefi Noroc, atunci nintic ltu este mai simplu, de vreme
www.esoteris.ro ce nu trebuie decdt sd-l pdstra{i.
editura@esoteris.ro Ultima parte a acestui voluur este dedicati solufionirii
acestei probleme.
Daci nu aveti noroc, trebr.ric in prirnul rAnd s6 vi intrebafi
care anume sunt aspectele consiclcrate ce vd determind s6 puneli
acest diagnostic.
In realitate se intdmpld adesea sI ne compardrn cu un prieten
sau cu o prietend deosebit de inzestrirtir din acest punct de vedere,
crezdnd astfel ca noi nu avel-n noroc cleoarece aspirdm la un ideal
Copyright O. Toate drepturile pctltru reproducerea qi traducerea aproape imposibil de atins.
lucrdrii sunt rezervate Editurii lrsoteris Iagi Pe mdsuri ce reflectdm gi nc contparlm cu fiinle care intr-
adevdr suferd din aceastd cauz.it. abia aturrci ne ddm seama cd
suntem mult mai norocogi decdt cle .

Dar sd admitem gi cazul real al urrui veritabil nenoroc. Nimic

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationirle a l{onrAniei
nu iese bine, nici mdcar atunci cincl este vorba de cele mai
ENCAUSSE, GERARD simple intreprinderi. Nu numai cI personal nu avefi noroc, dar
Cartea Norocului / I'aptrs; rctl., tlad.: Cristirra toli cei care se apropie de voi iEi picrd pentru moment norocul.
Maria Huidu Acesta este momentul in care se inrpune un studiu
- Iaqi : Esoteris,2008 aprofundat pentru a descoperi cauzele posibile ale acestui
ISBN 978-973-8909-30-4
ghinion, ca si folosim expresia popularir.
I. Huidu, Cristina Maria (ed. trad.;
t33.4

Printed in RomAnia
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Vom cerceta: Dacd Voinla umand perrnite schimbarea simpatiei sau

antipatiei oamenilor qi joacd nrai tArziu un rol important in
Cauzele frzice. continuitatea unei perioade cle Noroc de origine umand,
Cauzele astrale (presiune fluidici scdzutd, amprente astrale cunoaqterea raporturilor secrete, a pietrelor prefioase, a plantelor
de la nagtere, semne fizioguortrotrice, etc). vegetale gi a forfelor Naturii favorizeaz1, direc{ionarea qi intuirea
Cauzele spirituale (obiceiul bdrfei, calomniei, urii sau sporirii Norocului obignuit al oricdnri individ.
invidiei, lipsa milei, etc.). Pe scurt, cunoagterea realit[tii, a extinderii ac{iunilor morale
in paginile unnhtoare voln ?ncerca s[ rezolvdm aceste qi a comunicirii cu planul divin prin interrnediul anumitor
diferite problenre. rugdciuni duce la reclldirea Norocului, descoperind cauzele
Norocul! Cuvdnt tnagic care tnigc[ pdn[ qi spiritele cele mai absenlei lui din viala unui or1r, a r"rrrei farnilii qi uneori chiar a
sceptice. unui popor.
Sunt oameni care nu crecl nici in existenfa lui Dumnezeu, Norocul este agadar o problemd cAt se poate de reald, care
nici a diavolului, dar care crecl cu fermitate in Noroc, in qans[, poate interesa orice suflet insetat de lucruri misterioase, precum
dar gi.in ghinion gi neqar.rsS. qi orice spirit pozitiv gi dornic cle a afla originea lucrurilor
il pr,rtern chiar percepe atunci cdnd
insl Norocul chiar existit, terestre. Elementele constitutive ale acestei probleme le vom
dispare pe neaqteptate, il putem numi atunci cdnd se cerceta mai departe, in acest opuscul.
indepdrteazd, gi ne ditn seatna de existenla lui atunci c6nd se
apropie!
Dar in ce ntod, cum putent f'ace toate acestea?
Tocmai acest lucru vor itrv6!a cititorii nogtri.
in loc si le vorbim despre profelii mai mult sau mai pufin
clare, in loc sd ii indemndur la practici mai mult sau mai pufin
clare, le vom da exemple practice qi pozitive.
Multe gcoli americane sus{iu cd Norocul poate fi fixat cu
ajutoml unui antrenament fizic ;i prin exercitarea voinfei.
Ele vdnd cdrli foarte scuntpe in care aceste certitudini sunt
prezentate in cadrul unor traduceri rnai mult sau mai pufin exacte.
Este timpul si ne reintoarceur la vechea tradilie gi sd ardtdm
c6, dacd exist[ o corelalie intre domeniul magnetismului personal
gi stabilirea Norocului, acest lucru nu se intdmpll decdt in mod
secundar gi intr-o manierd nesigttrd.
intr-adevdr, voinla ttnrani ntt este decdt unul dintre cei trei
factori care vegheazd asupra stabilirii sau revenirii Norocului.
Providenla gi Fatalitatea sunt celelalte dou[ elemente de actiune
pe care va trebui sI le analizim ;i sd le aprofunddm.
 PAPUS CARTEANOROCULUI
legile astronomice este atet de nrAre, incAt nu se sinchisegte
absolut deloc de lumea exterioard.
CAPITOLUL I Este totugi bine dacd o agiratic rcrestrd, o erupfie vulcanicd
sau un cutremur de pdmdnt ii dctennind pe unii oameni s6
reflecteze pufin asupra for{elor cosrlicc.
Cum In trecut, din contra, oanrcnii acorclau o importanld foarte
se poate afla norocul fiecirrei persoane? mare fenomenelor celeste gi qtiinta Lurnii astrale sau Astrologia
era studiati la toate nivelele de invitdnrAnt, incep6nd cu gcolile
Natura a plasat dc jtrr irtrprcjurul nostru mai multe semne elementare regionale qi pAni la lircultl{ile din Egipt, atdt de
care indicd locul pe care il ocLtpritt-t in ierarhia fiinfelor umane. invidioase pe inilierea celor dintii.
Dar, la fel cum pentru slabilirea unei clasificdri clare a Chiar gi astdzi Astrologia poatc ll consideratd ca fiind
semnelor care permit detertninarca locului exact a fiecdrei plante fiziologia Astrelor, in timp ce Astronontia este doar anatomia lor.
vegetale qi a fiecdrui animal a lilst nevoie de mulli ani de lucru, qi Nu putem infelege nimic clin invdtdl.nintele vechilor qtiinle
pentru stabilirea unui raport asetttitrdtor cu privire la om mai sunt oculte despre Noroc dacd nu a\/cnl cultoqtinte mlcar sumare de
necesari incd mulli ani. astrologie, care reprezintd baza lrotiunilor astronomice pe care
intre timp, cele mai sirnple gesturi pe care le facem, fiecare ar trebui sd o aibi la ora actLtalI.
scrierea, liniile palmei, clatele cle uagtere, figurile misterioase ale SI vorbim agadar despre impirtirc-a Timpului.
Tarotului contribuie la al'larea in1'luenJelor c5rora suntem supuqi, Pdmdntul se rotegte in jurLrl axei sale in 24 de ore
gi, prin urmare, a norocului de care avem parte, intr-o m[sur[ mai (aproximativ), ceea ce inseautrrir cir un anurnit punct de pe
micd sau mai mare. PdmAnt, de exemplu Parisul, sc prezintd, in mod succesiv in
Acestea sunt elementele clespre care vom vorbi in cadrul timpul acestei revolulii terestre. unei serii de puncte de pe cer.
acestui prim capitol. Pentru astrolog, fiecare dintre accste intdlniri dintre un punct
terestru gi unul celest formeazir un crtrent, nu de naturd electricd,
ci astralS, avdnd o anumitb senrnillcatie.
Norocul Timpul in care PimAntul sc rotegte in jurul axei sale a fost
qi Astrologia impirlit in24 de diviziuni care fbrrneazd orele.
Cdnd PdmAntul trece de la lunrina Soarelui inspre partea
Ziua - Siptimina umbroasd, in acest tirnp sunt ore dc zi qi ore de urnbrd sau de
noapte, carevariazd in funclie de situarea pe glob a fiecdrei'1iri.
Cele 28 de zile lunare. Pe scurt, migcarea pe care o fhce Piundntul in -jurul axei sale
Cele 12luni. determind orele.
Identificarea Horoscopului Norocului. De jur imprejurul PdrnAntului se rotegte un satelit: Luna.
Sunt necesare 28 de zile (lirir a line seama de fracfiuni)
in general, omul modenr se consideri a fi independent de pentru ca Luna sd-qi realizeze rc'n,olutia completi.
restul Naturii sau, mai bine splts ignoranfa lui in ceea ce priveqe
PAPUS CARTEA NOROCULUI
PlecAnd de la Luna noui, pentru a reveni apoi tot la Luna
noud, sunt necesare 28 de zile. Aceasta este luna adoptatd ca
diviziune a Tirnpului de cdtlc mai tnulte popoare orientale.
Dar, pe parcursul acest()r 28 de zile, Luna iqi schimbd
inl}ligarea de patru ori.
Este vorba de fapt cle Ltttra noui, apoi de primul pdtrar,
Luna plind gi apoi ultirnul patrar.
Fiecare dintre aceste aspccte dureazd 7 zlle 9i constituie o
sdptdmdni.
Fiecdreia dintre zilele accstei sSptim6ni i s-a dat un nume
dupd cele qapte plar-rete stucliate cle Astrologia veche.
Astfel cE Lunea este zilta L-trrtii;
Marlea este ziua lui Martc.
Miercurea zir.ra lui Mercttr.
Joia ziua lui Jupiter.
Vinerea ziua lui Venus.
SAmbita ziua lui Saturn.
Duminica ziua Soareltti sart a Domnului.
ConsiderAnd Soarele ca llind centrul sistemului nostru
planetar, ordinea planetelor, incepAnd cu cea aflatd la cea mai
mare distanld de Soare, este ltrtttdtoarea: Saturn, Jupiter, Marte,
Pdmdnt, Venus, Mercrtr, Soarc.
Dar luAnd in considerare lucrurile sub aspectul lor pur
exterior, luAnd PdrnAntr-rl cA certtrLl al Lumii, ordinea planetelor
devine:
Saturn, Jupiter, Mar1e, Soare, Venus, Mercur, LunS'
Aceasta este orditrea care apare in toate cdrlile de
Astrologie.
Figura urmdtoare indica plartetele in ordinea lor astrologicd-
PAPUS CARTEA NOROCULUI
fi; 6 ,
vrrtu\ OtbtL
p Alr,*,,ai
,L
Sdm
-?t
e Lr.
Liniile trasate intre planctc indicd succesiune a zllelor
sdptlm6nii.
Dacd sunt necesare 28 de zilc pentru ca Luna sd-qi realizeze
miqcarea de revolufie in jurul Pirrlantulr-ri, Soarelui ii trebuie 365
de zile pentru a-gi finaliza miqcerrea cle levolu{ie.
Migcarea pe care o face Soarele pe cer de-a lungul acestor
365 de zile are forma unui cerc cAr-c a lost impirtit in l2 sectiuni,
fiecare dintre ele fiind nuntitd dil'erit. Astlel au luat nagtere cele
dou[sprezece semne ale ZodiaculLri.
In calendarul contemporalt lLrnile sunt indicate doar prin
fazele Lunii (Lund nou6, LunI plinir. ctc.).
Lunile alese sunt luni solare constituite prin irnpdrfirea celor
365 de zile ?n perioade de 30 qi de 3l de zile, cu luna februarie
avdnd 28 de zile gi o dati la 4 ani. 29 de zile, pentru a desemna
fracliunile de timp ce caracteriz.eaz,it, exact miqcarea Soarelui.
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI
o, este plasatd in dreptul zilei clc nrarti. Agadar, 14 iulie 1789 a
cdzut intr-o marli.
Aflarea zilei din SiPtimAni Putem observa cd, pentru orice exer.nplu, este suficient si se
care a vegheat asupra naltel'ii voastre
adauge patru cifre care trebuie sir lic girsite.
cunoagterea ztlei clin sirptirrlarii sub semnul cdreia sunte{i
ndscut este unul diltre eletlrctltele cele mai importante pentru $t'eolt' ,1ni Lurri 7,ile
':Tt{-rltl-' ti
aflarea norocului. I 5
i l;rnrr:rric 5 |T-fT{{* t -:

Prima problemd care tt'ebttic clarificatd pentru a vi putea al2-let $ : ttZ i :'tS , :X ' lrri r iz;rli 6 j2 I jts 6 i

{)l I 5t ;i U,YS S
afla norocul este cunoagterea zilei in care v-a!i ndscut' al i.-lea t) _i
t: 1

,, -l,rrr:irie t,I {t )2{t '

I
al 4-lca ,lr4 :32 '(n) 2
J
Calendarul urmdtor vi va lr de ajutor in acest sens'
I t..---,i-..*-...........,.............
1

5 5 ll
I

al i-lea 2 :
,l
{)5 : -l:3 : $l
\ru '.it';b 3
I
al 6-lea J t${, 134 :(t2 1 {, 11'2 2 j
'

al7-lea 4t, :ll1 i35 '{)} 2 7 3 ,?3 I I

Calendarul PerPetual t*$-lea :\!s. -i)1' ,6! (: 8 2 t21 n i

al9-lca $a tltg:37 ,65 { t) I :2J tt :

- de Ch. BussY - al l{:llaa t)t :l$ ,38 ,t:ri I l(i0:6 5

al I l -[el ti ':ll i3t) :67 ll 6 ;27 1
Existd mai multe rnetoclc tlc a afla cdtei zlle din sdptdmdn[ ii
tta 6 i

;i l}-lca 2t :: :4u
: t'2 {:& I 12 5 t2s 3 )

corespunde o anuuritd clatd. in gcneral, aceste metode sunt destul *l l3-lea ^1

3: ;t] tltt,t,; 1.1 I i'29 2 I
tt'7 0

de complicate. ttl l4-lr,* 1l l{ l"' 71t rx l"l 3 t I

5: tl3 t43 7l ; 15 z '30

iit $
Suntem bucuroqi sd putcl-ll pfezenta cititorilor no$tri un
al l6-lc't ':!1
,

pini la { :16 i41;7) l{i It

procedell mult mai simpltr clecit celelalte, Procedeu Pe care ni-l
ItJti {t
ii
ucf nmbrie '17 :Ji 7i
propune domnul Ch. BussY- I 58? I lr, , ,K, | 1-l
Punerea lui in practici se lace ctl cea mai mare u$urinle' ::"
;-.-i
)Y) 147 ,1i
Mai jos sunt desenate patru tabele continend secolul, anul, jdc la
lnttDJrhl
t
2$ , a;f ,1*
luna gi daia. in dreptul fleci^ri secol, fiec6rui an, fiecdrei luni 9i :2t :4q
15 )77
i :22 t f) !\7lJ2l
fiec[iei date din lnnl se giise$tc o cifrA. Pentru aflarea zilei din
octonhne llunrirric.i
;1$
1 1582
123 ill 1 ri li 72 Sirnbit.l
s[ptamanl care corespul]dc Liltei allumite date este suficient s[
:1<)
.' il 16 \:incri
i al l7-lea :'21 t SZ ', gU 2-1

addugdm cele pat.r ciire ir clreptul secolului din care face j al lllle,r 1,
----.t -.-.--..--:........-....- .r l0 17 ].1 .kri

'lasatcrcspectiv, in fala lunii' 9i' in cele

partJacea dat6, in fala airtrltri i al lt)-lca l '25,53,$l
'ai: 1 il lll \licrcuri
126 i54:.\7
din urmd, in lala zilei. i tl2{lle;t 121 :55 Si
: 12 lr) \lar$
t, lj :il
Daci, de exemplll, \'lI'clll sa af'ldm in ce zi a sdptlmdnii a
l,uni
I
t'28:5b.8.1
tla
cdzut 14 iulie 1789, obser\'ainr, irl fa\a zllei 14, cifra 3; ?n
fala t *, _.
lunii iulie, cifra 6; in fata irrrultri '89, cifra 5; in fala secolului i l|xt'epltc17{tll,
XVII, cifra 5. Suma totalir a acestor patru cifre este 19' 1 llll}$.llx)l) in

in ultimul tabel putcnr observa, in dreptul fiecirei zile a : ltyc tle 1.

sdptdmAnii, Lln anLllrlit urtmar clc cill'e' Cifra 19, pe care am

aflat-

I0 il
il

PAPUS CARTEA NOROCULUI
, norocoase qi de cele contrare.
a3
€ Miercurea de Mercur.
% Vinerea de Venus.
Fiecare fiin{d umand posecld un num6r caracteristic ce
reprezintd cheia fonnttlei sale norocoase sau cauzele
Nenorocului. Astfel, rnulli cliptre cititorii noqtri au remarcat
probabil cd un anumit numdr itrsole$te merell cele mai importante
acliuni din viala lor gi elccst t-ttttndr este tocmai cel care-i
caracterizeazd. Dat existd qi cititori, in principiu duqmani ai
oriclrei superstifii, sau, pe de alta pafte prea ocupafi, care nu au
sezizat astlel de lttcruri.
in acest caz, cllm se poate afla numdrul caracteristic?
Acest lucrtt votn incerca sir il afldm.
Mai intAi trebuie notatit cu exactitate data naqterii, mai ales
data din lund. Astfel, in ntajoritatea cazurilor, o persoan[ nlscutd
pe data de l3 va avea acest trttt.tllr drept norocos'
Apoi trebuie notate gi eveninrentele cu adevarat impoftante
din viala gi datele trebuie conrparate cu data de naqtere in ceea ce
privegte ziua din lund.
^ in final, dacd aceste nu sunt clare din punct de
'rct.cle
vedere al rezultatului, este sullcient s5 se apeleze la alfabet cu
rapoartele sale numerice gi si se inlocuiasca fiecare literd din
numele de farnilie 9i clin fiecare prenume cu cifra
corespunzatoare lui, s6 se lircl lotalul care trebuie apoi imp6(it la
9.
Cifra rimasd reprezinti lrr-ttrldrul cabalistic'
Acest numdr odatd af'lat, \'or11 gdsi in revista Inilierea, in
numerele din septembrie 190-l gi in urmdtoarele, lucrarea lui
t2
PAPUS CAR'|EA NOROCULUI
Eckartshausen, care dezleagd, toate ntisterele legate de numerele
Zllele sdpt[mdnii, care vegheaz:i asupra naqterii, reprezintd
un ghid destul de util pentru aflarca clonrinantei planetare.
Persoanele ndscute lunea sunt inlluentate de Lund.
Marlea de Marle.
Joia de Jupiter.
Sdmb[ta de Saturn.
Duminica de Soare.
Cunoscdnd bine ziua in care v-ati ndscut, veli de{ine
informafii foarte utile pentru aflarca nulndrului norocos.
Numerele
Domeniul misterios al nuntcrelor a preocupat intotdeauna
spiritele inalte qi am vdzut c:i Pitirgora a fondat pe baza lor o
intreagd fi lozofi e misticS.
Anticii credeau in influenla nurncrelor asupra vie{ii noastre,
iar alchimiqtii in puterea lor oculti. Astronomii qi chirnigtii nogtri
cred, deopotrivS, spune d-na Fraya, ,,r,d existd un raport arntonios
tntre Univers, Materie Si nunterele clantentare".
,,Sd nu despdrlim niciodcttii, - aflrrld la rdndul lui Louis-
Claude de Saint-Marlin -, numet't'le tle ieleeq pe care o reprezintd
fiecare, cdci astfel ele tSi pierd proytrielutea Si nu ne mai ajutd
deloc, este ca Si cum am invdtu sirttctxa unei lintbi fdrd a-i
cunoa$te cuvintele".
Spiritul popular, at6t de irrtuitiv. degi a fost taxat ca naiv, a
aduna, la intdmplare, acestc traclitii vechi despre puterea
numerelor. Dovada este in aceste expresii: ,,Niciodati doi lbrd
trei!", ,,Nu trebuie si fie treisprezccc la o urasi", etc.
E. Bosc de Veze studiazd, la ranclul lui, rnisterele numerelor
in cartea ,,Doctrina esotericir clc-u lttngttl erelor". Se pot face
trimiteri, pentru mai multe detalii. la ,,Filozofia Ocultd" a lui
t3
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI
la a Omul concepe gi ac{ioneazi clLrpi aceastd lege qi, dacd din
Cornelius Agrippa (1121), ,,Misterele mdinii", lui
proprie voinf[ el stabilegte o an]roltie, rdmdne astfel la egald
Desbarolles, etc.
distanli intre ezitare gi precipitarc.
Pe scurt, gtiinla nurnerelor.se incorporeazdKabbalei. Ea este
,,Legea binarului, - spune P. .lagot, - deterntind amprenta
una dintre bazele Kabbalei, a first studiatd de mari spirite.
astrald a omului tnfelul urntdktr.;,fie cci e.ste vorba defizionomia,
Nu vom mira pe ninreni spundnd cd, asistdnd intr-o zi la o
mdna sau scrisul lui, ele sunl con.sitlerole din doud puncte de
leclie de filosofie hermetica, prcclatl de un ocultist de marcd, ce vedere, lungime Si ldyinte. Lttrtgitnile caracterizeazd staticul,
igi incepuse cursul asupra acestui subiect, inainte de a trece in conceplia, calitatea, antpliluditteo. Ldtintea caracterizeazd
revistl seria numerelor ref-erittlare la tarot, nu a ajuns, dupi o orl, dinamicul, acliunea, cantitateu, intltot.tonla. $i aplicarea acestui
decdt pAnd la explicarea trltttrirttltti 4!
principiu in fizionomie, chirontuntie Si grafologie stabileSte
Si arnintim mai intii ca, irl sistemul pitagoreic, numerele raportul tntre calitd[ile de conceltlie ;i ./Ltcultdlile de actiune.,'
impare sunt pref'erate utttnere lor pare.
Mai existd gi alte aplicatii ale binarurlui.
Dar, in afara cifrelor I $i 3, reprezentante ale DivinitAfii, ale
3 - Aceastd cifrd are in ca ccva sacru. Bdtr6na dogmd a
armoniei perfecte, Pitagorir avea o predileclie pentru numerele
Trinitalii prezentd in atatea religii gi cosmogonii, atdtea lucruri
prime, cum se numesc irl aritrneticd numerele care nu sunt
-di,niribil"
decAt prin ele irrse;;i sau prin unitate. $i iatd lista lor: l,
trinitare prezente in legendd, istorie, naturd: nagtere, viali,
moafte, cele trei stdri ale nratcrici. cele trei taze ale oricirui
2, 3, 5, 7, 7 l, 13, lJ, 19, 23, 29, 3 l, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 6l' 67,
fenomen (inceput, rnijloc, sfdrgit). cele trei regnuri ale Naturii,
7 r, 73, 79, 83, 89, 97 .
cele trei vdrste ale Vielii (tinerctc. nraturitate, bdtrdne{e), cele trei
Iatd, spune d-na Fraya, rluntere bune la tombold qi la loterie
culori fundamentale, etc.
(in lipsa lor folosili un mtrltipltr al lui 3).
Amintili-vd cd Iisus l-a intretrat cle trei ori pe Sf. petru dacd-
I - Pentru pitagoreici, cifl-a I reprezintd divinitatea, care I iubeqte, cd a cdzut de trei ori pe drumul spre Golgota; cd
conline totul qi din care clecLrrge totul. Ea este pretutindeni,
Biserica a impdrlit lumea de clincolo in trei teritorii: Infern,
indivizibila, qi necesard intr-u[r nrod absolut, deoarece nu existd
Paradis gi Purgatoriu; cd ingcrul va trArnbita de trei ori; cd
numdr in care unitatea sd rrtt sc regdseasci.
Biserica predd trei virtuli teologice. irr rnitologie gdsirn trei grafii,
2 - Este originea rdrtlui, ciici prin ea inceteazd unitatea 9i trei parce, trei harpii, trei gorgone ; trei lurii. Ocultismul ne arati
incepe dualitatea, deci lgpta, cu toate cruzimile qi vicleniile ei.
trei pdrli in orn, pe care le-anr nunrit deja: corpul frzic, corpul
Unitatea nu poate sd fie clecat Binele Etern. Cifta 2 provoacd
astral, corpul mental. 3 este triunghiul (cele 3 puncte masonice),
antagonismul. Ce este ezilrtrca'l Balansarea spiritului intre doud
este numdrul culorilor sirnbolicc alc clrapelului fi'ancez (albastru,
hotdrari. Ce este lutnea, claci nu un duel etern, in toate
culoare a cerului; alb, culoarea apci; rogu, culoarea focului, iar
elementele ei, intre dor-rd prirtciltii'/ Nu avem o primdvard etemd,
cele trei elemente nobile ale NatLrrii sunt aerul, apa qi focul). in
deoarece vine norul care ilscLll.lcle soarele. Toate durerile qi toate
fizionomie existi, de asemenea, o clivizare ternar6: vegetativitate,
dramele vielii vin dintr-un al cloilea eveniment, care se ciocneqte
sensibilitate, intelectualitate, corespunzAnd pdrfii inferioare a
cu evenimentul normal, cure este irnplinirea existen{ei noastre.
fefei. Dar sd ne oprim aici cu exe rnplele.
2, cifrd a discordiei ;i a rdzboiului, prin sine-insdqi sau 4 - Multiplu al cifrei 2 (binar dublu). Considerat sub un
impreund cu altele... in acelar;i timp; cifra 2 se afl[ la baza
anumit unghi, ca 2, el prezice dispLrtc gi batdlii.
binarului, ale cdrui cornbinatii nu sunt toate neapdrat nefaste.

I4 l5

PAPUS CARTEA NOROCULUI
,,Nu este deloc, - splltte cle Saint-Mattin -, o rdddcind
esenliald, deoarece ntt ,,protltt<'e" decdt pdtrate, in acelasi timp,
idei diferite se leagd cle (trtrtet'nar-' cele patru elemente, cele
patru pttncte cardinale, t'ei putru evangheliqti, cele patru
temperamente dupd [7.1:ltpttt't'ttle, Polti, Gary de Lacrose etc-
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Profe{ilor, 7 ingeri pdzitori ai celor 7 nenorociri, 7 bra\e are
sfegnicul simbolic, 7 ldmpi, 7 srele, etc.; in via{a lui Iisus: 7
cuvinte spuse pe cruce, 7 pAini in cogr:l cu minunea inmulfirii.
Dumnezeu, dupd ce a creat Lurtrea, s-a odihnit in a j-a zi, de
unde intr-o sdptdmdnd sunt 7 zile
.

Sunt 7 sdptdmdni intre Paqte qi [{Lrsalii.

Pentru kabbalisli, este cle usetttenea crucea, sfinxul, cubul etc."
5 - Cifrd favorabili, spr'rne Fraya, deqi Saint-Martin o In Biblie, cele 7 vaci slabe q;i cele 7 vaci grase din visul
Faraonului, numdrul anilor mesianici, preziqi de Daniel, sunt un
declari plind de falsitate qi minciund. Ea prezice reuqita in afaceri
multipli ai lui 7.
sentimentale. Este nutnirttl vocalelor, al cAror ansamblu
Sacrificiul celor 7 vilei qi 7 rnici olerit de prietenii lui Iov,
formeazd numele lui Duurltezer-t (a, e, i, o, u, in anagramd: i, e' o,
darul de 7 anirnale frcut de Abrahant lui Abirnelech;cele 7 tururi
u, a; Ieoua, Ieova; Iehovah).
fEcute de armata lui Josua in iurul Ierihonului inainte ca zidurile
Biserica recomandd 5 actc inainte de comuniune (acte de
lui si se dir6me.
credin!1, iubire, urnilinfa, clorirt!d, speranfd) qi recunoaqte 5
Teologii Evului Mediu, invcrrtariind beatitudinile aleqilor in
principii sacratnentale.
Paradis, au gdsit 7 pentru trr-rp (s:inirtate, frurnusefe, agilitate,
in Kabbald, 5 este petltagrama, steaua strdlucitoare a libertate, forld, voluptate ;i lotrgevitate) qi 7 pentru suflet
gnosticilor. Este numdrul ltri IisLrs (5 litere)-
(in!elegere, onoare, putere, siutrrantl, bucurie, inlelepciune,
Existd 5 simluri (auz, uriros, pipdit, vdz, gust), 5 degete la o
prietenie).
mdni, 5 oase metacarpietle, 5 tlase metatarsiene.
Sd notdm, in final, cd ontul esle constituit din 7 principii, ale
Existd 5 acte in pieselc clasice. Cvinarul se aplicl, de
cdror nume le-am dat mai inairrte.
asemenea, in fizionomia topologicS.
Asta nu e tot.
6 - Este hexagrama, clttblLtl triunghi: celest (cu vdrful in sus) Si rdsfoim cdteva cdrli din Anticlritate: iatd cele 7 minuni
gi terestru (cu vArful in jos). llste pantaclul lui Solomon, axioma
ale Lumii (piramidele, ternplul zcitci Artemis din Ephes, farul din
gravatdpe placi de smarald, cill'ir a libefietii qi muncii.
Alexandria, statuia lui Zeus din Olirnp, grddinile suspendate ale
7 - Cifra cea mai itlteresantd din punct de vedere al Semiramidei, din Babilon, colosul din Rodos, mausoleul din
matematicii mistice. Cereli crtiva sf, spund {Erd si se gdndeascd o
Halicamas).
cifri de la I la l0; in r-r-rajoritatca cazurilor, el va spune cifra 7. Iatd cei 7 inlelepJi ai Greciei: -l-lrales, Solon, Pittacus, Chilo,
De ce? Ea este cifia fatidicd prin excelenld.
Bias, Cleobul, Periandru.
Ea abundd in religie, octtltistn, Biblie, legendd 9i istorie.
Iatd cei 7 qefi inaintea Tebci, cele 7 capete ale Hydrei din
Existd 7 sacramente, 7 pdcate capitale, 7 psalmi ai
Lerna, cele 7 coline pe care se allir lloma (Palatind, Aventind,
penitenfei; gi in istoria Fecioarci: 7 dureri, T bucurii qi 7 glorii.
CapitolinA, Coelius, Viminali, [lscltrilind, Janiculd).
Existl, ne invald Biserica: 7 virtu{i capitale (umilin![, mil6,
Trebuie sh mai mentiorrfur celc 7 culori ale curcubeului,
castitate, altruism, zel, ctttt't1-rittetre, blAndele) qi 7 daruri ale
cele 7 note muzicale.?
spiritului (inlelepciune, calcul, irrteligenld, fo4[, gtiin]6, pietate,
teama de Dumnezeu). ,,Crfro 7, - ne spune Fraya -, irrsearnnd: inteligenld, forld,
Apocalipsa vorbegte cle 7 biserici, 7 spirite ins[rcinate sd
aventuri extraordinare. Cdnd jttc,crli, ntiza{i pe 7! Cdnd
cuntpdrali un bilet de loterie,.fili utent sti cort{ind cifra 7."
faci publice laudele aduse lLri L)trmnezeu, 7 sigilii pe Cartea
l6 l7
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

aratd eqecuri, doliu, dureri.

mdruntaielor ei. Iisus, dupd rnoarte, a apdrut de 9 ori discipolilor
8. Dublu cuaternar: 8
lui.
Si mai ddm aceastd cheic ternard a numerelor, dupd Pierre Ni se semnaleazd aceste curiozitiiti aritmetice: 9 x 2: 18 Si
9 x9 :81; 9 x 3 :27 qi 9 x 8 : 12;9 x 4:369i 9 x 7 : 63;9x5
Piobb: : 45 gi 9 x 6: 54. Ori rezultatclc acestor inmul{iri reproduc in
cupluri aceleagi cifre: I qi 8, l qi 7, 3 qi 6, 4 gi 5 care, prin
adunare, dau 9.
Prima ter[il
10 - $ansa este qtearsd gi oarecare. Dar in Kabbald este
Fiinta numdrul perfect. Este decada stucliatd sub numele evreiesc de
I unitafea
Sephirot. Pluralul feminin al lLri Sephora sau Sepher, care
2:l+l binarul Uniunea
inseamni numdr gi de unde vine cuvir.ttr-rl fi-ancez cifrd.
3:/rl tertl Generarea
Existd zece sephiroturi sau entanatii cliverse:
tertl 1l - este bizar, strdmb. Un vcrs de I 1 silabe nu are nicio
A doua cenzurd,, nici o muzicalitate. A visa numdrul 1l inseamn[ a
intrevedea o plictiseald, o pierdere cle bani.
4:2*2 cuatet'nar Legea
12 - este un nou fiu al lui 2 (2 x 6). Este funest, deqi existi
5:2+3 cvintct Stiinta
12 apostoli in jurul lui Iisus, cleqi existd 12 luni, deci 12 semne
6:3+3 terti dubll Prosres
zodiacale.
Numdrul 12 este in Kabbalir numdrul pietrei filozofale.
A treia tertl
1. Kether Coroana Trinitate creatoare
7:4+3 seDtet Adevlrul (viafi, formi,
8:41 4 cuaternar dublu Fatalitate
lumini
9:4*5 terti triplS Cunoa$tere 2. Chokmah Inteleuciune
3. Binah Intelisentii
Cheia ternar5, adatrgd savantul autor al ,,Formularului 4. Chesed Mitn
magiei superioarel' este, daci tlLt sitrgura, atunci cel pulin cea mai
5. Geburach Severitate
ugoari dintre cheile numerice qi este suficientd majoritalii 6. Tinhereth Frumusete Universul creat
operaliilor magice.
7. Netzah Victorie (avf,ndu-gi analogia
9 - Cifrd excelentS. AjLrta la cdgtigarea la loterie. Se vor
in
remarca, in Mitologie, 9 rnttze (Clio, Melpomene, Talia, Euterpe,
8. Hod Splendoare cele 7 planete
Erato, Terpsihora, Urania, Polirnnia, Caliope) - in Grecia 9
9. Yesod Bazd astrolosice)
arhonfi, in Cerul cregtinilor 9 ceruri ale ingerilor (serafimi,
10. Malkuth Regat
heruvimi, puteri, dominalii, alllangheli, ingeri, virtuli, tronuri'
principate) qi o ierarhie corespondentd la diavolii din Infern.
Biserica face slujbe tilip de () z,rle. Femeia poart[ 9 luni rodul
13 - Aici se ridicd una dintre cele mai interesante
controverse. Pentru unii este run nurtrdr blestemat, pentru allii un

l8 t9
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS
Sd mai notim cA bAtAlia de la Ivly a fost cAgtigat[ pe data de
numdr binefEcitor. Cei clintai nu vor pleca niciodat[ intr-o
14 martie 1590.
cdldtorie ?n grup de 13, r-rtr vor vrea niciodatd sd fie 13 la masl'
temdndu-se de un accident sittt cle moaftea unui conviv in timpul
Coincidenle!?... $i, de aseurenea, o oal'ecare ingeniozitate in
calcule... incepAnd cu numdnrl 14. particularitdlile numerelor
anului. Iisus a fost trddat, splnr ei, de luda, cel de-al l3-lea se
atenueazd,.
conviv la cini. $i ei citeaza faptc... uit6nd lbri indoiald ziua de
13 a fiecdrei luni (chiar cAzAncl intr-o vineri, cAnd nu se poate
Totugi se pot semnala:
intdmpla nirnic nimdnui, cici clitcd ar trebui ca toate mesele in
13 s[ aducd o moarte apropiati sau cilltoriile in 13 si aducd
catastrofe... !).
15: simbol al ascensiunilor spirittrale (in antichitate se
venera aI5-a zi a lunii a7-a).
Pentru ceilalli - trtttnirrtl 13 reprezinti fanfaronadi,
indiferenfi sall observa(ie: 13, spun €i, le este favorabil- l6: numdr folosit de pitagorcici (pdtrat perf-ect).
18: semn riu pentru teologi, clin cauza captivitAtii lui Israel
Concluzie infeleaptE: 13 Irtr cste , in mod absolut, o cifri care
aduce nenorocire. Ea poate sir aibd o influenld fastd sau nefastS,
sub Egon, rege in Moab (18 arri) gi pentru kabbaligti, care il
numesc fiu al erorii gi al superstilici.
dupd caz. in orice caz, eLr rtrt atrtttr!5 nimic banal.
14 - Asupra numdrttltti 14 s-au ftcut cdteva observafii 19: este favorabil, fiind lbrrn:rt cJirr doud cifre (l qi 9) care
sunt 21: la fel (3 x7), numdr al prezicerilor. Sd amintim cele2l
interesante.
Aceastd cifrd a jucat rtn rol surprinzitor in viafa lui Ludovic
de lovituri de tun in ocaziilc soleutne, amintire a vechilor
credinle.
al XIV-lea, care, fiind al l4-lea purt[tor al acestui nume' a fost
declarat major la 14 ani, a ttrcat pe tron pe data de 14 mai; l-a
22: este bun. Existd 22 litcre ebraice Si 22 de cdrli in
Vechiul Testament.
vdzut murind pe predecesontl sitt, Ludovic al Xlll-lea, in 1643 (1
+ 6 + 4 + 3: l4), a fost salvat de Turenne la Blineau in 1652 (1 28: num[r lunar.
+ 6 + 5 -r 2 : l4), gi-a itrceput clot.unia in 1661 (l + 6 * 6 * I - 30: Iisus a inceput minunilc lLri la 30 de ani. A fost vdndut
pentru 30 de arginli.
14), a semnat tratatttl de la Dor.tvres cu Anglia in 1670 (1+6 + 7 +
0: l4). a murit in 1715 (l I I +l + 7 : l4), in vdrstd de77 de 40: in ceea ce priveqte nullirrul 40, acesta este mult mai
imporlant gi amintegte c5:
ani(7+7:14).
Acelaqi numdr a clotrittat clestinul lui Henric al IV-lea, al Evreii au rdticit 40 de ani inainte de a intra in Tara
Fdgdduinlei.
clrui nume Henri de Bortrbott (sau Henri de Navarre) ate 14
litere, care s-a ndscut in l4 clccernbrie 1553 (1 + 5 + 5 +3: 14)
Moise a rimas 40 de zile pe Sirrai.
Elie a stat 40 de zile in sinsLrr:itate.
qi a murit in 14 mai 1610, du;ra ce a domnit de 3 ori cAte 14 ani6i
Iisus a postit 40 de zile in clc;;crt, a predicat 40 de luni gi a
atrdit de 4 ori 14 ani, lzl saptdnidni qi de 3 ori cdte 14 zile. In
rdmas 40 de ore in mormdnt; Ierusitlintul a fost distrus de romani
plus, Jean Chatel, care a ittcercat sd-l asasineze, l-a rdnit cu 14
40 de ani dupd urcarea la cemri a lui lisus.
zile dupS intrarea reginei la Sarnt-Denis, care reginl era nSscutd
intr-o zi de 14 rnai.
50: semn al iertdrii pdcatekrr'. Numdr al Duhului Sf,Ant.
Legea i-a fost datd lui Moise la -50 cle zile dupd iegirea din Egipt,
in ceea ce-l priver;te pe Ravaillac, el a fost executat cu 14
pe muntele Sinai. Duhul Sffint a coborit asupra Apostolilor 50 de
zile dupd moartea regelLri sdtt, otnor comis pe data de 14 mai
zile dupd inviere.
1610 (1 15 x 14: l6l0).
2t) 2t
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI

60: numdrul 60 era sacru la egipteni.

Datele obfinute prin totalr-rri sur-rt ale unor evenimente
100: perfecfiune.
importante, sau, mai degrabd, ele indici marile epoci de muta{ii
dupd o anumitd serie numerici.
1000: perfecliune absolrtti, cubul numdrului denar (10).
Existi insl qi alte serii nr-rnrerice posibile, gi se poate lua ca
punct de plecare primul mare eveltiment de o anumitd naturd:
S-a frcut un tabel, dupl tradi{ie, al zilelor faste qi nefaste,
din care rezult6'.
prima comuniune, prima dra-eoste, primul succes artistic,
financiar sau de alt fel qi si se constitr,rie astfel serii religioase, de
dragoste, artistice, financiare, etc.
Evitali, pentru a trata o zrlbcere, datele urmdtoare ale lunii: 2,
5,11. 13,15,18,30.
Preferali: l, 3, 7,9, 10, 12, 16, 17, 19, 20,21,22, 27,28. Tabel kabbalistic
A B G D E C V P Th
Metode kabbalistice I 2 3 4 5 6 7 8 9
lxJ K L M N X o H a
Am vdzut pdrfile serioase ale Kabbalei qi altele care, cel 10 20 30 40 50 60 70 280 90
pulin la prima vedere, par t-uai pLrlin serioase. R S H T U FxPh Ch Y w
Addugim aici c6teva practici bazate pe influen{a misterioasd 100 200 280 300 400 500 600 700 800
a numerelor. Z
7000

Principalele dute ule Vie(ii Acest tabel, se spune, perrtrite cunoaqterea imediati a
rezultatului unui diferend, procc's. dtrel. unei rivalitdli oarecare.
Pentru a le obline adr.mali cil'rele anului de naqtere in modul inlocuind literele din rrumele celor doi adversari cu
urmEtor:
numerele care le corespund, este sLrficient sd se facd cele dou6
Sd presupunem anul de nagtere 1888.
totaluri, dintre care cel mai rnare il desemneazd,, natural, pe
invingdtor.
Se alcdtuiesc tabelele:

1888 1913 1927 1946 1966 Inflaenla planetard a dutei cle nastere
1 I l I I
I I 9 9 9 Cdnd afi aflat ziua din siptimAnd, care a vegheat asupra
8 I 2 4 6 nagterii voastre, notali Planeta care donrind aceastd zi. Apoi,
8 3 7 6 6 cdutafi in tabelul urmltor Planeta care domini data mensuald
1966 1988 (care are loc la interval de o lunti) a nagterii voastre.
1913 1927 1946

22 23
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS

Nofiuni
de Astrologie elementari qi cle Fiziognomie

Cum se determinl Horoscopul dupi nagtere, sau care este

influenfa Soarelui asupra ficcirui individ, dupl epoca
/^{ naEterii sale

{:/ De vreme ce mai inainte arn afirmat cd vd vom invdla

qlz preceptele cele mai serioase, cele urai obignuite, cele mai naturale
rlE ale Astrologiei, cele pe care le putetn u$or cunoagte qi verifica,
:l* vom incepe si prezentdm liniile care planeazd asupra naqterii
fiecdruia cdt gi influenla Soarelui asupra destinului in momentul
nagterii.
Soarele are trei perioade, in flecare lun[, adicd in fiecare
dintre cele 12 semne ale Zodiactrlui. $i, asemeni tuturor celorlalte
planete, el acfioneazd dupd, f-iecare dir-rtre aceste diviziuni sau
perioade, pe care le numim irr :rstrologie qi faze; deoarece ele
llla r' te t semnifici un anumit lucru in prima fazi sau perioadd, un altul in
a doua gi cu totul altul in a treia perioadd.
Fiecare semn zodiacal, sau flecare lund sau CasI a Soarelui,
este impdrJit in 30 de grade; aceste 30 de grade sunt impdr,tite in
Astfel, dacd v-a{i ndscttt pe l0 iulie, Luna este cea care 3 perioade sau faze. Prima parte sau fazd pdnd, la l0 grade
dominl de pe 6 pAnd pe 17 ir-rlie; dacd v-afi ndscut pe t0 formeaz1 prima perioadd; a doua pAn:i la 20; restul este pentru a
octombrie, Jupiter este cel care domind de pe 6 pdnd pe 15 treia fazd,; qi acelaqi lucru se intirnpla pentru fiecare semn sau
octombrie, qi aqa mai departe. lunl.
Abia acum trebttie sd catrtafi semnul din Zodiac care
planeazd asupra nagterii voilstre, amintindu-vd cd semnele
Zodiacului lin de pe 2l a unei lr.rni pdnd pe 2l a lunii urmdtoare, Semne astrologice
sau de pe 20 a unei luni pAnd pe 20 a lunii urmdtoare, pentru a
evita complicaliile, incepAnd ctt Berbecul, de pe 20 martie qi Mai inainte de toate este necesar sd se dea tabelul explicat al
pdnd pe 20 aprilie. semnelor folosite in mod curent irr Astrologie, reprezentdnd cele
7 Planete astrologice qi cele l2 Constelalii zodiacale; iati-le,
,,No{iunile" urmitoare vd vor f-r de folos in acest sens: impreund cu o explicalie apropiati cle cea datd in ,,Cosmogonia
Umand" a lui Elie Alta, care le nuntegte derivate ale configuraliei

24 25
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI

Zodiacului, care, teoretic, estc ttl-l cerc impdrlit in patru de cele 4. Racul sau Cancerul - estc figurat prin doud cifre de 9
patru anotimpuri. orizontale, cuplate sau necuplate.
5. Leul - este simbolul Soarelui. trrmat de o coadd figurativd.
l. Soarele este reprezentat printr-un cerc av6nd trdsdturi
umane, dar simplificate pritrtr-tttr punct central, simbol al Elie Alta spune cd inseanrrrir ,,spermatozoidul, principiile
infinitului qi al numdrului 10. reproducerii, focul central crl I'irurdtttului, maturitatea, .forla
vitald".
2. Luna este reprezcutali printr-o semilun[, semnificativd
fdrd altd explicalie.
3. Marte este o razd care pleaci din Soare, ca o sdgeatd de Tabelul Planetelor
c[ldurd. Configura{ia lor completi
4. Mercur are ca semlr scl'lrltr-rl lui Venus, deasupra cdruia se qi semnele prescurtatc care le simplifici
afl6 o semilund gi uneori dotrd st'ertttri de cerc, care simbolizeazd,
poate, aripile (ca in rnitologia greacd), Mercur fiind intermediarul l* *j
intre cele patru elemente gi l'ertontenele pe care le produc.
5. Jupiter este mai cotnplicat. Sunt trei sori simbolizdnd y'!i:
focul terestru ir-rtre{inut de cltre tocul celest qi ridicAndu-se din
ape sub formd de vapori (loc - eter) care recad in ploi
binefrcdtoare. Acegti trei sori strnt unili prin linii, formAnd un fel
de 4, ce explicd simplificarea hieroglifici la care s-a recurs.
6. Venus are ca serllt o crltce cu cerc la capdtul de sus. Intr-
un cuvAnt, este semnlll tinrptrltri aqezat sub semnul Soarelui, cici
t
Venus este fecunditatea solari. clependentd ins6 de durat6. --'':1:--"
,.,
7. Satum este timptrl (anrintili-vd mitologia) figurat printr-o 4.,t

cruce qi cele patru sferturi cle cerc simbolizAnd durata, finitul in

infinit. Se reprezintd, deci, prirttr-o cruce cu un sfert de cerc sau,
uneori, cu dou[ sferturi de cerc opLtse.
in ceea ce priveqte ccle 12 semne zodiacale, iatd
configura{ia lor incep6nd cu lJerbecul, primul in anul astrologic
(inceputul prirniverii -luna tnart ic).
1. Berbecul - este rcprczetrtat printr-un cap de berbec,
simplificat printr-o figr-rrd fbrnrAttd un 3 orizontal, simbol al
fecunditdlii incepdtoare, al qefirlui turmelor celeste ale
constela{iilor.
2. Taurul - in principit-t tttt cap bovin, simplificat printr-un 8
deschis in partea de sus.
3. Gemenii - reprezentat prin doi copii unifi, simplificat ca
litera H majusculd.
6. Fecioara - Elie Alta vcclc in acest semn configura{ia
tubului digestiv (cum vede in ('ancer configurafia sistemului
circulator) gi simbolul garpelui, pc care Fecioara il {ine deseori
sub picior in imaginile cregtine. Sinrplificat, acest semn formeazd
un fel de M majusculd.
7. Balan[a - este semnul rlijlocLrlui zodiacului, simbol al
echilibrului. qi este reprezentat prirrtr'-o halarrtd silnpl ifi cata.
8. Scorpionul este emblenra unui Illger terminat in sdgeatd
sau coadd de scorpion.
9. Sigetdtorul - este onrul trirgArrcl cu arcul. Simplificat, o
slgeat[.

26 21
PAPUS CARTEANOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

10. Capricornul - Elie Alta vede aici semnele lui Saturn, Tabelul Zodiilor
Jupiter qi Marle reunite inlr-un intreg, fonndnd trei semilune Conligurafia
legate intre ele. lor completi gi semnele prescurtate care le simplificl
I l. Vdrsatorul - este reprezentat prin doui linii ondulate,
simbolizAnd curgerea regtrlatd a lichidelor.
12. Peqtii - Doi pegti sinrplifica{i intr-un semn diferit, dar
asemdndtor cu cel al Gerncnilor.

///''4"'%
4,,

?'3,
',..4 2
"1'"'/"/-2
-
t ltt
""1

--/'' 7,

{
4

Noi nu ne vom pierde in cxplica{iile lungi pe care le dau

divergi autori acestor semne sinrbolice.

2ti 2L)
 CARTEA NOROCULUI
PAPUS
De altfel, urmitoarele pagini vi vor ldmuri in leglturd cu
ceea ce pare obscur in prezentttl rezumat, indeosebi pe cei care
nu sunt iniliali deloc cu secretcle, simbolurile qi analogiile in care
Astrologia este aqa de bogatir.
4. Planetele gi influen{ele lor
Stip6nul Zilei
Astrologia naturald, care sc n-rr.tl{umegte sd explice varia{iile
atmosferice, a devenit Meteorologie. Astrologia cosmogonici, ce
studiazl astrele din punct clc veclere fizic (natur[, migcare, etc), a
devenit Astror,omie.
Astrologia horoscopicd, Irutrtitd gi judiciar[, este cea care ne
intereseaz[. Ea are ca scop sttrclitrl influenfelor astrale.
Un moment ne-am gAnclit sa fblosim cuv6ntul astromanlie,
propundndu-l confra{ilor no;tri in aceastl gtiinlI frumoasd 9i
interesantd, in locul cuvdtrtttltti astrologie. Acest termen este mai
logic Ai mai armonios.
Motivul nostru a fbst ttrrldtorul: ca qtiinld primitivd a
astrelor, cuvdntul astrologie (astron - astru; logos - studiu) a fost
foarte potrivit, deoarece el clesettrtreazd ansamblul cunoqtinlelor
asupra cerului; dar, deoarece astizi Astrologia a dat naqtere la
alte gtiinJe bine deterrlinate (Astronomia gi Meteorologia) ea nu
mai este decAt o parte a qtiinlei atttice generale, qi anume qtiinfa
ghicirii caracterului qi destinrrlLti ctt ajutorul astrelor, 9i de aceea
ar trebui numitd Astromanlie (astron - astru, manteia - ghicire).
Noi nu am cedat ir-rsA tenclinfei, din modestie. Dacd acest
cuvAnt meritd se va imptttre siltgttr.
Sd incepern studiul cliversclor elemente ale Astrologiei.
in continuare, voln putL'er atrorda concluzia practici a acestor
date; divinafia, sau mai crtrAttcl prezicerea aspectului unui destin
prin alcdtuirea unui Horoscop.
30
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Motivele pentru a crede in inlluen(ele astrale au fost ardtate.
Dar care sunt aceste influen{e'/ 'I'rarlitia ni le va indica, mai intdi
in ceea ce priveqte cele gapte planele.
S-au mai descoperit incl 2 planete (Neptun gi Pluton (n.r.)),
dar datoritd distanfelor mari la care se afl5, influenla lor este
rnicd; ea trebuie studiati.
Oricine poate remarca faptul ci cuvdntul planetd indicd aici
steaua Soare, qi satelitul Luni. Sirnplir chestiune de vocabular.
Soarele gi Luna sunt numili ,,cei tfuti lttmindtori".
Altcineva remarca: Se Etie czI, irr rnod kabbalistic, se atribuie
o cifr[ semnificativd planetelor. Este curios de constatat ci aceste
cifre incep cu 3 - Satum, 4 - .lupitcr, 5 - Marte, 6 - Soare, 7 -
Venus, 8 - Mercur gi se termin:i cr-r 9 - Luna. La I qi 2 corespund
celor doud planete necunoscutc care. poate, sunt cele menfionate-
In Astrologie numim StIpAn al Zilei fiecare astm care
domini prin influenla lui o zi clc 24 ore. Altfel spus, anticii
credeau cd, pe r6nd, cdte Lll.l astru domind cAte o zi din
sipt[mdn6, astfel: pentru duntinicii - Soarele, luni - Luna, marli -
Marte, miercuri - Mercur, joi - .lupiter, vineri - Venus, s6mbdti -
Satum.
De asemenea, ei credeau cit, clacir pirinfii sunt unul sau altul
de un tip mai deosebit, atunci ltagterea poate, prin armonie
simpatici, sd aibi loc mai devrclnc sau nrai tdrziu, pentru a se
produce in perioada de predonrinarc a astrului influent.
Ei credeau ci omul are uu anurlit caracter nu numai datoritd
faptului cd sa ndscut sub o anuntitir configura{ie a cerului, ci gi
pentru cd are anumite tr5situri atavice, schitate in timpul
gestafiei.
,,Influenlele astrale in ntorttertttr I rtoslerii rezttntd influenlele
astrale atavice, care s-au exercilul itt tirrtpul gestaliei, Si pe cele
care s-au exercitat in timpul t,ielii trttterioere."
Deseori s-a remarcat cd un copil sa ndscut sub o configuralie
analoagd cu cea sub care s-a niscut Ei tatal lui. De aici ,,aerul de
familie".
Ar[t6nd astfel, pentru cei carc rloresc, cd se poate adiuga
influenfei Stdpdnului zilei de nd{;tet'c qi influenfa Stdpdnului zilei
3t
 CARTEA NOROCULUI
PAPUS
de conceplie, reiese cd Astrologia le oferd o posibilitate in forma
urmStoare.
Principiul pe baza ciruia tirrfele siderale ac\ioneazd asupra
nou-ndscutului, impunAndLr-i in acelagi timp o amprentd fizicd qi
o amprentd moral6, forurancl caracterul gi destinul sdu, se
regdseqte gi la ferneia uranti. Pcntru cd el ac{ioneazdin mod sigur
asupra ciclului menstrual, acliotreazd, evident, gi asupra perioadei
de graviditate. Deci se poate alcatr-ri tn horoscop natal pe baza
unui horoscop prenatal.
Se pare c6 viala copilului inainte de naqtere cuprinde trei
etape: concepfia, luna a $aplca (cdnd fetusul cap6t[ o viald
proprie) qi momentul nagterii.
Bazdndu-se pe datele pe care astrologul german Glaser a
afirmat ci le-a gdsit in inscriplii egiptene gi care relevl metoda
preotului lui Apis, numit Phuonr-Omri, s-a stabilit o temd pentru
fiecare din aceste trei etape itraitrte de a le uni intr-un ansamblu
unic.
acelaqi timp, cllll clata exactd a concepfiei nu este
in
totdeauna cunoscutd, ar fi clc ajuns sd se noteze starea magneticd
generalS a cerului cu noud lLtni inaintea nagterii, cu o aproximafie
de zece zile. ln acelaqi f-el se vor obline Stdpdnul semnnlui qi
Stdpdrutl decaruhti, despre care vor-I1 furniza imediat explicaliile
necesare.
Sd trecem, deci, la itrclicarca influenfei generale a fiecdreia
dintre aceste qapte planete, rcautit-ttind faptul cd ea este totdeauna
modificatS, mai mult saLr nuri pulin, de alte influenfe pe care le
vom studia in continuare.
Jin sd precizez de la inceplrt cd toate caracteristicile pe care
le vom aminti pentru diverse tipuri (solarian, venusian, etc.) sunt
caracteristici aparlinAnd unei inlluenle aproape unice, fapt care
nu se intArnpld niciodatd. Nici tttr tip, solarian, saturnian sau
oricare altul nu este pur, clar clotrinanla solar6, saturnianl, etc.,
poate fi marcantd.
In ceea ce priveqte clivcrsele caracteristici ale tipurilor
planetare, Desbarolles acorclii o importanJd deosebitd culorii
tenului. Referindu-ne, iusd, la culoarea pdrului, se impune o
32
PAPUS CARTEA NOROCULUI
oarecare rezervd., intrucdt culoarea ro;catd a pirului, altddatd
frecvent5, a frcut loc culorii blolrclc Ei apoi brune, numdrul celor
bruni crescAnd lbrd contenire.
SOARELE, Stdparutl zilei dc thtntinicd, este focul luminos
al universului solar, sursa de cirlcluri, ernblenra inlelepciunii qi a
voinlei. El este tineretea, cu arcloarea sa, cu irnpetuozitatea gi
generozitatea sa. El este via(a gi puterea sa generatoare, este
Apollo in carul sdu de foc. El estc astnrl prinfilor, al gefilor gi, de
asemenea, al unor anumite gcnii. El a fost steaua lui
Agamemnon, a lui Alexandru, a ltri tlalhcl, a lui Molidre.
Tipul solarian este, in general. cle talie rnijlocie, bine fbcut,
are o culoare gilbuie amestecalir cu ro$u. El are obrazul oval,
barba plind gi pirul roqcat sau auliu, fruntea proeminentd, ochii
limpezi, severi fbrd riutate, obrazul f-erm qi cdrnos, nasul fin gi
drept, sprAncenele bine arcuitc, gura mare gi bombati, galele
cambrate, incheieturile fine, rrcrsul nobil, corpul mai mult
musculos decAt gralios.
Amprenta bund, apollonicir. acluce bundvoinfi, mdndrie
destul de ambifioasd, veselie, intcligen{i, aptitudini de conducere,
avere, celebritate sau cel putin situalii strdlucitoare. Ea ii
marcheazd pe intuitivi, inverrtalori, pe oamenii pltrunzdtori, cu
opinii juste, dar care se lasi scclugi de frumusete, iubind
strdlucirile false, aftele gi literele.
Aceia care, ndsculi sub accastir iltfluenfd binel]cdtoare, vor
si o accentueze, vor prefera culoarea albd, vor lua crisolitul ca
piatrd talisman; aurul va f-i nretalul lor, leul - animalul lor,
qofranul - parfumul lor; ei vor olrora vita de vie gi laurul.
Dar in acest tablou existd qi urlbre.
Solarienii riscd sI vadd ci nrdrrdria lor se transformd in
orgoliu insuportabil, ambilia in scte nebuneascd de m[rire,
conversatia in pildvrigeali, elceanta ir-r excentricitate, tenul lor
auriu in galben sumbru, vederea lor poate si sldbeascd gi sd se
voaleze, si sufere de palpitalii.
Ei se vor teme de moartea plin lbc.
Cdsnicia lor este uneori nel-elicitd gi copiii ingrati.
J-1
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Daci ei vor sd evite aceste uecazuri, qi sigur ci ar vrea, mai
bine, sd rdmdnd solitari.
LUNA, Stdpdna zilei le lrtni, a fost vizutd intotdeauna,
chiar gi in literaturile total striitte de qtiinfele oculte, ca astrul
reveriei, ca mllza de aur a inraginafiei qi a iluziilor. Nu c6ntd
Pierrot, etern, Lunii, dragostea sa ingelatd?
Asupra magnetismului nostrtt, Regina Nopfii este mai
degrab5 maleficd. Ea lace clin copiii sii fiinfe fantastice qi
schimbdtoare, acei lunatici pe care i-am intAlnit fiecare dintre noi,
indivizi incapabili de inifiativi, nongalanfi, apatici qi nehotdrdfi.
Imaginativi, da! Dar clr un clor nrcreu nou, ei igi vor petrece viala
cdldtorind. Sunt oameui capricio:7i.
Selenarii sunt nervoqi, predispugi spre paralizie, strabism,
spre maladii ale creierului (printre ei gdsim cei mai mulli nebuni
gi nevropali), apfi pentnl sournanrbulism, magnetism, hipnozd.
Mulli sunt contemplativi, vizionari. Foarte pufini ajung oratori.
Selenarii rdi sunt leneqi, be{ivi, egoiqti, mincinoqi qi perfizi.
Tradilia ii prezinti pc selenari bine marca{i, blonzi, anogti,
cu cap rotund, cu ten palid, ctr privire distrati, ctl nas scurt 9i
rotund, cu tdrnpla mare.
Capul rotund, larg incepAncl sub tAmple, in locul unde se
afld, organul imaginafiei; inalfirnea frunlii, unde se afld
,,cauzalitatea" Si ,,contporuliti' este tnai pulin vizibill, dar partea
craniului care se rndrginegte cu ochii este foarte proeminentd.
Fala lor este, in mod obigrruit, uimitd, melancolicd, p6rul lor
este moale, abdomenul pruterttic, mersul impiedicat, membrele
greoaie, gesturile tirnide, br-rzelc clrnoase, gura chinuitA Si mica.
Din acest tip planetar se recruteaz[ poefii, pescarii,
marinarii. Metalul lor binelicitor este argintul; culoarea - verde;
pietre talisman - perla, opalul; animalul - migarul; plante -
macul, laleaua sau gilbenelele; parfumul - ambra.
,,in calitate de pictori -, spune J. de Grandpre -, ei vor face
peisaje scdldate in cre1ttrsctrl: ca muzicieni, vor compune
nocturne Si simfonii Jirntuslica, r'a scriitori, vor scrie romane
34
PAPUS CARTEA NOROCULUI
fantastice Si misterioase. Intlrelttcrli cle Venus, ei pot deveni
remarcabili, cum afost, de exentplrr, Theophile Gautier."
MARTE, Stdpdnul zilei clc ntor.{i, este o planetd ostild (fiind
oare a$a pentru cd este cea nrai apropiatd de noi?) gi
declangatoare de catastrofe, clupir cum spun anticii: rlzboaie,
revolufii, fuftuni, cutremure.
Astrul furiei gi al brutalitirtii este in acelagi timp astrul
iniliativei gi al voinlei.
Marte este stdpdnul foculLri, protectorul soldatului, zeul
rdzboinicilor, al oamenilor inclinatr spre firrie gi senzualitate, spre
violenJ6.
Marfienii, daci au inf'luente beltefice, pot totugi sd-gi
tranforme aceste instincte redutabile in calitdli, fiind voluntari,
energici, tenaci, indurdtori, loiali, chiar eroi.
Persoanele care au ampreuta acestei planete, au o constitulie
robusti, un aspect viril.
Pdrul lor este in general ltcgnt sau ardmiu, privirea hotirAtd
qi durl, maxilarele largi, pometii proerninenti.
Gesturile lor sunt vii, indrdzltctc qi ntersul este rapid.
Tenul lor este brun - inclris. rrasul osos gi curbat, bdrbia
pdtratd, temperamentul irascibil. in clasele sociale inalte, supuqii
acestei planete ajung chinrrgi, dentigti, avocali, nobili,
exploratori, vAndtori. in clasele infi:rioare, ei ajung metalurgigti,
fierari, potcovari, pietrari, mincri. annurieri, soldafi, mdcelari,
clldi, birbieri, etc.
Marfienii mor destul de repetle Ei deseori de o moarte
violenti.
Pulini dintre ei ajung bouati, cdci nu posedd darul
previziunii.
Iatd corespondenfele lor: anirnalul - lupul; mineralul - fierul;
planta - pelinul; culoarea - galbenir; piatra - arnetistul; parfumul -
usturoiul; organele sensibile - Iirta qi nruqchii; bolile - isteria,
iritabilitatea.
Marte, aliat cu Satum, a dat calitdtile lui Michelangelo qi
Leonardo da Vinci. Aliat cu Vorlrs, l-a dorninat pe Horace
3-s
 CARTEA NOROCULUI
PAPUS
Vernet. Caravagio a fbst tnartian. Cezar a combinat in el
influenfele lui Marte gi Jtrpiter.
Marjianismul exagerat a lhcut pielea roqie ca focul a lui
Catilina, Casandra, Cezar Borgia, spun Desbarolles qi Porta in
lucrarea,,Asupra.fizionont ie i tttttu ne".
MERCUR, Stdpdnul zilei tle miercttri, a fost mesagerul
zeilor, reprezentAnd inteligenla, qtiin!d, elocvenfd, invenfii,
miqcare, activitate cerebrald ;i fizicd.
Farmecul sdu este fecut'rcl prin influenfele inconjurdtoare.
Mercurienii sunt deci iscusi{i, intuitivi, subtili, buni
vorbitori gi frurnoqi, care gtiu si se serveascd de limba lor fie in
bine, pentru a line discursuri tnagttif'tce qi substanliale in apdrarea
cauzelor juste, fie in rdu. pcntrtr a amdgi masele, a trdda, a
calomnia sau a inqela.
in general, ei au gra(ie ;;i Lr;ttrinfd, o tinerele a sufletului
neobositl qi prelungit[, o alurh simpatici.
Ei sunt simpli, se adaptcazd evenimentelor, au aptitudini
variate.
Mercurienii sttnt savanli, l'ilozofi, medici, matematicieni,
fabricanfi, con-ris-voiaj ori, colncrc ian{i gi industriaqi abili, avocafi
gi diplomali, cornedian{i gi clansatori, in acelaqi timp, ?nsl, din
nefericire, pot fi qi escroci, spiorti sii sperjuri.
Mercurianul este in general scund, cu o figurd lungd, cu
tenul de culoarea mierii proaspete, fruntea inaltd qi bombatd,
barba mai degrabd rard, cu ocltii duqi in fundul capului, foarte
rnobili, strih.rcitori qi vicleni, bLrzele un pic grosolane, bdrbia
ascufitd, urnerii puternici gi pie ptul larg, membrele robuste qi fine
in acelagi timp, vocea slabi.
Ei au gdndul iute qi perspicace gi dragoste pentm qtiinle qi
arte.
Saturn gi Mercur, inrpt'eutrd, dau uneori genii cum a fost
Platon.
Influen{a mercurian5 bturlt duce la o superioritate teald, la
sobrietate, vioiciune un pic ironici, la studiu qi la dragoste fa15 de
cdmin.
36
PAPUS CARTEA NOROCULUI
lnfluenla malefici duce la indivizi slabi, cu figuri care se
strAmbd, uneori cocogati, plini dc rinrtate, inclinaji spre eroare,
superstilie, minciuni qi invidie. Desbarolles afirrni c6 oamenii
cocoqa{i sunt, aproape tofi, ndsculi sub influenla dubl6 saturnian-
mercurianS.
Influenfa mercuriand duce la liiguri intermitente, convulsii,
gAngiveald, catare, la anumite nralac'lii ale spiritului, cum ar fi
anxietdfile, maniile gi nebuniile.
Corespondentele lor sLlltt: aniuralul - cdine; metalul
rnercurul; plante - valeriana, pinul Ei rnuge{elul; parfumul -
smirna; pietre talisman - agalul q;i jaspul; culoarea - albastru;
organul sensibil - pllm6nii.
JUPITER, Stdpdnul zilei t{a foi, se afli la mijloc, intre
precipitarea marliand gi incetineala saturniand (dupa cum spune
infeleptul anonim care a scris ,,Lurnina Egiptului").
Influenfa acestei planete estc binefhcitoare. Ea determini
laturile nobile gi generoase alc naturii urrane (bundvoinli,
venera{ie, spiritualitate gi speranlir ).
Ea simbolizeazd. absorbtia eteratd ir.r fiin{a cosmicd gi
reprezintd, in consecinf5, sim{ul ntirosului prin care noi percepem
cele mai subtile arome.
Acest astru, cu un volunt ntare, influenteazd ceea ce este
bun gi milos in noi, acliunea lui llincl cfi'eaptd, integrd qi deschisd.
Jupiterianul are un suflet li'urnos, onestitate, manifestd
sinceritate, are o morald ridicatir, cu calitali umanitare qi
filantropice.
El are sentimentul dreptitii gi. ca daruri, sobrietatea, voiogia
de bund calitate, virilitatea gi gravitatea sintpatici.
Fizic, el are de obicei pletc castatrii, fi'untea ridicati, statura
inalti, ochi surdzdtori, buzele nrnrcne, linutd calmd qi demnd,
tenul proaspdt qi colorat, vocea clarh.
Jupiterienii dau la iveald cloctori, judecdtori, rnagistrali gi
preoli onegti, oameni de stat, banclrcri Ei nobili.
Infelepfii gi filozofii sunt, la I-el, nrarcafi de aceastd planetd
bun6.
37
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Jupiterienii sunt atnatori de plIceri senzuale, iubesc
sdrbitorile qi festinele, liind petrecdre{i, sunt ordonali, iubesc, de
asemenea, ierarhia gi cor-rven{iilc sociale. Un vechi proverb spune
despre ei cd ,,scapd repede cle ptrbertate Si sdrdcie".
Dar, vai! CAJi nu au deznritt{it acest semn astral! Mulfi nu 9i-
au urmat vocafia lor nortnald ;;i, dorninali de influenle malefice'
au ajuns in situa{ii care ltu li sc potrivesc deloc sau care nu le
aduc avantaje.
Astfel, dacd influeltla este nralefic[ din cauza aspectelor
planetei in momentul nagterii, jupiterianul devine orgolios,
vindicativ, impudic, risipitor, orgiac, se neglijeazd pe sine
alergdnd dupa placeri.
Tipuri jupiteriene fi'umoasc au fost Rubens 9i Rossini.
Corespondenlele lor sttttt: artirnalul - porcul; plante - violete,
smochini, ciuperci; metalrtl - staniu; parfumul - aloe; piatta
talisman - safirul violet.
Organul sensibil este tlcatttl, pentru cd jupiterienii sunt
predispugi spre ldcomie.
Pericole fizice, palp itat i i, a terarea s6ngelui.
I
La bdtr6ne{e, ei au tenclinlc spre obezitate qi calvi}ie.
VENUS, Stdpdrul zilei da t'ineri, este frumoasa planetd
dragostei.
Fericit este cel care este protejat de Luceaftrul de Seard, in
ciuda celor cAteva pericole existente.
Venus semnificd fi'tttuttse{e, dulcea!1, farmec, voioqie,
seduclie, gust pentrll mttzicd, catltec Ai dans, armonie a formelor
qi puritate a liniilor, voie bttuii, generozitate, chiar neprevedere,
dorinfi de a pl6cea, gust pentrLl spectacol qi bijuterii, flori qi
parfumuri.
F ranz Hartmann spLllte :
,,Venus este djagosleu. ln stdrile sociale sttperioare, ea
ghideazd artistii Si terctpeuyii. ln .sldrile inferioare, atraclia este
oarbd, cu dorinld pentnr ltx. In mod obisnuit, Venus duce la
cdsdtorii Si pldceri tnonderte, lct legdturi amoroase libere.
38
PAPUS CARTEANOROCULUI
Aceastd planetd dirijeazd ctr scnre{ie dragostea elevatd qi
devotantente I e s u b I i me. "
Venus este planeta artiqtilor, a initiafilor, a fabricanfilor de
parf umuri gi a curtezanelor.
Daci Luna, - observd atrtonrl ,,Luminii Egiptului" )
reprezintd fluidul astral in repaus, Vcnus il reprezintd in acliune.
Cu influenld maleficd intr-un horoscop feminin, ea le face
pe femei disprefuitoare gi venalc.
Cu influenfd bun6, ea pre zideazi plScerile sdndtoase,
reuniunile familiale gi amicale.
Dacd influenla venusiand nu estc intiritd de influenla altei
planete, aceastd influen{d iqi abancloneazd supuqii sentimentelor
qi dorinfelor lor.
La bdrbat, ea duce la mole;eall gi impresionabilitate
excesivS, necumpltare qi viciu.
Amprenta lui Venus este asenrirniitoare celei a lui Jupiter,
dar prima este, intr-un fel, fen-rininir, iar cea de a doua masculin5.
,,Pulini sunt artiStii - spune Desbarolles -, cqre rut se afld
sub influen{a venusiand in artcr lor."
Venusienii au buze pr-rrpurii, lenul roz, pdrul castaniu,
genele lungi, obrajii cu gropilc. nasul drept, gura gi ochii
surdzdtori, vocea dulce gi tanclrd. un pic molaticd, nobili gi
a
fermecdtoare. Ea devine asprl ;i sparti la supdrare.
Venusienilor le place urreori voluptatea in exces gi au
abdomenul, rinichii qi organele gcnitale slabe.
Corespondenlele lor sunt: anirnalul - (apul; metalul - arama;
culoarea - rogu; parfumul - scor!iq;oar-a; piatra - turcoaza; plante -
bobul qi iasomia de gridind.
SATURN, Stdpanul zilei cle .tdnrbtitd, este o planetl pal5 gi
lenti, astru al doliului gi blestenrr"rlui, emblemd a morfii gi
inerliei, simbol al tr[ddrii qi laqitirtii; iatd cea rnai rdulicitoare
planetd dintre toate.
Saturn distruge, ca gi Marte, clar lcnt.
Vd amintifi din mitologie pe Saturn, care igi devora copiii?
39
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Este cosagul sumbnr al copiilor, pe care ii ia prin meningitl,
convulsii, eruplii.
Este dugmanul femeilor, Irc crlre le sterllizeazd.
Este spiritul rdului, nrinciunii, perfidiei, indoielii, tristefii,
neurasteniei gi al suspiciunilor.
Vom vedea it-tsh, Inai departe, c[ trebuie si indreptdm
tradilia, atAt de durd in ceca ce privegte acest astru, care
semnificd mai mult conceutrarc clecAt blestem.
,,Saturnienii stutt ptrlirt it'u.st'ibili, - noteazd Desbarolles -,
laborioSi Si rdbdatori, cleoorace sunt lenli in spirit Si corp. Nu le
place nici sd alerge, nici sti surci. Sunt pulin sensibili, pulin
voluptttoSi Si acceptd uSor c'elilttrltrl. Majoritatea preolilor rigizi
sunt saturnieni, ca Si iczrtilii, care au adoptat tristelea,
ascetismul, paloarea, gtrsltr I ittdependenlei Si culoarea neag4rd."
Saturnierrii sunt teologi, calugdri, vrdjitori, agricultori gi
sihagtri.
Dar existi gi satunrieni cu altrprentl bun6, in sensul c[
trlsdturile amintite mai inainte pot da rezultate interesante. Unii
sunt ocultigti buni, devin tari in tnatematic[ gi qtiin{ele abstracte,
in chimie, in agronornie.
Mai rnulli muzicieni aLr lbst de tip satumian, de exemplu
Berlioz cu simfoniile sale rotlantice, Beethoven (influenfat in
mod egal de Mercur gi Marte), Ambroise Thomas qi paliciul
Qtdhdrel de vin satr de ru<'hitr), negrul, avarul, uscatul qi
prodigiosul Paganini.
Dante a fost gi el Lrn satttrtrian.
Saturnienii sunt deseorijucdtori inverguna{i, deoarece ei vor
s5 dornine hazardul cu ajutorul spiritului lor de combinalie.
Se afinnd cd saturuianttl are un aspect lugubru: umeri
incovoiali, trup uscat qi lung, ochi mici, piele brund, b[rbie
unghiulard, obraji scoffi lc i1i, ponref i proeminen{i, fblci largi, buze
subliri, nas curbat, mers greoi. Ilste taciturn, zgdrcit, invidios,
disimulant, dar, totodatd, pnrdent, gAnditor, diplomat.
Virtutea lui nu este iu nici utr caz simpatia.
Corespondenfele saturuianului sunt: animalul - clmila;
metalul - plun-rbul; culoarea - portocaliul; parfumul - pucioasa
40
PAPUS CARTEA NOROCULUI
(sulful); plante - omagul gi chiparosul; pietre - onixul 9i jaisul
(varietate de antracit, foarte drrrti, .stic,loasd, de culoare neagrd,
.folositd la confeclionareq unor ntdrgele).
Saturnienii sunt in mod special predispuqi la paralizie, icter,
artritd, surditate, boli ale picioarelor (r,arice, gchiopdtat, etc).
***
inainte de a incheia acester clate referitoare la valoarea
astrologicd a celor gapte planetc, nrenfionez cd, le vom gdsi
sintetizate, mai tdrziu, intr-un tabel recapitulativ, ctr cdteva detalii
in plus.
Dupd autorul ,,Luminii llgiptrtlui", forfele planetelor
corespund radialiilor spectrului solar astfel: forta Soarelui - nzei
portocalii, cea a Lunii - razei verzi, cea a lui Marte - razei rogii,
cea a lui Jupiter - razei albastre, cca a lui Venus - razei galbene,
cea a lui Saturn - razei indigo.
Amestecareu Fluidelor Astrul e
Dupd cum am amintit rnai inainte, niciodatd o fiin{d nu se
afli sub o singurdinfluenfi astralir.
Astrologia este foarte sincerl in aceastd privinld, indicdnd cl
rezultatele trebuie s[ se raporteze pc cle o parte la dominantd qi pe
de altd parte la rezultantd.
Iati cdteva rezultate, dupir Desbarolles, care compard
combinafiile de amprente celeste cu ar.nestecurile de culori de pe
o planeti:
Soarele adaugi tuturor planetclor frurnuse{e fizicd qi justele
de opinii.
Soarele rectificd imaginatia lunard, irnblAnzegte furia
martiani, accentueazi elocven{a rtrcrcuriand, impreund cu Jupiter
aduce fericire, glorie qi bogir{ic. adaugd bundvoinf[ graliei
1t
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

venusiene (cei inteligen{i se al'lir sub semnul dublu apollonic qi Astrologie, gi reprezintl n pirli corespunzAnd celor l2 luni,
venusian, cllm all fost Stenre qi I-a Fontaine). desemnate prin 12 semne, numile zocliacale.
Luna gi Marle i-au insettrnat pe navigatorii celebri: Columb, Fiecare semn corespunde, clcci, r,rnei Constela{ii.
La Perouse gi Cook, gi i-au inlluerrlat in rdu pe pirafi. Trebuie s[ reamintim cd Zocliacul, care este orbita terestrd
Marte gi Venus favorizeazir itrdoarea amoroasi. sau eliptica, este in realitate o elipsit liguratd printr-un cerc. Este
Mercur gi Venus, iurpreurtd, au o influenf[ bund asupra o curbd inchis6, imaginarS, carc llu este, culn cred mul1i,
artiqtilor deosebili. ansamblul Constelafiilor ale cirror nurtre se identificd cu semnele.
Jupiter cu Marte dau inclriizueala temperatd de infelepciune Precesia echinocliilor face ca aceastd identificare sd nu se
(mari rdzboinici). ln rdu, insd, clau insolenfi, feroci gi revoltali. producd decAt o datd la 25.790 clc ani.
Venus il face pe jr.rpiteriatt vcsel, simplu, sincer, iubind viala Astfel, in zilele noastre, constela{ia Peqtilor corespunde
qi cdutdnd sd Ei-o trdiascd gi sa clreltuiascd. semnului Berbecului.
Jupiter gi Mercur duc la inteligen![ promptS, medici ,,Deci nu semnele zodicrc'olc .sunt cele care au influenld",
excelenli, indivizi onorabili q;i respectali. rerlarca Paul Flambart.
Dac5, insd, se afld in opozilie (a se vedea mai departe
capitolul aspectelor), atunci ii lirc lauddrogi, mediocri, gdlSgiogi in continuare, vom menfiorra rruutele, semnele gi datele care
qi cu obiceiuri rele. trebuie relinute:
Satum, cu Marte favoral"ril, ternpereazi laqitatea saturnian[,
o transformd in pruden{a ;i crrra.i; defavorabil, el accentueazd Primiivara
defectele deja puternice qi impin-tre spre paradox sau cinism. Berbecul
Satum, unit cu Mercur buu, permite puteri cerebrale gi de la 21 mar. la l9 apr. inclusiv
fizice, chiar gi geniu. Cele cloLr5 astre rele, insi, fac indivizi Taurul
periculogi, clci Saturn acut.nuleazd rdul qi Mercur il lanseazI. dela2D apr la 20 ntai inclusiv
Saturn gi Jupiter buni dau ch-rlcea{d qi filozofie. Gemeni
Venus ii duce pe saturnieni la gelozie gi desfrdu. de la 21 mai la 20 iun. inclusiv
Analizdnd caracteristicilc planetelor, se pot multiplica gi
rezolv a oricdte cornbinali i. Vlra
A se vedea rnai departe, in capitolul despre Fizionomie, Racul
pdrerile d-lui Paul Jagot in ceea ce privegte acest subiect. de la 2l iun. la 22 iul. inclusrv
Leul
de la 23 iul. la 22 aug. inclusiv
Proprietiilile Constelu(iilo r Zodiacale Fecioara
dela23 aug. la2lsept.inclusiv
Cercul Firmamentului, zona circulard care confine cele 12
Constelalii pe care Soarele pare sd le parcurgl in cursul unui an, Toanrna
se numegte in Astronon-rie ZODIAC, nume luat, de altfel, din Balanfa
de la 22 sept. ll 2l oct. inclusiv
12 43
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Scorpionul In funclie de intdlnirea clr o Planet6, in momentul unei

de la 22 oct. la 20 nov. inclusiv nagteri, cele doudsprezece sefflllc zocliacale rnodificd (in bine sau
Sigetitorul in rdu) impulsurile planetei.
de la 21 nov. la 20 dec. inclusiv
BERBECUL
larna
Capricornul Cu Berbecul incepe primzirvara.
dela2l dec. la 19 ian. inclusiv El merge in fruntea tunnelor de constela{ii (de unde gi
Virsitorul numele lui).
de la 20 ian. la 18 febr. inclusiv Este guvernat de planeta Mar1e.
Pegtii Ziua lui este mar{i, culoirrca - rogie gi piatra prelioasi -
de la 19 febr. la 20 mar. inclusiv ametistul.
Influenfa sa este rea tot tinrpr-rl celor 30 de zile ale sale, sau
Remarci: mai degrabd a celor 30 de grade alc szrle, daci intrarea sa in noul
an astrologie nu se efecteazd irr ziLra sa, adicS dacd data de 2l
l. Semnele se calculeazi in sens invers acelor de ceasornic. martie nu cade intr-o zi de marti.
2. Anul astrologie incepe crt primdvara. Influenla marliand reglcazri instinctele, energiile, dA
3. Bazdndu-se pe cele patru Elemente, anticii le grupau in subieclilor sii voinfi imperioasir, inteligenfi activd, vitalitate,
felul urmitor: iritabilitate, gener ozitate, afec( i r"rrr e.
In final, influenla lui Marte este benign6.
- semne atribuite Focului: Berbecul, Leul, Sdget[torul; El domnegte in mod fizic asr-rpra a tot ceea ce priveqte capul.
- semne atribuite PdrlantLrlLti: Taurul, Fecioara, Capricornul; Previziuni: noroc variabil, conllicte conjugale, rupturi de
- semne atribr"rite AerulLri: Gernenii, Balanla, Vdrsltorul; legituri, copii pufini sau deloc, pozitie dificild in stat, multi
- semne atribuite Apei: Racrtl, Scotpionul, Peqtii. duEmani sau invidiogi.

4. Constelaliile sunt lbrttrate din Stele fixe, in contrast cu TAURUL

planetele, pe care anticii le cottsicierau stele mobile.
S-a stabilit cd, in Astrot-tourie, aqa-zisele Stele fixe nu sunt
de fapt fixe, deoarece toatd Cialaxia noastrd este angrenatl intr-o
migcare de ansamblu, insd elc pot fi considerate imobile, pentru
cd le regdsim in acela:;i loc pe lirmament, in aceleagi perioade,
varialia fi ind neglijabila.
Astrologia clasicd se lirniteazi la influenla celor qapte
Planete vizibile gi a celor doudsprezece Constelalii zodiacale.
Menliondm cd cele 360 cle zile sau grade ale Zodiacului dau
30 de zile sau grade pentru llecat'e semn zodiacal.
Taurul este guvernat de plarrcta Venus, are ziua de vineri,
culoarea roqie qi piatra prelioasir - agata.
Este simbolul fertilit5lii agricolc. conduce munca gi cdqtigul
qi, in consecinfd, favorizeazd pe ccl perseverent.
Venus ii di voioqie, amabilitate qi fecunditate.
Guverneazd gAtul.
Influenla lui ii face pe inclivizi sd fie incdpd{6nafi, greu
abordabili, tenaci in ranchiund, clar cu spiritul drept qi curios, ap{i
pentru a guverna, conservatori in idei q;i cu lucrr-rrile.
45
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Previziuni: viald relativ calmi, agitatd numai datoritd
incdp[ldn6rii. Mulli prieteni, clar pufini utili. Existen{d lungd daci
subiectul nu o scllfteazd el insrrsi.
GEMENII
Gemenii, zodie guvernatzi de planeta Mercur, avdnd ziua -
miercuri, culoarea - gri qi piatra prefioasd - berilul.
Gfteazd, afectivitatea, dezvoltd dragostea filiald gi prietenia
pdnd la devotament qi cliiar abnega{ie excesivd.
Gemenii simbolizeazi unirea, care este mamd a puterii.
Mercur dd acestei Constelalii, gi respectiv subiecfilor ei,
inteligenll, ini!iativ[ qi intrucalva inconsecventd.
Acest semn guverneazd bralele gi umerii qi dd predileclii
pentru afle gi qliinte.
Previziuni: sittralie nrobili, dLrreri gi necazuri, uniri lungi,
duqmani qi anturaj de temut.
RACUL
Racul, zodie guvernatd cle planeta Luna, are ziua - luni,
culoarea - albastru qi piatra pretioasd - smaraldul.
Subiecf ii sai sunt dclica{i, au predispozilie pentru
proprietatea de a fi mediurn.
Ei sunt, in general, orgolit'r;i, impresionabili, paradoxali,
romantici-
Femeile sunt fbcunde.
Acest semn guverneazi pldrnAnii, pieptul gi stomacul qi dd
riscul de cancer gi tuberculozi.
Moravuri serioase, dispozilii mobile, discrefie.
Previziuni: gansd in a clouii jum[tate a vielii, protec{ie in
familie.
46
PAPUS CARTEA NOROCULUI
LEUL
Leul, zodie guvernatd cle planeta Soare, avdnd ziua
duminica, culoarea - galben gi piatra ;rrefioasd - rubinul.
Favorizeazd forla, curajul, generozitatea, devotamentul,
fidelitatea, fermitatea, exaltarea sentiurentald. lndivizii pe care ii
marcheazd, sunt ambi{ioqi, autoritar.i, itvizi de onoruri.
El comandd inirna qi spatcle gi predispune la pleurezie,
palpitafii gi temperaturd.
Persoanele niscute in aceastir zoclie au furii neagteptate, iu!i,
disperate, au gust pentru pldceri ;i unllresc profituri, fac pasiuni
puternice qi ralionale, au opinii arzritoare.
Previziuni: bunuri cAqtigatc prirr sine-insugi, supuse ins6
unor pierderi inopinate; fiati, surori sau rude apropiate
vdtdmdtoare, boli lungi, cerluri de lirrnilie, posibilitdli de onoruri
qi bund reputafie, prieteni numerogi, clar rnediocri, dugmani care
se epuizeazi, dureri reumatisl-nale Ei genitale, boli ale vezicii.
FECIOARA
Fecioara, zodie guvernati cle planeta Mercur, av6nd ziua -
miercuri, culoarea, gri qi piatra ;-rrelioasd - jaspul.
Vine incoronatd cu flori qi clonrnegte asupra abdomenului,
intestinelor gi organelor genitalc.
Ea ii di pe sangvinii silnpalici. dir subiec{ilor prudenfd, tact
qi ingeniozitate qi conferi plicerc pentru eco'ornie gi infelegere
in afaceri.
Acest semn inclind spre arlcle liberale gi spre lucririle
agricole.
Previziuni: noroc atins prin inteligenfl, secrete qi inegalitlli
in familie, contrarietdfi in dragostc, lupte pentru a-gi realiza viala,
cdldtorii frecvente, prieteni rari gi schirnbitori, dugmani secrefi.
47
PAPUS CARTEA NOROCULUI
BALANTA
Balanta, zodie guvernati clc planeta Venus, avAnd ziua -
vineri, culoarea - vercle ;i piatra prelioasi - diamantul,
guverneazd rinichii gi preclisputrc la boli ale vezicii.
Constela{ie a justiliei 5i eclriralii, ea favorizeazd dispoziliile
artistice, pasiunile autoroitsc ale femeilor, contractele gi
asocia!iile.
Subiec{ii sdi au uneori o li-aternitate ugoari, o rutin[ care ii
lasd in situalii inferioare. Lc lipsegte elanul qi indrdzneala, dar
sunt simpatici gi clt t-noravul'i bune.
Previziuni: instabilitate in l-amilie, schimbare bruscd a CAPRICORNUL
situafiei in mijlocul vietii, protccrori inalli.
SCORPIONUL
Scorpionul, zodie guvenrath de planeta Marte, are ziua -
marfi, culoarea - rogie, piatra - topazul.
Are o influenld rea, pelttnl cd este un sezon fecund in boli.
Guverneazl pdrfile sexuale ale organismului gi predispune la
fistr-rle.
Subieclii sdi sLtnt, in ucneral, energici, tenaci, geloqi,
duqmdnogi.
Scorpionul este Lur sernn al certurilor violente, al duelurilor,
al accidentelor, proceselor gi trirclirilor.
El di inclirrafii cdtre exccsc cliverse.
Previziuni: Scorpionul anLrnli intotdeauna bani pentru o zi
sau alta, deseori o fantilie nuntcroasS, cis[torii, din care pufine
sunt fericite, dureri ale inirnii clatorate unui doliu crud, pozilii
tardive.
SACnTAToRUL
Sdgetdtorul, zodie guvenratd cle Jupiter, avdnd ziua - joi,
culoarea - albastru, gi piatra ltrclioas5 - tutcoaza.
4B
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Este simbolul perioadelor clc vfrlthtoare, dominl coapsele,
provoacd ciderile de pe cal, ii lircc pe indivizi sd aib[ caractere
enigmatice, dd pldcere pentru vittittoare, dragoste pentru gtiinle
sau arte, energie gi spirit metociic.
Influenla jupiteriand ii aclaugl in{elepciune, onoare gi
discerndmdnt.
Caracter permanent vescl. sinrplitate a manierelor,
neincredere qi timiditate, pasiuni calnte.
Previziuni: certuri intrc liati, boli scurte, dar periodice,
deplasiri numeroase, relaf ii soc i a c ut i e, ca omn i i ir-rverqunate.
I I I
Capricomul, zodie guverttatit cle planeta Saturn; are ziua -
sdmb[ta, culoarea - negru gi pialra pretioasi - ol'tixul.
Aceastd zodie face delicatc orsattele, genunchii, ii face pe
subieclii sii triqti, cu figuri uscir!ive, irnpasibili, dar ascunzAnd
ambilie, dorinfa de onoruri, cgoisnrul, arivismul, utilizarea
mijloacelor echivoce; acest sclrn predispune la fracturi,
reumatism qi la maladii ale pielii.
Subieclii dau dovadd cle ittcotrsecven{d in afecfiune,
prolificitate scizutd, agilitate qi sc bucurd de aprecieri bune.
Previziuni: familie ostilir. lu1-rtc tttari, rnobilitate a viefii, mai
multe cisdtorii.
vAnsaronur,
Virsdtorul, zodie guvernati cle planeta Saturn; are ziua '
sdmbdta, culoarea - negru qi piatra I)r'r'tioasA - safirul.
Subiecfii sii au ca organe slabc, ptrlpele qi gleznele.
Riscuri: crampe gi boli corrvulsive'.
Aceast[ Constelafie, periculoasi pentru cdldtoriile pe mare,
dd celor marcali de ea discrelie. llclelitate, putere de reflecfie,
misticism, pldcere pentru artelc lt'ttntoase, bundvoinfd la cel care
comand[ qi supunere la cel carc ascttlti.
4L)
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTI]A NOROCULUI
Constitulia indivizilor sub acest semn este buni qi
sunt predisplrgi spre altruisnr
Subiecfii acestui senrn zocliacal au spirit grafios, vointd
ferm5, rdbdare pentru u'rr"rncir grea, pasiuni puternice gi
perseverente. lt
Previziuni: pericol cle rlniri. cdsdtorii cu o persoand in parte '4-"
.t
artistd, cideri gi ridiciri altcrnative, prieteni sdritori qi mutdri ,1n'
.......-a
ruindtoare. N..

"'1
i1
PE$TII 1 \\
Pegtii, zodie guvernatir rlc ltlaneta Jupiter, cu ziua - joi, ''.r )
culoarea - albastnr, gi piatra pre{io:rsd - crisolitul. '.
t'..)
I
I
Guvemeazd picioarele ;i clegetele de la picioare, di /
/. \/
predispozilii la r,rlcer gi altrir:r, ii face pe indivizii sri indolenli,
variabili, drdgu{i gi laqi. tL
Prezice pericole, ruini, triidirri, dezonoare, moarte violentd. ?r\t- / /,1
Constela{ie nTaleficd, i}ceasta induce subiecfilor sdi gust /,,
'./l
pentru ipocrizie qi calornnic. /
Se poate spune ci cste ,,lrrlernrrl Zodiacului". "_*4 t l/'

Corespondenfe Planetare Ei Zocliacale

Previziuni: perfidii de tcnrtrt. irrciclente lanriliale violente,

se poate spera la slujbeinalte gi la lnvonrrile unor persoane sus-
puse; prietenii solide.
In continuare vom da un ntic tabel al legdtLrrilor n-ritologice
ale semnelor zodiacale, precur.u ;i inlluxul lor pe scurt. Acestea
le-am gdsit intr-o lucrare vcchc ,,Alta prezicerii", editat6 in anul
1821 qi semnati de Aldegondc Pcrrcna, sibila provensald.

Berbecul - Cel cu lAna cle aur'- Porniri violente.

Taurul - Jupiter rdpind-o pc Europa - For{d qi indrdzneald.

50 5l
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Gemenii - Castor gi Polux - Prietenie.
Racul - Cel care l-a inlepat pe Hercule - Plictiseli.
Leul - Cel din pdclulea Ncnreei - Curaj.
Fecioara - Astres - Pucloare.
Balanta - Themis - (lust pentru judecati.
Scorpionul - Orion schirnbat in acest animal de Diana -
Malitie qi perfidie.
Slgetitorul - Chiron ('entaurul - Plicere pentru vAndtoare
qi cdlStorii.
Capricornul - Capra Anralteea - Zdpd,ceald, gi capriciu.
Vlrsltorul - Ganyureclc - Voiogie.
Peptii - Delfinii care o poartd pe Amfitrita - Dulceafd.
Din tabel se poate vcdca asirnilarea pulin simplistd a unei
astfel de metode.
Multe lucrdri popr-rlare se multumesc cu asemenea
interpretiri, care eviderrt nu solicitS prea mult creierele
comentatorilor lor.
Soarele in semnul Berbecului
(Aries, 22 marlie)
Primul dintre cclc l2 scurnc ale Zodiacului sau ale Caselor
Soarelui, este semnul Berbcctrlui, clupd cum ali putut vedea inci
de cAnd suntefi pe lurne, in ccl niai obignuit gi in cel mai bun
dintre almanahuri.
Acest semn se nuure)le l]erbec - sau Aries in latin5, gi
incepe de pe 22 martie a lleclrLri an.
In primele 10 grade sau zile ale acestui semn, Soarele ii face
de obicei pe copii cal'c se nusc. r'()gcati. zvel!i, cu stomacul str6mt,
slabi; ei au prieteni, urdsc rirul ;i urmeazd c6ile dreptdlii qi ale
binelui, sunt oameni br,rni.
in cele 10 zile sau gracle care urmeazd, adicdintre a zecea qi
a doudzecea zi dupd 22 nialtic, So:rrele ii face pe copiii care se
nasc, negri; dar aceastd ncgrca(I nu este in sensul riu, ci este
52
PAPIJS CARTI]A NOROCULUI
indicativul frumuse{ii, politeli i, orrcstitltii; copilul este suspicios,
furios, curajos, inconjurat de duqtnalri pind la moarte.
In ultirnele 10 grade, adicir irrlrc 12 gi 22 aprilie, Soarele ii
face pe copii care se nasc, r'trscrrti, galbeni; acegtia iubesc
singurdtatea qi se gdndesc doar la capcane qi inqelatorii.
Soarele in semnul Taurului
(Taurus, 22 aprilie)
Copilul ndscut in prinielc l0 zile din Zodia Taurului este
s6rguincios, prompt, cu ochi urari. cu buze cdrnoase, iubegte
pl[cerile gi pierderea timpuh-ri.
In a doua perioadS, el sc rragte predispus la pldceri
exagerate, cu mai puline calitdti clccat copilul ndscut in perioada
anterioard; cu toate acestea, eI cstc constant.
in a treia perioad5, copilul arc ult caracter nepdsdtor,
deoarece este supus gi influcntci lui Satr-rrn, a cdrui conjunclie
este ddundtoare in acest sens.
Soarele in Gemeni
(Geminii, 22 mai)
Dacd cineva se nagte in z/.orlia (iernenilor, adicd in cele 10
zile care urmeazd dupd 22 lnai, accastii persoand va fi de staturd
medie, avAnd un corp bine dezvoltat; r,a fi agreabild, liniqtitd gi
muncitoare, dar femeile il vor l:rcc 1-rc birbatr-rl ndscut in aceasti
zodie nefericit qi sterp.
In a doua perioadS, copilul va aveA o staturd mai mici; va fi
certire!, dar va fi convingdtor.
CAnd perioada se micgorcazir, aclicir in ultirnele l0 zile din
Zodia Gemenilor, Soarele ii lacc pe copii buni gi bine
proporlionali, dar guralivi qi senrirrrirtori ai discordiei.
53
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI
in a treia fazd el este sirtrl'rlu. ll-utnos, invdtabil, bl6nd, cu
Soarele in Rac bun simf, precaulie qi bundtate.
(Rac,22 ir"rnie)

omul care se naqte in priura perioadd a zodiei Racultti, Soarele in Balanfl

adicd intre 22 iunie gi 2 iLrlie , estc fiumos la trup Ei la p[r, are (22 septembrie)
sprdncenele ingltste, va li btrlt la sttflet 9i priceput 9i va avea
mulli prieteni. in prima parte a Zodici IJalarrtir, aclicd in cele l0 zile
in a doua perioadd, onrrrl are pdrul roqcat, o staturd micd, incep6nd de pe 22 septembric.
pulind barb5.
Soarele il face pe copiltrl carc sc ttagte itr accastd perioadl cu
Soarele, in ultimele l0 zile tlin zodia Racului, il face Pe
forme frutnoase, simplu, sArgttirtcios, IiniEtit, tnodest, serios.
copil gras, zdpdcit, ctt sprincetrcle dese gi cu fa{a umflatd. Va fi uneori uqor de jignit.
in a doua perioadi, copilLrl \/a avca lorrne 1'rtll.l1oase, dar va
avea ochii urduroqi qi plAltgircioSi. plcoapa ii acoperi pupila 9i
Soarele in semnul Leului
ochii ?i inchide pe jumdtate.
(22 iulie)
in ultimele l0 zile ale accsttti sctttn zodiacal, copilul se
nagte frumos, respectabil, prcclestittat ttrlre!ici, insd cr.r schirnbiri
in printa fhzd sau perioaclir a Zodiei Leului, care line de pe inspre bitrdnefe.
22 iulie pdnS pe 2 august, Sourele il face pe om frumos la corp,
de o culoare rogg arltestccat crr al[, cu trupul drept, ochii vioi,
picioarele bolnave, renuntit l)elttrtl faptele sale bune, iubitul
Soarele in Scorpion
regilor gi al prin{eselor de pc 1-rrlntatrt.
- in a doua perioacld, otttttl ill'e stomacr.rl larg, membre subliri, (Scorpius, 22 octornbrie)

este prudent qi onorabil.

in primele l0 zile ale accsttti sctrtl-I, Soarele il face pe om
in ultiprele l0 zile,.lrrrl clre se tragte este de staturd mica, disproporlionat, cu stomacul lalg. grilrigios in povestirile sale, dar
are corpul trandafiriu alncstccllt clt alb, este bolndvicios, iubeqte
totuqi discret.
femeile gi caselc clatlclestittc. in a doua perioad5, otrtltl va avca ttlt cap mare, va fi foarte
vorbdre{.
irr a treia fazd, el va ll clc statltrd ttticd, ctt ochi girefi,
Soarele in Fecioari mdncdu qi obiqnuit al locurilor clubioasc.
(Virgo, 22 august)

in prirna fazd a Soarcl.i. liecioara il face pe om de statttri Soarele in Sigetitor

medie, iu o figrrrd fl'ttt-uoasI, trgeri, cu pdrul coafat 9i ingrijit, cu (Sagittarius, 22 noiernbrie)
o voce sublire gi rdsundtoarc, savant, dar incapabil de a z[misli.
in a doua perioad5, e I arc ;i trn chip frumos, ochi mici, nas
frumos; este religios, btttt, it'rvlllltt, iubeqte Adevdml qi Onoarea'
55
5.+
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
in prima perioadd a Sagctitorr-rlui, adici intre 22 noiembrie
gi 2 decernbrie, Soarele il lerce pc om frumos, ?nalt qi adept al
lucrurilor bune.
In a dor-ra perioadd, il lncc cle staturd
pltrunz5toare, cu sprAncene clcsc.
In ultirnele l0 zrle, il fircc irralt frumos, cu stomacul larg

A
'-{
\.3
Soarele in Zodia Capricornului
(Capricorn us, 22 decenr bri e )

in primele l0 grade sau zile ale Capricornului, Soarele il

face pe om sensibil, de stettLrri ntcdie, cu pieptul mare, priceput qi
viclean.
in a doua perioacld, il lace lr-urtros, gi, daci se naqte noaptea,
giret, cu ndri largi gi judecati subtild. &q,
In a treia perioadd, or-nul va tl fbarte frumos la trup, cu fafa Ve*
galben6, irascibil, arnabil cu l'eme ile.

Soarele in Semnul Vlrsltorului
(Aquarius, 22 ianuarie)
in prima fazd, a Zocliei Varsitorului, adicd in primele zile
sub acest selnn, Soarele il fircc pc om frumos la corp qi la chip,
pldcut gi bl6nd in vorbe, agreabil de frecventat.
In a doua perioadh, il lirce inalt, rosu la chip, supus
frdmdntdrilor.
in ultirnele 10 zile, irrtrc l2 Si 22 februarie, omul se nagte
scund, rumen la chip, iubitor clc l'crnei.
Toate avantajele corpulLri gi ale sufletului ii revin lui.
Soarele in Pegti
(Pisces, 22 februarie)
Soarele in Zodia Pegtilor il lhcc pe ont lipsit de vigoare qi
alb la trup, cu stomacul larg, barbd cle lungime medie, frunte
frumoasi, piele albi gi netedii, ochi nrari; este grdsut gi cinstit.
In a doua perioadi, omul va ll nric de staturd, pu{in pdros,
sprinten qi vesel.
In a treia perioad5, in ultinrcle l0 zile sau grade, omul care
se nagte va fi frumos din cap pinir-n picioare, cinstit, qi vocea sa
va fi rdsundtoare.

Existd alte semne comulte cliverselor luni sau Case ale

Soarelui. Astfel, aspectele rogii, surzenia, b6lbAiala, chelia qi

51
 CARTEA NOROCULUI
PAPUS
puline barba sunt semlle col.nurle celor care se nasc sub semnele
Berbecului, Racului, ScorpionLrltri, Capricornului qi Peqtilor.
Semnele care indicd onestitatea femeilor, religia, bundtatea
lor sunt Taurul, Leul, Vdrsitorttl.
Semnele unei bune ratitttti, ttnei bune judecdfi sunt Gemenii,
Fecioara gi Balan{a, prinra partc a Sdgetdtorului qi toate pdrlile
Vdrsdtorului.
gi str;ritriirii sunt Berbecul, Leul
Semnele mAniei
Scorpionul.
Semnele care auun{h o voce puternicd sunt Gemenii,
Fecioara, Balanfa. La polul ()ptls se afld Racul, Scorpionul gi
Pegtii.
Se poate observa cd existd clif'erenle destul de clare intre
diversele perioade ale ttntti sctttlt zodiacal gi cel care se nagte
firav la inceput se va na$te in ttltirtta perioadd puternic.
Este de rer-narcat cI LeLrl, Fecioara qi Sdgetdtorul au o
evolufie ascendentd Ei ca I']eq;tii, Racul gi Capricornul descresc,
ceea ce, la inceputul Zodiilor llerbec, Leu gi Taur, face corpul si
tindd spre cre$tere gi fcrrtifierc; la sfdrgitul aceloraqi Zodn il face
sd tindd spre slSbiciune qi sprc l-cblcle.
Gemenii, Scorpionul ;;i Sirgctdtorul inclinl, in primele lor
zile, spre sldbicir-rne gi spre clebilitate gi, la sfArqit, spre grosime qi
rezisten{5.
Celelalte serrne sau Zoilii atr o for{6 aproximativ egal5, qi,
dezvoltdndu-se sub inllttenla lttr, omul este destul de bine
proporfionat din cap pAnd-n picioare.
Un alt fapt observat este ci, cei care se nasc ziua sunt mai
frumogi decAt cei care sc nasc noaptea, deoarece noaptea
favorizeazd influenlele maIigne aIe planetelor.
Planetele care acluc bogirlia sunt Jupiter, Soarele qi Venus;
Soarele oferd pruden!5; Mcrcrtr, elocvenld; Venus, vorba
fiumoasd gi dulce.
Constelaliile se impar-t itr patru grupe: trei la Rdsdrit, trei la
Sud, trei la Apus, trei la Norcl.
Berbecul este chiar la [tdsririt, avdnd la stdnga Leul 9i la
dreapta Sdgetdtorr-rl.
5rl
PAPUS CARTEA NOROCULT]I
Capricornul este chiar la Sucl. avAnd Taurul la stAnga $l
Fecioara la dreapta.
Balan{a se afli la Apus, avilnrl la stdnga sa Vdrsdtorul gi la
dreapta sa, Gemenii.
Racul se afl6 la Nord, cu Scorpionul la stAnga gi cu Pegtii la
dreapta sa.
Aceastd distribuire a cerurlui. li-rculd de astrologi cu scopul
de a constitui Horoscopul, de a prcvcclea destinr,rl gi de a ne sfttui
9i
cu privire la faptele din viafa noastri. are o senlnifica{ie speciald
pe care o expunem aici, deoarccc il va detennina pe cititor sd
cerceteze mai amdnuntit secretelc accstc-i qtiinte.
,,Dacd vrei sd Stii, - ii s1-runca Lrn italian Catherinei de
Mddicis -, dacd vrei sd Stii cc trabtrie .sci.faci, priveSte Stelele:
cdnd Soarele se afld sub senutt'la Rdsdt'itului, vei avea parte de
prosperitate in familie, vei trdi /tit'ti necozuri, somnul tdu va fi
linistit dacd il tndrepli cdtt'e Ild.sdrit, dacd t{i indrepli toate
aclitrnile cdtre aceastd parte."
La fel trebuie s[ facenr, rlac:I dorinr sd c6qtigdm cdnd
incepem ceva, cdnd cumpdrlnr sau vindern ceva, dacd vrem
renume gi profit, sau altceva de accst lbl, sd privirn semnele gi sd
le evitim pe cele a ciror conjunclic cste de lavorabild.
Aceste lucruri, prietene cititor, l.lll reprezint[ nimic
inspiimAntdtor: in oceanele itrdcpirrlatc. ntarinari i nu navigheazd
Ibrd sd consulte stelele, nu nrrrnai pcntrtr a cunoagte mersul
vaselor lor qi pentru a le directiona. clar gi pelltru a afla direclia
vAntului qi a anticipa furtunile la orice altitLrdine.
Dumnezeu nu a creat luntilc in aEa f-el incAt sd nu ne putem
cunoaqte locul in ele, qi pe plarrcta pc care trdirn, nu e niciun fir
de iarbd care si existe lird ntotir', nu existd tricio linie din palmd
care si nu insemne ceva, nu cxist:i nicio ir-rt6mplare din viala
noastri care si nu aibd o cauzd;i un eI-ect.
Iatd,, drag6, cititorule, ceea cc iti ol-erim din plin, degi intr-un
mod succint; ne oprim insd aici, lim alte vorbe, deoarece, daci
avansim mai mult in domeniul Astrologiei, nu va rnai fi la fel de
multi certitudine qi fundament.
59
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CAR'|EA NOROCULUI
PAPUS
Casa I - Casa Vieyii - se referi la fbrtele vitale gi deprinderile
Ceea ce fi-arn spus trtt trebttie deloc ignorat, dar nu trebuie
personale, adicd la tenrperarlcntul ltoslru, la calitdlile, gi
sd te increzi decat in mdsura in care tu insufi poli sl verifici toate
defectele noastre, la fericirea sau nclbricirea noastrd generald, la
aceste lucruri.
succesul gi insuccesul din viata no:rstri, care, intr-un cuvdnt,
Suntem unul ditttre bttt'tii ctttroscdtori ai acestei qtiinle' de
poate fi o reuqitd sau o ratare.
aceea te rugdrn sd nu te grirbe;iti sd faci, sE spui, si afirmi ceva'
Mai ales, nu te aventura in a lirce presupuneri cu privire la aceste
Casa a ll-a - Casa Bogdgiei - corespunde posibilitd{ilor noastre
lucruri, lird sd fi examinat cLr uten{ie toate semnele care vegheazd
de noroc: ocupalii, slujbe, funclri cu profiturile qi beneficiile lor,
la nagterea unui copil; chiar q;i cel mai prudent om se poate
intr-un cuvAnt rezultatului material al rnuncii noastre.
inqela; Dumnezeu face spilitttl trostru adesea sd greqeasc5; toli
greqim.
Casa a lll-a - Cass Rudelar - estc cca a raporturilor intre frati gi
Astfel, se poate intAtlrpla ca Lln om ndscut sub semnul
surori gi a urmdrilor acestor relatii.
Berbecului sd fie suptls firrici; ctt toate acestea, el se va tempera,
gdndindu-se cAt de rltgitros cstc viciul sdu' Aqadar, dacd el se
Casa a IV-a - Cusa Pdrinfilor - cste cea a relaliilor cu pdrinfii, a
tempereazd gi etr il consiclcr ca fiind supus mAniei, voi fi
ridiculizat, deoarece, deq;i Naltrra ;i Destinul il determind la asta,
vie{ii familiale intime, a situatiei nrobiliare gi irnobiliare, a
mijloacelor de existentd qi a ntoglcnirilor.
totugi trebuie sd-!i moderczr gilrdirea, pdn6 ce te vei fi gAndit
bine la tot.
Casa a V-a - Casu Copiilor - sc rcf'erd la copiii nogtri, afacerile
Dacd faci altfel, fii sigtrr ci nrt vei prezice nimic adevdrat qi
noastre de inirni, rnoralitatea. specula{iile, jocurile, pldcerile,
ci supoziliile tale vor fi 1ua1e irr clcrAdere-
dragostea noastrd, credinla qi incredcl'ca noastrd.
Repet acest luclr deoarece cglosc persoane care s-all inqelat
destul de mult asupra acesttli strbiect; erau prea sigure de ceea ce
Casa a Vl-a - Casa Sdndtdlii - sau Paradisul Zodiacal - ne
spuneall, qi, cum se spulle, eratt cle o sutd de ori mai departe de
informeazd asupra constitulici r.roastrc organice, a sAnAtatii
adevdr.
noastre, a subaltemilor gi dugnranilor nogtri.
Prevestegte nenorocire celui carc se gdsegte, la nagtere, sub
unul dintre cele trei selnne rclc (Peqti, Rac sau Scorpion) in
Cele doudsprezece Cuse ule Cerului aceastd Casd solard, sau dacd se uirse;te sub una dintre cele trei
planete malefice, care agraveazir inllLrenta rnaligni a acestui
in Astrologie, druttrul attrtal al Soarelui a fost divizat in 12 selnn.
etape, care corespund cclor l2 lLrni, celor 12 semne zodtacale'
Aceste 12 etape fbrureaza 12 cliviziuni, pe care le numim Case a Vll-a -
Casa Casu Cdsfilorici - este cea a contractelor
ale Cerului sau, mai sintpltt, ('(tse .\olare- matrimoniale, a asocia{iilor, :l proccselor, a dugnrdniilor, a tot
Ele sunt clesernnate pritt trtttttcre 9i fiecdreia i se atribuie o ceea ce marcheazd, raporlurile noastre cu persoanele strdine.
influen{a, exercitatd ntt t-ttttttai astlpra fiinlei umane, ci 9i asupra
vielii sale qi a evenimentelor clin ea, astfel:

60 6l
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CAR'IEA NOROCULUI
PAPUS
Cusele Solsre sunt fixe pe ccr. Ele prirnesc deci, pe rdnd,
Casa a Vlll-a - Cusu Mor{ii - infbrmeazd asupra luptelor 9i
cele doudsprezece semne zodiacalc, cu inlluenta lor.
obstacolelor din via{a ttt.tci 1'rc|soalle: judecSti, tristefi, separdri,
Astfel, Berbecul se gdse;te nrai intAi in prima Cas6, in luna
divor{uri, doliu, r6niri gi accicletlter.
martie, apoi in luna aprilie trccc irr Casa a II-a, in mai trece in
Se referd :;i la prof'esiile indivizilor care all Lln oarecare
Casa a III-a, in luna iunie trece in ('asa a IV-a, etc.
rapoft cu moartea - rneclici, cltirurgi, micelari, cilSi' spiritiqti,
ocultiqti, mediurni.
in fiecare casd, el i;i rcvarsir strdlucirea, de unde apare
necesitatea, dupd cum vom vcclca ntai t6rziu, de a stabili un
Ea guverneazi consecilllcle nrorfii, testamentele, legatele,
Horoscop gi de a repera pozitie scrnnelor in dil-eritele Case ale
zestrea, precLun gi presentiurentele, fatalitAlile, leglturile cll
Cerului, in momentul nagterii.
lumea de dincolo.
in pagina urmdtoare sunt ariltatc cloui scheme practice care
informeazd dintr-o privire asuPt'r1 Poziliei Caselor solare qi
Casa a IX-a - Cusa Religiei - este suverana intelectualitatii, a
uqureazi constituirea unui Horoscol-r.
aptitudinilor, arnbiliilor, cilitoriilor gi consecinlelor lor, a viselor
Se vede c6, pe de o parte, trebuie sd citim succesiunea de
gi previzir-rnilor, a religiei gi gtrinte lor oculte.
case in sens invers acelor dc ceasonric gi, pe de altd parte, se
Ea se ocupi in rnod special cle oamenii bisericii.
constati importanfa poziliei Case lor.
In partea de sus, la zenit, se allir Clasa a X-a, domiciliul regal
Casa a X-a - Cusa Dentnitiyilor - este o casd foarte influentd,
numit[ qi Mijlocul Cerulrri petrtrtt cd se afl5 in partea de sus a al Horoscopului, notalia cea utiti iurportanti, care se referi la
cercului.
rolul general al persoanei pe Pirnrant, aclicd inf'luenfeazd viala sa
Este locul averii, onorltrilor, gloriei.
public6. In opozilie, la nadir, sc afld Casa a lV-a, care
infl uenfeazd viata privatd.
Ea dd infonnalii astrpra rolttltti pe care persoana il va juca pe
scena lumii, rol strdlucitor sart tntldest, efemer sau durabil-
La 1 se afl5 prima Casit care aratd ternperamentul qi
intreprinderile personale. in lh{a ci se afld Casa a VII-a, care
Ea vizeazd qefii de stat, tatdl de familie, in horoscoapele
ajutd sau combate acesle initiatir c.
masculine, mama in horosctlapclc leminine.
ln Casa a VI-a se afld Purutlisrrl Zodiacal. La a XII-a - in
fafa ei -, se afl6 Infernul Zodiocul.
Casa a Xl-a - Cusa Prieteniei - gttverneaz[ pe prietenii noqtri qi
relaliile sociale, ne indici gcnul 5i gradul simpatiilor la care
suntem martori, valoarea cektr care ne conduc sau ne dirijeazd.
Ea ne lutnineazd proiectclc ;;i speran{ele.

Casa a XII-a - Casu Dusmunilor' - sau Infernul Zotliacal - este

Casa ghinior-rului, a necaz,ltriltlr, a ruindrilor, a exilului, a
captivitalii, a incercSr-i-lor, a scandalurilor gi a caderilor sociale.
Cdnd se gdsesc itl accitstd casi blestematS, planetele
bineftcltoare nu adrtc clecAt cottsolari mici qi fugitive.

62 63
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Trigon qi sextil - favorabil.
Dodectil qi cvintet - indif'erent

Anumifi astrologi au luat in considerare divizarea timpului

in cicluri de 36 ani, fiecare don-rinat cle citre o planetS.
'.,Jr":l;
Iatd un tabel incepdnd cu arrul 1729 ;i pAnd la 1908, qtiind
ci planetele care comandd ciclLrrile sunt agezate in sens invers
zilelor siptdrndnii, cd, in fiecarc ciclu. planeta de inceput este
aceeagi cu cea a ciclului qi cA orclinea trrlauetelor este intotdeauna
aceeagi.

Ciclul Soarelui cle a 1729 la 1764

Ciclullui Saturn dc a 1765 la 1800
Aceste opozilii sall sinretrii sunt curioase qi denotS
Ciclullui Venus dc a l80l la 1836
profunzimea sensului filosoliei hcrtnetice a Astrologiei'
Ciclullui Juniter de a 1837 la 1872
Ciclullui Mercur tle a 1873 Ial 908
Ciclullui Marte de a 1909 la 1944
Aspecte Si Cicluri oare din aceasti czluz1a
au fost marile rdzhoaie?
Aspectele sunt poziliile pc care le ocupd Planetele, unele in
Ciclul Lunii dc la 1945 la 1980
raport cu altele.
Ciclul Soarelui clc la l98l la 2016
Anticii le-au dat intportanld deosebitl qi le-au clasificat
Ciclul lui Murte (1909 - 1944)
astfel:

l. Conjunclia - aclunarea Planetelor in aceeaqi Casd solard; Marte 1909 - 1916, etc.
2. Aspect cloclectil - distanla cle 30" (de grade) intre doul din snute in sante ani
Planete; Soare 910 - 1917. etc
3. Aspect sextil - distanla cle 60" intre dou[ Planete; Venus 9ll-l9l8,etc.
4. Cvadraturd - distan{a tle 90u intre doud Planete; Mercur 912- 1919. etc.
5. Aspect trigonic saLr lriunghiular - distanfa de 120o intre Luna 913 - 1920 etc.
dou[ Planete; Saturn 914 - 1921. etc
6. Aspect cvintet - distanla clc 150" intre doud Planete; Juniter l9l5 - 1922-etc
7. Opozilie - distanfa cle 180" intre doui Planete'
Ciclul Lunii (1945- 1980)
Valoarea acestor aspectt: estc tlrmAtoarea:
Cvadratitra qi oPozilia - ratr
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CAR'fEA NOROCULUI
PAPUS

- 1952, etc. In cele ce unneazS, vont irrccrca si ar6tdm influenfa pe care

Luna 1945
1946 - 1953, etc.
o are planeta ce domind ziua clc naqlere, adicd Stdpdnul Zilei,
Saturn
care totdeauna aduce rnodillcirri caracteristicilor Stdpdnului
Juoiter 1947 - 1954, etc.
decanului.
Marte 1948 - 1955. etc.
Soare 1949 -1956, etc.
Venus 1950 - 1957. etc.
l95l - 1958, etc. Ianuarie
Mercur A - De Ia 3I decembrie Is 9 iunuuric
Ciclul Sourelui (1981 - 2016)
Decanul2 al Capricornului. ,\tdltdrtrrl decanului - Marte
Capricornul face din subiect un arnbi{ios, voluntar, abil gi
Soarele 1981 - 1988. etc. perseverent.
Venus 1982 - 1989, etc. Marte ii adaugd indrdzneal:'r pclttru a-qi atinge scopul gi
Mercur 1983 - 1990, etc. pldcerea pentru luptd.
Luna 1984 - 1991, etc. Se poate prezice o cdsdtorie avantajoasd, dar cu posibilitnli
Saturn 1985 - 1992.etc. de divo( gi diverse accidente.
.Iuniter 1986 - 1993. etc. Soarele aduce protecfii inaltc, trecdtoare, qi pericolul unei
Marte 1987 - 1994, etc. sdnltdji nesigure.
Luna, ca StdpAni a zilei, prczice inclinatii spre vise foarte
inalte, spre vanitate, spre indolcntir.
8. Decanii Si proprietn{ile l0r Marte va dubla, natural, inllucrrta sa, deci va da violen{d,
mare, forfd muscularl, tendinte perrtru diverse bhtnlii.
Astrologii precizeazit inlltrenlele astrale divizAnd cele Mercur va face inteligenta vioaie, ironicd, poate pufin
treizeci de zile clirijate de llecare setnn zodiacal in trei decade, b6rfitoare, cu gust spre elocventir qi qtiinte oculte.
din care fiecare prirnegte nraguetismnl unei planete diferite, care Jupiter tempereazd brutalitatca fiintei niiscute sub semnul
o tuteleazd qi care devirre ,,StIpArl". rnarJian al Capricomului gi antbitia sa; el dd in{elepciune qi duce
Aceste decade sllnt tlrttrlite decani (in final au acelaqi la echitate.
in{eles). Venus sub semnul C'apricontului prezice deceplii
in tabelul care Llrrlleazi supt ardtate cele 12 semne, divizate sentimentale gi domestice, dar q;i rcuq;itc, n-rogteniri, beneficii.
fiecare in trei decani, crt t-tttnlele lllanetei tutelare- Saturn adaugi influen{elor slrs-runrite invidie qi egoism,
56 rezumdm (vezi pagina urn-rStoare) proprietdlile decanilor servilism fali de superiori gi clLrritatc fatd de inferiori, pericolul
de la inceputul anttllti astt'tllltltlic, avdnd, insS' in vedere cd, unui sf6rgit nefericit.
deoarece, suferd mai multe itrllttett{e, caracteristicile exterioare
(talie, culoarea pdrului, etc.) pot ll diferite de cele pe care le
indicd situalia astrologicd.

(r(r 6l
r
I
PAPUS
CARTEA NOROCULUI PAPUS
CARTEA NOROCULUI
SlAg*n*t B - De Io I0 iqnuarie Is I9
icrrttrrrria
- :3i) {{iailz* ,'/,&t',&
'{} a;:rzl* !;*ar*
Decanul 3 al Capricornului,\/t1ltdrtul
rlecattttlui_ Soarele
Influenle gen:rsl:: org.lirr.,,,,,uriror.,
; j9 4S:r/:g . ,'/tr-t*l:, cliscretie,
" 3& a;:tttg l..luetzt dericaii,,,;.;:;, in int."p,inj..i, ardoare
. 1(j
. l,"t:
rrzi;z L"*rz& ;H?Tl?J,:iliHr'" .rtuuri.
21V1.
l';4r:r: soarere, ca Stdpan ar zilei,
"i'8 rnai a'c r irrlluc'td dubld, deci
"j,.tr;?fr.*t binefdcdtoare, aducand d;rr;;;;,;i;.' foarte
1 niie: llao.* ulrrir.,aini cle conrandd.
?.4 gr,** Luna dd multd imaginatic.
tlirr.
t tttt*
. iir:q.tp ,- pi exc.es in elan gi a.r.rlula.;.-' '."" 1.,111inii
''"'
ener.gie, ulltor lanlastic
V*r",t;"'l
1 1 t;l*rz A/,tt{;1tl Marte confere impuIsivitatc.
/ t,tt',t:i cr.o isr.n, gelozic.
"Zl 11i21t2. Me rcu r dd inif iati vu, p.r.pi,_:,,.:ii,,
i .,,t,t, - 1 ;lz;,,3ry:r2
1 .t*:,112.?
liat"t:t r, Jupiter aduce- i" s i neincredere.
"ir,,f
i,,a rnelarrcolie, puline
1

,..t,.J1.r:,1. - i1. *,,/.}:ri,tti ;4Jt'**l -1nt:Lp.i,,,,.,.

pasiun_i dereglare, cdsdtorii j;,,,,,ri.,,,J,.'
' .'.t;,.i.1t ;-ll lztt2tlrtti .r,4t4r.8 Venus de ardoare qi' -
; ,:',.;;,tz;li ' X *qrt. , itlg!ci iir.,rnrecvenfd, arnabilitate
.'.11, fermecdtoare, atracfie u
" 11 firt,*.tt ",,1**** in,,tiiir,,rii. tit
".ti,rn; pentru bdrbat,
l
'.,':i':1 cochetdrie penrru femeie
12"1 721:1.4
1 /i..,
i .. ?.lt"itr;y1 .
sexuale, legdturi numeroase. ;i, ;;i;;.i, ar'inctoi, vanirare, boli
"r..l.ZZ.fS
I t 1 {-,r.:t I ,fi';lttt.lsrz Saturn aduce incdpdtdrrarc.
r -t
.4..r'-1
"1 , .i\"}{tqt- neurastenie, pldcere pe'tru 1_rr.oast:,r dispozilie, team6 de
iti tttt ltrcr.rr I lrrarrual, prevedere.
: *lat1*3 de terenuri, pufind dragoste, cumpdrdri
i{} rz*t t
!i*;sr* celibut.
'ltl ri.y17. ]l1z{::ytr;
il* C - De la 20 ianuarie ls 29 ittrtrttrrie
t":r:t,t llczr{,,*t
1{} 41e/:. Lt:rz*
Lt7 t:k,/: {: '-t " ,.^ Decanul I al Vdrsritorului. ,SltrJttittul dec.artultri_
:|y'.) tiq:t; 1)7i<e' Venus
(i,X!;i * 1" i i' c recr e re, a rec
l) tzrz
t1' /rt,
tl'enq
"u,'u{I{ "!i!"7J,i!;,.
" ""
n
",
J' i r r
li un e,

% i;trz
"1r;:zyq Soarele, ca Stip6n al zilci tlc
li;t5,'tt*ttrl V*r,t-t:i acluce ntisticism,
l*|:tr dominafie spirituard, groazd,r" ,,,,,,,,1r.'gi
'agtere,
'et
?2*rr*r de runrea cle cri'coro.
1.4 t:,i?:,, l".z:*z* i',.,, 1',,.i,,,c in a rbcer.i,
?A tttr)/
.

(Setztr;t grri!,'{!"tf ,Xil1 il:fi :'.. i,,..in.ura,

1* nut1'rt .k:\ztz*: caracrer agrcsir. cc_rruri,
t4 ,r.^HT::r#;:" rivatirare, pericot de
Mercur influenfeazi pri' Ii'sir
furt, spionaj, trddare, exploitarei,,, crc scrupure, i'crindri
spre
t,,,.,,.

68
(r()
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEANOROCULUI
Jupiter dd indulgenld, prictenie, popularitate, reuqiti prin Marte dd instinctele sale relc.
fernei. Mercur dd egoism, nedelicatctc, ipocrizie.
Venus aduce tendinfe sltrc aclulter, pldceri, bArft, efort pulin Jupiter are, ca de obicei, o inlluentd binefEcdtoare, aducdnd
gi asiduitate.
noroc, prosperitate, prietenii sigurc, f'cricire social6, financiard gi
Saturn predispune la re llcc{ie, meditafie, neliniqte, izolare, in dragoste.
Venus adaugi indolentd, neprcvcdere, neqansd amoroasd in
supdrdri, vicii ascunse, a utortt ri n c l-eri cite, atitudine taciturnd.
fala femeilor, este mama schirnbirrilor norocului.
Saturn le face pe fenrei tlczorclonate, pe birbati ii face
senzuali, dar le va da o prudentl rloclcrati.
Februarie
A-De Ia 30 iunuurie lu I Jebruurie
C - De Ia I9 la 28 sau 2g.fehruarie
Decanul 2 al Virsltorului. Stripanul decanultti - Mercur
Inflaenle generule'. cat'acter simpatic, inteligenf6, via!5
Decanul I al Peqtilor. Stcilttirrrrl dcccrnului - Saturn
Influenle generale: nelini;ti care aduc altgoase, pdndesc
ordonatd, bun sirnf.
duqminii inverqunate, nenorociri dc tot lblurl, un sfArgit tragic qi o
Soarele influenteazd prin pute re qi qiretenie.
reputaf ie deplorabild.
Luna dd irnaginalie f-ecLrntlii, predispozilii la somnambulism,
Soarele aduce mai putirr nclloroc, cr_r schimbdri subite,
reugite in afaceri indrlznele.
duqmani perfrzi, cu toate cd ltutin putcrnici; dE energie pentru
Marte adaugd neprevedct'e , te tneritate, urd fafd de superiori,
lupti, o austeritate impingAnd sprc lrlosofle sau religie.
gust pentru militdrie.
Luna face viafa rdt5citoetrc. rll un umor conternplativ qi
Mercur igi va dubla propria sa influenfd ddnd o via!5 onestd,
destul de vesel, sociabilitate, ganse dc bitrArre{e la {ari.
frrd excese in f'ericire salt ttelcricire, sdnitate normald, clsnicie Marte, planetd belicoasir. le va da rnaniere brutale,
fericita qi simpl6, legdturi agreal.rile.
inclpifdnare, plicere pentru biruturii. gust putin pentru familie qi
Jupiter aduce orgoliu, rtcptrtin{d de a studia serios, falsitate
leg[turi pasionate qi scurle.
in judecat6.
Mercur dd bun simt, care ii va utoclera; subiec{ii vor avea
Venus dd ganse de realizare prin arlele frumoase, teatru sau
ini{iativ5, ugurinfd in alocutiuni. prieteni de circumstanld gi
cdnt, infelegere fantil iali.
cdteva reuqite.
Sahtrn aduce ir,{elcgerc irrtcligentS, fidelitate, speranfe de
Jupiter. Dac[ intervine, aclrrcc orgoliu, neincredere, ii face
reuqitd in intreprinderi q;i asocialii.
pe subiecli dificili, cu cdsnicii rclc, tclnperanrentul lor va fi dur,
auster, incdpdfAnat; ei trebuie sir sc f.ercascd de bolile de ficat, de
B - De Ia 9 februurie lu 18./bbruurie
plSmdni gi de oase.
Venus aduce cu sine dorinta clc a plicea, legdturi secrete gi
Decanul3 al Vdrsltontlui. Stdpdnttl decanului - Luna
romantice, tendinle de depravare. boli genitale, copii pufini sau
Inflaenle generule: inraginalie indArjitn aducAnd decepgii, deloc.
lipsd de iniliativS, impresior.titbilitate.
Soarele dd incredere itt sitte . atnestecati cu suficient5.
Luna aduce nota sa lhrttasticii.
l0 1t
I
I
I
I
_l
PAPTJS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Satum dubleazd tragisnrrrl destinului lor; subiec{ii sd se
teamd de duqmdnii, calonrnic, nrind, moarte rea, profesie obscurd
gi penibild, cdsnicie tristd, pc scr.rrt o viaf[ cu mari incercdri.
Martie
A - De Is I la l0 murtie
Decanul2 al Pegtilor. Sttrltdnttldecanttltti - Jupiter
Influenle generule: rerrSita tardiv[, sprijin in momente
grele, nepdsare, purtare imorlli.
Soarele, ca Stdpdn al zilci cle naqtere, va incerca s6 aducd
linigte in obscuritate, prietcrrii utile, incredere, dar va l[sa sd
domneascd neprevederea.
Luna va aduce cu ea clescrrrujirile, neurastenia, nehotlrArea,
timiditatea qi neastAn-rpdrLrl e i.
Marte va figeniul ccrltrrilor, furiilor, geloziei, pomirilor
violente, cheltuielilor nebunegti.
Merutr aduce indelicatetca, stdpdnirea de sine, aptitudinile
comerciale, predispozilii pcntru vicii ascunse sub aparenle
oneste.
Jupiter va fidubltr binclticitor fafd de cei care poarti
aceastA amprentd astrald ;i va cluce la viald afectuoasd qi
familiald, spirit vigilent, onestilate de caracter, sobrietate gi
bundvoinJd.
Venus va da o c6sdtorie pr'!'coce, plind de farmec gi grafie,
senzualitate gi copii.
Sctturn va aduce teuclirtlit stt spre neincredere, invidie,
pldcere pentru gtiin{d, anlor senzuetl, avarilie, va face tinereJea
penibild qi anevoioasd, va a.juta la cumpdrdturi teritoriale.
B - De Ia I I mtrtie lu 20 nturtia
Decanul3 al Peqtilor. Stdpdttul decorutlui - Marte
Influenle generule'. existeul.i tulburati, originalS, bazatd pe
orgoliu gi indolenla.
l2
Soarele armonizeazi danrrilc llzice qi morale: echitate,
spirit cavaleresc, generozitate, cle vota nrent.
Lunq aduce indolen{6, nepi-lsarc. gtrstul depdrtdrilor, iubirile
terminAndu-se in oboseald dezgustrtir.
Marte dd dreptate, abilitatc. inclependen{d, iubiri violente,
atracfie pentru arme gi sporturi. aptitr"rdini pentru industria
metalurgic[.
Mercur va da subieclilor spiritul siu ntaterialist, jucdtor,
trecdtor, ipocrit, priceput in utilizarca inferiorilor, va da natura sa
brutal6, neincrezdtoare, curioas:-r qi sirlbaticd.
Jupiter va impiedica o jr-rclccatr-r sirndtoasd ;i va da o ambilie
nefasti, bazatd pe amor propritr incirpabil gi in van, inteligenfd
lenegd, pricepere liri suple{e. Ileuqitd putir.r probabil6 pentru
ambele sexe.
Venus va fi rea, va infiltra ckrrinta de lr-rx peste indolenfI, va
da o frumusefe periculoasi l'enrcilor, o dragoste lird judecatd
pentru pllceri, infidelitate perscvcrcntir, predispozilie spre boli
sexuale.
Saturn dd o autoritate exigcntit, riuvoitoare, diplomatd, un
arivism f'eroce gi, pentru a ajuta. clir energie, activitate, relalii
putemice.
C - De la 21 la 30 martie
Decanul 1 al Berbecului. ,tlriTrrirttrl deconului -MarIe
Influenle generale: anul irslrologie incepe in Cercul
zodiacal la 2l martie.
Cei care se nasc sub accst scnin vor avea vitalitate, energie,
nerdbdare, temeritate, bravurS, i n c ii pir t i n are.
Soarele, ca StapAn al zilci clc nagtere, da subiectului
probitate gi dragoste de pace, encrgic gi clispozitii strdlucitoare.
Luna aduce originalitatea sa obignr,ritir licutd din imaginafie
qi risipd.
Marte dd indrdznealS qi firrie.
Mercur aduce fler qi elocventi.
/.,

I
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Jupiter va adduga o sindtatc t'runi aducAnd cu sine voiogie, Venus d[ protec{ii bogate. clar gi pr-rrtriri inrorale la fernei.
incredere in sine, voin!5 itnperioas5, activitate. Saturn aduce perversitate, slirbiciuni, urd.
Vemts va aduce sentinrcnte ardente qi un pic romantice,
cochetlrie gi vanitate. C - De la 20 Ia 30 uprilie
Saturn va aduce incetineali in inteligenfd gi atitudine
taciturnS. Decanul I al Taurului. Stuptitrttl c{eccutului - Mercur
Inflaenle generale: tetunrl sirtrbolizeazd fecunditate,
perseveren{d, inteligen{d, vointi.
Soarele este foafte favorabil.
Aprilie Luna se mulfumeqte sd aclucii instabilitatea.
A - De la 3I murtie Iu 9 uprilie
Marte anunfd schimbdri bru51c.
Mercur dA aptitudini diversc ai serrtitnente irationale.
Decanul2 al Berbccului. Stcipanul decanului - Soarele
Jupiter modificd semnul, acLiugAndu-i stdp6nire de sine qi
Influenle generule'. citte spune Soare, spune noble{e,
spirit dominator.
conqtiin![, reugitS, stimd.
Venus aduce latura sa rea, aclicir cochetdria, riscuri de
So are I e dr"rb leazd i n 11 Lren !c I c br-rne in iliale.
sdrdcie qi pdrdsire.
Luna aduce cu sine incercdri datorate atracliei pentru
lenevie gi lux.
Saturn prevesteqte o nrlurci"r incl0rjit[ gi arnenin{ati de
necazuri diverse.
Marte dd iritabilitate, r'anitatc, cutezanid dar qi activitate gi
incepAnd cu aceasti lunl, pclrtrul a nu incdrca prea mult
inteligen{d, aducdnd bogS!ie.
acest capitol, vom prescurta datcle ref-eritoare la influenlele
Meran' aduce elocvenli, itt.noruri perverse qi idei foarte
planetelor intrucAt, dupd cum crcdcrn ci afi observat in indicaliile
liberale.
precedente, aceleaqi planele rtroclillcd totdeauna influenta
Jupiter di bundvoinla, ecliitate, f'ennitate, gust pentru femei
generali dupd propria lor influentr-r.
gi legdturi libere.
Venus aduce f-arnrecele salc, bundtatea sa, fidelitatea gi
gustul pentru arte.
S aht rn aduce prud en{ir, a v a r i i e, indrdzneal5,.
Mai
B - De la I0 la 19 uprilie
1
A-Delulmuilal0mai

Decanul 3 al Berbecului. Stdpiinul decanuhti - Venus Decanul 2 al Taurului. Stulttitttrl decanului - Luna
Soarele aduce atribtrtcle sale binefEcdtoare obiqnuite. Influenle generale: inrpLrlsuri stranii gi capricioase ale
Luna dd dezechilibru gi acluce hirnerele sale eterne. norocului.
Marte aduce deceplii s;i girctenie. Soarele, ca Stdp6n al zilci cle nagtere, aduce influenla sa
Mercur dd repr-rlsie tirfii dc dragoste qi familie, tendinle binefbcdtoare binecunoscutS.
pentru mister gi groazd cle tnoartc. Lun a intdr egte caprici il e.
Jupiter anunfi o cdstricie bogatd qi bine araniatl, protectori Marte aduce natura sa violcntit.
influenfi. Mercur dd priceperea lui.

t1 15

,l
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI
B - De Ia I0 iunie Ia 20 iunie
Jttpiter intervine pelltrll a rtclltce spiritul s[u de dreptate'
Ventts aduce itrbire irrtelcapti:;i inclina{ii pentru arte.
Decanul3 al Gemenilor. Stiptirtttl c{ecunului - Soarele
Saturn dd un caracter rilt.
Inflaen(e generule: inllucnta bund a Soarelui aduce
proteclii inalte.
B - De ls 1I moi la 20 mui
Soarele dubleazi influenta brrrri a sa.
Luna diminueazd rnult influcltta bund generald.
Decanul 3 al Taurtiui. Stdptittul decanulzi - Satum
Influenle generule'. Sittltrtr aduce fatalitate, ruine qi Marte, Jupiter qi Verrtt.s inl'luenteazd in bine soarta
subiectului.
schimbdri nea$teptate de sittratic.
Soarele, Mercur, .ltrpilat' ,si Ventts, ca Stipdni ai zilei de Mercur este planeta carc u;ure azh lotdeauna reuqitele
comerciale.
nagtere, redreseazd soal'ta.
Saturn aduce cu sine rnulti pcrliclie.
Luna qi Marte preveslcsc situalii rele.
Saturn aduce o inlltrerlti ne lilstd dubld.
C - De Ia 2l iunie ls I iulie
C - De Ia 2I nrui la 30 mui
Decanul I al Racului. Sleilttirttrl tlecctnului - Venus
decarutlui - Jupitet Influen{e generale: Racul acluce originalitate, ferninitate,
Decanul I al Gemelilor.,stitpdnul sdndtate fragild.
InJIuen(e generule'. acest clecan cu Jupiter este favorabil'
Soarele, Jupiter Si Ventrs aclausir putere de atractie qi
Soarele, Lttntt, Merc'ttt' ;i L/utrt's au influenle bune.
ameliorarea destinului.
Jttp iter accenttteazi qatlsa.
Luna, Marte qi Mercur aduc influente anrenin{dtoare.
Marte adttce bravrtrd ;i irlstincte certdrele.
Saturn are o influentd nelhstl.
Sahrrn aminteqte de dillctrltirtile vie(ii.

Iunie Iulie
A - De Ia 2 ialie la I I iulie
A - De Is 3l mai Iu 9 iunie

Marte Decanul 2 al Racului. Sttilttirrrrl dcc'onului Mercur

Decanul2 al Gemenilol'. Stdpctnul decarutlui
Influen(e generule'. lllclancolii, certuri, contrarietd{i, Influen(e generale: Mercul in gi prin Rac iqi pierde
influen{a qi creeazi nestatornicic.
bdtrAnefe solitard.
Soarele dd noble{e sufletu lu i
Soctrele are o infltten(a btrna'
.

Luna d6" generozitate Ei incorrstulrtli.

Lttnq are influenla cttnosctttil'
Marte qi Satttrn dau r5r-rta1e
Marte iqi dubleazd lirria. .

Mercur aduce mediocritate ;;i scclentarisrn.

Mercur, Jupiter gi Sulttt'n Irtt acluc schimbdri.
Jupiter poate reda pldcerea dc a urul.rci.
Venus amelioreazd soetrta.
Venus di devotament Ei ficlclitate.

16 77
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARI-I:A NOROCULUI
InJluenle generale: Ma'te .rurtd i.totcleauna dificultati
B - De la I2 iulie lu 22 iulie datorate real itali lor.
Soarele, Mercur, Jupiter.Si I't,tttr.s au o inl'luen{d bund.
Decanul 3 al llacului. ,Stilttittrrl clecanului - Luna Luna Si Saturn dau o vialir asitatl.
Influente generule'. iurarriniltie care aduce deceplii, lipsi de Marte igi dubleazd furiilc.
iniliativ5, impresionabi I itate.
Soarele acluce noble te ;i inrtiativ.i. C - De Ia 23 august la I selttembric
Luna antplificir inllueuta ctrnoscutd a acestei planete.
Marte Si Ventt,s acceutuclzl influentele lor specifice. Decanul I al Fecioarei. ,stirlttirttrl tler:ctnttlui _ Soarele
Jupiter di energie subicctrrlLri. .bun. InJIuente generale: accsl scrrrr crubru prornite un destin
Salurn adaugd instincte lc salc perverse.
Soarele Si Jupiler accentrrcirza inlltrenlele bune.
C - De Is 23 iulie Iu I august Luna adaugi subiectului tcnclinta clc lenevie.
Marte aduce triste{i.
Decanul I al Leului. .\ttilttitrttl tlecomtlui - Saturn Mercur dd scepticisrn.
Influen(e generule'. ininui yi cura.i, judecatd qi fermitate. Ventts aduce pldcerea pentru lrrx.
Soarele, .lupiter Si I/atttt,s sLrut I'oarte favorabile. Sa ttrn dd melancolisur.
Luna dd ostenta{ie q;i libcrtirrirj.
Marte aduce gelozie s;i lrrx.
Merutr di inllclelitate, rlar irctivitate. Septembrie
Salurn, in acest cuz' tltr tinriilitate gi neincredere. A - De la 2 septembrie Iu I I saptcrrrhrie

Decanul 2 al Fecioarei. Stirlttitttrl tle.unttltLi _ Veuus

August
A - De Ia 2 ougrtst Iu I I uugust
Decanul 2 al Leului. Stilttirrttl clcc:anului - Jupiter
Influen(e generule'. loate plarretele au o influen{d bund
pentru cei care s-au ndscrrt irr accasti perioadS.
Luna adaugd subiectLr I Lr i indoiald.
Marte da indisciplirra.
Venus aduce predispozilii pcutru excesele ei specifice.
B - De Ia I2 uugust lu 22 ilugust
Decanul3 al Leului. Stiltrittrtl decanului - Marte
78
Inflaen{e generale: dcstirr bu,. dar t6rziu; toate
'tzri
planetele sunt binefdcdtoare, c. toI cxcesul de influentd dat de
Venus gi cu toate excesele lui hjttr.tt,.
B - De la I2 septembrie Ia 2I septe rrrbrie
Decanul3 al Fecioarei. Stfrlttirtrtl tlccunttltLi _ Mercur
Influenle generale: destirr brrrr cu toti stirpanii zilelor, in
-
afard de:
Luna, care dd tendinte avcrrtru-icr.c.
Marte, care adaugd senzuulitatc acccntuatd.
Saturn, care dd austeritatc.
Jr)
 PAPUS CARTEA NOROCULTJI
PAPUS CARTEANOROCULUI
lu I octttmbrie Decanul I al Scorpionului. Std1tdttul decanului - Marle
C - De Ia 22 septembrie
Influenle generale; decart rrrale llc, fatal.
Soarele usuci toate lacrintilc.
Decanul 1 al Balanf ci. Sltiptinul decanttlui - Luna
Luna promite iubiri durabilc.
I4fluen(e generale'. clestitt llrosper cu toate planetele i
afard Marte aduce violente, dtr;rnitnii. gclozii, trdddri.
Marte, care dd disPtrte etertle .
Mercur di dugm[nii aspre.
Mercltr, care adttce tlestatortticie. Jupiter anunfi deliruri ;;i proccsc.
Venus aduce rdzbundri f-eln in i rrc.
Saturn, care poate aclucc decep{ii in dragoste.
Saturn dubleazd nenorociri lc prczise.

Octombrie
A - De lo 2 octotttbrie la I I octombrie
Noiembrie
A - De la I noiembrie ls I0 noicmhrie
Decanul2 al Balanf ei. Stitpdnul deconului - Saturn
Decanul 2 al Scorpionului. ,\ttiltdnul decanului- Soarele
Influenle generule'. itt accst decan, Saturn are o influen{d
Soarele nu reugeqte si risipeasci norii, chiar flind Stapdn al
foarte rea
So a re indu lcegte i rr f1 trcn ! a
eI Ir c l'astd prin inlelepciune- zllei.
Lu na adaugd exccttlric i tlttc.
Luna aduce discordie gi rizbunare.
Marte da discordie. Marte dd revolte gi imprr-rclente .

Mercur prezice Lllt ctll-actel- certdre!.

Mercur aduce cu sine dr.rqrnitrrii qi lteincredere.
Jupiter indulce;te soarta prin inteligen{i 9i bundtate. Jupiter este bun qi ajutd la clcpirgirea obstacolelor.
Venus qi Saturn imping sprc ruiu.
Ventts da perversitate .

Saturn aduce cu sine cleplitvare gi cupiditate'

B - De la I1 noiembrie Ia 20 rtoicmbrie
B - De Ia I2 octortrhrie lu 2l ot'tttnhrie
Decanul 3 al Scorpionului. ,\tirlttirtul clecurtului- Venus
Decanul3 al Balanf ei. ,S/ilttirtttl decanului - Jupiter
Soarele, Luna St Jupiter inle r"r'irr fhvorabil.
Influen(e generule'. itt[1rtcrt1c itr general bune.
Marte Si Mercur adaugd subicctulr-ri indelicatele.
Soarele qi Jupiter au irtlltrctt{e bune.
Venus accentueazd temeri lc.
Luna dd timiditate.
S aturn adaugi vulgaritate.
Marte aducc ilttPctttozititte .

Mercur are o inflltentli birlclicdtoare.

Ventt,s adttce deccpl i i.
C - De Ia 2I noiembrie la 30 noiembrie
Satttrn dd sdlbaticie.
Decanul I al Slgetitorului. Stdptirttrl decqnului- Mercur
C - De Iu 22 octontbrie Iu 3l octonftrie Influen(e generale: in general clccarrul are influen{e bune,
afari de:

8l
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CARI'I1A NOROCULUI
PAPUS

Lund, care dd extravagatt!i.

Marte, care dd agresi'n'itate ;;i inddr[tnicie. StipAnii Orelor
Astrologia, care pAni aici a clat cAte un StdpAn ciclului,
anului, semnului zodiacal, lunii. clccanului gi zilei, di un Stdpdn
Decembrie
gi orei, astfel legea analogiilor cslc intotdcauna in actiune.
A - De Iu I tlecembrie lu I0 dec'cmbrie
Vom da in continuare tabclrrl Stirltinilor orelor:
Decanul 2 al Slgetitttl'ului. Stdpanuldecanului - Luna t1 5&nt 1 fiur*i
Influenle generule'. accst clccan este bun, fiind susfinut de 1
1'l
l./;*rti :
l:{tlla f3t{:e
toate planetele, in af-ard de: 1 t-"r1r1.*. ?.4&rtr,: frizttLt{z *t;.&rr:tr:
Luna, care dd excesc cle laSitate. 2 lSrs2zsr rt .11r.::;jt t: .3t.,{:t1q,, Vgrtt:|;
Marte, care dd excese cle tcttteritate. :3 .)0.:7:*tzr tl q?/',',.'Z ,. r&4'v t&qtt:'..:t
Saturn, care dd excese clc arrtbilie. .1 b&r,tt3t* *..1r,/ r...2.:t f;ryiL/& L.t.rrz.::l

% ?ir*at a 1'.-.urt;n U t:tt'.:o..i -44t,,stt't

B - De Ia I I decernbrie lu 20 dec'ernbrie
* 2,1*tzq"tb !:)tfr'..;rt'z ?.*err;t:z Jta{:y'"tzt
't l'./qrt:;z".zt t t.-.Lln& ,&&r.;'
Decanul3 al Slgetitortrlui. Stdpdnul decarurlui - Saturn -|t.;Vrtrz

Influenle generule'. clccatt rttl prea bun, datoritd lui Saturn, * L,-z:*4 ?l&t1qt li4,t:rr"t *r.:;tt+z

care combate toate planetele . t:., lizl.rttrz 9ir:.zarq .tt.tft€.rtr Vgtzt;t

Soarele atenueazd trecazttrile . i{} '.1'u:;-Z:.t:r tl q*z.::t ,..ltet1e ?&&rt.,"tr

Luna dd iluzii. 11 ttt4lttt 7,*qt/.:t tt t)/)a{ry Lztr. ti,

Marte aduce cu sirre violcrttc. tC 1.4t7;srr.z 1-.r.;t't;,t tlqnt)n $&ryrt
Merurr Ei Jupiter sttnt cotttbittu{i de Satum. t,a3 'y' r)/.,rt:i ti {-t7.t}t I t ?..1,4t t;L2r ,Jt-t{it*t
Venus dttce spre desll'atr. z4 tAs?tr::'..Jt ,;lr.:{:es::t /" a"tlrit *,4art*
Salrtrn, ca Stdpin al zilei tlc tlagtere, provoaci cele mai mari 11i 1..,,.*r.zi2 tl;'r1q: 11+1t:r* **&rr.:t
chinuri. liz'.22t"* rt {:irt,t/ t:t .J'.j/i4qt V*rztsr,
,1t".)r.tts:l "'l{r{},-t" *.lalt* b,4ar*ur
C - De Iu 2I decembrie lu -J0 det'embrie f> ?,..*;tr r.t r q
7'..nv.rit2 t_:;
!:Jr:si* Lurta
1tu 4! rit Vq*,"tt
Decanul I al Capricorrtttlui. Stdpdnul decarutlui - Jupiter
6; t...4.j/
*,&r.,...r,t.1
"t
'91 Vttt'.,l3"i ;::";2t", j, {l Lfiryc*t
Influenye generule: clecatt cxcelent, dacd nu intervin Luna qi ":t)r:t*ql
?-1 7.2ry**v t
Mar-te. .3,-.t{::tvz.*-t 't c.tc"..A *.3:ansz
v"t L.z:*ze ,., /tT1.n !1,;4,t1{,1 #..'&t*
"t:1 {tzz2t.ssr'1 {);r;;y q.t j t.tt*tltzt \,ls**z.t',t,
24 Jz;rz*.r..tr , Vrlrrr..:t ,try4q M*rt:,:r

PAPUS CARTEA NOROCULUI
GeneralitS{i asupra Hot'tlscopului
Prin alcdtuirea Horoscopultri vom arita ce influenle astrale a
suportat o fiin{a urnanS, ollc|illic care permite stabilirea starii
magnetice a Cerultri in ut0t.nentul naqterii. Acest lucru se
numeqte temd ustrologicti-
Mai inainte, insd, votn lacc cAteva observa{ii'
De la inceput trebuie sa se gtie c6 Horoscopul este de doul
feluri: de nastere sau cle ttt:ltruliltrte-
in finai se poate prevcsti, thrd indoialA, tot destinul, dar 9i
numai o singurd parte dirl clestin, 9i anume cea care ne
intereseazd.
Vom vorbi n-rai tarziu clcspre aceastd prevestire speciala,
destul de greu de oblinut, supLrsa erorilor qi, in consecin!6, mai
pulin ceruia tle marele public gi nrai pufin indrdgitd de astrologi,
taci implici o responsabilitatc prca mare. insiqi probitatea lor ii
indeamna s[ ramdn5 la clatcle generale in ceea ce privegte
orientarea evenimentelor grave clintr-o existen!1'
Precizlm cd existd mai ntulte metode de alcltuire a unui
Horoscop. Le vom trece in revistd.
Anumili astrologi conrbini, in final, regulile Kabbalei sau
datele onomanfiei cu alcdtuirea temelor astrologice, adici fac sd
intervind cercurile f-atidice, conrbinaliile numerice luate din
numele gi prenumele consultantului (onomanfie) qi Tarot-ul
hermetic.
Allii combinS spusele cirrlilor cu spusele aqtrilor intr-un fel
de astro-carlomanlie, ingenioasi lird indoiali, dar care ni se pare
destul de fantezist6.
Departe de noi gancltrl de a condamna astrologia
onomanticd. Ea este posibila gi iuteresantS. Profesorul Theano,
care o foloseqte, afirntd cd ea are aceleaqi rezultate ca 9i cea
despre care vom vorbi acuul.
DarnoudniSeparecaeacompliciinutilAstrologia,
prezentAnd riscul de a fi eronatal, daci nu este aplicat[ dupd toate
84
PAPUS CARTEA NOROCULUI
regulile subtile ale hermetismului: ea prezintd pericolul de a nu
mai putea dovedi nimic, vrdnd sir sc clovedeascd prea mult.
Divergi astrologi, culn ar fi Chousnard, in special
matematicienii, o resping complct, bazdndu-se pe faptul c[, dacd
influenfa astrald, experimentati cle nrilerrii, este reali, fizicd intr-
un fel, studiul trebuie si se opreascit nuntai la ea, iar a o amesteca
cu Kabbald li se pare periculos.
Asta nu inseamni c6, in alara ci, rru se pot adduga, - pentru a
completa, corobora qi preciza lloroscopul -, interpretdri
onomantice sau de alt fel. $i suntcnr aga de dispugi sd acceptdm
aceste completdri, incAt noi, dupii cr-rnt se va vedea mai departe,
propunem completarea a ceea cc numim portretul psiho-
prezicdtor al unei persoane, cu clatc chirontantice, grafologice,
onomantice, kabbalistice.
Dar, incd o dat[, impreurri cu Luc Gauric gi alli autori,
considerdm c[ Astrologia cu clovczilc ei, care ne aratd acliunea
datoratd astrelor, grafie masei qi nrugnctismului lor, are metodele
sale proprii,bazele sale de deutonstratie, metodele ei de cercetare
qi domeniul ei distinct.
inainte de a trece la intocrnirea unui Horoscop, trebuie s6
spunem cdteva cuvinte despre aspcctcle gi capacitdlile Planetelor.
Razele unui Astru, venind irrspre Terra, se lovesc de alte
raze dinamice, care le modifici irr intcnsitate gi calitate.
Situa{iile respective ale Astrclor sc ltutlesc Aspecte.
Numdrul Aspectelor poate Ii. in principiu, ir,finit.
Relinem, insi, numai pe acclea care fonneazd p6(i ale
figurilor regulate, gi anume:
Conjucfia, care este un Aspcct puternic, accentueazd cele
dou[ influenfe ale Astrelor unitc. cleci are o influenfd excelentd
intre doud Astre bune qi o inllucntir clc temut ?ntre doud Astre
rele, astfel;
Soarele + Jupiter este un aspcct lbarte favorabil.
Soarele + Marle marcheazit curajul, conducdnd spre
victorie.
u-5
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Luna * Jupiter este uu aspect binefbcdtor intr-un grad mai

in tabelul care urmeazd se va ardta pozifia demnitd{ilor
(capacitn{ilor) dupi Toth Trismegi stus.
mic, ac!iunea jupiterian6 orientdnd acliunea selenard intr-un
sens bun.
Marle + Satum este tllt aspect foarte rdu. Tabelul
Marte + Jupiter este forfa fblositd pentru datorie. pozifiei demnitritilor planetelor
Mercur * Venus anutr{d un destin schimb[tor, o dorin!6
excesivd de a pldcea, etc. Planeta Pe tron In mlrire In cldere In exil
Soare Leul Berbec Pesti VSrsdtor
Opozilia qi pdtratul (qtradratura) sunt aspecte rele; mai Pufin Luna Rac Taur Scoruion Capricorn
rele intre pianete binelichtoare gi mai rele intre planete rele. intre Marte Berbec Capricorn Rac Taur
cele binefrc[toare ele se cotltrazic (reducdndu-se, dup[ egipteni, Scomiuon Balant[
'la o geptime din for{a lor). Mercur Gemeni Fecioara Pegtii Sdgetdtor
Fecioara Pesti
Tabelul Jupiter Sdgetdtor Rac Capricorn Gemenii
opozi{iilor zodiacale Vdrsdtor I-eul
Venus Taur PeEtii Fecioara Berbec
Berbec Balantl Gemeni Sisetitor Fecioarl Pesti Balantl Scomion
Taur Scorpion Rac Canricorn Leu Virsitor Satum Capricorn Balantir Berbec Rac
Pesti Fecioarl
Aspectul trigonic qi sextil reproduc qi atenueaz[ efectele
Conjunc!iei. inainte de a ardta modul de alcdtr-rire al unui Horoscop, vom
S-a remarcat cd anunrite Planete igi fac simfiti acfiunea in ardta metoda de regisire a zilei ditt ,sdptdntdnd in care a fost ziua
Constelaliile in care nu se glsesc, acfiunea lor variind, aici de nastere, atunci cdnd nu o curloa$tern.
mdritd, acolo diminuatd, diltcolo impiedicatd.
Acestor stdri diferite li s-a dat denumirea de demnitlti sau Calendar pe 200 de ani (1801 - 2000)
capacit5li, astfel:
De exemplu, dorim sl gtirn care a fost ziua din sdptlmdni
- o planetd se afl6 pe trol1, adicd in stare normald, av6nd pentru data de 29 septembrie 1986.
acliunea sa notmalS; l. Ultimele doud cifre ale anului se irnpart la 4 r-reglijdndu-se
- o planetd este in mdrire, atunci cAnd puterea ei este m6ritd zecimalele:
(in bine sau in rdu);
- o planetd este in cddere, atltnci cAnd forfa sa este diminuatd 86 z 4:21
in bine qi mdritd in rdu; 2. La cdtul oblinut astflel. se adaugd deimpdrlitul, cifra
- o planetd este in exil, attttrci cAnd, aflAndu-se in opozifie cu convenfional5 a lunii (vezi tabelul de pe pagina urm[toare) gi
tronul ei, puterea ei este mic;oratd. data zilei:

B6 B7
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
2l+86+5+29:l4l secolulu i 0
l4
3. Reztrltatul se ilnpaltc (lirii a se scoate zecimale) la 7.
Restr"rl imphr[irii ne inclicii r.rirrnele zilei de naqtere cdutate: l4 este cifra zilei de durninicd.
l4l :7:20 rest 1
Tabel
4. $tiind cd 0: durninicii, I : luni,2:marti,3:miercuri cu cifrele conven(ionalc ale zilelor tlintr-o lunl
etc.,ziua cdutatd va f-r luni.
5. La anii bisec{i (atenliune, anul 1900 nu a fost an bisect), l -2 ll -6 2t -3
pentru lunile ianuarie Ei lbbrrralic. la rezultatul final se scade 1. 2-l 12-5 22-2
6. Pentru secoh"rl al XIX-lca, pdnd la 3l decembrie 1899 3-0 13 -.t 23-l
inclusiv, la rezultatul final sc aclau_sd 2. 4-6 t4-3 24-0
5-5 l5-2 2s-6
Ianuarie -t) Iulie -6 6-4 16-l 26-5
1
Febmarie -J Ar.rqust 7 -3 l7-l 27-4
Martie -J Senternbrie -5 8-2 18-6 28-3
Aorilie -6 ()ctombrie -0 9-1 t9-5 )Q_)
Mai -l Noiembrie -J l0-0 20-4 3l -0
Iunie -4 I)ecembrie -5 3l-0
In continuare vorl-l recla o alta rnetodd de a determina acelagi
lucru, pentnr care este clc ajtrns si cdutdm in tabelele care Ziua de Naqtere
urnteazd,, care sunt con-rpollentclc unui calendar perpetuu, gi si
adunim cifia datei, cu cill'a lrrnii, ctr cifra anului qi cu cifra
secolului.
Tabcl
cu cifrele conr.clrtiorralc ale lunilor
Cifra totala oblinutd indic.i in ultimul tabel ziua cdutat5.
Luna
Exemphr: Care este zitra cic uaqtere a unei persoane ndscute Ianuarie 5 Martic z6 Iulie 6
la data de l4 iulie l8tl9? Anii subliniati 5 Anrilic 6 Ausust t
Februarie ) Mai 4 Septembrie 0
Iatd calculul:
Anii subliniati 3 Iunic I Octombrie 5
Noiembrie 0
Decembrie 0

tt tt fl9
 PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Calendar pe 100 de ani (1901 - 2000)
Seeult Luni
'\tti
ri iil 2'.) :-t rl I ,lrr:uari* "{ti tl:: 2 l7 ai
t1 1t). l0 :r r' ' , t llt 6: l"uii i

: al2-lct i6 j
I"-l;i;:;:i,^!"*"-
',1
(ll I ,i I :.t.,i 1i I 'lltr:bruarii* ;; 0 l9
.': al .llcr
:rl ^l-lra tt
II {r"l .jl (stt .\li ,. 2i t+
la
6 xt 11 *1 f;7 f3l2 v.
(1
{} I 5 ry
It jj '
i :,\rririt^tri 5 zl 31 ffi w w ffi 3 q 3 *
: rl 5-li:n .2 oi iji riL) ills 1 1

()(r l-! i: 'A) | .'-" '

*-i i "$
'l 1,
ry3
t_(t
47 1t {1 2 * 2
: al 6-lca i 3 :
)i ti *4 $J r'"e f: l) 2 4
i alTl*a t1 {i] 15 (rj ': i ' \Lrrlii z^ttl 3 33.
44
tlli i.ia) ir.l \j.\ I : .lPrilic 6i t8 2 24 $1 {3% *1 ry* {} .1 {t a.
%
1 al ll-lca I j tt I l[ai 6, {':& 34 {#- %3 ," G" it z)

1, al9-l$a i 6 (19 i? {'i 'r l li t9 I 23

-i 'tt" *1
1

2 {}
1

2 {\
t00 1i {37 t;3 5
t al ltl.lea i tt l(l , jti ir{r ') l '' . ltrnie I 26
,
{& {i4 422 :t {i 2 *
II -rt t,j ')i I lulic 6 lt 6 1a 1) :3&
t*:t
4 2
; al llls;r I I 12 3l {% 37 {}% l7 3 3 t 3
rl l2lc;r ' 2 l: -1(l iili '1i: \ugust 1
F. 2&
3{3 :e& */; 94 s.j I 4 b *
13 1 29 2
al l3jca j j I , Scptemhrie {t
t14 3 3() I 3t *{t 9l 9l: 13 :tr I I J *
al l4lca : { | ' {}rlonlbrie
i15 2 3l 0
12 4tj t& {'t{} t .4 {} a * *
al l6-lea i 5 rr :\tienrbric a.2
43 {/} tlt :3 {) t .) & 1

;, , l)ccetnlnig tt 116 1
14 7{.} *.4 4 {} 7 *
prini la ,l 4'3. 7.
.l l 43 {y* t t 3 5 1 &
octourbric
l 582
x6 /4. {63 d' 7 I t1
J q
i,. l
t7 4% f7 1 4 & 1 *
t13 4€t 74 2 l: t\ z J
n
lnccpinil I' t:
i 1% 3 q
3 & 1
',4e l* 15i.r: lt
{l 71421 llurninici K} 4ry 7q t4 3 f,
1 3
j octonrbric i l /-t 4rt 7 lt
i:ty
I

I s15/Z simbali 77 {t 4 & 2

.t () ltr *?. €.fl '1 /' /;j :t * * 3 *
-ii3 :
.
Z\ Viusri
I allT-lca : 4') 7rt, 4 * 4 &
i l8-lca r
l0 l7 21 loi 1

';
1
tJ j
al ?.e f;1; &,{.} :.t b
I al lljea
1

i t)
I

1l
"l ll l8 Ilierr:uri ,;%
12.3 &1 lt
1

2 4 * 1,
al 20lcn i l
_5 t2 lq :rlartj
7.& (?4 tty 1i 1 :' q 1 3
6 ti 2* I -uni
73 33 p;.1"
{t 7 4 b 4 14

t3 '2

I:rcr:1r[1;l I 71ll I

l$l){}-l1Xii} [r
lnc de i.
*t /7?i{zi{;i} 'z S&rn*fst&
1 {* 7
r.3
& l,J 14
1{; t{'
/)') ?tJ 11
27 28
vlt ,.!t2.3
34 &9

9t
90
PAPUS CARTEA NOROCULU]
Cum se foloseqte calendarrrl:
intrebare:
in ce zi a sdptdmAnii cade clata de 29 septembrie 1986?
Rlspuns:
I - Se cautl ir-r tabelul t'tt lrrttile, cifra care corespunde anului
1986 gi se gdsegte cifra l.
2 - Se adaugd aceast6 cifiir zilei cdutate (29) qi se obfine:29
+ I :30.
3 - Se caut6 in tabelul zilelor sdptdmdnii qi se va gisi in
dreptul cifrei 30 ziua: luui.
Alcituirea
unui Horoscop al Natalitlfii
Folosind indicaliile de nrai inainte, se poate, in sfdrgit,
alcdtui un Horoscop. Acest I loroscop va fi numit Horoscopul lui
Toth, pentru cd metoda a lbst girsitd gravatd in camera mortuard a
acestui preot egiptean, care a trait sub a patra dinastie.
Noi insd l-an.r imbunita!i1 (c6ci el nu cuprindea decdt
Stdpdnii zilei, ai orei gi ai decanului) ad[ugAndu-i Stdpdnul
ciclului, al anului, al concepliei qi al graviditalii (aici vor fi
Stdp6nii decanului, lunii cle conceptie gi al decanului celei de a
gaptea luni de graviditate).
Aceqti Stdp6ni sur-rt inclica!i in tabelele precedente, dar nu
este suficient si ii cunoa;;tenr, trebuie s[ ii qi aqezdm intr-un
Zodiac, bine oriental i.
Oblinerea unui Zodiac corrstit in a-i pune, in raport cu Tetra,
in pozilia in care erau in n'ronrentul concep{iei, cel al graviditdlii
qi al
lagterii, pe tofi stapanii.
In general, ne mullunrint cu o singur[ orientare zodiacald,
cea a naqterii; inhuntru \'onr a$eza planetele concepliei gi
gravidit6lii.
La inceput, sd porninr c1e la Horoscopul in repaus, adicd sd
presupunem cd ne afldm in prirna zi de prim[vard (21 martie).
92
PAPUS CARTEA NOROCULUI
In acest caz, Cetcul Caselor este situat intr-un asemenea
rnod incAt Casa I coincide cu prinra Constelafie a Primdverii, care
este Berbecul, acesta la rAndul lLri coincide cu punctul Est al
schemei noastre, care d6 ordinea L'asclor Ei semnelor zodiacale gi
care trebuie totdeauna menlinutc.
Sd orientlm acum Horoscoplrl.
Pentru aceasta, trebuie sir ccrcetirn indica{iile furnizate de
mersul Soarelui, travers6nd ZocliacLrl. gi de tabelul ascensiunilor
drepte.
Semnul zodiacal care ocupir zoritul, deci Casa a X-a, se afld
intotdeauna in partea de Sus a ccrcului deoarece Casele nu se
migc6.
Trebuie, ins6, sd se afle carc cste senrnul zodiacal care ii
corespunde.
Se gtie cd Cercul Zodiacal este clivizat in 360 grade, ceea ce
de 360 : 12 :30 de grade pentnr llecare semn zodiacal (cAte 10
grade pentru fiecare decan gi I grad pentru fiecare zi, anul
astrologie fiind alcdtuit din 360 clc zile in loc de 365, eroare
insignifiantd).
Deci, qtiind cd Soarele avanseazd cu ult grad pe zi, este ugor
de aflat care este gradul sdu, din senrnul pe care il ocupd la un
moment dat.
Dacd, de exemplu, data dc naqtcrc este la 26 august, Soarele
va intra la 23 august in semntrl Fccioarei qi va fi pe 26 august in
al4-lea grad al Semnului.
Pentru a gdsi Ciclul solar ciruia ii corespunde, trebuie
consultat un tabel special, nurnit Tulteltrl ascensiunilor.
Se cautd mai int6i graclLrl Scnrnului; se unneazd linia
orizontald, pAnd la coloana Senrnului ;i acolo vom gdsi punctul
Ciclului solar anual.
Apoi, cunoscdnd ora naqlerii, o reducem in minute,
amintindu-ne cd 4 minute reprezintii ulr grad.
Astfel, de exemplu, 8 ore _-- 8 x 60 :480 minute sau 480 : 4
:120 grade.
Astfel, T ore gi jumitate:7 x (r0 + 30:450 rninute sau 112
grade qi U2.
93
PAPI]S CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Se adund gradele orei la gradele zilei qi, frcAnd totalul, se Tabelul

cautd in tabelul usc'ensittttilot' tlreple numdrul care se apropie cel ascensiunilor clrcpte
mai mult de aceasti verloarc. Sc afld din coloanh care este semnul
sdu gi acesta este Senrnul .Lorliacal cdutat. Gradul se gdsegte '5
urmdrind orizontal linia pe care se afld numdrul respectiv. ,t
De exemphl, o ua$tere la clata de 17 august 1872,la ora 5 ':
diminea!a.
In aceastd zi, Soarele, irrtrat la 23 iulie in Leu, este la gradul
26. 2 ,1 :!31 ',{:}1
;{i'*, '.*1 /:.,1 ?v 1 ,3{}1 1331
:3 t2 1:**, ,,q"/, 2?2 '::it)"s i::;3';.
Punctul ciclului anual: 1.15. t4 a:j t33 1{.3:3 r{,}13;
,'zti: 273 t:3{}3 t9i*
Numdrul gradelor orei. 5 Ir : 300 minute : 300/4 : 75 t :4
,,t :ltq ',{.t4 :';a
,J.1!s
7-74 l?:{lt4 1i3i1&
{, ';i/T: :,}7 i:1 t, '17?) :,:3{J% 13:}€}
grade. 7 tr,i 1:.1* ,{t{:t 'l}l:t il1{'i 27{:''.3{Y3 ,33{:t
?, i :)/ (;v t,l .v3 7?? t3{;}7 ,,:337
Totalul gradelor: 145 + 15 - 220 (coloana corespondentd: {} ,r3 i::3{} t{'13 :'tn
7
2113' 27{J 13*& :33*
Scorpior-r 11 grade). lti ." :j'I {'t{} ,t}l-} l:.t ?_7{} ::tw 133*
Deci Casa a X-a ince pc cu gradul I I al Scorpionului, 11 .1{} :4t"} :f{ '2t:{} ;!'11., 2t:t3 ::31{} i}4{}
12 i l 11 71 1t.1 li.:1 ??j1 ':311 i341
urm6nd restul pozijioniri i. 1:3 t1't ,47- 177 ,1t17
'J',ttr ?tt?"1312 i342
Tabelul ascensiunilor clre ple este un tabel in intregime exact, 14 :1ii ,4:.t t7:t 1{}:.t
')',;' ,.
7?:3'.:ji3 1343
11, 14 i4 /4 '{}1 ')'1,
2|4 :314 .344
care dd pentru fiecare grad ;i pcutru fiecare semn un nurndr, in 1lr 1r, 4., /\ 1(1", lt:t ?-*5 '31* 1345
17 1(') 4i 7(; 1{'{, 't's{i 2"8{.i t31* t34{3
grade gi minute.
1'4 1V 4'/ /'l 1t t) l// 2&7 :'"317 t347
Dar o aproxinralie in gnrdc este snficientd, intrucAt eroarea l(t 1l| 4fi, Vfi 1:.). 'tlti ';.t3t3
'31r) 13411
nu depdqeqte un gracl. Trcbuie sd se arate cd Soarele intri 2{3 11t} :4* ,72 . 1t}',} / 1.1 7',*tt ':11tj t:?,4*
t32*
v::t) ?t?{} i7r.t{}
succesiv in flecare seun, la rnrrltipli de 30 de grade, adicd in 12 '/1 ,,1 k1 til 'l:t Z{,tt .321 1351
Berbec la 0 grade, in 'l'aul lu i0 clc grade, ?n Gemeni intrd la 60
1
/)'l
c...i 4(
I')
i4
i^']
(te t1tlt r 1 .1r' 2t)2 *221352
de grade, in Rac la 90 de gradc, in Leu la 120 de grade, etc., ceea
24 ,2:3 i{ti.J ,,4:1 :1 I:t i::1: t 71'lj t:123 i35.3
';t 124 :*t4 16)4 ',114 iL'tIt
.,,' r ?t:t4 .324 i354
ce se poate vedea din tabclul aproriurativ care urmeaz5. 2{t :'l?: t \l) a*li :1 1l* z*r) 1:32* t3*5
17 ?{t n,{, 4l: 1i{ l-.:11 ) ;*r' 1::"*7
::324 i356
tZ,tt
'
,27 1%7 ,4V 3 X7
f.'ti ttr., ' 1 . :.
v'11 227
r;4.t,
1$*V
a.tet tv-),
2'l Ztt 't: ttt Y.'rJ 1:32{31:}5*
i:3{3 t7r'} '.t),} ittr} i11t}
?/2/t l/1f1, 1111 t/1ft ,41/'.
?i.t"4 2ti,.31i329 i35g

In ceea ce priveqte plasarca planctelor in Zodiacul orientat,

aceasta se face cu ajutorul tabclclor astronomice anuale,
publicate in Anglia, in care sc inclicri data, ora, rninutul gi
secunda.
Aceste date sunt precise. tlar putin dil'icil de consultat gi
tabelul nostru de ascensiuni clrcptc a clevenit insuficient pentru
naqterile din afara Parisului, clatoritir liptului cd sunt necesare

9;l 95
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

corectii de latitudine cu ajutorul unui alt tabel, numit tabelul Primele doudsprezece ore, cle la amiazd pdni la miezul
as cens ittn ilor o b I ic e.
nop{ii, se numesc orele serii.
Astrologii care se bazeazi'r pe tnetoda Toth qi pe lucririle lui Orele diminelii incep la rniezul rrop{ii gi se termin5 la
Johan Glaser au gdsit o nretocli tnai ugoar6, pe care o vom ardta amiazd. Din aceastd cauzd,, data trebr-rie sd avanseze cu o zi
in continuare. pentru cei ndsculi intre orele 12-24 p.t'n.
Se plaseazd in senrnul in care igi are tronul (in cazul naqterii Dupd ce s-a stabilit Stc"rlttirttrl orei, se caut6, Stdpdnul
pe timp de zi) sau domir:iliul (in cazul naqterii in timpul nop!ii), decanului din decanul pe care il ckrnrini gi la fel se procedeazd,si
Planetele care se repetd de cele urai tnulte ori in lista pe care am pentru aflarea Stdpdnulu i s entnu I u i.
stabilit-o pentru StdpAnii ciclului, anului, semnului, decanului, SfipAnii ciclului qi ai crnttlui rinrAn pe dinafari. Se fine,
zilei, orei, graviditSlii qi ai concepliei. insd, cont de influen{a lor indiviclLrali. dar intr-o rndsurd mai micd
Planeta este aceea care apiire in listd de cel pulin 2 ori. decdt a celorlalli stdpAni.
Se deplaseazl. Sldpanul zilei in Casa a X-a Si Stdpdnul orei Odatd Planetele agezate, se rcmarci gi se noteazd aspectele
in Constelalia sa, dupd tabelul care urmeazl (fiecare Constelafie qi demnitdlile (capacitAtile) lor intr-un nric tabel, care va servi la
corespunzAnd la 2 ore), modificarea interpretdrii in raport cu sernnificafiile astrelor fixe gi
mobile mai sus indicate.
Mentionim cd metoda ol-erit:i aici este contestat5 de anumiti
astrologi.
St5pdnul Orei
Noi, insi, am incercat sI sirnplillcdrn pe c6t posibil aceste
probleme qi sd ddm totodati o iclcc clespre Astrologie.
Capricorn de la 0 la ora 2 dimineata
Cel mai bine, ins[, este sir apeleze la un profesionist atunci
ora
')
cdnd se doreqte sd se afle un Horoscop.
Vlrshtor 4
Pestii 4 6
Berbec 6 8
Taur tt l0 Horoscop de Actualitate
Gemenii 0 12 la prinz
) in afar[ de Horoscopul de nastel'c, se mai poate alcltui qi un
Racul t4
Horoscop de actualitate, adici lloroscopul prin care se indicd
Leu 1 16 duod-amiaza
unei persoane de o anumiti vArstit clestinul ei in anul curent sau
Fecioara 6 I 8 seara
in anii urm[tori.
Balanta t3 20
$tiind cdZodiacul se deplascazi intr-o Casd solard in fiecare
Scorpionul l0 22 noaotea an, pentru a gti ce semn zodiacal se glseqte in Casa I in timpul
Sdsetdtorul 22 24 anului ales, trebuie, cunoscAnd gi r'f,rsta consultantului in anul
respectiv, si incepem s5 numerotlirl cLr 2 Casa a XII-a, cu 3 Casa
Cdnd nu se cllnoa$te ()ra, se ia ora mijlocie (aceea de la aXl-a, cu 4 Casa aX-a, etc., pirrir la vdrsta indicatd.
amiazd). Semnul la care ne volll opri pc-ntru operafia proiectatd se va
Ziua astrologicl dureazi clc la amiazdlaamiazd. afla in Casa I.

97
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Apoi se va orienta Zocliacul. Nu mai rimdne dec6t si inlerprctdur semnele pentm trecerea
Se mai poate proceda gi astl'el: Semnului de nastere qi a Semntrlrti zoditrcal in fiecare Casd.
Dacd v6rsta nu depdger;te l2 ani, se numdrd ca mal lnatnte. Aceste semne au un caraclcr ltrea delicat pentru a fi indicate
Dacd vArsta este trecutir cle 12 ani, implrlili vdrsta la 12 qi aici deoarece se poate preciza pinir gi anul nefast al unei viefi.
adiugali la restul impdrfirii r-ruttrdrul de ordine al semnului sub Acest aspect poate fi uri pic cxa-9erat. Unii astrologi afirmd
care v-a!i ndscut, gi auumc: I ltentru Berbec, 2 pentru Taur, 3 cd al 7-lea an gi cei gapte ani care il urrneazd, sunt cel pufin
pentru Gemeni, etc. periculogi pentru toat6 lumea.
Totalul va indica ce senrn trebuie a;ezat in Casa I. Cititorul, consultdndu-gi trecutul, va rdspunde el insugi la
Exentplu: aceasti problem6.
Dacd cineva este n.iscut in Scorpion, ce semn va trece in Cdliva astrologi - culn ar fl .lcan Maveric, care a scris cartea
Casa I la v6rsta de 45 ani? ,,Cheia Horoscopului Cotidian" -. nrerg pAnI la a stabili un
Se irnparle 45 la 12. Clatul este 3. Restul este 9 (45 - 36:9). horoscop cotidian.
Numhrul de ordine al Scorpionului fiind 8 il addugdm la 9 gi Aceast[ invenfie are ca scol'r si urmdreascd zi de zi gi ord de
oblinem 17. ori efectele influxului astral asupra subiec(ilor fEcAnd sd se migte
Dar cum nu existd decat l2 setttne, se scade din 17 pe 12 qi sistemul planetar asupra temei lor clc lta$tere.
rlmdne 5. Pentru aceasta este suficient ca pe tenta ardtat[ mai inainte
Cifra 5 este numdrul de orcline al Leului. si se puncteze planetele mobile cu ace reprezentative, pe m[surd
Deci, la vArsta de 45 de ani, consultantul va avea in Casa I ce se deplaseazd.
Leul. Tabelele astronomice alc lui Raphael dau poziliile
Tabelul urmdtor permile irtlocuirea calculului cu o privire. lumindtorilor ceregti pentru flecalc zi, din orice an.
Semnul naqterii trece Ia varstele urmdtoare astfel: Cum viteza de deplasare a planetelor este proporlionald cu
distanfa lor fald de Soare, inseanrnir ci trebuie ca in fiecare zi sd
I 49 6r t5 85 se schimbe pozilia lui Venus sau Me rcur', la 2 - 3 zile a lui Marte,
I J 25 -tt
o dat[ pe sdpt[mAni a lui Jupitcr, ctc.
XII 2 4 26 38 50 62 74 86
XI a
J 5 21 39 5l 63 75 87 $i astfel, tema fiind rectillcatir zi de zi, in ceea ce privegte
aspectele, se pot calcula modificirrile posibile ale destinului.
X 4 6 28 40 52 64 76 88
in Casa IX 56 1 29 4t 53 65 77 89 anl
VIII 8 30 42 54 66 78 90
() O metodi qtiinfifici
VII 7 3l 43 55 67 79 91
VI 8 20 -).!, 44 56 68 80 92
Nu vrem sd incheiem scurtul nostnr Tratat de Astrologie
V 9 2l -) -) 45 57 69 81 93
fdrd a rezuma una dintre aceste rnetode, datd ca ,,gtiinfific6", gi
IV l0 22 34 46 58 70 82 94
despre care vom vorbi imediat.
III ll 23 35 47 59 7l 83 95
Am ales-o pe cea mai curnoscuti, aceea a d-lui Chousnard
II t2 24 36 48 60 72 84 96 (care mai semneazd qi Paul Flanrbarl).

9tt 99
PAPI]S CARTEA NOROCULUI
n rtusterii", - spune el -, ,,trebuie sd se
,,O temd aslrologicd
compund din 3 elemenle: reprezentarea ceruhti nasterii,
interpretarea lui Si, in.final, t'ulc'ttlul perioadelor de influenld."
Reprezent ar ea cer ul ui n oSl e ri i
- ca urmare a unui rnomertt ;i loc dat -
Fiind stabilit Cercul zocliacal tradifional, se plaseazd
Planetele qi declinaliile lor, consultdnd Tabelele Astronomice ale
lui Raphael, care le dar"r coorclonatele pentru fiecare zi la amiazd
(coordonate care se gdsesc in Anuarul Biroului de Longitudini).
Se face apoi orientaretr Zocliacului pentru momentul nagterii,
in raport cu meridianul qi cu orizoutttl locului de nagtere, gi se
gisegte astfel Mijlocul Cerulrri sau meridiarutl superior gi
Ascendentul sau orizotttttl rdsdrilectn.
Prelungindu-le peste lazir, sc obline implrfirea cercului in
patru; se imparte fiecare sl-ert in trei pdrli gi astfel se oblin cele 12
Case solare.
Casa I se plaseazd chiar peste Ascendent gi se numeroteazd
in sens invers acelor de ceasornic.
in final, trebuie sd se lini cont de frecvenla elementelor
observate qi se rearninte$te ci Neptun are nevoie de 165 de ani
pentru a parcurge ZodiacLrl, tJranus de 84 de ani, Saturn de 29 de
ani gi jumbtate, Jupiter cle 12 ani, Mafte de 687 zile, Venus gi
Mercur in jur de I an qi Luna cle 27 de zile.
Interpretarea Cerului Nagterii :
Sebazeazd pe influen{elc Zodiacului, Caselor qi Planetelor.
Zodiacul este o sursd clc influen{d prin planetele care se
gdsesc in el, propriile lui stele gi zona de spaliu.
Casele nu au influenld proprie; ele nu sunt decAt cadrul in
care se exercitd influenfa Planetclor pe care le con{in.
i.t ceea ce privegte Planetele, se qtie c[ influenfa lor prezintd
un aspect cvadruplrr:
100
PAPUS CARTEA NOROCULUI
1. Calitdlile proprii, care sunt curroscute. Si addugdm gi pe
cele propuse de Chousnard pentnl [Jranus Ei Neptun, care nu au
fost indicate pdni acurn, gi anunre:
Uranus - originalitate, incirpdtinare, gust pentru ocultism
sau matematici, dupi aspect.
Neptun - predispozi{ie perrtru a ll mediu.
2. Aspectele, care sunt nrnrorrice (sau binelicitoare) in
trigon qi sextil, disonante sau rnalellce in cvadraturd gi opozilie.
3.Pozi1ia in case.
4. Pozitriain Zodiac (vezi tabclLrl clemrritdlilor).
Calculul perioadelor de inl'ltrcnti cste complicat qi dificil de
efectuat. El se rapofteazd la cele trei eler-nente astrologice:
direcf ia, tranzitul, revolu{iile sol a re.
Direclia intre doud puncte A gi A'1sau pozitia pe care o are
un astru la doui momente date) cste arcrrl miqcdrii diume calculat
pe sfera celest6, intre aceste douir pozitii succesive, A gi A'.
Este dovedit ci numdrul cle srade ale arcului - direclia
corespunde unui numir de ani ai subiectului, gata sd primeasci
ceea ce autorul numegte spiritr"ral ,,inllr-rxul pe termen".
El dA ca exemplu Horoscol-nrl lui Garnbetta, care a murit la
vArsta de 44 ani qi 9 luni, ca ef'ecl al rnai multor directii malefice
ale lumindtorilor, care convergeau spre aceastd datd.
Tranzitele sunt trecerile Planetelor pe la punctele importante
ale Cerului nagterii.
,,Ele constituie dovada ceu trtui culegoricd, prin statisticd, a
influenlei planetare asupra dest i trtt ltr i", spune Chousnard.
Revolufia solari este reprezentarea cerului din locul naqterii,
intr-un mornent precis, in carc Soarele revine in acelagi punct al
Zodiacului, in care se gdsea el la rraqtere. Cornparafia cu cerul
naqterii indicd perioadele bune sau rcle ale anului care urmeazd.
Astrologie Simplificati
Unii cititori, descuraja{i, poate. de lLrngimea explicaliilor de
mai inainte gi de diferitele metoclc cle- folosire, se g6ndesc cd este
t0l
PAPUS CARTEA NOROCULUI
imposibil s[ aib[ cel pufin o inclicalie astrologici rudimentar[
asupra lor inqigi sau a celor cale ii intereseazd.
Le propunell o metoclit care, frrd si aibd un caracter de
precizie ca al unui horoscop binc alcdtuit, le va permite, totuqi, si
aibd date suficiente pentl'u a-i Iiirnuri pufin.
Trebuie notat nrrurai:
l. Semnr"rl zodiacal care prezideazd nagterea qi stdpdnul
acestui semn.
2. Decanul acestui senrrr zodiacal qi stdpdnul acestui decan.
3. Planeta care influen[cazd ziua de naqtere.
Prezenta carte le fl,rni."orn, Ilrd nici un calcul, nofiunile
care corespund acestor influenle.
Va fi de ajuns sd fie citite atent gi apoi sd fie arnonizate.
Exemplu:
Ce tendin{e gi qanse arc un copil cu numele de Germain,
n[scut intr-o miercuri, la inceputul lunii februarie?
Deci ne aflbrn in al 2-lea clecan al Vdrsitorului.
Avem, in consecin{d, rrrurirtoarele influenfe:
l. Cea a sentnultti zotlitrcttl Vdrsdtorul Si stdpdnul lui,
Satum.
2. al 2-lea decan al Vdrsdtorului,
Cea a stdpiinultri r:eltri tle
care este Mercur.
3. Cea a stdpdnultti zilei, nriercuri, care este Mercur.
Vdrsdtorul dd in general tl constitulie bund, o voinfd fermd,
gust pentru muncd, pasir.rni l)clscverente, dar qi alternative de
cdderi qi ridic6ri, gi pericole in cirldtorii.
Micul Germain trebuie, clcci, sd fie atent la deplasirile sale
gi s[ nu se sperie din cauza ricliciirilor qi c[derilor existenlei sale.
Un om avertizat face cAt doi. $i un om care il are de doud
ori pe Mercur in horoscopLrl siu poate si-qi dirijeze bine viafa.
102
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Foarte probabil, el va avea o viatd onestd, fbrd excese de
bucurii, dureri sau demnitdli. in plus, prenumele sdu, dupd cum
vom vedea mai tdrziu, este purtat clc obicei de oameni cu calitili
solide.
Saturn, aici, nu este decdt clontinantul semnului, nu qi cel al
subiectului; deci nu trebuie s[ se tearni.
Germain are $ansa de a lr intcligent, cu bun sim{, agezat,
bine cisdtorit intr-o zi.
Dar acestea sunt perspectivc vagi.
Trebuie sd-gi priveascd urilra qi sh o citeascd, ceea ce el va
putea face datoritd capitolului al treilca din aceastd carte, gi
trebuie s6-gi coroboreze amprerrla sa astralS cu fizionomia,
despre care vom vorbi imediat.
Ne cerem scuze, totuqi, cd a trcbuit sd incepern aceastd carte
prin pagini mai pulin interesante. ('ititorul sd nu se descurajeze,
cdci tot ceea ce urmeaz1. este nrai sirnplu gi mai interesant gi, cu
cdtva intra mai adAnc in aceste stuclii, cu atAt va fi mai pasionant,
cSci ele sunt un urcus pernralrcnt spre luminare gi pldcere
intelectuald.
O ultirni remarcd: noi anr clat un rnijloc de a obline voi
inqivd o indicafie sumard asupra inlluxurilor astrale personale. Vd
sfbtuim insi, in modul cel nrai serios, s[ vd adresali unui
specialist in aceastd gtiinti foarle dificili, poate cea rnai difici16
dintre toate qtiinfele care au ca scop clezvdluirea destinului, in
cazul in care dorili un horoscop scrios.
Aceastd gtiinfd, care a fost rnoclernizatd congtiincios necesiti
acum calcule foarte complicate pentnr cel care vrea sd o practice
in toatd amploarea ei.
Noi am fost forlali sd ne nrcntinenr in linii rnari, pentru a o
face in{eleas6, gi nu am putut sit o ltrczentirn scolastic.
t03
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULT]I

Planetele Zilele rele din sn

(Zile egiptene)
Planete norocoase
Astrologii egipteni au rernarcat laptul cd bolile contractate
- Jupiter in anumite momente aveau in gcneral r,rn sfArgit nefast gi ci
- Venus acliunile intreprinse se indreptau spre e$ec.
- Soare
in conceplia acestor filozofl. r,ilele Si orele egiptene sunt:
Planete care aduc ghinion
Ianuarie 1 pini la ora l 1 senra si 25 pAni la ora 6 seara
- Saturn Februarie 4 rrini la ora 8 - si 25 nlni la ora 10 seara
- Marte Martie 1 pflni la ora 4 si 28 ndni la ora 10 seara
Aprilie 10 of,ni la ora 8 dimineata si 20 nini la ora 11 seara
Planete neutre (bune cu cci buni gi rele cu cei rii) Mai 3 nini la ora 6 scar:r si 25 n6ni la ora 10 seara
lunie 10 pflni la ora 6 si 16 pffni la ora 4 seara
Iulie 13 n6ni la ora I I si 22-23 nf,ni la ora ll -
- Mercur Ausust I pini la ora I si 30-31 nini la ora 7 -
- Luna Sentemtrrie 3 nfrni la ora 3 - si 2l nini la ora 4 seara
Octombrie 3 pflni la ora 8 - si 22 nilnd la ora 9 seara
SEMNB Noiembrie 5 nAni la ora 8 - si 28 p6ni la ora 5 seara
Decembrie 7 oind la ora I - si 22 pinil la ora 6 seara
Favorabile Nefaste
Noroc Nenoroc Norocul pe care il poate aclucc o Planetd este foarle mare
dacd planeta se afl1 sub semnul zocliacal care este dorniciliul sau
Berbec Casa sa.
Taur Fecioari Tabelul de mai jos va fi lbartc Lrtil in acest sens.
Gemeni Balan{5
Rac Scorpion Fragmentc ale Cerului
Leu Casa Planctclor
Sigetitor Peqti
Capricorn CASA I CASA
Virsitor PLANETE IPNINCIPALA ISECUNNNNA
sau DIURNA I sau NOCTURNA

t04 t05
PAPT]S CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

Capricorn Influenfa zodiacall, este cea a Pegtilor (intre 20 februarie gi

Saturn SIgetItor Virsltor 20 martie).
Berbec Peqti Existd o influenfi planetaril favorabild cu un semn de
Jupiter Leu Scorpion violenli (martie).
Marte Taur Existl o influen!5 zodiacalir nelast6: Peqti.
Soare Fecioarir Balanfl Existl Noroc personal gi lr,rptir inrpotriva for{elor exterioare
Venus Rac Gemeni cu scopul de a asigura acest Noroc.
Mercur Voinla qi For{ele invizibile sunt, in acest caz, necesare.
Luna

Exemple practice:
Sd presupunem cd dorim sd u.fliint
norocul unei persosne ndscrrte pe 30 martie 1887
Calendarul Bussy ne da ca zi de nagtere miercuri.
Influenfa lui Mercur.
Din Tabelul influenlelor planetare rezultl c[ Soarele este cel
care domind perioada cuprinsi intre 30 martie gi 8 aprilie.
Semnul zodiacal este Be rbecLrl (de pe 20 martie pdnd pe 20
aprilie).
30 martie nu este o zi egipteand (vezi tabelul acestor zile).
Soarele, Mercur qi Berbecul sunt semne ale Norocului.
Persoana ndscurtd pe data cic 30 maftie 1887 are noroc qi nu
are de invins nici o intluenla nefasti nici din partea vreunei
planete, nici a unui semn.

Sd ludm ocutn
cazul anei persoune nciscute pe I martie 1885

S-a ndscut intr-o duminici. Planeta dominant[ este Soarele.

Influen{a h,ri Marte (tabelul inflr"renlelor planetare, intre 5 qi
l4 martie).
8 martie nll este o zi egipteani.

r06 t0l
PAPUS CARTEA NOROCIJLI]I PAPUS CARTEA NOROCULUI
Joseph Balsamo, Conte de C'agliostro, s-a ndscut la Palermo
NIf,na Fatimei in 1713, avizitat Egiptul, Arabia, Pcrsia, Malta, insulele Rhodos,
O buzd a Mogiei Orientule insulele Arhipelagului qi Ronra. qi de peste tot a acumulat
cunogtinfe care ii asigurd fainra in arta oracolelor.
Saint-Lclor.r, in 1795, qi aici a ldsat,
A murit la castelul din
intr-un vechi manuscris, acest oract'rl: Mfrnu Fslimei, folosit incd
de demult de c6tre popoarele clin Orient gi totugi necunoscut pdni
in zilele noastre.
latd, conform Orientalisnrrrlui, traducerea acestui oracol
astfel redescoperit:
Acest oracol se impafte in douir par{i: prima, Mdna Fatintei,
sau fundament al numerelor inc{ividtrole care servesc la aflarea,
intr-o manierd foarte exactd, a caracterului, temperamentului,
aptitudinilor unei persoane; a doua parte, Zodiacul Dublu, suport
al viitorului, care serveqte la clezvelirea viitorului qi cobordrea
privirii in vArtejurile destinului. Acest Zodiac Dubltr este partea
din figura formatd din doui cercuri concentrice qi plasatd sub
Mdna Fatimei, de care este separati printr-o linie dubld.

Explicafie:

Prima parte, Mdna Futimei.

Pentru a cunoaqte caractenrl, aptitudinile, temperamentul
unei persoane cu ajutorul accstui oracol, lua{i fiecare dintre
literele din numele qi prenunrclc persoanei gi ir-rlocuili-le cu
cifrele corespunzdtoare inscrise iu lhta acestora in duldpioarele
care impart mdna Fatimei.
Adunali toate numerele rczultatc gi vefi avea numdrul
individual al persoanei.
Pentru a afla semnifica{ia accstr-ri numdl', consultali tabelul
din Mdna Fatintei, fdrd a uita sir climinati ordinul rniilor gi si
examinali separat semnificafia sutclor.
Exentplu:
- Vreli sd qtifi care este nunrirnrl individual al lui Jean-
Jacques Rousseau?

108 109
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

J- 600 J:600 R:80 Imperfecfiuni gi dureri, necazuri, atentat.

E5 A1 O:50 Indeplinire, ratiune, fericire viitoare.
AI C3 U:200 Numeroase lipsuri, succese dureroase.
N=40 470 s- 90 Talisman, prevestire favorabi I d.
u 200 S:90 Nelegiuire, cinism.
E90 E:5 Devotat pdnd la sacrificiu.
S=5 A:1 Credinfd, ideal.
U :200 Fericire, voluptate, dragoste.
969
Inconstant, nestatornic.
Total: 2,331
incdpdfAnare, incorigibil.
Din totalul de 2,331, elirnin cele 2,000 gi pistrez doar Nul.
331
care dau in continuare:
Tristele, austeritate.
Brutalitate, violen{d.
CredinJd arzdloare, fllosolle, pentru 300, dorinld de faim5,
pentru 31, ceea ce reprezintd intr-adevdr caracterul omului. Invenfie, prudenfd, m ister.
Nenoroc ire, rdzbunat e.
Dacd numele dd urr nuurdr care nu se afld in tabel sau
care a fost marcat drept ,,rtul", trcbuie sd il descompunem in sute,
Indiferenld, egoism.
zeci qi unitali. Inteligenfd, numeroase nagteri.
Numele Cdsar, de exnrplu, cld 179. Ii place sd se faci util.
Rezultd: Fermitate, curaj.
100 : Favoruri, ononrri, glorie;
Bunivoinfl, tandrele, dragoste.
70 : Dragoste pentnr gtiinll. Nul.
9 : Imperfeclir"rni q;i clLrreri, necazuri, atentat. Nunfi, celebritdli.
Pentru Napoldon Bonaparte gdsim cifra 804. 800 : Imperiu, Ambilie, glorie.
glorie, exil; 4 : Cutezanti, ddrnicie, prestigiu. Himen, castitate.
Conduitd exemplar[.
Suferin{e, necazuri.
Armonie spirituald qi corporald. sirnirtate.
Lista Reuiltatelor Mare geniu, concepfii vaste.
Trisdturi frumoase, iubiri conj uga le.
Pasiune, ambilie, ardoare.
Imperfecliune, avarilie, invidie.
Distrugere, moarte, catastro lir.
Nul.
Misticism, dragoste idealS, visare.
Sdrbdtori, petreceri, pl5ceri.
Culezanld,, ddrn icie, prest i g i u.
Fericire, noroc, cdsnicie.
Flrl valoare moral5 sau fizic.i.
Cdldtorii, via![ nefericita gi scurti.
Perfecliune, rnuncS.
Ceremonii religioase, apostolat.
Integritatea sentimentelor, conterrplare.
Puteri, fast, onoruri.
Iubire de dreptate. onestitate.

il0 lll
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Concepere, posteritate nunreloasS.
Viafd cdmpeneascd, abundenli, lertilitate.
Viafn fericitd gi lungd, lipsiti de griji.
Tribunal, judecatS, ruind.
Nul.
Captivitate, apoi libertate, f-ericire.
60. Vdduvie.
70. Dragoste pentrLr gtiinta.
73. Iubegte natura, pu{in artiliciul.
75. Sensibilitate, af-ecfir,ure, bLrndtate.
77. Cdint6, ultirna iertare.
80. Boal6, vindecare, existcnld lungd.
81. Arte frumoase, cultLrrd intelectuald.
90. Pulin clarvdzdtor, gre;eald, durere profundd.
100. Favoruri, ononrri, gloric.
120. So! bun, patriot inflScirat.
150. Linguqire, ipocrizie.
200. NehotdrAre.
215. Calatnitate.
300. Credinld arzdtoare, l'i losofle.
3 I 3. Clarviziune, luciditate.
350. Naivitate, speran{d in clreptate.
360. Sociabilitate, nLrmel'oase talente.
365. Plan. interese, egoisur.
400. Artd, dragoste, furie.
490. Mdndstire, l'ervoare, rnistcr.
500. Alegere, onoruri, statuie.
600. Victirnd a invidiei, succes. catastrofr.
666. Magie, complot, prdbu:;ire sociald.
700. For!6, vigoare, sdndtate.
800. Imperiu, glorie, exil.
900. Razboinic curajos, cl'uce, decoralii.
1000. Ambilie.
1095. Consacrat persecufici, rnartir.
1260. Chinuri, consolare la birtrAnele.
1390. Sensibilitate tlzicd, vigoare moral6.
|2
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Zodiacul Dublu
Dragi cititoare, dragi cititori. vreti sa gtili daci sunteli iubili
sau dacd veli iegi victoriogi in luptele pe care vi le rezervd
viitorul? Consultali Zodiactrl D tr ltl tt.
Pentru aceasta, scrieli-vi nuurele cle botez gi pe cel al
adversarului vostru in dragoste sau in viitoarea confruntare;
calculafi separat suma pe care o cla flecare dintre ele, servindu-v[
de alfabetul Zodiacului Dubht.
imperfili,fiecare sumd la 9 gi caLrtafi numerele rezultate in
primele coloane ale tabelului dc rnaiios.
Veli vedea care dintre cele clouir este nurndrul invingdtor.
I 3.1.7.9
2 1.4.0.8
J va cAstiga victoria irrrpotriva 2, 5,7 ,9
4 1,3,6,8
5 2. 4,7 ,9
6 1,3,5,3
7 va cAstisa victoria impotriva 2,4, 6,8
8 t.3.5.7
9 2. 4. 6.8
Exentplu:
Numitul Jean Barret vrea si't consulte Mf,na Fatimei, pentru
a qti daci in dragostea sa fafd cle clonrnigoara X. va invinge pe un
rival, Louis.
Se fac urm6toarele opera{ii:
J 600 B2
E5 BI
AI R80
il3
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

N40 R8
646 E5 NOROCUL $I CHIROMANTIA
T 100
268 Norocul Si liniile din palmii

Total: 646 + 268 :9lzl (nunrdr individual). incercali sd aflali secretul Norocului vostru intreb6nd o
Acest numdr care depdqeq;tc 100 se descompune astfel: 900 - lemeie boemiand. Ea vi va lua urf,na stAngd gi vd va spune
Combatant valoros gi glorios; l4 - Devotat p6ni la sacrificiu. rnisterele destinului vostru.
Traducere.' J. Barret este un combativ, devotat, curajos gi va intr-adevdr, toate liniile rnisterioase din pahnd apar incd de
fi rdspldtit. la naqtere $i, fdrd sd facem din aceastd carte un curs de
interpretare a liniilor din palmd sau de chiromanfie, vom prezenta
Ll0 J20 cAteva figuri simple care le vor pernrite cititoarelor curioase sd
o8 822 descopere foarte repede semnele cle Noroc sau de Ghinion
U2 A13 ascunse in palm6.
120 N13
S9 68 Chiromanfia, chiromancia, chironomonia sau chirologia,
49 aprofundati de clpitanul d'Arperrtigny gi de Rem, iniliatd, ins[,
de civilizaliile Indiei gi EgiptulLri 9i cultivatd impreun[ cu
49:9: 5 rest 4 astrologia caldeeand, este gtiinta car-e se ocupd de forma
68:9:7rest5.Ori 5 invinge4(deoarece4nu invinge
exterioard a m6inii, este flziononronia rnorfologicd aplicatd
rndinii, este studiul amprentei astralc pe mAnd.
decdt 1,3,6,8).
Deci Jean il va invinge pe Louis normal, avAnd in vedere Chiromanlia coroboreazi clatele astrologice cu cele
fizionomice.
caracterul prirlului.
Mult timp, aceasti qtiintir a lost discreditatd de qarlatani qi
escroci care au exploatat-o in scopul cle a obline profituri de pe
urma ei.
Desbarolles qi cipitanr"rl cl'Arpentigny au reabilitat-o,
explicdnd-o gtiinlifi c.
Dupi Desbarolles, d-na cle -fhebes afirmd cd chiromanfia
este intr-adevir o gtiin!6, avAncl legi anumite, stabilite gi
verificabile, combdtAnd faptr-rl cir aceastl gtiinld ar avea in ea
ceva din Kabbald sau din magic.
,,Este Fiziologie purd, - spunea ea -, ca Si Antropologia sau
Etnografia."
Obstacolul in calea difr-rzarii chirornan[iei provine, totuqi,
din lipsa de incredere gi de la prctcn(ia oamenilor de a gti viitorul

il4 l15
PAPUS CARTEA NOROCULUI
cu o precizie gi cu niqte cietalii pe care einu le cer, nici mdcar in a
suta parte, unui doctor.
Dupd curn am rnai splrs, studiul mAinii a preocupat mulli
savan!i.
Mdna este gestul, gestrrl este vorba, vorba este sufletul,
sufletul este omul.
in conch-rzie, sufletul onrului se afld inscris in mdna lui.
Chirornanlia este, deci, arta de a descoperi sufletul unei
persoane gi destinul ei, exanrittiuclu-i mAna.
MAna trebuie consideriitd ca un fel de simbol pe care Natura
ni l-a dat ca sd-l descifidnr.
Dar nu trebuie cdutate ccltitLrclini absolute; existi modificdri
ale mdinii in funclie de voinfa onttlui.
Dacd in mAr-ra stAngd cste inscris destinul, in mAna dreaptd
se afl[ posibilitSlile de al nroclillca.
Nu existd fatalitate in inclicarea caracterului qi a destinului,
voinla rdm6ne decisivd.
Anticii au descoperit ca liniile fundamentale ale mdinii
corespund alcdtuirii fiinlei noastrc. Prin observalii numeroase qi
verificate timp de secole, ci au stabilit - gi noi le continuim
tradilia - corespondenfa existentd intre calitalile $i aptitudinile
subiectului, pe de o parte, ;;i lLurgirnea, ad6ncimea, culoarea qi
traseul liniilor mAinii, pe de altir parte.
Liniile rndinii, trasate la nagtere sub influenla astrald, se
modificd odath cu vArsta ;;i (nr-r intAmplitor) ca urmare a
schimbirilor care survin in existenla noastrd sau a actelor de
voinld prin care noi ne contraziceur destinul.
Trebuie, deci, s.I re{inenr thptul cd voinfa omului poate
modifica direc!iile naturalc inscrise in horoscop, trdsdturile
obrazului qi liniile rn6inii.
,,Dar aceste linii au ele, (u u(levdrat, o valoare indicatoare?
- se va spune. $i nu se.fot'ntetrzti ele prin miscdrile mdinii?"
Rlspunsul este catcgoric, NU, deoarece s-a observat c6,la
oamenii care au munci fizice,liniile pot fi pulin accentuate iar la
cei cu munci intelectuale pot li accentuate. De altfel, ele existi la
il6
PAPUS CARTEA NOROCULUI
un copil, chiar un nou-ndscut, care nu a avut ocazia sd
munceascS.Paralizia tinde, insd, sit le lacd sd dispard.
Dupi deces, liniile dispar ;rulin cAte pu{in, incep6nd cu cele
mai pufin accentuate.
Putem afirma, deci, ci liniile rriAinii corespund vitalit5lii
individului, temperamentului gi urnrarilor sale.
Desbarolles a studiat mulli ani problema fiziologicd pe care
liniile o suscit5, cu congtiinciozitatca sa de mare om gi de geniu
al perspicacitdfii. El propune explicarca gtiinlifich a fenomenului
prin intermediul corpusculilor dcscoperiti de Pacini qi care se afl6
in orice mdnd, in special in palnrir. in nrunti qi vArful degetelor.
,,Aceste rezervoare, - crede el -. ne doteazd cu o sensibilitate
extraordinard Si sunt conectale crr creienrl, cu toate celelalte
simluri qi cu intreg orgttrti.srrrrrl. Aceaslo aratd cd toatd
ctctivitatea organicd se repercuteuzir trsttprct ntdinii Si ne permite
sd deducem constitu[ia noastrci .fizicti,y i intelectuald."
Desbarolles afirmi ci poatc sir prezici bolile pe care
consultantul riscd sd le aibi, pentnr cd el intrevede deja germenul
lor.
Un observator subtil poate surprinde, marcate in releaua de
linii a palmei, epocile periculoase ale unei existenle.
In afard de sernnificafia liniilor, anticii au descoperit in
palml qi cele 7 rezervoare de influenlii astrale, pe care
Desbarolles le atribuie fenonrcnclor rnagnetice, corespunzdnd
celor 7 planete cunoscute.
Astfel, ei au remarcat la verrusieni o rddf,cini puternici gi
dungatd a degetului mare, la jLrpiterieni acelaqi semn la baza
indexului gi, in continuare, acelaqi sernn la urmdtoarele degete,
pentru celelalte influenle celeste. Accstea strnt protuberanlele pe
care le numim mun{i (muntele lui Venus, muntele lui Jupiter,
etc).
Un studiu atent nu va acorda atelrfic numai componentelor
mdinii (palma, liniile, mun{ii, etc.) pentru a le face sd vorbeascd,
ci qi formei gi miqcdrilor ei.
O mdnd meticulos ingrijita poatc apar{ine unui suflet vulgar,
care se dezviluie prin gesturi, iar o lnAnd mai grosoland qi rnai
ttl
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

pulin curatf, poate dezvilLri, 1"rrin gesturi nobile qi C aracteristicile M Ainii

cu care posesorul ei igi cAgtigi painea.
A. Forma exterioari qi aspectul rnf,inii
Observali un muncitor ouest gi o curlezand.
Muncitorul va avea urainile aspre, grele, cu unghiile
p6mAntii, pe cAnd curtezana clin cauza profesiei, va avea mAinile
Mdn[ bine propor{ionatd: echiliblu general al individului;
Mdnd prea scurtS: tendin{ir sprc ult caracter riu,
ingrijite, dulci, foarte curate, cu unghiile fbcute. Totuqi, ce
Mdni prea lungd: spirit chitil)ugar, rnaniac;
diferen{i moralS! Insd chironrantul adevdrat nu se va ingela
MAni de femeie, foarte ingr,rstir: na;;teri dificile;
niciodatd.
MAnd care, la capdtul brafului intins. atinge
Deci, in chiromanlie lrcbuic analizate toate componentele
caracter riu, bitdios, autoritar:
mAinii: mdrimea, culoarea ci generald, forma, temperatura,
MAnd mare in raport cu corpul: abilitate, viclenie;
mun{ii, liniile ei, direcliile, lirrla ;;i culoarea liniilor, lungimea qi
Mdnd pufin lungd, cu degctc scurte gi groase: neglijen!5,
forma degetelor, aspectul unghiilor gi al pdrului de pe mdnd,
lenevie, uquratic;
semnele particulare ale palnrci, cull ar fi: pdtratele, cercurile,
MAnl cimoasd gi bine articulatir: r,iatd lungd;
stelele, punctele, crucile, pctclc, etc, pentru cA toate aceste
Mdni scobitd qi prost afticulati-r: viatir scurtd;
elemente sunt absolut utile.
dacd, utilizdndu-le, \'rcnl sd le traducem in limbaj Mdnd lungi, sublire, itreLrstir: autoritarism, egoisrn,
$i mizantropie;
astrologic, putem sd le clasilicirur impreun5, cu Jagot, in felul
urmdtor, care ne va da o prinrd indicalie tipologicd:
Mdn[ scurtd gi sub]ire: avaritic, tcndin(i spre pdldvrdgeald;
MAnd prost fbcutd, deforntatl: oaureni ciudafi;
. mina solarl - cleg:rnti, proportionatS, Mdn[ bombatd: gans[, reuqitii chiar fird rnare efbr1, indeosebi
rrsor limiioasi la culoare: in domeniul financiar;
. mina lunari - rnoale. cu degete rotuniite; MAni bldndd, palid6, brun-inclris: perfidie;
. m6na martianl - nrasrva. carnoasa sr ro$te; Mdnd rece, neted6, impasibilir: csoisnr, insensibilitate;
. mana mercurtana - linir. subtire. cu degete ascutite; MAni alb6, neted6, neinro;inclu-se la aer: impenetrabilitate,
. mflna iuniteriani - putornici, grasSo neindurare;
culoare uniformi roz inchis; Mdn[ supld, un pic ridatd: lrunltatc, bunivoin{5, gralie;
. mana venustana - rlru'rlulie. rozi pe fond alb, Mdnd duri qi ridatd: caracter birtiios.
scurtir. cu degete conicei
. mina saturnianl lunsi. osoasi. subtire. intunecati: B. Degetele
. mAna teriani - gnrsolanS,
cu rlesete nitrate sau snatulate. Degete bine proporfionate: naturii bund, caracter bun;
Degete mici gi subliri: inclinatii spre excentricitate, spre
nebunie;
Degete cu spalii intre ele: cgoisnr, inteligenfd, incredere in
sine;
Degete cu spalii labazd, qi unitc la vArf: sentn de mizerie'

il8 l19
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Degete str6nse unele in altele: cliscre{ie, judecat6; Unghii in forma de geam clc ceas: boli de pldrr-rAni;
Degete indoite spre spatcle palnrei: abilitate, viclenie; Unghii scurte: plScere pentru ltrptir, gicane qi ironii;
Degete apropiate la bazi: ccotrotnie, discrefie; Unghii scurte gi tari: via{5 lungir, violen!5;
Degetul mare inclinat sprc ce lelalte degete: cinism, avarilie; Unghii mici, reacoperite de carnc: senzualitate;
Degetul mare inchis irt palrrd, de obicei: inteligenld nuld, Unghii evazate'. caracter nratcrialist, intreprinzdtor, activ,
lipsd de voinld; bazatpe instincte;
Aritdtorr.rl inclinat spre clegetul mare: ambilie egoistd; Unghii pitrate: caracter claritate, fermitate,
Ardtdtorul mai lung clccat inelarul: qansi materiall, gust cugetare;
pentru pl6ceri; melancolie;
Mij loc iul incl inat spre ar-itatiitor : fi lozofi e ;
Mijlociul inclinat sprc inelar': aptitudini pentru reclamd
arte;
Inelarul mai lr-rng decat aritiitorul: qansd intelectual[, negansd
materialS;
Inelarul egal sau aproapc egal cu mijlociul: aptitudini spre joc
qi aventuri;
arcp*
ffi
Inelarul inclinat spre degetul nric: artdbazatd, pe gtiinli.

C. Unghiile

Unghiile sunt intermediare intre fluide qi carne. Metigii qi

chiar cei cu pielea albi pistreazd mar multe generafii semnul
rasei lor la unghii.
Balzac spllnea ,,Linia unclc se sfdrgegte carnea qi incepe
unghia con{ine r.t.tisterul inexplicabil qi invizibil al w2_*_"
ffi ffi
r.ry:!*Jrrry:J*-"-
transformdrii perpetLle a lltridelor noastre in materie
cornoas[".
Ddm in continuare senrrrif icalia formei qi aspectului unghiei:
Unghii ascujite: inraginalic, lcnevie, aptitudini pentru arte; *_ffi W
Unghii ascu{ite la vArlirl unor clegete sub{iri: pldm6ni slabi;
Unghii lungi: tirniditate, rezervd, meticulozitate;
Unghii lungi gi intunecate: inclivizi periculogi;
Unghii conice: posecld sinrlr-rl frumosului, al binelui qi al
adevirului;
Unghii plate, largi, pLrlin curbate la vArf: qiretenie,
&
rwffirg 77.f1:?tlJt
#,
prefbcdtorie.

t20 t2t
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Unghii tocite, stricate: independen!5, rapacitate;
Unghii rnoi: sldbiciune, li1-rsi de voinld;
Unghii friabile: sindtate nesigtrri;
Unghii tari gi recurbate: anrbitie, pasiuni (dacd sunt ascufite),
rdutate;
Unghii cu canelurd lunginre: hiperabunden!5 a fluidului
nervos;
Unghii cn puncte albe: nervozirate, fericire;
Unghii cu pllncte negre: scnrn cie nefericire;
Unghii roz natural: constan{i, l-ermitate;
Unghii ronde, gri, terne: 1'lclsoarrd periculoasd;
Unghia inelarului cu dungi cle lbrrnate: sldbiciune cardiaci;
Unghia degetului mic de l-ectLroasd: intestine slabe.
D. Culoarea
Fraya, marea chirourantd, a acordat o importanfd deosebitd
culorii mAinii. Ea afirn-rd ci aceastd culoare se modific[ sub
influenla subcongtientului, inainte ca un eveniment capabil si
bulverseze destinul sd se procluci, chiar dacd este a$teptat sau nu:
Mdnd albl gi transparenld: naturd indiferentd gi moale;
MAnd albb qi moale: o naturi lirnfaticd;
Mdnd rozd cu vine transl-lilreute: bunivoinll;
MAnd rogie: temperanrcut sangvin. sdndtate mediocrd;
MAnd rogie-violacee: lencvic sau sdnitate proast6;
MAnd brun-inchis cu uuanle cle roz: sdndtate gi caracter bun;
Mdnd intunecatd spre o culoare ldmdioasd verde: violenfd qi
rdutate;
MAnd ugor intunecatd, cu vcne u$or transparente: bun[tate,
bun[voinfd, sdndtate bunit.
E. Pirul de pe mflni:
Mdnd (de bdrbat) lira flre cle pir: efeminare;
Mdnd pdroasd nonnal: lirc bLrn5, naturd bund;
122
PAPUS CARTEA NOROCULUI
MAni pdroasd deasupra aspri induntru: spirit
bestial;
Mdnd cu prea mult pdr: instabilitate;
Mdnd cu plr rar: temperament clczordorrat;
MAnd cu pdr numai pe paltea inferioard: sl
vitalitate mare.
Un proverb latin spune: aut libidinosus aut
fortis" (Un bdrbat piros este puternic sau un indrdgostit
ardent).
Se povesteqte cd prin{r.rl clc C'orrdc, primit intr-o zi, sau mai
degrabi intr-o noapte, la celebra curtezani Ninon de Lanclos,
nu a dat dovezi prea vii de vite'1ic anroroasd.
Frumoasa i-a luat deodati rninit, care era foarte pdroasd, qi
a strigat nu fbrd a simula admiralia:
- ,,Vai, Monseniore, ce pulet'uir: treltuie sdfili!"
3. Tipuri de MAini
Existd patru tipuri bine stabilite de rndini: ascufite, pdtrate,
conice sau spatulate.
Mdnd ascalitd, cu degete fuzi.forme
,,Degetele asculite, - spunc IIc-rrri Rem -, oferd un canal
uSor Si fdrd obstacole, asetrrtirttifutr prin aceasta ctt vdrfurile
ntagnetizate ale paratrrisnelelot', tr.sltird ;i emit uSor fluidele Si,
tn consecinld, aspird qi enrit .\l)ontan ideile din ntediul
tnconjurdtor. De aici inspirutiila, ilunrindrile, inventiile care
ldsnesc din degetele asculite curc etpetrlin visiitorilor, poelilor,
cercetdtori lor S i inventator i l o r'.
Deci cei cu degetele oscrrlile uu intui{iile, artele, ideile,
teoriile Mdna ascutitd este u tnttri imaginativ, psihist, idealist
aristocrat.
123
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Dar, vai! Ecr esle o ttrtittd pulin potrivitd pentru luptele
vielii, judecdyi, lucrut"i ttruleriule, pentrtt efort. De asemenea,
ea este uneori o ntdnii o letrev,iei, impulsivitdlii, deformaliei,
exuberanlei, o tnand a lrrxtrltr i..fLrrmeailui, bucttriei.
Este ntdna ntctr i lor int/t'tigo^s I ili, a amantelor frumoase."
Mfrnu osc u{itd, netedci,
este ces il poelilor, u urtiStilor, a inventutorilor
DacS are noduri filozollcc (vezi mai departe), va fi o luptd
intre inspirafie qi calcr-rl.
Dach se adaugd noclurilc nrateriale, atribute pozitive vor
corija idealisrnr,rl exagerat.
Henri Rem citeazi exenrple de oameni cu mdini ascufite:
in politicS: Robespierre; in picturS: Rafael, Pemrgino,
Correggio, Antonio cle la (iandara gi majoritatea pictorilor
imaginativi; in literatLrri: Milton, Shakespeare, Schiller,
Goethe, Chateaubriand, Musset, Dumas.
Victor Hugo a avLrt, la inceput, degete asculite qi netede.
Mai t6rziu, ele au devenit cunice qi noduroase, nodul filosofic
aplrAnd pulin cAte pu{irr, inrpre und cu nodul materialist.
Modificdri de acest gen nu sunt rare; dar niciodatd nu vom
vedea transformdri ir-r scns ir.rvcrs, nu se vor vedea degete
noduroase devenind neteclc, nici degete spatulate devenind
conice.
MAna conicd
Mdna pdtrutd
E,a are falange cu unghii tenninate in p6trat, printr-o
tiieturl net[.
Ea indicd echilibrul in caracter, gustul pentru reflecfii,
pentru idei poate burglrezc, iu orice caz ferme, clare, bine
stabilite.
t24
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Intransigen!ii, au incleosebi degetul
pdtrat.
Alfii sunt, cel pufin, bravi liloznli, ingi metodici, cu s6nge
rece, imagindnd gi calcr"rlAncl cu bun sim{, efectudndu-gi
sarcinile cu ordine, energie, spirit de dreptate, pu{in apli pentru
iniliativd, dar preciqi, prudenti, clisciplinafi, av6nd gir in idei,
ra{iondnd, deducAnd.
Mdna ptrtratd este a ra{iunii, datoriei ;i comenzii.
Aceste calitali se afirnri daci aceste degete au
articula!iile falangelor.
Aceste noduri, pulin neccsare clcgetelor pdtrate, semne ale
solidit[fii judecdlii, sunt neceszrrc clegetelor asculite, cdrora, le
atenteazd defectele.
Dacd degetul pitrat ajLrngc, clin cauza unei deformdri
excesive, sd aibd un aspect de bilir, thpt rar, ne putem teme de
inclinalii spre asasinat.
S-au remarcat, in Fran{a, ntult rnai multe mAini pdtrate
decdt spatulate, ,,adicd mai nrultc creiere organizate pentru
teoria gtiinlelor decAt ingi apfi pentrtr a le aplica".
Nemfii, realizatori, au nrai ntulte ur6ir-ri spatulate.
Dintre personalitdlile carc au avut mdni pdtratd putem
aminti pe Ludovic al XIV-Iea,
-I-urenne,
Clemenceau, Vortaire,
Dumas-fiuI, Albrecht Durer. Holbcin, Rodin, etc.
Este m6na rafiunii gi a intLritiei, mAna filozoficd prin
excelen!6. Ea are cAte ceva cle la urdna pdtratd qi de la cea
ascufitd, deci este aproape rndna icleall.
Mdna conic[ se intAlneq;tc la lnajoritatea oamenilor de
merit, dacd nu chiar de geniu.
Este mdna celui care gtic sir iubeascd qi sd inleleagd tot,
qtie sd-gi recunoascd gregelilc. celr-ri care este binevoitor,
prietenos, indulgent, prieten al pdcii qi armoniei, al ordinii gi
confortului.
125
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Dintre personalitd{ile care au avut mdna conicd, amintim Mdna mixtd Si elementard
pe urmdtorii: Moliere, I-a Fontaine, Rousseau, Lamartine, Paul
Deschamel, Weber, etc. Existd puline rndini care sc pot caracteriza in felul descris
mai sus. Sunt multe, insd, rnixtc. avAnd degetele de diferite
feluri, care igi pdstreazd, de altf-cl, senrnifica{ia lor particulard.
Mdna spatulatd In ceea ce privegte nrdna elcrneutard, ea reamintegte de
tipul planetar terian. Degetclc sunt groase, lnasive, rdsucite.
Are degetele in lonrir de spatuld, cu unghia aproape Este m6na fdranilor, mAna instinclivA a fiin{elor sirnple.
evazatd, datoriti in special inlluenlei deformatoare a unsltelor. Aceasta mdnd se gdsegte nrai urult in Laponia. Este mdna
Este mAna instirrctului, a sentimentelor pulin moderate, a leneqd a celui legat de glie din na;tere.
spiritelor materialiste, a revoltei (majoritatea revolu{ionarilor Clasificarea mAinilor nu este totdeauna aceeaqi la tofi
au avut aceastd r-nAnd). chiromantii, degi in fond se a.jLrngc la aceleaqi concluzii.
Degetele spatulate apar!in intreprinzdtorilor, realizatorilor,
spiritelor active, care ac{ioneazd inainte de a g6ndi, care sunt Astfel, Julien Leclerq, in cartea sa ,,Caracterul Si Mdndt",
prea increzitori qi pe care orgoliLrl ii pierde. imparte mAinile in 6 categorii. in l-elLrl urrndtor:
Cei cu mdini spatLrlatc iubesc marile orizonturi deschise,
indrizneala, vdndtoarea, calatoriile, pionieratul, navigalia qi 1. - mdini intelectuale
muncile manuale, libertatea. 2. - mdini strdlucitoare
Ei sunt duqrnanii birocraliei, ai situa{iilor sedentare, sunt 3. - rnAini pasionate
pulin accesibili la arte ;;i cleganfd, mai mult lacomi decdt 4. - mAini practice
cunoscdtori ai arlei culinare, artizani, dar nu artigti. 5. - mAini vulgare
Dacd degetr-rl cel mare este fbarte spatulat indic[ hotdr6ri 6. - mAini nesemnificative
rapide; dacd indexul este lorrltc spatulat - nevoie de dominagie,
de comanda; dacd este spatulat rnijlociul - dragoste pentru Aceastd impdrfire nu este tcorcticS, procedeul este unul
culturd qi pentru crealia rratcrialb; daci inelarul este foarte dintre cele mai simple.
spatulat - indica indivizi nrctie trltrqi, pu!in inventivi, imitatori. Descrierea mAinilor pcrnrite definirea caracterelor
MAna spatulatd este nrai nrult hotdrdtd dec6t resemnat[. Ea corespunzdtoare.
domind in Bretania, in Norcl i;i in Germania.
MAna spatLrlatd ;i netcdli se pricepe la afaceri, nu are fricd
de nimic. Mdna intelectuuld
Mdna spatulatd moalc inclich pldcere pentru muncd, dar qi
pentru acfiune (cdldtorii, sirbitori, acliuni, etc). Este c[rnoasd qi semi-nroalc, cleseori osoasd gi uscat6,
Acfiunea nodurilor (pc care o vom studia mai departe) le niciodatd ins[ moale gi grasi.
modi fi ca aceste caraclcrist ic i. Degetele sunt puternice, Ihrd a fi ingrogate la riddcinS, gi
MAini spatulate aLr i'rvut: Napoleon al III-lea, Rubens, par destul de lungi.
Rembrandt.

t26 121
PAPI]S CARTEA NOROCULU]
Forma alungitd, thri a li sublire gi zvelti este forma
comund acestei calegorii.
NiciodatS ea nu estc scrrlti'r, nici pitratd. Niciodatd micd, ci
mare sau rnijlocie.
Pdr{ile componente ale nrAinii sunt echilibrate. Partea
inferioari a rnAinii, care arc relief, nu se face remarcati in
raport cu inlllimea.
Caracterul intelectLral corespunzdtor este dominat de
principii qi idei. Este rhbclirtor qi perseverent in vocafia lui. El
acfioneazd dr"rpd o juclecatii nratur5. Este pulin suplu qi chiar
deloc suplu, fhrd a se folosi rle influentS. Face lucru metodic
Ai
constant.
Mdna strdlucitoure
Este de mdrime mijlocie sau n'ricd, niciodati mare.
Palma este clrnoasi, lhli asprirne, semirnoale, niciodatd
osoasd sau uscat5.
Aceastd palrnd lasd inrpresia de a fi mai puternicd decdt
degetele, care sunt subliri, clestul cle lungi, dar niciodatd groase.
Partea inferioard a accstci nrdini, mai ales spre partea
muntelui lui Venus, are tcncliula cle a se impune atentiei. Nici
grasd, nici slabd, nici pltrati, nici scr-rft5, ea este frumoasd.
Caracterul strdlucitor clourinir ca aparenfd. Este sociabil qi
antrenabil. Instabilitatea sa il l-cregte de a fi absorbit. Este
nerdbddtor si se maniltsle , cl prefer[ mijloacele rapide,
planificarea gi sisteuratizarea ii sr-rnt strdine. In mod natural este
abil gi iqi irnprovizeazd ac!itrnile. El aclioneazd, prin intuilie,
suplete, asimilare, aptitnclini variate, lucru ugor, dar inconstant.
MAna pasionatd
E,ste cirnoasd, rezistenta, durd, uneori uscat6, intotdeauna
puternicd. Degetele sunt groase ;;i destul de scurle.
l2B
PAPUS CAR'IEA NOROCULUI
MAna este micd, rnijlocic sau nrarc. Micd, ea pare rotundd,
mare, cade in vulgaritate. Nu parc niciodatd alungitd.
Palma este sensibil rnai lar-eir in partea inferioard decdt sub
degete.
Caracterul pasionat e stc crcdincios, puternic, activ,
inspirat. El acfioneazd prin sinrtul lucrurilor gi produce, prin
belqugul natural, capacitate cle nrtrrrcir impetuoasS, entuziasti,
care absoarbe.
Mdna practicd are ur-l ael inruclit cu rnAna pasionat[. Ea
este pdtrat6, dar, ca gi rndna pasionati, este cdrnoasi, deseori
grasd.
Palma nu pare mai lalgir sLrb degete decAt in paftea
inferioard. Ea poate sd fie clc toate rlirrimile gi, cdnd este prea
mare, este grosoland.
Caracterul practic este tlorninat de nevoi rnateriale qi de
utilitate:
El acfioneazd cu ajutorul ratiunii, produce prin interes,
asculti de calcule, avanseaz-5 orckrnat.
Este prevdzdtor, dispre{uie;1e himerele, respinge iluziile.
Stdpdn al lui insugi, el sc pliazi circumstantelor gi are
simlul luptei.
Munca este proporf ionalli cu necesitatea, poate fi gi
intensS, dacd este necesar, poscclir lnare clorinfd de prosperitate
qi de profituri calme.
Mdna valgurd
Frapeazd prin mdrimea ci sau printr-un aspect diform.
Este in general durd qi gruras5, corespunzdnd poftelor
simple.
Mdno insignifiantd
Este sau prea mic[ sau l]r'ca lungi, fbarte ingust6, fhrd
rezistenfS, ftr[ relief, foarte uroalc ;i cu oase fiagile.
129
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Majoritatea rnAinilor nu Au un tip bine stabilit, dar sunt
situalii rare cAnd nu se pozrtt: stabili cu siguranld nici tipul care
predomind.
O clasificare sirnilara cste fbcutd qi de G. Muchery in
cartea sa ,,Moortea, bolile, inleligenla, ereditatea, indicate de
amprentele mdinii", in ceea ce priveqte caracterizarea tipurilor
de mdini, gi anume:
- mdna solard - esle couica, lung5;
- ntdna hmarii - este colticS, scurtS,
- mdna ntarliand - este pilt'at6, lung6;
- mdna teriand - este pdtrata, scllftd;
- mdna mercurianci - este spatulatl, scutt5;
- mdna sahrniand - eslc spatulatd, lungS;
- ntdna.jupiterianii- este rotuttdd, lung6;
- mdna vemtsiand - estc rotundd, scurtl.
G. Muchery spune cii existd 3 tipuri de indivizi:
intelectual, pasionat qi n-raterialist.
Intelecluahrl este inllLrcntat de Soare (dorin!d), Mercur
(zgArcenie) qi de Saturn (orgoliu).
Pasionatul este inf1uenlat de Marte, care ii dd violenfa
rezultatd din inirni, nu din nrinte.
Materialistrl este inlluenlat de Lund (lenevie), Jupiter
(lhcomie), Venus (lux),'l'erra (nraterialism).
Bineinfeles cd ace;ti ternreni trebuie luali intr-un sens
foarte larg.
Tipurile plrre nu exista, noi toli fiind de fapt tofi solari sau
terieni.
Soarele gi Terra sunt acolo numai pentru a ad[uga
celorlalte influxuri spiritualitatea sau materialitatea.
Tipul Soare este o ccrnrbina.tie intre Mercur gi Saturn, cu o
nuanld de Venus.
Tipul Terra este o conrbinafie materiali intre Marte qi
Jupiter.
r30
CARTEA NOROCULUI
Soarele dl calitdli qi del'ectc provenite din suflet.
Luna, Jupiter Si Ventts datr calitirli qi defecte provenite
corp.
Marte dd calitili qi defectc provenind din inirni.
Mercur Si Saturn dau calitirti gi defecte provenind din
creier.
Norocul Si culoarea milinilor
Una dintre cele mai sinrple nretode de a determina
influenfele invizibile ce acIioneazi asLlpra caracterului este
urmdtoarea:
Luafi o foaie alb[ de hArf ie gi. atunci cdnd suntefi mai multe
persoane adunate, aplicali pe rincl, pe lbaia albd de hdrtie, m6na
stAngd pe partea netedd gi palrna dcclesubt.
Vefi observa astfel cd flecare persoand are pielea de culoare
diferita gi cd existi patru culori caracteristice:
Mdini de culoare olbd irt raport cu loaia de hArtie: noroc in
afaceri.
Mdini de o nuanld ccr/brtitr-ittcltis: noroc in actiunile
indrdznele.
Mdini de o nuan{d roSictlicd: noroc in luptele economice sau
politice.
Din punctul de vedere al cLrlorii rndinii, G. Muchery aratd
c6:
- intelectualul - are m6na clc culoare galbenh;
- pasionatul - are mAna clc culoare rogie;
- ntaterialistul - are mdna dc culoare alb5.
Dacd se combind culorilc, st: vor obline urmitoarele
corespondenle astrale:
Soarele 1-salbenlarndios
t3t
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Luna alb albdstrui Umedd in exces, intr-un lbl ea aratd un temperament

Marte alb rosiat c limfatic Ai senzualitate.
Jupiter alb sdlbu roslatlc Cdrnoasd - gust pentru materialitatea plScerilor.
alb eilbu Slabd - numai pasiunile sullctului sunt in joc.
Venus
Mercur
Masivd, ampld, groasd ;i dLrrir, cu degete scurte, ea este la
salben deschis
limita bestialitatii.
Saturn calben inchis
Ferm6 gi solid[ - activitatc. \,igoare,
Mdna durd este o dovadd a rirbclirrii.
Aceastd tipologie se aplici la fizionomie, care sl
Mdna moale aparline aceluiaqii tentperament.
chiromantia.
Palma crestatd inseamn[ lipsir cle curaj, chiar boal6 grea.
CornparAnd-o cu teoriile lrri Jagot, Gastin, etc, se vor regdsi
Palma largd este cea a analiticilor, palr-r-ra lungd a sinteticilor,
efectiv aceleagi date, expuse in Inod diferit de fiecare.
palma mijlocie a sinopticilor, palnra fi'agild a celor slabi, cea
lipsitd sau aproape lipsitd de linii a lirtaligtilor, palma platd gi ldrd
noduri a celor neutri, palma ,,agitatir", adicl bogatd in linii, a
4. Palms pasionalilor de toate felurile.

Nu trebuie neglijata probletna palmei, indicatoare a

instinctelor.
Determinarea
La animale, oasele palnici sunt preponderente; de unde, la
offi, o dominare a degetelor de cdtre palmd denotl o noroc alai dupd forma degetel or
preponderenld a animalului. Norocul gi lungimea degetelor
Degetele, prin fine!ea lor, sunt instrumentele sufletului,
palma nu este decAt cdurinLrl r,,ie{ii materiale, sangvine. Acest Falangele degetelor
lucru se observd bine la cei bolnavi, unde ea devine arzdtoare, ca
urmare a flebrei. Dupd cum am mai ardtat, llccarc deget este irnpdrfit in trei
tn palmd se gdsesc corpLrsctrlii pacinici (paqnici). falange:
O palmd bine coloratii, nroale, caldd, umedd indicd tinerefe, - printa falangd (de la urtgltie) lace cunoscutd capacitatea
sdndtate, sensibilitate. Uscatd, slabir indicd asprime de caracter. spiritualitdf ii individului ;
O temperaturd de peste 37"C este excesiv[, indiciu (in afara - falanga a doua, mijlocie. arali capacitatea inteligenfei;
unei boli) al sldbiciunii organisruului, al unei proaste funcfionlri - falanga a treia (care titta c{e palntd), aratd capacitatea
a pl5mdnilor. instinctului.
Cildura pahnei este, cle altf'el, in legdturi cu vioiciunea Iat[ incd o ocazie, pentru oculist, cle a descoperi aici o noud
sdngelui. Rece, ea nu este o clovacld a lipsei pasiunilor. analogie tntre cele treifalange Si t'ale trei piirli ale capului:
Proverbul spune: ,,Maini reci, inimd cald[". Acest lucru nu
este intotdeallna adevdrat. irr accastd privinf[, sigurd este numai - frontald - spiritualitatea
linia inimii. - mediand - intelectualitatea

132 133
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

- inferioard - materialitatea ;'i cele trei pdrli ale corpului:
- capul - cerebralitatea
- pieptul * ernotivitatea (sensibilitatea)
- abdomenul - nr.rtritia
Noi am ardtat, pAnd aici, semnificaliile generale ale
degetelor, diferenfiate in: ascLrlite, conice, pdtrate, spatulate.
Acum, insd, le vour exanrina in detaliu.
Identificarea norocului in lbnna extremitdlii degetelor:
Celor laqi le era tdiat, irr l-aceder-nonia; pedagogii, drept
pedeapsd pentru lenegi, le muqcau degetul cel mare.
Impirafii condamnau sau gratiar.r {indnd degetul mare in jos
sau in sus.
,,Degetul mare este on1ltl", spulrca d'Arpentigny.
,,Idiolii aLt degetul nlqre sctrrt, ftrd corpusculi", a
demonstrat Dupuytren.
Nou-nhscutul, incd frrd vointri, iqi tine degetul lnare ascuns
in pumnigorul strAns; epilepticul, care nLr mai are voinfd, ca gi un
paralitic, un grav bolnav sau un ururibund, fac la fel.

l. Degetul cu extremitatea spatulard indicd Noroc, reuqitd in

acfiunile materiale.
2. Degetul cu extremitatea pdtrat6 indicd reuqit[ in acliunile
qtiin!ifice.
3. Degetul cu extremitatea ascu{iti indic[ Noroc in arti gi in
diploma!ie.

L*-
-:::

1. Degetul mare

,,Este degetul stdpdn itt;r'", spLrnea Montaigne.

Este degetul cel rnai gros, capul de rdnd al celorlalte, fiindu-
le opozabil.
Acest deget inseamnd lbrla noastrl vital[, voin{a noastr6.
Anticii au ficut din el insu;;i sirnbolul omului.

t34 l3s
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
Falangele degetul ui msre rep rezi ntci:

i*snt - prima - energia;

-adoua-logica:
',t(
h
- atreia - afec{iunea.
ni*rie.isw
x Deci se poate alcltui tabelul urrnitor:
L Seu*&it_irxrs
Prima falangd:
1*ra*wrn* .qif
{a)
vr*
V, TJ tcr* I - lungd gi puternicd: vointi puternicd;
t1P *t
t"4t"
- prea lungi: orgoliu, ir-rciipritAnare;
S' I - scurt6: nehotirAre, neincrcclcre in sine, slSbiciune (dacd
*i** *r h"t,z;u*r * {s# I nu este largd);
{\t
\4 ?E' - foarte scurtS: pasivitatc;
$
J#
nl.*--
- lar gd, puternicd, ingroga tir : in cldrdtnic ie;
- sferic[: incipildnare, abnrtizare;
- asculitl: sensibilitate poeticd; conicd sau rondd: aptitudini
diverse, dar superficiale;
,J - pdtrat6: voinfi practicd qi calcLrlatd;
L - spatulatd: voinld impulsivir.
)
at
4*ft uN€ it-psfr w. A douafalangd:
"" v&NAfo L.
tu
b&AQ{;l:r * - lungd gi puternicd: echitatc, claritate, logicd;
\l;p,7 & - abdtutd sau scur16: lipsir de -iuclecatd.
c-*Q ft /"1'?;l iuio,in
,i A treiu falangd - rdddcina clcgctului lnare: vezi Muntele lui
teqilr€
Hstv
Venus.
Falangele nu se iau in considcrare nurnai prin ele insele ci qi
din punctul de vedere al raporturilor clintre ele:

- primele doud falange egale: echilibru bun;

- prima groas[ gi lung5, a doua scurtS: energie ldrd logicd;
- prima scurt[, a doua lungi: rnai multd logicd decdt voinf[.

r36 l]7
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Prostituatele ;i desflAn:r!ii au, deseori, r[ddcina degetului - conic: se spune cl predispLrnc la lecturb gi la o sirnplitate
mare dezvoltata qi celelalte cloLrii lhlange scurle. blAndd,
- pdtrat: inclinalii burghezc. orclonate, regulate:
Dupi d'Arpentigny, se pot lace nrmdtoarele aprecieri: - spatulat (rar): misticisnr cxagerat, nevoie de dominalie gi
de comandl;
1. Degetul mare: - drept, perpendicular.' tenclinlir de independenfd qi luptd
patrioticd;
- degeml nlare sc:ttrt' nrai nrulte sentimente dec6t idei, mai - scurt: ambilie moderati (cu cxcep{ia celor care sunt aspre
multd inimd decAt rafiune gi energie; gi groase);
- degenl ntare lung.' cupul domini, voinli, personalitate, - lung: ambilie rdbddtoare.
fermitate, perseveren{d;
- degetul ntare.fourte ltrtrg; voinla dominatoare a gefilor, a Studiind falangele aritirtonrlui, se fac urmitoarele
ambiliogilor, a arivigtilor; l)cscartes, Newton, Galilei, Danton, observa!ii:
Luther, Voltaire aveau degete le rnari, enorme.
Montaigne gi La lrontainc aveau falanga degetului mare Primufalangd:
unghiulard, destul de scurtd, llindcd erau dominafi de indoiald sau
de naivitate care era partea l'ernrecltoare a geniului lor); - lungi: intuifie, religiozitate ;

- degenl mare gros.' tenrllcranrent solid; - scurli: scepticism, neincrcclere (in special dacd este
- degetul ntare ingust.' viclcnie, subtilitate; pltratd);
- degenl mare sub;ire. slabiciune organic5. - c[rnoas6: pldceri senzuale.
Nu trebuie sh vd increcleli in cei ale cdror degete mari se lasi - uscat5, religie austeri;
spre spate, intrr,rcAt aceasta clentltil lagitate. - largd, masivi, cu unghia rccurbat[: boli de plirn6ni qi alte
Alegefi-vd servitorii printlc cci cu degete mari scurte. boli.
Un deget rnAre pr-r!in inclepartat dezviluie franchele qi
dispre! fa{5 de prejudecd{i. A douafalangd:
Desbarolles a observat cli degetele mari care au o formd
falicd labazd, in mijlocul palnrci indicd erotism. - lungd: ambilie hotdr6ta;
Evitali indivizii care au obiceiul de a-gi inchide degetul - scurId: eforturi fErd valoarc:
mare in palmd, suprimAnclu-;i astlcl, ei ingiqi, voinJa. - uscat6: ambilie, dorintl clc glorie.

2. Degetul arititor - indexul A treiafalangd:

Acest deget aratd, orcloni, anrenint6, decide, atac6. - lungd gi puternic5: dorinlir cle clorninare;
Este degetul h-ri Jupiter - scurtS: modestie;
- asculit: igi contrazice rolul, indici tendinle contemplative, - uscatl: ascetism, dispre! al lLrcrurilor viefii.
aspiralii pentrr"r aft6;

l3u 139
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

3. Degetul mijlociu Lung: iubire pentru fast, risipii, celebritate.

Degetul mijlociu este axul reprezinti tine de
muntele lui Satr,un.
- asculit: ili pierde caracterul sdu saturnian qi
ugurinld in studierea nrarilor probleme,
- pdtrat: indici rigoare, intolerant6, disciplini,
intransigen{6;
- spatulat: dragoste peutru cultur6, construclie, deci pentru
crea{ie rnaterial6;
- spatulal, larg, unrflut: tristete lugubrS, gust pentru studii
profunde;
- lung: orgolir"r sunrbnr, ncirrcredere in sine, fatalism;
- gros: materialism lllosolic.
Falangd cu unghie lungh, lalgd: prudenll, morbiditate.
Falangd cu unghie scurtii: resemnare blAndd.
Falangd cu unghie sublire, uscatS: scepticism gi simplitate
funebrd.
A doua falangd lungd: gusl pentru agriculturd qi, cu nod,
pentru ocultism.
A doua falangd, scurt5: inutilitate a experienfei vielii.
A treia falangd h.uigh: avarilie, gust pentru jigniri.
A treia falangd scurt5: ccouourie bine inteleas5.
4. Degetul inelar
Deget al Soarelui, al inelului.
Deget al artei gi idealLrlui. este in legdturl cu inima.
Asculit: dispozitii estetice lericite.
Conic: dispozilii nrai clegrabd comerciale.
Pdtrat: dragoste pentrlr bogalii, pentru adev5rul artistic aflat
in raliune.
Spatulat: arta aplicatir nri;cirii (pictura bdtdliilor, marquri
militare, dans, teatru).
Scurt: indiferenlS pentru glorie;
Foqrte sct rl'. ittstittctc josrtice.
r
Noduros: sim! ralional al ll'unrostrlr-ri.
Prost fdcut: celebritatea nrqinoasir (cea a crirninalilor).
Prima falangd lung6: gust nobil pentru artd, ascetism
intelectual (mai pu{in nobil dacri ca cste rnai scurtd).
Prima falangd cbrnoasd: cliutare fonnald Ei senzual5 a
frumuse!ii.
Prima falangi uscat[: cdutarc spiritualizatd a fiumosului.
A doua falangd lungd: rafiunc in artd, talent, originalitate.
A doua falangd scurtd: nepulirrli cle a se realiza (rata!i).
A doua falangd cdmoasd : artir rcalistS.
A doua falangi uscatd: artir iclcalisti.
A treia falangi are lunginrca in raport cu reugita probabild.
5. Degetul mic
Este degetul mercurian al atrilitdtii, intuitiei, elocvenfei,
flerului.
Asculit sau conic: elocvenfir naturald, perspicacitate.
Pdtrat sau spahtlaf: gtiinta practicd gi rafionalS, abilitate
frzicl.
Scurt : asimilare uqoari.
Lung : refl ectie, pricepere, perl-cctionare.
Noduros : aptitudini comercialc pronuntate.
Pros t Jdcut' neqans6, nepri ccpcrc.
indoit induntru: stigmat clc artritisrn (dupd profesorul
Landouzy).
Prima falangd lungd: gust pcntlu studiu.
Prima falangd scurtd: lencvic irrtclectuald.
A doua falangd este lungi slru scurtd in raport cu aptitudinile
pentru speculafie.
A treia falang[ este lulrgir sau scurtd dupd viclenie sau
simplicitate.
Ardtdtorul (Jupiter) mai lun-u clecit Inelarul (Apollo) indicd
Noroc material qi dorin{d de bunirstare rnateriald.

r40 t4l
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

DimpotrivS, Inelnrul (Apollo) mai lung decdt, Ar6tdtorul

anuntd Noroc in artd, gloric ;i clilicurltate de a reuqi in acfiunile
pur materiale.

6. Nodurile

Nodurile sunt articulalii procrnineute.

t42 l r13
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Nodul numit ,filosrtJir"'leaga prima falangi (cu unghie) de a
doua.
Nodul numit ,,ntateriuli,;t" lcagd a doua falangd de a treia.
Degetele netede pot deveni uoduroase. Fenomenul invers nu
se produce niciodatd.
Exagerarea nodurilor inclicir excesul, deci o dezordine in
facultali.
Nodul filozofic este incliciirl setei de a qti, de a compara, de
a discuta, uneori chiar de a-i nricgora pe ceilalli, de a se indoi de
tot. Pu{ine f-erneiil au.
Desbarolles splrne ci cl este foarte rdspAndit la parizieni,la
lel ca Ei degetul neted gi patrlt.
Nodul materialist aratir calitalile practice, gustul pentru
ordine, pentru bundstare, perltnl bogi{ie. El este util negustorilor,
oamenilor de afaceri, contabili lor.
Dacd aceste doud nocluri coexistd, este in detrimentul
frumusefii m6inii, dar in avantajuI posesorului.
Nodurile sunt utile nriinilor asculite sau spatulate. Ele dau
g6ndire qi rdbdare.
7. Pumnul
Dupd Daguesah - qi el are impoftan!5 - s-a putut stabili
urmdtorul tabel:
Banal cu bonomie: inclivizi superficiali sau gire{i.
Tdios: indivizi avari sarr clrre se teln sa se emotioneze.
Moale: sirlpld fbrnialitatc a irrdiferenfei.
Brutal: cel al unui farrlirron sau al unui nepoliticos.
Mare gi deschis: cel al rrnLri prieten, al unui om de inimi.
Greu: cel al unui indolent pe care il costi fiecare gest.
Din vdrfr-rl degetelor: cel al r.rnui disprefuitor.
MAng6ietor qi intArzizrt: ccl al trnui.voluptuos.
MAngAietor gi cu presiune : clorinld carnal6.
144
PAPUS CARTEA NOROCULUI
8. Muntii
Chirologii gtiinlifici, deqi se clczirrtereseazd de astrologie, au
trebuit sd accepte faptul ci protuberantele de la rdddcina
degetelor gi perculia (partea exterioarl a mdinii, opusd degetului
mare) sunt sinteza aptitudinilor qi instinctelor conferite acestor
degete.
Existd ingrimddiri de corpLrscLrli ai lui Pacini, care sunt ca
nigte condensatori ai inervatici nrAinii, acumulatori ai
magnetismului, ai sevei active. Poatc nu este chiar aga o prostie
sd ne gdndim cd semnltura astralir se uisegte aici gi se explic[, cu
numele pe care oamenii de gtiirrtri le-au pdstrat, prin influenfa
planetard corespondentd.
Oricum ar fr, iatd lista gi locul acestor protuberanfe:
- la rdddcina degetului l11arc: uruntele lui Venus;
- la rdddcina arltdtorului: nruntele lui Jupiter;
- la rdddcina mijlociului: nrtrnte le lui Saturn;
- la rdddcina inelarului: rlunte le Soarelui;
- la rdddcina degetului rlic: nrr-rntele Iui Mercur;
- sub muntele lui Mercr,rr: nruntele lui Marte;
- sub muntele lui Marte: rruntele Lunii.
Spaliul dintre acegti $aptc nrunti se numegte Cdmpia lui
Marte.
Munfii proeminenfi revelcazir intotdeauna o abundenfi,
chiar un surplus de fluid.
Munlii plali, ei indic[ o lipsii relativd de forfd, de sevd, de
pasiune.
Munlii scobili, ei aratd contrariul aptitudinilor previzute.
145
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS
mai degrabd nefast, o adeviratri exercitatd asupra
subiectului.

S6-i studiern acum pe fiecarc itr parte:

I. Muntele lui Jupiter

Se afll sub ardtdtor qi, ca :;i el, se leagd de arnbilie,

dominalie, amoruri.
Bine proporfionat, el dd calitirti-jLrpiteriene: a meritului bine
c6qtigat, a bucuriei de a trdi, a rccolltpcltselor norrnale.
El aratd cdsitorii fbcute dirr clraLroste.
inexces: orgoliu, dorinlir t.t strdlucire, de comandd,
exaltare, supersti!ie.
In depresiune: lipsd de deutnitatc. terrdinte vulgare.
Inclinat spre muntele lui Satunr: aspira{ii religioase. Dacd
acesta il absoarbe: reugitl cu orice pret.
Dacd pe el remarcdm linii circptc, ascendente: $anse bune de
\- L reugiti.
*d, Raze transversale: necazuri clonrestice (Hugo avea acest
,U
',\ \ semn fatal, se cunosc doliile lui ingrozitoare).
1.. Puncte: pozilia ?n pericol, clcccptie pentrLr ambitie.
\/ O grill: inlinjuire a ganselor.
11
t' t ,*' Un triunghi: aptitudini penlru rliplorna{ie.
i!
lt O cruce: semn fericit in dragosle.
:,
ll
.t O stea: cel mai bun semn. 'l'oatc satisfactiile. Acest selnn nu
\ minte niciodatd.

2. Muntele lui Saturn

Se afld sub mijlociu qi sirnbolul sdu este cel al destinului.

Raze pe munli denotd o cre$tere a energiei nervoase'
Un nrunte mai Inare tlcclit ceilalli marcheazd dominanta
vietii. Dacd el este singurttl carc se distinge, acesta este un exces
Simplu, plin, neted: via{zi calrnir; reuEitd posibild, dacd nu
existi alte semne nefaste.
Proeminent (rar): coraclet. sra\/, autztr, cu spleen.
Deviind spre Jupiter: ambitia binrie gtiinta; renume de prost
gust.

146 147
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Deviind spre Soare: -rIust pentru arte, dar cu tendinld
melancolicS.
Dacd pe el remarcdnr ur.nrl sau mai rnulte puncte: fatalitate,
nenorociri.
Un triunghi: aptitr-rclini pentnr q;tiinfele mistice sau oculte.
O cruce: rnisticism llrrest.
O stea: amenin[are a rrnei boli grave, paralizie, moarte
dureroasd, asasinat.
3. Muntele Sourelui
Sub inelar: glorie, inclirratii artistice. Deci, semn bun.
Excesiv, el antreneazd spre'clel'ecte contrare. Scobit, el anihileazd
aceste tendin{e.
Modest gi sirnplu: via{d calrnd, intimd, fErd glorie.
Liniile ascendente sunt, ca cle obicei, semn al qanselor foarte
bune.
Raze in dezordine: extrberanli, vanitate, ugurdtate.
Linii transversale: luptc, obstacole, schimbf,ri.
O stea: reugite, poate periculoase (ex.: gen. Boulanger).
O grilS: vanitate, glorie lirlsir, nepr-rtin!5, opozilii.
Un triunghi: mari aptituclini artistice.
O micd insulS in jos, pc linia Soarelui: reugit6, poate ca
urrnare a adulterrrltri.
Gduri sau fose: boli ale rinichilor.
4. Muntele lui Mercur
Este situat sub degetul nric. Aratd predispozilie pentru
inteligen{d, aptitudini, elocventi, medicind qi comerf.
Normal: se poate reu;;i in domeniile de activitate
mercuriene.
Anormal: furt, viclenic, nrirrciun5, faliment, discreditare,
ignoran!5 pretenf i oas5.
Mic sau absent: nici o aptitucline obignuiti a muntelui.
lrl8
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Umflat spre percu{ie: viclcnie extrern5, violenfd pentru
cdqtig.
Inclinat spre Soare: unire a clocveutei cu qtiin[a.
S-a remarcat faptul cd indivizii ap(i pentru qtiin{ele medicale
sau naturale, femeile, fetele, arrralrtele medicilor, infirmierele,
surorile de spital, etc, au pe rtrunlcle ntercurian linii ascendente.
Dacd, in acelaqi timp, au gi ntLrntele lunar dezvoltat, ele se
ingrijesc Ai se drogheazf, nrult. L,le sunt tipurile de bolnave
imaginare.
Uniri, cisitorii, vdduvii, copiii se inscriu in percu{ia
muntelui mercurian.
Cruce, grild: cleptomanie (inclinatie spre furt).
Triunghi: aptitudini diplonratice saLr poIitice.
5. Muntele lui Msrte
Reprezintd lupta, rezistentr.
Normal: d6 curaj, sAnge rccc. stirl-rinire de sine.
Chiar gi in exces el este lhr,,orabil, indeosebi dacd degetul
mare este mare (voin!5).
Gros qi neted: fermitate, terracitate .
Nul sau plat: fiinle moi, lTrrh vlag:i, thrd caracter.
Unit cu muntele lunar intr-o sinsurd urnfldturd: indiferenfd
resemnatd.
Pe muntele lui Marte, liniilc sunt sentn riu, ii indicd pe
violenli, prezic brongite, laringitc.
O stea: rdnire. (Mul{i dintre cei care au murit in rdzboi o
aveau).
O grilS: moarte violentd posibili.
Un triunghi: gtiin!5 militara.
CAmpul lui Marte con{ine, clcscori, semnele luptelor vie}ii.
NetedS, ftrd riduri - pacc; scobitd, slabd - rezisten!5
chinuitd, bitelii perpetue. De fapt. birtirlia vine clin marlian insugi.
O cruce pe c6mpie: violent gi certhre{.
Dac[ linia capului este, in plus, gi scurtir: dezldn{uire de
pasiuni nebune.
149
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Un triunghi anun{d gloria militard.
O cruce mare legati cle o linie venusiand indicd pdnd gi
epoca unei catastrof-e; de excmplu, impdrdtesa Eugenia avea
acest semn, care ii anunta 1-lierrlerea tronului qi a solului in jurul
vArstei de cincizeci-qaizeci de arri, in urma conflictului franco-
german.
6. Muntele Lunii
Normal, el dd, dupir
[)esbarolles, melancolia dulce qi
imaginalia poeticd, gustul pcntrul visare qi tdcere, armonie qi
mister. Dar, in exces: nrobilitale, tristefe, fanatism, nervi,
migrene.
Nul sau mic: sirn{ al ll'unrosului, entuziasm, iluzii, dar un
caracter sec, rece, dlrr.
Slab gi ridat: curiozitSli lascive.
Striat: maleabilitate, iritare, ef'ervescentd, groazd de himere,
gust pentru straniu.
Chinurile ii vin cle la ininra, dacd domind aceastd linie, din
orgoliu, cu Lln puternic lbi;;or jupiterian, din afaceri, cu un
Mercur proeminent, din dragoslc clacd Venus este stdpAnd.
Razele lunare cluc la presentimente, vise profetice,
halucinalii. in armonie cLr oclrii nrari qi o linie buni a capului:
memorie br-rnd qi ugr"rrinfd pentru linrbi strdine.
O stea: o primejdie pc ape (;;i bietul Lantelme care a murit
inecat o avea marcatd pe linia caldtoriei, pe perculia mAinii).
O insuld: somnambulisnr, clarviziune, sim! profetic (Dumas
- fiul).
Un triungl-ri: ir.rtuifie, bun sinr{ gi gtiinfd maritim5.
O gril6: triste{e, nelinir;tc, c.raltare, impudicitate la femei.
La percu{ie se citesc imagina{ia (linii mici, mai mult sau mai
pufin numeroase) gi calatoriile (raze orizontale, mergAnd spre
dosul palmei).
I 5t)
PAPUS CARTEA NOROCULUI
7. Muntele lui Venus
Se afl6 la rddicina degetultri urare, este cel mai mare munte.
Linia viefii il inconjoari. Este sccliul, nu atdt al dragostei, cdt al
esenlei vitale, al miqc[rilor sullctulLri, al alectivitdtii, al atracliilor
spre bucurie qi voluptate.
Daci iubirea sentimentali se inscrie indeosebi pe linia
inimii, pe muntele lui Venus se inscrie indeosebi iubirea
senzuali. Deci, daci el este arnror.rios, striat normal, se iubesc
normal pldcerile sirnfurilor, qii. de asernenea, pldcerile
intelectuale , muzica, dansul, li-uurusctca, Iuxul.
Slab, neted: apetit slab pentru lux.
Un munte exagerat, br6zdat irrclcosebi gros Ei dur, aduce un
cortegiu nefast de defecte.
,,Adevdralii libertini, - spLlnc Desbarolles -, au rqze multe,
care accentueazd un inel al ltti l/erttrs. Majoritatea femeilor
galante sunt astfel, cu Ltn deget rtture ,sc:ut'l (lipsd de voinld). Dar
un lucru interesant este faphrl cti ltcr'.socutele insentnate astfel, cu
ardtdtorul asctrlit, se pot tndreplu;i.s1tre nti,slicisrtt, in nevoia lor
de a iubi pe cineva: carneo .tart l)e I)trtrtnezeu."
Se vdd uneori, pe foigonrl vclrusian: un triurtghi, semn de
calcul josnic in
dragoste; o -rrrilir: senrn de lascivitate, de
inversiune sexuald; o cruce: sclnn clc iubire unicd qi fatalS (in
afard numai de imprejurarea in care o afld cruce pe Jupiter
transformd aceastd fatalitate in l-cricirc); o stea: semn posibil al
nefericirii in dragoste. (Daci sleaua cste legata de linia capului:
divor! sau despdrlire.)
Se spune cd patru linii echiclistante, plecAnd de la rdddcina
degetului mare pe muntele lui Vcnus, indici rnogteniri la o vdrstd
maturi (Rem); cd dacd aceste linii se af15 spre sfArqitul liniei
viefii, inseamnd mogtenire in tincrctc; cd, dacd nu existd decdt
doud-trei, este o mogtenire nrai pulirr inrportantd; dacd aceste linii
se intretaie la extremitSfi, existi ulr proces in aceastd problemd.
Se spune cd mai multe linii care se intretaie pe vdrful
muntelui venusian spre articulatia clegetului rnare inseamni
cldere de pe cal, din vehicul sau l)t: nrunte.
l-5t
PAPUS CARTEA NOROCULT]I PAPUS CAR'TEA NOROCULUI

Se spune cd rdddcina clegctulLri mare t[iat[ in mai multe
locuri anunfd l-noartea prin iucc sau strangulare, cf, una sau doud
linii groase care traverseazi rlcgetul mare arat[ teami de asasinat
sau de decapitare...
Dar sd ldsdm aceste prolclii funebre gi sl trecem la altele
mai vesele:
- linii mici, nurneroasc yi putin ad6nci: iubiri mici;
- linii groase, prrtirr ntrrrrcr'()rlse: pasiuni serioase;
- liniile plecdnd cle la racldcina degetului mare spre linia
vietii gi colnpuse pe nrrrrrte: o iubire dubld...
Numele Liniilor din Pulrrtir
Sunt rnarile revelato:rrc, pylhiile, care se lasd cel mai uqor
interogate gi rispund cel urai u;or.
Sunt mbrcile diverse ale vitalitalii, energiei, sensibilitdfii, pe
care influen{a astrali le-a inscnrnat de la naqtere.
Legile lor le rnodifica 1.re cclc ale mun{ilor gi degetelor.
Ele reflectd voin{a creicrurlui, impulsurile sale, tresiririle,
slSbiciunile, chiar tarelc organice gi toatd existenla trecutd,
prezentd qi viitoare.
Ele inscriu intr-un f'el autonrat acliunile noastre gi chiar ne
previn, ne aratd, mut, destintrl.
Grijile, triste{ile, marilc z-gucluiri morale, incercdrile sorfii,
atacurile asupra organisnrulLri, bolile, accidentele lasd urme pe
fizionomie, sapd ridr"rri panii cancl scliimbi trdsiturile qi expresia.
Aceste evenimentc alc existenfei, aceste reflectdri
indicatoare, se inscriu, prin stignratele corespondente, in mdini,
ca qi pe obraz.
Exist6, chiar, toate eveniurentele importante, accidentele de
ternut, gerrnenii morbizi care unneazd. sd se iveascd gi sd se
desfrgoare intr-un viitor nrai nrult sau mai pulin apropiat.
Epoca evenimentului gi cea a desfbgurdrii lui se inscriu, de
asemenea, in palrnS.
Impresiile violente, chiar avutc copildrie, produc Ai lasd
urme in palmi.
Liniile chirologice se forrncazir, cel putin cele principale, la
sdnul matern, in acelagi timp cu trirsirturile obrazului.
,,Dunlnezeu pune semne in ntdiuila octntenilor, - spun Cdrfile
Sfinte -, cu scopul ca toli.sd-Si c'tnrotrscci cle.stinul!"
Aceste linii se modificd in cursul vietii qi dispar la moafte.
Diversitatea temperamentelor qi a vitalitirlilor le diversificd gi pe
ele.
Nu existi doud persoane cu accea;i refea de linii. Releaua
este cu atdt mai complicatd, cr-r cit sulletul subiectului este mai
complicat sau sensibil.
Indivizii din popor alr reteaua nrult mai simpli ca oamenii
de elitd sau de lume.
Releaua se modificd sulr in fluen{a preocupdrilor gi
ocupaliilor noastre.
Fiecare palmi corespunde piltii opuse a creierului, dreapta
emisferei stdngi, stdnga - emislirci clrcpte, dupd cum o dovedegte
hemiplegia.
Numirul liniilor din palrlir cslc considerabil.
Ele se pot impdrfi in:
-Trei linii principale: cea a victii, a capului, a inimii.
-Patru linii secundare: cca a Destinului, a Soarelui, a
Sdndtilii, a Intui{iei.
- Unsprezece linii auxiliare, clintre care: brd{ara Ei inelul lui
Venus, pe care le vom detalia rrai incolo.
Iati cdteva observatii gencrale asupra liniilor:
Liniile principale qi secunclarc sur-rt, uneori, dublate de o
linie sorl, care micgoreazi ef-ectul ncgativ in caz de intrerupere,
dar care mdreqte efectul negativ claci nu este bund, sau dubleazd
efectul bun dacd amdndoud sunt Llrne.
Trebuie luat6 in consideratie gi cLrloarea liniilor:

t52 r53
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Palidd sau galben deschis, ittseamni limfatism, deci calm.

RoSie - sangvinitate, cleci lirrti, pasiune, chiar violenfd.
Galbeno - pesiuristtt. triste tc.
Lividd, bler"r inchis este o clovadd de materialism, dezordine,
ranchiund, indeosebi dacd c'lcgete le arnplificd aceste defecte.

Liniile frunloese, aclich intregi, netede, destul de largi qi de

profunde sunt indicii ale uuei ttaturi bune, ale unui destin normal:
prezicerile lor in aceste cazrrri srtnt fbarte sigure.
Liniile imperfecte, cortlirze, strAmbe anun!6 o fiinfi bizard,
lipsuri, pericole.
Prea puternice - aratit o caracteristicd in exces.
Prea addnci - arald itrtensitirtea caracteristicii.
Fine Si nrtnteroase - inclici Irervozitate, activitate.
Largi, pulin ad6nci, pLr!in nulneroase - aratd cahn qi forld de &r,
rezisten{d. ffi.-"-*,"r,t,
Rupte, tdiate - prevestesc ltiedici, schimbiri, pericole, destin
agitat.
Regulate Si rutnterocr^t's - itrseaulnd o via!6 superioard, inteli-
genld, sensibilitate. a

Liniile qi sernnele nu sunt la ttl in cele doud mdini, care se It r!

'lt
t*
completeazd una pe alta.
Dacd cele doud ttraini sunt sensibil asemdndtoare,
rl
rt *U
tt? I -,
lr .*
pronosticurile sunt cu atAt uuti sigure. ".-4
rl Llt
Dacd nu se aseatnitrd, trcbttie examinate fiecare, amintindu-
ne cd dreapta este mdna activiti{ii, iar stAnga cea a pasivitAlii. 1l s
MAna cea mai brdzdati intlicir dominanta subiectului, adici
daci este mai nrult activ sau 1-rasir'.
Un sentimental va avea urAna stAng[ mai accentuatd. Va
avea ganse, va putea miza pe intAntplare.
Cine are mAna dreapti Iuai accentuatd nu trebuie sf, conteze
decAt pe sine insugi. In afara liniilor, mAna continc dil-erite semlle: stele, cruci,
triunghiuri, grile, insule, lanturi. ctc, pe care le vom trece in
revisti in continuare.

t54 r55

J
PAPUS CARTEANOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

Liniu Vielii Noi am adoptat ultirnul purrct cle vedere, care permite o
diviziune mai rafionald a vArstelor victii.
Este cea care circuld, parau de sev[, in jurul vastului
promontoriu venusian. $i, oare, nu acceptdm noi, incir o datd, I.egea ocultistd a
septenarului?
Este cea mai impresionarrti linie, cea care araI6 gradul de
vigoare, vitalitatea, probabilitatca de longevitate, accidentele
grave. Trebuie, deci, studiati atent. - De la nastere la 7 ani, care cstc vArsta ra{iunii (copildria).
Instincte, caracter probabil.
Prefalatorul nostm a renrarclrt deja cl, dupd pdrerea Fraya-
ei, aceastd linie trebr-rie descnrtratb mai degrabd sub numele de
- De la 7 la 14 ani, care este virsta dificild (adolescenla).
Aptitudini naturale.
linia vitalitdyii, cdci lunginrea ci, contrar opiniei populare, nu are
- De la 14 la 2I de ani (epoca pubcrtirtii). Iluzii qi speranfe.
nici o legiturd cu anii de via[a.
- De la 2I la 2B de ani, tirnpul plzicerilor senzuale (tinerefea).
Dacd linia vitalitdtii ctr uyeu legdturd cu anii de viayd, ar fr
Iubire frzicd, entuziasm, inconstantir.
un lucru criminal sau ce I pu{in periculos de a preciza - De la 28 la 35 de azi (r'ilsta virilS). Bucurii fizice gi
consultantului sfArgitul sdu apropiat sau deplrtat, inoculdndu-i,
intelectuale. Cea mai bund perioaclir a vielii.
astfel, o idee fix5, capabila, ora lirrrestd apropiindu-se, s5-1 pund
- De la 35 la 42 de ani (vArsta rnedie). Dorinte de bog6{ie sau
intr-o asemenea stare de inf'crioritate morald gi fizicd incAt sd ii
de glorie.
poat[ grdbi sfArgitul.
Tot aga, consultantul, lLrauclLr-gi precaufiile necesare in ceea - De la 42 ta 49 de ani (vdrsta rnaturd). inlelepciune, rafiune,
punctul culminant al existentei.
ce privegte sdndtatea, poate sa s;i-o forlifice gi prin el insuqi sd-qi
lungeascd aceastd linie, care nu este decAt un semn al vitalitdlii.
- De Ia 49 Ia 56 de anr (vdrsta critici). Prudenfd. Prevedere.
In schimb, lucrLt reuralcabil, niciodatd linia vielii nu-gi va Griji pentru sdnitate.
micgora lungimea pe care o are in timpul examenului. Daci, de
- De la 56 la 63 de ani (toanrna). Rellec{ii qi primele regrete.
exemplu, ea anunld unei perstxrne de 50 de ani, posibilitatea sd
- De la 63 la 70 de ani (prirna birtrAnefe). Infirmitdli, dureri,
ajung[ la 70, este posibil ca ca si ajungd la 80, dar persoana nu
griji sau calm in cdmin.
se va opri la 60 decAt in cazul unui accident brusc, inscris, de
- De la 70 Ia 77 de ani (a cloua bitrAltefe). Degetele devin
noduroase, inima la fel. Caractelul lincle sd se acreascS.
altfel, in palma.
Orice ar fi, se poate, in ttrat'e, ardta cd dacd,linia vielii atinge
- De la 77 la 84 sau 9l da orrr (caducitate). Neincredere.
MormAntul se intredeschide.
brdlara (linia pumnuh,ri) exista gansa sd se ajungd la cel pulin 80
ani.
- Dupd 9l de ani, omul reder,inc copil, indiferent, vegetativ,
inert, fantomal.
impnrlind linia vitalitdlii, cle la inceputul pdnd la sfdrgitul ei
in diviziuni fie de zece, fie cle ;apte ani, se obline o scal6 de etape
Pentru a clasifica eveninrentele, dupd datele lor, se va
ale existenfei. dupa cuur ttrtttcitzi:
consulta Scala etapelor vielii.
Tradilionaligtii fac accitsli cliviziune de zece ani.
Reinnoitorii chirornan{ici o fac de gapte, bazdndu-se pe
doctrina fiziologului Flourens, care spune ci reinnoirea totald a
celulelor corpului se lace o clati la ;;apte ani.

t56 151
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

Iutd acunr principulele purticuluritdyi ale liniei vie1ii: Linie frumoasi, lung6, roT,it,lipsita de sernne, rupturi: viali
bund qi lungl.
Palidd gi un pic largd: sdnirtate clelicat5, limfatism.
Palidd gi larg5: pu{ind forlir q;i nrultd sev5.
Foarle larg6: sindtate instabi lir.
Rogie: s5nitate viguroasd.
Rogie gi larg[: violen{5.
Lividn qi foarte largd: rdutatc. brLrtalitate.
Albdstrie: caracter venusizrn.
Albastru-inchis: caracter martian ( furie).
LungS: posibilitate de longcvitate.
lungd gi fini: putini sevir. tirniilitate, nervozitale.
In lan!, discontinud: viatd nralaclivd, chinuit5.
Sparti la nagtere: boli la virstir fl'a-sedi.
Spartd intr-o mdnd, continuir in cealaltd, ceftitudinea unei
boli care a pus sau va pune slrbicctLrl in pericol de ntoarte.
Intrerupti deseori: boli r-rr.rurcroase.
Sinuoasl: dispozilie inegali.
Prost desenatd: sln5tate delicatir. clar rezistentd.
Scurt6: pericol de via!5 scurtri (indeosebi dacd cele doud
rnAini se aseamdnd).
In doul tronsoane: pericol nrortal (nutnai daci in cealalti
mAni linia nu este tronsonatd).
Dubl6: mare putere de viatii. La fernei, semn de pasiune
neinfr6nat6. Victor Hugo avea o raritatc in palm5, o linie a viefii
tripl6. Se gtie ci poetul era de o vrtalitate prodigioasd.
Ramificati la inceput: gansc cle bogdtie. La extremitatea
dinspre Venus: pierderi de bunLrri; spre brd{ard: rnizerie.
Ramuri proiectate din coltul liniei vie{ii spre linia capului:
reugit6. Spre LunS: reumatisnrc. Sprc cArnpia lui Marte: reugiti
frumoasi, dar dupd incercdri. Spr-c Satunt sall Soare: onoruri,
bogdfie.
O linie la inceput mergdnd sprc .lupiter: antbilii, reuqitd. (Ea
se formeazd uneori, subit, inaintea rrne i reuqite.)
Linia vielii bifurc6ndu-sc in -ios: skibire la menopauzd.
Odihni necesari.

l5u t59
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Linii clare iegind rlirr linia vielii: succes prin merite pentru a-Si incarna personaje lc, I-erneile abile sd iasd din
personale. incurcdturi).
Linie dreaptd porr-rincl dc la Ver-rus sau de la linia viefii spre
Mercur: reuqite in afaceri sarr in clragoste.
Linii traversAnd pe cea a vietii, capului gi inimii: schimbare
de situalie, de bogS!ie sau de clestin.
Linii plecAnd din Ventrs spre CAmpia lui Marte: melancolii
(boli, nenorociri).
I
't

Linio Capului I
Se gdseqte in mijlocul palnrei, pleacd dintr-un punct aflat
t
intre degetul mare qi aratitor, lorr-neazd cu linia vielii ,,unghiul
suprem" qi, desliqr,rrAndu-se pc CArnpia lui Marte, se terminl
inspre latul pahnei. 2
Este linia activitdtii celebralc.
Pe ea se inscriu rhnile la cap, neurastenia, nebunia, toate
bolile mintale gi, de asentenea, calit5lile de inifiativd qi judecatl.
Absenla ei intr-o nr6nd cste sernn de moarte accidental5.
Se imparle linia, penlr'u a cletermina data aproximativl a
evenimentelor pe care le indica, prin tragerea unei perpendiculare
din mijlocul fiecdrui deget.
Aceastd impdrfire dd cinci rlivizir"rni: de la 0 la 10 ani, de la
l0 la l5 ani, de la I 5 la25 ani, rle la25 la50 ani gi de la 501a75.
Clard, lungd, dreapti, u;ol in pant6: echilibrul facultdlilor gi
o voin!1tare.
Foarte lung5, mergArrcl panii la latul palmei, dreapt6, uscatd:
exces de raliune, deci urr ()rleciu'e egoism, pozitivism, calcul ?n
toate, arivism, stlpAnire tle sine. CAnd o asemenea linie se
curbeazd in plus spre Mercur si,llr ii trimite o ramur6: calculul
merge p6nh la viclenie, pAnir la geniul afacerilor pulin
scrupuloase.
CAnd ea se divide in lirrcd, din care un braf merge spre
Lun6: aptitudini de inraginarc a ur.ror minciuni oportune (sofigii,
avocafii qi, de asenrcnca, uctolii care se dedubleazd la dorin{d
160 l6t
PAPUS CARTEANOROCULUI
Dacd linia se inclind clirect spre muntele lunar: tendinfe spre
imaginalie, poezie. Dacd coboari ttrai jos: gust pentru simplitate,
ocultism, spiritism.
Dublatd, linia capului attun{d ganse de bani la mijlocul vielii.
Plecdnd tlrziu din linia victii: semn de inteligen{d venitl mai
tdrziu.
incepdnd lird sd se atinga clc linia vielii: boa15 grav6 de ochi
in tinere{e.
incepAnd sub nrijlociLr: obstacol in calea dezvoltdrii
inteligenlei.
Scur16: lipsd de caracter.
Termindndu-se sub mijlociLr: risc de moarte in tinerele.
Oprindu-se sub inelar: uSurin!d, cochetirie la femei,
infidelitate la b5rba1i, deseori viati ratatd.
Tdiatd la inceput: rdni sntt troald a membrelor inferioare, rdni
la cap ca urmare a cSderilor.
Tronsonatd: predipozi!ii la nrigrene, lipsi de memorie sau
prostie. Doud tronsoane: rand gravd, nebunie. Dac[ tronsoanele
se suprapun sub Saturn: latalitatc gravd (la mulli criminali con-
damnali la ghilotina).
Voin{a, curajul sunt in raport cLt addncimea ei.
ingust6, slabd: apatii, linrlittisni.
PalidS qi largd: inactivitatc cerebral5: rogie: energie; prea
roqie: risc de apoplexie sau epilepsie.
Ascendentd qi curbatli: seltlll rdu, o mare nenorocire
amenin!5 viala.
Sinuoasd: flcat bolnar,, riutatc, minciund, voin!6 instabill.
MalfonnatS, coullzi, clispersati: sldbiciune a creierului,
nebunie, infirmit51i.
inclinatd spre linia vielii: lcricire sigurd.
Apropiatd de linia vie{ii: palpitalii, astm, sufocafii.
UrcAnd gi aldtLrrAndtr-se liniei inimii: inima domind capul.
Dar dacd o ramurd llergc spre linia inimii: capul domini
inima.
O ramurd spre Jr-rpiter gi opritd pe o stea: succes mare, dar
{br6 stea qi urcAnd spre ardtitor: orgoliu simplu.
162
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Liniu Inimii
Ea pomegte de sub ardtdtor ;i a-junge pe latul palmei, labaza
mun!ilor digitali.
Este indicatorul bucuriilor ;i durerilor dragostei, al
emotivitefii, al bolilor cardiace, irrclicator rnai elocvent la f-emei,
decdt la bdrba{i.
Oracolele sale se completcazli prilt examinarea muntelui
venusian qi a liniilor mici petsiolrale, pe care le vom enulnera
irnediat.
Linia inimii este impdrlita in ctape, ca gi cea a capului, dar
se numiri in sens invers: 10, 25, 50, 75.
O linie a inimii frumoasd, lirrd accidente, bine coloratd,
dreapt5, normal de adAnc6: vialli autoroasd nonnald, bazatd, pe
afec{iune serioasd, bundtate, l-cricire conjugald, prietenii
sdndtoase, sufl et echilibrat.
Dupd Rem, ea se gdsegte la oratorii adevira{i gi patetici, la
avocalii sinceri, la marii predicatoli, la nrarii arti;ti dramatici.
O linie foarte mare, indeosebr cu ranruri la ambele capete:
exces de sensibilitate (Larnarti n c. S u I I y- Prudlrom rne).
Palid6: calm; rogie: ardoarc nrerqind pAnd la violenti.
Superfi cial d, frn6, ingustir : usc irc i u ne.
Prea crestat5: cruzime (paricizi i ).
Dubl6: multd expansivitate.
O linie lnare, dacd muntclc lurrar este striat: gelozie,
accentuatd de inelul lui Venr"rs.
incepdnd sub index: oanreni buni; pe Jupiter: idealism; in
ambele cazuri: demnitali gi bogirtii posibile.
La r[ddcina ardtdtorului: ncl-ericiri gi pierderi de bunuri;
intre ar[titor qi mijlociu: munci grca gi gansS; sr-rb rnijlociu: vial6
nelinigtiti; sub inelar: s6rdcie a inintii gi spiritr.rlui.
Oprindu-se sub mijlociu: teanrir clc viatd scurt5; sub inelar:
trufie; sub degetul mic: mai rnultii abilitate decdt sinceritate in
dragoste.
t63
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CAI{TEA NOROCULUI
PAPUS
imbinAndu-se cu linia capului sub rnijlociu: leamd de moarte
violentl.
Dupi Rem, dacd ea coboarir lrcntnr a se uni cu linia capului
gi a vielii gi dacd formeazd crucca S1. Andrei (in formf, de X) pe
muntele jupiterian: unire sau cirsitoric, provocdnd suferinfe gi
pierderi de bani.
O linie a inimii confuzir, in lant: risipd a inimii morale,
tendinll spre palpita{iile inimii-llzice. Este linia celor care se
numesc at6t de pitoresc ,,inimi zburclalnice".
Sinuoasi la extremit6{i: boalir a inimii.
Tronsonatd sau tdiatd de alte linii: inconstantd.
in furc[: circulalie proasti.
Aruncind la inceput o rantrrrir pe .lr-rpiter: pasiune energicd gi
tandr6; trei ramuri: bogd{ie.

Unii autori aqazd printre liniile principale gi linia destinului,

allii o pun printre liniile secunclarc.
Nu conteazd.
75
2'\ w*
\1 Linis Destinului
Numit6 gi linia Sansei. bogirriei, f-atalitdtii sau linia
saturnian6.
Este cea care pleacd din br:itard (sar"r din linia vie{ii, din
Cdmpia sau muntele lui Martc sau din rnuntele lunar) qi care
ajunge sub mijlociu.
Anticii o numeau linia Sutrsei sau a norocului, dar d6nd
z?,ou
-,,.,"a;"
.....
.&. "t'o-oo,,o*l&.
acestor cuvinte sensul lor etintolosic: ceea ce se intdmpld, ceea
ce va sosi.
Nu trebuie interpretatd ca lirria ,,baliei sau a bogi!iei".
Cobor6nd spre linia capttltti: ipocrizie sau dominarea lnlmll Dupi pdrerea noastrd, pe cat'c o propunem chiromanlilor, ea
de cdtre cap. trebuie considerati ca marcAnd sau nu realizarea individului dupd
aptitudinile sale. Ea poate fi, cleci. f}umoasl la un !5ran, la un
161 165
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

bogat, la un sdrac, claci qi-au realizat viala dupd ap-

titudini.
Este o curioasii, variabilS in timpul bogatd lt
/
combinalii. t
Direclia spre un nrLlltte inclicd sensul interesatului t
spre artd, demnitdli sau coltlerl. t
q
Cei la care linia este absctttir sau slabd pot reugi numai daci
sebazeazd pe ei inqiqi.
Este divizatd ca qi cclclalte, pentru a cunoaqte datele
aproximative ale evenimetrtelor, plas6nd 30 (ani) la intretdierea
cu linia capului, in cazuri uortriale gi l5 la sfdrgit, pe rnuntele lui
Saturn.
Frumoasd in ambele rtraini: reuqitd sigur6.
Mai frumoasd la incepLrt clecat la sfArqit: bdtrdneie penibill.
Neregulatd, intr-o marrit lbarte brdzdatd: sensibilitate
excesivi, licAnd reugita clifici lir.
Dublati de linii nrici: serritr bun, obstacole invinse.
Compusd din linii mici: boli, trehotdrAre.
Confuz5: destin schiurbitor', capricios, sacadat; la fel dacd
este spartS, tronsonat6.
Inceputuri le sunt itttpot'titttte.
Incepe pe brdfara qi dreaptii pAnd la capit: destin frumos,
calm.
Pe linia vielii: l-ericire inrplinitd prin rnerite.
Pe muntele lui Mane: lirrtn cle rezistenld contra asalturilor.
Pe Cdrnpia lui Marlc: clilicultdli, indeosebi la ?nceput,
descurajare, idei negre.
Pe muntele lunar: ;arrsi lruni prin hazard sau altele.
Oprire pe linia capulLri: firpte nebuneqti sau maladie a
creierului.
Pe linia inirnii: malaclie a inirnii sau schimbare a situatiei
intr-o afacere de inimd.
Pe muntele lui Sattrrr-r: batrinefe bund.
in furcd: batrAnele dillcila. Urc6nd spre rnijlociu: destin rnire( in bine sau in riu.
T6iatd, pe Saturn, prin linii transversale: obstacole, Urc6nd spre Jupiter: reugitit.
nenorociri. Foarte rogie: catastrofe posibi le.

166 167

PAPUS CARTEANOROCULUI
Prelungindu-se peste pliurile purnnului: destin tragic.
Liniu Soarelui
Aceastb linie, urcd dintr-Lttr plttlct oarecare al mdinii, dar cel
mai des din brd{ard sau clirt liniile capului sau inimii, spre
rddlcina inelarului, unde sc aflS tnuntele solar, pe care il
brdzdeazd cu o dArh mai ntttlt sart ttlai pulin marcat6.
Ea indicd despre elatrul liirrlei (cdci Soarele este expansiune)
gi este foarte favorabilS.
Cine are o linie fi'ltt'noasd [)oate spera la celebritate'
intr-un cuvAnt, este adcvit'ata linie a qansei.
Cel care nll o are se poale tetrte ci nu va reuqi niciodatd.
Tofi oamenii de elita sau a-itttrgi la o anumitdpozi\ie sociall
o posedd.
Pentru divizir-u.rea itr etape, rttrmdrali 30 (de jos) pAn[ la linia
capului, 40 pAnd la intretdierea ctr linia inimii.
Linia solard nu incepe, in getreral, decAt pe linia capului sau
a inimii, deoarece spre 30 de arti se deseneazd viitorul.
Pornind de la linia irrinrii. l:razda solard mergAnd cu un
aspect frumos pe proemitretrla iltclarului: talent, succes, noblele a
sufl etului (Sully Prudhonrtne, Ser.'crine).
Din linia capului: voinli de a ajunge prin arte sau litere
(Gvp).
Din linia inttriliei: calitali ll'umoase pe care le stricd un pic
excesul de imaginalie.
Din linia saturnianS: reuqitir qi glorie intelectuald (Alexandre
Dumas-tatil, Gor-rnod).
Din muntele venusiau sau clin linia vielii: semn strdlucitor
(Hugo. Berthelot).
Din muntele lunar: reu;ita 1'retrtru poe{i, artiqti, comedieni.
Din cdmpia lui Marte: r'iald bdtdioasi, agitatd, reuqitd prin
lupte (Rodin, C lemenceau).
Din muntele lui Marte: ercitd ambilia, curajul (Dumas-fiul,
Sarah Bemhardt).
168
PAPUS
CARTEA NOROCULU]
Dubl[, tripld: reputalie mare (l-anrartine, Corot).
Dacd linia solari se terntinl pe Mercur: gust pentru Pe
Satum: vocafie ratatd-
Barat[ de mici raze: obstacolc Diaz\.
Linia Intailiei
Aceasti linie se opreqte pe Muntele Mercur, venind din
liniile viefii, qansei sau Soarelui.
Clard, lung6, regulatd: sirniitate bunir, memorie bunh,
elocven!6, intui{ie. Aspectul ei rclevi calitatea gi intensitatea
atributelor.
Liniu Sdndtdgii
Sau linia hepaticd - pleacir rlin Muntele lui Venus spre linia
vielii. H. Rem combate tradifia in accastd privintd, pretinzAnd cd
atributele, calitdtile sale traditionalc sunt foarte discutabile gi
spune cd, de altfel, este confundali acleseori cu linia mercuriani.
Semne astrologice tnscrise in Pfllmd
Inelul lui Venus
Semicerc inlinfuind mijlociul gi inelarul.
Vechii chirologi spuneaLr cr-i c nrarcatd de pasiune violenti,
de lascivitate.
H. Rem nu crede in acest irrcliciu decAt dacd el este dublu,
triplu, prost trasat, rupt... Dacri rtu, cl este numai o creqtere de
vitalitate, de gansd...
Linia lascivl este aceea car-c pare si indice mai degrabd
ardoarea supraomeneasc5, luxul. [].ste o linie sord celei a intuiliei,
semindnd cu Calea Lactee, Iiculir clin tot f-elul de rnici paralele.
169
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Brdldri
Sunt acele linii mici carc fbrmeazd niqte inele ?n jurul
incheieturii purnnulrri.
Existi doud san trei, lbartc rar mai multe.
Se spune ci fiecare britar:l inclicd 30 de ani de viald; dar ?n
aceastd privinli trebuie sd al,cnr rezerve.
Datele liniei vielii st-rr-tt sLrllciente gi, de altfel, sigure.
Sd ne mullumim ctr inclicaliile urmitoare:
Prost marcate, set.ninatc cu intreruperi: sdndtate mediocrd,
boli lungi.
Scurte: accidente care pot courpromite viafa.
Solitari: sdndtate proaslii ;;i via{d scurtd.
Spre 20 de ani, ele se inurtrllesc, se addncesc, se prelungesc.
Dreptanglri
Este spa{iul dreptunghiular, trumit Masa Mdinii, cuprins
intre linia inirnii ;i linia capr"rlr-ri.
Un pdtrut regulut
Dacd este spa!ios, denolI poncleratie, loialitate, bundvoinld.
DacI lipsegte dintr-o nranir: semn rdu.
Dacd este strAmt: nehotdrarc, lipsd de antren, spontaneitate,
qi indiciul se agraveazd daca cste striat cu linii mici, interioare.
Murele triunglti
Format din liniile capulLri, inin-rii gi intuiliei, ?n interiorul
palmei.
Bine ldcr.rt: echilibnr cercbral.
Contrariul: calitali colttl'are
.
StrAmt: ingustime de spirit.
Dacd se accentueazd iu cursul vie{ii: viala se amelioreazd.
tt0
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Micul triunghi
intAlnire, linia hepaticd (s:-rnirtiiliia) saLr cea a intuifiei cu cele
ale inimii gi a destinului.
Bine format: gust pentru caricrcle liberale.
Arheologii il au foarle accclrtlrat.
*
Un numdr destul de ntare clc seurrre n-rici se adaugd graficii
mAinilor, interpretdrii liniilor gi rnuntilor:
Stele
,,Ele anunld, - spune Desbarolles -, .fatalitdli ineluctabile
venind din colyul tn care se aflti."
O stea pe Jupiter: ridicare. ltoroc;
O stea pe Saturn: (intotclcauna rdu): paralizii, moarte
funestd;
O stea pe Soare: bunuri carc nu acltrc f-ericire, peri cole;
O stea pe Mercur: lipsd cle scnrltule;
O stea pe Marte: rand gravi, nroarte in rdzboi;
O stea pe Lund: pericol cle apir (naufragiu sau altceva);
O stea pe Venus: decep{ii posibile; in pdtrat: bun natural;
O stea pe linia capului: ranr"l sau lovituri la cap;
O stea pe linia vielii: nenorociri;
O stea pe linia Soarelui: catastroli, in caz de rupturl a
aceleiaqi linii;
O stea pe inelul lui Ventrs: crintit ltasionald, boal6 veneric[;
O stea pe brd{ari: moqtenirc;
O stea pe vArful degetr,rltri tlarc: lux;
O stea pe vdrful degetelor: pcricol.
Cruce
Semn de fatalitate mai nricir. in af ard de cazul in care se afld
pe Muntele lui Mercur, indeosebi claci este birre Iicutd.
l7l
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI
Pe Mercur: aptitudini spre ;;1iinte, indeosebi spre qtiin{ele
oculte; Pe Soare: tendinlc sprc religie (17rd misticism); pe
brdlard: noroc neagteptat.

Puncte

Culoarea lor conteazb, ca ;i locul lor:

inchis6: semn rdu;
Rogii: preocupdri pentru sinirtittc,
4,'
I .4, Albe sau roze: semn bun,
Rogii, pe linia inimii: tristcti rlin clragoste;
t
t Albe, pe aceeaqi linie: ugurintir scntirlentald;
&,
Ite Pe linia gansei: obstacole;
t
t Pe linia vielii: boli sau rini;
x In linia capului: rdni;
&t
''. t Pe Soare: melancolii;
*,
sl
I Pe Satum: fatalitate apropiatir;
Pe Mercur: afaceri ratate:
Pe unghii: nervozitate.
{
Lanturi
Cdlare pe rdddcir-ra ardtdtorului: lericire; pe Jupiter: cdsltorie
din dragoste; Sunt succesiuni de obstacolc.
Cdlare pe Saturn: misticisrtr; Pe linii: piedici.
Cdlare pe Soare: glorie ratilt,r; Pe linia vielii: sdndtate oscilantir;
Cdlare pe Mercur, tendinta spre f'tttl; Pe linia inimii: pasiuni ugoarc qi nunreroase;
Cilare pe muntele ltttrar: prirne-idie pe ap[; Pe linia qansei: incercare;
Cdlare pe Venus: iubire Lrnicit 5i fatald; Pe linia gloriei: semn rdu;
Sub mij lociu: nristicisrrr. Pe degetul mic: imaginatie corrfirzir, inaptd sd se descurce.
La inceptul liniei vielii: acciclent in copilirie;
in linia vielii: eveuitneut rziu; Ramuri
La mijlocr"rl liniei capului: boalit a creierului; DirijAndu-se spre rnijlociLr: elirrt necesar;
Pe linia inimii: accident; Spre degetul mic: inclina{ii practicc;
Pe linia destinr"rlr.ri: schinrbat'c a situaliei; Pe linia gansei: pericole;
Pe linia Soarelui: oprire a ganse i;

112 173
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Pe linia inimii: af-ecliune iclcald (ascendente) sau vulgari Raze

(descendente);
Pe linia viefii: sdndtate, succcs, bogd{ie.
in inillime gi strdnse pc ntuutele ntercurian: anun{i; la
medici: intuilie medicalb (Desbarolles);
Orizontale, mergdnd de pc l,ultei pe tnarginea din afard:
Insule
cdlitorii.
Doud curbe mici, atingAnclu-se la extremitdli: semn rdu;
Pe linia vielii: copil clanclcstin; Furci
Pe linia inirnii: adulter:
Pe linia gansei: via{d distrusi ca Llrrnare a adulterului; Sunt ramuri cu douS bra{e, plccincl dintr-o linie principald.
Pe linia gloriei: via!5 ratatit; Ascendente: semn bun;
Labaza degetului rnic: tettteli-vd de furturi gi de faliment. Descendente, spre extrcrrr itrrtca superioard a mdinii:
schimbare a norocului qi insucccs al irrtrcprinderilor in curs.
Cifre
Grile
Formd aproxinrativi a lui 5: evenimente grave gi triste.
Formi a lui 4 pe muute lc vettusian: cdsitorie din inclinatie. Plasate pe o linie, ii opresc c-l-ectul.

Semnul lui Venus Sori

Mic cerc deasupra cit'ttiit se afl5 o cruce: iubire mare Cercuri aureolate.
impartd$ite; dacd crurcea esle detlesnbt: aceast[ iubire este sursi La rddicina degetului nric: r'e ugitri in ;tiin{e;
de tristele. Pe inelar: semn de celebritatc:
in scobitura palmei: victoric asupra clificultdlilor;
Semnul lui Marte La rdddcina degetului marc: succcse galante;
Pe Lund: cilltorii.
Cerc deasupra cdruia se alla o sdgeatd: forfd, gust pentru
luptd, dueluri; Pitrate
Pe linia vielii: slrcces tlatot'rtt ctrrajului sau hotdrArii;
Pe linia inimii: putere gcrrczica; Semne de energie.
Pe linia gansei: f-atalitate lavorabild;
Labaza degetului tttic: st-tcces datorat unei politici bune. Triunghiuri mici

Semilune Numeroase : capacitdli.

Inconstan{5. Deplasari. Noroc in afaceri

Pe inelar: vocatie literarti.

ll4 115
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Aceste linii fine de sLrb clegetul mic (Mercur) indicd reuqitd
in studiile gtiinlifice gi inclinalie cdtre marile afaceri comerciale.
O intretdiere sub lrrelar (Apollo) indicd $ansa reall de a
deveni bogat in decursul existcn{ci.
Cdsdtoriu din drugoste
Uitafi-vd dacd ave{i o crucc clcclesubtul lui Jupiter; acesta
este semnul norocului in Cisnicic, C'irszitoria din dragoste fiind
deja asigurat[.

+*"
J.
.!

.{:-:\;i

, -i--

\L\\hib.
er"ha:

t16 lll
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI
+^^
glrtn -f t # In sfdrgit, mdini de o nuanti -salbuie: noroc in toate artele.
Aceste elemente sirnple sunt suliciente pentru emiterea unui
diagnostic.

-?" ff ,x* [4Af\,, Contradiclii uparente Si Co m hi n a(ii

Linia Vie(ii

}}JF{q,/v Clar separatd de linia capulLri: inclivid uquratic, fantast

comerciant, pulin sigur pe el. clar ptrtAnd sb parvind prin
incredere in sine;

fi-?+K v rt Unit[ cu linia capului, intrc arirtirtor qi degetul mare: o

naturi ponderatd, fdrd fantezie.
Daci aceste trei linii (capLrl. via{a gi inirna) se unesc:
capricii. Aceqti indivizi sunt ptrtin stirpArri pe ei.
Trebuie si se teami de acciclcntc gi catastrof'e.
)C \,,\f (, Linia vie{ii intreruptd de linii rnici: llcat de ingrijit;
Dacd liniile vielii, inin-rii qi capului formeazd un pdtrat bine
desenat: caracter egal, constittrtie brrrui:
Daci muntele lui Venus se ilrtirrclc spre celjupiterian: semn

+ 1+ a 5'T' de pasiune violentd, gi uneori, clc rrroarte subitd.

Liniu Inimii

Confundatd cu cea a capului: inclinafii spre dragoste la

tBBTYTa
Fiecare dintre aceste sennc, inscrise de Naturd in palmi sau
desenate de om pe perganreut rtcittins ii aduce celui care il posedd
sau il poartd asupra lui Norocr-rl Planetei inlhligate la inceputul
fiecdrui qir.
Acesta este: Jupitcr - Ocazia de a ajunge in situalii
deosebite; Saturn - Longcvitate; Soare - Succes in Artl gi
Bogifie; Mercnr - Reugita ;1iinfilici; Luna - Noroc in Familie;
Marte - Noroc in Rdzboi; Venus - Noroc in Dragoste.
prima vedere;
Dacd joncliunea se face sprc centrul pahnei: decepfiile in
dragoste riscd si producd gesturi violente;
Dacd linia inimii incercuic, ntuutele nrercurian pAnd la
pliurile mAinii: cercetiri ale intcrcsulLri in chestiuni sentimentale,
infidelitate;
Linia inimii coborAnd spre Iinia capului: inclinalii spre
iubire platonicd;
Linia inimii sfArqind in curbir spre rlddcir-ra aritdtorului:
misticism exagerat;

lTil 119
PAPI]S CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Linia inimii traversincl toati r-nAna, tiind mun{ii: inconstanfd Confundati cu liniile vietii r;i cu cea mercuriand; artd
in sentimente; slndtoasd, ponderati, profitabi ll ;
Linia inimii foarte apropiatii cle linia capului: ipocrizie. Munfii solar gi mercurian con{irnda{i: artd brutald, care se
impune prin bluf.
Linia $onsei
Linia mercuriand
DreaptS, de la brd{ard spre Satum, atingdnd linia viefii:
existen!5 ftrd lovituri, sdnitate ;;i noroc; TraversAnd pe cea a capului: siuuranfd in judecatd, reuqitd in
Confundatd cu linia viclii: la cei parvenili prin propriile lor investifii;
merite. TraversAnd linia inimii: scntirnentr-rl doutind latura practicd;
Unitd cu linia micd ce travcrseaz[ muntele lunar: variatii ale terminAndu-se pe muntele lunar': caracteristicd inventatorilor ldrd
norocului datorate celor de tcnt;lerametrt; mijloace de acfiune;
Uniti cu linia Loarelui: rcLrgitd in artd; Termin6ndu-se pe Mercur: inte ligenti practic5;
Plecdnd oblic din muntcle luuur: destin contrariat de reverii; Unindu-se cu linia vielii: scnrn clc pregdtire pentru gestalie
Cu rdddcina in uruntclc vcnusian: iubirea va fi marea lungd;
preocupare a vielii; Terminatd pe muntele solar: iltragina{ie inventivd;
Terminatd printr-o crucc sl)re muntele solar: deranjament al Muntele mercurian qi martian Luriti: temperarnent laborios qi
spiritului printr-o slirdrnare a speran{elor; practic.
Terminatd inaintea nruutcltti satutnian: melancolie datoratd
lipsei de echilibrLr in idei.
$ansa, Adulterul Si Mdna
Inelul lui Venus
Degetul spatulat: qansa in intt'cprinderi materiale.
Unit cu linia inimii: pericol de prostii datorate unei iubiri Degetul pdtrat: gansa in intrcprincleri gtiinfifice.
vulgare; atingAnd linia solarl: irrclinafii spre qtiinfa voluptdlii. Degetul asculit: qansa in artir ;;i cliplomalie.
Linii fine sub degetul mic: aptituclini in rnari afaceri
Linia Soarelui comerciale.
O furcd sub inelar: gansa dc it clcverri bogat.
Unita cu linia mercuriani: aptitudini, jenate de imaginalie O cruce sub ardtdtor (mr.urte lc lui .ltrpiter): sernn de gansd in
excesivd; Iubire.
Opriti pe linia mercuriand: elocvenfd util6 lucrurilor Dacd veli pune mdna stdngir pc o lbaie de hdrtie alb[ pentru
frumoase; a vedea bine culoarea:
Dirijatd spre Marte, tritversAnd linia mercurianl: esteticd Mdni cu ten alb: gansd in ataceri.
brutal5; Mdnd cu ten brun: qansd in intreprinderi indrdznele.
Dirijatd spre muntele luttar: inclinafii spre arta misticd sau MAni cu ten rogu: qansd in politicir.
barocd; MAnd cu ten gilbui: gansd in arti.

lt30 r8l
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

G. Muchery a scris o carte fbarte interesantd, ,,Fericirea 4. Liniile de unire (pe tiri:;Lrl palnrei, la indllirnea degetului
conjugald. Aclulterul dezvcilttit in palmii", din care am extras mic) indicS, prin numdrul lor, nr-rnriirul iubirilor libere sau legale
urmdtoarele in lbrrnalii :
ale vielii gi prin lungimea lor clurata accstor legdturi
Dacd existi lanluri in accstc linii de unire: semn de
1. CAnd palma unei rnaini are mai multd importan!5 dec6t infidelitate.
degetele, purtdtorul are gusturi nrateriale, Dacd existd o insul6: legdlLrra cu o rudd sau chiar un incest.
Dacd palma are mai pulin.i iurportanli ca degetele, gusturile Astfel, o linie de unire cu insuli qi atingAnd ineh-rl venusian,
sale sunt idealiste sau intelcctuale. care era rupt (semn de destrdbirlarc) qi, irr plus, o insull in linia
Deci, dach adultenrl se cor.nite, el va fi sau senzual, sau qansei, au informat pe autor (carc a prinrit ulterior rn6rturisirea)
cerebral (trddare a inimii, nLr a carrrii). cd interesatul, cdsdtorit cu o r,irrlrrvi, are ca arnanti pe fiica
acesteia-
2. Caracterele revelatc urai sus prin forma mdinii gi a
degetelor, prir.r munfi :;i linii, i;;i ajLrsteazd indicajiile, in caz de 5. Fiind date indiciile nruntilor, Muchery conchide cu
adulter, dupd f'eltrl adr,rlterLrlui de care este vorba. sfaturile urrn[toare:
De exemplu:
Tinerefete, alegeli-vd un sot cure (tra:
,,in dragosle ntr t,ir iuc:recla{i, - spune Muchery -, in indivizii
care au tn palmd o linie cut'c ntet'ge din linia vielii spre degetul Degetul mare mare (semn clc activitate): va qti intotdeauna
mic, indeosebi dacd linio vielii aste sinttoasd; velifi inselat toatd sd cdqtige.
viala de persoane care vci t,or'.f trco comedicr iubirii, negdndindu- O linie de unire unicd.
se decdt la interesul lor." Absenla semnelor de adr"rlte r'.
Examinafi bine linia inirnri, care vd indicd natura gi forla O mdnd pulin groasi (reu;itir), cu degete lungi qi netede
sentimentelor a lectuoase :
(rdbdare, precizie).
Confuzd gi in lanf: indicli iLrbiri numeroase gi inconstante.
Legata de linia capului: iubirea este sub stipdnirea Dacd sunteli senzuald:
creierului, deci mai pufirr sincerii. cu mai pufin avAnt decdtin caz
contrar. O linie a inimii lunga gi lrtrrrl.
Furci sub arltdtor ;i la slar;itul ei: semn fericit. Un munte venusian gros 5i trrc.
Un inel venusian simplu.
3. Printre semnele nrdinii privitoare la adulter trebuie notate: Linii colorate.
- O insuld in linia Sarrsei sau (in plus, uneori) in linia Dacri sunteli ntai sentimentalei dat'dt .senzuald:
solard.
- O cruce pe muutelc venusian indicd, in general, o iubire O rndni pulin moale gi lungir.
unici. O linie a capului lungd gi c'lrcaptir.
O linie a inimii dreaptd qi sinrplir.
Un munte venusian rnic gi nroalc.
Fdrd inelul venusian.

lt32 t83
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

Dacd vreli sd-l clomirut{i: O nou[ legiturd fbrd a o lisa pe prirna (insuld in linia
saturniand), deci : adulter.
Un deget rnare nric.
O linie a capului scurtl. 3. Tip de mdnd al uneiJbnrci
Degete netede $i pdtratc. ndscutd pentru a-i tnSela pe beirholi;
Semne de gelozie: degctul nrare ca o bil[.
Linia inirnii merge dinsprc Marte intre ardtdtor gi mijlociu. Linia capului in furca (nrirrciuni ;i abilitate pentru a iegi din
Semn de bundtate: linia ininrii lungd, dreapt5, fhrd lan! gi toate dificultefile).
tdieturi. Muntele venusian ridicat ;i larg (pasiune senzualS).
Linia adulterului dAnd nagtcrc la altele doud, care urcd spre
Ntt existd niciodatd conslurtlti lu rtu bdrbat care are: Mercur gi Soare (utilizare praclicir a aceslor iubiri).

O linie a inimiiin lant. 4. Tip de adulterfdrd Stiinld:

Un inel al lui Venus.
O linie a capului rnicir. MAnd scurtS, largd, fermd, rrratcrialistd.
Linia capului dreaptd (sinccritatc).
Tipuri de mflini adultere Muntele venusian reiat (apetituri solide).
- dupd Mucherl, - Nu existi linia adulterului. Aceastd l'emeie avea un amant
despre care nu qtia cd este insurat.
l. Tip de mdnd cr unei in/itlale: linii numeroase.
5. Tip de bdrbat adttlterin
Inelul lui Venus bine urarcat. care reuse$te prin intermedhrl.fbntt, i Ior' ;

Linia inirnii prea lungi.

Muntele lui Venus l)r'crl nuu'c qi nu destul de inalt. Semn de cdsitorie nef'ericitir.
Aritdtor ascu!it (cr"rriozitatc ). Linia inimii unitd cu linia vielii. ltrrnrAnd o cruce pe Jupiter.
Insula adulterr-rlui in linia sansei. Semn de divor! care urnrcazir: liniile plecAnd din Venus,
travers6nd linia vielii qi unindu-sc cLr lirrizr vie{ii printr-o cruce.
2. Tip de mdnd Semn de legdturd, care ii acluce bani, in linia Soarelui.
al r.tneifemei aclullere galottse Semn de destrdbilare: ine I vcnusi:rn dubh.r.
Si

Linii prohrnde gi tari.

Degetul mare in fornri cle bila (stare schimbdtoare).
O linie pleacd din Venus, sc clubleazd, formeazi o insuld gi
se opregte pe linia capului: rnoartea unei persoane iubite, urmatd
de neurastenie qi de o noud clragoste.
O alta linie pleacd din linia vielii, traversAnd c6mpia lui
Marte, qi se opreqte pe MercLrr: spre 30 ani;

184 t85
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS
inteligente, sincere, bune, care rrrr sul'rt egoiste sau ipocrite gi c6
cel corespunzdtor semnelor neq;ansci este cel al persoanelor
NOROCUL pesimiste, frrd idei, cu voir-rti slabd, cu gdndire insuficientd,
egoiste, brutale, ipocrite.
$r GRAFOLOGTA Ori, cel mai bun mijloc sir reuqeqti in viatd este si ai un
caracter loial, ferm, generos, incrczirtor in propriile forle gi sI nu
Norocul Si Scrierea intreprinzi nimic cu ugurinfd sau llrir voinfa de a duce la bun
sfArgit ceea ce ai inceput.
Fdrd a intra in detaliile (irafologiei, considerat[ drept o
$tiinlA (cu literd mare) de cilrc adepfii sii, vom spune, in cel mai
simplu mod din lttme, cd scricrca, fiind traducerea formei mAinii,
aratd temperatnentul gi poate inclica qi norocul sau nenorocul.
Tipari de Scris

Semne ale scrierii, care al'af:i ttorocul Studiile serioase pot sd acluc:i o concepfie specificd de
clasificare in toate gtiinlele.
Linii orientate spre partca de sus. Astfel, am vdzut chirorlanti cle valoare lbcdnd grupiri
Barele de la r puse in partca cle sus a literelor. diferite pentru formele qi aspectele rtr6inii.
Barele /-urilor ascenclctrtc. La fel, in Grafologie s-a putut, (este cazul profesorului
Litere legate cu scrierea orientati spre partea de sus. Raymond, pentru a nu vorbi de-cit cle acesta) s6 se impaftd scrisul
Margini mari. in mai multe grupuri:
O-urile gi a-urile deschisc.
I. Scrisul pleheisn
Punctul pe i foarte vizibil.
Grosolan, greoi qi brutal.
Semne care indici nenorocul ;;i care trebuie corectate Este scrisul oamenilor vul{:ali, cirora nu le place sd scrie, gi
care, dacd sunt silili la aceasta, pun irr scris asprimea creierelor
Linii ale scrierii orietttutc spre partea de jos. lor, care gAndesc pulin, gi a rndinii lor rrepricepute.
Barele /-urilor care lipscsc ctt desdvdrqire sau puse in partea
de jos a literelor. II. Scrisul practic
Barele /-urilor descendctttc.
Litere separate gi inconrplcte .
Este cel al medicilor, arhitcctilor, zrl celor de la asigur[ri,
Fdrd margini. etc. Litere pulin armonioase, lcgate, str6nse, mici, deseori
O-urile gi a-urile iu gctteral inchise. ilizibile.
Absenla punctului pe r.
III. ,Scris estelic
Explica{ia acestor sfirtuli n-arc nimic ocult sau extraordinar. Cu o traiectorie ugoar5, avdlrd curbe gra[ioase, litere
Dacd s-a citit cu aten!ie accst capitol a{i observat c[ scrisul tipografice.
corespunzdtor setnnelor Eatrsci cste cel al persoanelor optimiste,

I ti6 r87
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEANOROCULUI

Scrisul rnuzicienilor, in general, urcd annonios; cel al
pictorilor are curbe artistice, rrrr pic rnoi; cel al sculptorilor are
litere distincte; cel al actorilor- are inflorituri, pulini vanitate gi
inclinalie spre l'antasl ice.
IY. Scrisul culigrt(ic
El aratd deranjamente de inrprcsie sau de expresie.
Este intotdeauna bizar.
El se manifestd in diferite lornre: treururituri, salturi bruqte,
rupturi, exageriri, rAnduri foarle onclulatc.
Criminalii au semnele lalsilatii gi brutalitdtii, un scris
levogir, litere enorme, impdstate.

Este cel al funclionarilor. O alta metodd de caracterizalc a scrisului a fost propusd de

Idealismul lipsegte. dr. Schwiediand prin examenul inclinatiilor scrisului, pe care le-a
Un scris sec, banal. clasificat in 6 categorii:
Y. Scrisul intelectuul
indllime mijlocie, incIina1ie rnoclerati, linii sobre, punctuafie
regulatd, semndturd ascencle ntd, semne diferite ale ordinii,
ponderafiei gi ale unei ambilii liuclabile.
tu
ts)
Yl. Scrisul geniul "r.
Armonie superioari intr-un scris juxtapus.
Dovadd a unui spirit irrlrritir 5i a imaginaliei creatoare.
inflorituri nu exist5.

VII. Scriszl mixt

Este cel al oamenilor clc arrnc (soldafi, aviatori, spadasini).
Neribdare. l. Vertical: naturd rece gi rczcrvatir.
Nervozitate. 2. Sensibilitate continud firir pasiLrni.
Finale in formd de loviturd de spadi. 3. Sensibilitate pasionald clar ckrminati de voin{d.
4. Voinla descreqte, sensibilitatca o dominS.
VIII. Scrisul rotunjit 5. Susceptibilitate aproape nralaclivi.
6. Timiditate, disimulare.
Bl6ndefe, fannec, buultatc, uneori sldbicir,rne.

IX. Scrrslrl tn unglri

Gravitate, severitate, crn'a.j, rigiditate, uneori qicanl.

X. Scris patologic

188 I fJ9

CAPITOLUL II
TALISMANELE
Materialul din care sunt conJbclionate Talismanele
S e mnifi c uli e i n div i d u n I it
Articol numeral
Talismanele
Limbajul lumii invizibile' cste hnaginea.
O imagine este fbrnratir ciin liinle care pot vorbi limbi total
diferite.
Iati de ce, in visele care prcvestesc evenimente importante,
in viziunile profetice gi in nrajoritatea manifestlrilor ei, Lumea
invizibild comunicd cu fiinle le unrane terestre sau cu altele prin
intermediul fi gurilor simbol icc.
Unele dintre aceste senuc, reprezentdnd elementele limbii
Lumii invizibile, au fost vizute ;i fixate de cdtre vizionari pentru
a constitui rnijloace de conruuicare intre cele doud planuri.
Numerele gi anunrite cnrrrctcre speciale forrneazd elementele
acestei limbi sacre care sel'vc$te la constituirea talismanelor.
Talismanele influen!eazii planul care este in raport cu
caracterele grafice care le lirrnreazd gi cu ceremoniile care au
ajutat la stabilirea atrac{iei lor astrale.
Talismanele pot fi lblositc pentrll a reline norocul intr-un
anumit punct unde acesta estc trecdtor.
Ajutorul oferit de Tslismune
Munuscrisul neutins
Citim adesea in vechile ciirli cle farmece ci pentru a scrie
rugdciunile magice sau pentrlr a clesena semnele hieroglifice ale
190
PAPUS CARTEA NOROCULUI
talismanelor avem nevoie de nturttr.s'r'r'isul nealins. Acest termen
este total necunoscut pentru cel carc nrr Etie despre ce este vorba.
Pentru a-i putea in{elege scrnnif rcalia, trebuie si ne amintirn
cd in trecut oamerrii gtiau cd oricc obicct pdstreazi, inscrisi in
atmosfera sa invizibild, urma a tot ceea ce a atins el, a tot ceea ce
l-a atins sau a fost in contact direct cu cl pentru trrr anumit timp.
Subiecli diferili, nurnili psilrorletri, pot astfel, pun6ndu-qi un
anumit obiect pe frunte, sd povestc-ascir laptele care se raporteazd
la lucrurile sau la fiin{ele cu care acel obicct a intrat in contact.
Aqadar, este foarte imporlant ca ulanuscrisele folosite in
cadrul operaliilor magice si nu aibir llxatd pe ele nici o imagine
strdind.
De aserneni, oamenii din trecul prcgdteau aceste manuscrise
cu materiale special alese ilr accst scop pi cu piei de animale
foarte tinere sau chiar rnoarte la naqtcre.
De aici gi expresia de marttrst't'i.s rteatins.
Se inlelege c5, in zilele noastre. aceastd antisepsie astrald
este greu de realizat.
Putem intr-adevir si irrlocuirn r.nanuscrisul cu o hArtie
curati qi special aleasd sau chiar nrai bine. prin piei cu o singurd
parte folositd gi provenind de la anirnale loarte tinere.
l9l
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Talismanul Universul
LE &rv{fr$
*&q
3'- (

nl'nT qnlllnF..
A?lEn '"!Ut l$t)
*s)
lslr?tiF ;ps5

\r'1
%;
Acest talisman, elaborat rle Eliphas Ldvi dupi tainele lui
Salomon, are o foarte mare prrtcre de a indepirta toate Spiritele
rele. Talismanul Universal - lntagine pe verso
El elibereazd oamenii clc obsesii qi de vrajd.
El trebuie sd tle desenat pe un manuscris neatins, cu
cerneal5 de aur qi purtat intr-rrri sacule{ de mdtase galbend de aur.

t92 t93
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Pentagruma Si Cruceu. Marele Tulismun

ul Norocalui, uI Froncmusortilor

ts Nolil ldysTleun DE N.-s. lE$us:cxntsl

Semn de Noroc impotriva tutLrror vrijitoriilor.

Semn de readucere inapoi a Norocului dispirut.
Planul de acfiune sociald a lrrancrnasoneriei este indicat la
gradul al32-lea al Ritualului Scotian.
Cheia acestui plan este ftinnarea Sphynx-ului, ale cdrui
elemente constitutive au fost putirt nioclificate, cu scopul de a-i
deruta pe negtiutori.
Acest fiumos simbol este ur.r veritabil talisman social.

tq4 t95
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

ins"*nol lui Solomon Numele lui Iisus lfristos

Si Cheia Thorei, u Tarotulrti Si a Rotei.

ffi
TA&O
nfu
INRI

Monogramo lui Constunti rr

Athanor spiritual.

Numele Divin Si udaptareo ss spirituold

il
Talisman kabbalistic

196 197
 CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
PAPUS

Swostika Nodul lui Solomon

Simbol al focului spiritual

Talismanele in construc{ii
Talisntan indiarr de o nritt'c pr.ltere
in trecut, oamenii foloseau nu nunrai talismalte individuale,
dar qi talismane sociale, destinatc irrclepdrtdrii de Colectiviteti a
Pentagramu influenfelor nefaste. Printre aceslea, catedralele joaci un rol
important.
Dar iatd o Bisericd din carc rru a lnai rdmas decdt Turla,
deveniti Turnul Saint-Jacques.

Cheia Forlelor oculte ale ontului

Talisman folosit adesea, nrai ales in evul mediu

198 199
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Sphynxul

rrf''

Aceastd Bisericd se spunc cir a fost construiti pe cheltuiala

lui Nicolas Flamel.
Turnul Saint-Jacques estc clorninat de Simbolul Sphynx-
ului, adaptat Cregtinismului. Sphynx-ul egiptean olerca cheia tuturor adaptdrilor
E,ste un veritabil talisnran social. cuaternarului. Impdrlit in toatc cele patru fbrrne constitutive:
Boul, Leul, Vulturul gi Capul clc onr, el a devenit simbolul
fiecirui Evanghelist. Este un vcritabil talisrnan construit gi cel
mai vechi dintre ele.

200 201
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Cheia organizirii omului cle ciitre Sphynx Actiuni referitoare Ia ohicit

Iatd,rezolvarea problenrei puse de Sphynx lui Oedip: Culoare nlb

Boul, simbolul temperanrentului flegmatic, este suslinut de Metal AI'gint
Flori Pclin, Pintenul cocogului galben,
picioare de Orn gi oferi rezolvarea func{iilor abdominale;
Sclcnotloni
Leul, sirnbolul temperaurcntului sanguinic, este suslinut de Parfumuri Santal alb, Camfbr, Aloe,
membrele toracice gi indepline;;te fLrncliile PlSmAnilor; I'arlunr delicat
Vulturul este suslinut clc mcmbrele cefalice gi simbolizeazd
imaginalia gi temperaurentul ucrvos;
Capul de om, simbol al temperamentului coleric Ai a Marti
voinfei, domind gi este rrai presus de toate animalele, Acliuni datorate furiei Ei
reprezentAnd incongtientr"rl in l-erior. saferintei
Aceastd reprezentare a lbst desenat[ de Delfosse, la
indicafiile lui Papus. Culoare llosrr
Fiecare dintre aceste senlne se raporteazd la Luna Metal Irier. Otel
astrologic5, de pe 20 pana pe 20 ale lunii urmitoare. Flori Pclin si Virnant
Primul se afld intre intai ;;i 20 ianuarie; al doilea intre 20 Parfumuri Auret St
ianuarie gi l9 februarie, gi aq;a urai departe. Pietre pretioase Anret st
Semnul lunii in carc uc-aur ndscut trebuie gravat gi purtat
asupra noastrd pentru a aduce Noroc.
Miercuri
Acliuni dutorste Sireteniei qi
stiintei
Pentru elaborare u Ta I is m ct n e lor
Primele elemente care trebuie cunoscute Culoare Albastru
Metal Arsiut viu
Duminici Flori NarcisS, Crin, Mlghirani,
Actiuni intAmnldtoare 'l'r'epicldtoare
si Fumiriti
Parfumuri Snrirnd. Nucsoard si Storax
Culoare Galben auriu Pietre nretioase Asata
Metal Alrr
Flori Leandru, Heliotropi
Parfumuri Cinam, miros puternic de Joi
'l-drnAie. Sofran" Santal rosu
Actiuni datorate dominatiei

Culoare Gli
Luni Metal Aliai cle cupru si bronz. Cositor

202 203
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Flori I{odiu. Steiar. Smochin. Plop

-l-arrrdie,
Parfumuri Chihlimbar gri, Rdqind Berbec - uscat 'l-aur - rrscat
parfumati, Grdunte de Paradis, Gemeni - umed Rac - unred
Porumb si Sofran Leuuscat Fecioard - uscat
Pietre pretioase Smarald sau Safir Balan!6 - umed Scorpion - umed
Sdgetdtor - uscat Capricorn - uscat
Vdrsdtor - umed Pegti - urned
Vineri
Actiuni de dragoste

Culoare Verde Tarotul Boemienilor

Metal (lunru
Flori Violete. Trandafiri, Mirt. Mdslin Vechii egipteni aveau o Clartc ,si fiecare fild a acestei Cdrli
Parfumuri ScortisoarS. Verbind era o imagine inscripfionatd pe o lbaie cle aur.
Pietre nretioase 'lurcoazd. Beril. Lapislazuli Aceast[ cafte era folosita la predarea astronomiei gi
alchimiei tinerilor preotigi la ofbrirea soluliilor adaptirilor
simbolice tuturor cunoscitori I or.
SAmbItI Boemienii au adus aceastir ('arte pAnd la noi gi cheia
Actiuni funebre Thorah-ei, Rota d'As-Taroth a devcnit un joc de cdr{i obignuit.
Noi am scris un volum pcntnl a dezlega misterul acestei
Culoare Negtr.r c[r!i, dar aici vom prezenta doar- ligurile marilor Taine, fiecare
Metal Plurnb dintre ele formdnd un veritabil talisrnan.
Flori SpAnz negru. Chiparos. Frasin
Este suficient si cerem unei persoane sd extragd gapte cdrfi,
Parfumuri Diagridium, Alaun, Scamonee,
pentm ca apoi, examindndu-le clupd sinrbolul lor, sd ne ddm
Sulf. Assa foetida
seama dacd aceastd persoand arc sau nu arte nofoc.
Pietre oretioase Or-rix
Un joc de Tarot se contpunc din 78 de c6rfi, dintre care 22
sunt numite lame majore gi 5(r srrnt nutnite lume minore, in 4
Scmne serii, avdnd fiecare culoarea ei qi nLrnrite: bastoane, cupe, spade
Si monede.
De Foc De Aer De api De PimAnt
Grupa Arcanelor majore eslc lbrntatd din sirnbolurile pe
Berbec Ger.neni Rac Taur care le vom enumera mai jos.
Leu tsalan[a Scorpion Fecioard Grupa Arcanelor minore este lirrrnzrth din 40 de hieroglife gi
Sigetdtor Virsitor Peqti Capricom I 6 personaje.
Fiecare serie confine, deci, l4 cirti, dintre care l0 hieroglife
gi 4 personaje.
Senrne Figurile bastoanelor qi spuclclol reprezintd persoane brune,
cele ale cupelor qi ale monedelrtr. pcrsoane blonde.

204 20s
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Vom reda, in continuare , sernnificafia individuald a celor 78 Moartea - Dreaptd sau ser-nn rdu. Nu intreprindefi
de cdrli. nimic pe moment.
Temperanfa - Semn f'ericit. C--isdtorie bogatd pentru
consultant, intoarsi, uqurltate d ii u n ei to a re a caracterului.
Lame majore Diavolul - Tenta{ie malellcii, irezistibild dacd lama este
intoarsi.
Cavalerul - Schinibare a situa{iei, promptd atunci cdnd Biserica - Accident, naLrlr-agiu, nenorocire neaqteptatd.
cartea este in picioare, lungd ;;i clilrci16 dacd este ?ntoarsd.
Semn de evenimente care vA vol surprinde. Ldngd parale, veli
Papesa - Impotriva consultantului o femeie crudd,
rduvoitoare qi dezechi librati. Intoarsd, ferifi-vi de fulger.
lntoarsd va provoca rtecltzttt'i. Steaua - Este influenla astrclor asupra naqterii dvs.
Impiriteasa - Fecunclitate gi f'ericire in cdmin. Aceastd lami intoarsi este senrn al solutiondrii unei afaceri.
Dar, ?ntoarsd, ea indicd o dezbinare gravi sau trecdtoare, Luna - Obscuritate, afacere tcnebroas6. intoarsS, fili prudent
dupi cum aratd cdrfile care se irrvecineazi cu ea.
in intreprinderi.
Papa - Aceastd carte reprezintd b[rbatul, for,ta. Soare - Ldmurire viitoare. Scntrr lericit.
Dreapt5, ea indicd loialitatea, care d[ curajul rezistirii la intoarsd: fifi frrl griji.
tenta{ii. Judecata - Totul vi va rcLrq;i. lntoarsi, nn acfionali frrd a
Intoarsi, ea invitd la neincredere; temefi-vd de inqeldtori gi cere sfaturi.
intrig^anli. Nebunul - O zdpdceald care vir poate juca o farsd de prost-
gust. intors, idei negre.
Indrlgosti{ii - Sirnbol al haosului, nehotdrArii, obscuritAlii.
Agezatd intre un rege ;i o clamd anun!6 c6s6torie, dar dacd Lumea - Bine anturatd, nu cstc nintic de ternut, indeosebi
este intoarsd - ruptrrra unei rrniri. daci Justifia sau impdratul sunt in apropiere.
Carul - Este Ini{iatul cel care qtie, cel care este. Intoarsd, dificultali de invins.
Anunld mari onoruri pentrur cor-rsultant.
Intoarsd, consultantul va ll nelericit in c[snicie. Iati o altd metod6, care corespuncle cel mai bine, se pare, cu
Justifia - Rer"rqitd in alaceri, cdqtigarea unui proces. Tarotul primitiv:
Intoarsd: mare dezar-ndgire.
Pustnicul - Se cautl si vi se facd rdu, dar riutdfile nu vor 1. Alegefi 22 de cdrli qi etalati-le in fa!d, de la stdnga la
avea efect, intoars5: contrariul. dreapta, in trei serii de qapte, plus una.
Roata norocului - Cea r"nai lrund lamd, semn al norocului. Primul qir dn indicalii gencrale aslrpra trecutului imediat.
intoarsS; existd intArzieri. Al doilea este in legdturii cu prezentul qi indeosebi cu
For{a - reugitd prin rnunci, perseverenfd, voin!6. preocupirile actuale ale consultarrtului.
IntoarsS: griji, dizgralie. Al treilea ia in consideratic r,iitorul irninent, iar ultima carte
r ep r e zintd, r ezultanta inte ticd.
Spinzuratul - Vd sacrilicaJi prea mult. s

In cazul in care cartea este intoars[, sacrificiul este inutil. 2.Legafi semnificaliile izolatc ale larnelor din cinci in cinci
plecdnd de la prima din stdnga.

206 201
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

3. Reamesteca{i carfile, lIia(i qi alegefi 48 de cirJi, pe care 21 Lumea - 7 Carul - l0 Roata Norocului - 1 Scamatorul
le impdrfi{i in 12 pachete (le piitrLl, a c6ror semnificafie este
urmdtoarea:
l. - personalitatea consultantului;
2. - afaceri de bani;
3. - relalii de familie,
4. - rude (tata, mama q;i nrclele lor);
5. - iubiri, pldceri, satisfac!ii personale;
6. - colegi, colaboratori, re la{ii curente;
7. - cdsdtorie, proces;
8. - sdndtate;
9. - meritele personale qi rezultatele lor;
10. - ganse sall lre$anse actrrale,
I l. - ajutoare qi proteclii,
12. - nepldceri gi nenorociri.
Se recunoagte analogia cu cele 12 case solare, despre care
am vorbit in capitolul despre Astrologie. f ilg .r,*on B

Semne de mare Noroc

208 209
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

8 Dreptatea - impiriteasa 19 Soarele - 14 Cumpltarea - l7 Stelele

I @i---'*lFn 4, F sr{penEuql 1 ffift:x *G:Ap

ostso
* l'^Nt]

s\)fr\-;
r .. \ *\-"{
l.lr tl ti\.f

f X [:a ioncr*l 3 ilt{Plt&Axrucq tr LES ETO'LE'

Semne cle mare Noroc
Semne de $anse minore

210 2tt
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

2 Papesa - 9 Pustnicul - 6 inclrigostitul - 5 Papa 12 Sp6nzuratul - 13 Moartea - l6 T'rlsnetul - 20 Judecata

2 lr,e;px's.qEl 3 ,31 t^ uoRr I D

b!
qa

ffi
qq 6i lfrllll/ \\\t\ Nr
ty.|,/// \\!l\''\I
&a
@Q

5 tt--"S.f. I m
Semne tle Sanse minore Semne de (ihinion

212 213
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Nebunul 15 Diavolul - ltl Lurta

Magia Lunii
Pentru a identifica un senlt de Noroc individual care s[
evite calculele lungi qi care si lle elicace, este suficient si
utilizdm corespondenlele luni i.
Luna este supusi tuturor inlluentelor tirlp de 28 de zlle, iar
Soarele timp de 365 de zile.
Luna Nou[ corespunde Iernii.
Primul pitrar Primlverii.
Luna Plind Verii.
Ultimul pdtrar Toamnei.
Putem constitui figurile Talisnranelor enul-nerate fie pe baza
metalelor indicate gi a corpurilor rnenf ionate, fie pe baza
pergamentului neatins sau a pielii puiului ndscut moft.
Este recomandat s[ne procurint gapte creioane colorate gi,
cu unul dintre aceste creioanc, sd desendrn imprejurul
talismanului un cerc dupd ziua clin siptdmdnd in care am fbcut
talismanul.
Culorile sunt: pentru Luni. Albul; pentru Mar{i, Roqul;
pentru Miercuri, trei culori in arrnonie (Galben, Roqu, Verde);
pentru Joi, Griul; pentru Virreri, Albastrul deschis; pentm
Sdmbltd, Negrul. Pentru Dunrinicir. cercul va fi de un Galben
str[lucitor sau, mai bine, va fl descnat cu ajr-rtorul unui fir de Aur.
Un talisman actioneazd la contand[ Si, dacd nu este
consfinlit de citre persoana pentnt care este destinat, nu are nici
o valoare.
Daci talismanul v-a fost construit de o altd persoani, cdutafi
m[car sd fifi voi ingivi persoalta care sd il consfinteascd, trasAnd
cercul zilei qi parfumdndu-l corcsl-runzltor.
Tabelele urmAtoare, ela[-roratc in Llnna unor cercetlri
riguroase in acest domeniu, r'ii vor ajuta sd gdsili toate
informaliile necesare constituirii tal isrnanelor.
Este un veritabil tratat conrplct cle Magie lunar5.
in rest, vom gdsi detalii corlplete despre acest subiect in
TE "DTABLI r.4 IUNE cartea

214 215
PAPIJS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

Tratst Elementur de Magie Practicd lateligtnlt

vtre rlwtla lnllut$lek $$dt)r {:irtr l.itrrr
| ;lli.rfrxnr filr l'u'/owjt
t*ttz tlrtrivit dir'(r!ihr \ irlil,i \Uri lrftlrJli ntngiru ; sinrbolicr
rr.trnlcr rnltl.ri ilr r t Ir lrlr irtrf klt' forariltn atiror i+b
Grade prrcuxe de luni
titlrt,ttt ilrt{rrc
inlr-o zi
srgrrlor cormpuntlr
Zilele Scenele Alte nurlc ((lorislrlir
o ti i I Senrne lnlrarr Iegire
litcirei
lunii lunii lle rc
! cilft eorespondelr{e rftnt
rcencmr Lo,
lbt rntitlr-t
]
1111elc

I Ahrath Pozitia l'iin

Piintectlt : l)outtrc2lt pttl* dulttl;wl ziu. lhli lunri. ( lfi lr{ ur!t. ittr{tlitttll ti
t'cplclui lhlstri
llrrl si []erhee 00 t2 32 littti*l i dsr nugnnt, (tpilul ra iriii rrrulii ;rrri .rr , Ir r it lt rilii r, rtt nrirtt;t

P:rnlecele I\')l tsni6, \'i*:,*mn ir hueurie, ltaltalrsrir. \' rtih) r lr 1:rIr ri lr;r(iio1l {i lillir,
Lr.r,11 pr rrn inrl rlr lier \tlam
llirlenci
L t{lrril 1 11 ;1x1 1, utt*tt-,. N
( lorrnte lr 1t
l'.rr lnrr.rl rrr rlornr litiritl.
lhrllccului
.... . i

l:.ltt{'cl : ltttykart n prill'ttl.l'tilt.i yxnlru t lir!'r ir!( I'r otrr. { onlirmrt

7 Alobochau Per;lclelrri ( itprtl llerlrec l2 32 25 42 llinirl : rilllnri,ltartruzrrre;r,aconrlrui.rrrr. rlrr;irirllr;irirucrcir.
Abotha llolus lltr hrtu lui , thli*curTt.topilulra ere{r rrpdt. f i.r l'irrljrri (rl)xr (lr :llrr. li'r.r
Srrrlin i t aA,ani*. Ihzilli'Jexwpa'itc. llt'i;.,)uk r i
Pintecele : pttnlt.
Bcrhccului
I

,\rtlxltl hasp*rit*tr. llult rora;. llii )' r llrtlii, rlr rrgirrt.

i

:
I

3 Athorale Balhin i t't iunqhi lierbrc 25 42 I 24 &il*lriad ptricult*tt:"\'ixt dcla$r. {ililul nrr r r rrrrir lrirrr irrrlrri"rrrli
I r (}ilr
Achoomazonr Pluvialilts : lyli.Xulrclwit sit illrprindrfi nirrrir irr :,.i lirl:1 lrt lriltr. fu trrittr

s:lu
I
: '*mslA t"i. hyorahi! nerig:rinrilnr. llrr irJrl l fi(li(xlii (k11!Iprlt

Piciades
I

I
: rin'ilorikrr, *lehirrrir{ilor. rr1'llui { rltlorsi uosr,

.t Ald6chararn Pozifia lui 'lt i:tik Taur 821 zl 24

Achaonrazone Ilorus I l}4nink. llizhun:rn.llrilli ryntrr I
Alhlieth ,\nnel i inlrcprindr rlitt:r* ,tttiuni.lgtli I t;tr:tlltit.Slhl:tl lx rrl ,1htl
Ochiul &irxhiacl : ;rlicukrusr, 1'*e rr*lir.*lr. (lopilul r: li lilirrrl irr rrrirrir drr:rpl:i urr
'l:rurului : lntlti,ttfit$r.l)i*ru{cre de rdifirii 'rr 1'r.
(rnirrrii lorir ri
. ltrptilr lltstp,1:$gi. \lill f,t

Alchrrtala Pozilirr lui ( )chi ul Taur 21 24 I l7

i l,rrurra, rrhrr nr:rri. \rlirrni relr
)

.{lh.rnna I{orus 1 lrrlultri

NIu jor'. tatnil r pckpri(e. lhlifotrkqnrrr. \'ir<
Aldebaran lluniql ; ind*irllrice. (cpilul nl va triri, S;;nirtrrr. llrrri. L:lnteth
i rnrnirrfayornbilir.lnstrlh'rir f ,rl tlr onr tl
I dixipolilrr.tlkiilirironrtnrilr. \'t nl:rl

2t6 2ll
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CAITI-EA NOROCULUI

' Cr*tJ* prrcui*e delunit lnleligtnl*

'* inlr-o zi i
2
tut ttbt Irrll*rnkk resnrlor I rrli.rr,trr ,r!, l.iltrt,lmgirt ltrrvut*jrsinrholicc
Ir poiriril dirrryikrr l.* |t rpunliilo:rre q:iror ri rk urytert
:,,i
t"l;;; ;'':"-{ntir r- rrrc
" -'1,
T.iltlt : Smntlr .\lt( nufirr ;rh ( rirrrlr i,rtiilr : Ssffinf : u

tillilt ltrnrltt rirrr

hu':a xr,tori I ir lrl i \rrtt rtorrlur rorspundr firrirti
lunil : t0l'tttt$11{knlt
s.crr*lar rlt,r*i frfnt
,"i
rr,
1,rl llt{il/;i
:

l
ilr (ilr rrlr
\i r,l! Il
l
rttlrllr
--::-- l.lr iilrpt'r'jaruil. I ,r1,;11 I {.}t'ttttni l-t : l7
6l .\rlrtt tlr ttrtr i {,' rrt,ui',1
' lt$tttrt*htlt llr*yt*lt.
rlilrrtt.itttti ,.rrr ': \l*llvmil dt arliurilt
Iuntintal,t t;rt.. : *rfwprins*. l'irrk inrhitlni* { t:rr i rrllr:i
lliralhld 1 lrctruir linut* *r rue. t.tpilttl ,1.!IltJl .i lirtrii( l-hron
Ihiqinxl , r':r liii nruli lir*p. llrilcj irtlr lli"ritttlrt .t
7 l ,\l:r:rz:rth .\llrirrarlr { rri(n !i , llcl;itrni ' t7 I I 3A t i penlru$u*toare silxdr* \lirr ii,rnrhli
: Aklirnirch lkrrl ;rl {,t r'r' rtil,rr' : asfl/lii.lT;iruth{l. ncoltrlrr dr
(krrrnilor' : :
, **itle $ ayxrilitkn
. rntrlit rrftri.
: Arhitilii tle buntrri. lllulhrit.<i
, { ol xl lrllui , 1xe)t1aili.lbli",ictr'ls. f i* lIrrI
, ('ol al Iilului, Itac t0 lz 50 Stlttli*l : t*g'litilr, e:$lrilul vx*6i ntall {.}lr hini !rrr irr'.rtrti llonrlcl lui ,thel
,\lnaru dtoalrcc in 7,inaitl : linp.lhrln yxnlrv amlnli. ririir:ir,l rliirilr
AnalrlthSir : litrtpul arrslri : l.li*lnrge nrqlcle siaper;liitr \1't
' tl {

rerrrr \ilrrl
'ittrtJtt
r chimiet' i t; t
1
r I,, t ."r r t r I

ra llltrlttfittt ili rrlr

lrtarc:i flilri i.r!tlirl(
, f.hulurr* i itlrrir. Iht urir 1*nlru
: riltrtwi,itnprulrirt f*ltlril {
',tlliri
l$ntdid, lnli.\'itt t?ath!*r. t:$pii 1 rtltrrt il lrl:r 1l*thuqknr
:lthnnirl : ditnrmi. l)r*go*le,ptitlutit. r,rtrtlrri lr
,. llatlnp*iztlliktrilar. trril
1

llixl r tgt r u 5alnhniktr.

: lt
1
,,
tlcharph lllo,c;rr.t;r \lr:,rrt r lint 50 1i 1i ('rpliri inrhi*i.
L

t
.\mhr:rrr irrllurrr{ri lnlirmiliili. llnli drrlul tft l'lrtrtI
t -\ltn:ttlrrtl l},tttitl 1 {)r* ir.ri ,k \lluthrtlonosor
.t
'Iiaid : ltttiillt$xt.\'istrcilinr1lr. t,r
'la
a t:{lpiir'{trfuiinlultliwp. Itltilir iilt
i liaror:rl{l [rnlru rtegllc dr grttrr .rl ir i ri
l0 : lglthh l1rr-ilitratrrr (.r1r.rlltrluil Lttt . 69 t. cerufulsx*lr:'teilitari. irrrhirirn,l,r rj
: .llgtliucht (trtiui siugrr.r : 7i 25 : Strnritr* diq.ardk. ttrltii r rt rrriilili.
I ltrr p| : l.\i, ;tlJr t;r'rl;r
: {'rrirr rlr I trr :
,lirr 1,iu.
\rllcrt uw,tni. l rr rrrrhil
: pcrlru lortt:cliunile. f ir*
,\rtl&*wl
linid : ttdarcykc Ll:limarlak, ttspii 1l,l .\or
: v$rfieililftri.llrago$r, (;i;trlr lrrr
: h*ni* aitlii. Sprijh irr ;xrtrh I \rthl
, duymnrihr. Ldificii ronrlruitr,

2tB 219
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
'l
,'i"i{iii'i,ii I
:- {',*;i;vrr*;a, 1"," : : t'are A]]1j.||' 1,

lnllucnlclc retntkrr 'l

r:rrlr I iicrr mr4irr Pe rsauric rimtnlite
:rli'rrr rrr' rrlr
i]ltl:9'l) , h,*t'a fxrtrir'il dirrrfibr rirlrrlr.rrrrt ;rerllrri .ftr(1plrl7iloilrc rtniror:ide mgltrr
( ,,n'rr1.rlttl
t : : st*ntlrl"
,
tttlqti (rrrilrrrlirrirrilrr qtnrlnr coreipundtfltrirei
'Lilele Sc*rnlt .\llr nt*tr alr r.rl Srrnff i ltltt'nrt Iedrt 1

'i
a

1{Cng
lunii lunii vtnr|rt llrillrr.r/.r \t{ilrl( corcpondrllr
j i

lnrrrlr !lgirlr. t
I "lrunui, mJxd. l'rilt,i pnlru \rrr
.lrNrtf \lglrhr{.(orlri i rlrrrl I trtlrrt IrnaSl{ 2t 1.t : t. *migrare. l'*rnci pricukrar- ( :il:rr r I ;'r rrrr ll rr. rt
n .\rrlhrr tlr l*u. \rtirl lhll. ( opii .piritrr:rli ri crrr r rrr rr nrrrt:r :rlrrti,'rttrlrt.l Slnorl
Krkriel : triimultlinrp.lnromhilprntru rlr rrr r lrt. irr ir:rlrl|i
.\lrhrrlrru
i nt gnxtttri, rilltari I itbtu ir *t .I r' ..1rli! r \,,1rilt
a
; t:rptir.ihr.
0 ,\klrphir .\lz*brt. {lo,rdi dr { .r1,ul L r t',,rrii lxn , Zl Zs
lrrt. I
: I'rirtrnii ruptc, 7,itwftrititi,
l,ocul urrrarului. : \'irc ad*:irulc. llnli mor{alr. I ltrrrl, rtrltrrr.
' : {opiilchivpllmrirrrbil I )t tr1r,tr lt11;ii1g1l lhrnaanr
\htlitxtl j.
,llsrarJrlrrt.
reral'lrkn'dcrtrellr. itnIr,lr ir.r rrrrui lrrr.
IJ llharrrc .llrzanrrtlr. \lrirul lrtrr.rrti letioar;r it6 }J
Stirrlrrr. ('riirri.
lasiel : $atig liila\pluntrliilor. Srudr lll:rrtrt ri; I rrr ri:rr.l
Slirritul
: fudrlrll:l r {lx1ihrr. Ii,r 1irLt

Irrioarti.
:, ?alilia ?ut si uniurw t$njagsLa,Ti
ncfrricil:'r. l'bli ;xrieuknre. \'irr Irrrrr,lirr' r,,rrrrl'ri rlr
lthrrrt . fluirrarului ru rcrlizrle, (:. npii v or t r m vl I ({.!t I ll\i( llirodt
l{ ,\zinrel . pirilrrr.rtrri. l'lrl,l0l I i1r,.il!i Vvtio*i t6 2t i Jtt
Jateziel ^i
tinrp. li0uilthrtl'r, prollt. l!l.iglr!,:i lt filfii d(
:1
.tlhumrch , .\l{irr. Spic}l
:
I
a
\tx+aid I t'dlll qr ic f triril{t. lls e rll r trrrt r;rlL.r { rlr
,tlehlnrrch I rriorrri. Slil twgale tk eerel,le. bbit iru rl,rr.t l'1.tt t rl t ,rttr
I rhur:itrr. rrplirilor, lrl.rlr ll,r'. rrrrlrt ri.
1

. l'iuiiit dr 1
, Ilivutl.ti$r{tririlli.l},li
tlgarph:r in:illirlr. I ; bcnignr. !'ix ilrl*lclnic. {r;pii
,lgrapha , ,\b,ruuth. $l;rlt lhhnl:i 3t it2 ]l a

; irrplirili dirr l{,ate psnrtrlr de ('rrlrl rr r rirrr ( liittL llimcurenlarr0lui

, ( oplr zhtt.rtur. *sZrdirl t lrdrrt. l)ngfrlr rrrrjugrli" Itrr,.r.r,!rl" ai l'rl(lJ Io{
\l:tktr:titl 1 b'arorshilsxulru rri inlillli ri l':ir ,lr r;iilr ri rk,
F ltrrr rxlirrrri. lliuo:itur 1riri,;r rrr rrlt r-r

: riililorilw pt [srzr!.

j ?ri&tni *al. 7,i m&iorrt. l\rli

: *n{oarft gr'4t.\'br re';ilitaft-
: {.tpii vor iloJi{cnl.ilr. ajrtrr*ri ( r rt,i ,rll',r ilnt
,\tllir| , &xa7*rite. ll:irsthni *ipttt. rt .t:uu1 c.trt tilttlt
ti"ekairl . flival. l)istar<lit, Di.r;'tn .t/it'l rt t ir,l t I ,rrn rir ri
i rllriirtlar*,Ju.*ut;tnib*.
:: l)*sttthl*rt*liturllor.

220 221
PAPT]S CARTEA NOROCULUI PAPUS CAR'|EA NOROCULUI
:'#i'i,;;;i;t--"
(lrude plrcurse de luni : carcltt'Ju a lnfluttrlefr :rttnrl*r Lrlillll:rltl llit l.ilrrrnrrqitr Pr*oruje*inrllolict
inlr-o zi :h, pirlrivit dirrrlikrl I.\l al :
(or.rrpullr:itr:lrt a ciiror zi de nnllere
Ziltk : Scerrclr alt
,\lte tnrtur ( lvrlql;'1111 Senrrr : ln{raru i lvsirt llnn: a*lari \ il,!rli \l!ri rrtnrlor : rot'trpirntlt fictirri
lrrrdi : lttnii stsrrlor r {:rrr core;pondcnlr
l xunelur i rt r lrrrri I iccnc
l!'ttir;t/;l Ltt !llr;tlt
t:
1

l .r urr l,,r
' .,, ilalt
i
j ' l'l,r.ilir l;norahil,r.
,:
I

16 ; "lrubtrrr .\l:iaplu'r. (-or rrLil lJrl.rtrhi Ba[rnti 1 11. sl i25 11

: , t)1'i,tt:'Xi" iira ec privctt
: Seorpionului
| : nriirfurilt, |alrrahil
| :'; g*rmva;ilar. l,riltj prntru ll,lrt {}lr.rrr/rrl .ftrh
llzanrnat h.
: loiruel cmigntrc, f i*r rtalizltr. t"ripii fr lrr,rt .i lirrrflrl a t'
l7 ,\lrhil ( lunun:i dt (,ltrrrtlr Seorpiun 26 t1 36 ; ."lkkricl : ror lr:ii lrull lirnp. lliiun;ilor I'rrl,url r.
Scolpiun. 5r,,, lii!],lUl
t : calirlorikrr, ciritrrriilor,
i,
L__;_. rri
| ; reeollelsr dc srrrale,
1':rrlurnrrri su,rlr

t:
2l lrtirrtr . ronrrr!ului. l:rrorrhil pcrrtnr
t .,,
Iti rI
Allnlr (.'rrrrrur;r. l:.hirll1. \!,J,iri,,fittl Srnrpion 18 36 2t ?i
1 i tlilxrtrrztraptitilttr.
i .{lthrs t:i
|
.

: t'wryisit,ll\lhnnt, $hinionirl
| : luluroracliunilor. I{tmrdii firri
: : efecl'\'i*c rcaliznlt rl*Pri trti lkr llnr:iinrrii \sediul Sodonrci
I1l 19 : Allrttha (lorrtl;r. .llkolii { o;rr}tl
rilc. ( onii fericiti Soroc nrli I'ir r!r' rri;rirrrrlri. {lomorei
1i

; ..lch:rlt llrtrtl;r..lirrl:r. f,r i,r'pirrrrttl Srorpirn 2t 25 tl ,n

.ldriel :-f;rrlrrhil.Dnreortrdur;rbill.
rri
I

:
: Papaigl : t'.|*diriec*slruite.l\ar.igrrc
| : ut&irt'-:i,

'

1 : lrr{irmil:iti. l}+li prrirulrn*.

I aYis: re.slit.;de.toyi nlunrilori ti
: . hogati. felni l)ureri tls hurli. Iti:rtc
, f4ibitl I l)isrordir. (ionjurllir. 5
i llerr:riel ; Rrllelium. It;ir.ltun;rrt.
I lllif*rare:r erptir.ilor.

: ltrtup+rart:l slnil:ilii. iitrrl(r{

.lmu1itl : l'avnratril prnlru ringur;ilafc- \llll r,, rlflll 1i
1

K{phairl i lkli c*re ru runl prieulnu*, l!f Ilt/ l ilI( ia l'hrrson

; \'iss rerli;al*. {.lopii huni. ;rr,rlrr r irrlrr ri l.rlrr t,'
, A*tliu 1i lurea rlraplrx'. ru rrr]irrilr \l'rlrt
: firrqhiunire. ltlinir I liilri,l.
i ;r;rrigalalilor.l2ierdtrta

))) :_-)
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI

i',
't1
;'|,ilck t Scrntlr lltr lrrrrrrr llt {
t
;
$rmre :,
fineleytrlurx &
l*ni
k*r-td r
l:rlirrrr;rrrc
iItrrli rrrill
,rrn, I Lirere nrrrgicc
.t,
rrrcltrrqi
c0resputuiloilte
Personajr
simbolice
'i 'rl:lrhliile
lunii ' lunii rtrittLlr r,tlt rurtrpwrd*rt< lnlrJrc leiire ert cr li :rle icrnclor stenclot' a ciror zi de
.
: lIl lrifrllti na{t€re

1_r_
i:
'
_
!lflltll ;tta,.
-
-- -,'
corespunde

127 t7--:
l
fucirei
! 20 : .lbcr:tbt:r I'iiprrl sc€ne
5.r1r lalrnrlui I

i Yinitnarea. Prilej prntru

l'utu{ dt l,t';rlir ri Jr :
: inlrepLinderi. hli lungi. Vise
i rii. Di$rugerer (.osilot. (.enlirur
2l : .\lbrlti.rch toruinlin:urt. l.irrrril l'irrtr ftk SJgttillor 11 11
realizate. Copii -

: llxtltr \.rJ,Lrl"rllllli Kiriel anitnalelor feroce. 0tririre. S,rgelli{or. ( rip tlr

fJlr{l(l(llrlirlrr,rhr I.,l'
rrtrlli,l. r.r..,1,. Rezaiel : Corlorile slrimoqilol dhtlure. r ulpr.

l).rtr I : Om eonstrins si locuiasci inlr'-

: un anunrit loc.

22 ', 7,mkh$uth : ilrhfr:rcha, l.iurrirl]rr.r. t,rpul (.rplcnn ) ](, * i 12 Calamilate, hilej 6ntm a
') l';irlrr. t .lln irlrnului :
| |
Bcthuzel descoperi Holii, pentlu a se Sull. I igttrr unui onr
:it $lnzirl : distra, pnt'u a-qiface provizii, cu driurilitc pr cure il
: Boli periculoase. Vise inchitknr irrlr'-o culie
lkitfttl r:rriililirrlrii ; : : zadalnice. Copii harnici. tlc cuplu crr plilul
/,obrarh S:r;rrJ lrltfrlr:rLli. l'irptul ; (.tpritarx t lt 5t ,25 1l I Favorabil pntru recoltele de prlsnirrrei ciileiu r rrnr
.ltiilririt. t ri1',: irurlului ,
r cereale, pentru ciftiloli, sa'i lirclnr liiu. Sulf,
I conslluirea de edificii, afacelile sperir tlc ginrlae.
: binoase pi divort

Fugi, sulghiunire. Nu estr I

I rrcomandati nici o aefiune.

Galiel r Boli periculoasr. Vise realizrtr. liirr. 0rl cr piriorrlclr
Tdtriel r Copii buni tri cinstili, Evadrrea irruriprrlr. cirprrl
, sclavilor qi a cnptivilor', irropelil dr urr coi[.
i Yindecarea bolilor. \ lcrnrr.

Jaf qi dhtrugere, Prilej penh'u

a dobindi onoruli. &rli lungi
dar nu foafie grave. \iise l,irr, I'irici cLr crrp de
llequiel iEeliloare. Copii uri!i 9i tiinc. I'il'rlr ciinr.
Trtzaiel difornri. Fnvorabil pentru
divort, 6n1ru dezrobirea
ivilor si vindecarea bolilor

)) | 225
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCTJLUI

Inkligorrfr
eare rt$tl lnllll,cn*h r*ctrtcl*r 'l llisrlrtlt' lrk rtrlt I'rnonrie:irnbolicc
la palriit d*w$lxr ritluli rsnl rrr, lr:rri * eiiror zi clr rrallere
Scenele Altt nunrr :rlr Constela!iile care b'a'r\t ,ul$ri ttt t*k itlt q tnvl,,t rnr*purdr fitcirri
lunii SCCnrl0r formeazii scenele rretelw It?ne
&'a! ridic',tl. Srriil lltrln.
- * - * * *' ^
Ir
" -
Chadezouath. .\rtlul ullocului. Coada : v ;;;,r'i;;G;-{;;;."t;;;* 1 {lorn tlc lxrlrLc. ,Ji
Al:*et*aiel llil.llfurryi dat n+t{t*rte t;lut r*rr ik: lrrgr. Jr
Sadabach Capricornului Capricorn
tlharheirl g.ra'l e. \" ire r.x*l* niw. c*rt rt inipr inr r l
ll.wiiluni $thrsl;/,L lilr rrrl,l
un
lhrrtr *h{a ph ri nlil or. I ittt:tgintr rrri li lr i

Ileatitudinerr brutiludinilor. Bralul Y irl nri's lrltldltlilar " I :rl:ipliidu ri r,:liilrrl

Sadalachia braIurilor'. S:rril. l'.rnnr:rnuel. Scuryerea apei Virsitol l\rtunitlor *yr$iilor ) ,\ta\l t{1ut tt (l\\\it
Sadrhbns
^
Inceputul Pellilor. Plrrrrrr lilibhrd. rbirnic. : sgital it ,jitl, r tl
Pirlilion. l rptnsoir'. i ;tfului trrrrrrr i

------:,--i6;ii;;ri;lm;:;':i{;;
----"--"----a---------

: ght*;,t*fului.ll*li ; lrntn rlt vr,,iltil 'fgiprului

,Ntisl t 1*ritttloare, (opii*lisxttli ', ltuagiulr unttr,',n laptt plirgi rlr
lledilitl I r.d*yi$llll1*t.lturcrt. t wrhinrl. I l,q ; r )
i ,:brdiu, lluinlrea i sntd*n'th:i.
t _ tJ*Sn:arlk:r.Ditarl.
Alphatl' Phtagrl \locadrn. l\'ilrir hirzna. Virsitor Virsitor . lntemnilare.2idirir.\oi I

t r*itrii.\'rijilork.

--- -- i - i A;;,$tii;. li ;;i&il,riii,. :

Siturtu priu'.[,]i'i' i",,tr. .ilprz,L lhli foart gr,il e. \'ire {lutri albi '\ ,.tt tt 'l
recerer llirii llogii.
Alchaha lhnnkadrrnr. Phtrrgrrl \lotrrden. A 'l'"ayr'*l 1 adt*ir*lt.{tpii *st*ld< I l;'tnt i i< \loarlcr hri S:rfi!. lloarlra
douit hirzn:r, Ururicl leritili. l nirtir u:rnrrnilrrr. pitrpi:i*it*lr '.r lrri Jorrnlhrr
llilrrrrtr uptir ilor. I'rilrj trrJrul. 1'',r lwwri
llrnlnt ir ronrlrul. lltX! f

: }'ertA. Priki pairu a

itrtprinde rJivrrsr acliuni. l'iniinl rlru. (Itr
': llali yrrriabilc. firr inaripri linirlrl rrl
: i*s|okl:otr*.{t:tpii trr gol ti 2:trrt il
,llhrniel i p'itlru*ri. lilrur*lril ltiintinltrl l iirr,! :rr. il
'l'ataltl : p*ntrurertltele do eerede rrtn pttnr il:rrt.f
1 !i Peniru c$nr*rl. rrrrlarrr littri,l si
: lhlerminh qnrrili"r lrvt l r'1irl,r
: infrrmittlikr. I nlcnrniiart, (iufunJ.ri irir rrri
: Itcriroleknaviguloritor, pul, :lrr1l lxli\rir.rr il
i favorabilvrhjiloriilor. tit {.(,1.

226 221
PAPUS CARTEA NOROCULUI

i Gradeparcursedeluni
inh'-o zi
CAPITOLUL III
'
Zilele ftenele Alte nurue itle ( orrrtthtiile cure . Stmne
lunii lunii scenelor lot tilr,,i,i .c.nclt , coresponderrfe

Situarlea uttilrei
germinalii, Elphan. l,ir rlt il-de-ramp
flnruchar. Alchalh.

Talisntanr alt tiror Litere nragice Personaje simbolice

tiltuli sunl lrtkrrpi corespunzitoarc a clror zi de naplere
cu mle rle rcinrlot' scenelor corespundr liecirei
$cene

Inunda!ie. Favonrbil
aclirrnilor. hli
uloare. Copii lene;i.
Favorubil recoltelor
de cereale,
.{iriin. l'elt(. SoLi {le
prlle dr nr:rrc. .\cest
lalisunn irulcirl illr-o
por!iunr de irpir r';r

comeltului, rigurant:r spoli tlin ahuudrntii

ciitorilor, uniunea pe;tele,
Modalititi de a reatlucc Norocul dispirut
solilor. Inlennilare.

Modalildgi
de s readuce Norocul dispdrul

Dacd informaliile elementarc clin clomeniul Fiziognomoniei

gi al Astrologiei au fost suficientc pentru determinarea tipului de
Noroc al fiec[ruia dintre noi, dacd laptele la fel de elementare ale
Magiei ne-au permis sd schifdrn arta talismanelor aducdtoare de
Noroc, nu poate fi vorba de aceleagi infonna{ii in capitolul ce
urmeazd qi la care va trebui sd rlcclitirm rnai nrult decAt sd citim
pur qi simplu.
Norocul unei fiinfe dispare clin rnotive mai ales spirituale gi
morale gi, pentru a readuce Nolocul dispdrut, trebuie si facem
apel la cele mai profunde infonlatii ale Ocultisrnului.
In acest caz trebuie sd cerem o solutie chiar Planului Divin.

228 229
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Nici paznicii inarmali care vegheazdla porlile palatului, nici
grdmezile de bani care asigura liniqtea rentierilor nu impiedicd
boala sau Nenorocul sd se at-ratd asupra unui individ sau asupra
unei familii.
$i adesea cdutdm mult prea departe cavza incercdrilor care
nu se nasc decAt din propria ncrastrl vin6.
Si cdutdm aqadar cAteva exenrple tipice acestei situalii.
Omul existd pe pdniAnt pentru a-$i dezvolta anumite
facultali intelectuale in veclerea evoluliei sale viitoare. Atdta timp
cAt aceste facultdli sunt nrenlinlrte in bun[stare de func{ionare
prin lucrul neintrempt, voin,la ritnAne destul de putemicd pentru
a fixa qi a rnenfine aceste firrte, pAnd acum gregit analizate, a
cdror acliune concordanti cletennind aceastd tendintl a Pentru a readuce Noroctrl irrtr-o farnilie care judecd astfel,
Norocului, pe care apoi voinla o va fixa gi o va men{ine.
Dar voinla singurd eslc inertd daci nu este luminatl de
bundtate gi adevdrata indulgcnli cerre influenfeaz[ mai mult inima
decdt banii sdi.
CAnd Norocul a dispirLrt clin via{a unei fiin}e sau a unei
familii, gi cdnd incercdm si il aclucem inapoi, trebuie mai intdi sf,
rezolvdm una dintre problenrelc rrn-ndtoare:
Existd persoane pe carc le c'letestdm qi pe care le invidiem
sub pretextul cd ele au Lur Noroc r-rir-nitor in timp ce noi inqine nu
avem deloc?
Avem dugrnani cdrora le clorirn in fiecare zirdul?
Avem obiceiul de a ne anresteca in existenla altora, de a
analiza gi de a critica tot ceea ce acegtia fac, fie de fafd cu
familia, fie in public?
Ne credem superiori prirr oarecare capacitate, sau in ceea ce
priveqte bundtatea, sarr virtrrlca trrrei anurnite persoane pe care o
invidiem in secret?
A rdspunde la aceste intret'rdri inseamni a afla cauza
pierderii Norocului gi a-l face sa revin6.
Nu in{eleg, draga mea prietend, norocul acestei Doamne
Machin, care nu are pic de prLrclenld gi ddruiegte tot ceea ce ar
putea pune deoparte pentru zile negre, unei mullimi de oameni
230
PAPUS CARTEA NOROCULUI
slraci pe care merge sd ii vizitczc, ir.r loc sd frecventeze, aga ca
noi, oameni veseli gi care gtiu sir econor-niseascd.
Suntem prea inteligenfi ;;i. cle aserneni, suntern foarte
congtien{i de prelul viefii, pentru a intretine lenea acestor oameni
care au foarte mulli copii gi care a.lung si moard de foame.
Noi nu ddm altora surpltrsul nostru qi avem grijd sd il
investim unde trebuie.
Dar nu putem infelege cunr sc face cd ajungem sd ne
pierdem prin catastrofe financiarc aeoniseala qi cum de noi nu
avem noroc, in tirnp ce aceasti l)oarnni Machin, care nu are un
bdnuf pus deoparte, gi care diruic;tc tot ceea ce are in plus, are
at0ta noroc!
trebuie evident sd le ardtirn acestor egoigti cd umanitatea
formeazd un singur tot gi cd suf-crintele nemeritate ale siracului
influenleazi pe cdi misterioasc viata celui bogat gi ii suspendd
pentru mult timp Norocul gi pacea sulleteasc6.
Utilizareu Prezentului, Secretul Norocului
A gti sd apreciezi prezentul in cele mai bune culori este unul
dintre rnarile secrete ale conserr,:irii Norocului.
Prizonierul care, in celula sir, exclamd: ,,Ce noroc, am paie
proaspete!" este foarte aproapc clc a fl gisit secretul Fericirii.
Foarte multe persoane iqi strica norocul prezent infectdndu-l
cu amintirea Trecutului.
Trecutul aparline Morlii, L)estirrr.rlui inexorabil.
Prezentul este al nostnr gi Viitorul se afli in legile
Providenfei afdtatd de Voinla noastrri.
Ori daci spunem mereu: ,,O/'! Dqcd aS fi fdcut asta sau
cealaltd. Dacd in acel mometll nS' .fi reoclionat altfel, nu aS Jl fost
in aceastd situalie."
Sau alte fraze de genul accsta, clistrugem astfel Prezentul
creator care se deterioreazd irr reproguri zadarnice gi respingem
acest Prezent in favoarea Trecutulr-ri dezolant.
2it
PAPUS CARTEA NOROCULUI PAPUS CARTEA NOROCULUI
-l-rccLrtul Pentru a vindeca bArfitorii spiritLrali de vorbele lor de duh,
Nu trebr"rie sd regretanr urAt sa ll
uitdm. rezerva\i-le in prezenfa lor cdtcva rcnrarci la adresa lor, ldcute de
Trebuie sd ne gAncliur cloar la felul in care trebute si cdtre al{i rdutdciogi la fel cle spilitr"rali, in sensul parizian al
reacliondm in Prezent qi nu sa lorrnuldm regrete zadarnice, gi cuvAntului.
fiecare gest energic, fiecare balaie a inimii garanteazd fixarea in calitate de stipdni a case i. clc aclcvlrath femeie mondend,
asupra sa a Norocuh,ri pAni acrrnr schimbator qi nesigur. nu tolerali bArfa in salor-rul vostrlr.
Schimbali brusc conversatia ciincl o f-erneie prietend a
voastrd o indreapti in aceastd clircctic.
Prietenele voastre vi vor nrrrltrurri qi vor coustata cu
Femeia Mondeni
bucurie ci au mereu Noroc atunci ciincl pleacd de la voi.
Iatd o femeie mondenir, intcligentd, frumoas5, norocoasd qi $i in acest fel, Norocul vostru pcrsonal vd va insofi mereu gi
va spori in fiecare zi.
pe care fericirea pare sd o ir.rsolcasc[ in tot ceea ce intreprinde.
Apoi, brusc, visul fi'unros clispare.
Pe scurt,
Nenorocul igi face loc in casa cAndva atdt de fericitd gi
deziluziile succecl catastro ltl e.
pentru a readuce ?n viula vouslrd Norocul dispiirut:
Cine este rnisteriosLrl crcatol al acestei schimb6ri?
Faceli mai intAi ceea ce trebuic ;i apoi ceea ce v[ place.
Femeia insdqi.
Ea iqi petrecea tinrpul vorbindu-le de riu pe toate prietenele
Trdili Prezentul gi nu purrcti la incloiald sprijinul Cerului in
sale pu{in qi pe cei mai buni plicteni ai sdi.
gi
ceea ce privegte viitorul.
Riul se insirnAnfeazd qi i;i intinde rddicinile, tulpinile gi Nu-i judecali pe alfii gi ntr-i r orl"riti de rdu pe cei absenli.
fructele precum o plantd a plurantulLri. Nu vd credefi mai buni clccit altii. Aclesea doar ocazia a
Tocmai pentrLl ch nu cunosc nimic din acest adevdr, atAt de lipsit ca sd lacem ca ei.
multe fiin{e igi distrug norocul. Evitali, pe c6t posibil, ca o pcrsoani absentd sd fie vorbitd
de rdu in prezen{a voastrd.
Ne credem spiritLrale, prictenele laudi cele mai alese replici
ale voastre, judecSlile voastre impregnate de subtile rdutdli Impdr{ifi celor care au nevoic clc acest lucru sprijinul vostru
asupra celor absenti gi a celrir absente, deoarece, in prezenla lor,
moral, timpul gi surplusul vostru. fr'rrir speran{a de a prirni ceva la
nu existi dec6t complinrcnte ;;i laude. schimb.
Ori fiecare trdsdturd cle spirit, fiecare bArfr spusd in absenla Fi{i iertdtori cu duqmanii r"oqtri qi nu il atacali niciodatd pe
prirnul in justilie, chiar daci crecleti ci aveti dreptate.
sau pe la spatele celui calonrniat sunt adevdrate otr[viri ale
Norocului, qi intotdeaua, la ur-r urolnent dat adundm glumele
proaste qi calomniile pe care le-anr semdnat in drumul altora.
Dacd dorili si pistraf i Norocr.rl, nu-i vorbili niciodati de rdu
pe cei absenli.
Dacd dorili sh vd spolili Norocul intr-o manierd nesperat[,
nu tolera{i ca Lln al treilea sil calonrnieze o persoand absentd in
timp ce voi asistali la corrvcrsrrtie .

232 1'\)

CONCLUZIE
Un proverb spllne ci gausa nu trece decAt o datd pe l6ngd
tine gi cd cel care nu o valoriflcl poate fi mult timp nefericit.
Acest vechi proverb are clreptate.
Ceea ce ne preoclrpd pe pimant este sindtatea noastrl frzicd
gi nici pe departe cea morald.
Cdutbm aprig bog5lia nralerial5 pe care nu o vom putea lua
cu noi intr-un alt plan gi neglijanr nrijloacele de a dobdndi bogdfia
spirituali, singura care poatc sLrpraviefui in toate planurile.
Pentru a dobAndi aceasti bogd{ie spirituald, trebuie mai ?nt6i
sb cunoagtern forfele care ue stimuleazd gi in ce sens are loc
aceastd impulsionare.
Noliunile elementare cle astrologie sunt suficiente pentru a
determina aceste condilii prirnordiale ale oricdrei influenfe
exterioare care acfioneazd asuprn liinlei umane.
Primul capitol al acestLri volurn ne permite si stabilim cu
exactitate ziua de na$tere r;i inlluenlele pe care le angreneazd,
apoi luna gi semnul Zodiacal corespunzdtor fiecirei nagteri. Dacd
aceste semne sunt norocoasc, ldsali apa bucuriei sd curg[ gi nu
rdscoliji destinul.
Dac[ aceste semne vi suut potrivnice, nu vd ingrijoraJi.
Aveli Sansa sd le modificaf i.
Invdlali sd folosili talisnranele.
InconjuraJi-vd de infl ue'n1e luvorabile.
Studiafi liniile din pahra pcrsoanelor care vi inconjoar6.
Modificali-vd scrisul pcntru a acfiona asupra caracterului
vostru urAt qi Norocul se va lrxa clupd bunul vostru plac.
Dar talisn,anele nu sunt sLrflciente dacd nu sporili forfele
spirituale din voi.
In acest scop pllteti utiliza r.rn mijloc radical: exercitarea
bunAtdtii ftzice, morale sau intclectuale qi mijloace secundare
precum iertarea insultelor, uilarca dugmdniilor qi rugdciunea.
234
PAPUS CARTEA NOROCULUI
Nu existi nici o for{6 pe pirnint sau in planurile conexe care
sd fie insensibilS la acfiunea for{elor spirituale.
Nu existd nici o fatalitate carc sir nu poatd fi rnodificatd de
cdtre planul divin, qi planul nrental nu este decAt o adunare de
umbre in fala realitdlilor planr-rlLri in care strblucesc puterea gi
numele lui Hristos.
Acestea nu sunt vorbe vane sau resturi de predici spuse cu
ocazia Postului Paqtelui, accstca sunt rezultate pozitive ale
viziunii asupra Planului viu in care evoludm noi toti dupd
Moarte.
Ce importanfd are, la nivclLrl puterilor suprelne, dacd voi
credefi sau nu in aceastd vialii viitoare qi in acest plan de
existenli care continud dupd nroarte'/
CAnd vom fi toli chemati sii trecern dincolo, vom putea
vedea cine a spus adevirul.
Dar si llslm deoparte aceste surrbre dizertafii.
Prieteni cititori qi voi, clrigu!e cititoare, gdndili-v[ doar la
fericirea Vielii prezente.
Studiali misterele Talisrnanelor de dragoste. Magul devine
uneori Scamatorul pentru a-i inviita pe cei indrigostifi qi pe cei
neputincioqi.
Clutali numirul care vd poartir Noroc ai fie ca Cerul sd vd
fie favorabil qi sd v[ diruiascd ani tcrc;tri lungi qi fericili.
Este ceea ce vd doresc din toati inirna.
235
 SATURN 39
Amestecarea fluidelor astrale 41
CUPRINS Proprietifile Constelafiilor Zodiacale ........... 42
BERBECUL .............. 45
Introducere ............... a
J
TAURUL 45
Despre Noroc -1
GEMENII 46
RACUL 46
CAPITOLUL I LEUL 47
FECIOARA 47
Cum se poate identifica norocul llecdrei persoane? 6 BALANTA 48
Norocul gi Astrologia .............. 6 ScoRPIoNUL ........... 48
Ziua - SdptdmAna 6 SACgTATORUL 48
Cele 28 de zile lunare 6 CAPRICORNUL 49
Cele 12 luni ........... 6 vAnsAroRUL ......... 49
Identificarea Horoscopului Norocului PE$TII 50
cate a vegheat asupra na$terii \'()rlstl'e l0 Corespondenfe Planetare gi Zodiacalc 51
Aflarea Zilei din SdptdrlAna l0 Soarele in Zodia Berbecului 52
Calendarul Perpetual - Ch. Bussy l0 S oarele in Zo dra Taurului 53
Numerele 13 Soarele in Zodia Gemenilor 53
Metode kabbalistice ............... 22 Soarele in Zodia Racului 54
Principalele date ale Vielii 22 Soarele inZodia Leului 54
Influenfa planetard a datei cle naqtere 23 Soarele in Zodia Fecioarei 54
No{iuni de Astrologie elenrentar[ qi de Fiziognomie ....... 25 Soarele in Zodia Balanlei 55
Cum se determind Horoscopr.rl dupd Naqtere 25 Soarele in Zodia Scorpion 55
Influenfa Soarelui aslrpra l'iecarui individ 25 Soarele in Zodia Sigetdtor 55
Semne astrologice 25 Soarele in Zodia Capricorn 56
Tabelul Planetelor 27 Soarele in Zodia VSrsbtor 56
Tabelul Zodiilor 29 Soarele in Zodia Pegti ......... 57
Planetele gi influenfele lor 30 Cele doulsprezece Case ale Ccrului 60
Stip6nul Zilei ......... 30 Casa I - Casa Vielii ......... 61
SOARELE JJ Casa a II-a - Casa Bogdliei 6I
LUNA 34 Cqsa a III-a - Casa Rudelor 6l
MARTE 35 Casa a IV-a - Casa Pdrintilor 6l
MERCUR 36 Casa a V-a - Casa Copiilor 6t
JUPITER JI Casa a VI-a - Casa Sdndtdlii .... . . 6l
VENUS 38 Casa a VII-a - Casa Cdsdtoriei 6t
Casa a VIII-a - Casa MorYii 62 Astrologie simplificati 101
Casa a IX-a - Casa Religiei ............. 62 Planetele t04
Casa a X-a - Casa Dentnitiililot' ..........-.. 62 Planete norocoase 104
Casa a XI-a - Casa Prielettiei ......... 62 Planete care aduc ghinion 104
Casa a XII-a - Casa DuSmetnilol' ............... 62 Planete neutre (bune sau rele) 104
Aspecte pi Cicluri 64 Zilele Rele din An ............ 105
Decanii gi proprietifile lor 66 Fragmente ale Cerului - Casa Planetelor 105
Ianuarie 67 Mflna Fatimei 108
Februarie 70 O bazd a Magiei Orientale 108
Martie 72 Zodiacul Dublu 113
Aprilie 74 Norocul gi Chiromanfia .......... 115
Mai .......... 75 Norocul qi liniile din pal I l5
Iunie ........ 76 Caracteristicile Miinii 119
Iulie ......... 77 A. Forma exterioard Si aspectul rutiirtii 119
August 78 B. Degetele I 19
Septembrie 79 C. Unghiile 120
Octombrie 80 D. Culoarea t22
Noiembrie 81 E. Pdrul de pe mdnd 122
Decembrie 82 Tipuri de mf,ini 123
Stipf,nii Orelor 83 Mdnd as culitd, cu degete fus i/itr trr e t23
Generaliti{i asupra Hot'osco;ru lui ............ 84 Mdna asculitd, netedd,
Tabelul opoz il i ilo r zod i ac u I e 86 este cea a poelilor, a artiStilor, u ittyertlttlorilor 124
Tabelul poziliei dentnitii{ilor plunelelor 87 Mdna pdtratd ........... 124
Calendar pe 200 cle oni 87 Mdna conicd 125
Tabel cu cifrele convenlionula ule zilelor dintr-o lund '.....'. 89 Mdna spatulatd 126
Ziua de Nagtere 89 Mdna mixtd Si elententard ............. 127
Tabel cu cifrele contten{iottule ttle lunilor 89 Mdna intelectuald 127
Calendar pe 100 de ani 9l Mdna strdlucitoare .,.........." 128
Cum s e .folos eS te ca le ncl u r t r I 92 Mdna pasionatd 128
Alcltuirea unui Horoscop al Nataliti{ii 92 Mdna vulgard 129
Tabelul as ce n.s fu n i lor d re pt e 95 Mdna insignifiantd .............. 129
St5pAnul Orei ......... 96 Norocul gi culoarea mAinilor 131
Horoscop de Actualitate .......... 97 Palma 132
O metodi qtiinfificn 99 Determinarea norocului dupir lbrma degetelor 133
Reprezentarea cerului ners le r i i 100 Norocul qi lungimea degetelor 133
Interpretarea C entlu i NaS te r i i 100 Falangele degetelor 133
Degetttl mare ........ 134 Semnul lui Marte 174
Degetul ardtdtor - inclexttl 138 Semilune 174
Degetul mijlocitr 140 Ra2e......... 175
Degetul inelar t40 Furci ........ 175
Degehtl mic ........... 141 Grile ........ 175
Nodurile 143 P[trate 17 5

Pumnul t44 Triunghiuri mici 175

Munfii 145 Noroc in afaceri 17 5

Muntele hi Jupiter 147 C[sitoria din dragoste .............. 177

Muntele lui Saturn 147 Contradicfii aparente qi Combinatii t79
Mttntele Soarelui 148 Linia Vielii ................ t79
Muntele lui Mercur 148 Linia Inimii t79
Mttntele hi Marte 149 Linia $ansei 180
Muntele Lttnii 150 Inelul lui Venus 180
Muntele lui Venus 151 Linia Soarelui 180
Numele liniilor dim palrni t52 Linia ntercuriand l8l
Linia Vielit ................ 156 $ansa, Adulterul qi Mf,na l8l
Linia Capttlui ........... 160 Tipuri de m6ini adultere - dupir Muchcry - 184
Linia Inimii ................ 163 Tip de mdnd a unei infidele...... 184
Linia Destirutlui 165 Tip de mdnd al uneifentei adttllere,yi geloase.. 184
Linia Soareltt i ............ 168 Tip de mdnd al uneifemei
Linia Intuiliei ............. 169 ndscutd pentru a-i insela pe bdrltuli 185
Linia Sdndtcil ii .......... 169 Tip de adulter fdrd Stiinld..... 185
Semne astrologice inscrise in I'almI t69 Tip de bdrbqt adulterin
Inelul ltti Venus 169 care reu$ e; te pr in internr ed i u I ./e rr a i I t r..
r r 185
Brdldri r70 Noroc qi Grafologie ............ 186
Dreptunghi ................ 170 Norocul gi scrierea 186
Un pdtrat regulat t70 Semne ale scrierii, care aratd ttot'o<'trl 186
Marele triunghi 170 Semne care indicd nenorocnl Si t'ura lrebttie coreclote ....... 186
Micul triunghi lll Tipuri de scris t87
Stele ......... t7l Scrisul plebeian 187
Cruce 173 Scrisul practic ........... 187
Puncte 173 Scris estetic ............... t87
Lanfuri 173 Scrisul caligrafic 188
Cifre ......... lt4 Scrisul intelectual r99
Semnul lui Venus 114 Scrisul genictl 188
Scrisul mixt .......... 188
Scrisul rotunjit 188 Editura Esoteris
Scristtl tn unghi 188 face cunoscut cititorilor sIi!
Scris patologic ............ 188
Anunf important!
CAPITOLUL II
incepAnd din acest moment toate comenzile de carte fbcute
Talismanele .............. 190 direct la Editura Esoteris vor benellcia cle reduceri de pre! de 10% in
Ajutorul oferit de Talisnranc ............. 190 funclie de valoarea comenzilor licutc, indeosebi pentru membrii
Manuscristrl neatins 190 Clubului Esoteris (vezi mai multc rlctalii la rubrica Club Esoteris
Talismanul Universal r92 accesdnd adresa web site-ului Edituri i Ilsoteris, www.esoteris.ro).
Pentagrama qi Crucea 194
Marele Talisman al Noroctrltri, ul Francmasonilor
Membrii Clubului Esoteris, care vor face comenzi
r95
direct la Edituri, vor beneficia de urmhtoarele facilitlfi:
insemnul lui Solornon ............... 196
Monograma lui Constautin ......... 196 Oblinerea unui discount de l07o pentnr comenzile mai mari de
Numele Divin qi adaptarea sa spirituald ............ 197 100 lei pentru membrii Clubului E,soleris.
Swastika t98 Numai Editura Esoteris poate face aceste reduceri
Pentagrama ............... 198 substanfiale de prefuri pentru to{i cumplritorii pi cititorii
Nodul lui Solomon ............... 199 ce vor face comenzi direct la clepozitul nostru (tel/fax
Talismanele in constnlclii ........... t99 0232.266.169 qi mob. 07 21.182.620 ; 07 20.537 .972). Numai la
Sphynxul 201 Editura Esoteris gnsifi toate cirtile scrise de Christian &
Cheia organizdrii onrului de c'dtre Sphynx 201
Miriam Dikol.
Primele elemente care trebuic cunoscute Taxele poqtale sunt suportate irrtegral de Editura Esoteris pentru
pentru elaborarea Talisnranclor ............ 202 comenzile ce depdqesc suma de l(X) lei pentru membrii Clubului
Tarotul Boemienilor ............. 20s Esoteris.
Lame majore 206 Pentru comenzile sub aceasta valoare, destinatarul va pliti taxe
Magia Lunii 214 pogtalein valoare de 5-10 lei in lirrrctie de cuantumul comenzii qi
Tabelul Magiei lunare 216 adresa la care se livreazd comanda.
Tratat Elementar de Magie I'racticl 216 Comenzile vor fi livrate prin pogti in termen de 3-4 zile
lucritoare din momentul efectuarii lor. iar plata se va face ramburs -
CAPITOLUL III la ridicarea coletului poqtal.
Dacd nu a1i primit avizul de ingtiintare dupl acest termen, va
Modalitali de a readuce Norocul pierdut 229 trebui sd vd informafi la oficiul po;;tal cle care apar{inefi.
Utilizarea Prezentul u i, secrc1 u I N orocului 23t La ridicarea coletului gi efectualea plalii vd rugdm sd solicitali
Femeia Mondenl 232 chitanld pentru suma pl5titd.
coNCLUZtE .......... 234
 MAGAZIN VIRTUAL ESOTERIC $COALA DE INITIERE HERMETICA
ry37-u3.,r7q,t*33,1:|31url,:,1:1SlP:'4WWlgX.,'f P ,,CHRISTIAN & MIRIAM DIKOL"
',,. ,, 3.)..,k
ar:7

ffi.u
:;4
-ai| ilb/.d,tul
"
;'')z;1,'?41:'' -:'' :'
ttatt, 1:. !..'t.

w\,;v.tlstt"rz *zzzrzgik.r"o
\rrry\Y,tlt;ttzhrr,lt*p,bitl'lrr*gikst & 'rcuR\l'lll llt l".t I tl,t.lt l;. I t tr.nft f.f lC:i
v ?'"' *clrllsl
lLl l)1,. 'tZ \1,l"l:.
t';tzz,zrytb69.*r''r,'*tzt;,ttt z/t: :,t !,LV&$|lal *t'.
7/ c(eNr"&t;r\
*c.ttIts\illt tfi,

:!.

Faci Comandi Online

qi primeqti produsele prin pogtd, {ic6nd plata ramburs

- Cdrti Esoterice - 'l'alismane din Argint

- Books of Shadows - Pantacle $i Talismane CURSURI de Magia Ritualurilor (plegitirea, organizarea gi
- Cdrti de Tarot -'l-;rlisrnane Alchemy Gothic desfrqurarea ritualurilor magice cLl ajr-rtor astral pentru:
- Galeria de Cristale Inele Alchemy Gothic exorcisme, purificdri qi proteclic rnagici antinralefic5, proteclia
- Pandantive din Cristale lli juterii din Cristale bunurilor personale, sdndtatc, iubire, clsdtorie, cdgtiguri
financiare, refacerea sporului casci. contunicdri astrale, etc.)
- Biiuterii Exotice - Pandantive Exotice CURSURI de Vindecare cLr aiutorr-rl cristalelor, a rnedicilor
- Penduluri lliiuterii din Areint din astral, cdmpului energetic ;i a canalurlui de lr-rniina gi energii
Instrumente Radiestezi cc Fc'ng Shui astrale.
- Instrumente Magtce - Accesorii CURSURI de Radiestezie Inloenergetici.
CURSURI de Channeling.
cAnlr gt MANTJALE EZOTERICE INI"J'IIRIi IN COMUNICARI ASTRALE
Cltristiurt & Miriant Dikol
uz
CHEILE SECRETE
Aceastir cullc cstc o achizilie valoroasd pentru
22
../,/
At,I INITIERII HERMETICE cititorul irrtcrcslt qi ii va da satislactii nebinuite.
2 Cltistiun & Mirism Dikol Deschidelea e analului propriLr de crrclgii gi lumind cu
Astralul Srrpcriol cste un lucru deosebit in viala
Opcrltiilc rnagice sunt exerciliul unei puteri spiritulLri intluput. conltrindu-i posibilitAli nebdnuite
nattrralc,tlal superioard forfelor obiqnuite ale de a conrrrnica eu conll'atii siii, spiritele oamenilor
NA ltit{ll.l:le sunt rezultatul unei qtiinfe gi ale unei liberi tlin i\stral. <le a cunoa$te nrai bine Lumea
indclctrrieili curc exaltb voinla umani deasupra in
lirnitelol c()nr.lne. Vrei sd stdpdnegti peste tine gi peste
SpiritLrala 5i I lnivclsui, intloclucdndr,r-l lumea
Initiatilul l\lusici r\lbc.
ceilalli. irrrala sa vlei!
invatrl \ii rlei, si afli qi sa po{il $i atr-rnci cAnd vei Pretul cirltii : .11.7 lt-i cu 'fVA inclus.
alla, irrrulli sn taci, cdci ticerea este cea mai mare
putcre ir rnugului.
PletLrl clrtii . -lli,5 lei cu TVA inclus.
in PI{OTECTIA MAGICA gdsili toate
cerenroniiilc;i litLralurile nragice de care avefi nevoie
(]I t,E SECRETE HERMETICE
I I.]I
pentnr cxolcisnrc 5i purilicdri, protectie antimaleficd,
Cltristiun & Miriam Dikol rel'acelcn stilii clc siuritate gi a sporului casei,
luiticlel in ternplul Lui Osiris era un antrenament influentrrcu lrcncllci a viitorului, kalrnei, soartei gi
treptat al inlregii liinle omenegti c6tre culmile destinului. iLrlririi. cirsitoliei. alacelilor.
anrctittralc ulc Spiritului, de unde poate fi dominatd Aur aclunat intr-o singuri carte ritualurile benefice
viatl. ('a sri ujungi la o asemenea desivdrgire, spuneau de Magic ,\ lhir gi tehnicile ascunse pdnd acum
vcchii intclcpti de atunci, omul are nevoie de o publiculrri. pc cillc vi lc olblinr ca si invdlali singuri
schinrbalc csentiald a fiin1ei sale fizice, morale gi curn sir vl'r plrrtcirti inrpotriva rdului nralefic.
intelcctrrlle. Oli aceasti prefacere nu este cu putinfd 'fE'l ll;\(ilt'\N{\{n 'l'ON tl;t!
deciit plirrtr'-rrrr exerciliu simultan al voinfei, al intuiliei
este StipAnul
5i al latiorrlrrrentului. Elenrentclor': ! I'rtc: i? Apa; I Aer; t PAmant.
PretLrl cilr'tii : .lli,5 lei cu TVA inclus. Pretlrl curlii :-1 1.6 lci cu'l'VA inclus.

NIANTIAL DE RADIESTEZIE
('llhlt.ll SECRETE ALE KABBALEI Christiutr & Miriam Dikol
('hristian & Miriam Dikol Radicstcziir cstc iirta de a utiliza indicatoarele
radiestczicc (nrriaua, bagheta, pendulul, ansa gi
'l'r'ecrlnrl
plin aceasti carte in mod congtiincios, raportortrl) lirciincl sa intervinl puterea gi voinla
kabbllistul \a avea deodatd impresia unui miracol, a SpiritulLri l)erllru il dcscopcri tot ceea ce este ascuns
runci conror i inrcnse aqezati in ininra sa de Providenla facullirtilol lationale.
I)ivinti, cind, th'ept rdsplati pentru eforturile sale, Manualul lc cste necesal tutulor celor care vor si
Atlcrunrtrrl NLrrne al Lui Dumnezeu ii va fi revelat in se initiczc corcct irr acest dorneniu, este practic gi
rttotl sptlnllrtt.
eficien{ grcntlu intleplinzatorii care vor sd acceseze
$i acclttl rasplatd extrem de inaltd este acordatd necunoscrrtul ;i intiirnplirlile Lumii mateliale qi pe
tuturor ce l e cti-ltolilor Adevirului. cele alc cnlilatilor gi duhurilor l-umii Spirituale.

Pletul criltii : -18,5 lei cu TVA inclus. -l-VA

Pretul cnrtii : .11.7 lci ctr inclus.
 MANUALUL IVII\GIA TIGANEASCA
VIN I)I.]C]ATORULUI BIOTERAPEUT sj I t,Rt,tztcEREA vt ITORULUI
(lhristian & Miriam Dikol (lrristian & Mirism Dikol

llstc o lrrclare prof'esionistd din care puteli sd Pe vrcrrrtri. r lir.iitoalele se adunau la riscruce de
inVlltirti cunl ilnLilne sa proceda!i qi ce instrumente si drutlLtt'i slu pe catllpii, trndc-gi fierbeau poliunile
lirlosili e r sri tleschideli canalele de energii qi lumind ma-r1icc. circi lcacurile, llltlele de dragoste gi
cu .,\stlulLrl SLrperior, atdt de necesare vindecdrilor, descinlccclc. lircLrte mai ales de sirbAtori, pe luna
cunr anLrnre sd f'ace1i purificarea gi curdtarea plini, prccLrrrr 5i apele nragice ficeau parte din
r-clcle lor cncrse'tice ale pacientilor folosind energia putercil trrrei vliijitoare adevirate. Existi ceva
vitalii, \ii lc deschideli centrii gi por{ile de vibralie, rnilaculos in ghicitul ligincsc. Daca pot vrijitoarele
ol)tinri./an(lu-i, ca mai apoi sa-i echilibrali cu Jiginci sir plcvucli viitorul celor care le solicita
IlLridelc ncccs.rre gi sd le asigurafi proteclii a.lutolLrl, r cti allr t-rslrunsul citind aceastd carte.
encrgclice sigLrle gi calificate.
l)r'etrrl e rirtii : 55 lei cu TVA inclus. "1:'2e.{/2'/ Pretr.rl cirrtii : 1,3.5 lci, cu TVA inclus.

NI I SI'ERELE PRACTICILOR (]AIiI'E DE VRAJI I

DIVINATORI (hristiutt & Mirium Dikol
Christian & Miritm Dikol {". . Ghicit,'r'ii 5i ghicitoalclc acrcditate au intotdeauna
l)ezriilrritc intr-o carte speciald despre divinalii: \_z,t(.1'6" ' o politic sccrclil care-i inlorrneazd despre viala
i\stlolouie . l-alot, pendulism, ghicit, vise, intirnai 5i ohiceiurile clientilor. Ghicirea unor
chilorrrirrtic, nunrerologie, meditalie, psihometrie, evenirlente r iitoale rru cste posibila decAt pentru cei
superstitii. spiritism, practicile divinatorii au la care lucrcri/ar irr lLrrnina astrald. Ghicitorul poate
ruriuinc nresaie spirituale, demonstrAnd ci orice irnbrirtiSu. plintr.o sirrguri intuitie, tot ce un om a
evcrrinrcrrt tlin planul material are o semnificatie. stArrrit (ra.ri strtr itrhire) in .jurul lui; el poate sd-i
I)escilirrlca r.iselor, metoscopia gi chirornantia, vfu. / citeascar intcntiilc clin gind, poate se prevadd
l)i(lr()nr,lrttir 1i glricittrl, geomaniia gi cartomantia f2."w... /. : obstacolclc cc Ic r,a intAhri in cale qi moaftea
inrpLrn o llitLrtline speciali pentru fiecare operator. . a.*Z / violentir carc-l a5tcaptd.
,,'1:,1, .)
l)irrt|c loate oracolele, Tarotul este cel mai
srrtplirrzrltor in rispunstrrile sale.
::/f.. ..,:,
Pletul cirrtii : i5 lci crr TVA inclus.
l)r'ctLrl e riltii : i2,7 lei cu
-I'VA
inclus.
(]0SNIIC TOP SECRET
CEREMONIALURI
Cltristiutt & Miriam Dikol
sr rlrTUALURI MAGTCE I)c rrlri rrrrrlti ani, cercetitorii fenomenelor
Christiun & Mirium Dikol
paranorrrrrlc s ru tlevolat specializdrii la lirnita
Nl.riilr it:rterr riltralurilor magice cunoscute sunl
investi gat i or' ;t i int i lice. CAtcva dintrc aceste valiate
I
nristiliciili sau cnigme, dar noi vom ridica, pentru
cercetarli tlin rlonrcniilc uitinrci liontiere, in funclie
lllirrur oitll. r,altrl sanctuarului ocult. de intcrcsrrl 5i tlc aria ce o cuprind sunt: fenomenele
ALrtorii rri of'erd aceastd lucrare indeosebi pentru
strrdiu yi lnllizir gi pentru a vi invdja cum sI vi
UFO. inr e stiL{atiilc psihotronice mutildrile de ,
anirnalc. r urrrpirisnrul, oarrerri negru,in
apa|ati tic tot rirul din Lume. conspilatiilc. asasinatele, societitile secretc,
Culler a li)st scrisl in scopul de a vd indernna si anonraliilc sLrtrplinrl'irr- tene; legerrdele; clonarca,
rrLr lirlositi \lagia pentru a vd rdzbuna. ripililc. conlrolul nrintii.
I'rctLrl criltii : 55 lei cu 'IVA inclus. PretLrl cirr'lii:11.6 lci cu TVA inclus.
 NI,\ Ii$TRII MAGTEI INALTE RITTIAI,T]RI NIAGICE CU LUMANARI
Christian & Miriom Dikol ('hristiutr & Miriam Dikol
Frlnrccelc cu lunrirriri sunt u;or de practicat, nu
Nctrllttrle. cale ai inceput lectura acestei cd4i, este ne\ oir' rlc cxpclicnli pentm a dob6ndi rezultate
tlacli rre i \-() urmezi p6na la capet, ea va face din bune. conccnlr'iilca cste ugot de lealizat iar obiectele
tiue Lrrr rrrorlrLh sau un smintit. Deci poli sd faci cu ncccsarc nlrsici cu lurninili sunt ugor de gdsit.
lcc5t \()lulu cc doreqti, dar nu vei putea nici sd-l Daca ati ulcs rllia pc carc o vcti plactica trebuie si
clisplelrrie;ti, nici sa-l uiJi. Dacd e;ti curat, el i1i va laceti nrst tle rrtrrnirrul ncccsar dc lurn6niri qi de
ll lurrinir; dlca egti puternic, el i1i va fi armura; tt.
suporttrri Icrtlt rt ltttttittiri.
daeii e;ti sllnt, el i1i va fi religia; daci egti infelept, Lunrarrirlilc lrcbuie si aitri culoarea adecvati
el iti rl eontluce pagii spre in{elepciunea inalta gi ritualului. irr rla.jir tlehuie si {ie specificati ziua in
spre lrurittit. care vcli incr'pe litullul.

l)r'e tLrl : -l l.(r le i cu TVA inclus. Pretul cr'rrtii: 5-\ le i cu lVA inclus.

('II I S'I'AI-E VI N DECATOARE

SII,iIT$ITUL VEACURILOR VOI. I (.hristiatr & Miriam Dikol
," *E#" *
lll*'ixli atr & \li t'iatrt l|ik*l
,.',
Christiun & Miriam Dikol ,:,". gfu& Dalru i lle I)ivinitirtii. create de Inteligenla
Ulrrritrrllca l'aza a inilierii voastre personale ?./:2::lfi:rt Zt.:lt /r"1':7'./.t .?.i:'.,.'.,:tt:.,:,'. 7t.i:1 t".:7 Sr-rplernir. clistale lc nu sunt doar sinrple minerale,
tocrrrli ii inccput. Pergamentul care se va desldgura .:i: t r.. t i./.)j4 l:r...'r::i li t:j.1.2 cici cle uu o viblatie deosebitir, fiind parcd
in lirtl i oastrd va rezona profund, declanqAnd *wy: t&.y. insullctitc tlc syrililglg carc siliqluiesc in fiecare din
anrintiri r cchi dinaintea timpului nagterii voastre, ele.
(lur setiilc irr urelnoria ancestrald a spiritului vostru, vz?1*w*/{r{3 Pultiintl rrn clistul la nivelul iniurii acesta va
olcr-intlrr-r ri che ia r-ec6gtigirii propriei libertd!i intr-o & inlitunr blocljclc cnrotionale stinrul.lnd timusul qi
Irr.rrc culc dcvine din ce in ce mai rrult o inchisoare w ccntrul cor'prrltri rrrcntal, asigurdndu-vi concomitent
pe lce ptLrirlri r liicii 9i anxietdlii.
{::? protectil irrrpotlir a alaculilor spiritist - rnalefice gi a
gAndulilor rrcgutir c inilreptate irnpotriva dvs.

l'r'cttrl e lrtii : il,7 lei cu TVA inclus. Prctul cirltii: (r5 lci cu 'l'VA inclus.

sFAr{$tTUL VEACURILOR vol.
Christian & Miriam Dikol
Nlurcir l'iramida este construitA deasupra celui
nrai grtrtclrric virte.j de pe intreaga Planet5, unde
Iiniilc tctraedrului, cubului, octaedrului,
gi icosaedrului se intersecteazd.
rkrtlccrrctllLrlui
Nlotir irl I)entnr cale acesta este punctul de
cclriliblirlc gravitalionali al continentelor Lumii
estc lilpttrl ci structura cristalind annonicd a
viblirtiilol I)lnrintului le-a aranjat astfel, in aceea;i
rrruniclri in crrc a curbat Phr-nAntul in jurul Deltei
NilrrlLri.
(]ARTE DE VRAJI2
2
Cltrisliutt & Miriom Dikol
Magicilrrtrl stripirrc;tc lirrlclc natr.rlalc, ca gi pe
cclc srrprrrurlulalc, in r.nonrcntclc practicirii
liturilol rrlrgicc. care actioneazd direct, lErd
nrijlocircr r lcunui agent spilitual.
Falnrccclc. r'rujilc gi blestenrele sunt fornrule
rragicc li)iu1c ascnriiniitoare descAntecelor, de care
le dcoschclte scopul pcrrtm care sLlnt invocate. Ele
se bazca., i. cir 5i dcscintccclc, pe puterea magicd a
cuviintrrlLri. I'rc!ul crir!ii: 55 lei cu'l'VA inclus.

I)r'etrrl caltii : i2,7 lei cu TVA inclus.

/rt1 Prctul cirllii : 55 lci cu 'l VA inclus.
 t4a
Y&.
&
{A
CARTE DE VRAJI 3
Christian & Mirium Dikol
AUTORI CELEBRI
.a ,t
,.4:
w .\crrrrrullrca gi direcfionarea fortelor subtile ale iNvri'r'i'r'tr r{r LE MAGTcE coMpLETE
1 '&.tt
"u'** . l.trnii cstc una dintre artele Vrdjitoriei. Magia
Al,E 'l'tr'l'trROR TIMPURILOR vol. I
Irrnlrii cstc o al'tl personalS, chiar dacl existl mari
il[urily P. Hall
linii dc Lunrrt. In timpurile strdvechi, vrejitoarele
qi rlhjitolii lLrau pozilii de preotese gi preoli ai
S-au scris nrrnrcroase volunre gi comentarii cu
l-rrnii. In anumite regiuni litorale, gi pe insule,
plivirc la sistcrrrclc scclete ale lllozofiei existente in
ace;liu c|arr p|eo{i gi preotese ale mdrii ...
lurnea anticri. insli rtlevilurile firra v6rsti despre
i\llgia l.Lrrrii
viatd, plcctrrrr ;i rrulti clintre cei mai mari gdnditori ai
l{itrral rrli lc Vlaj itoarelor Wicca
Pirrlintultri. arr lirst inclcobqte irnbricate in vegminte
l rarlitiilc l\lagice ale Vrdjitoarelor Wicca
ponosi tc.
-( use le l.rrnii ;;i ingerii Guvernator
- \'r'u j i. tle sczintece, farmece
Luclarcu uclrurlrr lc redl strdlucilea de odinioari.

l)r'ctul e lltii: 70 lei cu TVA inclus. PretLrl cirltii : 18.5 lci cu I VA inclus.

I' t ],I'I.- ITIiA MAGICA A TALISMANBLOR iNvAr,rlrrRrLE MAGTcE coMPLETE

rdzboi, discordie, etc. AnrLrletclc asigurii l)rotcctia prin devierea informaliilor
energiilornegative gi clearea unei balierc tlc protec!ie injurul spaliului in care se afli
persoana interesatd.
Prejul carlii cuTVA inclus: 65
(.hristian & Miriam Dikol ALFI'l'tl'l'tl li.OR T'IMPURILOR vol. 2
'l Matrly P. Hall
ali:rrrirre le si Arnuletele sunt veritabile
in:lrrrnr.rrlc rnagicc. loarte puternice, care pot
adLreesclrinrbili irnportante in viafa persoanelor Cartcil rccustl constituie introducerea dedicatd
cale le lirlosesc. -falismanele func{ioneazd prin afirrnltici cir..ccca ce este ascuns in imagini
I.egcl,\tllctiei gi Generdrii, atrdg6nd gi gener6nd crnblerrraticc. alcgorii qi litualuli ale anticilor, este o
lirr'1c pozitivc de influentare gi implementare a doctlirrir scclctir plivitoare la mistelele lSuntrice ale
rrrrol irrlirenelgii, substan{e gi fluide astrale care vietii. tloctlirru carc a lbst conservatd in totalitate
nrodillcrl bcnelic tema de via{d, destinul qi soafta intr-o rrrici lii5ic a nrintilor initiate de la inceputul
creutolrrlrri 5i/sau puftdtorului acestora. Lunr i i ".
l ulisnrancle protejeazd iubirea, sAndtatea,
'l
cllaloliilc. sporul casei, reugita in afaceri, Pletul cir.tii : jir.5 lci cu VA inclus.
conrelttrl. plosperitatea, construcliile, reugitele la
e\ilnrcnc; ii aplri pe cei care cheaml spiritele,
precunl ;i de apd, fbc, pericole iminente, dugmani, iNvnli'r'tr nr r.E MAGTcE coMpLETE
qi Al-ll l'trT'tlROR TIMPURILOR vol. 3
XIunll' P' H0ll
Existir Lrn rrrtrnte situat in rnijlocul Pdmdntului sau
le i
in CentlLrl I rrrrrii. cale esle dcopotrivd mare qi mic.
Este dcopollir ir nroale, aspru gi pielros. Este departe
gi totrr5i lirirr'tc u1.r'oapc. insa invizibil, cdci aceasta a
fost ponrrrcl lui [)urnrrezeu. Aici sunt ascunse cele
rnai irnpor'lnn1c corrrori pc cal'c l-umea nu gtie sd le
preluiascir. ,\ccsl Nlurrte cste bAntuit de bestii feroce
gi de pirsirri luconre care lhc ca drr.rnrr"rl sa fie dificil
gi perictrlos.
Pletul clrtii:.11.7 lci cLr
'l'VA inclus.
 (lAl{'l'llA FILOSOFIEI OCULTE vol. 1 PITAT''I'IC]I LE MACICE EGIPTENE
I I e i n ric h Corneli us Agrippa IVullis Bulge

,,Ntrrrriii penlr'r.r voi f ri ai doctrinei gi ai invd{dturii Magia cg.iptcunir clatcazl din timpul irr care
.un sclis accasti operd. Cercetali atent cartea, locr.ritolii plctiinsatici qi preistorici ai Egiptului
conccnl|irli-\il asupla acelei intenlii pe care am credeau cr'r I'irnrantul, subsolul, aerr,rl gi cerul erarr
p|esl-r|at-o 1i arn streculat-o in mai multe locuri; ceea populatc rlc ncnrrru-rrate llinte, r'izibile gi invizibile,
ce anr liisat sir linrdnd ascuns intr-un loc, am arltat in care pUtcelr lr prictcnoase sau nep|ietenoase fald de
alt loe. crr sii poati fi in{eles de inlelepciunea olll.
\'oilst rii. " - ('crcnronii nragice; Cei patru copii ai
(Cornelius Agrippa) Irri I Iulus; Folmr:le gi vliji magice;
\/cchirrca practicilol magice in Egipt.

l)r'cttrl criltii : -lti,5 lei cu TVA inch:s. Pretul crirlii : lii.5 lci cu 'l VA inclus.

(1.\ll l I,lA FILOSOFIEI OCULTE vol. 2 Nt,\(;tA ALBA $t NEAGRA

einrich Cornelius Agrippa
$TilN'r'A \/ili't'il FtN|TE $I INFINITE
II

,.A irpiirir rcgate, a descoperi adunirile secrete ale
oanrcnilor. u irrvinge dr-rgrnanii, a elibera captivii, a
muli bogirt iile , a procura favorurile oamenilor, a
distlrrgc bolile, a conserva sdndtatea, a prelungi
viata. l lcirrnoi tinere(ea, a prezice evenimentele
viitolle" a rerlea;i a cunoaq;te lucruri indeplinite
rralc tlistunlli, gi altele la fel, toate prin virtutea
inllucntclol sLrpcrioare, pot pirea drept lucruri
inclctlibile.^' lColnelius Agrippa)
l)r'ctrrl e riltii : --12,7 lei cu TVA inch"rs.
Frutti. Horlntutttt
Tot cc crist:i pc pl-rmint posedi replica sa eterici
deasuplu panuintului, gi rru existi nimic, oricAt de
nesenrnilleltir ar pirlea in lurle, care si nu depindl
de cer,a supclior'; astl-el incAt, dacii pirrtile inferioare
la
ac!ioncuzir. piirtilc superioare, cale le conduc,
rindul lor. (So/iru' ll/alecae)
reactioncuzr'i lu
Plctul caltii : 18.5 lci cu l'VA inclus

I'l,r\NtlL ASTRAL
C.lV.Leadlteuter
AITTA DE A FI PROFET
OGLINDA MAGICA Dc;i rrrr cslc lirarlc congticnt de aceasta, omul igi
,:/./l///ttr'///'///t
I' u sc hu I B everly R andolp h pctrccc o lrrrrril 1111'1" din viati in rlijlocul unei lumi
'7/:/1////tlz/,/2 neviizutc. r ustc ;i liralte populate.
'//t/,.:.4/.:rra:,://t//,
l,lri:tii nunreroase refete pentru prepararea AtLrnc i cind rkrar-rne sau este in transd, c6nd
oglinzilol rriirgice; dar cea mai bunl oglinda magici sintulilc llzicc ii sLlnt lenrporar suspendate, aceastd
cstc inrrlilri pentru cel cate nu are capacitatea alti ltrrrc ii cstc intr-o anurnita rnisuri deschisi gi
clrlr izirrrrii. cM. L6w&t 8l r/:*449q7,
Iui. Urrcoli cl i5i va anrinti anumite lucruri vagi
('cl rrrli bLrnii oglir-rd5 magici este sufletul, care desprc cccu cc a virzrrt sau a auzit acolo.
lrebtrie nrcDtinut mereu pur qi protejat irnpotriva
plalrrlrri. iglasiei gi ruginii, pentru a nu se pdta qi a
lirulrne pcllect clar, capabil de a reflecta lumina Pletul caltii: I l.,q lci cu TVA inclus.
spilittrlLri tlir in in puritatea sa originald.
l)r.etrrl e riltii : ll,7 lei cu TVA inclus
 \/ I I]'U LE NECROMANTILOR
ll/illiam Godwin
- o tlc:e lie rc a celor mai distinse persoane din
cpocile sLrcccsive, care au pretins pentru ei ingigi
surr erilorr li s-a inrputat de cdtre al1ii, exercitarea
l)utcrii rnagicc -
Nllgic :i vra.lire; Vrdjitorie; Magii sau inleleplii
din Ilri:iilit. Divina!ie; Prevestiri; Chiroman{ie;
Fizior.lrronric; lnterpretarea viselor; Aruncarea
sortilor: .\sllologie; Oracolul de la Delphi.
l'r'cttil e tirtir : 12,7 lei cu TVA inclus.
I)OSARUL OMEGA
('otttmunder -X Brandon
-
Iteptiloizii de pe Alpha Draconis 9i Rigel Orion
prr'tin(l cal srrrrt originari din vrenrurile preistorice gi
aLr liierrt purte dirr rasa reptilianh sau sauriani
[ripcdri. .\cLrnr ci se afld aici pentru a lua inapoi
"pllnctu lor'" rlc la lasa urnanA. (Branton)
- lJaze le Naziste din Antarctica, Rdzboiul tainic,
Oligincir rltrpului, Discurile zburitoare
Illizboirr I e\tratel'estru.
CLARVIZIT]NEA
$t t,t]l'ERILE OCULTE
Swunti Punchadusi
Sullcttrl srrr nrintca cstc adcviratul cunoscdtor
carc rlcr inc con5licnt de lunrea exterioard cu
a.jutolLr I rncsa jt'lol sinrtuli lor.
l)acar nrintca nu ar prinri acesle rnesaje, ea ar fi
goaln in cceil cc privc$tc obicctcle exterioare.
Elirrrinurcl llccirrLria dirrtre sirnturi al insemna
dinrirrrurlcir Irrltii sullc'tului. Fiecare siur! care este
aditugut spor-clte Iunrea su f letului.
Pletul crrltii : 13.-5 lei cu 'l'VA inclus.
NI,\ I,I,IIUS MALEFICARUM
Ilcirtriclt Kranrcr & .Ianrcs Sprenger
iircr-r rlirr r\ntichitatc, clin timput prinrelor
gnrprili sociirlc. r'r'nlitoria cla consideratd un lucru
riru, urr tlrrynan al I-unrinii. un aliat al puterilor'
intunclictrlui. ora asociat:i cu deciiderea 9i
colupt iu.
\/r'iiitolrrclc atr lirst vinatc, torturate, judecate
gi rrsc l)c l ug satr spdnzrrrate , pe baza ur-ror'
germane,
plirrgcri tlutolatc gclozici, invidiei sau rdzbunirii,
gi larcor i ritrlorilir rrrror fapte rcale dovedite.

I)r'e tul e lltii : .11,7 lei cu TVA inclus.

l'retul curlii cLr
'l
VA inclus:43,(r lei.

,\ U'[OPROTECTIA PSIHICA
( X'I] I,T'ISM TII- PRACTIC
Dion Fortune o pririr( r!(rt(ruli usupru donteniului ocult
(lcrr nrri cor.nunl fbrmd de atac psihic este cea .I.J.X4orse
carc pr ()\ irre clin rrrintea ignorantd ;i malignd a
olrne n i lor'.
Asl crrr irrtlicir titlul accstci cirti, volurnul de
latir rl ll tlc rrarc aiutor, tleoarece contine multe
.t.t1z ('liilr';i llel'secutorul nostru poate fi o victim5. inslructirrrri lcgltc dc aspccte cu nrare irnporlanli
'lr'a .,\tLrne i clirrd vorn cla m6na cu acest om noi vom
pentnr irrtlclnlr onrenire.
./t// :itttli rrtt )tr( l)tltelllic' PerSoana de la care emana
Inr atirtLrrilc rlcsple tlansir gi rrredir-rn'ri sunt pline
r';lrrl po.1t1 sir rrrr fie cea de la care provine acesta.
de valoarc 5i rlc slaturi chibzLrite.
; l'rrrtlrr upirare noi trebuie sd ne bazim pe Aclerirnrttrl caractcr al nragiei gi vrajitoriei, este
'7 rrrct,rclcle unrane care sunt destul de eficiente gi
pre'/cntill srrccirrt 5i pe intelcsul tuluror.
..,, I nlri prrtin pcliculoase. (Dion Fortune) l)r'cttrl ciltii : l(r-5 lei cu I VA irrclus.
't"rrZ l)r'errrl crjltii : 18,5 lei cu TVA inclus.
'/lW
',:
/i.,,7,/Zt
 l) [s(]OPERIREA VRAJITORIEI I'AUMAl'URGIA
Reginuld Scot SAt I I l.trCl DARILIi ]VIINUNILOR
Art O-ronian
Iar in cceii ce privegte vla.iile, invocaliile gi Pot alirnrir crr irrcrcclclc cir Arta Magiei existd in
lirlrrce e le . claci oarnenii ar crede mai mult in ceea rnod sigur', lstolia sacrii gi plolhna, autoritatea
cc r ud. iul nrr in povegtile qi minciunile bdtrenilor, unanli 5i dir iru-r, experinrcntele cele mai
srrrrt sillrrl cr ci ar inlelege mult rrai repede desple &ww&hTryw neintloiclrricc 5i crceptiorrale. toate concureazd
cc cslL' \ olba dc fbpt. :., . g/tJ .:;::. pentrLr a-i tlcrrronstla r-ealitatea.
Nrr e:tc tle rnirare cd vrdjitoarele gi invocatorii tui r:r* L3.1Lv.. :4t tlu,itii)'t^
Pentnr ir tlcrrorrstr-a aceasta, apelam la agen!ia
au sue cr5. .\sta este pdrerea mea gi cred ci cel mai fiintclol irrrizibile, de cale, in opinia noastrd,
binc c:tc ca liecare sa ajungd la propliile concluzii intrcagl Nulrrlir cstc plinir. (An Oxonian)
irr 1rr ir irrll accstui domeniu. (Carolus Gollus)

I're tril e lltii : 20 lei cu TVA inclus. Prelrrl ciltii :18.-5 lci cu'['VA inclus.

CAlrl'l:A NTAGIEI CEREMONIALE

RAGNAROK ..lrth ur Eilward ll/aile
lrtrA FocuLUI sI A pAnaANrulut Artl ntrrr itir (ioetica, cca a incarrtaJiei,
Igrtutius Donnelly vrir.iitolici" llscirrutiei, iluziilor gi irnposturilor a
a.juns irrtr'-Lrrr rrrorl oarecurn arlrilrar s.I sernnillce
O eonrctii a izbit Pamdntul acum mai multe rultirna scuprrrc in rliabolisnr a Altei rnai catolice gi
zeci rle rrrii cle ani. Acest eveniment a distrus o gencrirlc. cilr'c cstc nurniti Nlagia Practicd.
cirilizatie carc poseda o tehnologie avansati; Aga cLrrn cstc o uqir in sullet cal'e se deschide
clcza:trrrl a fbst insolit de catastrofe, urmate de
citlc l)unrnczcu. la lel existir o alti uSA care se
ae opclilci.r norilor gi un frig extrem. Omenirea a
deschirlc irsrryrrr atlancurilor. qi nu este nici o
sLrplirr ictLrit cloar ascunzAndu-se in peqteri adAnci;
indoiali'r ca Sittcle
clirrrl ir ic;it la suprai'a1i, a trebuit sd porneasci
intrir irr utjirrculi ciind uga cstc deschisi in mod
cir ilizatia de la zero. (J. B. Hare)
e Itct i i'.
I'r'e tLrl e riltii: .13,6 lei cu TVA inclus.
Prctul: ll.7 lci cu l-VA inclus.

(.AI{]'EA MEDIUMILOR
VIATA DE DUPA MOARTE
AIlutt Kurdec
Churles Drayton Thomus

Accrrslli carte va li l'olositoare dacd va fi citi15

Spiritrrl c-stc I'iirrta plincipala, deoalece acesta

tle cllle cirre lrebuie. Existi nrulli oameni pe care

csle t r'l \ i,r ( !liln(lcitc gi clrrc srrpravieluiegte
trr.rpului. trltirrLrl llintl doar rur invelig, un vegrndnt
acel\til carte ii va alina, existd nrulli oameni care
de rrurtcric glosiclir. pe cale spiritul il aruncd cdnd
cuLrtri un senrn cle la ,,prietenii lor care au murit".
este vcclri.
Ace rr:lri calte explici cum de am devenit sigur
dc lulrttrl eir vorbesc cu prieteni care au pirlsit Dar. in llali de acest invelig n-ratelial, spiritul
purnlin t trL rrai arc 1i trrr al cloiiea, serni-malerial, pe care-l
l.rnrrlrlirrilrzi yi descrierea vie!ii acestora une$tc cu plinrul la nroafte, spiritr-rl aruncdnd primul
^T"t
", i,e lrrinrLrlile de dupa moarte.
pe
invcliq 5i rctinrlnclu-l pe al doilca, ciruia
numclc tlc pclispilit.
ii ddrn

a /Aaa,latttz
I'r'cttrl crillii : 28,5 lei cu 'l'VA inclus. I)re1ul ciiltii: l-1.(r lci cu'l'VA inclus.
 TAROTUL 'I'ItAT'AT ELEMENTAR
Ari}rur t"&vzrnl \l *it x
,l.t:*{:ft.t.rt;rt1\1.tttt .\t l. t..k|t1t I t t .lrllrur Edward Waite I)E ]\IAGIE PRACTICA
tt]ril ht:L:t t t'n.\t.t ttt (lriltilc de I'arot sunt astdzi largrhspendite, dar Papus
sirrrbolrrlile lor
sur.rt uneori gregit in{elese. Ele N-r.l r oi lucc nicio aluzie la numeroasele
conlirr:crrirrilicatii profunde, care trebuie si fie impclltctirrni alc lcestei lucrili nrult rnai complete
inter'plct.rtc adecvat, cu ajutonll cunoscdtorilor gi de rriri rrule intindele pe care o voi publica sub
Altci l)ir inrtie i. nurle Ic ric I urtat []lcrncntal de Magie Practicd.
Accrt rrric tratat are menirea de a vi ajuta sA Accst tlir11r1 r rr ll. clacir dorinta uri se va implini, o
cLill()rifreri rrrai bine tainele addnci ale cartilor de enciclopcrlic pli\ in(l accasti problenrd gi va contine
lunrl. I irlottrl cste istoria omului in imagini. reprorlucclclr irr cxlcrrso a ciu'tilor. tnanuscriselor gi
intr'-ti nranie lii simpld gi pe in{elesul tuturor, sunt a carlilt'r tlu r riiilrtric tclc tttli rrlc.
I )t (;(t ut d (.lrtttclal I'inc'cnl) Encutts.se
aboltlatc tlei aspccte: vechimea utilizirii acestei
.T'Wry;':3.WW%r nretotlc. sinrbolisnrul profund qi funclia de divinalie
Prctul cirtii : 67 i cu fVA inclus
clt|tiloI rlc 'l aIot.
le
I a
t:litntl t:tntr/,\ -fVA
I)rclLrl e iiltii cu inclus: 32,7 lei
IS'I'ORIA MAGIEI
INITIEREA btiphas Ldvi
( cr;xrnere clarir ;ii ;rrecisi
rr o
UMANA $I SOLARA
I)in l'trnetrrl dc Lunrind din Mintea lui Dumnezeu. a procctlce lor, ritualurilor qi misterelor sale.
I-Lrnrirra sii sc rcverse in minfile oarnenilor! Lurnina
I-liphls Li'r i cstc autorul cirrlilor: Dogma $i
sli pogtiulc pe l)iinrdnt.
RitLralul lnllte i lrlagii. Dognra; Dogrra qi Ritualul
t.,
t""
[)in l]Lrrrctrrl de Iubire din inima lui Dumnezeu.
ILrbilcu sri sc le\/erse in iniura oamenilor! I'{ristos si
lnaltci i\llgii. Ilitualrrl; Nlistelele Kabbalei; Inalta
," _:'i._ Magic: ( lrcia l\larilor Mistele; Chei Majore qi
rer inli pe l)unrlint.
Pantaclul lrri Soiornorr; Ihe Magic Ritual of the
Iiic eu Lrrnrina, Iubirea gi Puterea sd restabileascdr
Sancttrrrr I{csrrrrrrri l\'larele At'can sau Ocultismul
l'lanLrl l)ir irr pe [)inrint!
ltevcllt: ll il rrlltrli: Cartea Splendolilor.
I)r'etLrl crlr'tii : ll,7 lei cu'|VA inclus
Pretul cirlii:55 lei cu l'VA inclus.

MAGUL 'l l{,\'l'AT ELEMENTAR

(]F]I{EMONIALUL MAGIC
w4 r)r,r $TilNTA ocuLTA
Francis Burett Pnpus
Nl.\(;lll. este una dintle sursele principale Ocrrllrsrrrrrl cslc r.ilr sistcrn filosofic care di o
pcntltr slrrrlirrl ceremoniilor magice fiind, pentru
solulic lu intrclrrrrilc pe care qi le pune cel mai
nrLrlt tinrp. trna dintre cele mai rare gi cele mai
adesclt spir ilrrl rtostru.
ci-ll.rtatc e u|ti cle nragie din secolele XIX qi XX.
Cecl cc nc intereseazl in carlca aceasta nu este
l\lulcutu operi a lui Francis Barrett conline partca rrirlcliali. llzicir. ci ceea ce autot'ul a vrut si
cLno;tirrrc prolirncle de alchimie, astrologie $i explirrrc Ir'in scrrrrrc, ccca ce este ascuns sub lbrrna
Kabbalri. llilr(l citata de Zorii Aurii (Golden Dawn)
lot. 1,111q.' 1 rrrt't,rllzicl. c:r srr sPtrtcttt a$a.
5i tlc altc nri;c5ri oculte qi esoterice drept o Societritilc dc initictc au drept scop principal se
iurpoltantir sLrrsir de inspiralie. ScrisI in 1801, in
facir natrrlu rrnranir sir evoltreze gi sa o faci apta sA
nri.llocLrl l:r'ci l{atiurrii, af'latd r,rndeva intre Newton qi
[)aru in. sc l)oate ca acesta sd fie un ultim moment in
prinreuscir irr llucntele clirecte ale planurilor
strperi ou rc.
carc o astlcl d!' operd ar fi putut fi compusi.
Pretul crlrtii: 55 lci cu l'VA inclus
PretLrl e riltii : 70 lei cu TVA inclus.
 AVATARURI 'I'IiNIPLUL UMRELOR
I n i\lircstru cste o fiintd umand care, dupd ce a Slanislos de Gauoita
parcLn\ tlrrrrrrLrl evoluliei gi a atins etapa final5 a 'l-r'ilo{lia nronirnrentali intitulatd $arpele
accstui tllLrur - Drumul Inilierii - a primit primele Genczci. sclisir tle Stanislas de Guaita, este un
cinci initicli gi a irrlrat in Regatul Spiritual. adevirrat nranual clestinat initiatilol in $tiintele
( rrr irrrttrl ,lvutor ne trimite gAndul la ceva ce Ocullc.
-.\utolul lirlose;te cunoa;terea Maegtrilor
cr-r
cotrouni tle strs, cle la Ishvara la om. Magici Irrlltc - I:liphas I.evi, Colncllius Agrippa -
,:ll% l)()uar sunt caractcristicile omului care va deveni , arcarrclc I arrrtului qi secr-etr-ele Kabbalei pentru a
.t,l:,''|. . . ..::,:v/7%l.k
i.tr\ r, nlanileslilrca speciald a lui Dumnezeu: bhakti, dezi:-rlui nristelcle oculte denronstrate gi
iubilcri pcrrtlu cel in care va apirea, qi dragoste ;"v:?;,'; exernplilrcute cu clalviziune prin experienfele
AnI N\1% pcrrtlLr eci a cdlor viafd este chiar viala
I)Lrrrrrriz.rr. Nurrrai cdnd aceste caracteristici apar
lui t. ,.
7, t&.a.
rnacSlr'ilor rrtru ol tinrpLrlilor'.
1

'I incrrr sir plccizirnr cir

'in "a'a,..r,1 $AIlPL,l-E GENEZET
onr. e I \u llulca deveni - in Universuri viitoare - i ",;
'"t4,u
nu estc niciclccrrnr o triloeie cle nragie neagri, ci
r.ill l\ irtirr. care va apare ca Dumnezeu pentru om.
t '-- ..."
dirrpot|ir ir. u;a cir sir nr.r vir lle tearni citi{i sd
I'r'e tLrl e ultii: 20 lei cu TVA inclus. cdrtilc. I)r'ctrrl ciutii: 57 lei cu TVA inclus

$'rrrNTELE OCULTE ;\IICANELE MAGIEI

t)ltSPRE MAGIE, MINUNI $I Accst r olLrrr il conrenteazd gi il corecteazi pe
MIRACOLE prirnul: cl indle aptir irnaginile t'isturnate sau
Eusebe Salverte falsillcatc plin ultificiuI Maestrului vrajilor; el
/:;:1/:' OrrrLrl este credul pentru cd este veridic in rnod pune la loc orizontulile rirsucile, inlocuiegte cu
z:. r; I l.y, ./:l'
lurnirra zilci slrirlrrcirea lhlsa a tortelor infernale,
i' i;,tt L.
:'t:,j\,, . natrrlal. .\ctiondnd asupra pasiunilor sale, prin
clctlrrlitutcu sa, oameni superiori l-au silit la o atel (lc pr()nlptir sir clepraveze lbrnrele, sd
supuucrc lcligioasd. Povegtile despre minunile care detelrnirrc crrloli lc. sir mintir.
ii contlLrceuLr in acest scop nu sunt toate inventate. O tlistinctic pelcnrptolic cra cu atAt mai
t.\
l:stc rrtil 5i interesant in acelaqi timp sd studiem neccslrii irrllc lrralta I)octrirri gi Vrajitorie, pe care
1{{:;tr i,t luclarcu rlc lirtti trcbuic si le tratezc paralel, sau sd
luptelc pc culc le con{in aceste povestiri ;i cauzele
tlirr calc tlclivir firptele. sc lclclc ccl pLrtin la tcoriile aplicabile alnbelor,
+ \ li:tcle le
tlitr ternple a$a cunl lrnr scrlrnrlat cle la inceput. Iati Arborele
l)r'ctul cllr'tii : ,j5 lei cu TVA inclus $tiintci llincltri 5i llaulrri; lnrnchiul sdr.r bifulcat se
riclicir rl intr'-o sirrguri laclacina.
(]ARTEA NOROCULUI
I'ROI]LEMA RATJLUI
Dr. Gerurd Encsusse - Papas
Stuttislos de Guuila
irr a trcia partc a $AliPEl.Ul GENEZEI vonr
.\reti rtoroe'.) Dacd nu aveli, este acesta un fapt real
aborda nmrcu cnignri a RiLrlui gi vorn ridica, in
sAtl c\tc tloul credinta ci nu ave{i, chiar dacd el
rrrisrrlir in (:r'e nc ncrrrritc congtiinta gi initierea
e ri:lr'.' l)rLcri aveti Noroc, atunci nimic nu este mai
noaslri-r. r irlLrl lcdrrlabil q;i binelicitol care ascunde
sirnplrr. rle rleure ce nu trebuie dec6t s6-l pdstra{i.
Sc irrtiinrpln adesea si ne compardm cu un prieten
de ochii plrlirnilol Marele Arcan al Magiei.
sALl eu () plietend, crezAnd astfel cd nu aveln noroc,
,,Consirlcll-ur pnrclcnt si nu atingern aici aceasti
rnisiunc tlir inir: uncle incepe ('redinta ar fi bine ca
deoulccc u:1.rit'dlr. la un ideal aproape imposibil de
ltins. \'ointa urnani nu este decdt unul dintre cei $tiinta sri sc opleascir, astl-el incdt si se evite
neirrtelcgclilc tlistc. $i cle fiecare dati cdnd va
tlei liictoli care vegheazl asupra stabilirii sau
trebui su rrc lelcliru la credintelc religioase,
lcve rrilii \olocului.
declalanr cri. ncllincl dcloc cornpctcn{i in materie
l'r'ctul crir'tii: 19,5 lei cr"r TVA inclus.
cle ('rcdirrtir. consiclcrdrn oanrcnii gi laptcle
nunrai .tlirr prurctul dc lcclcrc al inteligen{ei
ulrarlc.
 I N(] TI II.SI UNE IN CHANNELING
Ace asti carte este rezultatul experienlei in
conrrrniculea astrali a instructorului de channeling.
Ciiltel crplicd ce este channelingul qi cum poli
iutr-l irr legatLrlii cLr ghidul tdu. Pentru cei care
tlolcsc sir ili dezvolte capacitdlile, diferite capitole
sc ocrrpii cu tipuri speciale de lucruri precum
citilcrr rLrrelor, a chakrelor qi a vielilor trecute.
Lceturir acestei cdrli te va ajuta sd injelegi cd nu
ve i intlirnpina nicio dif rcultate in a intra in legdturd
crr glritlrrl i'ostru luAnd parte la aceaste minune.

I'r'etrrl cirr'tii : 29,5 lei cu TVA inclus.

Editura [isoteris
B-dul Daciu nr.I lapi
editu r:rfa-l cs0te ris. r0
tel. mob. lt72l .l 82.6211
tel/fax. 0232.266.169
tel. 0332."149..159

'l ipar tli t,'1 r'.: ;tli t at I'a:

;1i

"w2w
EDITUIL{ 5T'1' I'' { }' ;II. AFIA I'Ii\,I
$osearra $tefan ccl \Itrr',,i..1)\'11. nr,4, Iasi - 700.197
Tel.:073t).03(r.{'i 6 ; :','.: tt.\.U.4 4{l.l 3{l
1

E-mail: editura.pinr[c gmail.com

rln* 1i:ll"r1t1.1r1