pAnrrurELE cLEoPA

irugEALA cunn
DIAVOLUL PE OM

TTPARtTtr cugtilrcuvltttanm PREA PARrr{ft SFilltTUtUt IOAN EPIS(0PU|_ C0VASilA $lHlRGHrTrl

cuM ilvgrnlA otAVoLUL PEoM

ra un cdlugar pustnic, mare sihastru in pustie in pdrlile Alexand riei, cu numele llarion. Avea aproape o sutd de ani. El s-a rugatlui Dumnezeu cAlivaani de zile'.,,Doamne, aratd-mimie cum ingeald diavolul pe oameni, ca eu,cAnd vin oamenii aicisd le spun: "Oamenibuni,pdzili-vd, uite aga, aga".Care-i megtegugul lor gi metoda de a-i intoarcepe oamenide la calea cea bund gi de a-i face robi pdcatului gi a-i duce in iad? Cum cAgtigd ei mai multe sufletepentruiad, decAtingerii pdzitori pentru impdrdliacerului?".S-a rugat pdrintele un an, doi,treigi nu i-a rdspuns Dumnezeu. intr-onoapte, stAnd el la rugdciune, in puterea noplii fiind,atard era lundca ziua, s-a deschis gi a intrat ugasingurd ingerul Domnului. Un tAndr, frumos foarte. Cu o pe cunund de aur cap gi aveao tichie de aurla frunte. gi Cu toiag de aurin mAnd cu pe vegmintele ca fulgerul el.

ne-a smeritgi ne-a ,,Latoate pdcatele supus pe noi diavolul, ca sd ne robia noastrd.Deci, cAli se cunoagtem cunosc pe sine 9i starea lor, aceia pe satana biruiesc cel ce i-azdruncinat". Awa Zosima

tsBN 971-A7053-5-5

sd-miaratecumii ingalddraculpe oameni

gi-iduce la iad".

ce te rogimala?" ,,Pdrinte, $i a Tntrebat: eu md rog la MAntuitorul spundrept, ,,Sa-ti

i
t

pdrinte, ia SfAnta CruceTnmAnd, ,,Uite, ia toiagul tdu,fd semnul Sfintei Cruci,iegi din chilie gi mergi pdnd in poiana din gi, cAndvei ajungein poiand, apropiere stai lAngdun copac,acolo.Dar sd nu te temi de ce vei vedea!Eu suntcu mata9i gi ce vei ce-ivedeanoaptea astain poiand la neamurile auzi,ai sd scrii,ca sa rdmAnd pe din urmi, ca sd gtiecumingalddiavolul oameni. Sd nu te temi,cd ai si vezilucruri infricogate". a dispdrut. $i ingerul El, cAnd a auzitcd l-a invdtat sd se inarmeze cu semnul Sfintei Cruci, a cunoscut cd este de la Dumnezeu chemareagi s-a dus, zicdnd in minte gi a ajunsin poiand. rugdciuni, Era linigte mare; nu bdteavAntulin noapteaaceea. Numailunagi stelele se vedeau. S-a dus bdtrAnul lAngdun copac Ai stdtealuAnd aminte. Deodatdvede cd in mijloculpoienii apare un jilt, un tron impdrdtesc. Parcd era de fulgere, ca para focului. intAi scaunul Dupd .a apdrutgi s-a minunat. aceeavedecd vinesatana 9i se agazdpe scaun.

fi

Pielealui era Avea umeriica nicovala. cu peri ca de urs, cu gheare ca cerneala, de coarne,un puternice. Cu patruperechi
6

coddrldude vreo 70 de metri. Ochii ca luceferii, din gura lui iegeao pard de foc de un metru. Avea o coroand fdcutd numaidin gerpi,gi tineain mAndun toiag in chip de balaur. CAnd l-a vdzut, bdtrAnul s-a Tnsemnat cu semnulSfinteiCruci.Satanas-a agezat pe scaunulacela gi a bdtut de trei ori din palme.CAnda bdtut,s-a umplutvdzduhul de cete drdcegti.Au apdrut milioanede detagamente,regimente, batalioane de draci. Erau pe deasuprapddurii pAnd la cer, poianaplind.LAngddAnsulerau nigte generali mari, cu cAte trei perechi de coarne,cu o spinareIatdde doi-treimetri, cum n-a maivdzutnimeni. CAnd a vdzul cdlugdrulatAtaamar de iad acolo gi atdliadiavoli, gi-aadus aminte de cuvAntul ingerului care i-a zis ,,sdnu te temi",s-a inarmat.cu semnulSfinteiCruci gi stdteaatent. Atunci, dupdce s-au adunatcAt nisipul mdrii,in toate pdrlilenu se vedeau decAt cete de diavoli, s-a sculat satana in picioare gi a zis: - Atentiune, draci,v-am adunat aici Tn miez de noapte, cd vreau sd fac un examen cu voi. Trebuie sd dati un

examen greu. $tili voi de ce v-am chemat? $i a zisunul: - StdpAne, nu gtim! - lati de ce v-am chemataici. Sd iasd la raportfiecaredin voi: care gtie cel mai de a ingela oamenii9i a-i bun megtegug aduce la impdrdlia mea? $i sd-mi arate cum ingeald el lumea gi cum il prostegte pe om gi-lingealS de-l aducela muncacea vegnicd gi la ?mparalianoastrd. Care-i vostru,cd voi in metoda, care-imegtegugul toatd lumeaaceasti treabdaveti,sd ingelali sufletele oamenilor?Se vd vdd cAt de iscusiti sunteti voi in a ingela sufletele oamenilor! dacd are in gAndire, Cel ce mi lovegte sd-mi spund un sfat cum ingeald lumea aga cum gAndesceu, iatd ii voi da sd conducd trei minute iadul, il voi pune impirat trei minute in locul meu, gi-l voi face mare generalpesteceilalli. Toli tremurau, erau urAli groaznic. Stiteau gi tremurau inaintea lui gi prin vdzduhgi pe jos. Atuncia iegitunulsldbut, cu o barbd surd, doud cornile ca la cel din pddure.Ochii holbali,nas cdpriorul cdrligatca un garpe.

- Sa trdiegti, intunecimea ta. - Curnte cheamS, bdiete? - Aglriuld mdcheamd.

- Mai aghiuld,cum ingelitu pe oameni gi ii duci la iad? - lntunecimea ta, eu ii spunomuluiaga: mai hai 9i Mdi,omule,mai hai gi la bisericd, la mdnistire, mai postegte,dar nici cu dracul nu te strica,mai hai gi la nunti cu hai la mai hai gi la jocuricu ldutari, ldutari, meciuri,hai la baluri,hai la bufet, hai la o ligari trebuiesd hai la televizor, crAgmd, mai fumezi, mai fi cutare. Egti om, mdi, vialaasta.Maifd gi ale lui trebuiesd trdiegti dar nicicu draculnu te strica. Dumnezeu, Cu aceastd metodl am ingelat Pe foartemulli.Le dau in gAnd,ci altd putere n-am! Din iad alti putere nu ni s-a dat noud. ingerii din rai au putere de la numais5-i dea in gAndomului Dumnezeu sd facd bine. Noi avem puterenumai s5-i ddm in gAnd omului sd facd rdu. Dar ca sd-l silim,nu putem,cd omul are de sine stdpAnirealui dati de Dumnezeu.Nu putem cu sila sd-l facem si pdcdtuiascd; numai dacd-i prost gi ne ascultdce-i ddm in gAnd. $i aga am amdgitpe foartemulli.CAnd ies de la bisericd, unii se opresc la cu cArciumd.Acolo fiecare se intAlnegte neamuri, cu prieteni.
10

lar eu ii dau in gAndomuluigi el crede cd e gAndul lui:,,Sd mai iau o bere,sd mai iau o !uicd".Unulmai ia o tigard,mai vine un ldutar cu scripcasd-i mai cAnte.,,Hai noroc, cumdtre!Haida be, de-l pe gAt cu noroc!" Din cauza asta omul s-a impiedicat, nu i-a mai folositnimiccd a fost
l1

la bisericd, dimineatd cdci searas-a intors tot la slujbanoastrd.$i aga fac cu fiecare. $i a intrebatsatana: - Pe mulli ai ingelat? - Se trdiegti, intunecimea ta, pe mulli! - Ai ingelat pe cei mai progti decit tine, dar n-ai fdcutnicio ispravS. - De ce, intunecimea ta? - Tu Tispui omuluisd mai meargdgi la biserici, sd mai meargd9i la cArciumd, si meargi gi la petreceri,sd meargd gi la locuri sfinte, sd mai citeascd,sd se mai roage, pe urmd sd meargd la distraclii nepermise, dar Hristosii spune in Evanghelie: Nimeni nu poate sluji la doi domni! Sau de unul vei griji gi de altul te vei lepdda.Sau de unul vei ascultagi de altul te vei lepdda. L-ai Tndemnat tu, poate omul n-a fost pregitit sufletegte gi se duce de cAtevaori, dar dupi o vreme vine ingerul gi-i dd in gAnd:,,Meiomule,nu poli umblape doud cdrdri;ori cu dracul,ori cu Dumnezeu". 9i omul,fiindcertatde frica lui Dumnezeu, se lasi. ,,Mai. md lin de una, ci nu este pe doud cdi!".Mergeel mAntuire umblAnd oleacd aga, dar Gata, nu mai bea la crAgmd, la popa. se duce,se spovedegte
I2

multe,nu mi-aifdcut mare $i n-ai cAgtigat ispravd. Ai palitaga? - Am pdtitgi aga! - Vezi! fi-am spus eu cd tu ai ingelat pe cei mai progti tine.Decisd gtiicd decAt n-airdspuns bine. i-a la unulcu spinarea spus latd,cd $i era unul cu o spinarede vreo trei-patru metri,cu patruperechide coarnegi acela: in spate". Altulcu o jarpdde foc: ,,De-i, ,,la-l dd-i,gi trimite-l in gheena". Gheena esteun potopde foc negru,de miliarde de ori mai pe pdmAnt. fierbinte decAtfocul de l-o dat gi gheena. bdtaie l-o trimis in L-a bdtut, 9i 9i in loc sd-i multumeascd! Nu i-a pldcut sfatul lui. Cduta altul mai bun. Acum tremurau ceilalli. - Altul,bd, sd iasd la raport,sd spuie cumingeald. lese unul cdrunt,cu doud perechide gi acela,cu urechileca la coarne,urAcios mdgar, picioarele strdmbe, cu un ,, codArldu... leseinaintea lui gi dd raportul: - Sa trdiegti, intunecimea ta! - Cumte cheamd, mogule? - Scdrdbufa md cheamd. Mai, scdrdbuld,cum ingeli tu pe oameni?
t4

- latdcum,mdria ta. Eu ii spunomului nu aga: Mei omule,nu este Dumnezeu, iad, nu este drac,nu esteinger,nu este nu este vegnicd, este rai, nu estemuncd asta! slavi vegnici,totulesteaiciin lumea gi ce bea gi ai gi bani Dacdai ce mAnca casdgi de la oameni, mulli, dacdai cinste multe, aiciesteraiul. bogalii $i dacdn-ai, tot, cAt ii pe aici este iadul.Deci atAta-i lumea asta. - $i te-orascultat mulli? - Foarte mulli. prostule, mai prost Mei tAmpitule, pe cei mai cel dintAi. decAt $i tu ai ingelat progti dar tine.$tiu eu cd ai Tngelat, decAt pe cei progti, cd pe cei ce gtiuScripturile Ti nu poli sd-i ingeli.Pentrucd Scriptura cd este cd esteDumnezeu, spuneomului drac,cd esteinger,esteiad,esterai,este este muncdvegnicd, este slavdvegnicd, pedeapsdpentru pdcat, este rdsplatd pentrufapta bund in ceruri.Ce sd-i spui gi apostolii, toatescripturile tu? CAnd spun, potitu sd-lingelipe om gi sa-i gi proorocii, spuinebunii de-ale talecd nu-iDumnezeu, cd nu-idrac?Scriptura esteplindde acest fel de invdldturi gi cei careo citesc,nu te pe cred tine.
15

cAnd l-a Ba gi mai mult. Dumnezeu, sddit pe om a pus in sufletul 9i trupul lui CAtde pdgAnar fi de Dumnezeu. simlirea in cineva,simtecd este o puterenevdzutd sufletul lui gi aceasta este congtiinla. Congtiinlail mustrd cdnd face rdu 9i-l congtiinlei bucuri cAndface bine.$i glasul ceva materiei, nu poate fi un reflex al nevdzutd. material, cd-i de naturd in este glasullui Dumnezeu Congtiinta il mustri: ,,Dece om gi, indatd ce a gregit, nimeni. ai fdcuta9a?"Poatesd nu-lmustre Poate sd nu-l vadd nimeni cAnd face pdcatul. OricAnd gregegte,aceastd lege pusd de Dumnezeului Adam intAi,numitd il mustrd 9i legea firii sau a congtiintei, imediat. dacd este Uneoriaga de tare il mustrS, pdcatul mare, incAt il da aproape in atuncicuvAntul Se implinegte deznddejde. care spune in psalmi:lntru mustrdripentru fdrddelegeai pedepsit pe om 9i ai subliat ca pAnza de pdianien sufletul sdu (Psalm lui ca Adicdse sublienddejdea 38, 14-15). pAnzaunui pdianjengi, de mare mustrare de cuget,mai ci-gi pierdenddejdea. cu multe dacd se pdteazd, Congtiinta, pdcate, aga de tareil mustrdpe om uneori,
16

cd se face lui aceastd mustrare chinuirea Din cauzacongtiinlei nici nu chinuirilor. poate mdnca bine, nici nu mai poate dormi,nici pace nu mai are, nici nu se poateruga.Congtiinta roade,roadeca gi cariul in lemn. ce ai fdcutgi de ce ai ,,De pe mAniat Dumnezeucu asemenea pdcate?". Deci, degeabaii spui tu cd nu-i Dumnezeu, ii spune 9i, cici congtiinta ii spunegi Scriptura. dupd congtiin!d, Tu zicicd-linvelipe omcd nu-iDumnezeu, cd nu-idrac, cd nu-iinger, cd nu-iiad,cd nu-i rai, dar congtiinla ii spune cd este gi plind Scriptura este de mdrturii dincarese Dumnezeu, aratdcd existd cd esteinger, este muncdvegnicd, este slavdvegnicd. Deci 9i tu i-a zis satanala acel cu raportul, care se ldudacd prin acestsfat ingeald multd gi nu aduci lume- egtiprost mare aport pentruimpardlia iadului; nu marefolos! aduci N-ailucrat, scdrdbufd, bine.la-1, bd,cel lat5.De-i, cu spinarea de-i.Dd-lin gheena prost, n-o cAgtigat multi pentru cd-i impdr5lla mea. Altul!

t7

Deci a Palit 9i acestdraccare a venit cuma satanei, inaintea cu al doilearaPort palit 9i cel dintAicare Tnvila Pe om sd
18

mearge gi la bisericdgi la crAgmdgi sd facd 9i de-ale lui Dumnezeugi de'ale Adicain loc sa-l laude,sd-l facd satanei. mai mare peste multe cete de draci, l-a bdtut gi cu ruginel-a trimis in fundul iadului,cd-i prost gi nu gtie sd ingele pe A ingelat, dar a ingelatprea pulin oameni. gi preapulinesuflete a dus la iad! Satana stdtea pe scaun gi agteptasd zicAnd: mai iasdvreounulla raport, Dacd cel ce iese a treia oarA md lovegte in gAndire, adici imi spuneun plan de-a cdgtiga suflete pentru impardlia i a d u l um i a i b u nd e c A t a l c e l o rd o i c a r e m i mai inainte,atuncieu pe au dat raportul pestemulteogtiri acelail voi face general pune drdcegtigi-l voi sd stea pe scaunul trei minute. meu de impdrat al iadului Dupdce-azis satanaaga,din polcurile c e l en e n u m d r a t e d e d r a c in - a v r u t s d m a i i a s d n i m e n i ,p e n t r uc d s e t e m e a us d n u pdleascdce au palit ceilalli doi, cd, in loc de laudd, ii bate gi ii trimite in fundul iadului. 9i era o tdcere intre polcurile dracilorc , d erau milioane d e d e m o n ii n j u r u lp d d u r ig i i a p o i e n ia i celeia.

19

T o t u g id u p d u n t i m p i e s e u n m o g n e a g ghebos, de coarne,un nas cu trei perechi un picior de rafd,unulera de cal. cArligat,

Avea semneleiaduluipe fruntea lui, coada era lungd,de nu gtiu cAli metriin urmd. $i cAnd a iegit, s-a dus inaintea satanei, cum stdtea pe scaun acolo in , i i - as p u s : m i j l o c up l o i e n i ig - Sa trdiegti, intunecimea ta! Satanail intreabd: - Cum te cheamd? - Sarsaild md cheamd! - Ehei,te vdd bdtrAn gi grebdnos. Mi se pare cd gtii tu ceva megteguguri de a ingela suflete,sd le aduci la impdralia mea.
21

- Niciintunecimea ta nu gtiice gtiueu! - Sa te vdd, mognege! Mi se pare cd egtimare megter de-acAgtiga suflete. - Nici tu nu gtii ce gtiu eu! Eu am un megtegug, cd am imbdtrAnit in luptd cu sufletele oamenilor de atAteamii de ani, princare multesuflete duc la iad.Cum cad iarna fulgii de zdpadd,aga dobor in iad in fiecarezi. suflete 9i cum ai reugit sd aduci atAtea sufletela impdrdtia mea? Ehe!? Crezi cd eu sunt prost ca aghiuld sd-i spun omului:,,Maihai 9i la bisericd,mai hai gi la crAgmd",sau ca celilalt nebunsd zic cd ,,nue Dumnezeu, nu e drac". Doar gtiinlade Dumnezeu e sdditdin om, in congtiinld. Eu atAtii spunomului: omule,este ,,Mai Dumnezeu,este drac, este inger, este muncd vegnicd pentru pdcat gi slavd vegnici pentru fapta bund, dar mai ai vreme! Egti prost? Chiar de azi incepi faptabund?". Dacd-icopilii spun:,,Las, cAndai fi mai mare". Dacd Ti fldcdu:,,Meibdiete,tu de acum ai de trdit!Vinetineretea, trebuiesd te cdsdtoregti, trebuiesd petreciin lume!" gi-ispune: VineTngerul roagd-te!" ,,Mai

ffiumva

sd-!i Pierzitine-

tAnir. Te va ierta Dumnezeu,ci El gtie

23

Ingerul ii spunecAnd vede un sdrac: mdi,ceva". Eu i t z i c : , , L a s d ,,De-i, b d i ,d s t a nu-isdrac.Dai baniila toli golanii?O sa-i
24

cdndo sd ai. Ce milostenie dai mai incolo, vrei sd faci acum? Taci din gurd! Lasd, cAndo sd vind unulmai sdraco sd dai 9i tu milostenie". lar cel sdracnu maivinela el. lasd, ' ingerul ii spune: ,,Pocdiegte-te, mdi, pdcatul". Eu Ti ztc ,,Te pocdiegti aproape de moarte!Vrei sd te pocdiegti acum,sd rAdalumeade tine?Vrei sd zicd ca babele?N-ai vdzut la cd ai innebunit, bisericdcd sunt numai babe? Vrei sd te rogi?Sd pierzitu atAtea ceasurirugAndu-te Apoi acum ai treabd.latd, lui Dumnezeu? ai de crescut copii, ai de fdcut casd gi gi mdritat.Ai zestre la fete, ai de Tnsurat grijile vielii gi tot ii atAtea!". $i-l incurc cu pe altddatd". spun:,,Lasd gi-ispune: omule, Sau vineingerul ,,Mdi spovedegte-te gi lasd pdcatul, Iasd desfrAul,lasd betia, lasd tutunul, lasd T n j u r d t u r i l e ! " . , ,d Ea i ,r d e p e a c u m ? M a i incolo,aproape de moarte, m-oi spovedila un preot, md va dezlega gi gata. Doar cel bun, carteaspunesd te apucesfArgitul poli petrece pAnd atunci aga!". dar Tngerul ii fd gi spune: omule, CAnd ,,Mai, tu un praznic pentru mor!i!". Eu ii spun: egtiprost?Acumai de imbrAcat copiii, ,,Dar ai de fdcutcutare!". ai de fdcutnuntd,
25

Ingerul vinegi-ispune: omule, ia ,,Mei, Tncepea posti posturilede peste oo, miercurea Eu ii spun: ,,Nu 9i vinerea!". posticd ili pterzi sdndtatea! Tu trebuiesd muncegti, sd aduni averi, ai de crescut copii! CAnd o si iegila pensie, atunci o sd postegti".

Tot aga le zice,fie la bdrbali, fie la femei, gi gi mai tragd cd au obicei unii alliisd iate o mai lasd tigard, zice Tngerul: ,,Frate, 9i ligara, tutunul,o sd te imbolndvegti, nu vezi cd-n casd e fum, duhoare.lmbolndvegti copiii, cheltuiegti banii Tn zadar;nu vezi ci totul e Dar vin eu 9i ii zic: ,,Da, omule,o scump?". pachetul sd te lagi de fumat,da' vezi dsta, pe doar n-o sd-l arunci. Ai dat bani el, trebuie sd-ltermini". Tot aga ii goptegte ingerulgi la cel beliv: du-te acasd, te ,,Mai,omule, lasd crAgma, agteaptd femeia,copiii". Dar eu vin 9i it zic: dar uite,tocmaite-ai ,,Da,o sd lagibdutura, gi el face cinste,nu po{i intAlnit cu cumdtrul pierzi sd ocazia". $i se mai duce o zi. Dimineataii goptegteingerul pdzitor: gi tu cu o jumdtatede ori scoald-te ,,Frate, sau cu o ord mai devreme, citegterugdciugi nile de dimineala, ba mai ai timp sd fa_ci MaiciiDomnului. acatistul Vezi'ci egtitAndr 9i in putere,poli sd faci gi cAtevametanii, inchindciuni, sau cAteva ba chiarmai ai timp sd mai citegtigi din Psaltire vreo catismd". Dar vin eu 9i ii goptescpe cealaltd parte: Cinci ,,$tiice dulce e somnuldimineala? minutesd mai staigi apoio sd te scoli". $i el pe partea gi intoarce se cealaltd, cAnd se

scoala zice: ,,Vai ce tArziu e! Trebuie sd merg la serviciu,la gcoald, la facultate, 'trebuiesd dau la gdini,la porci,la rate".Eu zic: ,,Nu-i nimic,lasd,te rogi cAndvii de la gcoald, de la treabd, lasdcd ai timp". lar cAndvine acasd,iardgi ii ziceTngerul: nu te-ai rugatazi dimineald, mdcar ,,Frate, jumdtate acum stai vreo de ord la goptesc: rugdciune". vin eu'gi-i cd ti-e ,,$tii $i foame,minAncdsd te intdregti". Apoi ii zic: ,,Cu burta plind nu te pofi ruga, bi egti gi obosit.Odihnegte-te 9i dupd aceeaai sd te rogi".El mdnAncd, gi cAnd se se odihnegte trezegte: trebuiesd ,,Vaide mine cd-i tArziu, spdl,sd fac curat,vinefemeia, vin copiii. Am de reparatmagina, lar eu ii am de invdfat". zic: ,,Nu-inimic, mdi, lasd, ai sd te rogi deseard". Seara,cAnda terminat cu treaba,iar ii spune ingerul:,,Frate, nu te-ai rugat toatd ztua,mdcar acum sd te rogi gi tu vreo orddoud sau sd mai citegtio carte sfAntd". $i vin eu, Sarsaild, gi zic: ,,Da, omule,ai sd te rogi,dar mai intAivezi ce e la televizor, nu cumva sd pierziceva important. Poate este cevade folos".lar dacdl-a pornit, ii goptesc: estefilm,estemeci,estediscotecd..." ,,Aaa,
28

,la sd vdd ce o mai fi la televizor, iar dupd aceea termin gi rugdciunea".

de ord,o ord, doud, 9i treceo jumdtate trei, patru,cinci,gi se face miezulnoplii. 'la pai ,,Cate ceasul?Vdleu,doisprezece! ora asta se roagd numai cdlugirii prin mdndstiri, lasi cd te scoli de dimineate..."

o ia de la capdt $i dimineala lar cAnd e sdrbdtoare,nuriraivezi cd-i azi e duminispune ingerulpdzitor: ,,Frate, cd, e sirbdtoare,vino gi tu la bisericd,la fel ca tot cregtinul!"lar eu vin gi-i goptesc: ,,Siraculde tine,toatdsdptimAnaai muncit, egti obosit, stai gi te odihnegte, ai Tnv5lat, nu vezi mai repardmagina, stai la televizor, ce aglomeraliee la biserici, aer greu, acasd stai inchis,trebuiesd stai Tnpicioare, pe un fotoliu, mai o tigard,mai o cafea,dar duminica nu-i nimic,o sd mergigi la bisericd lasdcd mai la Crdciun, mai la Pagti, viitoare, ai mersdestul". Aga md ascultdtoli gi fapta bund tot o amdnd de azi pe mAine.SfAntaScripturd spune altfel. Duhul SfAnt ii trezegte pe oameni, zicAnd:Astdzi de veli auzi glasul Lui, sd nu vd invArtogali inimile voastre. in om este congtiinta, Glasullui Dumnezeu care-l mustrd pentru pdcat gi-i spune: ,,Omule, pdrdsegte pdcatul! Lasi-te de furat, lasS-tede curvit, lasd-tede injurat, lasd-tede belie, las6-tede fumat, lasd-te de lucruri rele, de zavistie,de pizm6, de ceartd".

3l

Dumnezeuii poruncegte azi, iar noi ii poimAine, spunemlui:,,Nu astdzi, ci mAine, la bdtrAnete!". mie ziua de azi $i-i zicem aga:,,Dd-mi gi tu ia-o pe cea de mAine!" $i aga, zice, pdcatul este la om, cum ai lua un cui mare gi cu un ciocanincepia-l bateintr-unlemn de stejar uscat. Dacd-i dai un ciocan, doud, trei, cuiul il poli scoateugor.Dacd-l bali pe jumdtate, este mai greu, iar.dacdil bali de tot, trebuiesd crdpilemnul! Aga-i gi pdcatul! Se bate in fire prin obignuinte. 9i dupd ce-l invd! cu leneviagi pdcatul, cu stau deoparte gi rAd. N-am nevoiesd mai fac ceva. Se obignuiegte cu pdcatul,se bagd in fire gi obignuinta e a doua naturd.Singurse duce la pdcat. Eu stau numai 9i rAd, dar mi-e greu pAnd il invd! si amAne fapta bund pe mAine, poimAine.La bdtrAnete,la anul mo(ii, cutare.$i el amdnAnd aceea,se invald ' cu' pdcatul. cAnd $i dacd omul nu lasd azi pilcatul, este proaspdt, cu cAt se invechegte,cu atAt mai greu se poate dezobignuide dAnsul. Vdzut-ai in aramdrugindverde?Arama, dacd o curdtai in fiecarezi, strdluceaca
32

aurul! insi, dacd s-a ldsat ani de zile, a prins rugindverde, n-o mai poli spdla cu Aga-i nimicin lume,numaidacd o topegti. pdcat. Dacd in sufletulcAnd imbdtrAnegte pdcatul, sd nu creadd cd nu a fdsat azi poimdine mai ugor. Cd il lasd mAinesau pe mdsurd ce trece vremea, picatul se invechegte, se bate in fire gi obiceiul se face a devinea doua naturi; obignuinla doua fire gi omul face pdcatul vrAndgi cu marenevoiese mai dezbard nevrAnd, in el! omul de pdcat,dupdce s-a Tnvechit dupd legile canoniceale Obignuinta, Bisericii,este a zeceatreaptda pdcatului, cd de aici urmeazd deznddejdea, penultimatreapt5.$i cAnd l-am vizut pe un an, doi, cu pdcatul, om cd s-a obignuit zece, nu gtiu cAti, este al meu pentru eu sd-i ingel,cd totdeauna! $i aga reugesc de oameniamAndpocdinla mii gi milioane de azi pe mdine,gi toli se robescde pdcat; cdci pdcatulcare nu l-a ldsat azi, mAinepoimAine gi este tot mai tot prinderdddcini greu. lar cAnd vrea omul sd lase pdcatul, pdcatul se ridicd cu mare putere asupra prost,mii? Cu mine ai trdit!Culm lui: ,,Egti sd te lagi de mine? Ce mai este? Sa

JJ

pe om sa amanefaptabunede pe azi pE mAine gi sd facdintdipdcatul. Cd pe urmd se invaldcu pdcatul gi faptabundnu o mai face.Deciuitece-i...
34

trdiegti cum te invd! eu gi cum te-ai obignuit cu mine!". Aga cum !i-am spus mai inainte, am ?nvdlatgi am Tngelat atAtea suflete, incdt acestea cad in iad cum cad fulgii cdnd ninge, cu un singur sfat: ,,Oameni buni, pentrufapta bund mai este vreme; nu fili progtisd ?ncepefi chiarde azisau chiardin ceasulacesta!". Deci iti spun, intunecimea ta, .acesta-i sfatulgi megtegugul meu gi am o ceatd in iad de mii gi sute de mii de ucenicide-ai mei, pe care i-am invdlataga, gi-i trimitin tot pdmdntul sd gopteascd omului la ureche: ,,Omule,pentru fapta bund mai estevreme.MAine, poimAine, pesteun an, peste doi, la bdtrdnete". gi am reugit gi reugesc. Du-te gi vezi in iad cdli am pogorAtgi pogorcu acest sfat! Atunci satanas-a sculatde pe tron gi a bdtutdin palme: - Asta-i mai bund, asta a lui sarsaili. Atentiune, asta-icea mai bund: a-l invita

S-a dat satanade pe tron gi l-a suit pe l-a dat coroana sarsaild. cea cu balaurigi a

spus:
Atenliune,toate gloatele,hai sd-i cu tolii cd acestaa gdsit cel mai cAntdm bun sfat: omul sd amAnefapta bund pe cu tolii Sd-i cAntdm mdine,pe poimAine. anitrdiascd!". ,,Mulli ani".Huiau ,,Multi $i s-aupus sd cAnte gi a zis: muntii, cutare. $i a luatcununa cd ne-ai sarsaild, Brava,mognege gloatele spus cel mai bun sfat. Mergeti, luisarsaild, ca sd aduceli dricegti, cu sfatul mea,ca in impdrdtia cAtmai multesuflete cu noi in vecii vecilor. sd se chinuiascd Tu ii zici: Dumnezeu!" Spuneunul:,,Este este,dar mai lasdfaptabund.MAine. ,,Da, La bdtrAnele. Chiarazi MAine. PoimAine. vrei sd te spovedegti? Chiarazi vreisd te impartagegti? Chiar azi vrei sd faci Nu vezicd n-aitimp?Lasdpe milostenie? gi Tnveti mAine!". Cd dacS-l agael te ascultd se invaldcu pdcatul 9i pe urmdse duc toli in iad. Cdlugdrul, dupd ce-a vdzutgi a auzit toate acestea,a vdzut pe satana ci a bdtutde treiori din palmegi ca o scAnteie gi n-a maivizut nimic, s-a stinsin vdzduh
35

nici nu s-a mai auzitnimic.$i el a rimas uimit de cele ce a auzil, cum instruiegte satanape ucenicii lui $i pe cei fdrd numdr draci din iad, ca sd-i invele pe oameni sd amAnepocdinla. Atuncia venit ingerulDomnului gi i-a zis: - Ai vdzut pdrinte? Te-ai rugatatdliaani sd-!iarate Dumnezeu cum ingealddiavolul pe oameni gi cum ii duce in impdrdlia iadului!latd ai vdzutcu ochii tai gi ai auzit cu urechiletale cum! Ai vdzut cd unul ii spune: Hai gi la mdndstire, dar hai gi la crAgmd, altulzicecd nu-i Dumnezeu, dar ai vdzutcel mai bun sfat,cel al lui sarsaile. Se amAnefapta bund de azi pe mAinegi sd facd pdcatul. Du-te la chilia ta, ia un caiet, pune mdna pe condeigi scrietot ce-aivdzut,tot ce-ai auzit cu urechile tale, sd rdmAnd pentruneamurile ce vor veni, pentrucele din urmd, acest megtegug al satanei.Cdci trebuiesd gtie toatd lumeacd cel mai bun sfat al dracilorde-a cAgtiga sufletepentru impardliaiadului,este de-al invdla pe om sd amAnefapta bund de azi pe mAine,de mAine pe poimdine,de la tinerele la
36

pe patulmortii, gi agasd-iducd bdtrAnele, pe toliin iad! * pentru a dracilor $i aga s-a scrissfatul 13-14 de Eu eramcopil sufletele. cAgtiga aceasta. citeam ani cAnd $i am tinut-o iar acuma ajunspdndla mintede atunci, ca Agaa vrutDumnezeu, voastre. urechile ne cAndgAndul sd lineli mintecd atunci pdcatul, sd-lldsdmmai invaldsd nu ldsdm incolo,sd nu facemfaptabund acum,ci luisarsaild. maiincolo, e treaba in aramd rugind verde?" ,,Vdzut-ai intreabd SfAntul Efrem. ,,AramacAnd cu rugini verdenu o mai poli ruginegte in cAndse invechegte curili, aga-ipdcatul cu atAtmaitare om. Cu cAtse invechegte, gi ne duce Ia Pterzare ne Tnrobegte givegnicd". vremelnicd Deci cAnd vei vedea cd !i-a spus omule,hai la mdrturisire", ingerul:,,Mei, o sd te duci atuncisd te duci.Dacdzici cd, sarsaild. ei, gata, te-a cAgtigat altddatd, CAnd vezi cd-!i spune gAndul:,,SPune toatedin copildrie, nu cumvasd pdcatele gi apoivinealt nespovedit" morigi sd rdmdi sfatul sarsaild, gAnd: mailasd". Acela-i ,,Nu, omule lli spunegAndul: lui sarsaild. ,,Mei
a-

mdi,uitece-i,lasdtutunul, sau hotia, sau betia, cutare".Dar vine alt gAnd: ,,Eh, trebuie sd maitrdiesc ai vialaasta,maipot lua un pahar,maipot fumao !igard". Asta-i sfatullui sarsaild. Cdndfli spuneingerul: scoal5-te la miezul nopliigi zi Tatdl ,,Mei, nostrumdcar de gapteori gi vreo gapte metanii". insdili vinein minte: tocmai ,,Eh, cAnde somnul mai dulce, o sd fac mAine poimdine". noapte, E sarsailiaoolo.Deci sd ludm aminte: de cAteori ne invald sd amAndmfapta bund, acela e sfatul lui sarsaild, cu carese umple totiadul.

CUMNE DEPRINDEM SA LUCRAM FAPTA BUNA - cuvAnt de la Awa ZosimaLa Vinecinevasd inveleun megtegug. gi de materialul inceput se ostenegte, stricd multe ci iaril oriil aruncd, darnu lasdlucrul, dar nu incepe. ori il stricd, $i degide multe lui lucrAnd, megterului inceteazd ardtAndu-i de lar dacds-arfi supdrat bunasa voinld. ceva gi ar fi fugit, nu poate invdla acel Dardacdva rdbda, megtegug. ostenindu-se gi nu va fugi,degiva fi certatgi gi lucrAnd, indreptatde multe ori, cu ajutorul lui gi pe toatele face Dumnezeu se obignuiegte gi cu odihni. fdrdosteneald Dacdcineva Agagi in celeduhovnicegti. vrea si facd fapta bund,sd nu creaddcr; sa cd o va lucraindatd, cdciestecu mintea ci sd inceapd. neputinld, $i cu toatecd la Tnceput o va strAmba de multeori, sd n-o lase lenevindu-se, cd aSa nu va isprdvi precum Tnceapd face gi sd nimic,ci iardgi; cel ce vrea sd invelevreunmegtegug. $i daci va rdbdade multeori gi nu se va privi gi Dumnezeuva la vointa lenevi, atunci luicea buni gi la osteneala sa gi-iva da lui
39

38

si facdtotulfdri sild,precum am spus.$i totul std in asta:CAndva cddeasd nu se Tmpulineze iardgi. cu sufletul, ci sd inceapd voiesc Astfeleste lucrarea sd celor ce fapta buni. Toatdfapta bund are cAgtige nevoie de osteneald 9i de vrememultd.A vreagi a iubiostenelile std?nvointa noastrd, insd avem trebuinti 9i de ajutorul lui Dumnezeu. nu ar Cdci daci Dumnezeu ne-am ajutavointa noastrd ceabund, osteni pdmAnt, in zadar; la fel ca gi cu lucrdtorul de care lucreazllarinasa gi o seamind,dar dacd Dumnezeu nu va da ploaie peste lui, in zadar este toatd ossemdndtura teneala sa. gi osteneala Aga gi rugdciunea noastrd pe are trebuinla de ajutorul lui Dumnezeu, care-l nostru. lar dacd atragem, sprefolosul ne vom lenevide rugiciune, sau ne vom (de supdra in ldturi dAndu-ne la osteneald), cum va privi Dumnezeuspre lucrarea noastrd, devreme ce nu aducemnimiccu pentrucare nici nu vom lua osteneald, privegte ceva? Cdci Dumnezeu la vointa noastrd cea bund 9i, pe mdsuraei, ne gi darurile. ddruiegte

40