l'r -!

('t't,1I,R.I Dt

lIt'l.I I

C\, cstc pocairttat Utt itct tttoral? $i c:uttt. pt'itttt'-utt act nroral, printim Duh vecinic'l Pocainta este un act fiin1ial, adica al frrii o fire care se preface din firea animalica in cea dumnezeiascb Pocainta omului Ei v-ag putea aduce nrii de citate din Biblie este Duntnezeu Care Se pocaie;;tc in nrine. Care, nepaciitos flind qi desdvdrqit. com-patirne$te pentru ntitte. pentru ntoaftea mea, pentru pierzania nrea $i noi, cAnd ne poclim, intrlm in pociin{a lui Dumnezeu. $i noi, duhovnicii, daci nu intelegem aceastA taini, vom calca cu bocanci cu cuie peste lucrul cel mai ginga;, cel mai delicat. Ci Dumnezeul nostru este un Duntnezeu smcrit gi ne povdluiegte cdtre srlerenie" nu fiindcir sunteltt r-obi, ci ne povdfuieqte spre snrerenie numai ca sb devenirn ca Dumnezeu. ca si devenitn durnnezei Daca nu inlelegem lucrul aresta" intr-adevlr degeaba facern duhovnicie. Va deveni numai lucrare omeneasc6, vom incerca s6 tbcem un om mai bun, o societate mai dreapt[, sa indreptim istoria putin, gi vom da laliment Dacd vom intelege lucrul acesta qi in acest duh, vom merge inainte in dr"rhovnicia noastri" vont fbce lucrare dumnezeiascl ;;i ne v'otn 1'tutca Pet-tttitc sa uitdm cele ale parrrantulrri. ;i istorilt. li t'lrtil. r)l I)t()llriit- pi ..irrrbtirtatatirea," cici toate sc \'or siivirpr izror':ittd din dult $i degi sunt zeci de gdnduri ce irni vin irtcri itt trtittta. poate cu asta inchei.

DESPRE POC]AINTA

,\m

ales ca tenta pelltl'tl scalil ilceilsta poeitirtllt. ttlt

si ne nrilurasca! M[ iertati, Slirrtrti l'rtrirrti ;i I'}reasfintite, poate de prea nrulta indrzrznire! Ntr ptcltntl t:li StiLr tttai mult decat
Dumnezeu

Sfintiile Voastre, dar iarir;;i zic ctt ttrrt irllpartagrt ce am ar,ut eu mai pretios, cu gindul cii. lt;rt cr.rtll ttttt vizut prin mai toati lumea, multe din celc Lrc anr lrrirttil tttli c1e la Sfrntul Siluan, prin Pdrintele Sotionic. surtl pr:litt cunoscute in lume. Si mi ierte cei pentru carc a lirsl dc prisosinld, qi s6 mi ierte gi ceilalf pentru indraznirc $i rtruati-v[ qi pentru mine, ca sd nu fie numai cuvittte itr i.iirtt. dar triiesc qi eu dupd cuvdntul pe care l-am spus;i in carc cred.

cuvant devenit ,,cenugireas6" in mai toate Iirnbile. fiindcd omul. de cand cu cdderea lui Adarn de la lumina lui Dumnezeu. continud neinlro-trpt sd cad6. Sunt dou[ linii in istorie: ulta care a urcat parlA la Ilristcis. ;i alta de cadere de la Dutnnczcu, indepirtarc dc la I)unlttezeu' pdnd la cdderea cea rnare, apostazia de care vorbeqte Sflntul Pavel, cind va veni, va trebui ca Dumnezeu sh scurteze r acele zile, tiindcd rtici un trup ttu se va ntai ttrintui Am putea nunti aceasta tlinamica clderii, care se prelungeqte pdn[ la punctul acela cel nrai de pe urmi Astdzi suutenl nlai indeparrati de Dumnezeu 5i ca oameni, ;i ca ontenire. l'rair-n intr-ut-t context instrdinat de har - limbajul ntodem il numegte ,.secularizat," de la secol. veac, ca un cuvint opus notiunii de vecinicie Dumnezeu cheama pe om la vecinicie. Omul, in neEtiinfa lui, se intelenegte din ce in ce rnai mult in veac, adicd in veacul acesta trecdtor, in pf,mintul acesta de care Hristos Dumnezeu zice cd ,,Cerul qi pamdntul vor trece, dar cuvintele Mele ntr vor trece "' Notittnea de poc6int[. cuvantr.rl ,.poc6inta' a devenit ..cenuqareasa'' linlbii' flindca oamenii - observ cu amirdciune, din toatd via[a mea qi din ce m-a inconjurat ' nu mai $tiu ce este $i nu mai qtirn s6 trdim pociinta. qi de aceea am pierdut ;i notiunea ei Arn redus pociinta la ni;te tttattieristne etico-rnorale sau' itl cel

Conl'erinta {rnrrtil la Caxr

cle CtrltLll-i'r

Alha lulia. ]\rstul Naltelrr l)trtttrttrlut

I)ecctubrie. I()()i

': Marcu 13. 20

Mat. 2-t. 35.

()+

T
('(,1,7 I.'l?.1 l)I;ll(.."1.1;l

l)l.,Sl'lll:l'()('.ll\!.1

(r.'r

mai br"rn caz, la o atitudine moralA Dar vreau si zic cadaca ne reducem numai la rnoralitate" nici nu a inceput incf, acea cdldkrie cdlra yecirtic,iu lui Dumrrczert, care in limbajul Bisericii s;i in intelesul addnc al cuvAntului, aga
cunr l-au infeles Parintii Bisericii, se numeEte

pociin{i.

Poate cA voi incepe de la un cuvint al lui Dumnezeu dat unui Proroc, pe care il reia un Tropar din Joia Mare. din slujba pe care o cunoa$tem ca Slujba celor Doudsprezece Evanghelii .,Doud qi viclene a sbvirgit improtiva mea fiul meu lsrail. Pre Mine. Izvorul apelor, M-a lepadat, gi a sdpat luiqi lintini sparte."' Aicea este Dumnezeu Care plinge. Pe Sine Se plinge Dumnezeu? C6 Adam, cd eu L-am lepadat? Are Dumnezeu Cel Atotputernic, Atotqtiutor, nevoie de ceva sau de cineva ca sd Se implineascd? ii este lui Dumnezeu urit dac6 e singur? Ca cregtin nu am nevoie sd mai vorbesc despre asta. Vd dati seama cd intrebarea este numai retorica. Ar fi un nonsens. Dumnezeu plinge pe fiul slu, pe Adam. Dumnezeu plAnge tot suf'letul care se cunoa$te pe sine ca eu. Pe mine md plinge f)umnezeu. A lepidat Adam Izvorul apelor gi a fbcut lui,si thntdni, liitrttirtir s1rurtd. care nu poate sa tina apele PAna cand" Adame? Pdni atunci cAnd vei muri de sele, ndclilduitul in denddejcle, in loc sd nidajduieqti in Cel ce te-a licut" Care pl6nge, in cuvintele lui Hristos citre popclrul lsraelit din vremea aceea, cdtre Ierusalim: ,,lerusalime, lcrusalimc. care omori prorocii, cum ag fi voit sd adun pre liii rii precum gi gaina iqi adun6 puii subt aripi! Dar nu ai roit "t 5i Dumnezeu pldnge.
Pldnge pe Adam.

Dumnezeu Se ciiegte pentru riutitile omului. $i cuvintul acesta il iau din Scriptura Nu-nu antintcsc in care dintre Scripturi este scris ci Durnnezeu Se caieSte de rautAtile noastre. Si acesta este un cuvint care af tt'ebui pdstrat, fiindca poclinfa adevirati este intrarea onrului in ciinfa lui Dumnezeu, Durnnezeu Care vrea s[ s[laEluiasca in om; Dumnezeu despre Care este spus ca

ulihne;te intru sfrnti, qi siinti ne-a gandit pe toti, Dunrnezeu f'are vede ca onrul nlr se da I-Lri. acelaqi Dumnezeu pldnge pentru indaratnicia mortala a omului. Pand undet Pldnge pdna cainta lui Dumnezeu ajr-rnue la
pogorarea [-ui in neantul nostru

Praznicul pe care il a:;teptarn. Craciunul. este intruparea (lelui nrai inainte cle veci. ca sa tie onr, ca sd poata vorbi omului fbp catre fbta lbra sa-l sperie, ca Bldncl Pdstor, ca s6-l aducd pe om inapoi la intelcgcreu c'hipulrrt celui dintdi in care Durnnezeu a fhcut pe ont, chip care este

insupi chipul

lui

Durnnezcu Ca

qi noi, insulletili de

frumuselea acelui prim chip. sa incepenr cu dumnezeiasca insuflare acea calatorie catre tt.s;ettkintu'au ctt I)ttntttt,zctt Chipul il avem in noi, dar asenrinarea cu Dunurczeu unde este? AceastA cAlatorie, aceasta lucrare a onrului in care se infiptuie;te asemf,narea cu Durnnezeu, care prin lucrarea

harului poate duce pina la trilulu idetttttuta a omului cu

Dumnezeu, se numeEte

pociinti

Vechiul l-egamant a cultoscut ceva din pocaintl Nu existd om pe pamdnt care sa nu aiba nthcar un lir de
intuitie unde este viata lui. [.egea pe care Duntnezetr a dat-o

Dumnezeu, dacl nu pc lil Sc pldnge. ci plAnge inc[pa{Anarea, indiratnicia omului, apiri putenr in{elege ci

Ilercm 2. li Luca ll. i-l

cele Zece Porunci. gi cunl gtrrn toti din inviliturile morale pe care le primim este. rrrai ntult decit altceva. t'r serie de interziceri Mai ntrlt zice l.ceea sa nu faci qi sa nu faci, decAt sd iti aratc ce sil fircr l)ar chiar cdnd Legea Vechiului [.e:gantdnt ulita ccrrr. ontrrl nu a
putut s-o cuprinila pe deplin
E

lui Moisi.

(r(r
A fbst

('{ l.'l t'1<.1 l){ lt{'\,( /

I)tt't'ttt:

I'tX.-.il.l"!'.i

frl

nevoie ca Dumnezeu, [{ristos. Cuvdntul lui Dumnezeu, Cel care a vorbit insrrsi cu Moisi. Cel care a

scris cu degetul Lui Legea in lespezi de piatrd. sd vinl lnsuEi ca om, Insugi sa trdiascd acea [.ege qi insupi s-o dezvdluie in invitatura Lui $i mb refbr la cuvintele MAntuitorului din Propov[duirea de pe Munte,i cuvintele acelea: ,,Dar Eu zic voui," reiau Legea Vechiului Legdmint. ,,Scris este sA nu faci asta gi asta". ,,Dar Eu zic voud c6: Daca tn ininile v)u.\trc . " Ce inseamnb? Care-i difbren{a intre ,,56 nu fbce1i,. qi ,.DacE in inimile voastre"'l ,.Sa nu fbcern" este starea morald a omului Este scris sd nu omori, s6 nu ucizi. Legea asta protejeazd, pe aproapele meu de rnainile mele ucigage Dar cdnd Mdntuitorul zice. .,Dar Eu zic vou6 cd: Dac6 in inima ta ai urAt pe liatele t6u, in inima ta l-ai ucis." ce fbce aceastd .,[-ege" a Noului Leganrint. pe care l{ristos avea sd-l pecetluiascd nu cu singe de dobitoace, cum erau jertfele sdngeroase ale Vechiului Testament. ci Legdmdntul cel Nou avea si fie pecetluit cu insuqi Singele Lui cel Dumnezeiesc, Singe pe care impreund cu Trupul Lui ni l-a dat noud spre impdrtf,gire, in Trup gi Singe, aqa cum suntem Ei noi trup gi singe? (Ne-a dat hran6 duhovniceasc5, hrand dumnezeiascd, manlrd qi putere pentru acel clrum spre vecinicle.) Legiuitorul cel nou, legea cea nouf, - dac6 o mai putem numi o lege ce ne invatf,? Dacd in inima ta, de exemplu, ai urit pe fratele t6u, in inima ta l-ai qi ucis. Pentru Moisi Ei pentru Legea qi con$tiinta omului era -- pi, din nefbricire. rdmAne - destul ca omul sh nu facd prostii prea mari. E destul ca un om s6 nu pund mina pe cu{it Ei sd junghie pe aproapele, ca noi s6 zicem'. Omul acesta este un om moral, n-a omorit pe
nimeni.

Pentru Hnstos insd nu este destul. Fiindca Hristos cdnd se uitd la tine nu se gandegte la aproapele tau. Fiindca numele de 1l.rrr.s, pe care gi l-a luat" inseamn[ ,,Dumnezeu

Mdntuitorul" - Evanghelia S{lntului Matei descoper6, atunci cAnd ingerul ii spune lui losif: ,,S6-i dai numele de Iisus, fiindcd acela, Pruncul care se va na5te din S1lnta Fecioard, va mintui poporul Sdu"r - de la cine? De la pbcatele sale proprii. Cind Hristos se uit6 la tine, la tine se gindeqte, nu la aproapele. Pentru aceea, cdnd Hristos se uiti la tine, nu-i este destul sd vadi cb nu ai omordt pe aproapele t[u, c6 poate stringind din pumni Ei scrignind din dinli ai refinut - din cauza legii morale sau din weo lricd sociald sau altele ai re[inut mAini ucigage de la o ucidere de fiate. Pentru Hristos, Cel Care ne-a fbcut in chipul Sau Ei in asemdnarea Sa, nu e destul El se urtl la tine gi vede oglindindu-se, dar intunecat, chipul
dumnezeiesc.

Dumnezeu nu scrdqnegte din dinti ca sd nu omoare, Dumnezeu se indulceEte in a fi bun, nu in a omori. Hristos.

cum zic unele din rugiciunile noastre, ,,cu uqurintd" a purtat pe Cruce pdcatele noastre. ,,Fdrd de m6.hnire," zice alt[ ruglciune, a purtat pbcatele noastre, ale rurustre, in suferinlele trupului Lui pe Cruce. Iadul nostru l-a cunoscut, cd pentru El iad nu era. Dovada e cd iadul nici o clipd nu a rezistat la strafulgerarea Dumnezeirii Lui. $i inviind a treia zi din groapa in care Il inchisesem noi, a lbcut cale de scdpare prin moarte, prin iad,.pentru tofi cei care vor si creadi in El inclusiv cei ce au bdtut piroanele, sau care strigau: ,,Rdstignegte-1, ristigneEteJ!"' - dacd in ei se afl6 duh de pocainla, adici de intoarcere, duh care de la riutate gi vrajba se intoarce la credin$, aga cunt sutaqul a
'Mat. 1.21.
Luca 23.21

i Matci. cap.

1 5

,l

6lJ

( t t.t( |t.lt)( Itt

It t

l)1..\l'1il.l'rtr ll\l I

(r()

inima. atunci gi acel onr aucle cc-a aLrzit tdlharul pe cruce. talharul ccl intelepr De ce-l nurnirn intelept. ca tAlhar a tbst pdna la m.afie') $i in ultima clipa pe cruce. r'dzand i' fhta rui rr' .eri'olat r.sttg'it irrrllreLr*rt crr cl, st: p.caie5te. ccr.a in strallndu.le cugetului lui ii zic:e ce avea el sa raspuncJa ..colegului" lui din tatharie care a spus ,.Dach erai Flur rui Dumnezeu, puteai sd te ntantuieqti pe tine pe noi.'. Adica ;i cum infeleue ontul: ..pureai sa te daijos de pe Ciruce qi sa ne scoti gi pe noi," ceea ce ziceau, barfind. gi Fariseii, ;i cafturarii. gi toti c,ei car-c il ptrsesera pe (.ruce $i s_a razv'rltit, cLl stint rAzr r.at. in strlfirndurik; celui cle-al doilca talhar cuidrrtul de pocainti, care se zarnisrise i' er. gi s-a rrdscut un culant cle n[u.ltrt.trtc ..Cunt nu ti_e ruqine" fiate. si spui acestea'l ( a noi. claca suntern rSstignili" prirrinr dreapta risplata pentru faptele noastre Adica toata r,ia[a anr r,rcis, toata v,iata arn rlpit de la oarneni. nu este drept oare ca acLlma oa'renii. ,o.i"trt"u asta pe care arr stncat-o. sa se razbune pe noi qi sd ne rapeascir v'iata nOast|a. plceurrr arrr r-lipit gi noi urLrltc aitele'l Dar oltrul acesta nu a fbcut ninrica rau ": N4i-a venit rnai de nrult timp _edndul $tia tAlharul cine era lisus? Atuncr. daca gtia, de ce nu s_a oprit din talharie- plinir la cnrcc'l ('ine ltic! Nu zic cd cdndul nreu este absolLrt Dar r,c.it pi giird,l ca p.atc- nu ;tia. Poate gtia ca-i ur 'ri-a om bun. ur orr care fbce lucruri bune, dar poate inci nu-l irnpresionase bunatatea LLri, aqa cum 5i
r N,l'rrcu l-5. it)

spus.la C'ruce ..Cu aderar-at acesta t.'iul lui Dunr'ezeu era "r Daca ornul ajunge la credinta aceasta pi trece peste starea lui de ..tarie de cerbrce." cle irdlratnicie. cJaci nesfir;ita bunatatc a lui [).rrrczc-u ii rr1tt,1rt,cat ric ciit

noi vedem oarneni bLrni. fi-i lds[nr

si triiasci. q;i noi

continudrn cu rele. Dar cdnd a rdzut pe acel om bun pus pe nedrept pe cruce. cdrrd l--a vazut bdr-1it de ..cole_qul" lui cu rninciuna aqa de uracioasa. nra gdndesc ca acest ..rdzvrdt" pe care l-arn nunrit slhnt. care s-a zarnislit in el. i-a nascut un cur"Ant de spovedanie (ca rrcli cr,r ader'arat prirnirl lucrul de care suntern l'rednici;. poate ca s-a intanrplat ;;i in el ceea ce se intanrpla in orice act de spovedanie sincera ,si din striliurdul fiintei" cd s-a unrplut de Duh Stint" cle har S-a umplut de intele_qere gi a inteles cd nu era nurnai un onl

drept, qi a putut s[ dea drurlul la un alt strigat. ce s-a nascut. fbrb sa se zdnrisleasca in el. decdt atuncea cdnd a splrs cuvAntul de pocainta. ca .,Acesta esfe om drept " Poate de-abia atuncea a inteles c:i1 era t"iul lui l)Lrnurczeu, poate de-abia atuncea $i-a amintit cd auzise cur,'antul acesta, gi gi-a dat seama ce inseanrnd, it.t pLrterea [.ui, 1,)l ul ltri lhtntrc:(tr Adica acesta. srnedtul orn pe care-l vdd, este l)uurnczeu $i a strigat ..Pornenelte-nra. l)oarnne. gi pe nrine cand r,ei v'eni intru Inrpirafia'la "l (ie qtia el, in zilele acelea, cind Si cunt va v'eni Acela, Care era sd ntoari in cdteva ceasuri, ..intru imparalia Lui"' Nici Llcenicii nu qtiau asta. Cu citev'a zile inainte vorbise Mintuitorul de Patimi Ei de inr,'iere, qi Ucenicii. care cuno$teau Scripturile. gi-L cunclgteau pe Dascalul lor de trei ani 5i rnai bine, nr-r litiau cc insearnna invierea gi nu indrazneau sd-[. ilttrebe, cum spune una clin Fvanghelii Ce putea sa gtie tdlharul, cfrnd va veni intru Implr[1ra Lui'? Doar cd, ,,atuncea cdnd vei veni intru Imp6r[lia Ta, pomenegte-md, Doamne, qi pe nrine." strigit, sau mai bine zis qoaptl de pocainla. Unul din Troparele din Joia Mare spune: ,.Un mic cuvdnt a spus

'

('f

Luca

ll. l0-l

Luca 2.i.

-12

70

(rIltll.

ll)t ilt ItI

I)lisl,Rli l,rx .itr

7..i

.,indeJ

Rispunsul_.lui Hristos. Oufrnererl,,Cu adevdrat ostdzi vei fi cu Mine in nu;,,t lstrli. Omul se pocdieEte ,. aqa de repede. lill::^1"::ier1e,lincer, oar e gata sI rabde, cum ", "a spune ,nrt jin pruinr, l.-Rail'a;; am rdbdat pre Domnut, au lu Dumnezeu rrspunde ".,,ii omrlri, ;;.;;;r". omului i se pare :ffi'fft:0"";"1' .::t' '?9:d*' 'ai '"p-"oe, decdt "."d.',

tAlharul pe cruce,.dar mare credinla a aflat ,, latd, qoaptd o l-a mdnruit $oapta,aceasta era strigit de pociinti.

7l

*;;;it.

ii

,il.-j..;;;#;

nu este o ,,imbun5t5fire,,, nu este vorba de societate, de vreo ,onriO..uti. omeneascd, istorici, seculari de orice cnip. art#'"u, u..u si trezesc in inimile Ei in sufletere riatiror iJ Jreqtini suroriror 9i tkJevcirtiltt crinrensittrc a pocdintei,-inr.p.r cu dar - ceea ce cdutlm noi-r;i ceea ,. ,..Ur,. sd moraritate cautdm este ceea ce strigd inimile_ noastre dintru inceputul zdmislirii noastre in lumea asta..Viafi! pocninla este intoarcere de moarte ta viafi. pocdinta i"r;;.:;;,rai ll avem harul in misura in care nu^hului Sffint. 'liinJca omrt, fiind ?n intuneric ai necunoscdnd lumina,'""';; ce este lumina, dar nici intunericut. Numai i"' ;;.J;; in care lumina . harului deschide inrelegerea i";il ;;;ui, prin viziunea asta, fie ea viziune in sensrl deplin al cuuantulri, fie ea o "r,, infelegere mai tainuitd, guf i;i;;; *, de ,,viziune,,, numai in mbsura acestei viziuni ,rruf in stare sd vadd intdi intunericul, intunericul "rt. Numai i. -iniun.n. vFzdnd diferenta intre lumina "u..]'.01.
vedem cdt z6cem in intuneric

inril;;,:qfr Yr.,, *JJ:r:,ff :;i"*" Viala pocdintei noastre

u'g

ca sd afldm viafa.

De aceea in poc[inta, cAnd ne facem pocainta. toate trebuiesc indrcStltrlc Si L,entt.utc in t.ttgric.tttner. Dacd vedem ci ne este greu sa traim o viala 'nro.ufa, dibuim cd nu suntem la nivelul dumnezeiesc itir, la care Dumnezeu ne aqteaptd. cdnd incercanr sd fbcem schimbarea asta in viata noastrd, nu pe ea si ne centr6m, ci s6, cerem lui lhtmnezel/, a$a cum gdsim Ei_n psalmi si_n Rugdciuni. ,,Arard-mi calea in carei voi ,..r.J; ,l_lr. pune in calea mea,", legea fiind prima citiiuzi care mb trece prin jungla patimilor gi a tuturor acestor elemente sau mddulare ale iadului care traiesc in mine. Dar qi l"g.u, chiar qi Legea lui Moisi, qi ag indrlzni sd zic, chiar telite Noului Legdmdnt, noii Biserici, adica canoanere nouri.., nu sun! decdt o prima calduza. pe care trebuie ,_o a"paii*

adevlratd

gi

putem

sd

Liturghia ortodoxd incepe Ia proscomidie cu cuvintele Troparului din Sfinta joi,,Rascumparatu_ne_ai din blestemul legii cu scump Sdngele TAu.,, A..rte cuvinte nu sunt o blasfemie; este un paradox de nespus, pe care ?l expune Sfdntul pavel in mai multe din Epistoleie lui, ca Legea, care era sfintd, fiindcd era datl de Dumnezeu ca o cdlirrtzir. la un moment dat devine un blestenr, fiindca tindnd preceptele Legii poli sd devii mai bun, dar vialA nu gdsegti. viafi vecinicl nu se gisegte niciieri, in nici o lege. Pdnd cind, ajungdnd in prima parte a pocdinlei noastre mdcar sd pdstram o lege, mdcar sb nu risplitesc o191and un om pentru un ochi, cum spune vechea leqe: ,,Ochi penrru ochi gi dinte pentru dinie;,,i iltu dreptate. Iar dupi aceea, intellgdnd cf, ^a"u, ,,Ce cdEtig ., aula el mi-a scos un ochi gi daca eu ii scot ochiul lui,-ce .airig
t Ps. 26.
r

Luca 23. .13. - Ps. 39. l.

' Ps.

1.12. 8.
17 2

legire

l. 2{

:r

u.

1)

(ttiu(t!,t ilt itl

qi

l)1....\l'1i1.; i,r

ir' ii\ I

-t
credinta

mlcar lui si-i fie bine " $i opresc raul la nrine ;i nu_i intorc inapoi asupra liatelui caie poate se rrrdhnegte gi_rni intoarce iara;i inapoi L:ste cunoscut ca. cle exernplu, in anumite regiuni ale rtaliei cuvdrtul t,errcleutt,.,r-b.',nur.,ll
citnd'l l)ana ciind va veni cirrcra cAr.c \a spune ..Stop, destul, la rrine! Destul au sutbrit to1i, qr eu Cle sa
trece dirr qeneratie in r{eneratie ;it nu se mai sfdrge;;te pdna
dau

din sufbrirrla lui'?" $i p.ate atlu o stare nr.rarr-i rnai inarta md apropiu de Hrisros zicincl ..l.as6, Donrnul

sa_l ierte.

inapoi sufbrinta pentru sulbrinta,l..

cuvdntul de credinta
I

$i inca ltLl este destr_rl. ilar este un inceput Un inceput poate ca irrceltLrtirl tlrliiar Lrltrr pt: cl.Llce, care un adevar putea sa cunoasctr ca el era pacatos gr l.rednic de pedeapsa mortii, dar cer din stdnga lui, adica Hristos. era nevinovat. A rnirturisit aceasta ner,inova{ie, a sau;argit acest. act de dreptate, Dumnezeu Care implinegie ;i neputirta or'urui i-a daruit nrai departe sa cunoasca'treapta unndtoare. harul prin car.e sa slnge sau sd gopteascd _ un cuvdnt de ntare credinta ..lrornene;;te_nrA. l)oaurne, intru Imparatia'fa."r De urrcie avea el sa gtie ci..ista care avea sd moard" are o irnparatie. daca nu r_a dezvaluit _ cum i_a spus l\,lintuitorul Iui petru cdnd petru a mlrrurisit ,.Tu egti Hnstosul. Fiul lui [)umnezcu cerui \/iu;" iar Mdntuitorur i-a raspuns .,frericit egti, Sinrone, flul lui lona, c6 nu trupul $i sdngele a putut sa dezvaluic tie aceast. taina, ci Tat6l ,\{eu Care este in ceruri,"r adici harul dunrnezeiesc A$a gd'dcsc. ci tot harLrr du'rrczcicsc. circ:ptate. r)cntnr ir,tini aq zice rtntuld. a tdrharurui p. crucc. a trezraruit tdrrrar.urui cu lrar multd desrugire ;i r,ai rrrurla i.treqinre cine era c.er care- se af)a ldngd el pe (.r.uce, putirt a sA_gr rclsteascd 5r

suntem indreptatiti, ;i nu prin fhptele Le_qii...r Dar fbpteie Legii, cdnd trecenr prin stadiur acesta etic" nrorar. sur.rl o prrrni tl'eaptd. in care lte ascrrrinant cat cle cat c:u Durnnezeu. C'are nu este uciga$, ( a-re llll esle neclrept, Care nu poftegte bunul altuia, ci El insugi d6. Dar iariEi zic. Este nevoie s6 qtirn ce fbcern, qi zic. este nevoie urgentd astdzi intotdeauna a lbst urgpr,,a. n, ;tim cdnd se va tdia firuI vietii noastre qi in ce tbr intordeauna trebuie sa fim treji, in toatd vrenrea. Acestea sltnt cuvinte pe care le gisiti in t.ate Evaneheriire ir roate sprrsere ;i Sfintiror Pdnnti Dar astdzi suntell.l batuti qi bantuiti clc. multe urdciuni. la care nu vom putea lbce fbla cu nimic, decdt cu Harul Astazi. cred eu, vin zilele cdnd nu vom putea s6 fbcem fbta cu ra ce vine sd bdrtuie rumea asta, dar 'imic vom inghiti fbra sd ne darl seama otrdvuri peste otravuri, vorbesc, de exemplu, de New Age qi tot ce mai aduce el, qi rnulli, rnulte sullete simple cle cleqtirri buni, constiinre curate, au cazut. mai bine zis nm cazut in rnulte fblur.i de rat6ciri, fird sd ne ddm seama, pdna cdnd Mintuitorul, in bundtatea Lui, a gisit calea sd ne trezeasca qr sa ne aduc6 Ia adevarata Credinla Pnn asta anr caqti-eat gi ntulta erpencrrfa, 5i cei care s-au poticnit gtiu ce este poticneala, dar cei care nu s_au poticnit -- ag vrea s6 vd rog credeli pe cei ce s_au poticnit. qi dacS nu credeli, cereti rui Dumnezeu har ca ,a'rr.o.ti; cd in poticneald nu se gtie cine se poate ridica Ei daca unui sau doi ajung s6 nu se mai poat6 ridica _ nu ci Dumnezeu nu-i poate l'idica. dar sunt potic'eli clin care cu ane\,ore se ridica onrul. deznadejdi din care cu &n\or iese ornul Leg[m legaturi de nedezregat Dar dacd unii s-au riclicat. ' Cf. Rom. 3. 2u. Cal. 2. l(r

Va antintiti ca Sfintul pavel zice ..prin

:Mal

Luca 2.3. +2

16. l7

>

tis I' ttli t,t )t'.

;:.,." au decit cei ce,,nu cizuser6," Ei pe aceqtia v[ indemn s[-i credeli - experienta lor. Cred deci c[ se apropie zilele in care vom infelege cuvantul Mdntuitorului Care spune, in clipa de care am pomenit adineaori, cdnd i-a spus lui petru. Fericit e5ti Simone, fiul lui lona, liindcd nu trupul qi sangele, nici educatia ta, nici Vechiul l'estament cu care te-ai hrlnit. nici rugaciunile pe care ai invdtat s6 le faci ca atare. ca act al nevointei tale, nu au putut sa-ti dezviluie taina asta, ci Tatitl Meu Care este in ceruri, Harul, singur Harul Dumnezeiesc. $i a ad6ugat.^,,$i eu i1i spun tie: Tu eqti Petru, adicd piatra pe care tmi voi zidi Biserica Me4 gi portile iadului nu vor putea nimic improtiva ei.',r Cred ci. am vdzut deja ca intr-o sdminfd lucrul acesta, cd minciuna aqa de desdvArqitd a epocii noastre, nimica, dar nimica nu va putea intr-o zi si o doboare, decit singurd Biserica, in inlelesul ei cel mai cultinc. Biserica fiind aceastd credin(i, ca a lui Petru, in dumnezeirea Acelui om lisus care a triit acum dou6 mii de ani, credinla aceea, qi dac6 pe credinta aceea ne zidim casa vie{ii noastre, piatra aceea a devenit acuma o Biserici a$a cum o cunoa$tem noi, imbogItitb de_a lungulveacurilor cu multe lucruri. Dar, aE zice, nici la aceastb imbogalire si nu ne oprim, fiindcd toate frumusetile Bisericii, toati cultura Bisericii, toatA structura Bisericii - nu sunt decdt tot atatea trepte ca sd intrf,m in miezul a ceea ce este Biserica. adic6 Ei noi sd primim acel har pe care l-a primit petru in ziua cdnd avea s6-l vadd pe Hristos schimbat la fbta, sau harul pe care l-a primit acel tilhar in ztua cdnd credinla lui avea s[-l mantuiascd de moartea cea vecinici Si cred cd aceastd Bisericd, aceastb Credinta * pi ce a devenit Credinta
Mat
16. ll3

dobindi,;'j:;,;'j;::",,

il t't. i

7-5

Apostolilor in istorie - este, cunr am spus de multe ori, Biserica OrtodoxS, este singura piatra pe care stdnd, nu vom fi spilati de valurile urgiei, minciunii desdvArgite ce se anuntd in zilele de apoi, care, poate nu sunt aqa de departe cum credem citeodatd. $i deci, urgenja asta intotdeauna a fost - nu c6 semdn panicd in oameni dar, ca sd trezesc un pic seriosul nostru, aE zice sd ne apropiem cu alt[ adancime de fiecare cuvint pe care il primim in Biserica noastr6, fiecare cuvint al Liturghiei noastre, fiecare cuvdnt din cbrtile noastre de rugf,ciune. Aq vrea sd fac aici o micd parantezl. Nu m6 refer atata la cuvdntul mai populanzal - cdt de liumos qi de induiogdtor este el, qi de inalt pentru intelegerea poporului, de exemplu colindele frumoase pe care le avem pentru Crdciun qi alte lucruri din datinile noastre populare, mi refer nu la ele, cdt de frumoase sunt in felul lor, ci m6 refer specific la ceea ce este sutd la sutd, integral, cu adevlrat Biserici, cuvAntul de ruglciune, cuvintul Sfintilor noqtri P[rin1i, care nu este altul decdt firu| cuvdntului care este CuvAntul lui Dumnezeu, insugi lisus, insuqi Hristos pe Care l-am primit prin Apostoli, prin parintii Apostolici, prin Pdrinlii care au cunoscut pe acei parinli Apostolici gi aqa mai departe, pind la duhovnicul t6u. Nu qtiu dacd aq putea sd dau in puline cuvinte acuma, ca sb ilustrez mai mult, ce este calea pocaintei Nu qtiu dacd ali bagat de seamd, mai in toate Liturghiile se cintd ceea ce numim Fericirile. cele noud Fericiri sunt tot atitea trepte cdtre desdvArqire. Fericirile sunt urleu pocdinlei qi nad[jduiesc cd, in pu{ine cuvinte, voi putea sd dezvilui lucrulacesta. Inainte sa incep, voi spune: Vedeti cd degi pocdinta este o cale pe care o numim anevoioasa. este calea cea strAmt6, este poarta cea ingustd, este cu rastignire gi cu durere; dar este caracteristic de Biserica. care nu vrea si

7(r

l,irrchipuirilor. noasrre. si vorbeascd inrr_un linrba.j _*:_lrii, roarte ntodest de lbricire, ;i singurul lucru pe care_l putenr spune Ia corcret din lucrurile Aln.,u,rir.;,ti sunt efbctele de rnulte ori durer.ase ale r,,ietii n.rorir. O" zi cu zi Vreau sd

nu^ardra durerea qi pldnsul.

ztc ca prec,rlt. daca rra,sterii, malna durere, prunc:ul se nalte 'ral'.chrpLrl plan-qind Ool. ." r,,edenr

Mdntuitorur .a' ..on, niil;.'J"ri; duh. fiindci este in duh, nu ,. u.O.'u,oului din trup, dar in trup sirntim durerile, qi despre asta puiem vorbi la concret. tot restul ar stan
pnvirea
mergem Pavel

r_u,;t;;;'i#:t:i'

.ai nr.rrl,

noi ^r;este

;;

o. ru

"ui"J'.# Jl::;,;:T:fT;I;Tff.JX?;

nu mai vedenr decdt ni se pune pe hdrtie' dar nu ntai avenr destuld i,.fi1llit:t rturfre sd presirnlinr ce se asculrde
in
Ioitrr l(>.21

e tainicd, ci nici tu nu observi; dar nici tu ,_ai sa u.ei ,a te teperi de dureri gi de racrdmi' fiindca simli in sine-a ,l .a ceva sf'nr se intdmpta gi deci cel care .'rrtire.ri)"i,ini,,,t, degi cunoa$re gi vorbeqre de lacrdnri cle clurere, ;;;; .. el ti traieqte mai puternic ai nrai cu acJev,drat este'o-Lr.uri., , rtdclelcla rrc.'fut"srtti, o insutrare a Duhurui S*nt care-i dd putere s6 treaci. a$a preculn trece prin u..r. ou,Jlilill;l ::":.';J:: urr copil in u,u1..",ri.'., ,,. noi, modernii, napasrurtr cu o educalie. i;i o cultur. intelectuald

tainicd indulcire. dar a;a nrare. chjar cdnd

a. iir*, .r. carui sufbri'te gi lacranri l,ezi. 5i se pot clescr ir:: ci ciaca e|tr tu, apai cu sufbrinlele ;;i cu lacrdntile o sd .r,.ru'u tar'lca bucurie,

-poate pocdiegte nu este cer de ardturi

Este cu neputirrta a dcscric celc. sfinte Sfintul a vazul al treiiea... u,prr'ia Si rrn, Iucruri pe care limba noastrd nu le exprinra. Dar
dacd omul care
se

:i:j:::::'a

;l#li:.j?l:
il;l;:

n()asll'A irr i cae rrl cal.e \ nl(.

i'rr-r,iisLrr.. li iiitr'-tl rrai iii(lie irrals'rii trai fbricirea irr cresiritirlilc.

paradox pe care

paradox este fbricirea du'rrezeiasca

dolorisnr. . atitLrclirre ()arecll'.r birl'auitioasa af zice in loc sa presirntim. in intuirie. naciejdea aceasta. a$a cum manra a;;teaptr sa lina un prunc in brrate. i,rrr_rn i.o" r1r. o trece prin <lurerile acelea. in loc :?t sa $i ,;;; nadejdea asta' lre ""."; ranrdner, ra acere ;i inchipuiri care sultt sinqLrr-ele 'oricnirn care pot tl c.icscrrsc l\lantuitorul descr.ie calatrlria dilbritelclr trepte ale pocaintei ca flind fericiri cd u.st<t 1r t::te Noi toti cautarn fbricirea pi ltici unul dintre noi 'nici ,,,", ,tn.,-pri.',, r-,, *ar,,,, ,,;;;; l,:'',,"';:j:tlTlll; Dur'rrezeu, intrLrpat i' firea o.rL,iu,, ca vi rre arate iaraq;i un paradox de nedescfis curlr -froparul spLrne p. .or" ii cantrrn i' fiecare [.rtrenie de o,nrinica ..('aci iatd a venit prin ('ruce bucurie ra toata lurrea " Bucuna aceasta este <ie presinrlit , qi intr_o zi de gusrat Slav,a Golgotheil l\{ielul lui Dunrnezeu. Care ..fbra ie dur.*. . ..rar, O. ntAlrnire.. a trait prciiirrra noastri pdnir la rrrraftc. pa,ra ro iadt Dar iaclul ce-a putut) N-a putLrt clccat .sti rrtt.tLit itn,rt.t.t,. gi frf i_a fbcut, cunr spurle l)ai,,e[...intiiul niiscut din morti ,., gi ne-a creat drum pri' intuner-icur r.ortii catre riala v,ecinica-gi bucurie pe care ..nirreni nu o poate ir. O. fo n,ri:;i {i calea pe care ne-a ardtat_o este t.ttlt:u I.aric:tt.t/ot. Dar

urnta cuvrntelor, Si atulicea rirnanerrr poticniti de oarecare

un

rr.;tri

il r,.'

in viala aceasta.

irrtelcge carrd vom

l.ar.t(.ttt (,(,t .t;rit.trt i L,tr dtr/ttt/, ^ c,ti uce/rru c.slt, lnttrxirdtitr ('t'r.rrrrlrtr (.unr por ti tbr.ic,iti cei saraci cu duhul'1 Noi nu ptirn cc esle siiracra <.rr tltrlrrr/ ('e. lbriciri cei lu'o.|tt. cr1 rIr ir;ltlttr Irult tlc ia ci,) ( ii rrl()r sc \()t'
rritintrri

' col. l. ls
loan l(r.
22

7tt

('t t.I t 1t.1 t)r. il{ t,{ t

l)1'Sl)lll-.

l'O('.11\l.l

79

cd-s proqti Ei nu in{eleg mai mult? Nu. E un paradox. Fericigi cei siraci cu duhul, nu cu mintea, ci cu duhul. cb a lor este tocmai imparatia duhovniceasci paradox
dumnezeiesc.

cei impovarati, cA Eu v'h voi c1a odihna "'r Acegtia, cei sdraci, sunt oamenii pe care-i poti imbogili. Bogdtaqii spun: Stai ci am! -,,$i pacatul lor rdmdne."'
Vine un tanar la Hristos qi-i spune ,,Doamne, ce sd fac ca si mogtenesc viala vecinicd?"' Zici cd, are o sirf,cie de duh, adica caut6: ,.Cu ce sd md mai imbogdlesc? Ca iata

Care este deci paradoxul? Mirturise$te nimenea, dar nimenea este drept inaintea

tot Vechiul
Dumnezeu.

Legamdnt, ca sd nu mai vorbesc de Noul Legimdnt, cd nr-nenea a gasit sllntenia, ninrenea a gasit slava lui Durnnezeu, nici viald vecinica, tofi suntem robi mortii Dar iald cd. in fiecare din noi trf,iegte un bogittuS A, c6 eu am educafie, ch eu sunt mai bun decAt celilalt, mai frumos

lui

imi lipseqte ceva." Mdntuitorul zice ,.Pai. cunoSti poruncile si nu fbci asta, si nu fbci aia " $i-i zice:
,,J'oate acestea le-am pdzit din tinerete." Deja este o bogdtie, dar iata cd se dezviluie o sdr6cie in el: ,,Doamne, ce altceva

decit cineva, mai nu qtiu ce decit altul. $i a$a, comparandu-ne Ei inmagazinind tot fblul de cunoqtin{e,

imi mai lipsegte?" O saracie. Aicea Hristos poate sA-i

frumusetii pe care ne-o chezf,guiegte Dumnezeu asta devine ca o urdciune care ptt.;lia.1le Pustieqte cum? prin mdndria ce o na$te in noi qi cArc ne lace tu.i tle carhica. Si nu mai intrd harul lui Dunrnezeu in a;a o inim6. $i atuncea - fericili cei sdruci cu duhtl.
Cine sunt cei sdraci cLr duhul'7 Cei pe care harul i-a trezit qi vad c[, fie cd sunt cel ntai ntare din lumea aceasta. sau cel nrai mic, dar,vttrl nth ttnt'tit, tttntit.tttt alll. $i vede cu groazd moartea care-i std inainle, Ei cI nu poate intra in Impdrbtia Cerurilor, qi ca nu poate dobindi viata vecinic[. $i de ce e fericit acela? Fiindca acela este duhul care poate sd primeascb cuvAnt de la Dumnezcu ..Veniti c6tre Mine.

elemente rnateriale, bani, incepem si ne lblim cu cite una, cu cite alta, gi aq zice ca mai periculos decdt toate sunt agonisirile intelectuale, care ne fac s6 credem c[ suntem mai inalti decit semenii nogtri sau, pe drept cuvint, mai inalti decdt fuseserdm inaintea agonisirilor. Dar in fbta vietii vecinice ce este toatd agoniseala noastrd? Dacf, vine harul, vezi cd este nimicnicie; in fata

dezvdluie un cuvdnt mai inalt: ,,Daci vrei sd fii desavirgit, atuncea vinde-ti bogAtiile cele paminteEti qi" uitati-v6, .fdgd<luinydl -- ,.bogltie gi comoard vei avea in ceruri, pi hai" urmeaza N4ie!" Dar n-a putut Nu prima bogatie l-a poticnit, bogltia lui mrruld. cd ..acestea le-am tinut din tinere{ile mele," asta nu l-a pbcdlit, cd simlea ci-i lipsegte

incd ceva De ce? Agonisirea moralb l-a pus intr-o stare apropiatd de har, in care harul putea sa-i dezvaluie. ..lnc6 ceva ini lipseqte, inca ceva " Dar iata cd bogatia malariala l-a poticnit ;i din cauza acelei bogafi a plecat mihnit. Nu avea de gdnd sa vdnda toate qi s[ dea sdracilor, gi sd urmeze celor doisprezece ,.desculti" care il urmau pe Hristos, qi sd primeasca bogafia cea cereascd. $i Mintuitorul cu mdhnire zice. Vai cit de greu se vor mintui cei bogati! $i iarigi atrag aten[ia. Noi toti suittem oanreni cultivali, qi mai riu riscd sd ne fbca bogdtia intelectuala Dar mai este pi harul lui Dumnezeu. Atunci cdnd au intrebat Apostolii, uimili .,Dar cine se va putea rnanlui')".
t Mat. I l. 28
r loan 9. r
-t
I

Mat. 19. l(r

u0

(rII{tttI)t ilt IrI

aceasta,

)l

,.\l'|il;

l'r tt ' i1r'

til

lteputinta noastra $i neputrnla noastrd nu putem decAt s-o puneln in rug[ciune ,.Doamne ntiluiesteI)oamne deschide-rni carea, Doarnne ru mr rrsa in ce sunt!" Dar atuncea carc'l inri roi cla sea.ra. cdt cle cat. tlc saracra rrea ade'drata, irr f ata b.gtitiir.r dLrht^'nicefti, atunci acest ,,Doamne!" va deveni uri strigit putemic care va itrc'litur urechea lui Dumnezeu. iati fbgaduinta' Ei .,A ta este deja" ir.rc6 yxilenliul, zic eu acuma, dar deltt _ ,,lrrpiratia Cerurilor " De ce zic potetttjul. qi de ce zic tle lu? pai uite ca a ^ inceput calea ('e lace saracul cAncl vede ca c'e zice 'I-roparul '-are') Biscricii roastre'r ..canrara'['a o v.ici, impodobita. dar imbracanrinte nu am ca sd intru intr_insa. Lumineazd dar haina sufletului meu. " $i atuncea incepe o rugdciune puternicd. o ruqbciune cu lacranti, in care pldngerile noastre, ca strigatul cel al +rxrlttcj ttilhurultrl de pe *.", inclina urechea lui Dunrnezeu spre mdngdiere, qi'o tainicd mdngAiere se na$te in sufletul nostru. ,tpai nu asta_i a doua fericire I,eric'itt c'ai c'e pltbry4, c.ir trc.aiu t,()t. ttrtittgtiitt? $i iatb ca am ajuns pe o alti treapt6,'c ci am inceput s6 dobdndim o tainicd mdngdiere, dar o mdngdiere din ce in ce mai simtitd, care duce Ia o dorinta qi u lui petru pe "a aicea. N{r-rntele Sclrirrbiri la ljata. ..sii .anranern sd lacem trei corturi, pent'u N,{oisi, pentru 'rine gi pentru ilie " vrei sI ramdi in harul lui Dumnezeu, nu vrei sd te mai intorci in ale lumii Ssteia, vrei s6 cultivi de-acunr incolo toate cele
dumnezeieSti

cu putinta lui l)ulnnezcLr',r $i cittrc aceasta llrrtintii nadajduieSte

Hristos a spus. ..Ceea ce este cu neputinla pentru oln este

pustnici, qi se indepdfteaz-a de rume Nu toti au nevoie de nu tofi sunt chemali la aceasta, dar calea ast. trebuie s-o stribatem toti, lepddarea asta a lumii Atuncea nu te mai intereseazA luntca asta. nici sd primeqti lala de la oaneni, cd toli ntor 5i eu mor, nu te supara daci primeEti jignire sau injosire de la oameni, fiindca qi ei mor - Ei eu mor. Dar Dumnezeu ce crede de mine? Dar Dumnezeu cum md vede? Dar eu cum pot sd ajung la starea aceea mai dumnezeiasca? $i rdmdi necrintit fi in slavI, gi in ocari, aga cum qi Hristos era neclintit cind invia pe Lazdr din morri, sau cdnd era scuipat inainte sd fie pus pe cruce. Sfintul loan Scdrarul aratd cd starea aceasta,

cdnd e$ti neclintit $i-n slava gi-n ocard, nevoitorii

ca oceiu wtr nrrryteni 1ttmtililul, zce Mdntuitorul

descoperit-o ca numindu -se bl&uJete I Dar am ajuns la a treia Fericire.

au

liericiti cei

blcinzi,

Aicea de multe ori. multe sulletc trecdnd prin clipa asta parasesc lumea gi devin cdlueari Ei chlugariie,
I

mo$teneascd pirnantul, ca sd mo$teneascd mai mult pdmdnt, ca s[ aiba, ca sd domneasc[, ca si impirileasci. $i nou6 ne porunce$te Mintuitorul sd fim bldnzi Cit despre p[mdntui vdzut, nu Etiu ce va fi cu el; dar vid un lucru: cf, cei violenti. ,,barbalii singiurilor," cum zice psalmul,2 nu vor moEteni, ci se vor sfdqia unul pe altul pana vor veni zilele, pe'care Dumnezeu ,,le va scurta," fiindca nici un trup nu se va mai putea mdntui dacd nu le scurteazd Durnnezeu. Dar pdmdntul, il putem infelege cel putin in doud feluri. Pbmdntul care sunt eu, pamAntul, qi md moEtenesc pe mrne, adicb devin posesor al acestui pdmint care sunt eu. $i putem sn gpndim qi pdnantul fig&tuinyel, care este una din numirile imparatiei cerurilor.'fuu-im pe Frrist.s cu ' Sf. Ioan Scirarrrl. ,\cara
Ps. -5,1, 27 tlurnnczt,rt,,s<.ulur urt.u,1

unii pe alfi ca sd

pdmAnt. care pimAnt? CA vedem cd cei fioroEi se sfdqie

Ce

C'l Mut l,). lo

E..i: 2{.

82

('{.t:t

R.t 1)( il(.1.t,1

)|t.,\l'lll: l,( )(' il r

ti

ttl

.fldntcuuesc, yi insetoSazd de dreptute, cir uceiq t,or .sitlurq. Cd dreptatea intr_adevdr 'e saturS. Dreptatea omeneascd, .,ochi pentru ochi qi dinte pentru dinte," nu irrbogdfe$te, nu saturA. Dar dreptatea lui Dumnezeu intr-adevSr umple plin fiind, qi implinit $i _te vazdndu-te, gi deja vazind in fala ochilor ceva din tainele lmparafiei, iti aminteqte v.ia{a dimprejurut tdu ci nu toti cunosc acea-sti dreptaf, cand te nedreptbfeEte $i cineva _ aqa cum era un om care blestema pe David prorocul, qi David zice slugilor sale care voiau ,h-r o.our., c6 bresiema pe rege: ,.Lasd-I, dac6 Dumnezeu a pus in inima lui s6 md blesteme, sd m6 blesteme "1 aW, cel care s_a umplut de $i dreptatea lui Dumnezeu incepe sd_i para riu de semenii lui
r

Plrintele Sofionie ..Arn rirnas trasnit de chipul l;; Hristos, (lare cinci mii de ani dupd caderea lui Adam urca pe Golgotha ca sd sfiqie zapisul ,,cel ,"ri, irpot luo noastrd." $i l-a sliqiat $i a$a se ..imbat6,, omul de .fnrmu.selao dreptatii lui Dumnezeu, ci'insrrgi vrea sd se dea, aqa cum S-a dat Fiul lui l)umnezeu, pin6 la moarte daci poate, dac6 haruliida putere, cum a dat Mucenicilor.

cuvantul ,,l)dnrtirttul cekt. t,ii,.,'asta este una din numirile lui Hristos gi" in orice caz. pe acel plmdnt il vom mogteniSpune Hristos undeva ,.Cautati intii irnpeiltia lui Dumnezeu Ei dreptatea Lui ..1 lata ci pnn bldndete moqtenim un ,,pdmdnt," un plmdnt vecinic, ,na., sp*" Sldntul Petru, ..impdrategte dreptatea.., Da. dreptatea lui Dumnezeu ce este? Dreptatea lul Dumnezeu: il v;;;;nt;; pe Hristos rastignit pe Cruce pentru pdcatele noastre _ pai asta dreptate este? Asta este dreptate a lui Dumn"^rl'f1 vdzirnd acest lucru, trdindu_l, imi amintesc c6 spunea

atunci, Ei ca

Iui sa cunoasci. $i umplandu-se de mili, ca qi

mul! sfinti, va revirsa mila acolo unde

care inca nu au cunoscut dulcea{a asta, slava asta. $i se umple de mila pentru cei care nu au culloscut ce r s_a dat
David
este el

insugi atacat de silnicia Ei de urdciunea rdutdlii omului.

liericiti cei ce

tu, omule, ai iertat fratelui tdu un dinar, Eu mii de talanti iti voi ierta!" Cum vedem, in altb pilda a Mdntuitorului.i pe unul care datora mult imparatului, qi l-a iertat imparatul; qi altul care ii datora aceluia fbarte pu1in, dar el n_a vrut s6_l ierte. $i s-a mihnit impdratul qi la judecatb l_a dat ,,chinuitorilor pdnd va pl6ti cel din urm6 talant pe care_l
datora."

neputinciogii, putem forla pe Atotputernicul prin ascultarea cuvintului Lui, Care se lasl forfat, p.ntmifi, de citre oameni, ca la judecatd s6 poata zice. ,.Dacd

$i zice Mintuitorul, I.ericiti cei milo.ytivi, cir uceiq .\e t)or milui. Fiindcf, spunem noi, in Tatf,l Nostru,,,Si ne iart[ noud gregalele noastre, precum qi noi iertdm greqiflor noqtri." $i iata ca dacd noi nu putem sd nu picdtuim, dacd noi nu putem sd nu fim copii ai iadului. Dumnezeu ne-a pus o cheie micd gi uEor de mAnuit, pentru a ne mdntui. Cd Mdntuitorul spune: ,,Dacd voi iertati pacatele semenilor, gi Tatal vostru va ierta voui, dar dac6 voi nu iertati, nici Tatal vostru nu va ierta voud."' gi iata cum putem sd facem ca pdcate de neiertat si se ierte noui. ,,Fo4dm" pe Dumnezeu, Cel cu neputin{d de flo4at; noi,

Dar putem sd sciplm de chinuri" putem sd scdpdm dacd, avem mila aceasta - pe care trebuie.s._o cultivdm - Ei vedem pe aproapele nostru pacetuind, pai gtim ce este pbcatul, fiindcl pe noi ne ingreuiazb pacaiul $i daca ne amintim c[ qi aproapele meu e un p6c6tos ca
inlelegdnd cd,

:2
t

Mat. 6. 33.
Petru 3. 13.

Cf. A 2-a a impara(ilor 16. I l-12

'Marcu 11.25-26

'cf.

Mat.

18. 2l-3-s

('t
mrne ,-

L7

R.t

1)('u{ t.t

l
1

)l-,.\l'111.

acesteia.

imi iarta multe p6cate. Iiarit'iti cej milostit,i, t.:tr uc,eiu .\ie w)r. milui. Mtla aceasta care, miluindu_se, ajunge la cunogtinta milei lui Dunrnezeu, nu mai are nev,oie cu adevdrat de nimica pamdntesc, ci gdndegte din ce in ce mai mult cum ,prn. S1. Pavel Gdndeqte sau cugetd din ce in ce mai mult cele de sus,' cauta din ce in ce mai mult cele de sus, gi inima lui i se curl{egte de patimile care sunt legate de ale lumii
C'e este

ap[i ;i eu vreau sa fiu iertat _ hai sd iert eu acelui Ei pdcdtos. $i fac o rugdciune de iertare gi cer Domnurui: ,,Pune in inima mea adev6rat6 iertare!" Dumnezeu

t,r tt' it r l. i

$5

rrc.t:/ar;it

$i

mie

fiecare cuvAnt care purcede din gura lui Drrnne"eu.,,j Adica cuvdntul care purcede din gura lui Dumnezeu este hrand? Este ca piinea? Atunci inseamna cd ldcomia de mdncare este pdnd la urnrd o foame de cuvintul lui Dumnezeu; gi noi, netrdind cuvdntul lui Dumnezeu! ne lasam duqi, nu de fbame - cd racomur nu mai are foame, deja stomacul zice. ,,Destul, nu rnai pot, sunt ingreuiat;,; dar el are pldcere de a mdnca nsta_l llcomia _-pla""r..
Pldcerea nrai wea. pdntecele nu mai vrea

arat5. ,,Scris este ce nu numai din pdine va trdi omul, ci din

o patimd? latd ce este o patimd. patima dor nesffiryit pe care noi il punem la ceva foarte sff,rqit". 56 zicem, pofta de mincare. Mintuitorul in pustie a fost ispitit de diavol dupd ce a postit patruzeci de zile. ,,Spune cuvdnt peste pietrele aiestea qi poti din ele sa .un scofi paine, dacl eEti Fiul lui Dumnezeu.'; gl HAantuito*i
este un

^ -... ce? Fiindcd .ftnmea

Col.

9.

se intAmpld? Este

fbarne nesfirgitd. pentru onrul,i e,ste.fhcutti 1tL:rttrrt cttvunl,l cel

l.

Luca .{. 3. 'Cf. Mar. -t.

sus, cugeta cele de sus, nu mai poliesc dupd ale pdmdntului. Un lucru care deja incepuse la ireapta blindelii, acuma se desavdrqegte. $i ce se intimpla? Inima se curdleqte de patimi, de tot ce este scdlciat. Cd, o ptilimci tt,-i <Jt,ca/ , gi cei care aveti tencli'!e ori sd gdnditi, ori sd'ccilciere, cugetati aqa mai filosofic, ori s6 cititi rnai ales cele ale Bisericii, uitali-vd qi o sa vedeli c[ cu fiece patimd puteti face aceastd analizd, cd patima nu e altceva decit .sfti.yiereo rrnei inc'erc'dri, un.i pliniri cu de-ale materiei a ceea ce este i' sine o stare cluhor,.niceasci Si acuma omul se umple de cele duhovnicegti, cautA ccle cle sus qi a ajuns deja la treapta pe care o spune Mdntuitorul I;ericiti cei curupi ut inintq, cit qceiu t\r yttlatr ttt.e I)umnezeu. $i, desprinzdndu-ne mai cu desivdrqire de ale pdmdntului, incepe curdfia inimii; s-a subtiar lrrca acestui ,,animal omencsc," qi acum incepe si rlcrina rllr gi incepe sd, vculd pe [)urnnezeu, cum spulrc lrsalrnul ..Vedearn

de mincare, dar trdieqte liniEtit cu firea lui Nulnai i' om ste o nelini;te pc care ninrica nu o poate opri, nici llcomii, nici desfiduri, nict nir,ic altceva nu o Doate implini. Este patimA, Ei patiml inseamnl suferinfd $i sufbrinla este sfi$ierea de a incerca zadamic a umple o poftd duhovniceasc[ nesfdrqitb cu un lucru pimantesc sfdrqit. Mindncd pdnd plezneEti, qi n-o sd f1i piirr, fiindca ce caufi este nesfirgirea cuvAntului lui Dumnezeu, nu pdine qi de-ale mincarii. Asta este o patim[, in sensul plrintilor noqtri, in sensul adevirat al Bisericii. $i acuma ce se intdmpra? cei care, miluindu-se de citre Dumnezeu, caut6 c6tre cele de
e

.u prea tbce lacomii gi lucruri dintr_astea. l\,landnca cdt are nevoie, se opre$te, se pune qi doanle, se trezegte, cautd iar

recinicia ;i

ul lui

Ihrmtrczetr f)umnezeu, ltenr6r.rinirea asta este in .nrr Uitati la anir'ar Airinraiur

-,

i*"*.,,-... ,

"-**-*nflffit
('t
1.7

86

( ]t.t

t)I-il\'t.{ I

l)l .Sl'lll , l'( )(' ll'\

l.l

l{i

pururea pre Domnul inaintea rDeA' l ('e este aceasta viziune nu $tiu, dar este in orice caz o stare reala" gi vederea aceasta a lui Dumnezeu te umple de lucruri pe care nici n-o s6 incerc sa le descriu, fiindca nici nu pot, $i nici nu se pot descrie Curn spuneam. lucrurile cu cit sunt mai inalte, cu atat sunt md de nespus in limbajul nostru
omenesc.

mo;lenire, prin ilfiere, Ei trdieqte acea pace pe care el o are irr inima lui, raspandind-o ca o buni mireasmd imprejurul lui.

Ihmrtrezeu se vor chentu.

dumnazaie.;/l incepe onrul. ziceant, sd se asemene cu Hristos, Fiul lui Dunrnezeu, C)are pentru dreptatea l-ui a fbst prigonit. $i iata cd incepe a opta treapre a pocdintei
noastre

liericili .f&ctrtorrr de [)oL:c, cir crcciu .fiii lni $i la treapta aceasta a iiliarii

Dar atuncea numai cele dumnezeieEti pofteqte acel suflet, adic[ acel suflet incepe sa devind fiu al lui
Dumnezeu. incepe na$terea,
adi'cd,

satrir;irea

Dumnezeu, care vede pe Dumnezeu. Atunci cdnd te naEti, se spune cd cel mai dezvoltat simt este auzul - ascultarea Ca Si in duhovnicie - ascultarea; este primul simt. $i pruncul, fbtul aude inainte sd se nascb glasul tatilui. Fericit acel prunc, dar mai fericit acel tatd care este in stare sb fbcd pe prunc sd audi lucruri liumoase, cd atunci cind se na$te pruncul qi-qi vede pentru prima oar[ tatal se bucur6, zic cei care mi-au vorbit despre asta, $i se bucura cu bucurie nespusd, fiindci recunoa$te pe tatil dupa glas. ca i-a auzit glasul gi acum il cunoa$te in persoand I;i vede tatal Aqa ;;i orlul pe aceasta treapti a cur[fiei inimii, niscindu-se, fie gi prin dureri, dar ndscdndu-se dintr-ale lumii 6steia, vede pe Dumnezeul lui,
pe Tathl lui, incepe a se desdvArEi aceastd na$tere.

de sus, devine fiu al lui

acelei nagteri

liericili cai prrgottiti peillru dreplute, cit ucelorct este imptu'irtia centrilu' $i iati c[, cu a opta treaptd^a
Fericirilor, se incheie ceea ce incepuse cu prima treapt6. ln prima treapld. l;ericiti cei .;druci cu chrhtl, ctt ucelorcr e.ste impdriilru centrilu'. incepea cdldtorrcr cea sigurd cf,tre Imparatia Cerurilor, fiindci daca onrul acela nu ..\'a cduta inapoi"', ci ramine cbr-rtdnd inainte qi inainte, cdtre imparilie, nadajduind in ciuda poticnirilor, picatelor, ruqinilor prin care trece, ndddjduind la mila, la bundtatea gi la intelepciunea lui Durttttezeu. nu se poate sd nu ajungd la biruinta cea din urntd. $i acurlra, ceea oe a tbst un potentiul, ci ,,cei sdraci cu duhul vor mogteni," fiindci incep cbldtoria asta, acum iatd cd au moqtenit-o. Au devenit fiii lui Dumnezeu, qi in prigonirile lor pentru dreptatea care triiegte in ei au gi primit Impiritia

deslvirqiti cu Hristos. V6zdnd pe qi devenind fii ai lui Dumnezeu, incepem si triim acea pace dumnezeiasci, a$a cum gi pruncul, cind se naqte qi vede pe tatal, tr6ie$te o anume impiciuire. $i omul, cunoscAnd pe Dumnezeu, qi-a
infeles menirea lui gi a inceput sa atinga aceastf, menire, s-o dobdndeascd. Deja simte cum lrnparatia este a lui prin

Ce incepe acum'? Incepe aseminarea .I'athl

mai

Cerurilor, Ei, intr-un anume sens, treapta $i-a atins desivirgirea. Calitorind pril toate Fericirile acestezt
paradoxale am ajuns a dobindi Impdrdtia Cerurilor este impiu'itlia
Si

l"ericili cei prigortili pentru tlreplctle, cti ttccktt'tt cenrikt'.' in prima Fericire ca o.fiigitluttttir

o chezdsie. in cea de-a opta Fericire este deja irt sensul literal, ca au dohdndil-o $i cum qtim? Curn indrdznesc eu sA spun cd au dobdndit-o? Fiindca porunca Fericirii acesteia nu e diteriti de cealalti, cd Ei acolo zice la inceput
I Luca 9.(r2

'

Ps. 15" tt

{Iltltlt)t ttr |(t

cA ..acelora este inrpar[fia (]erurilor ,, $i aicea zice. Acelora este imparatia Cerurilor Rlspunsui it Oescope.l, in a noua Fericire, care zice liericili veti fi c,tirrd yir trr prigottr vil tnr uitrf, Si $t w)r zic'a kil lttcrtl rdtr itttTtt'rrittt vtx,srrd, ntirtrittd petttrt Mine' Ruc'r,'ttri-r'it .yi tri t;a-;eriti, t,ti prttttr rvtu.trt.ti nrtt/rti a.;/e ilr certtrit trata cd a noua Fericiie iese din ,anA, Oln rdndul celorlalte porunci, sd le zicem Fiindcd la celelalte se zice ,,Fericili cei care '. (persoana a lll_a); iar aici Dumnezeu deja vorbegte fatd c6fre fatb: I;er.iciti veti /ir rate cb M6ntuitorul Hristos arata. pnn schimbarea ur.urtu O. adresd, cd, cu a opta Fericire, am ajuns gi am dobdndit, qi acum este o oarecare coacere, o oarecare desdvArgire a ceea ce s-a intdmplat deja $i deci iatd cam ce am \.rut sA
spun despre pocainla

I )lt.\l']11'. l't

tt .ll \ 7.i

lJ

()

incepe drumul cel aclevdrat

Ag fi vrut s6 vd mai adaug un element la aceastd cdlStorie. sdrdcitt duhului e.ste primu trauptir. Siracia duhului, viziunea aceasta cd .rtlttem .;druci pcittd lct moarte. ,,Cimara Ta o vdd impodobitd, dar imbiacaminte nicicum nu anl ca sd intru intr-insa." Acesta este realismul duhovnicesc. incepem sa ne dim seama cd, origicine am fi, nu suntenr decdt tlrdna. ;i tarani pdcatoas5, picatul fiind moarte Suntenr deja in stricdciunea mortii. $i asta este starea pe care se infiptuiegte prima treaptd. Ca atunci Dumnezeu poate sa rispundd acelui suflet cu nddejdea imparatiei ;i infierii, Dacf, la orice treapta pierdeln viziunea slriciei

noast16.

Pociinta. Sd, nu vd ldsati nici unul din voi oprili nicdieri in drum Mai ales sE nu ne ldsam opriti la stagiul de moralitate. Cu moralitate pi cu stagiile astea p.irifr". devenim buni, mai iriclragiri c.le devenim o societate dreaptd, gi aqa nrar depane. "lilotti, $i vA spun cd. Toate un cer qi un pdmdnt! parafiazez cuvdniul poetului,r fii"A"a Mintuitorul a spus: ,,Cerul gi pamdntul uor r.."..i ,,i;;;; un,cer qi un pdmdnt',, qi toate pier! incd nu am lbcut nimic Sufletele noastre flImdnzesc gi insetoqeazb de desivdrqirea lui e no,,oie pcntr.u $i fi..ar. dintre noi sd .Dumnezeu. gdsirl acele lucruri, sd gdsirrr nrdcar inceputul acelei cdi, mdcar acea sdrdcie in duh, ca s6 putem dintr_o inimd indurerata sd simlim adevirul c.rrcrel al harului, al setei, al foamei acesteia duhovnice;;ti. ;i s[ pornim cdldtoria

noastre qi ne imb[t[m de ce avem, acolo ne_am oprit, gi oprindu-ne, gi de acolo cidem, qi se va lua de la noi qi ceea
ce incd nu avem, qi ceea ce credem

c[

avem.l

- Cf. Mat.

' Mihar Erninescu. ,\r:rixtarea III. -5" ltt: 2.1.35: Marcu lj..tl: Luc:r 21.l.]

aceasta - acest rearism duhovnicesc este primul element a ceea ce numim smerenie _ dac6 smerenia s_a dus. toate treptele cad dintr-o dati, de la origice treapti am f.i. Dac6 pierdem prima Fericire, totul cade ca un castel de nisip qi se prdbugeEte. Deci este nevoie de smerenie _ gi de asta, sa qti1i, cultivd tofi parinrii noqtri, toat6 Traditia Bisericii noastre, mai intdi de toate smereni4 ca fiind cimetilttl acestei zidiri, lbra de care nimic nu fine impreuni. Poc[infa deci este un lucru daca_l intelegeti aga cum am incercat sd-l expun de o fiumusete oqo t.i" deosebitd, aqa de mare, c6 in insuf'rarea ror dumnezeiascd Parintii o numeau gtiinfa gtiin(elor pi arta artelor gi intr-adevdr este gtiin!6, Ei intr-adevir este artl (.e e arta? Este creativitate. Aicea omul ilt vtirtttr rtrr .st' trtrsra pe 'sine inrnr vatitric'ie. in voin[a rui ipi deri.c p,ri.rc, i5i I Mat.25.2()

Dacd prima treaptd, prima Fericire, adicd smerenia

rrdd$8&ue*ieer-

90

('t't,'tt

R.t

I)t ilt t,{ l

l.)l:Sl'lilt

portretist, spunea
0ttloporlretu/.

clureril" p.ii, .or. $i trece iqi de'i'e. indraznesc si spurr. nraica sieq;i F'iindca i' dureri se na$te pe sine intru veciiicie Calea asta deci, este adevdrata cre(rltytl(rle, este creatia unui dumnezeu dupd har Omul, chipul $i, ajunge la ea, asemdnarea iui Dumnezeu, ";;; nu este altceva decdt un dumnezeu pdrintele nostru duhovnic, parintele Solionie, care prin profbsie fi.rsese afiist. pictor, mai

devine tata. lui insuqi, pnn harur du'rnezeiesc, care har are puterea de a naqte. Aqadar. prin vointa pe care omul o dd Iui Dumnezeu. adicd. ..Vreau, Doamnel:.. pnn uointu oriu se nagte pe sine irrsuqi ca ratA prin

t,tx'.Uf"!'.i

(,

ca

l)ttmrrczau

itt ottt i.lt

ales

/ur."

consacrat Dumnezeului Necunoscut

Nesfdrgit de mare este slava acestui cuvant, pocirirrki. SI nu-l mai lasati sd fie ,,cenuqareasd.,l Sa fie de astizj ceasul proslavirii acestei cenuqdrese. Aceasta este creafia adevdratd a omului, aceasta este $tiinta cea cu adevSrat a omului, nu ;tiinta a elementelor profbne, cu care se pot compara oarecum. dar nicicum nu se compar6, tot ce este cultura omeneasch, arfa, ptiinla liilrt.stt/ie este incd un cuvdnt. Filosofii strdvechi, Grecr, llu erau numai niqte gAnditori ln-abstract, ca rnoclernii. Erau oameni care trebuiau sd arate prin trdirea lor ca gdndul lor era adevdrat. $i daca trAirea lor dovedea ca n,,erie. cA se poate in{iptui gdndirea lor, apoi insemna ca fllosofia r.r era adevdrati. Si precum pi toate celelalte filosofii gi religii nu uu pr,ri dobdndi desdvdrqirea, desivdrgirea fil<lsnliilo. gr...fti u fost in acel altar pe l_a gasit St pavel la Atena, altar :are
I

poporului Grec. Dar pdrintii noqtri, poate mai ales in vremea Sfdntului Vasilie cer Mare, gi aceia care erau inca multi dintre ei plgdni convertiti la Ortodorie. la cre$tinism, botezali intru cregti'isrn, care cuno5teau toatd cultura anticd greaci Ei slavere filosofiei gi aqa mai depar-te, au recunoscul in viata nevointei cre$tine pe care am descris-o acum - Fericirire Ei carea citre vecinicie singura adevrratr firosofie. Aceasta este cea mai inaltl gdndire, dar singura Ei vrednicd de om, Ei singura pe care omul o poate inliptui qi in istoria asta in vecinicie. Nici $i o alti filosofie nu a putur ti i.tbptuitd, nici in istoria asta, in desdvdrqire, dardmite in vecinicie. $i atuncea carea pocdintei, cenugdreasa noastr6, este gtiinla qtiintelor, dar
adevdrata gtiinld.

este desdvdrqirea a tot ce e pdmdntesc. Atunci. sbrdcia duhului: ci,,nimica nu qtiu." Atunci poate veni Dumnezeu cu cuvdntul Lui, gi a venit Sflntul pavel cu cuvdntul dumnezeiesc la Atena De bine de rdu r-au primit, c6 erau incl in mAndrelele lor de fliosofl Dar s_a gasit un Dionisie' qi poate incd unur-doi, care au rucrat ra ruminarea

Desdvirgirea filosofiei gi ganclirii omeneqti ajunge sa cunoasc[ cI ,,Nimic n, .rnuo .. Socrate a zis: ,.Lina qtiu, cd nimica nu Etiu.,' Ev o?6cr, 6tr 1u1ddv o?6a. Si asta
I

Cf. Fapte t 7. 23

$tiinta, arta ca gi creativitate cstc cultiv,arezr frumosului, fie in culoare, fie in linie 5i in lirrr,a. lic i' sunet, fie in miqcare, fie in cuvdnt. 'l'tlate accstea sunt incluse in cuvAntul qrtd. Dar arta, cuut arati insuqi cuvdntul, este ortrfcictlur. Este o artificiaritate acoro. Dar in lucrurile dumnezeieqti noi nu jucam un artificial, ca

unde incepe pdcatul qi unde sffirgeEte, unde este lucrarea omeneascd qi de unde incepe harul dumnezeiesc l:.ste adevaratd qtiint6, gi Etiinta exactd, dar .yrirttttt t,aL'rtiLt(,t. t-ul a lucrurilor pamdntegti trecdtoare. Dar cdnd zic pirlantesc gi trecdtor - nu vreau s6 zic doar cd ,,azi trAiest ;i rrdine mor." pdmdntesc Ei trecitor este o calitqte

Dacd cititi in l;ikrculii qi in alte ca(i, o sf, vedeti pand la ce am6nunt au qtiut sd desruEeascd Sfintii pannii

92

('t L'il t{t t)t t/( t,t l

)l:.\l'llli

I'( )(

.11

\ l. I

chipului mortaciunii noastre intru l)umnezeu cea vecinic[ qi nemuritoare. Frumusefe nestricdcioasd a lui Dumnezeu gi deci vrednicd este pocf,infa gi nevoinfa creqtind, inteleasl, a se numi arta artelor, Etiinfa qtiinlelor gi lrept filosofia. Ag indrazni, dac6-mi ingaduif aceastd obrdznicie astlzi, sb zic cd singurl aceastb ca.le, aceastf, viat6. este vrednicd de cuvdntul utlturii Cultura, la nivelui prim, primitiv, este orice cultivi Daca cultivi pdcat, apdi pdcatul i1i devine culturd. Dac6 cultivi ceea ce nrrmim normar culturS, asta i1i devine culturi Dar repet. Toate un cer qi un p[mdnt, gi toate pier impreund cu cerul gi cu pdmintul. Singura vrednicd de culturd este poiiinta, este nevointa drept inteleasl Or, ag vrea s6 subliniez c[ ,,drept inteles" este aproape un sinonim al cuvdntului .,orluloxie," care pe grece$te insearnnd qi ..clreaplcr .sldyire," cd drept slavim pe Dulnlrczcu claca devenim intr_ adevbr asemdnarea Lui, dar inseanrrra qi ,.dreapta opinie,,, dreapta inlelegere. Or, daca inteleecnr clrept cuvintul gxtcdirrtir, ef este singurul vrednic de denur'ire a de cttltrtr[r $i daca imi ingaduiti inci sii corrtinui in obraznicia me4 a$ zice ca nu aceasta, unde surrtent. este Cas6 de cultur6. Casa de culturd, singuri, este ht.s:erice, Si cdntdruia tu atutrcea ctind te nryi fn ea. inchei cu aceast4 $i cd daci Dumnezeu imi aude rugdciunea, o sa fie ultima oard c6 voi
frumusetea

infrumuselarea

actorul rolul sdu din piesd. ,,artificial," cd el nu va deveni ceea ce joaci. Noi incepem sd trlim ceea ce vom qi tJeverri. Vecinicia lui Dumnezeu este, cum Etili toti, Raiul. Toti, mdcar intuitiv, Etim c6 este frumusele de nespus, ;i frumuselea aceea de nespus eqti tu, suflete, eare vei clevetri ittlt'tt u'santutureu lui I)unurc;att. I)erettireu aceasta intru asemdnarea lui Dumnezeu (Fiinta cu precddere), cunr am mai spus-o, este devenirett intru /iirtld (cuvintul acesta filosofic)' qi este infbptuirea artei cerei mai inalte. Este

mai vorbi altundeva decAt in biserica. Daca Durnnezeu inri aude rugf,ciunea, cind voi fi in afara camIruiei rrele, dacA vrea cineva s5 md gdseascd gi sa rna aud6. sd md caute irr biserica. Acolo a$ vrea r[mdn pdnd s{irEitul veacurilor qi acolo ag vrea sa invit pe toti fratii qi surorile sa ne imbitlm de frumusetile lui Dumnezeu Dumnezeu si

sI

la

ne ajute pe

noitoli!

lui