Regimul Ohsawa nr.

Alimentatia macrobiotica mai este denumita si arta longevitatii si a reintineririi. Ceea ce noi numim regimul Ohsawa este de fapt cel mai sever, dar totodata si cel mai eficient dintre regimurile alimentare microbiotice propuse in scop terapeutic de celebrul medic japonez George Ohsawa (nscut Yukikazu Sakurazawa). Regimul Ohsawa nr. 7 are o eficacitate maxima in toate bolile produse de excesul energiei yin si permite totodata o echilibrare rapida a fiintei din punct de vedere energetic (yin yang). Regimul prevede ca pe o durata de zece zile sa se consume exclusiv cereale: grau, orez, mei si hrisca (adica numai cereale yang), in orice combinatie sau proportie, fierte sau coapte. Ca lichid trebuie sa se consume doar apa si numai in cazuri exceptionale ceai de busuioc sau ceai negru. Acest regim poate fi repetat de mai multe ori (in grupe de cate zece zile) cu o pauza de una pana la cinci zile intre doua astfel de grupe, timp in care se pot consuma si alte alimente, de preferinta tot yang, pana cand se obtine efectul dorit, adica dezintoxicarea, eliminarea definitiva a bolii sau a dezechilibrului cu care ne confruntam. Efecte: - traseele subtile energetice din corpul uman (nadis/meridiane ) sunt curatate de impuritatile si de depunerile subtile de kapha dosha (flegma), care ingreuneaza circulatia energiei subtile prin corp - mintea devine mai clara, mai limpede - digestia devine mai buna, - secretiile hormonale sunt reglate, - ochii devin stralucitori, iar tenul devine curat si luminos; fiinta simte o inexplicabila forta si pofta de viata Este posibil ca la inceputul realizarii acestui regim sa apara, la unii, reactii fiziologice neplacute, purificarii intensive si dezintoxicarii masive a corpului. Continuand insa cu tenacitate acest regim, aspectele neplacute vor disparea destul de repede, ele cedand locul unei cu totul alte conditii fizice, psihice, mentale si chiar unui metabolism diferit, mult imbunatatit. i cei sanatosi ar trebui sa recurga la cel putin doua astfel de regimuri Ohsawa (de cate 10 zile) pe an, pentru o reimprospatare si o purificare generala a organismului. Regulile de baza ale regimului Ohsawa nr.7: - se consuma exclusiv cereale: grau, orez, mei si hrisca, in orice combinatie sau proportie, fierte sau coapte, cu putina sare - se bea doar apa si numai in cazuri exceptionale ceai de busuioc sau ceai negru - nu este permis de a consuma alte alimente, lichide sau de a folosi condimente - regimul tine 10 zile consecutive - regimul poate fi repetat de mai multe ori (in grupe de cate 10 zile) cu o pauza de trei pana la 5 zile intre doua astfel de grupe, timp in care se pot consuma si alte alimente, de preferinta tot yang
1

Datorita stransei legaturi care exista intre toate invelisurile finitei noastre: fizic, eteric (bioenergetic), emotional, mental, spiritual etc., actiunile de purificare realizate la orice nivel se reflecta mai devreme sau mai tarziu la toate celelalte niveluri subtile. Purificarea, chiar si fizica, inseamna limpezire si in plan emotional si mental. Pentru a verifica aceasta afirmatie este suficient sa observati foarte atent si lucid care este calitatea meditatiilor pe care le realizati in timpul regimului Ohsawa. Veti sesiza ca mintea este mult mai linistita si meditatia mult mai profunda. Asadar, purificarea nu se refera numai la dezintoxicarea corporala, considerata drept exterioara si superficiala. nvataturile yoghine recomanda sa se realizeze o purificare prealabila inaintea primirii unor initieri majore, in situatii deosebite, inaintea sarbatorilor, inaintea realizarii unor ritualuri etc. Regimul Ohsawa are un rol important si in executarea Tehnicii de revelare a vietilor anterioare, deoarece tehnica poate fi realizata numai dupa ce yoghinul a tinut foarte strict 7 regimuri Ohsawa consecutive si 3 zile de post.

Conceptul Ohsawa
O dieta macrobiotica (sau macrobiotica, din grecescul macro = mare, larg, si bios = viata) este un regim ce implica consumul granelor ca baza alimentara si evitarea produselor procesate si rafinate. Macrobiotica se mai adreseaza modului de a manca, recomandand impotriva consumului in exces si solicitand ca mancarea sa fie mestecata inainte de inghitire. Compozitie Macrobiotica este considerata mai degraba ca o abordare a vietii decat o dieta. Unele ghiduri generale pentru dieta sunt urmatoarele (este de asemenea spus ca o dieta macrobiotica variaza mult dupa circumstantele geografice si stilului de viata): Grane de cereale bine mestecate, in special zaharul brun: 25%-30% Legume: 30%-40% Fasole si pastai: 5%-10% Supa miso (supa traditionala japoneza): 5% Alimente procesate natural sau traditional: 5%-10%. Restul este constituit din seminte si nuci, peste si mancare de mare, unturi din seminte, condimente, indulcitori, fructe si racoritoare. Alte alimente animale pot fi incluse daca este necesar pentru a face tranzitia intre diete, sau dupa nevoile individuale

ALIMENTE: Grau, hrisca sau mei copt

Ingrediente: 300 g grau, hrisca sau mei, 1 lingurita de sare grunjoasa. Mod de preparare: Se spala foarte bine graul si se pune in tigaie sau ceaun de fonta cu apa si sare, atat cat sa o acopere. Se pune pe foc puternic si se amesteca in continuu cu o lingura de lemn. Este foarte important ca focul sa fie puternic, pentru ca bobul sa devina crocant si nu tare.
2

Se coace pana cand boabele de grau plesnesc toate si isi schimba usor culoarea. Se verifica daca graul a devenit crocant si usor de mestecat. Trebuie sa aveti grija sa il luati de pe foc inainte de a se arde, deoarece incepe foarte rapid sa se inchida la culoare dupa ce s-a evaporat apa din boabele de grau. Pentru hrisca sau mei se procedeaza analog, cu precizarea ca acestea trebuiesc coapte fara a fi fost umezite in prealabil. n schimb, se adauga sarea umezita pentru ca aceasta sa adere la boabele de hrisca sau mei.

Hrisca
Hrisca este o planta ierboasa cu o inaltime de 20 60 cm . Cu toate ca nu face parte din categoria cereale semintele ei sunt asemanatoare cu cele de grau folosindu-se sub forma macinata ca faina. Planta provine din Asia fiind raspandita in Europa de mongoli si turci. Faina de hrisca, inchisa la culoare (mai putin rafinata), da o savoare speciala. Se pastreaza in cutii inchise, la loc racoros si uscat. Faina de hrisca rezista cateva luni daca este pastrata la frigider. Semintele de hrisca contin circa 10% proteine, formate in special din globulina si gluteina, continand numerosi aminoacizi, dintre care arginina, lizina, histidina, cisteina, triptofanul etc.; grasimi cca 3%; substante extractive neazotate (amidon, zaharoza si dextrina; celuloza cca 10%; saruri minerale: Ca, K, Na, P, Mg, Fe etc. si vitamine: P, B1, B2, B3, B5, E. Hrisca se incadreaza la granita dintre aliment si medicament. Ca aliment, datorita aportului energetic deosebit, este superior cerealelor clasice. Acad. Ovidiu Bojor relateaza ca in timpul a patru expeditii stiintifice in Himalaya, a studiat si alimentatia hamalilor si serpasilor care carau timp de 8-10 ore greutati intre 40-60 kg, baza lor alimentara fiind hrisca; dimineata, la pranz si seara, consumau un fel de terci preparat la rece din boabe de hrisca rasnite cu putina sare si ardei iuti uscati, cu putin ulei de rapita (daca aveau) si rareori cu putina pastrama de yac. Sub aspect terapeutic, in afara de aportul energetic deosebit, datorita continutului de rutina, este un bun protector al fragilitatii vasculare. Astfel hrisca ajuta in combaterea sangerarilor nazale. Ea are o extraordinara calitate: intareste vasele subtiri de sange la nivel local. Hrisca contine mai mult calciu decat graul si este bogata in lisina, un aminoacid pe care organismul uman nu-l produce. Cei care sunt alergici la grau pot beneficia de aceasta alternativa. Studiile recente demonstreaza ca hrisca influenteaza procesul de toleranta al glucozei; este in acest sens o sansa si pentru diabetici. Altfel spus, la consumatorii de hrisca, nivelul de glucoza se mentine in limite normale. Ceaiul de hrisca reduce umflaturile si edemele. Acest aliment cu gust dulce-aromat simbolizeaza averea si protectia asupra proprietatii. Vrajitoarele trasau cercuri cu faina de hrisca pentru a crea un spatiu protejat in care sa-si practice ritualurile. De aceea, hrisca a fost asociata mereu cu drepturile de proprietate de diverse tipuri. Prepararea: nainte de a fi preparata, hrisca se pune la inmuiat. Se spala foarte bine inainte de inmuiere.
3

Se lasa in apa, care se schimba des, 24 de ore. Se fierbe la foc mic. Pentru o gatire rapida, se spala in mai multe ape si se pune la fiert o parte de hrisca la doua parti de apa (plus sare si unt). Dupa ce da in clocot se micsoreaza focul si se lasa sa fiarba acoperita circa 20 de minute. Apoi se inchide focul si se acopera vasul cu un prosop umed, 15-20 minute. Se poate manca si prajita: se pune in tigaie, cu un pic de apa si sare, si se lasa pe foc pana devine crocanta. Puteti pregati hrisca dupa aceeasi reteta ca si pilaful. Se prajesc semintele inainte sa se fiarba. Pilaful de hrisca are un gust fin, usor dulce.

Graul incoltit (germinat)

Prepararea graului incoltit: luati doua-trei linguri de grau integral (nedecorticat) si netratat chimic, si spalati-l bine, in mai multe ape. Puneti apoi graul spalat intr-o farfurie adanca, adaugati apa cat sa-l acopere, puneti un capac si lasati-l apoi vreme de o zi (24 de ore) la temperatura camerei. Dupa trecerea acestui timp, spalati din nou graul si lasati-l asa umed, dar neacoperit complet cu apa, in farfuria adanca vreme de doua-trei zile, clatindu-l in fiecare zi. In a doua sau a treia zi vom remarca aparitia unui punct alb pe bobul de grau este semnul ca a inceput sa germineze si deja poate fi consumat. In zilele de germinare, din punct de vedere chimic, in bobul de grau se produc reactii care nu pot fi reproduse nici in cele mai sofisticate laboratoare din zilele noastre: prin procese de transmutatie biologica se dubleaza cantitatea de fosfor si calciu, in timp ce magneziul se tripleaza, sunt sintetizati hormoni de crestere, cu efecte reintineritoare exceptionale, si enzime. Din punct de vedere bioenergetic, aparatele Kirlian au inregistrat adevarate explozii, aura bobului de grau capatand in momentul in care acesta incepe sa germineze dimensiuni de pana la patru-sase ori mai mari decat cele initiale (a se vedea fotografia). Aceasta foarte sumara trecere in revista a modificarilor din bobul de grau este menita sa explice si sa faca credibile uimitoarele sale efecte terapeutice. Administrarea graului incoltit este simpla: se iau in fiecare zi 2-3 linguri de boabe de grau germinat, care vor fi rontaite pur si simplu pe stomacul gol. Daca aveti probleme cu dentitia, puteti da graul germinat prin masina de tocat, obtinand o pasta extrem de hranitoare. De regula se fac cure de 7-15 zile, urmate de doua saptamani de pauza. Indicatiile curei cu germeni de grau: - tulburari hormonale la femei: hirsutism, absenta ciclului menstrual, insuficienta ovariana se face cura cu germeni de grau cate 15 zile pe luna, vreme de sase luni. - menopauza si andropauza sunt mult intarziate de o alimentatie preponderent bazata pe legume si fructe crude, la care se adauga cure cu grau incoltit facute regulat: cate 10 zile la inceputul fiecarei luni. Cei care au urmat acest tratament au putut constata chiar revenirea tineretii biologice, tradusa prin revenirea ciclului menstrual la femei si revenirea potentei la barbatii care intrasera deja la andropauza. - sarcina, alaptare germenii de grau administrati in aceste perioade asigura o buna vitalitate mamei, care se confrunta cu un urias consum de resurse vitale. - crestere administrati copiilor in cure de 1-2 saptamani, germenii de grau le asigura o
4

crestere corporala si o dezvoltare mentala mai rapida. In cazurile de rahitism, anemie, slabiciune corporala, cura cu germeni de grau se repeta lunar, fiind administrate 2-3 lingurite de pasta de germeni de grau obtinuta prin masina de tocat, in fiecare zi, vreme de doua saptamani. - tuberculoza pulmonara, intestinala, osoasa etc. este mult ameliorata de curele cu germeni de grau de 10-15 zile pe luna, repetate pana la vindecare. - rezistenta la infectii este imbunatatita de administrarea de grau germinat, care este foarte bogat in minerale si vitamine, ce ajuta activitatea sistemului imunitar. - refacerea dupa boala, accidente etc. este mult mai rapida atunci cand se consuma germeni de grau, care accelereaza procesele de refacere a pielii dupa taieturi sau arsuri, favorizeaza consolidarea oaselor, ajuta la redobandirea rapida a tonusului fizic si psihic. - bolile de piele vindecarea lor este accelerata de cura cu germeni de grau, care au un efect cu totul special asupra pielii. Precautii si contraindicatii la tratamentul cu grau germinat Graul incoltit trebuie administrat cu prudenta in anumite situatii: - cazurile de hipermenoree (ciclu menstrual abundent), precum si in momentele in care simptomele debutului menopauzei sunt foarte puternice - in cazuri de obezitate sau efeminare la barbati

Graul
Grau este un termen generic care desemneaza mai multe cereale apartinand genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate in aproape intreaga lume. Graul este a doua cultura mondiala ca marime dupa porumb, a treia fiind orezul. n Europa Occidentala si in Orientul Mijlociu, graul si derivatele sale fac parte din alimentatia curenta. Pentru a benificia de valoarea nutritiva a graului, acesta trebuie sa fie consumat intr-o forma cat mai apropiata de starea sa naturala, incat substantele naturale pe care le contine sa fie cat mai putin afectate. Se stie ca aceasta cereala contine vitamine (vitamine E, carotenoizi, betacaroten, precursori ai vitaminei A, complexul vitaminic B), aminoacizi (alanina, arginina, acid aspartic, etc.), acizi grasi (acid stearic, acid oleic, acid linoleic, acid linolenic), carbohidrati (fructoza, sucroza, amidon) si numeroase minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cobalt, cupru, zinc, nichel, crom, seleniu, etc). Cea mai mare parte a acestor constituenti benefici sunt continuti in coaja boabelor de grau, care, dupa prelucrare (macinare, cernere, etc.), devine tarate. De aceea, specialitatile de panificatie produse din faina integrala (ce contine si tarate), cum ar fi painea neagra si intermediara, painea Graham, etc., sunt mult mai sanatoase decat cele produse din faina alba (lipsita de tarate). Cercetarile stiintifice au pus in evidenta proprietatile medicinale ale graului: antidiuretic (semintele), antiinflamator (radacina), antimicrobian (radacina), diuretic (radacina), emolient, laxativ, nutritiv, reconfortant, tonic. Indicatiile graului: -boli carentiale i in cazuri de demineralizare;
5

-afectiuni chirurgicale i in abcese; -afectiuni dermato-venerice i acnee, eritem, erizipel, furunculoza, impetigo, intertrigo, iritatii cutanate, panaritiu, boli pruriginoase (cu mancarime de piele), scabie; -boli ale sangelui i anemie; -disfunctii metabolice iobezitate, scade riscul de diabet, imbunatateste controlul glucozei in sange; -boli alergice i urticarie; -boli cardiovasculare, in general, incluzand si ateroscleroza, reduce de asemenea riscul de bolilor cardiace; -boli digestive i litiaza biliara, colita, afectiuni hepatice, hemoroizi, diverse simptome sau manifestari functionale din sfera digestiva (diaree, constipatie, dispepsie, dureri epigastrice); -boli genitale i adenom de prostata, fibrom uterin, impotenta sexuala, sterilitate; -boli infectioase i antrax, difterie, dizenterie, febra tifoida, tuberculoza, infectii virale; -boli psihice i depresie, nevroza, psihastenie; -boli ale aparatului locomotor i reumatism, entorsa, afectiuni neuromusculare; -afecsiuni urinare i cistita, retentie de urina, pielonefrita, infectii urinare (in general); -prin continutul in fibre graul integral ajuta si la prevenirea cancerului de colon Pentru tratamentele acestor afectiuni preparatele din grau se pot administra intern sau extern. In uz intern, cel mai simplu mod de administrare este sub forma regimului Ohsawa nr. 7. In uz extern, se pot administra cataplasme calde cu tarate de grau, clisme cu macerat preparat din tarate de grau, saculeti cu tarate incalziti, aplicati pe locuri dureroase, etc. O varianta la painea neagra terciul de grau Se obtine foarte simplu, din faina integrala de grau, care se prepara intocmai ca mamaliga obtinuta din malai: se pun 2-3 maini de faina intr-un litru de apa clocotita si se lasa la foc mic, amestecand incontinuu pentru a nu se prinde de fundul cratitei si a nu se forma cocoloase. Dupa circa jumatate de ora, terciul este fiert si se adauga sare dupa gust. Se consuma in acelasi fel ca mamaliga de porumb: cu produse lactate, ciorbe, tocanite etc. Este foarte sanatos pentru persoanele care sufera de colita de fermentatie, balonare, constipatie, digestie dificila, afectiuni biliare.

Meiul
Meiul (Panicum miliaceum) este o planta erbacee din familia gramineelor, cu inflorescenta ramificata si cu flori albe-galbui. Nu se cunoaste exact stramosul salbatic al meiului si nici locul unde a fost cultivat pentru prima data, dar a aparut ca planta de cultura in Transcaucazia si China acum 7000 de ani, posibil fiind domesticit independent in mai multe regiuni. Este cultivat inca extensiv in India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia si Romania. In Statele Unite, meiul este folosit drept hrana pentru pasari. Alaturi de hrisca, meiul a jucat un rol important in alimentatie pana in secolul al XIII-lea, cand a fost inlocuit cu porumbul. Mamaliga in timpul dacilor a fost preparata din hrisca si mei. Acum este vandut pe post de aliment dietetic si, datorita lipsei sale de gluten, poate fi inclus in dieta persoanelor care nu pot tolera graul.
6

Meiul mai este numit motorul digestiei. Ne da mai multa energie, combate aciditatea si impiedica dezvoltarea ciupercilor. Toate aceste calitati ii sunt atribuite meiului, un aliment stravechi pe care omul modern trebuie sa-l includa din nou in dieta. Chinezii considera ca meiul este regele cerealelor si continua sa il consume de secole. In schimb, in dieta occidentalilor, meiul a fost inlocuit treptat cu grau si porumb. Meiul are un rol foarte important in alimentatie, mai precis acela de a nclzi dieta, in sensul ca echilibreaza efectele nocive ale subalimentarii, cauzate fie de stres, fie de hrana de proasta calitate. De asemenea meiul contine fluor, mineral foarte util in prevenirea cariilor si in mentinerea dintilor sanatosi. Boabele de mei previn aparitia pietrelor la rinichi, iar fierte in vin stimuleaza transpiratia si combat febra. La dureri abdominale sau de amigdale, meiul se poate folosi sub forma de cataplasme. Datorita compusilor pe care-i contine, meiul este recomandat anemicilor, conlescentilor, tuber-culosilor, femeilor gravide, batrinilor si si tuturor celor care depun un efort sustinut. Faina de mei contine: vitamine (B1, B2, B3, B6, B8, E), aminoacizi, acizi grasi, carbohidrati, minerale (sodiu, potasiu, magneziu, mangan, fier, cupru, zinc, fosfor, clor, fluor, iod, bor, calciu). Ca si continut de proteine este foarte apropiat de grau, ambele au un continut de aproximativ 11% proteine. Datorita continutului de vitamina A , are rol de aparare a pielii si a mucoaselor contra infectiilor. Meiul este una dintre putinele cereale alcaline , foarte bogat in proteine si aminoacizi. De asemenea meiul contine silicon necesar oaselor si tesuturilor. Totusi, exista o restrictie: nu este recomandat in cantitati mari celor care au probleme cu tiroida pentru ca inhiba o enzima cu rol important in producerea hormonilor tiroidiali. Mod de preparare: Mamaliga din mei: se prepara la fel ca mamaliga din porumb. O cana cu faina de mei se pune in cinci cani cu apa rece, la foc mic. Se acopera si se amesteca din cand in cand. E gata dupa 20 de minute. Lipie din mei: o cana cu faina de mei se combina cu apa si sare pana devine un terci subtire. Se lasa doua ore, dupa care se framanta bine timp de cinci minute. Se da la cuptor la foc potrivit timp de 30 de minute. Din acelasi aluat se pot face turte cu diametrul de 3 cm care se coc pe o tabla incinsa sau se prajesc. Galuste din mei: 5 linguri de faina de mei se framanta cu apa calda, sare, pana devin o pasta omogena. Se lasa 10 minute apoi cu mana se formeaza galuste care se toarna in apa fierbinte. Cand incep sa clocoteasca, se adauga un pahar cu apa rece. Cand se reia fierberea, se da focul foarte mic si se lasa 5 minute dupa care se scurg.

Orezul
Orezul albit este fara nici o urma de scoarta sau strat proteic, principalele componente care contin vitaminele B. O data cu inlaturarea scoartei orezul pierde toate vitaminele A si din complexul B. Este un aliment care se recomanda in dietele celor care au probleme cu tensiunea arteriala.
7

Cunoscut din cele mai vechi timpuri, astazi orezul demonstreaza inca o data faptul ca are o personalitate puternica ce permite consumatorului sa traiasca sanatos numai consumindu-l. Daca in zilele noastre alimentelor nu li se cer sa fie doar o sursa nutritiva ci sa imbunatateasca calitatea si durata vietii, cerealele sint printre alimentele minune pe care natura le-a pus la dispozitia omului, si care pot indeplini acest deziderat: de a fi alimente dar si medicamente. Orezul este mentionat in scrierile lui Confucius si in scrierile vechi indiene. Astfel, in China antica imparatii faceau un anumit ceremonial sacru in fiecare an in campania de insamintare a orezului iar ca si aliment era considerat unul dintre cele mai importante. Orezul a patruns in Romania pe la mijlocul secolului 17 fiind cultivat pe portiuni mici. El are nevoie de 1000 de ore stralucire solara in perioada de vegetatie pentru a ajunge la maturitate si a se obtine o recolta. Ajuns la maturitate, aceasta cereala, numita paddy, este prelucrata obtinindu-se trei feluri de produs finit: orezul cargo, curatat de prima invelitoare si care reprezinta 80 % din paddy, orezul semi-complet, 75% din paddy si orezul albit 60% din paddy, care este o boaba fara nici o urma de scoarta sau strat proteic. Cereala plina de vitamine B Orezul are un continut bogat in vitamine A si complexul B care insa dispare complet in procesul de albire si lustruire. Mai contine hidrati de carbon, materii grase, calciu, fosfor, potasiu, fier precum si alte microelemente necesare organismului uman. Acest subtante confera orezului proprietati constructive si energetice. In acelasi timp este hipotensor si astringent. Datorita continutului mare de potasiu orezul este un aliment important in controlul tensiunii arteriale. De la aliment la medicament Recomandarile fitoterapeutice sint in crestere, surmenaj, hipertensiune si diaree. Astfel ca orezul poate fi consumat sub forma de fiertura, decoct sau faina. Apa de orez este un decoct care se realizeaza din 25 g orez si un litru de apa ce vor fi fierte impreuna pina la injumatatirea cantitatii de apa. Lichidul obtinut se utilizeaza contra diareelor. Cataplasmele sint formate din faina de orez amestecata cu apa calda care apoi se aplica pe locul afectat. Ranile pot beneficia si ele de aportul constructiv al orezului utilizind faina de orez. Frumusete cu orez Cosmetica naturala atribuie orezului catifelarea si infrumusetarea tenului la utilizarea mastilor pe baza de faina de orez. Din orez se obtine o bautura alcoolica numita sake si care este vin din orez. O terapie neconventionala este sake-buro sau baia cu sake recomandata de terapeuttii orientali pentru imbunatatirea circulatiei singelui. Ce spune medicina traditionala chineza Medicina traditionala chineza spune despre orez ca are gust dulce si este de energie neutra. Ca si corespondent al anotimpurilor este considerat primavara. De asemenea este usor Yang, cu energie masculina, avind efect de crestere in organism. Actioneaza asupra meridianului stomac-splina fiind un aliment pe care chinezii il consuma in dieta zilnica. Multumirea orezului in traditia japoneza O cereala foarte sanatoasa si curata este orezul. Cind maninci, iei cu reverenta castronul in mina si spui orezului in gind: iti multumesc pentru ca fiecare lucru si fiecare fiinta are
8

Spiritul sau, care se bucura atunci cind apreciezi lucrul si cind iti manifesti iubirea si recunostinta. Asa simtim si noi la rindul nostru, atunci cind ne spune cineva multumesc pentru lucrul nostru. Din orez se face si zahar, si sake, deci este cu adevarat dulce. Orezul creste in apa, si energia apei urca prin orez si se ridica in sus, apoi spicul copt se lasa in jos, ca ramurile unei salcii, si dimineata in virful fiecarui fir verde apare intotdeauna cite o bobita de roua cristalina Asa este orezul. Are miros frumos si se simte de departe ca miroase a lan de orez. Stiati ca: - orezul constituie materie prima pentru alimentatia a mai mult de jumatate din populatia planetei? - anul 2004 a fost proclamat de Natiunile Unite ca An international al orezului. A fost creata astfel o ocazie de a readuce in atentia lumii valoarea acestei culturi, de pe urma careia traiesc mai mult de 2,5 miliarde de oameni. - orezul brun contine uleiuri nesaturate care ajuta la scaderea colesterolului? - pe langa alimentatie, orezul se foloseste si la realizarea unor medicamente, a amidonului, a berii si a alcoolului? Paiele de orez reprezinta, la randul lor, materie prima pentru fabricarea hartiei si cartonului. - in cazul in care combinati paste, paine si orez va ingrasati? Nu le mancati impreuna la aceeasi masa pentru ca toate contin carbohidrati intr-un grad ridicat. - prin consumul de orez nedecorticat, brun, se pot preveni bolile de inima, diabetul si complicatiile acestora, bolile de rinichi si obezitatea ? - orezul protejeaza celulele cutanate de agresiunile exterioare, ca intarzie imbatranirea si ingrijeste pielea grasa? Amidonul din orez are particularitatea de a absorbi productia de sebum a epidermei grase si de a o regulariza. Pielea grasa se pastreaza astfel mata. Amidonul din orez este folosit in fabricarea cosmeticelor, spre exemplu in pudre sau sampoane.

RETETE: Placinta de grau cu orez fiert

Ingrediente: 500 g faina integrala de grau 200 g orez 1 lingurita de sare grunjoasa Mod de preparare: Se prepara o coca cu apa calduta si sare din grau integral si se fierbe orezul separat cu putina sare. Se intinde coca cu un facalet pentru a obtine o foaie de placinta. Se pune orezul fiert la mijloc si se ruleaza foaia de placinta. Se presara putina faina integrala pe tava, se aseaza 3 rulouri si se coc la foc iute 10-20 de minute. Se taie in felii groase si se mananca in decurs de 7-10 ore.

Crema de orez
Se prajeste moderat orezul pana ce devine rumen. Se macina si se adauga la faina rezultata trei pahare de apa la patru linguri de faina astfel obtinuta. Se fierbe totul aproximativ 25 de minute, adaugand apa daca mai este necesar. Se sareaza in final dupa gust. Se mai pot consuma si urmatoarele combinatii: - orez fiert impreuna cu faina de grau, hrisca sau mei copt; - grau fiert impreuna cu faina de orez copt; - hrisca fiarta impreuna cu faina de grau copt; - hrisca inmuiata in apa rece cu sare timp de minim 1 ora.

Turtite din grau

Ingrediente: 500 g grau curat, 1 lingurita sare grunjoasa, 150 ml apa. Mod de preparare: Se macina fin graul (cu ajutorul unei rasnite), pana devine faina. Se face o coca din apa, sare si faina integrala Se lasa cca. 2 ore sa stea, dupa care se fac turtite care se coc fie in tigaie, fara ulei, la foc mic, fie in cuptor (care a fost incins din timp), iar tava in care se pun turtitele trebuie sa fie fierbinte. Daca se coc in tigaie, se recomanda ca turtitele sa fie cat mai subtiri. La cuptor se pot face covrigi, batoane sau orice alte forme. Se procedeaza analog in cazul turtitelor din hrisca. Se recomanda sa se faca turtite din faina de grau amestecata cu faina de hrisca sau/si cu faina de mei, faina de grau fiind in proportia cea mai mare.

Sfaturi utile pentru o realizare cat mai corecta a regimului Ohsawa

1. Inainte de a tine orice regim sau post trebuie mai intai sa ne gandim la semnificatia lui spirituala. Este important sa realizam consacrarea si sa apelam la ajutorul divin. Intre suflet, minte si corp exista o legatura foarte stransa. 2. Dupa cum stiti regimul Ohsawa este un regim intens de purificare care urmareste atat curatirea organismului de toxine cat si echilibrarea Yin-Yang. Regimul Ohsawa cu cereale nu este la fel ca si postul negru de mai multe zile care amplifica receptivitatea si vizeaza alte scopuri. A nu manca suficient poate antrena efecte nedorite ca spre ex-lu: devitalizare, receptivitate crescuta, emaciere. D aceia este foarte important sa mancam bine, adica suficient. Aproximativ nu mai putin decat mancarea care ar incape in ambii pumni daca i-am tine impreunati si deschisi. Simtul foamei arata ca nu mancam suficient. Pentru ca mancarea sa fie mai gustoasa si mai folositoare urmariti sa o mancati calda, proaspat pregatita. Ceea ce ramane pentru a doua zi (cu exceptia turtitelor) nu pare a fi deloc ademenitor nici ca aspect, nici ca gust. Urmariti sa aveti macar 2 mese calde pe zi inainte
10

de a pleca si dupa ce reveniti de la servici sau de la studii. Atat mancarea, cat si apa trebuie sa fie calde. 3. Este normal (dar nu si obligatoriu) sa avem ameteli sau slabiciuni mai ales in primele zile de Ohsawa, aceasta arata ca organismul se purifica. Cu cat corpul este mai impur, cu atat mai deranjante sunt senzatiile. Deaceia, este foarte important sa bem intre 1,5 2 litri de apa pe zi pentru a da posibilitate organismului sa elimine toxinele pe care le a acumulat. Aceasta ne va permite sa ne simtim mult mai bine si sa realizam mult mai usor acest regim, evitand (sau macar diminuind) ametelile si unele reactii neplacute. Cantitatea minima de apa nu trebuie sa fie mai mica de 1 litru, altfel ne autointoxificam cu propriile toxine si ne vom face mai rau. Puteti sa va luati cu Dvs. la serviciu un termos cu o infuzie de busuioc varianta pentru cei mai sensibili, in special pentru cei care beau cu greu doar apa calda. Busuiocul este o planta yang, care ofera vigoare si forta, si ajuta la contrabalansarea senzatiei de maini si picioare reci ce ar putea sa apara eventual pe parcursul postului. 4.Imbracati-va mai cald ca deobicei si evitati frigul si curentul. 5.Dormiti suficient. Puteti chiar sa faceti baie calda inainte de somn. 6. Practicati! Veti descoperi cu cata usurinta se realizeaza asanele sau exercitiile. 7. Inainte de a realiza regimul Ohsawa, trebuie sa luati in consideratie si activitatile solicitante pe parcursul lui, cum ar fi: deplasarile sau calatoriile de durata, examenele sau zilele de nastere, care nu va vor permite sa urmati regulile ce trebuiesc respectate. Programati-va bine activitatile zilei. Este adevarat ca un regim poate fi o autodepasire benefica, dar el nu trebuie sa dauneze organismului sau sa fie prea anevoios. 8. Iesirea din regim(la fel ca si intrarea) trebuie sa se faca lent si gradat. In prima zi dupa iesire vom consuma aceleasi cereale la care vom adauga ceapa si morcovi inabusiti. Eventual cu foarte putin ulei. Vom evita lactatele si cruditatile, deoarece timp de 10 zile stomacul a consumat doar hrana fiarta. Nici intr-un caz nu vom iesi din regim cu prajitura, mancaruri prea grase sau mese copioase! O iesire incorecta din regim, mai ales atunci cand ne confruntam cu un foc digestiv scazut sau oscilant poate cauza probleme digestive si reduce foarte mult efectele acestui regim!La fel si in ziua care va precede inceputul regimului vom urmari sa mancam usor pentru o mai buna pregatire a tractului digestiv. 9. Vom urmari sa incheiem regimul in a 10-a zi fiindca doar in a 10-a zi se incheie curatirea completa a sangelui. Ne vom simti victoriosi si regenerati. 10. Daca totusi ati iesit din regim mai inainte din diverse motive, nu va descurajati. Veti mai avea si alte ocazii. Nici un efort benefic din acest Univers nu este pierdut si isi are roadele sale, vazute sau nevazute. Multumiti propriei experiente si zambiti! Va dorim mult succes!

11