Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile
straine.
Joi dimineata la ora 6 se pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita,
cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata.
Apoi, se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit.
La ora 14 si ora 22 se scurge apa in care a stat graul si se spala din nou,
pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte.
Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se pune
strecuratoarea sub jet de apa. In timpul spalarii nu amestecati graul.
Spalarea sa dureze numai cateva secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica
la orele 6 - 14 - 22, pana iese embrionul (coltul) de 2 mm si radacinile de 5
mm. Aceasta se obtine sambata pe la pranz sau, cel mai tarziu, seara.
Cand se obtine marimea em brionului si a radacinii, se pune graul in sticle
de lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la
frigider. Dintr-un kg de grau se obtine 1,5 kg de grau incoltit. Aceasta
cantitate ajunge pentru o saptamana.
Jumatate de cana, de boabe de grau de la ultima recolta,se pun intr-un borcan in care se adauga 1
cana apa calduta si se lasa la inmuiat 8 ore.Borcanul se acopera cu un capac gaurit.
Dupa cele 8 ore de inmuiere, se scurge apa si se clateste graul germinat in citeva ape, pentru a
indeparta fermentii care altereaza gustul graului.
Se lasa graul sa germineze in borcan, fara apa, 3-4 zile, repetand operatiunea de clatire si spalare a
fermentilor, de 2 ori pe zi (eu lam clatit dimineata si seara).
Cand germenele de grau a crescut pana la aproximativ 0,5-2 cm se poate consuma.Lasate sa
germineze in continuare, boabele isi altereaza gustul (se acresc).
Prin germinare, boabele se inmoaie astfel incit pot fi strivite intre degede, se mesteca usor si sunt
dulci, placute la gust. Daca se acresc, nu se mai consuma.
Boabele germinate ( incoltite) se pot consuma ca atare, sau in diverse combinatii cu nuci sau alte
seminte oleaginoase, fructe,polen,cum sunt de exemlu laptele de grau incoltit etc...
A doua zi.
Ingrediente:
350 g faina de grau integrala
150 g faina alba
350-360 ml apa
un pliculet de drojdie
1 lingurita miere
1 lingurita sare
seminte de in (si/sau susan)
Daca in timp ce framantati simtiti ca aluatul este prea lipicios, mai puteti adauga faina.
Dupa ce l-ati framantat si a crescut aluatul aproximativ 20 de minute, coaceti painea in jur de o
ora.
Graul Spelta (Triticum spelta) numit si alac este stramosul graului comun si are un gust deosebit,
asemanator cu cel de nuca. Datorit compoziiei total diferite de cea a grului comun, grul
Spelta este recomandat i persoanelor cu intoleran la gluten. Acest grau este alcatuit dintr-o
combinatie geniala de vitamine, minerale, carbohidrati, acizi grasi esentiali precum si dintr-un
continut ridicat de albumina si fibre. Are un coninut proteic de 6 ori mai ridicat fa de grul
comun, nsumnd 1720%, iar coninutul n aminoacizi este de asemenea nsemnat.
Conine minerale precum Fe, Mg, Ca, P, Se i vitaminele A, B1, B2, E, niacina (vitamina PP).
Procentul de seleniu din compoziie este de 7-8 ori mai ridicat comparativ cu alte cereale.
Primele observatii asupra graului Spelta sunt facute de Sfanta Hildegard din
Bingen. Stareta Hildegard din Bingen (1098-1179) a fost o iubitoare a plantelor
vindecatoare si o buna cunoscatoare a folosirii terapeutice a lor, iar indicatiile ei
sunt urmate cu succes si astazi. Ea a notat sistematic efectele vindecatoare ale
graului, alaturi de observatiile sale despre plantele medicinale in cartea ei
Physika.
Graul Spelta are un efect special de ntrire a sistemului nervos si o
digestibilitate crescuta. Cauzele acestui efect se afla atat in proteine, cat si in
structura amidonului. Datorita solvabilitatii lor deosebite in apa, substantele
vitale ale graului sunt asimilate mai usor si mai repede ca hrana de catre
organism. Acest lucru poate explica de ce persoanele slabite, copiii mici si
bolnavii in varsta pot digera mai bine graul Spelta. Are un efect regenerator
asupra celulelor, marind capacitatea acestora si crescand potentialul intelectual.
Regimul bazat pe graul spelta este frecvent aplicat in sanatorii la bolnavii de
leucemie, pentru efectul benefic asupra splinei si maduvei. In procesul digerarii
lui organismul necesita o cantitate foarte mica de secretii biliare.
Cu ajutorul analizelor facute in Germania, de catre dr. Kling s-a stabilit deosebiri
ale complexelor de proteine intre graul Spelta si tipurile de grau comun. Astfel,
graul Spelta are un continut de grasimi mai mare decat graul comun; contine
Thiocyanat, ceea ce are un efect vitalizant, de stimulare a imunitatii si
antiinflamator; are un continut de vitamine mai ridicat; un continut mai ridicat de
substante minerale; un continut mai mare de L-Tryptophan, precursorul
hormonului de buna-dispozitie; un continut mai mare de acizi grasi nesaturati, in
deosebi de acid linoleic. Microelemente si substante vitale cum ar fi albumine de
calitate, hidrocarburi complexe si grasimi, precum si energie solara
inmagazinata in concentratie inalta caracterizeaza aceasta super-cereala.
Despre graul Spelta se spune ca stimuleaza metabolismul si activitatea rinichilor
si produce o dezintoxicare a organismului. Consumatorii lui afirma ca acesta
creste starea de bine si capacitatea de performanta.
Valori nutritionale medii ale graului Spelta:
Valoarea calorica: 198 kcal/100 g
Carbohridati: 62%
Proteine: 12%
Lipide: 2,8 %
Fibre: 8,8%
Graul Spelta este un excelent remediu natural pentru ca, fata de celelalte specii
de cereale, are substantele nutritive optim dozate si echilibrate. Pe baza
calitatilor lui, graul Spelta si-a dovedit valoarea in regimuri de tratare ale bolilor
degenerative, ale imbolnavirilor pielii si mucoaselor si ale tulburarilor
metabolismului si digestiei.
Stimuleaz circulaia sanguin, crete aportul de snge i oxigen la nivel celular.
Contribuie la dezvoltarea masei musculare. Este eficace n combaterea
infeciilor cauzate de Candida. La fumtori, influeneaz pozitiv capacitatea
fizic i intelectual, respectiv procesul de regenerare al organismului. In afara
de acestea, graul Spelta imbunatateste procesul de formare a sangelui si
stimuleaza metabolismul la nivelul sistemului nervos. Efectele pozitive ale
graului Spelta sunt cunoscute mai ales in caz de neurodermita, boala de piele
larg raspandita, mai ales la copiii mici, la care alergiile la alimente pot fi un factor
declansator al simptomelor. Graul Spelta este usor digerabil (adica in procesul
digerarii lui organismul necesita o cantitate foarte mica de secretii biliare) si are
un efect special "de inseninare" asupra pacientilor depresivi, datorita continutului
mare de L-Tryptophan.
Este recomandat bolnavilor cu sensibilitate fata de faina, deoarece structura
moleculara a proteinelor din continutul lui prezinta cea mai mare asemanare cu
plasma umana dintre toate proteinele vegetale. Combinatia particulara de
nutrienti oferita de graul Spelta poate reprezenta o hrana speciala pentru
persoanele ce prezinta migrene, ateroscleroza sau diabet si poate lupta
impotriva unor boli de inima si a cancerului.
In incheiere va prezentam un citat din Sfanta Hildegard din Bingen despre graul
Spelta: "Graul SPELTA este cea mai buna cereala. Implinitor si plin de forta,
graul Spelta este mai fin decat toate celelalte cereale. Graul Spelta confera
fermitate corpului celui ce-l mananca si ii imbunatateste starea sangelui. Firea
lui devine mai vesela si gandurile sale devin pline de seninatate. In orice forma
ar fi consumat, ca paine sau ca mancare gatita, graul Spelta este bun si usor de
digerat. Daca cineva este atat de bolnav, incat de slabiciune nu mai poate
manca nimic, atunci el se va intrema daca va manca o mancare din boabe
intregi de grau SPELTA, fierte in apa, carora le va adauga apoi putin unt sau un
ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Aceasta mancare il va vindeca pe cel
bolnav dinspre inauntru, intocmai ca o pomada buna si vindecatoare".
fig. 1
Cele necesare pentru germinare:
a. Un vas pentru germinare - daca e posibil sa avem 2 sau
mai multe vase putem asigura continuitatea productiei de
germeni (vezi fig. 1)
b. Un uscator sau picurator de vase in care sa putem aseza
vasul pentru germinare in unghi de 45 de grade. (vezi fig. 2)
fig. 2
Sub picurator sau uscator asezati o tava pentru a putea
retine apa care se scurge din vas.
c. Seminte pentru germinare.
d. De preferat se utiliza apa de izvor sau apa filtrata.
Pasi practici pentru a obtine germeni:
- Germenii se dezvolta in vasul pentru germinare daca ii
ingrijim si udam zilnic.
- Masurati cantitatea potrivita de seminte pentru germinare si puneti-le in vasul pentru
germinare (conform tabelului de mai jos).
- Umpleti vasul cu apa si acoperiti-l mai apoi cu un prosop daca puneti la inmuiat semintele
ziua. (imaginati-va ca orice samanta isi incepe dezvoltarea in pamint si vede lumina zilei abia
mai tarziu). Poate fi ideal sa punem semintele la inmuiere seara pana dimineata pentru a
beneficia de efectul de intuneric natural. Semintele mai mici necesita 4-6 ore cele mai mari
12 ore. Pentru date mai exacte consultati tabelul de mai jos.
- Dupa expirarea timpului de inmuiere, goliti recipientul de apa, clatiti bine semintele. Dupa
aceasta rotiti recipientul in asa fel incat semintele umede sa se lipeasca de peretii acestuia
beneficiind astfel de aerisire si lumina. Asezati vasul in unghi de 45 grade in picurator pentru a
asigura o ventilare optima a semintelor.
- Cei mai buni germeni se obtin daca zilnic de doua ori - dimineata si seara - clatiti semintele
cu apa. Dupa clatire se aseaza inapoi vasul in picurator in unghi de 45 grade. La clatire se
elimina substantele secundare generate de seminte, de aceea apa poate fi usor tulbure. Din
ziua a 3, 4-a daca umplem recipientul cu apa si desurubam capacul semintele care nu au
germinat, fiind mai usoare, urca la suprafata si parasesc recipientul, astfel obtinem germeni
mai curati.
- Dupa cateva zile in functie de soi se poate deja recolta ( vezi tabelul de mai jos pentru
timpul de maturizare).
- Germenii se consuma de preferinta proaspeti, se pot pastra si la frigider cateva zile.
Tineti minte! Semintele pentru germinat sunt ajutate in dezvoltarea lor de atentia si iubirea
Cei mai
importanti
nutrienti
Utilizare
Sfaturi
Ragu **,
Germineaza
mancaruri
usor. Sa-l
orientale,
incercati cu
salate,
germeni scurti
sandwitch-
precum si lungi
(zile)
Fasole
Proteine de inalta 12
Adzuki
calitate, fier,
4 ln *
1.3-
3-5
2.5cm
vitamina C
uri, pateu de
germeni
Grau
Hidrati de
12
100g
In paine,
Sa-l incercati cu
musli de
germeni scurti
vitaminele B si E,
cereale,
precum si lungi!
fosfor.
deserturi,
Pentru a obtine
batoane de
un gust mai
carbon, proteine,
0.5-
2-3
1.3cm
amestecati cu
alte seminte
Naut
Hidrati de
12
4ln
1.3cm
2-3
In paine,
Se poate
carbon, proteine,
fibre, minerale
salate, ca
linte si grau.
pasta sau
pateu de
germeni
Schinduf
2ln
1.32.5cm
3-5
Ragu, curry,
Gust picant, a
sucuri de
se amesteca cu
legume,
alte seminte.
salate, supe,
pateu de
germeni.
Varza
Vitaminele A, C si 4-6
2ln
2.5cm
4-5
Sandwitch-
Daca s-a
U precum si
uri, salate,
maturizat
microelemente
supe.
produce
clorofila.
Mei
Hidrati de
4ln
0.5cm
2-3
In paine,
Pune-ti la
carbon, proteine,
fibre, vitaminele
de cereale, in nedecorticat!
B si E.
salate sau
supe
Linte
Proteine, fier si
12
4ln
0.5-2cm 3-5
In paine,
Sa-l incercati cu
alte elemente
ragu, curry,
germeni scurti
minerale,
legume
precum si lungi!
Vitamina C
marinate,
salate, supe,
sub forma de
crema sau
pateu de
germeni.
Trifoi rosu
Lucerna
Vitaminele A si C 4-6
In paine,
Produce
precum si
salate,
clorofila.
microelemente
sandwitch-
Amestecati cu
uri, supe
alte seminte
Sucuri de
Cu 1-2 zile
C, E si K,
verdeturi,
inainte de
minerale si
salate,
recoltare
microelemente.
sandwith-uri, punetil-le
Vitaminele A, B,
4-6
2ln
2ln
2.5-3.8
2.5-3.8
4-5
4-6
supe, pateu
lumina pentru a
de germeni.
produce
clorofila.
4ln
calitate, fier,
1.3-
3-6
2.5cm
Sucuri de
Se produc in
verdeturi,
intuneric!
potasiu, vitamina
mancaruri
orientale,
salate,
sandwith-uri,
supe, pateu
de germeni.
Mustar
Ulei de mustar,
4-6
3ln
2.5cm
4-5
Sucuri de
vitaminele A si C,
verdeturi,
amestecati cu
minerale
salate,
alte seminte
sandwith-uri,
supe
Secara
Vitaminele B si E, 12
100g
In paine,
Incercati-l
musli de
amestecat cu
de carbon
cereale,
grau si linte.
minerale.
batoane de
proteine, hidrati
1.3-
2-3
2.5cm
musli, salate,
supe.
Susan
Este bogat in
4-6
4ln
0cm
1-2
In paine,
Germenii sunt
proteine, calciu si
dulciuri,
foarte mici,
alte minerale,
musli de
daca se lasa sa
contine
cereale,
creasca mai
vitaminele B si E,
lipide si fibre
Ovaz
gust amar
Vitaminele B si E, 12
100g
In paine,
Cautati soiuri
ragu, musli
care germineaza
de carbon
de cereale,
complet.
minerale, fibre
supe, pateu
proteine, hidrati
0.5-
2-3
1.3cm
de germeni
Mazare
Hidrati de
12
4ln
verde
carbon, fibre,
proteine,
pateu de
minerale,
germeni
vitaminele A si C.
* ln = lingura
** Ragu = mancare gen tocanita, ostropel
1.3cm
2-3