SANDU TUDOR (Parintele Daniil de la Rarau): NU NE TREBUIE NICIO REFORMA. ORTODOXIA NU SE POATE SCHIMBA!.

Plus: Precizari si rectificari biografice

Spre o renatere a ortodo iei

Fr s vrei, dac priveti n jur i de aci mai departe peste ri i mri cu perspectiva pe care amplificatoarele vieii i-o deschid, ai impresia c omenirea ntreag se afl ntr!un nucitor exod, o uria rtcire "n pustiu# sub greutatea cine tie crui soroc sau sacrilegiu din vremi uitate. Dup rzboiu mai ales, drumul vieii se rostogolete aa de ciudat parc peste un tr$% cu pri&eliti bleste%ate.n viaa luntric a Bisericii noastre ortodoxe, ca n

orice fel de via, aceea s&$rcolire "n gol, vrjit. Nu voesc s ncep prin aceasta cu nimeni

niciun fel de disput, de glceav zbrnitoare. ( ! "oesc numai s dau trmbia unor glasuri cari dinuiesc "n ciuda stp$nilor acestui &eac. n ara celor ce au cntat n vremurile deteptrii preoi cu crucea-n frunte# mai sunt muli din cei ce nu strig, cei ce nu se grbesc i nu cer nimic, sunt muli cei ce muncesc, sufer i tac trind n Biserica vie i venic a lui Hristos. Pe dru%ul suferinei noastre# "n noaptea cea %are ce ne "n&luie# "n %area tcere ce ne cuprinde, bunicii notri ne!au lsat cu %$ini tre%ur$nde crucea i c'i&otul de tradiii i unelte sfinte# c'i&otul ortodo iei noastre "n care purt% pe Do%nul (u'aristic# Trupul i S$ngele %$ntuirii noastre. Norodul celor rmai fr de glas, netiui, strni n jurul stlucirii Lui, se clu esc pe drumul cel de mii de ani cu credina nestrmutat c vor ajunge odat sub porile unde st de pa arhanghelul cu palo de foc. !i cred pn la moarte c numai la lumina Lui vor putea ptrunde n $etatea lui Dumnezeu. Nu v mirai" mai sunt, cum spune #criptura, #apte mii de brbai netiui cari nu au plecat genunchii n faa lui Baal cu tot vrtejul acesta de ja band i fard. %n adevr, printre feele clerului dela noi, puine, foarte puine poart fi i semnul celor apte mii de alei ai $omnului. #unt ns. !u cunosc unul. Unul &a)nic care %!a fcut i pe %ine s "neleg co%oara ortodo iei# de ce o%ul pentru a "nte%eia "n sine &iaa fr "nceput i fr sf$rit# &iaa cea supranatural# are nevoie de o &iseric, de &iserica 'ui. 'imbaj astzi neneles pentru muli dintre slujitorii altarului. (stzi, n snul clerului nostru exist o lupt surd, nu nc fi# aceiai &enic lupt de pretutindeni dintre cei doi stp$ni: *a%ona i +ristos. n toi un tainic simmnt ne face s spunem c lucrurile merg ru. %oat lumea, chiar i cei mai binevoitori, vd c ramurile smochinului Bisericii noastre ortodoxe au nceput s se usuce. %oi caut s grdinreasc. Fiindc cei mai muli dintre binefctori vd ns numai c lucrul merge ru fr s ptrunz i pricina cea ade&rat i ad$nc# se strduiesc "n &an s dreag pe dinafar. &u ne trebuiesc crematorii, nici a)utor de la iezuii cnd de fapt viaa vine prin seva vie. Nu ne trebuie grdinria parcurilor engleze ti. Nu ne trebuiesc "ndreptri pe ici pe c ! prin pri!e e"enia!e. Nu ne trebuie nicio reform. &iserica trebuie s lucreze i s griasc din naltul amvonului 'uvntul cel viu, 'uvntul dttor de via despre care (ntuitorul a spus" Cerul i pmntul vor trece dar cuvntul (eu nu va trece. ,iserica ortodox, mai mult ca oricare alta, ine acest Ade&r al su: -u&$ntul dttor de &ia# +ristosul -el .iu. &umai prin atingerea sufletului omenesc viu cu alt suflet omenesc viu se poate aprinde viaa. #lova omoar. 'rturarii devin farisei maniaci asemeni srmanei cmile, cu muni de himere n cocoa. Nu ne trebuie nicio reparaie sa&ant pe dinafar. )impul nu poate ruina adevrul lui *ristos. +rtodoxia nu se poate sc,imba. -e poate s de&eni% ortodoci cu ade&rat. &e trebuie o preoie purttoare a 'uvntului viu. ) preoie care s triasc i s cread n puterea venic rensctoare a #fintei Liturghii i a predicii, prin care s se dea via nou, via venic mulimii de agonici ai veacului acesta. Nu ne trebuiesc se%inare i faculti teologice "n care se pred un a%estec ciudat de c$te&a cr$%peie de progra% laic cu c$te&a alte r%ie furate i "%binate ba de la catolici# ba dela protestani# i care se nu%ete "nelegerea modern a ortodoxiei. &u ne mai

trebuiesc somiti a la Badea 'ran, ci oameni cu suflet mare cum au fost $osoftei,

*arlaam, 'oresi, *eniamin 'ostachi. &e trebuiesc amvoane din naltul crora s se reverse cuvntul i vor de via. + , %agma celor ce se nvrednicesc a fi urmaii ntrii ai apostolilor, nu trebuie s uite c ortodoxia strmoilor notri s!a nscut "n staul# pe cruce# "n cataco%be i pe ruguri. n chivotul tradiiei noastre gsim cartea fantastic scris cu sngele martirilor, vieile sfinilor mucenici. &iserica s nvieze iar tradiia noastr ortodo i &a fi iar p$inea noastr cea spre fiin i nu &o% %ai g$ndi cu tea% la plintatea crrilor nea%ului nostru. Cine are #rec$i de a#%i& " a#d! Ideea Cre&in# publicat de Federaia -sociaiilor 'retine din .omnia, iunie /012# pp. /! 3

.ecernica
Din gol de bronz un dangt se tnguie arar. (murg, singurtate i unde mari de pace. /e plimar agale se leagn-n ceardace roi inimi spn urate, grei trandafiri de snge, cdelnind vecernic parfum de basm bi ar. /e un chilim n prisp stau jos i-ascult cum plnge btrnul glas de clopot vuind n von domol. - serii umbr scrie cu slove mari pe id. #ub streaini scap luna rotund ca un blid. %n bttur crete Hristos cu trup de tuci i cu mtnii ritmic lovesc cu fruntea-n ol i-n lung i-n lat es trupul cu fir de nou cruci. ), %at0 $in roi inimi cu suflet de parfum din trandafiri n oapte efir pornete-n drum i adu-mi oaspe strinul ce rtcete-n noapte, drumeul care cat fereastra cu lumin flmndul sol al lumii, s-mi frng pinea de cin s-mpart cum se cuvine cu cel trimis de %ine Ideea Cre&in# Aprilie /012

Nota noastra:

/e seama #fantului $aniil circula o serie de biografii legate de viata sa de mirean din perioada interbelica ce sunt uneori aproximative, alteori ba ate pe legende ce pornesc, totusi, de la evenimente reale, sau alteori relatari cu totul false1. 2n mare, s-a incetatenit ideea ca Ale andru Teodorescu, cunoscut cu pseudonimul de Sandu Tudor# ar fi fost o personalitate flamboaianta a interbelicului romanesc, aventurier, bogat, dand3, cu avion personal, care, la un moment dat, s-ar fi convertit in urma unei calatorii la (untele -thos. -lte relatari vorbesc de un accident cu avionul care ar fi dus la o +alta4, convertire a sa. 5nele elemente din aceste descrieri sunt reale, insa succesiunea lor e un pic alta. $e pilda, calatoria la (untele -thos este reala, insa are loc in /014, or la acel moment #andu %udor era de)a convertit sau, cel putin, parte acti&a# constienta si asu%ata a gruparii tinerei generatii crestin!ortodo e interbelice# alaturi de *ircea

.ulcanescu si /aul #terian, impreuna cu care cultiva pe &ae 2onescu si %it #imedrea. %oti faceau parte din -#'. +-sociatia #tudentilor 'restini .omani,, iar #andu %udor se pare ca se afla acolo cel putin inca de prin anii 6789.

!ste o perioada in care scrie poe ie crestina si articole pe aceasta tematica, publica in Buletinul -#'. +un astfel de articol am publicat si noi, cele doua din aceasta postare fac parte

din aceeasi perioada si grupare,, iar in 678: devine secretarul acestei asociatii. (ste %entionat# alaturi de altii# de un raport al Sigurantei 5enerale# printre liderii AS-R care au contribuit la i%pri%area 'otaratoare a unei directii ortodo e a acestei asociatii initial aflata sub patrona)ul organizatiei protestante 6*-A. 'reea a, in acesti ani, acatistul #fantului $imitrie Basarabov si colectia de imne 'omornic +678;,. La congresele -#'. tine prelegeri despre traditia acatistelor si imnelor in Biserica )rtodoxa. !ste unul din cei anchetati de %iparnita Literara, in /014, cu privire la ce inseamna noua spiritualitate, oca ie cu care da un raspuns %e%orabil, si e enumerat de *ulcanescu printre repre entantii curentului duhovnicesc al vietii culturale interbelice. /rin urmare, era deja afir%at si conturat din acest punct de &edere, iar calatoria la -thos nu avea cum sa-l converteasca, ci eventual sa-i intareasca optiunile. !ste reala firea sa flamboaianta, desi nu intr-un stil artificial, ci, din cate ne putem da seama, Sandu Tudor era o personalitate de factura dostoie&s7iana# de un %are# profund talent# de o clocotitoare &er&a# capabil de %ari inalti%i si ilu%inari spirituale dar si de a%etitoare prabusiri si rataciri. -sadar, calatoria la -thos intervine intr-un moment in care angajamentul sau crestin se afla intr-un proces de deplina maturi are. 'onform relatarilor legate de acest moment al vietii sale, atunci i-ar fi venit prima oara ideea de a se calugari. %otusi nu a facut-o, ramanand in lume, lucru care a si produs, ulterior, rataciri dureroase. (ai trebuie spus ca in aceasta perioada #andu %udor era foarte sarac. #i, cum firea sa era dificila, era greu acceptat de cei din jur. 2n -#'. principalul sau sustinator este *ircea .ulcanescu, de multe ori impotriva presiunilor celorlalti membri ai gruparii. %ot *ulcanescu se numara printre cei care ii finantea a publicatia F! area de f c '()*+,, tribuna de pe care #andu %udor condamna atat derivele utopiste de dreapta cat si pe cele de stanga. $e altfel, din acest punct de vedere, amandoi sunt pe aceeasi linie duhovniceasca. (ai trebuie mentionata colaborarea sa la C#-an&#!, tot alaturi de *ulcanescu si /aul #terian, prilej cu care participa la campania impotriva schimbarii /ascaliei +6787,. ! drept ca ceva mai tar iu, incepand cu /033, #andu %udor devine director la publicatia Credin&a. 2ncepe succesul lumesc si, totodata, ratacirea. /ublicatia are venituri obscure si practicile sale sunt dubioase11. 'el care o controlea a in mod real este 8a'aria Stancu, cunoscut publicist comunist si, mai tar iu, scriitor proletcultist. -celasi #tancu il trage dupa el pe #andu %udor intr-unul din cele mai urate scandaluri de presa ale interbelicului, care a sfasiat tanara generatie si care a dus la un celebru conflict +inclusiv fi ic, intre el si (ircea *ulcanescu. !xplicatia celui din urma pentru ce se intampla cu #andu %udor era ca fusese luat de &al si isi pierduse busola odata cu functia importanta pe care o detinea, de director al unei asemenea publicatii de mare tiraj si de schimbare a starii sale sociale, caci acum devenise, intr-adevar, bogat. $e altfel #andu %udor recunoaste, intr-o scrisoare, ca a gresit fata de fostul sau prieten. /este ani, dupa ce indepartase de ispitele vietii iaristice, il regasim pe #andu %udor alaturi de mai vechiul sau prieten la care, cel mai probabil, face referire in articolul de mai sus" PS Tit Si%edrea, la o pri&eg'ere de sapte zile organi ata in paraclisul (itropoliei din 'ernauti in /093. /rivegherea e organi ata sub forma vechilor 'ongrese -#'.-iste si anticipea a viitoarele intalniri ale .ugului -prins. 2n fiecare i, randuita aproape monastic cu rugaciuni, mese, intruniri, slujbe, se tin cercuri ale zilei dedicate unei teme duhovnicesti. -ici ii regasim pe multi din cei care vor participa la adunarea .ugului -prins" Ale andru (llian# Ale andru *ironescu# Paul Sterian# pr. ,enedict 5'ius# ii regasim si pe 'onstatin &oica,

-nton $umitriu si /etru (anoliu. #andu %udor este inscris in 'ercul ilei celei a saptea, cu tema R#.aci#nea ini/ii "i "fan&a i"i$ie.

$upa buciumurile si agitatiile lumii, #andu %udor isi regasea si adancea tot mai mult vocatia isihasta. #e pregatea sa devina parintele $aniil, conducatorul duhovnicesc al gruparii .ugului -prins si impreuna-patimitor la -iud cu cel alaturi de care se afla acum in cer, (artirul (ircea *ulcanescu. Nota: : Una dintre infor%atiile biografice co%plet false despre parintele Danii este cea referitoare la faptul ca ar fi a&ut copii. 11 'eea ce nu stirbeste calitatea acelor articole bune ale lui #andu %udor din aceasta publicatie. 'ateva din ele se regasesc si pe site" *eacul ucigatorilor de $umne eu, 'uvant si

) reforma totala.