Pelerinaj, pelerinaje, s.n (lat. peregrinatio, per
și ager = peste câmp): a călători; a hoinări; călătorie cu scop spiritual Pelerin, pelerini, s.m (lat. peregrinus): persoană care face un pelerinaj; călător sfios la locurile sfinte sau venerate PELERINAJUL ÎN RELIGIA IUDAICĂ Iudaismul este prima religie monoteistă relevată. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדּות, Yahadut, caracterele distinctive a iudeicului eáqnov), cunoscut şi sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Termenul de iudaism își are originea în numele regatului lui Iuda, descendenții celui de-al patrulea fiu al lui Iacob, cu capitala la Ierusalim. Principalele centre religioase sunt: Ierusalim (oraş sacru pentru cele trei mari religii monoteiste-iudaism, islamism şi creştinism); Betleem şi Nazaret; Zidul Plângerii. Ierusalim Pelerinaj la Zidul Plângerii PELERINAJUL ÎN RELIGIA ISLAMICĂ
Religia islamică, în arabă însemnând ”supunere față de Dumnezeu”, apare în
secolul al VII-lea d.Hr, în peninsula Arabiei, fiind întemeiată de profetul Mahomed. Islamul reprezintă una din cele mai importante religii ale omenirii, fiind astăzi prezent pe toate continentele, cu predominanţă în Orientul Mijlociu, în Asia Mică, în regiunea caucaziană şi în nordul subcontinentului indian, în Asia de Sud şi Indonezia, Africa de Nord şi de Est. Pelerinajul la Mecca, în arabă hajji - aşezare declarată de Mahomed încă din anul 629 d.C. drept centru al Islamului şi loc al pelerinajului de trei zile - este considerat unul din cei cinci stâlpi ai religiei islamice. Fiecare bărbat adult, care posedă mijloacele şi se bucură de sănătatea necesară, trebuie să meargă la Mecca cel puţin o dată în viaţă. Principalele locuri de pelerinaj pentru musulmani sunt: orașele Mecca și Medina, sanctuarul religios Kaaba. Mecca, orașul sfânt al profetului Mahomed KAABA
Vechi templu, de formă cubică
(având laturile de 12 m și, respectiv, 10 m, iar înălțimea de 15 m), aflat în centrul marii moschei din Mecca și acoperit cu un văl negru, ornat cu citate din Coran (reînnnoit în fiecare an). Zidit, potrivit tradiției arabe, de Adam și reconstruit de Avraam și fiul acestuia, Ismael. Aici, în colțul dinspre răsărit, se păstrează „piatra neagră”, care, potrivit legendei, a fost adusă din cer chiar de Adam sau de arhanghelul Gabriel. Edificiul actual înlocuiește, de la sfârșitul sec. 7, pe cel distrus în timpul asediului din 683. K. a devenit, încă din epoca preislamică, principalul loc de pelerinaj al arabilor. Considerată centrul lumii, către K. se îndreaptă în fiecare zi cele cinci rugăciuni canonice ale musulmanilor. K. marchează, pentru islam, traiectul sacru dintre Cer și Pământ, direcția osiei Universului și Poarta Cerului. MEDINA (YATHREB)
Medina este al doilea cel
mai sfânt loc al islamului după Mecca . Importanța orașului Medina pentru islam derivă din prezența Moscheei Profetului (Al-Masjisd al Nabawi) . Moscheea a fost construită în anul 622 de însuși Profetul Mahomed. Astazi, moscheea este a doua cea mai mare din lume , după Moschee Sfântă (Al- Masjid al Haram) din orașul Mecca. PELERINAJUL ÎN RELIGIA CREȘTINĂ
Religie monoteistă, construită pe temeiul
credinței în Iisus Christos, ca fiu și mesager al lui Dumnezeu. Biserica Sfântului Mormânt Muntele Athos, Grecia Pelerinaj pe dealul de la Sumuleu Ciuc PELERINAJUL ÎN RELIGIA HINDUSĂ
Valea Indusului, care cuprinde teritoriul Pakistanului din nord-vestul Indiei de
astăzi, a fost martora dezvoltării unei mari culturi religioase – hinduismul Hinduismul popular cunoaşte numeroase sărbători dintre care unele sunt sezoniere, altele sunt legate de evenimentele principale din viaţa omului iar altele sunt consacrate zeilor (Indra, Krsna, Ganeśa, Zeiţa Śiva etc.). Printre practicile religioase mai mult sau mai puţin generalizate se numără pelerinajele la locurile sfinte (tīrtha) de la izvoarele fluviilor, oraşele sfinte precum Varanasi, Vrndavan sau Allahabad, marile serbări religioase precum Jagannath din Puri etc. Motivaţiile pentru care un credincios hindus ia parte la un pelerinaj pot fi foarte diferite: pentru a-şi respecta un legământ, pentru a cere divinităţii ceva sperat a fi bun, pentru a aduce confirmare despre propria sa convertire, pentru a sărbători un eveniment important, pentru a-şi îmbunătăţi statutul social, dar şi – mai indirect – ca o oportunitate de schimburi culturale cu alţi oameni. În timpul călătoriei, pelerinii hinduşi trebuie să practice castitatea şi să postească; odată sosiţi la locul sfânt, ei participă la spălări rituale şi dau de pomană cerşetorilor. Dintre toate locurile considerate sfinte de tradiţia Hindu (şi în special de tradiţia Shaivite), cel mai important este oraşul Benares (Varanasi), spre care mulţi pelerini se îndreaptă pentru ca să moară acolo şi cenuşa lor să fie aruncată în fluviul Gange. Spălarea ritualică în fluviul Gange PELERINAJUL ÎN RELIGIA BUDISTĂ
Budismul este o religie şi o filozofie orientală având originea în India în secolul
al VI-lea î.Hr. şi care s-a răspândit ulterior într-o mare parte a Asiei Centrale şi de Sud-Est. Se bazează pe învăţăturile lui Gautama Siddhartha ( Buddha Shakyamuni ), gânditor indian care a trăit între 563 î.Hr. şi 483 î.Hr. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindări, în prezent fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră comună şi fără o dogmă strictă.
Budismul aparţine grupului de religii politeiste alături de hinduism şi de
șintoism, păstrând o puternică influenţă a elementelor constituente ale acestor două religii. Cele mai importante sanctuare budiste se află în insula Iawa la Borobudur. Alte sanctuare budiste importante se găsesc în India,Tibet şi Nepal.