MARILE RELIGII

IUDAISMUL
Este cea mai veche dintre cele trei mari religii monoteiste, furnizează fundalul istoric pentru creştinism şi
islamism. Cunoscut și sub numele de religie mozaică - după principalul profet evreu, Moise
Este religia poporului evreu.
Cărți fundamentale: Tora, Cabala, Mishnah, Talmud
Mesajul religios: Iubirea față de oameni și dreptate
Locul de rugăciune: Sinagoga
Conducătorul spiritual: Rabinul
Credincioși: ≈ 14 milioane
Sărbători importante:
- Sărbătoarea Anului Nou (“Roş Haşana”)- sărbătorită la începutul lunii septembrie, când toţi
evreii se strâng la sinagogă chemaţi fiind de sunetele şofarului (instrument muzical din corn de
berbec);
- Sărbătoarea curăţeniei (“Yom Kipur” sau “Ziua Pocăinţei”) – are loc la 10 zile după Anul Nou.
Evreul ţine post şi iartă păcatele aproapelui său, ziua fiind dedicată rugăciunii în sinagogă;
- Sărbătoarea corturilor (“Sukkot”) – are loc la 5 zile după Yom Kipur. Are loc comemorarea anilor
petrecuţi de poporul evreu în drumul lor spre Ţara Făgăduinţei, după părăsirea Egiptului. Această
sărbătoare durează o săptămână, iar în acest timp fiecare familie îşi construieşte o colibă din
crengi ca simbol al cortului;
- Sărbătoarea purificării templului (“Hanuka” sau “Sărbătoarea luminilor”) – este o comemorare a
revoltei Maccabeilor din 167 î.Cr. care au purificat Templul din Ierusalim, fiind victorioşi
împotriva grecilor.
- Paştele (“Pesah”) – celebrează ieşirea poporului evreu de sub robia egipteană. Evreii mâncă
azimă (păine nedospită), carne de miel cu ierburi amare şi beau vin. În timpul unui dejun, se
cântă psalmi şi se citesc pasaje din Biblie.
- Sabatul - odihna sacră în ultima zi a săptămânii
Omul are partu căi pentru a ajunge la Dumnezeu: binecuvîntarea, rugăciunea, studiul, practicarea
poruncilor.
MARILE RELIGII

CREȘTINISMUL

Este una din cele trei religii monoteiste, este religia acelora care mărturisesc credința în Iisus Hristos și
purtător al unui mesaj universal de mântuire propovăduită de apostoli.
Cartea fundamentală: Sfânta Scriptură sau Biblia
Mesajul religios: Iubirea aproapelui
Locul de rugăciune: Biserica (cu altarul orientat spre est)
Credincioși: ≈ 2,4 miliarde de adepți
Taine: (7) – botezul, căsătoria, spovedania, miruirea, împărtășania, hirotonisirea, maslul
Nucleul doctrinei: Iisus Hristos
Evoluția:
- sec. I – III religie persecutată;
- 313 Edictul de la Milano (Constantin cel Mare) – religie tolerată;
- 391 oficializarea creștinismului ca singură religie (Teodosie cel Mare)
Crize:
- sec. VIII – IX – luptele iconoclaste între cei care se opun sau acceptă reprezentarea lui Iisus în
icoane ( în 843 sunt acceptate icoanele în cultul creștin);
- sec. XI – Patriarhul Constantinopolului (Mihail Kerularie) atacă anumite tradiții din Biserica
occidentală, Papa Leon al IX-lea încearcă o reconciliere → Marea schismă (1054).
Simboluri creștine: crucea, peștele
MARILE RELIGII

ISLAMUL

Este o religie monoteistă, fondată în secolul al VII-lea în peninsula Arabă, pe teritoriul actual al Arabiei
Saudite, de către profetul Mahomed. Această religie recunoaște iudaismul și creștinismul, considerându-
se continuatoarea lor. Pe parcursul timpului s-a răspîndit pe un larg teritoriu care se întinde
în Europa, Asia și Africa de Nord. Centrul religios se află în orașele sfinte Mecca și Medina.
Cartea sfântă: Coranul (este format din 114 capitole împărțite în versete)
Mesajul religios: credința în Allah, unicul Dumnezeu ("aflare a păcii întru Dumnezeu")
Locul de rugăciune: Moscheia
Credincioși: 1,6 miliarde
Conducătorul rugăciunii: imam
Conducătorul cultului islamic dintr-o țară: muftiu
Stâlpii credinței: mărturia de credință, rugăciunea, milostenia, postul, pelerinajul la Mecca
Curente:
- Șiismul: susține califatul ereditar pe linia descendenților lui Mahomed
- Sunismul: urmează tradiția lăsată de profet (sunna); suniții sunt musulmani ortodocși în opoziție
cu șiiții
Pelerinajul la Mecca - Orice musulman este dator să meargă la Mecca cel puțin o dată în viață. Pelerinajul,
cunoscut sub numele de Hajj, are loc în fiecare an, între ziua a 8-a și a 13-a, din luna a 12-a a calendarului islamic.
Înainte de a pleca într-un astfel de pelerinaj, fiecare persoană trebuie să își repare toate greșelile și să își plătească
toate datoriile. După acest pelerinaj, bărbatul primește numele de Hagi.
În prima zi a pelerinajului, a opta a lunii respective, pelerinii înconjoară de șapte ori Kaaba, în sensul acelor de
ceasornic. În următoarele zile pelerinii pot merge în alte locuri sacre din zona: Arafat - locul unde musulmanii
considera ca Adam si Eva au căzut după ce au fost alungați din Rai, At Mina - locul unde Profetul Mohamed a ținut
ultimul sau cuvânt, Muntele Milei - loc de rugăciune.
Etapa finală a unui hagialac este "sărbătoarea sacrificiului" în cadrul căreia un animal (oaie, capră, vacă sau
camilă) este sacrificat în amintirea berbecului jertfit de Avraam în locul fiului sau. În final, în ultima zi, pelerinii se
întorc la Kaaba. Necredincioșii, așa cum sunt numiți de către musulmani cei care au o altă religie nu au voie să
pună piciorul în orașul sfânt. Această măsură a fost luată de frica că necredincioșii pângăresc prin atingere. Azi
aceasta măsură este luată cu scopul de a împiedica turismul de a profana locurile sfinte.
MARILE RELIGII

BUDISMUL
Budismul este o religie şi o filozofie orientală având originea în India în secolul al VI-lea î.Hr. S-a
răspândit ulterior într-o mare parte a Asiei Centrale şi de Sud-Est. Se bazează pe învăţăturile lui Gautama
Siddhartha (Buddha Shakyamuni), gânditor indian care a trăit între 563 î.Hr. şi 483 î.Hr.. De-a lungul
timpului, budismul a suferit numeroase scindări, în prezent fiind o religie foarte divizată, fără o limbă
sacră comună şi fără o dogmă strictă, clar formulată.
Mesajul social: susţine egalitatea oamenilor din punct de vedere moral, desfiinţează din start
stratificarea socială şi ierarhizarea.
Credincioși: 450 milioane
Texte canonice budhiste: Tripitaka ("coșul întreit" sau "cele trei coșuri")
- Coșul disciplinei (Vinaya Pitaka) ce conține norme de etică religioasă pentru călugări și călugărițe,
explicații ale originii și importanței acestor norme, precum și pedepse disciplinare pentru
încălcarea lor și povestiri exemplificatoare.
- Coșul povestirilor (sanscrită: Sūtra Pitaka, pali: Sutta Pitaka) conține cuvântările, aforismele și
predicile lui Buddha și ale discipolilor săi și spre deosebire deVinaya Pitaka este importantă nu
doar pentru monahi, ci pentru întreaga comunitate budistă.
- Coșul doctrinei (sanscrită: Abhidharma Pitaka , pali: Abhidhamma Pitaka) abordează și clasifică
noțiunile centrale ale budismului.
Ritualuri şi ceremonii:
- aducerea de ofrande sub formă de flori, mâncare, apă, lumânări sau tămâie;
- săvârşirea de acte rituale, cum ar fi adorarea chipului lui Buddha prin atingerea cu fruntea de trei
ori sau scoaterea sandalelor la intrarea în temple;
- rostirea unor formule de venerare sau magice.
Cele patru adevăruri nobile:
- lumea este doar suferință - nașterea, boala, bătrânețea, moartea provoacă suferință;
- durerea omului provine din atașamentul său față de viață și din dorința sa, care nu poate fi
niciodata satisfăcută, de a avea fericirea;
- pentru a opri suferința și pentru a ajunge la împăcare, omul trebuie să se elibereze de dorință și să
o nimicească;
- omul trebuie să ducă o viață exemplară. Buddha dezvăluie calea pe care omul trebuie să o
îmbrățișeze pentru a face să înceteze suferința și pentru a cunoaște nirvana.
- Locul de rugăciune: Templul (Borobudur 2.jpg, Borobudur_stupa.jpg) * O stupă este o clădire
religioasă budistă , în formă de movilă , ce conține relicve budiste (cenușa , fire de păr , dinți ai
lui Buddha sau ai unui călugăr etc.) și poate fi folosită uneori ca loc de meditație
Dicționar
➢ Bodhisattva - înțelept care face juramântul de a mântui toate ființele și de a-i ajuta pe cei
care suferă.
➢ Moara cu rugaciuni - cilindru care conține niște formule sacre și pe care budiștii îl învârt cu
ajutorul unui mâner.
➢ Nirvana - stare pe care omul o atinge atunci când, scapând de ciclul reîncarnarilor, nu mai
simte nici o dorință și prin urmare nici o suferința.
➢ Stupă este o clădire religioasă budistă, în formă de movilă, ce conține relicve budiste (cenușă,
fire de păr, dinți ai lui Buddha sau ai unui călugăr etc.) și poate fi folosită uneori ca loc de
meditație