LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

PENTRU OBŢINEREA
GRADUL DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
 Cercetarea are drept scop prezentarea progresului
posibil dobândit de copilul autist în urma unei stimulări prin
jocuri diferite, a unor forme de sprijin concretizate în planuri
educative individualizate precum şi a modalităţilor de adaptare
/flexibilizare a curriculumului, de adaptare a metodelor, de
creare de noi mijloace, de schimbare a sistemului de evaluare în
raport cu cerinţele educative speciale ale fiecărui copil. Astfel,
prin lucrarea de faţă, intenţionăm printre altele, de a oferi din
nou un argument în favoarea optimismului pedagogic, o
alternativă de lucru în procesul instructiv-educativ şi de
recuperare a copiilor cu autism.
 Poezia „Trei feţe”, de Lucian Blaga, sugerează faptul că
jocul are o importanţă esenţială în evoluţia individului. Tema
acestei opere lirice este condiţia umană, privită prin trei
perspective: cea a copilului, a tânărului şi a batrânului. Autorul
sintetizează viaţa omului ca pe o combinaţie a trei factori, de
egală importanţă: iubirea, jocul şi înţelepciunea.
Prin intermediul jocului, copiii conştientizează
noţiunile de Bine şi Rău.
 În cazul copiilor autişti jocul este forma de comunicare
imediată, cu mesaje concrete, cu posibilitatea exprimării directe
a ceea ce simt ei la timpul prezent şi ce gândesc ei, cu puţine
cuvinte şi atât de greu de exprimat. Pentru copiii de până la 2
ani când limbajul este mai puţin dezvoltat şi pentru copiii
autişti care folosesc mai puţin comunicarea verbală, jocul
rămâne calea de exprimare a ceea ce sunt, ceea ce doresc, ceea ce
gândesc.
Jucăria-este un obiect care imită realitatea, confectionat
în mod special pentru amuzament, distracţie
 Este recunoscut rolul deosebit al jocului, în formarea şi
dezvoltarea personalităţii copilului, cât şi în ceea ce priveşte
evidenţierea timpurie a aptitudinilor şi capacităţilor sale.
În perioada 1-3 ani, jocul de manipulare este încă foarte
activ, însă jocul simbolic are rolul cel mai important. Apare
tendinţa de finalizare în joc, ceea ce înseamna fixarea unui
obiectiv, alegerea unor mijloace şi atingerea obiectivului. Jocul
cu adultul devine interesant in aceasta perioada de vârsta,
deoarece este de tip interactiv. O jucărie banală nu reacţionează
pe când adultul structurează situaţia ludică, îi da o anumită
coerenţă, vine cu ceva nou.
Teoriile biologizante încearcă să răspundă la întrebările
referitoare la cauzele şi scopul practicării jocului.
Teoria instinctului se înscrie în aceeaşi viziune biologizantă
despre joc şi promovează ideea că fiecare copil deţine premise şi
capacităţi suficiente pentru joc de la naştere, la fel ca puii de
animale.
Teoria curăţiei (Catharsis) - o parte dintre psihologi pretind că
oamenii, sunt conduşi de instincte, iniţial agresive şi de-a lungul
vieţii individul se educă şi se adaptează vieţii în comunitate.
Teoria recreării a cărui autor este R. S. Lazarus, spune că jocul
înseamnă recreere.
Teoriile biologizante încearcă să răspundă la întrebările
referitoare la cauzele şi scopul practicării jocului.
Teoria instinctului se înscrie în aceeaşi viziune biologizantă
despre joc şi promovează ideea că fiecare copil deţine premise şi
capacităţi suficiente pentru joc de la naştere, la fel ca puii de
animale.
Teoria curăţiei (Catharsis) - o parte dintre psihologi pretind că
oamenii, sunt conduşi de instincte, iniţial agresive şi de-a lungul
vieţii individul se educă şi se adaptează vieţii în comunitate.
Teoria recreării a cărui autor este R. S. Lazarus, spune că jocul
înseamnă recreere.