ALFRED NOBEL Ș I

DINAMITA
Prof. coord. Rotărescu Daniela
Mihăilă Alessia
Terian-Dan Tudor
Popa Irina-Elena
Informații relevante:

Nă scut: 21 octombrie 1833

Decedat: 10 decembrie 1896
Cunoscut pentru: inventarea dinamitei și
brevetarea a 355 de invenții
Profesii: chimist, invenator, inginer,
antreprenor, om de afaceri, scriitor
Testament: a lă sat o sumă echivalentă astă zi
cu aproximativ 265 milioane dolari pentru a
fonda premile
Viața lui Alfred Nobel

 Alfred Nobel s-a nă scut în Stockholm, Suedia, la data de 21 octombrie

1833.
 A fost educat în Rusia, Franța și America.
 Era fluent în mai multe limbi, a scrie poezie și opere dramatice.
 De asemenea interesat de problemele sociale și legate de pacea mondială ,
avea viziuni și opinii considerate ca fiind radicale în timpul vieții sale.
 Interesele lui Nobel sunt reflectate în premiul pe care l-a înființat.
Alfred Nobel - poetul

Singură tatea, iubirea, sensul vieții și

originile universului sunt temele
fundamentale din poeziile lui Alfred
Nobel, autobiografice și melancolice.
Cele mai lungi și complexe creații
lirice ale sale sunt scrise în engleză .
Nobel era poet ocazional: prefera să
scrie atunci câ nd era copleșit de
singură tate sau oboseală . Poezia i-a
fost o sursă de energie și inspirație.
Cu câ teva excepții, aceste poeme au
ră mas ascunse în arhivele suedeze
pentru mai bine de un secol. Piesa de teatru “Nemesis” a
fost scrisă de Nobel în ultimii
ani de viață .
Aforismele lui Alfred Nobel
Literatura a ocupat un rol central
în viața lui Alfred Nobel. El a
privit exprimarea prin literatură
ca fiind o oportunitate de a ne
înțelege mai bine gâ ndurile,
viețile și relațiile cu alte
persoane. Cea mai bună formă
literară de exprimare a sa a fost
probabil aforismul, prin care se
impunea drastic.
 “O inimă nu poate fi forțată să iubească, la fel
cum un stomac nu poate fi forțat să digere prin
persuasiune.”
 “Omul sincer este de obicei un mincinos”
 “Nu este suficient să fii demn de respect pentru a
fi respectat.”
 “Îngrijorarea este cea mai rea otravă pentru
stomac.”
 “Minciuna este cel mai mare păcat.”
 “Acasă este acolo unde lucrez, iar eu lucrez peste
tot.”
Inventarea dinamitei

 Încă de la o vă rstă fragedă , Nobel

era obsedat de materiale
explozibile. Tată l și fratele să u
lucrau împreună la o invenție care
avea să le schimbe viața: praful de
pușcă .
 După împlinirea vâ rstei de 18 ani,
Alfred Nobel a plecat în Suedia,
Germania, Franţa şi Statele Unite.
La Paris a avut șansa să lucreze în
laboratorul renumitului chimist Tatal lui Nobel, Immanuel, furnizor al Imperiului
francez Théophile-Jules Pelouze. in timpul Ră zboiului Crimeii, împreuna cu Țarul
Rusiei, privind o demonstratie a efectelor
explozibililor
 La Paris l-a întâ lnit pe tâ nă rul
chimist italian Ascanio Sobrero, care
cu trei ani în urmă inventase
nitroglicerina, un lichid exploziv
deosebit de puternic, însă foarte
instabil.
 Obsesia cu explozibilul nu s-a
terminat nici atunci câ nd un
experiment cu nitroglicerină a
omorâ t 6 oameni, printre care și
fratele să u mai mic. Însă toată munca Explozia laboratorului din Stockholm
sa nu a fost în van (mulți ar spune,
din nefericire): a patentat crearea
dinamitei în 1867.
Despre nitroglicerină

 În perioada imediat urmă toare

primei sinteze a acestui
compus, foarte sensibil la Molecula de
șocuri, existau multe incidente, trinitroglicerină
explozii
 Lui Nobel i se datorează Sinteza nitroglicerinei
descoperirea unei metode de
stabilizare a trinitroglicerinei
 Nitroglicerina e folosită și ca
medicament pentru bolile
cardiace și chiar lui Nobel i-a
fost recomandată pe post de
tratament
 Despre dinamită

Dinamita (dynamis înseamnă “putere” Nobel a constatat că nitroglicerina

în greacă ) e un explozibil ce conține (lichid uleios cu p.t. 14°C), dacă e
nitroglicerină , absorbanți și absorbită într-un compus poros ce
stabilizatori. Trinitroglicerina arde, dar conține silicon (devenind o pudra
puterea explozivă a nitroglicerinei solidă ), poate fi manevrată cu mai
derivă din detonație, din faptul că multă siguranță .
energia din descompunerea inițială
cauzează o undă puternică de presiune
care detonează combustibilul
înconjură tor. Unda de șoc se propagă
prin mediul explozibil la o viteză de 30
de ori mai mare decâ t a sunetului,
presiunea inducâ nd o descompunere
aproape instantanee a combustibilului,
care devine un gaz alb la 5000 ° C.
Înaintea brevetului dinamitei, a mai
inventat și un detonator, dispozitiv
care inițiază detonarea unui
explozibil supunâ ndu-l unei unde
de șoc, care a fost folosit pentru a
putea controla explozia
nitroglicerinei. Dinamita fost
primul explozibil mai puternic decâ t
praful de pușcă ce putea fi manevrat
în siguranță , folosit mai ales pentru
minerit și construcția de drumuri,
tunele și canale. Însă aceasta a fost,
de asemenea, folosită în ră zboi, de
exemplu în razboiul Franco-Prusac.
Consecințe

În calitate de invenție rezultată

din avâ ntul științific provocat de
prima Revoluție industrială
(familia Nobel fiind una de
inventatori, dețină tori de
industrii, nu ar fi avut aceeași
orientare în absența cadrului
general de progress științific și
tehnic), dinamita a avut un
impact social puternic, însă nu
numai cel scontat de inventatorul
ei, care a devenit preocupat de Brevetul
stabilirea pă cii. dinamitei
Altă formă de explozibil

Deși a devenit celebru în epocă

datorită dinamitei, Alfred Nobel
s-a îmbogă țit în urma inventă rii
unui alt explozibil, gelinita.
Formată din nitroglicerină , azotat
de potasiu și rumeguș de lemn,
gelinita este o substanță
explozivă cu mult mai puternică
decâ t dinamita, fiind de
asemenea inalterabilă în apă și Reclamă de epocă : dinamita,
puțin sensibilă la șocuri. prietenul minerului
Interesul lui Nobel pentru pace

 Conform relată rii contesei Bertha

von Suttner (una dintre primii
laureați pentru Pace), Alfred Nobel
și-a exprimat dorința de a avea o
invenție care sa aiba un efect atâ t
de devastator încâ t ră zboiul să
devină imposibil: “Se poate ca
fabricile mele vor pune capăt
războaielor mai curând decât
congresele voastre: în ziua în care
două armate se vor putea anihila
reciproc în câteva momente, toate
națiunile civilizate cu siguranță vor
da înapoi în fața unei asemenea
orori și își vor dizolva armatele”.
 Nobel nu a trait suficient să treacă prin Primul Ră zboi Mondial și să
constate câ t de greșită era atunci concepția lui.
 Alfred Nobel nu considera implicarea in industria materialelor de ră zboi în
același timp cu promovarea pă cii incompatibile. În epocă , contribuția
științifică , descoperirea, era considerată independentă de savant
 Einstein concluziona în 1945 că “Alfred Nobel a inventat un exploziv mai
puternic decât oricare altul cunoscut atunci – un mijloc extrem de eficient de
distrugere. Ca să atenueze această ‘reușită’ și pentru a-și elibera conștiința, a
instituit premiul pentru pace”
 Problema responsabilită ții sociale a inventatorului/omului de știință se
pune și astă zi, însă nu știm pă rerea exactă a lui Nobel
Datorită pasiunii sale pentru
că lă torii, Victor Hugo l-a numit
“cel mai bogat vagabond al
Europei”. Câ nd nu că lă torea,
savantul suedez lucra intens în
laboratoarele sale. Cu timpul,
Alfred Nobel a deschis fabrici şi
laboratoare în peste 20 de ță ri,
iar pâ nă la moartea sa, în 1896, el
a a brevetat peste 350 de invenţii,
printre care cauciucul sintetic,
pielea artificială şi mă tasea
sintetică . Laboratorul lui Nobel din Suedia
Testamentul lui Nobel

 La 10 decembrie 1896, Alfred Nobel moare la Sanremo, Italia. Brevetase în

mai multe ţă ri peste 350 de invenţii, printre care şi cauciucul sintetic,
pielea artificială , mă tasea sintetică şi, desigur, dinamita.
 După deschiderea testamentului, se dezvă luie faptul că Alfred Nobel îşi
lă sase imensa avere, evaluată la 1,6 milioane de lire sterline, o sumă
enormă în acea epocă , pentru constituirea unui fond de premiere a celor
care aduc prin munca lor “cele mai mari beneficii pentru umanitate”.
 Se instituiau astfel Premiile Nobel în Chimie, Fizică , Medicină şi Literatură ,
şi apoi şi cel în Economie, care urmau să se acorde de un comitet suedez şi
să se decerneze la Stockholm, în timp ce Nobelul pentru Pace urma să fie
acordat de un comitet norvegian şi decernat la Oslo.
Exact
secțiunea
din
testament
prin care
sunt
instituite
premiile
Premiile Nobel

Primele Premii Nobel au fost

decernate pentru prima dată la 10
decembrie 1901, la Stockholm,
pentru Fizică , Medicină sau
fiziologie, Chimie, Literatură şi
Pace.
Acestea constau în: o medalie, o
diplomă și o sumă de bani, care la
început a fost în valoare de 40.000
de dolari americani, apoi a crescut
la 10.000.000 de coroane suedeze,
iar în iunie 2012 Fundația Nobel a
decis să reducă suma de bani la 8
milioane de coroane suedeze.
Bibliografie

 https://www.nobelprize.org/alfred-nobel
 https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/viata-fascinanta-a-lui-al
fred-nobel-a-inventat-dinamita-cu-pretul-vietii-fratelui-sau
 https://www.qreferat.com/referate/fizica/Despre-Alfred-Nobel523.php
 https://www.britannica.com/biography/Alfred-Nobel
 https://en.wikipedia.org/wiki/Nitroglycerin#Detonation
 https://www.sciencehistory.org/historical-profile/alfred-nobel
 https://www.sciencedirect.com/topics/engineering/nitroglycerin