Ș I

E L
O B
N
E D TA
R M I
L F
A NA
D I E L E V: B Â R G Ă U A N U DRAGOȘ-
C O N S TA N T I N
Alfred Nobel a fost un om de știință suedez.
S-a năcut la 21 octombrie 1833 în Suedia.
Părinții săi au fost Immanuel Nobel, om de știință, iar
mama sa se numea Carolina Adrietta Nobel. A avut trei
frați, Afred fiind al treilea copil.
Alfred a studiat chimia în Suedia, la Stockholm, apoi,
la Sankt Petersburg, unde a plecat împreună cu familia.
Acolo, tatăl său a înființat o firmă care producea
echipement militar, acesta era folosit chiar și de armata
rusă.
A mai studiat în Germania, Franţa şi Statele Unite. La
Paris a lucrat în laboratorul renumitului chimist francez
Théophile-Jules Pelouze, unde l-a întâlnit pe chimistul
italian Ascanio Sobrero care cu trei ani în urmă
inventase nitroglicerina, un lichis uleios și galben care
explodează la cea mai mică atingere. În SUA, Alfred și-
a continuat studiile de chimie sub îndrumarea
profesorului John Ericsson, cel care a făcut nava
blindată USS Ironclad, folosită în timpul Războiului
Civil American.
Nu fost căsătorit niciodată.
A murit în 1896, la San Remo, din cauza unei
hemoragii cerebrale.
 Povestea invetării dinamitei

Cea mai cunocută invenție a sa este dinamita. Alfred încerca să găsească o metodă de
a stabiliza nitrogligerina. Multe din experimentale sale, deosebit de periculoase nu au adus
rezultatele aștepate. Dimpotrivă, ele au produs și victime. Acesta este cazul lui Emil, fratele mai
mic al savantului, care a murit într-o explozie produsă în timpul cercetărilor lui Nobel, la fabrica
Vinterviken din Suedia. Pentru că i s-a interzis să-și refacă laboratorul distrus de explozie, se
mută în Germania. La Hamgurg își face un nou laborator, dar, din păcate, și acesta va fi distrus și
15 oameni vor muri în timpul altor experimente. Din acest moti, Nobel a ajuns să fie numit regele
morții și să fie ocolout de toată lumea, nici hotelurile nu erau dispuse să-l primească.
În 1867, a găsit solția atât de căutată. Nitroglicerina, amestecată cu o rocă sedimentară
silicioasă, numită diatomit, se transformă într-o pastă. După solidificare, noua substanță are
aceeași forță de explozie, dar este mult mai stabilă. Astfel, putea fi transportată și manipulată fără
riscul de a exploda. Noua subsatanță s-a numit dinamita din grecescul dynamis (putere, forță).
Pentru a putea declanșa explozia, savantul suedez a brevetat un detonator bazat pe aprinderea
unui fitil.
Tot Nobel a descoperit un alt explozilbil, mai puternic decât dinamita, numit gelinita.
Formată din nitroglicerină, azotat de potasiu și rumeguș de lemn, gelinita este o substanță
explozivă cu mult mai puternică decât dinamita, fiind de asemenea inalterabilă în apă și puțin
sensibilă la șocuri.
Consecințele invenției sale:
 Fabricile de explozibil i-au preluat invențiile, iar cercetătorul se îmbogățește.
• Dinamita era folosită pentru distrugerea mai rapidă a blocurilor/ construcțiilor, în industria
minieră, dar, din păcate, noua invenție a fost folosită, mai ales, în scopuri militare.
• Faptul că dinamita putea duce la distrugerea de vieți omenești, l-a făcut pe Nobel să se simtă
vinovat. În 1888, atunci când a murit fratele său Ludvig Nobel, un ziar francez a făcut confuzie
între ei. Astfel că a fost publicat necrologul lui Alfred, al cărui titlu era acesta: „ Negustorul
morții a murit”. Acestă situație l-a pus serios pe gânduri pe savant.
• Pe 27 noiembrie 1895, a anunțat la Paris crearea premiului care îi va purta numele. De
asemenea, a lăsat întreaga moștenire, 9 milioane de dolari, pentru decernarea acestor premii
care se acordă pentru mari descoperiri științifice îndreptate spre binele omenirii, dar și pentru
eforturile unei persoane de a menține pacea în lume.
• Premiile Nobel se acordă din 1901 și fiecare premiu valoarează 200000 de dolari
 Surse:

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/viata-fascinanta-a-lui-alfred-nobel-a-inve
ntat-dinamita-cu-pretul-vietii-fratelui-sau

Crăciun Boris, Faimoșii inventatori și descoperirile lor epocale, Editura Porțile

Orientului, Iași