Sunteți pe pagina 1din 16

F o f a b e s e r i c s c a s i s c o l a s t i c a .

- =<-->=
Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alb a - J u li a
si Fagarasiu.
Apare in 1 si 15 st. 11. a fia-carei luni.
Abonamentele de cate 6 ti. v. a. pre anu se se adreseze ||| Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate
la tipogra' a seminariului gr. catolicu in Blasiu. | | la redactiuni.
Anul u IIL Klasiu 1 pril u 1890. Nr . 13.
Partea besericsca.
E p i s t o l' a e n c i c li c a
a Pr e a s nt ul ui no s t r u Pr i nt e Le o nu XIII
Ctra toti Patriarchi, Primaii, Archiepiscopii, Episcopii
si Ordinarii, cari se afla in pace si in unire cu Scaunulu
Apost ol i cu.
Despre cel ea mai de frunte detorintie ale
cetatieniloru catolici.
(Urmare din Nr. 12 si fine).
Tt e nesui nt i el e acest e i nse nu vor u aj unge l a
ni mi cu, deca nu se va duce o vi t i a cor espundi et r e
mor al ul ui cr est i nescu. Des pr e J udei a fostu d su
S nt ' a Sc r i pt ur a : Pana ri au pecatuitu naintea Do-
mnedieuhii seu eru bunettUe mpreuna cu ei, c
Domnedieulu loru uresce nedreptatea . . . ra cndu
s'au abatutu dela calea carea le-a pusu loru, forte
multi au pieritu in multe resbie
1
). I nse na i unea
evrea por t in si ne des emnat u t i pul u popor ul ui er e- j
st i mi , si in intmpl r il e sale cele de demul tu adeseor i j ;
intipui adever ul u viitoriu ; cu aceea deosebir e, c [
pr e noi bun t a t e a domnediesca ne- a inzestr atu si
ne- a impodobitu cu dar ur i mul tu mai nsemnate, si
c pr in ur ma r e pecatel e cr estinil or u suntu cu mul tu
mai grel e, por tndu pr e sine si pt' a ingr atitudinea P
Beser ic' a nu e pr si t a de Domnedi eu nici odat
si nici i nt r ' unu tipu, si dr eptu aceea n' a r e s se i !
tma nimicu de r eut at ea meni l or u; na i uni l e i nse,
cari se abt u del a vi r t u i l e cr est i nesci , nu pot u
fi t ot u asemenea de l i ni t i t e. Pe nt r u-c pecatele
') Judith, V, 16, 17.
impucinsa sementale*). Adever et at ea sent i nt i ei
acest ei a s' a obser vat u in t ot e vcuri l e t r e c u t e ; ci ne
pot dar a se ne asi gur e c aceea nu se va i mpl i ni
si i n alu nos t r u? Ma di n mul t e semne se vede
apr i at u, c pedps ' a mer i t at a deja ne st a de a s upr ' a
capul ui ; chi ar u si condi t i unea St at el or u moder ne o
i nt ar es ce acs t ' a, de- r e- ce vedemu c mul t e di nt r e
ele suferu de rel e i nt er ne, si c nici unul u nu se
afla in depl i na Unisce si si gur i t at e. Si dca fac i uni l e
; cel oru f r del ege voru i nai nt cu cut ezar e pr e cal ea
i nceput a, dca vor u pot cresce in influintia si in
poter e, atunci e de t emut u c dnsel e, cari pr in
unel tir il e si pr in apucatur il e l oru cele pecatse au
facutu deja a t t ' a r u, voru subsap chiar u si t eme-
t e l e puse de na t ur a ale edificiului social u. Nici
I nu e cu potintia se depr teze del a sine Statel e per i-
culele aceste numai cu aj utor e omenesci, mai al esu
pentr u- c o mul i me de cr et i ni , l apedndu cr edi nt i ' a,
\ sufere pedps ' a cuveni t a trufiei sale pr i n aceea, c,
or bi t a de pat i mi , cr ca i nzadar u adever ul u, si i m-
|' br aci si za er r ea dr ept u adever u, si se crede i nt i el pt a,
'.: cndu numesce reulu bine si binele ru, si cndu
chiama intunereculu lumina, si lumiria intunerecu
3
).
Asia dar a este de l ipsa c insu-si Domnedieu se
ii intr evina, si aducundii- si aminte de bun t a t e a sa, se
privsca cu ochiu indur ator iu la societatea omensca.
De aceea, pr ecum V' a mu mai l egat' o si de al te ori
II de sufletu, este de l ipsa se spori i in zel u si i n
st at or ni ci a, c pr i n r ogat i uni umi l i t e s se conj ur e
bunet at ea lui Domnedi eu, si se rei nvi e vi r t u i l e acel e,
*) Pild. XIV, 34.
3
) Isai. V, 20.
202 Nr. 13.
cari fonnza esent i ' a vieii cr est i nesci . Si i nai nt e
de t t e t r ebue s se descept e in inimi iubirea, car ea
e t emei ul u celu mai de frunt e alu vieii crest i nesci ,
f r a de car e seau nu esista vi r t u i , seau si dca
esi st a, sunt u ner odi t dr e. De aceea i ndemnndt i feri-
ci t ul u Paul u pre Coloseni se i ncungi ur e t t e pecat el e
si se depr i nd vi r t u i l e cr et i ne, adause : ra preste
tte aceste se avei iubirea, carea este legatar'a de-
pUnirei
l
). Si i nt r u adever u l egt ur a a depl i ni rei est e
i ubi r ea, pent r u-c pr e ct i -i i mbr aci si za, pr e acei a-i
si uuesce forte st r nsu cu i nsu-si Domnedi eu, f acndu- i
se pr imsca chiar u del Domnedieu viti' a sufletului,
si se tr aisca cu Dnsul u si pentr u Dnsul u. J ubi r e a
facia cu Domnedieu inse tr ebue se fia mpr eunat
cu iubirea facia cu deapr pel e, pentr u- c omenii suntu
asia d cndu o impar tasir e a bunettii celei nemr ginite
a lui Domnedieu, si por ta intipar itu in sine tipul u
si asemenar ea Lui. Acestu mandatu avemu del Do-
mnedieu, c celu ce iubesce pre Domnedieu, se iubsca
si pre fratele seu'
2
). Dca va dce cineva, c iubescu
pre Domnedieu, ra pre fratele seu 'Iu uresce, min-
tiunosu este
3
). Legiuitor iul u domnedieescu a numitu
pr eceptul u acest' a al u iubirei nou, nu c si cndu
nici o al ta lege si chiar u si na t ur ' a ins' a- si nu ar '
fi demndat u si mai inainte s se iubsca deapr pel e ;
ci fhndu-c modul u acest' a al u iubirei prescrisu de
Chr istosu er cu totul u nou si ne mai aud tu intr e
omeni. Pent r u- c Isusu Chr istosu iubir ea aceea-si a
dobndit' o invetiaceil or u si ur masil or u sei, eu car ea
e iubitu Dnsul u de Tatal u, si eu car ea iubesce El u
insu-si pr e omeni, c toti se pta fi in Dnsul u o
inima sngur a si unu sngur u eugetu, pr ecum si Dn-
sul u eu Tatal u din fire un' a suntu. Est e cunoscu i i
t ot ur or u ct u de adncu nr dci nat a er la inceputu
in inimil e cr estinil or u vir tutea pr eceptul ui acestuia,
si cte si ce frupte de bunavointia i mpr umut at a, de
bunaintiel eger e, de pietate, de r bdar e si de t ar i a a
adusu l umei. Pent r u- ce nu se imitza acum esempl el e
str amos l or u ? Ins' a-si conditiunea tmpur il or u ne este
unu indemnu forte poter nicu spr e iubir e. In mesur ' a
aceea, in car ea cresce ur ' a celoru f r del ege in c o nt r a
l ui Isusu Chr istosu, tr ebue s se intar sca si cret i ni i
in pi et at e si s se insufletisca pri n i ubi r e, car ea est e
mai c' a fapt el oru celoru mar i . ncet e dar a nei nt i el e-
geri l e, dca esista ; amut i sca cert el e acele cari i m-
pr asci a pot eri l e l upt at or i l or u, si cari nu folosescu
ni mi cu rel i gi unei , si t ot i uni i in cuget e pr i n cr edi nt i a,
si in smt ri pr in iubir e, se vietiuisca, pr ecum se
si cuvine, in iubirea lui Domnedieu si a omenimei.
Aflamu de bine a adinoni aici mai alesu pr e
pr i n i i de familia, s se nesuisca a ocr mui dupa
') Co l o s . III, 14.
2
) I Jo . IV, 21.
3
) I Jo . IV, 20.
nor mel e aceste famil i' a, si a cresce bine din et at ea
cea mai frageda pr e pr uncii Ioni. Famil i' a este
l eagnul u societtii civile, si in mar e par te la va t r ' a
i par intisca se pr egatesel i destinel e Statel o. Pr i n
1
ur ma r e aceia, cari voiescu se smul g Statel e din
;
braciel e cr et i ni smul ui , le at aca chi ar u in r adeci na,
1
cor umpndu pr e t ot e cile fami l i ' a. Del a t i cal osi ' a
acst ' a nu-i r et i ne si nu-i i mpi edeca nici cuget ul u
' nedr ept i i enor me ce o comi t u in cont r ' a par i nt i l or u,
; car i del a na t ur a au pr i mi t u dr ept ul u de-a cresce pr e
! acei a, cr or ' a l e-au dat u vi t i ' a ; unu dr ept u aces t ' a,
car e e i mpr eunat u cu det or i nt i ' a de-a i ndr ept i n-
s t r uc i unea si cr escer ea pr unci l or u la scopul u acel ' a,
; pent r u car e au pr i mi t u din bunavoi nt i ' a lui Domne-
dieu dar ul u de pr unci . Asia da r a det or i nt i ' a par i n-
t i l oru est e s se nesuisca si s se silsca a r espinge
| in r espectul u acest' a ori ce at ent at u, si se-si aper e
! cu ori ce pr etiu, pr ecum e si j ustu, dr eptul u de- a
} cresce cr estinesce pr uncii, depar tndu- i mai cu sma
I del a scolile acel e, in cari se afla espusi pericol ul ui
i de- a sorbi veninul u i mpi et i i . Cndu e vor ba de
1 cr escer ea buna a j uni mei , nici o gr i gi a si nici o
!
ost enl a nu e dest ul u de mar e. In pr i vi nt i ' a acs t ' a
mer i t a admi r ar ea t ot ur or u cat ol i ci i nat i uni l or u acel or ' a,
; cari cu spese enor me si cu o s t at or ni ci a i nca si mai
ma r e au deschi su scoli pent r u cr escer ea pr unci l or u.
l Es empl ul u aces t ' a s al ut ar i u t r ebue se fia i mi t at u
I pr et ot i ndenea, unde o poftescu j ur s t r i l e ; se-si i nsemne
j i nse bi ne t ot u i nsul u c spr e a deda la v r t ut i i ni -
! mile pr unci l or u, in loculu celu d' nt i u si mai pr e
|i susu de t ot e e de l i psa cr escer ea fami l i ara. Dca
I j uni mea va afla la va t r ' a par i nt i sca o vi t i a mor al a,
I si asi a d cundu o scl a pr act i ca a v r t ut l or u cr es-
i t i nesci , in ma r e par t e va fi as i gur at a m nt ui r e a
; soci et t i i .
Ni se par e c amu at i nsu deja l ucruri l e cele
,j mai ns emnat e, cari t r ebue se le i mpl i nsca seau se
lj le i ncungi ur e cat ol i ci i in t mpur i l e nost r e. Acunl
|! vi ne r ndul u la Voi , Vener abi l i l or u Fr a t i , se ve i n-
! gr i gi t i , c vcea Nos t r a se r esune pr et ot i ndenea, si
.;! c toti se i nt i el ga ct u est e de lipsa, s se puna
I in pr acs a l ucruri l e acel e, despr e car i amu vorbi i i in
|i Epi s t ol ' a acst ' a. mpl i ni r ea det or i nt i el or u desfasi urat e
! nu pot se fia gr ea si nepl cuta nimenui, de-re-ce
il j ugul u lui Isusu Chr istosu e pl acutu si sar cin' a Lui
ii usira. Si decumva vr eunu l ucru s' ar ' par e anevoia
i! de impl initu, Voi cu auctor itatea si cu esempl ul u
ij vostru veti pr emer ge, c totu insul u s se l upte cu
rj cea mai mar e tr ia sufletsca, si se desfasiore in
ij faci' a totur or u gr eutat l or u o stator nicia ne nvinsa.
1 Spuneti- l e, pr ecum V' a mu spus' o si Noi adeseor i, c
!
| se afla per icl itate bunur il e cele mai subl ime si mai
ij scumpe ale omenimei, pentr u aper ar ea c r or ' a n' a r '
l! tr ebui s se cr utie nici o ostenl a ; si c pent r u
suferinde s' a r epusu o r espl ata forte mar e, cor es-
pundietr e unei vieti cr estinesci. De al ta pa r t e cine
nu se l upta pent r u Chr istosu, se l upta in cont r ' a
Lui - si El u insu-si a dechiar atu c se va l aped
naintea Tatl ui seu din cer iur i de aceia, car i nu-l u
voru fi mar t ur i si t u naintea menil or u pr e pamnt u.
Ce ne privesce pr e Noi si pr e voi toti, de siguru
nu vomu l as se l ipssca pana la capetul u vieii
auct or i t at ea, sfat ul u si l ucr ar ea nos t r a in l upt ' a
acst ' a. Si nu sufere nici o i ndoi l a, c pana la
nvi nger ea depl i na aj ut ori ul u speci al u alu lui Domne-
dieu uu va l i psi , nici del a t ur ma ni ci del a past or i .
nt r i i de s per ant i ' a acs t ' a, c o pr eves t i l e a
dar ur i l or u ceresci si c unu pemnu al u bunavoi nt i ei
Nos t r e, ve dmu di n adncul u i ni mei i n Domnul u,
Vue Vener abi l i l or u Fr a t i , pr ecum si i nt r egu Cl erul ui
si popor ul ui vost r u bi necuvnt ar ea apost ol i ca.
Dat u i n Rom' a la S. P e t r a in 10 J a nua r i u
1890, i n anul u al u doi spr edi ecel ea al u Pont i f i cat ul ui
nos t r u.
L e o n u XIII Papa.
Tr adusa de Dr. Basiliu Hossu.
Jurnalistica
Mai muli cor espondi nt i si aici ai foiei nos t r e
ceru, se ne octrpirnu cu i mpor t a nt ' a cest i une a j ur -
nalisticei, din punct u de vedere beseri cescu, si se
iudemumu pre cei compet en i a medi t a ct u-si de
ctu asupr'a influintiei, ce o depr i nde j ur nal i s t i c' a cu
privire la viti'a us t r a rel i gi osa, pol i t i ca si soci al e;
pentru c se par e, c omeni i not r i au ui t at u cu
totulu de ce ne l i psi mu noi . Bi ne, scri e unul u di n
cor espondi nt i i not r i , c in si nul u beseri cei gr eco-cat ol i ce
apru in pr es ent e 3. foi beseri cesci per i odi ce: pr eot ul u
romanu in Gher l ' a, r evi st ' a cat ol i ca i n Bai ' a ma r e si
foi'a beseri cesca si scol ast i ca in Bl as i u; i nse ci ne
nu sci e, c acest e foi, ce si asi a apr u t ot u numai
dupa 15. dle-se cupr i ndu cu i nt r ebar i t eol ogi ce, cu
pr edi ci si cu l ucr ur i ce i nt er esza numai pr e pr eo i .
Unde r emanu acum al t e cest i uni de i mpor t ant i a
vi t al e? unde r emne popor ul u cr edi nci osu, car e i n
t ot a di u' a ar e l i psa de i ns t r ui r e si ndr e pt a r e ? Cum
est e aper at u acel ' a de peri cl ul u i r r el i gi osi t at ei ce i n
t ot a di u' a lu aducu as upr ' a lui j ur nal el e cele nebot ezat e
pr ecum si acel ea j ur na l e i ndi ferent e, car i numai cu
numel e sunt u cr et i ne?
Pent r u aceea ni se pr u ndr ept i t e pl nger i l e
cor espondi nt i l or u not r i , c ast adi nu sunt u de aj unsu,
pent r u caus' a ns t r a, foile beseri cesci de cupr i nsu
t eol ogi cu, c as t adi e de lipsa c pr e l enga foile
beseri cesci ori i n l ocul u acel or ' a se se r i di ce j ur nal e
pol i t i ce beseri cesci cu mi si unea s n t a : de a pr opune
poporul ui credi nci osu in t ot a di u' a pr i nci p el e rel i gi unei
cr et i ne cele a t t u de necesar i e pent r u vi t i ' a publ i ca
si f ami l i ar a: de a se l upt pent r u i nst i t ut i uni l e bese-
ri cesci , pent r u cr edi nt i ' a par ent i l or u no t r i , pe nt r u
adever u si vi r t ut e : de a pr opune r ef or me, legi si
nor me compat i bi l e cu d r e p t a t e a : de a cul t i va si nobi l a
popor ul u in pr i vi nt i ' a i nt el ect ual e, mor al e si rel i gi osa,
pr ecum si de a -lu descept si cu pr i vi r e la al t e
cause de i nt er esu publ i cu si pr i vat u.
Unu al t u cor espondent u t r a c t ndu despr e nece-
si t at ea unui j ur nal u pol i t i cu beseri cescu in pr ovi nci ' a
nos t r a met r opol i t ana, i nt r e al t el e scri e aces t ea: Cut a i
i n t empur i l e al egeri l oru de deput a i pent r u pa r l a me nt u,
de oficiali i n comi t at e si i n comune, si vede i cum
fii cei mai ast ut i ai secl ul ui amagescu in t ot u modul u
si seducu pr e credi nci oi i beseri cei nos t r e se vot eze
si se l ucr e in c ont r ' a i nt er esel or u l oru pr opr i e, i n
cont r a i nt er esel or u nos t r e beseri cesci . Eu cr edu, di ce
cor espondi nt el e, c unu j ur nal u pol i t i cu beser i cescu
cu r esi edi nt i ' a in locu acomodat u, ar ' pot e face mul t u
pent r u descept ar ea popor ul ui si pent r u i nt or cer ea
l ucr ur i l or u i n mai spr e bi ne, cu a t t u mai vi r t osu
c i n ur m' a i nt r oducer ei i nvet i ament ul ui obl i gat or i u
s' a i mmul t t u si in comune numer ul u cet i t or i l or u.
Lua i esempl u del a al t e confesi uni , si vede i ct u
sacrifica acel e pent r u j ur nal el e loru si ct u spesmu
si noi pent r u al t e j ur na l e in l i ps' a al oru nos t r e, pe nt r u
car e in schi mbu pr i mi mu dest ul e l ect i uni , i mput r i
si det r ager i . De ce a t ept a i c si acum se ve vi na
nout i l e, se ve aper e cuel e cei de acol o si di n col o?
Pot el e, dr umur i l e de feru. firele el ect ri ce t r ecu as t adi
si pr e la Bl asi u, Or adea mar e, Gher l ' a si Lugosi u, i n
t ogma c si pr e ai ur ea. Punct el e nos t r e pr i nci pal e
au dest ul e pot er i i nt el ect ual e, mor al e si mat er i al e
spr e a se smul ge odat di n s t ar ea nesuferi t a de pa na
aci . Acum t empur i l e s' au schi mbat u ; acum i er ar chi ' a
nu se pot e r est r i nge numai la past or al e, numai l a foi
beseri cesci peri odi ce, ci spr e aper ar ea auct or i t at ei
s' al e, spr e aper ar ea i nst i t ut i uni l or u si i nt er esel or u
beseri cesci ar e l i psa nei ncongi ur at a de j ur na l e quot i di ane,
si pr ecum credemu noi ni ce nu-i va fi cu gr eu a si -
le i nf i ent i ; cci afara de al t e midloce de di s puner e,
ar e sub conducer ea s' a pr e preo i si cr edi nci oi , pr e
cari usi oru i - a r pot e descept se i mbr aci si eze caus ' a
j ur nal i st i cei pr opr i e. E adever at u, ca avemu o s nt a
det or i nt i a se spr i gi ni mu pr es ' a, ce se l upt a pent r u
der ept u si der ept at e, pr es ' a ce vorbesce cu r e ve r e nda
de rel i gi une, beser i ca si preo i i e i ; dar ' a aj ut a cu
bani i t ei j ur nal e i ndi ferent e de cuel e cr edi nt i ei si
beseri cei t ' a l e ; j ur nal e cari fia pr i n foisiore or i gi nal e,
fia pr i n r epr oducer i ori in al t u modu pr opaga pr i nci pi e
cont r ar i e r el i gi unei ; j ur nal e cari cal umni eza si
vat ema clerulu cu i st ori e de scandal e scor ni t e si cu
menci uni i st ori ce despr e pontifici de o mi i a de ori
r ef ut at e, eu unul u nu aflu a fi l ucru pr udent u,
ci di n cont r a unu act u nei er t at u, de car e t r ebue se
j oi Fol A 15KSK1UCESCA Si SCOLASTICA. Nr. H.
ne l apedmu' ' . Asi a cuget a cor espondent el e nost r u in
c a us
:
a de l a d a , si cine se nu-i dee dr ept u, si se nu
r ecunosca ct u est e de si mt t a la noi l i ps' a de j ur nal e
pol i t i ce beser i cesci !
Jn caus' a acest ' a, pr ecum am i nt i el esu, esi st a si
o r epr es ent at i une t or mal a subscr i sa de unu numer u
consi der abi l u de pr ot opopi si preo i din di eces' a
Lugosi ul ui , in car e acei a dupa ce s edechi ar a nemul t i umi t i
cu f or m' a si modul u r edact at ei pr esent e a foiei bese-
ricesci si scol ast i ce di n Bl asi u, si dupa ce enunt i a,
ca acest ' a foia nu est e acomodat pent r u l mur i r ea
i nt r ebar i l or u publ i co-beseri cesci , si c acea nu se pot e
t i ene in cur ent u cu foile beseri cesci pol i t i ce ale al t or u
confesi uni , pr opunu cu t ot u adi nsul u a se lu mesur i
pent r u i nfi ent i area unui j ur nal u pol i t i cu beseri cescu
separ a i i de foi'a beseri cesca, cer endu t ot u o dat a c
si pana at unci foi'a beser i cesca se se separ eze de
cea scol ast i ca si se se edee celu put nu odat pr e
s ept emana. Bi ne, dat
-
at t u r eal i sar ea pr opuner ei
r ef er i t or i e la edar ea unui j ur na l u politicii beseri cescu,
ct u si adausul u propui i cu pr i vi r e la r ef or mar ea foiei
beseri eesci ceru sacri t i ci e mai mar i c pana aci ,
si acel ea de o cam dat a nu se pot u a t e pt a dect u
erasi numai del acl er u; cci fara as ecur ar ea subvent i unar ei
di n susu, si fara consensul u si as ecur ar ea espr esa
de abonami nt e di n par t ea de di osu, anevoi a cr edemu,
c se va afla ci neva, car e se se espuna la o i n-
t r epr i nder e i mpr eunat a cu at t ea spese, fatigie si
per i cul e. Pe nt r u aceea aflmu consul t u a r ecomanda
pr opuner i l e de mai susu, at ent i unei vener at ul ui cl eru
provi nci al i i , cu r ogar e c pr eaonor at i i por t at or i ai
oficieloru pr ot opopesci . in conferi nt i el e past or al e se iee la
desbat er e acel e pr opuner i si se bi nevoi esca a notifica
r edact i unei vederi l e avende.
Despre coiieelebrarea in s. liturgia/
De Dr. Victorii Szmigel ski.
(Continuare din Nr. 12.)
In cest i unea de fatia nu voiu se me provocu la
pr ea mul t e documi nt e, ci me voiu r est r i nge dupa
pot i nt i a la documi nt e de cele publ i ce. Incr edi nt i ezu
i nse pr e domnul u B o r o s i u , c s' a i nsi el at u fort e,
candi i a pr evedi ut u, c prtinitorii concelebrarci, spre
justificarea procedurel loru se voru provoc la decretulu
pontificale din 30 Martin 1720.
Asia dar a i nai nt e de t ot e prescri e di sci pl i n' a
beseri cei nost r e, c pr e acel ' a-si al t ar i u in ace' a-si
d se se pot a aduce o s i ngur a j er t f a. Lucr ul u aces t ' a
l ' a i nt ar i t u si Roni ' a. Fica ce scri e Pontificele Benedi ct t i
XI V in enci cl i c' a Demandat ane" di n 24 Decembr e
1 7 4 3 :
Simili modo nul l am i nnovat i onem fieri deber e
decr evi mus in eo, quod respi ci t cel ebr at i onem Sacr osanc i
Mi ssae Sacrificii, quod uni cum in si ngul os dies super
quol i bet Al t ar i offerri, vet er uni Sanct or um Eccl esi ae
Gr aecae Pa t r u m pr aecept o, et consuet udi ne t r adi t i mi
est ; pr opt er eaque mi ni me i ndul gendum censui mus
pet i t i oni per eundei n Pa t r i a r c ha m Nobi s por r ect ae, qua
post ul aver at , ut ad sat i sf aci endum pi et at i Sacer dot um,
et mul t i pl i ci bus Fi del i um Obl at i oni bus, pr aedi ct um
l i t uma nt i qui t a t e c oni me nda t uni i mmut a l i per mi t t er emus
et in Eccl esi i s Li bani , et Ant i - Li bani pl ur es Mi ssas
eodem die super eoduni Al t ar i offerendi Sacer dot i bus
fieret pot es t as "
1
) .
Despr e acel ' a-si l ucru scri e Benedi ct u XI V si
in enci cl i c' a Al l at ae s unt " di n 26 Jul i u 1 7 5 5 .
Ad illud aut em Al t ar e, ad quod Sacer dos Mi ssam
cel ebr avi t , nequit. al i us Sacer dos eodem die i t er um
Mi ssae Sacri t i ci um offerre. Eut hymi us Tyr i ac Si doni s
Ar chi epi scopus, et Cyri l l us Pa t r i a r c ha Ant i ochenus
Gr aecor um, in Poi i t i t cat u Cl ement i s XI . , Benedi r t i
XI I I . et Cl ement i s XI I . sci sci t at i sunt , an vi gent em
r el i nquer e deber ent pr aedi ct ani di sci pl i nam vet ant em,
ne secundi i m Mi ssae Sacri t i ci um eadem di e, eodem in
Al t ar i offerat ur. At illis semper r esponsuni fuit : ni hi l
esse i nnovanduni , sed vet erem Ri t um omni no r et i -
ne nduni
2
) ".
Asia dar a in beseri cel e de r i t u gr ecescu se pot
cel ebr a la acel ' a- si al t ar i u o s i ngur a l i t ur gi a in ace' a- si
di . Da r a apoi ce se se i nt mpl e ad sat i sf aci endum
pi et at i Sacer dot um, et mul t i pl i ci bus Fi del i um Obl a-
t i oni bus ?^ Domnul u B o r o s i u r espunde l a nt r ebar ea
acs t ' a : Era ce se tiene de impregiurarea ace'a, c la loculu
resiedintiei simtu mai multi preoi, carii ar' dori se
celebreze, adec c prin aplicarea intentiunei cerute
se satisfac detorntiei primite, atunci si in acesta
casu mai antaiu ar' trebui cerutu aredicarea mai
multoru altaria in ace'a-si beserica. A audi t u pot
Domni ' a sa, c pr e la Rut eni i uni t i di n Gal i t i ' a si
di n Ungar i ' a de india npt e se afla r i di cat e al t ar i e
mai mul t e in ace' a- si beser i ca. Si eu am audi t u
despr e l ucrul u a c e s t ' a ? Da r a concede r e Rom' a si
di sci pl i n' a besericei nost r e l ucrul u a c e s t ' a ? Ec a ce
dice enci cl i c' a Pontificelui Benedi ct u XI V Al l at ae
s unt " di n 26 Jul i u 1 7 5 5 :
Pr aecl ar um par i t er est ad r em nost r ani id, quod
inox subj i ci emus. Di s cr epant i nt er se er udi t i vi ri ,
ext i t er i t ne, j uxt a vet er em di sci pl i nam, in Basi l i ci s
Flcclesiae Occi dent al i s unum, an pl ur a Al t ar i a.
Ver uni si de Templ i s, at que Basi l i ci s Or i ent al i bus, et
Gr aeci s ser mo sit, per spi cuum vi det ur , nonni si unum
al t ar e in ipsis ext i t i sse, at que mi ne et i am t empor i s,
pl er umque exi st er e. Cumque in Tempi o S. At hanas i i ,
quod Komae a Gr aeci s obt i net ur , pl ur a ext ar eni t
al t ar i a, Leo Al l at i us in epi st ol a ad l oa nne m Mor i num
') Magnum Bullarium Romanum ed. Luxemb. 1752. T. XVI.
pag. 168.
2
) Encicl. Allatae sunt-> . 37.
scr ipta de Templis Graecorum recentiorwm num 2 asser er e
uou dubitavit, in pr aedicta Eccl esia nihil Gr aecae
formae reperiri pr aeter Berna, idest Sepimentum,
quod Ar am maj or em a rel iquis Eccl esiae par tibus
secer nit
1
) ".
Doresce cum va domnul u B o r o s i u , c si despr e
besericele nostr e se se scria a si a ? Adever atu c
dice domnul u B o r o s i u mai depar te, c la noi r idi-
car ea mai mul tor u al tar ie in ace' a- si beserica nu e
de lipsa, de re-ce aceloru preoti li remane tempii
destulu c se celebreze in dile comune in loculu cele-
branteluiseptemanariu, (care nuprea are intentiuni) ;
ori se celebreze in alta beserica esistenta, c la
metropolia, unde suntu 3 beserice, dara ace'a
celebrare se nu se faca la unulu si acel'asiu altariu.
Acst' a se fia dar a t a i a t ur ' a in nodul u Gor diani! :
Unu pr eotu se impedece pre celu al al tu intr u a
cel ebra s. Litur gia. Dar a dca l iturgiel e, car i au
se le cel ebreze cei din Bl asiu, voru fi mai mul te de
tr ei pr e riesce car e din dlele acel ea al e anul ui , i n
car i dupa di s ci pl i na beseri cei nost r e se pot cel ebra
s. liturgia"? C se se sat i sfac pietati Sacerdotum,
et multiplicibus Fidelium Oblationibus, ca ce seri e
Pontificele Benedi ct u XI V i n enci cl i c' a De ma n d a t a m" :
Per mi t t i mus t ameu, ut al i a Al t ar i a in loco
Eccl esi ae apt o eri gi pos s i nt "
2
)
Spr e espl i car ea acest ei per mi si uni ser vsca en-
ci cl i c' a Al l at ae s unt " , in car e se pot u cet i ur mat r el e :
Iu commodum aut em Sacer dot um, qui pr i vat um
Mi ssae Sacrificium offerre cupi unt , sal va semper con-
suet udi ne, ut ad unum al t ar e unum t andummodo
Sacri fi ci um i n dies si ugul os offerat ur, Gr aeci const i t uer e
coeper unt Paracclesias. Par accl esi ae vero nil al i ud
sunt , quam Or at or i a quaedam Eccl esi ae cont i gua, in
qui bus er ect um adest Al t ar e, ubi Sacer dot es Mi ssam
cel ebr ant , quam in Eccl esi a cel ebr ar e nequeunt , eo
quod ad Al t ar e in ea ext r uct um al i us Sacer dos j a m
cel ebr aver i t ".
Da r a unde nu sunt u at ar i paracl i si i , ori unde
ele nu-su de aj uns u? c a ce dice enci cl i c' a
De ma nda t a m " :
Si aut em al t ar i um numer us Cel ebr ant i uni , et
Offerent i um mul t i t udi ni non r espondeat , l i ceat pl ur i bus
Sacer dot i bus, ubi huj usmodi consuet udo vi get , super
eodem Al t ar i unacuni Epi scopo, vel alio Sacer dot e
Sacrificium per agent e, concel ebr ar e ; i t a t amen, ut
sacri s vest i bus mor e Cel ebr ant i um i ndut i , unusqui sque
t ot ani Li t ur gi am i nt egr e r eci t et , et ver ba Consecr at i oni s
proferat , per i nde ac si Sacr os anct um Sacrificium si n-
gul at i ni cont cer ent
3
) " .
') Altariele acelea chiaru de ace'a s'au si delaturatu din
beseric'a din Rom'a a s. Atanasiu la mandatulu Pontificelui Gregoriu XVI.
L. c.
3
) L. c. . 39. ') L. c. . 9.
Si ce e mai mul t u, Rom' a nu numai concede, ci
chiarii apr ba si demanda concel ebr ar ea acst ' a ca
unu l ucru, care nu s' a i nt r odusu de ieri al al t a i er i ,
ci a esi st at i ! si s' a depri ni i in beser i c' a i nt r ga di n
t ni puri l e cele mai vechi . Asi a cet i mu in enci cl i c' a
Al l at ae sunt " :
Deni que, communi s ohm fuit Occi dent al i aeque, a c
Ori ent al i Eccl esi ae Ri t us, ut Pr esbyt er i una cum
Epi scopo Mi ssae Sacrificium offerrent. - Concel ebr andi '
!i
Ri t us nunc t ernpori s in Occi dent al i Eccl esi a obsol evi t ,
j pr aet er quam in Or d i n a t o n e Sacer dot um, quam per agi t
Epi scopus, et in Consecr at i one Epi scopor um, quae a b
Epi scopo cum duobus aliis Epi scopi s assi st ent i bus
j pert ci t ur. Sed in Ori ent al i Eccl esi a vi gui t , vi get que
adhuc frequent i or usus concel ebr at i oni s Pr esbyt er or um
cum Epi scopo, aut cum alio Sacer dot e, qui pri mi
! Cel ebr ant i s per sonam sust i net , isque usus r ef er t ur ad
Const i t ut i ones, quae Apost ol i cae nuncupant ur lib. 8,
et ad Canonem oct avum, ex iis, qui Apost ol i ci di cunt ur .
| i Por r o ubi cumque ea consuet udo i nt er Gr aecos, et
;
! Or i ent al es vi get , non modo appr obat ur , sed et i am
cust odi a pr a e c i pi t ur
4
) " .
I nt r ebu acum pr e domnul u B o r o s i u , dca
i cuvi nt el e Domni ei sale : Dara apoi indultulu acelu
pontificale sci. se ni merescu cu cuvi nt el e lui Benedi ct u
XI V : non modo approbatur, sed etiam custodiri prae-
cipitur? Eu unul u in cuvi nt el e acest ea din ur ma
; nu aflu unu indulti!, ci o lege.
Domni ' a sa scrie : Dara apoi indultulu acelu
pontificale este impreunatu cu impregiurarea ace'a
speciala, candii numerulu altarialoru nu corespunde
multimei offerentiloru si celebrantiloru, si dca e in
datina o atare concelebrare. Aceste impregiurari
! condiionate inse celu putienu dupa cunosciinti'a
j
:
mea in beseric'a nstra nu esista, nici chiaru pre
la episcopie. Pentru-c la besericele nstre catedrale
atari liturgie fundate mai c nu suntu, su numai
de totu putiene, offerenti inca nu suntu asia multi,
in catu votului acelor'a se nu se pota satisface prin
liturgie destinde. Asi a espl i ca domnul u B o r o s i u
i cuvi nt el e lui Benedi ct u XI V pietati Sacerdotum, et
\ multiplicibus Fidelium Oblationibus. Se par e c
1
Domni ' a sa a folositu i nt r u espl i car ea acs t ' a pr i n-
ci pi ul u: Favores sunt restrigendi. I er t e- mi obser -
var ea acst ' a, dar a eu espl i car ea Domni ei sale de mai
i susu vr ndu nevr ndu t r ebue se mi -o formul ezu in pr acs a
cam a s i a : Dca ci neva, fia din par ochi ' a veci na fia
din al t u cont i nent u, mi - ar ' t r ami t e comi si unea de a
cel ebra mai mul t e l i t ur gi i , ar ' t r ebui se-i r es pundu :
F a bi ne si nu- mi da comi si uni de acest ea ; dor a ai
pot se scii, c pot er ea mea de a apl i ca s. l i t ur gi a
200 N r . 13.
nu t r ece nici pr est e mar gi ni l e par ochi ei , i n car e sum
apl i ca u, necum se t r ca pr est e Oceanul u at l ant i cu.
Er a la cuvi nt el e lui Benedi ct u XIV : ubicumque
ea consuetudo inter Graecos, et Orientales viget, voiesce
1
s se nimer sca obser var ea domnul ui B o r o s i u :
Datin'a de concelebrare, la noi nu se pot numi inca, \
c e stabila si ntrit, ori legitima, pentru-c ace'a j
;
numai de unu tempu incce ncepe a se observa, ;
/ara temeiu sufficientu, si in contr'a disciplinei statorite |
a besericei. La cuvintel e ul time in contr'a disciplinei \
statorite a besericei, pr ecum vediur amu, r espunde |
Benedictu XI V d cundu, c dat i n' a concel ebr r ei !
dat za nu numai de mai i nai nt e de ce s' ar ' fi i n- |
t mpl at u desbi nar ea cea mar e r esar i t na, ci chi ar u '!
di n vcuri l e celea de nt i u al e beseri cei , si mai |
i nai nt e de I nocent i u III se obser va si in beser i c' a |
!
a pus na . ' ) La cuvi nt el e fura temeiu sufficientu l
aut ezu a obser va, c pi et at ea preot l oru e dest ul u i!
t emei u nu spr e a incepe obser var ea unei dat i ne in i
cont r ' a di sci pl i nei s t at or i t e a beseri cei , ci spr e a j |
sustin o dat i na, car ea o concede, ma o chi ar u ,'
demanda di ci pl i n' a s t at or i t a a beseri cei , si spr e a nu ];
cer ca nl ocui rea ei cu i nnoi ri in cont r ' a acest ei di s- j i
ci pl i ne, pr ecum face domnul u B o r o s i u pr opunendu, j i
s se cr a concesi une spr e a ridica in ace' a- si be- j i
ser i ca mai mul t e al t ar i e. Datin'a de concelebrare, \
la noi nu se pot numi inca c e stabila si intarita ? \
Adever at u c ea nu se obser va pr et ot i ndenea in il
pr ovi nci ' a nos t r a beseri csca, si anume di n si mpl ' a !
;
causa, c la concel ebr ar e sunt u de l i psa celu put nu
doi pr eo i , r a par ochi i l e acel ea, in car i se fa doi \
pr eo i , sunt u frt e r ar e pr e l a noi . Da r a cu t t e
acest e viget ea consuetudo si pr e la noi . Despr e j
a c s f a s' a pot ut u convi nge si domnul u B o r o s i u !
vedi ndu pr e preo i concel ebr ndu cu epi scopul u l oru.
Si c nu cun va se faca cine va obser var ea, c con- i
cel ebr ar ea acs t ' a nu ar ' fi anal oga cu concel ebr ar ea
!
j
mai mul t or u preot i cu al t u pr eot u, voiu se ami nt escu, i|
c feri ci t ul u episcopii J o a n u B o b u a di spusu, c |
membr i i capi t ul ul ui i nt emei at u de dnsul u se cele- l|
br eze la ol al t a in fiesce car e l una de dtie ori s nt ' a j j
l i t ur gi a cu i nt ent i unea s t at or i t a de dnsul u. r a il
di sposi t i unea, ce se atta adausa ordi nei , dupa car e au li
se se cel ebreze in cat edr al ' a din Bl asi u l i t urgi i l e fundat e J'
de fericitulu met r opol i t u Al esandr u St er c' a- Si ul ut i u,
1
s una ast u-fel i u: Dca ditele aceste voru cade in dite \
feriate s'au de septemana, cndu nu va fi, serbatre,
si va fi alta Preotu la ronda, atunci celebracele din j
celi mai susu nsemnai (si de nu va fi la ronda) va |
ave antaiatate la S. Altariu, avendu a face amintire j
la esirea cu darurile pentru repausatulu Metropolitu \
Alesandru, r' in ainte de Eogati-ve celi chiamati
) V. Goar Euchologion p. 247.
Domnului"' va dce ecteniele mortloru cu voce nalta*
Er' decum-va roru cade dlele susu nsemnate in di
de Domineca ori Serbatore, atunci celebrantele va
asist pre lenga pontificantele (unul u di nt r e membr i i
capi t ul ul ui ) avendu a scote prticea la pregtirea
Snteloru (Proscomedia) si a face s amintirile mai
susu dse, dar' in secreta. Asi a dar a nu esi st a ni ci
o causa de a nut r i in pr i vi nt i ' a acest ' a o scr upul osi t at e
de prisosii. Viget ea consuetudo si pr e la noi , si
st abi l esca-o numai si i nt ar esca-o preo i i not r i , cci
asi a nu numai voru pur cede ames ur at u pr escr i sel or u
di sci pl i nar e ale beseri cei nost r e, ci fra i ndoi el a vor u
si cor espunde mai bi ne st at ul ui pr eot i escu, dect u
unii pr eot i , car i ani nt r egi nu cel ebreza de locu, seu
c al t i pr eot i , cari cu consci i nt i a l i ni t i t a seu mai
bi ne dsu amor i t a t r ecu cu veder ea chi ar u si decr et ul u;
Parochii in tote dominecile si serbatorile obligate se se
aproprie de altariulu Domnului sacrificndu pentru
poporn, ma chi ar u si acelu decr et u, dup car e ei
cel ebr ndu s. l i t ur g a si cumi necndu-se au se fie nemn-
cati si neleuti. Asi a da r a nu i ncet ar ea concel ebr r i l or u,
ci cr escer ea pi et i i si a spi r i t ul ui adever at u preot i escu
e de l i psa pr e la noi , si domnul u B o r o s i u gresi esce
deci fort e, cndu pr ocl ama pr i nci pi ul ui : Se lumu
lucrulu numai asia cum st. Lucr ul u nu st chi ar u bi ne.
(Va urm).
Unu actu istoricii besericescu.
Ni se cere, c se s pune mu: ce feliu de actu
autenticu posi edemu, pr i n car e se dovedesce c,
S i a g u n ' a i n anul u 1848 a i nt r odusu in afacerile
i nt er ne al e Consi st or i ul ui l i mb' a magi ar a, c l i mba
oficiosa, f r a de a fi fostu silitu de-a face asi a ceva?
Re s puns u: Es t e or i gi nal ul u pr ot ocol u despr e a
t r ei ' a si edi nt i a consi st ori al e, din 20 J a nua r i e 1848
i n car e s' au pe r t r a c t a t u 2 0 de obi ect e, del a Nr .
2 5 pana i ncl usi ve 44. Acest u ori gi nal u pr ot ocol u
est e subscr i su de Vi car i ul u, de cinci asesori si de
Not ar i ul u consi st ori al u.
Subscr i er i , car e sunt u aici la noi pr ea bi ne
cunoscut e, i nai nt ea mai mul t or u br ba i de r eput at i une.
Acest u prot ocol u se afla aici la Redact i une si
lu- pot e vede ori si ci ne, in t empu de 30 de dile,
adec di n 1-a Apr i l i e, pa na in 1-a Mai u a. c. in
car e d i se va r est i t ui pr opr i et ar i ul ui .
Bedactiunea.
Predica pre S. domineca a pasciloru.
tS'fir scohttn, nu este aichl Marcu 16. 6.
Neci o i nt empl ar e di n vi et i ' a lui Isusu, nu e
at t u de st r l uci t a si ns emnat a pent r u noi c i n-
t empl ar ea ce ser bat or i mu adi , des pr e car e nu numai
adi , ci i n t dt e domi necel e anul ui se face ami nt i r e.
Si acest ' a i nt empl ar e, at at u de ns emnat a pent r u noi
este i nvi ar ea lui Isusu di n mor i . La acest ' a i nt em-
j
a r e
c la mot i vul u pr i nci pal u s' a pr ovocat u
densul u spr e a devedi c dela Domnedi eu a fostu
t r ami su.
Anume candu odi ni dr a unii di n cr t ur ar i si
farisei au cer ut u semne dei a densul u, r espundi endu
]i-a d s u: Neamulu vicleanu si preacurvariu caut
semne, si semnu nu se va d lui, ci numai semnnlu
lui Jon'a profetulu. C-ci precum a fostu Jon'a in
pntecele chitului trei le si trei nopi, asia va fi
si Fiulu omenescu in anim'a pamentului trei dle si
trei nopi" ( Mat . 12 39) . Invi ar ea lui Isusu di n
mor i si apost ol i i o au t i enut u de bas ' a a t ot a cr e-
di nt i ' a loru, ce apost ol ul u popdrel oru in epi st ol ' a sa
I ct r a Cor i nt eni i nveder at u a si espr i mat u d c undu:
De n'a inviatu Christosu, inzadarnica e predicarea
nostra, si inzadarnica e si credini'a vostru". ( 15 13) .
Asia e ! de n' a i nvi at u, at unci Isusu celu nascut u
si crescu i i in sor t ea de di osu nu s' a pr eamar i t u,
at unci vi et i ' a nos t r a i mpr es or at a de at t ea necasur i
a r ' fi l i psi t a de ori ce s pe r a nt i a ; at unci t i ent ' a a
t ot a mr i r ea si dor i nt i ' a nos t r a ar ' fi numai vi et i ' a
pa me nt e s c a ; si cr edi nt i ' a ni -ar ' fi i nzadar ni ca. n-
s emnt at ea i nvi ri i lui Isusu di n mor i au r ecunoscut u
chi ar ' si vr mai i l ui , pent r u acea au mersu la
Pi l at u si au cer ut u padi t or i la mor ment u, pent r u
acea au si gi l at u si pe t r ' a mo me n t u l u i . Deci cea
mai i ns emnat a i nt empl ar e di n vi et i ' a lui Isusu a fostu
i nvi ar ea lui di n mo r i ; aces t ' a e t emel i ' a del a car ea
t ot e cele al al t e fapt e al e lui Isusu si - mpr umut a
pot er ea si vi et i ' a l oru. Se ne bucur mu deci as t di
si se cant mu ser bat or esce cu s a nt ' a bes er i ca: , Chris-
tosu a inviatu"!
1. Acest ' a ni -a vest i t u noue anger ul u.
2. Acest ' a adever escu i nvet i acei i l ui .
3. Aces t ' a dovedescu vr mai i l ui .
Er a Tu pr ea dul ce Isuse, carel e ai dsu ct r a
To m' a : fericii cari nu au vedi ut u si au cr edi ut u" ,
f-ne pre noi pr t ai acest ei f er i ci r i ! Et a noi nu
vedemu, dar ' medi l ocesce c bar emi aud ndu se cr e-
demu. In numel e celui i nvi at u di n mor i voiu de
a vi vorbi adi .
Fi t i cu l uar e a mi nt e !
I.
Cum-c Isusu ai eve a i nvi at u din mor i , adeve-
resce i nt i a or a anger ul u. Anger i i au vest i t u i nt i a
or a si bucur ' a nasceri i lui Isusu, i vi ndu-se past or i l or u
si i ndr uni andu-i pr e acei ' a la ieslea di n Viflaimulu
Judei ei , candu a i nvi at u er a t ot u anger i i adus er
aces t ' a sci re i mbucur at dr i a. In d u' a cea di nt i a a
sept emanei fort e de demanet i a mui eri l e por t at dr i e de
mi ru au veniii l a mor ment u, si d cea i nt r a si ne pr e
cal e: ci ne va r es t or n noue pet r ' a de pr e usi ' a
mo me n t u l u i " ? Da r ' ct u se mi r a r candu pas ndu
mai apr dpe de mor ment u, vedi ur a pet r ' a r e s t or na t a ,
; si i nt r andu in mor ment u, in locu de mor t ul u i ubi t u
i vedi ur a unu anger u si edi endu de-adr ept ' a, car el e le
mangai se nu se t ema, mai de par t e li-spuse c
Isusu celu r est i gni t u nu est e deja ai ci , s' a scol at u,
j si c numai loculu unde l ' au pusu pr e elu pot u vede,
dar ' pre densul u nu.
i Da r ' nu numai anger ul u adever esce i nvi ar ea lui
!
Isusu din mor i ! Int r e acel ea umeri cr edi nt i dse se
afla si Ma r i ' a Magdal en' a, car ea vedi endu pet r ' a r es -
t or nat a si iieaflandu t r upul u Domnul ui Isusu, a al er -
gat u la Pet r u si la J oa nu si li-a spusu l oru cele ce
vedi use. Dupa acea a mer su er a la mor ment u si
pl ecandu-se in acel ' a a vedi ut u doi anger i , i nse
t r upul u Domnul ui nu l ' a aflatu. Dupa acea Ma r i ' a
i nt or cundu-se, vede st audu l anga dens ' a unu ba r ba t u,
si par endu-i -se c est e gr adi nar i ul u, pl angundu l u-
i nt r e ba : Domne de ai l uat u t u pr e densul u, s pune-mi
i unde l'ai pus u? Acest u bar bat u er Isusu, dar ' Ma r i ' a
| nu-l u cunoscu. Acumu Isusu o agr ai esce pr e nume
si Ma r i ' a dupa acea voce bl nda cu car ea i d sese
odi ni dr a: i er t a-se t e pecat el e t al e, c-ci ai i ubi t u
mul t u" , de locu lu- r ecunoscu si agr ai ndu-l u cu
bucur i a cadii la pet i drel e lui spr e a le cumul a acel ea
i cu s r ut r i l e si l acri mel e ei.
II.
I Isusu dupa col r ea sa di n mor i , s' a a r e t a t u
nu numai Mr i ei , ci si cel oru al al t i i nvet i acei ai sei ,
car i asemene au mar t ur i s i t u i nvi ar ea l ui . S. Pe t r u
! Apost ol ul u d ce: Pre acestu Isusu a scolatu Domne-
dieu, carui'a toti noi suntemu mrturii. ( Fapt . Ap.
] 2. 32) . Mr t ur i s i r ea i nvet i acei l oru despr e i nvi ar ea l ui
Isusu e t ar e ponder dsa, c-ci acest i ' a nu er au usi or u
i cr edi et or i , ma in mul t e cauri i ndoi t i osi ; m r t u -
r i si r ea l oru e ponder dsa si pent r u acea, c-ci sor t ea
I l oru in ur mar ea acest ei ' a nu fu al t a de cat u bat j ocur a,
despr et i ui r e, pr i goni r e, i nchi sdre si mor t e. Cum-c
| i nvet i acei i lui Isusu nu au fostu usi oru cr edi et or i ,
I avemu mai mul t e dovede di n s. scr i pt ur a. C-ci
desi Isusu, de mul t e ori at at u de i nveder at u l i -a
vor bi t u despr e i nvi ar ea sa, t ot ui acest i ' a dupa mdr t ea
! l ui , abd cundu de t ot a s per ant i ' a, voi au de a se r e -
i nt or ce er a la ocupat i ui i i l e l oru de mai nai nt e. Candu
I mui eri l e li-au adusu pr i m' a vest e a i nvi ri i lui Isusu
: nu au cr edi ut u, si ca cu deosebi re Tom' a in cat u
t empu nu voi de-a cr ede, ni spune in det ai u s.
s cr i pt ur a. Desi acum mai mul i mar t ur i s i au c Isusu
a i nvi at u, densul u r emase necr edi nt i osu. Densul u
numai asi a voia de a cr ede de va vede in manel e
lui semnul u cui el oru si va pi pai cdst ' a lui s t r puns .
Ce Tom' a a dor i t u, s' a i mpl i ni t u. Densul u a
vedi ut u, si fii si l i t u se cr eda si se mar t ur i sesca i n-
vi ar ea lui Isusu di n mor i . Deci dar a, deca acet i
omeni , car i asi a cu gr eu se pot eau convi nge, car i
2 0 8 F O F A B E S E R I C K S f A S I S C O L A S T I C A . Nr. 13.
pent r u cr edi nt i ' a loru nu avur neci unu avant agi u,
neci o dest i nger e seu r espl at a, ci di n cont r a at at u
de niultu au suferi t a si pt i mi t pent r u a c e a : deca
acet i omeni dci;, cari nu er au usi oru cr edi et or i
si nu avur neci unu avant agi u, in a r espl at ' a pr e-
di ca i i lifi pt i mi r ea i ndel ungat a, si t ot ui cu unu
sufletu si cu o ani ma au vest i t a i nvi ar ea lui Isusu,
asi a densii de si gura au fosta convini despr e ade-
verul u i nt empl r i i .
III.
Invi ar ea lui Isusu din mor i o dovedescu in line
chi ar ' si vrmai i lui. Acest i ' a neci dapa uci der ea !
mielului nevi novat u nu er au odi chni t i , t r upul u lui si in ,
mor ment ul u i nt unecosu er a obi ect ul u spai mei pent r u
ei. Si - aduser ami nt e ca Isusu a pr edi su. ca va <>
se i nvi a din mor i , si desi nu er au ca t ot ul u convi ni |
ca acest ' a va se se i nt empl e, dar ' si numai la cu- !,
get ul u acest ' a t r emur au, si se t emeau ca vor u se , ' j
fia pcl i i . Pe nt r u acea au mer su densi i la Pi l at u )
si l ' au r oga t u: Domne, adusu-ni -amu ami nt e ca i
acel u amagi t or i u a dsu i nca fiindu vi u: dapa t rei !,
dle me voiu scol. Deci demanda se padi esca mor - 1
ment ul u pana a t r ei ' a d, nu cumva veni ndu i n- 1
vet i acei i lui ndpt ea se-lu fure pr e elu si se d ca , ' i
popor ul ui ca s' a scol at u di n mor i . Dor i nt i ' a l i -s' a
1
i mpl i ni t u. Capel ar pad t or i . pr e cari i asi edi ar a !.
l anga mor ment ul u si gi l at u, c se-lu padi esca. Si |
astu-feliu ei insisi pr i n por t ar ea loru ni deder a
dovad' a cea mai ecl at ant a despr e i nvi ar ea lui Isusu !'
di n mor i , de 6ra-ce ei insisi facura i nposi bi l a f ur ar ea '
t r upul ui di n mor ment u. Ma vr mai i lui Isusu mai !;
ver t osu pr i n acea i mpr egi ur ar e dovedi r i nvi ar ea lui I ,
Isusu c deder a ar gi nt i mul i padi t or i l or u di cundu-l i : |
d cet i c i nvet i acei i lui veni ndu ndpt ea l ' au f ur at u
dor mi ndu noi " . Ce vor ba ne r oda ? Voi at i dormi i i
1
i
dice S. August i nu si t ot ui at i vedi ut u ce s' a i ;
i nt empl at u pana ce voi a-ti dor mi t a ? Da r ' pri n aces t ' a |
veni i in cont r ad cer e cu voi i nsi si . Deca aieve a-ti [ i
dor mi t u, at unci nemi cu a-ti pot ut u vede, er a deca |
a-t i vedi ut u ce s'a i nt empl at u, at unci nu a-ti dor mi t u. '
Oh voi pad t or i dor mi t or i , si dor mi t or i pa d t or i ! \
Cat a de rea ve-i ndi ept at i afaceri l e vost re ! Consiliulu
di n Jer usal i i nu nu vi pot ea sftui al t u-ceva mai bi ne ?
!
i
De si guru nu ! Da r ' astfeliu si ne vr endu r ecundsce !
adever ul u i nt empl r i i .
Ast u-fel i u dar a i. m. cu t dt a si gur i t at ea pot emu
cr ede, c e dr ept u ce a r ecunoscut a si mr t ur i s i t
anger ul u, i nvet i acei i , ma si vr mai i lui Isusu. c
a de c : celu r est i gni t u nu a r emasu in mor ment u, ci
c i nvi ngat or i ul u mor i i si a pecat ul ui , cu mr i r e
s' a scol at u din mor i .
P e t r a i nt ar i t a cu sigilulu di vanul ui , pad t or i i
pusi la mor ment u nu-l u r et i enur a pr e el u, nu pot ur a
i mpedec i nvi ar ea lui. El u a i nvi at u pr ecum a pr e- !
dsu si a spusu c acest ' a va se fia cea mai s t r -
l uci t a doveda c del a Domnedi eu a fostu t r ami s u.
Asi a e ! El u dela Domnedi eu a fostu t r ami su, acest ' a
adever esce mi nunea de adi . Pent r u acea cr edemu
noi i nt r ensul u si d cemu cu S. Pet r u apos t ol ul u:
Tu eti Ckristosu. fiul a lui Domnedieu celui viu"!
Deca Isusu nu a i nvi at u, cr edi nt i ' a nos t r a ar ' fi
desi er t a, dar ' densul u a i nvi at u si astu-feliu cr edi nt i ' a
nos t r a e mot i vat a.
Isusu a adusu ndue mangai ar e pr e pament u.
Densul u a disu c e fiulu Domnedi eul ui celui vi u, si
c pent r u acea a veni t u in l ume, c se mai i t ui esca
pr e celu ce er per i t u. El u a dsu c ar e pot er e
de a i er t pecat el e si c pent r u acea mer ge la
Tat al u seu c se pr egat esca loca pent r u i nvet i acei i
sei, c acest i ' a se fia i nt r a unu locu ca densul u.
Ah ! cat a mangai ar e i nt r u acest ' a si i nt r u t ot a i n-
vet i at t i r ' a lui ce se referesce la consol ar ea omeni mi i !
Dar ' i nt r ebu, c t ot e acest ea ne-ar u consol a pr e noi
deca Isusu nu ar ' fi i nvi at u di n mor i ? Neci de
c a t u! Int r ega i nvet i at ur ' a lui Isusu numai asi a ne
pot e consol , deca acea e i nt ar i t a si mot i vat a pr i n
i nvi ar ea lui din mor i .
Asia e ! fiindu-c Isusu a i nvi at u din mor i , noi
cr edemu si s per mu in t r ensul u. Noi s per mu i er t ar ea
pecat el or u. Noi sper mu dar ul u si i ubi r ea lui si
feri ci rea et er na dupa mor t e. Si astu-feliu i. m. !
di u' a de adi e s er bat or i ' a cr edi nt i ei si a sper ant i ei .
Int r u adever u ser bat or i i de adi i se pot u apl i ca
cuvi nt el e s cr i pt ur ei : Acest'a e diu'a carea o-a facutu
Domnulu se ne bucurmu si se ne desfatwmu intrens'a
1
",
Deci se ne bucur mu si se ne desfat mu in di u' a
de adi si se cant mu i n i mnur i ser bat or esci cu s,
bes er i ca: Christosu a inviatu"! Ami n.
Vasiliu Budescu,
parochn greco-catolicu.
Va r i e t i .
Prea onoratulu Domnu Joanu Lszlo, vice-protopo-
pulu R o s i e i - m o n t a n e , a fostu promovaii de protopopu
alu Cl u s i u l ui .
Multu onoratulu Domnu Joanu Marculetht, fostu pro-
fesorii la gininasiulu din Bl a s i u, tu denumiii de preotu
in (jr e be n i s i u.
Onoratulu Domnu Alexia Viriti, fostulu preotu din
Ni r a s t e u a fostu st rmut at totu c at are in F e n e s i u l u
s a s e s c u .
Onoratulu Domnu Aurelia Pascu, clericii absoluii fii
chirotonitu in 27 Martie de preotu si dispuii c adminis-
tratorii parochialu in V a l e .
Erre de tiprii: In Nr. 12 alu foiei besericesci",
in tractatulu Instruciune pentru cuele matrimoniale de
Dr. I. S. la pag. 187 colunin'a 1 seri'a ultima in locu de
cuvintele eu tta comcienti'a", s se cet sca: tuta
consci enti'a".
9171890.
Cerculariu ctra intregu clerulu archidiecesann.
Prin acst'a se escrie concursu cu terminulu de 15
Aprilie a. c. st. n. la staiunea docentala din parochi'a
greco-catolica a Tulghesiului in protopopiatulu Giurgeului,
mpreunat cu urniatriele emol umi nt e:
1. 250 fl. v. a. in bani gaf a, solvindi in rat e lunarie
decursive din repart i t i une pre poporu;
2. 45 fl. v. a. relutu de lemne de focii pentru sine,
si pentru sal'a de propunere si c spese pentru curattulu
si varuitulu sclei;
3. Folosinti'a gradinei sclei in estensiiine de 1 j ugeru
800 orgii clas'a prima, din care a trei' a part e are se
servsca scla de poinaritu.
4. Quartiru liberu in edificiulu sclei de petra cu
due chilie padimentate si cu o buctria.
Observmu, ca unu docente, care v sc st la inaltimea
chiamarei sale, pote ave prospecte in acst'a staiune
docentala si la alte venite accesorie.
Dintre concureni v ave preferintia acel'a, care va
posiede cunoscinti'a deplina si a liinbei magiare si a can-
triloru besericesci, si va pot dovedi c scie propune si
vre-unu ramu alu industriei de casa.
Concurenii la acst'a staiune voru ave se-si provda
suplcele loru concursuale cu carte de botezu, cu at est at e
despre absolvirea cursului pedagogicii in vre-unu instituii
preparandialu publicu, despre depunerea esamenului de
cualificatiune docentala, si ocupatiunea de pana acum,
precum si despre port area loru morala, si apoi acele suplice
se le astrna pana la terminulu prefiptu la oficiulu pro-
topopescu gr. cat. alu Giurgeului in Gyergy-Szt-Mikls,
de unde se voru face necesariele dispusetiuni pert ru can-
di darea la aceste staiuni, amesuratu determinatiuniloru
Regulamentului scolasticii archidiecesanu de sub Numerulu
consistorialii 3261)1876, partea II, capu VI . 71 pag. 19.
Blasiu diu siedinti'a cosistoriala tienuta in 8 Martie 1890.
binevointe:
Joanu Vancea,
Archiepiscopu si Metropolitu de Alb'a-Juli'a.
Nru 1601890.
Cerculariu catra Ven. Cleru Diecesanu.
VIII
Pentru postula de docente ia scl'a din Merisioru in
Protopopiatulu Jiului, si la staiunea cantoru docentala dela
scl'a gr. cat. din S. Cianadu in Protopopiatulu Torontalului
se escrie concursu cu terminu pana Ia 15(3 Aprilu 1890.
Emolumentele mpreunate cu aceste posturi suntu
urmatriele :
I. L a s c o l ' a d i n Me r i s i o r u :
1. Salariu anuale de 200 fl. v. a. platitu dela comun'a
besericsca in rat e trei-lunari decursive.
2. Cortelu naturale in edificiulu sclei.
3. 4 orgie cubice de lemne focali gt i t e si aduse
grat i s la cas'a scolara de ctra comun'a besericsca spre
incalditulu sclei si a locuintiei docentale.
II. L a s c o l ' a d i n S. C i a n a d u :
1. Salariu anuale de 160 fl. v. a.
2. Stofa cantorala dupa statutele diecesane.
3. Cortelu naturalu, si
4. Incalditulu sclei si alu locuintiei invetiatoresci.
Recurenii au s-si sustrna recursele pana la terminulu
defiptu pentru postulu de sub I la oficiulu Protopopescu
alu Jiului in Petrosieni, r' pentru postulu de sub II la
oficiulu Protopopescu alu Torontalului in S. Nicolau mar e,
cari recurse au se fia instruite a) cu absolutoriu preparandialu,
b) cu testimoniu de cualificatiune docentala si din limb' a
magiara, c) cu atestatu despre anii servitiului de pana aci,
si d) cu adeverintie despre portarea morala si oficisa.
Intre recurintii la postulu de docente-cantoru din S. Cianadu
voru fi preferiti cei ce escelza in cntrile besericesci.
Di n Si e di nt i 'a Co ns i s t o r i a l a t i e nut a i n Lugo s i u l a 27|15 F e b . 1690.
binevoitoriu :
Vi c t o r u Mi hl yi ,
Epi s c o pa l i i Lugo s i ul ui .
Co nvi c t e l e di n It a l i 'a .
III.
Ilustrulu barbatu, dupa ce si-a facutu studiu in caus' a
convicteloru, a cerceta tu unele con viete provinciali mai
destinse.
Asia in Neapolu a cercetaii convictulu nationalu
numitu Vittorio Emanuele. Rectorulu Ippolito Amicarelli
si unu institutore l'au condusu prin institutu, ce j ace pre piati'a
Dante in strad'a principala Via Rom'a (gi Toledo) si cu
esteriorulu seu pomposu inca din deprt are at rage at en-
iunea. Acesfa inca, c i si mai tote celealalte convicte
naionali, inainte de 1807 a fostu a Iesuitiloru. Cu este-
riorulu monumentalii a edificiului sta in armonia si
interiorulu acelui'a. Apartamentele rectorului si a celoralalti
oficiali mai de frunte precum si salele de invetiamntu se
deschidu spre ambitulu cebi spatiosu si f'rumosu. Cei 158
de elevi sunt impartiti in 7 trupe. Fi acare studentu are
msa separat a, cari suntu asiediate in sru un' a dupa al f a
Ms'a institutorelui sta in fruntea irului pre unu locu mai
inaltiatu asia, ctu cu una privire pot privi in facia de-
odat intrga t rup' a. Mesele eleviloru sunt tienute curat u
si in ordine. Numerulu dormitreloru corespunde minierului
trupeloru. Pat uri l e de fieru suntu provediute cu baldachinu
si sunt asiediate unulu cu capulu in celalaltu in due
iruri asia, ctu intre celea due sruri e l sat a o cale
larga. In fiacare dormitoriu patulli institutorelui e asi e-
diatu intr'unu locu mai inaltiatu asia, ctu usioru pot
vede intregu dormitoriulu. In dormitoriu fiacare elevu ar e
scrinu de npte separatu pentru vestmintele de iesitu, si
unu scaunu. Lng fiecare dormitoriu se afla unu castenu
27
Partea scolastica.
de spalatu, cu 56 locuri de spalatu, si stergariulu lia-
carui elevu este numerizatu si acat i at u in cuieriu. Fi acare
t rupa are unu servitoriu separatu, carele curia paturile
si vestmintele si carele e de f'acia, cndu se imbraca
elevii trupei si le ajuta la imbracatu. In part eru se afla
unu refectoriu spatiosu si frumoii, cu siepte mese ater-
nut e curatu, corespundiendu celoru siepte trupe. Loculu
din fruntea mesei este a institutorelui, carele mnnca
di mpreun cu elevii. Pent ru fiacare elevu erau puse cte
trei decilitre de vinu forte bur.u. Mes'a era ornat cu
deerte (pomarantie, mere, scorusie de Japoni ' a, smochine
usucate). Din ambitulu principalu alu parterului e
i nt rarea in sal'a de primire, carea este unu salonu mare
elegantu mobilatu si care pre timpulu carnevalului ser-
vesce tinerimei c sala de baiu, Mobilatur'a cea eleganta
a sal^i o intregescu oglindi mari, candelabre si forte-piano.
Din s al a de primire se deschidu usi mari de sticla spre
curt ea cea mare, carea ar' fi de ajunsu si pentru eser-
citiele unui batalionu. Fi endu-c curtea preste vera ser-
vesce convictului si c locu de gimnastica, e provediuta
cu aparat e de gimnastica, cari ce e drepii erau multe,
dar
1
nu chiar' corespundietdrie pretensiuniloru moderne
si torte necorespundietoriu vapsite in albu. Acest'a coldre
orbitdre si prel nga l umi na sdrelui de pre atunci (er in
17 Aprilie) influinti asupr' a ochiloru in modu vat emat ori u;
cu ctu mai vat emat dri a pote se fia acea in Juni u si Juliu,
usioru se pote imagina. Curtea, lundu-se afara teritoriulu
aparat el oru de gimnastica, care e preserat u eu nisipu finu,
este pardosit. Cealalt part e a curtei pat runghi ul ara o
ocupa sal'a de gimnastica pent ru ierna, ce se deschide
spre curte cu usie de sticla mari. E padi ment at a cu
scnduri, dar' mat rat i e seau saci de pai e nu se afla. In
etagiulu I. sunt doue localiti de inchisdre seau precum
se numescu acolo camera di riflessione", cari sunt destulu
de lumindse si de curate, provediute cu usie de fieru, in
cari e t i at a una apert ura in forma de terestra pentru a
pote observa prin ea pre meditantele. Int rega mobiliatnr'a
camerei st din unu scaunu. Chili'a morbosiloru si cea de
scldaii erau cam di sordi nat e; pre paturile acoperite cu
ciarsiafuri de pnza cerata j aceau legatdre de rane si
rufe murdrie. Gradin'a institutului, carea pentru elevi
este unu locu de distragere placutu, erau pl ant at e cu pomi
de pomarantie, pre atunci incarcati cu flori mirositdre si
cu fructe, cu scorui de Japoni a, cu smochini si cu alti
arbori si arbuste meridionali, si tote plantele erau pro-
vediute cu etiquette ce aret au numele loru. Venitul u
convictului din proprietile lui imobile se urca la 30,941
de l i r e; din solvirile ordinarie 11,784 l i r e; accidentiele
anual i dela guvernu 55,868 lire. In instituii preste anu
capet a provedere 25 de elevi, cari solvescu numai de
j umet at e, si juri sdi ct i unea orasiului are pat ru fundatiuni.
In Neapolu este si unu institutu de crescere pri vat u
cu numele Galileo Galilei, care se afla sub numerulu 810
in St rada sapienza si dispune de scole normali, medie si
de specialitate in insusi institutulu. In convictu sunt 58
de elevi ; institutulu e arangi at u dup modulu convicteloru
de sttu si a celoru naionali. Convictorii porta uniforma
si semne din cari se potu cunsce. Societatea de lectura
a convictoriloru desvlta una laboriositate demna de ateniune.
In orasiulu Maddaloni din provi nci a Caserta este
| unu convictu nationalu cu numele Giordano Bruno, pre
j care Charle, consileriulu de seciune si referine l'a reco-
I mendat u in deosebit'a ateniune a ministeriului ; insusi
orasiulu face una impresiune forte pl cut a; se ntinde la
plele unui dealu micu printre gradini si bercuri de portocale,
edificiulu convictului i ndat a -lu tradza, c odat a fostu
a Jesuitiloru. Ambitulu boltitu e acoperiii de desemne
vechi si frumse. Aici rectorulu institutului er Carlo
Spadei, carele tienea una ordine militarsca si una di s-
ciplina esemplara. Institutorii in alele de i nvet i at u,
inspectorulu preste vestminte in sal'a sa, cei pat ru buct ari
in culina si i nt rga servitorimea sttea la loculu seu,
pent ru c se pota face cunoscutu institutulu in tta di-
1 rectiunea. I n convictu sunt 160 de elevi impartiti in 8
i trupe (camerata), cari sunt numite cu nume de poeti, asia
Camerata Manzoni, Cam. Massimo d'Azeglio, Cam. Dant e
Alighieri, Cam. Leopardi, Cam. Pet rarca, Cam. Ugo Foscolo,
Cam. Pari ni , Cam Silvio Pellico. Salele de lucrare ale
eleviloru se deschidu spre ambitele celea frumse, spatise,
luminse, deasupr' a usieloru e scrisu numele camerat e!
I (trupei). Fi acare elevu -si are ms' a sa de lucrare separat a.
: Ocupatiunile scolastice ale eleviloru sunt intr' unu castenu
\ separat u, grupat e dupa obiecte, asia ctu tte ocupatiunile
i fiendu de ndemna, superioritatea institutului acelea ori
cndu le pot privi si le pot controla. Dormitrele sunt
in ordine si curate. Fi ace elevu are la capulu patului unu
scriniu mare cu fice. I n fioculu superiora se afla peria,
tragetoru de papuci, pieptene, in due fice sunt albeturi
si superindumente de iesitu, in fioculu inferioru sunt obiele.
\ Lng dormitre se alia castene de spalatu, cu apaduct u,
din care cu unu cepu de ar ama galbina lasa ap' a in scoic'a
I de spalatu. I n chili'a de vesminte se prta diuariu, re-
| gistru despre vestmintele fiacarui elevu. Fi acare elevu ar e
I unu saculetiu insemnatu cu numerulu matriculei, in carele
i se punu albeturile pentru schimbare, si se acat i a de pat u.
Schimburile desbracate se punu totu in acelu saculetiu si
i in alta di sunt duse in chili'a de vestminte si apoi spalate,
i Refectoriulu e spatiosu si provediutu cu ventilatre, in
culina tte strahicescu de curatienia. Aici inca este curte
I frumsa, in carea aparat el e de gimnastica suntu vapsite
i vinete si galbine. Nu se pot pricepe pentru ce vapsescu
in I t al i a aparat el e de gimnastica cu at ari colori strigatre,
in locu de ale unge cu catrami subtiatu, prin ce acelea
ar' deveni mai duratre si lumin' a srelui inca n' ar' fi asia
de vatematria.
Ordinea de di variza dupa anutimpu, dupa scla si
dupa ferii. Vr' a servitorii se scla la 4 re, convictorii
la Va 5 re, la 5 rogatinne, invetiare, la
3
/
4
6 dejunu, la
N r . 1 3 . FOI'A BESEItICESCA SI SCOLASTICA.
211
7 scola, la 10 dejunu mai grosu, la 11 artele frumse
dela 2 V
2
4 pausare, la
1
,
2
?> spalare si invetiare, la
1
2
7 prndiu, la
l
l t
8 imbracare si preambiare, la
3
/ 4
8
reintrcere dela preambiare, la '
2
10 rogatiune si culcare.
In ordinea de ierna scularea se intmpla mai trdiu cu o
j umetate de ra, culcarea mai de timpuriu cu una j umetate
de ra. Tinipulu ordinei reloru se nsemna prin bucinare.
Elevii in uniforma, cu tienuta militarsca si curati, fcu
una impresiune forte buna. Convictulu din Maddaloni ne
convinge despre acea, c pot fi ordine, strictetia si dis-
ciplina militarsca si in institutele de educatiune civili, nu
trebue la acea pusca cu panganetu si sabia cu ciucuri.
Imobilele convictului din Maddaloni aducu unu venitu de
19,299 lire, din taxele de suscepere incurgu 4727 lire,
subventiunea anual a dela sttu face 3 8,508 lire. Guvernulu
are 10 locuri fundationali. Rectorulu institutului nu spe-
sza mai multu de una lira pentru intrga provederea dilnica
a unui elevu si elevii sunt deplinu indestuliti cu provederea.
In Roma a cercetatu unu convictu preotiescu numitu
Ospizio di s. Maria in Aquiro, care se afla in locuind a
preotisca ce se afla pre piati' a Capranica. Convictulu e
f'undationalu si 150 elevi cu toii traiescu din fundatiuni.
In alele de invetiare mesele eleviloru suntu asiediate in
iruri unele dupa altele. Lng alele de invetiare sunt
dormitrele, cari servescu pentru elevi si c sale de j ocare.
Paturile sunt de fieru si de j umet at e se potu contrage.
Fi acare elevu insusi -si aterne patulu si-si euratia vest-
mintele. In sal'a de dormitu, scaunele au cte unu fiocu,
in care tienu periele si vixulu. Lng sal'a de gimnastica,
ce se afla in etagiulu alu II. se afla si capel'a institutului.
Elevii port a uniforma din postavu suru. Arangi area con-
victului e modesta, ordinea si curatieni'a pot d ansa la
forte multe esceptionari.
Convictulu nationalu din Genu' a numitu Cristoforo
Columbo, este unulu din celea mai destinse si mai plcute.
In convictulu acest' a se afla 124 de convictori, sale de
invetiamentu 7, cari se deschidu spre unu ambitu comunu.
I n alele amentite fiacare elevu -si are ms'a sa separat a
si isolata de altele. In dormitre paturile celea elegante
sunt puse in siru, unulu in capulu altui'a si sunt prove-
diute cu mat rat i e de drotu. Lng patulu fiacarui elevu
se afla unu scrinu mai micu si altulu mai mare lng
par i et e; acest'a pent ru vestminte, r' celalaltu pentru toi-
letta si alte trebuintie. Institutulu avendu vini'a propria,
insusi produce vinulu, ce se produce acas si-lu manipu-
lza in calitate buna. Aici provederea cuotidiana a unui
elevu costza o lira si 30 centisimi (65 cr.) Elevii insti-
tutului preste f'eriele de vra fcu escursiuni in regiunile
mai deprt at e ale Italiei, sub conducerea rectorului si a
institutoriloru. Calile ferate din Itali'a totudeaun'a dau
societatiloru din convicte, cari facu escursiune, unu favoru
de 50 /
0
; una at are societate sta celu pucinu din 20
persne, seau pentru at t ea are se ie bilete. Rectorulu
convictului din Genu' a din cndu in cndu arangiza in
convictu solemniti patriotice-politice spre a nutri in
tinerime spiritulu patrioticu. Si celea ddue pietrii monu-
mentali ce se potu vede pre parietii institutului marturisescu
despre at ari solemniti. Un a au redicat'o cu mare so-
lemnitate intru ament i rea eroiloru italiani cadiuti la Saat i
si Dogali in 25 si 26 Januari u 1887, cealalt una t abl a
monumentala frumdsa eterniseza serbarea patriotica ar an-
j gi at a cu ocasiunea aniversarei X a mortei lui Victorii
'! Emanuelu. Crile memoriali edate despre acestea solemniti
: contienu vorbiri si poeme de mare coloritu nationalu-
j. politicii.
;i Ce se tiene de convictulu nationalu din Turi nu numitu
Convitto nazionale Umberto I. este celu de ntiu convictu
nationalu alu Italiei at t u in privinti'a numerului eleviloru,
ctu si a arangiamentului si a conducerei. Carlo Alberto
l a fundatu la anulu 1848 dimpreun cu convictele din
Genu'a, Ciamberi, Novar , Niza si Vogher'a. Fi ecare
! instituii fu asiediatu in edifieiele, cari formau propri et at ea
: jesuitiloru. Celu din Turi nu s'a deschiii inca in anul u
acel'a si s'a arangi at u pre sem'a lui conventulu monu-
mentalii cu numele Carmine, care carmelitii l'au fostn
edificaii la anulu 171929. Sal'a de primire e ar angi at a
!' cu mare splendore domnesca; unu pariete -lu orneza st at ua
[ de bronzu a regelui Umberto, sub acea se afla o t abl a de
marmora, carea eterniseza visit'a fcuta in convictu de
regele iubitu la anulu 1877 si in memor i a cruia au numitu
j convictulu dela numele lui in 1879. Dupa enararea rec-
'] torului convictului, a betranului Josifu Parat o, institutulu
pre la anulu 1850 a capet at u organisatiune militaresca,
amesurat u intentiuniloru fundatoriului si aplicariloru tine-
rimei din Piemontu. Prel nga esercitiele militari puneau
mare grigia pre formarea si nobil itarea mentei si animei.
Esercitau tinerimea in elocintia, in jocuri teatrali, in cantu
si in musica, Representatiunile teatrali ale eleviloru din
institutu in scurtu timpii au devenitu plcute si popo-
\ rali in Turinu. Ti neri mea petrecea feriele de vera in
castelulu Montaldo, ce formeza proprietatea casei. Rectorulu
!
de acum a luatu conducerea convictului la anulu 1865 si
a introdusu in instituii atari dispusetiuni, cari i-au facutu
popularitate si reputatiune buna. Spre a premia pre ti-
; nerii cu portare buna a introdusu eseursiunile celea mari
de ver' a in Itali'a si in statele vecine. Convictulu, de at unci
in totu anulu s'a i ndat i nat u a arangi at ari escursiuni,
care procedura apoi au urmat'o si celealalte convicte. Er'
guvernulu moralminte si materialminte spriginesce at ari
escursiuni c pre nesce institutiuni salutarie si pentru ele
prevede in budgetu subventiuni nsemnate. Elevii din
acestu convictu la anulu 1879 au obtienutu dreptulu de a
port a unif'orm'a fostei garde naionali din Piemontu si
sabia. Astufelu acest'a e uniculu convictu nationalu, care
are organisatiune militaresca si prelnga acea totui sta
sub conducere civila. Rectorulu a cumperatu pre sem'a
institutului cu s uma de 100,000 lire crutiate in institutu,
abati'a Noveles'a cea istorica, carea se afla lng Sus'a l a
27*
212 Nr. 13.
plele Mont-Cenis, la una inaltime de 900 metri preste
nivelulu mar ei ; unde convictorii acum se indatinza a
petrece vr'a. Convictulu are 180 de elevi, impartiti in 8
t rupe. Int re convictele naionali acest'a este celu mai
impoporatu.
Int re convictele naionali, ce au organisatiune mili-
t arsca si sunt sub comanda militarsca, este renumitu
convictulu din Milano cu numele Longone. Convictulu are
o curte spatisa, frumsa, unde elevii facu esercitiele mili-
taresci, de due ori pre septemna. Acestu edificiu inca
a fostu a jesuitiloru. Dar
1
lundu-se dela ei, dela 1848
incce pana la 1855 a fostu in elu convictu, r in anulu
din urma s a militarizaii impreuna cu celu din Salerno.
In institutu sunt 160 elevi, cari sunt impartiti in 3 com-
pagne. Familiele celea mai bune cauta cu predilectiune
acest u convictu. In dormitre sub fiecare pat u se afla
cte una lada pent ru schimburi, la capuhi patului unu
scrinu pent ru vestminte, provediutu cu fice, deasupr' a lui
vitielulu. In ambitu suntu asiediate armele eleviloru.
In dormitre nu dormu si inspectorii, ci vigili'a ambl a
tota nptea prin institutu, carea mai de multe ori cauta
si dormitrele, cu care ocasiune comandantele vigiliei in-
smna timpulu de i nt rare, pre unu orologiu ce are organi-
satiune medi ani ca deosebi t a; si acst'a o face cu chei'a
dela usi' a dormitreloru. In refectoru inca este una ordine
mai pedant a, dectu in institutele civili. Ambitulu celu
spatiosu si frumosu -lu decorza fotografele de oleiu a
celoru mai destinsi elevi din convictu; incependu dela
fundarea institutului pana la anulu din urma din totu
anulu cte una fotografia a unui elevu. In part era l anga
cancelaria a fostu capel'a convictului odinira civilu, carea
e straformata in sal'a de primire si de conversare. Usi'a
e ornata cu atlasu rositi, si padimentulu e obdusu cu ta-
pete fine de Persi'a. Elevii institutului cercetza gimnasiulu
si liceulu Parini, ce este in l egat ura cu convictulu.
Afara de convictulu din Milano, pana aici au mili-
t ari sat u convictele naionali din orasiele Salorna, Siena,
Aquila si Macerata. E prospectu inse, c de aici in colo
in totu anulu voru preda ministeriului de resbelu cte
unulu, carele altcum nu bucurosu primesce greut at ea. Or-
gani sat i unea militarsca -si are amicii sei, dar' elementulu
civilu, cu deosebire lumea profesorala nu se pote impretin
cu ide'a. Directorii si profesorii scleloru medie facu
multe esceptiuni si plngeri, la vedere fundate, in contr'a
sistemului militarescii. De alta part e si militarii insisi
marturisescu, c de multe ori au conflicte agere si ne-
pl cut e cu scl'a si cu elementulu civilu, carele nu voiesce
a se acomoda la dispusetunile lora.
In genere Itali'a ntr' att' a a progresatu cu institu-
t i unea de convicte, inctu potu inveti dela ea si alte
state. Acst'a part e a invetiamentului seu absolute sta
pre trpt' a cea mai inalta. Se si ocupa cu iubire si cu
gri gi a cercurile de invetiamentu spre a desvolt acst ' a
institutiune, numai ctu e dorerosu, c si in acest'a c si
in alti rami ai invetiamentului, li place a esperiment
multu si schimbrile vinu dese un'a dupa al fa. In colea
institutiunea convicteloru din Itali'a contiene multe lucruri
:
instructive si demne de imitatu. (Din Orszgos Kozep-
iskolai Tanregyesiileti Kozlony").
Aerulu.
(Prelegere practica din tisica).
(Urinare din Nr. 12j.
Dar' potemu noi vede aerul u? Aerulu nu-lu potemu
vede. Asia dar' ce felin de corpu e aerul u? Aerulu e
corpu nevediutu (invisibilu). Ast'a inca e o insusire a aerului.
Care e deci a dou'a insusire a aerul ui ? C e invisibilu.
Are aerulu coldre? (Aerulu rosi u, al bu, negru etc. e?).
Aerulu nu are coldre. Aci am o bucata de sticla verde,
uitati-ve prin ea cum vedei tdte obiectele? (se uita mai
muli copii). Le vedeniu verdi. Aci am alta sticla galbina.
Prin ast ' a cum vedei tdte obi ect el e? Le vedemu galbine.
Si deca ar' fi sticl'a roia cum leati vede? Le-amu vede
roii. Deca priviniu obiectele fura sticla cum le vedemu?
Le vedemu in coldrea l om. De unde urmeza ast ' a (are
aerulu coldre?). Ast'a urmeza de acolo, c aerulu n' are
coldre. Deca aerulu ar' ave coldre tdte obiectele leamu
vede in coldrea lui. Cum am vede noi tdte obiectele deca
ar' ave aerulu coldre? Le-amu vede in coldrea lui. Deca
aerulu ar' fi verde cum amu vede tote obiectele? Le-amu
vede verdi. Aerulu chiar' pentru ace'a e invisibilu tiendu-c
nu are coldre.
Deca st omulu lng feresta, se fia ace' a ctu de
bine inchisa totu -si semtiesce, c -lu lovesce ceva rece.
Asemenea deca -si tiene omulu mn' a la gaur' a chiei din
zaru, inca semtiesce c-lu lovesce preste mna cev'a rece. Est e
aerulu. Aerulu este unu corpu forte tinu, asia de finu in
ctu st rbat e prin cea mai mica crepat ura. St rbat e prin
porii pielei in corpu, prin pori st rbat e in plante, st rbat e
in pamentu, in apa. Ce dicemu noi despre aer u? Diceinu,
c e unu corpu forte finu. Pent ru ce dicemu, c e unu
corpu forte finu? Pent ru c st rbat e prin celea mai mici
crepaturi, st rbat e prin pori in corpulu omului, in plante,
st rbat e in pamentu, in apa. Care e deci a t rei ' a in-
susire a aerul ui ? C e forte tinu.
Cum e sticla tiendu-c prin ea vedemu tdte obi ect el e?
Sticl'a e stravedietiosa. Fiendu-c prin aeru inca vedemu
tote obiectele, cum e si aerul u? Aerulu inca e stravedietiosu.
Care e dar' a pat r' a insusire a aerul ui ? C e stravedietiosu.
Cari suntu nsuirile aerul ui ? nsuirile aerului suntu :
I c e semtibilu, invisibilu, finu, si stravedietiosu. Pent r u
ce dicemu, c aerulu e semtibilu? Pent ru c deca iie
miscamu repede mn'a catra facia semtimu, c ne lovesce
in fatia. Pentru ce diceinu c aerulu e invisibilu? Pent ru
c nu-lu vedemu. Pentru ce nu-lu vedemu? Pentru c e
; fara colore. Pentru ce dicemu, c aerulu e finu? Pent ru
c st rbat e prin cea mai mica crepat ura. Pentru ce dicemu,
c e st ravedi et i osu? Pentru c prin elu vedemu tdte cor-
purile. Deca nu ar' ti aerulu stravedietiosu, pote-ai vede
pre vecinulu teu. Nu l'asi pote vede, pent ru c intre mine
si elu inca este aeru. C se cunoscemu si alte insusiri
ale aerului ve voi aret unu instrumentu, eta -lu aci.
Instruinentulu acest'a se numesce pump'a pneumatica. Cum
se numesce instruinentulu acest ' a? Pump' a pneumatica.
Cu instrumentulu acest'a potemu noi rari aerul u? Ce
potemu noi face cu instrumentulu acest'a V Potemu rar
aerulu. (Invetiatoriulu face cunoscute prile pumpei pne-
umatice). Prile pumpei pneumatice sunt u: 1 cilindrulu
(B) 2. climpusiulu (b) 3. canalulu (a c) 4. taierulu (M N)
5 . reeipientulu (A) 6. ventlele (g, c.)
Se vedemu cum rarimu aerulu cu pump'a pneumatica.
Deca impingemu in laintrn climpusiulu, aerulu de sub elu
se indesa, deci ventilulu g se v deschide eV e se v in-
chide si aerulu din cilindru prin ventilulu g v esi afara.
Cndu tragemu in susu climpusiulu in cilindru se nasce
spaiu golu tiendu-c aerulu din afara v include ventilulu
g aerulu din recipientu si din canalii v deschide ventilulu
c si se va estinde in cilindru, de ace'a in recipientu aerulu
se v rari. Cndu vomu apes in josu climpusiulu, ventilulu
g se v deschide si aerulu din cilindru erasi v esi afara,
er' la t ragerea in susu a climpusiului o part e a aerului
din recipientu era-si se v imprasci prin cilindru. Prin
urmare aerulu din recipientu cu attu v fi mai raru, cu
ctu vomu face acest'a operaiune mai de multe ori. Totu
aerulu de sub recipientu inse nici cndu nu se v pote scote.
Se facemu acum esperimentu cu pump'a pneumat i ca!
In loculu recipientului voiu pune unu cilindru de sticla, care
la capetulu din susu e legaii cu o besca, er' la capetulu
din josu, c se nu intre aerulu, lu- ungeniu cu unsdrea
acest' a pregtita din seu. Uitati-ve cum st besc'a pre
cilindru'? Orizontalii. Se rarimu acum aerulu. Ce observai
pre besica? C s'a indesatu (apesatu) in cilindru. Se
rarimu mai depart e aerulu. Ce observai acumu? C
besc'a s'a indesatu (cufundaii) in cilindru si mai t are.
Cum e aerulu de sub cilindru dupa doue rri ri ? E mai
raru. Ce pote se fia caus'a, c besic'a dupa fia-care rri re
se cufunda totu mai t are in cilindru? Caus'a e, c aerulu
din cilindru devine totu mai raru. Asia e, si fiendu-c
aerulu din afara e mai desu si prin urmare mai greu apesa
in laintru besc'a. Se repetmu mai de multe ori r r i r ea!
(se face). Ce s'a intemplatu cu besic' a? a crepatu. Ce a
crepatu besc'a? Apesarea aerului din afara. Dar' cum a
potutu crep aerulu din afara besic' a? Asia c prin rri re
in cilindru s'a nascutu spaiu golu si din laintru contr'a-
apesare n'a fostu si asi'a apesarea aerului din afara a
crepatu besic'a. (Aci se pote face esperimentu pentru
apesarea aerului cu pil'a lui Il erone).
Ce eserceza deci aerulu asupra fia crui corpii.
Eserceza apesare. Fiendu-c aerulu eserceza apesare potemu
diee, c are greut at e, si ast'a inca e o insusire a aerului.
Care e deci a cincea insusire a aerul ui ? C are greut at e,
nirai acum, cari suntu insusirile aerul ui !
Deca ne-am sui pre unu munte forte inaltu, acolo
am semti c respiramu t are greu c si cum n'am ave
I destulu aeru. Si intru adeverii si asia e, cci cu ctu ne
suimu mai susu cu at t u e mai raru aerulu. Caus'a la
j acest'a era e apesarea aerului. Aerulu de asupr'a in ur m' a
greutii sale eserceza apesare asupr' a celui de desubtu si
i asia -lu indesa. Asia dara pentru ce e mai desu aerul u
in apropiarea pmntului? Pentru c aerulu de asupr' a
': lu- apesa, lu- indesa.
Deca aerulu n' ar' esercit apesare asupr' a toturoru
corpuriloru, sngele din corpulu nostru s'ar' vers prin
porii pielei. Asia dara ce retine sngele, c se nu se
verse prin porii pielei ? Apesarea aerului. Deca ne-amu
j sui pre unu munte forte inaltu sngele ar' butica prin porii
I pielei. Ore pentru ce? Pent ru c aerulu acolo e mai raru
;
i si asia apesarea nu e asia mare.
Aci am o besica iniiata bine. Apesa-o cu deget ul u!
Iea-ti acum deget ul u! Ce ai observaii. Cunosce-se loculu
,| deget ul ui ? Ba nu cci besc'a era-si si-a luatu form'a de
! l
j mai inainte. Aerulu din ea s'a estinsu era.
1 Aci am o pusca de socu. Amenddue capelele le
i; infundu cu gldntie de clti. I eau apoi unu climpusiu si
I impingu unu glontiu. Ce se intempla cu aerulu di nt re
cele doue gldntie? Se indesa. Si deca am indesatu si
| mai tare glontiulu ce s'a intemplatu? C celu alaltu
! glontiu a saritu afara. Ore ce l'a siliii c se sara afara.
Aerulu coudesatu intre cele doue gldntie. Ce a trebuiii
se facemu, c aerulu dintre cele doue pre celu din ainte
se-lu arunce afara? A trebuiii se condesamu aerulu intre
j cele doue gldntie. Si ce a facutu aerulu dupa o condesare
mai mare? S'a silitu a se estinde era. Fiendu-c aerulu
se pote indesa si dupa ace'a se silesce a se estinde era
f dcemu, c aerulu e elasticu. Ce dcemu despre aeru
| fiendu-c se pote indesa si dupa aceea era se est i nde?
ji Dcemu c e elasticu. Care e deci a sies'a insusire a
a aerul ui ? E elasticu
Se punemu acum sub recipientu besc'a acest'a mai
; pucinu imflatii. Se rarimu aerulu de sub recipientu. Ce
j observai acum pre besica? C besic'a incepe a se imfl.
i Mai raresce inca una-data aerul u! Ce observai dupa a
l dou'a r r i r e? C besic'a s'a amflatu si mai t are. Ore ce
; pote fi caus'a, c besic'a dupa fia- care rri re se imfla
!i mai t ar e? Caus'a e, c aerulu de sub recipientu s'a rari t u.
; Se continuamu rrirea. Ce s'a intemplatu cu besi c' a? A
| crepatu. Ce o-a cr epat u? Aerulu din ea. Fostu a aeru
ii sub recipientu cndu a crepatu besi c' a? N'a fostu. Si
!; prin urmare fostu a ce se eserceze apesarea din afara
|i asupr' a besicei ? N'a fostu. Asia dara aerulu di naf ar n'a
;
!
eserciatu contr'a apesare asupr' a besicei, aerulu din besic'a
'; s'a nesuitu a se estinde, a ocup unu spaiu mai mare si
| a crepatu besic'a. Cum a crepatu aerulu besi c' a? Asia
c aerulu de sub recipientu s'a raritu, er' celu din besica
s'a estinsu. Ace'a inca e o insusire a aerului, c venindu in
coniunicatiune cu aeru mai raru, seau cu unu spaiu golu
se estinde in acelu spaiu. Asia dar' ce insusire mai ar e
aer ul u? C venindu in comnnicatiune cu unu spaiu golu
i
;
seau cu unu aeru mai raru se estinde. Noi ast ' a o vomu
dice asia, c aerulu e espansivu. Cum vomu dice? C
aerulu e espansivu.
Sub recipientu se puneinu unu mni sbrcitu. Ce ob-
l i servati, ce se intempla cu merulu dupa ce am raritu aer ul u?
| C coj'a merului s'a intinsu. De unde urmeza ast ' a? Urmeza
j de acolo, c sub coj'a mrului inca a fostu aeru
I si acel'a, rarindu-se aerulu de sub recipientu s'a,
estinsu. De aci inca ce vedeni u? Vedenm c aerulu e n
espansivu. Cari suntu nsuirile aerului ? Aerulu e semtibilu,
1
invisibilu finu, stravedieeiosu, greu, elasticii si espansivu. }
Se punemu sub recipientu o lumina aprinsa. Se ,
rarimu acum aerulu de sub reci pi ent u! Ce observai dupa >,
fia care r r i r e? C lumiu'a arde cu flacra totu mai mica. !;
Si deca continuamu rri rea (se face) ce s'a i nt empl at u? jj
Lumin' a s'a stinsu. Pentru ce s'a st i nsu? Pent ru c ! i
aerulu de sub recipientu a fostu prea raru. Asia dara Jj
c se arda foculu ce este de lipsa? Aeru. Arde foculu \
fara aer u? Nu arde. Pent ru ce nu arde foculu cndu 1
horuetiele dela cuptoriu suntu pline de funiugine? Pentru \
c nu are aeru. Pentru ce suflamu in focu? Se-i damu j
aeru. Se intempla adeseori nefericirea, c se aprindu
vestmintele (cu petroleu etc.) pre cine-va, ce e de facutu | j
atunci, c se nu arda. Se luamu aerulu. Asia e copiii, j j
luamu nisce tidle, lepedee seau altu-ceva ce -i ndemna i
si le aruncmu pre respectivulu. Prin ast' a noi am luatu
aerulu si prin urmare foculu nu pote arde. Pentru ce
stinge ap' a foculu? Pentru c i- ie aerulu.
Se punemu acum sub recipientu orologiulu acest' a ;
(vecheru)? Aude-se sunetulu clopotielului? Se aude. Se
rarimu acum aerulu de sub recipientu! Ce observai acum?
C clopotielulu suna mai incetu. Se continuamu de cte-va
ori r r i r ea! Ce observai acum? C sunetulu clopotielului i ;
nu se mai aude. Vedei nu se aude, desi clopotielulu inca
suna. Ore ce se tia caus' a, c nu se aude sunet ul u?
Caus'a e, c sub recipientu aerulu e prea raru. Asia dara
audre-amu noi fara aer u? Far a aeru nu amu pote audi.
Prin ce se propaga deci sunet ul u? Sunetulu se propaga
prin aeru. Pentru ce nu audimu deci cndu ne astupamu
urechi l e? Pent ru acea, fiendu-c aerulu nu pote st rbat e in
urechi. Se punemu acum sub recipientu siorecelulu (seau
pasere) acest ' a! Se rarimu acumu aerulu Ce observai
acum pre siorecelu? C respira cu gur' a deschisa. Se mai
continuamu r r i r ea! Ce observai acum ? C-i curge sngele J
pre gura. Se mai continuamu r r i r ea! Ce observai acum? i!
C siorecelulu a moritu. Pentru ce i-a cursu sugele pre j j
gur a? Fiindu-c aerulu de sub recipientu e forte raru si j
tiu esereeza destula apesare asupr' a corpului siorecelui. j
Si pentru ce a moritu siorecelulu? Pentru c am scosu ]|
aerulu de sub recipientu. Ce potemu noi inveti din acea,
11
c deca scotemu aerulu de sub recipientu siorecelulu more? j:
Potemu inveti acea, c animalele fara aeru nu potu trai. j
!
Ce potemu inveti din celea din urma trei esperimente ? j;
Potemu inveti c fara aeru foculu nu ar de, sunetulu nu
se propaga, si animalele moru.
Pana acum am vorbiii despre nsuirile aerul ui , fii
at en i , c ve voi mai spune inca cev'a despre aeru. Opriti-ve
fia-care respi rat i unea! Poteti-o face tempu mai indelungatu
ast ' a? Nu o potemu face. Vedei aerulu este de neaprat a
trebuintia omeniioru pentru respi rare. Aerulu ce -lu
respiramu st din doue parti pri nci pal e: din ocsigenu si
azotu. Din cte pri principale st aer ul u? Din doue;
ocsigenu si azotu. Din aceste doue pr t i , ocsigenulu este
de mai mare insemnatate pentru oiiiu. Ocsigenulu este
acel'a care da vie tia omului si animaleloru. Far a de
ocsigenu nu ar' arde foculu. Ocsigenu este mai putinii in aeru
dectu azotu. Deca in atmosfera ar' fi numai ocsigenu, acel'a
ne-ar' face se respiramu mul tu mai i ut e, dar' ne ar' si
nfierbnta totu odat , si ar' face c vieti'a nost ra, c si
o l umi na, ce arde t ar e, se se mistue mai curndu. De
acea bunulu Domnedieu a intocmitu, c ocsigenulu ames-
tecndu-se cu azot ul u, acest' a se-lu domolesca pre acel'a.
Azotulu singurii e inecatoriu ; in feliulu acest'a de aeru
nu ar' [iote trai nici omeni nici animale si nu ar ' ar de
nici foculu.
Cndu respiramu ocsigenulu din aeru in plmni se
mpreuna cu sngele si numai dupa mpreunarea acst ' a
se pote folosi sngele spre nut ri rea corpului. Azotulu r a
lu- respiramu afara.
In aeru ocsigenu seau azotu este mai mul tu? Care
parte ne d viti' a? Cum ne d vitia ocsigenulu? Asia
c in plmni se impreuna cu sngele si acest' a numai
dupa acea devine folosiveru. Ce s' ar' intempla deca
in aeru ar' fi mai multu ocsigenu? Am respira mai iute,
ne am infertilita mai tare si viti' a ni-s' ar' mistui ma
curndu. Asia dar' pentru ce a lasatu Domnedieu, c in
aeru se fia azotu? C se domolesca ocsigenulu. Dar' in
azotu potu trai omeni si animal e? Nu potu trai. Dupa
ce ocsigenulu se impreuna in plmni cu sngele ce se
intmpla cu azotulu? Azotulu -Iu respiramu afora.
Deca intr' o chilia (in scla) stintemi! mai multi itisi
si nu aerisamu, dupa unu tmpu re care smtimu, c
respiramu gr eu, re ce pot fi caus' a? Caus' a e c
ocsigenulu din aeru Pam consumatu si a remasu numai
azotul u, acest' a apoi ne inca. Intr' o casa unde suntu
multi si nu se aerisza lumin' a inca arde frte r eu, re
pentru ce? Pent ru c nu e destulu ocsigenu. Ce e de
lipsa, c se avemu continuu aeru bunu? E de lipsa, c se
aerisamu totu mereu. Asia e copii. Numai deca in aeru
este ocsigenu destulu potemu fi sanetosi. Deca in aeru nu
este ocsigenu dest ul u, indesiertu respi ramu, cci sngele
nu -si pot lu destulu ocsigenu, si apoi , sngele fara
ocsigenu destulu mi nutresce corpulu. De ace' a omeni i ,
cari siedu multu tmpu in casa, in aeru inchisu suntu
fara facia, pal i di , din contra cari ambia multu prin aeru
curatu suntu rumeni la facia. Ast' a se o tineti totu-de-a-un' a
in mi nt e, si csile vostre inca totu mereu se le aer i sat i ,
atunci veti ave aeru bunu si veti fi sanetosi.
Cte odata semtmu aerulu fara de a -lu pune noi
in miscare, ce cugetai cndu? Cndu e vntu. Acum ve
voiu spune si ace' a cum se nasce vntulu. Aerulu mai caldu e
mai r ar u, si mai usi oru, r' celu rece e mai desu si prin
urmare mai grea. Care aeru e mai raru si mai usioru,
eare e mai desu si mai gr eu?
Deca s'a incalditu unde-va aer ul u, acel' a c mai raru
si mai usioru se inaltia in susu, r' celu de asupr ' a, c
mai rece si prin urmare mai greu se scobra in josu in
loculi! celui caldu. (Se pote face esperimentu cu nisce fire
de fuioru tienute asupr' a unui cuptoriu caldu) si prin
urmare se pune in miscare, se nasce vntu. Cum se
nasce vntulu? Vntulu se nasce asia, c unde-va se
incaldiesce aerulu si acel' a c mai subire mai usioru se
inaltia in susu, r' celu de asupr' a c mai rece si mai
greu se lasa in josu in loculu celui caldu. Asia dara ce e
vntulu? Vntulu e tniscarea aerului. nai nt e de plia
de regula sufla vntulu: pentru c pli'a (din traiti! locu:)
recesce aerulu acest' a apoi pre aerulu mai caldu -lu impinge.
Pent ru ce sufla vntulu in ainte de ploia? Cndu e unde-va
focu, aerulu se incaldiesce si se inaltia in susu, se nasce
vntu. Pentru ce se nasce ventu cndu e focu? Pentru
c aerulu se incaldiesce si se inaltia in susu. Aerulu nu
se misca totu-de-a-un' a intr' o forma de t are. Deca abia
se misca atunci dicemu, c e bre, deca se misca asia
t are inctu duce pravulu de pre drumu atunci dicemu c
e vntu, r' deca sufla asia t are in ctu strica coperisiele
caseloru, desbina crengile arboriloru atunci dcemu c e
yiforu (creami). Int r' o forma de t are se misca totu-de-a-un' a
aerul u? Nu se misca intr' o forma de tare. Cndu se immesee
miscarea aerului bre (zephiru)? vent.u? vifoiu? Ventulu
desi de multu ori e neplaeutu totui e tare folositorii!, cci
curia aerulu de multe gasuri stricatise; ventulu aduce
norii si dulia plia ra i- imprascia aduce in niiscare apele
cele mari st at at one, c se nu strice. Ce foise aduce
aerulu ?
R e s u in a r e.
Cum se nuniesce aerulu de care e incungiuratu
panientulu nost ru? Pent ru ce dicemu c aerulu e eorpu?
Cari suntu nsuirile aerului? Pentru ce dicemu, ca aerulu e
senitibilu? Pent ru ce dicemu, c aerulu e invisibilu?
Pentru ce dicemu, c aerulu e finu? Pentru ce dicemu c aerulu
e stravedietiosu? Cari suntu partile pumpei pneumatice?
Cum rrimu aerulu cu pump' a pneumatica ? Ce esercza
aerulu asupr' a tia crui corpii? Ace'a, ce esercza apesare,
ce t rebue se ai ba? Pent ru ce dici, c aerulu are gr eut at e?
F esperimenti! pentru apesarea aerul ui ? Pentru ce e mai
desu aerulu in apropiarea pament ul ui ? Ce retine sngele
de acel'a nu butica prin porii pielei? Pent ru ce dici, c
aerulu e elasticii? F esperimentu cu o pusica de socu!
Pentru ce dicemu c aerulu e espansivu? Arde foculu far
aer u? Arta-mi cu esperi ment u! Deca nu ar' fi aeru potere-
ani audi ? Prin ce se propaga sunet ul u? F esperimentu
cu pumpa imeumatica! Deca ti-astupi urechile pentru ce
nu audi ? Potu trai animalele far aer u? Din cte part i
sta aerul u? De care este mai multu? Care este de
neaprat a trebuintia omului? Unde se impreuna ocsigenulu
cu sngele? Pent ru ce respirami! greu intr'o chilia unde
e putnu aeru ? Pent ru ce nu arde acolo bine l umi n' a? Ce e
de lipsa c se avemu totu-de-a-un'a aeru eur at u? Care e
aeru mai subtire si mai usioru? mai desi si mai gr eu?
Cum se nasce vnt ul u? Ce numimu bre? vntu? viforu?
Ce foise ne aduce ventulu? P, Ungureanu.
Desemnulu in scl'a poporala.
In acst' a fia interesanta pentru invetiatori, s'a vorbitu
mai despre tte obiectele cte suntu a se propune in o
scla poporala, numai despre desemnu nu, chiar' pentru
acea miamu propuii se vorbescu ceva despre desenmu.
Unu pedagogu espertu ahi tnipului presentii, se
esprima, c, scopulu sclei poporale nu pot ti altulti de
ctu o pregtire condusa dupa unu planii ahi prunciloru,
ce formza o societate mica, c cu tmpii, se tia si dnsii
nesce indi vidi adivi in beserica si statu. Deca acst' a
espusetiune e drpta si deca problem' a ultima a sclei
poporale o aflamu intr' acea, c dens' a are de a educa ore
intregulu omu dupa celea trei direciuni principali, si
reporturi ale vietiei c membru ala besericei, cu cive ahi
statului, cu lucratoriu intr'o chiamare otarita: attuici nu-i
vomii pot denega seau respinge impiitatiiinea, c dens' a
nu s'a folosiii totiideauna si pretotindenea de tte inid-
lcele, ce ducii de-a dreptulu la deslegarea ferice.
Desi scl'a a luaii in deceniile din urina multa materia
cultivatria in spatiurile sale, carea j ace recandu la o
part e neconsiderata; totui desemnulu e pana astadi cu
totulu uitatu in sclele nstre poporale, desi ehi :
,.Cultivza facultatea intuitiva.
Ne d la mna cea mai buna ocasiune, de-a desvolt'a
armonice tte facilitatile sufietesci, si
ded pre prunci la pacientia, constantia si la iubire de
ordine".
I Afara de acestu scopu formala mai are desemnulu
i si nsemntatea s'a practica, dedrece elu d de acele
i scientie pregtitdre i indemnari, de cari abia ne potemu
i li|>si si in cele mai simple relatiuni ale vietiei; prelnga
! ace'a merita desemnulu considerarea ndstra, dedrece se
' pote int.rebuint.ia in scdlele mestecate in midlocu, de a
! ocupa de ajunsu des] )artieininte singuratice.
Dupace ani aret at u folosulu desemnului at t u cu
privire la scopulu formalii, ctu si la cehi practicii, fia-mi
permisii a ntreba, c acestu obiectu e de a-se propune
i in scdl'a poporala de sine stttorii, ori ddra t rebue
propuii in legtura cu celealalte obiecte? Si ore res-
puiisulu la acestea ntrebri cine mi-l'a d, deca nu
eniisulii naltului ministeriii de culte si instruciune, in care
se dce, c instruirea in desemnu e de a-se aduce in
legtura folositoria cu total'a instruire. Pre bas'a acestui
emisu dara nu e de a se propune desemnulu in scdl'a
poporala c obiectu de sine stttorii, ci in asociatiune
;| cu celealalte obiecte. Mi se va pune intrebarea, c cuinii
e de-a se efeptui pretius'a asociatiune? Dupa modest'a-mi
prere, eta cum: Invetiatoriulii aduce naintea prunciloru
: acest'a, seau acel a obiectu in natura, face c se -lu privesca
cu deametiuntuhi, si se nesuiesce din tote poterile spre a
produce in sufietulu lorii despre obiectulu privii, o icona
chiara. In fine face, c colarii se -lu desemne in linia-
mintele cele mai generali, presupunendu, c intipuirea prin
acea, se va face mai stabila si mai duratdria. Asiadara
se vede, c desemnulu intra in legtura cu incetiamentulu
intuitivii. Invetiatoriulii face, c scrisului se-i preni erga
nescari esercitie, ce constau in esecutarea de puncte in
linii, in diverse pusetiuni si deprtri e t c , si cari agerescu
vederea si facu mn'a indemnatica. In chipulu acest ' a
[ speramu seau mai bine, atntimu la o scrisdre frumosa si
j regulata, si prin urmare ne sierbimu de desemnu c de
basa si ca de unu midlocu de inaintare pentru scrisulu
| frumoii.
\ La computu venimu adeseori la acele t eme, cari
pretindu computarea unei suprafacie seau a unui corpu.
Spre invederare desemnamu suprafaci'a pre tabla intr' o
mesura micsiorata si faceuiu, c pruncii se-o desemne; no
decopiamu corpulu in planii si facemu, c pruncii se -lu
infacisieze in acelasiu modu. Asiadara desemnulu se apropia
si de instruirea in computu. Invetiatoriulii i nt repri nde
vre-o escursiune, pentru de-a face pre prunci cunoscui cu
\ mprejurimea locuintiei lorii, in procsima d de seola delinia
unu planu alu imprejurimei pre tabla si face, c toti colarii
se -lu desemne pre tablitiele loru. In decurgerea mai
depart e a instruirei facemu, c colarii se desemne form'a
| patriei mici si mari, se marcheza ramii de muni, curgerea
riurilorii si a celoru mai importante locuri de locuintia
etc. etc. Asiadara se vede, c desemnulu se ndesa seau
viresce si la cunoscinti'a despre patria. La istori'a nat ural a
facemu, c colarii se privesca si se descria form'a unui
cristalu, a unei plante, a unui animalii, si spre a-le sprigini
| poterea intipuitoria si memori'a, facemu c colarii se
desemne suprafaci'a cristalului, si a floriloru, figur'a capului,
: si a petioreloru animalului respectivii etc. etc. In modula
acest'a nu se pote lipsi nici istori'a naturala de desemnu.
| Aci ani produsu dara unele esemple ale asociatiunei
|j desemnului cu totalitatea instruirei, asia dupa cum se
|, ivesce mai batatoriu la ochi; o privire a legaturei i nt erne
ar' trebui se fia si mai instructiva, deca defigerea reguleloru
didactice s'ar' pote intempl numai pre scurtu,
Instruirea in desemnu t rebue t ract at a in scdl'a po-
porala dupa intuitiuni. Ti-sar' pare, c o instruire in
desemnu far intuitiune, ar' fi imposibila; cu tote acestea
vine forte tare sub nt rebare attu inodulu, ctu si graduili
intuitiunei. Dca invetiatoriulu va face, c pruncii se
desemne mechanice numai modele nepricepute ba asiu
pot dice nesimite, atunci in adeverii nu potemu dce,
c elu a propusu desemnulu intuitivii. Elu t rebue si aici
se lamursca conceptele mprafacia, linia, puncta si se le
abst raga dela lucruri concrete, se nvedereze diversele
figuri de suprafacie pre tablitia, spre invederarea corpuriloru
geometrice se aiba modele preparat e din lemnu, lutu etc
mobilele infaciosiate se le aret e in natura seau in modelli,
foile si alte parti de a piantelo se le aret e in st are
nat ural a, in unu cuventu elu invetiatoriulu se se
folossca de tote midlcele, ce potu duce la o intuitiune
chiara si viua.
I nstruirea in desemnu t rebue se purcda dela geometria
si in acst' a se -si afle totu-odat.a problem' a s'a principala.
Aici nu se tractza despre o instruire c pregt i re la art a,
neci de nescari substraturi pentru scopurile speciale ale
sclei reali si de industria; ci nesuinti'a nostra se morga
mai intru-acolo, de a intar priceperea, de a deprinde pre
scolari intru intrebuintiarea ochiului si a manei, de ai ca-
pacita intru cunscerea, conceperea si infaciosiarea for-
meloru, asia dupa cum ni le imbia nat ur' a si art ' a intr'o
abundantia si varietate mare, cu unu cuventu, de a nobilita
semtiidu esticu. Espunendu aceste, esercitale incepatrie
in desemnu nu potu se ste in altu-ceva, dectu in m-
preunarea de linii drept e si strimbe, spre totu feliulu de
figuri, prin cari scolariulu csciga at t u dest eri t at ea in
imitarea modeleloru, ctu si concepte positive despre linii,
nghiuri, formele de suprafacie regularie si neregularie etc.
Cu desemnulu geometricii t rebue se se insocisca seau
inipreune pre tote t rept el e asia numitulu desemnu din
mn' a libera, si totu-odata se se eserceze fantasi'a in
formarea si aflarea de forme frumse. Deca invetiatoriulu
ar ' deprinde pre scolari eschisivu numai in desemnulu geo-
metricii, adec deca ei colarii ar' desemna numai
linii, nghiuri si figurile indicate mai susu, fra de a vede
si produce alte icne, de cari se afla pretotindenea in
abundantia mare, le ar' slabi indata poterea activa si voi'a
li sar' inpucin, seau dora pierde cu totulu.
Cu privire la materialele pentru desemnu, eu suni de
ace' a parere, c pentru despattiementulu respective
clas' a prima e consultu, c pruncii se nu desemne pre
hrt i a ci pi e tablitie. Dca amu face, c pruncii indata
la inceputu se desemne eschisivu numai pre chrtia, atunci
spesele pentru prini s'ar' urca prea susu, seau eser ci t el e
elementarie nu s'ar' pot tracta intr' o atare estensione,
dupa cumu s' ar' cere in fapta. Afara de acea si corecturile
pre tablitie ne facu mai pucinu lucru, dectu cele de pre
hrtia. Candii recomendu desemnulu pre tablitie, nu vru
a eschide cu totulu desemnulu pre hrtia, ci din contra
scolariulu trebue ace' a ce a deseinnatu pre tablitia, se si-o
asieze curatu intr' o fascira gtita anume spre acestu scopu.
Aur e l i u B. Po pu.
i nve t i a t o r i u
De a l e i i i s t r uc t i une i .
Ministrulu de culte si instruciunea publica a con-
chiamatu in j umet at ea prima a lunei Martin a. c. la o
conferintia pre comisarii ministeriali e-suiisi la esanienele
de mat uri t at e, si pre represent ant i i guvernului. Presidiulu
! l'a dusu consilieriulu ministerialu Klamarik, fiindu-c secre-
i; tariulu de sttu Berzeviezy er inorbosu. Dupa cuventulu
' de deschidere, presiedintele espune, cunic dela i nt rarea
1 in vigre a legei pentru sciele medie resultatulu esa-
1
meneloru de mat uri t at e e mai bunii. Se facura moiuni
|| si proiecte, cari se amnar pana dupa t ract area puncteloru
cardinali. Astu-feliu in siedinti'a din l i Martin se punee
lj la desbat ere cest i unea: Care e resultatulu din singuraticele
. obiecte si cu deosebire din limbi Conferinti'a nu afla de
!j deplinu indestulitoriu resultatulu din limb'a magiara. Maio*
! ritatea tiene de doritu, c studenii se cetesca clasicii in
estensiune mai mare, ce se se puna grigia mai mare [ire
stillila studentiloru si pre ortografia. Bibliotecele studentiloru
se se inmultiesca. In fine unii au accentuata, ca propunerea
, literaturei magiare se fia mai multu insufletitoria, dectu
critizatoria. Resultatulu din limb'a latina asemenea nu
este deplinu indestulitoriu, dupa prerea maioritatei din
j | coferintia. Unii cugeta a afla caus'a in acea, c in unele
institute, mai alesu in celea calugaresci, profesorii se schimba
adeseori si astu-feliu nu-si potu conduce discipulii sei
mai susu. Resultatulu din limb'a greca, luandu-se in
considerare tempulu ce e Ia dispusetiune si relatiunile
sustatorie, presentii Iu- afla de relative indestulitoriu. In
privinti'a limbei germane resultatulu e indestulitoriu in
[ sciele reale in gimnasii inse nu. De caus'a neresultatului
; se aduce numerulu nesuticientu a profesoriloru cualificati
! si gradulu diferiii a cunoscintieloru de limba, ce le aducu
de a casa studenii ; acst'a din urma nu concede propunerea
! uniforma. Resultatulu din limb'a francesa e indestulitoriu,
asemenea si din istori'a magiara, dar' se vede necesarii,
c partile acelea din istori'a universala, cari suntu in
l egat ura cu istori'a magiara se fia obiectulu esamenului
de mat uri t at e si ca la propunerea istoriei se se ie in
considerare si mapp' a pentru c si in respectulu acest' a
| ici-colea se art a defecte.
i In siedinti' a a trei' a tienuta in 12 Martin conferinti' a
| a luatu la desbatere cestiunea a t r ei a: Ce se pote deduce
din resultate seau din defecte in privinti' a planului de
invetiamentii, a cualiticatiunei profesoriloru, a metodului
de propunere, a manualeloru et c? La cestiunea planului
de iuvetiamentu se da moiunea, ca l i t er at ur a magiara
i si istori'a magiara si geografi'a Ungariei se capete re
mai multe si se se propun mai amenuntitu. S'a decisu,
! c la una eventuala schimbare de planii se se ie in
J considerare. In cualificatiunea profesoriloru s'a statoritu:
Este de doritu, ca cualificatiunea profesoriloru se se ordineze
mai corespundietoriu scopului, c dela profesorii de limbele
vie se se pretind deplin' a ciinoscintia a limbeloru si
se se ingrigsca, c cu cooperarea academiei magiare se
se redacteze pre sm' a profesoriloru manuale scientifice si
si auxiliari, astu-feliu, ctu spre scopulu acest' a se se ie
in budgetu suma mai mare (de es. 10,000 fl.), deorece in
literatur' a magiara lipsescu atari opuri.
In fine s'a aflaii de doritu, c profesoriloru dela
sciele medie din provincia din candii in cndu se li-se
dee ocasiune a merge in capitala pre tempu de una
j umet at e de anu seau pre unu anu, c se-si pota amplifica
studiele in modu corespundietoriu progresului mai nou alu
scientiei In privinti'a metodului de propunere s'au facutu
multe proiecte i nt eresant e. Cu respectu la manuale con-
ferinti'a afla multe de emendatu. S'a constataii, c manualele
suntu prea vaste si cu sistemi! prea seientificu.