Anula I Nr. 12.

Ese de t r e i oi i in septeni ana: Me r c u r i - a ,

V i ne r i - a si Domi ne c ' a , c a ndu o cla intrga,
randu numai di umett, adec dnpa monientulu
impregiurariloru.
Prdiulu dc prnuuieratiune:
p e n t r u A u s t r i a :
pe anu intregu 7 fl- a. v.
n dinmetate de anu 4 .
patrariu; 2
p e n t r u Koma n i a s i S t r a i n e t a t e :
pe anu intregu 1f> ti. v. a.
diumetate le anu 8 n ' n ,
patrariu 4 n
Viena, dommeea 1/13 maiu 1866.
Prenumerati uni le se faeu la tpti dd. corespun-
dlnti a-i notri , si d'adreptulu 1 Rdact i une:
Stadt, Wallfiseligasse Nr. 8, ' Mezzani n, undg.~
sunt a se adresa si corespuiidintiele, ce prYj&uV.
Ii edacti unea, admi ni strati unea su s pe di j^ji f
ct e vor fi nefrancate, nu se vor primi, r i cle
anoni me nu se vor publi c. t ' *
Pentru a n u n c i e si alte comunl cati uni de Infci y
5
resu privaii se respunde cate 7 er. de l i ni e,
repetirile se facu ou pretiu scadi utu. Preti ul u
ti mbrului cate 30 er. pentru una data,, se
anteci pa. Spedi tur' a: Schullerstrasse Nr. 11
unde se primescu iisertiuni..
Vle^ 30 apr./12 maiu.
Ca in tote tempurile scomotse, a
sie si acum'a, faimele ce se latiescu despre
evenimintele ce ne ascpta, sunt o mul
tirae. Nu bucurosu am lu alta data eut
noscintia. despre faime, d'in causa c ne-
am espune urmarei de a primi si demin-
trrile, dar acum'a o facemii, pentru' c au
tvecutu prin mai multe diuarie, si inca
n'a cernii scire se fie fostu demintite.
Se dice c guvernulu in casu de
resbelu va conchiani dietele tuturora
provincieloru, le va provoca apoi a com-
pune representanti'a provisoria a impe-
riului, va s dica se va infiinti senatu
imperiale provisoriu, fara s prejudece
modalitii prin care cutare provincia sar
invo mai tardiu la infiintiarea definitiva
a senatului. De securu c atare despuse-
tiune si-ar av acelu folosii mare c re-
presentanti'a popreloru ar urmri fap-
tele guvernului de la pasiu la pasiu, in-
sotindu-le cu spriginulu seu moralu. A-
cst'a n'ar pot sminti consecinti'a de a
dobndi si mai multu pentru Austri'a e-
lemintele liberali a le Germaniei, mai a
lesu daca intre Bismark si representan-
ti'a \ tiriSrie a Prussiei ar erumpe si ac
ca totcieun'a nntielegere, ceea ce nu e
cu nepotintia.
Altmintre Frussi'a si acum'a ca mai
nainte, are in contr'a sa partea cea mai
mare a confederatiunei nemtiesci, despre
acst'a i-a datu dovda pr eclatanta ree-
sirea propunerei sassne la votare in con-
federatiune. Ma confederatiunea, se crede,
voiesce a ctiga si autoritate in fapta
votului,datu de ea, gatindu-si armia in-
trga ce-i st la despusetiune.
Statele secundarie nemtiesci inca nu
potu privi cu indiferentismu la procedura
lui Bismark, cri ieri alalta-ieri er veri-
ce numai nu amiculu liberaliloru, ra ac
recurge si la sentiernintele liberaliloru,
pietindiendu reform'a confederatiunei s.
a. tote aceste-a numai pentru ca s pta
aduce turburari intre staturi, sperandu
c in mediloculu turburariloru va pot
pune man'a pre tierele, cari in tempu de
pace nu i le concedii tratatele subscrise
chiar de elu.
Bismark va fi sciindu c in resbele
noroculu nu e statoricu, Prussi'a n'are
prospecte dupa cate se petrecu in Ger-
mani'a, deci usioru se pt intempl ca
in locu s-si ajung elu scpulu, si-lu va
ajunge altulu, atunci va fi tardki a si-
sfempera aptivitatea ca s-i preceda ma-
caru unu pieu de precugetare.
Provinciele austriace se ntrecu in
formarea corpuriloru de voluntiri, cari
s nu insarcine finantiele imperiului, a-
cst'a se intempla pre candu Silesianii
prusesci, chiamati la arme, se ducu mur-
murandu si numai dupa ce dau cate-va
dovedi de nemultiamire.
Libertatea de aciune" a Impera-
tului Napleon pre di ce merge primesce
mai multe comentarie, chiar de'n gur'a
Maj. Sale. Cuventarea de la Auxerre, in
care desfasiur ur'a ce o are pentru tra-
tatele de la 1815, e si acum'a la ordinea
dilei in diurnalistica, desclinitu cea frau-
csca inspirata se straduesce d'in tote
poterile a demustr c nu detrage nemicu
politicei neutrale a guvernului francescu,
nu tinde la multiamirea ambitiunei lui
Bismark. Am crede-o daca n'ar fi cam a-
nevoe de crediutu, de ra-ce pare cliiaru
incuragiarea celor'a ce dorescu o stare
nua a lucruriloru.
Planum de congresu europeanu s'a
ivitu de nou, de asta data nu Franci'a ci
Anglia si Russi'a ar lu iniiativa. Dupa
ce cunscemu caus'a turburariloru de a-
cum'a, avemu motivu a ne indoi c a-
cest'a ar fi medilocu de mpcare. Scimu
c Bismark voiesce principatele Schles-
wig si Holstein cu veri-ce pretiu, ra la
congresu nu pt sper resultatu cci
n'are titululu de dreptu, de o pai'te tra-
tatele sunt in contr'a lui, de alta parte
gialusi'a poteriloru cari nu vreu turbura-
rea ecuilibriului europeanu.
Scirile d'in Italia se ocupa totu de
pregtiri. C. Cavour" einformatu o re-
gele va cerceta Torinulu si cumca Gari-
baldi va veni catu mai curundu la Fl o-
renti'a. Denumirile militari se continua,
despre cari observa * Opinione," precum
si despre tote lucrrile ministeriului de
resbelu, c decurgu in secretulu celu mai'
mare, astfelu catu generalii de devisiuni
Primindli n r r l j n o 1/ . ", 1- * " """>
fora a sei posturile colegiloru loru.
Precum se vede,. Italian nu se po-
tura inca familiarisa cu aliauti'a prussca,
cci altmintre n'am precepe de ce trba
sunt laudele ce Opinione" le face lui
Bismark c e liberalii de tote laturile s. a.
Justifica si procedur'a desfiintiarei repre-
sentantiei actuale prusesci, afirmandu c
acsta representantia se opunea dorintie-
loru liberali a le Germaniei ntregi. Daca
Itali'a si-ar av unu Bismark, de securu
c Opinione" dest inspirata, n'ar suferi
a nu-si schimba condeele.
Camre'a legelativa a Romniei se
deschise alalta-ieri (in 10 1. c.) Locutie-
ninti'a domnsca fece cunoscuii c prin-
cipele Carolu primesce tronulu Romniei,
si c conferinti'a de la Parisu dupa
scirea de pana acum'a cere numai ca
naiunea s-si mai esprime inca odata do-
rinti'a sa, si adec in camera. Acst'a va
veni pre tapetu de locu .dupa verificri,
atunci deputaii de securu vor face con-
ferintiei atat'a piacere, cci nu li costa
saciificie.
Faim'a cMaj. Sa Sultanulu s'a ma-
niaii pentru c Romanii nu asculta de
tractate si conventiune, nu ni o potemu
splic, precum neci aceea c anienintia
a intra cu arm'a in tira daca Romanii
vor alege principe strainu. Noi d'in con-
tra suntemu mai aplecai a crede cTur-
culu va av a casa mai multu de lucru
de catu s pta trece Dunrea, pentru c
sci rea d'in At ena cu datulu 5 maiu,
spune cam aceste-a: Leonidas Bulgaris,
mai nainte cu 14 dile, insotitu de 4050
de brbai a plecatu d'in portulu Faleru
catra malurile Turciei, pentru a rescol
poporatiunea cretina. Totodata alti re-
scolatori s'au dusu catra Constantinopole,
Smirna, Dardanele, si catra orasiele de
pre malurile turcesci.
Representanti'a turcsca cer splica-
tiune de la guvernulu grecescu, care i
respunse c elu nu scie nemicu despre
acsta indrasnire rba." Va s dica, guvei
nulu turcescu n'are neci atat'a norocire
d' se lupta cu inimici nemascati, ci pen-
tru a-si scirici inimicii e va fi siliii s
supere si pre omenii cei mai paeiei.
Candu sta trb'a astfelu, a incetatu de a
voi ceea ce-ti place, ci caut s te faci
filosofii si s voiesci numai ceea ce poti.
Invetiamentulu nostru poporalii.
A fostu purure cu nepotintia a des-
chide prt'a edificiului maretiu de bun-
stare ca s intre in elu atare poporu ne-
cultu, care are de conlocuitori su de
vecini popra inzestrate cu resi-care
cultura.
Cu atatu mai vertosu nu se pt a-
cst'a in seclulu nostru, care progresulu
seu intregu, si bunstarea unde esiste,
are s le multiamsca numai si numai
desvoltarei poterei intielesuali.
Candu a intratu poporalii in folo-
sirea drepturiloru politice, si candu se
desleg acea cestiune mare sociale si
economica, prin care poporulu se mntui
de tutoratulu celu neiustifieatu alu feuda-
liloru, aiu i; ouuLa. i noi IA i m ocouicijcj si ne
nascere onre esceptiunei mice, ce
poporulu insusi o sci stima pana in
diu'a de astadi, si va face asi si in ve-
nitoriu atunci se pot constata cu se-
curitate pana la evidenia ruptur'a fcuta
cu trecutulu. Prin aceste doue acte, pre-
sintele si venitoriulu atatu in privinti'a
politica catu si cea economica-sociale in-
cetara a fi continuarea trecutului, va s
dica c continuarea e numai fisica.
Restituindu-se poporului demnitatea
de oniu, ceea ce nu pote cad sub pre-
scriptiune ci de care se fece numai usur-
pare, recunoscendu-i-se de amici si de
contrari majorenitate politica si sociale,
nemicu fu mai naturalii de catu ca omulu
vedndu-si emancipata autonomia sa in-
dividuale, libera de influntia neindrep-
tatita, s-si primsca pentru venitoriu de
conductorul acea facultate, ce creato-
riulu a destinat'o spre scopulu acest'a, n-
tielegemu mintea, conchidiendu de la
individu la poporu: a trebuiii ca des-
voltarea poterei intielesualeefie caracte-
ristic'a tempului nostru, si ca acsta po-
tere s tinda a organisa tote cele laite
ramuri a le vetiei, chiar si cultur'a mate-
riale, fora a vatem legtura ce esiste
intre aceste doue culture, intre cea intie-
lesuale si materiale, in catu daca un'a
face naintare neinsocita de cea lalta, e
purure in periclu de a d inderetfu.
Remasitiele tempuriloru feudali,
stracorate prin tote venele corpului so-
ciale, se mai sustienu, si poterea intiele-
suale nu si-ajunse inca triumfulu nisuin-
tieloru ei, cu tote aceste-a cate a lucraii
acsta potere si pana acum'a sunt multe,
forte bune pentru poporale culte, si forte
amare pentru cele cari n'au preceputu
tendinti'a tempului si au neingrigitu cul-
tur'a loru propria. Se luniinmu aseriu-
nea nstra cu unu essemplu, s aducetnu
institutiunea cea mai sublima statorita
pre continentulu Europei dupa cderea
feudalismului: facultatea legelativa a
representantiei poporului. Nu pt fi in-
stitutiune mai salutaria de catu acst'a,
pentru poporale cari precepu misiunea
ei, ra pentru poporale neculte nu p<5te
fi nemicu mai amaru, mai dejositoriu de
catu sistem'a de representare, cci ele
neprecependu misiunea ei, vinu.cei pre-
ceputi a esploat folsele nesciintiei ve-
ciniloru loru, astfelu apoi in legelatiune
devinu batjocorii de mandatarii proprii,
cari subscriu sentinti'a batjocoritriejn
numele mandantiloru, de securu c
nemicu mai tristu si mai,dejositoriu in
lume, de catu candu cutare naiune ei-
batjocoresce astfelu esistinti'a si intere-
sele proprii, prin pro cedur'a ai-iii.modulu
ce eschide dreptulu a reclam aiire.
Astfelu de arma trista e institutiUjnea de
representantia in man'a poporului ,ne-
cultu!
Nu vreu s dieu c poporulu ro-
manii ara fi lipsitu de cultura intr'atat'a
catu s fie capace de numit'a procduia.
Nu! Dar dorere c e cu potintiasdevina
in asi stare trista, de ra-ce de la 1860
nu s'a potutu constata vr'o innaintare, a
invetiamentului poporalu, d'in cause cu-
i J
^-cute pr bine tuturor'a. , . . ; , .
pana s ni cada mur'a cpta in gur, ci
s hicrmu si noi ce-va de voi'a nstra
propria, pentru, c necesitatea e inteti-
trie, ra de alta parte pentru ca daca
am ajunse la cutri resullate s nu mai
pta veni contrarii notri a ni imputa c
meritulu nu e alu nostru, ci es chisivu nu-
mai alu eveniminteloru cari desvoltandu-
se cu potere ne mai audita, ne trasera si
pre noi in valurile loru, ca astfelu for' de
meritulu si vi'a nstra s ne asieze pre
altu terenu.
Cei de la cari depinde initiativ'a in-
tr invetiamentulu poporalu, dupa, pre-
cugetare scurta se vor convinge de
presentu cercustantiele li favorescu mai
multu ca veri-candu alta data.
Noi credemu c daca cutare epi-
scopii romanii ar afl cu cale a conchi-
am ac sinodu pentru organisarea tre-
bilpru besericesci si colare, nu i s'ar o-
pune nimene, si acst'a pentru c tir'a
a reintratu pre calea ordenarie constitu-
tiunale aie
v
ii| tfppM | ^ de la potere
si fiindu c a mpdcit numai ei ar
pot, e naturalii ca ei s nu se folossca
de acst'a, pentru a incungiur suspetulu
de ameStu^n caisele & blki si inve-
tiamentu a le besericeloru autonome.
Cerct\istatrli
?
a
!
c
;
uhee capaciti
romane sunt ocupate de cestiuni politice,
nu pt scus, cci cate-va dile macaru
potu meni eauseloru besericei si invetia-
mentului.
Cata necesitate are beseric'a de si-
nde, acst'a au demustrat'o "teologi si
brbai de litere, cu chiaritate destula, in
catu veri-ce ncercare nua ar fi de pri-
sosii. -
Numai in catu privesce invetiamen-
tulu poporalu, voiu atinge de misiunea
importanta reservata sindeloru, cari
engfuie siinti chiatnate ot at i supr'a a-
cestui obieptu, cci numai ele potu cu
deplina independintia, de ra-ce, dorere,
noi pana acum'a afara de beserica n'a-
vemu nemicu curatu romanescu, unde s
nu fimu sub pressiunea infiuintiei celor'a
de alte natiunalitati. D'in acestu puntu
de vedere, avemu s ni gratulmd dlsiitr.
vetiamentulu nostru e impreunSft Ct
caus'a cultului nostru, ceea ce daca n'ar
esiste, ar trebui s nisuimu lu duce la
beserica, pentru ai asecur caracterulu
de natiunalu. Sindele nu se compunu
numai d'in preoi ci si d'in mireni, si a-
cesti-a au votu la invetiamentu, a carui-a
administrare sinodulu o pt incredinti
in parte pretimei si in parte mirenilofu,
precum vor fi brbai calificai, dar pu-
rure sub seutulu besericei pentru a nu-i
vatetn caracterulu, si sub controla sino-
dului pentru "a face cu nepotintia veri-ce
abusuv
Invetiamentulu nostru precum e or-
ganisatu acum'a, sistem'a lui intrga o
moseenesce de la regimulu absolutu, des-
pre a earui-a intentiuni avemu cuventua
ne ndoi cumca ele ar fi tintitula innain
tarea poporului romanu pre basea natiu-
nalitatii.
Absolutismulu candu introduse in
sclele nstre limb'a nemtisca si magia
ra c' studie deoblegate, fce acst'a
apre pgub'a limbei romane, cci de la
cetire pana la cunscerea limbei e cale
forte lunga, si chiarlimb'a daca o ar pot
in vet, metodulu totu nu ejustificatu,cci
m scTa pop:avemdeapropune obiepte
mai nsemnate, de interesu niai mare de
catu limbele veciniloru. Daca de capulu
nostru nu potemu gasi Ceea ce e bine,s
cautmu metodulu vecmilorit, in care
AC&ra, romana? desl in locurile romane
acesti-a sunt in minoritate, prin urmare
au inai mare comunicatiune cu Ronianii,
de Catu noi cu ei.*) Ei facu intieleptiesce,
asi trebue s faca tote naiunile cu sc-
lele poporare. Numai absolutismulu afl
cu cale a d Romanului s ilivetie suma
de limbe, d'in ce motive? nu ni-a spusu.
Onre ddloru ehsiliari colari ro-
mani de atunci, cari se ocupau nemedilo-
eitu cu organisarea scleloru. EiergVa
si capacitatea ce documentara, deoblga
acsta institutiune a li fi multiamitoria,
dar scimu pr bine, c cestiunile deprin-
cipie, casl eea atinsa mai sus,'nu aternau
de la densii. **)
*) Cu esceptiunea oticiolaleloru juridice si politice
aici avemu cu ei comunicatiune mai mare de catu se co-
respund proportiunel.
**) De unt moti ve ^pentru limb'a magiara si nem-
tiesca in sclele poporului, rogmu pre cei ce l e cunoscu
s ni le spuna.
' insr tote smintele de cari pate-
mesce invetiamentulu nostru populare,
n^#;^Eitentiuafl nstra je *ata aijka^ei
voiramu numai a>tage 4*|<atunea opmu-
mi publice romane a sttpr'a lui, ca s-i

|Jergr#tu mai curundu intr'ajutoriu, si

acst'a credemu c prin sinde s'ar pot
mai, bine, acolo unde ochi muli multe
vdu, se va gasi pr lesne modulu prin
care invetiamentului i se asecure nain-
tare, invetiatoriloru stare corespundia-
tria, fora a recunge de nou la poterea
contribuitrie.
Credemu c intieliginti'a romana se
va convinge cumca caus'a invetiamentu-
lui nu mai pt suferi amnare fara dauna
mare pentru natiunalitatea nstra, cci,
o repetimu, presintele a ruptu cu trecu
tum, si se insila forte cei ce credu c
elu are s ne dee venitoriului in modulu
si in form'a cum ne-a primitu d'in man'a
trecutului.
Revista diuaristica.
(Urmare. )
Por t e se' nsila d. redactorii del Hon"
daca cugeta, cumca pret ensiunil e nat iunal i-
ttiloru sunt u numai nisce urmri ale prt ini
rei neconsciintidse a centralistiloru germani
ungur il or u li place a dice, c nat iunal it at il e
sunt u numai o unl t a a germanismul ui cont ra
magiarismul ui, si apoi daca ar si fi, ceea ce
negmu cu tarla, apoi de ce nu se nisuiescu
ungur ii ca acele nat iunal it at i, se graviteze
catra politic' a magiaranismul ui si nu catra a
germanismul ui? Cumca si d. J kai astu-
felu cuprinde*) micrile de vitia ale natiunali-
ttiloru nemagiare, se vede si de-a colo, candu
dice, c: centralistii austriaci atta au totu cui
tivatu (nu sciu curnu, si candu?) dorintiele
natiunalittiloru in Ungar i a, pana candu acele
aata au crescutu, c in ur ma n' au mai pot ut u
ncape in margi nele destinate, cci centralistii
in fineau vediutu, c pr i n aceea e amenintiata
chiar si egemoni'a germana, atunci apoi dice
Jkai s'a inspaimentatu d. Schmer li ng si cei-a-
lalti domni, cari patru ani s'au osteniii ca s
i mpar t a tir' a in teritorie nat i unal e, si nguri
ei s'au ngroziii de lucr ulu loru, si l'au lasatu,
retragendu-se frumosu d'in naintea focului cu
care s'au j ocat u. .
Daca nat i unali t at i le ar fi fostu numai
unlt ' a politicei centralisatre, apoi acum
candu acea politica a cadiutu, eu nu sciu de
ce mai pune Jo'kai ponderositate pe acsta
cestiune, si di ce, c: a t r e c e cu v e d e r e a ce-
s t i u n e a n a t i u n a l i t t i l o r u , p o l i t i c e i ma-
g i a r e n u- i st a i n p o t e r e ?
Si daca i-aru sta?!
S vedeniu inse mai depart e pre d. Jo' kai,
cum mai t ract za acsta cestiune pondersa,
ce n' o pot e trece cu vederea?
Const at andu odat dice c cestiunea
nat iunal it t il oru int r' adeveru esiste, s vedemu
a du' a nt rebare, c drept e sunt u cererile na-
t iunal it t il oru?
I n privint i' a acsta d. J kai doresce ca
s se lamursca, pe candu, daca int r' adeveru
voiesce aj nr pl j ni cererile dr e nt e al e nat iunal i-
t a t i l q ^ ^ ^ ' ^ ^ i a r e a d r g ^ K foru, a s#*ajij|*.
indof - ffl^jia loru. Ac$ift>;e9tiune e. (*
chia, dorintiele nat iunal it t il oru s'au esprimutu
de afcate e*j f dar intr' al t u chipu; unu omu Yifa
rat u, pu politicii conduct ori de part it asi
dicandu, si unu redactorii a f$ foi >j^r*)t>
pr ecumo e d. ' Jkai , ar treMtl s scie eteri
suntu dorintiele, aspi rat i uni l e unei na iuni des-
ceptate d'in letargia, d'in somnulu celu de
morte, ar t r ebui s scie c tote acele aspira-
t iuni se concent r zain vi t i' a p o l i t i c a na-
t i un al a! Ce si-mai sparge capul u dara cu
esaminarea, c re drepte-su acele dor int ie?
Daca sunt u odat dorintie de vitia nat iunal a,
opoi nu e iert at u a le mai esamin, a le me-
sura nici dupa o mesura, cci chiaru acea me-
sura fiindu strimba, nedrpt a, usioru s' ar pot
dice de acelu mesuret oriu, c nu mesur' a ci
pret ensiunil e nat iunal it t il oru ar fi nedrept e.
Permit endu-ni aceste, s-lu lasmu pe d.
Jkai ca s mesure pret ensiunil e nat iunal it t i-
l oru dupa cum-i va plac.
Da! - dice subu t it ul ' a acsta sunt u
si drept e si nedrept e, si cereri ce se pot u im-
puni, si ce nu se pot u impl ini.
Da, totu de una sunt u nesce unel t e ale
react iunei (!), cari ne' ncet at u se ostenescu in
esprimerea unor u astfelu de pret easiuni, cari
in t t a privint i' a sunt u absurde, fara de temeiu,
si cari in fine ar vre se l ucre pe man' a absolu-
tismului.
se lupi fentei* drepturi nitiufefctfif fiu vo-
ieseu a se supune, a se contopi, in complexulu
magi am
1
Cci dieu t rebui e cugetatu si aceea, c
acsta causa de deslegatu nu vi ne inainte nu-
mai i nt r e n a t i u n a l t a t i si di et ' a ma g i a r a ,
ci afara de aceste, esiste si n a i u n e a (!)
ma g i a r a (!!).
E de insemnatu c nemagiarii sunt u nu-
mi i : ginte, popre, soiuri, si in caulu celu
mai favoritoriu n a t i u n a l i t a t i , r' precum
vedemu si aci ungur i i sunt u n a i u n e , si inca
na i une cu re care specialitate, cci si nguru
J okai dise mai susu, c acsta n a i u n e mai are
drept u a tracta cestiunea nat i unali t t i loru si
afara de di e t ' a ma g i a r a (!) si fara de cele al-
te n a t i u n a l i t a t i .
X I I U 1 LXJLC*I. V/U. 1*V>_
*) Precepe? Gprect.
daca d. Jkai dice, c dieu, forte mare grsila
ar face acelu politicu magiaru, (!) c ar de asi
ar voi s odihnsca pr e nat i unal i t at i l e nema:
gi are, c pr e n a i u n e a magi ara ar t ulbur-o,
ar catrani-o de necasu.
Si unelt ele reactiunei tote ac tientescu!
Cu react i unea noi (ungurii) nu pot emu
t ransi ge; reactiunea t rebui e totu bt ut a; aceleia-
nici atunce nu-i t rebui e crediutu, candu se pre-
face mrta; pr e aceea nici ca pocita nu tre-
bui e pr i mi t a; ci in tote fasele sale. t rebui e de-
mascata, a o scormoni d'in locuri le sale ascun-
se, a-i st in cale, si a o alunga d'in apro-
pierea t ronului si d'in senulu natiunei; r'
celu ce crede c creatiunile, fpturile absolu-
tismului, ale caror'a esistintia e legata cu ve-
chi ulu sistemu reu si cadiutu, s'aru pot n-
dest uli pe caie constitutiunala: acel'a, dupa pa*
rerea lui Jokai , su nici candu n'a avutu tote
sentiurile sale, su chiar in acelu moment u
si-le-a per dut u!
Nu e de lipsa a spune, c aci subu reac-
ionari cugeta pr e cei mai devotai fii ai natiu-
nei nstre, ma cu unu cuvent u pre toti acei ce
ca dar' mesur' a drpt a (?) dupa care
eseu ungur i i s mesure cererile nat i unal i t a-
r u nemagi are. Li cunscemu tactie' a tor-
e bi ne.
Acum' a scimu pr bi ne, cumca d. Jkai si
na cu densulu cea mai mare par t e a ma-
tt au botezatu pr e ant elupt at ori i bravi
ai nat i unali t t i loru de react i unari ", deci cu a-
cesti-a dupa prerea loru n'au a se consvatui
in privinti' a cestiunei natiunalittiloru, ci pre-
cum vedi uramu, binele loru (?) si alu tierei (??!)
pr et i nde, ca pr e acei reactiunari s-i combat,
s-i atace cu t ria . . . . .
Acst a politica, pr ecum se vede d' in tote
faptele magiaril oru, s'a prefacutu in sngele
l or u, cci int r' adeveru am si vediut u atacai
si batjocorii de densii pr e sincerii si energio-
sii brba i, cari au cur agi ulu si prudinti' a, ca
s corespunda dori nt i el oru drept e ale natiu-
nal i t t i l oru nemagi ar e; vedi ut amu chi aru si in
dieta i n siedinti' a d' i n 21. 1. t recut e cumsei n-
versi un chi aru si i nt i el ept ul u nat i unei " Fr an-
ciscu D e a k , si ataca cu o pat i ma nei ndat i nat a
unui i nt i el ept u mo i unea romaniloru, pr i n ca-
rea cereau, ca si natiunalitatile nemagi ar e se
fie cuveni t u represent at e in cemisiunea causei
nat i unale; amu auditu atunci espeptoratiuni
destule, d'in cari a pot ut u i nt i elege totu en-
sulu, care numai pote si vrea s intielga, c
magiarii, pe langa totu Iiberalismulu loru,
alu cari-a anteluptatoT se t i enu ei, totui
nimica n' au i nvet i at u d'in tristele suferin-
tie ce ne-au apesatu si ne mai apas pana cine
scie candu?
S vedeniu inse, c cu cine voiescu ei
dara s se contielga, daca int r' adeveru do-
rescu o cont iel egere?
A ne contielege dice Jkai a l eg
o al iant ia, unu pact u, noi (magiarii) potemu si
t r ebuie se dmu nian' a numai si numai cu
b r b a i i l i b e r a l i ai n a t i u n a l i t t i l o r u , a
caror'a aliantia pana andu de o par t e va pot
desleg cerintiele nat i unali t t i loru spre indes-
tulirea comuna, (?) r' de alta par t e ni voru
servi de aperatori contra inamicului comumi,
^ I . .~_otiunei
Mei nu t rebui e s spunemu, c sub bar-
. batii l i beral i ai nat i unal i t t i l oru" se i nt i el egu
toti acei ce se nchi na orbesce ambi t i unel oru
magi ar i l or u; apoi cum vor pot ei desleg cu
aceti omeni servili cestiunea nat i unal i t t i l oru
del cari nepot endu ascept esprimerea dorin-
t i el oru sincere ale nat i unal i t t i l oru, nici nu
voru sei ce dorescu acele nat i unal i t at i ? In-
tielga-o celu ce are mi nt e spre acst'a, noi
inse nu pot emu pri cepe de felu, cumu mai
sperza cineva indes ulire del acel'a, care
nici nu vr e-i asculte cererea!
Dar ' ni ci , si ngur u d. Jkai nu se afla
pr odihnitu pe acestu galimatiasu fara de
neci basa, deci si-esprima acea i ngri gi re, c
ar. fi o nenorocire forte mare, daca acei br-
bai liberali" inca ar pasi i nai nt e cu nisce pr e-
t ensi uni asemene celoru espriniate de reactiuna-
n " (?), cci magiarii pe unu tempu lungu s'ar
face nepotintiosi ca s se i lase i n deslegarea
acestei cestiuni, cci at unci sp r e u n u t emp u
su ar u fi silit ca s jertsca l i bert at ea" (fi-
resce a magi ari l oru) si tote bunet at i l e pamen-
tesci, ce sunt u l egat e cu acst'a, su si chi aru
F O IS IO R A .
Cocouulu Raducanu
s i
Jancu Nibiuianu
Pl ecat ' a Domne! plecatu,
R aducanu l a cununat u,
El u pleca pe a San' Medru
Si-aj ungea pe la San' Pet r u,
Elu pleca in di de ierna
Si-aj ungea in di de vra,
Cu treidieci de care mari
Si la ele cu-armasari,
Cu sersale argi nt i t e
Si cu frene aurite,
I n matasa nvelite
Cu adamant u impupite.
Dar a Iancu Sibinianu,
Omu vitzu si cam viclnu
T er cumetru mare
Si ' n primejdii, propt a tare.
Ei mer gea si totu mergea
Pan' la t i era ajungea,
Colo 'n tier' litansca,
Ca mirs'a s'o gassca!
Candu la socru au sosiii,
Ospeti mul i li s'au ivitu,
Dar a soerulu s'a ganditu
De pe mi r e l'a poftitu
S descuie por ile
S i nt re carut i el e!
Cat e chei, tote cerca
Si-a deschide nu pote,
Jl i rel e s super,
Dar ' a Ianeu Si bi ni anu
Omu vitzu si cam viclnu
Invet i pe Raducanu.
Mirele, calu-si boldi
Peste port a elu sari
D' i n laintru-o descuia,
Nunt ' a ' n curt e si-o baga!
I I .
Apoi socrul u por uncia,
Sl ugi i st aul u descuia,
Si-aducea t rei bidivei,
Mndri,' iuti ca nesce smei,
Si d' in gura-asia grai :
Ospeti buni e poft'a mea
S ni vina mi rel e
Ca s vda nun i le,
Si s-mi ie ceti bidivei
S - 'ncalece pe toti trei,
Mai ant ai u pe celu bet ranu
Cel u bet r anu c-i mai paganu,
S i-apoi pe celu midilociu,
Midilociu c-i mai t rufi u,
P' ur ma pe celu micutelu,
S -lu vedemu, de-i voi ni cel u?
S i de cumva va ghici,
Cci cu ce pot t rai ?
Pe mirsa o-a dobendi !"
R aducanu, candu audi
Tar e mi se ingrozi,
Dar a Iancu S i bi ni anu
Dasclulu lui Raducanu
I nca st in gr igie mar e
S nu patia vr' o ocara,
Si atuncea-i siopot i:
Raducanu! nu t e spari!
Di-l e ca' s faca focu
Foc cu^flacari dar' de locu.
Si s' aduca int r ' unu t rocu
Ovesu nou camgal binioru,
Si in al t ul u l apt isioru!"
Raducanu ' l u asculta.
Sl ugii t t l e gat
Bidiveii s resni,
Cel u bt r anu curea la focu,
Dar ' 1' ovesu celu de midilocu,
I er a cel u mai micut el u
Fuge drept u l a Aaptisielu.
i Socr ul u mar e s mir,
S traisca! toti striga,
Nunt ' a ' n casa ' mi int r!
III. .
Scr' a mar e iese 'n eale
Cu o pane si cu sare, ;
Dar a socrulu mare vine
Cu trei fete ca si dine,
patri'a" p e n t r u t o t u de un a; s i' pr in a-
' cst'a part it ' a l iberal a magiar a au fi al ungat a
i de pe tabl' a de siacu.
[' Cari sunt dara cerint iel e drept e ale nat iu-
I nalitatiloru nemagiar e? se int rba d. Jkai.
Ei, s-lu ascul t mu dar a!
Cerintia drpt a, dupa prerea mea
dice e dr e p t ul u i n di v i dual u f at i a eu
vit i' a s oc ial a!
Dieu, modest a pr et ensiune, si acst' a re
s pta da de l ucr u capet el oru magiar e? Dar
acsta dorintia, mai mul t u nici c e dorint ia,
de ra-ce pr in t ergerea iobagiei fiecare ceta-
tianu are dr ept u i ndi vi dual u fatia cu v i t i ' a
soci al a! Pr i n ur mar e marinimosii l i beral i
magiari sunt gat ' a a ni d ceea ce nu ni pot u
lu, chiar daca ar si voi s ni det raga, cu to'te
c une ori se nisuiescu ca si acestu dr ept u s
ni-lu restringa.
S vedemu inse cum i nt i el ege domni'a
lui acestu drept u i ndi vi dual u, care e si ngur' a
pretensiune drpt a a nat i unal i t at i l oru nemagi a-
re, si de la a carei-a mpl i ni re at erna fericitrea
contielegere si i ndest ul i re comuna?
F iecare cet at i nu dice domni ' a l ui
are drept u, a se t i en de aceea nat i unal i t at e,
de carea i mai pl ace; (adec romanii, serbii,
jidanii etc. pot u s porte pene d'a l ui' Tuhut um,
se perte pint enii l ui r pd si s invert sca in
mana focosiulu l ui Bendegz dieu, mar e
grafia, apoi cine nu se va ndest ul i cu acsta
marinimositate? . . . . a buna sma numai reac-
tiunarii" nu, dar' s fimu serioi s-lu a-
scultmu mai depart e cu at en i une!) fiecare
cetatinu e i ndrept at i t u a pofti del socialitate,
ca in folosirea natiunalitatii sale, fie acea de
ori ce limba, atatu in viti'a privata, catu si in
cea publica, s nu fie impedecatu, ma in culti-
varea acelei-a s fie par t init u de st at u, ca ori
si care cetatinu.
Pr in ur mar e dice d. l ui caus' a in-
structiunei, a cul t urei popor ul ui l a- r omani si
la slavi, ca si la magiari, se fie imbrat isiat a
de catra tira.
Dieu, ar si fi t empul u odat, ca si nat iu-
nalitatile nemagiare, si mai alesu romanii si
serbii s fie dotai de guver nu pent r u ca s-si
aredce inst it ut e r egul at e, ar fi t empul u
dieu ca s scie omenii de statu cumca po-
porulu pl at indu cont ribut iune, ascpta ca pe
langa procurarea armel oru de ljpsa spre ape-
rfa pat riei, S i
!
se ar edics i inimtef, ' unde
st pata caScig armel e spirit ual e, cul t ur' a
si l uminarea, cari s-lu apere cont ra nenu-
merateloru pericl e ce provinu d' in int u-
nereculu nesciintiei Inse ce s dicemu,
despre ace' a nisuint ia a unor' a, cari ar voi ca
si in sclele el ement are s se int roduc l imb' a
magiara, precum se poftia in 1848, si cama-
semene semne vediur amu chiaru si in t impul u
de fatia, candu la dorinti' a guver nul ui magiaru,
unii episcopi nemagiari s'au si esprimat u, c
suntu gat' a de a int roduce limb' a magiara de
oblegatre . . . . De ce s aiba l imb' a magiara
mai mul t drept u ca cele l ait e? de ce s fie
acst'a impusa nemagiar il or u? Dr a pent ru
c guver nul u chiar voiesce binel e t ut uror' a,
de ra-ce acst' a l imba e neincungiur abil u de
lipsa in viti' a pol it ica?. . . . dati inse vi t i a
p ol it ic a si nat iunal it at il or u nejmagiare, apoi
veti ved ca n' avemu asi mar e lipsa de limb' a
magiara!
( Va urm. )
Depesia trciata a cabinetului
imperatescu,
Cabinetulu de Vien'a, urmandu e-
semplulu cbineteloru de Itali'a si Prusi'a,
adresa depesia cerculara catra agenii
diplomatici ai Austriei d'in Paris, Lorwlr'a
si Petrupole, in care motiva mai de apr-
pe inceputele pregtiri de resboiu. De-
pesi'a acst'a este datata d'in 27 Aprile
si contiene:
Am onre, a Ve t rami t e in alt urare
copi'a depesiei, care eri am i ndrept at ' o catra
contele Kr olyi la Berolinu. Despr e intentiu-
ni le nstre pacice ani datu gar ant iepr mul t e;
cumca neci politic' a guver nul ui imperatescu
neci int eresel e Aust r iei nu convinu pl anuri-
l oru de cuceriri, acst'a e mai chiar de catu ca
Eur op' a s se pta indo despre sinceritatea
l imbagiul ui nost r u. I n fati'a pregat iril oru, ce
se int r epr indu in It al ia in est inderea cea mai
mare, si de-ra-ce cucerirea unei provincie de
a l e nst re de mul t u t impu este scopulu celu
apriat u mart urisit u al u politicei regel ui Victoru
Emanuil u, aru fi amgire necredibila, daca noi
d' in part e-ne nu am pasi la mesuril e cele mai
necesarie de aperare. Afara de granit iel e n-
stre de pe uscatu, mai avemu s pazimu catra
It al ia unu t ier mur e forte int insu. Tr upel e
nst re, reduse la minimu si impraseiate in tira,
nu aru fi fostu destule s apere punt el e a-
tacabili, ce adese sunt forte indopart at e de
olalta. Dsca ne-am fi incredint iat u securitatei
false, at unci noi pr in acst' a tocm' a am fi in-
vit at a la atacu a supra granit iel oru nstre ne-
aerat e. Pent r u ace' a am fostu silii s ordo-
nmu mai mul t e micri de t r upe si s int re-
ffimu armat' a nst ra d' in It al ia. Mesurel e aceste
au caracteru de cea mai strinsa aper ar e; regi-
mul u imperatescu nu cugeta s incpa resboiu,
fie ori si cu cine! elu pt r enoi asecuraril e a-
ceste in modul u celu mai formalu; dara tocmai
pent r u ace' a o privimu de det orint ia impune-
t rie a nostra, s nu int ardimu cu nemicu,
d' in cele ce ne facu capaci d' a respinge ataculu
inarmat u. Dupa prerea mea, nici unu cabinetu
nu pt pr imi asupra-si respunsabil it at ea, d'a
ne recomanda alta procedura, cci int r e impre-
giuraril e de fatia nici un' a nu va voi s ne ga-
r ant e nevat emarea t erit oriul ui nost ru.
Pri mi i etc.
i l e n s d o r f."
( t'l'lieliaza (langa Temisir'a) 27 aprile 1866.
Popor ulu d'in comun'a nstra sentindu-
se fericitu c s'a vediutu odat mant ui t u de
ierarci'a serbsca, si anessatu la diecesea romana
a Ar adului , dor a ved pr e episcopulu romanu,
deci trimise d'in senulu seu deput at i une con-
statatria d'in dd. pari n tele Nicolae Mu r a r i u,
not. comunale Franci scu Ma g a r antistii Per a
Gi urchi , Tr ai la Boldur i anu, Adam Zsichin,
Wasza Waszi n, J owa J owi n si Zsiwa Flor i .
Acesti-a in 17 1. c. la 4 re d. m. avur noro-
cire a fi represent at i It t ei Sale pri nt elui Eppu
Procopiu l v a sc o v i c i u , carui-a conducat ori ulu
deput at i unei d. preotu i adresa cam urmat rea
cuvent ar e:
I lust r i t at e! Est e cunoscuii, c fie care
na i une are vitia propri a si interese parte-
Tot i pri vi , se mi nuna,
Se traisca! li striga,
De ospetiu se apuca,
Multe dile s' ospet!
culari precum si unele punt e de vedere pro-
pr i e; dreptaceea si noi romani i d'in fost'a die-
cesa serba a Temisiorii, ra in deosebi repre-
sentantii besericesci si mi reni ai comunei Cer-
nehaza d'in prot opopi at ulu Temisiorii avemu
naintea nstra diferirea in respept ulu reli gi uni i
si incatuva si in respept ulu strii politice
d'in patri' a nstra. Acst'a ne i ndmna
s stimmu per snr i e i nnal t e, cari pr i n faptele
l oru pent r u biserica si na i une, lucescu in
inim'a popor ului si pe pagi ni le istoriei, ce o va
eredit posteritatea, ca niste luceferi pc ceriu.
Un' a d'intre acele pr stimate persne esti
Ilustris. Ta, domnule episcpe, pr e care noi
ca fii adeverati sufletesci veni mu a te saluta in
numele poporului romanu si serbu d'in comun'a
nstra, care este unu t r upu nedespartibilu.
Tacendu despre meritele ce Ilust ri t at ea Ta le
ai cascigatu pent r u na i unea romana pe cam-
pulu politicu, ne margi ni mu numai la meritele
ctigate pent r u ierarci'a romana, pr i n sprigi-
nerea si conlucrarea cu Escelenti' a sa, metro-
politulu nostru br. A n d r e i u S i a g u n a si cu
Ilustritatea Sa A n d r e i u de Mo c i o n i pent r u
cascigarea dr ept ur i lor u nstre nat i unale.
Bucuri' a nstra s'au mai mari t u si pri n
pr e in. actu d'in 6 luli u a. tr. alu Mai. Sale,
care demanda ca, pana ce in capital'a Bana-
t ului se va i ni nt i episcopia romana, poporulu
r omanu d'in fost'a diecesa serba a Temisiorii
si mai vertosu cele 6 prot opi at e d'in ea s se
t iena de episcopatulu Ar adul ui, alu crui eapu
esti Il ust rit at ea Ta. Pent r u acestu actu pr ea
in. de nou am j ur at u in inimile nstre ' cre-
dintia pr bunul ui nostru I mpr er at u, Fr an-
ciscu Iosifu I. Acst' a ne bucur a cu at at u mai'
mul t u, cu catu ne vedemu sub scutulu unui
arciereu bravu si adeverat u print e sufletescu,
care pent r u bunul u nat iunal u nu a crut iat u
nici spese nici ostenele, ci s'a l upt at u ca unu
adeverat u ostasiu al u l ui Cristosu si alu nai-
unii cascigandu-si merite nenumerat e.
Ilustritatea Ta, cunoscandu-Ti chi amar ea
i nnalt a si gr ea de arciereu, ai fostu unu ante-
lupt at ori u si ai aperat u cu energi a t erenulu
r eli gi unar i u si nat i unalu conlucrandu totodat
si pent r u nmul i rea sentieminteloru de i ubi r e
a poporului romanu catra in. c asa d o mn i t r c .
Dreptu-aceea, poporulu d'in comun'a nostra,
pat r unsu fiindu de simtiemintele cele mai ade-
verate si sincere, tramite o deput at i une d'in
senulu lui, s se rge pent r u binecuvent area
arcipastorsca, danduo preste densii si prest e
frupt ul u cmpul ui si alu viteloru loru, r ogandu
pr e At ot upot er nicul u Ddieu s Te tiena in
depl ina snt at e int r u dile indel ungat e!"
Membrii deput at iunii acompaniara pe
vorbit oriu cu unu de t rei ori sa traitca." si
dupa acst' a le mul t iami Il ust rit at ea Sa cu
blandetie, dandul e o invet iat ura pastorsca si
esprimandu-si bucuri' a pent r u cont iel egerea si
frietatea, ce domnesce i nt re poporulu d'in
comun'a Cernehaza, care este de o credintia si
mai si de unu snge. Asemene le promisa Ilu-
stritatea sa, c nu ocasiunea venitore va cer-
ceta sant'a besereca d'in Cer nahza si pre
poporulu celu blandu.
Poporulu, audi endu d'in gur ' a eomisiunii
acsta veste i mbucurat re, salt de bucuria
asteptandu inplinirea dorinti'a lui cei veche.
Unu membr u alu deputatiunii.
C ti-am dat u deget ulu micu,
Ca s r upi numai unu pi cu,
Tu fusesi si mai voinicu
S pintecai camesi'a mea,
Ti bati iocu de scr'a ta!"
Ro m n i a.
Carol u I, alesulu R omniei, va veni s-si
ocupe t ronul u la care l'a chiamatu na iunea
romana cu unani mi t at e mai. Astfelu ni spuser
diuariele d'in Romani'a, pre candu telegramele
de la Berolinu respandiau scirea c Carolu
si-a dechiaratu vointi'a de a pr i mi coron'a,
unele mai adugeau c noulu suveranii a noti-
ficatu acst'a la Paris.
Se nasce acu nt rebarea c re ce va
dice conferinti'a poteriloru garant at ri e ntru-
nit la Pari s, in caus'a Romni ei ?
Ni se pare a prevede procedur' a confe-
rintiei in fati'a acestui eveni ment u. Ea va tre-
bui s recunsca faptulu complinitu, si acst' a
pent r u cuvent ul u c Romani' a e in drept u a
si-alege pr e Domnit or iul u seu, l egil e ei recuno-
scute de Eur op' a int rga, i dau acestu drept u.
Si daca Romani' a n' ar av dr ept ul u
acst'a, conferinti' a totu va t r ebui s recunsca
faptulu compl init u pent r u cuvent ul u c t ra-
tatele i l ga manil e a face al t mint r. Pot eril e
nu potu int r eveni de catu numai cu nvoirea
unanima, ra acst' a nu se va pot int empl
pana ce Dunr ea va mai spel mal uril e romane,
cci la int revenire Russi' a ar l u part ea l eul ui,
si acst' a n' o credemu s fie dorul u Fr ancii.
Deca n' ar esiste neci t rat at el e, conferinti' a
t ot u va t r ebui s recunsca validitatea faptului
compl init u si acst' a pent r u mot ivul u c in
conferintia ieu par t e si atari poteri cari de
mul t u s'au indet orat u si se flescu c devisea
l or u e respect area vcei poporul ui, deci au
oblegamentii moral e a cerca pur ur e si pret o-
t indene respect area ei.
In fine daca consciinti' a de dr ept u a con-
ferintiei ar fi mai elastica de catu s nu pta
trece cu vederea aceste motive, daca politic' a
ei s' ar pot mar gini l a orisont e mai angust u,
at unci va t r ebui s recunsca faptulu d' in
motivu de ingrigire pent r u venit oriu, cci daca
conferinti' a n' ar las Romniei principel e ce ea
si l'a alesu, nu scimu cu ce ent usiasmu si oma-
giu ar fi primit u acelu principe a carui-a ale-
ger e o ar mediloci conferinti' a, (presupunemu
casulu ce nu l u credemu, c adec pe Romani
{-ar pot face a al ege de nou) l ' ar recomend
su dra ar nisu a l' oetro. La at are procedura
a conferintiei, Romanul u, pt, i-ar r espunde cu
dical' a: Daca t u mi furi t ut unul u, io t i furu
pip' a.
Vremu principe de rasa l at ina, " dicean
unii Romani. Li se dise c at are principe e
gr eu de gasitu. Dar unde e domnit oriul u, care
s nu se conforme nat iunal it at ei poporul u seu ?
Al t mint r e e inca in viua memorie cuVentarea
rostita de represent ant el e I mper at ul ui de Mes-
sicu la primirea pr ima ce av l a regel e It al iei.
Astfelu si Carol u I, ca domnit oriu romanu, va
t r ebui s lase nemtisc' a la Dsseldorf.
Se pote c conferinti' a va mai pret inde
cine scie ce formaliti, acst'a inse n' are se
mbucure de felu pe contrarii uni unei romane.
Sciri d'in B u c u r e s c i cu dat ulu 10 1. c.
ni spunu, c cuvent ulu locutienintiei la deschi-
derea camerei legi torie a fostu pri mi t u cu
cldura, elu intona necesitatea uni unei , dice c
principele' strainu e garan i a contra altoru
aspiratiuni si sperantie nebune, Sortea tierei e
ac in man' a deput at il oru, cci in urmarea
otarirei principel ui de I I ohenzoRer n de a
primi coron' a si in ur mar ea dechiarat iunei d' in
Mari minuni fcea unu Sant u,
Si-apoi l ancu Sibinianu
Mul t u j el indu pr e Raducanu
Clre i tramise 'n tiera
Ca s-lu afle ' n di de vra.
Clre ii se porni
Si pe Sant u 'Iu intelni,
La Raducanu 'lu ducea,
Si mirs'a 'i dicea:
Domne snte si pr i nt e
S ni canti snt e cuvi nt e,
C-alu meu mi re a nioritu,
Unu bi di veu l'a- t rent i t u !
Rga ceriulu ca s ' nvia
Ca s-i pot u fi ier' soia!"
Sant ulu la ceru se ruga.
Mirele 'ncepea-a misic,
Candu de mana 'lu luv.
Mirele viu se scula,
Snt ului toti se nchina,
Siepte dile s' ospet!
Si la mire se uit
Si d'in gr ai u ' cuvent :
Numai una e mirsa, . r.
Pent r u Raducanu alsa,
De vr e ca s'o dobendsca
Tr ebui a se si-o cunsca!"
Raducanu in grigi se baga,
C jiu-i lucru cam de siga, <
Cine pt se-si alega!?
Maic'a Vi ner i se-i aj ute!
Tte-su mandre, 'n t r upu crescute.
Apoi lancu Si bi ni anu,
Omu vitzu, dar' cam iclnu,
Meru de auru 'mi scotea,
Si pe msa 'lu punea,
P' urma sabi' a trgea
Catra fete-asi dicea;
Carea e d'in voi mirsa{
S ie merul u de pe msa,
Dar a carea nu-mi e fina,
S-si ie sm'a de-a sa mana,
Sabi' a s'a scapet
Man' a j osu 'i va tai!"
Si mirs' a man' a ' nt inde
Mej uhi de pe msa-lu prinde.
I V.
Candu a sieptea di trecea
Raducanu in gandu avea
Ca s plece cat ra casa
Si s duca-a sa mirsa,
Dar a scr' a l a pl ecare
Candu pl ngea in jal ea mare,
Pe Raducanu ' l u chiam
Si cerca in poft' a sa
Ca s-i r umpa o chept dre
De l pept ul u cu dur er e!
Giner el e ce fcea?
N' o chept re 'i rumpea,
Ci camesi' a-i sfertec,
Apoi scr' a se mania
Si asia ' l u bl ast em:
Se nu poti pe mur gu sied
Si candu cas'a ti-i ved
S t e ' nt orci cu capu-' n josu
Unde-i loculu mai frumosu,
Giner el e ce graiesce?
Tace si d' in capu clatesce,
Si-si deschide por ile,
Rentrce cu nun i le!
V.
Raducanu acas' grabi,
Cat r a curt e canduer
Bidiveu incale c,
Si candu Domne! elu cerca
De pe elu j osu a se d,
I se-areta o nluca
Grza mare 'lu apuca,
Sverle sare se isbesce
Si pe mi re 'lu trentesce!
Si mirs'a-atunci graiesce:
Se fii mama-afurisita,
C ti voi'a mplinita,
S me scii tu veduvi t a!"
Dar ' atuncea pr e pament u,
ur ma a conferintiei camer'a are de a rosti inca
odat vointi'a natiunei.
La pr opuner ea deput at ului Teil, camer'a
se va ocupa mai antaiu dc verificrile ale-
geri loru.
D' i n Constan tinopole dice telegra-
mulu c guver nulu ar fi pri mi t u scrisdrea
marelui vezirn, pr i n care amenintia c daca
Romanii vor purcede totu contra conventiunei
si conferintiei alegcndu pr i nci pe strainu, apoi
Tur culu va t r ebui se incpa cu poterea.
ANGLI A. I n 8 1. c. sr'a, in siedinti'a
casei de sus, lor dulu Clarendon r espunde la
i nt erpelat i une, c Angli ' a, daca ar erumpe res-
belu, nu va lu par t e neci medilocitu neci ne-
medilocitu. Guver nulu n' are informatiuni de-
sclinite, cci pot eri le publi ca de locu depesiele
mai i mport ant e, pent r u a ctiga opiniunea
publica. Er umper ea resbelului amenintia, con-
t r a nisuintieloru generali a le nemtiloru, cci
desl respetivele poteri facu asecurari de pace,
dar i nt ent i unea su casualitatea pote provoca
resbelu mare si nejustificatu. Angli ' a sengura
nu pdte face nemica contra planur i lor u ambi-
tise. Retcliffe si esprime prerea de reu
pent r u slabitiunea Angli ei , Gr ey si Der by o
deducu acest'a d'in paresirea Dani ei i n resbe-
lulu t recut u, candu Angli ' a se i nt repuse si
apoi se retrase. Ast ' a crede orat orulu
e urmarea principiului de nei nt reveni re abso-
lut a a cont elui , Russell. Russell se aper.
La alta i nt erpelat i une respunse Clarendon c
Angli ' a a sfatuitu spre impacare, si-a imbiatu
siervitiele amicabile, dar respunsuri le nu sunt
imbucuratrie.
FRANCI A. I n nr. tr. amintiramu de cu-
ventarea I mper at ului in Auxer r e. Di uar i ulu
inspiratu Const i t ut i unalulu" d'in 9 1. c. o
splica aetfelu: Cuvent area I mper at ului in
Auxer r e n'a gasitu in Europ' a resunet ulu tu-
nului , ci cel'a alu mintii sanetose. Pr er ea Im-
perat ului despre tratatele de la 1815 e cunos-
cuta bi ne; candu fac proi ept ul u de congresu,
atunci o spuse c acele t ract at e nu mai esistu.
Imperat ul u uresce t rat at el e de la 1815, pen-
t r u c ele costa Eur opei in fie-care anu cate
unu mi l i ardu, si unu peri el u per mani nt e pen-
t r u securitatea privata. I n acestu intielesu a
vorbi t u I mper at ul u in Auxer r e, n' a i ncuragi -
atu ambi iunea lui Bismark, care vre princi-
patele Schleswig-Holstein si directoratulu in
Germani ' a. At ar i proi ept e ar trda intentiunea
de a vatem rasi tratatele de la 1815 in fa-
vrea Prussiei. Franci ' a nu pdte compromite
respunsabilitatea sa la nt repri nderi ce vreu
s t ur bur e in part e ecilibriulu pot eri l oru euro-
pene. Scopul u Fr anci i nu e ambi iunea Pr us-
siei, a Aust ri ei su a Italiei, ci securitatea sa
si respectulu seu. Pr ogr amulu ei e reform'a
tratateloru de la 1815. Veri-ce ncercare, ce
nu nisue la scopulu acest'a, nu o va gas pe
Fr anci ' a indiferinte, ci atenta, veghi andu si re-
soluta. Cuvent area d'in Auxer r e nu e pres-
siune a supr' a intereseloru desclinite ce se pu-
ser in micare in Ger mani ' a; dar ea e apelulu
d'in ur ma la intieleptiunea celor'a ce au sub-
scrisu tratatele de la 1815, si acestu apelu se
fac in favrea pacei si a securittii Eur opei.
De la ei depinde a recunsce daca e consultu
ca reform' a general e s se incredint ieze fatali-
t at il oru resbel ul ui, ceea ce Fr anci' a ar dori s
se int empl e n contielegere si pace. "
Se vorbesce mul t u cumca Angl i' a si Rus-
si'a au propusu celoru l al t e pot eri mari con-
chiamarea unui congresu, fora a st at ori d' in
capul u l ocul ui ce-va program. Daca acsta
pr opuner e, ce tintesce l a congresu europeanu,
se va respinge, at unci ar erumpe resbel ul u.
Se dice c Fr anci' a va asiedi corpu de
observat iune la graniti' a Bel giul ui.
I TALI A. La Fl orent i' a in 8 1. c. aparii
decret ul u regescu privit oriu la formarea unui
corpu de vol unt ari, care deocamdat va nu-
mera 20 de bat al ine, si se va incredint i
comandei l ui Garibal di. Cei ce vor int r a in
aceste batalidne, se vor obleg la siervitiu de
unu anu.
Tot u at unci in camer' a deput at il oru se
desbat proiept ul u de lege, pr in care guver -
nul ui se d impot erire st raordinarie a gr igi
pr in decrete reg. de securitatea publica. Mini-
st rul u de int er ne se miiltiaml cu pr oiept ul u
comissiunei dechiarandu c daca aceste impo-
t eriri nu vor fi de ajunsu, guver nul u va cere
si altele. Guver nul u doresce ca par l iament ul u
s r emana la l ucru pana candu se pdte, ca
astfelu s se impart a respunsabilitatea.
Fiindu c minist rul u presiedint e gener.
Lamarmora cu erumperea resbel ul ui va cuta
s nrga la armata, deci Ricasoli promise re-
gelui c in asemene casu va pr imi compunerea
noul ui ministeriu.
De la studintii universitii de Tor no,
primi G aribaldi urmat rea epistola : Gener ale !
Studintii Italiei nu lipsescu la chiamare. Ei
paresescu aul'a pent r u campulu de resbelu.
nr olar ea pent r u legi une i nnai nt a forte rapede.
A ne lupt pent r n a nvi nge su a mori, e vo-
t ul u nostru. Sortea ndstra e de la D. Ta; fii
D. Ta conducatoriulu nostru. Noi suntem gaf a!
Traisca Itali'a!"
D' i n Florent i ' a se scrie diuariului Kol.
Z. " c armat'a italiana si-ar alege de base o-
perat i unei lini'a Cremona-Pi acenza, si c in
corpulu volunt i ri loru se nrola prisosulu celoru
ce dorescu i nt rarea i n armata.
CONF EDERATI UNEA NEMTI SCA.
D' i n St ut t gar t cu dat ulu 10 1. c. se scrie c
30 de capaciti a le deput at i loru liberali, d'in
Vi r t ember ga, Baden, Bavari a si Hessen, in 9.
1. c. conferir in numi t ulu orasiu, pent r u ca s
medilocsca procedura identica a cameriloru
l oru in casu de resbel u.
Al t u t el egramu d' in Darmst adt cu dat ul u
10 1. c. pare a fi in l egt ur a cu scirea de sus,
acest' a dice: Se afirma c regint ii de Virt em-
berga, Hessen-Darmst adt , Nassau si Baden,
precum si represent ant ii a loru 5 guverne, in-
t re cari Bavaria, in 8 1. c. s'au adu natu in sa-
t ul u Mhl acker in Virt emberga, si s'au suatu-
itu unde s-si asiedie si cums-si concentreze
t rupel e.
Faimel e d' in Annover a pret indu a sei c
armat ' a acestei tieri va pleca in Hol st ein m-
pr eunat cu cea austriaca.
PRUSI A. I n nr. t recut u pomeniramu de
at ent at ul u a supra l ui Bismark, precum lu de-
scrise unu t el egramu. Ac avemu a mana des-
criere depl ina, deci facemu s ur me aci: Minis-
t rul u presiedinfe conte Bismark, la 7 1. c. dupa
mdiadi la 6 re venia de la regel e carui-a f-
cuse report u. Venindu pedest ru, aprpe de pa-
l at iul u ambasadurei rusesci, audi doua pusca-
t ur e d' in deret ru. Se intrse si vedi pr e unu
omu micu, cam de 24 de ani, care ac a trei-a
ra ndrepta revol verul u a supra lu. Minis-
t rul u se rapedi de prinse pe criminalistu, care
int r' aceea golise si a treia puscat ura dar nu
nemir. Cont el e apuc de pept u si de man' a
drpt a pe criminalistu carui-a i sucese a lu
revol verul u in stang' a, a mai gol i o puscatura,
dar totu for' dc resul t at u. Tocm' a trece bata-
l ionul u primu al u regimint el oru de garda, a-
cestui-a incredinti Bismark pe criminalistu, ce
fu predat u apoi politiei. Cont el ui Bismark nu-
mai pal iul u i s'a gaur it u, ra vat emari insem-
nat e nu i se int empl ara, merse a casa in pace.
De locu ce se lati scirea, regel e se ivi in pala-
t iul u ministeriale, pent r u a int reb de starea
minist rul ui presiedinte. Veni principel e Ca-
rolu, maresial ul u Wr angel , caror' a ur mar
mul i me de persne de pusetiune innalta.
Criminalistulu, cu numele Blind, in temnitia
si-fac insu-si capetu vietiei pri n i mpunset ur e
i nt r' unu moment u neveghi at u.
I n 8 1. c. sr' a la 9 re, antea pal at i ul ui
lui Bismark se fece serenada, la care parteci-
para cam 2000 persne. Dupa ovat i une, el u li
multiam dicendu i nt re al t el e: Io credu cnoi
cu toii sunt emu gat'a a mori pent r u r ege si
patria, pe pardositur' a strateloru ori pre cam-
pulu de resbelu totu atat'a. Sentiemintele ns-
t re comune convinu in spressiunea s traisca
regel e. " Resun de siese ori: s traisca, ra
imnul u nat iunal e fece capetu ovatiunei.
I n 8 1. c. inca unu trimisu rusescu, capi-
t anu la calereti, sosi la Berol inu, aducendu
serisre autografa de la Tiar ul u.
Decret ul u reg. cu dat ul u 9 1. c. desfiin-
tiza represent at iunea actuala pent ru a conchia-
m alt' a, pr e a carei-a membri poporul u s-i
alga in sit uat iunea de acum' a, ca asi s fie
mai competinti a se rosti a supr' a acestei situa-
t iuni. Adunar ea confederatiunei nemtiesci in
9 1. c. primi cunoscut' a pr opuner e sassona cu
10 voturi contr' a a loru 5. Prussi' a dechiara
c se inarma numai spre a se aper, ascpta ca
confederatiunea s provce pro Sassoni' a si
Aust ri' a a se dsarma.
I n 9 1. c. apar ordinea regel ui pent r u
a se gat de duca inca doua corpuri de' n ar-
mata. Va s dica, ac armad' a int r ga e gat' a,
ascpta numai s o comande d. Bismark, cci
elu e maest rul u la tte.
Varieti*
= Volwitiri. Di uar i ulu oficiale aduce
conditiunile sub cari se prinicseu voluntiri in
armat'a austriaca.
= Cum cugeta magiarii despre res-
belulu ce vine. Pesti H r nk" insciintiza
c nobilimea ungursca a si facutu pregtiri
pent r u formarea unui corpu ungurescu de vo-
luntiri, pre spesele nobilimei. Hon" de-
chiara c diet'a in puset i unea ei de acum'a, nu
pote face neci unu felu de manifestatiune ci
t rebue s taca. Di uar i ul u prel at i l oru roma-
no-catolici Idk Tanuj a" combate cu mult u
zelu preri le celoru ce voiescu a forma pret en-
siuni la posessiunile clerului . Monarculu s
apeleze la toti posessorii mari, at unci nu va
l i psi neci cl erul u.
Ni se spori numer ul u doctoriloru cu
d. A l essandr u Popoviciu medicu cottense in
Carasiu, m. localu in O ravi t i a, care pri mi di-
pl om' a de doctoru la uni versi t at ea de Er l angen.
Faliminte ( ba n c r o t a r i . ) Impl i ni mu
cererea negot i at ori l oru not ri l uandu cuno-
scintia despre ele, cari, dorere, se cam i nmul -
tiescu. A ceste-a sunt de cur undu urmat ri el e
firme: F i i l ui Pet r u Pappa-Georg, F r anc. Ur-
ban, F . Malfati, fraii Nizziota si fii, Ant . Lup.
Eppi nger, Haymann, Gresauf, I. Wei ss si fiiu,
A. Eitel, S. Fri ed, M. Ieiteles, A. Zwei g,
Tatic & Cavic, Ar . Schwarz in Viena. La
Pr ag' a: I. B. Riedl si Comp., I. D. Stark.
La Venct i ' a: Ant oni o Maro di Francesco. Nu
insiraramu neci la o firma feliulu negotiului,
pent r u c si for
1
de acst'a, negotiatorii notri
cari au vr'o legt ura cu ele, le vor cunsce.
Telegr amulu aduse d'in L o n d r a scirea despre
cderea firmei Ov e r e n d , G u r n e y & Co mp .
passivele cestei-a se dieu a fi 12 miline p.
sterlingi, legat urele avute in tte pr ile, vor
produce ur mr i triste.
Bismark se certa cu lumea tta, nu face
destulu necadiu stateloru, secundarie, ci incepe
si cu orasiulu liberu F r a n c o f ur t u. Se scie
c in tratate e pusu apriatu numer ulu barbati-
loru ce are s-lu dee fie-carc pot erc ce parte-
cipa la garnisn' a confederat. D' in part ea Pr us-
siei sunt 1500 insi, pent r u acesti-a Francofur-
t ul u ingrigesce de cortele. De cur undu orasi-
ul u primi ndr umar e s gatsca cortelu inca
pent r u 1400 brba i, deci se replic c acst'a
nu se pote fiindu in contr'a tratateloru, la ce
respunse Pr usulu, c daca trb' a e asi apoi
ostaii insi-si si-vor face cortele pr e la cetatiani.
In ante de resbelu. Nai l e Loi dul ui
nu mai comunica i nt re Tri est u si A ncona. S e
ascpta despuset i une ca i nt re Pr aga si Br n s
incete comunicatiunea de negtie.
Moneta menunta, se dice c va
t ipr i regimul u in suma de 3040 miline.
Voluntari. D' in L ovu se insciintiza,
conformu informat iunil oru secure, c comi-
t el ul u dietale a l uat u initiativ' a pent r u nze-
strarea depl ina a unui regiment u de vol unt ari
ul ani, cu spesele proprie.
Soli' a turca d' in Paris publica o bro-
siura cont ra uniunii principat el oru romane.
Scire mai importanta.
Paris 11 maiu. Memorial Dipl . " insci-
intiza c Prussi' a naint e de votarea la 9 1. c.
in confederatiune, ar fi dat uBavar iei asecurare
formale c nu va atac pre Sassoni' a. Fiindu
c acsta tira e scutita ac d' in part ea confe-
deratiunei, deci par e c pericol ul u decol isiune
int re Aust r i' a si Prussi' a pent r u Sassoni' a e
del at urat u.
Memorial " scrie: St area l ucruril oru in
principat el e dunr ene e forte serisa, findu c
Russi' a are int ent iune a int r eveni in numit el e
tieri, de locu ce ar erumpe resbel ul u in
Germani' a.
Mem. D. " mai afirma c guver nul u
Francii n' a hot arit u ca armi' a francosa s
romana in Roma, daca ar erumpe resbel ul u.
Mai depart e insciintiza c deput at iune
romana ar fi la Paris, care va pleca cur undu
la Dsseldorf, a imbi principel ui de Hohen-
zollern coron' a romana. (Aci ni se para c se
rupse firulu informat iunil oru numit ul ui diuariu,
al t mint re vedi r ubr ic' a: Romani' a. Red.) In
fine afirma c Dr ouyn de Lhuys a indrept at u
cercul ariu catra agint ii diplomatici ai Francii,
cu privint ia la reform' a confederatiunei nem-
tiesci, in care constata c schimbrile in Ger-
mani' a au s se int empl e numai cu nvoirea
poteriloru mar i, a Spaniei, Port ugal iei si
Suediei.
Viena 12 maiu. (Banca. B uv m. ) rvo
t area bancei d' in sept eman' a acst' a mei
at en i une, dupa i nt emplar ea cunoscut ei oper
tiu ni finantiarie, pr i n care not ele de ban
cate de 1 fi. si 5 fl. mbr car calitate nua
note de statu. Desi ni-am pr opusu a folo
aretarile detaiate ce se facu la luna, dar sc
niotulu politicei, ce caut se i ngagi eze la joc
si finantiele, ni i mpune a nu pest rece aceti
aretari. Banc'a se provoca la legea d'in 5 maii.
1860 (vedi nr. tr.) I n cerculatiunea notelon
bancei e reducere de 82. 945. 295 fl. Adec i
stersu cele 112 miline la a caror'a rescum
perare s'a blegatu statulu. I n sum'a ecivalen
t ului in note de categorie mai nalta, pana aci
s'a datu st at ului cam 40 mii. deci are s mal
primsca cam80 mii. I n tipografi' a bancei s\
l ucra di si npt e la not el e de 10, 100 si 1OO0
menit e cassei st at ul ui. Acoperirea note)oru e
mai mare cu 96 mii. de catu cerculatiunea
loru, ur mar e nat ural e dupa ce cele 112 mii.
t recur de sub acoperire.
Pr vil egiul u su pat ent ' a bancei italiane
port a dat ul u de 1 maiu, punt el e principali
sunt : Banc' a nat iunal e mpr umut a statului
250 mil. l ir e cu 1
1
/ t pre. la semestru. Ince-
pendu de Ia 2 1. c. banc' a e scutita de deto-
rint i' a de a destrce biletele ei in moneta sunat.
Bancel e de Neapole, Sicilia si Toscana vor
emite pol it ie s. a. casi pan' acu. Doua de' n trei
par t i a met al el oru e posiedu aceste institute,
r emanu neinst rainat e, nemiscatorie ; conformu
sumei acestor' a, vor d bancei nat iun. oblega-
t iuni, de la care vor pr imi bilete, si aceste au
cursu fortiatu, cu valrea nominala. Banc' a
nat iunal e nu pt d cercul at iunei sama mai
mare de note, de catu e statorita in statute.
Burs' a de mecuri sr' a pare forte reser-
vata, se d cu socotla c ascept s vda ce
procedura va l u confed. nemt. la pr opuner ea
Sassoniei. Cr edit u 121, 120. 20; Calea fer. de
statu r et or n de la 150. 20 la 148. 20. - J oi
t onul u specul at iunei fu mai favoritoriu, audindu
de congresu europeanu, de conchiamarea dietei
prusesci, por t ar ea stateloru secundarie nem-
tiesci, reesirca propunerei s:\ssono la confed.
Ac i uni le de creditu se urcare pana la 122.30,
calea fer. de statu pana la 150.60. Vi neri
demanti'a presiurile se schimbau, constatarea
de sr'a o publi cmu aci.
Cursurile din 11 Maiu n, 1866.
Imprumutele de atatu:
Cele cu 5/o in val. austr.
contrlbuti unali 4. 1866
l
/ 5
n noue i n acgi ntu
Cele i n argintu d. 1865 (in 500 franci)
Cele nati unal i cu 5 %(Jan.)-
metal i ce cu 6%
n mai unov.
n 4' / , %
4%
n 3 %
Efepte de loteria:
Sorti le de statu diii 1864
n 1860' / s i nc e l e i nt re ge
n " " Vs separat
v n 4% di n 1854-
n di n 1839, %
H bancei de eredet
n soci et. vapor, dunrene cu 4/o
i mprum. pri nci p. Eszterhzy 40fl .
Sal m
n n cont. Palffy a
r> princ. Clary
n cont. St. Gnois
princ. Wi ndi schgr tz 20
cont. Wal dstei n
,, Kegl evi ch 10
Oelegatiuni desaarelnatre de
pament u:
Cele din Uftgart
Banatulu tem.
Bucovi na
Transi lvani a
Aotiunl :
A bancei nati unali
de eredet
scontu '
anglo-austriaoe
A societatei vapor, dunar.
,, ,, Ll oydul ui
A drumului feratu de nord
,5 j> , statu -
,, ,, apusu (Eli sabeth)
n s ud"
l anga Tisa
,, ,, Lemberg-Czernowi tz
Bani :
Galbeni i i mperatesci
Napoleond'ori
Friedrichsd'ori
Suvereni i engl.
Imperi ali i rusesci
Argintulu
bani marf.
48-
90'
7-2
03
56
51
53'
45
40
30
56.
67-
71-
65-
116-
9 4'
25
60'
58.
55.
53
648.
121- 40
518
62-
400-
136 -
1440
H 9 . -
98- 50
152
147
6- 26
10- 62
10- 85
13- 10
10- 80
129- 50
48- 75
9 9 - 25
72 50
64- 50
56- 75
52-
53- 75
45- 50
40- 5 0
30- 50
56- 50
67- 80
71- 50
66- 50
118- -
95-
76-
60-
25
21-
21
21
15-
17-&0
13
61- 50
59- 50
56-
54
65 0-
121- 60
522-
6 3 - -
402-
140
1445
149- 20
100-
154-
6- 28
10- 64
10- 95
13- 20
10- 85
130- 50
Hi ' Sp Un SU. Dlui O. B. in S. M. . . . Obi-
eptulu fece polemi e in altu diurnalu, deci nu se pite
pretinde s lu continumu noi dupa polemie. Alte lucruri
pr bucurosu. Se tocmir cele-a la cari bineroisi a ne
face ateni. Ami c u l u i in Ar a du: Poftimu !
AZ. c: 158.
Editoru: Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechitaristiloru. Redact or u r espundi at or i u: Giorgiu Popa (Pop.)