Sunteți pe pagina 1din 4

i nai n I Nr. 13.

Viena, mereuri 4/16 maiu 1866.


Ese de t r e i ori i n septeni ana: Me r c u r i - a ,
Vl f t et i - a. i Do mi n e e ' a , candu o cola inrrga,
candu numai di umet at e, adec dupa momentulu
i mpregi urai i l oru.
Fretioln de prenonteratlune:
p e n t r u A u s t r i a :
* cavi atregvi 7 il. a. V.
diumetate de anu 4 n
patron u 2 r
p e n t r u R o m n i a s i S t r a i n e t a t e :
pe anu intregu 16 fl. T. a.
, diumetate de anu 8 n n n
, patrariu i n 4 n
Prenumerati uni l e se facu l a toti dd. coresputt-
dinti a-i notri, si d'adreptulu la Redactiu4ei:
Stadt, Wallfisobgasse Nr. 8, Mezzanin, udg;
eunta se adresa si corespundintiele, ce prive\icn,,
Redacti unea, administra i unea seu spediturTS;
cte TOR fi nefrancate, nu se vor .primi, ra cel e
anoni me nu se vor publ i ca.
Pentru a n u n c i e s i al te comuni cati uni de i nte-
rsu privatu se respunde cate 7 cr. de l i ni e,
repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Preti ul u
ti mbrul ui cate 30 cr. pentru una dat a, se
antecipa. Spedi tur' a: Sehullerstrasse Nr. 11
unde se primescu i nserti uni .
9 f 7
Veaa 3/15, maiu.
Scirile sunt multe, neci un'a nu tin-
de a deminti pre cea lalta, cum se intem-
pla de comunu in asemene tempuri. Asta
data marturisescu tote ceruniperea res-,
belului e secur; dorintie d pace mai
sunt, dar sperantiele s'au dusu.
Daca in cutare telegramu se vor-
besc? de medilociri de pace, elu vine de
securii de la Paris, su daca nu de a drep-
tulu, atunci d'in isvoru francescu. Dar
numai aceste-a sunt scirile caror'a nu li
se da crediamentu, ele vinu insocite de
mulime de combinatiuni, c Austri'a s'ar
fi dechiaratu gafa de a se inipac culta-
li'a daca ar primi desdaunare la Silesi'a,
c se intrepune Angli'a cu Rusi'a s. a. lu-
mea le aplica c ar fi dorintie de alui
Napleon, ce le d publicitatei s sciri-
csca nu cum-va ar nemeri placulu re-
spectivilor u, cu alte cuvinte vor s dica:
n'ar fi bine a primi unde-va desdaunare
pentru Veneti'a? Rusi'a si Angli'a re de
ce nu se intrpunu! Altu ce nu vor s
dica, cci sciri d'in Berolinu o spunu pr
apriatu c Rusi'a nu face interventiuni
de pace, si c tocm'a acum'a e ocupata
in corgpundmtie cu Prusi'a pentru infi-
nitisrea unui principatu in Varsiavi'a,
ceea ce aceste poteri nu spuser Europei
pana acum'a. Regele Prusiei trimise pre
locutienintele de colonelu Schweinitz ca-
tra Petrupole, cu respunsu la epistol'a
Tiarului adusa de capitanulu Montevrede.
Si aci sunt dar legature necunoscute in-
ca, ambele poteri aflara ac momentulu
binevenitu a astupa gur'a Poloniloru,
faptu ce merita studiu seriosu, dupa ce
scimu c trupe rusesci sunt asiediate la
granitiele apusane a le imperiului mu-
scanescu.
Alalta-ieri plec de la Berolinu pro-
vocarea adresata regatului de Annovera
a se dechiar daca voiesce neutralitatea
cea mai strinsa, cci la d'in contra mili-
tVa prussca e gat'a a l'ocup. Acst'a e
acum'a linibagiulu lui Bismark, cu catu
pericolulu se apropia mai multu, eu atat'a
mai putienu se feresce de elu, des! se
prevede cu securitate c de presentu,
candu jura imprejuru tote poporale sunt
narmate, daca va erumpe resbelulu, nu
se va pot fini curundu, si fora de ur-
mri mari.
Pre candu aceste-a se petrecu in
inim'a Europei, la mdiadi si la mdia-
npte, orientulu ni insufla ingrigiri. Sciri
mai multe afirma c conferinti'a de Paris
s'a invoitu ca Turci'a s ocupe eventual-
minte principatele romane, altele d'in
contra marturisescu c Rusi'a vre s le
ocupe, pentru a Bi-resbuii de la anulu
1854. Ar fi optimistu pr mare celu ce
ar crede c se va certa Turculu cu Ru-
sulu, ra Romanii vor reman nevatemati.
De securu c patriotismulu romanu va
face s incete spiretulu de partita, i va
uni pre toti intr'o vointia pentru a insufla
respectu celor'a ce ar dori a li impune
tutoratu, su a li supune patri'a.
In momentulu candu Turci'a su
Rusi'a va intra in principatele romane,
se deschide cestiunea orientului, la ce
Europ'a nu e pregtita.
Acst'a e situatiunea, ea ne amenin-
tia forte. Se recere numai unuatacu catu
de micu in cutare parte a Europei, pentru
a incinge de locu intr'o mare de focu con-
federatiunea nemtisca, deschnitu Austri'a
si Prusi'a, Itali'a i O rientulu, nepome-
nindu de poterile cari pt vor intre venf
mai tardlu. Bunstarea acestoru popra
va fi cu nepointia pentru mai multe die-
cenie, cci ele si ac sunt ncrcate de
detorli.
Coniissiunea ia causa naiiiiualitatilorn.
Ue la dieta la comissiune, de la
comissiune la subcomitetu, si inderetru
pe unde a veniii."
Acst'a e procedur'a de care dietface iitificarea loru innaintea celor'a ce i-au
cedura, si-vor fi trasu socotla de intere-
sele loru.
S vedemu acum'a daca au dobn-
diii ei ce-va, su am dobanditu noi?
Ei au dobanditu c natiunalitatile
se indoiescu cumca vreu cu seriositate
deslegarea cestiunei spre multiamirea
tuturora celoru interesai, cci ce alta
insmna procedur'a a alege in comisiune
brbai despre cari nu sunt date c s'ar
fi ocupatu candu-vade studiulu cestiunei
de natiunalitate. Ac\ doband'a tta, daca
se pt numi de atare.
Era noi dobandiramu ocasiunea a
dovedi in fatia lumei c nu tintimu de
catu numai la dreptate, astfelu ne-am
asecuratu ca nimene se ne pta negri
pre la spate.
u , Deputaii romani dobndir inca
d'in Pest'a afla cu cale a se folosi,pentru
a d afaceriloru ei rapediune mai mare.
Asie fac cu caus'a afaceriloru comune,
ra in sambet'a trecuta cestiunea natiu-
nalitatiloru o dede totu pre acelu cala-
podu.
Scimu c majoritatea dietei, partit'a
lui Dek, si-face a casa planurile despre
proieptele si propunerile cari se vor
primi si cari se vor respinge, astfelu in
dieta rola ei si-o duce cu unu aeru de
impunere, catu caut s nemultiamsca
trimisu. Ceea ce daca i eschideau trecendu
de la comissiune la comitetu, neci lumea
neci mandantii loru nu mai sciau c ce
s'au pomeni tu.
Mai adaugemu inca spressiunea eon-
vingerei nstre c veri-care ar fi resul-
tatulu acelei comissiuni, noi potemu privi
in fati'a lui cu deplina linisce; de va fi
multiamitoriu: e bine; de nu va fi multi-
amitoriu: nu sunt medilce cari ni-ar pot
lu sentiemintele nstre natiunali!
Nu aceln articlu dietale va veni
pre unii chiar si d'intre magiari, cci nu ^pentru prim'a data a spune Romaniloru
li se asculta argumintele ci se respingu
cu majoritate de voturi. Nu avemu ne-
mica in contra, ast'a e pr naturalii in
viti'a parlamentara.
Alta e inse ce noi nu ni potemu
splic, ad. aceea, daca partit'a lui Dek
care si prin comitete pretotindene e in
majoritate, a schitu d'in capulu locului
c d'in comissiune vor s forme subcomi-
tetu, si c astfelu a dua ra potu eschide
d'in consultarea a supra conceperei pro-
iepteloru pre atari brbai, pre cari i-au
primitu in comissiune pentru ce-va cer-
custantia su momentu impunatoriu, dar
de cari nu li place, dieu c daca ei
au schitu acesta procedura, de ce aupre-
feritu a-i respinge pe Romani in dieta,
intre sgomote, facendu impressiuni ne-
plcute in natiunalitati, dandu ansa diur-
nalisticei strine nepreocupate a cara-
teris elementulu magiaru cum ei n'ar fi
voitu: si nu au alesu modulu de ai res-
pinge in comissiune, unde se potea face
fara de sgomotu, fara a av ce-va ur-
mare, cci de afacerile comissiuniloru lu-
mea nu se pr interesza.
In scurtu: De ce pre Romanii de
colore determinata i respinser in dieta
si nu in comissiune? cci in acst'a po-
teau eschide pre Romani la alegerea in
subcomitetu, totodat poteau hotari
subcomitetulu s reporte dietei de a drep-
tulu, astfelu ochiu romanescu nu vede
proieptu pana ce venia la ordinea dilei
in dieta. Va s dica, majoritatea dietei
si-poteajungescopulu cu modalitate mai
blnda, mai putienu batatre la ochi, si
egala la nedreptate.
Fiindu c omenii intielepti nu facu
nemica fora de causa, asi si fraii notri
magiari candu recurser la numit'a pro-
c in patri'a loru esiste natiunalitate
romana, cci acst'a Romanii o sciu de
candu traiesce naiunea insa-si, consci-
inti'a natiunale am avutu-o inca in evulu
mediu, dupa mrturisirea chiaru a istori-
ciloru magiari; deci spiretulu tempului
candu dise c ide'a de natiunalitate e
programulu lui, pre noi nu ne-a invetiatu
vre-o doctrina nua, ci numai ni veni in
ajutoriu ca s innaltimu acesta ideia
precum doriamu, si astadi, dupa ce
cu ajutoriulu lui Ddieu ni-a sucesu a
rdica stindardulu natiunalitatii, s vina>
veri-ce tempuri cu veri-ce spirete : aeestu
stindardu nu lu mai pt rpi d'in manile
Romanului.
Revista diuaristica.
Pe langa esagerarile lui Jkai ce le
amintirmu cu ocasiunea trecuta, forte
bine ni vine acea dechiaratiune a sa, c:
despre magiarisarea natiunalitati loru nici
c a visatu re candu-va!
Dar' fie-ni iertaii a observa numai
aceea, c daca acesta dechiaratiune e sin-
cera si adeverata, apoi de ce dice c u-
nic'a cefintia drpta a natiunalitatiloru
e drept ul u i ndi vi dual i i ? Noi
prin acst'a nu vedemu asigurata nema-
giarisarea, apoi in urmarea celoru dise
mai nainte nu potu intielege nici urma-
trele cuvinte frumse:
Nici aceea nu tienu de o dorintia e-
sagerata dice Jkai ca acel'a carele
nu e nascutu magiaru, si naintea legei
s se folossca de limb'a sa propria. Cine
vrea ca s fie jude in astufelu de tienutu,
unde poporulu vorbesce mai multe limbi,
s le invetie. Nu e ostenla asi mare aceea.
Intr'altu chipa acst'a si pana acumu (?)
asia fostu, si in aceea nime (?) nu a a-
flatu vre-o scrupulositate, daca intiele-
gnti'a slava su romana a vorbitu limb'a
poporului d'in pregiuru, totu asia ca si
pre cea germana, francesa su latina. La
consvatuiri ra s'a intrebuintitu si pana
acuma, (?) atte limbi, cte numai se vor-
bi au in corni tatu.
Vi ti ' a muni ci pal a, s i s t emul u
comi t at ensu e acela terenu, dice
Jkai unde natiunalitatile s>potUidesr
volta potei'ile loru proprie si si-potu e-
serci drepturile cele mai frumse . . . .
(Da, da, inse mai nainte de tote asigura-
ti-ne esi st i nt i ' a pol i t i ca- nat i unal a,
cci fara de aceste-a noi nu potemu intie-
lege acele * drepturi frumse" !).
Si la aeestu puntu dice densulu
mai departe esprimendu-mi prerea
mea propria: eugetu, c pretutindene
trebuie sustienutu drept ul u mi nori t a-
te i. Cci precumu eugetu c e de sustie-
nutu dreptulu minoritatei nemagiare in
comitatele cu majoritatea cea mai mare
magiara, totu cu acesta prtinire sum
detoriu si minoritatei magiare in comita-
tele cu majoritate nemagiara.
Diet'a Ing arici.
Siedinti'a casei representantiloru d'in
12 maiu c. n.
Pr csi edi nt e: Cont el e J ul i u Andr ssy.
Prot ocol ul u l u duce cont ele Rday, ra
pr e vorbitori i nsemna Vi l hel mu Tot h.
Dupa aut ent i carea prot ocol ul ui d' in sie-
dinti' a trecuta, presi edi nt elc comunica pet i t i u-
nile i nsi nuat e mai de cur endu, car se pr edau
comisunei respective, r' in pri vi nt i ' a t rami t e-
ri scri pt eloru dietali la i nst i t ut e, se decide ca
presidiulu in pri vi nt i ' a acst' a s fie cu pri vi re
mai nai nt e de tdte la i nst i t ut el e cu facultate
juri di ca, apoi daca vor mai r eman, s t ramt a
si la cele l ai t e institute.
Ioanu Boeru, deput at ul u Vi ngar dul ui i n
comitatulu Al bei de j osu, si-pred credent i u-
nal ul u.
Dupa aceste se fae votwarile pent r u a-
legerea membri l oru celoru 5 comisiuni proep-
t at e n siedinti' a t recut a de comisiunea de 12.
Resul t at ul u acest ora votisari se va co-
muni ca in siedinti' a de lun.
Mai depart e la ordi nea dilei a fostu re-
ferad' a bar onul ui Gabr i el u Kemny ca refe-
ri n el e comisunei pent r u pet i t i uni .
La aceste cas'a decide c su: se pr-
mesce spre plcuta sciintia," su c s se pa-
stredie pet i t i uni l e respective in archiv' a case
pana candu se va denumi mi n i s t e r i u l u un-
g u r es e u, cci pana atunci, cas'a nu e in stare
a lu mesure spre mpl i ni rea cereriloru.
I nt r e aceste se scdla Ioanu Besze' si face
acca observatiune, c poporul u se apropi e cu
ncredere catra casa, apoi daca voiesce cas'a ca
s nu-si prda i ncrederea poporul ui , s faca
cunoscutu tierei cumca d' in lips' a minsteriulu
ungurescu, nici nu pdt e pr i mi pet i t i uni mai
mul t u, cci i ndesi ert u va pet t i una popor ul u
daca det' a nu e in stare s-i ajute.
Cas' a inse nu consente eu vorbi t ori ul u
ci trece mai depart e la ordnea dilei, referad' a
comisunei pent r u pet i t i uni se finesce.
Comsiunea verificatdre pr n referinele
seu, Carolu Torma, face cunoscutu c a decsu ca
Maur t i u Conrad si Vi l hel mu Mellas deputa-
i d' n Colialmu s se verifice defintivu. Se
primesce.
Siedinti' a se ncheia la */t 1 ra. d. m.
Siedinti' a venitdre va fi lun in 14 1. c.
Tot u adi Sambat a a t i enut u siedintia si
comsiunea pent r u causele natiunale. !
D'intre jjraniti d la Dunrea de j osu
27 apr. v.
Am cunoscintia despre modalitatea
prin care domnulu C A . Rosetti, mini-
strulu instructiunei in Romartia, voiesce
a aduna membrii pentru comisiunea filo-
logiloru romani. Gelu putienu celu
informatu, nu e barbatulu care s
mintiuni, dar totu mi place a nu crede
orbisiu, si- uaca scriu despre lucrulu-a-
cest'a
:
voiescu numai s, dau ocasiune la
lmurirea pareriloru.
. Mi se spune ca dm- Rosetti trimite
ftua tr-imiBude a dreptulu ^bilete de in-
vitatmeicatea unelepersne.d'inArdlu,
Ungari'a i d'in Banatu, cari in literatur'a
romana sunt bine cunoscute, si adeveratu
c ar fi la loculu loru.
Dar s me ierte dm. Rosetti daca i
voi u spune, c Romanii d'in aceste tieri
au trii societi literarie, ad. la Sabiiu, la
Aradu, si l a Cernui. Prin urmare, re
nu er mai bine a provoca pre aceste-a
-ca, ele s trimit brbai in a caror'a sci-
intia aii deplina incredere, cci cu tote
pote oontielege pana la augustu.
Nesmintitu c noi avemu incredere
i sciinti'a barbatiloru de cari se vorbe-
sce, dar prin aceea c dm. Rosetti i ehi-
ama de a dreptulu, e eschisa influinti'a
nstra la'acea comisiune, si d'in parte-mi
crdu c e mai bine s influintimu cu
toii; ca ortografi'a ce se va stavila se
obleg pre toti, s nu se dica apoi c
membrulu est'a e preocupatu, cel'a laltu
n'a participatu, si Ddieu mai scie ce.
Modalitatea suspomenita dm. Rosetti
dra a invetiatu-o de la Famili'a
u
care,
s me ierte Onorata Redactinne a acelei
foi, mie mi se pare cumca candu se puse
a face la candidari. comise escsu de mo-
destia, ceea ce domnului Rosetti trebuia
se-i bata la ochi. Cumca Famili'a" si-a
aflatu ucenici la modalitatea ei, am ve-
diutu, si credu c sunt meni de tta
panur'a. (De ce s nu fie iertate pre-
rile individuale si diurnalisticei. Red.)
D. Rosetti care e forte scrupulosu
in formele constitutiunali, dra nu va voi
octroare in literatura, ca s nu patimsca
acsta ideea, candu spesele si trudele se
vor fi facutu.
Daca Rosetti a inceputu modalitatea
numita, nu e tardu a intreb core cum
ar apnc, si >f pr , l ^EJgrajce ctHttsce
maWHHia filorag||&ru*^iwtr, fre<*ile
ltt^i, idyfc
c o
^ si1imj$i6un, nu pte pfe-
ife | rlw f ^oduf a^ a dreptuki.
> . t U P *)
Ro m n i a .
Diuariele strine nespariau cu sciri
antiunioniste, mai alesu organulu Le-
galitatea" lu portau pre budi. Deci re-
producemu unu articlu d'in acestu diu-
ariu, ca s vda on; publicu c nu contra
uhiunei ci numai contra principelui stra-
inu se rdica cate unu graiu:
Grecii si Romanii.
I n cestiunea despre pri nci pe st rai nu mi
s'a disu de mul i pent ru ce sunt em mai scr-
pulosi de catu Grecii, pe care noi insine intr' o
poema (1) i-am numi t u fii ai libertii?
Caut s respundemu la o asemene ces-
t i une serisa. Cand am numi t u pe Greci fii ai
l i bert i i , am iutielesu pe Grecii moderni , ca
fii ai Greci l oru antici su ai El i ni l oru r' catu
pent ru acei El i ni i potemu numi mai cu drept u
cuvent u pri n i ai libertii; pent ru c liber-
tatea nu este unu personagiu real u su materi-
alii ca s nasc ca o mama copii; d' in cont ra
El i ni i ca omeni au i nvet i at u li bert at ea si au
cultivat' o in atatia secoli. sei c
Scopul u nostru inse ac nu este pi !>
esactitatea numel ui , ci pent r u a arat a daca au
avut u Grecii drept ul u de a oferi coro'n'a Gre-
ciei unui strainu, si de avemu si noi acelai
drept u ca si densii.
Greci i moderni , ' si au fost perdut u patri' a
de mai mul ti secoli, pent r u c devenise pro-
pri et at e a Turci l oru.
Greci i moderni , pri nt r' o l upt a de dece
ani, pr i n attea suferintie si chi nuri , pri n at-
tea sudori si snge de eroi, si au creatu sin-
gur i o pat ri e, o moie a l or u; propri et at ea er
a loru ca a unoru celoru mai legitimi pro-
pri et ari .
Cordn' Greciei au faurit' o insusi ei Gr e-
cii, in foculu cetatiloru si caseloru i ncendi at e
si au ocelit' o cu sngel e loru. Acst a corona
mai ant ei u a i ncoronat u pi rami d' a d' in ose-
mintele attor u eroi, atatoru mame eroine,
atatoru pr unci martiri.
*) Stimatulu domnu corespundinte a luatu tardiu
cuventulu, l'a intrecutu tapt'a, precum se vede in rubric'a
nsti.i Varieti," ni sosi scirea pre candu incheiamu nr.
trecuii. Corespundinti'a o publicaramu totui cci si-are
interesulu seu. Prerea nstra va urmi mai tardiu, candu
ne vom ocup de acsta cestiune. Red.
(1) La pavilonulu grecu.
Grecii moderni pri n ur mar e erau pro-
pri et ari si domni pe averea l oru proprie si
poteau jMMgv^ig.fr fi voits, eu ifluo'a, a o a<i-,
mi ni s j mf e ^pl l ^o darui , flfeaffejf vi nde. ?r-
Mpp nti -evorb'a de au faetttu bi ne s%
reu, bferitu corn' a l a st rai nu, gV
daca ivit frejjjejtitu Qp^gj vor jBenti pptrtt
c au 'Ifwtu Wls^e ^^c . u t u ^| Q^' a ^s kj | , d e
a s c v^i | ^i i ^i p| ^ j^ttv&i tt*i'a fitfWf^.
dupa voie^c^^p'rcTietaiea l or u.
De se vor r epent i su nu despre cate au
dispusu de propri et at ea loru, este sarcina a tim-
pul ui de a arat adeverulu. Ast adi inse se ca-
iescu, pent r u c au i nceput u a ved, c Greci' a
ar fi prosperat u cu mul t u, de ar fi remasu ei
insisi domnii Greciei, guvernandu-se do Hyp-
silanti, Mavromichali, Mavrocordati, Canari etc.
Au fostu inse creatorii pat ri ei loru si au
avut u dr ept ul u d' face ori-ce au voitu cu
dens' a.
Cu noi Romanii inse nu este asi, noi
cei de astadi, n' avemu drept uri l e Greci l oru. A-
cestu drept u l u au avut u st rbuni i notri, pri -
mii coloni Romani, cari au cuceritu Daci' a ca
o moie a loru, cu insusi sngele l oru.
Acst' a moie s'a aperat u si s'a conser-
vatu de descendenii l oru de la Tr ai anu pana
la Radu Ni ger seu Negru.
Romani' a noua n' a l'ostu nici o data cu-
cerita de neci o gi nt a strina. T i r a r o ma n a
au remasu in t ot deun' a pana la Radu Negru.
Pr et ut i ndeni eleminte romane se afla pe teri-
t ori ul u ei, si d'in Banat ul u Severi nul ui , d'in
due ducate, mai mul t e capitanate, si inca si
|-iai mul t e parcalabie su republ i ce mai mari si
mai mici federative, se formera doue domniate
in tempii aceia de resbel u formidabili cu t-
tarii ce devastar Rusi' asi Poloni' a, si cari nu
aflara resistintia si nfrngere de catu in naintea
pept ul ui l egi ui ni l oru romane comandate de
ducele su campodusul u Negru, *) resistintia
mai t are de catu Carpat i i , unde se bat ura pe-
ste 14 ani.
Aceste due domniate, dupa t radi t i uni l e
de la pri n i , fura numi t e mosli, ca nesce cu-
pri nsuri lsate de la moi. Pat ri ' a este unu
nume modernii l uat u de la Greci . Pe scutulu
pari nt i l oru notri er scrisu L e g e si Mo i e ,
st ri gat ul u eroicu de gur a alu pari nt i l oru notri
er L e g e si M o s i e !
Acsta moie fu aperat a cu snge si con-
servata de la Negr u pana, la Mircea.
Candu aprur t orent el e Turci l oru, ca
s trea peste noi in Europ' a, pari a i i notri
sub ducele si eroulu Mircea provedi ura a ase-
cur acsta moie, dupa ce cadi r egat ul u
federativii alu Romano-Bul gari l oru si inchie
cu Baiazet unu tractatu de aliantia ofenaivu
*) Ca mp o dux , tradusu literalmente in limb'a elina
este un'a cu archistrategu, in limb'a slavona cu Voivodu
si apoi prescurtatu Voda.
F O ISIO RA .
ffleditatiuni de Domineca.
(Intruducere, zefirulu si crivetiulu,
rindunelele, cari nu suntu aice? o
paserica auria, trei in numele . . .
cei alalti potu reman fetie verde-
tiri, unu caru domnescu, sieserii,
o bute de vinu carei-a i lipsesce a
dga, arborele putredu, revista
politica. )
Domi neca! . . . A cst ' ae diu' a carea ni-a
dat-o Domnul u s ne bucur mu si s ne ve-
selimu . . . . dupa cele siese di l e de l ucru, s
mai odi hni mu, si s medi t mu, s ne cuget mu
despre acele ce s'au facutu, su au fostu a
s se faca, pte si se voru face abunasma
oandva!
A cum' a dica ori si cine ce va voi, schim-
bese dupa zefirulu l i nu cri vet i ul u frigurosu,
cada acum' a asupra arbori l oru infrunditi si
nflorii ici col si nua inse nime nu va
pot dice c nu e p r i ma v r a .
Ri ndunel el e, paserile anunt i at re de
pri mavra, desi cam rare, au sositu in Pest ' a;
indesiertu au t ot u ascept at umagi ari i c a . de -
put a i i romani d'in Tr ansi l vani a s vina la di-
et' a Ungar i ei , indesiertu au totu dor i t u pr i -
ma v r ' a , reinflorirca arborel ui , put r edu alu
dr ept ul ui istoricu, sub care ar t r ai unii forte
cu pl cere, dar' r i ndunel el e nu pr gr bi r s
anunt i e o primavoVa frumsa se ivir nesec
nori pe ceri ul u politicei magi are ra-si
i ncepura suflrile recorse, . . . . nu vi nu romani i
d' in Ar deal u. . . . .
Dar ' ca sorele suri de voiosu, cci a so-
situ o ri nduni ca dep. Hossz a ajunsu la
Pest' a bucuri a in Ieri conu inse unu
mare i nt i el ept u magi aru pr intieleptiesce ob-
servza:
Unde-su si cei alalti, cci pre mai mul i
ii v e d u c nu s u n t u a i c i ? !
Si domni' a h l i a nimeritu-o, cci dieu, a-
c e i - a nu erau aice, adec in Pest' a.
Veni inse a du' a ri nduni ca deputa-
tulu Ocnei, Moldovanu, 'si ocupa loculu in
di et a; a cuget at u c toti Iu voru ntrece si
elu nu va mai afla locu liberu, inse abunasma
cu mi rare, daca nu cu mul t i ami re, a obser-
vatu, c nu l'a i nt recut u nime, fara numai
Hossz.
Er au dara due ri ndunel e, celelalte inse
nu veniau, unde se vor fi ascunsu r e?
Tr ecur di l e' ndel ungat e si nu se mai ivi
nici o pasere rat eci ndu pe ori zonul u nemar-
gi ni t u. . , . . astadaa dara nu va fi pr i mavr a?!
At unci apoi de catra Orescia ra se ivi
unu punct u, care se prefcu in o dragalasia
p a s e r i c a a u r i a B a l o mi r i inca a sositu
la Pest' a!
Trs faci unt collegium.
Unde sunt trei aduna i in numel e meu
a disu Domnul u acolo voi fi si eu m-
pr euna. . . .
Cei-alalti dara pot u reman a casa, cci
sunt u trei deput a i romani d'in Transilvni' a,
cari reprsent a pre romanii t ransi l vneni in
diet' a Ungar i ei !
Ci ne va si cugeta, ca s protestedie con-
t r' a acestei reprcsentatiuniV!
Tut e ar fi bine, dara ne camu face griga,
c d. Ho s s z nu e mai mul t u r o ma n u ,
de-ra-ce mai de unadi s'a datu pe fatia, c e
s e c u i u ; si asi na i unea romana aci e re-
presentata numai pri n d u e f e t i e , la
care inse mi va pot observa recine, c nu
face nemicu, de-re-ce acele due fetie la vre-
me de lipsa voru j oc si mai mul t e fetie.
Cu tote aceste, pare c n' a sositu prima-
vr' a de mul t u dorita, pre mai mul i i audu
vaietandu-se, c ar sent i nu sciu ce ven-
t uri recorse; aceste inse abunasma sunt u nu-
mai nisce nchi pui ri , de-ra-ce se potu observa
destule v e r d e t i u r i pe ici pe col si vedu
mulimea orasieniloru al ergandu in paduriti' a
orasiului, su i nt re mun i i romanteci de peste
Dunar e da, cci astadi e Domineca, diu' a
in care-a nu numai cei avui, ci si cei sermani
se potu bucura si veseli daca au cu ce!
S mergemu dara si noi afara in eam-
pul u l i ber u!
Cei d' in provincia, mai alesu stenii nu-
si potu nchi pui ce pl cere e pent r u unu lo-
cuitorul d' in orasiu de a merge d' in inchisrea
zi di ri loru ' nal t e afara la l i bert at e . . . . numai
r obul u scapatu d' in robia va sei ce "nsemnez*
a se sent i omul u l i b e r i i , macaru celu pu-
tienu pe cteva orc.
Esi mu dara d' in chilia si cautmu mai in
apropi ere unu omni bus, " adeea unu caru
d o mn e s c u in care se cara mai alesu omenii
se r ma ni .
Asi grabi mu si ne suimu in acestu caru
comunisticu, inse cu tote c e o i nvent i une de-
mocratica, t ot ui nu e at at u de comunistica, ca
numai asi. fara nici o gri gi a s te sui, si apoi
s nu-ti pase de niniene, ci dieu si aci, mai
aper ar ea ot r el or u ei.
: r Asemene t ract at e se pr enoi r a dupa l upt e
<JB9ce sub Vl adu V., Bogdanu si Pet r u Raresi u.
Si in tote s'a pr ovedi ut u de nei nst rai -
niifea moiei si de conservarea ot ar el or u ei
t ecl | nt i t e.
>'S'a pusu ca unu t est ameht u pent r u pos-
'^Ca Pr t ' a s fie i ndet orat a a recunosc e
pr e Domnul u alesu d' i nt r e R o ma n i de r e l i -
g i ' a o r d o d o &a . " - -
Acest u art i col u fiacare vede c n' a fostu
di ct at u de i nt er es ul u. Tur ci l or u, ci de pat ri o-
t i smul u Romani l or u, l uandu mesur a de a nu se
d guver nar ea moiei pr e mani de st ri ni si
eterodosi.
Astfelu se vede in attea t est ament e de
part ecul ari ce d' i nt r' o mose a unei familie vora
spre binefacere a i nst i t ui o mose publica, si
t est at orulu lga, ca admi ni st rat i unea aceloru
averi s se lase d' in genera i a in alt' a la unul u
d'in membri i familiei sale.
Astfelu, d. e. mosiele mnstirii Cretiu-
lesci, nu se potu administra de catu de unu
Cret i ul escu; mosl'a Colintin' a nu se pte admi-
ni st ra de catu de unu Ghi ca.
Pent r u acestu cuventu, si dupa acestu
drept u unu Brancoveanu pte protesta, candu
i ncont r a t est ament el oru si legiloru i se usurpa
dr ept ul u de admi ni st rarea mosleloru lsate de
moii sei.
Mosi' a dara acsta mare, catu RomahVa
i nt rga, s'a disu in t ot u de un' a Ti r ' a r oma -
n s c a , adec a R o ma n i l o r u ; si nime nu pte
dar ui admi ni st rarea su guvernarea ei unui
strainu.
Noi, Romanii, nu avemu dr ept ul u ce
avur Grecii spre a oferi mosi'a publica d'in
neamu in neamu unui strainu, ce nu c de
nati' a si religi' a nstra, neci insusi esclusivu
unei familii d' intre cele romane. Guver nul u
nostru dupa l ege si t ract at e este electivu, I
{
VA
nu eredi t ari u.
S punemu inse pent r u unu mi nut u, c
aru fi necesitate dupa atati-a secoli a ne con-
sult a noi, st rnepo i i l ui Mircea, Vl adu V.,
Stefanu, Bogdanu, Raresi u si ai osteniloru loru
de la sat nu pana la Bariu, a ne consulta ce
este de facutu acum in anul u Dl ui 1866.
L% unu asemene consiliu se vina Basa-
rabii, Mirciulescii, Buzescii, Farcasianii, Vaca-
rescii, Balenii, Cretiulescu, Golescii, F l i pesci i ;
vi na Ghiculescii, al a eroru mosi si-au oferitu
capul u in sacrificiu pent r u aperarea Bucovinei.
S vi na St ur di i d' in Moldov' a, Pacani i ,
Balsii, Rasnovani i , Movilii, Ur echi i , Costa-
cliii etc.
S vi na locuitorii mot eni t ori si desmo-
st eni t i ai Banat ul ui Sever i nul ui , ai Cmpul un-
gul ui , Cur i i de Argesi u si ai Tergovistei.
nai nt e de te-ar duce vre-unu pasiti, t rebui e
s p l a t e s c i .
Caut u i ut e s-i platescu, daca nu- al t u
modru de scpare, si neayendu bani manunt i ei ,
scotu o bancnot a de 1 fiorinu si o dau caraU-
siului. Acest ' a numai decatu mi nt i nde
vre-o trei bucatiele d'in bancnot' a mea s mai
vre-o doi-trei cruceri
Dar ' ce voiesci cu sdreai i el e aceste?
Iu nt r ebai .
Apoi die, ti dau ee-ti mai cuvine d'in
bancnot a, su daca nu voiesci apoi multiamescu
de bacsisiu
Ba, ne vom las stadata de atat' a
bacsisiu, cci me temu c ti va strica, si dmu
s i e s e r i , r' nu sdrent i e
Dar ' de unde s-ti dau s i e s e r i candu
d' aie d'aceste-a nu se mai capeta in tta Pest ' a?!
Nu voiam s-i credu, ci, vediendulu c e
pl i nu de vriu, ca o but e, cugetai c i liptesce
o d ga . Dar a pr cur endn mepot ui convi nge,
c bi et ul u carauaiu a avutu > cuvent u s dica
cume nu se mai capeta sieseri, de-ra-ce de
vre-o cateva di l e i nt r ' adeveru au peri t u sie-
serii, ca si candu i-ar fi i nghi t i t u pament ul u.
Acum' a dara n lips' a bani l or u manunt i
sferh'cm bancnot el e. . . . Ore c se* nsemne
acst'a?
Se dice c ar gi nt ul u s'a topitu eci in-
cepe a-i fi c a l d u cuiva (despre aur u neci
nu se mai face vorba, cci l ' amu si uitatu,
decandu nu l' amu mai vedi ut u) ; deci si acestu
s em n u de c l d u r a inca dovedesce c e p r i -
ma v r a , numai me t emu ca acst' a cldura
s nu ne prejolsca cumva, apoi.nu-mi pasa
daca va i ncal d si arborel e dr ept ul ui istoricii
si asi de mul t u doresce; inse daca va si
S vi na strnepoii Rosioriloru d'in Tel e-
brmanu, ai Verdi si ori l oru, a vechiloru doro-
bani; s vina toti pr opr i et ar i i moneni su
razasi, s vi na l ocui t ori i t ut ur or u parcal a-
bieloru, s vi na toti boeri i de neamu;
S vi na toti descendenii celoru ce au
aparatu ca Greci i , cu sngel e acsta mosle,
lsata ndua ca depositu, spre a o las si noi
posteritii cu acele-si dr ept ur i si det ori i ; s
vina ei s pr opun unu consiliu, si ei s se
consulte' despre ce am ave drept u a despune,
despre mosi' a pari nt i l oru nostri.
r a nu o adunt ur a de pui de fanarioi,
in pregi urul ui caror' a se aduna o mul i me de
venetici, ce n' au neci originea neci numel e de
Romani, cum si o mul i me de vagabondi , tur-
burtori de meseri e; si cari in energl' a despe-
rata, ce au toti teliarii s spari e pe adeverat i i
Romani, s pressure adunri l e si candu s ne
impun unu subl i n. n ca Cuza (fin scol' a loru,
candu s ne silsa pri n plebiscite a ne d
mos'a d l a pri n i pe mari' a uhui st rai nu
eterodosu cathlicu, era subl i mu si acest' a,
pdte ^peri andu Iiimea,c asi voiesce Napol eon
S vina toti descendenii propri et ari l oru
adeverati si aperat ori l oru si securat ori l oru
aceste-i mosii-vaste, ce se numesce tir' a roma-
isca, se vina ei s dcida de acsta cestiune
vitale, de pot u calea legile, tractale si testa-
mentele pari nt i l oru loru.
Cu acesh-a voiu lu si eu par t e in con-
siliu, eu Tergovi st nul u Radulesculu, cu mine
dofescu se vi na toti fraii mei de rel i gi une,
Greci, Bul gari , erbi, ce s'au i npament eni t u,
si cari au dr ept ul u ca si noi de a decide de
voiescu a ne guver na unu catolicu, care se
umple tir' a de iesuiti.
At unci ne vom consulta cu toii de este
dreptu, de este logicu, pent ru c ne-au insie-
latu epistatii moiei, profitandu d' in iiesciinti' a
ndstra despre drept uri l e apstpe, de este drept u,
de este logicu a ne dar ui mosi' a la strini, ca
proprietarii mosi Blandusorii.
Astfelu protestmu naintea na i uni i i nt regi ,
uaintea ppteriloru gar ant e contra plebiscitului
n e l e g i u i t u (caci de ni meni nu s'a l egi ui t u) ,
inrentiune a unor u venetici t ur bur t or i de
meseria, ce fanatisandu ca niste impostori
PlVa, cum o numscu ei, constrinsera si
guvernulu si nat' a spre a servi unei politice
de aventurieri.
Prot est mu de astadata eu. tota enerji' a
in numele l egi l oru si a t ract at i oru, si des-
amagindu-se toti a d e v e r a t i i Romani , vor pr o-
testa di mpr eun cu noi.
r' daca, i nt ri ge ascunse, de d'in afara
vor face s se calce l egi l e si t ract at el e Roma-
niloru, si dr ept ur i l e l oru de propri et ari ai
. tronului; at unci mii de Romani vom sei a. mori ,
si nu vom las s se suie unu st rai nu eterodosu
pr e t r onul u Negri l oru, Mirciloru, Stefaniloru,
Mi hai l oru, pe t r onul u Basarabi l oru.
Si apoi, pent r u binele ce-i dori mu acelui
st rai nu, lu sfatuimu s nu vina, l uandu-se
dupa nisce individi fara l ege si fara pri nci pi e.
Da, Romani, pe pat ul u morii ndstre,
fiii nostri ne vor i nt r eb: Tat a, moii si p-
ri n i i tei, ti-au lasatu o mosle, o pat ri e, si
drept ul u la fiecare Romanu de a se sui dupa
capacitate si siervitiu pe t ronul u Romni ei ; si
tu cum de nu-mi lasasi neci moie su patria,
neci drept uri , ci sengura det ori ' a d'a fi supu-
t ul u, sudi t ul u unui st r ai nu? 3 August u, si
3 Apr i l e au ucisu cativa i ndi vi di : voi ati
ucisu nati' a i nt rga. "
Tot i cunoscu doct ri nel e ndstre de mai
mul t u de 48 de ani ; noi nu decl amnu; tipniu
inse desperai d' in fondulu inimii.
Candu am debutatu in l ume, atunci, a fi
cinev' a Romanu, nu insemn de catu a fi mo-
jicu, si intieleginti' a capitalei si orasieloru se
grecise cu totulu.
Pat r u dieci si optu ani am asudatu, ca
s dau Romani l oru consciinti' a de sine, cum
dice D. El i a Regnaul t , ca s facu pr e Romanu
a se stima ferice c e r o ma n u , c are l i mba
si drept uri .
O! triste si amari t e carunt et i e! daca Ro-
manii pana in fine, nu s'a desteptatu de catu
ca s-si sparg t est ament ulu pari nt i l oru sei,
daca, de unde er propri et ari i moiei l oru
pr opr i e, se decidu a deveni supuii su suditii
unui st rai nu cu eredi t at e la t ronul u l or u pro-
pr i u; de ee n' am mori t u inca pe la 1820, candu
pent r u i nt ei ' a dat a am pusu man' a pe pna ca
s scriu p a t r i e si n a t i u n a l i t a t e ?
De ce n' a pot ut u, o Romani , se trca
sufletulu meu i n sufletele vdstre, ca s nu de-
vi ni t i pr ada si victima st ri goi ul ui fanariotis-
mul ui -ce de 18 ani ne suge sngel e, si astadi
vi ne cu ai sei spre a r esbun pr e toti fanarioii
al unga i de Vladimirescu la 1821, si de cei
de la Islazu in 1848.
I. Heliade R.
Cu referintia laRomani'a se respan-
dira in lume urmatriele telegrame:
Brus el a 12 maiu. Ind. b." dice:
Rusi'a are intentiune, in casulu erumpe-
rei resbelului, a ocupa Romani'a.
Pari s 12 maiu. Armi'a turcsca va
intra in principatele dunarena, dupa ce
conferinti'a de Paris si-vafi datu nvoirea.
Pari s 13 maiu. Conferinti'a princi-
pateloru dunrene si-a decbiaratu nvoi-
rea ca trupele Sultanului se ocupe even-
tualminte principatele.
BUCURESCI 13 maiu (nptea)
Salve de tunuri insciintiza poporatiunei
in acestu momentu alegerea principelui
primi cldura, s se scie folosi de ea,s se im-
prascie in l at uri ca s pdta pr i nde radecinc, c
unu arbure cu o radeci na numai nu pdt e t rai .
Ei ! dar' unde sunt u sieserii, su
strimbele" precum le numescu in Banat u?
ntrebai pre unu domnu" ce siedea l anga
mine.
Eu nu sciu dieu, dise elu
credu inse, c se vor fi pusu de aducere a
minte in rnuseu.
..^^JSstLj^bm* &wju .ace/u respunsu.
fnirneritUj cci inr' a<|eyeru sieseriulu e o r ar i -
| t at e mar # $h Psfif*^- eS celu-fiiftitnu de vre-o
I cteva dile n' amu vedi ut u nici unul u.
I Int r' acest e carul u domnescu sbor cu
noi, si eu fara de voia fcui o r e v i s t a po-
p i t i c a " asupra c o mp l e x u l u i ce er in acestu
\ caru comunu . . . . me ar uncai ih brat i el e
*unei dieitie frumdsa, in brat i ele f a n t a s i e i ,
J carea me straportia
:
rft'm r egi uni l e politicei
' nalte, nu mai d eapulu' meu . . .
chiar ca unii politici de p o l i t i c a n a l t a "
r . . . . si fara a sei, c ce facu, ncepui a dudf
jcandotil S j l^ioristsi\ u' ' -iti
I De-aice pa' la Brasieu .
. Nu-e rbmiiu mare ca eu,
I Deci me r ogu l ui Domnedi eu,
I S vi na pe dr umul u meu,
a Tot u r omanul u bunu si reu!
S I n caru erau reprsent ant e mai tdte
Sf natiunalitatile si popdrel e d' in Ungari ' a.
I A colo er umr s e r b u , carele se t ot u vai-
| t c e pr strimtoritu, si dicea c mai bucurosu
f ar merge calare dacaar av i a. d&mna P' e Zelen-
f c'a" luiadeca cal ul u seu celu verde, care asisbdra
de nici nu se vede si cocniet cu o
b ni r a Jcrat efl c, carea siedea fatia eu den-
sulu, firesce c schimba pri vi ri amordse . . . .
si se totu suia de unu curt eni t ori u cam pr
i ndresnet i u, carele i totu lingusi si se l aud
c e magnat u magi aru, inse tipu' -i celu marcatu
pr evidinte lu t rad c e j i d a n u . Mai
bi ne inse er represent at a na i unea germana
pri n unu bur ger u, n mt i u , carele si-a adusu
si credintids' a sa socla mpreuna cu 7 copii
mai marisiori si mai mititei, catra cari se mai
al t ura si o bucatarsa corpul ent a d' in Boemia,
apoi o servitdre si unu catielu- Asi dara
germani smul u ocupa mai totu carulu, dara er
d itia si unu u n g u r u de o const i t ut i une
grandidsa, carele radi emandu-se pre o bdta
crncena, ca pe unu drept u istoricii, i ut drse
spatele si se opuse cu tria acelei influintie
germani sat dre; l anga densul u siedea o ddmna
de origine s l a v n a , adec o totdica, carea
cocheta cu diu Pi st a si se alipea cat ra densul u,
pana candu acest' a nici nu observa ddra, c
:
p a n s l a v i s mu l u cri nol i nul ui se estindea totu
mereu, si abunasma ne-ar fi acoperi t u pe toti,
de nu resistmu si noi cu const i t ut i uni i ndst re.
Ei i repiresentam nat i ' a r o ma n a , adeveru
mai erau vre-o doi romani , inse aceia niai
mul t u represeritu birocrati' a, si absol ut i smu i ,
cci . . . . pent r u c . . . . d e d r e c e . . . . acunfa
nu sciu de ce si pent r u ce, numai destulu a
asi am audi t u del unguri , api ei vor *fi
sciindu acst' a mai bi ne, dar' atta pot u spune,
daca n' amu spus' o inca d'in modestia (!), <&:
eu nu cunoscu romanu mai bunu de catu mi ne
pe fati'a pament ul ui !
Eu sum romanul u mare,
Cel u far' de-asemenare,
Ce pent ru-a mea na i une
Di-ndpte m' ostenescu . . .
de Hohenzollern de catra adunarea 1er
gelativa.
CONF E DE RATI UNE A NEMTS CA.
Prusi'a vediendu procedur' state-
loru secundarie nemtiesci, deveni su-
prima, cci cugeta c ele de fric'a i se
vor bg intr'unu Cornu de capra, seu
c in casulu celu mi nefavoritori pen-
tru Prusi'a, ele se vor dechiara cu reso-
lutiune pentru neutralitate. Dar se in-
templa tocm'a contrariulu caului ce se
pare c lu presupune d. Bismark. Sta-
tele nemtiesci purcedu a se contielege a
supr'a operatiunei comune contra Pru-
siei, in care domnitorii nemtiesci pri^
vescu pre unu inimicu comunu tronuri-
loru loru, ra partitele liberale a le sta-
teloru respective privescu in regimulu
prusescu despretiulu pentru liberalismu
in Germani'a.
Scimu c crisei cei mari de comunu
i premerge unu pieu de linisce. acst'a
ac esiste, dar nu ni potemu splic daca
are s-i urme crisea, su i-etragerea pla-
nuriloru prusesci, spariate de constela-
tiunea noua politica.
Parte mare a diuarieloru prusesci
ne-ar indreptat a ascept casulu d'in ur-
ma, intre cari ainintimu de Kln. Z."
ce iiitr' unu articlu de fondu descrie ca-
lamitile resbeleloru, pentru a face im-
pressiuni in cetitori recurge si la frasele
poetiloru nemtiesci. Se plange c in Pru-
si'a de la 1 8 1 5 a crescutu o generatiune,
care cunsoe regbelulu numai d'in po-
vesti, traditiuni, si d'in priviri ndepr-
tate; acsta generatiune imbuibata in
bunstare, a capetatu ac indemnu de
resbelu. Arta mai departe c ar fi
nebunie a crede cumca unu imperiu de
o miia de ani casi Austri'a, s'ar pot ne-
mici prin cate-va speditiuni, su s'ar
pot aduce pentru totdeun'a sub domni-
rea Prusiei celei cu multu mai mice ; a-
tare invingere Prusi'a n're s ascepte,
si chiar daca i-ar suede, se lie convinsa,
cumca poterile strine o ar ucide pentru
fruptele invingerei. De candu Napleon
vorbi in Auxerre continua numitulu
diuariu a trebuitu ca si celui mai ne-
cugetatoriu s-i cada soldii de pre ochi
si s prevda urmrile probabili, s nu
apoi mai depart e nu dieu, cci toti pot u
ved c s l a b e s c u si me totu t o p e s c u ; si
aceste tdte le facu pent r u . . . . fericirea com-
pl exul ui meu.
Dar' cu tdte c sum romanu atatu de
mare, er s remanu pe giosu, c nu mai ave-
amu locu in caru, inse mi veni unu cuget u
bunu, unu cugetu mi nunat u si mc aruncai
repede ca o ac ui l a r o ma n a in brat i ele
lui Pist' a! Aci apoi m' am odi hni t u cum se
cade, cci elu me pri mi bucurosu in si nul u
seu, si me legna incetisioru, si me adormi
cantandu-mi dul ci si oru: Nani , nani pui -
sioru . . .
Am nu mai sciamu c mai este l ume
pe p a me n t u , sboramu totu mai susu la
ceriuri si visamu visuri usidre, si vedeamu
implinitu dorulu meu . . . . totu ce vedeamu
era unu quodlibet, unu si nguru compl exu, . . . .
atunci am disu: acum slobode Domne pre
r obul u t eu cci a vediutu
Trosc, prr, vai, bum! (botaiade? cor.)
Ce vedi ui ? Tot i eram la pament u, er
o scena grozava, tdta lumea s'a r ui nat u ? ! . . .
ba, nu - ci numai carul u s'a rst urnat u.
Sub amiculu meu Pista s'a r upt u osi'
carului si ne i mburdaramu - cum se cade!"
Tot i nu mai sciau de capul u loru, eu
inse nu mi am per dut u presinti' a ci desei:
Si fractus i l l abat ur omni bus"
i mpavi dum ferient r ui nae . . . . stteam neclim-
titu si cu gl ori a, ca Marin asupr' a rui nel oru
Cartaginei . . . .
Mare eram eu atunei-a, dar' nici acum' a
nu me temu eu de o puca de socu!
I nt r ' al t u chipu, nu se vatem nime, ci
ne scolaremu toti in pace, porni nd u care pe
dicemu secure, a le unui resbelu mre
civile nemtiescu: sploatarea Germaniei
si despoiarea ei de catra inimiculu fran-
cescu. Majoritatea mare incheia
celu putienu in provinciele Renului, e
forte departe a se insufleti pentru res-
belulu, care credemu de comunu c se
pote lesne incungiura, b se pote si a-
cum'a, fra
:
ca Austri'a su Prusi'a s
sufere dauna in onre su dobandai" '
Austri'a e in stare ca in momentulu
erumperei resbelului, s insufle Prusului
respectu prin tactic'a ei, se pt ca ea
precum scie si diuariulu cu scentieminte
prusesci H. B. H.
1
s se impace cu
Itali'a, si apoi tta poterea militar s o
indrepte in contr'a Prusului, cci se cre-
de de comunu c persne de influintiain
cabinetu sunt mai gat'a a se impac cu
Itali'a, de catu a renuhei la antgonis-
mulu contra Prusiei.
ITALIA. Vom incepe cu SantVa a
Pontificele romanu. Vaicanulu e plinu
de bucurie, pentru ce-va resultate?
ba, pentru speranti'a c dra va recapet
marcele si Umbria, cci crede e a ba-
tutu r'a d'in urma a imitatei itaHane.
Bucuri'a acst'a nu se pt inca splic eu
ce-va faptu positivu, de catu numai cu
faimele cumca 40. 000 de Franci vor
veni a ocup Neapolulu, care ar fi me-
nita a primi de rege pe principele Na-
pleon. Russi'a va ajuta Austriei incon-
tr'a Italiei, va padi GalitVa ca asi Aus-
triei s-i fie cu potintia a lucra in linisce
in contr'a Italiei. Prelaii credu c res-
belulu va conduce la confederatiunea
italiana, respinse de ei alta data, dar a-
cum'a ar primi-o bucurosu. Se dice c
S, Sa Pap'a a primitu de la Vien'a infor-
matiimi multiamitrie pentru eventuali-
tile venitoriului. Se intielge c aceste
combinatiuni pana acum'a nu se vediura
aiure de catu numai in Rom'a. Intr'
aceea poporulu de Roma, cerbicosu ca
totdeuua, de felu nu vre se fie de pre-
rea lui Antonelli, ci se insufletiesce pen-
tru consolidarea si ntregirea unitatei
italiane. Junimea o ie la fuga d'in Roma,
ca se trca de voluntari la Garibaldi; a-
mintimu unu datu statiscu, numai in np-
tea de 12 1. c. fugir d'in Roma 50 de
giosu, care pe picidre pan' la ospetari' a d' in
apropiere. , Aci apoi sub arbori i tufosi ai
naturei reinvite, ne pusermu cu toti l a msa,
si toti cu unu sufletu si cu-o ani ma sriga-
rmu se n se aduc debeut u si de mancafu,
uni i rau supert i , altii rideau, uni i ddeau cu
puci drel e, altii ra chiotiau, er t ur nul u Babi -
l onul u . . . . tocmai ca in diet' a d' in Pest' a.
I n fine ni se i mpl i ni ra dorintiele. Man-
cmu si beamu, ca la nunt a, eramu voioi, ni
pet receamu fdrte bi ne.
Precum, in datine, in port u, etc. asi si
in pet recere fiecare na i une su poporu si-are
ceva caracteristicu. Asi vedeamu pr e n m-
t i u l u c se srut a cu vecinii, numai nici candu
nu se uit a i mpart esi in acsta grat i a si
catielulu, abunasma ca s faca gust u mai mare
de sarut at u si altore-a. S I o v a c u l u i ncep a se
laud c-si bate muierea, numai pent r u c elu
acuma e in voia buna, apoi s faca plcerea
depli na pent r u amicii sei. S e r b u l u cnt a:
mnogaia leta pl i na e canavet' a, si totu n-
treba pe veci nul u seu, c ore unde ar capela
elu o capr a? cci fara de acea pet recerea
erbul ui nu e depl i na. U n g u r u l u i ncep
a ' p l n g e , sirva v gad a magyar !
Dar a Eu ? !
Eu ca r omanu si i nca echt " r omanu
- amu i nceput u a c n t a cant ecul u meu:
De-aice pan' la Brai eu,
Nu mai e r omanu ca eu . . . .
I n fine pr ot est u! Nu demul t u vedi ui i n
fdi'a acst'a numel e Cassia, " me rogu, eu
sum
Cassiu.
teneri spre scopulu numitu. O stai itali-
ani paresescu stindardele papali, si e
tma c in casu de resbelu S. Sava pot
cont numai pre soldaii strini. Poporulu
o spune c e gat'a a se aredic cas unu
senguru omu. Ar fi de doritu ca pre-
laii Romei s lucre mai cu seriositate si
energia pentru a asecur srtea orasiului
cci ea nu pote fi pusa asi lesne in jocu,
fiindu c interesza o lume intrga, lu-
mea catolica.
D'in Florenti'a se scrie c regele s'a
invoitu in principiu a forma unu corpu
de voluntari, constatatoriu d'in 17.000
brbai, care, fiindu lipsa, se va inmulti.
Spre scopulu acest'a s'a compusu comisi-
une incredintiandu-i-se gatirea proiepte-
loru pentru efeptuirea planului. Membrii
comisiunei sunt parte meni de ai mili-
iei, parte capaciti recunoscutu d'intre
aderintii lui Garibaldi, astfelu catu nu se
pt constata rapede majoritate la vo-
tare, ci cauta s asculte la capacitari si
unii si altii. D'in a lui Garibaldi sunt:
Fabrizzi, fostulu alter-ego alui Mazzini
in trebi militare, gen. Corte, Nicotera,
maj. Cairoli. Prin acsta procedura gu-
vernulu e baricadatudette laturile, daca
poporulu striga: voluntari, i serespunde
s ascepte pana va fini comissiunea lu-
crrile sale. Daca diplomatVa ar cere
splicatiune, i s'ar respunde c corpulu
de voluntari nu s'a formatu, proieptle
nu-su gat'a, n'au sositu inca la regele,
deci nu se pt d splicatiune despre ce
nu esiste. D'in aceste cause e probabilu
c regele numai in momentulu erumperei
resbelului, va d santiune infiintiarei cor-
pului de voluutiri.
Societatea celoru un'a miia" in
Bergamo a primitu epistol'a lui Gari-
baldi, prin care se invoiesce a fi presie-
dinte onorariu acestei societi. Intr'ade-
veru acst'a neci nu competi altui-a, de

catu ducelui loru. Garibaldi crede c a-
cesti bravi vor forma sirulu care in res-
bele va merge in antea teneriloru, si-i
va inveti cum trebue s sparie pre ini-
micu. In 4 1. c. a plecatu d'in Floren-
ti'a o persona oficiale catra Caprer'a cu
depesie importante pentru Garibaldi.
Gazzetta di Milano" d'in 12 1. c-
asecura c taber'a principale a armiei
italiane va fi Piacenza.
Scimu c diuaristic'a italiana parte
d'in patriotismu, parte pentru art. 1. alu
legei ce camera vota la 91. c. (cunoscuta
cetitoriloru notri d'in nr. tr.) nu se ocupa
de afacerile militari, pentru a nu face si
fora vi'a loru siervitiu celor'a ce Itali'a
nu vre. Deci cauta s ascultmu cum
descriu altii starealucruriloru d'in Itali'a:
Celu antaiu puntu de concentratiune
alu trupeloru italiane dice corespun
dintele diuariului Aug. A. Z." va fi
Bologna, si alu doile Modena, fiindu c
se ascpta ataculu" Austriaciloru mai
alesu de la linia riului Po; nu e indoila
c Austri'a se va restringe la aperarea
liniei Mincio, si va respecta pacea de la
Villafranca. Pe ce tractate si-basza
Itali'a pretensiunile sale, nu se pt sei,
daca nu vom lu cuventarea lui Nap-
leon d'in Auxerre, carea dechiara res-
belu tractateloru de la 1815. Intr'aceea
se pare c Itali'a nu cunsce deplinu
insemnetatea patrunghiului cetatiloru, si
marea potere de aperare a Austriei, desl
Itali'a dra are a se teme mai multu de
acst'a, de catu de unu atacu probabile
alu imperialiloru. In 1859 ntreprin-
derile armieloru aliate italiane si francesci
se oprir la patrunghiulu cetatiloru, si
parte mare a Europei cugeta c acst'a
s'a intemplatu spre binele ambeloru parti.
Astadi Italia st sengura, celu putienu
deocamdat. Veron'a de la 1859 s'a inta-
ritu multu, si e recunoscutu c numai
prin incheiare perfepta se pt lu, la
ce s'ar recere armata mare, fiindu c
cetatea e bine provediuta pre unu anu
intregu eu tote cele de lipsa. Totu acst'a
se pote dice si despre Mantua, ba prin
sistem'a condusului apeloru dra e mai
tare de catu Verona. Mantua are in trei
linii condusulu apeloru, d'in laculu de
sus, de medilocu si de jos, d'intre cari
cele doua sunt gat'a. Cam la patru cliilo-
metre de Verona e fortarti'a cea tipana
numita. St. Lucia cu 18 tunuri in trei
laturi, ra in a patr'a, ndreptata catra
Verona, are 40 siantiuri paralele late de
4 mtre si afunde de 3, a caror'a fundu
e gatitu cu aparate de cadere si de am-
gire forte periculse. Prin ntrirea
cetatei Cremona, Italianii la tta intem-
plarea opunu unu triunghiu patrun-
ghiului austriacu, dar triunghiulu italianu
Ferrara-Bologna-Cremona, are mai pu-
tiena insemnetate. Ambele parti nisuescu
a studia aceste punte nsemnate, precum
a se pregti si pentru asediu."
J. d. Dbts" publica in 14 1. c. o
corespundintia de'n Florenti'a ce afirma
c Itali'a nu se crede mai multu ihde-
forata si nu atac pe Austria. Denumirea
oficiale alui Garibaldi e unu actu de
resbelu.
Varieti.
, % Tergulu Sabiiului din Aprile
fMaiu. J Ter gul u de vite au fostu forte cerce-
tatu. Ni se spune d' in part i competente inse,
c, afara de vitele de cai de rasa mai nobila,
nu au fostu mul t a cut are. Prest e totu put emu
caractrisa t er gul u t recut u astfelu: reiai vu
mul i vendi at ori si put i ni cumperat ori .
Pent r u o mai viia i nt i pui re despre acestu
t er gus spunemu c pret i uri l e cailoru cele mai
i nal t e au fostu si pana la 220 fl. au fostu inse
si cu pret i ul u de 10 fl- si mai eftini. Pr et i ul u
viteloru cornut e de tiatu, varia i nt r e 45 fl.
75 fl.-, de j ugu i nt r e 30 90 capul u; o vaca
de taiatu 30 60 fl.; cu vitielu 20 pana in
70 fl.; vaca ste'rpa 16 25 fl. Pr et i ul u unei
01 vari a i nt r e 3 si 6 fl. unui mi elu i nt r e 1 si
2 fl. o capra 2 6 fl., unu iedu de la 60 cr.
pana la 1 fl. 20 cr. Porci i de t ai at u variau in-
t r e 15 si 20 fl. Ter gul u de articuli de i ndu-
stria au fostu slabu. Objectele eftine si tosusi
put i na cutare. I n asemnare cu de alte dati
am vedi ut u c si vendiatorii au fostu dc asta-
data i n unu numer u cu mul t u mai micu dectu
alte dati d' i n causa c, dupa cum se audiau
vaierandu-se si cei venii, nici spesele de cale-
toria inca nu se pot u acoperi. I ndust ri ari i
d'in locu inca au avut u put i nu valu la acestu
t er gu si lips' a de bani l ucra r ui nandu asupra-
le. Cu ocasiunea acst' a s amintimu si im-
pregi urarea, c pr e l ng tote fmetile despre
cari cetimu, c esistu in Campi ' a" Ar deal ul ui ,
in Moldavi' a, Bucovin' a si in unel e part i nor-
dice ale Ungari ei , bucat el u sunt u eftine. Gr-
ul u de frunte cam 3 fl. 73 cr. gal t ' a; de mij-
locu 3 fl. 33 cr. ; celu de coda cam 3 fl. 20 cr.
Secar' a ce a ajunsu la pr et i ul u 2 fl. 20 cr. iu-
cependu a se cauta i n t empul u d' in ur ma mai
cu deadi nsulu s'a radicatu ra la pret i ul u de
2 fl. 67 pana la 2 fl. 80 cr. Cucuruzul u celu
bunu abia trece prest e 2 fl. 40 cr.; ovesulu
variaz i nt re 1 fl. 13 cr. si 1 fl. 20 cr. ( Tel . Ro.")
= D. Joane Alduleanu v. presiedin-
tele t abul ei reg. Transi l vane, alesu fiindu de
deput at u in districtulu Naseudul ui , precum
spune Kor. " si-a depusu mandat ul u, deci
se va face al egere noua.
= O datina a politiei r usesci. Mai
nai nt e politi' a russca dice F. L. " avea
dat i na a pr i nde pr e veri-cine dacacut edi a lu
provoca pr e Ti ar ul u in locu publ i cu. Ti ar ul u
Nicolae a ^provocatu odat pe strata pr e unu
comicu cunoscut u de la t eat r ul u francescu,
deci candu Ti ar ul u se ndeprt a, veni pol i t i ' a
de pri nse pe teatralistu, care i ndaru se scus
c nu elu a provocatu pr e Ti ar ul u, ci Ti ar ul u
pr e elu. Sr' a in t eat ru aude Ti ar ul u intem-
plarea, chiam apoi pe t eat rali st u ca s-i espri-
me prerea de reu, acest' a i adresa r ogar ea:
Me rogu, Imperat e, nu me mai agr ai pe stra-
ta, cci acst' a me compromite. " Ti ar ul u re-
spunse r i di endu: Eca, domniloru, unu omu
pe care l'a compromisu Ti ar ul u Rusi ei !"
= Imbucur ator iu. Gaz. Tr ai ei " ne
incunoscintiza c Maj. Sa cu resol ut i unea d' in
2 apr. 1866 a binevoitu ai ncuvi i nt i ca pent r u
gi mnasi ul u r omanu gr. or. d' in Brasiovu s se
mai dee pe frei ani i ncependu de la 1865 sub-
vent i unea de cate pat r u mii florini v. a. pr e anu.
= Remuner atiunea diuar istilor u"
e t i t l ul u unui articlu in Kor unk" de la 9 I. e.
d'in care estragemu numai c d. Kvri arta
cum la al egerea de deput a i magiarii Tr ni . nu
numai i gnorau pr e publiciti, ci l ucrau in con-
tr' a l oru. - D. Kvr i se pt mangai c in-
t r e publicitii Tr ni . neci unul u n' a facutu atat' a
pent r u na i unea sa catu Baritiu pent r u Romani,
si totui la dieta partecip cu mandat u de re-
galistu. re Romanii de acum' a, cum vor splic
urmasiloru loru fapt' a acst' a?
= Prochiamatiune misera maresia-
l ul u tierei Aust ri ei inf. si pri mari ul u capitalei
i mperi ul ui , porta dat ul u de 12 1. c. tintesce la
compunerea unui corpu de voluntari, dar nefi-
indu medilce, provoca la oferte de buna via.
= Monet'a menunta despar use d' in
cursu cam pent r u o di, speculanii vedindu a-
gi ul u mare nu mai dedeau de la sine bucile
cate de 10 cr. ci in casu de lipsa numai bani
de arama, dar nu pr erau neci acesti-a. Ast-
felu avendu necesitate a cuniper cate doua
su trei obiepte de pret i u niicu, scliimbandu
cate doi fl. su trei, pr i mi ai bani de arama catu
nu mai poteai porta. Acestei neplceri fece ca-
petu unu art i cl u a di uari ul ui oficiale Wi ener
Zei t ung, " in care dice i nt re al t el e: Cass' a sta-
t ul ui are la despusetiune unu prisosu cam de
2 miline fl. in moneta cate de 10 cr. care in
casu de necesitate se va d cursul ui , fiindu c
administrai unea finantiaria pr i n legea d' in 17
nov. 1803 e i mpot ent a a tien in cursu mo-
net a menunt a pana la 4 miline, d'in acesti-a
pana acum' a sunt in cercul at i une numai 2 mi-
line. " Monet' a menunt a i ncep, domineca (in
y , 3 1. c.) sal ut aramu revederea si a bucat i loru
cate de 10 cr. desi agi ul u e totu acel' a.
P e s t a l l ma i u . (Societatea liter a-
r ia d'in Bucur esci) se apropi e spre realisare.
D. C. A. Rosetti mi ni st rul u cul t el oru at r ami su
decret ele si i nvi t at i uni l e membri l oru. D. Ro-
manu red. Concordiei pri mi i eri nsrcinarea
ca s impartiesca decretele membri l oru d' in
Ungari ' a, Banat u si Transi l vani ' a. Sunt denu-
mii d' i n Ungar i ' a dd. Romanu si Hodosiu.
D' i n Transi l vani ' a dd. Bari t i u, Ci pari u si Mun-
t eanu, ra d' in Banat u dd. Andr ei u Mocioni si
Babesiu. Totodata d. Romanu e impoternicitu,
ca la casu daca nu va pri mi cutare membru
ceea ce inse nu se crede domni' a l ui s chi-
ame pr e al t ul u in loculu acel ui -a. (Conc. "ma
aduce d' in Bucovi na: A l esandru Hur muzachi ,
Dr . A mbr . Di mi t rovi t i a; d' in Besarabi a: A l es.
Haj du, cav. St amat e, St regescu; d' in Mace-
doni a: Carageni , Casacovitiu, Red.)
ndreptare avemu s facemu la o
varietate d'in nr. penul t i mu. O rasiulu O lmiitz
n' a fostu provocatu cu cele laite a se proved
cu vi pt ual e, pent r u elu neci va Ten/ acesta
necesetate, precum se afirma in cercuri
militarie.
= Escelenti' a Sa, Tavcrni cul u, imbi de-
put at i uni i regnicolar ungaro-croat a' unu dra-
gomanu d' intre oficialii lui, care se midilocsca
desbaterile i nt re magiari si croai. Deput at i u-
nea inse, care si propusese s tiena pert ract -
ri l e in secretu, refusa cu mul t i ami t a ofertulu
Escel. Sal e.
= O. r. di regat ori e de asecuritate de la
grani t i e li se i nmanu o lista cu 69 emi gran i
periculoi politici, caror' a i nt rarea i n statele
c. r. fara de licenia st raordenari a d'in partea
c. r. presidiu del ocut i eni nt i ad' i nVenet j ' a n u l i
s' aconcesu nici pr i n pr in. bi l et ude mana d' in
1 I anuar i u a. c, ce se referesce la emigraii
politici d' in r egat ul u l ombardu-venet i anu.
z= Tr ebi l e negotiatoresci sunt in dog
atatu de slaba, in catu negotiatorii aui nceput u
la mpu i narea personal ul ui aj utatoriu.
Espusetiunea d'in Paris^ pent ru
i ncurcat urel e politice, nu se va aman.
==. Siedinti'a dietei ung. d'in 14 1. c.
e de put i enu i nt eresu, dupa, insciintiarea re-
sul t at ul ui votarei pent ru cele 5 comissiuni,
urm conferintia inclusa, in care se dice
fu vrba de afacere personala. Decursul u in-
t regu in nr. ven.
Cursurile din 14 Maiu n. 1866.
Imprimantele de atatu:
Cele tu 5 %in val. austr.
n contributiunali d. 1866 '/
n n nue in argintu
Cele in argintu d. 1865 (in 500 franci)
Cele natiunali cu 5 %( j
a n
- ) ' '
metalice cu 5/o
n ma i uno v . i . . . . ' .
41/jO/o
4%
3 %
Efepte 4e loteria:
Sortile de statu din 18G4
n n l SGO ' / ji ncel ei ntrege
n n n '/s separata
n 4 %di n 1854 . . . . .
' . din 1839, ' /
n bancei de eredet
n societ. vapor, dunrene cu 4 %
imprum. princip. Eszterhzy k 40
bani nlarf.
46- 75 47 25
99- 10 99 30
70 50 71
64 50 65 50
68 58 26
51

51 50
64 54 25
44 75 45 25
39 39 5
9 50 30

56 60 56 80
68

68 20
71 50 72
65 75 66 35
1 1
p
50
ua
60
Sal m a
cont. Palffy
i
princ. Clary * ,
cont. St. Gnois
I I
princ. Windiechgrtx 1 20
cont. Wal dst ei n
* , .
Kegl e vicii 10
I I
I I
I I
Oblegatiuni Aeaaarolnator im
p&mentu:
Cel e din Ungari a <
Banatul u tera. . '
Bucovi na
Transi l vani a
Aotluni:
A bancei nati unal i
de eredet
,, Bcontu -,
anglo-austriace
A societatei vapor, dunar.
LIoydul ui
A drumului feratu de nord
I I i II tat" .
,, apusu (Elisabeth)
II I I udtt
l anga Ti s a.
Bani :
Gal beni i imperatesci-
Napoleond'ori
Friedrichsd'ori
Suvereni i engl.
Imperi al i i rusesci . . . . .
Argintulu
"J t
1 5 - -

17- 50
_
ia
59 60 61
57 50 5 8 - 5 0
54. 60 55- 50
52 53- 50
658 660- -
123
123- 20
518

520
69 50 6 0 - - -
403

4 0 5 - ^-
120

130
1460 1466
149

149-5Q
98

9 0 - - .
152 153
147

- 87- -
;
6 33 6- 3
10 77 10- 79
11 10 U - 2 0
13 30 13- 40
10 95 11-
131 10 132-
L a m p e d e p e t r o l e u
cu cea mai eminenta constructiune. Fasonuu celu mai nou si
eleganii cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim'a
c. r. priv.
fabrica le lampe tle ol el u austri aca
a f i r m e i :
GEBR DER BR NNER
in Vi ei ra
Magazinulu : Cetate, Krntnerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
Fabric'a: Mariahilf, Hagdalenenstrasse Nr. 10.
S t i c l e c i l i n d r i c e d' in cea mai buna c a l i t a t e d e i a g a , . prearse, i n negotiu
vinu nai nt e sub numi rea: cilindru de phnics ( Phni x-Cyl i nder) provoduite cu semnul u
nost ru B pecum si tdte obj eptele de sticla ce se i nu de l ampa.
Deposi t u de ma t e r i i a r d i e t o r i e p e n t r u s a l o n u d' i n p e t r e o l u c u r a t u
a me r i c a n u si o l e u s o l a r u in calitatea cea mai buna pent r u cele mai moderat e pi'ti-
uri locale in t r a n s i t o - ma g a z i n u l u nost ru. Li st e de pret i u si depi ngeri de l ampel e
nst re se t rami t u poftitoriloru franco.
Fraii Briiimer.
W I E N .
Editoru: Vasile Grigorovitia.
In tipografi'a Mechitariiitiloru. Itedactoru reapundiatoriu: Giorgiu Popa (Pop.)