Sunteți pe pagina 1din 4

Anulu I Nr. 5.

Viena, mercuri 13/25. aprile 1866,


Ese de t r e i ori in septemana: Me r e u r i - a ,
Vi ne r i - a si Do m i ne c ' a, candu o cla intrga,
candu numai di umetate, adec dupa momentulu
impregiurariloru.
Pretlnlo de prenumeratiune:
p e n t r u A u s t r i a :
pe anu i ntregu 7 fl. a. v.
i, di umetate de anu 4 n n
patrariu n 2 * r
p e n t r u Ro m n i a s i S t r a i n e t a t e :
pe anu intregu
di umetate de anu 8
patrariu r . . . . 4
15 fl. r.
Prenumerati uni l e se faou l a toti dd. oorespi
dini a-i noatri, si d'adreptulu la Redactiunl
Vi e n a , Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. un
sunt a se adresa si covespundi nti ele, ce privesou
Redacti unea, administratiunea su spedtur'a;
cte vor ii nefrancate, nu se vor primi, ra cele
anoni me nu se vor publi ca.
Pentru a n u n c i e si alte comuni cati uni de inte-
res privatu se respunde cate 7 cr. de l i ni e,
repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Preti ul u
ti mbrul ui cate 30 cr. pentru una dat a, se
antecipa. Spedi tur' a: Schullerstrasse Nr. 1 1
unde se primesou i nserti uni .
Viena 12/24 aprile.
In nr. acst'a on. cetitori au decur"
sulu siedintiei de sambeta (9 21 1. c.) a
dietei unguresci. Acesta siedintia pan' acu
e cea mai interesanta pentru cestiunea
natiunalitatei nstre. Moiunea a loru 14
deputai romani, d'a lu in considera-
tiune diferitele natiunalitati la compune-
rea cestiunei natiunalitatiloru se re-
spinse. Dek pre care magiarii lu nu-
mescu intieleptulu patriei afla cu cale
a-si rdica insu-si cuventulu contra mo-
tiunei romanesci.
In comisiunea pentru afacerile co-
mune se considerar catu de catu natiu-
nalitatile, dar in comissiunea pentru na-
tiunalitati, majori tatei casei i se parii dreptu
si cuviincioii a face esceptiune si de la
procedur'a de mai nante, des! tocm'a aci
si-aveau natiunalitatile motivu mai mare.
Alesulu in comissiune, daca nu e de
cutare natiunalitate neindreptatita, re
fi-va elu capace a senti dorerea celoru
neindreptatiti ?
Metoda de miratu a:' av acelu me-
dicii, care n'ar ir^i-eb K - . - > . morbosu c
celu dre. ri le onn'
1
.<*netosu pentru
a nr.,H'ri celui ,> . oosu.
J'it-t'a ^ _as imbie natiunalitatiloru
H u*u;> ,i pentru a-si esprime dorintiele
loru, ra ea d'in parte-si s le essamine
d'in puntulu de vedere jii J&ipttei si -^earer-CTtverrtu st-Ttre" cate unu docil
c Prussi'a face acst'a pentru consecintia,
cci in conferinti'a de Parisu s'a dechia-
ratu contra principelui strainu d'in fami-
liele domnitrie, cu dinastie ereditarie.
Coniissiunea inse nu si-a finitu inca
lucrrile sale, si pana s'ajunga a inchei
protoclele, voru mai bate inca multe
venturi.
Di n Romani'a inregistrmu in nr.
acest a unu actu mbucurtori u pentru
toti Romanii, este decretulu locutienin-
tiei domnesci, prin care e va compune
comissiunea ce are se ni dee ortografi'a
romana, gramatica s. a. Daru mai mare
nu se pote face natiunalitatii romane.
Brbaii cari avur acesta ideea, vor bi-
nemerita de naiunea romana si de cul-
tur'a ei. In tempurile vechi, crile
beserieesci grigira de unitatea limbei,
dar de unu tempu in cce ele paru c
vor incet a ni mai face si acestu sier-
vitiu, de unde toti Romanii vedeau cu
dorere c desvoltarea limbei incepe a lu
direptiuni desclinite chiar atunci candu
i se deschidea suera mai larga de apti-
vitate.
De acestu reu ne va scuti comissiu-
nea limbistiloru romani. Multiamita bar-
batiloru, cari in mediloculu celoru mai
sgomotse miscaminte politice, nu si-ui-
tara de criteriulu primu alu esistintiei
nstre natiunali, de limb'a sonra, ce in
alu imitatei regatului.
Diurnalistic'a se ocupa de respun-
sulu ce lu va primi diet'a la adres'a a
dou'a. Wand." pretinde a sei c taver-
mculu si vice-presiedintele Consiliului de
Locutienintia inca pre candu erau la Vi-
ena, au primitu acestu rescriptu reg. Se
afirma c Maj. Sa, in locu de minitri, va
d Ungariei consiliari de statu (dupa u-
nii: secretari de statu) respundiatori, in
tote ramurile afara de resbelu. Astfelu se
va incerc complanarea prin cale rae-
dilocie.
Diu Bismark nu pr pt castig a-
derenti planului seu pentru reform'a con-
federatiunei nemtiesci. Nu c dra naiu-
nea n'ar senti necesetatea acestei reforme,
ci pentru c atatu guvernele stateloru
secundarie si mici, catu si partitele nu
pr au incredere in Bismark, lu sciu c
tientesce aiure, si c n'a facutu acsta
propunere de dorulu d'a ved liberalii
patriei sale adunai in parliamentulu de
Francofurtu, unde de securu n'ar siede
lungu tempu ntrunii, pana s decrete
mrtea politica a primului ministru pru-
sescu.
Negotiatiunile de de sar mare intre
Austria si Prussia nu se sciu la ce stadiu
au ajunsu, de ra-ce publicitatea n'are
inca cunoscintia secura neci despre esi-
stinti'a loru.
Scirile ce ni sosescu de la Parisu ni
se punu c comissiunea compusa in cestiu-
nea Romniei si-au reinceputu siedintiele,
si c sta mortisiu pentru Domnitoriu d'in
tira. Consuna cu acsta scire si telegra-
mele de la Berolinu, cari afirma c Ma-
jestatea Sa prussca nu e invoitu a per-
mite principelui Carolu de Hohenzollern
s primsca tronulu Romniei. Se dice
mentu despre originea nstra, despre
trecutulu nostru.
Numai dupa ce comissiunea acst'a
si-va mplini missiunea sa, se va ncepe
desvoltarea repede si ratiunale a limbei
romane, si prin ea cultur'a poporului ro-
manu.
Limba si natiunalitate.
II.
(M. B.) Se scie de comunu c in tem-
purile mai vechi pana la inceputulu ace-
stui secolu, nu numai limb'a invetiamen-
tului, ma si cea oficisa de susu pana
josu, in tta Ungari'a er limb'a latina.
In acst'a corespundeau dicasteriele un'a
cu alt'a, comitatele si tote corporatiunile;
in limb'a latina erau scrise chiaru si le-
gile, ce le aducea diet'a compusa pe ba-
sea aristocratica, d'impreuna cu regele
Ungare.
Pe atuncea putienu se interesau ne-
magiarii de limb'a si natiunalitatea loru,
pentru c limb'a latina nu er periculsa
pentru ei, sciindu pr bine, c acst'a ca
o limba mrta si neutrala nu mai pt
face nvingeri asupra poporului intregu;
apoi si altcum er numai limb'a cartura-
riloru, si nici candu nu se impunea po-
porului spre invetiare, ori de care natiu-
nalitate s se fie tienutu acel'a.
Numai la anulu 1791, candu se adu-
ser legi pentru propagarea limbei ma-
gyare, incepura a cugeta mai seriosu si
nemagiarii, dar' cu putienu resultatu, c-
ci cei ce aveau dreptu de a l u parte in
dieta, erau nobili magiari, (ori si ce na-
tiunalitate s fie avutu densii;) si asia
nici c se interesau de sortea natiunali-
tatii loru; ra nenobilii invetiati, daca
si vedeau amenintiarea pentru natiuna-
litatea loru, trebuia s plece capu si ge-
nunchi in naintea aristocraiei atotputin-
cise, dar nici altcum nu-si poteau innal-
ti cuventulu in dieta pentru interesulu
loru, cci ei acolo n'aveau nici unu locu.
Sentiulu de natiunalitate astfeliu a-
bi se pot. descept la nemagiari!
Eca cum suna acelu articolu de lege,
in care s'a semenatu sementi'a magiari-
sarei:
Sua Majestas Sacratissima fidles
status et Ordines de non introducenda
pro negotiis quibuscunque lingua pere-
grina securos reddit; ut autem nati va
l i ngua hungari ca magi s propage-
tur, et expoliatur: in gymnasiis, acade-
miis, et Universitate hungarica peculiaris
professor linguae et styli hungarici con-
stituetur, t illi qui eandem ignorant, et
condiscere volunt, vel vero eiusdem lin-
guae iam ghari, et hac seseperficere cu-
piunt, ocasionem nanciscantur utrobique
vota sua explendi, dicasterialia negotia
autem idiomate latino nunc adhuc per-
tractanda venient. *)
Aci se puse temeiulu magiarisarei,
de-si pote nu cu acestu eugetu, ce inse e
cu greu de a crede, aci se incepe e-
poc'a reformeloru, in acelu tempu, candu
nua chiari magiarii nu-si sciau vorbi
limb'a, ei inii nu-si dedeau nici o truda
a invenia o liniba dura, neculta, carea,
precum diceau, er limb'a servitoriloru.
Dupa acestu articolu de lege se si
introduser indata profesori de limb'a
magiara prin tote gimnasiele, academi-
ele de drepturi si Universitate, cu scopu,
Cel RCGfl limba magis propagetur, " si s
prind radecine pretot indenea. Firesce
legislatorii intielepti n'au sciutu, su n'au
voitu a sei, c in Ungari'a se afla nu nu-
mai magiari, ci si alii, cari asemenea cu
ei porta greutile tierei, si-si vrsa sn-
gele pentru patri'a comuna prin urmare
5
c si ei ar av ce-va dreptu de acere, ca
asemenea catedre de limba si literatura
se se redice si pentru limbele nemagiare
celu putienu acolo, unde aceste au pre-
ponderanti'a locuitoriloru.
Ast'a inse precum observai mai susu-
chiaru nici nemagiarii nu o pretindeau,
cci n'aveau nici o frica de supreraati'a
limbei magiare, ce er inca in lganu,
ra de alta parte attu magiarii zceau
in p&ulu intunerecului in ast'a privintia,
si cei putieni luminai, ci se mai aflau,
erau pedepsii de a suferi greutatea catu-
siloru politice.
Prinii patriei inse nu se indestu-
lira numai cu atat'a. sementi'a nu re-
mane totu in pamentu, ciincoltiesce, prin-
de radecine, ese d'in pamentu, cresce si
infloresce. Astfeliu de fase a avutu si
limb'a magiara, pana candu s'a desvol-
tatu la stadiulu de astadi.
*) Ca inse limb'a materna magiara s se latisca si s
se polesca mai t are: in gimnasii, academie, si in
universitatea magiara se se introduc profesoru de
limb'a si literatur'a magiara cu plata, ca acei'a, cari
nu sciu limb'a si voiescu a o invet i, su daca o
sciu, si dorescu a se perfectiun in ea, s aiba oca-
siune de a pot corespunde chiamrii sale, inse
afacerile ofioise cu dicasteriile se vor pertract inca
totu numai latinesce.
In anulu 1792. diet'a Ungariei s'a
ingrigitu de limb'a magiara intr'unu ar-
ticolu de lege deosebitu, in care se de-
tiermuresce, ut st di um l i ngua e hun-
ga ri ca e i nt ra fines regni ei us dem
dei nceps sit st di um ordi na ri um,
ut hac ratione intra certam temporis pe-
riodum pedetentim publica munia intra
regni limites nonnisi taies obtineant, qui
pnes reliqua rite absoluta studia cogni-
tionem etiam linguae patriae professorum
testimoniis edocuerint."*) (1792. Art.VII)
S'a introdusu dara limb'a magiara,
cu tote c si acuma er in fraged'a sa co-
pilria, in tote sclele publice ca st udi u
deobl ega t ori u, s cu cta nevoia cu
tta se propunea latinesce, d'in grama-
tica latinsca. Pe langa aceste totu-si chi-
aru si sermanii teneri nemagiari trebuia
s o invetie, cci numai asi poteau ave
ce-va prospectu, c vor capet (inse nu-
mai nobilii) atare deregatorla intre mar-
ginile tierei unguresci. In acestu articolu
de lege e depusu dara fundamentum in-
t rodu cer ei limbei magiare ca limba o-
ficisa in tote lucrrile publice; aci se
spune apriatu, c tenerii de la institutele
publice sunt si l i i a invetimagiaresce,
si inca cu atat'a diligintia, ca s fie apti
intra certam temporis periodum publi-
ca munia obinere."
Aceste se referescu numai la sclele
publice, inse diet'a s'a ingrigitu si de o-
ficiele publice, ordenandu, ca o deputa-
tiune d'in senul dietei d'impreuna cu locu-
tiinti'a Ungariei s prelucre unu proiectu
de lege pentru diet'a viitre: ca adec in
catu ar pot si cum trebue s corespunda
Consiliulu locutiintiei in limb'a magiara
la representatiunile Comitateloru, ce sunt
scrise in limb'a magiara? (Art. VII. 1792.)
Eca inceputulu introducerei limbei
magiare nu numai josu intre copii, ci si
susu la tote dicasteriele inse numai in-
tra fines regni."
Diet'a cea mai deaprpe inse, nici
in anulu 1796. nici in 1802. nu s'a po-
tutu ocupa cu proiectulu de limba, ce l'a
prelucraii acsta comisiune mixta, pana
la anulu 1805. despre care in numerulu
viitoriu.
Revista diuaristica.
(Urmare. )
Mai departe ni aduce a minte, c in
tempurile de demultu cuventulu :
n
naio
cu totu altu intelesu avea decum lu intie-
legemu astadi. Atunci acei ce au formatu
o colonia, o clasa cetatiensca, su car
au cuprinsu unu locu anumitu, unu teri-
toriu separatu, precumu si cei ce s'au
tienutu de-o recare beserica deschilinita
de celelalte, toti acetia se numiau nai-
uni. De aceea apoi a fostu naiunea
cumaniloru, jasigiloru, secuiloru, besie-
neiloru si a palotiloru, eu tote c aceste
*) Studiulu limbei latine intre otarele tierei s fie
studiu ordenariu, ca astielu sub decurgerea unui
tempu anumitu eu incetulu numai aoei-a s capete
deregalorie publice in tira, cari absolvandu eu
succesu bunu studeele, potu dovedi prin testimo-
niulu profesoriloru. c sciu s Hmb'a magiarn.
vorbiau numai o singura limba cea
magiara.
Apoi ca s ni faca capulu apa si s
ne ptrund dra de adeverulu lipsei de
a intrebuinti si noi limb'a magiara in
afacerile politice, ni insira esemple d'in
tieri strine. Asi dice c constitutiunea
d'in Belgia cu tote c e mai liberala si
dectu cea d'in Anglia totui nu indrep-
tatiesce mai multe limbi ca s se intre-
buintiedie in viti'a politica. In Bel-
gia dice autorulu din Hon"
due a treia parte a locuitoriloru nu scie
frantiozesce, totui in Comitate, ca si in
dieta limb'a oficisa e cea francsca, eu
tote c asta nu e prescrisa de constitu-
tiune, ui numai asi d'in datina. In Ca-
mera, deputaii de natiunalitate flamanda
sunt cei mai numeroi, inse nimenui nu
i-a plesnitu in minte ca s vorbsca vre-
unu cuventu flamandu . . . " La aceste
intortocaturi pre scurtu i-am pot re-
spund intieleptului publicistu, c daca
naiunea flamanda nu voiesce s se folo-
ssca de limb'a sa proprie, prin aceea nu
se pt cltina dreptulu natiunalittiloru
ce dorescu a fi egalu ndreptite de a se
folosi de limb'a lru; daca vre-unu
poporu nu voiesce a trai ca naiune, apoi
fie-i de bine, prin acst'a inse nime nu
pt sili natiunalitatile ce dorescu o vi-
tia adeverata, vitia politica ca s ieie
esemplu de la acele popre amorite, si
a. inse intieleptulu publicistu ne mntu-
iesce de sarcin'a de ai mai respunde, de-
race senguru domni'a sa numai dectu
amintesce, c alegatorii de natiunalitatea
flamanda in unele cercuri au pret i ns u
ca derece nu opresce l e ge a (!) s vor-
bsca in limb'a loru". Asi dara si
flamandii incepu a se descept, prin ur-
mare derace tta intieleptiunea celoru
ce se lupta contra natiunalittiloru, sta
d'in aceea c densii se nisuiescu a pata
pre cei mai zeloi natiunalisti ai notri
numindu-i trdtori, vindietori de (?Red.)
patria, burocrati si cte si mai cte nu li
arunca in fatia, dicandu c si aici in tira
aru tac bietele natiunalitati, cci ele sunt
bune si blande inse intieleginti'a batu-o
noroculu, ea atietia poporulu siimpedeca
desvoltarea constitutiunei, libertii pu-
blice, acum candu chiaru d'in gur'a loru
audimu c nu numai poprele d'in Un-
garia, Transilvania, Banatu si Croaia
atietiate si inversiunate de reutatis'a (?)
loru intielegintia, ci chiaru si in Belgia
liberala, unde intieleginti'a inca nu vr
s sci de principiulu natiunalitatii, in
Belgia chiaru s'a esprimatu poporulu c
pre densulu nu-lu indestulesce neci acea
libertate mare daca nu voru fi respectai
ca naiune, cci aceea e contra demni-
tatei, onrei si chiaru esistintiei loru,
si acst'a eu att'a e mai frumosu si de
laudatu, pentru c acei alegatori d'in
cteva cercuri pretindiendu respectarea
limbei loru au datu dovda c pe langa
tote c ei suntu parasiti si despretiuiti
de intielegintia totui de poterea sentiului
natiunalu si-au esprimatu acea dorintia
santa ce aredica chiaru si pre unu poporu
decadiutulainaltimea demnitii omenesci.
Apoi daca poporulu d'in Belgia
libera, a carei-a constitutiune e de esem-
plu, totui nu e indestulitu, ci pe langa
nutrementulu sanetosu si datatoriu de
vitia alu libertii publice, inca mai do-
resce ceva, cumu s nu pretind natiu-
nalitatile nemagiare d'in Ungaria,- si
Transilvania cari nu suntu pr mbuibate
cu libertatea publica.
(Va urm. )
Diet'a Ungariei.
Siedinti'a casei representantiloru d'in
21. Aprile.
Presi edi nt el e: Szcnt i vnyi .
Prot ocol ul u lu duce Vilelmu Tt h, pre
vorbitori i nsemna Gi orgi u Ioanoviciu.
Pr ot ocul ul u siedintiei t recut e se aut ent i-
ca dupa unel e modificatiuni in stilisare.
Br. Ladisl au Mait hnyi, membr u casei
boeril oru, preda presiedint el ui est rasul u proto-
colului si conclusulu casei magnat i l oru d'in 16
1. c. in privint i' a proiept ul ui de adresa. Cas' a
primesce act ul u acest' a cu bucuria.
La pr opuner ea lui Dek se aduce con-
dui i , c pana in inceput ulu lui Iuni u siedin-
tiele casei represent ant i l oru se vor tiene in sa-
l'a museului, de ra ce pana at uncia se vor
face pre de oparte st rmut rile necesarie in
privint i' a unei acustice mai bune, ra pre de
alta part e zidirea i nt rga a casei nue se va
usc, fiindu umedil' a de present u stricatisa
sanetatei.
Paul u Rj ner report za d' in part ea co-
misiunei buget ul ui casei.
La ordinea dilei e el aborat ul u comisiu-
nei de 12, care elaborat u se cetesce i nt regu.
La pasagiulu despre formarea si organi-
sarea comisiunei in caus' a nat iunalit t iloru 14
deput a i romani au facutu urmt ori' a mo i une:
Considerandu, c cas'a in prim' a sa a-
dresa a enunciat u, cumca in facerea l egi l oru
pent ru nat i unal i t at i va tine la principiele de
drept at e si fr iet at e;
considerandu, c nat iunalit at ile ca totu
atati faptori eseniali si egalu ndrept i i
sunt chiamat e la o egale conlucrare i nt ru des-
legarea acestei cestiuni de mare import ant ia,
propunemu ca
Comisiunea ce e a se esmite in caus' a
nat i unal i t t i l oru, dupa moment uosit at ea a-
cestei cause, s se compun cu cuvenit a l uar e
in considerare a t ut ur or u nat iunal it t il oru d' in
t ira, si dupa pr opor t i unea numer i ca a aces-
toru-a.
Pest ' a in 18 Apr i l e n. 1866. "
(Ur mza subscript iunil e mai t ut ur or u roma-
nil oru de l a dieta.)
I n cont r' a amendement ul ui acestuia ne-
vinovat u i nt r u tt se scla mai ant aiu Dek.
Densul u nu recuiisce competinti' a nat iunal i-
t t il oru in nt rebarea acst' a, care nu e numai
a nat iunal it t il oru ci a tierei i nt rege, ra nai-
unile n' au drept ul u de represent at i une, de ra
ce toti cetatienii sunt u membri acelei-si nai-
uni politice. Spera inse, c cas' a va considera
char in int eresulu seu pre membri diferiteloru
nat iunalit at i, cari pot u av cunoscintiele cele
mai late la elaborarea unui astfelu de proiept u.
Voesce inse, ca pri n acst' a s nu se rest ri nga
dr ept ul u de al egere l ibera a casei.
Dr. Iosifu Hodosiu: Eu tienu nt rebarea
nat iunal it t il oru de nt rebarea cea mai ur -
gint e, si asiu fi vrut u, ca s nu se post puna
deslegarei afaceriloru comune, ci de ar fi cu
potintia, asiu desleg ambel e aceste int rebr de
odat. La deslegarea afaceriloru comune sco-
pul u pri nci pal e o mpcarea cu t r onul u, la
deslegarea i nt rebarei nat iunal it t il oru sco-
pul u principal e e mpcarea cu diferitele
nat iunal it at i ambel e aceste scopuri suntu
asemene de momentse pent r u t r onu, pa-
tria si locuitorii ei. Sum convinsu, c nu va
fi pace in t ira, pana candu nt rebarea natiu-
nalittiloru nu va ti deslegata intr' unu modu,
carele s ndest ul eze pre tote nat iunal it at il e
d' in tira. Pana at unci nu va fi pace in tira,
pana candu l imb' a unei na iuni posiede prero-
gat iva legale, ra cele lalte natiunalitati nu
sunt u asecurate pri n lege si accentuezu nici
pri n un' a lege in i nt rebui nt i area limbei loru
nat iunali : si o repet iescu, pana atuncia nu va
fi pace, si acst' a ar fi at at u de dori t u. Sent ic-
ment ul u nat i unal e se desvlta totu mai mul t u,
ce s'a recunoscut u si in adres' a intaia. La noi
romanii sent iement ulu nat iunale se datza de
odat cu viti' a nst ra; ma mart urisescu, c e
mai vechiu, decatu t empul u acel' a, in care s'a
disu despre noi non tarn pro vita quam pro
linquae incolumnit at e certasse videbant ur. "
Nisuinti' a, de a desleg si ordina nt re-
barea nat iunalit t iloru, se datza in Ungari ' a
d' in anul u 1848. Mi aducu amint e de unele
punct e d' in anul u 1849 in privint i' a romani-
loru, cari le a propuii unu membru alu casei
de at unci, Dragosiu, dar' punct el e aceste
s' au propuii forte tardiu. Sciu, c diet' a d' in
1861 a denumi tu o comisiune regni col ara, care
s elucre unu el aborat u in privint i' a nat iunal i-
t t il oru; sciu, c st. corepresent ant e Col omanu
Tisza a adusu la desfintiarea dietei d'in 1861
o mo iune ra in, privint i' a acst' a. Inse si a-
ceea sciu, c tote punct ele aceste, tote aceste
elaborat e, tote aceste propuneri s'au facutu in
momint ele cele mai de pre urma.
Nu sciu, catu va t ien diet' a prsente,
inse atat' a t empu, credu, c avemu inc, catu
s pot emu desleg nt r ebar ea nat iunal it t il oru.
Inse, Dl or u ! s o deslegmu toti l a o lalta, tote
part it el e int eresant e in caus' a acst' a. O par-
t it a int er esant a inse e fie care na i une, o par-
t it a int eresant a nu e numai o nat i unal i t at e, ci
tete la olalta. S l umu dara par t e tote na i-
uni l e i n pr opor t i une la elucrarea operat ul ui
despre nat iunalit t i, -ca chiar atati factori in-
teresai in caus' a scst' a.
Eu privescu nat iunalit at ile nu ca part i
int regit rie a nat iunei politice, ci ca part i in-
t regit orie ale tierei. D' i n acestu punct u de
vedere, o sciu prbi ne, ne vom nisui toti pen-
t ru sustienerea si libert at ea patriei. Credet i-mi
inse, Dl oru, c de caut mu in gi urul u nost ru
pat ri ' a mi se art a in starea ei de acuma^ asi
dicandu abnorma si demolata, numai ca c ru-
ina, care r ui na inse are o basa tare si dura-
bile. Pr e bas' a acst' a l egal e s zidimu alta
pat ria, in care toti s avemu locu, nu unul u
preste al t ul u, ci l anga olalta. S facemu noi
i nt re noi pace, s impacmu nat iunal it at il e, s
damu fie crui dr ept ul u seu, si atunci t i r ' ava
fi o anima, unu sufictu, ra patri' a va fi comu-
na. Eu sum deci pent r u amendementu, si vo-
escu, ca nat iunal it at il e s se respecteze dupa
cuviintia. "
Vil el mu Tt h se dechiara in contr' a mo-
tiunei, pent r u c ncrederea nu se pote es-
pl oat .
Vincentw Babesiu: On Casa! Mevoi u
rest ri nge la objectulu de pe tapetu. Scopul u
l amur i t u alu amendament ul ui nostru e, ca in
comisiunea nsrcinat a cu r egul ar ea causei na-
t i unal i t t i l oru s fimu cuvenit u represontati,
adeca nu cumva-se fimu i gnora i ! amu facutu-
o acsta propunere, cci amu esperiatu, cumu
c forte adese ori amu fostu ignora i (eschia-
mat i uni : candu?!) . Fr t e d e mul t e ori amu fo-
stu ignora i in astufclu de locuri, in astufelu
de comisiuni, ce atingu tir' a intrga.
On. Casa! Credu, c nu e nime in acsta
casa, carele ni-ar neg esistinti' a nstra natu-
nala ; daca inse avemu esistintia nat iunala, si e
recunoscut u in acsta casa, c fara noi n' ar fi
Ungar i a aceea, ce e acuma, Ungaria int rga,
deci formmu noi unu factore in tira, at unci
eu cutezu a dice, c ori unde se intempla con-
sult ri despre cuele tierei, daca voiesce on.
casa ca s fie acelea espresiunea adeverata a
tierei, acolo t rebuie s fimu si noi, trebuie s
fie si represent ant ii not ri, (eschiamatiuni: daca
aice sunt u!) Daca lipsesce acst'a, atunci din
part e-mi asiu dice, c nat iunal it at il e aru pot
a se pl nge cum c se face despre den-
sele fara densel e; cci on: casa, nu potemu ig-
nora aceea, c pr et ut indene natiunalitatile sunt
int eresat e in cuele de t i ra; si de ra-ce
vedemu c acst' a nu se i in drpt a conside-
rat iune, si dera-ce ne t ememu, c nu se va
lu acsta n considerat iune cuvenit a nici aice,
unde chi aru e vorba despre stabilirea legala a
esistintiei nst re; drept u aceea eu credu,c
cererea nost ra e forte j ust a, si de lipsa, si nu
concedu aceea, c pri n acst' a s'ar descept ne-
ncredere, cci at unci si esistinti' a- nstra aici
in casa ar fi o ne ncredere, deci daca acsta re-
FOISIORA .
tefana Voda si Vladic'a Juon.
i.
Colo susu la Bucuresci,
La cur i mari, si cur i domnesci,
Si cu sute de fereti,
Mare msa e nt insa
De boieri alei cuprinsa,
Boierii Di vanul ui ,
Si ai Tergu-j i ul ui ,
Si ai Mebedi nt i ul ui !
Dar ' pe msa catra frunte,
Mi jacea, j acea o but e,
Cu vinu bunu, vinu de Cot naru
Si I uon torna in paharu.
Susu boieri si nchi na i !
Beti mncai, ve ospet at i!"
Si toti bea in veselia,
Dar candu fu cat ra beta,
Vladic' a de bucuri a,
Da j osu hai ne vladicesci,
Si se ' mbraca in domnesci,
1er' la msa ' mi venia,
Si d' in gur a mi gr i a:
A udi t i boieriloru
A udi t i ost asiloru!?
Dr ept u voi mie s-mi grait i,
Si s-mi spune i cum gndi i,
Siede-mi bine ' n vladicia,
Sei mai bine in domni a?!"
Candu boierii-lu audia,
Li mb' a ' in gur a li-amuti,
Trei mi nut e nu gria,
Ce-o se fia, nu sci,
Numai unu boieriu mai micu,
Mi siedea c-unu gramat cu
Cu condeiulu la urechia,
Dupa datin' a-i cea vechia,
Si-i respunsc ' n fragedu t onu:
Se fii Domnu, Vldica I uon!
Bine-ti siede ' n Vladicia,
Dar' mai bi ne in domnia!"
Caudu Vladic' a audi,
Ospet area o l ungi ,
Si boierii remanea,
Di l e multe-si pet recea,
Si pe Iuon, Domnu 'Iu fcea!
II.
Stefanu Voda audia,
Forte reu c se mani,
Si strig elu catra-ai sei:
A udi t i armasii mei !
Ctu mai iute se ve ducei,
Pe Vladic' a s-lu aduce i,
S-lu aducei la paia a
Chiaru cu hain' a mbrcata,
Se-lu i nt rebu, de cine-i dat a?"
Tot i armasii ' nealee,
Pe cai negri ei pleca,
Ca pe vent u ei mi sbur,
La vladic' a ajungea,
Pest e mese c-lu trgea,
Si de pept u c mi-lu luv
Pan' la Voda mi-lu purta,
Dar ' boierii candu vedea,
Tot i fugi, si s' ascundea!
St efanu Voda atepta,
Si peurma ntreba,
Cu rest it u si aspru t onu
Pe celu Domnu, Vladic' a I uon:
En respunde-mi t u Vldica
Omu selbatecu far' de frica,
Cum t e bat e Domnedieu,
Ca se surpi tu t ronul u meu?! "
Dar' Vladic' a c tcea,
Scie bine c-i asi,
A poi Stefanu 'i gria:
Micu seracu eu te-am aflatu,
Si ' n paia a te-am luvat u,
Sl ugul i t i a
Pe tiolitia,'
A rgat i el u
Pe malaielu,
Pana mare te-am crescutu,
Si scolariu de te-am facutu,
Cart e mandra ai ' nvetiatu,
Dascalu mare te-am nalt iat u,
Nu-ti pl ac l a dsclia,
Te poftii l a preut la,
Eu fcui ce mai put ui ,
Popa mare te fcui,
C ti-am dat u protopopia,
Te-am nal t i at u la vladicia,
Nic acst' a nu-ti mai place,
Di avol ul u in t ine j ace,
Si spre reu te-a i nvi t at u,
De triufia esti ' ngaufat u,
Si-mi iei panea avuia,
Si-mi surpi t ronul u si domni' a,
Te-ai facutu necredinciosu,
Se peri dar' ca pecatosu!"
Dar Vl adi c' a ce fcea?
El u pl ngea, si totu tcea
Scie bi ne, c-i asi.
Stefanu Voda judeca,
Nici cuvent ul u si-lu gat ,
Pan' ostaii s' adunar,
Spendi arat ori redicara,
Pe Vladic' a-lu acat iara!
Bat e Domne! si tresnesce,
Pe omu reu, ce nu cinstesce
Fct ori i sei de bine,
A si fia cu ori si cine!
present at iune n' a fostu spre daun' a nt regi t at ei
patriei, di eu: c nici acea, ce pr opunemu, nu i
va fi spre st ricare.
De comunu se dice, c nime nu se pt
rest ringe spre ncr eder e", dar acest' a e unu
conceptu precat u de part i al u, pr eat at ude elas-
tecu: apoi odat se dice ncr eder e" r alta-
data calificatiune" si ambel e acestea se facu
at er nat r e' chi ar u del acei-a, in alu crora in-
teresu celu put i enu, in nt eresul u-l i espri-
matu pana acuma a st at u ca pe noi s ne
ignoredie, de aceea apoi am pat it u-o, c ori
unde a fostu vorba despre romani, de co-
munu su nu s'a alesu nici unul u di nt r e noi,
su s'a alesu de aceia, despre cari se scie in
comunu, c nu se pr t ienu de cei mai buni ,
de cei mai credintiosi r omani . (Sgomot u frte
mar e, eschiamatiun de neaprobare si nepl-
cere.)
On. Casa! Adeseori am facutu esperiinti' a,
c i nt rg' a magi ari me se por t a cu nei ncredere,
cu ant epat i fatia ~cu unel e individualit i
magiare, pe cari nu numai corporat iuni, ci si
Maiestatea sa i-a onorat u cu ncrederea l or;
si aceast' a numai d' in acea simpla causa, c li
s'a parut u a sei c nu sunt magiari cu semtie-
mint e bune.
A po me rogu, daca e iert at u astufelu a
argument a magi arul ui , credu, c totu
acst'a pt st si fatia cu alte nat iunalit at i ; si
indesiertu amu neg, cci in tte dilele ve-
demu, c avemu causa spre acst' a, c adec
precumu nu toti magiarii suntu de o forma,
totu asi nu sunt neci toti romanii. (Ilarit at e,
sgomotu.) Dr ept u aceea, dera-ce noi ne pot emu
provoc fara sfiala la acea, c pre magiarii
buni si distini, pre acei-a adec, cari posiedu
ncrederea deplina a nat iunalit at ei magiare,
noi ii stimnu, deci credu c cererea nst ra e
justa, si c cu t ot u drept ul u potemu ascept,
ca s se ieie in considerat iune si d'in part ea
magiaril or; ase-ori si cumu snegmu, propu-
nerea nstra e logica si necesaria, si pr e
mine numai at unci m' ar odi hni dechiarat iunea
on. case, daca aceea s' ar respic, cumca noi
in tte corni l i e ce sunt u acum pe t apet u
vomn -'up ou vi nintia, adec conformii pon-
."!(, ii si ' acereseloru causei reprsent t ! .
I n n ' a.lu chipu acst' a ni-o poteti neg, cci
majoritatea e in cont ra nst ra dar' nu credu
c a-ti pot-o combate cu ar gumi nt e. (Apr o-
bare, sgomotu.)
Dedi nszky si Zsednyi se scla,-cestu
d'in ur ma cu o furia,-incontr' a l ui Babesiu, si
si-esprime speranti' a, c majoritatea romani-
loru nu e de prerea lui Babesiu. Sunt u i nt re
aperatorii deferiteloru na iuni brba i nein-
teresati (!) si cu mi nt e (!) cari dorescu, ca limb' a
nat i unal e s jce rol a in administ rat iune si in
scle, si asi s aibe garan i a l egal e pent ru
desvoltarea ei, si dorint iele aceste drept e vre-
mu si le vomu si mpl i ni . A ceea ce poftescu
propunet ori i nu se pt mplini, cci i n casa
nime nu reprsent a nat i unal i t at i l e, ci toti sunt u
represent ant ii Ungari ei si a i nt regei na i uni
magiare. Marchza mai depart e pr e cei ce au
subscrisu amendement ul u de magiari, de ra
ce densii suntu mai int aiu magi ari si apoi
dupa aceea romani, ( Hodosi u: negu) si i pro-
voca s-si r et r ag mo iunea.
Samui l u Bonis e incont r' a amendemen-
t ului, pent ru c nu se pot e ralisa, negandu,
cumca nt rebarea nat i unal i t at i l oru ar fi ran' a
cea mai dorersa a Ungari ei .
A l esandru Nicolicu vorbesce incont r' a
amendement ului, pent ru c are tta ncrederea
in t act ulu represent ant i l oru, si e convinsu, c
in comisiunea nat iunalit at iloru se voru alege
astfelu de membri si in astfelu de proport i une,
incat us se corespunda pr et ensiunil or u drept e
ale diferiteloru na i uni si cari s deslege n-
t rebarea acst' a spre indest ul irea t ut ur or a.
Ragl yi observa, c impr egiur ar ea, c
totu diregat ori d' in period' a l ui Bach si
Schmerl ing au subscrisu mo iunea, ar pot a-
duce pre cineva s crda, c densii vreu s
faca presiune in diet a in int eresul u resi ca-
roru cercuri vienese. (!)
Stefanides cere votisarea.
Kubicza, vorbesce int r' unu t onu forte
iritatu pent r u r espinger ea amendement ul ui,
ra Ujfalusy i secundza, pent r u c pr imindu
principiul u d' in mo i une s' ar pot nasce nt re-
barea rel i gi uni l oru, ce de securu nu va con-
t ri bui la usiorarea sit uat iunei.
Emanuilu Gozsdu carele nu scimu d' in
ce motive mai i nnal t e politice ca romanu n' a
subscrisu amendement ul u si- esprime int r' unu
tonu i ri t at u prerea de reu, c mo i unea a-
cst' a in sine l uat a de t ot u nevinovat a a cau-
sat u i ri t at i une, ce nu s' ar fi i nt empl at u, dca
n' ar fi vorbit u nime pent ru dens' a. A ci s'a do-
cument at u, c amicii neiscusiti sunt u amicii
cei ma rei. Duns ul u nu primesce mot ivarea
propunerei asi, precum s'a i nt empl at u, cu a-
t at u mai put i nu t eori' a despre romanii rei.
Vorbi t ori ul ui se dechiara, c e romanu bunu,
precum nu pt fi al t ul u mai bunu, inse totu
de odat e si magi aru' (sic.) E drept u, c cei
ce au subscrisu amendement ul u ambla pre alta
cale, cu t ot ul u diferita de acea pre care ambla
elu, inse densulu tiene pre acst' a de cea ade-
verat a, pre care nu va parasi-o nici odat, si
sperza, c subscris voru t rece in t aber' a lui.
(vaga sperant ia) Vor bi t or i ul u dechiara pre
ceia, cari iritza pre romani incont r' a magiari-
loru de inimicii romani l oru, si provoca in t onu
forte i ri t at u pre Babesiu, ca s numsca pr e
romanii rei d' in cas' a represent ant il oru.
Babesiu dechiara, c n' a pricepuii pre
Gozsdu, candu a vorbit u dc romanii rei. Mai
depart e se esprime, c nu pt mpl i ni cererea
lui Gozsdu, cci dupa usulu parl ament ari u nu
e nime indet orat u a numi nume.
Sigismundu Bor lea partinesce mo iunea.
Densul u accentuza, c inca in 22 Mart i u a
facutu in daru propunerea ca la alegerile co-
misiuniloru s se respecteze diferitele nat i-
unal it at i; in diu' a aceea s'au alesu trei comisi-
uni, si intr' aceste nici unu romanu. La desle-
gar ea int rebarei nat iunal it at il or ut r ebue s iee
par t e represent ant ii nat iunal it at il oru cu at at u
mai vert osu, cu catu numai densii sciu lculu
de vindecare. Suspit iunaril e, ce s'au facutu cu
ocasiunea acst' a le respinge pent r u c acst' a
maniera nu duce la capacitare. Andr eiu Me-
danu part inesce pre Borlea, pent r u c amende-
ment ul u represent ant il oru romani e numai es-
pl icarca principiul ui primit u de comisiunea
de 12, ca membrii diferiteloru comisiuni s se
alega d' in senul u dietei de dupa capacitatea si
cunoscint iel e de specialitate ale represent ant i-
loru.
Rudnynszky alesu int r ' unu cercu
curat u slovacescu face curis' a si sid' a
dechiarat iune, c slovacii l ui sunt u toti magi-
ari, si de n' ar fi agit at ori, n' ar esisto nici ntre-
barea nat iunal it at il oru (?!)
Cont e Gedeonu Rday votza incont r' a
amendement ul ui.
Dr . Aur el iu Maniu dechiara, c nu voesce
s pasisca pre t er enul u discut arei cestiunei
nat iunal it at il oru, cci acst' a nu se pote discuta
si decide numai asi per t angent em. Adauge,
c elu, si crede c toti cei ce au subscrisu
mo iunea, n' au avut u altu scopu, de catu ca tte
na i uni l e s fie represent at e dupa cuvint ia in
comisiunea pent r u nat iunal it at i, si acst' a cu
at at u mai vertosu, cu catu voesce, ca nt rebarea
acst' a s se deslege pr e l anga concursulu
cel oru interesai, cari vor pot in cerculu mai
rest rinsu alu comisiunei desluci cu at at u mai
bine nt rebarea acst' a momentsa, fara a crei
indest ulit re deslegare const it ut iunea tierei
n' are nici o basa duravera. In decursulu vor-
birei provca cas'a, ca s primsca mo iunea
ca o consecintia a elaborat ului comisiunei de
12, in care se cere c u n o s c i n t i a d e l u c r u
pent ru celelalte comisiuni, deci cas' a privsca
in compunerea comisiunei pent ru nat iunalit at i
ca o astfelu de cunoscintia de l ucru nat iunali-
tatea. Represent ant ii de diferite nat i unal i t at i
cunoscu mai bine fasele, pri n cari a t recut u
nt rebarea acst' a, si sunt u mai competinti a se
pronunci in privint i' a deslegarei. Pri vi ndu-se
in astfelu de modu mot ivele mot iunei, crede,
c se pt pri mi .
Florian Varga e pent ru primire, cci
mo iunea e drpt a, si int r' ens' a nu se cere ceva
cu nepotintia.
Ladislau Tisza si Ivnka sunt u incont r' a
mot unei.
Mileticiu nu pt spri gi ni mo iunea
romani l oru, cci nu o afla de indest ulit ria, de
ra ce pri nci pi ul u i nt rebarei nat i unal i t at i l oru
nu pt fi proport i unea, ci egal' a ndrept i re.
Dimit rieviciu primesce in principiu amen-
dement ul u, inse nu l u part inesce in privint i' a
realisarei, pent ru c nu se t iene de casa, ci de
forulu conferentiale. De aceea votza pent ru
respingere.
Milutinoviciu are ncredere in loialitatea*
casei si votza incont r' a mot iunei.
Aloisiu Vladu nu vorbesce at at u la ob-
1
j ect u, catu mai mul t u protestza incont r' a
t onul ui vat emat oriu si aseriunea lui Zsednyi,
de dupa care vorbit oriulu nai nt e de tte ocupa
locu in casa ca magiaru. Sum romanu si nime
se cuget e, c ar fi re candu in st are se faca
d' in mine magi aru, precum nici eu nu vreu s
facu d' in nici unu magiaru r omanu; sum
fiu al u Ungar iei, si pat riot ismul u meu precum
si iubirea mea de pat ria am documentatu-o in
t empur i grel e si critice." Pr e ur ma respinge
suspit iunarea necalita alui Ragl yi, dicandu
c astfelu de arme adese se int orcu incont r' a
at acat oril oru, pr ecum si at acuril e l ui Kubicza.
Int orcandu-se la objectu numesce mo iunea
unu medilocu, care duce la deslegarea nodul ui
gordi anu a i nt rebarei nat iunalit at iloru, si e
pent ru pri mi rea ei. *)
Col omanu Tisza si-esprime bueuri' a, c
part ea cea mai mare a represent ant i l oru erbi
nu spriginesce mo iunea.
Vorbit orii inca inscrisi renuncia, si ve-
ni ndu acuma t rb' a la votisare, majoritatea a
fostu pent ru respingerea mot iunei.
El abor at ul u comisiunei de 12 se porimesce
in int regit at ea sa.
I n fine s'a adusu conclusu, c comisiuniie
pent ru st at orirea referint ieloru i nt re Ungar i ' a
si Transilvani' a, pent r u nat i unal i t at i si ordinea
casei se voru alege in siedinti' a de Marti' a veni-
t ria, ra alegerea celoralalte 5 comisiuni se
va int empl numai dupa ce represent ant i i se
vor fi dechiarat u, c in cari comisiuni voescu
s fie alei.
Siedint i' a mai de aprpe va fi l uni. La
ordinea dilei e r opor t ul u comisiunei pent ru
verificri.
(v.) Pesta in 8/20 aprile. Vinu a
aduce onoratului publicu romanu imbu-
curatrea scire, cumca de unu tempu in
cce armoni'a si solidaritatea intre mem-
bri romani a-i dietei a inceputu aimbrac
facia multu mai serisa si mai plcuta, de
catu pana aci. Cuele potu se fia diferite,
dar' ajunge esperiinti'a ce o potura face
pana aci si despre carea avur in serba-
torile pasciloru destulu tempu a asculta
si opiniunea publica. De alta parte, dupa
cum ni se spune, s fia contribuitu la
acsta imbucuratore armonia si solidari-
tate nu pucinu si acrescamentulu ce-
lu cascig reunimea ablegatiloru romani
prin intrarea in dieta a dlui Ales. Romanu
si prin infaciosiarea dlui Andreiu Me-
danu. Ambii aceti domni au intaritu
multu, si vor face-o se p'recumpeusca
in conferintiele natiunali partid'a
natiunale liberale nependinte, prin ce
solidaritatea si aciunea ei la dieta
precum spermu, va deveni mai gene-
rale si mai intensiva, si ecuilibriulu pote-
riloru totu mereu se va resta veri.
A fostu fatalitate, c diu Ales. Ro-
manu, d'in caus'a conoscuteloru intrige
strine, n'a potutu se intre in dieta de
locu dintru inceputu; ra diu Medanu
dupa prerea mea ar merita intr'ade-
veru unu picutiu de mustrare, s ntielege
fratisca, pentruc a intardiatu pana
acum de a se folosi de mandatulu seu,
de increderea braviloru sei alegatori;*)
cci eu asi credu, c daca domniele loru
d'intru inceputu se aflau intre ablegatii
notri, prin parteciparea loru la tte
desbaterile si aciunile, o mulime de
e 'ntielegeri, complicri si confusiuni
se incungiurau, si intrig'a strina si ne-
priceperea unoru parteculari nu apuc a
se incuib si a pui in sinul conferintilor
natiunali:
De altu mintrelea Ddieu e bunu si
multiamita lui, c ni i-a adusu chiaru
si acum, precandu se facu tte pregtirile
pentru lupta cea mare pentru natiuna-
litate si limba. Prin numiii doi domni
iu asi credu, ca numerulu eroiioru
notri parlamentari nu numai s'a inmul-
*) In nr. venitoriu vom publica cuventarea intrega.
*) Observmu, cnma in contra alegerei dlui Medanu a
fostu datu unu protestn si pe temeiulu aceluia diu
ablegatu Gerardu Vghso esmisu ca investigatoriu;
dar' acst'a, dupa lege n'a pototu inpedec pe diu
Medanu, cas seinfaciosiesesi s ie parte la dieta. Red.
titu cu doi, dar' totu de o data s'a facutu
mai compactu si mai uniformu.
Nu potu inchei fara a aminti,
precumca unii domnii de frunte d'in
taber'a fratiloru magini prin propu-
nerea acest' romaniloru s'au interitatu
p-multu, si capulu loru, diu conte Iuliu
Andrsy, vice-presiedintele dietei, a fa-
cutu cate-tte incercari, chiaru si prin
unele promisiuni gole, spre a ndu-
pleca pre romani, ca s-si retrage acea
propunere; precandu de alta parte fraii
magiari mai pucinu ipocrii nu afla
acst'a propunere decatu buna si de
apta. Deci oblegatii notri in urm'a
acestoru manifestatiuni, luandu oportuni-
tatea pasiului loru de nou la desbatere,
deciser cu unaminutate de voturi, a
reman langa propunere-si si a-o snsu-
tin cu tte poterile.
V Pesta 21 aprile 1866.
Va fi cunoscutu on. publicu romanu,
cumca diet'a Ungariei esmise comisiune
regnicolara, pre candu diet'a Croaiei
d'in parte-si delega alta comisiune regni-
colara, cu scopu ca ambe aceste comis-
siuni intrunindu-se s se consulte des-
pre referintiele de dreptu publicu ce
voru s aiba validitate pentru venitoriu
intre Ungari'a si Croati'a.
ntrunirea prima a acestoru comis-
siuni fu astadi la 6 re dupa mdiadi in
edificiulu academiei.
Contele Antoniu Mai l atu, dupa
cuventare salutatrie in limb'a magiara,
fece croatiloru cunoscui membrii alei
d'in partea casei de sus si a casei depu-
tatiloru dietei Ungariei, totodat fece ca
notariulu Antoniu Cs e ng er y s cetsca
decissiunile d'in protoclele caseloru,re-
feritrie la esmiterea comissiunei.
D'in partea Croatiloru, eppulu Io-
sifu Georgiu St rossmayer salut in
limb'a croata comissiunea ungursca, i
fece cunoscui membrii croai, apoi prin
Ioane Pe rkovac fece a se ceti manda-
tulu ce Ta primitu de la diet'acroato-sla-
vona.
Ac se procese la alegerea presie-
dintelui. Ungurii voiau presiediu duplu,
ra Croaii numai unu presiedinte, ce la
propunerea eppului Strossmayer se alese
prin achiamatiune contele Antoniu Mai-
l atu.
De notariu, ungurii alsera pre
Csengery, ra Croato-Slovanii pre Per-
kovac, astfelu protoclele se vor porta
in doue limbe, se vor confronta, le va
subscrise-notariulu respectivu si presie-
dintele ce e comunu.
Conferintiele s'a decisu s fie n-
chise, altu publicu nu va lu
J
parte, ra
membru s'au oblegatu a tien in secretu
decursulu intregu alu desbateriloru.
Logosin, 10 aprile 1866. v.
Candu s'a anessatu Banatulu catra
Ungari'a, in rescriptulu de anessare,
popreloru, cari au vrutu s pstreze
autonomi'a Banatului d'in temere de ege-
moni'a magiara, li s'a garantatu natiuna-
litatea loru, acordandu-li-se atatu parteci-
parea la viti'a publica a comitateloru,
catu si intrebuintiarea limbei natiunale
in locurile unde ele se afla indesatu
locuitre.
Cum am preceputu noi garanti'a
acst'a, dovedesce destulu de chiaru nu-
merulu diregatoriloru romani, alesi in
1861, precum si decretarea limbei romane
de oficisaincongregatiunea d'in septem-
vre totu a acelui anu. Am avutu de
comite supremu pre Gozsdu, romanu, si
de dupa candidarea ce a facut'o am alesu
d'in 60 de diregatori comitatensi 35 ro-
mani, mai muli a alege nu er cu potin-
tia dupa acea candidare.
La intrarea in vitia a nefericitului
provisoriu, ni s'a luatu fara multe cere
monri limb'a, dara deregatorii romani
ni-au remasu antaiu sub administrarea
dlui Serbu, romanu in tote privintiele,
apoi sub veghiarea administratorelui
presinte.
Guvernulu presinte si-a inceputu
lucrrile sale nainte de tote cu denumirea
comitiloru supremi, antaiu in comitatele
magiare, unde nu er lucru mare a afla
si cate duoi trei insi apti si calificai pen
tru politic'a guvernului, ra dupa aceea
in comitatele nemagiare su mestecate.
Aci precum se vede nu er asi
usioru a afl persnele corespundiatrie,
de ra-ce guvernulu ca s nu para con-
trariu dorintieloru si pretensiuniloru
drepte a le diferiteloru natiunalitati, au
cautatu barbati de natiunalitatea comita-
tului, cari s aiba re-care popolaritate,
si cari d'alta parte s primsca angagia-
mentu eu politic'a barbatiloru de la
guvernu.
Acst'a inse, cumca nu i-a succesu
guvernului, o conchidemu de la starea in
care ne aflmu.
omitatulu nostru, unulu den cele
mai curate romane s ci in Ungari'a, n'are
neci pana in diu'a de asta-di comite su-
premu; elu in legelatiunea tierei, in cas'a
magnatiloru, nu e representatu.
Guvernulu inse trebuia s aiba in
comitatu pre cine-va, care s-i sprigi-
nsca politic'a si asi in lips'a comitelui
supremu, vice-comitii constitutiunali d'in
1861 primir ra-si diregatorle. Ei atunci
se retrasesera pentru c suspinderea
constitutiunei si intrarea provisorului, nu
conveni principieloru loru constituti-
unali, ra acum'a reocupar posturile
sub continuarea pro visoriului. Ce e dreptu,
vice-comitii si-audatuustanl'a ca primi-
rea diregatorlei loru s"paracelu putienu
c s'a intemplata cu nvoirea represen-
tantiei comitatului, inse nvoirea Roma-
niloru nu li-a succesu a o castig.
Ei si-au inceputu activitatea loru cu
rrirea deregatoriloru romani, catu d'in
73 astadi numai 29 sunt romani.
Asie stmu noi acum'a in omitatulu
Carasiului, mai reu de cum am statu sub
domnirea provisoriului; n'avemu comite
supremu, n'avemu limba romana in comi-
tatu, ra diregatorii cea mai mare parte
nu sunt de natiunalitatea poporului.
Deci fie-ne iertatu a ne adresa dlui
cancelariu de curte Mailatu, si apelandu
la nepetat'a-i loialitate, la comprobatulu
seu patriotismu si la recunoscutulu seu
sentiu de dreptate, ai cere curund'a vin-
decare de unu reu, o fatalitate atatu de
asupritre pentru natiunalitatea nstra.
4 " Chinezu, 6 apr. I n N. 1. Al bi nei "
sau opint it u unu ' corespundint e din (?) l at ur ea
infernal a a defima erbi de conspiraii in
uciderea al ui Nicolut iu Craciunescu de aici.
In interesul adeverului si a Publ i cul ui sum
obligat a dechiara tota lament at i' a acea in
cont ra Serbi l orperemt ori ce de pura t endent iosa
maliia corespundint elui, carele int emplarea
acea nu dup verit at e, ci dup dorirea sua au
impart asit . Fi t i in crediuti o: cetitorii, cum ca
st epanirea civile si milit are (deliquent u e milite)
l a asia horri bl e i nt empl ari e mai at t ent e de
ctu ce e corep. est ravacant u acela. Pi na astadi
nu sa aflat nici unu Ser bu se fie vinovat uci-
derii acea; cci Nicolut iu Craciunescu nu fu
ucisu esindu de la s. biserica, cum diso corr.,
ci esind bat u d' in ospetiu de la A rendasi u,
unde in ant e au mal t ret at u l pe ucigat oriu seu
N. T. ( Romanu) carele nu corrumpt si cum-
prat de erbi, ci d' in simpla izbnda Iau ucis
pe urma. Di n discreia nu voiu insdir corr.
Editoru: Vasile Grigorovitia.
sceptieu si alte egale esemple pent ru incre
derea alui, adeca: mai cati Romani sunt ucii
de Romani in anul u t recut u si in alti ani fara
nici o causalitatea erbi l or; ci daca poftesce
se scie, se le caute in mat riclu eclesinsticu de
aici, acolo le va gasi in ordine.
Mai bine ar face corresp. acela, sa se
lese d' in capulu erbi l or, cci destul sunt
densii aici molestai si asupri i nu numai de
consorii alui, ci si de pruncii lor, cari esaltati
si invetiati de invet iat oriu lor Rmanu esind
d' in scola si trecnd pe l anga casile serbesti
cnta si ureze: Susu Romane susu in munt e,
se t aemu la erbi duhanu pe frunt e!" Sic
non i t ur Cori nt hum!
Romnia.
Nu potemu incepe asta data acsta
rubrica fora a lu notifia de o impregiu
rare dupa prerea nstra multu
insemnatre, ce se manifesta in dilele tre-
cute mai in tta pres'a strina d'in pre-
giuru-ne, si carea caut se ne dora forte
pre toti cei-ce portmu numele de ro-
mani.
Reportulu dlui Ministru de resbelu
d'in Romani'a despre poterea armata, re-
gularia si neregularia, ce st spre despu-
setiune acelei tiere pentru aperarea au-
tonomiei si drepturiloru sale, in diurna-
listec'a vecina, germana si slava a aflatu
o primire precatu se pote de rea, unu
resunetu dusimanu.
Am cititu cu luare a minte judec-
ile a celoru diurnale si marturisimu
c le-am aflatu tote unilaterali si su-
prafaciali, ca dictate de paterna, invidia,
reutate.
Acsta esperiinti'a e calificata de a
intari in credinti'a loru pre cei ce susinu,
cumca publicistec'a strina, su mai bine
dicandu politic'a veciniloru notri, in-
locu de a se bucura de vertutea, tari'a,
prosperarea unei tiere de aspiratiuni no-
bile ca Romani'a, ea se supera si turbura.
Nu vom cerca, c de unde provine
acst'a? ce felu de motive pote se aiba
acsta conduita? Atat'a inse totui
trebe s constatamnu, cumca de ora-ce
poterea armata a Romniei nu amerintia
chiaru pre nimenea, ci pronunciatulu ei
scopu e a opera drepturile si autono-
mi'a tierei, contrarii ei nu potu av pre-
tensiunea de a fi privii si tratai a-i dre-
pturiloru si autonomiei tierei. -
LOCOTENENI ' A DOMNESC A .
a
Pri nci pat el oru-Uni t e-Romane.
La toti de fatia si viitori sanet at e:
A supr' a raport ul ui d-lui Ministru Secre-
tarii de St at u la Depart ament ul u Inst ruc i uni i
Publ i ce si Cult eloru, sub No. 1,890.
A vendu in vedere j urnal ul u Consiliului
Nost ru de Minit ri, incheiat u in siedinti' a del
12 Mart iu corentu.
A udi ndu si opiniunea Consiliului de
Statu.
A mu decretatu si decret amu:
A r t . I. Regulamentul*! pent ru formarea
societii lit erarie romane, ae aprba de noi
precumu urmza:
REGULA MENTU
Pent r u formarea sotietatiei lit erarie Romne.
A r t . 1. Se va forma in Bucuresci o so-
cietate literaria cu misiune speciale:
a) De a det ermina ortografi' a limbei ro-
mane.
b) De a elabora gramat ic' a limbei romane.
c) De a incepe si ralisa l ucrarea dicti-
unar ul ui Romanu.
A r t . 2. Societatea Va t i n sedintiele sle
n pal at ul u Universit ii.
1
A rt . 3. Societatea va fi sub-vent iunat a
de St at u si va av drept ul u de a priiim lega-
t uri si ori ce ofrande.
A rt . 4. Societatea se compune acumu
pent ru anteia <5ra d' in urmtorii membri :
a.) Di n trei membri d'in Romani' a de
peste Milcovu;
b.) Di n pat ru membri din Romnia de
d' incce de Milcovu;
c.) Di n trei membri din Transi l vani a;
d.) Di n duoi membri din Banat u;
e.) Di n duoi membri din Maramuresi u;
f.) Di n duoi membri din Bucovi na;
g.) Di n trei membri din Basarabia ;
h.) Di n duoi membri din Macedonia.
A rt . 5. Societatea si-va alege presiedin-
tele, vice-presiedintele si secretarii din senulu
seu.
A rt . G. Societatea pete a^si i umul t i , dupa
nevoia, numerul u membri l oru sei.
A rt . 7. Pent r u asta una-data, Ministeri-
ulu Inst uct iunii Publice si alu Cult elor, va
invit a la societate de a drept ul u pe acei bar-
bati din tierile locuite de Romani, cari se deo-
sibescu pri n merit ele si lucrrile literarie.
A rt . 8. Ministeriulu Inst ruc i uni i Pu-
blice si alu Cul t el oru va av in vevede c, la
alegerea de asta-data a membriloru, dupe A rt .
4. se p represent at e fia-care din limbele neo-
l at ine si din limbele St at el oru vecine, cari au
avut u influentia asupra formatiunei limbei ro-
mane.
Art . 9. Pri m' a nt r uni r e a societatei va
fi la l -iu Augus t u 1866; sesiunea acst ' a' va fi
de doua l une celu mul t u.
Ar t . 10. Indat a dupa i nt r uni r ea societ-
ii, ea va forrn st at ut ele ei definitive, cari
voru fi supuse aprobarei Domnesci.
A rt . 11. In aceste sesiuni va discuta ba-
sile dupa cari urmedia a se elabora dictiuna-
r ul u si gramat ic' a: va defige modulu cumu are
a se aduna materi' a si formele limbei din tote
tierile locuite de Romani, va decide de catra
cine si cum s se l ucredie cele doue crti d' in
mat erial ul u adunat u.
Ar t . 12. Minist rul u Inst ruc i uni i Publ i -
ce si alu Cult eloru va procura membriloru din
provinciele vecine, pana la formarea budget u-
l ui ei separaii, cate 80 galbeni spese de voi-
aj u si cate duoi galb. diurna, ra membriloru
din Pri nci pat e cate 30 gal b. voiaju si duoi
galb. diurna pe totu t i mpul u catu voru t in
siedintiele lit erarie.
A rt . II. Si celu d' in urma, Minist ru Nos-
tru Secret aru de St at u la Depart ament ul u In-
struciunii Publ i ce si Cult eloru, este insarci-
natu cu aducerea la ndeplinire a acestui de-
cretu.
Dat a in Bucuresci, la 1 A pri l e 1866.
N. HA RA LA MBI E.
Ministru Secretaru de Statu
la Departamentulu Inatruc-
tiunei publice si Culteloru.
No. 582. C. A. ROSETTI.
Onorat a Redact i une! Pent r u mai esapt' a
evidenia cu mani pul area marinimseloru con-
t ri bui ri de la concert ulu si bal ul u, ce lu a
dat u t enerimea romana d' in Temisir' a in 1/13
Febr uar i u 1866 pent ru aj ut orarea t enerimei
romane studiase mai lipsit e: fostulu comitetu
arangiat oriu, si-tiene de strinsa detorintia, a
Ve rog cu tta stim' a, ca s binevoii a pri-
mi in colonele mul t u laudat u-Vi di urnal u
urmat rel e:
Co n t r i b u i r i
la concertulu si balulu t enerimei romane d'in
TemisiVa, t i enut u in 1/13 Febr uar i u 1866
1. Pes t ' a. I. I. Sale d. d. A ndrei u de
Mocioni 5 fl. A nt oni u de Mocioni 5 fl. Geor-
giu de Mocioni 5 fl. A l esandru de Mocioni 511.
Cat arin' a de Mocioni 5 fl. d. Vi ncent i u Ba-
besiu ases. la tabl' a regsca 3 fl. Pr i n d. losifu
Vul canu redact. Familiei si a Umori st ul ui "
de la II. Sa D. Georgi u Pop supr. comite alu
A r adul ui 3 ii. d. Sigismundu Popoviciu 2 11.
ra de la II. Sa d. Ignat i u Murnyi Com. supr.
alu Temi si ul ui 10 fl. sum' a 41 fl.
2. A r a d u . Colectante d. A . Rusu j u-
ristu abs. 2 fl. d. d. Georgi u Illoviciu A dv.
2 fl. Em. B. St anescu j ur . abs. 2 fl. Teodoru
Serbu j ur . abs. 2 fl. Mirone Romanu prot osin-
celu 2 fl. Nicolau Phi l i monu 2 fl. sum' a 12. fl.
3. L i p o v . Colect. d. Georgiu de Rat iu
d. d. A . Ci ordanu 2 fl. Georgiu de Fogarasi
2 fl. Christoforu Giuchiciu preotu 2 fl. Iosifa
Suciu parocu 1 fl. Simeonu Gombot iu invetia-
tori 1 fl. Georgi u Serbu 1 fl. Iacobu Rat i u de
Caransebe nego. 1 fl. A t an. de Misiciu 1 fl.
Ioane Schelegianu parocu 1 fl. Georgi u Cojo-
cari u 1 fl. Panaj ot h 50 er. Tot u d' in L i p o va
pr on. D. Ioane Ti eranu protopres 3 fl. sum' a
16 fl. 50 cr.
4. B e c i c h e r e c u l u ma r e . Colect. d.
Lasaru Grui escu j uras. 1 fl. d. d. Ioane Ga-
vt i l l a c. r. oficialii 1 fl. Phi l i pu Fischer 40 cr.
Schenas Pet r u c. r. contr 2. fl. sum' a 4f l . 40cr.
5. T o t va r a d i ' a . Colect. pre'on. d. losifu
Belesi u prot epresv. 2 fl. d. d. Ioane Popo-
viciu adm. par. in Soversin 2 fl. Il ei nri cu
Beer 1 fl. 50 cr. Carolu Krent hal er 1 fl. Ge-
orgiu Carabasiu docinte 1 fl. Mricz Blau l. fl.
Draschdi anyszky 1 fl. Prochasca 1 fl. Szjbeli
1 11. Iosif Si l berl ei t ner 1 fl. Szabd l en 1 fl.
Pal i a Iosf 1 fl. si alte cont ribuiri mai mice
cari t ot e cu aceste de sus. facu sum' a de 18 fl.
10 cr.
6. Ca pr ut i ' a . Colect. d. Vasiliu Zor-
lntiu perocu 1 fl. 9 alte cont ribuiri mai mice
cari la olalta facu sum' a de 4 fl. 62 cr.
7. Ch i n e z u . Colect d. Ic Ungureanu
j ude corn. 30 cr. Gi rgi u Ivanov insp. scol.com.
1 fl. losifu Gombosiu docinte 1 fl. d. Pet r u
A ugust iiiu docinte 1 fl. si alte mai mice, cari
t t e facu sum' a de 7 fl. 20 cr.
8. Z z d n y . Colect. D. Moise Mosiescu
not. com. 2 fl. d. d. Chirilu Pet roviciu ases.
consist. 1 fl. A ndr i u Barbosu parocu 1 fl.
Const ant inu spat ari u econom. 1 fl. Teodor La-
saru j ude com. 1 fl.
9. A l e us i u. Colect. d. Vineentiu Sche-
legianu parocu 1 fl. d. d. Vasiliu Popescu ca-
pel anu campest ru 1 fl. 50 er. Tom' aMicsa adm.
par. 1 fl. Ignat i u Cacinc' a not. 2 fl. Demet ri u
Demet rescu docinte 1 fl. V.Ribaroviciu parocu
i n R. Bencsek 2 fl. sum' a 8 fl. 50 kr.
10. Ba s e r i c ' a al b a. Colect. d. Ioane
Raduloviciu negot iat oriu 5 fi. d. d. Cusmanu
Ciolloca didariu 2 fl. Cost' a Balanescu arenda-
toriu 2 fl. Michaiu Cost. Novacescu nego. 2fl.
Vasiliu Nicoliciu nego. 1 fl. Cost. Baboroni
nego. 1 fl. Demet ri u Raduloviciu nego. 3 11.
si alte mai mice cari facu tote sum' a de 18 fl.
(va urm. )
*) Suut rogate cele lalte diurnale romane a lu no-
titiele aceste-a.
Rogmu pre 0 0 . notri cetitori se nu ne
j udece aspru pent ru smint ele tipografie, cci
veri-cc inceput u e greu, culegat oriloru de alte
nat iunalit at i li costa tempu pana s se dedee
cu serisrea romana.
Gottfried Z iegler,
Fabricanii de trasure
( carut i e)
Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101,
gatesce totfeliulu de t rasure (carutie) de
gala, de sioase si de voiagiu, dupa mo-
delulu celu mai nou, d' in calitatea si ma-
t eri al ul u celu mai bunu, cu pret i uri l e
cele mai moderat e.
Dori t ori i de a se incunoscinti
despre modele si pret iu, se vor adresa"
catra fabricanii de a drept ul u.
In tipografi' a Mechit arhit iloru. Redact oru respundi at ori u: Giorgiu Popa (Pop).