--

l r u r n e EPtcA 5 l L l R l cA

nici n-are, de altminteri, nevoie; boii ce se tirisc, degiar aveadreptul si gtie cei dintii, nici nu sint macar intreb a1idacdau plicere si ne duci, dar sa mai gtie inci locul unde ! Ciriugul nu gtie altceva decit sI miie boii... - e liran ferl gtiingi de carte ! Ceilalqi cllitori sint streini de partea locului gi, din picate' apa4in sexului graqios,dar... slab, agaci, chiar dactrar cunoaste drumul asta nu le-ar sluji la niLic, d.o".e"e legile societiqii cer ca femeile sd fie intotdeauna conduse( ?) de..' b;rba1i ! lnse din cele patru fiinqe b;rbetesti, cite sintem - doi boi, cirlugul si cu mine, - numai eu singur gtiu drumul si trebuie deci si conduc cafavan . Pentru raspunderi...de maestru de ceremoasta,cocogatsub greutateaacesteiSrozave ursuz la cincizeci de paqi inaintea cirulei' nii, pornesc ttt di-itr""q, posaci de toamna lumina se prelinge lenevoasi prin norii zdrenpiqi de vint, un vint rece de miazinoapte - copacii, inci verzi 9i plini de viaqi, se zbat cuputere sub imbriqigirile lui ingheqate;dar vintul biruie qi frunzele smulse zboard.. ln tot lungul drumului, la dreapta, ni se desflgoarl,valeaBuziului, largi 9i di-ine1ii. Insule de silcii gi plopi argintii taie din cind in cind plini de "bu.ii cursul intortocheat al apei, dar Buzdul, linigtit gi nepisitor, i9i vede de cale' Uneori pare ci sti pe loc, strins pe malurile joasede lut galben: atunci seamini cu o sabie de ogel strilucitor ztirlita departe in cimpuri. in stinga, dealuri mirunte, pline de pomi roditori, se ridici unele sub altele tr.pt.l" ,r.rei sciri uriage,pina ce se pier, departe in zarea Carpagilor sinelii. $i "" pretutindeni, risipite pe vii gi coline, sateinecatein ceaqi." Eu, fi.t ,i,rt."rr, am luat-o prea inainte - in T?rcov md abat la un han si astept ciruqa, ;i fac trataqiecu.'. covrigi... De aici mergem impreuni - ma qin cu mina de qepu;ul carului qi tac. De altfil, cilitorii rac cu tolii, firi se fie vreo stinghereali; dimpotrivi. Fieciruia i se oglindegtein ochi 9i pe chip sufletul plin, plin de lucruri pe care numai el le cunoagte.Eu, de pildi, tac 9i mi gindescla ei, la acesticiletori, 9i caut si-mi inchipui ce sepetrecein sufletul lor. La sora mea - gtiu; Marioarae lesnede ghicit; in zuflerul bitrinei banuiesc ci nu e nimic... poate ficea acelaqidrum in tinerege. Dar ceilalqidoi cilitori, unul bolnav, plin de sili, celilalt intunecat 9i ticut ? Toatdviagali s-a strins in ochii plini de taini, aqintigiasuPra zdrilor necunoscute.Ce stipinegte cu atira putere sufled lor ? ! Si fie admiraqianaturii ? Dar ce poate si le sprrielo, natur", aceasti mami vitregi 9i oarbi, natsracare vegnic i-atrddat -"i acum, [dindu-le] la douazeci de ani, unuia boala, celuilalt infringerea ! pini mei de cilitorie"' $i imi rimine nepitruns sufletul tovarigilor Ne-am apropiaide schit... $oimii zvelqi 9i cutezdtori ne taie toati vederea si spre stinga; .;*itr. doar valea largi, pe unde privirea ca:utd zboare departe, tot mai departe.

IDru m

gi popas ]

PnrcAtrnrur
P r o e r A t r v R E M E A R E A ce ne prigoniseri de a6tea zileparci s_auin_ . ^cea"dintii durat astS,zi ne lase si pornim : asta este si cilirori", 9; pta"uisem ! "iri Ciruga e pregititi, boii, blinzi gi ribditori, asteapti rumegind. Dir, . r. simte in casi un zor, o grabi, s-aud fosnete d. .oihii, ,r-#. ,rpr.i, "rrrr. glasuri usoarese-ntreabi.gi igi rispund. cu toate astea'eu nu sint inci hotirit si merg. Am fost atit de norocogi pini acum' incir linigtea asta neasteptati mi-e teami ii nu fie o cursi ce ne-o intind ploarasr vremea rea,ca si.-.gi bati apoi gi mai bine joc de noi. in adevar,pe cer $i se rostogolesc mereu norii, ca nigte clibuci uriagi de fum plumburii, greoi, firi si le pese de cioburile zvirlite de Marioara pe foc, ,ri; d. i' ",.rgii,riirrript pimint. Mi mir ci Fluturica n-a iesit inci si-i mai... admon.rr.r.i ln sfirgit, cineva diniuntru srriga: gata! Si micii cilitori coboari treptere. * Trebuie si mi hotirisc ce fac. Alea jacia estl - cuinima-n dinqi 9i curajui irr... picioare, pornesc si eu, deocamdati in urma cirutei.

II

DRutr,lur
c u r o r u L s r N r r u N o u A fiingevii si un lucru neinsufletitadici: o ciruqi, doi boi 9i gapte oameni.Din acegtia ciruganu gtieincot.o mergetogi,
716

V . V or c u L L s (..

c lr u nr r pt cA 5t t , t RtA r

ilI

IV A n ! c o N v E N r E N T E L E SO C r A L E, nici aici, in pacea schirului, nu vor si ne slibeascl din citugele lor... Trebuie si facem vizirc' lncepem cu maica stareqi - Olimpiada - carene primegte trufagi, cu obrazul alb de suliman, cu miinile albe gi gras. de trindivie. Stim citeva minute intr-o odaie largl', cutati, imbricata in scoarqescumpe 9i alese.Trecem la maica Platonida, o bitrini frumoasi inci, despre al cirei trecut am aflat lucruri nu tocmai frumoase. ln rlstimpuri, ne urcim pini la jumitatea $oimului - de aici o panorami nemisurati se Jesfigoari ochilor: toqi, pini 9i cel mai pugin rafinat dintre-noi, simte poezia imens itirgi, poezianesfirgitului, ce sepierde departe dupi dealurile albastre' Ce vor fi simqind sirmanele cilugirige cind privesc de aici depirtirile pline ? de taini pentru ele, depirtirile pline de farmec ce le atrage_necontenit Iar noi, atita zadLrnrciegi gol, de atita fugi a orizonturilor, privim cu pizmi obosiqi dle ,"hiti pagnic,ce doarme strins ca un citun, la picioarele noastre.Ah... vegnica ndzuingispre necunoscut 9i neprequireabunurilor ce avem ! Ne coborim din nou, ticugi, spre cimitir, ocolim apoi schitul... Casele mari, albe, cu cerdac gi stilpi viruiqi, curtea largd, plind de iarbi verde 9i mitisoasi, te indeamni parci si nu mai pleci. Dar noi nu putem si mai intirziem, pe noi ne agteapti iar lumea din afari, ne cheami destinul si datoria' ' irr"irrt. de plecare, ceilalqi toqi intri iniuntru. Eu rimin afari, coplegit de o tristete neinqeleasi,tristeqeaunei zile aproape fericite 9i care a9 fi vrut si nu se mai sfirgeasci. E poate cea din urmd. zice o petrec in tovirigia pribegilor cilitori.

Au n;uNs
ToerA cRIJA gl nAspuNDEREA meademaestrudeceremoniise risipeste, cum s-aurisipit norii 9i ceaqa azi-dimineaqi. de Totul seperrece de asa simplu! sintem bineprimiqi,ospitaqi,odihniqi.Acum gedem vorbe cu maica de gazdi, al cirei nume - stavrofilia - ne incilceg grozavlimbile. E aproape te tiniri gi tinereleatovarisilor mei de cilitorie o faceaproape veseh,d. o rr.r.ii. tristi... seplingede traiul greugi siricicios al ministirii, {e iernilelungi, grelegi pline de urit, pe urmi glumeste voioasi. unul din tovarisi, o fati ciudati, seroagi de maici s-o giteascicu vestminte _ cilugiregti, si aceasta prinde bucuroasi:culionul , se pesteel ^rrriprfrunre, tulpanul alb-. apoi, basmauaneagri,. Rasaprinde de minune ,*p,ri zvelt si plin. camilafca subqire borangicincadreazaca rami indoliaa chipul alb gi de o rotund. Toqiprivim uimiqi:in faqa noasrri e tipul... prototipul *lugeriqei ! E atita armonieintre vestmintele largi gi mohorite 9i infigigarea resemnati,tristi si calmi a fetei; atita conrrasr inrre tinereqea frigezimeacopileisi asprimea gi rasei, inc?tfiri voie imi treceprin cap gindul cd,fataa fost pr.Jestinati lentru acest vestmint,gi vestmintulpentru fati ! Mi-. aproapegroazd,, imi qincumpitul. ln sfirgit,tovarigul de cirdtorie dar leapirdi, cernitele haine- doliul uneiintregi viegipierdute - gi toqiresufhm mai uguralr,eu am o impresievagi de primejdieinl aturatd.si zimbesc prosteste, firi si-mi dau seama. ceva durerosinsi imi stringeinima. ce-i lipsesie acesrei fiingeca si fie cu adevirat cilugiriqi ? Doar hainele lncolo, ! viati sarbidi. "..."ri goali, inchisi 9i f;r; bucurii. La virsta cind ceilalgi sint copii, eapoartd.intreaga povari a durerii, a lipseisi a singuritigii. umilitl giingenunchiaride soarta, are un singur tovarig: uritul - uritul linced si inibugitor. Nu asreaptinimic, n-o cheami nimic ! Tor ce areinah ca simtire,caaspiraqii, doarmei^nsufletintr-o ii amorqeali vecini cu moartea... $i mi miri atitacurajinci, atiracalmsi atitahotirire la dinsa.unde si-gi aibr izvorul, in alcituireafiziologici sauin tiria morali ?! ceispite,cind in jurul tiuveziatiqia agngindu-se nidejde,deschizind de-o . $i brateleunei iluzii, zimbind unei amintiri fericite...unii bucurinju-se chiar de o bucurie adevdratd.,pe tu n-ai decituritul gi dezgustul cind ! opregre o pling mai degrabiJ pizmuiesc E atitaseninisi $i totugi ! tate,al.ita ".rr" -i suferingi E arit derodnici in simqirisi cugetdri nobleqe in ! durerea Su! ferinqi si durere,iati uneltele - plugul 9i sapa- cu caresi brizdeaze adinc sufletele au si deao scumpigiimbelgugati care recolti, recolti din caresehrinesc canistetrintori togiceilalgi n-autimp decitsi-gi mistuiasci care propriile bucurii ! E tragici mireqiein soartacelor ce suferi.
718

V E sE anA $I PoRNI M sPr ecasi. Fiecare, ca o albini, a cules din aceasti cilitorie impresiile potrivite sufletului siu. Ca o albinl s-a coborit cind la o floare cu suc amar, cind la o floare cu suc dulce - eu m-am adepatdin potirul tuflrror florilor ce am intilnit in cale. A9 vrea si povestescgi celorlalqi ceeace simt, dar o sfiah copilireasci - vegnica mea sfiali - mi opregte. Vorbesc alte lucruri, streine de mine, banale: recaut cel puqin zum ideile din o carte, recomand altele, recit, critic gi mi ame!esc... singur. si mi ameqesc de o adinci frimintare sufleteascl, adinci dar inibufpornirile singur nelimuriti. Ziua de astizi imi va fi prieteni sau dugmanl ? ! Ce-mi stirneste in suflet ?