cAtn' oR roD oqr.

cd rNr :;:il^"
,/\v\J

SFAN{TA BISERICA ORTODOXA

Catedrala Sf. Dumitru - Craiova

Preot loan
tuBtTt cRED|NClO9l,

* DE UNDE vrNE DENUMTREA DE elsentcAz

Denumirea de "Biserici" vine de la grecescul "ekklesia", in limba latind,
"ecclesia" insemnind acelagi lucru, "comunitatea celor chemali".
* CE II,IVAIATU NOI DESPRE BISERICA?

Noiinv6!5m cd norma, sau mai bine zis dreptarul credinlei, este invSlitura predata de
BisericS, iar aceastd invSlituri se intemeiazd pe Sfdnta Scripturi gi pe Sfinta Tradilie. Deci,
ortodocgii, spre deosebire de sectanli, care se folosesc numai de Biblie, mai folosesc 9i un al
doilea izvor, "Sfinta Tradilie". Noi, ortodocgii, avem ca dovadi pentru Sfdnta Tradi[ie mai
multe versete biblice, spre exemplu: "Jine dreptarul cuvintelor sinitoase pe care le-af
auzit de la mine, cu credinla 9i cu iubirea ce este in lftsus Hristos" (ll Timotei 1,13).
"Deci, dar, fralilor, stali neclintili 9i lineli predaniile pe care le-ati invdtat, lie pin
cuvflnt,fie prin epistola noastri" (llTes. 2,15).
in timp ce LA SECTANTI, care au ca normi numai Sfdnta Scripturd, aceasta le
griiegte fiecdruia, individual 9i in mod diferit, de unde gi varietatea gi mullimea sectelor.
LA ORTODOC$I, norma de credin!6 o stabilegte Biserica, inldturAnd individualismul Si
pirerile proprii irrpra credinlei, pentru ci"BISERICA ESTE STALP ql TEMELIE AL
ADEVARULUI" (l Timotei 3,15).

1
 * DAR, AC EST c UVANT , ll
BISE Rrc A
ll
, ARE U N S NGUR iNre LES ?

?l inleleg gregit'
cuv6ntul Biserici are mai multe inlelesuri 9i, pentru c5 sectanlii
Vom enumera maijos cele trei inlelesuri adevSrate:
1. prin
,g,;ERiCi" r" inf"t"s e IERARHIA sUPERtoAaA fN TOTAL|TATEA Et
(diaconi, Preoli gi ePiscoPi).
2. Prin 'BlsERlcA" se mai inlelege gi TOTALTTATEA CREDINC',O9',tOR
,ARE SUNI BOTEZATT tw sRlsros.
3 prin "aiifrtii'; ;;;
.;ge in acelagi timp 9i LocA$uL DE fNcHtNARE
SAU DE CTJLT DIVIN PUBLIC.
,,
fr POAT E iH T E L E GE
* DE U N D E REZ ULT A CA PRI N B'S ERICA S E
2
E RAR H IA S U P ERIOARA in TOT AL IT ATEA
EI

RezultS din cercetarea atentd a cuvintelor MAA1TlJtTORuLlJl,

in legSturS cu
aceste pedepse: "De'!i va
pedepsele disciplinare 9i cu forurile competente care aplica
de te va asculta
gregi lie fratele tau, mlrgi, mustri-l pe el intre tine qi el singur, 9i
tine inci doi sau trei mailori
ai cigtigat pe fratele tiu, iar de nu te va asculta, ia Cu
pe ei, spune'l Bisericii; iar
si se statorniceasci tot cuvintul. $i de nu-i va asculta pig6n 9i vameg" (Matei 18,15-
de nu va asculta nici de Biserica, sa-1i fie lie ca un
17).
Deci, este vorba de urmitoarele pedepse succeslve:
1) mustrarea intre Patru ochi;
2i mustrarea in fala a doi sau trei martori;
3i mustrarea din Partea Bisericii;
4i excomunicarea sau scoaterea din Biserici'
CuvAntul Bisericd nu poate avea aici alt inleles decAt cel de ierarhie superioari'
,'spune-r Bisericii" este tradusd "spune'l soborului".
in scripturire mai vechi, expresia
giserica inseamni aici "pistorii cei mai mari", adicd
Rimane lucru neindoielnic cd
apostolii gi urmagii lor episcopii'

POATE INTELEGE
* DAR DE UNDE REZUL TA CA PRIN "BtsERtCA" SE
TOTALITATEA GREDlNClo9lLoR?
inleles: "Ci precum
in Noul Testament, cuvdntul Biserici are uneori gi acest nu au toate aceeaEi
intr-un singur trup avem multe midulare 9i midutirele gi fiecare suntem midulare
1r"t".", agJgi noi, cei mulli, un trup suntem in Hristos gi "EL (HRISTOS)" este
unii altori" (-Romani 12,4-5)' Acest "trup" este BISERICA
;""pul truputui", adici al Bisericii (l Coloseni 1' 18)
AZI SECTANTII?
* EXISTA OARE MAI MULTE BISERICI A9A CUM SPUN
Capul ei: IISUS HRISTOS,
Biserica este UNA, c6ci UNUL este intemeietorul 9i
i-a Pus temelie, care ramAne uni CA
care a numit-o "BISERICA MEA" ( Matei 16,18) 9i
pen tru toate veacurile: "Nimeni nu poate
pune alti temelie" (l Corinteni 3,11)
Bise rica fiind numiti "TRUPUL LUI HRISTOS" ,
nu poate fi dec6t una singuri, duPir
apoi chiar aga a fost gi bunivoinla
cum unul este 9i TruPul Ce ui care a intemeiat-o $i
i
intemeitorului ei: "Ca toli s fie una" ( loan 17,21),
iar unitatea Bisericii rezu ta 9i din
care se intemeia za ln
unitatea de CREDINfA, de NADEJDE gi de DRAGOSTE, Pe

2
 lume: "ESTE UN DOMN, O CREDINTA, UN BOTEZ" (Efeseni 4,5). Dupi toate cele
aritate mai sus, nu poate fi vorba de "Biserici", ci de "BISERICA", in afara de cazul
c6nd se au in vedere organizalii locale mai restrdnse sau parliale ale Bisericii. Cele
"gapte stele" sunt ingerii celor gapte Biserici, iar sfegnicele cele gapte, sunt gapte
Biserici (Apocalipsa 1,20).

* DE UNDE REZULTA CA ''B'SERICA- ESTE STANTAZ

Biserica este sfdntS, in primul r6nd pentru ca intemeietorul ei, Hristos, este
sfAnt. El este izovorul sfinleniei noastre: "Pentru ci 9i cel ce sfintegte, gi cei c9 se
sfinlesc, dintr-unul sunt to!i; de aceea nu se rugineazi
;SfAruf
si'i numere Pe-ei frati"
lfvrei 2,11). gi apoi Hristos, care este Arhiereul FARA DE PATA" (Evrei
i,Zq a sfinlii Biserica prin sdngele Lui, potrivit cuvAntului Sf6ntului Apostol Pavel:
.'Hristos a iubit Biserica
9i S-a dat pe Sine pentru ea, aa s-o s[inteasce n_ri1
cuvint, dupi ce a curSfiit.oprin baia botezului gi ca s5 o lnfitigeze-Siegi, Biserici
\ mireafi, neavind intiniciune sau zbircituri ori altceva de acett hl, Cl ce si fie
sf6ntd" fi fdri de prihand" (Efeseni 5,25-27) "9i a ficut-o izvor de sfinlenie
pentru
@rei1o,1o-14).BachiarHristosainzestrat.ocumijloace
- de inv6!5tura cea sfAnta (Cuvintul lui
sfinlitoare - aOici Sfintele Taine alSturi
Oumnezeu) care, in ansamblu, sfinlesc pe oameni.

* DAR iN "BISERICA" SUI{T NUMAI OAtf,ENl SFINTI?

Biserica, luati in infeles de institulie sau agezim6nt Dumnezeiesc este Sf6nt5.

Dar asta nu inseamni ci din ea fac parte numai oameni sfinli. Mdntuitorul a asem6nat-o cu
lanul ce cuprinde gr6u gi neghini gi numai la sfdrgitul lumii vor fi alegi cei buni din cei rai
(Matei ll,il-111. iar SfbntulAposiol Pavel a aseminat-o cu o casi mare in care sunt 9i
vase de cinste gi vace de necinste (ll Timotei 2,20). Deci, 9i oamenii picatosi, daci sunt
botezali in Hristos gi nu s-au lepidat de credinla in El, sunt membri ai Bisericii. Sunt
membie bolnave, dir sunt membre ale aceluiagi "trup" al Domnului'

I DE UNDE REZULTA OARE CA g'SER'CA ESTE SOBORNIC EASCA?

1
* Biserica este soborniceasci pentru c6 are menirea de a se intinde peste toatd
t
lumea 9i cuprinde in s6nul ei pe toti oamenii, din toate neamurile, potrivit poruncii
Mantuitorului citre Sfinlii Apostoli: "Drept aceea, mergind, invitali toate neamurile,
I

I botezindu-le in numeie Tatilui, al Fhrlui $ al Sfintului Duh" (Matei 28,19).

Am putea spune ci Biserica este "staulul" menit s6 cuprind6, deci, "toate oile
de pretutindeni" (loan 10,16).
. $i-i mai spunem soborniceasci pentru cA ea se conduce prin soboare
(sinoade) ecumenice din care fac parte episcopii din toati lumea. Hotir6rile
acestor sinoade sunt norme sigure pentru credinla gi viala Bisericii pentru ca
sunt date de cei cirora Hristos le-a dat toati puterea 9i ci va rimine cu ei
pini la sfdrgitul veacurilor: "... iati Eu cu voi sunt in toate zilele, pini la
sfirgitul veacului. Amin.' (Matei 28,20). Este adevirat ci in textul biblic
este vorba de Apostoli. Dar prin ei trebuie si Tnlelegem 9i pe urmaqii lor
legiuili, care sunt episcopii, deoarece numai prin acegtia va putea fi Hristos cu
Apostolii pdni la sftrgitul veacurilor.

3
 A?
* DE G E SPUN E}T CA BISERICA ESTE APOSTOLICEASC

Spun ema 9a, pe ntru ci este ziditi Pe temelia Apostolilor, piatra din varful
*Zidili fiind pe temelia APostolilor 9i a
unghiului fiind irnsugi lisus Hristos. lns usi lisus Hristos" (Efeseni
pro orocilor, Piatra cea din capul unghiu lui fiind
ditS in lume de APostolii Dom nului, se
2,20) Este apostoliceasci, Pen tru ci este risPdn
in conformitate cu invilSturile sfinte, iar
conduce duPd normele rAnduite de Apostoli .si
de la Sfinlii APostoli PAni astazi
preolia ei are co ntinuitate aPostoli c6 neintreruPtS
M U LTE P Anr ?
* DAR BISE RI CA ESTE AL CATU ITA DIN MAI

sau pimdnteascS, a celor vi gi alta

Da, este alcdtuiti din doui Pirli una vizuti
av6nd acelagi G"p, pe lisus
nevi zulil. Am6ndoui alcituiesc lao lalt6 o unitate, dintre noi nu triiegte pentru sine
Hristos, du pa cuv6ntul APostolului: "Gici nimenipentru Domnul triim,
9i de m urim
sl nimeni nu moare Pe ntru sine, cici de triim
pentru Domnul murim, deci, fie ci triim, fie
ci mu rim, suntem ai Domnului"
nu sunt morli cu totul. Sufletele lor sunt
(Roma ni 14,7-9). Cei ce trec din viala aceasta
De aceea n-am putea crede ci ei,
vilI i sunt sub aceeaq i stapdnire, a ace luiagi StiPAn.
teze a mai face Parte din Biserica lui Hristos'
oda treculi din viala aceasta, si ince
ti Dumnezeu a supra lor ne-a invilat
Despre nemurlrea su fletelor 9i stiPA nirea lui
raam gi Dumnezeul lui lsaac 9i Dumnezeu
M6ntuitorul: "Eu sunt Dumnezeul lui Av ( Matei 22,32). DrePt urmare
lui lacov. Nu este Du mnezeul morlilor, ci al viilor"
Dumnezeu nu este al morlilor, ci al viilor. $
acegtia nu pot fi morli 9i cu sufletul, fiindcd
genunchiul I se P leaci "al celor ceregti 9i al
apoi APosto lul ne invali ca lui lisus tot
( Filipeni 2,10 ). Deci, este vorba de lumea
celor pimi htegti gi al ce lor de dedesubt."
a sufletelor re e, indepirtate de Hristos
cereascS, lu mea p6mdnteas ci gi de cea
P AtvtAtt TEASC A,
* D N cl N E S E COMP UNE BIS ERICA c ELOR vll, CEA?
I
V Azur A, CA RE MAI ESTE N U M ITA I L UPT
Arorne

Biserica luptitoare se compune din

pistori sau_conducitori, 9i popor sau turm6'
MAntuitorul ne-a Tr"ri;i ca El este Stipanul, 9i
ci a incredinlat conducerea unor
buna conducere a lor' lar din cuvintele urmStoare
iconomi, care vor da socoteala despre
paver inlereg# ci iconomii sau conducitorii, pe care i-a
pus
are sfdnturui Apostor qi de
Apostorur re zice:."Luali aminte de voi
Hristos in Biserica sa sunt preolii, .aror" pe voi episcopi si
ce pistorili
toati turma, intru care, Duhul sfint v-a pus insugi scump..singele siu" (Fapte
Biserica Domnutui, pe care . "aitig"l9. ";
20,2g).,,Aga sa ne socoteasca pL noi
fiecare om, ca sluiitori ai lui Hristos 9i
Cory!91i !.:1) Deci' in chip nevizut' Biserica
iconomi ai tainelor lui Dumn"'"''i (i ,'cApuL
Er", dar in chip vazut, ca organizalie
este condusi de HRrsros, care este
sociali este condusi de episcopi 9i preoli'
LUI HRlsros
SECTANTII NE REP ROSEAZA cA 'BrsERlCA
*
EsrE srAttrA" (Efes. z,z6-ztl $l ATUNcI DIN EA Por
FAcE
PARTE DOAR CEI sFlNTl.
refera la cei care au Primit rn el
Rispunsul nostru: D enumirea de "SFlNf l" se
a duce o via!6 sfdnti (l Corinteni 1,2)'
pe Duhul SfAnt Prin Botez 9i care au menirea de

4
 Cuvantul 'SFANT" in Vechiul Testament, insemna ceva ce era pus deoparte, ales,
deosebit, inchinat lui Dumnezeu. "Cici al Meu este tot intdi'niscutul lui lsrael, de la
om p6ni la dobitoc pentru ci Mi l-am sfinlit Mie" (Numerii 8,17). Cuvdntul "SFANT*
in Noul Testament numegte pe cregtinul botezat in Hristos, care este sfdnt dupi
menirea lui de a se sfinli tot mai mult, adici de a-gi inchina viafa lui Dumnezeu. Sf6nta
Scripturd ne spune ci nu existi om fdri de picat sau sfdnt in inlele_sul.strict gi ab_solut
al cuv6ntului. "Cici nu este om drept pe pimint care si faci binele gi si nu
picituiasci" (Ecleziasl7,2). Deci, Biserica lui Hristos este sf6nt5, dar nu prin mernbrii
Lste sfant5, dupi cum rezulti din versetul urmitor: ".Bisericii lui Dumnezeu celei care
este in Corint, credinciogilor sfinlili in tisus Hristos, celor chemali si fie sfinli"
(l Corinteni 1,2).

* SEcTANTT NE SPUN cA, SFlNTll TREByF^ SA SE SEPARE DE CEI

pncAioCi.'iorntvr cELoR sPUsE DE SFANTUL APosroL PAVEL:
,V.AU SPUS SA TVU AVETI AMESTEC CU VREUNIJL, CARE FRAIE FIIND CU
I NUAELEESTE oeiriArteT sAU zcARc,T... cU UN.'L cA AcEsrA Ntct sA
NU gEDETt LA lUtAsA...srnULGET, !F_ 9FL__v_,oLEAN D,N MtJLocuL
VOSTRU'(t Cor. 5,,11-13) DECI,_ bnegnn-tl TERBUIE SA EXCLUDA DIN
COuUNITATEA LoR PE'CEI RA PAcATogl PENTRU A ALcArul o
fl
BISERICA ITTN.IOCVAR SFANTA.

Rispunsul nostru: Din aceste versete nu rezulti c5, din Biserici fac parte
numai cei sfinli, gi nici nu se exclude posibilita.tea celor pdcitogi de a fi membri ai
Bisericii pentru nu existd oameni f6ri de picat gi, in acest .caz, din Biserica lui
"E, putea face parte. $i apoi, a exclude pe cineva din BisericS, adici a-l
Hristos nimeni n-ar
da satanei, inseamni a lucra impotriva voinlei lui Dumnezeu 'CEL CE VOIE9TE CA
;i rl
;ai, 3 e rttiiiitescA $, cufuogirxy-n-eoEVARULUt sA vtNA'(l rimotei
Z,+i. ruicl chiar Mlntuitorut nu S-a separat de picdtogi, S-a apropiat de ei, a stat chiar
irnpreund cu ei la mas6, ca dovadi cuvintele: "N-ou trebuinli & doctori cei
iEhatogi, ci cei bolnavi, ciei n-tn venit si chem pe drepli, ci pe cei picdtogi la
pociintS" (Luca 5,30-32).

r T{ ilOUL TESTAI'ENT cuvANTUL ',BTSER CA'IRE 9l INTELESUL

DE LOCA9 SFANT MENIT CULTULUI DIVIN PUBLIC?
$

Da, numele de "Biserici" in ?nlelesul acesta de locag de inchinare, il intdlnim in

Faptele Apostolilor, acolo unde ni se ipune ci Pavel 9i Varnava, ajungAnd in Antiohia
,.au stat acolo in Biserici, invilind mult popor' (Faptele Apostolilor 11,26). Sfdntul
Apostol pavel scrie cregtinilor ilin Corint acest cuv6nt de mustrare: "Aud ci Ia
adunirile voastre din Biserici, intre voi sunt dezbiniri, 9i in parte o 9i cred" (l
Corinteni 11,1g). Aceloragi corinteni le dd porunca aceasta: "ca in toate Bisericile
sfinlilor, femeiie si taci in adunirilc biscriGltti... Cici riu grdc unei femei si
,orb""r"i in Biserici". in textele de mai sus este clar gi evident ci inlelesul
cuvdntului "Bisericl'este de locaq de adunare pentru cultul public'
{r DAR, LUI DU}lllEzEu it suxr PLACUTE LOCA$URILE SFINTE?

Desigur, cici a9a i-a zis lui Moise: "Sa-Mi faci locag sfint 9i voi locui in
mijlocut loi, (legire ZS,a;. David, dupd ce a ficut jertfelnicul ta porunca lngerului, a zis:

5
"latd casa Domnului Dumnezeu" (l Paralipom. 22,1). Degi acestea se referi la
Vechiul Testament, totugi, acelagi Dumnezeu este gi al nostru, al cregtinilor, iar
poruncile privitoare lazidirea templului nu s-au schimbat'

* voR ExlsTA BISERICI pAruA LA SFARgffUL LUMII?

Chiar in pragul sf6rgitului lumii, Biserici, in inlelesul de locaguri de inchinare, vor
exista. Despre Antihrist ni se spune ci se va trufi, "inillindu.se mai-presus de tot ce
se numegte Dumnezeu sau este ficut pentru inchinare, 393 inga! si se ageze in
templul lui Dumnezeu gi pe sine si se dea <dreptul DumnezeuD" (Apocalipsa 13,6).

* SECTANTI NE REPROSEAZA CA BISERICILE NU SUNT LOCA9URI ALE

LUt DUMNEZEU PRECUM SCRTS ESTE: "CEL PREA0NALT NU LOCUIEITEIN
TEMqLE fACUfe DE MAtNl, PRECUM ZICE PROOROCUL: <<CERUL ESrE
inoyut MEU glp1twANruL agrenNUTUL PtctoARELoR MELE, cE cAsA
-
iw vey ztDt ilttE? - ztcE DIMNUL sAll, oARE EsrE LocUL oDtHNEt
MELE?>>" (Faptele Apostolilo r 7,48-49)'

Rispunsul nostru: Sfdntul Apostol Pavel, ca gi odinioarS_Proorocul lsaia

combate mentalitatea iudeilor gi, respectiv a pig6nilor, de a crede ci Dumnezeu poate
fi inchis intre zidurile unui templu oarecare 9i c6 nu se gdsegte decdt acolo'
Dumnezeu este bun gi este pretutindeni. Daci am admite tdlcuirea sectari, ar
trebui sd constatim o contiadiclie intre vorba 9i fapti, at6t la Mdntuitorul, cdt 9i la
Apostolul pavel, care au cercetat adeseori templul din lerusalim, cinstindu-l ca pe o
casi sau locagul lui Dumnezeu.
* sEcTANTlt NE REPRO9EAZA cA, NU ESTE_ NEVOIE DE LOCAgURI
PENTRU RUGACIUNE, DUPA cuM REZULTA 9l DIN CUVINTELE
MANTUITORULUI: 'UNDE SUA,T D ot sAll rREt ADUNATT iN ttUtteLE MEu,
ACOLO SUrVr fl EU itt tytt,ltocllL LoR',(Matei 18,2)

Rispunsul nostru: Cuvintele 'ADUNAT| _lN NUMELE MEU" inseamnd

"ADUNAT| DUPA RANDUIATA 9TATaRNICITA DE MINE,, Ori, rAnduiala statorNicitA
de Hristoi este tocmai aceea de a avea locaguri de inchinare'
uc,ct*cn{o,
"9"/q
&a ,r* u,ttino ,,orrrrtnl* 7p"x*; %/*t" " "6*n n'u alo '%"t''*o 'h
rrorrui k A*
,ut y'.aa.f.e o uen /, Am" Ji e,tt, su.cl.ea* u1''<,tir-*t, /.c'*f,*u ci
a*rc e4te ,rfrnattrrd * el.{.rr*, odci aJfe Manfielect, inf.d,rtt'ea' y' /'t*ui'r{r'
,r"/"t"t-. @ "r*,t* ,ftrrfr te c,uh,erm,ur-d,, "qr/, ca, hecdf,ory, o gwit4&' i- ,*b
,lar/",rd 4o th,h,o tm ea,. aM* ai.e a/.ta.rr/ /"W y' h""/ trtU in, cru'e rc ol-"n
'fu[ft 1,0-nho" g,r.7'et/a. ce,a. lu.ne
J"-r/- &"ty*; 0n c/.* netdagteta.o, 4r,
/rlrt"rfr. /r- @*, o.liri,.' /r,l*/ umi'/'t, i'titna' A'/a'* t'n'e*t/'i'
'
d{rrr.;r./

6
 SAnfi:ro4{g' 7,1 DE
IrgATr
rrnN A .RE$rII\IL'R'

D UMII\ICA Preot loan

Biserica ortodoxd prdznuiegte Duminica, drept sdrbdtoare

saptdmlnald, r1nduitd
pentru odihna oaienitoi, intemeindu-gi aceasfd practicd pe Sfdnta Scripturd 9i Sanfa
'm,ii;i" Este adevdrat cd in Vechiut Testament se prdznuia s1mbdta ca zi de odihnd'
,,Hristos cerinviat" au cunoscut o attd zi de odihnd - Duminica-
dar cei care au crezut in
a invierii, zi de bucurie'
Duminica, a fost,iste gi va rdmdne sdrbdtoarea sdptdtm€tnald vielii asupra
zi de mare sausriigii sufleteascd. Duminica, este satisfac{ia triumfului
ii4ii, a tuminii ,tiio intunericulu.i, a adevdrului asupra minciunii gi a rautdtii'
Aceastd sdrbdtoare este "Ziua Domnului" (Dies Dominica - In
limba latind) ziua
coboard la iad;
invierii lui Hristos. sdmbita, MAntuitorul Hristos sta in morm6nt, 9i :e
Ziua invierii, este zi de
agadar, s3mbita este zi de sfdrgit, zi de tristete. Duminica,
religii ale lumii
inceput, zi de mare inviere. Foarte interesant iucru, in cele trei mari
ti.frriur, tttozaism, Cregtinism) zile diferite de odihnd' sdrbdtoare' respectiv
-sunt gi Duminica in Cregtinism'
;i"*;; in lslamism, sambeta in Mozaism

*Dar,silimurimproblemaat6tdemultdezbitutla sabatului
gi odihnei Domnului.

"@!" este de origine evreiascd 9i nu se traduce cu

"sfu'b.iti"' ci se
Termenul
traduce cu odihniGrbdti este ui cuvdnt de origine
latini, aga cum de origine ratind
joi. ')'
rrnf si denu]ii-zilelor sdptdmAnii (luni, ma(i, miercuri, ziua Tntdi a sdptSmanii'
La evrei, zirete sdptdmdnii erau pur 9i simplu enumerate"
gaptea'
ziua adoua, a treia, a pafra, a cincea, a gasea, a

* SE rb itoarea sim bebi a fost sid iti de la in ce putu ex iste nte o me n egti?

oric nu De la Adam la Moise au trecut 4108 ani 9i nici Scriptura nu

PAn d
era scrisi, nici sAmbdta nu se linea ca sdrbitoare de
vreun popor. Si analizim un citat
biblic care spune aga: "9i a binecuvintat Du mnezeu zlua
a gaPtea 9i a sfinlit-o
prntru ci intr-insa S-a odihnit de toate lucruri le Sale pe care le-a ficut 9i
le-a pus
numai la Dumnezeu,
in rinduiall." (Fac.2,3). Dar odihna din acest verset se referS gaptea, p6nd in vremea
pentru cd niclieri nu se afirmi cd I i omul s-a odihnit in ziua a
intrucAt trecuse abia
lui Moise De altfel, omul nici nu ave a pentru ce sd se odihneasci,
o zi de la crealia sa.
aceasta inseamnd o
Pe de afte parte, exegetii biblici apreciazd 9,'d" fapt, odihna
Fiinla Aceea
incheiere a crealiei. Ne intiebam: Mai poate fi numit oare Dumnezeu
-
Srpr"*a, Oaca'it obosegte gi se odihnegte ca 9i no!?gtii $JjinO ci
"Duh este
tu, sau n-ai aflat tu
Dumnezeu"(loan 4,24), sd veOeh ce ne Spune proorocul: "Nu
ci Domnul este Dr*n"r"u vegnic, Care a(lreia ficut marginile pimintului' Care nu
nici i,
iji sleiegte-puterea?" 40,2E). Deci, rezulti foarte clar, ci
oboregte 9i

7
nu este vorba de odihna lui Dumnezeu, PrGcum expresia "lahve sabat" nu inseamnd
Dumnezeu s-a cldihnit, ci Dumnezeu a in*tat crea[ia lumii.

*Deci, a primit Adarn in Rei reu gJ1;i ce a fost izgonit polunc.

de a serlra ziua a *#tcr?

Din nou r&aBundem: categoric Nu! Nu, pentru ci in rai toate zilele erau
deopotrivd, qi referatul biblic nu ne $pune ci Adam s-a odihnit dupt ce Dumnezeu l-a
pus sd lucreie Gr*dina Edenului. Dar nici dupd oe au cdlcat porunca gi au fost izgonili,
nu li s-a dat primilor oameni porunca ssffirii zilei a gaptea. Dimpotrivi, toati viata
omului devine o continui muncd pentru a-gi dobAndi hrana. "Pentru ci ai ascultat
vorba femeii tale gi ai mincat din pomul din care [i-am poruncit "Si nu mininci",
btesternat va fi pim&ntul pentru tine. Cu osteneali si te hrinegti din el in toate
zilele vie{ii tale." {fr*e.3,17}.

* Dar oare acaasH indice|ie "9i a fost seari 9,i a fost dimineati;
ziua int6i"(a doua, a trch,... a gasea) se referi strict la o zi solari?

Daci ne g6ndim bine, o zi solari inseamni timpul necesar PimAntului pentru a

face o rotafie Oe gOOn in jurul axei sale. Bine, dar luminitorii zilei gi ai noplii au fost
creali in "ziua a patra" gi deci, pAni in "ziua a patra" nu avem zile solare, ci pot fi
,o.oiite chiar epoci s", conform chiar spuselor psalmistului "o mie de ani
inaintea ochilor Tii sunt "re,
ca ziua de ieri, care a trecut 9i ca straja nopfii" (Psalm
gg,4). Dar atenfie, chiar ziua a gaptea poate fi socotiti un timp mai indelungat, cdci nu
ni ie spune "$i a fost seard, 9i a fost diminea[5: ziua a gaptea", ci ni se spune numai
"ziua a gaptea".

* in vremea cirui patiarh poruncegb Dumnezeu ziua odi hnei, gi pe ce motiv?

De la facerea lumii, nici unul dintre alegii lui Dumnezeu: Avram, lsaac, lacov 9i
losif n-au linut o zi de odihni'
C6nd au intrat evreii in Egipt, erau75 de suflete (Fac.46,27), iar dupd 430 de ani
de robie (legire 12,40) erau 600.000, afar6 de copii. Deci, strict pentru acegti evrei a dat
Dumnezeu porunca aceasta: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tiu, Care te-am scos
din
pimintul Egiptului gi din casa robiei" (legire 20,21' .. . r
Deci, EiOtia n" rprne ldmurit cd pdzirea poruncii sabatului s-a dat in vremea lui
Moise, cdnd se afla cu iudeiiin pustiul sin (legire 16,26-29). -l

* S-a dat 9i altor popoare aceasGi porunci?

Nu! Dupd cum rezulti din cartea legirii "Si plzeascd fiii lui lsrael sAmbita,
priznuind ziua od ihnei din neam in neam, ca un leglmint vegnic. Si fie acesta semn
vegnic intre Mine 9r fiii lui lsrael"(legire 31 ,16-17). Se vede clar cd sabafuleste
legdmdnt
vegnic, dar numai Pentru PoPo rul lui lsrael. Moise a rinduit sdmbita ca zi de odihni 9i
nu de sirbitoare. Nu trebuie confundatd ziua de sirbitoare cu cea de odihni, care
poate fiin orice zi a sdPtimdni i. Der atenfie, cuvintul "vegnic" are sensul de durabil
9r semnifici epoca
Vechiului Testame nt, dupi sfArgitul cireia incepe un veac nou 9i un
legdmint nou: "lati vin zile, zice Domnu l, cind voi incheia cu casa lui lsrael 9i cu
casa lui luda legimint nou. insl nu ca legimintul pe care l-am incheiat cu

8
 pirinfii lor in ziur cind l-am luat de mAni ca si-i scot din pimintul
Egiptul ui"(leremia 31,31.32).
- "Legi vegnice" au fost 9i: arderea neintreruptd a candelei inaintea chivotului
legii (legire 27 ,21); modul de injunghiere a animalelor de jertfd (Lev. 17 ,7 ); consumarea
ritualS a animalelor de jertfi (Lev. 17,7); consumarea mielului pascal (Num. 9,11)', ziua
impicirii (Lev.23,23-31) care nu se mai respecti intocmai azi.
I Deci, sabatul a fost dat numai evre ilor?

era o sirbdtoare strict nalionald evreiascd, cici din Scriptura Vechiului

E-a!] SaOatul,
Testament nu reiese de niciieri cd trebuie si fie linuti de toate neamurile de sub cer. Spre
argumentare, gdsim in Noul Testament c5: "Legea 9i proorocii au fost pini la Ioan
Botezitorut" (Luca 16,16) sau "Legea ne-a fost ciliuzi spre Hristos ca si ne
indreptim prin credinfi, iar daci a venit credinfa, nu mai suntem sub cilittzi"(Gal.
!,2+fi|rgitotodatd se gtie cl: "sfirgitul legiieste Hristos" (Rom. 10,4).

* Dar M6ntultorul Hristos a respectat sabatul?

Odati cu venirea MAntuitorului, sdmbita nu mai este zi de odihni. Hristos a fost

acuzat ci nesocotegte sfinlenia sdmbetei, atunci cind il vindeci pe celcu mina uscatd
(Matei 12,10). Este acuzat ci "dezleagi s6mbdta", ba chiar ziceau unii dintre farisei
'iAcest om nu este de la Dumnezeu pentru cd nu pizegte s6mbita" (loan 9,16). La
Scdlddtoarea Vitezda, ?n zi de sdmbiti, vindecd pe sldbinog spun6ndu-i "Scoali-te,
ia-!i patul tiu 9i mergi" (loan 5,8). 9i, in adevdr, p_urtarea sarcinii (in cazul acesta a
paiului) era interzisi in Legea Veche "Aga griiegte Domnul: Pizi$-vi sufletele gi nu
duceli sarcini in ziua de odihni..." (leremia 17,21'221.
Deci, Mdntuitorul, prin toate aceste minuni 9i prin purtarea patului sAmbita,
desfiinla valoarea sdmbetei ca zi de odihnd.
iudeii s-au convins cd Hristos desfiinleazd sdmbdta 9i "pentru aceea prigoneau
pe lisus gi cdutau s5-L omoare cd ficea acestea simbita"(loan 5,16).

* $i acum o alti mare dovadi ci Domnul Hristos a ficut

din simbiti o zi oarecare.

intr-o zi a venit la El un tAnir cu intrebarea: "Bunule inv5lator, ce bine sd fac ca

fi sd am via!6 vegnicd?".|-a repetat Hristos DOAR poruncile: "Si nu ucizi, si nu
r1
sivirgegti'adul{er, si nu furi, si nu mirturisegti strimb, si-!i cinstegti pirinfii, si
- pe aproapele tiu ca pe tine insufi"(Matei
iubegti 19,]9-19-). _ o . y
HRISTOS
-
PE TANAR SA - - PAZEASCA
iNtrCbAM: bE CE NU L.A 1TOCUUAT
sArvreAiA Ca sA sE MANTUTAScA, AgA cuM sPUN Azl ADVENTI$TII cA }.lu se
por MANTUI FARA TINEREA SAMBETEI CU ORICE PRET?
* To[i simbitarii ne aduc fatsul argument ci sabatul este important pcntru
ci insugi Mintuitorul a intrat simbita in sinagogi (Marcu 6.2; Luca 4.16,31).
Hristos a intrat in sinagogi sAmbita pentru cd doar atunci ?i
putea gisi pe iudei adunali acolo. Daci suntem foarte atenli, observim c5, degi
MAntuitorul a cercetat regulat sinagoga, El a fost un reformator subtil d cultului iudaic,
inifiind trecerea lind de la serbarea sabatului, la serbarea Duminicii. T6nirului bogat nu
i-a ccrut "pdzirea" sabatului (Matei 19,18-19). Degi cdlcarea sdmbetei era pedepsiti la

I
I

iudei cu moadea
,,pAztTl DECI ZIUA DE ODIHNA, CAC| EA ESTE SFANTA PENTRU
VOt. CEL CE O Va iruilnA, ACELA VA Fl OilORAT." (lESlRE 31,141. Deci, nu era
necesard porunca tinerii sAmbetei spre m6ntuire'

ri Dar in Sinodul de la lerusalim, ce au hotiirit Sfinfii Apostoli?

in Sinodul de la lerusalim, {inut in anul 50, Sfin[ii Apostoli au stabi]it patru puncte
din Lege ca obligatorii pentru pdginii (neiudeii) care aderi la cregtinism, 9i anume Sd
le scri6m sd se iereasci de intinirile idolilor, de desfr6u, de animale sugrumate 9i
de
sAnge,,(Faptele Apostolilor 15,20), Despre sdrbdtoarea sabatului
nu se amintegte nimic
ca de altfel nicdieri in Noul Testament.

* Dar faptul Pavet a intrat simbita in sinagogi, nu este

ci Sfintul Apostot
o dovadi pentru a priznui simbita ca zi de odihni?

nu Pentru ci degi "dupd obiceiul sau, a intrat la ei (in sinagoga di n

Tesalonic) gi in trei sim bete le-a grait din ScriPturi" (Fapte 17,2), dar si nu cumva
sa
spune Biblia
uitdm cd tot el le vorbea cregtinilor in ziua Duminicii (F aple 20,7). Auzili ce
"Si vorbea in sinagogi in fiecare simbiti 9i aducea la credinli iudei 9i elini."
(Fapte 18,4).

* Dar cum ii incuraieazi Sfintul Apostol Pavel pe Colseni?

Apostolul Neamurilor li se adreseazd cu cuvintele: "Nimeni, deci, ri nu vi

judece pentru mincare sau biuturi, sau cu privire Ia vreo sirbitoare, sau luni
noua sau la s6mbete, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul este
al lui Hristos"
clar, ci sirbdtoarea sabatului era umbrd a
lCotoseni 2,16-171. Deci se vede destul de
sdrbdtorii Duminicii.

Le-a g riit c u mva Sfintul Aposto Pavel evreilor din Yremea sa desp
re
* ,,
Nou zi de odi h ne u G ru care desig u r este valab I 9i pentru nol, cei de astizi ?

Da. in Epistola citre evrei scrie cdt se poate de clar: "cici daci
losua le-ar fi
adus odihni, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, dupi acestea, de o alti zi
de odihni'
(Evrei 4,8-9). Deci'
oi"pt aceea s-a lisat altd zi de odihni poporului lui Dumnezeu
pentru evrei, 9i s-a
se poate constata foarte ugor cd a existat sdmbita ca zi de odihnd
ldsat"alti sdrbitoare de odinne poporului lui Dumnezeu, care este Duminica'

* Deci, iati citeva temeiuri ale consacririi acestei zile a sipt*minii

ca zi de sirbitoare:

r 1. Dumnezeu-Tatil - a creat lumea, 9i prima zi e crea[iei este Duminica

l,t3. (Fac 1,1-5).
brrn"t"u-Fiul-
Dumnezeu-Duhul
zidin mo(itot Duminica (Matei 28,1)'
a inviat a treia
Sfint s-a pogorit peste Sfin[ii Apostoli la Rusalii tot
Duminica (Fapte 2,1 -4).
privind cu atenlie cele trei puncte de mai sus despre lucrarea Sfintei Treimi,
observim cu ugurinli ci Duminica e zi de bucurie in care prdznuim'

10
 {. ZIDIREA LUMII de cdtre Dumnezeu-Tatil,
* RASCUMPARAREA EI prin Dumnezeu-Fiul 9i
.l. SFINTIREA LUMII prin Dumnezeu-Duhul Sfint

Duh asupra lor cu harul apostolesc, preolesc ai al duhovniciei (loan 20,21-23).

Euharistie in fafa lor, ?mpdrtaqindu-i in Emaus (Luca 24,13'31)'

(1 Cor. 15,5-7).

sd vind, in vremea Sf6ntului Apostol loan (Apoc. 1 ,10)'

* Dar, de ce in cele patru Evanghelii nu se intilnegte denumirea

de "Duminici"?

Lesne de inleles. Pentru cd aceste Evanghelii au fost scrise inainte de

ddrAmarea lerusalimului (Anul 70 d.Hr.) gi incd nu se introduseseri numele date de
romani zilelor sdPtdmdnii.

* Dar im in Noul Testament denumirea de "Duminici"?

Aceastd denumire de "Duminic6", o gisim o singurd dati in Apocalipsa Sfintului

loan, scrisd la anul g4 d.Hr. Foarte important si remarcim cd, degi zilele sdptdm6nii
primiserd numirile romane, totugi nu ise zice"Ziua Soarelui", cum o.numeau romanii, ci
Dominica Dies, adicd Ziua Domnului.

*Sectanfii ne reproseazi ci noicregtinii acceptim o priznuire impusi

de Sfintui impirat Constantin cel Mare in anul 321'

Sectanlii sus(i n, dar nu pot aduce probe, ci marele lmpdrat Constantin

cel Mare "a fdcut legea 9i a dat porunca pentru serbarea Duminicii ca zi de sdrbdtoare
sdptdm6nala. lati insd adevirul: Sfdntul ?mpdrat Constantin, mai intdi a dat libertate
cregti nilor in anul 313, dar observAnd cd acegtia se Tnmullesc zilnic A serbeazd duminica
gi
drept zi de odihni atunci, adici in anul 321, a consfinlit ca intreg imperiul, deci Pdginii,
sd serbeze Duminica. Este foarte clar cd prin decretul din anul 321 lmptratul Constantin
cel Mare nu a "inventat" aceastd sirbitoare, ci a recunoscut-o, ea existind ind din secolul
I in practica Bisericii, lucru pe care de fapt l-am demonstrat. Deci printr-un act oficial
Duminica nu a fost impusd de impirat niminui, ci recomandati.
lubili credinciogi, in ceea ce privegte aceasti porunci a sabatului, sd ne gindim,
s6-L aseminim pe Dumnezeu cu un stdpdn Care, pe teritoriul ce-l apa(ine, di o lege
gi apoi , atunci cdnd voiegte, o anuleazd 9.i d d alla. Nimeni nu-L poate opri. Este votta
de respectarea sdmbetei 9i respectiv serbarea Duminicii din Noul Testament
lubiti inciosi. si a cum. in incheie re. si punem ci noi citeva trebiri
sectantilor:
{. De ce a mai venit Hristos, dacd simbita 9i cele ate Legii Vechi i-au indreptat pe
oameni?

11
2. De ce n-a inviat Hristos s6mbita, cici intr-adevir atunci simbita ar fi fost "Ziua
Bucuriei"? 9i totuSi a inviat Duminica!
3. Care zi este mai mare: ziua in care un singur popol a iegit dintr-o robie vizuti, tru-
peascd, trecdtoare (qdica - no!l? Egiptu.lui),:?l?yt lN GARE TOATE NEAMURILE,
PRIN INVIEREA IVI.ATITUTORULUI,'AU SCAPAT DE ROBIA SUFLETEASCA, DIN
TTRANIA DIAVOLULUI, A nAUrAll $l A MORJII (adici - ROBIA SATANEI)?.
4. De ce SfAntul Apostol Pavel n-a frAnt pdinea, sdmbdta in sinagogi, ci numai in
ziua intAi a siptdm6nii? (Fapte 20,7)
5, De ce nu se mai amintegte de loc de ziua a gaptea in Noul Testament?
6. De ce au fost trimigi Sfinlii Apostoli sd propoviduiasci Evanghelia pe tot
pimAntul intr-o zi de DuminicS, 9i nu intr-o zi de sdmbdtd?(loan 20,19)
7. Dacd sabatul e legdmAnt vegnic - gi orice legdm0nt vegnic trebuie respectat - de
ce nu mdnAncd secian{ii mielul pascal (legire 31,3) cu azimd, cu ierburi amare,
stAnd in picioare, cu toiege in mAini, gata de plecare?
g. De ce fac adventigtii foc iarna gi sAmbdta ?n casele lor de rugdciune? Nu
contrazic pe ttloise care zice: "in ziua odihnei sd nu face(i foc in toate locagurile
voastre"? (legire 35,3)
g. De ce nu socotesc Ai iarna sf6ntS, la fel ca sdmbdta, dupd cuvintele "Rugali-vi
sd nu fie fuga voastrd iarna, nici sAmbdta"? (Matei 24,20)
{o. De ce chiar celelalte grupSri de sectanli nu lin sambata?
11. De ce marile evenimente ale mAntuirii omului s-au petrecut Duminica?
12, Cele trei mii de suflete botezate la Cincizecime erau sAmbdtare? Nu! Pentru cd
dacd ar fi linut sdmbita, lumea cregtinS de azi ar fi sdmbitard, ceea ce nici nu va fi
niciodatd!

c.re/incta,cc.
"f"h? a
elte ar/e,ubq&t ,x,i & ido,ld.hno.e o
e/r. ,rrn./**, @**inu"o
c, ette , ,r' ,/n tttyicime, o rln *lr/r"d. /.+aofa ,ln Uu*nexeu, t/tte

o, rcrlo.czt bnc/r,rra*,e lifrfte ltu,z,go d, ,r*1" utorulam ht.xt. .b *o t'/*

y'*r{d., /a m* ln,teeguutor.te ?n**huoo**, /*r* A, vnnoTtut'tttr*y, e/e'
frAo,y

/r-*, ,h* ,'* *4,e lanyd4<;reo *hh*' ,1"/" @n*, ''"/to co'* l-"<o''d'
@"*Arrr* oal ,uolc't, oi ,r* f ,ld'v{rcL, 'b 7'*d'* y't'ume ou c:orhf,u'/'*n cd'
hcrrrrri rt olpect, ttutt dttwrz', /tetrtt'u cti' /ttoreani' @**'*** t
pentru a putea merita numele de cregtin, nimic si nu ne impiedice de la
aceasti SFANTA DATORIE de a merge la Biserici Duminica, la SfAnta
Liturghie, unde precum bine-gti(i, se face jertfa cea fdrd de s6nge a Domnului
nostru lisus Hrisios, care se aduce pe Sine jertfi in fa(a lui Dumnezeu-Tatil, ca
sd ne mai rabde Pe Pim6nt!
"Cdci Trei sunt care mdrturisesc in cer: Tatel, Cuvdntul
gi Sfdntul Duh, gi Acegtia Trei Una sunt." (1 loan 5,7)
Amin!

12