CONSIDERAŢIIASUPRA DECORAŢIEI ARHITECTURII DIN MOLDOVA
(SECOLELE XVI-XVII)
p.oa le ~tribui cl eco ra}iei arhitectural~ ~ mon.um e~te l.? r
Se.civ!le* clin secolul a l XVI- iea - cunosc ute m a i a les pi 1n
ce le două exempl e a le c l ădiri l o r el e la Probata ş i S latina, că­
rora li se a d a ună cît eva elem ente ornam e nlal e iz olate la S11ce-
viţ.a - privil egiul unor noutăţi , es le drep l , de or?.i•~ m ~li
mult a rtiz a nal , el e ca re seco lul al X VII-i ea va he nel1 crn d111
plin . 1n m od vă dit însf1, îndeoseb i la Proho1 a, acesle noută \. i­
deta lii de tip olo o·ie rena scenti s lă sînt, în fapt, produ-
sele unui efort d: adaptare la ueces ită\. i le prec ise a le unei
com enzi domn eşti. D ar es le tot a l.îl de ev id ent .c~, o dată :î ~~­
fipte în so lul arhitecturii locale ş i . impregnate a 1 ~ 1- de r~1od1[ 1:
că ril e ce le-a u fost impu se, ele c î şt1gă o remarcabila rez 1ste11\ a
d emonstrată p e parcursul a mai mult el e un sero l. D e asem e-
nea, ele nu afectează, ce l pu\.in în faza ini ţ ială , fizionomi a
generală a plas ti cii a rhilectural e m oş le nitc din epoca lui
Stefan ce l Mare, fizionomi e p ăs trată la Probola , und e para-
~ e ntul rămîne tradj\.ion al, rez erv înd pi atra făţuită co nlra-
forturilor de la co l ţurile laturii a pusene, ş i profilelor; exi s-
tentă, probabil , ş i la Slatina , unel e fra gme ntarea c !ăd .irii \' ~­
chii trapeze (casei domn eşti ? ) face difi c ilă reconst1Luirea e1.
Acestui fond , grevat de o amprentă stilistic preva lent co nse r-
vatoare, ancadrament.ele intrării ş i fe restrelor i se sub ordo-
nează cu stricteţe. Deş i faţ.ă de deschid e ril e c l ădir il or m ă­
năstireşti din veacu l al XV-iea, feres lr~l e sî1~t . ~ări_t~, ele
rămîn totuşi, la Probota , fe restrele une i cl ăcl m fort1[1 cate,
1m suJi cient el e larg i spre a primi menouri. Cît priv eş le profi-
latura, aceasta co nservă , aşa cum s- a mai spus' ca ra ct erele
unei faze de trece re între gotic ş i Renaştere: che narul drept-
unghiular a l fereslrelor parterului e compu s ?in dou ~ rîncluri
de baghet e în cruci şa te, dar întoa rse în unghi drept 111 parte.a
de jos; ce l al ferestrelor eta ,iului es le terminat cu un.ar~ se r~•­
circul a r. Oarecum neobi ş nuite s înt, p e ntru clecora"ţ 1 a 111 pia-
tră, motiv ele (o „ roză a v înturilor" între dou ă stele cu şase
co l!.uri) săpate în linte lul ultim ei ferestre dinspre est de la
parter (rozet e ş i flori, dar în reli ef,. a l ă turi de. u 1.1 ca p um a 1~
se vor înt îlui si la turnu l nord-v esti c al S u cev 1ţe 1) . Cele ma i
firesli analocrd în ca zul Prob ote i, ni se par a fi de găs i t în
sculptura în""l ~mn a m obili erului vremii (stranele bisericii
de la P robota, ji 1\.ul el e la V oro ne\) ş i nu este exclu s ca m ~ş­
terul cioplito r să fi lu crat la stran ele bise ri c ii ş i poa te la pie-
sele de mobili er ce vo r fi împodobit interioarele case i. Ech ip a
de m eşte ri de la Probota cupr ind ea, de a lt.fel, aş~ cum. de ja
s-a observat 2 , un dăltuitor el e sea mă , poate 11nul drn acei ma-
gistri primarii amintiţi de docum ente 3 , juclecînd el u pă sem-
~u l lapidar sculptat p e chrnarul unei u ş i intţrioa.r e ş i înscri~
în ca drul unui mi c ornament de fa ctură hei·a lcl1 că . Acelaş i
* P rima parte a acestui ma Lcri a l, car e priv eş t e numai arhiLccLura ci-
v il ă ş i mon as ti că, a fost publi cată în „SLudii ş i ce rcetări de istoria arte i"
1982. Mul\.umim prof. dr . Vas il e D riig111: ş i dr. Răzva n Thcodor e s~n p e ~1t1~u
pre \.iosul ş i inda Loritorul sprijin acorda L Ia dcl'inili var eatex tulu1 de Ia \a.
Ch . Ba l ş, Bisericile şi mll. 11ăs liril e m o ldove n.eş li din oeacu 1 al XV 1-
i.
lea Buletinul Comisiunii MonumcnLclor Istori ce", 1928 , p . 246; Vasi le
Drăg~rţ, A ria rom ânească , Ed . Merid ia ne, Bucu reşt ~ , 1082, p . 22~. Tot a '.ci
sint amintite 1·ragmentel e el e prol'il atură r e n ase e nL1 s L ă descop erit e la Hir-
Iău .
Gh . Ba l ş, op. cil., p. 264.
2.
Al . Lap ccla tu , Cerce lclri islor ice cu prioire la m eş t erii bisericilor moldo-
3 fn epoca feudală , „SC l A", 1960, 2, p . 62. Fra1,•mente de pictură ş i ca hl e,
ve11e din seco lul al XV I-lea, „BCMI", 1912, p . 29.
46
http://patrimoniu.gov.ro
MIIJAI ISPIJl - - - - - -
m eşte r Ya fi rea li zat, p oa te, ş i co nso lele a rce lor lo ngiluclinale
a le ga ngu lui por!ii , cioplite în spiritul im ila r, a l 11nui got ic
temperat de mă s ur a r c n ascc nt . i s l ă.
La Slatin a, fa ctura ancaclrament·elo r a pa re cl eo pol r i vă
m a i e ,· o luală ş i m a i proYincială. Ma i evo luală în se nsul apro-
p ierii de forme le goticului urban t ran s il vănea n, prin m ă ri­
m ea dim ens iunilor - ceea ce fă cea pos ibil ă a pariţ.i a me nou-
ril or medi a ne, az i pi erdut e, ş i compl et area che narelor cu cî te
o c o rni şă ş i - în caz ul l'e res trelor - cu cîte o h a n c hin ă la
partea infe ri oa ră , amhe le cu pro[ile clasice. Ma i provincial ă,
avîncl în ,·ede re lralarea di sco ntinuă a ba ghe te i marg in a le,
cu o a num e libe rlal e l'a\. ă de moclel11l probabil , model care,
găs it în Ga li!.ia ca ş i în Trans il vania, era, alît în aceste re-
giuni , c ît ş i în Mo ld ova secolului al XVI-lea, comun arhitec-
t.urii civ il e ş i ce lei ec leziastice. Î.n Trans ilvani a, de unde
pulea u fi as imilat e unele înrîuriri , ţinîncl seama ş i de cores-
pond e nţ e l e lui P e tru Rareş ş i a le lui Alexandru Lăpu ş n ea nu
cu bi s triţ e nii (deşi studiul semnelor lapidare4 au indi cat mai
d egra bă ecouri ale Boemi ei) , în Transilva ni a, dec i, prototi-
pul care ne preo c upă se întîln eşte la edifi cii reli gioase ş i pro-
fan e, datorate unor me şte ri aulohtoni sau italie ni ; aceş li a
din urm ~1 proYe nea u din Toscana ori din Lomhardi a lui P e-
trus da Luga no, pop os it tocmai la Bistri\.a cl a r activ în Lwow,
d eopotri vă, ş i probabil , prim m eşte r pentru anum ile lu c r ă ri
de la Slatina (lrapeza veche, faimoa sa fîntînă )" . S-ar putea
îns ă ca sursa m ot iv ului să fi fost arh itec t.ura ec l ez i as l.i că avînd
în vedere că prez e nţa lui în ambianţa c l ădiri l or orăşeneşti din
Cluj-Napoca, Sibiu ş .a. e poste rioară ct iloririi Probotei.
1nfă-i,i şa rea inte rioa relor edifi c iil or civ il e din Mo ldova în
prima jumălat e a veacului a l XVI- lea o pr e lun geşte p e aceea _
din epoca precedenlă. Mobi li erul este sumar, atunci c încl
nu e ceremonial , ş i de asemenea, îngl obat a desea în s tru ctura
p e reţ. ilor (nişe penlru cl epozilare sa u banc hele el e piatră în
glaful fe restrelor la Probota , un procedeu comun atît în am-
bianţa biz a ntin ă, c ît ş i în cea got i că). Policrom ia (tr ăsă lură
a interi oa relor bizantine" ş i d eo potri vă a celor gotice) este
ob\. inută , în reşedinţe l e d omneş ti , cu a jutorul z ugră ve lil or
„scrise" în fr escă, ce migrează uneo ri şi la exterior în ip oteza
friz ei geome trice, ca la c l opolniţa ş i la c lis i a rniţa Prohotei ,
sa u a picturilor cu subiec te istori ce, amintite ş i în docum e n-
te le v rem ii7. De coraţ i a cera mi că a cah lelor s 11bzi stă la rîndu-i ,
fără a atin ge totuşi s lrăl uc irea anilor a nleriori. Ca ş i în dom eniul
profilaturii a rhitec t.ural e, î.nrîuriril e transi l vănene dev in pre-
~ Macle le in c Aclr ia n ne van el e W in ckel , .111lrod11clio11 sommaire a l' el ude
des signes lapiclaires de Roumani e in Pagini de 11eche a rt ă româ n e ască , E d .
Aca demi c i, Bucureşti , 1970, p . 203.
5 Gh . Scbcst ye n ş i V. Sc bcst y(m, A rhitec f11ra Renaşterii i n Trans ilva-
nia , E d . Acade mi c i, Buc1:1r eş ti , 1963 , p . 1, 2, 4, 10, 11 , 19 ş i 3:1, 47, 51,
54 ş.a.; Gheor gh e Mând rcsc u , Aclioifal ea lui Pe /rus da Lu11a no, „AcLa Muse i
Na pocc ns is", XV I, 1979, p . 225- 234 ; Vas il e Drăg uţ. , op. cit ., p .
225- 226 .
u Cf. L. de B cylie, L ' habilalion byzanline. R echerches sur l' arhileclure
cioil e des by zanfins el son. in{luence en E urope, Pa ris, Grc noble, 1902, p .
174 ş i urm .
7 Nicolae Costin descri e o asemenea d ecora ţi e pi c ta tă clin vremea lui
Despot Vodă; cr. Dinu C. G iurescu , Dal e a supra picturii isloric e român eş ti
la Bistriţ.a, s înt menţionat e de Vasil e Dră g uţ., op. cil. , p . 223- 224.
 pildă. la Le raco Le le de so bri) înLr-a Li t încît putea înrîuri şi
o rn a m e nti ca e clil'i ciil o r re lig ioase , în prim e le d o u ă t re imi a le
seco lului a l XVII-i ea se co n s Lal.ă, mai deg rabă , o influ e n~ă
a~t i Yă a şa n~i e.rc l o r . ec lez iastice as upra ce lo r c iYil e, c u pri-
Y1 re la Lehru c ll e ş 1 procedee le împ odo birii co nst ru c~ iil o r.
·Pe d e a lt ă p a rt e , se acce ntue ază co nse r,·a Lori sm ul un o r
rno~ ive. ş i ~leta lii (s pre exemplu cele su bs um a bil e r cpe r-
l o r111lu1 goL 1c) g reYate însă d e o Lot ma i se ns ibil ă neî n\:e legere
a , se ns11lu.i lo r o ri g!nar, ~eea ~e co ndu ce un eo ri la so lu~ii pe
ci.L el e na rvr , pe a LlL d e 1n ge n1 oase. In ve n ţ i a es Le , aic i, înl es-
111Lă de l'Ontactu l d in ce în ce m a i m edial c u atm os fera cu ltu-
ra l ă or i ginară a prol.oLipu ril o r [olos ite inL roduse, drept u r-
mare, în s inLeze .Pl in e d e inLe res, că r ora a po rtu ril e o ri e nta le
Jr im prim ă O cu}oare t i pică. Îşi sp une CLIVÎ llt UI , d es ig ur , ş i
a mpre nt a o l o m a n ă, infilLrată prog res iv în m odul el e v i aţă,
î n rn o ranrri , în m o d ă, î n oh ice iuri chi ar, a mpre n Lă Iavora-
hil ă t111 11i anume i zola~ i o ni s m c ultura l , co nLracara l. î nsă e u

.P robota. D e t a liu ele co 11 so l ă Jn ga n g11l t 11rn11l11 i cir i11trnrc in m ă n ilslir · ·

c ump ăn il oa re . Coere nt a programel or ico nog ra l'i cc a le sob e lo r

cu teracote parc însă a se d ezag re ga . Persistă num a i lem e izo-
late, Li ebP.spaar, ele p ild ă acLua li zatc în ceea ce pri\ ·e~te cost u-
mul pe rsonaje lo r , ce og lind e:;; Le cu [icleliLaLe ş i un eor i - ca
în 11ne le ca hle el e la S uceava 8 sa u .Zamca, datab il e la finele
seco lului , sa u cl1i a r în prim e le decen ii a le \·cac ului a l XVIC-
Jea - pri n mijlocirea unui ra [ina l mc ş Le ş ug. m od a n o u ă a
Re n aşte rii ; o modă păLrunsă ş i în 1Vloldo\·a înci:î la l'i nc le vea-
-c ului. a l XV- iea, aşa cum o d ovedesc p ă l ă riil e el e Lip occ ide n-
ta l des prinse din d oc um en tele ico nogra fi ce a le vremi i!l. A l ă­
t uri de acesLe s ubi ecte a par mo ti Ye no i, une le o rnam e nta le ~ i
profane (vase cu fl ori la P iatra Neam!, o fi g ur ă d e sa l t im-
banc sa u d a nsato r l a S uceava) , a l te le dil'u zale î n Occ identul
e urop ea n prin inLe rrn ediul .f,ege11dei au r ea cl ar m a i a les rcccp-
LaLe de tracli\.iil e p opulare . Aşa este im ag inea ce rbului cu
·Cru ce î n Lr e coa rn e , a flată pe o ca hl ă d esco perită t ot la S uceava ,
ev id e nt amintind Legenda sJîn t ulu i E u sta~ iu sa u pe cea a
·f'întul11i Jl11bert, ima g inea a l că re i che nar gotic c u [runz e de Suce v i\.a. De t a I iu a l tur11u ·11ri n orei -ves ti c .
v i\.ă , întru Lo lul ascmăn ă Lo r une i benz i o rnam e nta le din pro-
naos ul Probo te i, sus\:ine d a larea în veacu l a l XVI-l ea 10 •
Dar odată c u a do ua jum ă La l e a veac ul11i îş i [a c loc pri- \· igoare în ace le m edii d eschi se s pre lum ea ce nLra l- e urop ea nă
m ele sem ne a le unor sch im bări m a i a dîn c i, manifcsta Le 'atît (caz ul pa rLide i h o i ereş li filop o lo ne); o d esc hide re cu im p li-
în m odul d e via\.ă cît ş i .î n m oda propriu-z isi\ a d o pLaL ă d e clasa c a~ ii po li Lice ev id e nte, clar a le căre i pre lung iri p e Lă rîmul id e i-
feuda l ă , ambe le tot mai apăsat co nturaLe în s pirilul unor lor se m a ni[ es L ă in d om e niul că rLură rcsc , prin infiltra r ea e le-
norm e provenite din a mbi a nţa c i v ili za~ i e i o ri e n ta le, sch im- m e ntelo r „ util a jului m e nta l" um a ni st, ş i - d eo p o Lrivă -
b ă ri p aral e le s l ă birii rezistenţei p o li tice a Moldovei f a \. ă d e în uni ve rs ul im ag inii . Se schi~ează astfe l un cadru extrem
Imperiul Otoman . Interve n\.ia ma s i vă a ~esăLuril o r d e inte- d e dive rs a l rece 1Ytă rii fo rm e lo r a r tisL ice făcî ncl să se îmbine
r ior11, ca şi inrtu x nl pulerni c a l cera mic ii d e lux fabr i cată n oLe lc „p rov inc ia le" cu tend in ~e novatoa r e. I'i1 utali s mulan-
la Iznik1 2 sînt s impl ome a le unei reco nfigură ri Yi z ual e a inte- di , acest e ohse rva \.ii ca ra c teri zează ş i s fe ra d ecoraţ i e i a rhitec-
r ioare lor c iv ile fe udale , care, sc hiţaLă încă din seco lul al XVI- turii c iv il e , cr o fe ră spectaco lul d e a nsa mblu a l une i a pare nte
lea, se va prec iza .; i generali za în Yracul urm i\l"o r. lipse de rc li el', dubl a tă el e o v iLa lit.aLe artizanală în n eco n-
·t e nil ă efervesce n\ ă, pe fund a lul că r e i a se d es prind , însă, c îteva
re a li ză ri c u Lo tul exempl a re, răm ase, este dre pt, făr ă urm ă ri
* (cla că n e referim la monum enLe lc pă strate). O trăsătură ge ne-
* * ra l ă , mai pu\:in o b se r vată , o co nsti tu ie, de asemenea, rema-
Dacă în seco lele XV ş i XV I d ecoraţ i a int e ri oa ră ş i exte- ne n\a , cc se va p re lun g i pînă în veac ul a l X IX -iea, a un or
rioa r ă aplicaLi:î a rhitecturii ci v il e capi\ Li\ , nu o d ată . o con[i- Lransferă ri el e procedee între a rhitectura el e forti[ i ca ~i e ş i a rhi-
rrurat.ie o ri g in a l ă ş i coe rt nt ă î n a n ·a mh\111 e i ( ne gînd im , de tect ura c i v i lă priv ind atît as pectul g lob a l a l vo lum etr ie i (der i-
Yat, [ireş L e , clin anum ite parl.i c ul a riLă~i a le stru cturii , m ate-
ria le lo r [o los i te ş i pune rii lo r î n o p eră , ş .a .) c ît ş i - m a i
8 CI' . el e p ild ă H. Ga ssm1er , 1'era cot e s11 cene11 e, ,.HCM I", 1 9:37, p . l G9 ,
ales - a natomia unor d eta lii spec i[i ce . În fin e, o a l ta, c u
fi g . 3:J ş ip. 162; v. ş i N. C o n ~ L a ntincscu , Preci :ciri în. l egcllwă cu dala
conslrnc/i ei m ri n ăs lirii arm c n e.~ li Xamca - Suc ew1a , „SC IA" , 196 1 , 2, p . :168. adevă r a t re m a rc a bil ă, o re pr ez intă emanc ip ar ea une i p last ic i
9 Co rin a 1ico lcsc11 , Istoria cos tumu lui de cu rt e în Tăril e Romcin c, seco- d eco ra tiv e în pi a tr ă (î nl oc uind , în oarecare m ăs ur ă, vec hiul
lele X I \f- X \1I li , 1-':cl. ş ti în\. i I' i că , B u c ur eşt i , 1070 , p , 148 , fi g. 55 ş ip . l 'l!J , d ecor ce ram ic) ca re va cu n oaşte m om e nt.ul d e c ulm e la fa im o-
fi g. 56. s ul ce rd ac cu co loa ne a l co nac ului Ca nLacuz ino di11 Paşcan i .
10 R. Gass1 ucr (o p. cit ., p . 161) creclc că Lcr aco l a c cl in secu lui a l XV-
P rim e le in ova \ ii ş i tot.odată ce le m a i p lin e d e co nsec in ţe,
lca). B. S l ă t in c a n u (S tudii de artă populară , Ecl. Min e r va , Bu c u r e şt i , 1972 ,
Jcge ncl c le r ig. 105 , p . :l05) d at e ază placn 111 s cc ol11J a l X V- iea: cla r Ja p. 312- i v ite în ce i .dinLîi a ni ai seco lului , ş i a nti c ipate, în p a rte,
313 co n stată că in secolul a l XV l- Jcn, in Transi l van ia „se găs e sc ca hl e c u î n că în ultimii ani ai veacu lui precedent, la Ga lata, se reven-
subiec t e r elig ioas e (cerb ul s r. llu bcrt c u c ru c ea intre coa rn e) . . . " î n cc n e di că ambi a n~e i unor şa nt i e re m ă n ăstireşt i din prea jma S uce-
pri veş t e , c re d e m c ă acesta este în că un a r g um e nt pent ru s itu a rea cro nol o-
ve i: Dragom irn a, Zam ca, Burdujen i . Este d es tul d e greu d e
g i că a ca hl e i el e la Su c eava în v eac ul a l X VI- iea.
11 F l ore ntin a Dum it resc u . Tnterioare si m obilier civil din Tara Jfomâ-
stabilit p ri ori tatea cronol og i că a introdu cerii noilor e lem e nte
nească ş i Mo ldoua în secol ele X\f l - X\f !I ; „SC !A", 1958, p. 121 între cele trei ansambluri monas h cc . Arg um e ntele d e ordin
12 Co rina N icol esc u , Ceramica o tomană de la Jznik di11 sec . X\f l - istori c p a r să d ec id ă atr ibuirea acestor noută~i , oarecum în
XV ll găsilă în Moldova ". „Arheolo g ia Mo lclove i" , V, 1967, p . 287- 308 . chip surprinzător, refacer ii lui Toa der Movilă d e la Burdu-

47

http://patrimoniu.gov.ro
 jcni dala i• î n j11rul a nului 1()QQL 3 , cu a LîL m a i mulL cu cît
un a lL m embru a l l'amili e i M ov il eş til o r , S im eo n, d omnra,
p e a tun ci, în Ta r::i R om â n ască. n a m ă nunt întruLo Lul ca ra ·-
t eri Li c p ntru ceea C'e a u înscrnn a L înrîuriril e rnunLe n rş Li î n
arhit ec tura clin l\I olcl ova secol11lui a l X VII- iea, briul de cc'i rd-
midcl in „din(i de fi edis/r (w ", a pa re s ub desc hid e ril e pe ntru
s un e t a le cl o p o tni~ e i de la B urcluje ni , ca un indi c iu a l o ri g i-
nii a porluri lo r nova toa re, ş i ca o co nfirm a re a co in c icl en\.e lor
îs Lori ce arn i n Li Le. La r inelu-le t ipice, clesch id er i le e la ju l11 i c lopo le-
lor se t ermin ă c11 11n arc in aco ladli (a p ă rulîn că la Ca la la), s im -
p tom a l ampr nLe i ori e nLali za nlc rn c n\ io na le m a i s us, ş i a: u-
pra că re i a vom reve ni în ce le ce urm e a ză . O a lt ă par ti cul a ri-
ta le o cons l il uic Lrccc rea el e la ni ve lurile s11pe ri oa re a le el opo l-
n i\ ei (î n pla n, pă t rate c 11 co[\.uril· t ă i a t e) la ni ve lul el e la so l,
co n ţi n i n cl ga ngul i n tră rii ( p ă t rat î n pla n), Lre<:e r m a rcată
ele pat ru m ic i sem ipiramide. E te clis poz i\i e a că re i p r cze n \ă
o ri g in a r ă :in a rhitecL11rn Mol dove i se î ntîlnca, la Popă 11\i . el e
p i l d ă, cu do u ă veac ur i în urmă, aban cl o n a Lă î n ,·eac ul a l X \' f-
lea (c 11 cxrep\ia Cala tei u ncie in să trece rea c s ub l in ia Lă el e
co nl ral'orturi) dar rclua li\, nu oclati\, în YCacu l al X \'l T-lea,
i n compozi\ ia clopotni\rlor izolalc (Hî~c a, Ba rn ovsc hi , ~.a.)
sa u integra le b ise ri ('ilo r (Bî rn ova). 111 fin e, la arC'ck de ca p ă t
ale gang11l ui ele la B urd1 1jc ni sî nL ele rem a rcat aLîL /Jo i/ ari i
de pialrtt cu moli11e 11rgefa /r rll ~ i rn ic ile brli e in /nrsa r/11 arcen-
tuî nd n a~lerilc cu rbe i.
Chi ar ~ i lan as![el de !' apidă lrcce l'C î n J"ev i s l ă, tn rac ler ul
tom poz il al s ursclo l' rep n lo riul11i de m o t i\'e se impun e dco-
poLJ'ivă cu i ngeniozita tea o r c lt cslră l'ii sale p s up rnl'e\ele J a~a­
clelor, în chip clcalll'el clil'cril de la m o nu me nt la mo nu rne nl .
Î na int e ele a LJ'ccc la exam inaJ"ca, pc sc urt , a acesLo r clcme nle,
\'O lll mui ză b oY i , î ns5. tî tc\'a cl ip e, a ·11 pra pro bl eme i cr o no-

Tur n ul c l o po ln i!ă ni m1niis lirli Hî)Ca

1: l' :1 µ, 111LCll' cil' p ill r:lr Îl' ~< l id la Cu rt ea D< 111 11LaSl':'i rit • la S11tt' l l\' :t

Jogie i ş i iz,·oa rclo r. DC'şi, cum a m \ ăz ul , rno Liv C'le cele ma i

carac Le ri s li ce se r egăses(' lao l altă pc l'<1 l. ndclc c lopo lni \e i dr
la B urcl uj e 11 i, cz il ă 111 lo l11 ş i i n a <il rib u i, a~a c 11 m a r pre Lind c
eo roboral'ca da lelo r is tor iC'e, p ri o rit a tea inl rodu ce l'ii î nt re-
gu lui s isLern clccoraLi \' desnis, î n a rliit celura mo n ast i că ş i
c i vi l ă clin Moldova \'C'acu lu i al ~ V II-le~1, c lil ol'i c i lui T oa del'
Mov il ă. i se pa re ma i pr o b a bil ă ip oteza !'[t ge neza nou lui
s is Lcm (eal'e su b lin iem, nu se î nl îl n eş l c in Lo lali la le î n a rhi-
l cLura ni!' ittlll'Îa cl in ~ăr i le î1wee in a t •Moldove i) csle o crea-
ţ. i corn u n ă, p a le, a celo r tre i şant i ere a m i nli Lc. J f' în cleam n ă
la aceas t ă co ncl uzie prog ramul m a i e labo rat al o rn a111 cn Lic ii
la Z am ca ş i înd eosebi la Dragomirn a . Prog ra m pc ra l'e n-a m
ez i La să- l soco t.im crea \ ia şa nLi e rului m ă n ăsl irii lui J\u as La. ic
Crim ca d acă nu ne-a r pu11 e î n dil'i cult a lc ş li rea reface rii î nLrc-
gului s is Lcrn de fo rLifi ca~ i e de a ic i s ub domni a l u i 1i ro n Bar-
novschi . Î n aces le co ndi\.ii a nLe ri or il aLea ar urm a să re in ă,
t otu ş i , Z am că i unde a nul îns r is pe h o lţ· a rul che ii arcului

13 Apu ci G heor gh e B a l ş, B iseri ci le m o l dove n eş ti d i11 11eacurile a l X.V lf -

C lopol11i\ n M:i nils lirii B ul'cluj c ui lea ş i a l XVJ/f- lea, Bu c ur eş ti , 1933, p . 328.

48

http://patrimoniu.gov.ro
exte rior al i11lrării turnului din co l\ul no rcl- es li c (1606), a rc
ai că rui bo}\ari s înl, în res t„ împodobi~i r u rozete, !'ace indi s-
c u tabi l ă d ata rea aces tora din urm ă. Lăsî nd probl em a în acesl
st adiu , clin lipsa a llo r a rgum en t·e mai co nclud e nte, \'Om noi.a
că, în oric e caz, co ntribuţi a m eş te ril or a rm eni la cli[uzarea,
sa u poale chiar la elabo ra rea s is temului ornam e nla l în cli s-
cu\i t', pare probab il ă, î nl es nind cxp li rn~ i a e lerog e nil ă\. ii cle-
me ntelor sal e izolate (leme i, însă, a l unui înlreg comp oz i\ io-
na l p e cît el e unitar, pe atî t de a rm oni os). Nu este e:-;:c l11 să,
ci dimpotriYă plauzibilă , cred em, ai ci, ipo teza m a i mullor
ec hip e el e meşteri , ip ot eză care (cunos cute fiind l egăl uril e
arme nil or în acest seco l, îndeosebi cu ambi a n\.a a rli s li că po-
l o n ă, cl ar ~ i cu cea tran s il vă n ea n ă) ar [i m e nită să l ă murească
î ndeosebi preze nta motivelor de ri\' ale clin ar hiLec lura Ţă rii
Hom ii n eş li . Oricum, clualilalea, a nlc ri or am inLil ă, a st ructu-
rii ([olosincl procedee d e înd e p ă rt a t ă lradj\,ie biz a nLino-or icn-
ta l ă) ş i cl eco r aţ. i e i (el e inspi ra \i e preva le nl or c id e nLa l ă) Linel e
să se cslompeze ac um - p oale ş i clin ca uza creş t e rii 'inse mn ă­
Lă\i i compo nr n\.ei oriental e - în favoarea s int eze i terme ni-
lor să i , s inLeză în[ăp luită î n să în ca drul cl ecora\.ie i propriu-
zise, sa u c hi a r, în un ele cazuri , să se m odil'i re prin inversa-
rea rapor tului ini\i a l: sLr uc Lu ra a dopt ă procedee occid ent a le,
iar cl eco r a~ i a, nu o cl a l ă, o s inl.axă ş i o morfol og ie el e s ursă
or i e ntal ă.
S int eza ele ca re \' Orbeam se î nl'ă li ~ează într-o sL ră lu c it oa r c
ip os lazil la Dragomirn a . Aici, d ea ltfe l, co nlurra re a un or
ec hip e clireriLe el e meşt e ri este, credem (l'ăcî ncl o para11Leză),
bine ilu s trată el e pridvorul în chis a l bi se ri c ii . Se obser\'ă
în tr-acle\'ă r că, la i11Ler iorul ace tu ia, go luril e îna ltelor fe rcs-
Lrt· se t e 1min ă cu arce in aco fadii el e fa c i ur ă ori enLa lil, cu arhi-
Fereastrăgoticii Ja t r ap eza ; F crcns lrăcu ncoln d ă ln
Dragomirnc i culm in Dra gom irnci
volte in lraLe, în Limp cc la ex te ri or ancadramentele ace l oraş i
go luri sî nt î ncunun ate de a rcele rrînte a le ce lui mai cu rat
go ti c. La casa ce adăposleşte sa la d e mînca re, însă , aco lad e le
fe reslrelor d elimitate de ba gh ele co ntribuie la expres ia unei
fuziuni armon ioase a elem e ntelor gotice, re nascentiste şi ori en-
tale d om inate d e spirilul un ei evoluate sint eze. Cu deosebire
elocventă este spl endid a fereastră a „c uhni e i" împ o dobită cu
o corni şă r e n ascent i stă şi a l cărei a nca drament î n aco l a d ă
nu este ni ci în întregirn.e got ic, ni c i pe dep lin ori enta l. e
remarcă însă , ori cum , reî nloarcerea la gotic14 , un „go Li c ca re
nu vrea să moară ''H> ş i aceasta îndeosebi în felul cum seter-
mină baghetel e la p artea infer i oară, und e ele nu ma i sînt în-
toarse, ci se încheie abrupt, schi\.îndu-sc, d oar, un plan încli-
nat la capăt (un ch en ar asemănător a re ş i u şa gî rli ciului piv-
nitei inferioare). Mai ac u zată este persistenţa goticului la
ferestrele să lii d e mîncare. Planul în clinat este a ic i mai bine
definit , ba gh etele se multiplică , se în c ru c i şează ş i se termină,
14 Ibidem , p . 461.
lG Vasile Dră gu t, Aria gotică fn România , E d . Meridiane , Bucureş ti ,
1970, p. 326.
http://patrimoniu.gov.ro
ca od ini oa r ă, cu rni ci soclu ri scul p late , în cazu l d e f a \ ă cu
m oliY c diferite, dar s im e tri ce, d e o p a rle ş i d e a lt-a a go lului:
incizii rombi ce ş i elem e nLe fl oral e s up ra pu se, eYocî ncl la lea ua
ş i res pec ti v aca nLul. Pa lm ele sui-gen l'ri.s a pa r, apoi , în ,ccoa n-
soa nele'· aco lad e i. Execut ia nu e l'oa rlc îngrijil ă ş i golic ul
es le, evid e nL, prelu a t în „ lilc ra" lui (ş i aceas ta inL e rpr ctată
cl es l11I d e aprox im a li v), dar propo r\.iil c r ă m în rem a rcab ile.
Fe res tre le c u aco l a d ă se î nlîlnes · ~i la casa c u para c li s a
Zamcă i , p c fa\ ada \'es ti că, -fără co nsole, da r c u b ol\ ar i .î n c hip
el e fl e uroane la partea inl' e ri oa ră (bol\ari cc \' Or fi ex is tat,
poate ş i la D ra gom irn a). Profilel e sî nl. mai atc nl lu cra le decî t
hi Dragomirn a, a rgum e nt. î n plu s penLru p r ec umpănirea şa n­
t ie n1lni de la Z amca în co ns LiLuirea no ii s tructuri deco ra tiv e .
Es l e de nota t. ~l e asem e nea , preze n\.a unor l'e res Lre c11 [izio-
.11 omi e asernănăt:oa r e la pro naosu l bise ri cii m ă n ăs lirii s uce-
vene. O combina \.ie de arc în aco l adă , haghele în c ru c i şa L e (cu
soc luri orn am e nlate în torsadă) ş i fl e u roa ne apare l a o [c reas-
lră pe fa \acla es tic ă a ace l e i aş i case cu para cli s a Zamcăi. Dar
„ea ri cra" ar c ului în aco l a dă în a rhilec tura c i v ilo-m o n ast i că
a Mo ld ovei veacului a l XV II-i ea se l eagă îndeoseb i dr Lurnu-
ril e-c l o p o lni~ ă, und e inLerv in e mai a les în dese nul go lu r il or
în că p e rii clopo tel o r . La Burduje ni , a rc ul des chid e rii de s unet
a rc a rhi vo !La intr a l ă , proce de11 decorativ ca re trimiLe la a rhi-
tectura Tă rii R o rn â n eş Li (ca ş i b r îul d e că r ă mid ă) cl ar ca re,
avî ncl în vede re ş i form a golului , deri vă din in Lerprcta rea
o lo rn ană a unui vec hi m ot iv b iza ntin . Arce în aco l adă c u
a rhi vo lla in l rată se întîlnesc adesea î n a rhiLec lura otoma n ă
a veac ul.ui a l XVII- iea, el e p ild ă la case din ca rLi e nil Fa nar
al Co ns lantinopo lului , sau la ha nuri din ace l aş i o ra ş: Kazne-
clcr-1-la n, Buyuk-Yen i-Han ş.a. 1 u. La fU!-ica, desen ul ar hi vo ]-
Co nncu l clin P rib eşti. An- Arc in ncolndi\ l n lurnul
cn clrn111cnl c11 :woln cli\ clopol ni\i\ el e l a B urduj cni
Lei c îngî nat de un ş ir d e că rămizi d ispuse p e lat, m e t odă
familiară arh itecturii bizantine, as imilată la rîndu-i pe fili era
munteneasc ă: tot a ici, aco lada ori e nta l ă închide şi go lul in-
trări i la parterul turnu lu i ele nord-vest. La Secu, aco la da a
fost. id e ntifi ca tă la ferestrele p entru s unete, sub modificăril e
tîrzii 17 • La Bîrnova ş i la măn ăs Lirea Barnovsc hi-Iaşi , arcele
de a ce l aş i Lip au iară ş i arhivo lle sub linia Le, dar prin c11prin-
cl erea lor într-un p a nou clrepLunghiular adî nc it în zidăr i e.
R egăs im , în urm ă, motivul la Zam ca , und e arce le go lurilor
în plin cinLru, c île două p e fieca re l atură, sînt flancate de
pilaştri pe conso le. Pro cedeul evocă şi a mbi a nta arh itecturii
polone a R enaşlerii ·tîrzii prin, de pildă, anca dram entul in-
scri pţi e i fortăreţe i din Brzezany 18 , la care pilaştrii laterali
se termină în co nso le „cui-de lampe" - alt element specific
lo L. ele Bcylie,_op. cil ., Supl. , pl. llJ, VJ, ş.a.
17 Jo:ina Grigorescu , Ce rce tări la biserica m !năsli rii Secu ş i propun eri
de reconstruire, „Buletinul monum entelor istori ce", 1072, 1. p. 35.
18 Micczyslaw Gebarow icz, Studia nad dzieja m i lcullunJ arlystyczne.i
poznego Renesansu w Po!sce, Torun, 1962, -fi g. 141, p . 313.
49

Dl'la l iu ele l'a \ndi\ la ca sa c 11 parn c l is n Zn 111 ci1 i
i\Iocli l ion 11 c la Lurnul clopotn i\ ă a l Zamcă i
în orname n t ica arh itect ur a lă din seco lul a l XV II-i ea mo ld o-
, ·c nesc19 - ş i m ediul şa n t i ere l o r bi sL ri\.e ne d e sfî r ş i t d e veac
XV I , zonă cu care p opula~ia a rm ea nă din S uceaYa înj ghe-
base ne între rupte l egă turi. Propens iunea fil o p o l onă a lui
:M iron Barnovsc hi - coborîtor, dea ltfe l, din sp i ţa M ov il eşt i­
lo r - es l.e la rîndu- i de n at ur ă să lumineze izvoarele istor ice
a le aces te i n oi ş i atît d e or ig in a le î nl.r e pătru nd e ri în t re Orie nt
ş i Occ id e nt în mi cro u ni ve rs u 1 a m ă nunte l o r spec ifi ce arhi-
tectur ii m onasti ce ş i c iv il e din Mo ld ova în ~poca ce ne r eţ ine
.ate n ţ i a, şi 1 care va includ e, pînă la fine le ei;,' a lte preze n ţe a le
arc ului în aco l a d ă în co mp oz i ţ i a tu rnu r ilo r de poartă , la
Humor, Hlincea sau Cetă \. ui a .
1
Dar acolada nu 'e's te num a i orie n'Î:ală. Ea este deop otrivă
got i că . Cele două v a ri a nte sînt a l ăt urat e, s imptomatic , la
Burdujeni. Pe p rim a am examinat- o mai Înainte. P e ced de-a
doua, o regăs im la partea s up erioară a go lului u ş ii de acces
a turnu l_u i scă rii. ·O i nterptetare a e i se des~i1ează la p artea ·
iJiferio ară a lintelului chenarului infrării d'e ·Ia: trap eza mă.năs-
• ' ~\
· 1 \ ii
19 Gh . Ba) ş 1 B iserici XV II- X V III, „ p : 502 , \\'
50
http://patrimoniu.gov.ro
t irii Hîşca , chen ar as u p ra că ru in , ·om reve ni .
După m ai mu lt d e jum ă t at e de veac, probabi l, aco la da
goti că reapare , m ă rg ini tă el e un ch en ar cu prof il pla i, la u şa
exteri oa ră (com nni cî nd cu pr i<h o rul ) a co na cu lu i cl in P ri-
heşt i , ceea ce doY e d eş te că, în cl'apa ac easta , fiz io nomia 11 ne i
forme nu m a i po ate det ermin a c u prel: iz ie da'larea e i. Cu sft-
geal5. ext rem el e re du să, aproape de ori z onLa lă , aco la da, î n
ip os taza înră\ i şată ele exempl e le d e mai s 11 s. du ce c u gî ndul ,
î nLre altele, la arh il.cd.11ra go ti c ului ·tîrziu polo nC'z î n ca drul
cft rc ia se î nt îln e ş l e nu o daLăY- 0 . l\Iorfolog ia de am ă nunL a go l.i-
cu lui moldove nesc d e seco l XV ll , aşa l:llin poale fi co nsem-
n ată la clădir i le c i,· ile, se d esfăşoa rft , dea !Ue l, pc o Sl:a lft el e
mare div e rs il a le, el e la [o rm ele „a rha ice" , a căror p r cze n\ ă
era înreg i s lr a l ă î n Yen ('lll al XV-lea, pînă la cele l:a ral: te ri sticc
fazei mature, o ri t rn n z i ~ i c i spre Hena şterc. D in prima catego-
r ie face parl e, el e p i ldă , f'erens /r a cu arc în sem icerc încadra.Iii
de baghete 1n c ru c i .~a / e i cl e nLil'i cată în că la Putn a (t11rnu l Leza-
uru lui) ş i lu m. in î nd , la Zamca , para clis ul din Li1rn1il no rd-
es'li c . E ·te dr r emarcat, însă , că la Zamca bagh c t C'IC' se opresc ,
în parLea d e jos , acolo u ncl e a r f i l rcbu it să !'i c ornam entele
pli lr ole de C({ p (i/ rn f'/ euroane , ca rac Le ri sticc a 11 rnclra111 c n t clo r
m o ld oYe n cşt i de w a c X\l JT ş i al că ror loc c pi'.\:; LraL un eo ri
ş i în l ipsa res pectivelor o r11 amr nte . Oe acee a, baghe tele, ch iar
a l u nei c încl nu sî nt î n Loa rsc î n u nghi drcpL, nu cohoa r ă , el e
reg ul ă , pîn ă la l imil.a infer i oa r ă a golul ui .
Păr \i d in che na r<' go ti ce tîrz ii - baghet e înct· u cişa l e,
fragrnellte cit• arc recti-cur /Jili niu - se mai pol vrcl ea p rintre
ruin ele c1 11·\ ii el o mneşli ele la Suceava. Ul timu l elC'mcnt -
a r ă ru i is t ori c, î 11 l\loldo\'n , coboarft di11 no u pînă în veac ul
ni XV- ca - rs le curr nl î11trc bu in\.a l la ra m e le u ş il or m a i
D eta liu a l arcului exteri or ni ga n gului intră r ii turnului cl opotni \ ă
ele la m ă năst irea Zamca, purlincl dnLn lGOG, silpa lil pc bo l ţaru l che ii
a les , î n seco lul a l XV II-l ea . Î l a l'l ă m la Z::imca ( u şa încă per ii
d inspre sud de la el.a ju t para c li s ului , din casa d e la Yest),
Tiîşca (ferestre le Lrapeze i) sa u Mo ld ov j\.a ( u ş il e exte ri oa re
a le ce lo r d o u ă cam e re ma ri d e la e ta jul cli s ia rnit e i); a poi la
D ragomirna (uş il e „c uhni ei" ~ i să lii d e rnînca re) sau la Tre i
Ie rarhi ş i Ce t ă ~ui a ( u ş il e „ să lil or got ice"); es te vo rha d e va-
riante mai compl exe, c u cîte d o uă rînd uri d e b a g he te în cruc i-
şate, bine re li efate, sa u co rni şe c lasice (Dragomir na, Cetă ­
ţ: ui a), a l căt ui te din dusi ne drepte încadra l e d e platb a nde ,
aceste vechi s imptome a le înrîuririi renasce nt iste din v eac ul
a l XVI-iea fiind pre luate cu al:eeaş i lib ertate ca ş i e lem entele
gotice; în fine, la int rarea din pridvorul mi c a l con ac ului d e
la Pa şca ni , probabil origin a r ă, unde segmentul ce ntra l nu
mai este st ri ct r ectiliniu, c i se mlădiază la mijl oc, d ese nînd
v.îrful unei ac olade.
Aceleiaşi familii de forme, stilisti ce s ituate la g raniţa din-
I
20 Ion Bia!ostocki, Spălmillelaller und beginnende Neuzeil, PropYlăen
Verl ag, B erlin, ~ol. 7 , 1972, fi g. 418 b.
 ::: ia" de la Bogda na) pc cea a feres trelor cl rPp Lllng hiu larc înca-
clrale în „ n i şe" pu\ in a cl î nc ile, terminale cu arc e î1 1 pl in cinLru.
Am lăsal la u rmă u n Lip de c he na r ma i spec ial, ac, la a l
u ş ii l rapczei de la Rî ~ca, a lîL ele asemă n ă t o r cll cel el e la pa ra-
clis 11 I Zarncă i : la ambele, a lîL 1 11011La n~ii , cîL ş i l inLcl ul sini
elecorale ' li Şi l'lll'i ele flor i Crl! C'Î [Cl'e Îns rri sc Î n Cel'C'U ri , Îll
int ersli\i ile rămase fiind plasalc atlc orn amenle, poaLc ll ori
de cr in. l\ Jonlan\ ii sr spr ijin ă pc dou ă bloc uri ele piatră c11
r e·ţ ele păl r ale, decorale cu [] euroanc ci aca nl. L 11 crul pit> l l'Ci
evocă 111ai le g rab ă te h nici le k mnu lui (exc izie. crcs la1c, in-
c izie), relief ul f ii nd plal, iar meş t eşug u l oal'ecum fru s l. Ana-
logii fra panlc c11 acc:,l moliY ol'cri\ un grup de c henare c·u ~ i­
rur.i el 1ozeLc d e~pri n se din re pert ori ll l ne n a~ l.Cl'ii l.rnnsih·ă ­
ncnc; ce l al şe 1ii incul ui rnsei Bogh ner d în Cl uj ~ 1 sau cîLe'.'a
ancadramc nlc de la castel ul di n Cl'iŞ d i11Lrc care 11nu l, d'
fereasL ră, dala l ă în n do ua ju111 ă La l c a veaculu i al XVI-iea ~ i
alr ibu i Lunll i 1 11 <'ş f <'f' au lolrton , arc, la pa rLca de jos, t'le11l'oanc 2 ~.
Dca!Lfel, prezen\a l'leur a nelo r la bazele m onLa n\il or esLe
oh i ş11 11il {t în clccora\ia ar hilcc l uri i re nascP nLisLe Lrans il vă­
ncnc, l'iincl, se pa re, prefera tă de meşte ri i lornli 2 \ da r nu lip-
. eşLc nic i di n o rn arne nlica Rc n aşLcrii lîrzi i polonczr (po rln-
Jul p1·esh iler iulu i d in ~yda<'1 1 ow 24 ) .
Plaslicn o rn a m c nl ală din p ia ll'ft ~ i 61l'ărn i clă a clăd ir ilor
c iYile şi monaslicc nu se 1·cz um ă î n ă, pe nlru v ac ul al , ' VrJ-
lea, la podoaba aneaclram rnLelor . L a co nst ru c\ iil e ce clczvti-

21 Gh . şi V. s, bes lyen, o/J . cil„ p . G4, ri g. :32.

22 Ib idem. p . G5, l'ig. :i::J ~i p i. 32 .
23 Cr . ş i I bidem p i. 1:l, :~2 , 45, 110 .
A n adr a 11 1•nl1 1I i11L rii rii ln t ra peza :C.r.111iislirii Rlşca 2•1 M, Gl'iiH rowicz op. cil „ p . 1:1G, ri g. ·l·l.

Co nac ul cl i n Pr ib cş li . Delnli u tlc Ja\atlii Detaliul inlr ă rii la turnul c l opot ni!.ă ele l a B urcluj cni

trc gol i ş i RenaşLe l'c, ii <?pa r ~i n şi lipul ancadr am en lului

dreplungh iu far cu !Jaghel e. 11 înLîlnim la t'asa Zam că i (la feres-
trele camere i dinspre s ud de la pa rtel'), la Molclov i ~a (f res-
Lrelc ş i u ş .il c clis i a rni ~e i) u nd e baghcLclc ,·c Lcrm in ă pe planur i
î nclinatr, ca ş i la Ce L ă (, ui a (u şa la c Lajul casr i domneş t i , f -
r estrelc egumeni e i). UILimu l ex 111p l ll , ramele l'el'csl rclo r „să l ii
go Li cr" de la CeUq,uia (dea!Lf'cl inspiraL ele cel a l clă dirii omo-
loge de la T rei Ierarhi ş i preluat, cu modif i căr i m ini me , ş i la
fe l'esLrele biseri cii) co nsacr ă sinl eza fina l t1 la care au co ndus
e labor ă r il e p rimelor două Lre imi al" veac ului , ş i car e r epre-
zi.n lii poa l e, p en tr u arhit ec /11 r a '/\fol dovei, ceea ce ancadrwnenlul
lirîncovmesc va însem na , cîl ev a dec enii mai lirziu , p cn lf'Ll w ·hi-
l ec lura Tării Româneş ti: h e na r drept a le că rui b aghete cu
.~ni c i
soc luri str iate se opresc pc planul încl in a t go Li c, dede-
subLul că ruia se a fl ă orn am ente fl orale înscri se în p ătrat;
go lul în ca drat, sus, ele o c o rn işă d eco rată. cu un motiv emble-
m atic ce ntra l , ş i jos, ele o b a n c hin ă împodobită cu un mic
seu t .
Să amint im , ele asemenea, prez e n ţa ram elor de fereastră
cu baghete întoarse (tip Probota) la casele domn eşti de la
Bîrnova şi Cetăţ,uia, precum şi la conacul din Pribeşti , ş i tot
la aceste trei edifi ci i (că r ora trebuie să le adăugăm şi „ maga- Vedere a fos te i intră ri ele la ca sa cu paraclis a Zam că i

51

http://patrimoniu.gov.ro

Dela! it1l i nl riir ii J,1 llll'lllll c lopo lni( ii rit• la Cnl ia
M<1niisl irca Bo gdana. lt1lr,1rca
l11ie o aten\i c s pec iali'\ din parl:'a cLi L.o ril o r cs Lc limp ed e in-
tenţia de a s ubl ini a pt\r~ile irnporLa n Le a le ed ifi c iului sa u
ele rn e n Le le de sL ru c tură mai deosebite prin acce nLe d ecora-
tive: hrîi c, c o ns ole, fi rid e ~ . a. L a Zam ca, d e pildă , este ev i-
dcnLă g rij a c u care au fos t l.rn lulc l'a \ acle le , al.ÎL la Lurn, cîL
ş i la casa c u pa rac lis, urrn ă ri11cl t 1-sc „mod ul area" paramenLu-
lui c u aj ut·orul br"licl o r în „d in \ i el e [i e răs Lră u ' din că r ăm id ă ,
a celo r „ î n l'rî11ghie" di n p i a Lr ă, o ri a rîncl uril or d e mi c i „ oc-
ni\ e" c 11 un co n Lur, la pa rLea s up e ri oa ră, fi e semi circ ula r (ca
la co rpul s udi c a l case i c u p a racl is) l'i e în aco l adă (ca la l.urn
ş i la paraclis) î n a rnh elc caz uri c u .arhivolLe int rate" , semn
a l î nrîuririi munt e ne şLi. O p a rLe din aces Le e le m e nLe \·o r s u-
pravieţ ui pîn 5 că Lr e [ine lr Yeac ului . l?rîu / în f'r înqhi e, apăruL
s imulLa n Jn Zamca ş i D ragom irn a - unci e apa re multipli cat
cu o acl e vă rnLă [renez ie - e pre luat la a rce le porţii d e la
Mo ld oviţa (ş i eve nLu al l a Burcl 11je ni , unrlc a ~vuL loc, poaL ,
o refacere clup ă 1606) sp re a se ivi , a p oi , la Ce Lă \. ui a (n e refe-
rim num a i la arhitectu ra m o n as ti că ş i c i v il ă) p e ntru ultima
oa r ă în veacu l a l XVII-iea, î nc ingî nd fu s ul co loa ne lor octo-
oo na le ale să lii d e rnîn ca rc, la jurn ăLă\: il e lo r . D e no Lat că,
spre d eosebire de aceasLă ultim ă so luţi e, la t rapeza d e la
Trei Iera rhi brîi e le om o loagc s înt compu se din frunz e stili-
zate. Ş i ne rv uril e bolţilor sînt, cî Leo dal.ă , în torsad ă ( intră­
rile de la D ragom irna şi Caş in). Cît priveş te zim/ii de că ră­
midă, ei s înt re produşi la clis iarni\,a Moldoviţe i , d eas upra
ferestr elor parterului , ş i la o c l ăd ir e probabil co nt empo ra nă
Cetăţ ui e i , co nacu lui lui Iorda c he Cantac uz ino din Paş ca ni,
alcătuind, a ic i, co rni şa edificiului.
La D ragomirna mai s înt de reţ inut une le de talii a le să lii
5'2
http://patrimoniu.gov.ro
ele ospeţe: la s tîlpul cenLra l, t rece rea el e la b aza pă i rnl.ă la
1'11 s ul oc t ogo na l SC !'ace p rin mijloc irea a p a tru mi c i form e
de co l\ g lobu la re de l'ili ape o rit>nlal ă, p oate oLoma n ă, re-
luate la sLîlpii s ă lil o r înrudit e el e ln T re i Ie ra rhi ş i C e t.ăţ ui a
(und e apa r înLr-o inle rpre l.a re al ung it ă) ş i la s Lîlpul holului
etajulu i (aflaL la ca p ă tul s c ă rii ) d e la co nacu l din Paşcani.
Pc el e a lt ă pa rl , cons r)/ole nerouri /nr in „eul-de lamp e" cu
cnp ă l bulbar ş i st r ia\ii , împ rumut.a le n erv urilo r încăperii
a nalog a Tre i Iera rhilor, a u co respond nl e în amb i a n ~a R e-
n aş l e rii polon ze t1rz ii (cnLcclra la d i n Gn i z n o ~ :'). E le se vor
reî1 tlîl ni la un a cl in în că pe ri i parleru lui c ona c ului clin Pa ş­
can i.
La Ce L ă\ ui a, î n fin e, cap iLe lurile . Lîlpilor să lii got ice sî nt
î nso\ ite, l a pa r lca inf e ri oa r ă, de o rna m ente d e co l~ al c ăt ui Lc
d in cîte tre i vo luLe supra pu se (moL iv .f ă r ă eco u la alte monu-
me nLe c unos u t.c î n Mo ldova) în Lim p ce console le s înt Ji e
clnsice, fie (ce le d e co l~ ) în „c ui-d e J ~11np e", d a r de o [act.u ră
mai a pa rte d eş i lot. occ id e nl a l ă : mi c i volum e roLuncl e Lăiale
ele sc c ~i 11 ni clrep le.
Sî n t , toaLc a ces tea, m ă 1 'Lurii ma i mult sau mai pu~in izo-
laLc a le une i plast ic i a rh.i Lcc tural e d e o anum iL ă compl ex iLate,
a l cărei a nsamblu m a i inLeg rca z ă, însă, o ca tego ri e d e e le-
m t> nLe cu Lo tul s p ec i a l ă: nmarnenl ele vegelale, geom elrice ori
heral dic e, de f'nrm tl ptl!ra/(t sa u circularli , ap licate Ii e bol ţa ri­
lo r arce lor el e c apă L el e la intră ril e m ă n ăs tirilor (Dragomirna,
Za m ca, Burdujcni , So lca , Moldov i ţa, Go li a, Caş in , C etă\: ui a,
Răd u ca nu -Tî rg u Ocna, Bogd a na, S f. Spiri d on din Ia ş i ), [i e
s ub [o rm a unor mi c i „ pl ăc i " , n e rvurilo r got ice a le bolţilor
ace l o r aş i in t r ă ri (D ragomirna , Goli a, Ca in ) sa u a le unor încă ­
per i rep reze nlnl.i vc (Dragomirna, T re i Ierar hi , Cetăţ ui a) .
Ba l ş ob se rvase că o p a rte din motiv e sî n t o ri e nta le ş i că allc le
s înL d edu se clin c res t ăt uril e î n le mn ~ u . Dar, în afară d e acant
ş i el e rozcL[t, eomune Ti e n :iş Lc rii ş i b a rocu lui - s Lat istic ce le
mai num eroase - ş i d e alL r fo rm e d e rivate clin e le, în;ă mai
i ncerl.e, se în Lîl nes c m a i c u s e am ă stel e c u G c o l~u ri (Moldo-
v i[ a, Cetă\. ui a) - a l că r o r iLine rar, inclu z în cl ~i O cc id e ntul ,
Mănăslirca H~cluc;a11u clin Tirg u Oc na . lnlrarca
l-am urm ftrit' în capiLo lul co nsacr at seco lului a l XV- iea şi
tîrziu ş i r a r (Răclucanu-Tî rgu-Ocna, Cetă~ ui a) - fl or i d e
rin. Dacă s u cces iunea m ot ive lor, p e t rase ul un e i a rhivolte
el e pild ă, nu pare să urm eze d ec .ît la une le monum e nLe tard ive
(Bogdana, Răclucanu-Tîrgu-Ocna) re g ulile a lLe rna n\,e i sa u
s im e tri e i, d e multe or i fiind adopLaLă s impl a repe ti\.ie (Zam ca
- turnul d e nord- es L, Go li a) în schimb, compozi~ia m o tivu-
lui inel iv idu a l c un oaşLe , în ge nera l, cl o uft va ri a nte: izolarea
unui e lem e nt c irc ul ar cenLra l în inte ri orul cîmpului patru-
later (Zamca, Burcluj e ni ş.a .) ş i d es [ăş urarea motivului p e
25 S tudia 11ad Re1tesa nsem m Wi elkopolscc, sub rc; d ac~ ia lui Tadeusz
Ruclkows ki , Poz nan, 1970 , p . 125, fi g. 6.
~G Gh . Ba l ş , Biserici XV I I- XV I f f , p. 504.

V isl icl'i a Gol il.'i. Capilc l . DL· sc 11 cil'
Pau l l ' ·I ic::\Jt
Conacul an la c11z ino ci i n l':i ş-
c:in i. Pr idvorul
înLrcg cî mp1il , s ubliniindu - i fo rm a pri n acce nlu a rea d iago na-
le lor (Zamca , R îşca Hăducanu ş.a.) . La Co li a, aş in , ' [.
piridon-laşi ·c obse r\' ă su prapune rea c lo r d o u ă proc d
cîmpul c în înlrco·im c oc up at de un l'l curo n de aca n t, dar ,
centra l , se a pli că ş i o rozetă. În l'in l', la Trei Ierarhi (Lra-
p eza) roze lelc - a llern aLe u c roşeLc - care , . L imbrează"
'nervurile, a u picrdul che narul pa lrul ale r .
lnl.reagă a eas Lă Lipo log ie o rnam nl.al [t p a re s p ec ifi că
R e n aş Le rii tîrzii ce nlral-e urope nc pro in c iale . Am regăsil
m ot iv e izola Le, decorî ncl b azele monLa np lor unor a nca d ra-
m enle, în arl1 i tecLura urb a nă ş i în cea a reşe d i n~ e lo r nob i-
liare din Tra ns il va ni a s l'îrş itului de v eac X VI ş i prim e i jum ă­
tăţ i a veac ului a l XV II-i ea (case din ibiu , Cluj , castelul
Criş). D ea lLfe l, este probabil că meşLer ii care d ă ltui a u b oi-
tari era u folos i\.i ş i la a n ca d ram e nte sau la decorul nerv uri-
lor, s imiliLudinea forme lor fiind izbito a re . Se înreg i strează,
http://patrimoniu.gov.ro
\"i sli el'i n Go l it'i. Uşa inll'ill' ii şi 1'l'ag-
111 cnl clin ancncll'an1c nlul nccs l ein . ne t•11
ele Paul l ' cl ic:111
în să, b ol(:a ri c u rozete ş 1 rn a ri a d e c uprind ere a I e n a~ Le rii
tîrzii po lo neze - de pild ă la p orLa lul fo rL ă rc~c i B rzezany,
c iLat ş i m a i îna in te. Remarcabil este [a ptul d pi a Lica deco-
rativă d ezvo ltată în m ediul rinascimental polo n î n gă dui e
în chega rea unei ip oleze în J eaă Lur ă c u rostul ini ~ i a l a l proce-
deu lui or namenta l în di sc u ţ i e . În acesl en csLe de notat că
Jl euroa ne sa u rozele deco rează a ici, nu o d ată, inLra cl os uril e
a rce lor aflate deas upra unor sarcofage sc ulptate de ln fine le
seco lului a l XV I- iea (în caLedra la clin Tarnow, ele pildă 27 ),
sa u a uno r cruci[i xe 28 , da r ş i a numiLe e piLafuri (ca l edra la
din Gniezno 20 ), ceea ce trimiLe la s imbolismul c reşt in a l re-
21 M. Gcbarow i cz op. ci l „ fi g. 125, p. 271.
2s M. Gcbaro wi cz op. cil„ fi g. 126, p . 272.
20 S tudia nad R enesansem , p . 121, r ig. 1.
53
gene ră rii înLre ale rănii embl em e figura ş i n oar ea d e t randn-
fir:i0. Este pos ibil ca rnzetele să fi rnioraL d e aici pe ho l\ a rii
ar~el o~, un or p.ortale (Lr~rnsferul, cum am văz ut, s-a pclrcc u t
chiar rn P olom a) unel e, frrcştc, a u pă s lrat num a i un rost d eco-
rat.iv. Cu o s in gură cxcep~i e - portalul turnului ele la Zarn(' a ,
difcriL el e cel al case i cu paracl i ' , clcrn o nstl'încl , d ec i , prezen\a
a doi rn eş lcri - caracterul, î n general , mult m a i plat, a l
m od elaj u lui clcrncnlelor fl o ra le în Moldova (ca ş i în Trans il-
vania) Ja\ă ele excrn plrlc polo neze, ne îng~td ui c, , ă- i prcs up11-
11 em pc m e ş t e rii aulo ht oni drep l in Lerprc \ii acestui sistem
orn am cnlal c::ire a preluat, în b un ă rn i\s ură , în s cl) lu l al
XVJI-le::i , o parLr din J'um\.ii ll' \ 'Cehi i clccora~ii ce rarn ice .ilu s-
trate c u aLîla st ră l u c ire c u d o u ă ve a cur i în urin ă. l cla\iil·
a rt isti ce c u P olonia s înt C'vocnLe, c11 m ;.1i rnu Hă preg n a nt ă ,
î n că, la Caş in , de frum os u l arc a l bec iului l'os Lclo r case cl o;n -
ncş li (î n prezc n t cli spă ni te) înc1munaL la ch e ie c u stema Mol-
d ove i ş i a i că ru i bol \.a ri sî11 t împ od ob i\i , allc rnnliv, c u Ilclll'oa-
nc baroce 1;i e l'i g ii ba hi ce l'Ompu sc , fi eca re, d inLr- un cap d e
pul/o în l'::i clra l. el e d o u ă. r rnuri pcolr u bă ulură încrncişalc.
N u e rau, ele ig u r, întîm plă loare aceste legă turi cu Polon ia
ca re, clup ă re tutelas e î uce putur ilc „ rl' gim ului nob ilin r" în
l\1olcloYa - t erne i soc io-pol i'li(' pe ntru a firm a rea, a ic i, a un e i
dim e nsiuni um a ni ste a cull 11 r ii -· co 11st itu ia s i un cen tru el e
diluz iun c propriu-zisă a id e il or um a ni s Li ce, î;1lrc a ltele p rin
inLcnn ediul r cpreze nl a npl o r Linrrc i .o·e ncra tii a clase i reu -
ela le t rim i ~ i a ici la î n vă \ ă Lură 31 . "' ' L?rsacl[t ş ~ .a lc ă lui ~sc '. în al l e rn an\ă cu allclc li b ere, c împu -
Co mpozi~i a, în ca drul Ia\;acl e lor, a elein e nlelo r trec ut e
pîn ă a ic i în re vi stă, revend i că î n să, m a i d eg ra bă, o viz iun e
tradi\. i ona l ă . La clă diril e mănftsl irc~t i se rnen\ine pîn ă. tîrz iu
m ode lul d e apareiaj m oş te nit el e la arhitec tura d e forti[i ca \.ic
a veacuri lor trecute - · p iat ra hrnL[t în c îm p, piatra I ă~uil ă
la co ]\ uri. Faptul că preoc upă.ril e el e „ra~ i o nal iz are" co ntinu ă
să rămînă aprox im ati ve rn ă rturi sc~ l e persistrffţa un e i trăsă ­
turi s l il islice ce se p oate ataşa cleopol ri\• ă a r h.i tectur i i bi za n-
tinc ş i cele i goti ce, trăsătu ră remarrab il ă , pri v ind atît fa\a-
d ele co n st ru c~ iil o r m o nasti ce cît ş i eleva \ ia l oc uinţe i Ieucla lr,
aşa cum este cazu l co na cul ui clin Pr i beşl i. Pri v ind r e l rnspec-
tiv, se co nturează în să dou ă excep \ii maj ore d e la a ce a s lă
regul ă, amq1 ~ătoa r e a le unui pirit nou.
Prima es te co nstituiLă de mica dar a nn oni oa a clft dire a
vi stier ie i d e la Gol ia. Ar cul în acoladă. al u ş ii dintre cel e d o uă.
în căper i co ns litui e un clem enl de datare în secolul al XVII-i ea,
credem, îndeaj un s el e conv in gă t o r. I se a d a u gă cap itelurile
cu Jrunzc ele aca nt, al că r or r eli ef este tratat în m ase, î n ca clrnl
a cest ora lobi i fiind individualiz a p prin inciz ii , în chip asem ă­
năt o r dălLuirii m ot ive lor d e pe bol~ar i ; an adrmn e ntul uf)ii
exteri oar e, cu v r e j în m epl at ; în spiri t s imilar sî nt sculptate
c~1enare a le H en aş tcri .i transilvăn e n e, el e pild ă, cel d e la Bi se-
ri ca d omn ească din , ighi şoa ra 3 ~; în fin e, prezen\a , la ha ze le
a~e luia ~ i a ncaclrarn en L ş i la capitclmile d e co l~ , a unui m o-
tiv - la lea ua - c ure nt în veacu l al XVII-iea.
A don a constrn c \i c d e excepţi e o co nstil.ui e cea a fo isoru-
Jui el e pi atr5 d e la e taj ul co nat: ulu i Ca nta cuzino din Pas~a ni,
f5ră înd oia lă cea ma i reprezen tati vă r ea lizare a plasti c ii , arhi-
t ectura le înt îlnitc în veacul al XV JI-lca la edi[i c iilc civile
clin Mo ld ova . Foişor ul e mărginit el e 11 coloa ne cu fu ·uri în-
g u s~ate sp re îrl', el e sec\ im1 c octogonală , cu haze clas ic e şi
c::ip rtc lmi cornpoz it·c legat e prin t iran\i d e lemn. G rinzile
d e pi at ră pc car e le su s \.in sî nt clc cupa le la partea infe ri oa ră
sub forma un o r mi c i arce trilobate cu a c olacl5, cu săgeata
redu să . Co lo a nele se s prijin ă p e soc luri elega nte unite d e o
balu st rnd 5 din piatră . Tont aceste p iese com po ne nte s în t
înv eşmînta t e .î ntr- o d e coraţ i e sc ulpta tE't p e dt el e fasLuos „b a-
rocă" pe alît ele iscus it ec hilibra tă.
Cele trei grin z i d e p i at ră de sub s treaş ină torrn ează s up or-
1:i1 une i friz e continu e c uprinz înd , la interior ş i exter ior ,
cite 9 scene cu subi ecte a nim a li er e ş i tle vînătoarc, si motiv e
heraldi c - o rnamenta le, dup ă c um u rmează : ' O l?Ono.g ra fi e a nat urii ori un a a vînătorii, petrecere curtenească
La interior (de la stînga s pre drea pta):
1. un c îine gon ind un cerb;
3o Cf. Luc Bcno ist , Si,qn.es, symboles el myllies, P.U.F., Paris, l!l75 ,
p. 69. - raru m edi evale , E d . Meridian e, Bucur eşti, 1!l79, Capitolul Portret e broda te
31 Dan Horia Mazilu , Barocul fn lil eralura rom â nă din seco lul al
XVII-i ea, Ed. Minerva, Bucureşti , 1976 , p. 64- 68 , l!J0- 205 passim ş.a.
32 Gh. şi V. Sebcstyen, op. cil., pi. 54.
http://patrimoniu.gov.ro
2. cl o u ă. ~·ăpri oa r c .şez î!1d , a[ro nl at c, cl espă r\ iLe el e un pom ;
3. un c1 1ne ca re ·\.in c 111 hot o pasăre , în fa\a lui a lt c îine
cu capul î nlo r · ; ·
4 . m o ti v heraldic (2 pan o uri ): p a jura b i <'e[ală cantacuz in ă
înl re \Te juri ;
5 . un \'Î n ălo 1 · ca re su ni'.i d in corn, îns o\ it d e un c îin e·
o. o c ă pr i oa r5 lugi11d c·u ca pu l î nLo rs, şi nn p om ; '
7. u n \ · 111ător c.:1 1 o a rm ă de fo r (rnu sehe li.\?) î mp u şcî nd
1111 urs;
8 . un ce rb ~i o pa s ăre nfront·a ie;
D. u n \ ' În5 1or înl igîml u s u l it.ă înlr-un mi s Lrct- .
L a ex leri~r, î_n _0 1_-d inc inver~ă (rc\' e rsele scen elo r ,inl e1·ioare):
1. d oua pasa 1·1 \ po 1·u111bc1) nclosale , Ilancîncl un 1 om ;
2 . i1n C' l' rh (?) rn a lNgn rc ş i 11 11 pom;
.~· . uny a t rnp ecl r u conclft h ogat[1 (v ulpe?) ş i cap u l întors,
.;ez 1nd, 71 o pa · ă re;
·I. p a j111:a c·cinla cuzin 5. î nlrc Yrc juri (dou5 pa nour i) , s in-
gura una g 1nc co r cs punz ă lo :ue cel e i d e la i nt er ior·
fi. d oi poruu 1h c i al'rn nt a \i dcspi.\r\.i ~i de un pon~;
n. du11 {1 c5pr ioa rc în alergare;
7 . cl ou r, căp ri oar e, nn a în sall, ccab1Lft şe zîncl ;
8. două căpr i o are ~ ezî nd , n l' ron l.atc;
0 . un igar în gonn ă .
Fus uril e co loan elor s înl. împă r ~itc d e b enz i ca re ur că în
n Ic un.or fri ze c on l 1 n u1 u ncl e păsă r i , în ge nera l el e Li pul pon1 m-
he l11 l u1 (apar e ~ 1 u n păun), u ncie r u cape t e întoarse, a lt.e le
hrăn indu- ş i puii, veveri \e, cî ini , c ·ăp ri oa r e, ş . a. sî n t r epre-
zc 11l a Lc alăt u ri d e fru c t e ş i fl ori (se r ecun osc lal eaua, r odi a,
a lhă s lri\ a , iă rnîi a , slru gurdc) . l n gene ral, [i ri uri le zoomorl'e
s înl .înl'fi\ i ~n t e l'i ccarc p c cîLc o l atmă . P5.r\ile ~l e jos ale fu s u-
ril or sî nL împodobite ine li1r c u [r u nzc d e aca nl. L1:atatc fon r tc
plat (ap roap e in cizat e) .
Pano uril e bal us t rade i ~i soclur il or zvel l c prim esc, în c he-
nar e pătral e c u col\ uri Hi ia tc ro lun j i L - ace l aşi tip d e che-
nar în c acl r ca z ~t ~ i S(' e nelc l' igu ratc P ' gr inzi - o su i tă. de com-
pozj\,i i orname 11 tale inclivi d ual iza l e, în ge neral s im c Lri ce.
Multe clinLre ac est ea sî nt c artuş e el e vol ute baroce am esLe-
cate cu v re juri vegetale; apa r, între altele, cri1111 l, lalea ua,
rnargnre la , sa u mănun('hi ur i fl ora le :im e Lri ce, C'Î tn·a amin-
t ind pl5c ilc c ram ice p a rie tale co n Lempo ran c . Un ul d .inL re Q"4I
aceste carLuşc î nchid e n n m ed a li o n ce nlral rircular î n ă un-
t 1.'Ul ~ă rni a ~e ~l e sc n eaz ă o cr uce . CîLcodată, la parlea s n pe-
noara a \'l'~ J11ril o 1~ apar păs ă ri izolate , afro ntate, ş . a., 1; i pa-
t~ u pede m a i gre u 1clcntil' icah i le (pc un socl u 1111 paL ru ped parc
sa a t·ae e o pa să re).
D intre s ubi cclcle mai s pe cial e co n s emnăm Yasul c u fl ori
. p on: ul v ie \ii" c11 fn1ctc (lămîi ?) pe ca r e C'i ugutesc păs[t ri ~
1
m f ine, pe d ouă clin Ic\elc 11 11,ui soc lu de rol l sî nL î n l'ă ti satc:
soarele în ca drat el e două stele ş i - res pecLiv ' - l un a î 1~s~ \ilă
d e o stea, deas11pra u11ui vrrj.
A I ît r ep ertoriul ico nogra fi c, cîl. ş i gram a Lica accs l ei cu
t ot.ul neob i şn uite cl ecorn\ ii în Moldova secol ul ui al XVJI-l ea
sî n t el e natură să p un ă unele semn e de întrebare . Dacă preze n~ a
em_hlem elor h erald ice în o rnam enti ca sculptată a unu i co nac
bo ieresc apare fire ască î nl r- o epoc ă a înfloririi „sLihurilor la ste-
mă " , î nrîurirea occi d ent ală prin f ilie ra p olo n ă o ri u cra inea nft 33
pc car e areasl5. prez e n\ ă a r presupune- o, este co nt.raz is ă ele
: ubiecLelc fri z i s uperi oa1" a pr idvor ul ui . Ar fi fosl c iudat,
mtr- a d evă r , ca într- o ambia n\. ă c ultural ă ca a ceea a Polo ni e i
\ 'eacului al XV II- iea, alî t el e aprop ia li.\ un e i pă r\i a cla sei
f~ud a!e m olcl o , ·e n eş Li prin neîn tre rupte l egături 34 , într- o am-
b i a nţa u~1~l e tcn:cle icono gr a [i ce, ca ş i t emele lit er are - {or-
tuna lab1/is, 11/!l sunt?, tema sor /ii ş . a . - n ă s c ute sub t utela
Co 1~ t rarefo rm c i , preluau în sp iri t iezu i t rno ş te nÎl'ca urnani s-
tă3;', unele p ăm întesc ul ş i - c 11 a Lît m a i acce nt ua t - lum escu l,
er~u cate 0 ·orii clinlre cele mai pu\:in pre~u i te, să se fi putut iv i
obi ş nuită d es igur , cl a r care nu ar fi putut să nu apară în mediile
33 Dan Hori!! Mazilu, op. cil. p. 121- 156 p ass im.
„
34 P entru r e l a ţiil e complexe cu Polonia , R ă zvan Thcodorcscu , Jlin e-
Ş L 1nterferen/e stilist ice fn Moldova epoci i lui I eremia Movilă şi Vasil e Lupu,
p. 155, 156 şi urm.
36 Dan Horia Mazilu , op. cil„ p. 85, 87 , ş i urm.
 a m inl.iLc clre pL 11n a clin înd e le Lni c iril e Jri\' Olc a le „ lum ii aces-
tei a a m ăg i Loa r e" .
D imp oL ri vă, ico nogra [ia !'rize i nlălurînd fi g ur ă ri r emem o-
raloare a le 11nui s imliolism arha ic - „ h om "-ul , n nim a lele
a [ronLaLe - sce ne lor a\' .î nd ca pretext m om e n Le din ce rem o-
ni a lul vînăLori i , înLr-o im ag i s Li că rx a llînd Yalor ilc vi e ţ ii ,
ni se în[ii~ i şează, în acea d ată, ca o nraţ i e or in in a1r1, a l
cărei prog ram , e lab ora t , p oate, de îw11ş i prop ri e la rul co nac u-
lui , p a re a l'i înclatoraL un or prol o lip ur i ori e nla le (iraniene)
î n m ă · ură să p rov ini:i pe cale a stolcl o r, a manu c ri se lor ş .a ..
eve n tua l c un osc ul e d e c umnalul 111i Vas il e Lup u . Să r emar-
că m însr1 că a nim al e a rronLa Le (uni co rni), d r o par te ş i de
alla a 1111ui lu.i e r , apar ~ i pe o pladl cera mic ă po l o n nă clin
vrac ul a l XV II-i ea, clescopc rilă la l aş i :w. Simpa tiile p o lili ce
a le lui Io rdac he Ca ntac uz i11 0 a r l'i fos l el e n a tură să-l îndrume ,
d ea llrr t, în de finirea a rinit ă\ ilor sa le s pirilunle, d eo p o Lri\' [t
căl r e Co ns la n l in op 0l ş i că Lre a mhian\a Or il'n lu lui c re!) tin
(cl a r ş i sp re Tara Homn n ească) , ~ i că tre id ro log ia parliclci
f il op on e (a d oua ·a so ţi e era ru d ă c 11 1\ liron Barno,·s t: hi ).
Motivele bal ust ra de i ~ i sod uril or par a d esc ind e, la rî nd u-l e
p reYaie nl , di n l um ea r f1 să riten n ă, 11ncle fiind regăs it e r e ce ra-
rni ca im po rl a nlă el e la Izn ik (albă · tre l f· lc, lalea11 a . m arga-
r r ta):37, [tlLele - p5 să ri lc c i11 g ulin cl !'ni ele (b unuril e p ă mînlu­
Jui p8 - Lrimi\.înd , cl1 ia r , la un s LrăYech i s imb ol ism mona s-
ti c, alLele , în fin e (perech ile d e păsăr i ) eYoeh1cl dragoslea te-
res tră privit ă s uh spec ia pu riL~1\ ii . J\clr1u gî ncl sens ului at:esLor
ip o leze reprezcnlările Soa rel ui ş i Lun ii (z iu a ş i n oapLca) am
puLea co nc h id e că o rn am enti ca JJa luslradei pr ich ·o rului co na-
c u l ui clin Pa şca ni s-ar ce rc exa m in a l ă şi ca o ,. im ag in e a lu-
mii " redată clin p rs p ec tiY a s imb ol ismul ui mai abs trac t ele ti p
o ri e nt a l ş i a cel ui creşL in .
Dar , cla că Lrnma clern c nLclor rele\'ă o I rnn un\ a t ă s in g ul a-
ri za re în raporl c u univers ul p last ici i o rn ame nt ale c 11 noscn te,
<le facL ură occ id e nta lă, contem pora11 r1 lor, î ntruchi pa rea
co n cretă a aces t·o 1· clemente dezvă l ui e n u p11~ i n e tr ăsă1 uri el e
înrudire cu l'orm ele 11cnaştcrii I îrz ii ee nl ral- e 11rope ne ş i Cil
~ic clea a le Laroc ului . Acn nLul , m o li,· c u rent, al ă tnri el e ce l
orie n Lalc a m in lil.e, în arla apl i ca t ă a epoc ii , pe hrocl e rii .
rame de icoa ne ş . a. 3 n , YOlnLa , chrn arele c u l'Ol~1 1 r i rolun-
jiLe, Yas 11 l cu flori c hi a r î nt îl niL î n drco ra\ia Hcnaş ter i i Lrnn-
s ilv ă n e n c, la casc d i n S ib iu ş i Cl uj 40, cl elal iile ele cosLum ale
personaje lor, t oaLe a r indi ca rnîn a unui rn eş l r ele rorma\ic
.aruseană , da r nu s tr n i11 d e Lchni ca, m ai c1 1d 11 d el e s ursa o ri-
e ntală - pr cvale nL ă la Paşca ni - a m c plaL u lui ; a unui m e!)-
ter prov in c ial , po a le 111.111 1 din a ce i a rLi za ni i l inc ran\ i ac l i-
vînd .î n o raşele Ycac ului a l XV II-l ea 41 , s p ec i a li z a~i î n programe
c iv il e (partale , şeminec, ca dre el e in sc r ip\ ii , me t op e, ernblc-
m e42 ş.a . ), făr~t îndoial ă ele b un ă şcoa!f1 , dar ra re se s imt e
rnu lL m a i la î n dernî n ă cînd d ă l l ui eşlc .'L i l i zări yeo·cta l e d ecit
alun e i ci nel es lc ohli gaL să reprezi nte ri g uri zoomor[e sa u
umane d upă m od ele care nu-i sî nt fam ili are (în ipoteza, pro-
bah il ă, că la înlre g prid vo rul a lu cra l un m eşle r uni c) . Mo-
d e le di[e rite el e p rototipurile occ id e nta le he ra ldice - dintre
ce le în c ă p ercepli b ile în ima g inea a rh a i că a leului reliefat
pc un b o lţ a r la intrarea Moldovi\:e i - ori ele surse le baroc e
a căror prezenţă se fac e s imţită la Caş in , nu numai la a rc ul
b ec iului casei domneşti , clar ş i la o co n so l ă r eprezentînd un
ca p c u barb ă o ndulată . Preocup a rea primordi a lă a autorului
-r e li eJuril or d e la P aşca ni se a rată a Ii m a i c urîncl respectarea
11 ne i „ legi a ca dru lui" f ără a ţ ine seama d e raporturile ele măr ime
<l inLre e lem ente sau ele prop orţi il e fi g uri lor um a n e . La unu I
<linLre ultim e le, însă, exactitatea re dării n e înd eamnă să
36 Al. A ndroni c, Eugenia N eamţu, M. Dinu , Săpăturil e ar/teologice de
[a r: urlea domn e ască di11 Ja .~ i, „Arheologia Molclovci ", 1967 , p. 260, fig . 64/().
37 Corina Nicol escu, Ioc. cil., p. 292, 297.
38 Olivier B e igbeclcr, La symb olique, P.U.F. , Paris, 1975, p. 110.
39 Ana Maria Dobjanschi , Vi ct or Simion, A ria în epoca lui Vasile
Lupu, Ed. Meridiane, Bu c ureş ti, 1979, p . 53- 94, pass im . D e asemen ea ,
articolu 1 ace loraş i a utori, Motive ornamentale în aria moldovenească a seco-
lului al XVII-iea „Rev ista muzeelor şi monumentelor - Monumente
istorice şi ele artă" nr. 2, 1978, p . 69- 78, ln care se pre zintă cu p ertin e nţă
semniricaţia ş i difuziun ea unor motive precum briul împletit, casetoan ele
decorative, arcul în acoladă ş.a. şi dincolo de graniţele arhitechtr-ii. ·
40 Gh. ş i V. Scbcstyen, op. cil., pl. 23, 51.
41 M. Gc barowicz , op. cil. p . 390.
4 2 Ibidem, p. 210.
http://patrimoniu.gov.ro
î 11 Lre z ă rim p os ib i Ii Latr a lu c ru lui el i rect „du p ă n a Lu ră " . Ne
g înclim la vînătoru l ca re sL ră punge mislr e ~ul (sce na Q ele la in-
ter ior a friz e i g rin z il o r), p erson aj n ob il, jucl ec încl dup ă co n-
teşu l îmhl ă nil (ins piraL, po a te , ş i ele m od a ce nLral- curop ea-
n ă43) ş i mai a les clupă c u ş ma îna ltă am int ind p c cea a lui
Ie remia Mov il ă cl in ce lebrul portret brod at . Î n H e naşterea
· tî rz ie polo n eză se c un osc caz uri d e înloc uire p e po rla le - la
p rim ă ri a cl in Sa m bor~ 4 , de pild ă - a fi g urilo r sacre cu por-
trete lai ce (ale reg il o r Po lo ni e i) . Ex isla n ş i a lbum e ilu s tra te,
parale le lu crăr il or d e is Lorie ş i h e raldică , di[u zî ncl asem enea
po rLre Lc 45 ş i o d a t ă cu e le, e d e pres upu s, g us Lul p e n tr u un
a num e „r ea li sm " a lp o rtret i zăr ii. U n g ust.ce 1111 era, p oa te, stră­
in , ni ci propri eta ru lui Paşca ni lor, dori to r, clea l t[c l, se p are,
să - ~ i lran slo rm c, r cşe clin\ a - î 11 s piri t 11m a nist - înlr-un fe l
el e og lind ă repreze nLaLivă ş i c uprin zătoa r e a propri e i sa le
persona liLă \i , probabil un a ele exce p~i e4G .
Inte ri oar e le co nac ului , as upra căro ra am ma i ins istat,
11 11 ma i păstrează, credem , din cl eco r a~ i a veac ului a l X V II-iea,
d 'C Ît foa rte pu\.i ne e lem e nt e, în ge ner a l o rnam e nLr d e ca păt
a le lune l e lor, î nfăţ i şîn d rl o ri d e c rin . D a r es lc el e b ă nuit că
imag in ea l o r nu se deosebe a d ec îl prin a n verg ură d r cea pe car e
ne-o puLem în chipui as t ăz i , p e h aza fragme nle lo r arheolog ice,
ş i mai cu seamă pc te m e iul mărtur iil o r epoc ii r cl'er iLoare la
sompLuoasa cu 1tc ;1 lu i Vas ile L upu din Iaş i 47 • Semn ele schim-
bă ril or co nsemnabile în n l că luire a int erioarelor c l ă diri l o r c i-
v i le din seco lul a l XVII- iea [u sese ră în reg islra lc, cu m am Yă ­
z u L, îucă î n veacul precede n t. Pe d e o p a rtc cerem o nialul
Yic\.i i d e c urle (d a r ş i a l v ie [ ii cotid ie ne a m em b ril o r clasei
feudale) clohîncle ş lc nu a n \c m a i str icte ş i m ai pronunţat o ri-
e nl a le . Pe d e allă parte , s ub aspec l ul v iz u a l , dec i a l g ustu.-
lui , ş i în reia \ ic direc t. ă cu lr ăsă Lura prece d c nlă, cî ş li gă Lere n
- para lel c u are Le n\ a p c nlru „ t·actil" 48 - o „picLu ra liLatP"
rczullaLă d in al[1Lu rn rca ~esă turil or ş i covoare lor, a mater iale-
lo r de podoahil, a ceram ic ii p a ri et a le, din te ndin\.a d e a aco-
pe ri , el e a m asca s lru c lura, m obil ierul ~.a., ele a s p ori lu x ul
ş i f'O n l"orlul în d a una s i mpl i Lă ! ii ş i sobri e li'.i \.ii. N u treb ui e
uila l în să, în că o d a t.5, că acea.'tă co nstatare se r e [e ră cu pre-
că dere la atm osrcra c ur \i i lui Va. ile L11 pu , a lît d e m a r cată
de ideea „ resta urăr ii b iza nline", p ro m ova Lă d e domn itornl
î11 s uşi. Mob il ierul , ca re în m ediile rnonaslicc î~ i păsl rează
caraclc r11 l fun c \ional ş i eco nomi c - predom in î nd ni şe l e pen-
Lrn d e p oz it a re, il 11m i na re ş.a . , pre \'ăzutc c u tăbli i clin blăn i
de ste jar , ni şe a l căro r co ntur pre ia fo rm a a rcului în aco-
l a d ă (1\Io ld ov i ţa) - se' di ve rs ifi că în a mbi a n ~a cur\,il or fe 11-
d tdc ş i se ind i v id11 a li zează a idoma inve nta rul ui mobil 49 •
Z idurile ~ i tava n ele sîn t acoperiLc c u pl aca je de lemn , picturi,
rn oza ic11ri a uri Lc ~ i rn plăci d e [ aian\.ă, dup ă o bi ce inl ori ental
- o l om a n. Miron Cos Lin, vorb i ncl despre cnrLca elin Ia ş i , amin-
t eş t e înt r- un bi nec un osc u t pasaj , „casa cea mare c11 cinii" 50
ia r pa latinul el e Il elm , Ioan G nins ki , p o m c neş le, la 1G77,
de o cl ecora ~i e, dupti moda olandezi'l"; erau , probabil , tot plă c i
d e Jz nik sa u Kutahi a c u motive floral e (ro di a, a lb ăst ri ţa,
la lea u a , garoafa, za mbil a ş .a.) , plăci co nsem nate ş i la curtea
1 3 Luclmila K y lrnlova, Olga Mcrb cnovn, Milena Lnmcr ovn, Encyc lo-
tit!die illuslree de la mode, Par is, l!J70, fi g. 205, 207, 208.
lM NI. Gcbarow icz op. cil. p . 70 , fig. 23.
45 Ibidem , p. :190 .
46 N. Sto iccsc u , Di c(io1t a r al marilor dreglllo ri din Tara Rom cî 1t e ască
ş i M o ldo1Ja. Sec . X / V- XV f f , F el. E n c i cl o p e dică, Bucur cş li , 1971 , p. 363-
364 .
47 Corin a N icol escu, Case, co nace ş i pa/ale vec hi ro m ti11cş li , Ed. Mcri-
dinn r , Bucur eş ti, 197ll, p. 88- 92 pnssi m .
48 D espre accnsl n p c lar g în lu cră ril e lui Răzvan Th codorcscu; Priorii!]
of lltc S ense o{ Sighl , „Sinlhes is", VI. 1979, p . 117- 120; idem, Piatra Trei
I erarhilor sau despre o ipostazei a (a sl11l11i în ci1Jili za {i a rom uneasccl , E d.
Meridian e, Bncur e şli , 1!J7!J, p . 34; el e asem enea , în r ece ntel e studii ele
r c f crinţ{1 ale accln i aş i autor : Man ierism ş i „primbaroc" poslbizanlin în tre
Polonia şi Slambul. Cazi!/ nwlda1J (1600- 16 50), „SCIA", 1981, p . 86- 92
pass im , şi Gusturi ş i aliludini lrnroce la romcîni în seco lul al XVII - iea .
No le liminare (!) , „SC JA", 1982, îndeosebi p . 45-46.
49 F lorentin a Dumilrcsc u , op. ci l . p . 132, Dan B ă dără u , Ioan Caproşu,
la ş ii vech ilo r zidiri , Ed. Junimea, Iaş i , 1974, p . 126 . Mobilierul dev ine
de asemenea mai uşor, mai les ne deplasa bil , cu o s in gură e xcepţi e, se
-pare, patul . A lecu Russo vedea încă în apartamentul domnesc de Ja ' Ce t ă ­
ţuia picioarele de piatră ale unui pat fix (Al. Russo, Scrieri, Bucureş ti,
1908, p. 196) .
50 Miron Costin, Opere, ediţia P . P. Panaitcscu, E.S.P.L.A., Bucu-
r eş ti, 1958 , p. 91.
din Suceava, 1:eparată în 1638 .de Vasi le Lupu 51 . Dar ;· a l ături
de faianţa t ur cească de lu x, erau importate şi teracote polo-
neze, lit uaniene ori trans il vănene, împodobite, predominant,
- în afara cîtorva plăci figurative transi lv ănene (oraşul cu
5 t urnu ri, că lăreţu \ ) - cu elemente geometrice şi vegeta le;
ultimele (între care mai frecvent este crinu l) sînt tratate
destul de natura list, cu aten\je însă la organizarea s im etrică ,
sub lin iind nu odată forma pătrată a cadrulu i prin accentuarea
diagonalelor, dup ă un procedeu remarcat anter ior şi la orna-
mentele în piatră dispuse în cîm p patrulater.
Pe parcursul îndelungatului interval istoric ce fa ce ob i-
51 Călători st răini despre lăril e române, voi. V II , Ed. şt iinţ ii' icii şi
enciclopedicii, Bucure şti, p. 362 ; D. B ii diirău, l. Caproşu , op. cil „ p. 126;
Al. Andronic , E. Ncam\u, M . Dinu, op. cil„ p . 262 , 276 ; Cori na Nico-
l esc u , op . cit „ p . 80.
Thc arLiclc dca ls wilh Lhc developm ent of Lh c laic and monastic ar ch i-
t eclura l decora t ion în Moldavia over Lh e 16Lh-17th ccnLurics . As far as t hc
16th ccnturY is concern cd , a charactcr ist ic Lra it îs the prcscrvat ion or th c
general physiognomY of arch itccLural decorat ion inh cr itcd from th c prc-
v ious cpoch a ncl th c introcluction of somc novclti cs of a ra t hcr irnprovi sc cl
naturc but which th c cnsning p eriods woulcl fnllY bcncfit of. Durin g t hc
first two Lhircls of th c 17Lh ccntury on c witn esscs an active infJu cncc or
thc cccl csiasti c bui lclin g sitcs upon th c laic on cs in Lcrms of aclorn 111cnt
t cchniqncs and mclhocls. On thc othcr ha ncl, oldcr motifs ancl dctails (t hc
Got h ic oncs, for insta ncc) arc ma inta in ccl , inLr oclu cc d în h ighly intcrcsting
synLhcscs, to wh ich E asLcrn influ cnccs , purt icul a rly Ottoman, g ivc a
typ icni coiot•!' . Furthcr ma inta in c el arc Lhc inf lu ences corn in g rrom Lh c
arhitccture of fortif ications . F ina lii, worth mcn tioning is the ern crgcnce
of aclornmcnts în ston e (rcplacin g, to a ce rLai n cxtcnt , Lh c cari ier cera mi c
decora t ion), cons ici cred to ha vc atta i ncd th c ir upcx w i Lh th c wcl-known
vcrandah with columns of Lh c Cantacuzino ma ns ion a t Pa şcani. Th c arti clc
DINAMICA OPEREI CTITORICEŞTI A EPOCII LUI MATEI BASARAB
Dintre marile realizări ale lungii d omnii a lui Matei Basa-
rab (1632-1654) opera ctitoricească ocupă un Joc de vîrf,
fiind remarcată atît ele cronicari -eît şi de istoriogra[ia modernă
românească. Consemnînd acest aspect, Radu Popescu nota în
croni ca sa că „pînă la acest domn, pu fine ziduri au făcut dom-
nii cei mai dinainte: iar Alatei Vodci au înfn,mwsefat /ara Cil
tot felul de ziduri: mănăs tiri, biserici, case domneşti" 1 ; Lista
întocmită de un alt cron icar înscrie 22 de construcţ ii printre
care se a fl ă „cetatea din Tîrgovişte de iznoavă" , „Casa la Cara-
cal", mănăstiri şi lă caşe etc . 2 Ea este departe de a reflecta
1 Radu Popescu , Istoriile domnilor Ţării Român eşti, cd. Const. Gre-
cescu, Bucureşti, 1963, p. 98,
2 „Istoria Ţării Româneşti de cî.nd au descălecat pravoslavnicii
· creştini" (Letopiseţul Cantacuzi.nesc), în „Cronicari Munte.ni", cd. Mihai
Gregorian, Bucureşti, 1961, I, p. 155. „, ,
56
http://patrimoniu.gov.ro
ectu l artico lului de fa~ă ,
arhitectura c i vi l ă din Mo ld ova (în
accepţia l ărgită avută în v edere, cuprinzînd şi construc\j ile
monastice) apare adesea drept cadru l unor conf runtări în ordi-
nea sti lului , gustu lui sau modei. Ea oferă , nu odată , imaginea
unui contrapunct forma l destul de ses iza nt în raport cu ceea
ce s-ar putea numi amb i an\. ă sti li s ti că dominantă , fie devan-
sî nd o anume fază a mor[ologiei artistice sau amb i anţei spi-
ritua le genera le, fie , dimpotrivă, înfă\.işînd s imptome le re-
marcabilei şi izolatei rezistenţe în vreme a unor amănunte
şi motive ornam entale apar\:inîncl veacuril or trecute. Novatoa-
re la începutul secolu lui al XVII-iea , conservatoare spre mij-
locul acestuia , arhitectura civilă din Mo ld ova va îngădui , în
veacu l al XVIII- iea, realizarea unor sinteze t ip ologi ce dintre
ce le mai interesante, ale c ăror ecouri tîrzii se Yor putea desluşi
pînă către mijlocul secolului a l XIX-iea .
gocs on Lo prcscnt a nnrnbcr of ornnrnl' nta l molil's ancl clc rn c rrls: Lh c ba n ei
of „sa w t ce th" , thc ac olade arc h , th c ba nei or ca bl c monlclin g, th c bn guc tte
bordcr , consolcs in „cu i de lamp c", re! îl'!' aclornm cnLs uppl ied Lo bolts,
a.o . , illustratcd bY th c bu ilcl in gs ol' th c monastcr ies of Dra gomirna , Zamca ,
Burcluj cni , Solca , Modovi\a , C oli a , Caşin , Cc tă \uin , R ă cln canu-Tir g u
Ocna, Bogdana, Birnova , St . Spiridon CI111 rch or .JassY , th c rnansion or
Pr ibcsli etc . Dctai ls :ll'C offercd în connect ion wi lh Lwo monumcnts or an
cxccptional va lu c : Lh c trcasnr.Y of Gol ia ::tncl t hc rnnnsion of Paşcani ,
th c Iattcr concc iv cd by ils f irsL own cr , lorclachc CanL:1 cnzi110, Lh c broth cr-
in -law or Prirrcc Vasi le l.upu , în a hurn a n .i sticspirit , as a sorL of n compre-
hcrrsiv c mi rr or of his own p crsonalitY.
'flt c last part of Lh c a rticlc clwclls upon t hc la ic inlcriors or Lh c 17th
ccntury, whilc showin g th c cx Lrcrn clY diverse franwwork în whi ch th e
a rti s tic l'orms wcr c ass imilatcd , „r cg i01 w l " tonch cs combinin g wiLh inno-
valin g tcndenc ics in a who lc r cvca l in g a p crman c rrL cl'l'cn ·c·scc nc<' of orna-
mental cra l'tsmansh ip, nga i1 1st t hc bn ck gro 1111 cl or wh iclr n rnrrnllcr or achev-
111 c11Ls sla nei 011t ns nbso lu Lcly rc rn a r kabll'.
dl'. 11 ANAIT I. PANAIT
fidel efortu l voievodu lui. Studiile ample efectuate de C.C .
Giurescu au permis istoricul11i să afirme, pe bună dreptate,
că Matei Basarab poate fi co nsi derat, pentru evu l mediu,
ce l mai mare ctitor al poporului român 3 • La rîndul său, Ni-
colae Stoicescu a oferit cercetăr ii , prin Bibliografia localită­
ţilor şi monumentelor feudale din România ş i prin alte atare
contribuţi i 4 , un material vast prin care s-a lărgi t su bstanţia l
posibilitatea de investigare a acestei laturi a domniei lui
Matei Basarab. Precizări extrem de utile se regăsesc în volu-
3 Constantin C. Giurcscu , Jlilalei Basarab, cel mai mare clilor bisericesc
al poporullli nostru. · Ştiri noi despre lclca ş urile lui, Bucureşti, 1946. r'
4 N icolae Stoiccscu , Biblio,qraf'ia iocalilătilor şi monumentelor feuda/-
din România , voi. 1- 2, 1970; Idem, Repertoriul bibliografic al monumen-
telor feuda le din Bucureşli, Bucureşti, 1960.