Sunteți pe pagina 1din 16

UN PUTNEAN PE TRONUL MOLDOVEI:

ŞTEFAN TOMŞA AL II-LEA


( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1621 - 1 623)

Horia Dumitrescu

Istoria Vrancei a consemnat pentru secolul al XV II-lea un fapt


unic. dar cu totul remarcabi l : doi boieri putneni au deven it domn i ai
Mo ldovei.
Primul d intre ei a fost Ştefan Tomşa. Acesta se dădea drept fiu
al voievodului Tomşa 1 , cel care înlăturase pe Despot � şi isprăvise
tăiat de Ieşi la Lwow (Lemberg), în mai 1 564, sub pretextul că făcuse
nişte prădăciuni în Polon ia, la începutul domniei sale, fi ind
înmormântat în biserica ortodoxă din local itate. Filiaţia e însă
nesigură. Dacă într-adevăr, a fost fiul lui Tomşa. atunci n-a putut fi
decât fiu nelegitim � .

1 Ştefan Tomşa 1. Domn al Moldovei de la 9 august 1 563 - între 20 februarie

şi 4 martie 1 5 64. În B iserica din Buneşti în Suceava se află o inscripţie:


. Acest aer 1-u jâcut piosul domn /o Ste/im Voievod. .fiu al rliposatului Tomşa
.

Voievod şi al so(iei suie A csinia, şi s-a dat bisericii domneşti din laşi, anul
/ 6 / 3 " (Apud Octav - George Lecca. Familiile boiereşti române. Istorie şi
genealogie (dupli i::voare aute/1/ice). Cu adnotări. completări şi desene de
Mateiu Caragia le, Ediţie de A lexandru Condeescu. Editura Litera, Bucureşti.
p. 555).
2 I acob Heraclidc Despotul ( I o a n - Voievod) a domnit între 18 noiembrie

-
1 5 6 1 9 noiembrie 1 56 3 . reprezentând în istoria românească prima domnie a
unui străin (Vezi Adina Berciu - Drăghicescu, O domnie umanistci in
Moldol'(l. De.IJ)()f - Vodli. Editura Albatros. Bucureşti, 1 980, passim).
1 Constantin C . G i urescu, Istoria Românilor, vo i . I I I , Partea Întâi, Dela

moartea lui Mihai Vitea::ul piinii la sfârşitul Epocei Fanariote (1601 - /821),
Cu 1 43 de figuri în text şi 7 hărţi afară din text, Fundaţia Regală pentru
Literatură şi Artă.http://cimec.ro
Bucureşti. 1 942,/ http://muzeulvrancei.ro
p. 1 6.
U n putnean pe tronul M oldovei: Ştefan Tomşa al Il-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

M iron Cost in îl arată ., dirept moldovan, din sat din Oteşti, de


pre pirăul ce să chiamă Răcătăul, În tinutul Putnei " 4•
Tomşa a avut o tinereţe aventuroasă. Bun ostaş, el a luptat ca
mercenar prin multe părţi, aj ungând până în Pirinei, unde a luat parte
în armata franceză a lui Henric al IV-lea 5 la ased iul cetăţii Jaca,
împotriva armatei spaniole a lui F i l ip al li-lea 6 •
Din acele meleaguri apusene adusese el pe întîia sa soţie,
Ginevra 7. Nu s-a întors în ţară, ci s-a angajat ca lefegiu în slujba lui
Ştefan Bathori, regele Poloniei 8, după cum spune chiar un cronicar
polon, Piasecki . Din Polonia a trecut la Istanbul, legând mare prietenie
cu ienicerii, alături de care a luptat împotriva perşilor 9 •
Curajul şi virtuţile lui ostăşeşti i-au fost pe plac marelui vizir
Mehmed - paşa Giorgianul 10•

� Miron Costin. Letopise(ul Ţlirii Moldm·ei, Ediţie îngrij ită şi prefaţată de


Emi l Boldan. Editura Tineretu lui. Bucureşti. 1 956. p. 5 7 .
5 Henric al IV-lea. Rege al N avarrei ( 1 5 72 - 1 6 1 0) şi al Franţei ( 1 5 89 -

1 6 1 0).
6 Filip al 1 1-lca. Rege al Spaniei ( 1 5 56 - 1 598). rege al Neapole lui. Siciliei şi
Portugaliei ( 1 5 80 - 1 598).
7 C . Ganc. Trecute \'iefi de doamne şi domnife, vo i . 1. Ediţie îngrij ită de
V ictor Leahu, Editura Jun imea. Iaşi, 1 97 1 , p. 1 85 .
� Ştefan Bat hori. Voievod (25 mai 1 5 7 1 - februarie 1 576) şi principe ( 1 576 -

1 5 83) al Transi lvan iei. rege al Poloniei ( 1 4 decembrie 1 5 75 - 1 3 decembrie


1 5 86).
9 Ri'\zboiul dintre I mperiul Otoman şi Persia a început în anul 1 5 78 pentru
suprematie în Anatolia răsăriteană şi pentru satisfacerea aspiraţiilor de glorie
ale unor paşale. A durat. cu unele întreruperi. câteva decen ii. cu victorii şi
înfrângeri de o parte şi de alta. Pacea s-a încheiat în 1 639 ca urmare a
vestitelor campan ii ale sultanului Murad al I V -lea ( 1 O septembrie 1 623 -
9 februarie 1 640) asupra Erevanului ( 1 63 5) şi Bagdadului - 1 63 8 ( Vezi
Mustafa A l i Mehmed, Istoria Turcilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1 976, p. 22 1 .
10
N i c . Densuşianu. Domnii glorioşi şi clipitanii celebri ai Ţărilor Române.
Breviar istoric pentru rli:::boaiele mari şi Învingerile strcilucite ale oştilor
române, voi . 1 , R.eg,aul României (Ţara Româneascci şi Moldm·a) . Scriere
postumă publicată d i n însi'\rci narea . Asociafiunii Pentru Literatura Română
.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 37
H oria Dumitrescu

N emulţumit de copilul - voievod Constantin Movilă 1 1 , care


era prea devotat poloni lor, sultanul Ahmed 1 1� 1-a trimis în locul său,
ca domn, pe Ştefan Tomşa (după I l noiembrie 1 6 1 1 ) care, în timpul
acesta, se afla ca reprezentant al Movileşti lor la Constantinopol.
Aşadar, el îşi începe domnia nu ales de boieri, ci impus de la
Constantinopol, cu aj utorul unei oşti turca - tătare - muntene,
numărând 20.006 de oameni.
La aflarea veştii că Tomşa primise domnia de la Poartă
" boieri ca log�fătul Stroici, Nicoară Prăjescu, Dumitru Buhuş,
Pătraşcu Ciogolea şi mulţi altii se sumeţeau să i se împotrivească " 1 3 .
Atitudinea boieri lor se datora şi faptului că " se auzise că Tomşa ar fi
fost nespus de aspru, beutor şi muieratic, precum şi multe alte vorbe
.
re1e , scorntte p e drept on. p e nedrept 1 4 .
. .

Vornicul Nestor Ureche - tatăl cronicaru lui Grigore Ureche ­


şi paharnicul Costea Bucioc au fost trimişi la regele Poloniei pentru a
cere ajutor. Apropierea iern i i crea greutăţi în a strânge oastea, aşa că
Doamna Elisabeta, văduva lui Ieremia Mov i lă 1 5 Constantin şi fraţii
săi, însoţiţi de unii boieri s-au retras la Hotin, închizând porţile cetăţii
gata a suporta un asediu. Ştefan Tomşa găsi că nu face să atace
femei le, copii i şi bătrânii ce se refugiaseră acolo. Dispreţuitor, i-a scris
regelui Poloniei că nu are de gând să urmărească pe Constantin un ..

şi Cultura Poporului Român " de Alex. U\pedatu, l nst. de Arte Grafice Carol
Gobl, Bucureşti, 1 9 1 2, p. 1 78 .
11 Constantin M ovilă. A domn it în Moldova în două rânduri: 30 iunie 1 1 O
iulie -
20 1 30 iulie 1 606 şi 1 1 1 2 1 decembrie 1 607 - 2 1 1 3 1 decembrie 1 6 1 1 .
1 � Ahmed 1 . Fiul lui Mehmed I I I (27 ianuarie 1 595 - 22 decembrie 1 603),

sultan între 22 decembrie 1 603 - 22 noiembrie 1 6 1 7.


n Pompiliu Tudoran, Domnii /recei/oare - Domnitori uila(i, Editura Fac la.

Timişoara. 1 98 3 . p. 2 1 4 .
1� Ibidem.
15 Ieremia M ovilă. Domn al Moldovei între 25 august 1 4 septembrie 1 595 -
8 1 1 8 mai 1 600 şi 6 1 1 6 septembrie 1 600 - 30 iunie 1 1 O iulie 1 606.
38 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
U n putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al l i-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

tînăr ce nu putuse Învă(a a domni " 16• De la Hotin. fugarii s-au


refugiat la Cameniţa, peste N istru 1 7 .
Vreme de aproape jumătate de an, până la expediţia lui
Constantin Movi lă pentru redobând irea scaunului domnesc. Ştefan
Tomşa a stăruit pentru stabilirea de relaţii bune cu Polonia.
deschiderea drumurilor comerciale spre ţările din jur şi atragerea
boierilor din gruparea Movi leştilor rămaşi în Moldova. care. în acest
răstimp. nu au avut n im ic de suferit 1 8 •
Ef01turile sale au fost zădărnicite de Constantin Movilă şi de
boierii din juru l lui. Ei se bucurau de sprij inul politic şi bănesc al
regelui Poloniei 1 9 şi al hatmanului de câmp Stanislav Zolkiewski, cu a
cărui poruncă, Ştefan Potocki. care ţinea în căsătorie pe Maria, sora lui
Constantin Movi lă, a strâns pe socoteala sa o oaste " ca vreo 6. 000 de
oameni strânsură " � 0 : poloni, cazaci şi oamen ii de ţară.
Î mpreună cu Constantin Movilă şi cu fratele acestuia
Alexandru 2 1 , hatmanul Stanislav Zolkiewski şi pan Potocki au intrat
în Moldova sămă( cu izhîndele ce făcuse .fra{ii lui aice Într-aceste
..

(ări " ��. înaintând ,.fără nice o tocmală, .fără străji a puterea hi, fără
limbi, să ştie ce feal sau ce samă de nepriatini are, unde merge şi
avînd şi oaste strÎnsură " 2 � .

1 r'
C. Gane. op. cit. , p. 1 52 .
17 Pompiliu Tudoran. op. cit. , p. 2 1 4.
IK
Acad. Virgil Cândea (coord.). Istoria Românilor. vo i . V. O epocă de
innoiri in �piri/ european (160 1 - 1 71 1 1 1 716), Editura Encic lopedică,
Bucureşti. 2003, p. 7 3 .
19
Sigismund I I I . Principe suedez. fiul rege lui Suediei Johann I I I
( 1 568 - 1 592). Mare cneaz a l Lituaniei ( 1 5 87). rege a l Suediei ( 1 592 - 1 599).
La 1 9 august 1 5 87 a fost ales rege al Poloniei ( 1 5 87 - 1 632), întemeind
dinastia Vasa.
20
M iron Costin. op. cit. , p. 5 8 .
2 1 Alexandru M ovilă. Domn al Moldovei după prima domnie a lui Ştefan

Tomşa ( 1 2 1 22 octombrie 1 6 1 5 - 23 iulie 1 2 august 1 6 1 6).


22
Miron Costin. op. cit p. 58. . .

! J Ibidem, p. 58 - 59.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 39
Horia Dumitrescu

Pregătindu-se să ţină piept oastei poloni lor, Ştefan Vodă


Tomşa a chemat oastea (ării " după obiceiul voievozi lor înaintaşi.
..

A chemat la el şi pe vestiţii căpitani ai lui M ihai Viteazul : Mîrza,


Gheţa şi chiar şi pe Raţ, cel scăpat din temniţele transi lvane 2� . Se mai
putea bizui pe tătari i lui Cantemir - bey, bunul său prieten. La rândul
lor, turcii i-au trimis pe Magyar - oglu - paşa şi H ussein - aga 2 5 •
Î n lunea Prutului, între " Cornul lui Sas " la nord şi Popricani

lângă J ij ia la sud ( 1 1 1 1 - 3 1 1 3 iulie 1 6 1 2) 26 intr-acela loc au făcut


..

oştile lui Ştefan Vodă şi tătarii la Ieşi năvală. Şi n-au tinut războiul
leşii nimică, cît În cela război, aşe de sîrg s-au spăimat şi s-au
amestecat leşii, cit nice tunurile odată n-au apucat să slohoadză " 2 7 •
Cal ic imea lui Tomşa a făcut un adevărat măcel printre poloni .
O statistică arată că au murit în bătălie peste 8.000 de nobi l i poloni şi
vreo 1 0.000 de ţărani 2 x . Potocki şi Alexandru au fost prinşi şi trimişi
imediat pentru a fi întemniţaţi la Ed i Kule.
Dacă hatmanul Zolkiewski a scăpat cu fuga, nu acelaşi noroc
1-a avut Constantin Vodă care a căzut în mâinile unui mârzac * tătar.
Acesta, \'rînd să-şifacă cinste la hanul, ferindu-se de Cantemir " 29, a
"
fugit cu Constantin şi cu un comis al acestu ia, Mihăilescul, ajungând
la Daşău '0. Aici. au găsit o luntre mică şi s-au suit toţi în ea să treacă
N iprul. în drum spre Crimeea. Î n faţa Oceacovului, cetate tătărască,
s-au scornit vint şi s-au umplut luntrea de apă şi aco/ea s-au înecat
..

Constantin Vodă in Nipru " ·1 1 .

2� Pompiliu Tudoran. op. cit. . p. 2 1 4 .


25 !hidem.
26
Acad. V i rg i l Cândea (coord .). op. cit. . p. 73; [Constantin C. Giurescu. op.
cit., p. 1 6 şi Pompiliu Tudoran, op. cit. p. 2 1 4, consideră că lupta de la
.

. .Comul lui Sas " a avut loc pe 1 9 iulie 1 6 1 2].


27
Miron Costin. op. cit. , p. 59.
2 K C. Gane, op. cit. , p. 1 5 3 .

* mârzac =
nobil tătar.
� ·>
M iron Costin, op. cit. . p. 59 .
.>o Daşău =
Daşov, cetate la vest de Bug. aproape de Marea Neagră.
J 1 M iron Cost in. op. cit. , p. 59.

40 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
Un putnean pe tronul Moldoni : Ştefan Tomşa al Il-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

Contemporanul Matei al Mirelor scria cu acest prilej :


. Să-i tragă păcatul hoiarii ce I-au îndemnat s ă se dea afundu, boiarii
.

nesătura(i. carii vrea să domnească sub numele lui ca să poată be

�·
iarăşi sÎngele orfanilor şi suge măduva bietei (ări. cum o sugea şi mai
Înainte 3 2 .
"

Oastea polonă . , toată au cădzul În robie la tătari. s-au

. . .
� �
Î� ecat �nai multi În Prut " '3• iar cei care �� reuş t s fu�ă a �• ��t rin şi �
ŞI aduş1 la Tomşa Voda ŞI .,pre mm mul(l 1-au ŞI uc1s (aranu . · .

Mulţi dintre boierii care ţineau de casa !eremiei vodă " ŞI


..

veniseră cu oastea polonă căzură şi ei prinşi şi fură aduşi în faţa lui


Tomşa, care a poruncit să li se taie capul : de-i prinseră de vii si-i
.,

aduseră legati Înaintea lui Stefan, care i mustră infricosiatu si nu vru


să prinu!scă aurulu si mărgăritariele ce-i oferia ca să le lase vietia,
ci-i trăsnise pe toti să le taie capulu " 3 5 . Au pierit atunci logofătul
Vasile Stroici. hatmanul Balica - ctitorul Mănăstirii Frumoasa,
postelnicul Ch iriţă Paleologu l, a cărui soţie era rudă cu Constantin
Movilă, stolnicul M iron şi alţii. 32 la număr cu toţii .
. . Iară pre Vasilie Stroici - povesteşte Miron Costin - Îl iertase
Stefan Vodă, numai Învă(ase pre Nicori(ă armaşul * să-I ducă să
vadză perirea celorlal(i, să-i hie grijă mai pre urmă de moarte, că era
om tÎnăr Stroici şi din casă mai vechi şi cinsleş decit toate casele În
(ară. Ce dzilele lui cele .�ftrşite, cum să dzice cuvÎntul. vădzÎnd că
merge la perire şi nu-i spusesă armaşul povestea, s-au apucat de
sabia unui dărăban, să moară cu răscumpărare, că era om din hirea
lui inimos. Ce, I-au Împresurat Îndată dărăbanii şi n-au apucat să
scoată sabia. Care lucru dac-au spu.� armaşul lui Stefan Vodă, Îndată

32 Matei al M ire lor. Istoria celor petrecute in Ţara Romineascii în Al. Papiu ­
l larian, Tesauru de monumente istorice pentru Romania atâtu din vechiu
tipârite câtu şi manuscripte cea mai parte străine. adunate, publicate cu
prej'a(iuni şi note ilusstrate, tomul 1 , Tipografia Naţională a lui Ştefan
Rassidescu, Bucuresci, 1 862. p. 339 .
. .
33
M 1ron
' Costm. op. c:t p. 60 . .

34 Ibidem.
35 Matei al M irelor. op. cit. , p. 3 3 8 .
http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 41
Horia Dumitrescu

au pus de I-au omorît şi pre dînsul. răcnind: .. A i, ciinele au vrut să


moară cu sotii ". Şi pre cî{i-şi aducea, prea loJi ii omora, pănă şi in
slugi şi prostime " 36.
Boierii s-au rugat de Tom şa să-i cruţe v iaţa unui diac * . că .

este cârturariu bun ". 37 Vodă a răspuns că Mai cărturar decit dracul
..

nu este altul. Şi !oluşi !-au omorit şi pre acela " :;s _


Miron Costin povesteşte de călăul lui Tomşa tigan gros şi
..

mare la trup " 39, care de multe ori striga domnul u i arătând pe boieri:
. S-au îngrăşat, doamne, berbecii, buni sint de giunghiat ". Ştefan
.

Vodă rîdea la aceste cuvinte şi dăruia bani {iganului " 40.


Tomşa avea dreptul să-i omoare, deoarece se ridicaseră
împotriva domniei. Cu boierii se purta aspru, fiindcă, aşa cum arată
mitropolitul contemporan Matei al Mire lor, aceştia era nedrepti
..

câtră serăcime " 4 1•


Aşa stând lucrur i le, nu sunt de mirare cele ce s-au întâmplat în
toamna anului 1 6 1 5, când boierii . s-au vorovit cu /o{ii şi au tras
.

slujitorii to{i În partea sa şi pre Mărzeşti, şi intr-o noapte au ieşit cu


lo{ii la sat, la Cucuteni, şi de aco/ea au poruncit lui Ştefan Vodă, cu
bine să iasă din scaun, că nu poate nime a suferi domnia lui, cu atite
vărsări de sînge " . 41 Printre cei răzvrătiţi se aflau vei - logofătul
N ichifor Beldiman, vei - vornicul Baldovin, vei - hatmanul Sturdza,
biv - vei - vistiernicul Boul şi, mai cu seamă, vei - vornicul Mârza cu
oştenii lui. Erau cu toţii boieri făcuţi de însuşi Tomşa 4 3 .

* a rmaş =comandant al arti leriei care mai avea sub autoritatea sa închisorile
din ţară şi care da curs sentinţe lor capitale.
3 6 M iron Costin. op. cii. p . 60 - 6 1 .
.

* d iac = scrib în cancelaria domnească.


. .
3 7 M'1ron C ostm, op. cii . . p. 6 1 .

38 Ibidem.
39 Ibidem.
�o Ibidem.

41 Matei al Mirelor, op. cit. , p. 3 3 8 .


.
4'- M 1ron
' . p. 6'J
C ostm, op. ctf., -·

4 3 Pompiliu Tudoran. op. cit. . p. 2 1 7 .

42 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
Un putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tom şa al Il-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 62 1 - 1 623)

Vodă Ştefan Tomşa avea de partea sa pe dărăbanii unguri,


cărora le plăti solda înainte; angajă pe tîrgoveţii care voiau să lupte
contra plată; îi ma! veniră în ajutor şi nişte steaguri de călăraşi din
Ţara de Jos care tocmai sosiseră la Tomeşti, " la căutare ", adică
pentru a fi inspectaţi.
Slujitorii, adică armata de ţară, când au auzit că Vodă strigă ..

in leafă " � 4 • au început să vină în oastea lui Tomşa.


Lupta s-a dat la marginea laşi lor, la Fîntîna lui Păcurar "
..

(ante 1 O 1 20 octombrie 1 6 1 5) şi boierii răzvrătiţi au fost învinşi. Mulţi


dintre ei au căzut în mâna domnului, între alţii vornicul Bărboi şi fiul
său. Primul a fost tras în ţeapă chiar pe locul bătăliei, iar al doilea a
fost spânzurat în faţa casei părinteşti.
Î n total au pierit 72 de boieri, ale căror capete au fost umplute
. 45
cu pate .
Alţi trei mari boieri, logofătul Beldiman, hatmanul Sturdza şi
vistiernicul Boul, care izbutiseră, după luptă, să fugă în Ţara
Românească, au fost prinşi din ordinul marelui vizir Kara - Mehmed
Paşa 46, prieten cu Tomşa şi trimişi în obezi acestuia, număru l celor
tăiaţi s-a ridicat la 75 4 7 . Cu dreptul dară hoiarii ce se sculaseră
..

asupra lui Stefanfurăjudecati la marte " 48 - scria Matei al Mirelor.


Ca răsplată pentru sprijinul dat, orăşenii din l aşi au beneficiat
din pattea domn ului de un privilegiu de scutire de toate dările în
natură 49•
După 20 septembrie 1 6 1 5, Ştefan Tomşa, fără nici un fel de
judecată, dar apl icând normele recunoscute ale obiceiului pământului,

44 Miron Costin. op. cit. p. 63.


.

45 Constantin C. Giurescu. op. cit. p. 1 8 .


.

4 6 Kara - M ehmed Paşa. poreclit O ki.iz ( Boul) a ocupat funcţia în două

rânduri : 1 7 octombrie 1 6 1 4 - 1 7 noiembrie 1 6 1 6 şi 1 8 ianuarie -

23 decembrie 1 6 1 9 .
4 7 Constantin C. G iurescu. op. cit . p. 1 8 .
.

4 K Matei al M irelor. op. cit. , p. 339.

4 9 Istoria României, voi. I I I . . ., Editura Academiei R. P. R., Bucureşti. 1 964,

p . 1 30.
http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 43
H oria Dumitrescu

fără a cere sfatu l sau av izu l cuiva, a confiscat proprietăţi le boierilor


răsculaţi, precum şi ale rudelor acestora, moşiile de zestre ale soţiilor
lor şi chiar moş ii le donate mănăstirilor de către boierii răsculaţi,
înainte de 20 septembrie ' 6 1 5 . Î n plus, Ştefan Tomşa a trimis prin
toată ţara oamen i credincioşi cu ordinul de a confisca bunurile mobi le
şi privi legi ile depuse la mănăstiri de către boierii v icleni'' 50.
Abia s:a isprăvit răscoala boierilor şi o altă primejdie îl
ameninţa pe Tomşa. Doamna Elisabeta care dorea să aşeze pe scaunul
Moldovei pe cel de-al doilea fiu al ei, pe Alexandru, porni cu armată
spre laşi. Comandant era ginerele ei, ducele M ihail Wisniowiecki
(căsătorit cu Chiajna - Regina) şi printre căpetenii, se afla şi viitorul
ginere, principele Samuel Korecki (căsătorit cu Ecaterina -
Margareta).
Lupta s-a dat la satu l Tătăreni, în ziua de 1 2 1 22 noiembrie
1 6 1 5, începând dis-de-d imineaţă. A11i leria lui Tomşa a bătut prea
depa11e, comandantu l ei trădând pe domn. Călărimea nu a putut rezista
şi s-a împrăştiat.
Dărăbanii, rămaşi singuri, s-au retras la o râpă, deasupra
Tăuteşti lor, apărându-se. Erau un corp de elită, căruia Tomşa îi
acordase o deosebită atenţie: Era la Stefan Vodă dărăbanii .foarte
..

îmhrăca(i hine, după credinţa cel! a ce făcusă, de stătusă cu dînsul la


rădicarea boierilor, cwn n-au fost nice la o domnie [{rijită bine
pedestrimea, cu haine lot de fidiandrăş, cu nasturi şi cu ceprage de
argint. În pilda haiducilor din Ţara Leşască, cu pene de argint la
comănace şi cu table de argint la şo/dure pre /ădunce " 5 1 •
Poloni i le-au cerut să le predea armele şi le-au făgăduit viaţa.
După ce dărăbanii - încrezându-se în cuvântul dat - au depus armele
.. leşii au intrat cu săbiile intrinşii şi au perit to(i aco/ea " 5�.

50 N. Grigoraş. lnstitu(ii feudale din Moldova. /. Organizarea de stat pâmi la


mijlocul sec. al XVIII-lea, Editura Academiei R. S. R . Bucureşti, 1 97 1 . p. 68.
.

51 .
. , p. 6·'
M '1ron C ostm, op. c11. .., .
5� Ibidem.
44 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
Un putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al l i -l ea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

Tomşa s-a retras spre Ţara Românească şi aproape de Focşani


I-au întâmpinat ccauşi i împărăteşti cu cei trei mari boieri (logofătul
Beldiman, hatmanul Sturdza şi vistiernicul Boul) în obezi, cărora
" 53 .
" îndată li-au tăiat capetele şi li-au aruncat trupurile În Siretiu
Înfrânt a doua oară, în apropierea Tecuciului, l a 2 4 ianuarie
1 6 1 6, Ştefan Tom şa a trecut în Ţara Românească 54. Alexandru
Movi lă. un tânăr de 1 4 ani, a fost proclamat domn al Moldovei. dar
adevăratul cârmuitor al ţării era marele boier Nestor Ureche.
Ca răzbunare împotriva orăşenilor d in Iaşi, au fost prădaţi toţi
negustorii din oraş. Oastea care 1-a însoţit pe Alexandru Movilă 55 a
prădat cumpl it şi satele Moldovei, provocând reacţii puternice din
pa1tea ţaram., or 56 .

Î n prima sa domnie, Ştefan Tomşa a luat parte la d isputa


dintre Gabriel Bath01y 5 7 şi Gabriel Bethlen 58 pentru tronul
Transilvan iei.
Î n sprijinul lui Gabriel Bethlen - numit de sultanul Ahmed 1 59
principe al Transi lvaniei - au venit Skender paşa de Sil istra şi cei doi
domni român i : Radu Mihnea 60 şi Ştefan Tomşa. Î n faţa trupelor

51 Ibidem, p. 6 5 .
5� Constantin C . G iurescu. op. cit. . p. 1 8 .
5 5 Alexa ndru M ovilă. Domn al Moldovei între 1 2 1 22 octombrie 1 6 1 5 -

23 iulie 1 2 august 1 6 1 6.
•. .
5 6 1sforta· Romamet, vo 1 . 1 1 1 . . . , p. 1 "_, O .
5 7 Ga briel Bathory. Principe al Transilvaniei între 5 martie 1 608
27 octombrie 1 6 1 3 .
5K Gabriel Bethlen. Principe a l Transilvaniei între 2 7 octombrie 1613 -
1 5 noiembrie 1 629.
59 Ahemed 1 . Fiul lui Mehmed I I I. sultan între 22 decembrie 1 603 -
22 noiembrie 1 6 1 7 .
60 Radu M ihnea. Domn al Ţării Româneşti în trei rânduri : 12 / 22 octombrie

1 60 1 - 5 / 1 5 martit 1 602. 23 martie / 2 apri l ie - 1 9 / 29 mai 1 6 1 1 şi 1 9 / 29


iulie 1 6 1 1 - 1 3 1 23 iulie 1 6 1 6. A domnit şi în Moldova în două rânduri:
26 iulie 1 5 august 1 6 1 6 - 9 1 19 februarie 1 6 1 9 şi septembrie 1 623 - 1 3 1 23
ianuarie 1 626. (N icolae Iorga 1-a apreciat ca . . om de cu/turci neobişnuilli " -
Vezi Istoria Rominilor in Chipuri şi icoane, Editura Ramuri S. A., Craiova,
1 92 1 , p. 32 1 ).
http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 45
H oria Dumitrescu

otomana - tătăreşti - moldo - muntene, Gabriel Bâthory a fugit la


Oradea, unde a căzut victimă căpitanului haiduc Andrei Geczy, din
porunca căruia a fost ucis 6 1 •
La 23 octombrie 1 6 1 3 , stările transilvănene I-au ales pe
Gabriel Bethlen principe al Transilvaniei. La cererea sa au rămas şi
peste iarnă în Transilvania trupe turco - tătăreşti, dar şi din cele două
ţări române, pentru a-1 ajuta la consolidarea domniei.
Peste o lună, la 2 5 noiembrie 1 6 1 3 , în tabăra de la Oprişani,
principele Gabriel Bethlen a dat mâna cu cei doi domni - Ştefan
Tomşa şi Radu M ihnea - .,jurindu-şi reciproc că vor .fi ca fra(ii şi se
vor ajuta pînă la moarte " 62.
Pentru întărirea legăturilor şi relaţii lor de prietenie d intre cele
trei ţări s-au încheiat şi tratate de alianţă. Domnul muntean Radu
M ihnea a încheiat un astfel de tratat cu Gabriel Bethlen, la care a
aderat şi Ştefan Tomşa. Scopul acestei al ianţe era sprij inul reciproc
împotriva oricărei primejdii.
Refugiat în Ţara Românească, Ştefan Tomşa nu a încetat să
încerce redobândirea scaunului Moldovei.
În două rânduri, orheieni i aţâţaţi de Ştefan Tomşa se răsculară
şi de amândouă ori au fost învinşi, puşi pe fugă şi Tomşa alungat, din
nou, în Muntenia 61 .
Miron Costin consemna că .. Sedea Stefan Vodă În Ţara
Muntenească În bejenii, la Radu! Vodă şi lovea oamenii lui pănă la
Birlad, pănă la Vaslui, ce lotu-i Împingea leşii ". 64
În anul 1 6 1 6, Ştefan Tomşa şi-a pus în gând să mai încerce o
dată soarta armelor pentru redobândirea scaunului pierdut. Tomşa a
trecut Siretul, având alături de el pe domnul muntean Radu M ihnea şi
pe vestitul Skender paşa de Sil istra.

61 Dr. Petru Bunta, Gabriel Berhlen ( 1 6 1 3 - 1 62 9), Editura M i l itară,


Bucureşti. 1 98 1 , p. 3 6 .
6 � Ibidem. p. 42.
61
C . Gane. op. cit. . p. 1 5 8.
(.� M iron Costin. op. cit. . p . 6 5 .
..t 6 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
U n putnean pe tronul M oldovei: Ştefan Tomşa al I I-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

Î n februarie, la Ştefăneşti, oastea compusă din munteni. tătari


şi turci au zdrobit armata moldo - polonă 65 .
Către sfârşitul l u n i i martie 1 6 1 6, armata lui Skender Paşa s-a
apropiat de Hotin, iar oastea lui Alexandru Movilă a ieşit din cetate
pentru a o întâmpina în câmp deschis. În mai puţin de trei ceasuri au
pierit circa 1 2 .000 turci, tătari şi munteni, iar cei ce au scăpat vii, s-au
împrăştiat, cuprinzând în fuga lor pe Tomşa şi Skender Paşa 66 .
Ştefan Tomşa şi Radu M ihnea s-au oprit în lagăr la Buzău şi
se bucurau că au rămas în viaţă. Masa mare, întinsă pe pajişte, cu miei
fripţi şi belşug de vinuri a fost stricată de vestea că moldovenii şi
polonii se apropie în număr mare de tabăra celor doi domni.
Radu M ihnea a fugit spre Târgovişte, iar Tomşa s-a îndreptat
spre Dunăre. Ceata de ostaşi trimisă după el nu 1-a putut prinde, căci
voievodul trecuse fluviul la Brăila 67 .
Î n iulie 1 6 1 6 a fost organizată o nouă expediţie turco -
munteană pentru curmarea definitivă a ambiţi ilor Movileştilor.
Înfruntarea decisivă a avut loc la Drăcşani ( 2 3 iulie 1 2 august 1 6 1 6) .
Plecarea neaşteptată înaintea bătăliei a lefegiilor cazaci,
trădarea paharnicu !ui Costea Bucioc - comandantul oştii Movileştilor ­
şi întârzierea aj utoru lui militar pe care îl aducea Radu Şerban 68 din
ţinuturile imperiale, trupe din care făcea parte şi un corp de francezi,
au condus la înfrângerea lui Alexandru Movilă şi la stingerea " casei "
lui Ierem ia. Văduva acestuia, Doamna Elisabeta de Lozna cu fiii săi
Alexandru şi Bogdan au fost capturaţi şi duşi la Constantinopol 69•
Cei doi tineri s-au turcit, pentru a-şi salva v ieţi le, în timp ce mama lor

65 C. Gane. op. cit. . p. 1 5 9.


66 Ibidem. p. 1 60.
6 7 Ibidem. p. 1 62 .
68
Radu Şerban. Domn al Ţării Româneşti în trei rânduri: 7 1 1 7 octombrie -
22 octombrie 1 1 noiembrie 1 60 1 , 1 7 1 27 iulie 1 602 - I l 1 2 1 decembrie 1 6 1 O
şi 1 9 1 29 mai - 1 9 1 29 septembrie 1 6 1 1 .
69 Acad. Virgil Cândt':t (coord.). op. cit. . p. 75.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 47
H oria Dum itrcscu

dispărea în baremul unui agă, lăsându-şi cosiţele castanii tăiate


ctitoriei Movi leştilor de la Suceviţa, unde se păstrează şi astăzi 70.
N ici Ştefan Tomşa nu a scăpat de pedeapsa turci lor. Un ceauş,
* trimis de vizir, a sosit la B răila, iar oamenii lui I-au înşfăcat pe

Tomşa, I-au legat de mâini şi de picioare şi I-au trimis la


Constantinopol.
.
Matei al M irelor nota că După ce robiră pre D6nmă şi pre
"
copiii ei. destituiră şi pre Ştefan. Mazilitu, acesta se duse in Bizantiu
unde .fit .f6rte batjocoritu, pentrucă se lăsase să-lu calce o muiere, şi
nu fitsese În stare să se lupte cu densa " 7 1 •
Peste câţiva ani. norocul i-a surâs d i n nou lui Tomşa.
Î ncercând să profite de slăbiciunea Poloniei, sultanul Osman II 72, în
vârstă de 1 7 ani, a organizat o expeditie imperială " cu întreaga
.. ,

putere a împărăţiei. Armata otomană, dispunând până şi de elefanţi, a


pornit de la Constantinopol la 1 1 1 2 1 mai şi la 22 august 1
1 septembrie 1 62 1 a aj uns la Hotin B .
Campan ia a durat !)ână l a 9 octombrie 1 62 1 când s-a încheiat
pacea. Hotinul ocupat de poloni şi pe care turcii nu au reuşit să-I
cucerească, a fost totuşi restituit Moldovei. A lexandru l liaş 74 a fost
mazilit (septembrie 1 62 1 ) şi în locul său a fost numit Ştefan Tomşa,
care se nemerise În oastea turcească " 75• Se pare că la Poartă
..

avusese de luptat cu pretendentul italian Locadel lo 76.

70 Ibidem.
* ceauş = paznic sau însoţitor al prizonierilor.
. .
71 M atC I a 1 M II'C
' 1OI'. op. CII. , p. 34"'

7� Osman I l . Fiul lui Ahmed 1, su ltan între 26 februarie 1 6 1 8 - 20 mai 1 622.


73 Acad. V irgi l Cândea (coord.), op. cit. , p. 78.
7 � Alexa ndru lliaş. Domn al Moldovei în două rânduri: 1 O 1 20 septembrie

1 620 - septembrie 1 62 1 şi 5 1 1 5 decembrie 1 63 1 - aprilie 1 63 3 .


7 5 N . Iorga, Istoria Românilor. 1'01. V, Vitejii, Bucureşti. 1 937, p. 4 1 8 .

76 Octav - George Lecca. op cit. , p. 556.

48 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
Un putnean pe tronul Moldovei: Ştefan Tomşa al II-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

.. Cu mila lui Dunmedzău. s 'au aşedzat În Scaunul Măriei


Sale şi au alina! toate răută{ile ", aşa scrie un informator moldovean
despre noua domnie a l u i Ştefan Tomşa 77 •

., Amu mai blÎnd " 7 8 , Ştefan Tomşa părea de nerecunoscut:


era (ara În pace şi în tol bivşugul, cÎt părea hie cui că nu este
..

domnia acelui domnu dintăi, tot în zarve " 7 9.


Î n cea de-a doua domnie, a terminat şi sfinţit Mănăstirea Salca
( 1 622), începută la sfârşitul anului 1 6 1 2 .
De asemenea, a fost zidită Biserica �f Voevozi " d in Roman,
..

precum şi Biserica Domnească de pe poartă ", adică de la intrarea în


..

Cllltea Domnească .
La 5 decembrie 1 62 1 , Tomşa comanda trei clopote la Bistriţa;
de acolo adusese şi pe meşterul ţiglar 80 .
Tom şa a fost căsătorit cu fosta soţie a unui negustor grec de ..

frunte şi bogat "; informaţia o avem dintr-un izvor unguresc care


adaugă şi detaliu! că această soţie i-a fost dată de sultan 8 1 •
După M iron Costin, sfârşitul domniei lui Tomşa 8� s-a datorat
uneltirilor lui Radu M ihnea la Poa1tă: Numai, nice Într-un chip nu-l
..

lăsa În pace Radu/ Vodă, domnul muntenesc, ce săpÎndu-1 totdeauna


şi as!ădzi şi mÎne. i-au venit lui Ştefan Vodă mazilie iară. În care i
s-au prilejit şi moartea În Ţarigrad. Şi avufia ce au avut. /oală au
81.
luai-o Împără( ia "

77 N. Iorga, op. cit., p. 4 1 8 - 4 1 9.


78
Miron Cost in, op. cit. p. 1 O 1 .
.

79 Ibidem.
"° Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 40.
8 1 Ibidem; C. Gane opinează că a fost însurat cu o moldoveancă, Doamna
Elena (C . Gane, op. cit. p. 1 85), de aceeaşi părere fi ind şi Octav - George
.

Lecca (op. cit. . p. 5 5 5).


"� A doua domnie s-a desHişurat în perioada octombrie 1 62 1 - septembrie
1 62 3 .
8 3 M iron Costin. op. cit. , p . I 05 .
http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 49
H oria Dumitrescu

Ştefan Vodă Tomşa mare vărsătoriu de singe, gros la hire şi


.,

" 85 .
prostatec " M� a f'ost , un batrm
, • • .foarte
.1' crunt , .. trranu1 ace1a care
speria Iaşul treCÎnd pe străzile podite cu loadbe de lemn În fruntea
gărzii lui înnarmate şi care măce/ăria pe boieri ca distractie şi ca
·" H6
precaut nme .

Atitudin� a lui Ştefan Tomşa faţă de boieri este şi ea diferit


interpretată. La luarea domniei, era " domnu bunu şi intieleptu. . . bunu
mai alesu pentru seraci, dară a!lpru câtră boiari, pentrucă acestia era
nedrepti câtră serăcime " 87.
Boierii erau cei care mânca pre seraci ca nisce lupi
..

.flămândi " şi " storcea biela tieră fără nici o indurare. . . carii despoia
pre bietii omeni mai reu de câtu telharii, intrecându-se care de care
"88•
să răpescă mai multu, care de care să se impăuneze maifrumosu. . .
9
La j udecăţi era nepărtinitoriu şi dreptu, dară camfuriosu 8 .
..

Pornirea lui era Însă numai asupra boieri lor asupritori şi


n icidecum asupra ţărani lor, cărora le asculta necazurile.
Tăranii, la rându l lor, . Îl socoteau cu adevărat domnul lor -
.

voievodul săracilor ' ". 90


Domn al Moldovei la începutul unuia d intre cele mai
frământate secole ale istoriei Principatului, dom inat de interese,
ambiţii, conjuncturi pol itice interne şi externe, Ştefan Tomşa s-a
înscris în rândul numero�; ilor domni a căror soartă a fost implicit
determinată de realitatea timpului.
Dacă pentru istoria Principatului Moldovei scu1tele lui domnii
nu au lăsat urme adânci în scurgerea ei temporală, pentru istoria
locală, au constitu it even imente cu rezonanţă, dată tiind originea sa.

B� Ibidem.
BS N. Iorga, Istoria Românilor in Chipuri şi Icoane. . . , p. 3 2 1 .
86 Ibidem . p. 322.
87 Matei al Mirelor, op. cii , p. 3 3 8 .
HK Ibidem.
89 Ibidem.
90 Pomp i l iu Tudoran, op. cit. , p. 2 1 6.

50 http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro
U n putnean pe tronul M oldovei: Ştefan Tomşa al li-lea ( 1 6 1 1 - 1 6 1 5, 1 6 2 1 - 1 623)

Mai mult, apartenenţa la aceste meleaguri, cunoaşterea stărilor


şi rea lităţilor sociale i-au determinat o anume atitudine, concretizată
prin acţiuni şi intervenţii directe în raporturi le dintre straturile de sus
şi de jos ale societăţii, în favoarea celor năpăstuiţi.
Cu siguranţă, raporturile avute cu cei de peste M ilcov, trebuie
să fi fost undeva, pe planul conştiinţei apartenenţei de neam,
influenţate de indiscutabila real itate putneană - Ţinut aflat la întâlnirea
celor trei provinc i i româneşti: Moldova, Ţara Românească şi
Transi lvan ia.

http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro 51

S-ar putea să vă placă și