PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII

LABORATOR NR. 8

1. PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

¾ Sbârciogul (ciuciuleţi, ciuciulete, pupi) Morchella esculenta Pers.

fam. Morchellaceae
Are pălăria ovoidă sau conică, cu
diametrul de 3,0 — 6,0 cm şi înălţimea
de 3,0—8,0 cm, de culoare gălbuie sau
roşcat bruna, cu nuanţe mai deschise
spre vârf, iar pe suprafaţă prezintă
numeroase alveole adânci, neregulate şi
sinuoase, căptuşite în interior de himeniu
şi delimitate de creste sterile şi groase
Pălăria este goală în interior, iar
marginile acesteia sunt concrescute pe
piciorul drept, cilindric şi îngroşat spre
bază, neted sau vălurat, gol în interior,
cu diametrul de 2,0—3,0 cm şi înălţimea
de 3,0—5,0 cm, de culoare albicioasă
sau galben deschis. Carnea este albă,
casantă, fragedă, cu gust şi miros plăcut.
Creşte izolat sau în grupuri, pe terenurile nisipoase ale pădurilor luminate sau ale
pajiştilor mai umbrite, în mustul zăpezii sau după ploile călduţe de primăvară.
Comestibilă, foarte bună

¾ Sbârciogul — Morchella conica Pers., fam. Morchellaceae

Se caracterizează prin pălăria de formă
conică, cu înălţimea de 3,0—7,0 cm şi
diametrul în partea inferioară de 1,5—3,0
cm, de culoare brun deschis până la
negricioasă cu nuanţe brun-gălbui, cu
suprafaţa presărată de alveole profunde,
înguste, dispuse în şiruri longitudinale mai
mult sau mai puţin paralele, limitate de
nervuri groase, unite între ele prin coaste
transversale. Marginile pălăriei sunt
neregulate şi concrescute pe piciorul
aproape cilindric,puţin vălurat şi uneori
subţiat spre bază, cu diametrul de
1,0—1,5 cm şi lungimea de 2,0—4,0 cm,
de culoare albicioasă sau cu nuanţe gălbui
şi Gol în interior. Carnea este albă, cu gust
şi miros plăcut. Creşte izolat sau în grupuri
prin păduri de răşinoase şi cele de amestec, prin pajişti, preferind solurile nisipoase sau
argilo-nisipoase, umede.

1
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

™ Sbârciogul gras (ciuciuleţi) Gyromitra esculenta (Pers.) Fr.,

fam.Helvellaceae
Are pălăria globuloasă sau
diformă, alcătuită din numeroase
pliuri lobate ca nişte circumvoluţiuni,
de culoare bruna-castanie până la
brună-negricioasă, cu dimensiuni de
3,0—8,0 cm. în interior este albă şi
goală. Piciorul gol în interior, cu
diametrul de 1,5—3,0 cm şi
înălţimea până la 8,0 cm este neted
sau vălurat, de culoare alb-gălbeniu,
uneori cu nuanţe roşiatice. Carnea
este albă, casantă, cu miros şi gust
plăcut, însă conţine o substanţă
toxică (acid helvellic), datorită căruia
este socotită de unii autori, ca fiind
FOARTE OTRĂVITOARE, provocând intoxicaţii de tip faloidian. Creşte în grupuri, în păduri
de răşinoase, pe lângă trunchiuri de arbori, pe locuri părăginite etc.

¾ Creasta cocoşului (laba ursului, opintici barba caprei, burete creţ)

Ramaria flava (Fr), fam.
Clavariaceae,
Are forma unui arbust cu piciorul
cărnos,gros, albicios, de 3,0—5,0 cm,
cu numeroase ramuri şi rămurele
galbene-aurii,lungi, subţiri, fragile,
terminate cu câte 2 vârfuri boante,
îndreptate în sus, formând un corp
rămuros de mărimea unui pumn
(6,0—12,0 cm). Carnea este albă, cu un
gust plăcut, însă puţin amărui.
Creşte în pădurile de răşinoase şi de
foioase.
¾ Rămurelele (creasta cocoşului, opintici, bureţii veveriţei, meloşel,
togmăgel, bureţi creţi) Ramaria botrytis (Pers.) fam. Clavariaceae
Are forma unui arbust cu un
trunchi de 3,0—4,0 cm, cărnos, la
început alb, iar apoi gălbui, de pe care
se ramifică ramuri de lungimi diferite
galben-aurii, cilindrice şi drepte,
cărnoase, care se divid în rămurele
galbene, sau galbene-roşii, scurte,
obtuze, îngroşate, îndreptate în sus şi
terminate cu câte 2—3 vârfuri boante
de culoare roz sau roşu purpuriu,
alcătuind corpul fructifer asemănător
unei conopide, cu mărimi de 6,0-12,0
cm. Carnea este albă, fragedă,
suculentă, cu miros plăcut şi gust
dulce.
Creşte prin păduri de răşinoase
şi de foioase, izolat sau în grupuri.
2
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
¾ Gălbiori (bureţi galbeni, gălbenele, unghia caprei) Cantharellus
cibarius Fr., fam. Cantharellaceae,
Au pălăria de culoare galbenă,
cu diametrul de 2,0—9,0 cm, în
tinereţe boltită, cu marginile regulate,
răsfrânte în jos iar la maturitate ia
forma unei pâlnii cu marginile
încreţite, lobate sau ondulate
neregulat. Lamele au aceeaşi culoare
cu pălăria, sunt groase şi de-carente
pe piciorul cilindric, gros, îngustat la
bază, tare, plin şi cărnos, galben, ca
înălţimea de 3,0—6,5 cm şi grosimea
de 1,0—1,5 cm. Carnea gălbiorilor
este galben-aurie, tare, fibroasă, are
un miros plăcut şi un gust picant,
rareori este atacată de viermi.
Gălbiorii cresc în grupuri, prin păşuni
şi prin păduri de răşinoase şi de
foioase.
¾ Hribul (mânătarca, mitarcă, hrighi, pitarcă) Boletus edulis Bull. ex Fr.,
fam. Boletaceae,
Are pălăria de 5,0—20,0 cm diametru,
aproape globuloasă şi cu marginile petrecute
peste creştetul piciorului în tinereţe,iar apoi devine
convexă, emisferică sau plană, cărnoasă, cu
cuticula brun-deschis până la brun-cenuşie, mată şi
puţin cleioasă pe timp umed. Pe faţa inferioară se
găsesc tuburile sporifere, albicioase şi apoi galbene
sau galben-verzui. Piciorul este îngroşat în partea
inferioară, de 3,0—6,0 cm diametru şi 12,0—16,0
cm înălţime, brun-deschis, iar spre pălărie este
acoperit cu o reţea poligonală alburie. Carnea este
albă cu nuanţe galbenii şi roşiatică sub cuticulă,
tare, cu gust şi miros plăcut, iar la bătrâneţe se
înmoaie.
Creşte prin pădurile de răşinoase şi de
foioase, cât şi prin luminişuri şi pajişti. Apare
vara-toamna.
Comestibil, foarte bună.

¾ Hribul negru (pitarcă, pitoancă, hrib pucios) Boletus aereus Bull. ex. Fr.,
fam. Boletaceae
Are pălăria globuloasă în tinereţe, iar
apoi bombată, emisferică şi aproape întinsă
şi groasă la maturitate, cu diametrul de
7,0—20,0 cm şi cuticula brună-castanie până
la brună închis către negru, fin pubescentă.
Tuburile sporifere sunt albicioase,
galben-cenuşii şi apoi galben-verzui. Piciorul
gros şi bulbos în tinereţe, apoi îngroşat spre
bază, până la 5,0 cm diametru şi 5,0—15,0

3
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
cm înălţime, acoperit cu o reţea brună. Carnea este tare, albă, cu nuanţe rozii sub
cuticula, cu miros puternic şi gust plăcut.
Creşte în păduri şi pe liziera acestora.
Comestibil, foarte bun.

¾ Chitarca (pitarcă) Boletus

luridus (Schaeff.) Fr., fam. Boletaceae
Are pălăria de 4,0—15,0 cm în diametru,
globuloasă şi boltită în tinereţe, iar apoi
plan-convexă, cu cuticula de culoare măslinie
până la brun-ruginie, fiind lipicioasă pe vreme
umedă. Tuburile sporifere sunt galbene, apoi
verzui şi cu porii mici, roşiatic-portocalii sau
roşii, care se pătează în albastru la atingere.
Piciorul înalt de 4,0—12,0 cm şi gros de
2,0—6,0 cm este galben-portocaliu şi ovoidal
în tinereţe, iar la maturitate umflat spre bază,
plin şi brun-roşu închis, acoperit cu o reţea
roşiatică. Carnea alb-gălbuie este moale, cu
gust şi miros plăcut, iar prin rupere sau strivire
se albăstreşte şi apoi se înverzeşte,
confundându-se cu hribul ţigănesc.
Creşte prin pădurile de foioase şi de
răşinoase, cât şi pe pajişti.
Apare vara-toamna.
Comestibil, foarte bună.

™ Hribul ţigănesc Boletus satanas Lenz., fam.

Boletaceae

Are pălăria cu diametrul de 6,0—25,0 cm şi cuticula

cenuşie, galben-pieloasă până la roşiatic cu nuanţe verzui şi
lipicioasă pe vreme umedă. Tuburile sporifere sunt
galben-verzui, cu porii roşii-purpurii, iar prin apăsare se
albăstresc Piciorul ovoid ajunge la 4,0 — 10,0 cm înălţime şi
4,0—8,0 cm grosime la bază este de culoare galbenă către
roşiatică, acoperit cu o reţea de vinişoare roşii-purpurii.
Carnea alb-gălbuie, prin rupere se înroşeşte,
apoi se albăstreşte sau se înverzeşte, are gust
şi miros dulce.
Creşte în special în păduri de foioase pe
terenuri calcaroase.
Este o specie destul de rară.
Apare vara-toamna
OTRĂVITOARE, dar nu mortală, aşa cum
s-a crezut multă vreme. Provoacă doar
gastroenterite trecătoare. Unele persoane care
consumă adesea ciuperci suportă destul de bine
această specie.

4
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
¾ Buza caprei Boletus subtomentosus (L.) Fr, fam. Boletaceae
Are pălăria emisferică până la
plană, cu marginile răsucite în jos şi
diametru de 3,0—10,0 cm. Cuticula
gălbuie-măslinie până la brun-cenuşie,
la maturitate este brăzdată de crăpături
verzui-galbene. Tuburile sporifere
galben de lămâie se albăstresc la
atingere. Piciorul înalt de 6,0—10,0 cm şi
gros de 1,5—2,0 cm, galben sau
galben-verzui este cilindric şi pătat
longitudinal in roşu. Carnea albă cu
nuanţe galbene şi roşiatice sub cuticula
este moale cu. gust dulce.
Creşte prin pădurile de răşinoase
şi de foioase, izolată sau în grupuri.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, mediocră.
¾ Untoasa cu inel Suillus grevillei (Klotsch) fam. Boletaceae
Are pălăria de 4,0—14,0 cm, cu
margini puţin răsucite în jos şi
ondulate. Cuticula galben-aurie sau
roşiatică se desprinde de carne.
Prezintă velum galben-albicios şi după
ce se rupe rămâne doar inelul
alb-gălbui, care atârnă pe picior.
Tuburile sporifere sunt fine,ui-brune şi
decurente. Piciorul înalt de 4,0—12,0
cm şi gros de 1,0—2,5 cm cilindric,
puţin îngroşat la bază, galben-auriu cu
nuanţe rozii. Carnea galbenă sau
galben-verzuie este tare şi prin rupere
devine brun-gălbuie. Are miros plăcut
şi gust dulce.
Creşte în pădurile de răşinoase.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, destul de bună; se
recomandă ca înainte de preparare să se înlăture cuticula pălăriei care este gelatinoasă.
¾ Pita (turta) vacii (văcuţe) Suillus lutens (L. ex. Fr.), fam Boletaceae
seamănă cu untoasa cu inel şi are
pălăria de 4,0—11,0 cm,
convex-bombată cu marginile puţin
răsucite în jos şi ondulate. Cuticula
galben-brună până la rozacee-brună
se desprinde uşor de carne şi este
mâzgoasă pe vreme umedă. Tuburile
sporifere sunt galben-verzui. Piciorul
înalt de 2,0—10,0 cm şi gros de
0,5—2,0 cm este albicios sau gălbui,
cilindric, uneori curbat, prevăzut cu
un inel membranos, la început alb şi
apoi brun-violaceu. Carnea albă,
uşor gălbuie este moale şi devine rozie prin rupere. Are gust dulce şi miros plăcut.
Creşte prin pădurile de răşinoase. Apare vara-toamna. Comestibilă, foarte bună.
5
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
¾ Hribul murg Xerocomus badius (Fr.) Kuhn. fam. Boletaceae
Are pălăria cu diametrul de
4,0—12,0 cm, aproape
globuloasă în tinereţe şi apoi
emisferică şi bombată, cu
adâncitură centrală. Cuticula
brună, brună-castanie este puţin
lipicioasă pe vreme umedă.
Tuburile sporifere verzi-cafenii au
porii galben-verzui, iar prin
apăsare devin albăstrui-verzui.
Piciorul înalt de 4,0—10,0 cm şi
gros de 0,8 — 4,0 cm este
cilindric sau puţin umflat spre
bază, drept sau curbat, brun
deschis sau albicios.
Carnea este albă sau
galben-alburie, roşiatică sub
cuticula, se albăstreşte prin rupere, are gust şi miros plăcute. Creşte în grupuri, în păduri de
răşinoase.
¾ Pitarca (chitarcă, burete de mesteacăn,
burete călugăresc) Leccinium scabrum (Bull.
ex. Fr.) fam. Boletaceae
Are pălăria emisferică-bombată în tinereţe şi apoi
convexă, cu diametrul de 4,0—16,0 cm. Cuticula de culoare
cenuşie, roşie-cărămizie este puţin lipicioasă după ploaie.
Tuburile sporifere sunt albicioase-cenuşii. Piciorul înalt de
6,0—16,0 cm şi gros de 1,0—3,0 cm, cilindric, îngroşat puţin
spre bază, albicios sau cenuşiu, este presărat cu solzişori
brun-roşiatici până la negricioşi. Carnea albă devine roşiatică,
albăstruie sau verzuie prin rupere,iar prin fierbere sau uscare
se înnegreşte.
Creşte prin pădurile de răşinoase şi cele de foioase,
mai ales în mestecănişuri.
Apare primăvara – vara - toamna.
Comestibilă.
¾ Crăiţele (burete domnesc) Amanita caesarea
(Scop.) Pers. fam. Amanitaceae
are pălăria la început globuloasă, apoi sferică,
convexă, aproape plană, cu marginile striate şi
diametrul de 7,0—13,0 cm. Cuticula netedă
portocalie sau galben-aurie, se desprinde uşor de
carne. Lamele stat libere, de culoare galben-aurie.
Piciorul înalt de 8,0—12,0 cm şi gros de 2,0—3,0 cm
este galben-auriu, plin, cilindric, poartă un inel
galben, ca un guler cu marginile iar spre baza
este puţin îngroşat şi îmbrăcat, într-o volvă
membranoasă albă, persistentă, cu marginile
crestate şi libere. Carnea este albă,gălbuie sub
cuticulă, tare, cu gust şi miros plăcut. Este una
dintre cele mai agreate ciuperci şi creşte izolat
sau în grupuri, prin pădurile de foioase şi luminişurile din regiunile sudice şi vestice ale
ţării. Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună, considerată ca cea mai bună dintre ciuperci.
6
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

™ Muscariţa (bureţi pestriţi, burete de gâze, burete şerpesc) Amanita

muscaria (L. ex. Fr.) Pers. ex. Cooke, fam. Amanitaceae
Are pălăria globuloasă în tinereţe,
apoi ca un clopot şi în sfârşit aproape
plană, cu diametrul de 6,0-20,0 cm, cu
cuticulă roşie sau roşie-portocalie, uşor
detaşabilă de carne,
puţin lipicioasă, striată pe margini şi
presărată cu negi albi, groşi, dispuşi
concentric şi căzători. Lamele albe
sau albe cu nuanţe gălbui sunt
libere la
maturitate. Piciorul înalt de 6,0—22,0
cm şi gros de 1,0—2,5 cm este plin la
început şi apoi gol, cilindric, îngroşat
la bază şi înconjurat de resturi de
volvă, sub formă de negi, dispuşi
circular. Sub pălărie, pe picior, prezintă un inel mare alb şi cu marginile răsfrânte în jos.
Carnea albă, albă-gălbuie sub cuticulă are miros şi gust dulce.
Creşte în pădurile de răşinoase şi de foioase, cât şi prin păşuni şi fâneţe.
Apare vara-toamna.
OTRĂVITOARE!!!

™ Buretele pestriţ (buretele panterei) Amanita pantherina (DC. ex. Fr.).

Schumm, fam. Amanitaceae
Are pălăria în formă de clopot în tinereţe,apoi convexă-întinsă, cu diametrul de
7,0—11,0 cm, cu marginile striate.
Cuticula brun-cenuşie, măslinie sau
galben-portocalie, lipicioasă pe
vreme ■umedă, presărată cu solzi
albi, făinoşi, concentrici şi căzători.
Lamele albe, numeroase şi libere.
Piciorul înalt de 6,0—11,0 cm şi gros
de 0,5—3,0 cm este plin la început,
apoi gol în interior, cilindric, îngroşat
la baza şi împlântat într-o volvă albă
alcătuită din mai multe straturi şi
ruptă regulat. Pe picior. în treimea
superioară se găseşte un inel, alb,
uşor striat şi dispus oblic. Carnea
albă şi fragedă, fără miros şi gust
dulceag, apoi acru.
Creşte în păduri de foioase şi
de răşinoase.
Apare vara-toamna
OTRĂVITOARE

7
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

™ Buretele viperei (ciuperca albă) ‚ Amanita phalloides (Vaill. ex. Fr.) Secr.,
fam. Amanitaceae
Are pălăria emisferică în
tinereţe, iar apoi aproape plană, cu
margini netede şi cu diametrul de
5,0—12,0 cm. Cuticulă galben-verzuie,
verde-măslinie, cu nuanţe mai închise
la centru, cu striuri cabale şi fine,
brune sau negre, lipicioasă pe vreme
umedă şi fără solzi la maturitate.
Lamele sunt libere, albe, albe-gălbui
sau albe-verzui. Piciorul înalt de
5,0—11,0 cm şi gros de 0,8—2,0 cm,
plin şi apoi gol spre creştet, albicios, ai
nuanţe verzui, pătat în zig-zag cu
verde, îngroşat spre bază şi îmbrăcat
într-o volvă albă, pieloasă şi
îndepărtată de el. Inelul membranos
este alb sau alb-gălbui, cu striuri
răsfrânte în jos. Carnea albă, cu gust
de ridichi mucegăite, puţin dulceag şi fără miros. în tinereţe se poate confunda cu ciuperca
de bălegar.
Creşte prin pădurile de foioase şi de răşinoase, formând grupuri.
Apare vara-toamna.
FOARTE OTRĂVITOARE

¾ Buretele şerpesc (pălăria şarpelui, piciorul căprioarei) Macrolepiota

procera (Scop. ex. Fr.) Sing. syn. Lepiota procera (Schaeff.) Quell. fam.
Agaricaceae
Este ca un ou în tinereţe, ca
apoi să treacă succesiv prin formele
de măciucă, clopot, pălărie
emisferică şi în cele din urmă
aproape plană ca diametrul de
10,0—30,0 cm, central mamelonată.
Cuticulă cenuşie-brună netedă în
centru, acoperită în rest cu solzi bruni
sau cenuşii, dispuşi concentric, mai
mari pe margini, se desprinde de
carne. Lamele albe, cenuşii sau
gălbui, sunt libere şi cărnoase.
Piciorul înalt de 15,0—30,0 cm şi
gros de 1,0-2,5 cm, îngroşat la bază,
cenuşiu şi acoperit cu solzi mari şi
bruni este gol q interior. Inelul este
mobil, cu marginile striate, alb-gălbui. Carnea este alba cu miros uşor de anason şi gust de
miez de nucă.
Creşte izolat sau în grupuri în păduri luminate, pajişti şi fâneţe, locuri înierbate.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună. Se consumă numai pălăria, deoarece piciorul este foarte
tare.

8
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

9 Ciuperca de câmp (ciuperca oilor) — Agaricus arvensis Schael ex. Fr. syn.
Psalliota arvensis (Schaeff.) Fr., fam. Agaricaceae
are pălăria ovoidă în tinereţe, apoi
globuloasă, emisferică şi în final
convex-plană, boltită vârf, cu diametrul de
5,0—15,0 cm şi cu marginile purtând
resturile cortinei. Cuticula este albă,
alburie-galbenă până la cenuşie-brună
deschis. Lamei libere şi albe, devin
albe-rozii şi apoi brun-negricioase. Piciorul
înalt de 8,0 —13,0 cm şi gros de 1,5—3,0
cm, cilindric, puţin îngroşat spre bază, alb
sau alburiu şi gol în interior, poartă un inel
alb sau alb-gălbui, dublu şi răsfrânt în jos.
Carnea tare şi albă are gust plăcut şi miros
de migdale.
Creşte prin păşuni păduri luminate,
livezi şi grădini.
Apare vara-toamna.
Comestibilă foarte bună.

9 Ciuperca de pădure Agaricus silvaticus Schaeff. ex. Secr. Syn Psalliota

silvatica (Schaeff.) Quel fam. Agaricaceae
este globuloasă în tinereţe şi apoi convex -
campanulată, puţin boltită spre centru, cu
diametrul de 4,0—9,0 cm şi marginile deseori
fin crăpate. Cuticula albă-rumenie,
brună-deschisă) până la roşcată este
presărată cu solzi bruni-negricioşi. Lamele
libere sunt albicioase, rozii şi apoi
brune-purpurii. Piciorul înalt până la 11,0 cm şi
gros de 1,0—2,5 cm, cilindric, gol în interior
este alb-cenuşiu cu nuanţe cafenii, fiind
prevăzut cu un inel simplu şi căzător. Carnea
tare este albă, iar prin rupere devine
galben-roşiatică şi are miros de anason şi gust
de migdale.
Creşte în grupuri,prin păduri.
Apare tomna.
Comestibilă.

9
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

9 Ciuperca de bălegar, (Ciuperca albă, nane, ciuperca de gunoi, şampinion)

Agaricus campestris L. ex. Fr. syn. Psalliota campestris (L.) Fr. fam.
Agaricaceae
Are pălăria globuloasă, emisferică şi cu
marginile îndoite spre interior în tinereţe, iar apoi
convex-plană cu diametrul de 3,0—13,0 cm,purtând pe
margini resturile cortinei. Cuticula este alburie,
galben-rumeniu, uneori acoperită cu solzi fini, bruni şi
uşor detaşabili de carnea pălăriei. Lamele sunt libere şi
dese, albe şi apoi rozii şi în cele din urmă
brun-negricioase. Piciorul înalt de 4,0—9,0 cm şi gros
de 1,5—3,5 cm este alb, cu nuanţe cenuşii, plin, tare şi
acoperit cu scuame sub inelul alb şi căzător. Carnea
albă, devine rozie sau brună prin rupere şi are miros şi
gust plăcute de ciupercă.
Creşte în grupuri pe pajişti, păşuni, grădini, locuri
gunoite şi face obiectul culturilor în tinereţe se confundă
cu buretele viperei.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună.
Se cultivă două varietăţi Agaricus campestris var.
bispora şi Agaricus campestris var. hortensis.

9 Ciuperca albă Agaricus xanthodermus Genevier syn. Psalliota xanthoderma

Richon et. Rose, fam. Agaricaceae
Are pălăria globuloasă,
emisferică şi apoi plană, cu diametrul
de 5,0— 12,0 cm, cu marginea uşor
ondulată şi cu resturi de cortină.
Cuticula este albă, cenuşie şi devine
galbenă prin lovire. Lamele sunt libere,
dese, albe la început, roze şi în final
brun-negricioase. Piciorul înalt de
6,0—10,0 cm şi gros de 1,0—1,5 cm,
puţin umflat la bază este alb, dar se
colorează în galben în tăietură. Inelul
este alb, neted sau striat. Carnea moale,
albă-galbenă, devine repede galbenă
prin rupere sau tăiere, are gust neplăcut
şi exală un miros de carbol.
Creşte în grupuri, în păduri de
foioase şi pe pajişti.
Apare vara-toamna.
NECOMESTIBILĂ, nu se recomandă a fi consumată deoarece, deşi nu este toxică,
produce uneori indigestie urmată uneori de diaree.

10
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

9 Ghebele (opintici, hălimaş) Armillaria mellea (Vahl). Quel, syn. Armillariella

mellea (Fr. ex. Vlahl). Karst. fam. Tricholomataceae
Au pălăria emisferica,
apoi convexă, aproape plană, cu
diametrul de 4,0—12,0 cm,
adâncită spre centru şi cu
marginea striată. Cuticula se
separă uşor de carne şi este
galbenă până la galben-roşcată,
mai închisă spre centru şi
presărată cu solzi bruni sau
negricioşi, dispuşi concentric.
Lamele sunt decurente, albe şi
apoi galben-rozii. Piciorul înalt
de 5,0—14,0 cm şi gros de
1,0—2,0 cm, plin galben sau
galben-roşietic, cilindric sau
curbat şi puţin îngroşat la bază
poartă un inel alb, pătat cu
galben, persistent. Carnea albă şi fragedă are miros dulceag şi gust acrişor în stare crudă.
Creşte în grupuri de 5—15 (20) exemplare, pe cioatele de răşinoase, de fag şi alte
specii, pe lemne putrede cât şi pe rădăcinile arborilor vii sau morţi.
Apare toamna.
Comestibilă, foarte bună. În unele regiuni ale ţării se murează.

9 Păstrăvii de fag (păstrăvi, burete negru, găinuşa pădurii) Pleuratus ostreatus

(Jacq. ex. Fr.) Kumm. fam. Pleurotaceae
au pălăria semicirculară mai rar plană,
cu diametrul de 5,0—15,0 cm şi cu
marginile răsucite în jos puţin ondulate.
Cuticula este cenuşie, cenuşie-brună
până la negricioasă brună. Lamele albe sau
uşor gălbui sunt decurente. Piciorul scurt de
0,5—2,0 cm. gros de 1,0 — 3,0 cm este alb,
excentric şi acoperit cu perişori ţepoşi spre
bază. Carnea este albă, fragedă şi cu
miros de făină şi gust dulce plăcut.
Cresc în tufe de câte 8 — 12
exemplare suprapuse pe trunchiurile şi
cioatele foioaselor, mai ales pe fagi, plopi,
ulmi, tei, mesteceni etc.
Apare toamna, până la începutul
ierni, mai rar vara.
Comestibilă, excepţională. Se poate consuma şi murată.

11
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

9 Râşcovii (bureţi dulci, roşcov, sângerii, lăptuci, pâinea pădurii) Lactarius

deliciosus (L. ex. Fr.) S. F. Gray, fam. Russulaceae
Au pălăria convexă şi apoi ca o pâlnie cu
diametrul de 5,0—15,0 cm, cu marginile ondulate şi
răsfrânte. Cuticula galben-portocalie cu zone
concentrice roşii-brune sau verzui este puţin lipicioasă
pe vreme umedă. Lamele decurente, fragile, portocalii
devin verzui prin lovire. Piciorul înalt de 2,0—6,0 cm
şi gros de 1,0—2.0 cm, cilindric, plin şi apoi gol, are
aceiaşi culoare cu pălăria şi alb în interior. Carnea
galben-roşietică devine verde prin rupere şi este moale,
cu miros aromatic şi gust puţin amărui, conţine un
latex roşu-portocaliu, care se înverzeşte în contact
cu aerul.
Cresc în păduri de răşinoase şi de fag luminate,
cât şi pe pajişti.
Apare vara-toamna.
Comestibilă. În unele regiuni se consumă murată.

9 Buretele dulce (râşcov, pita vacii, râşcovi, râşcov lăptos, burete lăptos etc.)
Lactarius volemus Fr., fam. Russulaceae
Are pălăria plan-convexă şi apoi
puţin adâncită la mijloc, cu diametrul de
8,0—12,0 cm, cu marginile răsucite către
interior şi crăpate la cele bătrâne.
Cuticula este galben-roşiatică până la
galben-brună, cu nuanţe mai închise la
centru. Lamele decurente şi fragile,
galben-aurii se pătează în brun prin
strivire. Piciorul înalt de 5,0—9,0 cm şi
gros de 1,5—2,5 cm, puţin mai deschis
la culoare decât pălăria este cilindric,
plin şi neted. Carnea alb-gălbuie se
colorează în brun prin rupere, este
bogată în latex şi are miros plăcut de
pere şi gust dulce. Latexul este alb şi
dulce, iar prin rupere devine brun.
Creşte izolat sau în grupuri în păduri de răşinoase şi de foioase.
Apare vara-toamna.
Comestibilă.

9 Iuţarii (burete iute, iuţani, burete lăptos) Lactarius piperatus (L. ex. Fr.) S. F.
Gray, fam. Russulaceae
Au pălăria convexă, plană şi apoi
adâncită la mijloc, cu diametrul de 5,0—20,0
cm şi marginile răsucite în jos şi ondulate.
Cuticula albă, puţin gălbenie la bătrâneţe,
este netedă. Lamele decurente sunt albe şi
apoi gălbui. Piciorul înalt de 3,0—7,0 cm şi
gros de 1,0—3,5 cm este alb, cilindric şi plin.
Carnea albă este tare, casantă, piperată, cu
miros aromatic şi conţine un latex alb lăptos,
12
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI
înţepător şi iute, care dispare prin fierbere.
Cresc în grupuri, prin păduri de foioase sau de răşinoase.
Apare vara-toamna.
Comestibilă.

9 Pâinişoarele Russula alutacea (Pers. ex. Schw.) Fr., fam Russulaceae

Au pălăria bombată şi apoi convexă,
puţin adâncită la mijloc, cu diametrul de
7,0—20,0 cm, cu marginile puţin striate şi
ridicate în sus. Cuticula roşie, roz-violacee,
roşie-măslinie este puţin vâscoasă pe vreme
umedă. Lamele libere sunt groase, galbene
sau galbene pământii. Piciorul înalt de
6,0—12,0 cm şi gros de 1,5 — 3,0 cm este
cilindric, plin şi apoi gol, alb sau alb cu nuanţe
rozii. Carnea albă este dulce, fără miros şi cu
gust de alune.
Creşte prin păduri de răşinoase şi de
foioase.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, destul de bună.

9 Vineţica Russula vesca Fr., fam. Russulaceae

are pălăria convexă şi apoi plană şi adâncită la
mijloc, cu diametrul de 4,0—9,0 cm, cu marginile
răsucite şi puţin striate. Cuticula galben-rozie
până la roşu-brună, cu nuanţe mai închise la
centru, se desprinde uşor de carne, jupuindu-se
în fâşii. Lamele aderente şi sfărâmicioase sunt
albe sau galben-alburii. Piciorul înalte de
2,0—5,0 cm şi gros de 1,5—2,5 cm, cilindric,
uneori curbat, subţiat spre bază, casant şi plin
este alb cu nuanţe cenuşii. Carnea albă este tare,
casantă, cu miros plăcut şi gust de miez de nucă.
Creşte izolată sau în grupuri, în păduri de
răşinoase şi de foioase, cât şi prin păşuni.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună, se poate consuma chiar crudă.

9 Vineţica pestriţă Russula virescens (Schaeff. ex. Zanted) Fr. fam. Russulaceae
Are pălăria emisferică şi apoi convex-plană,
adâncită la mijloc, cu diametrul de 6,0—12,0 cm,
cu marginile netede şi crăpate pe secetă. Cuticula
cenuşie-verzuie, galben-verzuie sau
ruginie-verzuie se separă uşor de carne, rezultând
pete alburii. Lamele libere şi albe sunt groase.
Piciorul înalt de 3,0—9,0 cm şi gros de 2,0—4,0 cm
este alb, cilindric, plin, dar spongios la exemplarele
bătrâne. Carnea albă, tare şi sfărâmicioasă are
miros plăcut şi gust de nucă.
Creşte în păduri de foioase şi în crânguri.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună; este cea mai
apreciată specie a genului Russula.
13
PRODUSE ACCESORII ALE PĂDURII PRINCIPALELE SPECII DE CIUPERCI

9 Hulubiţele (vineţica porumbeilor) Russula cyanoxantha (Schaeff.ex. Schw.) Fr.,

fam. Russulaceae
Au pălăria globuloasă, apoi
plan-convexă, adâncită la centru, cu
diametrul de 5,0—11,0 cm şi marginile
răsucite. Cuticula este striată, uşor
separabilă de carne, se desprinde în fâşii şi
este diferit colorată în purpuriu-violaceu,
liliachiu, violet închis, brun, brun-roşcat,
verzui-albăstrui etc. prezentând radiaţii vii
ca penajul porumbeilor. Lamele albe sunt
rotunjite la capete. Piciorul înalt de
5,0—10,0 cm şi gros de 1,5—2,5 cm, este
plin şi alb. Carnea albă şi rozie sub cuticula
este tare şi are gust dulceag.
Cresc prin păduri de răşinoase şi de
foioase, în special în cele de fag.
Apare vara-toamna.
Comestibilă, foarte bună; este cea mai apreciată specie a genului Russula.

14