M O R M I N T E C U S C H E L E T E AŞEZATE P E T O R A C E

DIN NECROPOLA NEOLITICA D E L A CERNICA

ŞI SEMNIFICAŢIA A C E S T U I R I T U A L P R E I S T O R I C

de G H E O R G H E C A N T A C U Z I N O

D i n t r e cele şapte c u l t u r i ieşite l a lumină p r i n săpăturile executate de I n s t i t u t u l

de A r h e o l o g i e în c o l a b o r a r e c u M u z e u l de I s t o r i e a M u n i c i p i u l u i Bucureşti pe t e r i ­
t o r i u l c o m u n e i C e r n i c a , j u d . I l f o v , în a p r o p i e r e de m a l u l de vest a l l a c u l u i , o însem­
nătate deosebită a r e d e s c o p e r i r e a aşezării şi necropolei neolitice a culturii Boian.
faza I , datînd de l a începutul m i l e n i u l u i a l - l e a î.e.n. Această necropolă, care
ocupă o suprafaţă de c i r c a u n h a şi în c a r e s - a u găsit pînă a c u m 372 morminte,
toate de inhumaţie, reprezintă c e l m a i t i m p u r i u c i m i t i r p r e i s t o r i c d i n ţara noastră
şi u n u l d i n cele m a i m a r i şi m a i v e c h i d i n E u r o p a 1
(fig. 1/1).
P r i n t r e cele 372 m o r m i n t e neolitice descoperite acolo, cele avînd n r . 149, 237 A ,
318 a u o însemăntate deosebită şi f a c obiectul a c e s t u i s t u d i u , în c a r e v o m expune
r i t u a l u l folosit în aceste m o r m i n t e şi semnificaţia s a în evoluţia concepţiilor fune­
rare preistorice.
In f i e c a r e d i n aceste morminte s - a găsit u n schelet întins pe torace şi burtă,
c u t r u p u l o r i e n t a t i n direcţia aproximativă spre est.
Mormîntul 149 conţine u n schelet păstrat pe o l u n g i m e de 1,40 m , c u l c a t pe
torace, orientat c u 238° v e s t - s u d - v e s t şi avînd extremităţile t i b i i l o r secţionate (fig.
2/1 şi 3/1). C r a n i u l , d i n c a r e s - a u păstrat a p r o a p e toate oasele calotei, e r a aşezat pe
o s u l p a r i e t a l d r e p t şi e r a o r i e n t a t s p r e stînga t r u p u l u i , lăsînd astfel vizibilă p a r t e a
orbitală stingă şi p a r t e a stingă a m a x i l a r e l o r . O a s e l e f a c i a l e sînt foarte deteriorate,
păstrîndu-se numai orbita stingă şi f r a c t u r i d i n m a x i l a r e l e superior şi inferior.
Toate c o m p o n e n t e l e t r u p u l u i : şira spinării, omoplaţii, coastele, braţul stîng rămas
intact şi braţul d r e p t c a r e e r a r u p t , b a z i n u l şi m e m b r e l e inferioare erau vizibile
din spate. D i n antebraţe se v e d e a , după d e g a j a r e , d o a r p a r t e a superioară pînă l a
cot, căci p a r t e a l o r inferioară şi mîna respectivă se a f l a u s u b a b d o m e n . Există posi­
bilitatea ca cele două antebraţe să fi fost legate împreună la nivelul coaielor, ceea
ce poate explica poziţia aproape paralelă a membrelor superioare în mormînt.
Rotulele, i n v i z i b i l e l a începutul degajării, a u fost găsite in situ l a demontarea
scheletului.

1
Diferitele aspecte ale descoperirilor din necropola neolitică de la Cernica au făcut
obiectul s t u d i i l o r următoare : G h . C a n t a c u z i n o , D i e jungsteinzeitliche Funde in Cernica, das
neolithlsche Grăberfeld, în „Dacia", N . S . , V I I , 1963, Bucureşti, p. 53—99 ; idem, Necropola
preistorică de la Cernica şl locul el in neoliticul romănesc şt european, în „Studii şi cer­
cetări de istorie veche (prescurtat SCIV), n r . 3, 1967, p. 379—400 ; idem, în „Dacia", N.S.,
XIII, 1969, Bucureşti, p. 46—59 ; i d e m , în r e v i s t a „Archeologla", n r . 35, 1970, P a r i s , p. 54—61.

www.mnir.ro
 Capetele tibiilor mortului
ι HM ,

Im

Stratul 2 Loess galben cu concreţiuni de calcar

ii 3 Loess castaniu fără urme de calcar,nivel neolitic
ii »t Pâmlnt negru castaniu cu urme din epoca bronzului
» 5c Pămînt negru cu urme din epoca medievali 2
„ 6 PăminT cenuşiu

Fig. 1 — 1. Planul general al zonei lacului Cernica cu locul săpăturilor arheologice

indicat prin litera S ; 2, fracţiune din profilul stratigrafie privind peretele de vest
al secţiunii XXXV A de la şantierul Cernica

www.mnir.ro
MORMINTE DIN NECROPOLA NEOLITICA D E L A CERNICA 225

D a t e l e antropologice p r i v i n d cele t r e i schelete a m i n t i t e de l a C e r n i c a , obţinute

de către antropologul C o n s t a n t i n F e d o r o v i c i de l a C e n t r u l d e Biologie din Iaşi , J

arată că s c h e l e t u l 149 este a l u n e i femei în vîrstă de 30 a n i . C r a n i u l , c a r e c u p r i n d e

s a t u r i m e t o p i c e pe o s u l f r o n t a l , a r e i n d i c e l e c e f a l i c de 71,35, i n d i c e l e t r a n s v e r s a l
a c r o c r a n de 90,35 şi i n d i c e l e l o n g i t u d i n a l h i p s i c r a n de 64,61. C r a n i u l a r e o formă
ovoidală în n o r m a verticală şi puţin bombată l a o c c i p i t a l , a cărei lărgime m e d i e
este de 74,01. R e l i e f u l g l a b e l e i este şters (grad I ) . A r c a d e l e s u p r a c i l i a r e sînt m i c i .
Dentiţia c u p r i n d e n u m a i 7 dinţi, găsiţi izolaţi, atinşi de c a r i i l a colet şi s l a b ero­
daţi. 3
O a s e l e l u n g i a l e a c e s t u i schelet a u u n g r a d foarte m a r e de g r a c i l i t a t e . A c e s t e
date antropologice indică pentru scheletul 149 afinităţi mediteranoide.
S c h e l e t u l 237 A , d e s t u l d e b i n e c o n s e r v a t , avînd l u n g i m e a de 1,65 m şi o r i e n t a ­
rea 260° v e s t - s u d - v e s t , avea c a p u l aşezat pe osul p a r i e t a l drept şi orientat spre
stînga t r u p u l u i şi p r e z e n t a vederii orbita stingă şi partea stingă a celor două
m a x i l a r e , c a r e păstrau toţi dinţii.
Celelalte elemente compunătoare ale corpului : toracele, bazinul, membrele
s u p e r i o a r e şi cele i n f e r i o a r e , e r a u aşezate c u faţa pe pămînt (fig. 2/2 şi 3/2). Braţele
şi antebraţele e r a u a l u n g i t e p e lîngă t r u p , oasele mîinii stingi f i i n d lingă osul iliaç
sting, i a r oasele mîinii drepte s u b o s u l i l i a c drept. S t u d i u l antropologic, efectuat
de C . F e d o r o v i c i , învederează că acest schelet este a l u n u i bărbat a d u l t de 30—
40 a n i . C r a n i u l său de formă ovoidală a r e i n d i c e l e c e f a l i c de 77,50, i n d i c e l e longi­
t u d i n a l h i p s i c r a n de 64,48 şi i n d i c e l e t r a n s v e r s a l m e t r i c r a n de 83,10. O s u l o c c i p i t a l ,
uşor b o m b a t , a r e o lărgime m e d i e de 76,76 c u o protuberantă de g r a d u l I I . F r u n t e a ,
de aspect stenometop, a r e i n d i c e l e f r o n t o p a r i e t a l de 63,38 şi prezintă l a glabelă
un relief de mărime mijlocie (gradul II—III). Aspectul facial este leptoprosop.
O r b i t e l e sînt h i p s i c o n c e c u i n d i c e 86,48. N a s u l a r e a s a p e c t u l l e p t o r i n c u i n d i c e 45,28.
Dinţii compleţi, fără c a r i i , a u o e r o d a r e slabă, c u excepţia m o l a r i l o r de t i p u l I .
F e m u r e l e sînt p l a t i m e r e şi t i b b i i l e sînt m e z o c n e m e . S c h e l e t u l n u c u p r i n d e n i c i o
patologie osoasă.
O a s e l e l u n g i sînt g r a c i l e . S c h e l e t u l 237 A a r e u n e l e c a r a c t e r i s t i c i m e d i t e r a n o i d e . 4

S c h e l e t u l 318, c a r e a v e a o r i e n t a r e a 260° v e s t - s u d - v e s t şi t a l i a păstrată de n u m a i

1,47 m , d i n c a u z a secţionării capetelor de jos a tibiilor, e r a în s t a r e proastă de
c o n s e v a r e ; c o r p u l e r a c u l c a t pe torace, spatele f i i n d s i n g u r v i z i b i l . C a p u l , situat
pe osul p a r i e t a l drept, conservă m a j o r i t a t e a oaselor c r a n i u l u i , însă f i s u r a t e , oasele
n a z a l e şi o p a r t e d i n m a x i l a r e l e i n f e r i o r şi superior. C r a n i u l aşezat pe o s u l p a r i e t a l
drept şi orientat s p r e stînga t r u p u l u i p e r m i t e a să se vadă toată p a r t e a stingă a
f i g u r i i c u o r b i t a stingă (fig. 3/3—4 ; 3/3). Braţele şi antebraţele e r a u situate d e - a
lungul corpului. Femurele erau complete, dar fracturate. Capetele inferioare ale

2
D e p r o b l e m e l e a n t r o p o l o g i c e , pe c a r e le ridică s t u d i u l s c h e l e t e l o r n e o l i t i c e d i n n e c r o p o l a
C e r n i c a , s e ocupă C e n t r u l d e B i o l o g i e , cît şi C a t e d r a de A n t r o p o l o g i e şi de M o r f o l o g i e
animală a Universităţii d i n Iaşi, condusă c u m a r e competenţă de prof. u n i v . O l g a N e c r a s o v ,
c a r e a delegat pe a n t r o p o l o g u l C o n s t a n t i n F e d o r o v i c i c a să c o l a b o r e z e l a d e g a j a r e a s c h e l e ­
telor, l a a d u n a r e a observaţiilor a n t r o p o l o g i c e , l a d e m o n t a r e a şi t r i m i t e r e a s c h e l e t e l o r l a Iaşi.
3
Craniul scheletului neolitic 149 a r e u n d i a m e t r u longitudinal (g-op) de 178 m m şi u n
127 X 100
diametru transversal (eu-eu) d e 127 m m , c a r e indică u n i n d i c e c r a n i a n de = 71,35.
178
D i n t r e dinţi sînt păstraţi : 1 p r e m o l a r de tip I , 2 m o l a r i de tip I , 2 m o l a r i de tip m şi
un rest radicular.
• Dimensiunile craniului scheletului 237 A sînt : diametrul longitudinal (g-op) 133 mm

şi acel transversal (eu-eu) 142 m m , ceea ce arată un indice cranian de : 1 4 2 = 1 0 0

= 77,50.

www.mnir.ro
226 GHEORGHE CANTACUZINO

tibiilor şi oasele p i c i o a r e l o r e r a u secţionate şi n u s - a u găsit în mormînt. E x a m e n u l

antropologic, e x e c u t a t de antropologul C . F e d o r o v i c i , arată că scheletul 318 este al
u n u i bărbat bâtrîn avînd 60—65 a n i .
O a s e l e a c e s t u i schelet de formă gracilă e r a u foarte erodate încît se prefăceau în
p u l b e r e ! a orice atingere ; d i n această cauză datele antropologice n u a u putut să
fie luate în întregime. Dentiţia s c h e l e t u l u i n u e r a completă, păstrîndu-se numai
Π dinţi. 3

I n n i c i u n u l d i n cele trei m o r m i n t e examinate n u s - a găsit v r e u n obiect depus

ca ofrandă, spre deosebire de u n e l e m o r m i n t e de inhumaţie pe torace găsite în alte
r e g i u n i a l e E u r o p e i şi A f r i c i i .
Din punct de v e d e r e stratigrafie mormintele 149 şi 318 a u f u n d u l gropii în
loessul c a s t a n i u (strat n r . 3), i a r mormîntul 237 A îl a r e în l o e s s u l galben (strat
n r . 2), conţinînd concreţii de c a l c a r . A c e s t e două s t r a t u r i de loes, în c a r e se aflau
fundul mormintelor menţionate, erau suprapuse de u n strat (nr. 4) de pămînt
n e g r u - c a s t a n i u , conţinînd u r m e d i n epoca b r o n z u l u i ; acest strat e r a apoi suprapus
de u n strat conţinînd pămînt n e g r u s a u n e g r u cenuşiu c u u r m e datînd d ' n epoca
medievală, aspecte arătate în p r o f i l u l stratigrafie de l a fig. 1/2. A c e s t e observaţii
s t r a t i g r a f i c e p e r m i t a t r i b u i r e a celor trei m o r m i n t e : 149, 237 A , 318 de l a C e r n i c a
şi a c e l o r l a l t e m o r m i n t e descoperite în n e c r o p o l a fazei I a c u l t u r i i B o i a n , căreia
aparţine şi aşezarea neolitică a acestui c u l t u r i , situată în apropiere.
Datele antropologice menţionate atestă pentru aceste schelete o ascendenţă
mediteranoidă, observată şi l a n u m e r o a s e alte schelete d i n această necropolă şi
c a r e se confirmă p r i n o r i g i n e a mediteraneană a m u l t o r podoabe l u c r a t e c u valvele
u n o r moluşte trăind în t r e c u t şi a c u m în a p e l e Mării M e d i t e r a n e . 6

A c e s t e constatări antropologice şi arheologice indică o populaţie imigrată de pe

ţărmurile Mării E g e e şi M e d i t e r a n e l pînă în t e r i t o r i i l e nord-dunărene l a sfîrşitul
mileniului al V - l e a î.e.n. şi stabilită u l t e r i o r lîngă m a l u l de v e s t a l l a c u l u i C e r n i c a
Migraţia acestei populaţii neolitice s-a produs din regiunile Mediteranei răsări­
tene prin drumurile preistorice transbalcanice, care ajungeau pînă în ţinuturile
carpato-duănrene. '· Astfel se explică aspectele mediteranoide ale scheletelor neoli
tice de la Cernica.
Inhumaţia în poziţia întinsă pe torace şi burtă constituie u n act r i t u a l practient
p e n t r u cele două s e x e în proporţii l i m i t a t e c e l puţin d i n epoca neolitică pînă în
e p o c a medievală. P e t e r i t o r i u l României acest m o d de inhumaţie este folosit într-un
mormînt a l c u l t u r i i Gumelniţa d i n c i m i t i r u l neolitic de l a Vărăşti ( j u d . Ialomiţa),
în c a r e s c h e l e t u l , întins pe piept, avea femurele şi tibiile c h i r c i t e într-o parte 8

Inhumaţia i n poziţia inversată pe torace este un ritual funerar a p l i c a t unui

număr m i c de decedaţi în m o r m i n t e aparţinînd u n o r c u l t u r i neolitice s a u eneolitice

D i n t r e dinţii păstraţi sînt : 2 dinţi m o l a r i de tip I l a m a x i l a r u l s u p e r i o r , 2 dinţi molari

5

d e tip I l a m a x i l a r u l i n f e r i o r , c a r e a u toţi u n g r a d r i d i c a t de e r o d a r e ; ceilalţi dinţi

prezintă o e r o a r e slabă s a u m i j l o c i e .
" D a t e l e a n t r o p o l o g i c e p r e l i m i n a r e p r i v i n d s c h e l e t e l e n e o l i t i c e de l a C e r n i c a , cercetate de
C e n t r u l de B i o l o g i e d i n Iaşi, a u fost p u b l i c a t e de prof. u n i v . O l g a N e c r a s o v în Omagiu lui
Constantin Daicoviciu ( p r e s c u r t a t Omag. Daicovlciu), 1960, Bucureşti, p. 417—425, şl ulterior
a u fost de a s e m e n e a p u b l i c a t e în c o l a b o r a r e c u M a r i a C r i s t e s c u în „Analele ştiinţifice ale
Universităţii d i n Iaşi". V I I I , f a s c . m _
7
Această problemă a fost examinată m a i a m p l u de G h . C a n t a c u z i n o în „ D a c i a " , N . S . ,
V I I , p. 05—68, X I I I , p. 56—57, S C I V , n r . 3, 1967, p. 387.
" Informaţie comunicată de d r . E u g e n Comşa, conducătorul săpăturilor de pe t e r i t o r i u l
c o m u n e i Vărăşti. j u d . Ialomiţa.

www.mnir.ro
 MORMINTE DIN NECROPOLA NEOLITICA D E L A CERNICA 227

care s - a u dezvoltat în r e g i u n i diferite d i n E u r o p a centrală, orientală şi s u d - o r i e n -

tală, cît şi în ţări d i n A f r i c a de N o r d şi d i n A s i a Mică a l e M e d i t e r a n e i răsăritene.
* I n unele morminte a l e acestor c u l t u r i neolitice a u fost de a s e m e n e a observate
practici speciale, c a : legarea membrelor s u p e r i o a r e şi i n f e r i o a r e şi secţionarea oase­
lor de l a mîini or de l a p i c i o a r e , acte r i t u a l e executate în m o m e n t u l depunerii
c a d a v r u l u i în mormînt. P r o b l e m e l e pe c a r e l e r i d i c a c e r c e t a r e a m o r m i n t e l o r neo­
litice c u înmormîntări pe torace d i n ţinuturile a m i n t i t e a l e E u r o p e i , A f r i c i i de Nortl
şi A s i e i M i c i depăşesc c u p r i n s u l a c e s t u i s t u d i u şi urmează să facă obiectul unei
alte lucrări.
C h i a r în epoca contemporană, înmormîntarea pe torace şi m u t i l a r e a parţială a
membrelor sînt încă p r a c t i c a t e de populaţii a l e societăţilor puţin dezvoltate din
A s i a şi d i n A f r i c a . 9

T o a t e aceste o b i c e i u r i f u n e r a r e folosite d e n e o l i t i c i c o n s t i t u i a u acte r i t u a l e deter-

minte de t e a m a pe c a r e o i n s p i r a u u n i i morţi c a r e e r a u ţinuţi răspunzători direcţi
sau prin vrăjire de fapte rele, de nenorociri şi de pagube aduse comunităţii,
în t i m p u l vieţii f i i n d d i n această cauză priviţi c a periculoşi. Măsurile r e s t r i c t i v e
arătate a v e a u c a scop d e a i m o b i l i z a pe mort în mormînt, d e a-1 împiedica să
iasă afară s p r e a t u r b u r a şi c h i n u i pe c e i v i i . Din aceste concepţii funerare derivă
credinţa în strigoi sau în vampiri care a dăinuit ulterior şi care are începuturile
cel puţin încă din epoca neolitică.
Credinţa în strigoi este atestată c h i a r a c u m şi l a n u m e r o a s e t r i b u r i puţin dez­
voltate d i n A f r i c a , A s i a , A m e r i c a d e S u d 1 0
. Credinţa în strigoi este păstrată pînă
a c u m şi l a u n e l e popoare e v o l u a t e d i n E u r o p a . u

Poporul român a păstrat în toate ţinuturile locuite de e l credinţa în strigoi,

numiţi şi şiscoi o r i pricolici în T r a n s i l v a n i a s a u moroi în O l t e n i a . Aceştia e r a u c o n ­
sideraţi c a o a m e n i c a r e a u făcut rele, s - a u p u r t a t a s p r u şi fără milă faţă de conlo­
c u i t o r i s a u c a r e e r a u ţinuţi răspunzători de u n e l e calamităţi n a t u r a l e şi c a r e d i n
această cauză e r a u supuşi u n u i r i t u a l f u n e r a r s p e c i a l . A c e s t e o b i c e i u r i f u n e r a r e a u
fost cercetate de etnografii Teodor B u r a d a , Simion Florea M a r i a n , Teodor Pamfile
şi de d o c t o r u l Charles Laugier în studiile lor privitoare l a datinele poporului
român l a înmormîntare. Aceşti cercetători au adunat şi a u studiat numeroase
datine f u n e r a r e păstrate pînă în p r i m e l e d e c e n i i d i n s e c o l u l a l X X - l e a cu privire
la strigoi în satele româneşti d i n diferitele r e g i u n i a l e ţării. F o a r t e răspîndită a
fost credinţa că strigoii, după m o a r t e , caută să iasă d i n m o r m i n t e , m a i ales în
m a r e număr l a a n u m i t e sărbători religioase (Sf. G h e o r g h e , înălţarea, Sf. A n d r e i ) ,
rătăcesc p r i n t r e locuinţe şi a d u c pagube, p r i c i n u i n d b o a l a s a u m o a r t e a unor rude
sau u n o r a n i m a l e s a u sugînd sîngele lor. P e n t r u a preîntimpina aceste neajunsuri
c o r p u l o a m e n i l o r priviţi c a f i i n d strigoi, şiscoi, pricolici s a u moroi este, după m o a r t e ,
îngropat în poziţie inversată, aşezat pe torace şi burtă ; i se înfigea o u n d r e a s a u
o sulă, u n fus de I m n , u n a c s a u u n c u i în b u r i c o r i în inimă p e n t r u a-1 i m o b i l i z a
tn mormînt şi a-1 opri de a ieşi noaptea c a să vatăme pe c e i v i i . După altă datină,
cînd a v e a loc într-un sat, după m o a r t e a u n u i locuitor, o nenorocire sau o cala-

» R. T h u r n w a l d , s . v . în Totenkulius, în M a x E b e r t , Reallexikon fiir Vorgeschichte (pres­

curtat R.L.), XIII, 1929, B e r l i n , p. 371 ; G . W i l k e , R . L . , p. 410.
m
T h u r n w a l d , op. c i t . , p. 402.
11
C u p r i v i r e l a credinţa în s t r i g o i , foarte răspîndită în diferite r e g i u n i a l e I u g o s l a v i e i ,
a m i n t i m s t u d i u l l u i T i h o m i r P . D j o r d j e v i c i , Vampirul s i alte fiinţe in credinţele populare,
p u b l i c a t în „Srpski e t n o g r a f s k i s b o r n i k " , L X V I , 1924, p. 149—219 (in l i m b a sîrbă).

www.mnir.ro
 GHEORGHE CANTACUZINO
228

mitate aducătoare de pagube, acest individ e r a considerat răspunzător c a fiind

u n strigoi ; mormîntul său e r a d e s c h i s , c a d a v r u l e r a întors, aşezat pe burtă şi i se
înfigea u n vîrf d e l e m n o r i d e fier 12
.
A c e s t e o b i c e i u r i f u n e r a r e , păstrate pînă în p r i m e l e d e c e n i i d i n s e c o l u l a l X X - l e a
la p o p o r u l român, aparţin fondului de credinţe preistorice, persistente încă sub
învelişul creştinismului ortodox.
9 R i t u a l u l f u n e r a r a l înmormîntării p e torace e r a s t r i c t legat d e concepţiile des­
p r e m o a r t e d i n e p o c a neolitică. A c e s t e dispoziţii r i t u a l e se explică în m o d c o n v i n ­
gător p r i n concepţia neolitică după care omul, după moarte, păstra o oarecare
formă corporală, continuînd o existenţă apropiată de viaţa pământească. S e c o n s i ­
d e r a că o m u l m o r t a v e a aceleaşi n e v o i şi aceleaşi preferinţe c a în t i m p u l vieţii,
concepţie c a r e p r e s u p u n e o dăinuire a o m u l u i după m o a r t e într-o anumită formă
fizică în mormîntul d e v e n i t locuinţa s a permanentă.
Această concepţie generează cele două aspecte esenţiale observate în r i t u a l u l
funerar din mormintele d e l a C e r n i c a , d e o p a r t e obligaţia celor v i i de a a v e a
grijă faţă d e morţi şi d e altă p a r t e t e a m a p e c a r e o i n s p i r a u o a m e n i l o r în viaţă
u n i i morţi consideraţi c a răufăcători periculoşi. 13

G r i j a fiecărui g r u p f a m i l i a l faţă de morţii săi se manifestă în m o r m i n t e l e neo­

litice de la Cernica prin depunerea în multe alte morminte a unor ofrande
numeroase şi v a r i a t e , astfel : v a s e p l i n e d e l i c h i d e p e n t r u a potoli setea, bucăţi
m a r i d e c a r n e d e l a c a r e a u rămas oasele, u n e l t e l e z i l n i c e de l u c r u , fasonate d i n
silex s a u d i n pietre m a i puţin dure, s a u podoabe fixate pe corpul mortului,
toate aceste obiecte aveau c a scop de a satisface necesităţile f i z i c e şi s p i r i t u a l e
a l e m o r t u l u i , c o n s i d e r a t că d u c e u n f e l d e viaţă apropiată de c e a pămîntească. 14

Asemenea ofrande a u fost găsite c h i a r în m o r m i n t e conţinînd c a d a v r e aşezate

iniţial p e torace, astfel în m o r m i n t e l e n r . 7 şi 17 d i n c i m i t i r u l d e l a S o n d e r s h a u s e n
(R.D.G.) a l culturii ceramicii l i n i a r e . 1 5
D e p u n e r e a d e ofrande în m o r m i n t e l e celor
îngropaţi, aşezaţi p e torace, c a r e s e constată şi în c i m i t i r e l e altor c u l t u r i neolitice,
dovedeşte că aceşti morţi, deşi priviţi c a periculoşi, aveau dreptul la manifestări
de grijă şi de pietate din partea celor legaţi prin rudenie. Absenţa d e ofrande în
alte m o r m i n t e d e i n d i v i z i culcaţi p e torace şi burtă, p r e c u m este c a z u l şi în cele
trei m o r m i n t e descoperite l a C e r n i c a , t r e b u i e explicată prin. constatarea deja făcută
că în cimitirele unor culturi neolitice apare o diferenţiere socială, manifestată în
morminte c a r e conţin ofrande numeroase şi bogate şi în altele c a r e n u c u p r i n d
ofrande s a u n u m a i ofrande sărace, situaţie observată şi în n e c r o p o l a neolitică de
la C e r n i c a . 1 6
Totodată, t e a m a p e c a r e o i n s p i r a u u n i i morţi consideraţi răufăcători

" T e o d o r I . B u r a d a , Datinele poporului român la inmormlntare, Bucureşti, 1882, p. 53—54 ;

S l m l o n F l o r e a M a r i a n , Inmormîntarea la români, Bucureşti, 1892, p. 417—420, c u note ;
d r . C h a r l e s L a u g l e r , Contribuţii la etnografia medicală a Olteniei, C r a i o v a , 1925, p. 39—41.
T u d o r P a m f i l , Duşmanii şl prietenii omului, p a r t e a I I I S t r i g o i i , Bucureşti, 1916, p. 127—207.
u
G h . C a n t a c u z i n o în „ D a c i a " , N . S . , V T I , p. 83—85 ; Χ Π Ι , p. 55—57 ; S C I V , n r . 3, 1967,
p. 387—394.
" M a x E h e r t , D i e Anfănge des europălschen Totenkultus, în „Praehistorische Z e l t s c h r i f t " ,
Χ Ι Π — X I V , 1921—1923, p. 10 ; T h u r n w a l d , op. cit., p. 375—377.
D i e t r i c h K a h l k e , D i e Bestattungsltten
1 5
der donaulăndischen Kulturkreises des jûngeren
Stelnzeit, T e i i I , L i n i e n b a n d k e r a m i k , I , B e r l i n , 1954, p. 23, f i g . 6, mormînt 7 ; p. 32 fig. 14,
mormînt 17.
" C u p r i v i r e l a n e c r o p o l a neolitică de l a C e r n i c a , această problemă a fost examinată
m a l a m p l u de G h . C a n t a c u z i n o , în „ D a c i a " , N . S . , V U , p. 78—79, Χ Π Ι , p. 57 ; S C I V , n r . 3,
1967, p. 387. C u p r i v i r e l a c i m i t i r e l e c u l t u r i i c e r a m i c i i l i n i a r e , a s e v e d e a D . K a h l k e , op. c i t . ,
p. 117—118, 133.

www.mnir.ro
MORMINTE DIN NECROPOLA NEOLITICA D E L A CERNICA 229

şi periculoşi a i m p u s l u a r e a u n o r măsuri d e restricţie faţă de e i , observate şi în

mormintele n r . 149, 237 A , 318 d e l a C e r n i c a . A c e s t e două aspecte, pietatea şi
teama, a u p u t u t să apară s i m u l t a n în acelaşi m o r m î n t . 17

Credinţele şi ritualul funerar d i n epoca preistorică au 'avut o îndelungată

evoluţie, m a r c a t e p r i n m a i m u l t e faze, c a r e a u c u p r i n s etape s u c c e s i v e . C e a m a i
veche concepţie funerară este a c e e a care a considerat pe omul mort c a pe u n
membru c a r e continuă să facă p a r t e d i n f a m i l i a s a şi să fie îngrijit în locuinţă.
E s t e concepţia „cadavrului viu", c a r e a fost practicată în p a l e o l i t i c u l s u p e r i o r , în
mezolitic, l a începutul n e o l i t i c u l u i , f i i n d arătată m a i întîi d e M a x E b e r t , u l t e r i o r 1 8

de E . O. J a m e s . 1 9
Această străveche concepţie a e v o l u a t treptat p r i n faptul că
îngroparea cadavrului s-a făcut într-o lungă etapă sub locuinţa familială şi
ulterior în a p r o p i e r e a e i , c u d e p u n e r e a d e ofrande. Acest mod de înmormîntare
este atestat în n u m e r o a s e c u l t u r i neolitice d i n ţara noastră şi a n u m e : în morminte
din aşezările c u l t u r i i Criş de l a Beşenova V e c h e , S f . G h e o r g h e Bedehâza şi V a l e a
L u p u l u i , în m o r m i n t e d i n f a z a I I I a c u l t u r i i B o i a n găsite s u b şi p r i n t r e locuinţe
din aşezarea d e l a G l i n a ( j u d . I l f o v ) , p r i n t r e locuinţe d e l a p u n c t u l B o i a n A şi
la marginea aşezării descoperite l a Grădiştea Ulmilor, ( j u d . Ialomiţa), pe lîngă
locuinţe în aşezarea eponimă a c u l t u r i i Gumelniţa şi în aşezările e i de l a C e r n a ­
vodă şi Luncaviţa ) j u d . Constanţa), O i n a c şi S u l t a n i a ( j u d . I l f o v ) , în a f a r a aşezării
c u l t u r i i Sălcuţa d e l a O s t r o v u l C o r b u l u i ( j u d . Mehedinţi) şi, în sfîrşit, în c u p r i n s u l
aşezărilor c u c u t e n i e n e d e l a C u c u t e n i ( j u d . Iaşi), T r a i a n ( j u d . Neamţ) şi în apro­
p i e r e a a c e l e i a d e l a Doboşeni. 2 0

înmormântarea s u b s a u în a p r o p i e r e a locuinţei a fost practicată multă vreme

şi în c u l t u r a neolitică d i n alte r e g i u n i a l e A s i e i şi E u r o p e i . A s t f e l , acest r i t u a l a
fost atestat de o p a r t e în c e a m a i v e c h e fază a neoliticului din Anatolia prin
d e s c o p e r i r i făcute s u b locuinţe în aşezările de l a M e r s i n şi de l a C a t a l H u y i i k 2 1
şi
de altă p a r t e lîngă şi p r i n t r e locuinţe în c i m i t i r u l eneolitic a l c u l t u r i i G u m e b n i t e ,
găsit l a R u s s e în R . P . B u l g a r i a . 2 2

I n t r - o fază posterioară a evoluţiei credinţelor f u n e r a r e preistorice, amenajarea

mormintelor a fost efectuată l a p e r i f e r i a spaţiului l o c u i t de g r u p u l f a m i l i a l , ceea
ce a s t i m u l a t apoi c o n c e n t r a r e a l o r într-un s i n g u r l o c . 73

In acest fel a fost creată necropola preistorică, reprezentînd o rezervaţie a

celor morţi, despărţită de aşezarea celor vii.
Crearea necropolei în f a z a a doua a constituit o inovaţie importantă în dez­
voltarea concepţiilor religioase s i funerare ale societăţii preistorice.

17
A s e v e d e a m a l s u s referinţele de l a n o t a 15.
18
M a x E b e r t , op. cit., p. 2—11.
15
Ε. J a m e s , La religion préhistorique, ( t r a d u c e r e în l i m b a franceză), P a r i s , 1959, p . 18—28.
2 0
D r . E . Comşa, Riturile funerare din epoca neolitică pe teritoriul ţării noastre, în
Omag. Daicoviciu, p. 83—98.
5 1
O b i c e i u l f u n e r a r d e a îngropa morţii u n u i g r u p f a m i U a l în g r o p i săpate s u b p o d e a u a
locuinţei e r a f o a r t e răsplndit i n A n a t o l i a în e p o c a neolitică. U n mormînt s i t u a t s u b p a r d o ­
s e a l a c a m e r e i u n e i m a r i locuinţe a fost d e s c o p e r i t p r i n săpăturile e x e c u t a t e l a M e r s i n de
prof. J o h n G a r s t a n d (Prehistoric Mersin, O x f o r d , 1953, p. 33—34). Săpăturile arheologice,
efectuate de J o h n M e l l a a r t în aşezarea neolitică d e l a C a t a l H u y i i k , a u arătat că s c h e l e t e l e
morţilor n e o l i t i c i , după c e s u f e r e a u cîtva t i m p u n t r a t a m e n t de d e s c a r n a r e , e r a u d e p u s e în
g r o a p a săpată de o b i c e i s u b p a r d o s e a l a d o r m i t o r u l u i p e c a r e l - a u a v u t în t i m p u l vieţii în
a c e a locuinţă ( J . M e l l a a r t în „Anatolian S t u d i e s " , X T V , 1963, p . 92—93).
G . G e o r g e i v — N . A n g e l o v , Săpăturile
3 2
arheologice i n Tell-ul de la Russe de la
Russe de la 1950—1953, în „Izvestila", B u l l e t i n de l ' I n s t i t u t archéologique b u l g a r e , X X I , S o f i a ,
1957, p. 120 şi 127 (în 1. bulgară c u u n r e z u m a t i n 1. germană).

www.mnir.ro
www.mnir.ro
Fig. 2 — Necropola neolitică de la Cernica, morminte cu schelete culcate pe torace:
1, scheletul 149 ; 2, scheletul 237 A ; 3 şi 4, scheletul 318

www.mnir.ro
232 GHEORGHE CANTACUZINO

Apariţia necropolei arată prin urmare dezvoltarea comunităţilor neolitice,

proces core s-a produs la date şi în împrejurări deosebite în diversele culturi din
epoca neolitică.
Concepţiile funerare nu exprimau numai antica idee a „cadavrului v i u " , ci
înfăţişau credinţe funerare mai complexe, care asociau idei noi la ritualul
cel vechi.
Apariţia c i m i t i r e l o r e x p r i m a i d e e a nouă că o m u l este p r i n m o a r t e separat de
comunitatea locuitorilor şi că aparţine comunităţii morţilor, de unde n u mai
trebuie să se întoarcă în c o m u n i t a t e a celor v i i . înfiinţarea necropolei este strict
legată de d e z v o l t a r e a socială şi economică a societăţii p r e i s t o r i c e . I n epoca neolitică
acest proces este dovedit p r i n c r e a r e a şi e x t i n d e r e a u n o r aşezări sedentare, însoţite
de domesticirea şi de creşterea animalelor, d e c u l t i v a r e a primitivă a plantelor,
cît şi p r i n i m p o r t a n t e realizări tehnice i n folosirea uneltelor d e piatră şlefuită,
p r i n e x e r c i t a r e a u n o r noi activităţi e c o n o m i c e , p r e c u m a fost olăritul şi p r i n îmbu­
nătăţiri a d u s e în p r a c t i c a r e a ţesutului şi t o r s u l u i . 2 4

Cimitirele neolitice de inhumaţie se încadrează în f a z a I I d i n evoluţia con­

cepţiilor funerare preistorice, care precede introducerea ritului incineraţiei. I n
c u r s u l acestei f a z e d i n evoluţia credinţelor f u n e r a r e p r e i s t o r i c e a u fost create cele
cîteva vechi necropole neoltice de înhumare d i n sud-estul E u r o p e i , a n u m e : în
România, n e c r o p o l a d i n f a z a I - a a c u l t u r i i B o i a n , descoperită l a C e r n i c a şi necro­
pola d i n f a z a a I l - a a c u l t u r i i H a m a n g i a situată l a Cernavodă ( j u d . Constanţa) , B

în B a n a t u l iugoslav, necropola c u l t u r i i Vinca-Turdaş, găsită l a Botos lîngă B e c i -

cherecul M a r e 2 6
; în R . S . S.Moldovenească d i n U . R . S . S . , n e c r o p o l a de l a Vihvatinţi
a u n e i populaţii amestecate d e l a sfîrşitul c u l t u r i i T r i p o l i e şi a u n o r nomazi d i n
stepele Eurasiei. 2 7
Această evoluţie n u a întrerupt tradiţiile străvechi c a r e reco­
m a n d a u , d e o p a r t e g r i j a faţă d e morţi p r i n d e p u n e r e de ofrande şi d e altă parte
apărarea celor v i i faţă de u n i i morţi periculoşi, aspecte c a r e a p a r şi în mormin­
tele necropolei de l a C e r n i c a .
0 I n această evoluţie a credinţelor funerare preistorice, formarea necropolelor
reprezintă a doua fază importantă c a r e este posterioară ideii c a d a v r u l u i viu şi
este anterioară ideii introducerii r i t u l u i incineraţiei morţilor. Acesta, după ce a
apărut în cazuri rare, sporadic în faza veche a culturii ceramicii liniare din
ţinuturile g e r m a n e d e l a s u d şi în f a z a v e c h e a c e r a m i c i i l i n i a r e c u împunsături
(Stichbandkeramik) din Boemia şi M o r a v i a , a devenit frecvent în aceste regiuni
în f a z a m a i nouă a acestor culturi, 2 8
p e cînd în U . R . S . S . incineraţia a apărut

n
T h u r n w a l d , op. c i t . , p. 371.
™ Istoria României, I, Bucureşti, 1960, p. 29—32 ; Florea Mogoşanu, Problemele primei
mari diviziuni sociale a muncii şt însemnătatea el istorică (studiu I n e d i t ) .
* D . B e r c l u , Cultura Hamangia, 1966, Bucureşti, p. 37—38.NouueîIes études d'histoire. I.
Bucureşti, 1955, p. 37—38.
K
M i l i u t i n G a r a S a n i n , în „Glasnik Zemaljskog Muzeja ν S a r a i e c u " , v o l . X I , 1956, S e r i a
A r h e o l o g i e , p. 206—208.
" Necropola de l a Vihvatinţi a fost studiată şi publicată de Tatiana S. Passek, în
„Kratkie S o o b c e n i e " , n r . 56, 1961, p. 61—97.
E b e r t , op. c i t . , p. 17 ; Ε. J a m e s , op. c i t . , p. 103—107. P e n t r u t e r i t o r i u l d i n a i n t e de a l
d o i l e a război m o n d i a l a l G e r m a n i e i , a s e v e d e a l u c r a r e a I u l W . B u t t l e r , Handbuch fiir
Urgeschichte Deutschlands, I I , B e r l i n , 1938, p. 19—20 ; p e n t r u C e h o s l o v a c i a , a s e cerceta
lucrările l u i I . S c h r a n i l , D i e Vorgeschlchte Bôhmens und Măhrens, B e r l i n , 1928, p. 46 ;
E u r e n şi J i r i N e u s t u p n y , Czehoslovakia before the Slavs, p. 50, L o n d r a , 1961.

www.mnir.ro
3. — Necropola neolitică de la Cernica, desene cu orientarea scheletelor 149,
237 A şi 318

www.mnir.ro
 234 GHEORGHE CANTACUZINO

în morminte de la sfîrşitul culturii Tripolie şi în cultura Kurganelor . 2 D

In
România incineraţia a devenit frecventă în c u l t u r i l e Gârla M a r e , Wietenberg şi
p a r t i a l în c u l t u r a O t o m a n i d i n epoca b r o n z u l u i m i j l o c i u . 3 0

Primirea şi folosirea incineraţiei, care distruge corpul omenesc prin foc şi

eliberează sufletul, reprezintă în dezvoltarea ritualului funerar preistoric faza
a IlI-a, caracterizată prin dualismul psiho-fizic : corp şi suflet. Numai înainte
de această fază a putut să fie p r a c t i c a t r i t u a l u l inhumaţiei pe torace, care nu-şi
m a i a v e a r o s t u l după i n t r o d u c e r e a o b i c e i u l u i d e a a r d e t r u p u l . în c a d r u l acestei
l u n g i evoluţii a concepţiilor, r i t u a l u l f u n e r a r constatat în toate m o r m i n t e l e necro­
polei, d e c i şi i n m o r m i n t e l e 149, 237 A şi 318 se încadrează în faza a Il-a, care
a determinat crearea necropolelor şi care nu cunoaşte încă folosirea incineraţiei.
E s t e n e c e s a r de a m i n t i t că c e r c e t a r e a şi a n a l i z a r e a p r o b l e m e l o r v a r i a t e pe care
le p u n m o r m i n t e l e neolitice de l a C e r n i c a , avînd r i t u a l u l înmormîntării pe torace,
s-au putut face numai p r i n t r - o strînsă şi raţională colaborare între arheologie,
antropologie şi etnografie. Aceasta arată necesitatea folosirii unei metode pluri­
disciplinare p e n t r u r e z o l v a r e a aspectelor complexe pe c a r e l e prezintă asemenea
descoperiri.

T O M B E S A S Q U E L E T T E S COUCHÉS S U R L E T H O R A X
D E L A N E C R O P O L E NÉOLITIQUE D E C E R N I C A .
LA SIGNIFICATION DE C E RITUEL PRÉHISTORIQUE

— Résumé —

Cette étude fait connaître trois tombes néolithiques ayant le No 149, 237 A
et 318, découvertes parmi les 372 sépultures de la grande nécropole de Cernica,
qui date du IV-e millénaire avant notre ère et qui appartient à la phase I de
la culture Boïan (fig. 1/1).. L'auteur décrit chacun de ces squelettes avec leurs
donnés archéologiques et anthropologiques (pages 223-6 et planches 2/1-4 et 3/1-3).
Les traits méditéranoïdes de ces trois squelettes indiquent leur appartenance
à une population partie des côtes de la Méditérannée et venue par la péninsule
Balkanique jusqu'aux contrées situées au nord du Bas Danube vers la fin du V e

millénaire av. n.'e.

L'inhumation sur le thorax et le ventre est un acte rituel, appliqué aux
deux sexes, qui remonte au moins jusqu'à l'époque néolithique. Ce rituel avait
pour but d'immobiliser dans leur tombe certains morts considérés être malfaisants
et dangereux, afin de les empêcher d'en sortir pour tourmenter les êtres vivants.
C'est l'origine de la croyance aux Revenants ou aux Vampires, qui persiste
encore de nos jours chez les populations primitives d'autres continents et même
chez de nombreuses nations actuelles de l'Europe (p. 226-7). L'auteur rappelle la

2 1
C u p r i v i r e l a i n t r o d u c e r e a incineraţiei l a sfîrşitul c u l t u r i i T r i p o l i e şi apariţia e i în
c u l t u r a k u r g a n e l o r , a s e c o n s u l t a l u c r a r e a l u i M a r i j a G i m b u t a s , Prehistory of Eastern
Europe, C a m b r i d g e , 1956, p. 56 şi u r m .
M
I s t o r i a României, I , p. 109 (în c u l t u r a Gîrla M a r e ) , p. 111—112 (în parte şi i n c u l t u r a
O t o m a n i ) şi p. 113 (in g e n e r a l în c u l t u r a W i e t e n b e r g ) .

www.mnir.ro
MORMINTE D I N NECROPOLA NEOLITICA D E L A C E R N I C A 23E>

persistance de la croyance aux Revenants (strigoi, şiscoi, moroi) d a n s le folklore

du peuple roumain et l'emploi à leur égard de l'inhumation du corps en position
retournée sur le thorax et le ventre (p. 227-8).
Ce mode d'inhumation est strictement attaché à la conception néolithique de la
vie d'outre-tombe, qui admettait que l'homme, après le décès, conservait une
certaine forme corporelle et continuait à mener une existence proche de celle de
vie terrestre (p. 228).
Examinant les diverses étapes de l'évolution des conceptions funéraires de
l'époque préhistorique (p. 229), l'auteur montre que le rituel funéraire attesté
dans toutes les tombes de la nécropole néolithique de Cernica date de la I U phase,
qui a déterminé la création des cimetières et qui est antérieure à l'introduction
du rite de l'incinération, (p. 232-4). Ce dernier rite, qui détruit le corps par le
feu, inaugure la 111» phase de l'évolution des conceptions funéraires des sociétés
préhistoriques.

www.mnir.ro