/

llESCOPERlRI RECENTE îN NECROPOLELE DE EPOCĂ ROMANĂ

ŞI ROMANO-BIZANTINĂ LA TOMIS

MIHAI BUCOVALA, CECILIA PAŞCA

In cursul anilor 1987-1988, in planurile de sistematizare ale Con--

stanţei, au fost cuprinse lucr~u-i ce au afectat perimetrul de sud-vest al
oraşu lui, chiar pe malul mării, mai exact între taluzul acesteia şi strada
Traian, în zona c u prinsă între drumul în serpentină ce coboară la
poarta nr. 3-Por t şi capătul său d inspre gar ă .
De asenienea, între str . Ştefan cel Mare ş i b~dul Republicii, lî ngă
noul sediu al Polclinicii nr. 2, au fo~t efe.ctuate săpături adînci de funda-
ţie p entru două blocuri de locuinţe . (vezi harta) .
Urmărirea cu at enţie a lucrărilor sus- amintite şi efectuarea unor
săpături de salvare J ne-au prilejuit descoperiri şi observaţii interesante,
care se adaug<\ concluziilor reieşite în urma săpăturilor practicate în
pr oxima vecinfttate, în ultimii a n1 2. ·
în cele ce urmeaz~t, pentru început, vom prezenta s uccint cele
106 lTtOrminte descoperite în zona menţionată (intacte sau afectate de
lucrul ou u tilaje mecan·i ce), categoriile de materiale recuperate şi vom
încheia cu ccncluzii referitoare la tipul mormintelor , elemente de rit şi
Titual, apartenenţa şi situaţia lor topografică ele a nsamblu.
Incadrarea noilor descoperiri în ti purile clasice ale mormintelor d e
€poc[t romană la Tomi'>. stabilite cu ani î n urmă =1, este următoarea :
a) 45 morminte de înhumaţie simple, direct în groapă rectangulară,
dintre care 29 fără sicriu şi fi în sicriu;
b) 4 morminte în ţigle, toate din categoria fără sicriu;
c) 4 morminte în lespezi de c.alcar, cu acoperi ş plan realizat tot
din lespezi ;
d) 47 morminte în firidă , dintre car.c 39 în firide m ici, cu un singur
inhumat şi 8 în firide cu m a i mulţi înhLm1aţi ;
1. Mulţumim şi pe , această cale conduce rii T.A.G.C.M. Constanţa pe ntru în-
ţel egerea şi sprijinul acordat pe tot parcursul lucrărilor. .
~ V. Lungu , C. C hcra -Mărgi n ea n u, Pontica, 15, 1982, p. · 175-20l ; idem,
Pont ica, 16, 1983, p. 217- 230; C. Chera-Mărgineanu, V. Lung u, Pontica, 1/, 1984,
p. 109-131.
a V . Barbu, SCIV A, 1971, p . 47-68.
124 MIHAI BUCOVALA, CECILlA PAŞ CA

e) 3 mon11inte cu două firide si culoar com1.m de acces ·

f) 2 morminte cu trepte de a~.ces şi amfore cilindr u tip ,.torpi!e"
depuse în puţul de la intrare ;
g ) un mormînt ele incineraţie (cu ardere pe loc).
a ) Morminte ele înhurnaţie sim,ple, în groapă rectangulară
Ml. Di6trus în mare parte de lucrările de excavaţie. Dimensiuni :
L '~~, = 1,95 m ; l (păstretă) = 1,06 m ; A = 1,22 m. Orienta rea schelc-
tului : N-S ; în gură monedă de bronz (emisiune de la Hadrianus) "· In-
ventar : două căni cu buza lobată, înJtregi, bol cerami c simplu, opaiţ mij-
lociu cu apucătoare lart:ă, opaiţ mic cu disC'Ul spart, brăţară mică de bronz,
coUer mărgele sticlă, cui de fier cu urme de lemn de la sicriu.
M2 . Dimensiunile gropii: L = 1,20 m; l = 0,80 m; A = 1,90 m.
Scheletul era aşezat direct pe stratul de loess, cu mîinile pe lîngii cor p,
uşor flexate din coat e. Orientarea mormîntului : V-E. Inventar : frag-
m ente ceramice. Mormîntul era marcat cu o ţiglă aşezată vertical la
capul scheletului.

Harta oraşu l ui Tomis, cu traseul zidului de incintă. Zona de vest, haşurată ~

reprezintă n eci·opola roma no-bizantină recent precizată.

" Iden tificarea m oncdclor descoperite de noi a fost făcută de col ega A. Ver-
tan, de la cabinetul ele numismatică al muzeului, căreia îi mulţumim şi pe
această cale .
 DESCOPERIRI 1N N E CROPELELE DE EPO C A ROMAl'IA D IN TOMIS 125

-
O 50crr..
..-

Planşn l. Mo rmî nt în l espezi de calcar, pictat în inieri~r cu motive vegetale şi

f lorale. Sec. III e.n.
 MIH A! BUCOV.'\ LA. CEC ILIA PAŞCA
126

M3 . Distrus în cea m ai mare parte d.e lucrările de excavaţie. Di-

mensiuni : L (păstrată) = 0,90 m ; l (păstrată ) = 0,40 m ; A = 1,80 m.
Scheletul era aşezat direct pe strat ul d e loess, cu mîinile pe lîngă cor p.
Orie ntarea mormîOJtului : V-E. Inve ntar : două căni ce.rami ce, u nguen ta-
rium elin sticlă - piriform - , ung uentarium cer amic, f·us iform, op aiţ.
M4. Dim ensiunile gr opii : L = 1,20 m; 1 = 0,65 m; A = 1,80 m.
Sch ele<tul aşezat direct pe stratul de loess, a vea m îinile p e p iept. Orien-
tar ea m ormîntul'Ui : V-E. InventM : două că niţe d in cer amică, opaiţ şi
o moned ă de bronz, da tînd de pe vremea împă ratului Elagabal
(218-222 e.n .). ·
M5. Dimensi unile g ropii : L = 2,00 m; l = 0,80 m; A = 2,50 m _
Schelet întins pe spate , di rect pe stratul de l oess, cu mîinile pe lîng<i
corp, orientat V-E. Inventar: u ngu cn tari um fusiform din sticl{l, aş e zat
în par tea st în gă a ca pului ; f r agm en te cernm ice provenind de la un vas.
neînt regi bil.
l\16. Dimensiunile gropii : L = 1,50 m ; l = 0,80 m ; A = 1,80 m .
Schelet dera njat. A fost posibilă determina re<~ or i e n tării : V-E. I nven tar ~
fragmen te ceramice.
l\17. Dimensiunile gropii : L = 1,30 m; 1 = 0,50 m; A ~ 1.90 m .
Schelet întins pe pămînt, cu mîinile pc lî n gă cor p. Orien tare : V- E. In--
ve n tar : f ragm e nte ceoramice atipice .
M8. Dimensiunile g r opii : L = 1 ,60 m ; l = 1,05 m ; A = 2,1 0 m.
Scheletul er a întins direct pe s.trat ul de loess, cu mîinile pe lî n gă corp.
Orie ntare : V- E. Inventar: cui de fier, mic f rag:nent d in.tr-u n \ '1'\S de
sticlă.
M9. Distr us ; s-a găs it o ţiglă aşezaU1 vertical la capul scheletuluL
Orie ntar ea mormîntului : V-E. Fără inventar .
M lO. Dimensiu nile gropii : L = 1,10 m; l = 0,75 m ; A = 1,80 m.
Schelet în sicriu, întins pe spate, cu miinile pe ab dom-en. Or ientarea
m ormîntului : V-E. Inven tar: o paiţ cu disc ornamentat, că niţă, ulcior ,
m ic fn:~gmcnt de sticlă , cui de fier cu u1·me de lemn ele ]a sicriu.
Ivill. Distr us. Scheletnl er a deranjat. A fost posibilă determi narea
orie n tării : V- E. Inven tar : două vase ele sLiclă.
l\112. Dist rus . Sch eletul er a d er anjat ; orie n tare-a mormîntu lui :
V-E. Fără inventar.
l\113 . Dim ensiunile gropii : L = 1,90 m ; 1 = 0,90 m ; A ~ 1.60 m.
Sch eletul era întins pe spate, direct pe str atu l d e loess , cu mîinile pe
lî ngă cor p. Or ientar ea morm întului : V-E. Ţi gle la oa pătul [i ricl ei, aşe­
zate în poziţie ve rtica lă. Făr ă inventar.
l\11 14. Dime ns iu nile gr opii : L = 1,10 m; l = 0,60 m; A = J .40 m.
Scheletul e r a aşezat direct pe pă mîn t, întins pc spate, cu mîinile pe ab-
d omen. Or ientarea mormî nt ului : NV-SE. Făr[t inventar.
l\.11 5. Dimensiunile gropii : L = 1,20 m ; l = 0,70 m; A = 1,80 m.
lVIonnînt ul era m a rcat de d ouă olane, la c-a p. Scheletul e ra aşezat di rect
pe stratu l el e loess, în t ins pe s pate, cu braţul sting s ub b{u·bie şi pi ci o<~­
r ele uşor îndoite din genunchi. Orie ntarea m ormînt ul ui : V- E. 1nvent ar :
fragm en t din di scul unu i opaiţ pe clavicula drea ptă .
 DESCOPERIT!I !N l'<""ECROPELELE DE EPOCA ROMANA DTN TOMIS 127

Ml6. Distrus. Scheletul era deranjat ; s-a putut deter mina or ienta-
rea mormîntului : V-E. Fără inventar.
l\117. Dimensiunile gropii : L = 1,80 m; 1 = 1,20 m; A = 1,80 m;
g roapa a-a pro.tejată de 6 ţigle. Scheletul era întins direct pe p[tmînt, cu
mîini le pe lîngă corp. Orientarea mormîntului : V-E. Inventar : f rag-
mente ceramice p rovenind de la o căniţă şi ele la o amfori:1 întregibil[L
Ml8. Distrus. Scheletul era deranjat ; s-au putut determin a poziţia
mîinilor (pe lîngă corp) şi orientm·ea mormîntului : V-E. Fi:tră inventar.
Ml9. D imensiunile gropii : L = 1,60 m; 1 = 0,85 m; A = 1.50 m.
Scheletul er a întins direct pe pămînt, mîna stîngă pe lîngă corp, dreapta
pe abdomen. Orientarea mo r mîntului : SV-1-E. Fă ră inventar.
M20. Distr.us. Scheletul era deranjat ; s-a putut determina orienta-
rea mormîntului : V-E. Fără in ventar.
l\!I21. Dimensiu ni le păstrate ale g ropii : L = 1,90 rn ; 1 = 1.2'1: m;
A = 2,20 m. Scheletul era aşezat di rect pe pi:tmînt, orientat V-E. Inven-
tar : lamă d e cuţit di n fier . situată in zona membr elDr inferioare şi
cîteva fragn1ente ceramice atipice.
M22. Dimensiuni:le păstrate ale gropii : L = 1,42 m ; l = 0,92 m;
A = 2,10 m. Schelet în sicriu, orientat V- E. Fără inventar .
M23 . Distrus. Scheletul er a dera njat ; orientarea m ormîntului V - E.
Fără inventar.
M24 . Dimensiunile p2"1strate ale gropii : L = 1,10 m; l ~ 0,60 m;
A = 2,10 m . Schelet în sicriu, întins pe spate, mîinile a!?ezate pe piept,
orie-ntat V-E. Fără inventar.
M25 . Dimensiunile gropii : L = 2,20 m; l = 1.40 m; A = 2,00 m.
S chele-t aşezat direct pe păm1nt. cu nliinU.e U.<;h0r flexate spr e bazin.
Orientarea mnrmîn.tului : V -E. Fără inventar.
M26. Dimensiunile păstrate ale g r opii : L = 1,30 m; l =' 1,10 m;
A = 2,00 m. Schelet de copil , depus direct pe stratul ele loess, orientat
V -E. Fără inventar.
M27. Distrus. Sche1etul era d.e ranjat ; or ientarea mormîntului :
V-E. Fără inventar.
1VI23. D imensiunile păstrate ale gropii : L "'-= l ,OS·m ; 1 = 0,80 m;
A = 1,50 m. Scheletul era înbns pe spate, direct pe stratul de loess. cu
mîin.iJe pe p iept. Or ientarea mormîntului : V-E. F[lră inventar .
M29. Distr us. Sc h elet răvăşit; nu s-a putut d etermina o-rient area
mormîntului . Inventar : f ragmente ceramice art:ipice .
M30. Dimensiunile g r opii : L = 2,10 m; l = 1,00 m ; A = 2.25 m ..
Schelet intins pe stratul de loess, în poziţia cul.cat pe spate, cu m.îinile
pe abdomen. Orientarea mormîntului :V- E. Fără inven tar .
M31. Distrus de excavator. Scheletul era dera njat, astfel că nu s- a
putut determina orientarea mormJntului. Fără invent ar.
M32. Dimensiunile păstrate ale gr opii : L = J , 15 m ; 1 == O, 90 m ;
A = 1,50 m. Schelet aşezat di rect pe stratul ele lo·ess. înti ns pe spate.
cu miinile uşor flexate ci:utre bazin, ol'ientat V- E. Inventar : frag1:n.ente
ceramice atipice.
M33. Dimensiunil'e gropii : L """= 1,80 m ; 1 = 1,30 m : A = 1,90 m.
Groapa era p rotejatt't ele două ţi.gle, păstrate fragme ntar. Schelet de
 MIHAI 13UCOVALA, C!::Cl!..I A PAŞCA
128

copil, aşezat direct pe stratul de loess, cu mîinile pe lîn gă corp.

Orientarea mormîn tului : V-E. Inventar : fragniente ceramice atipice.
l\134. Dimensiunile groph : L = 2,1 Om; l = 1,05 m; A = 2,50 m.
Schelet î n sicriu, deranjat. S-a putut determina orientarea mormîntuLui : ·
V- E . Inventar : cataramă din. bronz şi monedă de bronz din vremea îm-
P~•ratului Haclrianus (117-138 e.n.).
lVI35. Dimensiunile păstrate ale gropii : L = 1,60 m ; l = 0,90 m ;
A = 2,10 m . Scheletul era aşezat în sicriu, cu mîinile pe iîngă corp.
Orientarea n1ormîntului : V-E. Inventm: monedă. mare de bronz, emi-
siune din timpul :împăratului Antoninus Pius (138-161 e.n.).
lVI3o. Dis trus . Inventar : mărgele mici şi cuie de fier .
l\II37. Dimensiunile păstrate ale gropii : L = 0,68 m; l = 0,75 m ;
A = 1,12 m. Schelet ro;nrăşit, nu i s-a putut determina orientarea. In-
ventar : ·f ragme n te ceramice atipice şi cuie de fier.
l\II38 . Dimensiunile p1strate ale gropii : L = 0,88 m; l = 0,74 111;
A = 1,30 m. Schelet răvăşit, nu i s-a putut deteTmina orientarea. Inven-
tar : opaiţ ceramic, unguentariu din sticlă. verigă bronz, mărgele mici,
cuie fier şi o balama, p rovenind, probabil de la o casetă, 12 monecle
de bronz. 1

lVI39. Dimensiunile păstrate ale gropii : L = 1,18 111 ; l 0,68 m;

A = 1,35 m. Schelet răvăşit. F5ră inventar.
M40. D istrus. Inveni.Gr : fragmente C€1'<3111ice atipice.
M41. DicStrus. Inventar : mic fragment. de sticlă.
lVL42 . Dimensiunile păstrate ale gropii. : L = 1,07 m ; l = 1,04 m ;
A = 1,24 m. I n ventar : fragmente ceramice atlpice. .
l\143. DimensiunHe păstrate ale gropii : L = 1,05 m; l = 0,60 m;
A --~ 2,10 m . Schelet răv[1şit ; nu i s-a putut determina m:.ientarea.
Inventar : opJiţ ceramic, cuie fi er şi un mic fragme nt stic~ă.
l\144. Dimensiunile păstrate ale gropii : L = J ,60 m ; 1 = 0,70 m ;
A = 1,44 m. Sch-elet răvăşit. InventElr : moned~t şi mici fragmente sticlă.
M45 . Dimemiunile păsir:1t e ale gropii : L = 1.21 m; l = 0,91 m ;
A = J .88 m . Inventar : fr Elgmente sticEt, neî ntr ~..;ibilc.
b) Morminte în ţigle
lVI46 . Dimensiunile gropii : L = 2.10 m ; l == 1,00 m; A "..--.., 2,25 m .
O ţigl[t er a aşezată in poziţie vertical~\ 1'l capul defunctului, iar alte două
erau aşezate în picioare. Poziţia scheleiului : culcat pe spaie, cu mîinile
pe bazin. Orientarea : V- E . Fără inventar.
M47. Distrus. Scheletul era răvă!)it, astFel cft nu s-a putut deter-
mind o!·ient,qrea mormîntului . Inventar : fragment cermnic atipic. ·
M48. D imensiunile gropii : L = 1,80 m; l = 0,95 m; A= 2,50 m.
La capul schE'letului era a.şezat~1 o ţiglă in. poziti·e verticală , ia r la picioare
alte tnei, .tot în poziţie verticală . Poziţ~a schdetului : întins pe spate, cu
mîinile ne bazin. Ori entarea mormîntului : SV-NE. Inventar: :firagment
ceram ic ·de dim ensiuni m ai nuar.i, de la o amforă . .
lVI49. DistPus de lu.cr~1riJe de excnvaţ!i. Sch eletul răv;;1~it, ·nu s-~
putut determina orientarea morm1ntu1ui. F5r u inventar.
 DESCOPERIRI I N NECROPOLELE DE E P OCA ROMANA DIN TOMIS 129

c) l\tlonninte in lespezi ele calcar

l\150. Dim ensiuni : L = 2,08 m ; 1 = 1,01 m ; h = J ,0 0 rn. Pr ofa-

nat din antichitate. Mormîntul avea interiorul complet ·t encuit, iar pe
stucatur a astfel obţinut<\ la încheieturi, erau t rasate dungi cu vopsea
roşie, iar în cîmp motive vegetale şi llorale, mai bine păstrate doar pe
lespedea mică . Intrarea-fereastră se închidea etanş, cu un capac drept-
t.mghiular de pi atră, avînd la m ijloc o Yerigă groasă de fier, 1~rinsă prin
plumbuire. Orientare : V- E. Inventar : fragmente ceramice provenind
de la cupe şi amfore şi o monedă de bronz, emisiune din v remea împă­
ratului. Caracalla (198- 217 c .n .) (pl. 1).
M5 1. Dimensiuni : L = 1,90 m; l = 0,60 m; h = 0,80 m . Profanat
din antichitate. Inventar : fragment bol ornan1ent.at cu vopsea albă,
fragmente de amfore ornamentate cu "coaste" şi cu striuri.
M52. Dimensiuni : L = 1,80 m; l = 1,40 m ; h = 1,20 m . Profanat
din antichitate şi distrus {planşa 2) . S-au recuperat oase provenind de
la două schelete de adu lţi, răvăşite . Inventar : fundul unei căniţe ele lut,
tipice, lîngă cap, fragment dintr-o altă căniţă, gît cu gură în formă de

Planşa 2 (a-b). Morm inte în les pezi d e calcar, cu o singură încăpe re, profanate
ş i d istruse.
 130 MiHAI BUCOVALĂ, CECILlA PAŞCA

pîlnie şi alte
mici fragmente dintr~un vas de sticlă, fragmente de amforă
(întregibilă),
cuie de fier cu lenm putrezit în jur, de la platformă.
M53. Distrus. S-a păstrat doar placa mică ce închidea mormîntul.
avînd dimensiunile: 1 == 1,39 m; h = 1,30 m; gr. = 0,24 m; feri:istruica
era astupată de o piatră cu dimensiunile : 0,50 X 0,50 m. (Planşa 2 a).
lnventnr : opaiţ ceramic în1lreg, fragment dintr-.un .alt opaiţ cu toartă,
un fund de căniţă ceramică , cuie de fier şi o bucată de lemn din sicriu.
d) Morminte in fi7·idă

M54 . Dimensiunile firidei: L = 1,15 m; 1 = 0,50 m; camera ele

acces distrusă. A = 2,000 m. Două schelete, probabil mam[l şi copil, fără
s icriu, întinse pe spate, cu mîinile pe lîngă corp, orientate V-E. Inven-
tar : fragmente atipice de ceramică şi resturi din îmbrăcămintea de func-
ţilor.
M55. Dimensiunile firidei : L = 1,38 m ; l = 1,25 m ; camera ele
acces excavată ; A = 2,00 m. O ţiglă închidea intrarea în firid ă. Două
schelet e, aşezate î n sicriu, cu palmele pe bazin; orientate V-E. Inventar:
căniţă cu corp bombat, cu două tor.tiţe, opaiţ de mici dimensiuni, vas de
sticlă piriform şi un vas de sticlă cu gît subţire şi înalt.
M56. Distrus în cea mai mare parte de lucrările de cxcavaţie.
A = 1,50 m. A fost surprinsă ţigla aşezată în poziţie vertic ală, s i tuat~\
între firid~l şi camera de acces . Scheletul, în sicriu, era orientat V-E.
Inventar : unguen,tariu stiolă.
l\157. Dimensiunile firidei : L = 1,15 m ; l = 0,80 m ; camera de
acces distrmă ; A = 2,15 m. Schelet întins pe spate, miinile pe piept,
orientat V-E. Inventar : vas tip borcan, lucrat din ceramic~L
1VI58. Distrus aproape în întregime de lucrările de excavaţie ;
A = 1,60 m. O ţiglă bloca intrarea în firidă. Orientarea mormîntului :
V-E. Inventar : unguentarium cu corp fusiform, fragmente ceramice
provenind de la o amforă ( întregibilă), monedă de bronz emisă între
anii 330-33~ e.n.
1\EiD. Distrus în cea mai mare parte ele lucrările de excavaţii ;
A = 2,40 m. O ţig lă foarte groasă, aşezată vertical, proteja mormîntul.
Orientarea mormîntului : V-E. Făr~l inventar.
M60. Dimensiuni•le firidei : L = 0,50 m ; l = 1,40 ; camera de
acces excavată; A = 2,00 m. Schelet de copil, răvăşit. orientat V-E, fără
sicriu. Inventar: două brăţări, una de bronz, cealaltă , groasă, din fier,
puternic oxidată.
M61. Dimensiunile firidei : L = 1,23 m ; 1 = 1,05 m ; camera de
acces distrusă ; A = 2,45 m. O ţiglă bloca intrarea în firida în care se
afla sicriul cu un schelet întins pe spate ; mîinile pe abdomen ; orienta --
rea m ormîntului : V- E. Inventar : căniţă ceramică, fragment ceramic de
la un p latou, mici fragmente ceramice atipice, o bucată de lemn, pro-
babil de la o casetă . . ·
M62. Dimensiuni1e firidei (păstrate) ; L = 1,10 m ; l = 0,90 ri1 ;
A = 2,50 m. În firidă, un singur inhumat, în sicriu. Orientarea mormîn-
tului': V-E. Inventar : fragmente ceramice provenind de la o amforă
(întregi bilă).
 DESCOPERffii JN NECROPOLELE DE EPOCA ROMANA DIN T OMIS 131

M63. Distrus în cea mai mare parte de lucrărHe de excavaţie ;

A = 1,80 m. La capătul firidei au fost găsite două ţigle fragm-entare.
Sche'l et d e adult în poziţie întinsă pe sparte, cu mîinile pe lîngă corp,
în sicriu, orientat V-E. Inventar : ungu entariu fusifor m de sticlă, intact.
11 monezi mici d-e bronz (4 la cap, răsfi.rate, 1a.r 7 lîngă bazin), emisiuni
din vremea împăraţilor Constantin I, Valens şi Valentinian I (306-
337 e.n. ; 364-378 ; 364-375 e .n.), mărgea de colier, clin chilimbar.
M64. Dimensiunile firidei : L = 0,80 m ; l = 0,70 m ; camera de
acces distrusă; A = 2,40 m. Firida conţinea un singur schelet, aşezat
dif'ect pe stratul de loess, orientat V-E. Nu s-a putut surprinde poziţia
mîinilor. Inventar : fragmente provenind de la un unguentar.iu fusiform
de sticlă şi altele, de la o căniţă ceramică.
M65. Dimensiunile firid.ei: L = 1,90 m; l = 1,20 m; camer a de
acces distrusă ; A = 2.30 m. ln firida închisă cu două ţig1e alăturate,
aşezate vertical, se afl a un singUT schelet, întins pe păminrt, cu mîinile pe
lîngă corp. Orientarea mormîntului : V-E. Inventar : unguentariu fusi-
:form din sticlă. (Pl. 3). ~
M66. Distrus. A = 2,00 m . Orientarea mormîntului : V-E. Inven-
t ar : căinţă ceramică cu o toartă şi fragmente provenind de la o amforă
(întregi bilă).
M67. Dimensiunile fi ridei: L = 1,50 m; l = 0,60m; camera de
acces distrusă ; A = 2,00 m . S-au recupeT3Jt fragmente din ţiglele care
închideau firida '; scheletul in sicriu, o~rientat V-E, cu mîinile pe lîngă
corp. Invetar : doi cercei semisferici din aur, mărgele din sticlă, de form[\
tubulară, opaiţ mic, întreg, cu ştampilă, o căniţă ceramică , un unguen-
tariu, situat lîngă cap şi tm pond din plwnb cu inscripţie, perforat, găsit
în regiunea pieptului.
M68. Dimensiunile firidei : L = 1,85 m; l = 1,20 m; A= 2,30 m.
Schelet fără scriu, întins pe spate, miinile pe bazin, orientart V-E. Fără
inventar.
M69. DJmensiunile firide i : L = 1,30 m ; l = 0,52 m ; A = 3,20 m.
Schelet întins p e spate, clirect pe pămînt, cu mîinile pe lîngă corp. Orien-
tarea mormintului : V-E. Inventar : vas de sticlă, fl'agmentar, cuie de fier.
M70. Dimensiunile fi1idei : L = 1,16 m ; 1 = 0,95 m ; A = 1.75 m.
Firid.a era închisă de două ţigle, aşezate în picioare. În firidă se afla un
singur inhumat. cu mîinile pe lîngă corp, întins pe stratul de loess.
Orientarea mormîntului : V- E. Inventar : cataramă şi aplică de form~t
dreptunghiulară. 7 aplice mici de bronz, pvovenind de la o casetă de
lemn. (Pl. 10 c şi 15 a).
M7l : Distrus total de lucrul cu utilajele mecanice. S-au pu.tut
recupera d oar două ulcioare din lut.
M72. Dimensiunile firidei : L = 1,55 m; l = 1,09 m; A = 2,74 m.
Schelet de copil, în sicriu, intins pe spate, mîinile pe piept, orientat V-E.
Inventar.: căniţă ceTamică, trei va<;e din sticlă, dintre care unul fragmen-
tar, neîntregibil.
M73. Distrus în cea mai mar.e parte de lucrările de excavaţii.
A = 2,70 m. Au fost recuperate ţiglele oare. 1;>lq.()aU intrarea în firidă,
 MIH AI B U COVALA, CECfLIA PAŞCA
1 32

Planşa 3. Mormint de inhumaţ i eîn fiddă închisă cu dou ă ţigle aşezate pe ve r-

ticală. (Pe cra niu, unguenta du de s t i cl ă fusiform).
 DESCOPERIRI lN N ECROPOLELZ DE EPOCĂ ROM AN A DJN TOMTS 133

Pl an ~;l înhumaţie (M 100) în care a fost d escoperită şi o monedă

4. Mormînt d e
de bronz emisă între anii 330-335 e.n.
a - a' - a" ulcioare cera!mice - b - c = opaiţe cu toarte Jamelarc şi orn::;ment
de ceram ică e = fibulă de bronz aurit f = ca taram ă d e bronz aurit cu placă cir-
culară g = cataramă de bronz cu placă rectangulari:i h = mărgică dublă d e sticlă
 MIHAI BUCOVALA, CECILIA PAŞCA
134

unde se găsea u n singur inhumat, î ntins pe stratul de loess, cu mîinile

pe piept. Orientarea mormîntului : V-E. Inventar : trei cupe ceram.ke cu
pi.cior şi un opaiţ de mici dimensiuni.
M74~imensiunile firidei : L = 0,94 m ; l = 0,85 m ; A = 2,10 m.
În firidă, un\ singur înhumat, Ulră sicriu, cu mîinile pe lingă cor p, orien-
tat V-E. Fără inventar.
M75. Distrus de lucrările el-e excav<:~ţii. A = 2,1 0 m. Fragmente de
ţigle care placau, p robabil, intrarea în firidă. Orientarea mormîntului :
V-E. Inventar: fragment d-e dmiţă de dimensiuni mijlocii şi fragniente
ceramice provenind de la o amfmă (întregibilă).
M76. Dimensiunile firidei : L = 1,95 m ; l = 1,50 m ; A = 2,50 m.
În firidă, un singur schelet, întins direct pe stratul de loess, cu mîinile
pe piept. Orientarea mormîntului : V-E. Inventar : fragment dintr-~n vas
ele sticlă de culoar e verde ş i fragmente ceramioe provenind de la o
amforă (întregibilă).
M77. Dimensiunile fiJ.·idei: L = 1,10 m; l = 0,80 m; A = 2,50 m.
Schelet întin s p e spate, orientat V-E. Nu s-a putut const at a poziţia
mîinilor. Orient area mormîntului: V-E. Inventar: opaiţ de nud dimen-
siuni şi fragmente ceramice provenind de 13 o amforă (întregibllă).
M78. Distrus de lucrările de excav<:~ţie ; A = 3,00 m. A fost sur-
prins~i ţigla aşezată în poziţie verticală, la intrm'ea în firidă . Orient..u-ea
rnormîntului : V-E. Fără inventar.
M79. Distrt.hS de lucrările de ·excavaţii; A = 2,80 m; s-au găsit
o piatră şi fragmente d e ţiglă la capătul firidei. Orientarea n"lorrriîntu -
lui : V-E. Inventar : fmgment ceramic provenind d-e la o arnforă (intre-
gibilă) şi un fragment de la partea superioară a unui vas de sticlă, de
culo,:u·e alb[t. ,
M80. Dimensiunile firidei: L = 1,80 m; l = 1,60 rn .; camera de
acces distrusă. A = 2,00 m. O lespede de calcar , întărită ou patru ţiglc
astupuu flrida în care s-au găsit două schelete, deranjate, orientate
SV- NE. Inve n tar : unguenrtariu fusiform din sticlă şi trei plroane de fier
d e la platforma dre lemn pe oare erau aşezate scheletele. .
M81. Distrus în ·cea mai mare parte de lucrările de excavaţii ;
A = 3,00 m. S-au recuperat fragment e de ţigle aşezate, probabil la ca -
pătul firidei. Orientarea mormîntului: V-E. Inventar: unguentariu fus i-
form de sticlă. '
M82. Dimensiunile filidei : L = 1,80 m ; 1 -~ 1,20 m ; A = 1;90 m.
Scheletul întins pe spate, orientat V-E. Au 'fost găsite două ţigle la
capătul fi ridei. Fără inven tar.
M83. Distrus ; A = 2,75 m. S-au găsi t două fragm~mte dK ţiglă
deasupra scheletului, aşezat în sicriu. Orientar e : V-E. Invenk~r : uhgu-
entariu din sticlă şi fragmente ceramioe provenind de la o a.mforă
(întregi bilă).
M84. Distrus în cea mai mare parte. În nişa de mari clime nisuni se
afla un si ngur sch-elcl, mai b ine păstra.t l a partea inferioară. Orientarea
mormîntului : SV- NE. Inventar : fra~:,smentc ceramice diverse provenind
de la căni şi amfure (neîntregibile).
 DESCOPERIRI fN NECROPOLELE DE EPOCA ROMANA DIN TOMTS 135

c
c

Planşa 5. \"ase şi ungucntarii de sticlă.

:a. bQI" de sticlă (sec. II e.n.). b. vas globular cu gura-pîlnie şi buza nefinisată (a
d~ual jumătate a secolului IV e.n., prin context). c-d. unguentării fusiforme cu bulb
mic (lll doilea şi al treileu sfert al secolului IV e.n.). e. parte inferioară cupă (talpă
.cu picior) - Ml04, databilă prin context la srirşitul secolului IV - mijJocul se-
colului V e.n.
 MTH:\ 1 BUCOVALĂ, CECILJA PAŞCA
136

lVI85 . Distrw; d e lucrările de excavaţii. Un ~ingur schelet, răv~lŞit.

orientat V-E, d irect p e pămînt. Fării inventar.
l\186. Distrus în cea mai mare parte de lucrările de excn vaţii.
Firida, a c~n·ei intrare era acoperită cu două lespezi mici de calc::1r co-
chilifer, conţinea un schelet de adult bine păstrat şi alăturat, un schelet
de copil. OrientaTea mormîntului : SV-NE. Inventa r : unguentariu fusi-
form, întreg, lam[< cuţit fier, verig~1 bronz, Ir<lgmente cer::1n1.ice neîntre-
gibile.
M87 . Distrus de lucrul cu utibjele. în firidi't, un singur schelet.
răv~1şit, orientat V-E, f(lră sicriu . Inventar : două ung.uentarii, situc:te
în zona capului.
M88. Distrus parţial ele hJ cr~lrile de excavaţie. Dimensi unile
păstrate ale fiTidei : L = 1,70 m ; l = 1,10 m ; camer a de acces distrusă ;
A = 2,50 111. Două frag:ncnte el~ ţigl~1 la capăt ul Iiridei. Scheletele , d ouă
la număr, întinse direct pe stratul d~ lo ess, cu mîinile către bazin ;
distanta dintre cele dout1 schelete : 0.30 m. Orientarea morn1întului :
V-E. I~ventar : unguentariu fusiform elin sticl2l, situat lîngă piciorul dr.ept
al unui schelet şi un vîrf de cuţit din fier.
lVI89. Dimensiunile p~istrate ale firidei : L =~ 1,15 m: l = 0,90 m ;
camera de acces distrusă ; A = 2,00 n1 . Scheletul era întins pe spate, e:u
mîinile pe abdomen, orie ntat V-E. P este schelet, fragmente de calca r
cochilifer, aranjate ca un acoperiş. Inventar : unguentariu elin sticlă ,
găsit în dre-apta capul ui.
M90. Dimen.sitmile păstrate ale firidei : L = 0,90 m ; l == 0,80 m ~
camera de acces distrusă . A = 3,00 m. în firidă se găseau două schelete,
distanţa dintre ele fiind rle 0,25 m . Orientarea : V-E. Invenbr : tmguen-
tariu din sticlă şi fragmente C€ramice de la vas-e neidentificabilc.
M91. Dimensiunile firidei : L = 1,90 m ; l = 1,20 m ; A = 2,00 m.
O ţiglă aşezată in poziţie verticală bloca intrarea în firida în c-.ar e se
găseau 4 schele te, orientate V-E. Inventar : brăţară de bronz, m ărgid1 şi
douii unguental'ii din sti clă , fusiforme, g;1site în zona capului scheJe telor
elin margine.
l\~92 . Dimensiunile firidei : L = 2,20 m ; J = 1,20 m ; h =~ 0,90 m ;
camera de acces excavată ; A = 2,10 m. La intrarea în firi dă au .fc.st
găsiţe două ţigle în picioare. Firicla conţinea u n schelet clerc.njat, or! t-n:ta t
V-E. Inventar: fragmente C€ramice atipice.
M93. Distnts de lucrările cl.e excavaţii . A = 2,10 m . Inventar : mic
fragment c~ramic ele amforă ornamentată cu "coaste" proeminen te.
M94. Distrus de lucrările ele excavaţii ; A = 2,00 m . I nventar :
fragmen~ ceramice diverse, neîntregibile.
l\II95. Distrus de excavator ; A= 2,10 m . Inventar : fragmente ce-
r amice provenind de la o amfor;:"1 întregibiUL
M9G. Dimensiunile firid<:i : L = 1,16 m ; l = 1,00 m ; camel'a de
acces distrusă . Două ţigl€ bJocau intran~a firidei, în care se găseau un
schelet întins direct pe -stratul de loe-<>s ; mîinile pe piept. Orien~area
 D ESCOPERfRI I N NECROPOLELE DE EPOCA ROMA~A DJN TOMIS 137

~
.--.
~ ! :.
•, 1 1
.. /
'~
---.:,\
#----ii \ \
1 1

l \
1 \

i \
.--\ '

1
1
'
1 i
1 1
, ____ i - - -- ;
1 1

l -1
1
1i \__ J
\
~1
1
'
1 "'\1' / /
/
'

~
1

1
1 c
a

r~.
! - : ~~
- - 1 "\
- 1 )
--1 1

1 \
l \
l i 1
1'
1 1
' 1 1 1
! 1 1
l l1
.. ···~
r---~
1

)
1
e f g
Planşa 6. c\ mfore cilindrice iip "to•·pilă" (M 102- 103). P•·in con text se date ază Ia-
sfi rşitu l
secolului IV - secolul V e .n.
a. capacitate 66,7 lill'i ; b. 70,3 1; c. G7,9 l; d . 63,1 l ; e. 74,2 1; f. 70,1; g. 67,9 1~
138 MTI-IA.l BUCOVALA, CECI LIA Pl\Ş CA

l .
1 :;

1===4~-t
.1
...
.

==J ===i
--:~

o 30cm
~-.===m---.

Plan şa . tip
7. A mfore cilindnce · "torpi·r"
a . <M I04> .
 ·DESCOPERIRI l N NECROPOLELE DE EPOCA ROMANA Du"! TOMIS 139

m ormîntului : V-E. Inventar : partea superioară (gît şi două toarte) de

la o amforă cilindri.că - tip "torpilă" - fragmente ceramice provenind
pPobabil de la o oală şi un mic fragme nt de sticl~L
l\197. Dimens iunile firidei: L = 2,05 m; l = 1 ,50 m; camera de
acoes excavată ; A = 2,20 m. În firida închisă de două ţigle aşezate pe
o lespede de calcar de culoare albă s-au găsit două schelete întinse dir-ect
pe pămînt, orienta,te V-E. Inventar: un.guentariu de ·stic-lă fusiform,
depus :in zona capul-ui, intre schelete, şi mici fragmente ceramice prove-
nind de la amfore (cel puţin dou~1 exemplare) - neîntregibil€. Deasupra
şi sub schelete s-a observat un strat de a rsură (probabil pentru
purificare).
l\198. Dimensiunile păstrate ale firidei : L 1,30 m; 1 = 1;07 111;
=-;

h = 1,05 m ; camera de acces distrusă . A = 3,00 m. Ţiglă la capătul

firidei. Schelet răvăşit, nu s-a putut determina orientarea mormîntului.
S-a găsit un os mare de animal, depus ca ofrandă . Fără inventar.
M99. Dimensiunile firidei : L = 2,38 m ; 1 = 1,78 m; cameTa de
acces distrus~\ ; A = 2,35 m. S chelet calci[iat, orientat V-E. Inventar :
fngment arhitectonic de m.armur~1, folosit, probabil, pentru aşezarea
sic!'iului, fragmente de lemn, provenind de la sicriu şi bucăţi de ţesătux[l
din îmbrăcC1m inte.
M100. Dimensiunile firidei : L = 2,30 m ; 1 =2,00 m ; c-amera de
acces excav:1 tii ; A = 2,80 m. O lespe de de calcar cochilifer bloca intra-
rea în firidă. Dou<"t schelete, foarte calcifiate, or i€ntate V-E. Inventar :
douit ulcioare ceramice, partea inferioară a unei căniţe cer.amice, cu căr­
buni în interior, o fibulă d€ dimensi-uni mari cu capete în formă d e ceapă
(ZwiebelknopfCibel), din bronz a.urit, un colier format din 12 mărgele
sferice, lipite două cîte două, trei cata.ra me de bronz ş i două opaiţe din
cera mic[1,. unul g[ts1t pe cbvicula dreaptă a plimului schelet, cel ~ilalt
(a mbele cu ornament de ove pc bordură) era depm în zona picioarelor,
între schelete. Monedă d e b r onz, corod at~1 , a nii 330-335 e.n.
Pta nşa 4 (a-b) .

e) .l\l[orrni nte cu două firicle şi cul oar com..un ele legătură.

. 1\'I lOl. Firida de vest distrusi.l aproape total în timpul lucrărilor cu

l,.thbje mecanice. Dimensiunile firide·i de est : L = 1,80 m ; 1 ( păstra­
tă) = 1,00 m; culoarul de acces : L = 1,00 m; l = 0,90 m. A = 2,70 m.
I n firid:.l păstrat[\ au fost d escoperite două sch€lete umane, în poziţie
întinsă, cu mîinile pe lîngă corp, orientate E-V. Deasupra lor, pe un strat
de p~tmînt gros de 0,20 m era aşezat scheletul unui cîine. Inventar : trei
p ahare de sticlă prev[1zute cu tortiţe, pentru şnur , cilindrice, l~u·gite la
gură, (s~a întregit doar unul, vezi pl. 5f şi 14c), cupă de sticlă fragmen-
tară (talpă ci rculară cu picior), fund de fa rfurie, buză de strachină ,
am:bele din ceramic<'"t, alte fragn1ente de vase neîntregibiJ.e. Monedă de
bronz. emisiune din vremea îm.p ăraţilor Valcntinia.nus III - Theodo-
sius II - 425-455 e.n.
 :IUHAI B UCOVlcLA, CECILI A PAŞCA
140

Planşa 8. Arnfore c ilindrice tip ,.torpilă" (M 105).

 DESCOPER1R11N NECROPOLELEDE EPOCA ROl\IANA DIN TOMIS 141

Ml 02. Dimensiunile fi ridei d e est : L = 1,9\J m; l = ] ,65 m; di-

mensi unile culoarului de legătu ră : L = 2,30 m ; 1 = 0,60 m ; firicla de
vest : L = 2,30 m ; l = 1,20 m. în . firi da de est au fost descoperite sche-
letele a trei adulţi în poziţie întinsă, cu oasele f oarte m ăcinate, orien-
iate E -V. Jn jur u l craniilor celor două schelete din m argi ni au fost
observate, din cre')tet ş i pî nă spre bă r bie, fire de a ur extrem de fin e, pro-
venind probabil de la f ile uri (plase) pentru strîngerea părului . În firida
de vest au fost d escop erite scheletele a doi adulţi . d e asemene a m ăci nate,
în poziţi e în ti nsă , avî nd orientarea E-V şi, lîngă picioarele celui din
m ij loc, scheletul unui copil aşezat invers, cu craniul la vest şi picioarele
la est. In ve ntar : p atru amfore cilindr ice tip torpilă, (pl. 6 a-b-c-d), alte
numeroase hagm ente d e <1mfore ornamentate cu striW"i sau "coaste':,
frag mente de vase de bucătărie tipice (unele cu u rme de a rdere secun-
darţt), capac d e vas improvizat dintr-un fragm ent ceramic, f usa iolă de lut,
fragme n te de t iglc şi olan e, aşchii de marmur{t, mici fragmente ele v<tse
de sti clă, bucăţi de cărbun e, oase d e animale şi păs~tri , n umer oase scoici,
vertebră de peşte, monecl~t de bronz coroda tă .
l\II1 03. Distrus parţial ele lucrul cu u tilaje meca nice . Dimensiunile
firidei d e v est: L = 2,16 m; 1= 1,39 m; adîn cimea la care a apăr ut fi-
rida : 3,20 m. În firidi:t erau mai mulţi înhumaţi, ale dt ror schelete erau
răvăşite . Orientare : V-E. Inven tar : tr ei amfore cil indrice tip "torpilă".
Pl. 6 (e-f-g) .
f) Monninte cu trepte ele acces şi am,fore torpilă depuse în puţul
ele intrare
M l 04. Sur prins şi distrus parţial de lucrul cu utila je mecanice.
A = 5,05 m . Dimens iunile gr opii p ropri u-zise : L = 4,00 m; 1 = 0,92 m.
A= 1,45 m. Au apărut doar resturi din scheletul unu i adult, avînd cr a-
n iul la est şi privirea spre vest. La est, o mică firidă (L = 0,70 m;
J = 0,58 m; h = 0,59 m ) în care au apăru t doar ofrande (oase de ovin e
şi cîteva fragmente ceramicc de vase de uz). Accesul se făcea cu ajutorul
a 10 trepte tăiate în loessu l n atural, avî nd î nălţim ea între 0,26-0,55 m
şi lăţimea între 0,37- 0.52 m. I nventar : 8 amfore torpilă (3 i ntregi depuse
în puţul d e acces, celelalte 5 în tregit e din fr agment ele arun cate în
groapă) (Pl. 7), frag m ente de a mfore ornamentatc cu striuri adincite sau
"coaste", par tea infe r ioar{t a unei cu pe d e sticlă cu picior (pl. 5 c), alte
fragme nte de v<~se de u z, ceramice. două m ici f ragrnente de ţiglă ş i olană ,
numeroase oase d e a ni rnal (ov ine şi b ovine), fragment din acope rişul î n
două ape a unui sarcofag de calcar cochilifer. aşchi i d e pi atră ')i m armu ră .
moned~t de bronz coroclat{t (emisiune în tre anii 383- 392 e.n .). Groap:1
mormînt ului ent marca tă printr-o lespede rnasivă de calcar cochilifer
(avind dim ensiunile 2,8 0 X 1,20 X0,25 m ), aşezată .aproximati v pe mijlocul
acesteU1, la adîncimea de 2,00 m .
M105 . E ste vorba de fapt de un morm înt colectiv , cuprinzînd l a est
o groa pă l ungă de 4,85 m şi în.alt~t de 2,50 m, avî nd vatra si tuată la 3,10 m
adîncime faţ[t d e nivelul actual de călcare, ia r la vest o ni şă cu dimensiu-
nile L = 1,90 m; l = 1,20 m, înţtlţime ~ 0,90 m. în n işă s-a descoperit
 MIHAI BUCOVALA, CECILIA PAŞCA
142

un schelet de adult, orientat N-S (picioarele la nord). La picioarele sale

se afla partea inferioară a tmei amfore avînd cărbune ars în interi<Jr,
iar în zona bazinului :hmdul unei anuore tor-pilă. AcC€sul în nişă se
făcea cu ajutorul a 5 trepte, tăiate direct în loessul natur al, avînd di-
mensiuni între 0,70-0,80 m lăţime şi 0,23-0,53 înălţime. Partea de sus
a gropii era plină cu oase de adulţi şi copii aruncate în dezordine (s-au
recuperat 40 de cranii), semn a·l reînhumării lm. De SJUS şi pînă jos,
inclusiv printre oasele sus-amintite, er au aruncate numeroase fragmente
de amfore cilindrice "torpilă", care au putut fi întregite (în final, 8 la
număr) (Pl. 8). Alte obiecte : amforetă ovoidală (pl. 9, e) fără toarte, arsă
secundar, amforă mijlocie cilindrică, (pl. 9, a-b-c), inel de fier, cataramii
de fier, vîrf de săgeată din bronz, fibulă din metal aurit, verigă de-
bronz, cuie de fier cu urme de lemn de sicriu şi ţinte de incălţ<"1ri, din
fier, monedă de bronz de la Constantius II (anii 355-360 e.n.).
g) Morminte de incineraţie

Ml06. A = 0,50 m. Distrus în timpul lucrărilor. 8-.a putut con.stata

în profil, doar faptul că era un mormînt cu ardere pe loc, prevăzu.t cu
şanţ de tixaj. Fără inventar.

** *

INVENT ARUL FUNERAR

Prima constatare care se impune în urma acestei succinte enumc-

ran constă în aceea că din cele 106 morminte descoperite în anii 1987
şi 1988 în zona me.nţionată, numai 26 nu conţin nici un fel de inventar
funerar (cifră care s~ar putea diminua şi ea dacă avem în vedere că
multe dintre acest ea au fost deranjate sau distruse, deci obiectele care
puteau exista s-au pierdut). Celelalte 80 conţineau măcar un singur
element de inventar, fie depus în mod speoi.al C~Jlături de )nhumaţi, fie
provenind din obiectele personal-e, vestimentare sau de podoabă.
Se poate spune, deci, de la inceput, că a fost recuperat un inventar·
funerar relativ bogat, interesant în ciuda caracterului său relat iv
comun şi că factura sa este tipic pmvincial romană s.
Categorii de materiale
Vasele de ceramică reprezintă parrtea cea mai bogată din totalul
descoperirilor, după care urmează sticla ; obiectele de metal, puţine la
număr, sînt constituite din cîteva fibule şi catarame, brăţă-ri şi inele de
fier sau bronz, doi cercei de aur şi citeva lame de cuţit din fier.

" !ntrucît spaţ iul nu ne permite, avînd în vedere faptur că pentru datarea.
celor mai multe dintre materiale dispunem de repere cronologice ferme, ne-am
mărginit să ci tă m numai unele titluri din bibliografia necesară, f<Darte bogată.
 DESCOPERffii lN NECROPOLELE DE EPOCA ROMANA DIN TOMlS 143"

Plan şa 9 (a-b-c). Amfo t·ă cilindrică mijlocie (M 105) ; d = a m foretă ovoidală cu

toartă, dintr- un mormî nt distrus e = amforetă ovoidală fragmentară (M 10).
 1\IiHA I B UCOVALA, CC:CfL! A PAŞCA
144

,,
{
'/
: :~·.

b
o 4cm.
Plonşa 10 a - opaiţ şi b - fibulă fragmentară de bronz aurit, descoperite îm-
pr eu nă înh-un mo.·mînt de î nhumaţie datat in a doua jumătate a secolului IV e.n.
c - aplică de bronz de la o casetă el e lemn (M 70).
 DC:SCOPEElRI IN NECROPOLELE DE EPOCA ROMANA DIN TOMIS 145

Cerwnica
Deşi pentru anumite categorii, există doar puţine exemple, ele sînt
-suficiente pentn1 a stabili serita foante largă a recipien telor destinate
uzului curent (băut şi servit la masă) sau conservării pr:oviziUor (înd€0-
·sebi lichide), în socole:le II-IV e.n. la 'Dornis.
Platouri (pl. 11, a-b). Dim. : dm = 16,5 cm ; în. = 1 cm . Cerami.că
ro.şi,e cărămizie, uşoară şi densă, angobă omogenă ca un firnis. Produse
de calitate superioară, probabil de import. Descoperit e într-un mormînt
distr us.
Datare : sec. II e.n.
Strachină .Fund concav. Dim. : dm = 18 cm; în. = 4,5 cm . Oe-
:!'iun ică d e bună calitate, acoperită la interior de angobă omog€nă .
Datare : prin con text : sec. II e.n.
B oluri . Sînt prezente două variante :
1) bol de formă hemisferică şi fund inelar (pl. 11 c)
2) bol cu buză verticală înaltă şi două tortiţe (M; pl. 11 d).
Prima variantă este Lucrată din ceramică gălbuie, poroasă, acoperită
cu angobă roşie, omogenizată în interior. Dim. : în. = 4,5 cm ; dm. =
. 13 cm. Descoperit în m ormînt cu o monedă din .t impul împăratului
Hadrian.
A doua variantă, din care posedăm 4 exemplare, €Ste lucrată din
ar~Zilă ro~i·e-cărămizie de bună calitate, acoperită de angobă roşie, mai
omogenă în in terior. Pe buză, 3 caneluri adînc1te.
Datare : ~- III e.n.
Căniţe cu corp ovoidal
Buza îngr<lşată şi u.şor evazată, fundul uşor adîncit sau profilat ca
·un picior inelar. Dim. : în. 9 cm ; dm. max. = 9-9,5 cm. Toarta mică
.este lipită chiar de buză sau la baza acesteia . Formă d es întîlnită In
descop eririle noa'jtre, car~JCteristică pentru aşezări din Dobrogea, nordul
O?i sudul Dunării, pentru o întinsă arie a imperiului, în secol ele I I -
III e.n. G. (pl. 11 e).
Există şi varianta cu caneluri puternic reliefate pe corp, toarta
lipită sub buză (pl. 11 f) cunoscută în numeroase exemplare şi datată
-cătt·e sflrş itul secolului III e .n. 7_

Oale ele b-ucătărie . (Pl. 12 .a-b )

Reprezintă de fapt o variantă a tipului p recedent (căni cu corp
ovoidal, una sau două toarte, orna:m entate cu cane1uri la partea s uperi-
oar·ă sau inferioară) avind dimensiuni sporite : în. = 9,5-12 cm ;
d.m. : 10,5-14 cm.
Con textul permit€ încadrarea lor secolul III e .n. s.
6
C. Che!'a-Mărgineanu, Virgil Langu, Pontica, 17, 1984, p . 114.
7
Ibidem, exemplar socotit de autori ,.oală mic<\ de bucătărie".
4l Ibi d em.
 l\IlHr'\l BUCO'.-ALA, CECIL IA PAŞ C A
146

Ciini (tip oenochoe) (Pl. 12 c)

Dispunem ele două . exemplare idenrice, cu corp oY.oidal, înGlt şi
funP. inelar, buz;t lobată ; angob~t ro~ie pc jum~ttatca superioa ră a
recipientului. în: 19-20 cm; dm. : 12.5 cm. . .
Form ă cunoscut;\ la Tomis ~i din descoperiri mai vechi, datctbil ă
în secolul II e.n. (in cazul de faţă, în context cu moned;t de bronz de
la Hadrian).
Ulcioare
Sîntem în poses ia a 4 exemplare ele dimensiuni mijlocii. care · _:JOt
fi socotite v ariante ale aceluiaşi t ip de vas de formă ovoidal ă şi gură
pîlnie, preYăzut cu toarb"t.
Ulciow·e cu jw-ul inelar (Pl. 4 a-a' - a") . In. : 16 cm ; dm . : 12 cm.
Lut de culoare roşie ci1rămizie, dens, gre u. angobă g[tlbuie.
Datarea : sec. IV c.n. este asigu rat~\ prin context (descoperite cu
fibul~l cu capete în fonn[t de ce3pă şi monedă de bronz, emisă între
anii 330-335 e.n.).
Ulcioare w picior îngust şi pereţi foarte subţiri (Pl. 12 d)
Ambele pr ovin dintr-un mormînt deranjat.
Caneluri înguste pe corp. În. = 11,1 cm ; clm. =-= 9,5 cm.
Sînt apariţii comune la Histria, T omis şi Callâtis, considerate di n
cauz:t fragilităţii şi difi cultăţii de stabiliwte, ca făcînd parte din c~tego­
ria obiectelor confecţionate special pentru a fi depuse în monnint e 5.
.Datarea· : sec. IV e.n.
Jlmforete cilind1·ice cu picim·, prevăz-ute cu o tom·1Ji (Pl. 9 c1 şi · 12 e)
Au fost recuperate două exemplare, cel întreg, din pftcate. prove-
nind dintr- un mormînt cli<;trus, a<;Ucl cii nu ne e~tc cun oscut contextul.
Angob~\ grousă şi grea. gălbuie, c:meluri puternic relie[ate pe corp şi pe
gîtul i prevăzut cu buză în alt<"L Dim. : în. = 35,8 cm ;. dm . = 11,8 c-rn .
Al doilea exemplar poa te fi socol\.it o vJ.ri::mEt a nccstui tip, deşi
îi -lipsesc toart.a, b uza şi piciorul (pl. 9 e). Are corpul mai :1lungit. argila,.
de bună calita te, roşie-cărăm17ie şi caneluri pronunţate, d 2 sns ;:;i. pîn[l
jos 10. Urme puternice de a r dere secunda rJ. Des-."'pcrit ·într-tU1 mo1·mint
colectiv de InhL:maţie (un gen de groapf1 comunft sau, mai degrabă.
osuar) cu 4.0 de cranii omeneşti.
Datare.:~ : prin context (inch1siv monedft emis~\ între ~m ii 355_:_360),.
ultima parte a secolului IV e.n. , eventua l chiar ÎnC€putul sec. V e.n.
AmJoră cilindrică cu fu.ndul subţiat şi rotunjit.
S-a putut recon-stitui un exemplar aruncat ca ofrand.:t în f rngmente
în mormîntul colectiv sus-:.unintit (M105 ; pl. 9, a-b- c), dar fragme\!·'c

~ Multe dintre ele poartă pe gît inscripţii - urări pentru ·vinta Yiitom;e..a
defunctului. Cf. Em. Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele VI- -XIII
descoperite în România, ·Buc., 1976, p . 92-93; nr. 56-57, p. 96, p . 141, nr. 96 !:'i
p. H2, nr. 97.
10
Mulţumim pe acea stă cale colegului A. Opaiţ de la Muzeul Deltei Du-
nării Tulcea pentru "desenul făcut şi informaţiile relative la 9_cea sfă formă cles-
pre care există supoziţia ·că erau piese ·e talon pentru calitatea lichiclclOJ con-
ţinute în recipientck m ai mari.
 DESCOPERiTli !N NECROP0LF.·LE DE CPOCA ROJIIANA DIN TOJ'v!JS 1-±7

Pla ns..T: 11 a - b P latouri ceramicc dintr-un set de 4, descoperite in.tr-un mo rm înt

de îriliumatic dera njat: Sec. Il e.n. ; c - bol hcmisferic ; d - bol cu btrză verticală
şi două toartc. Sec. JII c.n. e -'- căniţă cu COI'P ovoidal. Sec. II-III c.n. ; f -
că niţii cu cant'lUri pc corp. Sf. sec. III e.n.
 MIHAI BUCOVALA, CECILIA PAŞCA
148

Planşa 12 a - b Vase de bucătărie. Sec. III e.n.; c - Cană (tip oenochoe). -Sec.
II e7n. ; d - ulcior cu picior îngust şi pereţi subţid. Sec. IV e.n. ; c - amforetă
cilindrică cu picior şi toartă .
 DESCOPERIRI IN NECROPOLELE DE E POCA ROMANA DIN TOMIS 14!)

similare s-au găsit şi in alte cîteva morminte . Argilă densi:1 şi grea , roşie­
maronie, toarte mki, buza improvizată printr-o făţuire sumară. Dim. :
în. = 67 cm ; dm. = 20,5 cm.
Recipientul se încadrează într-o serie cunoscută în Dobrogea, prin
două exemplare de la Histria avînd inscripţii realizate cu vopsea ro~ie
pe corp, in limba greacă, datate în secolele V-VI e.n. 11.
Amjo1·e cilindrice de mm·e capacitate (tip "torpilă''). (Pl. 6-7-8).
Este categoria cea n1ai bine reprezentată în descoperirile ce fac
obiectul pre zentării de faţf1 (27 exemplare întregi sau apr oape întregi,
provenind, 8 din M 103 12. cîte 3 în M 101- 102 şi 104 şi cîte una din alte
10 morminte M 58, l\1 62, M 66 . M 75- 77, M 79, M 83, :iVI 95-96).
Dim. : în. = 1-1,20 m ; dm. = 31-42 cm.
Luînd în consideTa ţic forma buzei şi a piciorul ui, se pot stabili
cel puţin trei variante ale e1ccstei forme :
1. Amfore cu gît cilindric, înalt şi picior abia pronunţat (pl. 8, f) ;
2. Amfore cu buză înaltă şi toarte lipite la mijlocul gîtului
(pl. 7,3 şi 7);
3. Amfor e cu buză înaltă şi toarte lipite sub buză (pl. 6-a-b-c-d-e).
Argilă roşie cărăm izie, de brună calitate, densă şi grea, angGbă şi gălbuie
mai mult sau mai puţin uniformă, de sus pînă jos .
Datarea acestei forme, bine cunosaute în descoperirile mai vechi
de la Tomis este, în general, secolul IV e .n. 13. Pentru aceeaşi datare
opinează contextul mormînt1.1lui M 103 (inclusiv monedă), deşi pentru
exemplarele 1-8 există similitudini datate larg în sec. IV - începutul
sec. VI e.n. 14.
Opaiţe
Au fost descoperite în total J 6 exempl are, toate din ceramică, din
care cîte dou~i în M 71 şi M 100. iar în alte douăsprezece morminte cîte
unul. Putem preciza, de nsemenea, di din punct de vedere cronologic,
acestea aparţin secolelor II-IV e.n., în unele cazuri ele folosindu-ne la
datarea comp1exelor funerare în care au fost descoperite Hi.

H Em. P opescu, op. cit., p. 169.

12 Desenele şi infor maţiile referitoare la 8 exemplare n e-au fost transmise"
de A. Opaiţ căruia îi exprimăm încii o dată întreaga noastră gratitudine.
13 V. Barbu, op. cit., p. 53.
1'· Pl. 1 ; D.P.S. Peacock, cap. 5 - The Amphorae : typology and chronology
in M. G. Fulford, D.P.S. Peacock, Excavations at Carthage: The British Mission,
voi. I, 2, 1984, p. 133, forma 52, nr. 68, fig. 70/68, datată 450-4.75 ; J. D. Riley,
The Coarse Pottery from Berenice, Excavations at Sidi Kurebish Benghazi (Be-
renice}, voi. II, Supplements to Libya Antiqua V, p. 204, fi g. 87/ 282 datată la
sfîrşitul sec. V sau rnceputul sec. VI e.n. Pl. 2 : aceeaşi datare ; Pl. 3 : D. P. S,
Peacock, op. cit., p. 133, forma 49, fig. 39/64, datată (larg) între 425-500 e n. Pl.
5 Topraichioi, cea. 440- 450 e.n. ; Roma - D. Whitehnouse et "The schola P rae-
conum". The Coins, Pottery, Lamps and Fauna, Papers of the British Sclwol at
Rome, voi. 50, 1982, p. 69, nr. 128, fig. 10/128. Datare : 430-440 e.n. Pl. n r. 8:
F r agment de la B erenice - cf. Riley, op. cit., p. 234, nr. 388, fig. 95/388 -
Miscellaneous depasit, sec. IV-V e.n.
15 Pentru majoritatea lor, am cerut relaţii suplimentare colegului C. Jconomu
de la Muzeul de istorie a Moldovei, din Iaşi, specialist reputat in materie. Ii mul~
ţumim încă o dată pentru promptitudinea cu care ni l e-a oferit.
 MIHA1 B UCOV ALA, CECILIA PAŞCA
150

·Vom prezenta dintre acestea doar exemplar ele cu valoare · de

p r ototip.
1. Opaiţ cu ciocul rotund şi discul concav. Dim. : L = 7,8 cm ;
-dm. : G,3 cm ; în. : 2,7 cm. Lut dirămiziu, angobă roşi€ neuniforma, ars~<
parţi:1l pînă la brun. Pe discul spar t se mai păstreaz[< irnaginea în relief,
in completă a unui taur. Pe bordură, or nament de alveole slab imprimate .
Opa iţul aparţine un ei serii bogat documentate în Dobrogea, datate în
secolele II-111 e.n . w.
2. Opaiţ cu ciocul cordifonn şi cliseul ornarnentcd.
Dim: : L = 7,4 cm; dm. : 6 cm ; în. = 2.3 cm . Lut de bunii calitate.
La p0rtea de jos a discului spart se m ai pi:istrează p iciorul unui crC<ter.
Aceeaşi serie ca preced entul (la noi în morm înt cu monedă H ad r ian ).
3. Opctiţ cu corp 1·otttncl şi disc concav (Pl. 13 a-b). Dim . : L =
= 7,8 cm, dm. = 5,6 cm ; in. = 2,5 cm. L ut cărămiziu, de bună cali-
tat e, angobă roşie arsă deasupra pînă la n egru . Pe disc ornament de
rozetă ; la' capătul fiecărei nJze s-a p1·aoticat dte o incizie circular[t.
Pe fund a fos t imprima t un ch iorchine de strugure.
Datarea : secolele II- III e.n . .17.
4. Opaiţ cu c01·pul alungit şi discul ntic (pl. 10, a) .
Dim. : L = 8 cm ; dm = 5,5 .cm ; în. = 3,2 cm . Întreg. Lut cărămi­
ziu, angobă roşie păstrată m ai bine p e disc. Reprezintă varianta orna-
mentată a tipului XXVI, datat în secolele III-IV e.n. 1S.
La noi descoperi•t împre.ună cu două vase ele sticlă şi o fibulă cu
"capete de ceapă" ce permit atribu irea sa celei de-a doua jumătăţi
secol ului IV e.n.
5. Opai ţ mijlociu cu corpul rotuncl şi toartă larnelcwă
Dim. : L = 9,4 cm; clm. = 7 cm; în. = 3,5 cm. L ut caram tztu, cu
m 1c1 par ticule calearoase în amestec, angobă roş ie mai uniformă deasu-
pra. În jurul orificiului de umplere, spart, bobi ţe în relief. Produs local,
derivat din lucernel•e atice importate 1n. (Pl. 4 b ).
Datar ea : prima jumătate a secolului IV e.n. ; prezumată de
C. Iconomu 20, confirmată la noi prin descoperirea în morm înt a u nei
m on ede d e bronz emisă între .anii 330-335 e.n.
G. Opaiţ 1nijlociu cu corpul rotund şi toartă lameloră (Pl. 4 c) .
D im. : L = 9,5 cm ; dm. = 6,7 cm ; in. = 3,5 cm ; discul spart.
Lut cenuşiu, cu · par ticul·e m ici calcaroase, vopsea brună mai omogenă
d easupra. Pe bordură, ornament de bobiţe în reli·ef. Descoper it împreu n ă
cu precedentul, aproape identic, acelea~ i car.acteristici şi datare.

i G C. Iconomu, Opaiţe greco-1·omane, Constanţa, 1967, p. 18, tipul XX, p . 96

şi 120, fi g. 124, nr. 441.
l i Iclem, p. 108, nr. 540 şi p . 121, f ig. 130.
J8 Iclem, p. 24.
1!J I. P erlzweig, Lamps of the Roman Periad, The A thenian Agora , vol. VII,
1961, m . 283-284, p. 90-95.
20 Pe baza cercurilor concentrice de pe fund; of. C. Iconomu. Pontica, 3,
1970, nr. 4, p . 240, 242, fig. 8- 9 ; nr. 5, p. 242, fig. 10-11 ; n r. 6, p. 242, f ig. 12- 13,
precum şi p. 252.
 DSSCOPERIR.I !N NECROPOLELE D E EPOCA ROMA:'.'\A DlN TO~HS 151

Plansa 13 a - b - opait. Sec. II-III e.n . ; c --,- bol hemisferic. Sec. II e.n. ; d-
vas 'c u coq> globulal' şi ·gît cilind1·ic ; e - vas cu COl'P piriform şi g u i·a-pîlnie.
Sec. II- III e.n. ; f - ung ue ntariu cu CO I'I> conic. Sec. Il e.n.
 MIHAI BUCOVALĂ, CECILIA PAŞCA
152

Sticla
Putem spune de la început că reprezintă o categorie relativ bogată.
cuprinzînd o gamă destul de variaiffi de forme destinate atît uzului cu-
rent, cît şi păstrării .unguentelor şi parfumurilor.
7. Bol hemisferic adînc, de mici dimensiuni (Pl. 5 a şi 13 c)
Dim. : în. = 50 cm ; dm. = 9 cm ; spar't de presiunea pămîntului .
lipit. Buză rotunjită, trasă uşor în afa'I'ă. Sticlă subţire, uşor ver zuie.
transparentă, cu rare bule de aer în compoziţie. Descoperit într-un mor-
mînt distrus, deci fără context care să ne ajute la datare.
Piese similare descoperite la Tomis sînt atribuite sec0lului II e.n. 21-
2. Vas cu corpul semisferic şi gît cilindric
Dim. (păstrate) : în. = 8,4 cm; dm. = 6,2 cm ; lips~t din gît şi
din buzC1. Sticlă subţire şi uşoară, s lab verzuie, străvezie.
Descoperit într-un context needificator. Forma este întîlnită în
complexe ce se întind pe o mare distanţă în timp (de la sfîrşitul sec. I
pînă în sec. III e.n. 22).
3. V as cu corp globular şi gît cilindric (Pl. 13 d)
Avem un singur exemplar (lipsă buza) descoperit într-un mormînt
distrus. Dim. : dm. = 8,20 cm. Fund concav, sticlă relativ groasă, albu-
rie , străve zi e.
Se poate încadra într-un tip databil în secolul II-IV e.n. 2;}.
4. Vas cu corpul piriform şi gură pîlnie (PI. 13 e)
Întreg; dim. : în. = 13,2 cm; dm. 7,5 cm. Fundul concav, buză
in elară asimetrică. Sticlă subţire şi uşoară, incoloră, străvezie.
Formă cunoscută pentru secolul II e.n. 2". La noi, în mormîntul de
înhumaţie cu cană oe;ramică şi opaiţ, d atabHe în secolele II-III e.n.
5. Vas cu corp sferic tw·tit, gît cili?Ulric şi gu1·ă pîlnie
Intreg ; dim. : în. = 12,2 cm, dm. = 8,6 cm. Fund concav, buză
1n.e lară , realizati="t pdn aducerea în interioT a peretelui gîtului. Sticlă
foarte subţire şi uşoară, alburie, transparentă, slab iriz.aiit. Descoperit
într-un mormînt d e înhtm1aţie în apropierea zidului de incintă, distrus
de lucrările de h :rmoficare.
Exemplarele recuperate în a nii din urmă se da·tează în seco-
lul III e.n. :!.5.
6. V as cu corpul sferic turUt şi gît cilinclric înalt
Întreg; dim. : în. = 11,5 cm; dm. = 7,8 cm. Fund inelar, buza
lărgită pîlnie. Sticlă subţire şi uşoară, incoloră, străvezie. Similar cu
pre:cedentul.
21 lVI. Bucovală, Vase antice de sticlă la Tomis, 1968, tipul X, p. 40, nr. 33_
22 Idem, tipul XLV, p.· 97, nr. 176.
2:l Idem, tipul XXVII, p. 61-152.
2
" Idem, tipul XXXIV, p. 72, nr. 107.
z; Idem, tipul XXIX, p. 64, nr. 85.
 DESCOPERIRl JN NECROPOLELE DE EPOCA ROMANA DIN TOMIS 153

Planşa 14 a - unguentariu cu corp cilindric în "cute" ; b - unguentarii cu corp

fusifo1·m şi "bulb". Al doilea şi al treilea sfert al secolului IV e.n. ; c - pahar
cilindric cu toarte pentru şnu r. Sec. V e.n. ; d - e - cataramă de fier şi colier de
mărgele din sticlă, descoperite într-un mormînt databil în secolul I\1 c.n. ; f- g -
cataramă de fier şi vîrf de săgeată din acelaşi m etal, descoperite într-un mormînt
databil în secolul lV e.n.; h - vîrf de unealtă din bronz; i - lamă de fier
fragmentară, d escoperită într-un mormînt databil în secolul IV e.n.
 M!H.>.! BUCO\"AL Ă. CECrr,TA PAŞCA
154

i. Va s globular cu gura pîlnie şi buză nefiniso tă

Două exemplare, unul intact, cel ălalt spart de presiunea pămîntu­
l ui ; elim. : în. = 18 cm ; dm. = 9,5 cm. Fund con cav ; sticlă subţire şi
uşoari:i , străvezie, slab v er zuie, cu n1ulte bul e mici d e aer în com poz iţie .
Forma este cu noscută la
T 0ri1is prin desco:fJeri r i m ai vechi, dat.:'1bile
în secolul III e.n. ~li, dar exemplarele ele Iaţ[\ se d eosebesc ele aceas ta doar
prin prezenţa buzei subţiate, aparte n eregulate , dovedind u n artificiu
tehnic tratat cu n eg lijenţă .
Prin contextul funera r în care au f ost descoperite, v asele pot fi
atribuite celei de- a doua jumătăţi a secolului 1V e.n. Ti .
8. Unguentariu cu corpul plat (i n formă ele clisc)
S-a putut recupe ra u n singur exemplar, frag mentar. Dim. : în.
{păst rate\) = 14,4 cm ; clm. f undulu i = 5,4 cm . Sticlă străvezie, alburie,
uşom-ă.
Da tare : secolul II e .n. 2S.
9. Unguentariu cu corp conic şi gît cilindric, înalt şi subţire (Pl. 13 f)
întreg ; elim. : î n . = 10,1 cm ; dm. = 3 cm. Fund concav, buză
inelară. Sti cla foarte subţire şi uşoară, incoloră, străve zie, cu bule mari
d e aer in compoziţie.
Descoperit într-un mo rmînt de înhum aţie distrus. Exemplare iden-
tice d escoperite la T omis se da tează în secolu l II e.n.
10. Cupă cu picior
Ca de obicei în cazul acestor recipiente fragile, am găsit donr clou~l
părţi inferioare din dou ă cupe :
a) talpă circulară, concavă mult în interior cu picior scurt, îngroşat
g lobular ; elim. : în . (păstrată) = 4,5 cm ; dm. tălpii = 4,2 cm. Sticlă uşor
gălbu i e, străvezie, slab iri zată, talpă asimetric trasă . Pl. 5 e .
Formă databilă î n sec. III...:_IV e.n. 29. La noi, descoperit în tr- u n
m ormînt de înhumaţie cu monedă de br onz emisă într e anii 383-- 392 e .n.
b) T a lp[l asimetrică cu picior subţire, dre pt
Dim. : în. ( păstl·ată) = 3,6 cm ; dm. tălpii = 4 cm . Ornament din
t rei fire de sticlă scurse de pe partea exte ri oa ră a cupei pe p icior. Sti clă
subţire verd e. încărcată cu bule foarte mici ele aer în compoziţie.
Descoperită într-un mormînt de înhu m aţie cu d ouă firidc, avind
m oneclii ele bronz emis[\ între anii 425- -!55 c.n.
11. Unguentariu cu corp cilinddc in "cute" (P l. 14 a )
Intreg . Dim. : în. = 9 cm ; dm. = 3,6 cm. Buza t ras[t asimetric
î n afară. Sticla subţire şi uşo·ară, a lbur ie, străvezie.
Datarea : foarte la rgă . Form[t numită " MercLu·y b ottle" a pare în
sec. I e.n., este frecve n tă în secolele II-III e .n ., unele apariţ.i i la începu-
tul secolului IV e.n . 30.

2f; Iclc m, tipul XXV, p . 58, nr. 69.

27 A u fosl descoperite cu o fi bu lă c u capete în formă de ceapă încadrată în
tipul 4, varianta B . Vezi m a i departe.
tt. Mih a i Bucovală, op. cit., p . 103, nr. 196.
ZI Iclc m, tipul XII, p. 43.
3ll Jdem, tipul XLIV, p. 96, nr. 172.
 D ESCO PERIRI l N NECROPOL ELE D E - EPOCA RO:VI ANA DIK TOMIS 155

P!anş<'. 13 a - aplice de m etal pentru casetă; b - ce rcei de aUt·. Se<>. III e.n.;
e - colier de m ă·rgele hexagonale din sticlă albastră . Sec. III e.n. : d -- r.olier
d e mărgel e rotunde, lipi te cîte două, dintr- un mot·mînt databil în sec. IV e.n. ; e -
b ră ţă ri de argint lucrate din vcdgă s implă, c ircul ară ; f - bărăţăd de argint
lucrate din verigă spiralată ; g - brăţară de arldnt cu capetele_ lăţ i te.

12. Unguen tarii cu corpul fusifonn şi "bulb" (Pl. 5 c--d , 14 b)

Reprezintă f orma cea mai frecventă .în descoperirile noastre de
epocă romană tîr zie ; au fost recuperat e 18 exemplare, d intre care cîte
două în mormintele 87 şi 91 ş i celelalte 14 în tot atîtee1 morminte, exe m-
 MIHAI B UCOVALA, CECtLIA PAŞCA
156

p lare care se pot divide în două varianrt€, dacă avem în vedere lungimea
Jor; cea cu dimensiuni m ai lungi şi, ·Î n consecinţă, siluetă mai zve1tă.
fiind majoritară.
În foarte multe cazuri, aceste unguent arii reprezintă unicul oo1cct
descoperit în morminte, şi îi putem atribui deci un anume rost predo-
min ant funerar. Poziţia lor de găsire d iferă : au fost recuperate atît din
zona capuLui (unul plasat chiar pe acesta), a lteori în zona picioare<lor.
D atate la sfîrşitul secolului III e.n., cu frecvenţă deosebită în
secolu l IV e.n. pe o arie întinsă a imperiul ui 31. L a noi, descoperite de-
asemen ea în morminte cu monezi de bronz (din al doilea şi al treilea sfert
al secolului IV e.n. anii 330 la 375 e .n.) ..
] 3. Pa1w.re cilindrice li:irgi.te la partea superioară (Pl. 5 f şi 1-1 c).
S-au recuperat două exemplare, ambele sparrt:e de presiunea pămîn ­
tului, unul întregit. Dim. în. = 10,3 cm; dm. = 7,8 cm. Fiind adincit
rn.u lt în interior. Sticlă subţire şi uşoară, de culoare verde, tran.sludd,ă.
La partea de sus sînt vizibile linii oblice ; la treimea de sus sînt aplicate
trei mici toarte pentru atîrnat, cu parte~1 inferioară de agăţare prelungită
pînă aproape de fund.
Descoperite în mormînt de înhum<1ţie cu monedă de bronz emisă
între anii 425-455 e.n.
Obiecte de metal
Am inclus în această categorie două fibule (deşi vom avea mai
departe un capitol destinat obiectelor de podoabă), citeva catarame şi
două lame de cuţit.
Fibulă din bronz, întreagă {Pl. 4 e)
Stare de conservare : foa rte bună . Dim. : L = 8,5 cm.
Variantă a fibulelor cu capete în fonnă de ceapă (Zwiebelknopf-
fibel) caracteristice pentru spa.ţii Largi in imperiu, ce apar frecvent în
necropolele r omane tîrzii 32.
Datare : se poate încadra în tipul 4 A, d atabil între anii 350-
380 e.n. La noi , descoperită în context funerar bogat, inClusiv cu monedă
de bronz enu:;;ă î111tre anii 330-335 e.n.
A doua fibulă, apa·rţine tipului 4 B, (pl. 10 b). Dim . : L (păstrat2'1) =
= 6,30 m. Îi lipseşte bUJtonul central, precum şi puţin din picior. Urme
de poleială cu aur.
Descoperită într- un mormînt cu două vase de sticlă şi un opaiţ
caracteristice secoLului IV e.n.
Catm·mne
A u .Lost găsite 5 .e xemplare, în total.
Cataramă cu inel turtit şi placă circulară. (Pl. 4. f ). Dim. : L =
4,3 cm ; dm. = 3,1 cm. Stare de conservaJre bună, cu excepţia spi-
nului, al cărui vîrf s-a pierdUJt. Se păstrează cele tr·ei nituri car·e prin-

C. Chera-Mărg i neanu, V. Lungu, Pontica, 17, 1984, p . 121.

3t
E. Keller, Munchener Beitrăge zur Vorund Fruhgeschichte,
32 Dancl 14,
Munchen, 1971.
 DESCOPERIRI 1N NECROPOLELE Dl!: EPOCA ROMANĂ DIN TOM1S 157

<leau c:.tta. ra nia de cureaua propriu-zis[!. Marginea plăcii ornamentată prin

crest;ttu.ri oblice amintind un şnur, iar central, prin incizie--excizie. or-
na:ment geometrico-vegetal. Găsiti:'1 cu fibula în formă de capete d e ceapă
şi mo ned ă emisft între anii 330-335 e.n.
Catarwnă cu inel de form ă ovală şi placă rectangulară
Dim. : L = 4 cm, l (plăcii ) = 2,2 cm (pl. 4. g).
Astfel de exemplare s-au m ai g[1si.t la Tomis în două morminte
dat:lte la sfîr ş itul sec. III e.n. şi r espectiv sec. IV e.n. Ele a u o mare
1·ăspîndire în necropolele orizontului cultural Cerneahov- Sîntana de
Mw·e~ :ti.

Descoperită în context funerar cu catarama precedentă.

Alte d 01.1 ă catarame de bronz gf1site într-un morn1înt dlshus aparţin
.aceluia.')i tip (le lipsesc plăcile de armutură şi chiar spinul). D im . :
dm. = 3cm ; respectiv 1,8 cm.
Cataramă d e fier (pl. 4 f)
Dim. : L = 3,2 cm. Form ă ovală, spin gros şi lat.
Un exemplar similar a fost descoperit la Tomis în ultima vreme
într-un mormînt clatat în secolul VI e.n., dar analogiile cunoscute, atît
din Dobrogea, cît ~i din Panonia., de exemplu, pledează pentru o datare
mai t impurie, respectiv secolele IV-V c .n. :l'>.
Contextu l funerar în care a apărut la noi se încadrează in secolu~
·IV ,_. n . (monedă de bronz de la Constantius II, a nii 355-350).
Cata·ramă de fier (pl. 14 el )
Întreagă (lungime = 3,2 cm) .
Identicit cu precedenta, aceeaşi data re.
A fost găs ită într-un monnînt de înhumaţie deranjat, împreună cu
·un. mic colier de lTlărgele din sticlă (pl. 14 c).
Catammc1 ele fie1· (pl. 14 f)
Întreagă. Formă dreptunghiulară (3,5 X 3,5 cm) . Groasă, spin masiv.
Tiesooperită în tr-un mormînt de înhumaţie.
Vîrf de săgeată din fier (pl. 14 g)
Întreg. Lungime = 8,7 cm. Masivă, lucrată în trE'i muchii. Desco-
perit împn!-ună cu cataramă de fier, menţionată_ mai s LLs, aceeaşi datare
~sec. IV e.n.).
Virf ele unealtă elin bronz (pl. 14 h)
Lung ime = 8,6 cm, .lăţime = 5,5 cm .
Virf curbat jos, drept sus, dar neascuţit, provenind de la o unealtă
sau·. armă, din care a fost tăiat. Pi esă descoperitrt într- un mormînt de
înhumaţ i~ deranjat .

.1:l C. Chct·a-l\1ărgineanu, V. Lungu, Ponlica, 17, 198·1, pp. 122 ~i 123, pl. 5,
48-49
·v. Ibidem, p. 124.
 MIHAI BUCOVALA; CECILIA PAŞCA
158

Fragm,e n t ele lamă de cuţit elin fier (pl. 14 i)

Lungim e = 7 cm, lăţime = 2,5 cm . Oxidat mult, coroclat.
Descoperit în mormîntul de înhumaţie datat prin tr - o monec1il ·de
b r onz emisii între a nii 383- - 392 .
Cuţit ele f ier
R upt în două budtţi, coroclat. Ltmgimefl tot.1lă = 19 cm. l Ctţime =
= 1,5 cm . Lam[l îngustă asemenea unui pum nal. Descoperit într-un mor-
mint ele în h umaţ i e, împreună cu citeva fragmente de amfore neînt~e­
gib ile.
Un cuţi t cu lamă ele Iicr a fost recent descoperit la Tomis, în tr-un
rnormînt clatat în secoiele IT-TII e .n. ; astfel ele obiecte sînt frecven te în.
complexele funerare ele tip S înbna ele ::\Iureş-Cern eahov din l\fun tenia :l.3.
A plic~ ele m.et:ol p entru cosetă. (pl. ) O c ş! 15 a ). L:.m gimc =--= 3.6· C1î ,
lăţi me = 1,2 cm. Au fos t r ecuperate, dintr-un mormînt de înhum·aţ'e
f<:m'i context edificator, şapte exemplare identice, avînd marginile tri-
unghiu lare, iar în m ijloc ornament în formă de cerc cu mijlocul marcnr
p rintr- o incizie.
Un singur exempl:tr are patru n itur i mici de prindere (cite două ;;E
fi ecare parte) ; celelalte sînt. prev[tzute cu dou~1 asemenea n ituri. S~a.
recupera t !)i o bucaEt de lemn elin c<1seta respectiv{!.
Obiecte ele podoabă

CeTcei de aur (pl. 15 b) gr.: 1,13 :;;i 1,15 grame.

Sîrmă simpl ă, încloW:i pentrn a intr" în lobul u rechii, este sudat5:
la celălalt capăt de o sferă go<1Hi în interior. Au fost d escoperiţi întl'- lm
morm înt de înhmnaţie clak<bil in secolul III e.n. ·
Mărge l e
Au fost recuper ate cîteva coli ere, de re~uW in regiu nea gîtult;i şi
a mîi n ilor.
- Mărgele lungi, hexagorwl e, elin sticlă nlbastră (pl. ] 5 c). Lm-
gime = 1,3-1,6 cm.
Descoperite împreuni\ cu cei doi cercei de aur me nţion ::t ţi m a i sus:
şi alte obiecte care clate~iză nwrmîntul în se colul HI e .n .
- Colie r ele mlirgele diferite
Arc în compunere t rei p iese cilindrice, s imple, lucr ate' elin sticlCt
albastră, două piese bitron conice. de culoa re maronie, ci nci piese mm·i,
clrcptungh iulare, asemăn[ttaore unui Zi'lr, cu sco.bituri pe toate cele patr u
laturi, u mplute cu past<'i de sticli'l contrastind cu restul materialulu i.
o mă rge~1 romboidal[l, elin sticlC1 de culoare verde, 4 m ~rgele mjci, sferice.
d e culoare: maron ie şi 10 piese f o:1rte rn.ici, sferlce, turtitc, de cu.loare-
a lbur ie. Colierul a fost descoperit intr-un mormîn t de înhumaţie cu
nwnedă d e bronz de b HGdrian .

;;:, Ibide m , p. 115, pl. 1, J3 ~i p. 124.

 DESCOPERIRI : N ="!CCROP OLELE DE E POCA ROl\IA..'l"A DlX TOMI S 159

Colier elin mărgele 1·otunde,. lipite cite două (pl. 13 d)

Dm = l cm.
Lucrate din pa stii de sticlă· ele culoar e maronie, cu reflexe met.::lice
şi nvînd încastrat e cîte 3 "ochi" de culoare g rtlbuie. Au fost descoperite
într -un mormînt de inhum aţi e clatat cu moncd[l de bronz, emisiune-
în tr e a nii 330-335 e.n .
.\lărgele bitranconice
Au fost descoperite 20 asemenea m ici mărgele, din sticlă d e cu-
loare al bastră, separ::lte printr-o pi esă foarte mică. ele form['l cilinclri că.
într-un mormînt ele înhumaţie distrus.
1\lărgele cilindrice ornmnentcric cu fire ele sticlă în 1·eţ ea
J\u fost recuperat e numai clou[l aseme nea mărgele , lucra te din
past[t de cH loare ma ronie. p este care s-a înf[t~urat un fir de culoar e ~lhă,
asemenea unei reţele .
Au fost găsite într-un mormîn t de înhumaţi-e deranjat. împreună
cu o cawramft ele fier dat.:1.bm1 în secolul IV e.n.
Brăţ-ări
1\u fost descoperite mai multe br[lţă ri, majoritatea el in a rgint, pro-
venind elin do uă-trei m orminte distruse . eli n păcate de lucrurile cu u ti-
laje mecanice, . d eci pentru car e nu există context edificator pentru
dat.1re (oricum ele se încacl.re-nă î n epoca rom:wă tîrzie).
Br·ăţări. de argint lucrate elin &er igă sintplă, circulaTă (pl. 15 e)
Dm. = 6 cm . Capetele relativ ascuţite şi apr opiate.
13răţări ele argint lucrate elin &erigă simplă, spirc!latu (pl. :5 f)
Dm . = 5,5 cm. Capetele subţiate şi ascuţite.
1-JTăţ?iri ele argint cu capetele mult Wţite (pl. 13 g)
D m. -= 5."8--6 ,4 cm ; l ucrate dintr-o verigă mai gr oas[l , cu c.1petelc
lăţite , rotunjit e uşor triunghi ular. Deasupra , prin incizie , sîn t figuraţi
doi ochi ca re dau bdt\ftrli aspectul unor cRpcte ele r eptiW.
Inel de argi nt
Într eg . Dm. == 20 cm. ·
Luc r.:.t t dintr-o Ycrig[l simplă, îngroşatit asimetric, l [1ţi tă mu1t şi
subţiatft deasupra .
A fost rec uperat dint r-u n mormînt de înhumatie distr us de 1ucritri,
deci, elin p{tcate, fCtr[l elemente de datare.
Concluzii
Rit .~i riLtwl
Dup[l cum s-;1 ]J'...ttut. const~1ta. chinr in cazul mormintelor deranja te
sau distruse de lu crul cu utilaje mecanice, ritul folosit în wate cele
105 morminte .d escoperite în zona sus-amintită i n a nii 1987 şi 1988 este
înhumaţia (singurul mol'min t .ele inci neraţie d escoperit e ra atît ele distrus.
încît nu etvem elemente certe de clntare).
 MIHAI BUCOVALA. CECIL!A PAŞCA
1fî0

Aclindmea la care s-a.u practirot îrunormîntările diferă : cele în

gropi r ectangulare sînt dispuse b mică adîncime (1,50-1,70 m), cele în
fir-id~l au fost găsite întotdeauna la aclincimea de 2,50-3,00 1n sau chiar
mai mult. Firidele m.onnintelor prevăzute cu camer~1 de acces erau închise
cu una sau dou~1 ţigle aşezate d e obicei în poziţi.:~ orizontală, un::t lîng ă
alta, adeseoTi aşezate sau întărite pe margini cu pietre sau blochete
de piatră . Mormintele de mari dimensiuni au întotdeauna firidele astu-
pate cu lespezi sau plăci de calcar.
De semnalat, de asemenea, faptul că pe lîngă înmormîntările indi-
viduale au fost constatate şi înm0rn1întf1ri colective de doi, trei pînă la
cinci sau şase indivizi, îndeosebi în cazul m ormintelor cu două fi-ride.
Există şi cazul - singular deocamdată în a cest perimetru - al unui
mare mormînt colectiv, veritabilă groapă comu nă s3'u osuar, din care au
fost recuperate 40 de cranii.
Da tare
! nainte de toate, trebuie sublinia t ca m aproape toa te mormintele
au fost descoperite obiecte din inventaru-l funerar, care pen11ite de altfel
şi încadrar ea cronologică m ai lesnicioasă a respectivelor complexe.
Acestea sînt mai numeroase şi de calitate mai bună pentru perioada
secolelor II-III e.n .. m ai puţin nw11erose şi variate pentru secolele IV
şi V e.n. Dintre acestea sînt tipice unguent.3.r iile de sticlă de f01rmă fusi-
formă, cu cute sau bulb la mijloc, ad eseori singur obi-ect de inventar
în num.ero-ase cazuri.
In legătură cu amforele cilindrice masive (tip "torpi-lă") credem că
acestea sînt într~adevăr import1rri nord-africane şi că mormintele din
-care au fost recuperate în număr mare se d atea ză în secolele V e.n.
Topografie
Rezultc:-t că în sector ul de vest al cetăţ i i Ton1-is, a existat o necropolă
intens folosit~1 în epoca romana-bizantină, a cărei limită de sud presupusă
în ani i din urm[t pînO:"t pe firul aetualel struzi Traian, acoperea de fapt
întreg taluzul, pîn~t pe mnlul golfului d e odinioaril.
Observaţi ile culese în anii 1987 şi 1988, permit constatarea că întreg
perimetrul de vest al oraşului antic, din preajma zidului de incintă al
a cestu ia, a foSJt folos it pentru înmormîntări practicate de- a lungul dru-
.mulu.i d e legătură spre Callatis.
Astfel, în preajma serpentinei ce duce la actuala poartă nr. 3
a port ulu i, s-au semnalat mormint€ databUe în sec. II e.n., daT în ace laş i
·sector, în profunzime, a apărut mormîntul colectiv databil în seco-
lul V e.n. Spre capătul străzii Traia n, dinspre gară , deci spre capătul
falezei d e odin ioară, s-au depistat, la mică adîncime, cele două morminte
în Lespezi de calca r precum şi cîteva morminte în groapă reotangulară ,
iar la adîncime, num e·r oase morminte în firidă, databile în secolele III
~i IV e.n.
OoroboratZt cu observ.::tţiile culese î n ultima vreme, această consta-
t are va permite desigur, în viitor, obţinerea de informaţii ma,i precise
asupra problemei întinderii în tim p şi spaţiu a necropolelor de epocă
r om.:~nă ş i romano -bizantin ă de la Tomis.
 DESCOPERIRI IN NI::CROPOLELE D E EPOCA ROMANA DIN TOMIS 161

NEUE FUNDE IN DER GRABERFELDERN IWMISCHER UND

ROMISCH-BYZANTINISCHER EPOCHE IN TOMIS

MIHAI BUCOVALA, CECILIA PAŞCA

Zusammenfassung

Die Verfasser machen 106, wăhrend des Jahres 1987, im Westgebiet der
Slad t, gelegentlich der Bauarbeiten fUr neue Wohnu ngen, aufgefundene Grăber
beka nnt.
Vom Gesichtspunkt des Ritus sind es 105 Korpergrăber und nur ein
Einăsch erungsgrab und von clemjenigen der zeitlichen Einordnung gehoren ein
p aar elen Jh. 2-3, beziehungsweise 5. Jh. u.Z. und cler Grossteil clem 4. Jh. an.
Als Ritual wurcle die Anzeichnung der Gră ber· mittels einer oder mehrerer
F lachziegeln unei die Ost-West-Ausrichtung der Bestatteten festgestellt, was ihre
Bet rachtung als christlich ormoglicht.
Das geborgene Material (Keramik, Glas, Metalle) ist von klassischer, p ro-
vinziell-romischer Machart, mit Analogien im ganzen Reich.
Von topographischem Standpunkt aus, ww·de eine Vermischung und Uber-
l agerung der verschiedenen Jahrhunderten angehorenden Grăber festgestellt.
T alsache, die bezeugt, dass die Grăberf e lder in Zeit und Raum nicht genau
a bgegrenzt waren.
Die Hauptschlussfolgerung, die aus dem Studium der Funde des Jahres
1987 hervorgeht, besteht darin, dass clic Grăber entlang des Verbindungsweges
m it Callatis angelegt und das Grăberfeld aus romisch-byzantinischer Epoche im
Westgebiet cler Stadt festgestellt, im Suden von dem Abhang cler antiken Bucht
..abgegrenzt war.