Sunteți pe pagina 1din 108

vSubiecte Anatomie Anul I Semestru II

1.FRONTALUL
FRONTALULEste un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia parte la
ormarea cavitatii na!ale si orbitale. "re!inta o prtiune sol!oasa si oportiune ori!ontala ormata din o
prtiune na!ala si o portiune orbitala.
ELE#ENTE $E%RI"TI&E'
Sol!ul rontalului( ormea!a runtea)( Fata anterioara pre!inta'( tuberculii rontali)( sub tuberculi,
deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate ( arcuri sprancenoase *supraciliare+ ( sau arcadele
orbitale)( intre ele se ala pe linia mediana o supraata osoasa numita ,labela, ce pre!inta sutura
metopica)( arcadele orbitale se continua lateral cu apoi!ele !i,omatice, care se articulea!a cu osul
!i,omatic)( mar,inile interne ale arcadei sprancenelor si ,labelei se prelun,esc in -os spre portiunea
na!ala a rontalului. Aceasta apare ca o supraata nere,ulata si dintata de pe care pleaca spina na!ala)(
pe iecare arcada orbitala e.ista o scobitura numita inci!ura supraorbitala care poate i uneori si un
oriiciu)( mar,inea posterioara a apoi!ei !i,omatice se continua cu creasta laterala a rontalului.
Fata e.ocraniana'( pre!inta pe linia mediana ,aura oarba de la care pleaca in sus creasta rontalului)( de
o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni di,itiorme)( mar,inea sol!ului
este dintata si se articulea!a cu oasele parietale.
"ortiunea orbitala a rontalului( e ormata de o scobitura incadrata de doua lame osoase)( pre!inta pe
linia mediana scobitura etmoidala in orma de /U/ in care patrundeosul etmoid) ramurile laterale ale
scobiturii au niste semicelule care, pe articulat, sunt completate de semicelulele etmoidului)( de o parte
si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase care iauparte la ormarea orbitelor'0 aceste
lamele osoase au in partea laterala o depresiune numita osa ,landei lacrimale)0 mar,inile posterioare
ale lamelor osoase se articule!a cu aripa mica a senoidului.
"ortiunea na!ala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articulea!a anterior cu cele
doua oase na!ale si posterior cu lama perpendicularaa etmoidului.
%onormatia interna a osului( la nivelul ,labelei si lateral de ea osul sare doua cavitati pneumatice,
simetrice numite si sinusurile rontale) cele doua sinusuri sunt despartite de un sept si se deschid la
nivelul nasului in meatul mi-lociu.
2.PARIETALUL
Are o orma patrulatera, pre!entand de studiat' doua ete, patru mar,ini si patru un,hiuri.
Orientare. Se asea!a medial ( ata concava, in -os ( mar,inea scobita, inainte un,hiul cel mai ascutit.
FATA E1TERNA

Este conve.a) pre!inta o proeminenta rotun-ita, numita eminenta sau tubero!itatea parietala ce poate i
palpata sub piele. Sub eminenta parietala se ,asesc doua linii semicirculare' linia temporala superioara
si linia temporala inerioara. Aproape de mar,inea superioara si de un,hiul postero(superior al osului,
se vede ,aura parietala prin care trece vena emisara parietala.
$easupra liniei temporale superioare, parietalul raspunde calotei aponevro!ei epicraniene. "e linia
2
temporala superioara se insera ascia temporala care acopera muschiul temporal. "e linia temporala
inerioara si pe suraata situata dedesubtul acestei linii se insera muschiul temporal.
FATA INTERNA
Este concava) pre!inta o serie de santuri arteriale dintre care cel mai important este cel al arterei
menin,ee mi-locii si a venelor sale insotitoare impresiuni di,itiorme si eminente mamilare. $e(a
lun,ul mar,inii superioare se ala un semi(sant care se uneste cu cel de pe partea opusa, ormand santul
sinusului sa,ital superior. Acesta din urma este mar,init de numeroase depresiuni mici, numite osete
sau oveole ,ranulare ce adapostesc ,ranulatiile arahnoidiene.
Lan,a un,hiul mastoidian, ata interna pre!inta santul sinusului si,moidian care continua santul
omonim de pe occipital si se continua la randul lui cu un sant omonim de pe mastoida.
#AR3INI
2+#ar,inea superioara sau sa,itala este ,roasa si dintata) se articulea!a cu cea din partea opusa,
ormand sutura sa,itala
4+#ar,inea inerioara sau sol!oasa este scobita) se articulea!a cu sol!ul temporalului, cu care ormea!a
sutura sol!oasa.
5+#ar,inea anterioara sau rontala este dintata) se articulea!a cu sol!ul rontalului, cu care ormea!a
sutura coronara.
6+#ar,inea posterioara sau occipitala este dintata) se articulea!a cu sol!ul occipitalului, cu care
ormea!a sutura lambdoida.
UN37IURILE
Sunt' antero(superior sau rontal) antero(inerior sau senoidal) postero(inerior sau mastoidian)
postero(superior sau occipital
3. CORPUL SFENOIDULUI
Senoidul este un os median 8i nepereche, par9ial pneumati!at, situat pe linia median: a ba!ei craniului,
anterior de oasele temporale 8i de por9iunea ba!ilar: a occipitalului.
Orientare'
superior a9a neted: a aripilor mici)
anterior mar,inea din9at: a aripilor mici.
A ost comparat cu o viespe ;n !bor 8i pre!int: un corp 8i 5 perechi de prelun,iri' aripile mici, aripile
mari 8i procesele pteri,oidiene.
%orpul are orm: cubic: ,:!duind ;n interiorul s:u sinusul senoidal. "re!int: < e9e.
4
"e a9a sa superioar: *a9a cerebral:+ se ,:sesc'
osa hipoi!ar: ce ad:poste8te ,landa hipoi!:. Anterior de aceast: os: se ,:se8te 8an9ul chiasmatic
ce con9ine chiasma optic:)
tuberculul 8eii situat anterior de osa hipoi!ar:)
lama patrulater: ce m:r,ine8te posterior osa hipoi!ar:. Un,hiurile superioare ale lamei patrulatere
pre!int:'
procesele clinoidiene posterioare pe care se inser: cortul cerebelului. Fosa hipoi!ar:, tuberculul 8eii,
lama patrulater: 8i procesele clinoidiene posterioare alc:tuiesc ;mpreun: 8eaua turceasc:.
-u,umul senoidal este o supraa9: neted:, patrulater:, situat: ;ntre aripile mici ale senoidului, ce
vine ;n contact cu ,irusul drept 8i tracturile olactive.
Fa9a anterioar: a corpului se articulea!: cu lama ori!ontal: a etmoidului 8i ia parte la ormarea oselor
na!ale. "re!int: creasta senoidal: ce se articulea!: cu lama perpendicular: a etmoidului. Fa9a
anterioar: particip: la ormarea peretelui superior al cavit:9ii na!ale.
$e pe e9ele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinerior aripile mari ale
senoidului. $easupra r:d:cinii iec:rei aripi mari se al: un 8an9 ;n orma literei S numit 8an9 carotic
str:b:tut de o serie de elemente vasculonervoase.
$e pe a9a inerioar: a corpului se desprind procesele pteri,oidiene.
Fa9a posterioar: ormea!: clivusul ;mpreun: cu por9iunea ba!ilar: a occipitalului, un 8an9 ce
ad:poste8te bulbul 8i puntea.
Aripile mici sunt lame triun,hiulare simetrice, a8e!ate ;n plan ori!ontal. "re!int: 4 e9e 8i 4 mar,ini.
Fa9a superioar: *endocranian:+ vine ;n raport cu lobul rontal.
Fa9a inerioar: *orbital:+ ormea!: peretele superior al orbitei 8i alc:tuie8te ;mpreun: cu aripile mari
isura orbital: superioar: ce ace le,:tura ;ntre endocraniu 8i cavitatea orbital:.
#ar,inea anterioar:, din9at: se articulea!: cu osul rontal.
#ar,inea posterioar: pre!int: o ba!: situat: medial str:b:tut: de canalul optic prin care trec nervul
optic 8i artera otalmic:. %ap:tul medial al acestei mar,ini ormea!: procesul clinoidian anterior
*processus clinoideus anterior+.
5.PROCESELE SFENOIDULUI
Aripile mari sunt alc:tuite din = e9e 8i < mar,ini.
Fa9a cerebral:, concav:, ;n raport cu ,irusurile lobului temporal este str:b:tut: ;n !ona medial: de 5
oriicii'
,aura rotund: care se deschide ;n osa pteri,opalatin: 8i prin care trec nervul ma.ilar 8i c>teva vene
5
emisare)
,aura oval: care se deschide ;n osa inratemporal: 8i prin care trec nervul mandibular, ramura
accesorie a arterei menin,ee mi-locii 8i ple.ul venos al ,:urii ovale)
,aura spinoas: care se deschide ;n osa inra temporal: 8i prin care trec artera 8i vena meni,ee
mi-locie precum 8i ramura menin,ee a nervului mandibular.
Fa9a orbital: particip: la ormarea peretelui lateral al orbitei.
Fa9a temporal: ace parte din osa temporal: d>nd inser9ie mu8chiului temporal.
Fa9a inratemporal: ormea!: peretele superior al osei inratemporale, este situat: sub a9a temporal: 8i
separat: de aceasta prin creasta inratemporal:.
Fa9a ma.ilar: *acies ma.ilaris+ particip: la ormarea osei pteri,opalatine iind situat: sub a9a
orbital:.
#ar,inea rontal: se articulea!: cu osul rontal 8i delimitea!: inerior isura orbital: superioar:.
#ar,inea scuamoas: *mar,inea sol!oas:+ prive8te lateral, este din9at: articul>ndu(se cu scuama
temporalului.
#ar,inea pietroas: prive8te posterior 8i ormea!: limita anterioar: a ,:urii rupte. ?ntre mar,inea
scuamoas: 8i pietroas: se ormea!: spina senoidului.
#ar,inile rontal:, scuamoas: 8i pietroas: sunt mar,ini endocraniene.
#ar,inea !i,omatic: separ: a9a temporal: de cea orbital:.
#ar,inea parietal: se articulea!: cu parietalul orm>nd sutura senoparietal:.
#ar,inea orbital: ormea!: ;mpreun: cu ma.il: isura orbital: inerioar: prin care nervul ma.ilar
p:trunde ;n orbit:.
"rocesele pteri,oidiene sunt orientate vertical 8i se desprind de pe a9a inerioar: a corpului 8i a
aripilor mari. "re!int: o lam: lateral: 8i una vertical:, unite anterior, ;ntre care se delimitea!: posterior
osa pteri,oidian: *dreapt: respectiv st>n,:+. Inerior cele dou: lame se dep:rtea!:, orm>nd inci!ura
pteri,oid:, o despic:tur: triun,hiular:, ;n care p:trunde procesul piramidal al osului palatin.
Lama medial: este mai lun,: 8i mai ;n,ust: dec>t lama lateral:.
Lama lateral: este mai mare intr>nd prin a9a sa lateral: ;n constitu9ia osei inratemporale 8i prin a9a
sa medial: ;n constitu9ia osei pteri,oide.
6.ETMOIDUL
Etmoidul este un os median 8i nepereche, pneumatic, situat ;n scobitura etmoidal: a rontalului.
%ontribuie la ormarea por9iunii anteromediane a ba!ei craniului, a cavit:9ilor na!ale precum 8i a
orbitelor.
6
Orientare'
;n sus lama vertical: mic: a osului)
;nainte mar,inea ,roas: 8i scurt: a acestei lame.
Are o orm: de balan9: 8i pre!int:' o lam: vertical: *perpendicular:+, o lam: ori!ontal: *lama ciuruit:+,
precum 8i dou: mase laterale.
Lama vertical: este median: 8i oarte sub9ire 8i este ormat:'
dintr(o por9iune situat: deasupra lamei ori!ontale numit: crista ,alli *de orm: triun,hiular: pe care
se inser: coasa creierului+ 8i
dintr(o por9iune situat: dedesubtul ei care ia parte la ormarea septului na!al numit: lama
perpendicular:. Lama perpendicular: pre!int:'
dou: e9e laterale cu 8an9uri 8i canale str:b:tute de ilete ale nervilor olactivi)
o mar,ine superioar: ce ader: la lama cribroas:)
o mar,ine anterioar: ;n raport cu spina na!al: a rontalului 8i cu oasele na!ale)
o mar,ine anteroinerioar: ;n raport cu por9iunea cartila,inoas: a septului na!al)
o mar,ine posterioar: ce se articulea!: cu creasta senoidal:)
o mar,ine posteroinerioar: care ;mpreun: cu vomerul ormea!: por9iunea osoas: a septului nasal.
Lama ori!ontal: *lama cribroas:+ este dispus: ori!ontal ;n scobitura etmoidal: a rontalului. Separ:
cutia cranian: de osele na!ale. %onstituie tavanul cavit:9ii na!ale. "osterior se articulea!: cu corpul
senoidului. Lama ori!ontal: se mai nume8te 8i lama ciuruit: deoarece este str:b:tut: de iletele
nervului olactiv. "re!int:'
o a9: superioar: *endocranian:+ ;mp:r9it: de crista ,alli ;n 4 8an9uri olactive cu traiect
anteroposterior, ;n raport superior cu bulbii olactivi 8i ,irusurile drepte. Fa9a superioar: pre!int:
,:urile cribroase *oramina cribrosa+ ;n num:r de 4@(5@ str:b:tute de iletele nervilor olactivi.
#asele laterale sau labirintele etmoidale at>rn: de mar,inile lamei ori!ontale. Au orm: cubic: 8i
con9in o serie de cavit:9i pline cu aer *celule etmoidale anterioare, mi-locii 8i posterioare+. Fiecare
labirint pre!int: < e9e.
Fa9a superioar: pre!int: semicelule completate de semicelulele rontalului.
Fa9a inerioar: este alc:tuit: de cornetul mi-lociu. %ornetul na!al mi-lociu este o lam: osoas: sub9ire
cu supraa9: aspr:, u8or r:sucit:. Sub el se ,:se8te meatul na!al mi-lociu ;n care se deschid celulele
etmoidale anterioare 8i mi-locii, sinusul rontal 8i sinusul ma.ilar.
Fa9a anterioar: pre!int: semicelule completate cu cele ale osului lacrimal 8i procesului rontal al
ma.ilei.
Fa9a posterioar: pre!int: semicelule completate de semicelule de la nivelul corpului senoidului 8i
procesului orbital al palatinului.
Fa9a medial: ormea!: peretele lateral al cavit:9ii na!ale. $e pe aceast: a9: se desprind dou: lamele
osoase paralele ;ntre ele, dispuse ori!ontal 8i r:sucite ;n orm: de cornet de h>rtie numite conca na!al:
superioar: *cornetul na!al superior+ 8i conca na!al: mi-locie *cornetul na!al mi-lociu+. %ornetele
delimitea!: cu a9a medial: a labirintului meatul na!al superior respectiv meatul na!al mi-lociu. ?n
=
meatul superior se deschid celulele etmoidale posterioare 8i sinusurile senoidale. ?n meatul mi-lociu se
deschid celulele etmoidale mi-locii 8i anterioare, sinusul rontal 8i sinusul ma.ilar.
Fa9a lateral: sau lama orbital:, lam: patrulater: neted: 8i sub9ire particip: la ormarea peretelui
medial al orbitei.
%onorma9ie interioar:. Etmoidul este ormat din lame de os compact. Labirintul etmoidal con9ine ;ns:
celule de aer ce reali!ea!: ;n totalitate sinusul etmoidal. %elulele etmoidale *c:ptu8ite de o mucoas: ce
se poate inlama d>nd etmoidita+ se ,rupea!: ;n anterioare *sinusurile inundibulare+, mi-locii
*sinusurile bulare+ 8i posterioare. %elulele anterioare 8i mi-locii se deschid ;n meatul mi-lociu, iar cele
posterioare ;n meatul superior al cavit:9ii na!ale.
7.TEMPORALUL
Temporalul este un os pereche, nere,ulat situat pe laturile craniului ;ntre occipital, parietal 8i senoid.
"re!int: = por9iuni' por9iunea *partea+ sol!oas:, por9iunea *partea+ mastoidian:, por9iunea pietroas:
*st>nca temporalului, partea pietroas:+, por9iunea *partea+ timpanic: 8i procesul stiloidian *apoi!a
stiloid:+.
?n temporal sunt s:pate o serie de canale 8i cavit:9i, cea mai mare parte a acestora iind le,ate de
or,anul vestibulocohlear.
Orientare'
;n sus partea sol!oas:)
lateral a9a scuamei de pe care se desprinde un proces)
;nainte e.tremitatea liber: a acestui proces.
"or9iunea sol!oas: *partea scuamoas:) partea sol!oas:+ pre!int: o a9: lateral: *temporal:+ o a9:
medial: *sau cerebral:+ 8i o circumerin9:.
Fa9a temporal: *a9a e.tern:+ neted:, ace parte din osa temporal: 8i d: inser9ie mu8chiului temporal.
"re!int:'
procesul !i,omatic care ormea!:, ;mpreun: cu procesul temporal al osului !i,omatic, arcul
!i,omatic *arcada+ ;n partea inerioar: a scuamei. "rocesul pre!int: o r:d:cin: anterioar: ce se termin:
la tuberculul articular 8i o r:d:cin: posterioar: ce se prelun,e8te posterior de meatul acustic e.tern.
"rocesul pre!int: de asemenea 4 e9e *lateral: conve.:, medial: concav:+, 4 mar,ini *superioar: pentru
inser9ia asciei temporale 8i inerioar: pe care se inser: ibre ale mu8chiului maseter+ 8i 4 e.tremit:9i
*anterioar: 8i posterioar:+)
osa mandibular:, depresiune elipsoid: situat: medial de r:d:cinile procesului !i,omatic.
Fa9a medial: *a9a cerebral:+ pre!int: 8an9uri arteriale, impresiuni di,itiorme 8i eminen9e mamilare ;n
raport cu vasele menin,ee mi-locii.
%ircumerin9a pre!int:'
o por9iune liber: *superioar:+)
o por9iune aderent: *inerioar:+.
<
"rin intermediul circumerin9ei, sol!ul temporalului se articulea!: anterior cu aripa mare a senoidului
8i posterior cu parietalul.
"or9iunea pietroas: sau st>nca temporalului are orma unei piramide triun,hiulare cu v>rul situat
anteromedial 8i ba!a posterolateral. "re!int: 5 e9e, 5 mar,ini, o ba!: 8i un v>r.
Fa9a anterioar: contribuie la ormarea !onei mi-locii a endoba!ei pre!ent>nd'
impresiunea tri,eminal: A depresiunea ,an,lionului tri,eminal, situat: posterior de v>rul por9iunii
pietroase)
eminen9a arcuat: determinat: de canalul semicircular anterior)
te,men tBmpani ce corespunde peretelui superior al cavit:9ii timpanice)
Fa9a posterioar: ace parte din osa posterioar: pre!ent>nd'
;n mi-locul suprae9ei, porul acustic intern continuat de
meatul acustic intern. O creast: osoas: vertical: 8i una ori!ontal: ;mpart meatul ;n patru osete
perorate de nervul acial, intermediar Crisber,, vestibulocohlear precum 8i de arterele 8i venele
labirintice. Superior 8i lateral de meatul acustic intern se ,:se8te
osa subarcuat:, depresiune situat: superolateral de meatul acustic intern.
Fa9a inerioar: se ,:se8te pe a9a e.tern: a ba!ei craniului 8i pre!int:'
;n mi-locul s:u, osa -u,ular: ;n care se ,:se8te bulbul superior al venei -u,ulare interne. ?n partea
lateral: a e9ei ine( rioare se ,:se8te
,aura stilomastoidian:, ,aur: ce corespunde oriiciului e.tern al canalului acialului situat: posterior
de ba!a procesului stiloidian)
oriiciul e.tern al canalului carotic, situat posterior de aria patrulater: prin care trec artera carotid:
intern:, ple.ul venos carotic intern 8i ple.ul nervos carotic intern)
ossula petrosa, o depresiune situat: pe creasta ce separ: oriiciul e.tern al canalului carotidian de
osa -u,ular:. ?n depresiune se ,:se8te ,an,lionul inerior al nervului ,losoarin,ian)
oriiciul canaliculului cohleei, situat la v>rul ossulei petrosa prin care se deschide canaliculul
cohleei)
canaliculele caroticotimpanice ce se deschid pe peretele lateral al oriiciului e.tern al canalului
carotic 8i ac le,:tura cu casa timpanului.
#ar,inea superioar:, care separ: a9a anterioar: de cea posterioar:, este str:b:tut: de 8an9ul sinusului
pietros superior. &ine ;n raport cu cortul cerebelului 8i r:d:cina tri,emenului.
#ar,inea anterioar: delimitea!: ;mpreun: cu aripa mare a senoidului isura senopietroas:.
#ar,inea posterioar: pre!int:'
8an9ul sinusului pietros inerior)
inci!ura -u,ular:, care particip: la delimitarea ,:urii -u,ulare ;mpreun: cu inci!ura -u,ular: a
occipitalului)
D
procesul intra-u,ular care compartimentea!: ,aura -u,ular: ;mpreun: cu procesul similar al
occipitalului.
Ea!a este mascat: de partea scuamoas: 8i partea mastoidian: ale osului temporal.
&>rul, situat la conluen9a dintre aripa mare a senoidului, corpul senoidului 8i partea ba!ilar: a
occipitalului, limitea!: posterolateral ,aura rupt:. Este orientat anteromedial pre!ent>nd oriiciul intern
al canalului carotic prin care trec artera carotid: intern:, ple.ul venos 8i nervos carotic intern.
"or9iunea mastoidian: *partea mastoidian:+ apare ;n -urul v>rstei de 5 ani. Este situat: posterior de
meatul acustic e.tern 8i con9ine cavit:9i pneumatice *celulele mastoidiene+ c:ptu8ite de mucoas: care
comunic: cu cavitatea timpanic: prin antrul mastoidian. "re!int: 4 e9e 8i o circumerin9:
Fa9a e.tern: *e.ocranian:+, conve.: pre!int:'
procesul mastoidian care termin: ;n -os a9a e.ocranian:. "e proces se inser: mu8chii
sternocleidomastoidian, splenius 8i lun,ul capului)
inci!ura mastoidian: *scobitura mastoidian:+ pe a9a medial: a procesului mastoidian pe care se
inser: mu8chiul di,astric)
8an9ul arterei occipitale, situat medial de inci!ur: str:b:tut de artera omonim:)
Fa9a intern: *endocranian:+ pre!int:'
8an9ul sinusului si,moidian, ;n raport cu sinusul venos si,moidian)
,aura mastoidian: ce se deschide la nivelul sinusului si,moidian sau posterior de acesta.
%ircumerin9a, ,roas: 8i din9at:, se articulea!: anterior cu parietalul 8i posterior cu occipitalul.
"or9iunea timpanic: *partea timpanic:+ ormea!: cea mai mare parte din meatul acustic e.tern. Este
situat: inerior de por9iunea scuamoas: 8i anterior de por9iunea mastoidian:. "re!int: 4 e9e 8i 5
mar,ini.
Fa9a posterioar: ormea!: pere9ii posterior, anterior, inerior 8i o parte a peretelui posterior al meatului
acustic e.tern. #edial pre!int: 8an9ul timpanic pentru inser9ia membranei timpanice.
Fa9a anterioar:, patrulater: 8i concav:, ormea!: peretele posterior al osei mandibulare.
#ar,inea superioar: ormea!: medial creasta posterioar: a isurii pietrotimpanice.
#ar,inea lateral: ormea!: cea mai mare parte a meatului acustic e.tern.
#ar,inea inerioar: ormea!: o teac: osoas: numit: va,ina procesului stiloidian care ;ncon-ur: ba!a
procesului stiloidian.
"rocesulstiloidian se ,:se8te la nivelul e9ei inerioare a st>ncii l>n,: ,aura stilomastoidian:. Ea!a sa
vine ;n raport cu nervul acial, iar v>rul cu artera carotid: e.tern:. Lateral este acoperit de ,landa
parotid:. "artea sa pro.imal: este ;ncon-urat: de va,ina procesului stiloidian ;n timp ce partea sa
F
distal: d: inser9ie mu8chilor stilo,los, stiloarin,ian 8i stilohiodian precum 8i li,amentelor stilohioidian
8i stilomandibular.
8. MAXILA
#a.ila
Este un os pereche 8i nere,ulat situat ;n centrul e9ei. %elelalte oase ale e9ei sunt ,rupate ;n -urul
ma.ilarelor cu care se articulea!:.
Orientare'
;napoi mar,inea cea mai voluminoas:)
;n -os mar,inea prev:!ut: cu din9i)
medial a9a prev:!ut: cu un oriiciu mare.
Are un corp de orma unei piramide triun,hiulare 8i 6 procese' palatin, rontal, !i,omatic *prin care se
articulea!: cu oasele cu acela8i nume+ 8i procesul alveolar, care pre!int: alveolele destinate r:d:cinilor
dentare de pe arcada superioar:.
?n interiorul corpului s:u se ,:se8te sinusul ma.ilar, ce comunic: cu meatul mi-lociu al nasului.
%orpul ma.ilei are orma unei piramide triun,hiulare ce pre!int: o ba!: ;ndreptat: medial spre
cavitatea na!al: *apt pentru care mai este denumit: 8i a9: na!al:+, 5 e9e, 5 mar,ini 8i un v>r.
Ea!a *a9a na!al:+ particip: la ormarea peretelui lateral al cavit:9ii na!ale. "re!int:'
8an9ul lacrimal, situat anterior de hiatul ma.ilar, transormat ;n canal na!olacrimal 8i str:b:tut de
ductul na!olacrimal)
semicelule ma.ilare, la nivelul mar,inii superioare a hiatului ma.ilar, completate de semicelulele de
la nivelul labirintelor etmoidale cu care ormea!: celulele etmoidoma.ilare)
hiatul ma.ilar, oriiciul de deschidere al sinusului ma.ilar)
Fa9a anterioar: *acies anterior+, concav: pre!int:'
,aura inraorbital:, situat: ;n partea superioar: a osei canine str:b:tut: de nervul inraorbital 8i de
artera inraorbital:)
osa canin:, situat: superior de alveolele premolarilor)
osa incisiv:, situat: deasupra alveolelor din9ilor incisivi la nivelul c:reia se inser: mu8chiul depresor
al septului na!al)
inci!ura na!al:, situat: pe mar,inea medial: a e9ei anterioare, care delimitea!: ;mpreun: cu cea de
partea opus: 8i cu oasele na!ale apertura piriorm: sau apertura na!al: anterioar:.
Fa9a posterioar: *a9a inratemporal:+ ace parte din osa inratemporal:. "re!int:'
tubero!itatea ma.ilei, situat: ;n partea posteroinerioar: a osei inratemporale,
oriiciile alveolare, situate ;n mi-locul e9ei)
canalele alveolare ce continu: oriiciile alveolare iind str:b:tute de arterele 8i nervii alveolari
posteriori superiori)
G
un 8an9 oblic, situat ;n partea superioar: a e9ei str:b:tut de nervul ma.ilar.
Fa9a superioar: *a9a orbital:+ ace parte din plan8eul orbital. "re!int:'
8an9ul suborbital ce se transorm: ;n partea anterioar: a acestei e9e ;ntr(un canal suborbital ce se
deschide la nivelul ,:urii inraorbitale de pe a9a anterioar:. Han9ul 8i canalul sunt str:b:tute de nervul
8i vasele inraorbitale.
o mic: depresiune pe care se inser: mu8chiul oblic inerior al ,lobului ocular.
#ar,inea anterioar: este o creast: proeminent: ce particip: la ormarea deschiderii orbitei.
#ar,inea posterioar: delimitea!: cu aripa mare a senoidului isura orbital: inerioar: str:b:tut: de
nervul ma.ilar.
#ar,inea inerioar: este concav: 8i mer,e c:tre alveola primului sau celui de al 4(lea molar.
&>rul, orientat ;n aar:, se termin: prin procesul !i,omatic.
"rocesul palatin are o orm: dreptun,hiular:, iind dispus ori!ontal. "re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a superioar: ace parte din plan8eul cavit:9ii na!ale.
Fa9a inerioar: ace parte din palatul osos.
#ar,inea medial: prin unirea cu cea de partea opus: ormea!: sutura palatin: median: cu un versant
na!al 8i unul bucal.
#ar,inea lateral: se continu: cu corpul ma.ilei.
#ar,inea anterioar: pre!int: spina na!al: anterioar:.
#ar,inea posterioar: se articulea!: cu lama ori!ontal: a osului palatin orm>nd sutura palatin:
transversal:.
"rocesul rontal urc: spre oasele neurocraniului. "re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a lateral: pre!int: creasta lacrimal: anterioar:. Anterior de creast: se inser: mu8chii orbicular al
ochiului 8i ridic:tor al bu!ei superioare 8i al aripii nasului, ;n timp ce posterior de creast: se ,:se8te
8an9ul lacrimal care ad:poste8te sacul lacrimal.
Fa9a medial: ia parte la ormarea peretelui lateral al cavit:9ii na!ale. "re!int: 4 creste anteroposterioare,
una inerioar:, creasta conchal:, ce se articulea!: cu cornetul inerior 8i una superioar:, creasta
etmoidal:, care se articulea!: cu cornetul mi-lociu.
#ar,inea anterioar: se articulea!: cu osul na!al.
#ar,inea posterioar: sau mar,inea lacrimal: se articulea!: cu osul lacrimal.
2@
#ar,inea superioar:, din9at:, se articulea!: cu por9iunea na!al: a osului rontal.
#ar,inea inerioar: continu: corpul ma.ilei.
"rocesul alveolar este situat ;n por9iunea inerioar: a osului. Formea!: ;mpreun: cu cel de partea opus:
arcul alveolar. "re!int:'
I alveolele dentare, cavit:9ile de recep9ie ale din9ilor separate de'
septurile interalveolare 8i
septurile interradiculare ce separ: r:d:cinile din9ilor multiradiculari.
"rocesul !i,omatic serve8te la articularea cu osul !i,omatic.
%onorma9ie interioar:
?n interiorul corpului se ,:se8te sinusul ma.ilar, o cavitate pneumatic: mare c:ptu8it: de o mucoas: ce
se continu: cu cea din cavitatea na!al:. "ere9ii sinusului sunt sub9iri, iind orma9i de ba!a 8i de cele 5
e9e ale corpului ma.ilar. Sinusul ma.ilar se deschide prin hiatul ma.ilar pe a9a na!al: a corpului.
G."ALATINUL, LA%RI#ALUL, &O#ERUL
"alatinul
Este un os pereche situat ;n por9iunea posterioar: a e9ei.
Orientare'
;n -os lama mic:)
;napoi mar,inea ei concav:)
medial mar,inea cea mai ,roas:.
Are o orm: caracteristic:, iind ormat dintr(o lam: ori!ontal: 8i una vertical: unite ;ntre ele ;n un,hi
drept. "articip: la ormarea palatului osos, a cavit:9ilor na!ale 8i a orbitei.
Lama ori!ontal: pre!int: 4 e9e , 6 mar,ini 8i 5 procese.
Fa9a superioar: *a9a na!al:+ ormea!: plan8eul cavit:9ii na!ale ;n treimea sa posterioar:.
Fa9a inerioar: *a9a palatin:+ ormea!: treimea inerioar: a palatului dur.
#ar,inea anterioar: se une8te cu procesul palatin al ma.ilei.
#ar,inea posterioar: ormea!: ;mpreun: cu cea de partea opus: spina na!al: posterioar:.
#ar,inea medial: se une8te cu cea de partea opus: orm>nd creasta na!al: care se articulea!: cu
vomerul 8i se continu: anterior cu creasta na!al: ormat: de procesele palatine ale ma.ilarelor.
22
#ar,inea lateral: se une8te cu lama perpendicular: a osului.
Lama perpendicular: se articulea!: cu tubero!itatea ma.ilei 8i cu procesul pteri,oidian al senoidului.
"re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a medial: *a9a na!al:+ ia parte la ormarea peretelui lateral al cavit:9ii na!ale.
Fa9a lateral: se articulea!: anterior cu tubero!itatea ma.ilei 8i posterior cu procesul pteri,oidian.
#ar,inea anterioar: este ;n raport cu ma.ila.
#ar,inea posterioar: se articulea!: cu lama medial: a procesului pte( ri,oidian.
#ar,inea inerioar: se continu: cu mar,inea lateral: a lamei ori!ontale.
#ar,inea superioar: emite procesele etmoidal 8i senoidal ;ntre care se delimitea!: inci!ura
senopalatin:.
"rocesul orbital este situat ;naintea ,:urii senopalatine. "re!int: e9e articulare 8i nearticulare.
Fe9ele articulare, ;n num:r de 5 sunt repre!entate de'
2. a9a anterioar: sau ma.ilar: ce se articulea!: cu ma.ila)
4. a9a posterioar: sau senoidal: ce se articulea!: cu conca senoidului)
5. a9a median: sau etmoidal: ce se articulea!: cu labirintul etmoidal.
Fe9ele nearticulare ;n num:r de 4 sunt repre!entate de'
2. a9a superioar: sau orbital: care ia parte la ormarea peretelui inerior al orbitei)
4. a9a lateral: sau pteri,opalatin: ;ndreptat: spre osa omonim: prev:!ut: cu un 8an9 str:b:tut de
nervul ma.ilar.
"rocesul senoidal este acoperit de a9a inerioar: a corpului senoidului. "re!int: 5 e9e'
( a9a superioar:, ce se articulea!: cu conca senoidului 8i cu r:d:cina lamei pteri,oide laterale,
( a9a ineromedial:, ce ia parte la ormarea pere9ilor superior 8i lateral al cavit:9ii na!ale)
( a9a lateral:, ce se articulea!: posterior cu lama medial: a procesului pteri,oid al osului senoid.
"rocesul piramidal, situat ;ntre lama medial: 8i lateral: ale procesului pteri,oid al senoidului pre!int:
5 e9e'
( a9a posterioar:, prev:!ut: cu o arie ce completea!: partea inerioar: a osei pteri,oide 8i d: inser9ie
24
mu8chiului pterio,oidian medial)
( a9a lateral:, cu o supraa9: anterioar: pentru articularea cu tubero!itatea ma.ilei 8i una posterioar: ce
corespunde por9iunii inerioare a osei inratemporale)
( a9a inerioar:, prev:!ut: cu ,:urile palatine mici *oramina palatine minora+.
Lacrimalul
Este un os pereche, mic 8i lat, de orm: patrulater:, situat deasupra ma.ilei 8i inerior de rontal, ce ia
parte la ormarea peretelui medial al orbitei 8i al peretelui lateral al osei na!ale.
Orientare'
lateral a9a prev:!ut: cu o creast:)
inerior c>rli,ul cu care se termin: aceast: creast:)
anterior 8an9ul acestei e9e.
"re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
a+ Fa9a lateral: *orbital:+ pre!int: creasta lacrimal: posterioar: pe care se inser: por9iunea pround: a
mu8chiului orbicular al ochiului. Anterior de creast: se ,:se8te 8an9ul lacrimal.
b+ Fa9a medial: particip: la ormarea peretelui lateral al cavit:9ii na!ale.
c+ #ar,inea superioar: se articulea!: cu osul rontal.
d+ #ar,inea inerioar: se articulea!: cu ma.ila 8i cornetul inerior.
e+ #ar,inea posterioar: se articulea!: cu lama orbital: a osului etmoid.
+ #ar,inea anterioar: se articulea!: cu procesul rontal al ma.ilei.
&omerul
Este un os nepereche, lat, cu orma unui ier de plu,, situat median. Ia parte la ormarea septului na!al.
Orientare'
2. superior mar,inea prev:!ut: cu un 8an9 8i dou: prelun,iri laterale)
4. posterior mar,inea sub9ire 8i nearticular:.
"re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
a+ Fe9ele laterale *dreapt: respectiv st>n,:+ particip: la ormarea peretelui medial al cavit:9ilor na!ale.
b+ #ar,inea posterioar: prive8te spre arin,e delimit>nd oriiciile posterioare ale cavit:9ilor na!ale.
c+ #ar,inea inerioar: se articulea!: cu ma.ila 8i cu cornetul inerior.
25
d+ #ar,inea anterioar: se articulea!: cu lama perpendicular: a etmoidului ;n -um:tatea sa superioar:,
;n timp ce ;n -um:tatea sa inerioar: este biid: articul>ndu(se cu cartila-ul septului na!al.
e+ #ar,inea superioar: pre!int: 8an9ul vomerului.
2@.%ORNETUL NAJAL INFERIOR, OASELE NAJALE, JI3O#ATI%UL
%ornetul inerior *%oncha nasalis inerior+ este un os pereche care se al: pe peretele lateral al oselor
na!ale, sub concha mi-locie a etmoidului. Are orma unei lamele trape!oidale r:sucit: ca un cornet de
h>rtie) de aici i numele de cornet sau conch:. Are 4 e e *lateral: i medial:+, i 4 mar,ini *superioar:
i inerioar:+. Se articulea!: cu osul etmoid, lacrimal, palatin i ma.ila.
Fa a medial: este conve.:) proemin: ;n cavitatea na!al: i limitea!: meatul mi-lociu.
Fa a lateral: este concav:) delimitea!: meatul inerior
#ar,inea superioar: este sub ire, nere,ulat: i se divide ;n trei re,iuni' re,iunea anterioar: ce se
articulea!: cu creasta concal: a ma.ilarului) re,iunea posterioar: ce se articulea!: cu creasta conchal:
a lamei perpendiculare a palatinului) re,iunea mi-locie cu trei procese *apoi!e+ mici, dispuse dinainte
;napoi'
a+ procesul lacrimal *"rocessus lacrimalis+ alat anterior, care se ridic: ;n sus articul>nduse cu
mar,inea inerioar: a osului lacrimal) completea!: canalul na!olacrimal.
b+ procesul ma.ilar *"rocessus ma.illaris+ care este descendent, se aplic: pe partea inerioar: a
hiatului ma.ilar i contribuie la mic orarea acestui oriiciu
c+ procesul etmoidal *"rocessus ethmoidalis+ situat posterior, mer,e ;n sus i se une te cu
procesul uncinat al etmoidului *"rocessus uncinatus+, divi!>nd hiatului ma.ilar ;n dou: oriicii.
#ar,inea inerioar: este liber:, u or conve.:) sub ea se poate p:trunde ;n meatul inerior al cavit: ii
na!ale.
Na!alul
Este un os pereche, mic 8i lat care particip: la alc:tuirea scheletului osos al piramidei na!ale.
Orientare'
2. medial mar,inea cea mai ,roas:)
4. posterior a9a concav:)
5. inerior mar,inea prev:!ut: cu o scobitur:.
"re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
a+ Fa9a e.tern: *a9a anterioar:+, concav: ;n sens vertical, pre!int: ru,o!it:9i pentru inser9ia mu8chiului
na!al 8i mu8chiului procerus.
b+ Fa9a intern: *a9a posterioar:+ pre!int: 8an9ul etmoidal str:b:tut de nervul etmoidal anterior. Este
concav: ;n sens transversal.
c+ #ar,inea inerioar: delimitea!: cu inci!ura na!al: a ma.ilei apertura piriorm: a cavit:9ilor na!ale.
26
d+ #ar,inea superioar: se articulea!: cu por9iunea na!al: a rontalului.
e+ #ar,inea lateral: se articulea!: cu procesul rontal al ma.ilei orm>nd sutura na!oma.ilar:.
+ #ar,inea medial: se articulea!: cu osul nasal de partea opus:, iar ;n sus cu spina na!al: a
rontalului.
Ji,omaticul
Este un os lat 8i pereche situat pe p:r9ile laterale ale e9ei, unde ormea!: pome9ii.
Orientare'
2. medial a9a prev:!ut: cu un process)
4. anterior supraa9a semilunar: a acestui proces)
5. ;n -os mar,inea cea mai ru,oas:.
"re!int: 4 e9e, 6 mar,ini 8i 5 procese prin care se articulea!: cu oasele vecine.
a+ Fa9a lateral:, conve.:, pre!int: ,aura !i,omaticoacial: str:b:tut: de ramura !i,omaticoacial: a
nervului !i,omatic.
b+ Fa9a medial: *a9a temporal:+ particip: la ormarea osei temporale. "re!int: ,aura
!i,omaticotemporal:.
c+ #ar,inea anterosuperioar: *orbital:+ particip: la ormarea mar,inii suborbitale.
d+ #ar,inea anteroinerioar: *ma.ilar:+, nere,ulat din9at:, se articulea!: cu ma.ila.
e+ #ar,inea posterosuperioar: *temporal:+ pre!int: o por9iune vertical: 8i una ori!ontal: ce ormea!:
;ntre ele un un,hi obtu!.
+ #ar,inea posteroinerioar: este ,roas: 8i ru,oas: d>nd inser9ie mu8chiului maseter.
,+ "rocesul rontal ,ros 8i din9at, ascendent, se articulea!: cu procesul !i,omatic al rontalului 8i cu
aripa mare a senoidului. "re!int: tuberculul orbital.
h+ "rocesul temporal, orientat posterior se articulea!: cu procesul !i,omatic al temporalului orm>nd
arcul !i,omatic.
i+ "rocesul orbital *a9a orbital:+ particip: la ormarea pere9ilor lateral 8i inerior a orbitei. Se
articulea!: cu aripa mare a senoidului 8i cu corpul ma.ilei. "re!int: ,aura !i,omaticoorbital: prin care
trece nervul !i,omatic.K
22. #AN$IEULA
2=
#andibula
Sin,urul os mobil al craniului, este un os median 8i nepereche.
Orientare'
;n sus 8i ori!ontal mar,inea prev:!ut: cu alveole)
;napoi concavitatea corpului.
"re!int: un corp 8i 4 ramuri.
%orpul, ;n orm: de potcoav:, este alc:tuit din 4 por9iuni sudate, ba!a mandibulei 8i por9iunea
alveolar:. "or9iunea alveolar: pre!int: alveolele dentare ce ad:postesc r:d:cinile din9ilor de pe arcada
inerioar:. %orpul pre!int: 4 e9e 8i 4 mar,ini.
Fa9a anterioar: *a9a e.tern:+ pre!int:'
2. simi!a mentonier: *simi!a mandibulei+, o linie vertical: median: unde se ;nt>lnesc cele 4 -um:t:9i
din care se ormea!: mandibula. Simi!a se termin: ;n -os prin
4. protuberan9a mental: *protuberan9a mentonier:+.
$e o parte 8i de cealalt: a protuberan9ei pleac: c>te
5. o linie oblic: ce se termin: pe ramura mandibulei
6. ,aura mental: *,aura mentonier:+, oriiciul anterior al canalului mandibulei)
=. oseta incisiv:, situat: inerior de din9ii incisivi pe care se inser: mu8chiul mental 8i c>teva ascicule
ale mu8chiului orbicular al ,urii.
Fa9a posterioar: *a9a intern:+ pre!int:'
2. spinele mentale *spinele mentoniere+, situate pe linia median:, ;n num:r de patru, dou: superioare,
pe care se inser: mu8chii ,enio,lo8i, 8i dou: inerioare, pe care se inser: mu8chii ,eniohioidieni. $e o
parte 8i de cealalt: a liniei mediane pleac:
4. linia milohioidian: pe care se inser: mu8chiul omonim. $easupra liniei se ,:se8te
5. oseta sublin,ual: care ad:poste8te ,landa sublin,ual:)
6. oseta submandibular:, situat: inerior de linia milohioidian: ;n raport cu ,landa submandibular: 8i
nodurile limatice submandibulare.
#ar,inea inerioar:, ,roas: 8i rotun-it: pre!int:'
2. osa di,astric:, situat: de o parte 8i de cealalt: a liniei mediane pe care se inser: p>ntecul anterior al
mu8chiului di,astric)
2<
4. 8an9ul arterei aciale str:b:tut de artera acial:.
#ar,inea superioar: *procesul alveolar+ ormea!: arcul alveolar. "re!int:'
2. alveolele dentare care con9in r:d:cinile din9ilor)
4. septurile interalveolare care separ: alveolele dentare)
5. septurile interradiculare care separ: r:d:cinile din9ilor multiradiculari)
6. -u,a alveolaria, relieul alveolelor dentare pe a9a e.tern: a arcului alveolar.
Ramurile sunt 4 lame patrulatere ;ndreptate oblic ;n sus 8i ;napoi, orm>nd cu corpul un un,hi de 24@
de ,rade la adult. "re!int: 4 e9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a lateral: pre!int: tubero!itatea maseteric: precum 8i o serie de creste pe care se inser: mu8chiul
maseter.
Fa9a medial: pre!int:'
2. ,aura mandibulei *oramen mandibulae+ prin care trec nervul, artera 8i venele alveolare inerioare.
?naintea ,:urii se ,:se8te'
4. lin,ula mandibulei *spina lui Spi.+, o proeminen9: triun,hiular:, reper important pentru
aneste!ierea nervului alveolar inerior)
5. 8an9ul milohioidian ce pleac: de la ,aura mandibulei ;n -os 8i ;nainte, str:b:tut de nervul
milohioidian 8i ra( mura milohioidian: a arterei ma.ilare)
6. tubero!itatea pteri,oidian:, situat: ;n apropierea un,hiului mandibulei, pe care se inser: mu8chiul
pteri,oidian medial.
#ar,inea anterioar:, t:ioas:, se continu: cu linia oblic: de pe corpul mandibulei. "re!int:'
2. creasta temporal:, situat: ;ntre procesul coronoid 8i alveola ultimului molar, pe care se inser:
mu8chiul buccinator)
4. un 8an9 vertical, situat ;ntre mar,inea anterioar: 8i creasta temporal: pe care se inser: tendonul
mu8chiului temporal)
5. tri,onul retromolar, por9iunea inerioar: a 8an9ului vertical, pe care se inser: un ascicul pround al
mu8chiului temporal.
#ar,inea posterioar: este sinuoas:, ,roas: 8i neted:. &ine ;n raport cu ,landa parotid:.
#ar,inea inerioar: se continu: cu mar,inea inerioar: a corpului mandibulei cu care ormea!: un,hiul
2D
mandibulei *,onion+ cu valori cuprinse ;ntre 22@L (24=M la adult.
#ar,inea superioar: pre!int:'
2. procesul coronoi, lam: osoas: triun,hiular:, cu o ba!: ce se conund: cu ramura mandibulei, un v>r
orientat ;n sus, o a9: lateral: plan: 8i neted: 8i o a9: medial: ce pre!int: creasta temporal: pe care se
inser: mu8chiul temporal)
4. procesul condilar ce se desprinde din partea posterioar: a ramurei mandibulei ormat din'
a+ colul mandibulei ce pre!int: anteromedial oseta pteri,oid: pe care se inser: mu8chiul pteri,oidian
lateral)
b+ capul mandibulei, o proeminen9: elipsoid: cu care se continu: colul, cu a.ul mare orientat medial 8i
posterior, care serve8te pentru articularea cu temporalul. %apul pre!int: un versant anterior 8i unul
posterior)
5. inci!ura mandibular:, situat: ;ntre cele dou: procese mai sus descrise str:b:tut: de nervul maseterin.
%onorma9ie interioar:
Fiecare -um:tate a mandibulei este str:b:tut: de canalul mandibulei, str:b:tut la r>ndul s:u de artera,
venele 8i nervul alveolar inerior. %analul ;ncepe la nivelul ,:urii mandibulei, str:bate ramura
mandibulei 8i a-uns la nivelul corpului *unde este situat inerior de alveolele dentare+, comunic: cu
alveolele dentare prin mici canalicule str:b:tute de nervi 8i vase destinate r:d:cinilor din9ilor. Se
termin: inerior ;ntre r:d:cinile primului 8i celui de al doilea molar, divi!>ndu(se ;ntr(un canal mental
*care se deschide pe a9a e.tern: a corpului mandibulei la nivelul ,:urii mentale+ 8i ;ntr(un canal incisiv
care se termin: la nivelul din9ilor incisivi.
24.E1OEOLTA
EOLTA %RANIULUI *%AL&ARIA+ este alc:tuit: din'
sol!ul rontalului)
oasele parietale)
aripile mari ale senoidului *a9a temporal:+)
sol!ul temporalului drept 8i st>n,)
suturile dintre ele.
EAJA %RANIULUI *E1OEAJA+
$ou: linii teoretice, una anterioar: ce une8te tuberculii articulari ai temporalelor, 8i una posterioar: ce
une8te v>rul mastoidelor o ;mparte ;n 5 !one'
a+ !ona anterioar:, care este acoperit: de viscerocraniu
b+ !ona mi-locie *-u,ular:+, situat: ;ntre cele dou: linii conven9ionale, alc:tuit: la r>ndul ei din'
pe linia median:' por9iunea ba!ilar: a occipitalului)
2F
pe p:r9ile laterale' oriiciul acustic e.tern) procesul stiloidian) aripa mare a senoidului) a9a
inerioar: a st>ncii.
c+ !ona posterioar: ormat: din'
pe linia median:' ,aura occipital:)
pe p:r9ile laterale' condilii occipitalului.
25. EN$OEOLTA
EOLTA %RANIULUI *%AL&ARIA+ este alc:tuit: din'
sol!ul rontalului)
oasele parietale)
sol!ul occipitalului.
EAJA %RANIULUI *EN$OEAJA+
Este constituit: prin asamblarea unor p:r9i ale oaselor' rontal, etmoid, senoid, occipital 8i temporale.
Formea!: plan8eul cavit:9ii craniene 8i sus9ine encealul. Repre!int: un teritoriu de pasa- ;ntre cutia
cranian: 8i teritoriile subiacente. Este ;mp:r9it: ;n 5 eta-e *ose+' anterior, mi-lociu 8i posterior. Limita
;ntre eta-ul anterior 8i mi-lociu este dat: de mar,inile posterioare ale aripilor mici ale senoidului, iar
cea ;ntre eta-ul mi-lociu 8i posterior de mar,inile superioare ale st>ncilor temporale 8i lama patrulater:
a senoidului.
a+ Fosa cranian: anterioar: este alc:tuit: din'
lama ciuruit: a etmoidului)
se,mentul orbital al rontalului)
aripile mici ale senoidului)
o por9iune din a9a superioar: a corpului senoidului.
b+ Fosa cranian: mi-locie este alc:tuit: din'
corpul senoidului)
aripile mari ale senoidului)
e9ele anterioare ale st>ncilor)
sol!ul temporalului drept 8i st>n,.
c+ Fosa cranian: posterioar: este alc:tuit: din'
a9a posterioar: a st>ncilor temporalelor)
a9a posterioar: a lamei patrulatere)
scuama occipital:.
26. ETANUL ANTERIOR AL EN$OEAJEI
Ea!a craniului *endoba!a+ este alcatuita din sase oase, dintre care unele, prin orma lor si le,aturile pe
2G
care le au, iau parte si la ormarea se,mentului acial'
( posterior se ala osul occipital, care ia parte la ormarea ba!ei, prin portiunea sa inerioara)
( anterior se ala osul senoid)
( transversal se ala osul rontal ce inchide portiunea interioara a ba!ei.
Spatiul ramas liber intre osul rontal si osul senoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid.
"artile laterale ale ba!ei craniului sunt inchise de o parte si de alta de stanca osului temporal.
Ea!a craniului este strabatuta de o serie de ,auri mari si mici, precum si de isuri, *crapaturi+. Aceste
,auri sunt locul de trecere pentru cele 24 perechi de nervi cranieni, pentru bulbul rahidian care continua
cu maduva spinarii, precum si pentru arterele si venele craniului si encealului.
Endoba!a este impartita in trei eta-e'anterior,mi-lociu si posterior.
Eta-ul anterior*osa craniana anterioara+ este mar,init inainte de planul conventional ce separa calvaria
de ba!a craniului,iar inapoi de santul prechiasmatic si de mar,inile posterioare ale aripilor mici
senoidale.Acest eta- este constituit din din portiunile orbitare ale rontalului,de lama ciuruita a
etmoidului,de corpul si aripile mici ale senoidului.
In eta-ul anterior se ,asesc pe linia mediana ,aura oarba si crista ,alli)de o parte si de alta a liniei
mediane lama ciuruita a etmoidului,prin care trec iletele nervului olactiv),aurile etmoidale anterioare
si posterioare,care ac sa comunice neurocraniul cu orbitele, suturile senorontale, etele cerebrale ale
portiunii orbitale a rontalului si etele superioare ale aripilor mici ale senoidului cu canalele optice ,
prin care trec nervul optic si artera otalmica.
2=. ETANUL #INLO%IU AL EN$OEAJEI
Eta-ul mi-lociu *osa craniana mi-locie+ este limitat inainte prin santul prechiasmatic si de mar,inile
posterioare ale aripilor mici senoidale, iar inapoi de lama patrulatera a senoidului si de mar,inile
superioare ale stancilor temporalului.El este constituit in partea mediana de saua turceasca ,iar pe laturi
de aripile mari ale senoidului, sol!ul temporalului si ata anterioara a stancii temporalului.
In acest eta- se ,asesc' pe linia mediana 'santul prechiasmatic ,osa hipoi!ara pentru ,landa hipoi!a,
lama patrulatera a senoidului sau spatarul seii) pe laturi' santurile carotidiene, isurile orbitare
superioare,prin care trec vena otalmica,nervii oculomotor, trohlear si abducens),aurile rotunde ,prin
care trece nervul ma.ilar) ,aurile ovale pentru nervul mandibular) ,aurile spinoase pentru artera
menin,ee mi-locie) ,aurile rupte care ormea!a intre corpul si aripile mari ale senoidului ,pe de o
parte, si varurile celor doua stanci ale temporalului, pe de alta parte )prin ele trece nervul canalului
pteri,oidian) se mai ,aseste hiatul canalului acialului )oriiciile interne ale canalelor carotidiene )
suturile senoscuamoase si isurile senopietroase.
2<.ETNUL "OSTERIOR AL EN$OEAJEI
Eta-ul posterior *osa craniana posterioara+ este limitat inainte de ,ranita ce ace separatia cu eta-ul
mi-lociu, iar posterior de planul de separatie cu bolta craniului. Eta-ul este ormat de ata posterioara a
4@
stancii temporalului si de occipital.
In acest eta- se descriu ' pe linia mediana ' clivusul) ,aura occipitala mare, care serveste la trecerea
bulbului , a nervilor accesori, arterelor si venelor vertebrale) de asemenea, menin,ele spinale se
continua aici cu menin,ele cerebrale) creasta cerebrala interna si protuberanta occipitala interna) iar pe
laturi se ,asesc' santurile sinusurilor pietroase superioare) elementele de pe ata posterioara a stancii
temporalului) santurile sinusurilor pietroase inerioare) ,aurile -u,ulare cuprinse intre occipital si
stancile temporalului."rocesul intra-u,ular de pe occipital imparte ,aura -u,ulara in doua parti' prin
partea anterioara trece nervul ,losoarin,ian, iar prin partea posterioara trec nervul accesor, nervul va,
si vena -u,ulara interna) canalele hipo,losului) santurile sinusurilor si,moidiene) isurile
pietrooccipitale.
2D. ETANUL ANTERIOR AL E1OEAJEI
E.oba!a este o re,iune oarte comple.a, divi!ata conventional in trei !one' anterioara, mi-locie si
posterioara.Aceasta separare se ace cu a-utorul a doua linii teoretice transversale, din care prima uneste
tuberculii articulari ai temporalelor, iar a doua, varul celor doua procese mastoidiene.
Jona anterioara *aciala+ este mascata de viscerocraniul ce se prinde de ea.
&iscerocraniul este divi!at ;n masivul acial suspendat de ba!a craniului *ormat prin suturarea ;n bloc a
ma.ilelor cu oasele perima.ilare+ 8i mandibul:, se,mentul mobil cu o constitu9ie solid: 8i adaptat:
pentru e.ecutarea mi8c:rilor tridimensionale.
Este alc:tuit din 26 oase la care se adau,: 8i osul hioid *de8i este situat ;n partea anterosuperioar: a
,>tului este studiat ;mpreun: cu viscerocraniul, 9in>nd cont de ori,inea sa embriolo,ic: comun:+.
$intre acestea 24 sunt perechi'
ma.ilarul)
!i,omaticul)
na!alul)
lacrimalul)
palatinul)
cornetul inerior.
Oasele nepereche sunt'
vomerul)
mandibula)
hioidul.
2F. ETANUL #INLO%IU AL E1OEAJEI
Jona mi-locie *-u,ulara+ este cuprinsa inte cele doua linii teoretice amintite.Ea este constituita' pe linia
mediana' de portiunea ba!ilara a occipitalului, care ormea!a bolta arin,elui) pe ea se ,aseste
tuberculul arin,ian si mica oseta ce contine bursa arin,iana) iar pe laturi' de doua patrulatere O unde
si(au dat intalnire aproape toate oriiciile ce ac sa comunice dieritele re,iuni ale ,atului cu cavitatea
neurocraniului.Aria acestor patrulatere este mar,inita la un,hiuri de tuberculul articular al
temporalului, varul procesului mastoidian, procesul pteri,oidian si condilul occipital.In patrulater se
42
,asesc' oriiciul e.tern, osa mandibulara, ,aura spinoasa,,aura ovala, ,aura rupta, ,aura -u,ulara cu
osa -u,ulara, elementele de pe ata inerioara a stancii temporalului, canalul hipo,losului.
2G. ETANUL "OSTERIOR AL E1OEAJEI
Jona posterioara *occipitala+."e linia mediana se ,asesc' ,aura occipitala mare, creasta occipitala
e.terna, protuberanta occipitala e.terna.
"e partile laterale se ,asasc' condilii occipitali, liniile nucale si mastoida cu elementele de pe ea.
4@. "ERETII OREITEI
Orbitele pre!inta 4 cavitati osoase, situate in masivul acial, de orma unei piramide cu 6 laturi, ale
carei ba!e sunt orientate anterior si e.terior, iar varul posterior si interior. Ele prote-ea!a ,lobii oculari.
&olumul orbitei A5@cm4, iar proun!imeaA=@mm.
A.ele orbitelor nu sunt paralele, deoarece, daca leam prelun,i, ele sar intalni la nivelul mar,inei
superioare a seii turcesti. Orbita este ormata dintrun var, o ba!a si 6 pereti, constituiti din oasele
craniului si ale masivului acial. Toti peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire si usor decolabil.
"eretele sup al orbitei este ormat din 4 oase( rontal si aripa mica a senoidului( si pre!inta un mic
sant, prin care trec nervul, artera si vena orbitara superioara. La acest nivel e.ista unul din punctele
dureroase ale nevral,iei tri,eminale. "rin acest perete oso orbita intra in raport cu sinusul rontal.
"eretele inerior este alcatuit din partea sup a ma.ilarului si apoi!ele orbitare ale oaselor molar si
palatin. "rin acest perete osos orbita intra in raport cu sinusul ma.ilar. "e peretele in in mi-loc, la 2=
mm de mar, sa in, se ala un mic oriiciu, care se prelun,este printrun canal osos, ce se deschide pe
ata anterioara a ma.ilarului inerior, sub mar,inea inerioara a orbitei. "rin acest oriiciu numit ,aura
suborbitara, trec nervul si venele suborbitare. Aici este situat unul din punctele dureroase ale nevral,iei
aciale.
"eretele e.terior este ormat din osul rontal, o parte din ata orbitara a aripei mari a senoidului si ata
orbitara a procesului !i,omatic.
"eretele interior este alcatuitdintro apoi!a a ma.ilarului superior, osul lacrimal, osul plan al etmoidului
si corpul senoidului. "rin acest perete orbita vine in raport cu celulele etmoidale si sunusul senoidal.
Intro mica scorbura de pe acets perete se ala osa sacului lacrimal. $e asemenea din aceasta scorbura
se deschide un mic canal osos, care comunica cu cavitatea na!ala si poarta numele de canal
lacrimona!al.
"rin peretii sai orbita comunica cu toate sinusurile etei, actor de o mare importanta practica, intrucat
orice proces inlamator sinu!al see poate lesne e.tinde in interiorul orbitei.
Raportul *comunicarea+ dintre cavitatea orbitei 8i sinusurile parana!ale.
"rin peretele sup osos, orbita intra in raport cu sinusul rontal.
"rin peretele in, orbita intra in raport cu sinusul ma.ilar.
"rin peretele interior, orbita intra in raport cu celulele etmoidale si sinusul senoidal.
$in scorbura din peretele e.teriorA canal osos( care cominica cu cavitatea na!ala(canal na!olacrimal.
"rin isura orbitara sup *anta senoida+ orbita cominica cu eta-ul mi-lociu al cavitatii craniene.
"rin isura orbitara in orbita comunica cu osa ptero,oma.ilara.
42,44,45 IN document "$F
46. %OLOANA &ERTEERALA %ER&I%ALA
%oloana vertebrala umana este ormata din 46 de vertebre. Acestea sunt ase!ate una peste cealalta
44
pentru a orma coloana vertebrala. %oloana vertebrala este principala sursa de suport vertical a
corpului.
"rimele sapte vertebre ormea!a coloana cervicala. #edicii se reera la acestea in termeni de %2(%D.
%oloana cervicala incepe in locul in care prima vertebra *%2+ se conectea!a de ba!a craniului. %oloana
cervicala se curbea!a usor anterior si se termina in locul in care %D ormea!a le,aturi cu coloana
toracala *!ona toracelui+.
Ea!a craniului sta deasupra vertebrei %2, numita si atlas. $oua arcuri osoase ,roase ormea!a un
oriicu mare in centrul atlasului. Aceasta deschidere este lar,a deoarece maduva spinarii este mai
,roasa la iesirea din creier. %omparata cu alte vertebre, atlasul are proiectii osoase laterale mai lar,i.
Atlasul sta deasupra vertebrei %4 numita si a.is.
A.isul are o proeminenta osoasa mare in partea superioara, numita dens. Aceasta este indreptata in sus
si se potriveste intr(un oriiciu al atlasului. Articulatiile a.isului oera ,atului abilitatea de a se rasuci la
stan,a si la dreapta.
Fiecare vertebra este ormata din anumite parti. "ortiunea principala a iecarei vertebre cervicale, de la
%4 la %D este ormata dintr(un bloc osos rotun-it, numit corpul vertebral. Un inel osos se atasea!a
posterior de corpul vertebral. Acest inel are doua parti. $oua pedicule osoase se conectea!a direct cu
portiunea posterioara a corpului vertebral. $oua lamine osoase unesc pediculele pentru a completa
inelul. %and vertebrele sunt ase!ate una peste alta, inelele oasoase ormea!a un tub care incon-oara
maduva spinarii. Laminele oera un acoperis protectiv deasupra maduvei spinarii.
O proeminenta osoasa se proiectea!a in aara in locul unde cele doua lamine se unesc. Aceste proiectii,
numite procese spinoase, pot i simtite la de,et daca acesta este trecut de(a lun,ul coloanei. %ea mai
proeminenta este procesul spinos al vertebrei %4. La ba!a ,atului unde vertebrele cervicale si cele
toracice se unesc, poate i simtit un alt proces spinos, cel al vertebrei %D.
Fiecare vertebra a coloanei pre!inta alte doua proeminente osoase laterale, una in dreapta si una in
stan,a. Aceste proiectii osoase se numesc procese transverse. Atlasul are cel mai lar, proces transvers
dintre toate vertebrele cervicale. Spre deosebire de restul coloanei, vertebrele re,iunii cervicale pre!inta
un oriiciu care trece prin iecare proces transvers. Acest oriiciu, numit oramen transvers, oera un
pasa- pentru arterele care trec lateral de aceasta re,iune pentru a vasculari!a re,iunea occipitala a
creierului.
Intre iecare pereche de vertebre e.ista doua articulatii. Aceste articulatii unesc vertebrele intr(un lant si
permit alunecarea vertebrelor una pe cealalta pentru a acilita miscarea ,atului in multe directii. %u
e.ceptia primei si a ultimei vertebre, iecare vertebra are doua articulatii pe iecare ata. %ele de pe ata
superioara unesc vertebra cu cea de deasupra, iar cele inerioare o unesc cu cea de dedesubt.
Supraata etelor articulare sunt acoperite de cartila- articular.
%artila-ul articular este neted si asemantor cauciucului si acopera ma-oritatea capetelor articulare.
"ermite capetelor osoase se se miste unul pe lan,a altul ara recare.
$e partea dreapta si stan,a a iecarei vertebre, e.ista un mic tunel numit oramen neural. %ei doi nervi
care parasesc maduva spinarii la nivelul iecarei vertebre trec prin aceste oramene, unul pe dreapta si
45
altul pe stan,a. $iscul intervertebral este situat e.act in ata acestei deschideri. Un disc herniat poate
in,usta deschiderea pentru nerv e.ercitand o presiune asupra acestuia. O ata articulara se ,aseste in
spatele oramenului. E.osto!ele care se pot orma pe ata articulara se pot proiecta in tunel, in,ustand
oriiciul si le!and nervul.
4=. Articulatia atloido(a.oidiana laterala
(se numeste si atloido(a.oidiana propriu(!isa
(articulatie planiorma, in care supraetele articulare de pe ata inerioara a maselor laterale ale
etmoidului orientate oblic inero(medial se articulea!a cu supraetele articulare superioare ale corpului
a.isului orientate invers
(supraetele articulare sunt usor conve.e iind acoperite cu cartila- hialin, cartila- care este mai ,ros
central, subtire la perierie, ceea ce reali!ea!a un contact mai intim la nivel central si mai indepartat
anterior si posterior
(articulatia pre!inta o capsula articulara intarita inauntru de catre un li,ament lateral inerior al lui
Arnold
(pre!inta 4 membrane puternice' atloido(a.oidiene anterioara si posterioara. %ea anterioara este intinsa
intre mar,inea inerioara a arcului anterior al atlasului si ata anterioara a corpului a.isului. %ea
posterioara pleaca de pe mar,inea inerioara a arcului posterior al atlasului si de pe tuberculul sau
posterior pe lamele vertebrale si ba!a procesului spinos al acestuia. Aceasta membrana este strabatuta
de ramul posterior al celui de al doilea nerv spinal cervical care se mai numeste si nervul suboccipital al
lui Arnold.
(este o articulatie in care se e.ecuta miscari cu amplitudine mare, de le.ie, de e.tensie, de inclinare
laterala si miscari de rotatie
Articulatia occipito(atloidiana
(este o articulatie de tip dublu condilian, care se reali!ea!a intre condilii occipitalului si supraetele
articulare superioare ale atlasului
(condilii occipitalului, convecsi in ambele sensuri sunt dispusi pe laturile oramenului ma,num si
orientate inero(lateral. Supraetele articulare atloidiene se ,asesc pe ata superioara a maselor laterale,
au o orma eliptica*de orma unei amprente de panto+ avand e.tremitatea anterioara mai apropiata una
de cealalta. Supraetele articulare sunt acoperite de cartila- hialin si articulatia pre!inta o capsula
articulara mai slaba anterior si medial, puternica posterior si lateral, unde este intarita si de un li,ament
occipito(atloidian lateral. Fiecare articulatie pre!inta o capsula proprie si o sinoviala proprie. Fiecare
capsula este intarita de o membrana occipito(atloidiana ant si cealalta posterioara. #embrana occipito(
atloidiana anterioara pleaca de pe supraata ba!ilara a occipitalului, 4(5mm anterior de oramen
ma,num si se prinde pe mar,inea superioara a arcului anterior al atlasului. Ea este ormata din 4 oite,
una supericiala si cealalta prounda, oita supericiala iind continuata pe partile laterale de acel
li,ament occipito(atloidian lateral. #embrana occipito(atloidiana posterioara din partea posterioara a
oramenului ma,num pe mar,inea superioara a arcului posterior al atlasului. %ele 4 membrane
occipito(atloidiene impreuna cu li,amentul occipito(atloidian lateral ormea!a marele li,ament
occipito(atloidian al lui $ubreuil(%hambardel. #embrana occipito(atloidiana posterioara este perorate
de artera vertebrala si ramul posterior al primului nerv spinal cervical care vor intra in cutia craniana.
(in aceasta articulatie se e.ecuta miscari de le.ie(e.tensie si miscari de inclinare laterala, dar de
amplitudine redusa.
(intre occipital si a.is nu e.ista o articulatie veritabila, adica cu supraete osoase, ci e.ista o le,atura
reali!ata prin intermediul li,amentelor, li,amente care unesc pe de o parte occipitalul cu corpul a.isului
numite li,amente occipito(a.oidiene, iar pe de alta parte occipitalul cu dintele a.isului numite
46
li,amente occipito(odontoidiene.
(li,amentele occipito(a.oidiene sunt in nr de 5, unul median si 4 laterale. %el median mer,e de pe
supraata ba!ilara a occipitalului pe ata posterioara a corpului a.isului, in portiunea sa mi-locie. %ele
laterale, in numar de 4 pornesc de pe mar,inile oramenului ma,num si se termina pe ata posterioara a
corpului a.isului, de o parte si de alta a li,amentului median, reali!and impreuna asa numita membrana
tectoria.
(li,amentele occipito(odontoidiene sunt 5, unul median si 4 laterale. %el median se numeste si
li,amentul varului dintelui sau suspensor al dintelui si care pleaca din partea anterioara a oramenului
ma,num, terminandu(se pe varul procesului odontoid. %ele laterale se numesc si li,amente alare,
plecand de pe partile laterale ale oramenului ma,num, se termina pe etele laterale ale dintelui a.isului
si au rolul de a limita miscarea de rotatie.
Rol in conventia acestor articulatii il au si li,amentele lon,itudinale vertebrale anterior, respectiv
posterior.
4<. Articulatia atloido(a.oidiana medie
(se mai numeste si atloido(ontoidiana
(este o trohoida perecta, in care atlasul si o data cu el capul, se rotesc in -urul punctului i. repre!entat
de catre dintele a.isului si coloana vertebrala
(articulatia este ormata dintr(un inel osteoibros si dintele a.isului, portiunea centrala.
2+Inelul osteoibros este repre!entat de catre arcul anterior al atlasului si li,amentul transvers.
a+Arcul anterior al atlasului, pe ata sa posterioara pre!inta o supraata articulara rotunda sau ovalara,
recvent ovalara cu a.ul mare vertical, care se va articula cu o supraata articulara corespun!atoare de
pe ata anterioara a dintelui a.isului.
b+Li,amentul transvers este o banda ibroasa, dreptun,hiulara, dispusa in plan rontal care se insera
prin e.tremitatile sale pe etele interne ale maselor laterale ale atlasului.
4+$intele a.isului sau apoi!a odontoida pre!inta anterior si posterior cate o supraata articulara
corespun!atoare arcului anterior, respectiv li,amentului transvers. $e pe ata superioara a li,amentului
transvers pleaca o banda ibroasa, ascendenta, care se va insera pe supraata ba!ilara a occipitalului la
4(5mm de mar,inea anterioara a oramenului ma,num, reali!and li,amentul transverso(occipital. $e pe
mar,inea inerioara a li,amentului transvers pleaca o alta banda ibroasa care se termina pe corpul
a.isului, reali!and li,amentul transverso(a.oidian.
PLi,amentul transvers impreuna cu cele 4 prelun,iri superioara si inerioara ormea!a impreuna
li,amentul cruciorm. Li,amentul transvers separa portiunea articulara de canalul vertebral al atlasului.
(avand in vedere dispunerea supraetelor articulare, se poate vorbi de 4 articulatii atloido(odontoidiene,
una anterioara(trohoida atloido(odontoidiana propriu(!isa intre arcul anterior al atlasului si dinte si
cealalta posterioara(o sindesmotrohoida intre dinte si li,amentul transvers.
(desi iecare articulatie pre!inta o capsula si o sinoviala proprie, li,amentul transvers sau cruciorm nu
repre!inta un li,ament care mentine in articulatie e.tremitatile osoase. Adevaratele li,amente sunt
li,amente care unesc occipitalul cu a.isul si cu dintele sau, li,amente pe care o parte din autori le
considera ca o articulatie separata.
4D ARTI%ULATIA TE#"ORO #AN$IEULARA
(sin,ura articulatie mobila a capului, se stabileste intre capul mandibular*condil+ pe de o parte si osa
mandibulara si condilul temporalului*radacina transversala a !i,omei+ pe de alta parte. Arcul
mandibular are a.ul mare orientat posterior si medial, astel ca a.elor celor 4 capete mandibulare sau
condilii mandibulari s(ar intalni inaintea oramenului ma,num.
%apul mandibular conve. in ambele sensuri, este impartit de catre o creasta osoasa in 4 versante, un
4=
versant anterior si unul posterior. Numai versantul anterior si creasta sunt articulare iind acoperite de
cartila- hialin. &ersantul posterior este nearticular, capul mandibular are in sens antero(posterior 2F(4@
cm iar in sens transversal ma.imum 2@ mm.
Fosa mandibulara concava, este impartita de catre sutura pietro(timpanica sau sci!ura lui 3lasser in 4
portiuni' anterioara, articulara care apartine de stanca temp, neacoperita de cartila- hialin dar
pre!entand o in,rosare a periostului. Si un se,ment posterior nearticular ce apartine osului timpanal.
Anterior osei mand de ,aseste condilul temporalului, osa mandibulara sau cav ,lenoida a
temporalului sau radacina transversala a !i,omei care este usor concava in sens transversal iind
acoperita de cartila- hialin. $eoarece supraetele articulare nu(si corespund perect, intervine un disc
sau un menisc interarticular mai ,ros la perierie si mai subtire central, astel ca are orma unei lentine
biconcave. Imparte cavitatea articulara intrun eta- suprameniscal sau meniscotemporal si un eta-
submeniscal sau meniscomandibular. "rin e.tremitatile sale, meniscul se i.ea!a de colul mandibular,
adica de osul mobil. Uneori poate i perorat central astel ca cele 4 compartimente supra si
submeniscal comunica unul cu celalalt. $iscul se insera prin e.tremitatile sale pe colul capului
mandibular, pe osul mandibular.
%apsula articulara este re!istenta si se insera superior la nivelul osului temporal pe mar,inea anterioara
a condilului temporalului, posterior in undul osetei mandibulare, anterior sci!urii lui 3lasser, lateral
pe tuberculul si radacina lon,itudinala a !i,omei, iar medial pe spina senoidului.
(In partea anterioara da insertie unor ibre din m pteri,oidian lateral iar pe ata posterioara unor ibre
con- care pleaca de la partea post a sci!urii si se termina pe capsula( ormea!a raul meniscal posterior
ce are rolul de a limita miscarile anterioare ale capului mandibular. Acest rau meniscal posterior pleaca
din partea posterioara a sci!urii lui 3lasser i.anduse pe ata posterioara a capsulei colului mandibular
si a meniscului.
(Fibrele lon,itudinale ale capsulei pot i scurte, temporomeniscale si meniscomandibulare si lun,i
temporomandibulare.
(%apsula articulara este invelita de 4 eluri de li,amente' adevarate si li,ament la distantaQaccesorii.
Li,amentele adevarate sunt in numar de 4 lateral e.tern si lateral intern. Lateral e.tern mer,e sup de la
tuberculul !i,omatic si radacina lon,itudinala a !i,omei, in la partea postero(lat a colului mandibular,
este cel mai puternic li, al articulatiei. Li,amentul lateral intern mer,e de la partea mediala a osei
mandibulare la partea postero(mediala a colului condilului mandibular, mai putin re!istent.
Li,amentele accesorii sunt repre!entate de li,amentele pteri,o(mandibulare, stilo(mandibular si seno(
mandibular, timpanomandibular(adau,at de Nuvara. "teri,omadibular( procesul pteri,oid(Rlinia oblica
int. Senomandibular( mer,e de la spina senoidului si se termina pe ata int a ramurii mandibulare prin
biurcatie de(o parte si de alta a lin,ulei*spina lui Spi.+) delimitea!a cu mar, post a ramurii( buranierea
retrocondiliana a lui Nuvara( trec nv auriculotemporal si vase ma.ilare. Este socotit de catre Rouvier si
"aturet ca o intarire a mar, e.t a aponevro!ei interpteri,oidiene. Nuvara descrie lia,m
timpanomandibular' mer,e dinapoia sci!urii 3lasser( ata int ramurii in dreptul unui plan transversal ce
trece prin ba!a lin,ulei. Stilomandibular( v stiloidei.
4F. EIO$INA#I%A AT#
AT# este cea mai comple.a articulatie din or,anismul uman. La mamiere, miscarea condilului se ace
cu predominanta sa,ital *propulsie, retropulsie+ numai in ,roapa mandibulara, deplasarile iind
in,radite de proieminentele de pe mar,inile cavitatii ,lenoide. La om, apare miscarea de translatie a
condilului, care pare a i o consecinta a statiunii bipede.
in miscarile u!uale, ma.ilarele unctionea!a ca o par,hie de ,radul III la care'
4<
AT# este punctul i.,
muschii maseter, pteri,oidian intern si temporali creea!a orta,
dintii repre!inta or,anul eector prin care se transmite orta la obsta
colul alimentar. Spre incisivi, par,ia este mai putin eicace iar dintii sunt
solicitati mai putin.
in laterotru!ie dreapta condilul activ blocat in cavitatea ,lenoida devine punctul i., iar condilul stan,
este de balans. $aca in aceasta miscare, dintii de pe partea stan,a pastrea!a un contact prematur, la
nivelul contactului se va situa punctul de re!istenta. Forta produsa de muschii ridicatori de pe partea
stan,a va transorma par,hia de ,radul III intr(o par,hie de ,radul II, mai eicace unctional dar mai
traumati!anta. $aca contactul de pe partea stan,a este de mai mare importanta, el devine punctul de
spri-in, iar par,hia se transorma intr(o par,hie de ,radul I, avand ca re!ultat aparitia unor orte oarte
puternice la nivelul dintelui de contact, orte care se pot repercuta si asupra AT# respectiv asupra
muschilor
in unele miscari de protru!ie daca e.ista un contact molar, acesta va deveni punct i.. in miscarea de
inci!ie orta va actiona posterior punctului i., iar re!istenta la nivel incisiv, ormandu(se o par,hie de
,radul I cu eicacitate ma.ima care insa suprasolicita atat molarul cu contact prematur cat si incisivii.
Re!ultatele suprasolicitarii sunt' u!ura sau mobilitate a dintelui,
#arch Robinson sustine ca AT# nu suera nici un eort in unctionalitatea ei normala, iar mandibula nu
poate i asimilata unei par,hii. Robinson descrie un mecanism rele. care previne orice eort, in
limitele normalului, diri-at spre AT#. Forta ia nastere in timpul contractiei ridicatorilor si se diri-ea!a
spre AT#. in acest moment se declansea!a contractia rele.a a muschilor temporali, a caror orta tra,e
mandibula in sus si posterior, anihiland socul.
$upa alte teorii, eortul se distribuie atat la nivelul dintilor cat si la nivelul AT#.
in i!iolo,ia AT# un rol undamental il -oaca meniscul, impreuna cu muschiul pteri,oidian, prin cele
doua ascicule ale sale cu insertie pe menise si pe condilul mandibular. #eniscectomia la om duce la
pierderea miscarilor de propulsie.
in repaus lama meniscala se mulea!a in cavitatea ,lenoida pe versantul articular al condilului temporal,
sub inluenta ascensiunii condilului mandibular. "lecand de Ia aceasta po!itie, initial condilul nu poate
eectua decat miscari de rotatie. #iscarea de propulsie este precedata de contractia asciculului superior
al pteri,oidianului e.tern, care pune in tensiune lama meniscala ce se asea!a ca un plan inclinat intre
sci!ura 3lasser si varul condilului temporal, determinand in acelasi timp o usoara de!anclavare a
condilului din ,lena catre antero(inerion intinderea lamei meniscale se datoreste elasticitatii sale mai
ales in portiunea retrocondiliana.
Sub actiunea continua a contractiei asciculului superior al pteri,oidianului e.tern, meniscul temporo(
mandibular intins ,lisea!a spre anterior, dand posibilitatea condilului mandibular sa alunece pana la
varul condilului temporal, alunecare ce se produce sub actiunea contractiei asciculului inerior al
pteri,oi(dianului e.tern. Limitarea miscarii anterioare a meniscului se datoreste raului posterior al
meniscului. #iscarea inversa, de revenire in ,lena, se ace prin incetarea mai intai a contractiei
4D
asciculului inerior, condilul revenind in ,lena, sub actiunea elevatorilor si prin incetarea contractiei
asciculului superior.
Functia principala a comple.ului menisco(pteri,oidian este de a de!an(clava condilul din ,lena si de a(i
oeri planul inclinat pentru ,lisare.
La pacientul sub narco!a, deschiderea ,urii prin ortare, se ace printr(o rotatie cu condilii in ,lena,
urmata de iesirea brusca a condililor din cavitatea ,lenoida si deschiderea ma.ima a ,urii.
Studii E#3 au aratat ca asciculul superior al p teri ,oidianul ui e.tern se contracta inaintea celui
inerior in miscarea de propulsie si deschidere. "teri(,oidianul e.tern participa nu numai la protractii si
diductii ci si in miscarile de ridicare a mandibulei. Revenirea meniscului in ,lena este o miscare pasiva,
determinata de revenirea condilului sub actiunea elevatorilor si de elasticitatea raului meniscal
posterior. in aceste conditii, contractia usoara a asciculului pte(ri,oidian superior are rolul de a preveni
o revenire brusca a meniscului in ,lena sub actiunea elevatorilor si elasticitatii raului meniscal
posterior
Aceste elemente de i!iolo,ie menisco(pteri,oidiana e.plica producerea !,omotelor articulare,
pato,enia lu.atiilor temporo(mandibulare, aparitia disun(ctiilor temporo(mandibulare in conditia unor
mici tulburari de oclu!ie.
$eplasarile mandibulei sunt necesare in toate unctiile sistemului oro(aciat.
in timpul masticatiei, daca aceasta se ace bilateral, mandibula poate i considerata ca actionea!a ca o
par,hie de ,radul III *punctul de spri-in in condil, orta la mi-loc, Ia nivelul ,onionului si apoi!ei
coronoide, iar re!istenta la nivelul arcadei dentare, deci la cealalta e.tremitate a par,hiei+. in aceste
conditii se e.ercita o orta puternica la nivelul articulatiei temporo(mandibulare.
%and masticatia se ace unilateral, condilul de partea activa este mai putin solicitat, deoarece participa
in cealalta -umatate a mandibulei *de balans in aceasta miscare+ si mandibula este transormata intr(o
par,hie de ,radul II deoarece se adau,a si orta musculara de pe partea de balans, care pe lan,a aptul
ca mareste orta, reduce si sarcina condilului de partea opusa.
%and mandibula actionea!a ca o par,hie de ,radul III, ortele sunt e,al reparti!ate de iecare parte. %u
cat re!istenta alimentara este mai posterioara, cu atat presiunea e.ercitata la nivelul condililor este mai
mare.
in activitatea unilaterala a mandibulei *par,hie de ,radul II+, bolul alimentar deplasandu(se dinainte(
inapoi, presiunea se reduce la condilul de partea activa, putand deveni chiar ne,ativa *tractiunea pe
capsula in loc de presiune+, in timp ce presiunea la condil de partea de balans ramane inalta.
$eci' AT# ( este sediul de receptionare si transmitere catre scheletul cranian al unor orte puternice.
Teoria lui #arsh Robinson sustine ca la nivelul AT# nu se e.ercita nici o orta. Toate ortele se
transmit in re,iunea arcadelor dentare. $eplasarile mandibulei se ac prin echilibrul ortelor musculare
anta,oniste si prota,oniste, reali!at prin -ocul controlat al rele.elor nervoase, atat in po!itia de repaus
a mandibulei cat si in diversele ei miscari. In teoria Robinson nu se ia in considerare rolul
4F
pteri,oidianului e.tern.
Repciuc, considera AT# ca o articulatie de conducere musculara iar !onele articulare inluentea!a
elementele miscarii.
In cursul miscarilor i!iolo,ice nu este posibila o pierdere de contact a supraetelor articulare, vidul
articular, datorita presiunii atmosericeS asi,ura deplasarea elementului osos in articulatie dupa
terminarea miscarii.
Studii de mecanica musculara arata ca presiunea condilului la nivelul cavitatii ,lenoide nu poate i
importanta. insa, in po!itie de oclu!ie centrala, anali!ele de mecanica musculara au aratat ca iau nastere
orte ce sunt indreptate spre AT#, iar condilul apasa mai puternic pe rebordul posterior al osei
articulare care este in,rosat, in ,eneral, toata circumerinta osei articulare este supusa la solicitari, ce
pot modela condilul.
Studii comple.e ale unctionalitatii AT# arata ca'
presiunea cea mai mare este absorbita la nivelul arcadei dentare)
o parte din orte pot i transmise si de(a lun,ul osului mandibular spre AT#)
alte orte se propa,a prin asciile musculare, in special ascia muschiului temporal.
%onormatia AT# pre!inta modiicari succesive in raport cu varsta, modiicari ce sunt intr(o stransa
corelatie cu enomenele dentitiei, AT# ar i complet ormata la 4= de ani. Eruptia dintilor temporari se
insoteste de modiicari in -ocul muscular cu instalarea unor noi rele.e. %u varsta, au loc de!voltarea
tuberculului articular si a capului condilului.
La nivelul AT# pot avea loc modelari unctionale ce includ conormatia caviatii ,lenoide si a
tuberculului articular, de!voltarea si conormatia condilului mandibular.
Tratamentele cu aparate ortodontice pot determina modiicari Ia nivelul AT#)
resorbtii pe supraetele de contact cu presiune)
apo!itie compensatoare pe versantele opuse presiunii)
restructurarea condilului ca si a restului osului mandibular)
modiicari ale cavitatii ,lenoide.
4,2( #iscarile AT# pentru deschiderea ,urii
In miscarea de deschidere a ,urii, condilul se deplasea!a inainte impreuna cu meniscul articular, acand
si o usoara miscare de rotatie. Aceasta deplasare este eectuata de muschii pteri,oidieni e.terni, prin
contractia bilaterala' asciculul superior al muschiului pteri,oidian e.tern deplasea!a meniscul inainte,
iar asciculul inerior deplasea!a condilul. #eniscut aluneca pana pe ata inerioara a tuberculului
4G
articular unde orme!a o /,lenoida transportabila si deormabiia/ condiiului articular *Rainer+ aceasta
pentru a raspunde dierentelor de presiune a dieritelor momente mecanice din articulatie.
$eschiderea ,urii se ace in trei etape'
Etapa I' consta din reali!area unei miscari de rotatie a condiiului pe menise in -urul unui a. transversal
ce trece prin centrul condililor si corespunde cu insertia inerioara a li,amentului temporomandibular.
%aracteristicele acestei etape sunt'
miscarea este de tip /balama/)
deschide ,ura cu apro.ima.iv 4(6 mm)
( corespunde trecerii de la oclu!ia centrala la po!itia de repaus a
mandibulei)
miscarea este ,hidata de receptorii din li,amentele interne si e.terne *temporo(mandibular+ ale
articulatiei)
limitarea miscarii se reali!ea!a de catre li,amentele pteri,omandibulare
si senomandibuiare.
Etapa II' consta din eectuarea a doua miscari in AT#' una de rotatie condilo(meniscala si alta de
translatie temporo(meniscala. %aracteristicile acestei etape sunt'
insumarea celor doua miscari *rotatie, translatie+ determina deschiderea
,urii cu 6 centimetri)
rotatia condiiului este asi,urata de muschii suprahioidieni si pielosi)
miscarea de translatie este reali!ata de contractia simetrica a muschilor
pteri,oidieni e.terni)
miscarile se reali!ea!a in -urul unui a. transversal care aluneca si el in
-os si inainte.
Etapa III' se eectuea!a suplimentar si voluntar. La sarsitul etapei Ii, muschii maseteri si pteri,oidieni
interni sunt intinsi la ma.imum iar ibrele lor devin paralele cu ramura ascendenta a mandibulei, in
momentul cand acesti muschi se rela.ea!a brusc, se contracta muschii pteri,oidieni e.terni care prin
ascicolele inerioare tra, inapoi de bratul mic al par,hiei mandibulare iar ascicolele superioare tra,
meniscul inainte( %onsecintele acestor contractii sunt'
( se produce miscarea de translatie inainte a meniscului si miscarea de
rotatie inapoi a condiiului)
( ,ura se deschide cu inca 4 centimetri *in total, < centimetri+.
#iscarea de deschidere a ,urii in trei etape este o miscare continua, iar
5@
mentonul descrie un arc de cerc cu concavitatea inapoi($isunctiile AT# se caracteri!ea!a prin'
( etapa a IlI(a se ace sacadat, sau /in baioneta/)
le!iuni aie meniscului)
capul condiiului aluneca inaintea bureletului meniscal)
dureri pteri,oidiene, crepitatii, cracmente.
#iscarile AT# pentru ridicarea mandibulei
#iscarea de ridicare a mandibulei se ace printr(un mecanism invers'
( rela.area brusca a muschilor pteri,oidieni e.terni)
contractia pro,resiva a m. maseter, m. pteri,oidieni interni si m.temporali)
alunecarea meniscului in ,roapa ,lenoida)
rotatia si translarea inversa a capului condilului)
arcadele dentare vin, din nou, in contact)
,ura se inchide)
presiunea produsa pe dinti se transmite prin sistemele traiectoriale, la mandibula sau masivul acial.
5. #iscarile AT# pentru propulsia mandibulei
#iscarea de propulsie a mandibulei se reali!ea!a prin translatia meniscului si condilului secundara
contractiei bilaterale a m. pteri,oidieni, m. accesoriu si a ascicolului supericial al maseterului.
#iscarea de propulsie se insoteste obli,atoriu de o miscare de coborare a mandibulei. Amplitudinea
miscarii de coborare a mandibulei depinde de' adancimea ,lenoidei, inaltimea cuspi!ilor dentari, ,radul
de supraoclu!ie inci!ala, planul de oclu!ie.
In propulsia ma.ima *de 4(4,= cm+ versantul anterior al condilului articular apasa pe menise si pe
tuberculul articular. Aceste presiuni stimulea!a de!voltarea sa,itala a mandibulei pana la inchiderea
cartila-ului de crestere. $upa inchiderea cartila-ului de crestere, se pot produce modiicari temporare
prin propulsia ortata cuspidiana sau propulsia prin aparate ortodontice.
in propulsia mandibulei se reali!ea!a o crestere a procesului alveolar care are ca re!ultat reechilibrarea
oclu!iei. #iscarea de propulsie este limitata de li,amentele stilo(mandibular si temporo(mandibular.
#iscarea de propulsie a mandibulei pre!inta variatii in unctie de varsta'
la copil, alunecarea meniscului si a condilului se ace aproape ori!ontal, uneori ara sa se insoteasca de
52
coborarea mandibulei *daca dintii sunt u!ati+)
dupa varsta de D ani propulsia se asocia!a cu o coborare a mandibulei, pentru ca se ormea!a versantul
condilian articular, tuberculul articular si se deinitivea!a supraoclu!ia rontala. "lanul de alunecare al
meniscului si al condilului ace cu planul oclu!al un un,hi variabil, intre 6@o(6=L,
4,4,6. AT# si retropulsia mandibulei
Retropulsia mandibulei este reali!ata de contractia ascicolelor posterioare, mi-locii ale temporalului,
de m. di,astric, m. ,eniohioidieni si accesoriu de m. milohioidieni. Alunecarea inapoi a meniscului si
condilului se ace de(a lun,ul unui plan ori!ontal sau oblic care ace un un,hi de 6@L(6=L cu planul
oclu!al. %and alunecarea condilului depaseste limita posterioara a capsulei articulare, versantul
posterior al condilului comprima tesuturile retrocondiliene, tesuturi care poseda o bo,ata inervatie
ve,etativa.
4,4,=. AT# si miscarile de lateralitate
#iscarile de lateralitate ale mandibulei se reali!ea!a prin alunecarea condiluiui si a meniscului de o
parte *in urma contractiei m. pteri,oidian e.tern de aceiasi parte, in principal si accesoriu, a m.
pteri,oidian intern, m. maseter, ascicol anterior ale m. temporal+ iar condilul de partea opusa ramane
pe loc sau aluneca putin inapoi *prin contractia ascicolelor posterioare ale m, temporal+. #. temporal
are rol principal in miscarea de lateralitate a mandibulei.
In ca!ul in care mentorulT sau linia interincisiva se deplasea!a spre dreapta, condilul si meniscul de
partea stan,a se deplasea!a inainte, in -os si inauntru, ormand cu planul medio(sa,ital un un,hi de 2=L.
%ondilul de partea dreapta sta pe loc sau se deplasea!a oarte putin inapoi si inaara si repre!inta a.ul
vertical in -urul caruia se ace aceasta miscare de lateralitate spre dreapta. Urmea!a apoi, miscarea de
lateralitate spre stan,a, cand condilul din stan,a -oaca rol de pivot, in miscarea de lateralitate, linia
interincisiva se deplasea!a spre dreapta si spre stan,a, in interiorul unui un,hi de apro.imativ 244L.
#iscarile de lateralitate se asocia!a cu miscari de propulsie, retropulsie, coborare sau ridicare, miscari
comple.e ce apar, de obicei, in masticatie. Amplitudinea miscarilor de lateralitate scade cu deschiderea
,urii sau cu retropulsia mandibulei.
#iscarile si orma AT# sunt inluentate de varsta, tipul dentitiei, tipul dinamic masticator'
la copil predomina miscarile de propulsie ( retropulsie pana la aparitia dintilor rontali permanenti,
cand apare supraoclu!ia incisiva)
in raport cu tipul dinamic masticator se modelea!a corespun!ator orma condilului, a cavitatii ,lenoide
si se deinitivea!a tipul de u!ura dentara)
supraoclu!ia incisiva si cuspi!ii inalti avori!ea!a aparitia unui tip dinamic masticator, de /tocator/ la
care predomina miscarile de ridicare si cobo rare a mandibulei. %onsecintele acestor miscari sunt'
adancirea osei ,lenoide, accentuarea pantei versantelor condiliene)
cuspi!ii dentari stersi, uniti prin creste, avori!ea!a predominenta miscarilor de lateralitate si
deinitivarea tipului masticator de /recator/)
54
la tipul masticator /propulsor/, predomina miscarile de propulsie ( retropulsie, oclu!ia reali!andu(se cap
la cap. in acest ca! pantele condiliene si dentare sunt oarte line sau sterse complet.
4G. FAS%IA %ER&I%ALA SU"ERFI%IALA
Ea incon-oara ,atul ca un manson. Se insera pe ata anterioara a ,atului pe linia mediana a muschiului .
"osterior se insera pe procesele spinoase ale vertebrei cervicale. Superior se insera pe mer,inea
inerioara a mandibulei, pe ascia parotidiana, arcada !i,omatica, ductul auditiv e.tern, proces
mastoidian si linia nucala superioara.
#ar,inea inerioara se insera pe manubriul sternal, pe mar,inea interioara a claviculei, pe acromion, pe
sina scapului dupa care se pierde pe aponevro!a trape!ului. Lama se dedublea!a pentru a cuprinde
muschiul sternocleidomastoidian si muschiul trape!. Se descriu 5 prelun,iri' prelun,irea
sternocleidomastoidiana ce acopera ata prounda a muschiului omonim. "relun,irea submandibulara
ce tapetea!a lo-a ,landei submandibulare si prelun,irea parotidiana care tapetea!a lo-a ,landei parotide.
Lama pretraheala se insera superior pe osul hioid, apoi uneste pantecele superioare ale muschilor
omohioidieni, iar inerior se insera pe manubriul sternului si mar,inea posterioara a claviculei. $in
lama pretraheala se desprind teci destinate muschilor inrahioidieni si manunchiului vasculo(nervos al
,atului. Lama prounda sau prevertebrala e o lama patrulatera ce acopera muschii prevertebrali.
Superior a-un,e la procesul ba!ilar, inerior patrunde in torace unde se subtia!a si dispare la a 5(a
vertebra toracala, iar lateral se insera pe procesele tranverse ale vertebrelor cervicale.
5@. F% #INLO%IE SI "ROFUN$A
FAS%IA %ER&I%ALA #INLO%IE("RETRA7EALA *LA#INA "RETRA%7EALIS+
Este dispusa in spatiul de orma triun,hiulara ce este delimitat intre cei doi muschi omohioidieni. Este
acoperita de ascia cervicala supericiala, iind atasata morounctional muschilor subhioidieni,
viscerelor re,iunii cervicale si manunchiului vasculonervos al ,atului.
Insertii. Superior se insera pe osul hioid) inerior se insera pe manubriul sternal si pe mar,inea ata
posterioara a claviculei. Lateral, dreapta si stan,a, se insera pe cei doi muschi omohioidieni.
In desasurarea ei, lama pretraheala emite doua prelun,iri'
a.+ prelun,irea vasculara ce inveleste elementele constitutive ale manunchiului vascular al
,atului
b.+ prelun,irea viscerala care inveleste viscerele cervicale' traheea, esoa,ul, ,landa tiroida.
Intre ascia cervicala supericiala si cea mi-locie, corespun!ator insertiilor inerioare, se delimitea!a
spatiul suprasternal interascial, in care se ala vena -u,ulara anterioara. Lateral de mar,inea posterioara
a muschiului sternocleidomastoidian, intre cele doua lame, se crea!a spatiul interascial supraclavicular.
5. FAS%IA %ER&I%ALA "ROFUN$A("RE&ERTEERALA *LA#INA "RE&ERTEERALIS+
55
"rin dispo!itia ei, tapetea!a portiunea cervicala a coloanei vertebrale si muschii prevertebrali, pe de(o
parte si viscerele cervicale, pe de alta parte.
Inserctii. Superior se insera pe supraata e.oba!ei, de unde descinde, se insera pe procesele transverse
ale vertebrelor cervicale, apoi pe vertebra T5, si se pierde in masa con-unctivala a mediastinului.
"rin dispo!itia ei, delimitea!a spatiul retrovisceral ce este situat anterior asciei, respectiv spatiul
prevertebral situat posterior de ascia prounda.
52. Teaca viscerala
intre ascia cervicala mi-locie si prounda se ala o membrana adventiceala numita teaca viscerala
situata in -urul viscerelor ,atului
pe arin,e acopera m constrictori si se numeste aponevro!a arin,iana
de la nivelul mar,inii inerioare a istmului tiroidian se detasea!a o e.pansiune ce intareste vasele
tiroidiene anterioare,incon-oara trunchiul venos brahio(cealic stan, si se prelun,este pana la pericard
denumita lama tiro(pericardica.
intre lama tiropericardica si pericard,oita prounda a aponevro!ei mi-locii si li,amentul sterno(
pericardic,delimitea!a lo-a timusului
de pe ata posterioara a tecii viscerale,pleaca doua septuri ce o i.ea!a pe aponevro!a prevertebrala si
pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse cervicale
Teaca vasculara
"&N al ,atului este ormat din' artera carotida,vena -u,ulara interna si nervul va, si este continut
intr(o teaca ibroasa(R teaca vasculara
cele 5 elemente care ormea!a "&N ,atului au invelisuri celulare proprii,separate prin septul lui
LAN3ENEE%
teaca vasculara emite prelun,iri transversale cate aponevro!a cervicala mi-locie re!ultand Fascia
cervicala transversala Sebileau.
54. #US%7II EOLTII %RANIENE O sunt occipito(rontalul si temporo(parietalul.
#uschiul occipito(rontal este un muschi di,astric. "re!inta doua portiuni musculare' muschiul rontal
si muschiul occipital. #uschiul rontal are orma patrulatera, este subtire, se insera pe linia nucala
suprema si se termina cu aponevro!a epicraniana. #uschiul rontal este mai voluminos, e situat in
partea anterioara a boltii craniene. Ia nastere pe aponevro!a epicraniana la limita insertiei parului.
Fibrele sale se termina in pielea din re,iunea sprancenelor si intersprancenoasa. "rin urmare are o
insertie osoasa posterioara si una cutanata situata anterior.
Aponevro!a epicraniana patrunde median sub orma unui triun,hi intre asciculele muschiului rontal si
il imparte in 4' stan,a si dreapta. "osterior aponevro!a epicraniana se intinde pana la muschiul occipital
iar in partile laterale pana la arcada !i,omatica. Insertia sa posterioara i.a permite tra,erea in sus a
pielii din re,iunea rontala acand cute transversale.
"ortiunea rontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa superioara.
56
#uschiul temporo(parietal e un muschi rudimentar care are ibre cu un traiect descendent de pe
aponevro!a epicraniana pe pavilionul urechii
55. #US%7II "LEOA"ELOR sunt in numar de 6'
I. #uschiul orbicular al ochiului este situat pe circumerinta orbitei si in ,rosimea pleoapelor.
Fasciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispo!itie semicirculara. #a-oritatea ibrelor se
insera pe li,amentele palpebrale.
Li,amentele pe care se insera sunt'
Li,amentul palpebral medial e o banda ibroasa cu o e.tremitate mediala care se desparte in 4 ascicole
inserate pe crestele lacrimale anterioara si posterioara. Intre cele doua ascicule este cuprins sacul
lacrimal. E.tremitatea laterala a li,amentului palpebral medial se biurca intr(o ramura superioara si o
ramura inerioara. Fiecare ramura patrunde in tarsul corespun!ator. Tarsurile palpebrale sunt doua
lamele ibroase, ,roase si re!istente care ocupa mar,inea libera a iecarei pleoape.
Li,amentul palpebral lateral se intinde de la e.tremitatea laterala a tarsilor pana la periostul de pe
circumerinta orbitei.
#uschiul orbicular al ochiului are trei portiuni' palpebrala, orbitala si lacrimala.
"ortiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr(un strat subtire de ibre dispuse sub
orma a 4 semiinele ce se prind pe li,amentele palpebrale.
"artiunea orbitala a muschiului incon-oara re,iunea palpebral si e ormata din ascicule musculare
,roase cu insertie li,amentara dar si cu insertie osoasa pe circumerinta orbitei care este depasita de
muschi.
"ortiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, ibrele orientate inspre lateral si se
impart in doua ascicole care se prind in pleoape.
Actiunea muschiului orbicular
Are o actiune mimica si oroulu de a apara ,lobul ocular de asemenea prin clipit distribuie si drenea!a
lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele.
II. #uschiul coru,ator al sprancenei e un muschi mic, puternic, ascicol care depinde de muschiul
orbicular al ochiului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din treimea mediala.
%ealalta insertie este pe portiunea na!ala a osului rontal.
Fasciculele musculare strabat muschiul orbicular al ochiului si muschiul rontal. "rin contractie tra,
spranceana inspre medial si in -os si se dormea!a cute intersrancenoase verticale O intervine in ,andire,
durere, mirare
III. #uschiul depresor al sprancenei *coborator+ este un ascicol al muschiului orbicular si are o orma
triun,hiulara cu ba!a orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele, varul orientat in -os si
5=
se insera pe procesul ascent al ma.ilei in apropierea radacinii nasului. "rin contractie coboara capul
sprancenei si este siner,ist al muschiului coru,ator
I&. #uschiul procerus sau piramidal al nasului este mic, se insera pe piramida na!ala si pe pielea din
re,iunea intersprancenoasa . "rin contractie produce cute transversale si toate la radacina nasului.

#US%7II NASULUI sunt muschi mici, subtiri, descrisi dierit
In nomenclatura anatomica este descris muschiul na!al cu 4 portiuni si muschiul depresor al septului
na!al care e un ascicul din orbicularul bu!elor. Acest ascicul e de mici dimensiuni si lipsit de
insemnatate.
#uschiul na!al are doua portiuni. "ortiunea transversala are orma triun,hiulara si este dispusa
transversal pe partea cartila,inoasa a nasului. Se insera pe ata anterioara a ma.ilei sub inci!ura na!ala.
Fibrele se orientea!a spre dosul nasului unde se unesc cu cele de partea opusa printr(o aponevro!a. "rin
contractie apasa pe aripa nasului si comprima oriiciul na!al. A doua portiune a muschiului este
portiunea alara. Insertia este comuna cu ascicolul precedent dar e ormata din ibre mai scurte care
a-un, pana la aripa nasului.
56.Acesti muschi ormea!a doua sisteme. Unul central si unul perieric. Sistemul central e ormat din
ascicule musculare circulare dispuse in -urul oriiciului bucal care alcatuiesc muschiul orbicular al
bu!elor. Sistemul perieric este ormat din ascicule musculare, radiale, mai mult sau mai putin
individuali!ate. $eoarece acesti muschi intra in componenta aparatului dento ma.ilar au ost numiti
muschi oroaciali.
#uschii din re,iunea oriiciului bucal sunt'
a+#uschiul orbicular al bu!elor este dispus in -urul oriiciului bucal si constituie suportul bu!elor. In
componenta sa intra atat ibre proprii cat si ibre de la muschii invecinati. $upa topo,raia asciculelor
I se descriu doua portiuni. "ortiunea mar,inala este alcatuita din ascicule provenind de la muschii
invecinati. La nivelul comisurii labiale asciculele musculare venite din directii dierite se intersectea!a
si ormea!a un nod muscular numit #O$IOLUS. "ortiunea labiala ocupa mar,inea libera a bu!elor si
repre!inta portiunea principala a muschiului. %ele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. "e sectiune
sa,itala ele descriu un L inversat. "ortiunea ori!ontala e scurta si este ormata din portiunea labiala, iar
portiunea verticala lun,a este ormata din portiunea mar,inala. In un,hiul dintre cele doua portiuni se
,aseste artera labiala. "e lan,a aceste doua portiuni musculare s(au descris si ibre cu orientarea
anteroposterioara. Numarul acestora este variabil. $ensitatea lor e mai mare in apropiere de mar,inea
libera a bu!elor. Aceste ibre alcatuiesc muschiul compresor al bu!elor. Actiunea muschiului orbicular
este aceea de a inchide oriiciul bucal dar prin contractia sa participa la numeroase acte i!iolo,ice'
supt, masticatie, vorbire
5=. #uschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat pround. Sin,urul muschi pielos preva!ut
cu ascie. Insertia i.a se reali!ea!a de(a lun,ul unei linii in orma de potcoava cu deschiderea
anterioara. Ea se ,aseste pe procesele alveolare ale ma.ilei si mandibulei, iar posterior pe raeul
pteri,omandibular. Acest raeu e un cordon ibros ce se intinde intre cartila-ul procesului pteri,oidian si
e.tremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele muschiului buccinator conver, spre
5<
comisura bu!ei de unde patrund in muschiul orbicular si unele ibre se insera pe piele altele pe
mucoasa. Fata prounda a muschiului nu este acoperita de mucoasa. Fata supericiala in partea
posterioara vine in raport cu ramura mandibulei anterior de acasta se invecinea!a cu muschiul maseter
apoi e acoperit de muschii !iomatici ri!orius, ridicator al un,hiului labial. #uschiul e in raport cu
ramuri ale muschiului acial cu vasele aciale si e perorat de ductul parotidian. Intre muschiul
buccinator si maseter se ,aseste o masa ,roasa invelita intr(o oita con-unctiva subtire numita corpul
adipos al obra!ului. %orpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul variabil dintre
ormatiunile invecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune' cand cavitatea este plina, prin
contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limba mentine alimentele pe
arcadele dentare. #ucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica plicaturarea
mucoasei. Tra,e comisura inapoi atunci cand cavitatea este ,oala. $e asemenea are o unctie mimica.
c+#uschiul ridicator al bu!ei superioare si al aripii nasului este situat in santul na!o,enian. #uschiul
se insera pe ata laterala a procesului orntal al ma.ilei. Fasciculele sale se termina pe pielea de pe aripa
nasului si de pe bu!a superioara. %rin contractie ridica aripa nasului si bu!a superioara.
d+#uschiul !i,omatic mic este situat lateral de muschiul ridicator al bu!ei superioare, se insera pe osul
!i,omatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea bu!ei superioare. "rin
contractie ridica bu!a superioara.
e+#uschiul ridicator al un,hiului labial sau muschiul canin este situat pround si lateral de !i,omaticul
mic. Se insera in osa canina si pe comisura labiala. "rin contractie tra,e comisura inspre superior si
medial.
+#uschiul !i,omatic mare este un muschi lun, si subtire situat supericial in re,iunea centrala a
obra!ului. Se insera pe ata laterala a osului !i,omatic si pe comisura labiala. "rin contractie tra,e
comisura inspre superolateral.
,+#uschiul ri!orius este situat supericial, un muschi mic de multe ori absent, are orma triun,hiulara
cu varul la comisura labiala si ba!a inspre obra! uneori pana pe ascia muschiului maseter. La unii
indivi!i are o insertie cutanata in re,iunea obra!ului si prin contractie determina oseta rasului.
h+#uschiul coborator al un,hiului bucal are orma triun,hiulara, situat supericial. Se insera pe linia
oblica e.terna, iar cealalta se ace prin var pe pielea comisurii bucale. Este un muschi coborator
i+#uschiul coborator al bu!ei inerioare are orma patrulatera. Este situat medial si pround ata de
muschiul coborator al un,hiului bucal. Se insera in !ona mediala a liniei oblice e.terne si pe bu!a
inerioara. "rin contractie tra,e bu!a in -os si o rasran,e inainte.
-+#uschiul mental este mic, puternic situat pround in muschiul coborator al bu!ei inerioare. Se insera
pe ata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele au un traiect descendent si se insera pe
pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate orma osa barbiei.
5<.
#US%7II "RE&ERTEERALI se ,asesc pe ata anterioara a coloanei cervicale.
2.#uschiul lun, al capului se insera prin 6 tendoane pe tuberculii anteriori ai proceselor transversale
5D
ale vertebrelor cervicale 5,6,=,<. Fibrele musculare sunt ascendente, se insera pe oasele occipital si
temporal. #uschiul este inervat de ple.ul cervical pround, prin contractie bilaterala devine le.or al
capului. In contractie unilaterala roteste capul de aceeasi parte.
4.#uschiul drept anterior al capului este de mici dimensiuni. Se insera pe procesul ba!ilar si pe masa
laterala a primei vertebre cervicale. E inervat de primul nerv cervical. Actiunea este similara cu a
muschiului lun, al capului.
5.#uschiul lun, al ,atului este situat paramedian, ormat din 6 portiuni si anume' o portiune verticala
cu ibre pornite de pe vertebrele 4si6 cervicale cu traiect descendent. Se insera pe ultimele 5 vertebre
cervicale si pe primele 5 toracale. "ortiunea oblica superioara se insera pe procesele transverse
cervicale de la 5 la < si pe tuberculul anterior al atlasului. "ortiunea oblica inerioara se insera pe corpul
primelor 5 vertebre toracale si pe procesele transversale ale vertebrei cervicale =(D. Inervatia acestor
ascicule musculare este asi,urata de nervii cervicali 4(<. Actiune' punctul le.or al capului si ,atului.
"ortiunea oblica superioara roteste capul de aceeasi parte, iar portiunea inerioara roteste capul de
partea opusa.
5D. #US%7II S%ALENI
Sunt in numar de 5. Sunt situati in re,iunea laterala si prounda a ,atului. Se intind intre primele doua
coaste si procesele transversale ale vertebrelor cervicale O anterior, mi-lociu, posterior.
(Scalenul anterior se insera prin 6 ascicule musculare pe tuberculii costali ai vertebrelor cervicale 5(<.
Inerior se insera pe tuberculul primei coaste.
(Scalenul mi-lociu se insera prin < ascicule pe tuberculii costali ai vertebrelor cervicale 4(D. %ealalta
insertie se ace pe prima coasta, inapoia santului subclavicular.
( Scalenul posterior se insera prin 5 ascicule pe tuberculul posterior al proceselor transversale ale
vertebrelor cervicale 6,=,<. Insertia inerioara se ace pe ata supero(e.terna a coastei a II(a
Uneori din scalenul mi-lociu se desprinde un ascicul numit scalen accesor.
%ei trei muschi scaleni delimitea!a un spatiu sub orma de cupola in care patrunde domul pleural si
varul plamanului.
Sunt inervati de ibre nervoase provenite din ple.ul cervical si din ple.ul branhial.
Actiune' daca punctul i. este pe coloana cervicala ei sunt inspiratori. $aca punctul i. este pe torace
prin contractie unilaterala le.ea!a lateral coloana cervicala si o rotesc pe partea opusa contractiei. "rin
contractie bilaterala sunt le.ori ai coloanei cervicale, le.ea!a vertebrele una pe alta.
#US%7IUL $RE"T O LATERAL AL %A"ULUI
Este muschi drept, scurt, intins intre procesul -u,ular al occipitalului si procesul transvers al atlasului.
Este un muschi intertransversal. Inclina capul si ,atul de partea contractiei. Inervatia este asi,urata de
primul nerv cervical.
5F
5F. #uschii subhioidieni sunt situati in doua planuri intr(un plan supericial O muschiul sternohioidian
si omohioidian, iar in plan pround muschiul sterntiroidian si muschiul tirohioidian.
#uschiul sternohioidian se insera pe partea posterioara a articulatiei sternoclaviculare si pe mar,inea
inerioara a osului hioid. Are actiune comuna cu ceilalti muschi inrahioidieni, si anume coboara si
i.ea!a osul hioid. Inervatia este comuna pentru muschii inrahioidieni si provine din ansa cervicala.
#uschiul omohioidian este un muschi di,astric cu un pantece superior si unul inerior, se insera pe
mar,inea superioara a scapului si pe osul hioid. %ei doi muschi omohioidieni sunt uniti de o lama
con-unctiva numita lama pretraheala. Actiunea muschiului este coborator al hioidului si al larin,elui.
"une in tensiune lama pretraheala si este dilatator al venelor ,atului.
#uschiul sternotiroidian se insera pe stern si pe primul cartila- costal, iar insertia superioara e pe
cartila-ul tiroid. El coboara larin,ele si osul hioid.
#uschiul tirohioidian e de mici dimensiuni, se ,aseste in continuarea sternotiroidianului. Se insera pe
tiroid si pe hioid. %oboara hioidul si ridica larin,ele.
5G.
#uschii suprahioidieni sunt'
($i,astric
(Stilohioidian
(#ilohioidian
(3eniohioidian
#uschiul di,astric este alcatuit din doua pantece musculare le,ate printr(un tendon intermediar le,at de
osul hioid. "antecele anterior se insera in oseta di,astrica de pe mandibula. "antecele posterior se
insera in santul di,astric de pe mastoida.
Actiune' cand ambele pantece se contracta este ridicat osul hioid. "antecele anterior ia punct i. pe
mandibula ridicand osul hioid. "unctul i. este pe hioid, coboara mandibula.
Actiunea pantecelui posterior' punctul i. este pe mastoida, ridica hioidul. "unctul i. este pe hioid, se
produce e.tensia capului. "antecele anterior este inervat de nervul tri,emen, iar cel posterior este
inervat de acial si de ,losoarin,ian.

#uschiul stilohioidian se insera pe procesul stiloidian al osului temporal. %ealalta insertie inerioara se
ace pe ata anterioara a osului hioid printr(un tendon dedublat cu orma de butoniera prin care trece
tendonul intermediar al muschilui di,astric. #uschiul este inervat de nervul acial, prin contractie
ridica osul hioid.
5G

#uschiul milohioidian este lat, dispus ori!ontal. Formea!a planseul cavitatii bucale. Este intarit
superior de muschiul ,eniohioidian, iar inerior de pantecele anterior al muschilui di,astric. %ei doi
muschi milohioidieni inchid arcul mandibular. "e linia mediana intre cei doi muschi milohioidieni se
,aseste un raeu tendinos. Insertia' anteroposterior pe linia milohioidiana a mandibulei) posteroinerior
pe osul hioid. Fibrele musculare ale celor doi muschi milohioidieni se insera si pe raeul tendinos intins
inpre simi!a mentoniera si osul hioid. #uschiul este inervat de nervul mandibular. Actionea!a in
de,lutitie si masticatie. In punct i. pe osul hioid este coborator al mandibulei. "unctul i. de pe
mandibula ridica osul hioid intervenind in de,lutitie.
#uschiul ,eniohioidian se insera pe procesele ,enii inerioare. Inervatia este asi,urata de nervul
hipo,los. "rin contractie ridica osul hioid sau coboara mandibula.
6@. #US%7IUL "IELOS AL 3ATULUI
Este un muschi subtire, lat, lat situat sub piele. Are o insertie inerioara pe ata prounda a pielii din
re,iunea pectorala, subclaviculara si acromiala. Insertia superioara se ace astel'
(Fibrele mediale se insera pe pielea mentonului
(Fibrele mi-locii se insera pe mar,inea inerioara a mandibulei si pe linia oblica e.terna
(Fibrele laterale se insera pe comisura bu!elor si pe ascia carotidiana.
#uschiul este situat sub ele, acopera vena -u,ulara e.terna, ramurile nervoase din ple.ul cervical
supericial si lama supericiala a asciei supericiala.
#uschiul este inervat de nervul acial. Are o actiune mimica, ridica pielea ,atului, avori!ea!a
circulatia venoasa in starile de eort.
#US%7IUL STERNO%LEI$O#ASTOI$IAN
Este un os lun,, lat si puternic.
Este ormat din 5 ascicule'
(Sternomastoidian
(%leidooccipital
(%leidomastoidian
Insertiile se ac astel'
(cea inerioara pe manubriul sternal si pe ata superioara a claviculei
(superior se insera pe linia nucala suprema si pe procesul mastoidian
6@
Intre asciculele cu insertie sternala si cele cu insertie claviculara se delimitea!a un triun,hi numit osa
supraclaviculara mica.
#uschiul este inervat de nervul accesor si primeste ramuri din ple.ul cervical.
Actiunea' cand punctul i. este inerior atunci muschiul le.ea!a si inclina de partea sa capul, in timp
ce ata este rotita spre partea opusa. In contractie bilaterala este le.or al capului si al ,atului. $aca
punctul i. este superior actionea!a asupra toracelui si devine muschi respirator.
62. #uschii cervicali ' in particular muschii ceei, asi,ura echilibrul postural al capului sub controlul
vederii si a canalelor semicirculare. Acesti muschi sunt intotdeauna in contractie pentru mentinerea
rectitudinii capului si pentru a permite miscarile mandibulei. "o!itia mandibulei si a contactelor
oclu!ale varia!a urmand po!itia capului.
#US%7IUL STERNO%LEI$O#ASTOI$IAN *S%#+
Este un muschi dreptun,hiular, lun, si ,ros, situat in re,iunea antero(laterala a ,atului si avand un
traiect usor spiralat.
Insertii. El se intinde oblic intre stern si clavicula, in partea inerioara, si apoi!a mastoida, in partea
superioara. #uschiul cuprinde trei ascicule principale, dispuse in doua planuri'
( planul supericial este ormat anterior de asciculul sternal si posterior de asciculul cleido(occipital)
( planul pround este ormat din asciculul cleido(mastoidian.
Actiune. %ontractia unilaterala inclina capul spre aceeasi parte si rotea!a ata spre partea opusa.
%ontractia bilaterala cu punct i. pe stern lectea!a capul si ,atul completand le.iunea din primul timp
al muschiului drept anterior) daca lipseste le.iunea prealabila, muschiul i.ea!a capul in articulatia
atlantooccipitala si este e.tensor. %and ia punctul i. pe cap, actionea!a ca un ridicator al toracelui.
E. #US%7IUL TRA"EJ
#uschiul trape! *sau cervico(dorsal+ ace parte din cate,oria muschilor cervicali supericiali posteriori.
Este un muschi lat, aplati!at, subtire, triun,hiular, care se intinde de la coloana cervico(dorsala pana la
umar.
Insertii. Trape!ul cuprinde trei ,rupe de ibre *superioare, mi-locii si inerioare+ care conver, de la linia
mediana *protuberanta occipitala e.terna+ spre umar *clavicula, centura scapulara+.
Actiune. %and muschiul ia punct i. pe insertia mediala si se contracta in intre,ime, ridica umarul si(l
tra,e inauntru) portiunea descendenta ridica umarul) portiunea ascendenta il coboara, ambele portiuni
avand si o actiune de rotatie) portiunea transversala duce scapula inauntru.
%and iau punct i. pe scapula, ibrele superioare inclina capul de partea respectiva si in acelasi timp ii
imprima o miscare de rotatie ce duce ata de partea opusa) ibrele mi-locii inclina coloana vertebrala de
partea lor) ibrele inerioare contribuie la ridicarea corpului in intre,ime *actiunea de catarare+. "rin
62
tonicitatea sa muschiul mentine umarul la inaltimea normala.
64.Nervul acial*&II+
(pana nu demult era considerat un nerv mi.t
%onsiderat nerv motor deoarece portiunea sen!itiva este tratata ca un nerv aparte*&II bis+(nervul
intermediar.
Fibrele viscerale aerente si eerente pre,an,lionare care ii erau atribuiteQapartin nervului intermediar.
%ei doi nervi avand un traiect comun, pana in prima parte a canalului nervului acial, motiv pentru care
au ost descrisi impreuna.
Ori,inea reala a ibrelor acialului se ala in nucleul motor al nervului acial, situat in te,mentul*calota
pontina+ pontiQn.
Fibrele eerente ale nucleului acialului situate pround pe planseul ventriculului I& cerebral au un
traiect dorso(medial, incon-ura colul superior al nucleului nervului abducens ormand ,enunchiul intern
al nervului acial sau coliculul acial si se indreapta ventro(lateral prin punte spre santul bulbo(pontin,
in partea laterala a acestuia la nivelul osetei supraQ deasupra olivei bulbare iindQunde se ,aseste
ori,inea aparenta a nervului, avand lateral nervii intermediari si vestibulo(cohlear, iar medial dar la
distanta mai mare nervul abducens.
Traiect si raport' de la nivelul ori,inii sale aparente, nervul acial strabate osaQeta-ul post ba!ei cr+
craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul acialului si a-un,e sub ba!a craniului ramiicandu(
se in ramurile sale terminale in interior ,landei parotide. In osa craniana posterioara nervul acial este
invelit intr(o teaca arahnoidiana, comuna, impreuna cu nervii intermediar si vestibulo(cohlear, in
interiorul careia piamater ormea!a o teaca proprie iecarui nerv. La acest nivel nervul se ,aseste in
un,hiul ponto(cerebelos al lui #in,a!inni iind in constitutia pachetului acustico(acial. In partea
mediala a acestui spatiu nv 1 nv &III plasandu(se sup ibrelor cohleare ale acestuia. In partea lat a
spatiului nv acial si intermediar sunt suprapusi, dupa care Nervul intermediar *este situat mai intai
lateral ata de acial si apoi+ se interpune intre acesta si ibrele cohleare ale nervului &III de unde isi
capata si numele. In raport cu nv &III este dispus postero(lat ibrelor cohleare si antero(medial ibrelor
vestibulare.
La nivelul un,hiului ponto(cerebelos nervul acial are urmatoarele raporturi' supero(medial cu
radacinile nervului tri,emen, inerior nervii ,losoarin,ian, va, si accesor*care mer, spre oramen
lacerum+, artera cerebeloasa antero(inerioara se ,aseste intre nervii acial si intermediar. $in osa
craniana posterioara nervul acial patrunde in meatul acustic intern, incepand astel portiunea
intrapietroasa a nervului acial. La acest nivel nervul acial este cel mai sus situat dintre cei 5
nervi*&II,&III,&IIbis+ are o lun,ime de apro.imativ 24mm si acopera U mediala a nervului vestibulo(
cohlear intre care se ala nervul intermediar*b anastom cu cei 4 nv+. La nivelul undului meatului
acustic intern, nervul &II poate i insotit de o prelu,ire menin,eala( L%R poate a-un,e in U ,,l
,enicular. Se dispune in cadranul antero(superior al acestuia numita si aria nervului acial. *apeductul
lui Fallopius+, avand o lun,ime de 4F(5@mm si in ansamblu un traiect in orma de J, pre!entand 5
portiuni'
2+prima portiune este se,mentul labirint deoarece este situate deasupra labirintului urechii interne, unde
la nivelul ,an,lionului ,enicular pre!inta o prima an,ulatie de apro.imativ D= de ,rade purtand numele
de ,enunchiul nervului acial. Acest prim se,ment este cel mai scurt al nervului si al canalului cu o
lun,ime de 5(=mm si un diametru de 2mm ceea ce constituie o veritabila !ona de stran,ulare, directia
canalului este aproape ori!ontala antero(posterioara, perpendicular pe a.ul stancii temporalului.
4+a doua portiune este se,mentul timpanic, se ,aseste pe peretele medial al urechii medii, de unde ii
vine si numele, canalul iind paralel cu a.ul stancii si nervul avand o directie postero(laterala. In acest
se,ment nervul este insotit de un ram din artera menin,ee mi-locie iind situat superior de ereastra
64
ovala. Intre a doua si a treia portiune e.ista o a doua an,ulatie, ,enunchiul inerior sau cotul nervului
acial care este separat prin tesut osos compact de adiptus adantrum situat superior. Acest raport e.plica
riscul le!arii nervului acial intre balantiaQpalatii mastoidaQei.
5+a treia portiune a canalului este se,mentul mastoidian, situat la nivelul peretelui anterior al procesului
mastoidian, posterior meatului acustic e.tern, iind incon-urat de cel mastoidiene. La acest nivel nervul
avand o directie verticala si iind insotit de artera stilo(mastoidiana, iese din mastoida prin oriicul stilo(
mastoidian, a-un,and la ba!a craniului unde se indreapta antero(inerior si lateral strabatand
patrulaterul acialului delimitat astel' superior( ba!a craniului, inerior( pantecele posteriorQINF al
di,astricului, anterior( parotida si posterior( procesul mastoidian si mar,inea anterioara a muschiului
sternocleidomast. N.N. Faure descrie triun,hiul stilodi,astric delimitat intre ba!a craniului, pantecele
posterior al di,astricului si muschiul stilohioidian, apoi nervul patrunde in lo-a ,landei parotide
strabatand ,landa dupa e.presia lui 3re,oire ca semnul de carte intr(o carte. La nivelul ,landei, nervul
are o directive antero(laterala si usor inerior, initial iind situat pround si apropiindu(se ulterior de ata
laterala a ,landei iind situate intotdeauna lateral de artera carotida e.terna si vena -u,ulara e.terna.
65. Ramurile colaterale' topo,raic, ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase care se
desprind din interiorul stancii temporalului si ramuri e.trapietroase care se desprind din acial dupa
iesirea din stanca temp. %ele intrapietroase mer, cu muschiul scaritei(.nervul stapedius. Ramurile
e.trapietroase sunt repre!entate de nervul auricular posterior, ramul di,astric si ramul stilohioidian,
ramul communicant cu nervul ,losoarin,ian si nervul lin,ual care poate sa lipseasca.
a+Nervul auricular posterior se desprinde din acial la iesirea din ,aura stilomast, incon-ura mar,inea
lateralaQant a procesului mastoidian si ia traiect ascendent*se inlectea!a sup+ a-un,and la nivelul
insertiei muschiului sternocleidomastoidian, nivel la care primeste o anastomo!a din ramul auricular al
ple.ului cervical supericial. Se imparte in 4 ramuri, ramul auricular pentru muschii auriculari posterior
si superior si ramul occipital pentru muschiul cu acelasi nume, inervea!a pantecele occipital. Acest ram
se anastomo!ea!a cu ramul post al celui de(al II(lea nv cervical.
b+Ramul di,astric se distribuie pantecelui posterior al di,astricului, iar cel
c+stilhiodian muschiului cu acelasi nume.
d+Nervul lin,ual este inconstant si cand e.ista da ilete mucoase din nv intermediar care se termina
impreuna cu ramiicatiile terminale ale ,losoarin,ianului in mucoasa lin,uala si ilete musculare care
se distribuie muschilor ,losostailini si stilo,los. Are traiect lun,, de la ,aura stilomastoidiana la ba!a
limbii.
e+Ramul communicant cu nervul ,losoarin,ian se desprinde la iesirea din ,aura stilomastoidiana si se
termina in ,an,lionul inerior al ,losoarin,ianului sau in trunchiul nervului ,losoarin,ian imediat
sub ,an,lion. Se numeste si ansa lui 7aller pentru ca incon-oara ca o ansa ata anterioara a venei
-u,ulare interne.
Ramurile terminale' patrun!and in ,landa parotida ramurile sale ormea!a un plan nervos discontinuu
care constituie asa numitul ple. intraparotidian. Nervul acial se poate termina prin biurcare in ram
superior sau temporoacial si ram inerior sau cervicoacial sau prin triurcare superior, inerior si intre
cele 4 un ram mi-lociu, transversoacial*triurcarea este mai recventa+. In interiorul parotidei, intre
ramurile superior si inerior e.ista constant o anastomo!a parastenoniana care incon-oara ata e.terna a
portiunii initiale a canalului V. Ramul superior este mai scurt, mai ,ros se indreapta catre condilul
mandibular nivel la care se anastomo!ea!a cu auriculo(temporalul si apoi se imparte in ramuri
temporale pentru muschii auriculari anteriori si pantecele rontal al muschiului occipito(rontal, ramuri
!i,omatice care inervea!a muschii orbicularul ochiului, sprancenos si depresor, supercili, ramuri bucale
superioare care inervea!a marele si micul !i,omatic, ridicator al un,hiului ,urii, ridicator al bu!ei
superioare si ridicatorul bu!ei superioare si aripii nasului, buccinatorul si orbicularul bu!elorQ,urii, m
65
piramidei na!ale. Atunci cand nervul se triurca acesti muschi sunt inervati de transversoacial. Ramul
inerior da 4 eluri de ramuri' bucale inerioare pentru m bu!ei in, muschii buccinator, ri!orius si
orbicular al ,urii, un ram mar,inal al mandibulei pentru muschii depressor al un,hiului ,urii, depressor
al bu!ei inerioare si muschiul mentonier. Ramul cervical al ,atului se distribuie muschiului platisma.
El se anastomoea!a cu ramul cervical transvers din ple.ul cervical pround ormand anastomo!a sau
ansa lui Lan,er.
&asculari!atia acialului' in tri,onul ponto(cerebelos nervul este vasculari!at de catre 4 artere' artera
cerebeloasa antero(inerioara si artera labirintica. In meatul acustic intern este vasculari!at numai de
catre artera labirintica. $e asemenea este vasculari!at de catre artera menin,ee mi-locie*ram pietros+
ce vasculari!ea!a se,mentul labirintic si -umatatea anterioara a se,mentului timpanic. Numatatea
posterioara a acestui se,ment iind vasculari!ata de ramuri ale arterei timpanice. Ultimul se,ment este
vasculari!at de artera stilo(mastoidiana precum si ramuri din artera auriculara posterioara.
Anastomo!e' la nivelul ori,inii aparente pre!inta cateva ilete care il anastomo!ea!a cu nervul
vestibulo(cohlear' In meatul auditiv intern cu nervul intermediar, iar la nivelul canalului acialului din
primul ,enunchi al nv acial se desprind 4(5 ilete nervoase subtiri care il anastomo!ea!a cu ,an,lionul
vestibular Scarpa. "re!inta anastomo!e cu tri,emen, I1 si ple.ul cervical.
66 O 6< de completat
6D. ervul tri,emen
(Este un n mi.t
(Repre! perechea & de n cranieni
(%el mai voluminos
(Este ormat din ibre motorii care inervea!a m masticatori si ibre sen!itive care receptionea!a
impulsuri proprio si e.teroceptive de la niv te,umentelor etei, mucoaselor bucala, na!ala si sinusala si
de la niv dintilor
Ori,inea reala a ibrelor motorii este in nucleul motor al n & din calota pontina care poarta denumirea
de Wnucleu masticatorX sau Wnucleu principal motor al nv tri,emenX
(Se considera ca de la niv polului sup al nucleului masticator si pana in me!enceal se insiruie un ,rup
de neuroni care alcatuiesc nucleul motor accesoriu al nv tri,emen
Ori,inea reala a ibreor sen!itive se ,aseste intr(un ,, nervos situat pe traiectul nv care poarta
denumirea de ,, tri,eminalQ ,, semilunarQ ,, lui 3ASSER. Acest ,, este ormat din neuroni
pseudounipolari a caror prelun,ire perierica sau dendrita receptionea!a impulsuri din perierie de la
niv teritoriului sen!itiv ai nv iar prelun,irea centrala sau a.onul patrunde in trunchiul cerebral pe la niv
ori,inii aparente a nv si ace sinapsa cu deutoneuronul in nucleul sen!itiv al nv tri,emen din trunchiul
cerebral. Nucleul sen!itiv al tri,emenului din trunchiul cerebral se intinde pe toata lun, acestuia si
d.p.d.v didactic este impartit in nucleu bulbar, pontin si me!encealic.
a+Nucleul bulbar este numit si nucleul tractului spinal) el se intinde de la niv mielomerului cervical %4
si pana la niv polului in al nucleului pontin si primeste ibrele nervoase ale tri,emenului care conduc
sensiblitatea termica si dureroasa si mai putin pe cea tactila.
b+Nucleul pontin poarta denumirea de nucleul principal al tri,emenului iar ibrele care ac sinapsa in
acesta conduc sensibilitatea epicriticaQina.
A.onii neuronilor din nucelul bulbar si pontin ormea!a LE#NIS%UL TRI3E#INAL.
c+Nucleul me!encealic poarta denumirea de nucleul tractului me!encealic si se considera ca la acest
niv ac sinapsa ibrele proprioceptive care aduc e.citatii proprioceptive de la niv m pielosi si m
masticatori.
66
Ori,inea aparenta este pe ant a puntii, la limita dintre aceasta si pedunculii cerebelosi mi-l prin 4 rad'
a+laterala( sen!itiva,voluminoasa
(ormata din pana la 6@ ilete nervoase
(de la ori,inea aparenta strabate osa craniana post iind situata in un,hiul ponto(cerebelos al lui
#IN3AJJINI
(in apropierea mar, sup a stancii temporalului, aceasta rad incrucisea!a mar,, orientandu(se in si spre
ant, se ramiica bo,at determinand aparitia unui ple. care poarta denumirea de ple.ul triun,hiular al lui
&ALENTIN care patrunde in concavitatea ,, lui 3ASSER
(datorita aptului ca o mare parte din ibrele nervoase ale acestui ple. au un traiect aberant, iind
rasucite si impletite se considera ca totalitatea lor ormea!a "LE1UL LUI SANTORINI SI 3IRAR$I
b+mediala( motorie, subtire
(ormata din D(F ilete nervoase
(la ori,ine este sit med de cea sen!itiva dupa care se asea!a in de aceasta, iind situata intr(o dedublare
a durei mater
(incrucisea!a ata in a ,, semilunar si a ple.ului triun,hiular, alun,e la niv cornului lat al ,, lui
3ASSER si se alatura nv mandibular
3,l lui 3ASSER
Ete cel mai voluminos ,, cerebro(spinal
Are orma semilunara pre!entand'
(O mar, post concava care primeste ple.ul triun,hiular al lui &ALENTIN
(O mar, ant conve.a de unde pleaca cele 5 ramuri terminale ale tri,emenului care dinspre med spre lat
sunt nv otalmic, nv ma.ilar, nv mandibular
(#ai pre!inta o ata sup care este usor concava, o ata in care este usor conve.a
(4 coarneQe.trem*med si lat+ care se prind prin intermediul unor li,am "rinceteau de osa semilunara a
stancii temporalului
Sta in oseta ,asseriana de pe ata ant( supa stancii temporalului, intr(o dedublare a durei mater(
%A&U#UL LUI #E%YEL. Acesta, la randul lui, este ormat din 5 portiuni' vestibulara(inveleste
ple.ul triun,hiular al lui &ALENTIN) lo-a semilunara( coresp ,,l tri,eminal) se,m ant( !ona celor 5
tunele, corespund portiunii initiale ale celor 5 ramuri terminale.
Ramurile colaterale
(putine si subtiri
(repre! de ilete osteo(periostice ptr stanca temp si corpul senoidului
(cateva ptr sinusul carotidian
6FZ6G. 2. Nv. OFTAL#I% *al lui CILLIS+
(in intre,ime sen!itiv
(se desprinde din portiunea cea mai mediala a mar, ant a ,, lui 3asser
(situat la ori,ine sup si med ata de nv ma.ilar
(patrunde prin tunelul med al cavumului lui #ec[el
(are un traiect spre ant, sup si med, an,a-andu(se prin peretele lat al sinusului venos carotidian
(la acest niv are rapoarte cu perechea III si I& de nv cranieni care sunt situati in peretele sinusului
cavernos si sup ata de otalmic cu nv abducens si a carotida int care sunt situati medial ata de el in
plin san,e venos al sinusului carotidian
(da un s, ram colateral care se num N RE%URENT AL LUI ARNOL$ care inervea!a cortul
cerebelului si inainte cu 5(6 mm de isura orbitala sup se imparte in ramurile lui terminale care sunt' Nv
NAJO(%ILIAR, Nv FRONTAL, Nv LA%RI#AL
2+Nv NAJO(%ILIAR( patrunde in orbita prin isura orbitala sup, trecand prin inelul tendinos al lui
6=
JINN
(parcur,e dinspre post spre ant peretele med al orbitei, iind situat intre m drept sup si marele oblic
(la niv ,aurii etmoidale ant se termina dand n etmoidal ant si n inratrohlear.
a+Nv etmoidal ant
(Rparcur,e conductul etmoidal ant alaturi de a omonima si a-un,e in eta-ul ant ai endoba!ei pe lama
ciuruita a etmoidului
(Rde aici, printr(o cel etmoidala patrunde in osele na!ale unde se termina, dand un ram medial care
inervea!a septul na!al si sinusul rontal si un ram lateral care inervea!a cornetele na!ale, vestibulul
nasului si lobulul nasului
b+Nv inratrohlear
(Rcontinua directia nv na!al, a-un,e la rebordul orbital unde se va imparti in 5 cate, de ramuri'
palpebrale ascendente*ptr pleoaopa sup+, lacrimale*ptr sacul lacrimal si conductele sale+ si na!ale*ptr
te,umentul radacinii si dosului nasului+ si mucoase*pt con-unctiva oculara+
(ramuri colaterale'
a+Rad lun,a sen!itiva a ,, otalmicQciliar
b+Nv ciliari lun,i care patrund in ,lobul ocular pe traiectul lor venind iletele nervoase simpatice ptr m
dilatator al pupilei si ibre sen!itive ptr iris, corpul ciliar si cornee
c+Nv etmoidal post*nv seno(etmoidal al lui LUS%7YA+ care patrunde prin conductul etmoidal post
impreuna cu a omonima si se distribuie sinusului senoidal si cel etmoidale post
4+Nv FRONTAL( patrunde in orbita prin isura orbitala sup in aara inelulul tendinos al lui JINN
(parcur,e dinspre post spre ant peretele sup al orbitei, iind situat intre plaon si m ridicator al pleoapei
sup
(la cativa mm inapoia mar, supraorbitale se termina dand n supraorbital si n supratrohlear
a+Nv supraorbital
(Riese din orbita prin inci! supraorbitala si inervea!a pielea runtii pana la verte., te,umentul si
con-unctiva pleoapei sup, osul rontal si sinusul rontal
b+Nv supratrohlear
(Rcontinua directia nv rontal si inervea!a pielea runtii, pleoapei sup si te,umentul radacinii nasului
5+Nv LA%RI#AL( patrunde in orbita prin isura orbitala sup
(parcur,e dinspre post spre ant peretele lat al acesteia, mer,and pe mar, supa m drept lat al ,lobului
ocular
(se termina in vecinatatea ,landei lacrimale, dand ilete ptr ,landa lacrimala si ptr pleoapa sup
(se anastomo!ea!a cu ramul !i,omatic al nv ma.ilar, ormand AR%A$A JI3O#ATI%A #A1ILARA
(pe traiectul acesteia vin ilete viscero(motorii de la ,, seno(palatin al lui #E%YEL ptr ,landa
lacrimala
PNv otalmic si tuturor ramurilor terminale ale tri,emenului ii este ane.at un ,, nervos ve,etativ
parasimpatic(R 33 OFTAL#I% SAU %ILIAR. Acesta este situat pe ata lat a nv optic si de la el
pornesc nv ciliari scurti care patrund in ,lobul ocular, a-un, la niv irisului si produc irido(constrictia.
"e traiectul sau pre!inta anastomo!e cu ple.ul simpatic pericarotidian int cu nv III, I&, &I.
=@. 4. Nv #A1ILAR
(in intre,ime sen!itiv
(se desprinde din portiunea mi-l a mar, ant a ,, lui 3asser si parcur,e initial tunelul mi-l al cavumului
lui #ec[el, iind situat lat si in ata de nv otalmic si medial ata de nv mandibular
(strabate osa craniana mi-l, iind situat lat de peretele sinusului venos carotidian intr(o dedublare a
durei mater.
(are rapoturi cu nv din ,rosimea peretelui sinusului venos
6<
(iese din craniu prin ,aura rotunda si din acest moment i se desscrie un traiect in orma literei J sau in
baioneta.
(a-un,e initial in portiunea cea mai inalta si ant a osei !i,omatice unde are un traiect scurt*de cativa
mm+ si prin isura pteri,oma.ilara patrunde in osapteri,opalatina pe care o traversea!a in port ei cea
mai inalta
(pe traiectul lui in dia,onala prin osa pteri,oma.ilara, nv ii este ane.at ,, pteri,o(palatin sau
senopalatin al lui #ec[el situat intotdeauna in si med ata de nv si tot aici, in si lat ata de nv se
,aseste a ma.ilara.
(prin isura orbitala in, nv patrunde in orbita si se an,a-ea!a prin s si apoi canalul suborbital situate pe
planseul acesteia si va iesi din orbita prin ,aura suborbitala, luandu(si in acest moment numele de nv
suborbital
(pe traiectul sau prin isura orbitala in si pe planseul orbitei este insotit de a suborbitala, iar la
e.teriori!are prin ,aura suborbitala de ram acesteia impreuna ormand EU%7ETUL &AS%ULO(
NER&OS SUEOREITAL
PN& SUEOREITAL( s, ram terminal al n ma.ial si se imparte in' ramuri sup*ascendente+ ptr pleoapa
in) ramuri in*descendente -u,o(raviale+ ptr te,ument si mucoasa obra-ilor si a bu!ei sup) ramuri med
sau na!ale ptr te,umentul aripii nasului
(Ramuri colaterale'
2+RA#UL #ENIN3EAL #INL care mer,e impreuna cu a menin,ee mi-l prin ,aura spinoasa
4+RA#UL JI3O#ATI% se desprinde din nv ma.ilar imediat sub ,aura rotunda si are un traiect paralel
cu acesta pana cand patrunde in orbita) la acest nivel nv !i,omatic da un ram palpebral ptr pleoapa in
si un ram temporo(malar care patrunde in canalul in orma de \ a osului !i,omatic si va inerva re,
temporale si te,umentele pometilor obra-ilor. Nv !i,omatic se anastomo!ea!a cu nv lacrimal al
otalmicului, ormand AR%A$A JI3O#ATI%O(LA%RI#ALA) ram !i,omatico(acial si !i,omatico(
temporal.
5+Nv SFENO("ALATINI( cel mai imp ,rup de ramuri colaterale care isi au ori, in nv ma.ilar, la niv
plaonului osei pteri,o(palatine
(a-un, la ,, seno(palatin al lui #ec[el, schimba ilete cu acesta si vor da'
a+Nv senopalatini( mer, impreuna cu a seno(palatina prin oriiciul omonim, a-un,and in osele na!ale
si distribuindu(se cel etmodiale post, meatului sup si mi-l
$intre nv na!ali sup, unul este mai voluminos si cu un traiect constant, poarta denumirea de nv
arin,ian al lui EO%Y si inerve!a mucoasa arin,iana din -urului trompei lui EUSTA%7IO, parcur,and
canalul pteri,o(palatin impreuna cu a omonima
b+Nv na!o(palatini( inervea!a mucoasa septului na!al si portiunea ant a boltii palatine
c+Nv palatini( se impart in'
(Rnv palatin antQmare( trece prin canalul palatin mare impreuna cu a palatina descendenta si inervea!a
mucoasa palatului dur, valul palatin si m pteristaidii)
(Rnv palatini mi-l si postQmici( care coboara prin canalele palatine mici si inervea!a bolta
palatina*portiunea post+ si mucoasa valului palatin
d+Nv dentari sau alveolari post(sup( coboara pe tubero!itatea ma.ilei si se an,a-ea!a prin canalele
alveolare sapate de aceasta a-un,and la molarii 4 si 5 sup unde se ramiica bo,at ormand un ple.
dentar ce asi,ura inervatia acestora
e+Nv dentari sau alveolari ant(sup( se deprind din nv ma.ilar cand acesta se ,aseste in canalul
suborbital si se an,a-ea!a printr(un canal propriu sapat in peretele ant al sinusului ma.ilar, a-un,and
astel la caninii si incisvii sup.
(se mai descriu un ,rupde nervi dentari sup si mi-l care sunt inconstanti, iar atunci cand e.ista se
deprind din portiunea suborbitala a nv ma.ilar si a-un, la primul molar sup.
6D
Anastomo!e'
(Rcu nv otalmic la niv arcadei !i,omatico(lacrimale)
(Rcu nv mandibular la niv ramului !i,omatico(temp al nv !i,omatic si nv temporal pround ant din
mandibular)
(Rcu nv acial intre ram inraorbitale ale nv supraorbital si ram transverso(aciale ale nv acial)
(Rcu nv ,loso(arin,ian)
(Rcu sist nervos ve,etativ prin ilete simpatice din -urul ple.ului carotidian int.
&asculari!atia( asi,urata din ram a carotidina int si a menin,ee la niv osei craniene mi-l din ram din a
ma.ilara in osa pteri,o(palatina si de a suborbitala.
Nv ma.ilar, in portiunea sa inraorbitara, este despartit de sinusul ma.ilar printr o lama subtire de
os*peretele sup al sinusului+ care uneori poate i dehiscenta, ducand la nevral,ie de tri,emen*de
ma.ilar+ in sinu!ita ma.ilara. "ortiunea nv ma.ilar situata in osa pteri,o(palatina repre!inta tronsonul
chirur,ical al nv ma.ilar.
=2. 5. Nv #AN$IEULAR
(cel de(al 5(lea ram terminal al tri,emenului
(nv mi.t ormat din ibre motirii si sen!itive
(se ormea!a prin unirea a 4 rad'
2(sen!itiva, ,roasa, care provine din port cea mai lat a ,, lui 3asser care se an,a-ea!a prin tunelul lat al
cavumului lui #ec[el patrun!and astel in eta-ul mi-l al endoba!ei)
4(motorie care provine din nucleul motor al tri,emenului care traversea!a ata in a ,, lui 3asser ara a
ace sinapsa in acesta, a-un,e la niv cornului lat al ,,, se asea!a sub rad sen!itiva, iind separate de
aceasta printr(o dependinta a durei mater
(cele 4 rad strabat osa craniana mi-l si ies din craniu prin ,aura ovala) la niv acesteia sau imediat sub
ea cele 4 rad u!ionea!a (RTRUN%7IUL Nv #A$IEULAR
(sub ba!a craniului, nv patrunde in osa inratemp si dupa un traiect scurt de 5(6 mm intre cei 4 m
pteri,oidieni se termina impartindu(se in ramurilelui terminale
(ramuri colaterale'
N& RE%URENT #ENIN3EALO insoteste a mica menin,ee, inervand sinusul senoidal si cel
mastoidian.
(ramurile terminale' $upa un traiect scurt printre m pteri,oidieni, nv se termina impartindu(se intr(un
trunchi ant si unul post) la nivelul ,aurii ovale.
$in trunchiul ant se desprind'
2+N& TE#" "ROFUNJI*post,m-,ant+(mi-l( mer,e prin m pteri,oidieni si aripa mare senoid, se
relecta la niv crestei inratemp si patrunde in m temporal*mi-l+ pe care il inervea!a motor
4+N& TE#"ORO(EU%AL( se imparte in nv temporal pround ant care inervea!a motor ibrele ant ale
temp si nv bucal care inervea!a sen!itiv te,umentul si mucoasa obra-ilor
5+N& TE#"ORO(#ASETERIN( mer,e intre m pteri,oidian lat si plaonul osei inratemp, iar la niv
crestei inratemp se imparte intr(un ram maseterin care trece prin inci!ura ramurii mandibulare si
patrunde in m maseter si un ram temp pround post care inervea!a ibrele post ale m temp
Pla ora actuala, nomina anatomica considera ca nv temporali proun!i sunt ramuri independente ale
trunchiului ant care impreuna cu a omonime ormea!a 5 "&N 'temporal pround ant, mi-l si post
destinate inervatiei si vasculari!atiei m temporal
Pnv bucal si nv maseterin sunt considerate ramuri independente
6+UN TRUN%7I %O#UN $E N& ptr m pteri,oidian med, peristailin e.t si m ciocanului
$in trunchiul post se desprind'
2+N& AURI%ULO(TE#"ORAL( dupa ce se desprinde din nv mandibular ormea!a o butoniera prin
6F
care trece a menin,ee mi-l
(trece apoi prin butoniera retrocondiliana a lui NU&ARA impreuna cu a ma.ilara
(patrunde in lo-a ,l parotide pe traiectul lui venind ilete secretorii ptr ,l parotida de la ,, otic al lui
ARNOL$
(iese din lo-a parotidei impreuna cu a temporala super, trece ant de conductul auditiv e.t si se termina
inervand' te,umentul portiunii lat a capului, ,l parotida, art temp(mand, conductul auditiv e.t, membr
timpanului si pavilionul urechii
4+N& $ENTAR SAU AL&EOLAR INF( mer,e impreuna cu a omonima si patrunde in canalul
mandibular prin ,aura mand de pe ata med a ramurii mand
(il strabate ramiicandu(se bo,at si ormand ple.ul dentar sau alveolar in care inervea!a toti dintii
mand
(iese din canalul mand prin ,aura mentoniera sub denumirea de nv mental care inervea!a sen!itiv bu!a
in, pielea barbiei si ,in,ia in
(se considera ca din nv dentar in se desprinde un ram motor ptr m milo(hiodian si pantecele ant al
di,astricului
Paneste!iat de stomatolo,i cand lucrea!a pe dintii in mandibulari*]ram ,in,ivale+, practicata la
intrarea in canalul mandibular, cu pct de reper(spina lui Spi.Qlin,ula) recvent cuprinde si teritoriul nv
lin,ual( situat la 2 cm ant nv alveolar in.
5+N& LIN3UAL( coboara intre m pteri,oidieni, patrunde in ,roismea limbii si inervea!a' mucoasa
lin,ual dinaintea &(ul lin,ual, valul palatin, ami,dala palatina, iar pe traiectul sau sunt ane.ati 4 ,,
ve,etativi parasimpatici' ,, submandibular si ,, sublin,ual.
( in elul acesta ibrele viscero(motorii care pleaca din nucleul salivator sup si iau calea nv intermediar
si apoi a nv coarda timpanului a-un, pe anastomo!a dintre coarda timpanului si nv lin,ual la ,,
submand si sublin,uali.
(ibrele post,an,lionare inervea!a secretor ,landele salivare submandibulara si sublin,uala
Nv mandibular ii este ane.at un ,, parasimpatic care poarta numele de ,, otic al lui Arnold. Acesta
este situat in osa inratemp, sub ,aura ovala si are lat trunchiul nv mand, medial m peristailin int si
post a menin,ee mi-l. 3, otic i se descriu 4 rad'
2.principala parasimpatica care provine de la niv nucleului salivator in din bulb pe calea ramurilor nv
,losoarin,ian, deci se poate airma ca desi este ane.at nv mand, d.p.d.v. unct ,, otic apartine nv I1)
4.simpatica care provine din ple.ul simpatic pericarotidian int si din -urul a menin,ee mi-l.
Fibrele post,an,lionare care pleaca din ,, otic sunt ramuri comunicante ptr nv auriculotemp al nv
mand inervandu(se astel motor parasimpatic ,l parotida.
Anastomo!e'
(cu celelalte ramuri terminale ale tri,emenului
(cu nv acial prin nv coarda timpanului
(cu nv ,losoarin,ian prin nv lin,ual
(cu simpaticul cervical cu ple.ul cervical super.
&asculari!atia'
(asi,urata in mare parte de a ma.ilara si ramurile ei colaterale
=4. "le.ul cervical pre!inta 4 componente, una supericiala care se distribuie pielii re,iunilor cervicala
si supero(laterala a toracelui si o portiune prounda care se distribuie muschilor antero(laterali ai ,atului
si diara,mei.
Este ormat din ramurile anterioare ale nervilor cervicali %2(%6 si din cele 5 anse cervicale
anastomotice latero(transversale care ii unesc.
"rimul nerv cervical este pur motor si iese din canalul vertebral prin spatiul dintre occipital si atlas,
6G
mer,e pe ata superioara a procesului transvers al atlasului, unde se imparte in 4 ramuri' ventral si
dorsal.
Ramul ventral se anastomo!ea!a cu ramul ventral al celui de(al doilea nerv cervical cu care ormea!a
prima ansa cervicala, ansa superioara sau ansa atlasului care dupa unii autori este cea mai importanta
ansa ea nelipsind niciodata.
Ramul ventral al celui de(al doilea nerv cervical este situat intre atlas si a.is si patrunde apoi in primul
spatiu intertransversar intre cei 4 muschi intertransversari. La varul procesului transvers al a.isului se
biurca, ramul ascendent anastomo!andu(se cu %2, iar ramul descendent anastomo!andu(se cu ramul
ascedent al lui %5 cu care ormea!a cea de a doua ansa cervicala, ansa mi-locie sau ansa a.isului.
Ramul ventral al celui de al treilea nerv cervical strabate al doilea spatiu intertransversar, se biurca,
ramul ascendent anastomo!andu(se cu %4, iar ramul descendent cu ramul ascendent al lui %6 cu care
ormea!a cea de a treia ansa cervicala sau ansa inerioara.
Ramul ventral al celui de al patrulea nerv cervical mer,e prin al treilea spatiu intertransversar si se
biurca, ramul ascendent anastomo!andu(se cu ramul descendent al lui %5, iar ramul descendent
anastomo!andu(se cu ramul ventral al lui %=, participand la ormarea trunchiului superior al ple.ului
brahial.
Ramurile care intra in structura ple.ului cervical a-un, in spatiu prevertebral la nivelul tri,onului
%arot. "le.ul cervical este situat pround in re,iunea laterala a ,atului, iind acoperit de lama
prevertebrala a asciei cervicale si situat intre muschii prevertebrali situati medial si insertiile muschilor
splenius, ridicatorul scapulei si scaleni dispusi lateral. Anterior are raporturi cu muschiul
sternocleidomastoidian si manunchiul vasculo(nervos al ,atului, in special cu vena -u,ulara interna.
"rimele 4 anse cervicale, prin intermediul lamei prevertebrale vin in raport cu elementele spatiului
retrostilian.
%ea de a treia ansa cervicala corespunde tri,onului carotic, venind in raport cu elementele vasculo(
nervoase ale acestuia.
Ramurile ple.ului cervical
$upa raporturile si teritoriul de distributie, ramurile ple.ului cervical se impart in supericiale si
prounde.
2.Ramurile supericiale sau cutanate ormea!a ple.ul cervical supericial si aceste ramuri se
e.teriori!ea!a la mi-locul mar,inii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, intr(o !ona numita
punctul nervos, care este olosit ca punct de reper in aneste!ia ramurilor supericiale ale ple.ului. $e la
acest nivel, aceste ramuri trec pe ata supericiala a muschiului, ramiicandu(se in evantai spre
teritoriile cutanate pe care le inervea!a. Aceste ramuri sunt repre!entate prin' nervii occipital mic,
auricular mare, transvers al ,atului si supraclavicular.
a+Occipitalul mic( urca de(a lun,ul mar,inii posterioare a sternocleidomastoidianului si dupa ce
traversea!a ascia cervicala mer,e posterior pavilionului urechii, inervand te,umentele re,iunilor
occipital, parietala laterala, mastoidiana si te,umentele treimii superioare ale etei mediale a
pavilionului urechii.
b+Nervul auricular mare( incon-oara mar,inea posterioara a sternocleidomastoidianului, perorea!a
ascia cervicala si urca pe ata anterioara a sternocleidomastoidianului impreuna cu vena -u,ulara
e.terna si in apropierea pavilionului urechii se imparte intr(un ram anterior pentru te,umentele re,iunii
parotideo(maseterine si un ram posterior pentru 4Q5 inerioare ale etei mediale a pavilionului urechii,
pentru te,umentele meatului acustic e.tern si pentru o parte a te,umentelor re,iunii mastoidiene.
c+Nervul transvers al ,atului( se numeste si nerv transvers cervical, este cel mai voluminous ram
cutanat al ple.ului cervical are 4 eluri de ramuri' superioare, pentru te,umentul re,iunii
submandibulare si inerioare care traversea!a platisma pentru a se distribui te,umentului re,iunii
antero(inerioare a ,atului.
=@
d+Nervii supraclaviculari( sunt 5 ,rupe, medial, intermediar si lateral, sunt acoperiti de muschiul
platisma pe care il vor traversa pentru a se distribui te,umentelor re,iunii supraclaviculare. Nervii
supraclaviculari mediali se mai numesc si anteriori sau suprasternali deoarece inervea!a te,umentele
re,iunii supraclaviculare mici si te,umentul re,iunii sternale. Nervii supraclaviculari intermediari
mi-locii sau supraclaviculari propriu(!isi trec anterior claviculei si ei vor inerva te,umentul re,iunilor
supra si subclaviculare, pana in dreptul coastei a 5(a. Nervii supraclaviculari laterali sau posteriori sau
acromiali inervea!a pielea re,iunii deltoidiene.
4.Ramurile prounde sunt motorii, ormea!a ple.ul cervical pround' ramurile ascendente sunt
repre!entate prin ibre nervoase pt m drept lateral si drept anterior al capului, descendente repre!entate
prin ansa cervicala si nervii renici, mediale sau interne pentru muschiul lun, al ,atului si laterale sau
e.terne pentru sternocleidomastoidian, trape!, ridicatorul scapulei si romboid.
5.Ramurile musculare sunt destinate si muschilor intertransversari, scaleni anterior si mi-lociu, mai
pre!entand si ramuri anastomotice bo,ate.
Ansa cervicala
Este ormata din 4 radacini' o radacina superioara cu ori,inea in %2(%4 si o radacina inerioara cu
ori,inea in %4(%5. %ele 4 radacini se unesc la nivelul muschiului omohioidian. Radacina superioara
este insotita de ilete nervoase din hipo,los destinate muschiului tirohioidian si probabil si muschiului
,eniohioidian. Nomenclatura anatomica mentionea!a ca la ormarea ansei ar participa si un nerv
tiroidian.
Inervea!a muschii inrahioidieni, cu e.ceptia tirohioidianului.
Anastomo!ele ple.ului cervical
(cu simpaticul cervical prin 5(6 ramuri care provin din primele 5 ramuri cervicale si ,, cervical
simpatico superior
(cu nervul accesor se anastomo!ea!a in ,rosimea sternocleidomastoidianului
(cu nervul subclavicular anastomo!a se reali!ea!a pe ata anterioara a scalenului anterior, in apropierea
intrarii nervului renic in torace
(cu nervul hipo,los prin intermediul acelei anse cervicale
(cu nervul va, undeva inerior ,an,lionului cervical simpatic superior
=5. Ganglin!l "#$%i"al &!' este cel mai voluminous ,, cervical, avand o lun,ime de apro.imativ
6 cm cu o latime intre = si 2@ mm, aspectul sau iind usiorm. "re!inta prin u!ionarea primilor 6
,an,lioni se,mentati cervicali si se intinde de la un punct situat la 4 cm sub ,aura carotidiana pana la
nivelul celei de a patra vertebre cervicale, %6. Este situat in re,iunea retrostiliana, corespunde posterior
lamei prevertebrale care acopera muschiul lun, al ,atului si primii 6 nervi cervicali sub muschi
,asindu(se procesele transverse cervicale 4 si 5. Anterior se ala carotida interna si vena -u,ulara
interna.
Ra(!$i "la)#$al#
a+nervul -u,ular al lui Arnold care ia nastere la polul superior al ,an,lionului, a-un,e in ,aura -u,ulara
si se termina prin ramuri care patrund in ,an,lionul inerior al ,losoarin,ianului si ,, superiori si
ineriori ai va,ului si prin ramurile simpatice pe care le da participa la inervatia simpatica a viscerelor
din teritoriu acestor nervi, inervand de asemenea si menin,ele din eta-ul posterior al craniului.
b+nervul carotidian intern se desprinde tot de la nivelul polului superior si mer,e pe ata posterioara a
arterei carotid interne, unde ormea!a ple.ul carotidian intern, putandu(se anastomo!a cu ple.ul
carotidian de partea opusa prin fibre care se ramiica in -urul arterei comunicante anterioare. $in ple.ul
carotidian intern se desprind ramuri pentru anastomoza cu nervul &IIbis, nervul pietros pround,
ormand nervul canalului pteri,oidian sau nerv vidian) da de asemenea ramuri comunicante pt
=2
oculomotor, trohlear, abducens, otalmic, pt ,, ciliar, pt ,, pteri,opalatin, ,, submandibular. $a un
ram communicant pt nv tri,emen si un ram communicant pt ,, tri,eminal. $a ramuri meningeale pt
menin,ele de la ba!a craniului, ramuri pentru mucoasa sinusului senoidal, pentru glanda pineala, nerv
carotico(timpanic care participa la ormarea ple.ului timpanic al nervului ,losoarin,ian.
c+nervii carotidieni e.terni participa la ormarea ple.urilor carotidiene e.tern si comun, de la care
pleaca fibre periarteriale pe ramurile carotide e.terne, adica toate cele 6 ramuri colaterale.
Se mai desprind din ,, cervical simpatic superior ramuri laringee, faringiene ie impreuna ie
separat.
Tot din ,, se desprinde nervul cardiac cervical superior din partea inferioara a ,an,lionului, uneori
chiar din ramul de sub ,an,lion care coboara posterior tecii carotidiene pentru a intalni nervul cardiac
mi-lociu cu care va cobori impreuna in dreapta terminandu(se in plexul cardiac posterior, iar in stan,a
ie in plexul cardiac anterior ie in ple.ul cardiac posterior.
=6. Ganglin!l "#$%i"al (i*l"i! este inconstant, cand e.ista este mic pana la 2 cm si avand o
orma oarte variabila, poate i situat ie deasupra fie dedesubtul arterei, anterior tuberculului anterior
al procesului transvers al lui %<.
Ramul inter,an,lionar care il uneste de ,, inerior este comple., el mai intai se dedublea!a
ormand o butoniera pt artera tiroidiana inerioara, dupa care se imparte in 4 ramuri' un ram posterior
care trece indaratul arterei vertebrale si se termina in ,, cervical simpatic inerior si un ram anterior
care trece succesiv anterior arterei vertebrale si dupa aceea pe etele anterioara, inerioara si posterioara
ale arterei subclaviculare pentru a a-un,e de asemenea la ,, stelat ormand asa numita ansa a lui
&ieussens sau ansa subclaviculara.
Ra(!$i "la)#$al#
(ramuri comunicante cu nv cervicali 6 si =, precum si ramuri inconstante pentru nervii renic si
larin,eu inerior
(ramuri vasculare destinate arterelor carotida comuna, participand la ormarea ple.ului carotidian
comun si arterei tiroidiene inerioare reali!and ple.ul cu acelasi nume
(ramuri viscerale repre!entate prin ramuri tiroidiene pentru ,landa tiroida si nervul cardiac cervical
mijlociu care participa la ormarea ple.ului cardiac posterior
PAtunci cand ,, cervical mi-lociu lipseste, nervul cardiac se desprinde din cordonul
intermediar sau din ,, inerior.
Ganglin!l "#$%i"al in+#$i$ re!ulta prin u!ionarea ,, se,mentari cervicali %D si %F care pot
i u!ionati cu primul ,an,lion toracic. Asa se e.plica si denumirea de ,, cervico(toracic si datorita
aptului ca are o orma stelata se mai numeste si gg &)#la). Se ,aseste situat in foseta
supraretropleurala a lui Sebileau care este delimitata astel' anterior cupola pleurala, posterior
procesul transvers al celei de(a D(a vertebre cervicale si colul primei coaste, lateral li,amentul costo(
pleural, medial li,amentul vertebro(pleural. 3, corespunde anterior arterei subclaviculare, iar postero-
lateral nervilor spinali %F(T2, medial corespunde la stan,a ductului toracic, iar la dreapta canalului
limatic drept.
==.A &!,"la%i"!la$a( cele 4 artere isi au ori,ini dierite, cea st, din crosa aortei, alaturi de carotida
comuna st, si trunchiul arterial brahiocealic, iar cea dr din tr arterial brahiocealic impreuna cu a
carotida comuna dr.
Subclavia st,( datorita ori,inii sale este mai lun,a decat cea dr cu apro. 5 cm, corespun!ator
lun,imii tr brahiocealic. %omparativ cu sublavia dr, cea st, pre!inta si o portiune intratoracica, nivel
la care pre!inta urmatoarele raporturi' ant carotida comuna st si va, st,, post corpul primelor 4 vert
=4
toracale, medial traheea, esoa,ul, ductul toracic, iar lat pleura si plamanul st,.
%elor 4 a subclaviculare li se descriu 5 portiuni' prescalenica, intersalenica, postscalenica.
2+%ea prescalenica( subclavia dr va avea raporturi ant de -os in sus cu va,ul, renicul, vena
subclaviculara dr, clavicula, m subclavicular si m subhioidieni, post cu nv recurent drept si ,,l stelat,
in cu domul pleural care urca la apro. F mm deasupra arterei. Subclavia st, nu are raporturi cu
renicul, nv recurent st, nu trece pe sub ea si se considera ca portiunea inertoracica a subclaviei st, ace
parte din portiunea prescalenica. 4+"ortiunea intersalenica( a trec din spatiul scalenic m- delimitat intre
scalenul ant si cel m-, stau pe ata sup a coastei 2, post de tuberculul lui Lis(Franc, iar post si sup de ele
se ala trunchiurile primare ale ple.ului brahial. 5+"ortiunea postscalenica( a stau pe prima di,itatie
enuntata ant, sunt acoperite de clavicula si m subclavicular, iar post de ele se ala ple.ul brahial.
Ra(!$i "la)#$al#' a vertebrala, toracica int, trunchiul intercostalelor sup, a cervical prounda,
tiroidiana in, cervicala ascendenta, cervicala transversa, scapulara sup. Aceste ramuri se desprind din
portiunea prescalenica, pe cand a scapulara post isi are ori,inea in portiunea interscalenica sau
postscalenica.
1)A vertebrala( de la ori,ine urca vertical intre scalenul ant si m prevertebrali, inaintea ,,l stelat si
procesului transvers %<. Este dispusa post carotidei comune si v vertebrale, patrunde impreuna cu nv
vertebral prin ,aurile transverse cericale, urca spre ba!a craniului, traversea!a li,am occipito(atloidian
post, patrunde in craniu prin ,aura occipitala, incon-oara bulbul si se anastomo!ea!a pe linia mediana
cu cea de parte opusa, ormand a ba!ilara.
Cla)#$al#-
(la ,at( da ramuri musculare pt m ,atului, ram spinale pt maduva spinarii
(in craniu( a menin,ee post pt osele cerebeloase
(a spinale ant si post pt bulb
(a cerebeloase int si post
2)A toracica int( se desprinde de pe ata in a a sublaviculare, coboara in torace, mer,e la 2=(2Fmm de
mar, sternului, se situea!a intre 4 planuri' 2 ant ormat de coaste si spatii intercostale si 2
postQmuscular repre!entat de m triun,hiular al sternului. In dreptul iecarui spatiu intercostal, va da a
intercostale ant, cate 4 pt iecare spatiu, se an,a-ea!a prin triun,hiul retrocostal al diara,mului, a-un,e
in abdomen unde se continua ca a epicastrice sup.
3)Trunchiul intercostalelor sup( coboara ant ,atului, coastelor 2,4,5 si da pt iecare spatiu un ram
dorso(spinal si un ram intercostal.
)A cervicala profunda( se distribuie m post ai ceei' marelui comple., transvers(spinalul,
interspinosilor.
)A tiroidiana inf( de la ori,ine urca vertical pana la 2 cm de tuberculul lui %hasseian, turbercul ant
%<, situata medial de scalenul ant, isi schimba directia, coborand spre medial si se situea!a intre
carotida com ant si a vertebrala post, dupa care isi schimba din nou directia, devenind vertical
ascendenta, avand raporturi cu traheea si esoa,ul. A-un,e la ba!a lobului tiroidian, unde va da ramuri
terminale in, lat, medial ce se anastomo!ea!a cu cel de parte opusaARarcada subistmica) un ram post
ce se anastomo!ea!a cu ram din tiroidiana supARarcada retrolobara si un ram pround ce abordea!a
parenchimul tiroidian.
!)A cervicala ascendenta( urca intre scalenul ant si m prevertebrali si se term la nivelul celei de(a 4 a
vertebre cervicale.
6)A cervicala transversa( traiect transversal lat, indreptandu se spre osa subclaviculara mare, dand un
ram muscular pt trape!.
")A scapulara sup si post se anastomo!ea!a cu scapulara in din a.ilara, ormand cercul arterial
periscapular.
A subclaviculara este insotita de v subclaviculara care continua a a.ilara. In dreptul primei articulatii
=5
sterno(costale, vn subclaviculara se anastomo!ea!a cu v -u,ulara int, ormand trunchiul venos
brahiocefalic. "rin unirea celor 4 tr venoase brahiocealice, dr si st, se ormea!a vena cava sup ce
aduna san,ele de la niv e.tremitatii cealice si a membrelor sup si se va deschide in atriul drept, la
nivelul peretelui post al acestuia.
=<. %ele 4 artere carotide commune, dreapta si stan,a isi au ori,ini dierite si anume cea stan,a in crosa
aortei cu tr brahiocealic si a subclaviculara st, iar cea dreapta din trunchiul arterial barhiocealic.
A$)#$a "a$)i.a "(!na &)anga/'$i(i)i%a0
(ori,inea in crosa aortei alaturi de artera subclaviculara stan,a, mai lun,a decat cea dreapta cu 5 cm,
pre!entand si o portiune intratoracica in care are o directie oblica supero(lateral si posterior avand
urmatoarele raporturi' anterior trunchiul venos brahiocealic, posterior artera subclaviculara stan,a si
ductul toracic, la dreapta traheea si esoa,ul, iar la stan,a nervul va, stan,, pleura si plamanul stan,.
A$)#$a "a$)i.a "(!na .$#a')a
(ori,inea in trunchiul arterial brahiocealic, mai scurta decat cea stan,a, dierenta de lun,ime dintre
cele 4 iind data de lun,imea trunchiului arterial brahiocealic. Nu pre!inta se,ment intratoracic.
#egmentul cefalic al carotidelor commune pre!inta aceleasi raporturi atat pe stan,a cat si pe
dreapta' anterior(lobii ,landei tiroide, muschiul omohioidian, aponevro!a cervicala mi-locie,
sternocleidomastoidianul, aponevro!a cervicala supericiala, platisma si cel mai supericial pielea,
posterior( muschii prevertebrali inveliti de aponevro!a prevertebrala, ascia cervicala prounda, medial(
arin,e, larin,e, traheea si esoa,ul si lateral(vena -u,ulara interna.
$iecare carotida comuna este invelita intr(o teaca vasculara in care se ,aseste nervul va, si vena
-u,ulara interna, ansamblul celor 5 elemente ormand "&N al ,atului.
La nivelul unui plan ori!ontal dus prin mar,inea superioara a cartila-ului tiroid, iar posterior prin
procesul transvers al lui %6Q<( limita la niv careia artera carotida comuna se biurca in 4 ramuri si
anume' artera carotida e.terna si artera carotida interna. "osterior de aceasta biurcatie se ala
corpuscululQ,lomusul carotidian care este o ormatiune ce contine celule epiteliale, capilare si ilete
nervoase ce apartin ,losoarin,ianului si va,ului, el avand rol de chemoreceptor instiintand SN%
despre variatiile compo!itiei chimice a san,elui, iar pe cale rele.a modiica ritmul respirator.
=D. A$)#$a "a$)i.a #1)#$na
Repre!inta ramul antero(medial de biurcatie al carotidei primitive iind considerate artera etei,
durei mater si artera ,atului. Isi are ori,inea in carotida comuna, la nivelul acelui plan ori!ontal dus
prin mar,inea superioara a cartila-ului tiroid sau procesul transvers %6. $in punct de vedere al
traiectului, initial este antero(mediala ata de carotida interna, se indreapta supero(lateral incrucisand
ata anterioara si apoi ata e.terna a carotidei interne dupa care urca in santul carotidian. La nivelul
un,hiului mandibulei traversea!a muschii buchetului lui Riolan, trece in re,iunea subparotidiana apoi
in cea parotidiana, iar la nivelul mar,inii posterioare a colului condilului mandibular se termina prin
cele 4 ramuri ale sale' artera temporala supericiala si artera ma.ilara*ma.ilara interna+.
O portiune cervicala propriu(!isa, una suba,ulomandibulara si intraparotidiana. a+"ortiunea
cervicala propriu(!isa' de la ori,ine(Rpantecele postal di,astricului(Rsantul carotidian, repre!entand
locul de li,atura al carotidei e.terne, in lo-a carotidiana de orma prismatic(triun,hiulara, cu 5 pereti(
latApiele,platisma, ascia cerv super si un t cel subcutanat cu nv supericiali' nv transvers al ,atului,
ramurile cervico(aciale ale nv acial, vn -u,ulara e.t. "erete medialAcornul mare al osului hioid, post
de care se ,asesc constrictorii sup si m- ai arin,elui. "erete postA procese transverse cervicale si m
prevertebral, inveliti de ascia prevertebrala in dedublarea careia se ,as lantul simpatic cervical.
%ontinutul lo-ei carotidiene pe 6 planuri' 2+pl celulo(nodular cu t cel si ,rupul nodular -u,ular int.
4+planul venos repre! de -u,ulara int. 5+planul nervos ormat de va,, situat in un,hiul post orm de v
=6
-u,ulara int si carotida int, nv hipo,los care incrucisea!a carotida e.t, trecand in aara ei, chiar la
nivelul lobului unde se desprinde a occipitala. Nv hipo,los delimitea!a trigonul lui $arabeuf in aria
caruia se ,as carotida e.t, delimitata astel' sup(hipo,losul, ant(trunchiul venos tiro(lin,o(arin,o acial
iar post( v -u,ulara int. $aca inlocuim limita sup a acestui trun,hi' hipo,losul cu pantecele post al
di,astricului, se obt un alt triun,hi, al lui %u&on. 6+plan arterial. b+"ortiunea suban,ulo(mandibulara
traversea!a diara,mul stiloidian, lat(pantecele post al di,astricului si stilohioidian, medial m stilo(,los,
stilo(arin,ian si li,am stilo(mandibular care o separa de carotida int.
In conclu!ie, carotida e.t trece prin urca m stilieni, iar in urca carotidelor stau m stilo(,los si stilo(
arin,ian. Aici, carotida e.t descrie o curba cu conve.istatea post, apropiindu se se eretele lat al
arin,elui, prin intermediul careia vine in rap cu re, para(ami,daliana.
In mod normal, carotida e.t se ala apro. la 2cm -um de aceasta re,. insa, se poate descrie o curba mai
e.a,erata care apropie carotida e.t la =(<mm de ami,dala palatina) a putand i le!ata in aceasta situatie
in ca!ul ami,daletomiilor*ablatia, scoaterea lor+. In aceasta portiune carotida e.t are raport cu
,losoarin,ianul si acialul.
c+"ortiunea intraparotidiana(intra in lo-a, patrunde in ,l parotida, urca vertical spre mar, post a colului
condilului mandibular, devenind din ce in ce mai super si terminandu(se prin buurcare in a temporala
super si a ma.ilaraQma.ilara int.
In lo-a parotidiana e.ista 5 planuri dispuse dinspre proun!ime spre supericial' 2+un plan arterial
repre!entat de carotida e.terna, 4+un plan venos repre!entat de vena -u,ulara e.terna si ramurile sale
care la ori,ine este mai apropiata de carotida e.terna, iar pe masura ce coboara se departea!a de aceasta
intre cele 4 elemente vasculare interpunandu(se o lama de tesut parotidian. Tot in planul venos ,asim
noduli parotidieni proun!i, ,rupati in -urul venei -u,ulare e.terne si arterei carotide e.terne. 5+"lanul
nervos repre!entat de acial care este elementul cel mai supericial, se indreapta postero(anterior si de
sus in -os in ,rosimea ,l parotide dand ramuri terminale cervico(acial, transverso(acial si temporo(
acial. Tot in acest plan ,asim nervul auriculo(temporal, ram din mandibularul tri,emenului situat in
,rosimea polului superior al parotidei, este nervul satelit al arterei temporale supericiale ata de care
se dispune posterior si tot in planul nervos nervul auricular mare, ram din ple.ul cervical care prin
ramul sau parotidian traversea!a ,landa, urca de la polul inerior unde nu urni!ea!a nici un ram si doar
inervea!a te,umentul re,iunii parotidiene.
%arotida e.terna este incon-urata de un ple. nervos venind in raport cu un ,an,lion mic
simpatic(,an,lionul lui Scarpa.
Ra(!$il# "la)#$al# ale carotidei e.terne
Sunt in numar de < si anume' tiroidiana superioara, lin,uala, aciala, arin,iana ascendenta, occipitala
si auriculara posterioara.
=F. Artera tiroidiana superioara
Ia nastere pe ata anterioara a carotidei e.terne, imediat deasupra ori,inii sale sau chiar la nivelul
biurcatiei carotidei comune. La ori,ine apare in un,hiul inerior al tri,onului lui Farabeu si
incrucisea!a intern trunchiul venos tiro(lin,o(arin,o(acial.
$in punct de vedere al traiectului, mer,e paralel si dedesubtul cornului mare al hioidului, indreptandu(
se anterior si medial. $upa 2 cm isi schimba directia si se indreapta in -os, descriind o curba cu
concavitatea inerioara. A-un,e la varul lobului tiroidian unde isi da ramuri terminale.
Ra(!$il# "la)#$al# al# )i$i.i#n#i &!'#$ia$#
(artera subhioidiana pentru muschii subhioidieni
(artera sternocleidomastoidiana m- pentru sternocleidomastoidian
(ramuri pentru muschii subhioidieni
(artera larin,ee superioara pentru larin,e, epi,lota, mucoasa santurilor larin,o(arin,iene
==
(artera larin,ee inerioara pentru muschiul cricotiroidian, eta-ul sub,lotic al larin,elui, cor!ile vocale si
se anastomo!ea!a cu cea de partea opusa ormand arcada intercricotiroidiana
Ra(!$il# )#$(inal# al# )i$i.i#n#i &!'#$ia$#
(un ram intern ce repre!inta ramura principala destinata lobului tiroidian, ea se anastomo!ea!a cu cea
de partea opusa ormand arcada supraistmica
(un ram posterior ce se anastomo!ea!a cu ramura posterioara ascendenta din artera tiroidiana
inerioara*din subclaviculara+ ormand arcada retrolobara
(ramul e.tern care abordea!a lobul tiroidian pe ata lui antero(e.terna
=G. Artera lin,uala
Se desprinde de pe ata anterioara a carotidei e.terne, cam la 2 cm deasupra tiroidienei superioare si
subQin artera aciala. Se indreapta supero(medial descriind o curba cu concavitatea inerior, se apropie
de osul hBoid, nivel la care isi schimba directia devenind ascendenta si le.uoasa. Se an,a-ea!a sub
muschiul milohioidian dupa care da artera sublin,uala. $in acest punct se va numi artera ranina care va
deveni din ce in ce mai le.uoasa, mer,and pe ata e.terna a muschiului ,enio,los spre varul limbii,
nivel la care se termina ie separate ie prin anastomo!a cu cea de partea opusa ormand in 4=^din
ca!uri arcul ranin al lui #aBer.
"re!inta 6 portiuni' 2( la nivelul ori,inii, mer,and pe mar,inea posterioara a muschiului hio,los, se ala
in aria triun,hiului lui Farabeu avand raporturi mediale cu constrictorul mi-lociu al arin,elui si cu
nervul larin,eu superior, 4( subhioidiana trece succesiv prin triun,hiurile lui Eechad delimitat posterior
de mar,inea posterioara a hio,losului, antero(superior de pantecele posterior al di,astricului si inerior
de cornul mare al hioidului apoi trece prin tri,onul lui "iro,o delimitat superior de nervul hipo,los si
vasele lin,uale, anterior de mar,inea posterioara a muschiului milohioidian, iar inerior de tendonul
intermediar al di,astricului. Locul ideal de practicare a li,aturii arterei lin,ual se ala in aria
triun,hiului lui Eechard. 5( portiunea sublin,uala, iar 6( cu terminarea in ,rosimea limbii.
Ra(!$il# "la)#$al# al# a$)#$#i ling!al#
(ramuri musculare pt toti muschii limbii
(artera suprahioidiana pentru portiunea superioara a acestor muschi
(artera dorsala a limbii se termina ramiicandu(se la nivelul muschilor si mucoasei &(ului lin,ual, da
ramuri pentru pilierul anterior al valului palatin, pentru ami,dala palatina si pentru epi,lota
(artera sublin,uala, cea mai importanta destinata planseului ,urii, muschilor suprahioidieni si ,landei
sublin,uale, este insotita de nervul lin,ual al tri,emenului si se termina prin 4 ramuri, unul superior sau
ma.ilar destinat barbiei osoase si altul inerior sau mentonier pentru partile moi ale acestei re,iuni
putandu(se anastomo!a cu cea de partea opusa si cu artera submentala.
<@. Artera aciala
Se desprinde de pe ata anterioara a carotidei e.terne, deasupra lin,ualei, are un traiect oblic superior si
inauntruQmedial, a-un,e la e.tremitatea posterioara a ,landei submandibulare, careia ii ormea!a un
sant sau un canal complet, incon-oara mar,inea inerioara a mandibulei inaintea maseterului, a-un,e la
ata, devine sinuoasa si se indreapta spre un,hiul intern al ochiului. La acest nivel da ramul sau
terminal( artera an,ulara care se anastomo!ea!a cu artera dorsala a nasului, ram din otalmica.
"re!inta 4 portiuni' o portiune cervicala unde se ,aseste succesiv in triun,hiul lui Farabeu, trece prin
urca muschilor stilieni apoi prin re,iunea paraami,daliana a-un,and submandibular si o re,iune
faciala, trece peste muschiul buccinator, peste canini, ridicator al bu!ei superioare, ridicator comun al
bu!ei superioare si aripii nasului iind acoperita de platisma, ri!orius, micul si marele !i,omatic.
&ena aciala este dispusa posterior arterei, repre!entand coarda arcului descris de artera.
Ra(!$i "la)#$al# al# +a"ial#i
=<
(in portiunea cervicala( artera palatina ascendenta pentru ami,dala palatina, muschii limbii. muschiul
stiloarin,ian si pteri,oidian intern, artera pteri,oidiana pentru muschii pteri,oidieni, artera
submandibulara pentru ,landa cu acelasi nume si artera submentala pentru ,landa submandibulara,
di,astric si milohioidian.
(in portiunea aciala( artera maseterina inerioara pt muschiul maseter, artera coronara sau labiala
inerioara, artera labiala superioara care se unesc cu cele de partea opusa ormand cercul arterial
coronar sau labial situat intre patura musculara si cea ,landulara a bu!elor, artera aripii nasului pentru
aripa nasului, dosul nasului si lobului acestuia, din arcada superioara( a subcloa!onului ramuri pentru
peretii narinelor si pentru lobului nasului.
Ra(!$i )#$(inal# al# +a"ial#i
(artera an,ulara
<2. Artera arin,iana ascendenta( al 6( lea ram din carotida e.t
Se desprinde de pe ata mediala a carotidei e.terne la acelasi nivel cu aciala sau putin mai sus. Este cel
mai subtire ram colateral, avand un traiect vertical iind aplicata pe peretele lateral al arin,elui.
&asculari!ea!a constrictorii superiori si mi-lociu ai arin,elui, muschii prevertebrali, peristailini si ai
trompei lui Eustachio.
Ra(!$il# "la)#$al#
(ramuri musculare pentru muschi enumerate mai sus
(artera timpanica ce patrunde in casa timpanului prin canalul lui Nacobson, distribuindu(se erestrelor
ovala si rotunda
(arterele menin,ee in numar de 4, destinate durei mater, una posterioara care se an,a-ea!a prin ,aura
-u,ulara si una inconstant ce se an,a-ea!a prin ,aura condiliana
(artera prevertebrala pentru muschii prevertebrali si aponevro!a prevertebrala
(ram ,an,lionar pentru ,an,lionul simpatic superior
(ram tubar pentru peretele inerior al trompei lui Eustachio
=+Artera occipitala
Se desprinde de pe ata posterioara a carotidei e.terne, deasupra acialei, cam la nivelul un,hiului
postero(superior al tri,onului lui Farabeu. Se indreapta oblic superior si postero(lateral in lun,ul
pantecelui posterior al di,astricului. Incrucisea!a vena -u,ulara interna, iar in apropierea protuberantei
occipitale e.terne devine ascendenta, perorea!a muschiul trape!, devenind supericiala. Se termina
prin doua ramuri, unul intern si altul e.tern care se vor distrubui re,iunii occipitale si parietale
posterioare.
"re!inta 5 portiuni'
(prima portiune in triun,hiul lui Farabeu unde incrucisea!a carotida interna, va,ul si vena -u,ulara
interna
(o portiunea prounda iind acoperita de sternocleidomastoidian, de di,astric si splenius
(o portiune ascendenta sub trape! pe care il perorea!a si devine supericiala
Este insotita de vena occipitala de calibru mai redus.
Ra(!$il# "la)#$al# al# ""i'i)al#i
(artera sternocleidomastoidiana superioara pt portinea sup a m.
(ramuri musculare pentru di,astric( pantecele posterior, pentru splenius, micul si marele comple.
(artera stilomastoidiana se desprinde cam in 4@^ din situatii din occipitala si in F@^ din auriculara
posterioara. %and se desprinde din occipitala insoteste acialul prin ,aura stilomastoidiana.
(artera menin,ee posterioara da un ram ce poate patrunde in craniu ie prin ,aura condiliana ie prin
,aura mastoidiana, distribuindu(se durei mater din re,iunea mastoidiana(4
Ra(!$il# )#$(inal# al# ""i'i)al#i
=D
(ramul intern ce se aastomo!ea!a cu un ram din temporala supericiala si cu cea de partea opusa
(ramul e.tern ce se anastomo!ea!a cu auriculara posterioara
<+Artera auriculara posterioara
Ia nastere de pe ata posterioara a carotidei e.terne, deasupra occipitalei sau printr(un trunchi comun cu
aceasta. "atrunde in lo-a parotidiana, iar dupa un scurt traiect o paraseste cam la nivelul varului
mastoidei. Urca vertical in santul retroauricular dand 4 ramuri terminale' un ram anterior sau auricular
pentru ata interna a pavilionului urechii si un ram posterior, mastoidian, pentru te,umentul re,iunii
mastoidiene, anastomo!andu(se cu occipitala si un ram din temporala supericiala.
Ra(!$il# "la)#$al# al# a!$i"!la$#i '&)#$ia$#
(ramuri muscular pt m auriculari
(ramuri ,landulare pentru parotida
(ramuri te,umentare
(artera stilomastoidiana in F@^ din ca!uri
(artera timpanica posterioara
(un ram pentru muschiul scaritei
<4. Artera temporala supericiala( repre!inta ramura e.terna si super de biurcatie a carotidei e.terne,
ia nastere in lo-a parotidiana la nivelul mar,inii posterioare a colului condilului mandibular. Urca
vertical si iese din lo-a parotidiana impreuna cu nervul auriculo(temporal care este dispus posterior ata
de a. Incrucisea!a in un,hi drept radacina posterioara a procesului !i,omatic, iar la 4(5 cm deasupra ei
se termina prin biurcare, vasculari!and pielea capului, runtii, aponevro!a epicraniana, muschiul
rontal si cel auricular superior.
Ra(!$il# "la)#$al# al# )#('$al#i &!'#$+i"ial#*6+
(artera transversa a etei ia nastere in lo-a parotidiana, se indreapta transversal mer,and paralel cu
arcada !i,omatica. Trece peste maseter si buccinator iind situat intre arcada !i,omatica si ductul lui
Stenon*canalul e.cretor al ,landei parotide+ dupa care se termina in partile moi ale etei. Se
anastomo!ea!a cu aciala pe care o poate suplea si da ramuri parotidiene, auriculare si musculare.
(artera !i,omatica mer,e paralel si deasupra arcadei !i,omatice si se termina la nivelul un,hiului
e.tern al pleoapelorQochiului, vasculari!and orbicularul pleoapelor
(artera temporala prounda posterioara perorea!a muschiul temporal si aponevro!a acestuia si il
vasculari!ea!a
(arterele auriculare anterioare in numar de 5' inerioara pentru lobul urechii, mi-locie pentru partea
anterioara a concai si radacina heli.ului si superioara pentru portiunea superioara a heli.ului si
muschiul auricular anteriorQSU".
Ra(!$il# )#$(inal# al# )#('$al#i &!'#$+i"ial#
(ram anteriorQrontal ce se anastomo!ea!a cu artera supraorbitala
(ram posteriorQparietal ce se anastomo!ea!a cu ramuri din occipitala si auriculara posterioara
<5. Artera ma.ilaraQma.ilara interna( repre!inta ramul medial de biurcatie interna si prounda a
carotidei e.terne, se intinde din lo-a parotidiana pana in proun!imea osei pteri,opalatine, nivel la care
se termina cu artera seno(palatina, trece prin butoniera retrocondiliana a lui Nuvara delimitata de colul
mandibulei si mar,inea posterioara a aponevro!ei interpteri,oidiene, are raporturi cu nervul auriculo(
temporal situat deasupra arterei in <=^ din ca!uri se asea!a pe ata e.terna a pteri,oidianului e.tern,
mer,and intre acesta si muschiul temporal cu un traiect oblic antero(superior si medial pana in partea
superioara a tubero!itatii ma.ilei, aici descrie o curba cu concavitatea anterior, se an,a-ea!a prin partea
cea mai superioara a osei pteri,o(palatine dand artera seno(palatina. In 5=^ din ca!uri ea ramane
intre muschii pteri,oidieni, apoi il perorea!a pe cel e.tern trecand printre cele 4 capete de ori,ine ale
acestuia dupa care traiectul este identicQcomun.
=F
A$)#$a (a1ila$a da 26 $a(!$i "la)#$al# si anume' = ascendente, = descendente, 4 anterioare,
4 posterioare.
Ra(!$il# a&"#n.#n)#
(artera timpanica anterioara pentru mucoasa si membrana timpanului si ciocanului
(artera menin,ee mi-locie cu un traiect vertical ascendent trecand prin bucla auriculo(temporalului,
intra in craniu prin ,aura spinoasa dand ramuri orbitare, ,an,lionare, temporale si pietroase
(artera menin,ee mica patrunde in craniu prin ,aura ovala situata anterior de nervul mandibular al
tri,emenului
(artera temporala prounda mi-locie pentru muschiul temporal
(artera temporala prounda anterioara ce se anastomo!ea!a cu celelalte 4 artere temporale prounde
Ra(!$il# .#&"#n.#n)#
(artera alveolara inerioara ce mer,e impreuna cu nervul alveolar inerior catre oriiciul superior al
canalului mandibular pe care il parcur,e pana la nivelul oriiciului mentonierQ,aurii mandibulare. Aici
da 4 ramuri, un ram mentonier pentru partile moi ale barbiei si un ram incisiv pentru incisivi, canini si
mandibula.
$a o serie de ramuri colaterale desprinse de pe traiectul sau cum ar i ramuri pteri,oidiene pentru
pteri,oidianul intern, artera milohioidiana pentru muschiul omonim, ramuri osoase pentru mandibular
si ramuri dentare pentru dintii acesteia.
(artera maseterina superioara destinata maseterului
(artera bucala se termina ramiicandu(se pe ata supericiala a muschiului buccinator,
iri,andQvasculari!and muschiul buccinator, canalul lui Stenon si bula adipoasa a lui Eichat.
(arterele pteri,oidiene in numar de 6(< destinate muschilor pteri,oidieni*4+
(artera palatina descendenta superioara ce coboara prin canalul palatin mare, da un ram anterior pentru
mucoasa palatului dur care se va anastomo!a cu artera palatina anterioara ram din senopalatina si va
mai da un ram posterior pentru valul palatin
Ra(!$il# an)#$ia$#
(artera alveolara postero(superioara da un ram e.tern pentru buccinator si un ram intern pentru peretele
anterior al sinusului ma.ilar
(artera subQinraorbitara ia nastere in osa pteri,o(palatina dupa care trece prin isura orbitara inerioara,
a-un,e in orbita, se an,a-ea!a prin santul suborbitar si apoi canalul suborbitar, paraseste orbita prin
oriiciul inraorbital a-un,and la ata unde se imparte in ramuri ascendente pentru pleoapa superioara,
ramuri descendente pentru bu!a superioara si obra-i, un ram, a orbitara pentru ,landa lacrimala si
pleoapa inerioara si un ram alveolar supero(anterior pentru incisivi si canini
Ra(!$il# '&)#$ia$#
(artera pteri,oidiana sau vidiana strabate canalul omonim si se termina in mucoasa arin,elui si in
,an,lionul pteri,o(palatin al lui #ec[el
(artera arin,iana sau pteri,o(palatina se an,a-ea!a impreuna cu nervul pteri,o(palatin sau nervul
arin,ian al lui Eoc[ in canalul cu acelasi nume terminandu(se in mucoasa boltii arin,eluiQpalatine0
Ra(!l )#$(inal al (a1ila$#i in)#$n#( artera seno(palatina ce se an,a-ea!a in ,aura seno(palatina,
a-un,e in osa na!ala si se termina prin biurcare intr(un ram intern sau artera cloa!onului, mer,e pe
peretele intern al oselor na!ale pana la canalul incisiv pe care il parcur,e, a-un,e la nivelul boltii
palatine unde se anastomo!ea!a cu un ram din artera palatina descendenta si al doilea ram( ramul
e.tern sau artera cornetelor si meaturilor se distribuie peretilor laterali ai oselor na!ale, sinusurilor
rontale, celulelor etmoidale, canalelor lacrimo(na!ale precum si sinusului ma.ilar.
<6( <= document "$F) sub <F(D< document pd
=G
DD. Nasul e.tern este preominen a mediana, situat in mi-locul e ei, inclu!>nd i oerind protec ie
cavit: ii na!ale.Nasul e.tern are orma unei piramide triun,hiulare cu v>rul in sus si cu ba!a in -os,
c:reia i se subscriu urm:toarele elemente'
r:d:cina *Radi. nasi+, situata sub ,label:, in spatiul dintre cele dou: spr>ncene)
dosul nasului *$orsum nasi+, ormat de dou: versante sau e e laterale, ce se unesc anterior intr(o
mar,ine mai ascutita sau mai turtit:, terminat: in -os prin v>r *Ape. nasi+)
aripile nasului *Naras+, separate intre ele prin septul membranos al nasului.
Nasul e.tern dier: de la individ la individ, de la ras: la ras:. El este orma iunea care imprim: in cea
mai mare masur: i!ionomia etei. Forma i dimensiunea nasului varia!a oarte mult. $atorita
importantei estetice ce i se d:, chirur,ii sint solicitati uneori s: remodele!e nasul e.tern considerat
_inestetic_, de i unc ional doar rareori astel de opera ii se -ustiic:. Structura nasului e.tern este
alc:tuit de la supraata inspre proun!ime din patru planuri' pielea, esutul subcutan, stratul muscular si
cheletul. Scheletul nasului este c:ptusit la interior de o mucoas:, care recvent este studiat: ;mpreun:
cu cavitatea bucal:. "ielea la nivelul radacinii este ,roas: si mobila, ea devine subtire si aderenta in
portiunile corespun!atoare cartila-elor, deci la nivelul aripilor nasului."ielea contine numeroase ,lande
sebacee. Tesutul subcutan este un tesut con-uctiv, la., slab repre!entat. Stratul mu chilor con ine'
mu chiul procerus, mu chiul na!al cu cele dou: doua ascicule ale lui*compresor i dilatatorQl:r,itor al
n:rii+, mu chiul ridic:tor al bu!ei superioare si al aripii nasului.
Scheletul nasului e.tern este alc:tuit din oase, cartila-e i o lam: ibroas:.
Oasele sunt cele doua na!ale, cele doua procese rontale ale ma.ilelor si spima na!ala.
DF O document "$F
DG(FD O document "$F
FF.

TRA7EEA %ER&I%ALAA se,ment al cailor respiratorii situat in partea inerioara a,atului(( este unita
cu larin,ele prin li,. cricotraheal, in dreptul vertebrei %<si a-un,e pana la oriiciului superior al
toracelui(( are lun,imea de 24((25 cm si diametrul de 2<((2F mm(( isi modiica lun,imea in de,lutitie,
onatie, respiratie(( corespunde re,iunii inrahioidiene a ,atului
Raporturi'
(( anterior ( mm. inrahioidieni si lama supericiala si pretraheala aasciei cervicale(( inele II si III sunt
acoperite de istmul ,landei tiroide(( inerior de istm se ala a. si v. tiroidiana inerioara si a.
tiroidianaima) la copil timusul si v. brahiocealica stan,a urca pe ultimele inelecervicale(( deasupra
istmului nu are raporturi vasculare, deci se pot practicapunctii si traheotomii inalte(( posterior are
esoa,ul, care o depaseste in stan,a, in santul dintreele se ala n. larin,eu recurent si a. larin,iana
inerioara(( lateral se ala lobii ,landei tiroide care a-un, inerior pana la inelulal &(lea
Structura'
(( 2<(4@ de inele cartila,inoase incomplete, completate posterior cu omembrana in care se ala m.
traheal(( primul inel este le,at de cartila-ul cricoid prin li,. cricotraheal(( li,. inelare ormate din ibre
con-unctive si elastice solidari!ea!ainelele(( mucoasa cuprinde un epiteliu cilindric ciliat si corionul cu
<@
,landemucoase
&asculari!atie'
(( aa. si vv. tiroidiene inerioare
Inervatie'
(( ve,etativa parasimpatica' n. va, ((R nn. larin,ei recurenti(( ve,etativa simpatica' trunchiul simpatic
cervical
Limatice'
(( ,an,lionii cervicali proun!i
FG. Esoa,ul %ervical
3eneralitati'
( Lun,ime' = cm)
( Forma' in stare de vacuitate *,olire+, este turtit antero(posterior *din ata in spate+, lumenul sau avand
pe sectiune orma unei deschi!aturi transversale, *deoarece presiunea atmoserica apasa asupra partilor
moi ale ,atului+
Limite'
( superior' corespunde unui plan ce trece prin mar,inea inerioara a cartila-ului cricoid, si proiectat pe
schelet la nivelul vertebrei %< `2a)
( inerior' planul ce trece prin inci!ura -u,ulara a manubriului sternal, proiectat pe schelet in dreptul
vertebrelor T5 O T6 `2a, planul aperturii *deschiderii+ toracice superioare)
Raporturile esoa,ului cervical'
( anterior *in ata+'
( partea membranoasa a traheii `2a)
( de la nivelul %D, esoa,ul incepe sa depaseasca la stan,a traheea, astel, in partea inerioara a ,atului,
va avea raport anterior si cu lobul stan, al ,landei tiroide, nervul larin,eu recurent si artera tiroidiana
inerioara `2a)
( posterior *in spate+'
( muschii prevertebrali, acoperiti de lama prevertebrala a asciei cervicale `2a)
( corpurile vertebrale `2a)
( tesut con-unctiv la., care comunica superior cu cel alat inapoia arin,elui, si inerior cu cel
mediastinal `2a)
( lateral in dreapta'
( nervul larin,eu recurent, trece pe latura dreapta a esoa,ului `2a)
( trunchi simpatic cervical `2a)
( artere tiroidiene inerioare `2a)
( la F O 2@ mm lateral se ala manunchiul vasculo(nervos al ,atului `2a)
O lateral in stan,a'
( nervul larin,eu recurent, trece pe ata anterioara a esoa,ului, in un,hiul dintre esoa, si trahee `2a)
<2
( trunchi simpatic cervical `2a)
( artere tiroidiene inerioare `2a)
( la F O 2@ mm lateral se ala manunchiul vasculo(nervos al ,atului
G@( G5 in "$F Z sub aici
G@. $atorita continutului osa devine lo-a parotidiana. Ei I se descriu < pereti' lateral, medial, anterior,
posterior, superior, inerior.
"eretele lateral e ormat de lama supericiala a asciei cervicale. "eretele posterior e ormat de procesul
mastoidian pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian, pantecele posterior al muschiului
di,astric, iar mai pround se ,aseste buchetul stilian.

"eretele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul maseter si pteri,oidian median.
"eretele median e arin,ele.
"eretele superior e dat de articulatia temporomandibulara si meatul acustic e.tern. "eretele inerior e
alcatuit de o lama ibroasa care e despartitoarea submandibulo(parotidiana.
"arotida are o orma nere,ulata cu o portiune principala care e corpul ,landei si are o orma prismatic
triun,hiulara cu o ata e.terna, una anterioara, alta posterioara, o mar,ine interna uneori latita ca o ata
la nivelul arin,elui. $e asemenea ,landei I se descrie o ata superioara si una inerioara. Are o culoare
cenusie rosiatica, iar in timpul activitatii ,landa are un aspect lobulat. 3reutatea este de 4=(5@,,
volumul e variabil in limitele normalului, iar capacitatea dintre ,landele mici si mari poate i de 2'=.
"arotida se mulea!a pe elementele invecinate, e continuata intr(o teaca ibroasa numita ascia
parotidiana care e o dedublare a lamei supericiale a asciei cervicale. 3landa adera la peretii lo-ei si
e.tirparea sa e diicila. 3landa stabileste raporturi e.trinseci cu elemente ce ormea!a peretii lo-ei. $e
mentionat este ca intre mandibula si parotida este un tesut ,rasos ce permite miscarile mandibulei care
are rolul de a masa ,landa parotida. "relun,irea anterioara sau ,eniana are orma unei lame
triun,hiulare care insoteste ductul parotidian si se ,aseste pe ata laterala a muschiului maseter.
"relun,irea mediala sau arin,iana vine in raport cu arin,ele, cu muschiul pteri,oidian medial, cu
nervul mandibular si artera ma.ilara. "relun,irea posterioara e de mici dimensiuni. "atrunde intre
muschiul sternocleidomastoidian si pantecele posterior al muschiului di,astric.
"arotida stabileste si raporturi intrinseci cu carotida e.terna si cu ramurile terminale ale acesteia, cu
vena retromandibulara care colectea!a venele parotidiene, cu noduri limatice supericiale si prounde,
cu nervul auriculotemporal si cu nervul acial.
Nervul acial apare din oriiciul stilomastoidian, patrunde in parotida unde se desace in ramuri dispuse
sub orma unui evantai ce separa lobii parotidei intr(o portiune supericiala situata lateral de nerv si alta
prounda situata medial de nerv.
<4
$uctul parotidian sau canalul lui Stenon repre!inta canalul e.cretor al ,landei parotide. Se ormea!a
din unirea canalelor interlobulare, de multe ori se ormea!a doua conducte mai mari. Are o lun,ime de
=cm, diametrul de 6mm. Seamana cu o vena ,oala si poate i sediul unor calculi. Impreuna cu
prelun,irea anterioara a ,landei se ,aseste pe ata laterala a maseterului, la un cm inerior de arcada
!i,omatica incon-urand corpul ,rasos al obra!ului, strapun,e muschiul buccinator si se deschide in
vestibului cavitatii bucale printr(un oriiciu situat n dreptul colului molarului 4 superior.
Oriiciul se ,aseste pe o proeminenta numita papila parotidiana. 3landa parotida e o ,landa lubulo(
acinoasa de tip seros, secreta un lichid clar albuminos, bo,at in saruri minerale si nu contine mucus.
Limaticele sunt drenate de nodurile supericiale si prounde si ulterior de nodurile -u,ulare prounde.
Inervatia e ve,etativa. Fibrele simpatice provin din ple.ul carotidian e.tern. Fibrele parasimpatice
provin din nervul auricul(temporal care le aduce de la ,an,lionul otic. "arotida e moale, nu se simte la
palpare, pentru studiul ei se practica sialo,raia, se in-ectea!a in ductul parotidian o substanta
radioopaca.
G2. 3LAN$A SUELIN3UALA
Este cea mai mica din ,landele salivare mari. Este deasupra diara,mului bucal, in lo-a sublin,uala.
Aceasta lo-a are 6 pereti. Unul medial ormat din muschiul ,enio,los si hio,los, un perete lateral
alcatuit de ata mediala a corpului mandibulei in care se ,aseste oseta sublin,uala. Un perete superior
alcatuit de mucoasa re,iunii sublin,uale si unul inerior alcatuit de muschiul milohioidian. 3landa are
aspectul unui ovoid turtit al carui a. e paralel cu corpul mandibulei. E ormata dintr(o portiune
principala si 2=(4@ lobuli accesori. Are o lun,ime de 5 cm, un diametru de 2 cm si o ,reutate de 5( =,.
Raporturile ,landei sunt date de peretii lo-ei. #ar,inea superioara a ,landei ridica mucoasa sublin,uala
si ii da aspect de plica. 3landa are mai multe ducte e.cretoare din care unul e principal, si anume
ductul sublin,ual mare ce se alatura de ductul ,landei submandibulare si ambele se deschid pe
carancula superioara. $uctele accesorii 2=(5@ se deschid prin oriicii separate situate pe un traiect liniar
pe plica sublin,uala.
Structura este asemanatoare cu a celorlalte ,lande salivare dar secretia e bo,ata in mucina. Este iri,ata
de artere provenite din artera lin,uala si sublin,uala. &enele sunt drenate de vena prounda a limbii,
limaticele sunt drenate de nodurile submandibulare, inervatia este ve,etativa.
G4. 3L SUE#AN$IEULARA
Se ,aseste intr(o lo-a osteoibroasa numita lo-a submandibulara. Ea e delimitata de 5 pereti. Unul lateral
ormat de corpul mandibulei, unul superomedial alcatuit de muschiul milohioidian si de muschiul
hipo,los. "este milohioidian este dispus pantecele anterior al muschiului di,astric. "eretele inerior
ormat de lama supericiala a asciei cervicale acoperita de muschiul platisma si de piele.
3landa are o orma nere,ulata. I se descriu un corp si o prelun,ire. Acestea ormea!a o potcoava cu
deschiderea anterioara. 3landa are o lun,ime de Dcm si o ,reutate de D,. %orpul are un aspect
prismatic triun,hiular cu trei ete si doua e.tremitati. Fetele sunt stabilite de elementele celor trei pereti
ai lo-ei. Fata laterala a ,landei e incrucisata de artera aciala, tot aici se ,asesc un numar variabil D(F(22
noduri limatice. E.tremitatea anterioara corespunde pantecului anterior al di,astricului. E.tremitatea
posterioara corespunde despartitoarei submandibuleiparotidiene. $e pe ata prounda a ,landei se
desprinde o prelun,ire ce incon-oara mar,inea posterioara a muschiului milohioidian. Insoteste ductul
submandibular, tece prin lo-a sublin,uala. $uctul submandibular *sau canalul lui Chuarton+ seamana
<5
cu o vena ,oala, insoteste prelun,irea ,landei si incon-oara muschiul milohioidian. In lo-a sublin,uala
trece medial de ,landa salivara sublin,uala. Oriiciul de deschidere se ,aseste pe caruncula
sublin,uala. $uctul are o lun,ime de =cm si se incrucisea!a cu nervul lin,ual. Structural seamana cu
parotida, iind o ,landa tubulo(acinoasa compusa. 3landa e invelita intr(o capsula proprie.
&asculari!area arteriala provine din artera aciala si submentala. &enele sunt drenate de vena aciala,
limaticele de nodurile submandibulare si cervicale prounde. Inervatia este ve,etativa. Fibrele
parasimpatice vin pe calea nervului lin,ual.
G5. Tiroida e nepereche situata pe partea anteromediana a ,atului, are orma literei 7, iar bratele
verticale sunt mai volminoase si inclinate inspre medial si inerior purtand numele de lobi. %ei doi lobi
sunt uniti de o portiune ori!ontala care e numita istm. "e o sectiune ori!ontala ,landa are orma de
potcoava cu concavitate posterioara. In concavitate se ,aseste larin,ele, traheea si esoa,ul. $e pe istm
uneori se desprinde o prelun,ire ascendenta care se numeste lob piramidal. Are orma piramidala cu
ba!a la istm.
$e re,ula e situat pe partea stan,, uneori e detasat de istm si e se,mentat in doua sau trei ,lande tiroide
accesorii. %uloarea ,landei este cenusie rosiatica, cu consistenta moale, se mulea!a pe or,anele vecine.
$imensiunea transversala e de =(Dcm, inaltimea la nivelul lobilor este de 6(Fcm, iar istmul are 2cm
inaltime, =mm ,rosime. 3rosimea lobilor e de 5(6cm, ,reutatea tiroidei este de 4=(=@,. Tiroida e i.ata
de vasele san,vine si e le,ata de larin,e printr(un li,ament median si doua laterale. 3landa e acoperita
de o lama ibroasa numita capsula peritiroidiana, ea poate i desprinsa relativ usor in interventiile
chirur,icale. Ea se desprinde de lama pretraheala si lateral se continua cu teaca manunchiului
vasculonervos al ,atului. Fata anterioara a ,landei e in raport cu muschii inrahioidieni, cu lama
pretraheala, muschiul platisma si piele. 3landa are o ata mediala care vine in raport cu cartla-ul cricoid
al larin,elui, cu primele = inele traheale, cu arin,ele si esoa,ul. #ai are o pata posterolaterala care e
in raport cu manunchiul vasculo(nervos al ,atului. La nivelul acestei ete se ,asesc si ,landele
paratiroide. Lobilor tiroidieni li se descrie o ba!a situata cu 2(4cm deasupra manubriului sternal si un
var care se ,aseste la nivelul larin,elui. Tiroida e bine vasculari!ata de doua perechi de artere' artere
tiroidiene superioare dreapta si stan,a, ramuri din carotida e.terna. Inconstant se ,aseste artera
carotidiana. &enele ,landei ormea!a un ple. venos subcapsular din care se ormea!a 5 perechi de vene
tiroidiene' superioare, mi-locii si inerioare. Acestea sunt drenate de -u,ulara interna. Limaticele sunt
dispuse in doua retele' una in -urul oliculilor tiroidieni si alta subcapsulara. Unele vase limatice au un
traiect ascendent si sunt drenate de nodurile -u,ulare prounde si perilarin,iene. Alte limatice au un
traiect descendent iind drenate de nodurile pretraheale si de -u,ulare prounde. O parte din vasele
limatice se incrucisea!a pe linia mediana. Inervatia e ve,etativa, ibrele simpatice provin din lantul
simpatic cervical, cele parasimpatice provin din nervul va,.
3landele paratiroide sunt ,lande endocrine, au dimensiune comparabila cu un bob de linte. Inaltimea
este de 6(Fmm, latimea de 4(6mm, ,rosimea 2(4mm. 3reutatea este de =@,. 3landele sunt de re,ula 6.
Ele sunt alaturate ,landei tiroide dar diera de ea atat ca de!voltare embrionara cat si ca structura si
unctii. "ot e.ista si paratiroide accesorii cu un aspect lenticular avand supraata neteda si de culoare
mai deschisa decat tiroida. %onsistenta este mai moale decat la tiroida. Se ,asesc doua ,lande
paratiroide superioare situate pe etele posterolaterale ale lobilor tiroidieni. Uneori sunt cuprinse in
,landa tiroida. %elelalte sunt ,lande paratiroide inerioare, se ,asesc la ba!a lobilor tiroidieni si sunt
situati supericial ata de tiroida. Se vasculari!ea!a si se inervea!a din vasele si nervii tiroidei
<6
3landele paratiroide *,landulae parathBroideae+, sau corpusculii epiteliali, se de!volt: din recesele
branhiale III i I&. Sunt cele mai mici ,lande cu secre ie intern:, av>nd ,reutatea de apro.imativ @,@= ,
iecare. ?n num:r de patru, dou: superioare i dou: inerioare, se al: pe a a posterioar: a iec:ruia din
lobii laterali ai ,landei tiroide, ;n interiorul capsulei ibroase, dependen : a asciei cervicale mi-locii.
Sunt ormate din strom: con-unctiv: i esut ,landular. 7ormonul paratiroidian ( parathormonul (
re,lea!: metabolismul calciului i osorului) stimulea!: osteoclastele i destruc ia esutului osos,
ac iona>nd la nivel intestinal, renal i osos.
G6. %utia toracica
%utia toracic:
Sub aceast: denumire se ;n9ele,e ansamblul orma9iunilor osoase *coastele+ 8i musculare *mu8chii
intercostali+ ce ormea!: pere9ii verticali ai cutiei, 8i mu8chiul diara,m *care ;nchide cutia ;n partea
inerioar:, separ>nd or,anele toracice de cele abdominale+.
"ere9ii costali
Este cunoscut aptul c: omul posed: un num:r de 24 perechi de coaste, e,al la ambele se.e, toate
an,renate posterior ;n articula9ii speciale, mobile, la coloana vertebral:. %oastele au o orm: de
potcoav: 8i o a8e!are special:' sunt ;nclinate ;n -os 8i spre lateral. Simpla ridicare a curburilor laterale
spore8te volumul interior. Ridicarea lor este dat: de contrac9ia mu8chilor intercostali inspiratori.
"rimele 2@ perechi se ;nt>lnesc 8i ;n partea lor anterioar: unde se unesc cu sternul O o orma9iune
osoas:, a8e!at: pe mi-locul pieptului, ;ntre s>ni) le,:tura coastelor cu sternul se ace prin intermediul
unor cartila,ii costale, ce permit un ,rad de r:sucire elastic: ;n timpul mi8c:rilor respiratorii. Osiicarea
lor la b:tr>ne9e reduce mult mobilitatea natural: a cutiei toracice.
%alitatea principal: a cutiei toracice este elasticitatea structurilor componente O prin care, dup:
inspira9ie, cutia tinde s: revin: pasiv la dimensiuni mai mici, :r: eort muscular important.
$iara,mul este un mu8chi plat, a8e!at ori!ontal 8i boltit ;n sus, ca o para8ut: deschis:, i.at pe
conturul inerior al cutiei toracice pe care o ;nchide O la el cum podeaua ;nchide o camer: prin unirea
cu pere9ii pe tot conturul od:ii. "rin contrac9ia sa, mu8chiul diara,m tinde s: se aplati!e!e, la un nivel
mai cobor>t, cu dou: consecin9e'
( m:re8te volumul cutiei toracice prin cre8terea diametrului lon,itudinal *cel mai mare spor de volum,
peste <@^+ cu sc:derea presiunii ;n torace
( m:re8te presiunea asupra or,anelor abdominale. Acest eect nedorit este anulat prin rela.area
concomitent: a celorlal9i mu8chi abdominali, astel c: eectul va i doar de deplasare u8oar: a or,anelor
abdominale. %ontrac9ia concomitent: 8i a diara,mului 8i a musculaturii abdominale nu este posibil:
dec>t voluntar.
#:rirea dimensiunilor cutiei este un proces activ, cu eort muscular de care nu suntem ;ntotdeauna
con8tien9i 8i determin: dilatarea volumului interior. Aceast: dilatare este esen9ial: deoarece, datorit:
ade!iunii mobile a pleurelor, pl:m>nii urmea!: aceea8i mi8care 8i sunt obli,a9i s:(8i sporeasc: 8i ei
volumul, aspir>nd prin c:ile aeriene o cantitate important: de aer atmoseric proasp:t. Este actul
inspira9iei. E.pira9ia O adic: evacuarea unui volum echivalent de aer, cu con9inut modiicat datorit:
schimburilor ,a!oase petrecute ;n alveole O este pasiv: ;n propor9ie de G@^ datorit: elasticit:9ii
cartila-elor costo(sternale, a li,amentelor articula9iilor costo(vertebrale, c>t 8i elasticitatera *reculul
<=
elastic+ al pl:m>nului propriu(!is.
Aerul va ie8i din pl:m>ni a8a cum ar ie8i dintr(un balon de cauciuc ai c:rui pere9i elastici tind s: revin:
la dimensiunea ini9ial:.
G=. b %avitatea toracic:
Aceasta este delimitat: de coaste, de mu8chii toracelui, de stern 8i de partea toracic: a coloanei
vertebrale. Ea cuprinde'
b cavitatea pericardic:.
b cavit:9ile pleurale situate ;ntre oi9ele pleurei pulmonare, ce con9in o cantitate mic: de lichid.
b mediastinul este partea central: a cavit:9ii toracice. Este situat ;ntre stern 8i coloana vertebral:, 8i
;ntre ,>t 8i diara,m:, inclu!>nd toate viscerele toracice, cu e.cep9ia pl:m>nilor. Inima, esoa,ul,
traheea, timusul 8i vasele san,uine mari sunt structuri ale mediastinului
Z mediastin din isier "$F
G<Z GD Este un sept musculoaponevrotic ce separa cavitatea toracica de cea abdominala. Fata
superioara este conve.a si ormea!a ba!a cavitatii toracice, iar ata inerioara este concava si ormea!a
bolta cavitatii abdominale. Este orientat oblic de sus in -os si dinainte inapoi.
%upola diara,matica nu este uniorma) ea pre!inta o depresiune centrala ce corespunde inimii,
depresiune ce delimitea!a doua bolti secundare, una dreapta *care se proiectea!a in spatiul I&
intercostal drept, pe linia medioclavicularA+ si una stan,a *care se proiectea!a in spatiul & intercostal
stan,, pe linia medioclavicularA+.
$in punct de vedere structural, diara,mul pre!inta 4 portiuni'
I centrala, aponevrotica sau centrul tendinos
I perierica, musculara
%O#"ONENTA A"ONE&ROTI%A
Numita si centrul tendinos, este o puternica lama ibroasa *comparata de Cinsloc cu un trioI+ care
pre!inta o oliola anterioara *cea mai micA+, o oliola dreapta *cea mai marE+ si o oliola stan,a
*intermediarA+. In structura ei distin,em o portiune centrala delimitata intre oriiciul esoa,ian si
oriiciul venei cave. Superior, centrul tendinos ia contact cu pericardul ibros, la care adera prin
li,amentele renicopericardice.
%O#"ONENTA #US%ULARA
Formea!a partea perierica a diara,mei, avand ori,inea pe circumerinta inerioara a toracelui, de unde
ibrele musculare conver, spre centrul tendinos. Acestea pot i ,rupate in 5 portiuni'
I lombara
I costala
<<
I sternala
"ortiunea lombara
"orneste de pe vertebrele lombare prin stalpii musculari, precum si de pe doua perechi de arcade
aponevrotice, denumite li,amentele arcuate medial si respectiv lateral.
Stalpii diara,matici sunt doi'
I stalpul drept' mai puternic si mai lu, decat cel stan,, porneste de pe corpurile primelor 5 vertebre
lombare si de pe discurile intervertebrale corespun!atoare
I stalpul stan,' ia nastere doar de pe primele 4 vertebre lombare si discurile invecinate.
#ar,inile mediale tendinoase ale celor doi stalpi se intalnesc in planul median pentru a orma o arcada
inaintea aortei' li,amentul arcuat median.
Li,amentul arcuat medial' sau arcada muschiului psoas, este un arc aponevrotic care trece ca o punte
peste muschiul respectiv) este intins de la corpul celei de(a 4 vertebre lombare, la procesul transvers al
primei vertebre lombare.
Li,amentul arcuat lateral' sau arcada muschiului patrat al lombelor, este un arc aponevrotic ce trece ca
o punte peste acest muschi si se intinde de la procesul transvers al primei vertebre lombare la mar,inea
inerioara a ultimei coaste.
"ortiunea costala
Isi are ori,inea pe ata mediala si pe mar,inile superioare ale ultimelor < coaste de iecare parte, prin
di,itatii ce se incrucisea!a cu cele ale muschiului transvers al abdomenului.
"ortiunea sternala
Ia nastere prin 4 ascicule de pe ata posterioara a procesului .ioidian.
7IATURILE $IAFRA3#EI
Intre dieritele portiuni musculare pot e.ista o serie de hiaturi, repre!entand puncte slabe ale diara,mei
prin care se pot ace hernii ale or,anelor din abdomen spre torace. $e asemenea, prin aceste spatii
comunica tesutul celular mediastinal cu cel e.traperitoneal, creand posibilitatea propa,arii unor colectii
purulente din torace spre abdomen sau in sens invers.
Aceste hiaturi se pot orma'
I intre portiunea lombara si costala *tri,onul lombocostaL+
I intre portiunile costala si sternala *tri,onul sternocostaL+
I intre cele doua ascicule ale portiunii sternale
In diara,ma se mai ,asesc'
I hiatul esoa,ian' are orma eliptica. Este ase!at intre ibrele stalpului drept. "rin el trec esoa,ul,
nervii va,i si ramurile esoa,iene ale vaselor ,astrice stan,i. "e aici se produc cele mai recvente hernii
diara,matice.
I hiatul aortic' ase!at postero(inerior ata de cel esoa,ian, este delimitat intre coloana vertebrala, cei
<D
doi stalpi ai portiunii lombare si li,amentul arcuat median. "rin el trec aorta si canalul toracic.
I oriiciul venei cave' este situat in centrul tendinos la unirea oliolei anterioare cu cea dreapta. "rin el
trece vena cava inerioara.
Trunchiurile simpaticului trec de obicei prin portiunea lombara, nervii splahnici mare si mic trec prin
,rosimea stalpilor diara,mei, venele lombare ascendente trec spre torace pentru a deveni venele
a!B,os si respectiv hemia!B,os.
RA"OARTE
Fata superioare corespunde urmatoarelor or,ane toracice'
I central, pericardului care adera de oliola anterioara
I de o parte si de cealalta, pleurei si ba!ei plamanului
Fata inerioara este acoperita de peritoneu si raspunde urmatoarelor or,ane'
( ata cone.a a icatului
( undul stomacului
( ata laterala a splinei
( in partea posterioara vine in raport cu rinichii si ,landele suprarenale
Stalpii dira,mei vin in raport inainte cu bursa omentala a peritoneului care ii separa de ata posterioara
a stomacului. #ai vin in raport cu duodenul, pancreasul si cu importante vase din abdomen.
A%TIUNE
Este in principal un muschi inspirator, care prin contractia sa mareste cele 5 diametre ale toracelui
*vertical, transversal si antero(posterioR+. #uschiul contractat impin,e in -os si inainte viscerele,
urmand ca in e.piratie acestea sa revina la po!itia initiala. Intervine totodata si in importante acte
i!iolo,ice, precum' rs, su,hit, cascat, creste presiunea abdominala avori!ant deecatia, voma,
e.pul!area atului din uter.
INER&ATIA
Este data de nervii renici si ultimii <(D nervi intercostali.
Sub GF(22= in document "$F

22<. LANTUL SI#"ATI% TORA%I%
( re, toracica are 22 ,, simpatici uniti prin rr inter,,, le,ati si prin rr comunicante albe si cenusii denv
<F
spinali coresp*al 24(lea ,, se uneste cu ,, cerv in re!ultand ,, cervico(toracic
sau stelat+
Raporturi'
( ase!at cel mai pro in mediast sup si post, pe linia articul costo(vert
post' in iecare sp intercostal' man vasc(nerv resp
ant' ascia endotoracica pleura parietala costala prin care vine in rap cu plamanul
med' trunchiul com al aa intercostale sup
in ' dr' med' vena a!B,osst' med' aorta desc toracica sivv hemia!B,os
Ramuri'
(somatice
(rr comunicante cenusii,care se atasea!a rr nv sp
(viscerale
2 ."t viscerele toracice '
Inv cardiaci toracici '
in primii = ,, simp toracici ( s din #S se,mente T4(T=( cu nncardiaci din ,, cerv si din va, orm
ple.ul cardiac
Irr pulmonare ' pe aa bronsice si pe bronhii
IFibre simp din ,, simp toracici part la orm '
(ple.ului aortic(toraciccu ibre din ple.ul cardiac si din nn splanchnicT+( ple.ului esoa,ian*cu rr
cardiace toracice, din ple.ul cardiac ,aortic, nvsplachnici si nv va,i+4."t viscerele abdominale '( nv
splanchnici'
(pornesc din ult =(< ,, toracici(ori, lor reala coarnele lat ale maduvei toracice(
n splachnic mare
(ori,' ,, toracici =(G(traiect' med spre col vert,ant de A,&,N intercostali strabate diara,maa-un,and la
,, celiac(se termina in ple.ul celiac( n splachnic mic
(ori,' ,, G(2@(rap' lat.' lant simp toracic med.'n splachnic mare(strabate diara,ma cu n
(se distribuie ,, aortico(renali si ,, me!enterici sup
(poate da r. renala( n splachnic in
(e inconst(ori, ult ,, sau n splachnic mic(strabate diara,ma cu lantul simpatic ra!ultand
ple.ul renal
22D. Timusul este un or,an bilobat, situat in mediastinul superior, in spatele sternului. Timusul este un
or,an limoid primar, alaturi de maduva hemato,ena, care intervine in maturarea si selectia limocitelor
( celule esentiale ale sistemului imun.
Timusul are unctionalitate ma.ima la pubertate, cand are o ,reutate medie de D@ de ,rame, dupa care
se atroia!a pro,resiv. La varstnici, ,reutatea medie este de 5 ,rame.
E.aminat atunci cand este complet de!voltat, timusul are o lun,ime de = centimetri, latime de 6
centimetri si o ,rosime de < milimetri.
$e obicei, cei 4 lobi au dimensiuni dierite. "ot i uniti pe linia mediana, ormand o masa unica de
tesut, sau, in alte ca!uri pot i uniti de un al treilea lob.
Timusul este locali!at partial in torace, partial la nivelul ,atului si se e.tinde de la al 6(lea cartila- costal
spre superior pana la nivelul ,landei tiroide. La nivelul ,atului are raporturi cu partea anterioara si
!onele laterale ale traheei. Inerior are raporturi cu pericardul si este separat de crosa aortica si marile
vase de o ascie.
<G
22F.Nervul renic
(cel mai lun, ram al ple.ului cervical, iind un nerv mi.t care inervea!a diara,ma, pleura parietala,
pericardul si peritoneul diara,matic, continand atat ibre motorii cat si ibre ve,etative. %lasic, se
ormea!a dintr(o radacina principala repre!entata de ramul ventral al lui %6 care este cea mai constanta
si cea mai voluminoasa si 4 radacini secundare, nervii renici accesori, care provin din ramurile
ventrale ale nervilor %5 si %=, un nerv accesor putand veni chiar si din %6.
(la intrarea in torace, este dispus intre artera subclaviculara situata anterior si vena subclaviculara
dispusa posterior, incrucisea!a artera cel mai recvent la nivelul ori,inii din aceasta a peritoracice
interne, incrucisea!a ata anterioara a toracicei interne, renicul stan, trecand lateral de crosa canalului
toracic, iar renicul drept coboara pe partea postero(laterala a venei brahiocealice drepte si apoi pe ata
laterala a cavei superioare. Ambii renici trec anterior pediculului pulmonar si apoi pe laturile
pericardului pana la nivelul diara,mei.
(renicul drept traversea!a diara,mul ie prin oriiciul venei cave inerioare, ie pe laturile acesteia.
(renicul stan, a-un,e pe diara,ma putin inapoia varului inimii nivel la care strabate diara,ma deci
mai anterior si mai lateral decat cel drept.
(la nivelul ,atului nervii renici nu dau nici un ram.
(la torace, unde ei sunt insotiti de vasele renice superioare dau ramuri timice, pleurale, unul sau mai
multe ramuri pericardice si ramuri pentru vena cava inerioara.
(nervii renici se termina cu nervii renico(abdominal, anterior, posterior si lateral. %el posterior se
termina in ,an,lionul celiac, iar celelalte 4 ramuri se distribuie portiunii musculare a diara,mei.
(ramurile terminale ale renicului se impart in ramuri musculare superioare si un ram abdominal.
a+ramurile musculare superioare vor patrunde in diara,ma, unde se dispun radiar. Ele strabat intre,
muschiul, ies pe ata inerioara a acestuia si mer, pana in apropierea insertiei osoase a partii musculare
a diara,mei. La acest nivel ele pre!inta si o anastomo!a cu un ram analo, al renicului de partea
opusa, ormand o anastomo!a prepericardica.
b+ramul abdominal intra in ,rosimea pilierului corespun!ator si da ramuri si pentru vena cava
inerioara, peritoneu si chiar pentru suprarenala dreapta. Se anastomo!ea!a cu ramuri din ple.ul celiac,
ormand ple.ul diara,matic drept.
22G. Nervul va,
"erechea a 2@a de n cranieni*n va,+
Un nerv mi.t
Ori,inea reala a ibrelor sen!itive somatice si viscero(aerente ,enerale si speciale se ,aseste in doi ,,l
sen!itivi situati pe traiectul nervului, ,,l sup sau ,,l -u,ular situat la nivelul ,aurii -u,ulare si ,,l in
sau ple.iorm sau nodos situat sub precedentul la apro. 2 cm. Amandoi ,,l sunt orm din neuroni
pseudo(unipolari. "relun,irile perierice ale acestor neuroni din ,,l superior sunt ibre somatoaerente
,enerale care conduc pe calea nervului auricular impulsurile sen!itive din !ona RamsaB(7unt si de la
nivelul menin,elor din osa craniana post. "relun,irea centrala patrunde in trunchiul cerebral pe la
nivelul ori,inii aparente si ace sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al n =. "relun,irea
perierica a neuronilor pseudo(unipolari din ,,l in orm doua cat de ibre' ibre viscero aerente
speciale *se!orial ,ustative+ care receptionea!a in le,ate de ,ust de la niveul mucoasei paltine ,
valeculei , epi,lotei , bucoarin,elui. "relun,irea centrala a cestor neuroni patrunde in trunchiul
cerebral pe nivelul ori,inii aparente si ace sinapsa cu deutoneuronul in nucleul ,ustativ a lui
#a,eotte.a doua cate, de prelun,iri perierice orm ibre viscero(aerente ,enerale ce cule, stimuli
le,ati de distensia viscerelor de la nivelul larin,elui, traheei , arin,elui , esoa,ului, tubului di,estiv
pana la niveul un,hiului stan, al colonului de la nivelul !onei cardio(aortice si de la nivelul plamanilor.
D@
"relun,irea centrala a acestor neuroni pantrunde in trunchiul cerebral pe la nivelul ori,ini aparente sin
ace sinapsa cu deutoneuronul in 2Q5 in a nucleului tractului solitar din bulb.
Ori,inea reala pentru ibrele viscero eerente speciale(se ,aseste in treimea mi-locie a nucleului ambi,u
din bulb. Ori,inea reala pt ibrele ve,etative parasimpatice*visero(eerente pre,an,lionare+(se ,aseste
in nucleul dorsal al va,ului numit si nucleul cardio(penumoenteric situat sub planseul ventricolului 6
cerebral la nivelul tri,onului bulbar. Acest nucleu contine neuroni pre,an,lionari parasimpatici ai caror
a.oni intra in constitutia nervului 2@ si ac sinapsa cu neuronii post(,an,lionari ai ple.urilor
previscerale si intramorale din torace si abdomen astel a.onii proveniti din treimea sup a nucleului
dorsal asi,ura inervatia parasimpatica a traheei si esoa,ului. %ei din treimea mi- a cordului si
viscerelor abdominale si cele din treimea in asi,ura inervatia parasimpatica a plamanilor.
Oiri,nea aparenta(in santul retro(olivar sau dorso(lat al bulbului sub nervul G si deasupra n 22.
Traiect si rapoarte
N va, pre! 5 se, maari' intracranian, de la nivelul ,aurii -u,ulare si se, e.tracranian in care i se descriu
nervului o portiune cervicala, toracica si o portiune abdominala.
In primul se,ment intracranian(se ,aseste in osa craniana post
Al doilea se, la nivelul ,aurii -u,ulare.
Traiectul e.tracranian(portiunea cervicala si e.tracraniana Otraiectul nervului este oarte ramiicat
strabatand succesiv spatiul retrostilian *la arin,e+ patrunde in tri,onul carotic si apoi in portiunea in a
re,iunii S%#. In toate aceste se,mente succesive nervul ace parte din "&N al ,atului iind situat in
un,hiul diedru psot dintre artera carotida interna si vena -u,ulara interna si apoi intre artera carotida
comuna si vena -u,ulara interna. La ba!a ,atului nervul va, drept incrucisea!a ata anterioara a arterei
subclaviculare si trece apoi intre aceasta si vena subclaviculara. Nervul va, stan, coboara de(a lun,ul
etei lat a carotidei primitive stan,i si trece apoi antero(lat de arcul aortic.
Ramuri colaterale in re,iunea cervicala
Ramul menin,eal(pleaca din ,,l sup , reintra in craniu prin ,aura -u,ulara si se anastom cu ibre
simpatice ce provin din ,,l cervical sup asi,urand inervatia sen!itiva a dureimater din vecinatate.
Ramul auricular(ori,inea lui este in ,,l sup de unde patrunde in portiunea mastoidiana a canalului
acialului alaturandudse nervului intermediar. Iese din craniu prin ,aura stilomastoidiana se desparte de
nervul intermediar si inervea!a sen!itiv !ona RamsaB(7unt. Este sin,urul ram cutanat al n 2@ si se
anastom cu ramul comunicant a perechii a Ga de n cranieni.
Ramul comunicant cu nervul G(
Ramurile arin,iele isi au ori,inea in ,,l in , in nr de 4(5 cuboaara a-un, pe peretele lat al arin,elui
unde se anastom cu ibre din n G si din ,,l cervical sup orm ple.ul arin,ian din care se desprind
ramuri ce inervea!a m constrictor in al arin,elui , m valului palatin si mucoasa larin,o(arin,elui.
Nervul larin,eu sup isi are ori,inea din ,,l inerior sau din trunchiul nervului 2@ sub ,,l in. %oboara
spre anterior si medial intreptandudse spre peretele lat al arin,elui incrucisea!a ata mediala a carotidei
e.terne a-un,e in de artera lin,uala si in vecinatatea acesteia si a cornului mare a osului hioid se term
dand un ram e.tern si un ram intern.
Ramul e.tern sau in parcur,e lama laterala a cartila-ului tiroid intre m constrictor in al arin,elui pe
care il inervea!a si ,l tiroida, da ram pt ple.ul arin,ian, a-un,e la m cricotiroidian, il inervea!a dupa
D2
care perore!a membrana cricotiroidiana patrunde in larin,e si asi,ura inervatia ,landelor larin,iele.
Se anastom cu ramurile cardiace sup ale n 2@ orm nervul depresor. %onorm anatomiei clasice din
acest ram se desprinde ramuri terminale pt mucoasa eta-ului sub,lotic al larin,elui si ramuri
anastomotice pt simpaticul cervical part la orm ple.ului lui 7aller.
Ramul intern sau sup peorea!a memb tirohioidiana si ridica mucoasa larin,elui orm plica nervului
larin,eu si pe peretele post al larin,elui se anast cu un ram din n recurent orm ansa lui 3alemus. Acest
ram *intern+ inervea!a mucoasa larin,elui , mucoasa peretelui post a larin,o(arin,elui , mucoasa
traheala in portiunea ei superioara , mucoasa lin,uala in dreptul valeculei o parte din ,landele lin,uale
si asi,uara inervatia propioceptiva a m larin,elui.
Ramurile cardiace cervicale sup* ale va,ului+ isi au ori,inea din n 2@ sub ,,l in si participa la orm
ple.ului cardiac ant
Ramurile carotidiene(isi pot avea ori,inea din ,,l in di nervul recurent sau din ple.ul arin,ian si se
anastom cu ramul din n G si din smpaticul cervical orm ple.ul nervos intercarotidian.
Nervul larin,eu recurent*drept+(isi are ori,inea din nervul va, anterior de artera subclaviculara
dreapta , trece apoi in si post de aceasta descriind o ansa in -urul arterei subclaviculare drepte. In acest
moment are rapoarte cu cupola pleurala. Ia apoi un traiect ascendent si se asea!a pe mar,inea laterala
dreapta a esoa,ului urcand astel pana in dreptul vertebrei cervicale D in un,hiul diedru traheo(
esoa,ian. Isi continua traiectul ascendent pana in dreptul larin,elui.
Nervul larin,eu recurent*stan,+(ori,inea din n va,, in torace ant de arcul aortic, trece in si apoi post de
acesta descriind o ansa in -urul lui. Ia traiect ascendent si urca ase!at pe ata stan,a a esoa,ului.
Ramuri colaterale ale n arin,eu recurent
Ramurile cardiace cervicale inerioare* in anat clasica sub denumirea de nervi cardiaci mi-locii+(
participa la orm ple.ului cardiac
Ramurile esoa,iene
Ramurile traheale
%ele esoa,iene si traheala inervea!a musculatura si mucoasa.
Ramurile arin,iene pt m constrictor iin al arin,elui.
"ortiunea terminala a nervului arin,eu recurent numita si ramul lui terminal se numeste nervul
larin,eu in care da ramuri musculare pt muschiul cricoaritenoidian posterior si lat , m
interartenoidian , m tiroaritenoidian si de asemeni da un ram anastomotic ce se anastomo!ea!a cu un
ilet al nervului larin,eu sup orm anasa lui 3alemus.
24@, 244 in document "$F
242. Trahee *trahee+ ;mparte ;n dou: bronhiile principale *de asemenea, mainstem bronhii+, st>n,a 8i
dreapta, la nivelul un,hiului sternal de la punctul de anatomic: cunoscut sub numele de %arina.
Eronhia principala dreapta este mai mare, mai scurt:, 8i mai mult pe vertical: dec>t bronhiilor st>n,a
principale . Eronhia principala dreapta se ;mparte ;n trei lobara bronhiilor , ;n timp ce bronhiilor st>n,a
principal ;mparte ;n dou:. $ecala-ul lobara bronhiilor ;n ter9iar bronhiilor , de asemenea, cunoscut sub
numele de se,mentalinic bronhiilor, iecare dintre care alimentea!: un se,ment bronhopulmonar . Un
se,ment bronhopulmonar este o divi!ie a unui pulmonar separat de restul pulmonar de un tesut
con-unctiv sept . Aceast: proprietate permite un se,ment bronhopulmonar care urmea!: s: ie
;ndep:rtate pe cale chirur,ical:, :r: a aecta alte se,mente. E.ist: !ece se,mente de pe pulmonar, dar,
datorit: de!volt:rii anatomice, bronhiilor mai multe se,mente, ;n si,uran9a plamanul stan,, care dau
D4
na8tere la opt. Se,mentara decala-ul bronhiilor ;n mai multe bronhiole primare , care ;mpart ;n
bronhiole terminale , iecare dintre care apoi d: na8tere la mai multe bronhiolelor respiratorii , care
mer, pe pentru a ;mp:r9i ;n dou: la 22 conductele alveolare . E.ist: cinci sau 8ase saci alveolare
asociate cu iecare canal alveolar. Alveol: este unitatea de ba!: anatomic: a schimbului de ,a!e in
plamani.Nu este cartila- hialin pre!ent ;n bronhii, pre!ent ca inele nere,ulate ;n bronhiile mai mari *8i
nu la el de re,ulat ca ;n trahee+, precum 8i pl:ci mici 8i insule ;n bronhii mai mici. muscular neted este
pre!ent permanent in -urul bronhiilor.?n mediastin , la nivelul celei de a patra vertebre toracice , traheea
;mparte ;n bronhiile primare dreapta 8i de st>n,a. Ramur: bronhiilor ;n pasa-e mai mici 8i mai mici,
p>n: la cap:t, ;n saci de aer mici, numite alveole.
%artila-ului 8i membrana mucoasa a bronhiile primare sunt similare cu cele ;n trahee. %a ramiicare
continu: prin arborele bronsic, suma de cartila- hialin ;n pere9ii scade p>n: c>nd acesta este absent ;n
cele mai mici bronhiole. %a cartila-ului scade, cantitatea de musculaturii netede creste. #ucoasa suer:,
de asemenea, o tran!i9ie de la ciliata epiteliu columnar pseudostratiied la simplu epiteliului cuboidal la
simplu epiteliului scuamos .%ele conductele alveolare 8i alveole constau ;n principal de simplu
epiteliului scuamos , care permite diu!area rapid: de o.i,en 8i dio.id de carbon . Schimbul de ,a!e
;ntre aerul din pl:m>ni 8i s>n,e ;n capilarele apare pe pere9ii conductelor alveolare 8i alveole.
245 in doc "$F
246. Arborele bronsic' repre!inta totalitatea bronhiilor intrapulmonare care re!ulta din ramiicarea
bronhiilor e.trapulmonare. Eronhiile principale se ramiica pro,resiv. Eronhia principala dreapta se
imparte mai intai in bronhia lobara superioara care mer,e la lobul superior si in trunchiul bronsic
intermediar. La randul lui se imparte in doua ramuri ' bronhia lobara mi-locie si bronhia inerioara.
Structura peretelui bronhiilor intrapulmonare diera in raport cu calibrul acesteia.
Eronhiile lobare si se,mentare' au o structura asemanatoare cu cea a traheei cu deosebirea ca lumenul
lor este mai mic iar inelele sunt complete. Eronhiile interlobare au mucoasa de tip traheal iar in
corionul acestuia se ,asesc ,lande de tip seromuculos. Scheletul ibrocartila,inos este ormat din
se,mente de arcuri de orma lenticulara. #uschiul neted este slab de!voltat. Adenticea este ormata din
tesut con-unctiv la..
Eronhiile intralobare care provin din divi!iunea dicotomica a bronhiilor interlobare, au epiteliul
mucoasei monostratiicat, prismatic sau cubic, corionul este lipit de ,lande. Scheletul cartila,inous
lipseste iind inlocuit de un inel musculos.
Eronhiile terminale au o structura mult mai simpla. Epiteliul lor este cubic sau usor turtit, lipsit de cili
si de celule caliciorme. %orionul este slab de!voltat.
Eronhiile respiratorii sau acinoase se caracteri!ea!a prin aptul ca peretele lor este preva!ut din loc in
loc cu alveole pulmonare.
24=( lobi Z se,mente din document pd
24<. &asculari!atia unctionala O mica circulatie'
incepe la nivelul ventricolului drept de unde porneste artera pulmonara ce se imparte in cele 4 ramuri
D5
O artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stan,a
acestea se ,asesc la nivelul hilului pulmonar, patrund in plaman si se impart in ramuri lobulare,
se,mentare si a-un, pana la capilare arteriale
la nivelul membranei alveolo(capilare are loc schimbul de ,a!e, artera pulmonara lasa %O4
de la nivelul membranei alveolo(capilare san,ele incarcat cu O4 este preluat de capilarele venoase
acestea drenea!a in venule, se aduna in capilare din ce in ce mai mari, ormea!a cele 4 vene
pulmonare care duc san,ele incarcat cu O4 si substante nutritive in atriul stan, unde se incheie circuitul
vasculari!atiei unctionale *mica circulatie+
24D. &asculari!atia nutritiva O marea circulatie'
&asculari!atia plamanilor este dubla' unctionala si nutritiva.
&asculari!atia unctionala este asi,urata de trunchiul pulmonar cu cele doua ramuri ale lui' artera
pulmonara dreapta si artera pulmonara stan,a si de cele patru vene pulmonare' doua drepte si doua
stan,i.
Trunchiul pulmonar porneste din ventriculul drept al inimii si duce la plamani san,e sarac in o.i,en, iar
venele pulmonare aduc san,ele bo,at in o.i,en de la plamani la atriul stan, al inimii. Trunchiul
pulmonar si venele pulmonare alcatuiesc vasele circulatiei mici, prin care se asi,ura schimbul
permanent de ,a!e' cedarea bio.idului de carbon din san,e in aerul alveolar si trecerea o.i,enului din
aerul alveolar in san,ele capilarelor perialveolare.
Artera pulmonara dreapta situata inaintea, apoi dedesubtul si in cele din urma postero(lateral ata de
bronhia principala, se divide chiar inainte de patrunderea ei in hil, in patru ramuri'
Ramura superioara *a lobului superior+ da cinci divi!iuni se,mentare' apicala, pentru se,mentul apical)
anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pentru se,mentul anterior) posterioara ascendenta si
posterioara descendenta, pentru se,mentul posterior.
Ramura mi-locie *destinata lobului mi-lociu+ da doua divi!iuni se,mentare' laterala si mediala pentru
se,mentul lateral, respectiv medial.
Lobul inerior primeste doua ramuri'
Ramura superioara, independenta, destinata se,mentului apical.
Ramura inerioara, puternica, numita "ars basalis, care se distribuie celorlalte se,mente ale lobului
inerior, dand urmatoarele ramiicatii' ba!ala mediala, ba!ala anterioara, ba!ala laterala, ba!ala
posterioara.
Artera pulmonara stan,a este situata anterior, deasupra, apoi postero(lateral ata de bronhia principala,
in hil se divide in trei ramuri pentru cei doi lobi ai plamanului stan,'
Ramura superioara *pentru lobul superior+ cu cinci divi!iuni se,mentare' apicala si posterioara, pentru
se,mentul apico(posterior) anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pentru se,mentul anterior)
lin,ulara, pentru cele doua se,mente lin,ulare' superior si inerior.
D6
Lobul inerior are o dispo!itie arteriala identica cu cea din dreapta.
Ramura superioara, independenta, pentru se,mentul superior.
Ramura inerioara, puternica, numita ca si la plamanul drept, "ars basalis) este destinata celorlalte
se,mente ale lobului inerior' ba!ala anterioara, ba!ala laterala, ba!ala posterioara) mai este pre!enta si
ramura ba!ala mediala, chiar in lipsa se,mentului bronhopulmonar corespun!ator.
Ramurile arterelor se,mentare insotesc bronhiile si strabat impreuna se,mentele bron(hopulmonare.
Ramiicatiile lor a-un, la lobulii pulmonari unde se de!volta in reteaua de capilare perialveolare. O
parte din aceste capilare stabilesc le,aturi cu capilarele arterelor din -urul bronhiolelor respiratorii.
&enele pulmonare se ormea!a din reteaua de capilare, perialveolare, de unde transporta san,ele bo,at
in o.i,en. Aceste vene reali!ea!a le,aturi cu reteaua capilara bronhica apoi ormea!a vene perilobulare,
intrase,mentare si interse,mentare *se remarca calibrul mare al venelor interse,mentare care strabat
tesutul con-unctiv din -urul se,mentelor+.
$in unirea tuturor acestor aluenti se ormea!a cate doua vene pulmonare la dreapta si la stan,a' una
superioara si alta inerioara, care ac parte din pediculii pulmonari.
&ena pulmonara dreapta superioara primeste san,ele o.i,enat din lobul superior si mi-lociu,
&ena pulmonara dreapta inerioara primeste san,e din lobul inerior)
&ena pulmonara stan,a superioara primeste san,ele din lobul superior)
&ena pulmonara stan,a inerioara primeste san,ele din lobul inerior.
&asculari!atia nutritiva este asi,urata de catre arterele bronhice *din aorta toracica+ si artera toracica
interna, respectiv de catre venele bronhice *tributare venelor brahiocealice la stan,a si venei a!i,os la
dreapta+.
Arterele bronhice insotesc bronhiile si se distribuie peretilor acestora, peretilor vaselor pulmonare si
stromei pulmonare. Arterele bronhice a-un, numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii) aici se
termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronhice. Arterele bronhice nu asi,ura nutritia
parenchimului respirator, a acinilor pulmonari) nutritia parenchimului este asi,urata de catre vasele
circulatiei unctionale, adica de ramurile pulmonarei.
"rin vasele bronhice trece circa l^ din cantitatea de san,e destinat plamanilor. In conditii patolo,ice
insa *de e..' insuicienta cardiaca+ aceste vase pot drena pina la F@^ din totalul san,elui pulmonar.
$erivarea san,elui se datoreste in aceste ca!uri anastomo!elor dintre retelele de capilare ale vaselor
bronhice si ale vaselor pulmonare. Anastomo!ele sunt oarte numeroase la at si la nou(nascut, dar ele
se obliterea!a cu varsta.
&enele bronhice se ormea!a din reteaua subpleurala, din stroma pulmonara si din reteaua capilara din
-urul bronhiolelor intralobulare.
D=
24F.
Limaticele plamanilor. Se ,rupea!a subpleural si intrapulmonar. %ele supericiale, subpleurale, mer,
in proun!ime si conluea!a cu limaticele intrapulmonare, situate perilobular *in lobuli nu e.ista vase
limatice+, interse,(mentar si peribronhovascular.
&asele limatice trec prin nodurile limatice pulmonare, bronhopulmonare, traheobronhice,
mediastinale anterioare si mediastinale posterioare. $e aceea carcinomul pulmonar primar, metasta!at
dealun,ul acestor noduri, poate da parali!ia nervului renic.
Nervii plamanilor. Fibrele nervoase care deservesc plamanii ormea!a la nivelul pediculului pulmonar
un ple. anterior si altul posterior. Fibrele sunt parasimpatice *din nervul va,+ si simpatice *din
,an,lionii simpatici toracali doi si pina la ,an,lionii simpatici toracali cinci+. Ele insotesc bronhiile
intrapulmonare si arterele.
Fibrele parasimpatice eerente *motoare+ au pe traseul lor micro,an,lioni intrapulmonari, la nivelul
carora se reali!ea!a numeroase sinapse. Ele sunt destinate' a+ musculaturii bronhiale, dand
bronhoconstrictia si b+ ,landelor din mucoasa bronhica, determinind secretia acestora.
Fibrele simpatice sunt vasomotoare' re,lea!a calibrul vaselor si implicit, debitul san,uin pulmonar. Ele
au in acelasi timp actiune rela.anta asupra musculaturii bronhice.
E.ista ibre aerente *viscerosen!itive+ care conduc stimulii porniti de la nivelul alveolelor pulmonare,
de la mucoasa bronhiilor si de la nivelul aluentilor venosi.
24G.
Interstitiul pulmonar
A comple. anatomic careinclude bronsiolele terminale cu vasele adiacente, nervi si componentele
con-unctiveinvecinate, plus unitatilede schimb,a!os*acini, alveole, capilare+.
25@ in document pd
252. Scheletul capului este alcatuit din 44 de oase, dintre care opt ormea!a craniul cerebral
*neurocraniul sau cutia craniana+ care adaposteste encealul, iar 26 ormea!a craniul visceral
*viscerocraniul sau oasele etei+. %raniul cerebral *neurocraniul sau cutia craniana+, cu o capacitate
medie de 2.6@@(2.=@@ m5, are orma unui ovoid cu partea posterioara mai voluminoasa si pre!inta o
ba!a si o bolta.
$intre oasele care(2 alcatuiesc, patru sunt mediane si neperechi' rontal, etmoid, senoid si occipital, iar
patru sunt perechi si ase!ate lateral' oasele temporale si parietale. %raniul visceral *viscerocraniul,
oasele etei+ ( este ormat din 26 oase, dintre care doua neperechi' vomerul si mandibula, si 24 ,rupate
in perechi' oasele ma.ilare, palatine, na!ale, lacrimale, !i,omatice, cornetele na!ale inerioare. in aara
craniului mai e.ista un os ase!at in ,rosimea muschilor ,atului, osul hioid si de el se prind o parte din
muschii limbii.
252(266( re,iuni
D<
26= in document pd
26=.

SINUSURILE "ARANAJALE
Se deschid ;n cavitatea na!al:.
SINUSUL FRONTAL
( ;n ,rosimea scuamei osului rontal
pere9i'
un,hiul ormat de p:r9ile osului rontal' ( scuama( partea orbital:( partea na!al:
raporturi'
( r:dacina nasului (
anterior
( polul rontal al emiserelor cerebrale (
posterior (
cavitatea na!al: (
inerior
Se deschid ;n meatul na!al mi-lociu prin
canalul rontona!al
,

prin intermediul unor celule etmoidale.Fiecare sinus pre!int: un oriiciu care se continu: prin canalul
rontona!al.%ele dou: sinusuri sunt ine,ale uneori, separate de un sept care poate s: nu ie median.
?n sinu!itele rontale se palpea!: ,:urile supraorbitale, care sunt dureroase.
SINUSUL #A1ILAR (
cel mai mare sinus parana!al
( ;n ,rosimea corpului ma.ilarului
pere9i'
( superior ( podeaua orbitei
*artera 8i nervul inraorbital ;n 8an9ul inraorbital +
( inerior (
8an9 scobit ;n procesul alveolar
(medial ( peretele na!al
din' ( ma.ilar ( palatin( cornet na!al inerior ( deschiderea sinusului ;n meatul na!al mi-lociu prin
hiatusul semilunar
( lateral ( osa inratemporal:
( anterior ( re,iunea inraorbital:(
posterior ( peretele pteri,oma.ilar
?n sinu!itele ma.ilare se palpea!: ,:urile inraorbitale, care sunt dureroase.
SINUSUL SFENOI$AL
( ;n corpul senoidului
pere9i'
(superior (8aua turceasc: cu osa hipoi!ei(
inerior ( peretele superior al cavit:9ii na!ale(
lateral ( 8an9ul carotic cusinusul cavernos
anterior ( deschiderea ;n recesul senoetmoidal , ;ntre cornetul na!al superior 8i a9aanterioar: a
DD
corpului senoidului
LAEIRINTUL ET#OI$AL
( masele laterale ale osului etmoid, ormate din ,rupuri de celule etmoidale
( anterioare( mi-locii ( posterioare
Se deschid separat la nivelul celor trei meaturi na!ale ( superior ( mi-lociu( inerior
pere9i'
(
superior O continua lateral lama ciuruita a etmoidului(
lateral ( ormea!: peretele medial al orbitei(
medial ( ormea!: peretele lateral al cavit:9ii na!ale(
anterior ( osul lacrimal( procesul rontal al ma.ilarului"re!int: ( cornetele na!ale ( suprem( superior (
mi-lociu( procesul uncinat al etmoidului * delimitea!: ;mpreun: cu bula etmoidal:
hiatusul semilunar +
26< re,iune
26D. Este un or,an musculo(membranos cu o orma conica, mobil, care participa la ormarea peretelui
inerior al cavitatii bucale. Repre!inta or,anul ,ustului intervenind in masticatie, de,lutitie, iar la nou
nascut si in supt. Intervine in onatie in articuarea consoanelor lin,uale.
%onormatia e.terioara' limba nu poate i evidentiata in totalitate, chiar daca ,ura este lar, deschisa, ea
iind ormata din 4 portiuni, una verticala sau radacina, denumita si portiunea arin,iana si o portiune
ori!ontala sau corpul sau portiunea bucala. Separatia dintre cele doua portiuni se ace printr(un sant
denumit &(ul sau santul terminal. El este dispus la cativa mm in spatele &(ului lin,ual si pre!inta in v
sau o depresiune denumita ,aura oarba.
Radacina limbii este portiunea situata post santului terminal, iind situata in arin,e. "rin e.tremitatea
sa superioara se continua cu portiunea bucala, pe cand e.tremitatea inerioara este le,ata de epi,lota
prin 5 plici mucoase si anume plicile ,loso epi,lotice' una mediana si doua laterale, intre care se ,asesc
depresiuni aveoleleQvaleculele ,loso(epi,lotice. Radacina limbii pre!inta o ata anterioara ce se
continua cu restul or,anului, o ata posterioara ce corespunde arin,elui si pe care se ,aseste ami,dala
lin,uala. $oua mar,ini laterale ce vin in raport cu lo-a ami,dalei palatine si doua e.tremitati'
superioara si inerioara.
%orpul limbii este portiunea situata anterior santului terminal) se ,aseste in cavitatea bucala, denumita
deci se,mentul bucal. "re!inta doua ete,doua mar,ini, o ba!a si un var. Fata superioara sau dorsala
pre!inta un sant median la care vin si se termina randurile de papile ale limbii. Fata inerioara mai putin
intinsa decat cea superioara, deoarece portiunea ei posterioara este ascunsa in re,iunea sublin,uala.
"re!inta pe linia mediana raul limbii, iar in aara acestuia cate o dun,a albastra, repre!entata de venele
prounde ale limbii. #ar,inile limbii corespund arcadelor alveolo(dentare. Ea!a se uneste cu radacina
limbii, iar varul este subtire si ascutit si vine in raport cu portiunea anterioara a arcadelor alveolo(
dentare.
Topo,raii O document separat in pd
26F.
Mi*la"# .# #1'l$a$#' e.plorarea arin,elui se ace pe caile naturale ' bucoarin,ele direct prin
cavitatea bucala) na!oarin,ele si larin,oarin,ele se e.plorea!a indirect cu a-utorul unor o,lin!i
DF
speciale. Farin,ele se poate descoperi pe cale anterioara si laterala prin spatiul mandubulo(
arin,ian*diara,m stilianARin portiunea prestiliana cu indepartarea parotidei*un,hi mandibula+,
retrostiliana are vase mari+. Larin,oarin,ele( capul in e.tensie, e.plorare cartila- tiroid) inci!ie sub os
hioid(Repi,lota, ara le!area nv larin,eu sup. Oroarin,ele( supra hioid(Rmar,ini S%#) ridicare ,lande
submandibulare din lo-e cu sectiunea muschilor. Taiere un,hi mandibula.
En.la$ing#l# se studia!a prin laringoscopie care poate i indirecta cu a-utorul unor oglinzi
laringiene*ra!e luminoase+ si directa prin introducerea unui laringoscop, adica endoscop cu fibre
optice'
Cai .# a""#& '# +a$ing#' Abordul *calea de acces la un or,an+ re,iunii cervicale a arin,elui se ace
prin arin,otomie ant transhioidiana( de &ALOIS. "entru arin,ele cealic se constata diicultatea
interventiilor chirur,icale la acest nivel avand in vedere raporturile sale laterale, este obli,atoriu sa se
sacrifice planurile de acoperire si mai ales ramura mandibulara. Aceasta re!ectie *taierea si scoaterea,
indepartarea partiala sau totala a unui tesut sau or,an+ temporara sau deinitiva este primul tip al
arin,ectomiilor lar,ite care se practica in special in interventiile pe faringele oral.
A(ig.ali)a &i a(ig.al#")(ia' Inectia ami,dalei palatineQFarin,iana( poarta numele de ami,dalita,
este bacteriana(streptococ si trebuie tratata deoarece tratamentul inadecvat cu antibiotice poate avea
urmari neaste asupra or,anismului. Ami,dalele sunt mase de tesut limatic situat de o parte si de alta a
,atului, deasupra si in spatele limbii, acand parte din sistemul imun al or,anismului. Tratament
chirur,ical( ami,dalectomie. Antibio,rama) penicilina) beta(hemolitic ,rupa A) moldamin) musca
cordul si linge articulatiile. Este indicata in ca! de inectiile cronice sau repetate, sau cand ami,dalele
hipertroice impiedica respiratia. Operatia( sub aneste!ie ,enerala de scurta durata, la 46 h dupa
intervin san,erari, pacientul sa stea intins, culcat pe o parte, pt a putea in,hiti mai usor.
A.#ni.i)a( inlamatia tonsilei arin,iene, inectie microbiana sau virotica a t ,landular din re,iunea
na!o(arin,iana) care apar mai recvent la copii dar si la adulti, se caracteri!ea!a printr(o respiratie pe
,ura cu posibilitatea ca inectia de la tonsila arin,iana sa se e.tinda la tonsila tubara si de aici sa
a-un,a in urechea medie.
26G.
In.i"#l# +a"ial( se obtine prin raportul dintre inaltimea viscero(craniului si latimea lui. Este un
indicator al de!voltarii armonioase.
Ung2i!l (a1ila$ al l!i Ca('#$( se creea!a printr(o linie verticala ce poate i dusa prin punctul cel
mai proeminent al runtii si al ma.ilarului in plan median si un plan ce trece prin planseul cornetelor
na!ale, prim meatul acustic e.tern. La copil, din cau!a ca runtea e mai bombata, iar ma.ilarul este mai
mic, un,hiul este de G@ ,rade si scade la adult.
Ung2i!l &i(+i3ianO ormat de planul tan,ent la re,iunea mentonier: 8i planul ori!ontal, trasat prin
mar,inea inerioar: a corpului mandibular. E deschis posterior 8i ;n unc9ie de valoarea lui sedistin, trei
tipuri' normal, inantil 8i simian.
T$i!ng2i!l l!i 4n5ill( unind punctul interincisiv mandibular cu centrii ima,inari ai condililor, se
ormea!a un triun,hi echilateral cu latura de 2@(22 cm.
Ung2i!l na36(ala$ al l!i Fl5#$( e deschis posterior 8i e ormat de planurile tan,ente la ba!a
orbitelor.
P!n")#l# "$ani(#)$i"# centrale, apoi laterale
2.3nation O punctul cel mai inerior de pe simi!a mentonier:.
4."unctul mentonier *simi!ian+ O cel mai anterior *mai proieminent+ punct de pe eminen9amentonier:.
5."unctul inci!iv inerior *inradental+ O situat pe arcul alveolar, ;ntre inci!ivii mediani.
6."unctul inci!iv superior *prostion+ O alat pe apoi!a alveolar: a ma.ilei ;ntre inci!iviimediani.
=."unctul na!ospinal *spinal+ O situat pe spina na!al: anterioar:.
DG
<.Rhinion O punctul inerior al suturii dintre ambele oase na!ale.
D.NasionO punctul de intersec9ie a suturii rontona!ale cu linia median:.
F.3labella O corespunde ariei mediane, situate ;ntre arcurile superciliare.
G.Orion O punctul de intersec9ie al diametrului rontal minim *distan9a cea mai mic: dintreambele
creste temporale ale osului rontal+ cu linia median:.
2@.Ere,maO punctul ;n care se ;nt>lnesc suturile coronar: 8i sa,ital: 8i corespunde
verte.ului*sinciputului+O celul mai superior punct al craniului.
22.Obelion O punctul ;n care sutura sa,ital: e ;ntret:iat: de linia dintre ambele oriicii parietale.
24.Lambda O punctul unde se unesc suturile sa,ital: 8i lamboid:.
25.Opistocranion O punctul cel mai posterior din planul sa,ital al craniului.
26.Innion O punctul, ce corespunde protuberan9ei occipitale e.terne.
2=.Opistion O punctul median pe de mar,inea posterioar: a oriiciului occipital.
2<.Ea!ion O punctul median de pe mar,inea anterioar: a oriiciului occipital.
2."unctul ma.ilorontal O alat la nivelul suturii dintre apoi!a rontal: a ma.ilei 8i osulrontal.
4.$acrionO punctul unde se ;nt>lnesc suturile lacrimoma.ilar: 8i lacrimorontal:.
5."unctul malarO cel mai proeminent punct al osului !i,omatic.
6."terion O punctul ;n care se ;nt>lnesc solsul temporalului, parietalului, aripa mare asenoidului 8i
rontalul.
=."unctul coronarO cel mai lateral punct de pe sutura coronar:.
<.SteanionO punctul ;n care linia temporal: superioar: ;nt>lne8te sutura coronar:.
D.3onionO corespunde un,hiului mandibulei.
F."unctul auricularO alat ;n mi-locul conductului auditiv e.tern.
G.Eurion O cel mai ridicat punct de pe eminen9a parietal:.
2@.AsterionO punctul din locul ;nt>lnirii temporalului, parietalului 8i occipitalului
2=@.
P$i#")i# &i .#&"'#$i$# a )#('$ala &!'#$+i"iala( reperele pt descoperire sunt condilul mandibulei si
vasele temporale supericiale. %apul este usor inclinat de parte opusa, se palpea!a colul condilului si se
e.aminea!a tra,usul. Imediat anterior tra,usului se duce o inci!ie verticala de 6 cm lun,ime, -umatate
situata deasupra arcadei !i,omatice si -umatate sub aceasta. Se inci!iea!a pielea*tesutul cel subcutanat
si ascia invelitoare+. $upa sectionarea asciei apare vena, iar imediat posterior ei apare artera. Nervul
este situat si mai posterior arterei. &AN
Fa"iala( este ramura a arterei carotide e.terne. $upa un scurt traiect cervical, patrunde in ,landa
submandibulara, iar la iesirea din aceasta ,landa, incon-oara mar,inea inerioara a mandibulei si trece
in re,iunea etei si a-un,e pana la nivelul un,hiului intern al ochiului. Artera aciala se descopera la
iesirea din ,landa submandibulara, la 5 cm ant de un,hiul mandibulei. %apul va i intors in partea
opusa. Se e.plorea!a un,hiul madibulei si depresiunea premaseterina. Inci!ia are o lun,ime de 5 cm,
iar mi-locul sau corespunde depresiunii maseterine si mer,e de(a lun,ul mar,inii inerioare a
mandibulei. Se sectionea!a pielea si platisma, iar artera se va ,asi imediat inaintea maseterului,
cuprinsa intr(un invelis ibros. `se ace o inci!ie mediana, incepand de la inci!ura supraorbitala pana
sub nas si de la comisura bu!elor pana la mar,inea ant a mastoidei. Se ridica pielea porinind din
re,iunea inci!urii supraobritale. In un,hiul medial al ochiului, la nivelul santului na!o(,enian sub m
!i,omatici, se identiica artera si post vena aciala.
O""i'i)ala( ram al carotidei e.terne, ce pleaca din re, ,atului si mer,e oblic postero(superior, trecand
intre mastoida si atlas. Trece apoi pe sub insertiile sup ale spleniusului. Artera occipitala pre!inta 5
portiuni' una initiala la nivelul cervical, una mi-locie situata intre procesul transvers al atlasului si
mastoida si ultima portiune situata in re, occipitala. $escoperirea arterei se ace doar la nivel cervical
F@
si la niv re, occipitale, la nivelul mi-lociu artera iind prea prounda pentru a putea i descoperita.
$ES%O"ERIREA la niv liniei nucale' cadavrul se ,aseste culcat pe ata ant. Se e.plorea!a linia sup si
apoi mastoida. La -umatatea distantei dintre protuberanta occipitala e.terna si v mastoidei se ace o
inci!ie verticala. Se sectionea!a pielea, t cel subcutanat, splenius. Sub spleniusul sectionat se cauta
artera. $ES%O"ERIREA la niv mastoidei' capul este intors de parte opusa si se e.plorea!a mastoida.
Inci!ia mer,e paralel cu mar,inea post a mastoidei si este situata la 2 cm post ei. Inci!ia incepe la
nivelul v mastoidei si se termina la 6 cm de la ori,ine. Se sectionea!a pielea, t cel subcutanat, S%# si
m splenius, comple. m. La un de,et departare de mar,inea post a inci!iei se ,aseste artera .. pe osul
occipital.
N#$%!l &!,""i'i)al al l!i A$nl.( cel mai si,ur mod de a identiica nv este de a(l cauta sub m trape!.
%adavrul va i situat cu ata in -os, iar capul este pus in usoara le.ie. Se e.plorea!a protuberanta
occipitala e.terna si mar,inea post a S%#. Inci!ia pielii se va e.ectua transversal la 5 de,ete sub
protuberanta occipitala e.terna, plecand de la linia mediana catre S%#. Se sectionea!a pielea, t cel
subcutanat si m trape!, se ridica bu!a sup a pla,ii si apare m cople. mare, acoperit de o ascie subtire.
Se sectionea!a aceasta ascie si se evidentia!a nv ce se e.teriori!ea!a din comple.ul mare. Situarea
noului nerv occipital ata de linia mediana varia!a, putandu(se ala la o distanta de 2(6 cm de aceasta
linie.
P7N &!'$a$,i)al8 "".( se inci!ea!a de la protuberanta occipitala e.t pana la radacina nasului. Se
ridica lamboul cutanat incepand cu radacina nasului. In re,iunea ant se observa pvn supraorbital) post
ramurile terminale ale a occiptiale.
4!"2#)!l SU4OR4ITAR( iese prin ,aura omonima si se raspandeste la ata. 3aura suborbitara este
situata la = mm sub mar, in a orbitei, de(a lun,ul unei linii verticale ce trece intre primul si al 4lea
molar. "entru descoperirea nervului este nevoie de o inci!ie situata in depresiunea premolara, la = mm
sub mar,inea orbitara si paralela cu aceasta. %apul este intors de partea opusa celei care vrem sa
operam. "alpam pometele si se simte mar,inea in a orbitei si se masoara = mm sub ea. Inci!ia pielii
este curba, paralela cu mar, in a orbitei si mer,e la = mm sub.., intin!andu(se de la pomete la
proeminenta na!ala. Se departea!a bu!ele inci!iei si se identiica m orbicular care va trebui sectionat,
sub el aparand insertia superioara a m ridicatori. Sub m ridicatori se ,aseste un testu celular in care se
,aseste nv. $escoperirea nv se va ace imediat dupa ,asirea oriiciului suborbitar.
2=2.
L#3i!nil# "a'!l!i- Le!iunile la nivelul e.tremitatii cealice i,urea!a printre cau!ele cele mai
recvente si ma-ore ale mortalitatii si invaliditatii, ele avand consecinta hemora,ii, inectii, osteomielita
sau inlamatia maduvei osoase si a osului subiacent, putand mer,e pana la le!iuni ale encealului si ale
nervilor cranieni. %and sunt mai ,rave se insotesc de pierderea constiintei care este simptomul recvent
al le!iunilor cealice. Un alt simptom care insoteste le!iunile e.tremitatii cealice este .!$#$#a care
poate insa i si re!ultatul e.istentei unor tumori craniene.*durerea de capAcealee+. `Le!iunile la nivelul
e.tremitatii cealice au devenit recvente din a doua -umatate a secolului 11, datorita proceselor de
industriali!are si a stilului de viata actual. $e asemenea, este o cau!a de mortalitate statistic mai
recventa la persoanele tinere si de invaliditate. In SUA se aprecia!a ca apro.imativ 2@^ din decese se
datorea!a le!iunilor cealice, encealul iind implicat in -umatate din decesele prin traumatism, aceste
accidente sunt mai recvente la barbati*de 5(6 ori mai mult+.
L#3i!nil# a$"a.#l$ &'$an"#na$#- Arcada sprancenara este o proeminenta osoasa sub tesutul
subcutanat, sub orma unei creste si printr(o lovitura directa se produce compresiunea tesuturilor moi
pe portiunea osoasa, cu rupturi ale vaselor si ormarea unui hematom. In le!area arcadelor, hematomul
se poate intinde si spre pleoapa superioara sau inerioara dand asa numitul "2i in ,#$#n#aga.
N#%$algii - $urerea, simptom caracteristic le!iunilor capului, poate i cu caracter lancinant*durere
F2
intensa+ si poarta numele de nevral,ie, ea iind pe traiectul unui nerv si iind provocata de o le!iune
nervoasa demielini!anta. Aceste nevral,ii sunt recvente la nivel acial. Nevral,ia aciala este o
sen!atie dureroasa diu!a, ara o locali!are precisa, atunci cand are o locali!are precisa luand numele
!onei respective*odontal,ie(la niv dintilor etc.+ Nevral,ia este insotita de cealee, ebra, o tensiune
nervoasa, oboseala si in cel mai ,rav ca! este produsa de o tumora cerebrala putand i produsa si de o
hemora,ie subarahnoidiana, o menin,ita. %au!e necunoscute sau re!ultat al virusului herpetic
!osterian.
F$a")!$i (a1ila$#- L# F$)*chirur,, ,inecolo,+ le imparte in 5 cate,orii'
2+ractura ori!ontala care trece deasupra procesului alveolar, prin portiunea osoasa a septului na!al si
prin procesele pteri,oide.
4+le ort 4( ractura care mer,e din partea posterioara si laterala a sinusului ma.ilar, se indreapta
supero(medial prin oramenul inraorbitar, interesand osul lacrimal si a-un,and la radacina nasului.
Acest tip de ractura desolidari!ea!a portiunea centrala a etei *procesul alveolar si palatul dur+ de resul
masivului acial.
5+le ort 5( de asemenea o ractura ori!ontala care trece prin isura orbitara superioara, prin osul
etmoid, oasele na!ale, aripa mare a senoidului si sutura ronto(!i,omatica. %and este insotita si de
ractura arcului !i,omatic desolidari!ea!a oasele ma.illa si !i,omatic de restul craniului.
"rovocate de sco violent, e.ista vasculari!atie importanta(Rhematoame serioase) dia,nostic pe ba!a
e.amenelor radiolo,iceZ tomo,ra si scanner.
F$a")!$i (an.i,!la$#- Frecvent este dubla, dar cu animate particularitati. Fractura procesului
conoid*capul mandibular+ este o ractura simpla, traiect ori!ontal. Fractura colului mandibular este
transversala si se insoteste de lu.atia temporo(mandibulara homolaterala. Iese capul mandibular din
osa mandibulara ANT. Fractura la niveul ramurii mandibulare( ori!ontala. Fractura la nivelul
un,hiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 5 in *maseaua de minte+. Aceste
racturi sunt cel mai recvent oblice. Fractura corpului mandibular, cea mai recventa trece prin alveola
caninului.
R#3$,)ia &a&a al%#la$a- In urma e.tractiilor dentare sau a caderii dintilor, alveola se umple cu
tesut osos iind urmata de o resorbtie alveolara care in ca!ul edentatiei e.tinse sau totale are ca urmare
ascensionarea oramenului mentonier catre mar,inea alveolara sup, putand chiar sa si dispara, iind
urmata de tulburari nervoase prin compresiunea in timpul masticatiei a "&N. In astel de situatii, ridica
si presiunea e.ercitata asupra nervului de catre prote!a dentara, masticatia iind oarte dureroasa. In
edentatiile totale*pierderi dinti+ apare un pro,natism mandibular si apar niste pliuri verticale in aara
comisurilor bucale.
2=4.
F$a")!$il# ,l)ii "$ani#n# - Se produc cel mai recvent ca urmare a unor lovituri puternice la acest
nivel, care au ca urmare inundarea osului cu comprimare sau le!are a encealului subiacent. Aceste
racturi pot i (liniare, care se produc la nivelul actiunii actorului traumati!ant sau se pot produce si la
distanta de locul a,resiunii, iradiere. (cominutive, se caracteri!ea!a prin e.istenta mai multor ra,mente
osoase, dintre care unele pot patrunde in masa encealului. "ot interesa menin,ele si subst nv a
emiseului, avand un pro,nostic si o evol complicate) tratament mai ,reu. Re,enerarea osoasa la niv
craniului( slaba) subst, materiale, ire metalice.
In !onele in care grosimea boltii este mare, nu se produc racturi ci se produce o incurbare a osului
respectiv. Se descriu si asa numitele racturi in contralovitura, adica a,entul traumati!ant este aplicat de
o parte si ractura apare de partea cealalta. In aprecierea locali!arii racturilor, ')#$in!l este reperul
important in clinica, iind situat la 4 de,ete deasupra arcadei !i,omatice si un de,et inapoia procesului
rontal al osului !i,omatic. Importanta pterionului consta si in aptul ca la acest nivel se ,aseste artera
F4
cerebrala anterioaraQ#enin,ee mi-locieT cu ramurile sale care poate i le!ata in racturi in aceasta
!ona*ata interna a osului temporal+. In aara sol!ului temporalului, dura mater este aderenta de ata
interna a oaselor cutiei craniene. NeaderentaQdecolabil durei materului la nivelul sol!ului temporalului
ace ca le!area arterei sau a unui ram din cerebrala anterioara sa permita ormarea unui hematom cu
compresiune pe substanta encealica subiacentaQlobul temporal al emiserului cerebral si daca nu se
intervine in timp util individul poate muri*6h+( este asa numita !ona .#"la,ila a l!i G#$an.6
Ma$"2an./F#$$#0. La tampla( poti muri) sol! temporal subtire, aproape transparent.
D#3%l)a$#a "$ani!l!i - !ona aciala are dimens di in unctie de se., varsta. La nou(nascut craniul are
cam 2QF din dimensiunea craniului acial. La adult este cam 2Q5 datorita de!voltarii masivului acial.
$imensiunile mici ale masivului acial la nou(nascuti se datorea!a urmatorilor actori' ma.ila are
dimensiuni reduse, sinusul ma.ilar iind oarte redus sau absent, la el are si mandibular. Sinusurile
parana!ale sunt oarte reduse sau chiar ine.istente. Reduse sunt cavitatile na!ale, se mentine sutura
rontala, sutura inter(ma.ilara si sutura inter(mandibulara. Este absent procesul mastoidian si procesul
stiloidian. Absenta acestor procese osoase ace ca traiectul nervului &II sa ie supericial, putand i
le!at cu usurinta in interventiile chirur,icale, o compresiune e.ercitandu(se si in timpul nasterii) se
oloseste orcepsul. La nou(nascut oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale. Jona alveolara nu
are dinti( in iecare -um de ma.ila si mand se ,asesc = mu,uri decidualiAR dintii temporaliQ de lapte*4@
dinti+. Avand in vedere structura oaselor, precum si absenta unor procese osoase, craniul nou(nascutului
poate i le!at in timpul nasterii, cand nasterea este ,reoaie, care poate le!a si nervul acial, care mai
poate i le!at si in timpul interventiilor chirur,icale, in special pe cele care necesita inci!ii posterior
pavilionului urechii. La nastere, oasele sunt netede, subtiri, unilamelare, intre oasele boltii cutiei
craniene e.ista spatii care sunt acoperite de membrane ibroase, aceste spatii purtand numele de
ontanele, ele sunt in numar de <, 4 pe linia mediana( anterioara si posterioara si celelalte 6 pe partile
laterale( 4antero(laterale*senoidale+ si 4postero(laterale*mastoidiane+. Aceste ontanele ne dau indicatii
asupra procesului de crestere osoasa a ,radului de hidratare a nou(nascutului*cand hidratarea este
deicitara se produce o inundare a ontanelei+ si asupra presiunii intracraniene*cand este crescuta
tesutul ibros este bombat+. Ele servesc pt recoltari de s, si pt administrare de sol medicamentoaseQ
hranitoare( ontanela ant.
Fontanela anterioara' bre,maticaQ ronto(parietala, orma apro. rombica si se sudea!a la apro.imativ
2F(46 de luni. Anterior se continua cu sutura metopica, care se sudea!a incepand de la varsta de 4 ani,
putand persista pana la F ani si uneori mai mult sub orma de creasta metopica la adult. "osterior se
continua cu sutura sa,itala.
Fontanela posterioara' lambdaticaQ parieto( occipitala, orma rombica cu ba!a la sol! occ si se osiica
spre s primului an de viata e.trauterin. Se sudea!a in -urul varstei de 2 an.
In special cea anterioara poate i olosita si pentru recoltari venoasa, cand nu este posibila recoltarea
din alte !one sau pentru administrarea de solutii medicamentoase sau hranitoare.
Fontanela antero(lateralaQsenoidala( corespunde pterionului si cea postero(lateralaQmastoidiana(
corespunde asterionuluiA asterica.
%ea anterioara este acoperita de muschiul temporal, sunt mai putin importante si iind prote-ate de catre
muschi nu sunt olosite in clinica. Oasele nou(nascutului sunt oarte elastice. Ele se osiica de pe la <
luni, persista peste 2 an, dar au putina importanta in clinica. O caract a oaselor boltii cutiei craniene(
elasticitatea lor. In timp nasterii, e.tremitatea cealica suera presiune trecand prin canalu de nastere.
Frontalul se aplati!ea!a, occipitalul se alun,este si parietalele se acopera partial unul pe celalalt la niv
mar, sup. $atorita elasticitatii la cateva !ile de la nastere, oasele isi reiau po!itia normala, craniul
revenind, oarte rar raman deormate rontalul si occipitalul) parietalul isi revine. %raniul nou(
nascutului cunoaste o de!voltare accentuata la nivelul neurocraniunul in primii 4 ani datorita
de!voltarii mariQrapide a encealului si creste pro,resiv pana la 2=(2< ani.
F5
M.i+i"a$il# +#)#i "! %a$&)a- La nivel acial mandibula este osul dinamic si osiicarea simi!ei
mentoniere incepe la varsta de 4 ani( F ani. "rotuberanta mentoniera apare la apro.imativ 4 ani si se
de!volta pana la pubertate. #asivul acial creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara
avand loc la < luni. %orpul mandibular se alun,este mai ales prin de!voltare inapoia ,aurii mentoniere,
aceasta crestere iind marcata in special o data cu aparitia dentitiei deinitive. Eruptia dintilor temporali
determina o crestere rapida, iar cresterea verticala a partii superioare a etei se datorea!a de!voltarii
alveolare. Lar,irea rontoaciala se datorea!a sinusurilor parana!ale, iar cresterile etei sunt insotite si
de modificari ale vocii, sinusurile constituind camerele de re!onanta.
In"2i.#$#a &!)!$il$ "$ani#n#- Suturile craniene se inchid initial pe ata interna, incepand cu varsta de
5@(6@ de ani. Inchiderea suturii pe ata e.terna incepand de la varsta de 6@(=@ de ani. "rima care se
inchide este sutura bre,matica, urmata in ordine de sa,itala, coronara, lambdoida. Odata cu inaintarea
in varsta, oasele cutiei craniene devin mai subtiri si usoare deoarece tesutul osos spon,ios de la nivelul
diploei pre!inta o substanta ,elatinoasa care inlocuieste maduva osoasa. Sunt situatii in care suturile se
inchid premature, aceasta malormatie craniana purtand numele de "$ani&in&)3a '$i(a$a si care
are o recventa 2 la 4@@@ de nn. I$IO"ATI%A( actor ,enetic. Aceasta anomalie de de!voltare poate sa
cuprinda si ba!a craniului si ea e.ercita o tensiune pe dura mater ducand la perturbarea de!voltarii
normale a suturilor. Este mai recventa la baieti decat la etite, iind insotita si de alte anomalii ale
scheletului. Inchiderea prematura a suturii sagitale ace ca ontanela anterioara sa se reduca in
dimensiuni sau chiar sa dispara, craniul se va alun,i antero(posterior, luand un aspect an,ular, aectiune
care poarta numele de &"a+"#+ali#, repre!entant apro.imativ =@^ din craniosteno!e. Inchiderea
prematura unilaterale a suturii coronare( lambdoide da nastere la un craniu rasucit, asimetric ce poarta
numele de 'lagi"#+ali#. Inchiderea prematura a suturii coronare*5@^ din craniosteno!e+ da nastere
unui craniu alun,it vertical, numit 1i"#+ali#9 )!$i"#+ali# iind mai recventa la se.ul eminin.
Inchiderea prematura a tuturor suturilor craniene: (i"$"#+ali#, determina o lipsa de de!voltare a
encealului. %elelalte malormatii nu sunt insotite de tulburari ale acestuia.
2=5.
F$a")!$il# ,a3#i "$ani!l!i - "oate i o simpla isura, dar cea mai periculoasa este atunci cand traiectul
de ractura trece prin sinusul cavernosQcarotidian*cu san,e venos( este tr a carotide int) nv III,I&,&I,
ram otalmic,ma.ilar tri,emen+ pe ata lat a corpului senoidului si cand prin le!area carotidei interne
se poate crea o istula a arterei(Rhemora,ie) istula arteriovenoasa. Aceasta are ca urmare prin trecerea
san,elui arterial in sinus o crestere a presiunii si volumului san,vin de la acest nivel, san,ele deviind in
vene colaterale si in special in vena otalmica, carora le depaseste presiunea. Trecerea san,elui in vena
otalmica determina producerea unei e.oltalmii*proeminenta in aara a ,lobului ocular+ care are
caracter pulsatil, asemanatoare cu pulsul arterial*altel, hipertiroidie+( odata cu ochiul ant. $e asemenea
apar rupturi ale vaselor mici de la nivelul partii anterioare a ochiului, la nivelul con-unctivei oculare
dand asa numitul 2#(3i&. Tinand cont de nervi, accidentul poate i a,ravat de aparitia tulburarilor
nervoase pe traiectul nervilor III,I&,&I, precum si pe ramurile otalmic si ma.ilar ale nv &*nv raport cu
sinusQperetii lui+.
F$a")!$il# $,i)#i' pot i directe*rebord orbitar si pereti orbitari+Q iradiate*ractura ba!a craniu+.
Fractura masivului ma.ilo(acial( Le Fort'
( ractura le Fort I O linia de ractura mer,e din lo-a canina spre piramida na!ala
( ractura Le Fort II O linia de ractura mer,e descendent de la apoi!a !i,omatica pe planseul orbitei
incalecand apoi piramida na!ala,
( ractura Le Fort III O linia de ractura porneste de la apoi!a !i,omatica se continua pe peretele e.tern
al orbitei si anta senoidala a-un,and pe peretele intern al orbitei.
Fractura planseului orbitar este insotita de ractura rebordului orbitar. Situatia tipica in care se produce
este contu!ia orbitara cu min,ea de tenis care cau!ea!a o crestere brusca a presiunii intraoculare.
F6
"lanseul orbitei iind mai subtire este cel care cedea!a. Fractura peretelui medial apare arareori i!olata.
Fractura tavanului orbitei se produce in ,eneral in urma caderii bolnavului pe un obiect ascutit.
Fractura craniului poate iradia spre varul orbitei si produce le!iuni ale nervului optic maniestate clinic
prin sindromul de canal optic.
C#+al## .# $igin# .!$ala' Reducerea volumului de lichid cealorahidian *L%R+ scade suportul
cerebral, astel ca atunci cand pacientul este in po!itie verticala, structurile de sustinere a creierului sunt
probabil dilatate si tensionea!a sinusurile durale sensibile la durere, lucru ce are ca re!ultat aparitia
cealeei. 7ipotensiunea intra(craniana se produce adesea, dar cealeea severa dupa punctia lombara
poate i pre!enta chiar la pacientii care au presiunea L%R normala. %ealeea %luster (5 atacuri scurte de
durere periorbitala, !ilnice, pe un interval de 6(F saptamani, urmate de intervale ara durere de cap de
pana la un an. Atacurile dureroase sunt recvent asociate cu inrosirea homolaterala a ochiului,
lacrimare, pto!a si obstructie na!ala.
E"2i(3# '#$i$,i)a$#( Ochii de raton sunt echimo!e periorbitare bilaterale ce nu sunt re!ultatul
traumatismelor tesuturilor moi aciale. Fiind de re,ula un indicator al racturii ba!ei craniului, acest
semn se de!volta atunci cand ractura isurea!a menin,ele si cau!ea!a scur,erea sinusurilor caversoase
in vilii arahnoidieni si in sinusurile craniene. Echimo!ele periorbitale pot i sin,urul indicator al
racturii ba!ei craniului ce nu este intotdeauna vi!ibila pe radio,raii. Aparitia lor semnalea!a nevoia
unei e.aminari ri,uroase pentru a detecta orice trauma de ond deoarece o ractura a ba!ei craniului
poate le!a nervi cranieni, vase de san,e si trunchiul cerebral. Echimo!ele periorbitale pot de asemenea
aparea dupa o operatie de craniotomie, daca aceasta provoaca ruperea menin,elui.Q sau in orme de
cancer.
T!($il# $,i)a$#( Tumorile intraorbitare sunt relevate cel mai adesea de e.otalmie unilaterala
*ochiul pare iesit mai in aara orbitei+ cu sau ara aectarea vederii. Ele pot proveni din tesuturile
e.istente in orbita, sau pot i e.tinderi orbitare ale tumorilor craniene. Neoplasmele orbitare primare
sunt rare *an,i(oame, tumori dermoide, menin,ioame sau ,lioame de nerv optic+. Tumorile secundare
sunt mai recvente. Reticulo!ele pot orma depo!ite orbitare *e.aminea!a icatul, splina, ,an,lionii
limatici) a o hemo,rama completa+. La copii, e.otalmia unilaterala poate i primul semn al unui
neuroblastom. Rareori tumorile na!oarin,iene pot inunda orbita ( ca in ca!ul mucocelelor si piocelelor
si ori,inea in sinusurile etmoidale si rontale. Ima,inile orbitei obtinute prin %T oera o repre!entare
clara a acesteia.
;i.$"#+alia( este acumularea anormal: de lichid cealorahidian *L%R+ ;n cavit: ile creierului
determinat: de anomalii de circula ie sau de reabsorb ie sau, mai rar, datorit: unei produceri e.cesive
de lichid cealorahidian. LCR, un lichid clar ca apa de stanca care este produs ;n permanen : ;n
cavit: ile, sau ventriculii, din interiorul creierului. El trece de la un ventricul la cel:lalt *patru la num:r+
prin c:i ;n,uste, apoi circul: ;n -urul suprae ei creierului O o parte din el mer,e de asemenea i ;n
m:duva spin:rii O i este absorbit ;napoi ;n circuitul san,uin. Absorb ia are loc prin vene speciali!ate
din interiorul craniului care au o supraa : asem:n:toare unei site. Se acumulea!: i duce la cre terea
presiunii din interiorul creierului. &entriculii se dilat:, iar esutul cranian este comprimat.
P!n"<ia "i&)#$nala( oloseste un ac plasat sub osul occipital *partea din spate a craniului+. "oate i
periculos, deoarece este oarte de aproape de trunchiul cerebral. Ea se ace ;ntotdeauna cu luoroscopie.
Are riscuri suplimentare, producand le!iuni cerebrale sau ale m:duvei spin:rii 8i s>n,erare ;n creier.
Pi#$.#$i .# LCR( In racturile na!ale cu le!area menin,elui, se poate deschide spatiul
subarahnoidianAR scur,eri L%R prin osele na!ale ca urmare unei racturi a lamei ciuruite a
etmoidului, care poate aecta spatiul subarahnoidian cu scur,ere de lichid. $aca persista mai mult de 6F
de ore, se poate complica cu menin,ita. "rin una sau ambele narine ca urmare a unei racturi a lamei
ciuruite a etmoidului *cel mai recvent+ sau a unei racturi lon,itudinale de st>nc: temporal: cu
implicarea urechii medii, dar :r: ruptura timpanului, astel ;nc>t L%R(ul se e.teriori!ea!: ;n
F=
rinoarin,e prin trompa lui Eustachio) (prin una sau ambele conducte auditive e.terne ca urmare a unei
racturi lon,itudinale de st>nc: temporal: cu implicarea urechii medii cu ruptura timpanului) (prin
cavitatea oral: ;n ca!ul racturilor dehiscente ale ba!ei craniului) (pe la nivelul sacului con-uctival ;n
ca!ul racturilor cranio(orbitare.
2=6.
L#3i!nil# n% III= I7= 7I6 Le!area nv III poate i uni( sau bilateral:. Le!area unilateral: poate i'
par9ial:(Rdeicitul motor interesea!: doar o parte din mu8chii inerva9i ,;n ,rad de pare!: si total:(
Rdeicitul motor interesea!: at>t musculatura intrinsec:, c>t 8i musculature e.trinsec:) apare rar i!olat:)
apare concomitent cu le!iuni ale altor nervi cranieni.Eilateral: apare ;n aec9iuni pedunculare'
polioencealita acut: hemora,ic: 3aBet(Cernic[e*apari9ia de ocare hemora,ice ;n nucleii oculomotori
si otalmople,ia cronic: pro,resiv:*AR;n inal la o parali!ie total: a ,lobilor oculari+.
Le!area nv I& poate i sin,ular: *mononevrit:(Rdiabetic:+ sau ;n conte.tul le!:rii n.III. "o!i9ia
,lobului ocular nu se modiic:, dac: ceilal9i nervi oculomotori sunt inte,ri. E.plorarea motilit:9ii
,lobilor oculari d: oarte pu9ine date ;n le!iunile e.clusive de I& *chiar deloc+, mi8c:rilecomandate prin
nervul trohlear *patetic+ iind oarte bine compensate de mi8c:rile comandate prin III*mu8chiul drept
inerior+ 8i &I *mu8chiul drept e.tern+. $ia,nosticul de le!iune este deci mai mult de e.cludere, dup:
eliminarea posibilit:9ii le!:rii nervilor III 8i &I. Este relevant e.amenul diplopic eectuat la
otalmolo,ie
Le!area nv &I poate i pe traiectul e.tracerebral*apare ;n procese vasculare 8i tumorale din !ona osetei
,an,lionului 3asser de pe a9aantero(superioar: a st>ncii+ si intracerebral *intrapontin+(heterolateral
hemipare!:Qhemiple,ie, rar.
Sin.$(!l Cla!.# 4#$na$.6;$n#$( apare ca urmare a unei le!iuni la nivelul lantului simpatic
cervical si se caracteri!ea!a prin triada' pto!a palpebrala, enotalmie si mio!a. Le!iunea in sindromul
7orner poate i locali!ata la nivelul primului neuron*le!iuni centrale care implica calea spino(
hipotalamica+, la nivelul deutoneuronului*le!iuni pre,an,lionare( cum se intampla in tumorile "ancoast
Tobias+ sau la nivelul celui de(al treilea neuron*le!iuni post,an,lionare( cum este ca!ul unei trombo!e
de sinus cavernos+.
Ul"#$!l &i )$an&'lan)!l "$n#an( inlamatie a corneei, care devine tulburare si isi pierde luciul,
con-unctiva iind con,estionata. Eolnavul are dureri de ochi, vedere incetosata, lacrimare. Tratamentul
chirur,ical este indicat in ca!urile de evolutie avansata, care nu au ost tratate la timp si care s(au
complicat cu opaciierea permanenta a corneei. O optiune terapeutica este transplantul corneean, insa
acesta trebuie reali!at doar dupa ce inlamatia oculara s(a remis. $aca inlamatia este acuta poate
determina aparitia complicatiilor si chiar a re-ectului de ,rea.
Ca)a$a")a( este o pelicula ina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blochea!a pasa-ul
asciculului luminos catre retina*componenta nervoasa a ,lobului ocular la nivelul careia se ormea!a
ima,inea+, cau!and tulburari de vedere.
Gla!"(!l( se produce le!area nervului optic, re!ultand in inal pierderea vederii. La inceput, se
pierde campul vi!ual perieric. $aca nu se tratea!a, se a,ravea!a, ducand in timp la orbire deinitiva.
O,&)$!")ia a$)#$#i &i %#n#i "#n)$al# a $#)in#i( Oclu!iunea venei centrale a retinei poate i ;nt>lnita ;n
principiu, la pacien9ii de v>rst: ;naintat: 8i de re,ul: se limitea!: la un ochi. ?nceputul este brusc 8i este
;nso9it de o sc:dere brusc: a vederii. Un tablou caracteristic a trombo!ei &%R este creat de o
multitudine de hemora,ii ;n orm: de l:c:ri ;n -urul discului edema9iat a nervului optic. $eseori apare
edemul !onei maculare. $ac: nu se restabile8te, atunci ;n !ona le!at: a retinei se ormea!: !one
ischemice) complica9ia recvent: repre!int: un ,laucom repetat.
Obstruc9ia arterei centrale a retinei( la ba!a stau astel de st:ri' spasmul, embolia, arteritele 8i trombo!a.
Aec9iunea ;ncepe printr(o sc:dere brusc: a vederii, cel mai des la orele dimine9ii. %>teodat: pacien9ii
F<
observ: prevestitori de sc:dere a vederii ;n orm: de lic:riri, apari9ia sc>nteilor, pierderea de scurt:
durat: 8i spontan: a vederii. %a urm:ri ale necesit:9ii acute ale arterei centrale a retinei repre!int:
atroia primar: a nervului optic, de,enerarea secundar: a retinei 8i contrac9ia brusc: a vaselor retinei.
Tratarea eectiv: este posibil: ;n primele ore *tratare medicamentoas: 8i cu laser+ 8i dup: ;nceputul
aec9iunii *;n ca!uri rare ;n primele 46 de ore+.
2==.
L#3i!nil# 'i#lii "a'!l!i - O le!iune la nivelul pielii capului produce san,erari, deoarece pielea capului
este bine vasculari!ataT Intre vase se stabilesc R anastomo!e situate in ,rosimea tesutului con-unctiv
dens. $uc la hemora,ii si nu pot i oprite decat prin aplicarea unui ,arou circular) in -urul runtii) din
cau!a numeroaselor anastomo!e e.istente intre vase si pt ca ele se retracta in tesutul celular subcutanat,
neputand i necomprimat, li,aturat. 7emora,iile de la nivelul pielii capului le!ea!a vasele, dar nu
aectea!a planul osos care este vasculari!at de ramuri ale arterelor menin,ee) ele participa redus la
vasculari!atie, asc iind vasculari!ate de vase din interiorul cutiei craniene.
Plagil# 'i#lii "a'!l!i*san,erande, nu pun probleme+' Importanta deosebita a acestor le!iuni o pre!inta
in unctie de proun!imea lor' atunci cand nu este interesata aponevro!a epicranianaA le!iune
supericiala, mar,inea pla,ii se indepartea!a datorita tesutului celular abundent. Sutura se ace intr(un
sin,ur strat) de asemenea intr(un sin,ur strat se ace si atunci cand aponevro!a epicraniana este
sectionata antero-posteriorA le!iune prounda, deoarece cele 4 mar,ini nu se departea!a una de cealalta
si nu necesita sutura aponevro!ei. Este nevoie de sutura a aponevro!ei cand le!iunile sunt transversare,
cele 4 mar,ini ale aponevro!ei iind trase de cele 4 corpuri musculare) se indepartea!a una de cealalta,
anterior iind trasa de pantecele rontal, iar posterior de pantecele occipital. Reacerea vaselor se ace
cu usurinta, imp deosebita in vasc si inervatia lambourilor cutanate. 7emora,ie( ochi in bere nea,ra,
de la arcada sprancera in traumatisme. %uprinde pleoapa superioara in totalitate si partial inerioara.
In+#")iil# 'i#lii "a'!l!i - Tesutul con-unctiv la. e.istent sub te,ument este considerat o !ona
periculoasa a pielii capului, deoarece la acest nivel se pot acumula "l#")ii '!$!l#n)#9&ang%inl#. "rin
venele emisare care ac le,atura intre circulatia endo(e.o craniana si a caror le!are permite transmiterea
inectiei si in interiorul cavitatii craniene, interesand menin,ele si a emiserelor cerebrale determina
(#ningi)# si encealului. Inectia nu se poate propa,a la ,at, pentru ca posterior este muschiul occipital
care nu permite e.tinderea ei. Nu se poate propa,a posterior datorita insertiei occipitalului pe osul
respectiv si pe mastoida, impiedicand coborarea inectiei. Lateral nu se poate propa,a datorita insertiei
aponevro!ei epicraniene pe arcada !i,omatica pe care se i.ea!a si aponevro!a temporala cu care intra
astel in contact. Se poate propa,a anterior, dar nu la ,at, deoarece m rontal se insera pe supraata
prounda a te,umentului, nu pe os si inectia se transmite la pleoape si radacina nasului*insertia m
occipital se ace pe ata prounda a te,umentului si nu pe os+.
C2i&)# &#,a"## ' Firele de parQoliculii pilosi au ane.ate la radacina lor ,lande sebacee si canalele
e.cretoare ale acestor ,lande se pot obstrua. Sebumul se aduna si dau mariri de volum a ,landei
ormand "2i&)#l# care se pot palpa si care sunt mobile o data cu pielea capului. Ele se pot re!olva
spontan iind urmate de o perioada de repaus, dupa care pot sa reapara. Se acumulea!a, erupe, revine la
normal, dar poate RE%I$I&A. Au a!a de activitate si de repaus. Erup prin compresie cu de,etul, se
reac la un anumit timp la nivelul aceluiasi olicul.
7l#)# &a&#- Re,enerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba, ,reoaie si de aceea in ca! de
racturi cu ra,mente mari reparareaQli,atura se ace cu ir metallic, insa aceasta este posibil numai
atunci cand nu e.ista pierderi mari. %and pierderile sunt intinse, re,enerarea neiind posibila, se
practica inlocuirea portiunii osoase ie cu o placa metalica, ie cu o placa de natura sinteticaQdin plastic.
2=<.
Plagil# +#)#i- O le!iune la nivelul te,umentului acial ace ca pla,a sa ramana deschisa*bu!ele etei se
departea!a+, deoarece la nivel acial nu e.ista ascie prounda si tesutul subcutanat dintre ata prounda
FD
a te,umentului si patura musculara este la., de aceea sutura pla,ii trebuie acuta cu oarte mare atentie,
pentru a nu duce la cicatrici inestetice. "re!enta tesutului subcutanat la. premite acumularea e.udatului
in inlamatii precum si a san,elui in hemora,ii, de aceea inlamatiile aciale precum si hemora,iile duc
la tumeactii mari ale re,iunii aciale. $atorita lipsei asciale, suturile in ca! de pla,i ale etei( acute cu
atentie, altel dau nastere la cicatrici inestetice. Odata cu inaintarea in varsta, te,umentul acial isi
pierde elasticitatea, dand nastere la aparitia pliurilor sau a ridurilor*oblice sau verticale+ care sunt
perpendiculare pe directia ibrelor musculare, de aceea inci!iile la nivel acial, asa numitele in"i3ii
Lang#$*pe directia pliurilor+ se ac perpendiculare pe directia ibrelor musculare, avand drept urmare
ormarea unor cicatrici minime.
L#3i!nil# n#$%!l!i +a"ial- Este urmata de parali!ia unor muschi ai etei, in unctie de ramurile aciale
le!ate. Frecvent are loc inlamatia nervului acial la iesirea din ,aura stilo(mastoidiana, inlamatia iind
insotita de edem cu compresiunea nervului la nivelul canalului nervului acial. Este insotita de
disparitia tonusului muschiului orbicular al ochilui cu eversia pleoapei inerioare, care pierde contactul
cu ,lobul ocular, cornea nu mai este astel suicient hidratata, nemaiiind lubriiata de lacrimi si devine
astel vulnerabila la ulceratii. Eolnavul nu poate sula, luiera, pre!entand si tulburari masticatorii
datorita unor muschi cutanati ce intervin in masticatie*buccinator, orbicularul bu!elor+. Atunci cand
muschii heteroQcontralaterali nu sunt aectati se produce o cadere a comisurii bucale de partea aectata
cu scur,ere de saliva sau alimente si aceste parali!ii de acial pot avea mai multe cau!e. #ulte dintre
ele sunt necunoscute( parali!ie idiopatica a lui Eell, altele pot sa apara prin e.punere la ri,( parali!ii
ari,ore. In timpul interventiilor chirur,icale, la nivelul parotidei in special, in dierite in-ectii,
aneste!ii, vaccinuri, inectii ale urechii medii*otita+, in sarcina, sida etc.
Le!area ramuri nv acial( parali!ia m etei, insotita sau nu de abolirea sen!atiei ,ustative in 4Q5 ant ale
limbii cu alterarea secretiei salivare si lacrimale. Le!iunea apropiata de ori,inea nv acial din 3asser
pietros mare super Z &II bis si determina perturbari ale unctiei motorii, tulburari ,ustative si
autonome. Le!iunea distala ale nv acial de ,,l, dar ant ori, nv coarda timpanului, determina aceleasi
tulburari, ara aectarea secretiei lacrimale. In vecinatatea ,aurii stilo(mastoidiene( aectea!a numai
unctia motorie. Ramurile nv acial( interesate in le!iuni produse de cutit, taieturi accidentale,
voluntare, racturi de temp. Un nv sectionat liniar poate re,enera, cele 4 e.trem sa nu ie prea
indepartate. Le!area ramului !i,omatic( parali!ia pleoapei in, m orbicular ochi, indepartarea pleoapei
in( eversia. "arali!ia ramului bucal( impiedica eliminare alimente din vestibului bucal) eliminare cu
de,et pacient. "arali!ie ram mandibular( pt scoatere ,l submand, cadere dis,ratioasa a comisurii
bucale. Idiopatica( 5@(== ani.
Fan)a la,iala ' este o aectiune la nou(nascut cu o recventa 2 la 2@@@ ca!uri, <@(F@^ iind la se.ul
masculin. Este locali!ata la nivelul bu!ei superioare, pornind de la o inci!ura redusa si mer,and pana la
ba!a nasului. "oate i unica sau bilaterala si se mai numeste bu!a de iepure*inci!ura in !ona
tran!itionala a bu!ei in+ sau cheiloschi!is*limitataQe.ista pana la ba!a nasului+. Tratamentul sau este
chirur,ical, interventia purtand numele de cheilorafie. A malormatii con,enitale ale etei caracteri!ate
prin absenta de subst la niv bu!ei sup, palatului bucalQcerului ,urii determinata de lipsa u!iunii
mu,urilor labialiQpalatini in cursul de!voltarii embrionare.
Fan)a 'ala)ina- E.ista recvent o asociere a bu!ei de iepure cu ,ura de lup, care se numeste si anta
palatina sau palatoschi!is*inci!ura la nivelul palatului moale si dur+. Fanta palatina se intalneste mai
recvent la se.ul eminin si recventa sa este de 2Q4=@@ ca!uri. "oate i limitata numai la nivelul luetei
care capata un aspect de coada de peste, sau poate sa cuprinda in totalitate palatul dur si palatul moale,
iind o deschi!atura completa a re,iunii palatine, care avori!ea!a astel reluarea alimentelor din cav
bucala in cav na!ala. Se datorea!a absentei de intalnire sau a unei u!iuni deectuoase a proceselor
palatine intre ele, sau cu mar,inea posterioara a palatului primar. Interventia chirur,icala*palatorafie+)
FF
aectiunea combinata bu!a de iepure, ,ura de lup( cheilopalatoschi!is.raie.
F$a!l la,ial la$g' ormea!a de re,ula un spatiu intre incisivii centrali, in special la copil si produce
tulburari in vorbire si in alimentatie. Necesita frenectomie. La adult atunci cand e.ista produce o
re,resie ,in,ivala cu o e.punere anormala a radacinii dintilorQcementului sub actiunea actorilor
e.terni. Te nasti cu el.
2=D.
L#3i!n#a n#$%!l!i 2i'gl&( cel mai recvent se produce intr(un traumatism*ractura mandibulara+ si
prin le!are se produce parali!ia musculaturii de partea respectiva cu atroia unilaterala a limbii. Limba
va i deviata spre partea aectata in contrast cu parali!ia muschiului ,enio,los care este deviata spre
partea neaectata. Pa$ali3ia n#$%!l!i 2i'gl&, nervul cranian 1II responsabil de inervarea
musculaturii limbii, are drept cau!e le!iuni intramedulare cum sunt ' tumorile, poliomielita sau bolile
neuronului motor. Semne si simptome' hemiatroie lin,uala) limba devine incretita, atroiata si pre!inta
ibrilatii musculare) tulburari de motilitate'-ena in masticatie si de,lutitie si di!artrie.
R#3$,)ia &!,ling!ala a (#.i"a(#n)!l!i( sunt anumite medicamente*nitro,licerina+ ]comprimat(
Rdurerea dispare) care se aplica sublin,ual*pe ata in a cavitatii bucale+ sub orma de comprimat sau
spraB, tratament olosit in insuicienta coronariana, an,ina pectorala, care se re!oarbe in ma.im 2 min
si bolnavul isi revine. #edicamentul este absorbit intr(un minut prin mucoasa sublin,uala si a-un,e in
vena sublin,uala prounda si de aici la inima.
F$#n#")(i#( raul limbii poate i lun,, dar poate i scurt Oanchilo,losie, care aectea!a in special
su,arul si copilul mic si de accea trebuie sectionat pt de,lutitie, vb.A interventia chirur,icala prin care
se indepartea!a, se repo!itionea!a renul.
A+#")i!nil# .in)il$ &i gingiil$-
2. Gingi%i)#( inlamatie la nivelul ,in,iilor, care se datorea!a unei i,iene incorecte si poate sa
aecte!e tesutul de sustinere producand o periodontita cu alterarea, inlamatia si distructia osului
alveolar si a li,amentului alveolo(dentar. "eriodontiul iind tesutul con-unctiv care incon-oara
radacina dintelui, i.and(o in alveola. Are ca urmare o mobilitate a dintelui, daca nu se tratea!a,
dintii cad. In ceea ce priveste e.tractiile dentare, in aara de obstructie osoasa care nu mai poate
i recuperata prin tratament, se practica recvent la al treilea molar.*de minte+
4. A,"#&!l al%#la$ .#n)a$( colectie purulenta ce re!ulta prin necro!area tesutului inlamat.
"rovoaca dureri. Se poate deschide si spontan in cavitatea orala sau in vestibulul cav bucale.
Septicemie(Rmoarte.
5. Ca$ii( tesut dentar, in camera pulpara doare*ilete nervoase+
6. P!l'i)a( inectie a camerei dentare, care daca nu este tratata la timp duce la distru,erea
tesutului osos al alveolei dentare si la ormarea unui abces dentar. O particularitate deosebita o
pre!inta dintii de la nivelul ma.ilei, care au raporturi cu sinusul ma.ilar si radacinile chiar pot
patrunde la acest nivel, putand transmite o inectie la nivelul sinusului si invers, o sinu!ita poate
aecta radacina dintelui, cu an,ia care se produce pe nervul dentar. %and este vorba de un abces
dentar, acesta se poate transmite la nivelul sinusului, iar de la niv acestuia in un,hiul intern al
ochiului, unde datorita anastomo!elor dintre vena aciala si otalmica inectia poate iradia
intracranian dand nastere la o menin,ita sau encealita.
FG
=. E1)$a")ii .#n)a$#( de multe ori dintele nu poate i reconstituit, distructia iind mare. Frecvent
trebuie scos al 5(lea molar, cel de minte care apare la varsta variabilaQdeloc, acesta este inclus(
se inlamea!a sub a 4 lea molar, trebuie scos, e.tras sau readus in po!itie normala. Rasucire de
4(5 ori pt a rupe li,am aleveolo(dentar. `$intele inclus deinitiv( erupe, nu(si ,aseste locul liber
si se de!volta indaratul unui dinte ant(Rla cel de(al treilea molar.
<. R#g$#&ia gingi%ala( are ca re!ultat descoperirea cementuluiQradacinile, care este vulnerabil la
actori e.terni si se datorea!a lipsei eectuarii detartra-ului ce valori!ea!a inva!ia microbiana si
distru,erea periodontuluiAR periodic detartrarea.
2=F.
L#3i!n#a n#$%!l!i )$ig#(#n' O le!are totala este urmata de o aneste!ie oarte intinsa care cuprinde U
anterioara a pielii capului, a etei cu e.ceptia un,hiului mandibular, corneei si con-unctivei, mucoasa
na!ala, mucoasa orala si mucoasa partii anterioare a limbiiQcav bucala, precum si parali!ia muschilor
masticatori.
N#%$algia .# )$ig#(#n- Apare ca urmare a tulburarilor produse la nivelul radacinilor sen!itive si se
caracteri!ea!a printr(o durere intensa la nivel acial care apare in cri!e repetate.*o cri!aA2= min+ . In
nevral,iile tri,eminale, cel mai recvent este interesat nervul ma.ilar, urmand nervul mandibular si cel
mai rar iind otalmicul. Nu se stie cu preci!ie cau!a aparitiei, insa se presupune ,asindu(se in unele
ca!uri o artera aberanta care e.ercita o compresiune asupra ramurii nervoase.
E1'l$a$#a +!n")i#i &#n3i)i%# a )$ig#(#n!l!i - Se ace cu pacientul avand ochii inchisi si trebuind sa
raspunda la o atin,ere care poate i un ,a! sau lichid cald sau rece, sau o intepare de acQ esara. Aer
caldQ receQ apa pe te,ument acial) ce simte,unde, comparativ $r(St,T. E.plore!i sensibilitatea la
nivelul etei, mandibulei, de re,ula se testea!a bilateralAR ce ramura tri,emen este aectata. %u preci!ie
durereaT
;#$'#& 3&)#$ ' inectie virala, care produce le!iuni *radacinilor nervoase+ ale ,an,lionilor nervosi
spinali sau ai nervilor cranieni, se caracteri!ea!a prin aparitia de vezicule pe traiectul ramurii nervoase
la nivel cutanat, insotite de dureri si care in decurs de =(D !ile erup sin,ure, se usuca si se descuamea!a.
Een!i eruptive pe o sin,ura parte a corpului. %el mai recvent aectat *4@^+ este ,an,lionul tri,eminal
si aectarea sa duce la aparitia herpesului in asa numita zona oftalmica' Eoala comuna la pers
adulteQcele cu sistem imunitar slabit de stres, rani, medicamenteQ alti actori.
2=G.
An#&)#3ia n#$%!l!i &!'$a$,i)a$' locul de intepatura' in 2Q5 interna a arcadei sprancenoase, medial de
oriiciul suprorbitar.
An#&)#3ia n#$%!l!i &!,$,i)a$- Este necesara atunci cand se tentea!a a se ace o interventie la nivelul
partii inerioare ale etei, se intervine cu acul de aneste!ie la nivelul oriiciului inraorbitar, cele 5
oriicii supra, inraorbitare si mentonier, ,asindu(se pe aceeasi linie vertical. Se patrunde cu acul prin
oriiciul inraorbitar si inainte de a introduce aneste!icul &# a&'i$a pentru a nu i patruns in artera sau
vena inraorbitara. %a accidente, transu!ional, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si
aneste!icul poate i in-ectat in orbita cu aneste!ia temporara a muschilor e.trinseci ai ,lobului ocular.
An#&)#3ia n#$%!l!i al%#la$ in+#$i$/$a( .in (a1ila$0- Se ace prin palparea spinei lui Spi. sau
lin,ual de pe ata mediala a ramului mandibular, se aspira intai si dupa aceea se introduce aneste!icul.
$aca patrunde san,e in sirin,a, nu trebuie introdus aneste!icul. 7ematom. %a accident este patrunderea
prea prounda a-un,and in ,landa parotida.
An#&)#3ia n#$%!l!i (#n)ni#$ &i n#$%!l!i in"i&i% - "rin oriiciul mentonier si este necesara pentru
interventii la nivelul te,umentului barbieiQ metonului si a pielii si mucoasei bu!ei inerioare) pt dintii
G@
in, lan,a nv lin,ual.
An#&)#3ia n#$%!l!i (a1ila$ "al#a &!'$a3ig(a)i"aA se introduce acul perpendicular pe piele
deasupra arcadei !i,omatice si inaintea tuberculului !i,omatic, 4 cm pana a-un,e la osul temporal, apoi
este indreptat inerior mentinandu(se contactul cu ata e.terna a senoidului si coboara = cm pana
a-un,e la ata e.terna a osului pteri,oidian. $e aici, este indreptat posterior si de depune aneste!icul.
An#&)#3ia n#$%il$ .#n)a$i &!'#$i$i &i '&)#$i$i6 "al#a "!)ana)a' se introduce acul inerior de osul
!i,omatic, anterior de muschiul maseter si posterior de creasta !i,omato(alveolara, directia acului este
postero(superioara si medial pana la atin,erea tubero!itatii ma.ilei, de acolo avansea!a inca 4(= cm si
se depune aneste!icul.
An#&)#3ia n#$%!l!i in+$a$,i)a$ /$a( .in +)al(i"0- este necesara atunci cand se tentea!a a se ace o
interventie la nivelul partii inerioare ale etei, se intervine cu acul de aneste!ie la nivelul oriiciului
inraorbitar, cele 5 oriicii supra, inraorbitare si mentonier, ,asindu(se pe aceeasi linie verticala. Se
patrunde cu acul prin oriiciul inraorbitar si inainte de a introduce aneste!icul se aspira pentru a nu i
patruns in artera sau vena inraorbitara. %a accidente, transu!ional, cel mai periculos este ca se
patrunde prea puternic si aneste!icul poate i in-ectat in orbita cu aneste!ia temporara a muschilor
e.trinseci ai ,lobului ocular.
2<@.
F$a")!$i na3al#/'i$a(i.a na3ala0( trimea superioara a nasului pre!inta suport osos, treimea inerioara
si septul sunt cartila,inoase. Frecvente in accidente de sport, dar si accidente domestice, casnice, de
masina etc. Este insotita de deormari osoase in special atunci cand impactul este lateral, insotita de
hemora,ie( #'i&)a1i& si in traumatisme puternice se poate produce si ractura lamei ciuruite a
etmoidului, insotita chiar de le!area menin,elui si intar!ierea in tratament duce la aparitia unei
menin,ite) encealite. Se poate deschide spatiul subarahnoidian, scur,eri L%R.
D#%ia)ia &#')!l!i na3al( nere,ularitate, o deviere pe linia mediana a septului na!al osteocartila,inos)
poate i la nastere ca urmare a unui travaliu indelun,at, dar poate i casti,at ulterior dupa nastere ca
urmare a unui traumatism. Uneori deplasarea este oarte puternica incat septul na!al median intra in
contact cu peretele lateral al piramideiQosei na!ale, putand produce obstruarea cailor respiratorii(
uniQbilaterala na!ala. Necesita restaurare chirur,icala. Sunt ca!uri cand este le!ata intrea,a piramida
na!ala, nasul cade(R se pune la loc prin rinoplastie.
Rini)a( con,estie si o inlamatie a mucoasei na!ale ca urmare a unei inectii, dar poate i si ca urmare a
unei reactii alergice. %on,estia apare imediat, datorita vasculari!atiei bo,ate de la acest nivel. Se
maniesta cu rinoree, stranut, nas inundat, puruit na!al. Atunci cand este o inectie la nivelul mucoasei
na!ale, datorita le,aturilor anatomice ea se poate propa,a in osa craniana anterioara prin lama ciuruita
a etmoidului, se poate propa,a la nivelul urechii medii prin trompa lui Eustachio, la nivelul
na!oarin,elui si tesuturilor moi retro(arin,iene, sinusurilor parana!ale si la nivelul aparatului lacrimal
si con-unctivei oculare. Traumatism Z hemora,ieA #'i&)a1i&9$in$agia:san,erareaQhemora,ia nasului.
7emora,ia na!ala in hipertensiune, se linisteste cand presiunea revine la normal ca o supapa. La
nivelul oselor na!ale, in U sup sau mi-locie e.ista si asa numita pata vasculara a lui Yisselbach, care
poate i le!ata si da nastere unei hemoragii.
2<2.
7a$ia)iil# &in!&!l!i +$n)al - Sinusul rontal poate pre!enta o serie de variante, oarte rar cele 4
sinusuri au aceeasi marimie si de asemenea oarte rar septul intersinusal care le separa poate i vertical
si median, sunt situatii in care sinusul rontal este oarte mic( U cm, situatii cand sinusul este oarte
mare intin!andu(se atat in portiunea sol!oasa a rontalului cat si in portiunea orbitala a acestuia, mai rar
e.tin!andu(se si la aripa mare a senoidului. Sunt situatii in care sinusul rontal este multiplu si iecare
compartiment se poate deschide separat in meatul mi-lociu. Fiecare sinus cu canalul sau propriu)
sinusul rontal( voluminos.
G2
Sin!3i)a- consta in inlamatia si con,estia mucoasei sinusale*care captuseste interiorul oselor na!ale si
sinusurile+, care poate cuprinde un sin,ur sinus sau poate sa cuprinda mai multe sinusuri( 'an&in!3i)a.
"oate apare si ca o complicatie a inlamatiei mucoasei na!ale. %and membrana mucoasa se inlamea!a
blochea!a drena-ul luidului din sinus spre nas si ,at, determinand durere si presiune in sinusuri.
In+#")iil# "#l!l#l$ #)(i.al#( captusite de o mucoasa care se continua cu mucoasa na!ala, se poate
inlamaARetmoidita. "rocesul inlamator este propa,at in directia orbitei si a neurocraniului,
determinand complicatii severe. Atunci cand se produc au drept consecinta o inundare a peretelui
medial al orbitei. %and sunt aectate celulele etmoidale posterioare( complicatie ma-ora(
cecitate*orbire+ ca urmare a raporturilor care le au cu nervul optic si artera otalmica. Aectarea
nervului optic se poate insoti numai de o inectie a acestuia( n#%$i)a a n#$%!l!i.
In+#")ia &in!&!l!i (a1ila$( colectia purulenta se elimina mai ,reu decat cel rontal) oriiciul sinusului
ma.ilar este situat sus si el nu poate drena atata timp cat bolnavul este situat in 4 picioare, evacuarea lui
se ace cand bolnavul este ase!at in latero(statism. Se culca pe partea sinusului aectat pt drena-. "oate
i si bilateral. Se intervine pe la nivelul ostiumului, evacuandu(se deci ,olind sinusul si introducand si
solutii de!inectante. Se poate interveni si cu o canula prin peretele medial al sinusului, care
avori!ea!a astel scur,erea rapida. Spalare sinus si de!inectie. "oate produce nevral,ie de nv ma.ilar
suborbital) peretele sup al sinusului are raport cu acest nv sau poate i deshiscent.
Ra'$)!$il# &in!&!l!i (a1ila$ "! .in)ii- O particularitate deosebita o pre!inta dintii de la nivelul
ma.ilei, care au raporturi cu sinusul ma.ilar si radacinile chiar pot patrunde la acest nivel, putand
transmite o inectie la nivelul sinusului si invers, o sinu!ita poate aecta radacina dintelui, cu an,ia
care se produce pe nervul dentar. %and este vorba de un abces dentar, acesta se poate transmite la
nivelul sinusului, iar de la niv acestuia in un,hiul intern al ochiului, unde datorita anastomo!elor dintre
vena aciala si otalmica inectia poate iradia intracranian dand nastere la o menin,ita sau encealita.
T$an&il!(ina$#a &in!&!l!i - se ace intr(o camera obscura prin introducerea unui ascicul de lumina in
cavitatea bucala spre un,hiul intern al ochiului si apare o roseata deasupra orbitei*sinusul rontal(
roseata supraorbitala+. %and aceasta roseata este atenuata( pre!enta unui lichid la niv sinusului. "t
sinusul ma.ilar asc de lumina se indreapta spre mar,inile laterale ale palatului dur si apare o roseata
semilunara inraorbitara. %and este atenuata( sinu!ita. Nu pot i e.plorare sinusurile senoidal si
etmoidal. Aopaciierea completa a acestuia cu a-utorul unei surse de lumina puternica. Transmisia
normalaA absenta inectiei.
2<4.
L!1a)ia a$)i"!la)i#i )#('$6(an.i,!la$# - Se produce ca urmare a unei deschideri e.a,erate a ,urii
care are ca urmare o contractie puternica a m pteri,oidian lateral, producandu(se astel o lu.atie
anterioara, cea posterioara iind oarte rara din cau!a tuberculului posterior e.istent( post,lenoidian si
li,amentul lateral e.tern. "oate i produsa si ca urmare a unei lovituri puternice in re,iunea mentoniera,
atunci cand individul sta cu cavitatea bucala deschisa( iesire cap mandibula din osa mandibulara in
aceeasi parte cu lovitura. Insoteste recvent ractura. In astel de ca!uri, lu.atia este unilaterala. $e
re,ula se re!olva prin interventie chirur,icala si in astel de ca!uri trebuie sa se tina cont de e.istenta
celor 4 nervi in aceasta re,iune' auriculo(temporal si acial, care nu trebuiesc le!ati. Femei( vb mult,
tare. Uppercut(mandibula in po!itie normala.
A$)$3a a$)i"!la)i#i )#('$6(an.i,!la$#- aectiune de,enerativa, inlamarea articulatiei. Este o
de,enerescenta la nivel atm care poate i responsabila de o inlamatie a atm. Sunt aectate oclu!ia
dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare(coborare ale mandibulei, se aud trepidatii
caracteristice la nivel articular, care se datorea!a unei intar!ieri a deplasarii ant meniscului articular si
este aectata de asemenea masticatia.
2<5.
L#3i!nil# !$#"2ii #1)#$n#( orice traumatism la acest nivel este urmat de aparitia unui hematom
G4
auricular, prin acumulare san,e intre pericondru si cartila-ul aleveolar. Atunci cand se ormea!a
necesita aspiratie obli,atorie, pentru ca daca se intar!ie se produce ormare de tesut ibros care se
de!volta in tesutul cutanat dand nastere la o cicatrice vicioasa( ureche in orma de loare de var!a.
E1a(#n!l )&"'i"( permite studierea meatului acustic e.tern si a membranei timpanului. La adult
pentru a accesa mai usor otoscopul se tra,e de pavilionul urecii supero(lateral, iar la copil inero(
lateral. "e ata interna spre urechea medie a membranei timpanului se ,aseste lantul de oscioare are
urechii medii, ciocan, nicovala si scarita precum si nervul coarda timpanului. $e aceea, atunci cand se
ace inci!ia pentru evacuarea unei colectii din urechea medie, se ace in cadranul postero(inerior.
Atunci cand nu este nimic, in acest un,hi se vede un ond luminos. In un,hi mort, 4 perpendiculare(R
mb in 6 cadrane) inci!ia se ace in cadranul potero( in, de culoare ,ri(stralucitoareQ translucida.
$eschiderea accidentala sau terapeutica*paracente!a+ a peretelui timpanului( '#$+$a)i# a""i.#n)ala
a )i('an!l!i este provocata, in ,eneral, de otita acuta sau cronica, sau de introducerea in ureche a unor
instrumente cum ar i un betisor invelit in vata.
O)i)a (#.i#( inectiileQinlamatiile urechii medii sunt complicate, deoarece se pot complica cu o
mastoidita. Urechea medie comunica cu antrumul mastoidian prin aditus adantum cu cel mastoidiene,
iar prin tropa lui Eustachios*blocat u medie(arin,e+ cu rinoarin,ele. "resiune atmoserica mentinuta.
La obstructia trompei, aerul din urechea medie scade cu usurinta, tulburari de auditie. La colectia
purulenta se transmite cel mastoidieneAR (a&)i.i)a, in era antibioticelor mai rare. #astoida este un
process osos care are o multime de celule, de spatii aeriene. Repre!inta inectia si inlamatia spatiilor
de aer cuprinse in osul mastoidian.
2D2.
Mi*la"# .# #1'l$a$# $#g la$ingiana( En.la$ing#l# se studia!a prin laringoscopie care poate i
indirecta cu a-utorul unor oglinzi laringiene*ra!e luminoase+ si directa prin introducerea unui
laringoscop, adica endoscop cu fibre optice' %apul in e.tensie ortata, se palpea!a mar,inea in a osului
hioid, proeminenta cartila-ului tiroid si cartila-ul cricoid. Inci!ia incepe la nivelul osului hioid si mer,e
pe linia mediana pana la cartila-ul cricoid. Se taie pielea, linia alba subhioidiana, descoperind
membrana tiro(hioidiana, cartila-ul tiroid si membrana tiro(cricoidiana.
Man#%$a 7al&al%a( este o proba respiratorie constand in eectuarea unei e.piratii ortate, cu ,lota
inchisa. Aceasta proba se eectuea!a pentru aprecierea capacitatii de adaptare a aparatului
cardiovascular la eort, provoca in mod normal brahicardie si modiicari de volum ale inimii.
In2ala$#a "$'il$ &)$aini( de re,ula se opresc in vestibulul larin,ian si blochea!a caile respiratorii. In
medie se considera ca apar tulburari care pot mer,e pana la moarte daca aceasta blocare durea!a mai
mult de = min, producandu(se o blocare prin contractia spasmodica a plicilor, ceea ce impiedica
patrunderea aerului in trahee. $e re,ula bolnavul reactionea!a printr(o tuse violenta care de multe ori
poate e.teriori!a corpul strain. Atunci cand este de-a in repaus respirator, se aplica asa numita (an#%$a
;#i(li"2, care cu pumnul drept dispus in palma stan,a se apasa pe abdomenul pacientului intre
ombilic si manubriul sternal. $aca nici asa nu se re!olva se poate interveni prin cricotirotomie. >C$'i
&)$aini la$ing6+a$ingi#ni( sunt corpii straini care se opresc in recesul piriorm, in ,eneral de corpi
straini subtiri ascutiti, os de peste, ire de parZcoa-a paineTTT. Uneori poate e.ista un tractus sinusal al
recesului piriorm care consta intr(o le,atura intre acesta si ,landa tiroida si o inectie de la acest nivel
se poate complica cu o tiroidita care de multe ori necesita o tiroidectomie partiala.
Can"#$ la$ingian( ormatiune tumorala mali,na la nivelul larin,elui. "rimul semn este ra,useala, insa
ca semn principal se palpea!a nodulii, -ena in de,lutitie( disal,ie. Semnul 'an)n(ni"Qpp O
hipertroia nodulilor pre si paratraheali. )iagnosticarea sa( obli,atoriu interventie chirur,icala, iar la o
perioada variabila de timp trebuie e.ecutata reeducarea vocala. Se ace cu un electrolarinx sau prote!a
G5
electroesofagiana. Este necesara traheotocmia, inelele 2,4) 4(6 suprasternal cu introducerea unui corp
tubular ce sa permita patrunderea aerului, pana la spital pt ca,ula traheala. Situatii in care se produc
inhalari sau patrunderea corpilor straini pana la niv larin,oarin.ului pana la recesul piriorm se
cantonea!a. care sunt hipertroiati, este necesara larin,ectomia.
M.i+i"a$il# la$ing#l!i "! %a$&)a( La barbat sub inluenta andro,enilor, la nivelul larin,elui se
ormea!a rapid un un,hi de G@L in cartila-ul tiroidian anterior, iar cor!ile vocale ale barbatului devin de
trei ori mai lun,i decat la emei. Aceste modiicari sunt responsabile pentru in,rosarea vocii.
2D4.
C2i&)!$il# "anal!l!i )i$#gl&( se constata o ormatiune tumorala chistica*moale, elastica+ sau dura pe
linia mediana, in aproierea osului hioid. %analul tireo,los se deschide la nivelul oramenului cecum. "e
traseul acestui canal, la terminarea sau in alte re,iuni se pot orma chiste care cel mai recvent se
de!volta la nivelul sau sub nivelul osului hioid. Se pre!inta sub orma unei tumeactii nedureroase, care
recvent se poate deschide spontan la nivelul te,umentului, dand nastere unei istule de tireo,los ce
trebuie re!olvata chirur,ical) altel recidivea!a*se orm din nou chist+.
L,!l 'i$a(i.al al glan.#i )i$i.#( Sunt ,lande tiroide care pre!inta a,&#n)a i&)(!l!i )i$i.ian.
Lobii tiroidieni nemaiiind uniti median si pot sa nu pre!inte ni"i 'i$a(i.a l!i Lal!#))# care poate sa
lipseasca chiar si atunci cand e.ista istm tiroidian.
Glan.a )i$i.a a,#$an)a9#")'i"a( apare datorita unui viciu de de!voltare a canalului tireo,los. Se
,asesc situate de(a lun,ul canalului tireo,los care poate persista, sau pe restul embrionar al acestui
canal. Frecvent sunt la nivelul radacinii limbii, putand i situate chiar la nivelul oramenului cecum sau
recvent la nivelul ,atului, insa se impune obli,atoriu sa se aca dia,nosticul dierential cu ,landa
tiroida necoborata. $$. care se ace cu a-utorul scintigrafului si este absolut necesara, pentru ca uneori
conundand o ,landa tiroida necoborata cu o ,landa tiroida aberanta si e.tirpand(o, il privam pe
respectivul individ de hormonii tiroidieni. ( pot e.ista ,lande tiroide lin,uale, la nivelul hioidului sau
sub acesta. Atunci cand e.ista este situata in planul re,iunii mediane a ,atului. $ia,nosticul dierential
trebuie acut cu un chist de canal tireo,los.
C$#&)#$#a .# %l!( a glan.#i )i$i.#A,usa simpla( apare secundar unei cresteri a nr celulelor
tiroidiene ara hipertiroidism si nele,ata de un proces inlamator. "oate i neneopla!ica si
neinlamatorie, ea putand creste si in stari i!iolo,ice cum ar i in perioada menstruala sau sarcina. O
crestere a ,landei da nastere asa numitei ,use ce are ca urmare comprimarea traheei, esoa,ului, a
nervilor larin,ei. $e re,ula ,landa se mareste mai rar superior din cau!a e.istentei muschilor
sternotiroidian si sternocleidomastoidian si se poate insoti de hipertiroidie sau hipotiroidie. $e re,ula se
datorea!a unei tulburari a metabolismului iodului, apare in re,iunile deicitare in iod. Necesita
e.tirparea sa chirur,icala( tiroidectomie, atunci cand este cancer de tiroida este o e.tirpare totala si se
recomanda o e.tirpare partiala, subtotala, pentru a pastra o portiune din partea sa posterioara
conservand astel ,landele paratiroide ce pot i e.tirpate o data cu ,landa tiroida. In tiroidectomie se
are in vedere sa nu se le!e!e nervii larin,ei si recurenti pentru ca le!area nervilor duce la parali!ia
muschilor striati ai larin,elui, iar a nervului recurrent este cea mai recventa si care este le!at cand se
intervine pe polul inerior al ,landei tiroide, dar si in alte interventii chirur,icale la nivelul ,atului*
laringeul drept avand raporturi cu artera tiroidiana inerioara, trecand ie intre cele 4 artere tiroidiene,
ie printre ramurile tiroidienei inerioare si avand in vedere aceste raporturi de re,ula li,atura arterei se
ace la distanta de ,landa. Aectarea nervului larin,eu este urmata de o ra,useala, o aonie tran!itorie si
un spasm larin,ian. In interventiile pe tiroida pot i e.tirpate din ,reseala ,landele paratiroide situate pe
ata posterioara a lobilor tiroidieni, cea superioara mai sus de tiroida, cartila-ul tiroid, iar cea inerioara
G6
imediat sub acesta.
Ti$i.#")(ia( indepartarea chirur,icala a unei parti sau a totalitatii ,landei tiroide. Este o interventie
chirur,icala recventa, indicata in mai multe boli tiroidiene.
2D5.
T$a2##a "#$%i"ala( este un or,an tubular, care ace parte din caile respiratorii. Limite' intre vertebrele
%<(T6 la adult, cu usoare modiicari la nou(nascut. Aceste limite sunt relative' se alun,este atunci cand
larin,ele se ridica si se scurtea!a cand acesta coboara. Locali!are' inaintea esoa,ului) apartine atat
,atului, cat si toracelui. "atrunde in mediastin prin oriiciul superior al toracelui. Traiect' relativ
supericial) directie oblica supero(inerior si antero(posterior. Forma' tub cilindric cu peretele posterior
turtit. "re!inta doua impresiuni' tiroidiana si aortica.
Mi*la"# .# #1'l$a$#( prin endoscopie. Se inci!ea!a pe linia mediana*piele, t cel subcutanat, linia
alba subhioidiana+, taiem ,landa tiroida. In tesutul celular se ,asesc venele tiroidiene in.
T$a2#)(ia( interventie chirur,icala constand in practicarea unei deschideri a etei anterioare a
traheei cervicale( intre al 5(lea si al 6(lea inel cartila,inos( si in amplasarea aici a unei canule pentru a
asi,ura trecerea aerului.
2D6.
E&+ag!l "#$%i"al6
L#3i!ni al# #&+ag!l!i6 se produce oarte rar, deoarece este un or,an pround. $e re,ula apare ca o
complicatie pentru alte interventii chirur,icale, cele mai multe de asemenea in ca!ul de traumatisme.
Este asociat recvent cu o le!iune a cailor respiratorii care il prote-ea!a. Se spune ca le!area esoa,ului
ara tratament este mortala. Si in interventiile chirur,icale, se poate muri in =@^din ca!uri*4@@@+.
Fi&)!l# )$a2#6#&+agi#n#6 anomalii con,enitale care sunt asociate cu atre!ie esoa,iana. In G@^ din
ca!uri partea pro.imala a esoa,ului se termina cu un bu!unar si partea inerioara comunica cu traheea.
In bu!unaraul care se ormea!a se depo!itea!a mucus care este in,hitit in timpul de,lutitiei. Fi&)!la )i'
4( partea pro.imala a esoa,ului comunica cu traheea si partea distala cu stomacul. Fi&)!la )i' C(
istula pura, esoa,ul comunicand cu stomacul si din partea sa pro.imala desprin!andu(se o prelun,ire
spre trahee.
Aceste istule apar datorita aptului ca persista o separare anormala intre esoa, si trahee, prin
neconsolidarea septului traheoesoa,ian.
Can"#$!l #&+agian6 se traduce prin displa,ie*tulburari in de,lutitie+ deoarece reduce lumenul
esoa,ian pana la 5@(=@^. Esoa,ul se e.aminea!a cu esofagoscopul si cand durerea devine marcata
semnalea!a aptul ca tumora s(a e.tins la tesuturile periesofagiene. Semnul este hipertroierea
nodulilor cervicali proun!i ineriori care compresea!a si nervul larin,eu recurrent) cu aparitia
raguselii.
2D=.
L*a 'a$)i.iana6
In+#")iil# glan.#i 'a$)i.#6 Interventiile la nivelul ,landei parotide(necesita e.tirparea intre,ii ,lande.
Inectiile la nivelul ,landei sunt oarte recvente, sunt produse de un a,ent pato,en, de un virus care se
transmite pe cale san,vina( 'a$)i.i)a #'i.#(i"a*evoluea!a in epidemii+ consta in marirea volumului
,landeiQhipertroia ,landei, limitata de e.istenta asciei parotidiene, cu durere deoarece edemul ,landei
parotide este limitat, aceasta durere se accentuea!a in masticatie.
O,&)$!")ia "anal!l!i 'a$)i.ian6 &irusul poate determina si inlamatia canalului lui Stenon*canalul
G=
e.cretor al ,landei+, care se poate depista prin cercetarea oriiciului de deschidere a canalului lui
Stenon(#4 sup( papila parotidiana care este rosie atunci. Apar dureri la nivelul pavilionului urechii, la
nivelul meatului acustic e.tern, in re, temporala, la nivelul articulatiei temporo(mandibulare. "arotidita
epidemica se mai numeste $#in, apare in copilarie, dar poate sa apara si la adult. "e canalul lui
Stenon se pot orma "al"!li &ali%a$i ce blochea!a eliminarea salivei in vestibulul bucal, secretia
salivara parotidiana iind permanenta, acumularea salivei duce la marirea de volum a ,landei parotide.
%um ea e permanenta determina marirea de volum a ,landei, putand conunda cu o parotidita.
$ia,nosticul se pune prin e.amen radiolo,ic sialo,raie(loc calcul( chirur,ical( scoti, parotida revine la
dimensiuni. %analul lui Stenon se poate e.plora si prin introducerea substantelor de contrast prin papila
parotidiana+. %hirur,ul li,aturea!a anterior canalul Stenon anterior calcului, sub presiune saliva. %a
posibile complicatii ale parotiditei O$2i)a A inectia testiculara care de cele mai multe ori produce
sterilitateQ impotenta.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a "anal!l!i S)#nn6 canalul e.cretor al ,landei parotide, pleaca din re,iunea
anterioara a ,landei, mer,e postero(anterior si supero(inerior si se deschide la nivelul cavitatii bucale
printr(un oriiciu situat deasupra primului molar superior. E.ceptand portiunea initiala unde este
acoperit de prelun,irea parotidiana si portiunea terminala care este prounda, canalul este supericial si
mer,e in tesutul celular subcutanat si poate i descoperit imediat dupa sectiunea pielii si a asciei. %apul
este intors in partea opusa operatiunii. Se e.aminea!a tra,usul si comisura bucala. Inci!ia mer,e de(a
lun,ul unei linii intinse de la tra,us la comisura bu!elor si are lun,ime de = cm, -umatate iind situata
pe maseter si -umatate pe re,iunea ,eniana. $upa eectuarea inci!iei, se taie tesutul celular subcutanat
si mai pround prelun,irea din ascia parotidiana.
Sialg$a+i#6 e.amen radio,raic al canalelor e.cretoare ale unei ,lande salivare. O sialo,raie serveste,
in principal, la vi!uali!area pre!entei unor calculi intr(un canal e.cretor.
Glan.# 'a$)i.# a""#&$ii6 pe supraata muschiului maseter, de re,ula sunt 2,4,5 intre canalul
parotidian si arcada !i,omatica. Fiecare pre!inta un canal de e.cretie care se deschide ie sin,ur ie
impreuna cu un canal vecin, in canalul principal, mai rar se deschid direct, separate, in vestibulul bucal.
2D<.
P7N ga)6 "a$)i.a #1)9"(!na= %#n# *!g!la$a #1)= %ag.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a a$)#$#l$ "a$)i.a "(!na6 artera carotica comuna( post prin intermediul
muschilor prevertebrali si pe procesele transverse cervicale' tuberculul ant al lui %<*tuberculul
%hassai,nac+ este cel mai proeminent, prin urmare are raportul cel mai intim cu artera. $atorita acestui
considerent reperul cel mai important pentru descoperirea carotidei comune va i planul osos al acestor
procese transverse si in principal, tuberculul. Avand in vedere aptul ca artera carotida comuna vine in
raport e.terior cu vena -u,ularei interne, la denudarea arterei se va evita le!area venei. #edial, artera
carotida comuna are raporturi cu conductul larin,o(traheal. Anterior, artera carotida comuna pre!inta
raporturi cu pielea, lama cervicala supericiala si S%#*care este invelit in teaca sa+. $upa tuberculul lui
%hassai,nac, S%# serveste ca reper pt descoperirea acila a arterei. "o!itie si e.plorare' capul va i pus
in e.tensie si intors pe partea opusa e.ecutarii procedurii. Se e.plorea!a S%#, conductul larin,o(
traheal si santul dintre cele 4. de(a lun,ul mar,inii ant a S%# se duce linia de operatie, mai e.act de la
articulatia sternoclaviculara la scobitura parotidiana, situata post de un,hiul mandibulei. In!icia se ace
de(a lun,ul liniei de operatie, mer,and de la articulatia sternoclaviculara, pana la osul hioid. $upa
inci!ia pielii, se va sectiona m platBsma si ascia cerviala supericiala de(a lun,ul mar,inii ant a S%#.
In timpul acestei operatiuni se va evidentia mar,inea ant a S%#. $upa evidentiere, se i!olea!a ata
prounda a S%# de oita prounda a tecii si apoi se tra,e muschiul in aara. Larin,ele se tractionea!a
spre interior iar S%# in e.terior. %u inde.ul drept se palpea!a tuberculul carotidian. $upa locali!area
acestuia, se rupe oita prounda a tecii musculare si tesutul celular care inveleste vasele. E1)#$na &i
G<
in)#$na la ni% ga)!l!i. 87?I@@
Liga)!$a a$)#$#i "a$)i.# #1)#$n#6 urmata de diminuarea fluxului sangvin, dar nu de oprirea totala a
acestuia, datorita anastomo!elor e.istente intre cele 4 carotide e.terne la nivel acial dar si la nivelul
e.tremitatii cealice, ce permite restabilirea circulatiei retro,rade. `%arotida e.terna este situata anterior
de procesele transverse. #edial vine in raport cu arin,ele, iar locul de li,atura al acestei artere este
locul unde artera vine in contact cu osul hioid. Lateral artera are raport cu a carotida interna si muschiul
venei -u,ulare interne, la care acesta primeste ca aluent trunchiul tiro(lin,o(acial. Anterior carotida
e.terna este acoperita de piele, platBsma, ascie cervicala supericiala, S%#, cuprins in teaca sa si
tesutul celular din planul omohioidianului. TTT deosebirea carotidei e.terne de cea interna O prin aptul
ca la acest nivel, carotida interna nu are nici un ramT $escoperire( capul este po!itionat in e.tensie si
intors in parte opusa celei in care se operea!a. Linia de operatie este verticala si pleaca de la mi-locul
mar,inii anterioare a S%# si mer,e posterior de un,hiul mandibulei. Inci!ia se va eectua pe o lun,ime
de < cm de(a lun,ul liniei de operatie si pleaca de la mi-locul cartila-ului tiroid si se termina la
scobitura parotida, avand in mi-locul ei osul hioid. $upa ce s(a sectionat pielea, se va sectiona platBsma
si apoi ascia cerviala supericiala de(a lun,ul mar,inii ant a S%#. Se i!olea!a aceasta mar,ine si apoi
ata prounda a m de oita prounda a tecii sale. "rin intermediul oitei prounde a tecii aponevrotice se
poate identiica trunchiul venos tiro(lin,o(acial. Se palpea!a apoi hioidul ca reper principal si la acest
nivel se va taia ascia de sus in -os. In acest el se va pune in evidenta trunchiul venos tiro(lin,o(acial
iar in sus, m di,astric. Se tractionea!a in aara S%#, iar la nivelul hioidului se va palpa "&N ,at. Se
separa cu a-utorul sondei canelate intre di,astric si tr v tiro(lin,o(acial tesutul suunctiv care
maschea!a "&N(ul. $escoperirea carotidei int se ace in acelasi loc ca si la cea e.terna.
En.a$)#$i#")(i# "a$)i.iana6 o interventie chirur,icala care necesita aneste!ie ,enerala, este
delicata dar cu riscuri mici, consta in i!olarea portiunii arteriale aectate, de ciruculatie si inci!area
vasului respectiv pentru indepartarea portiunii bolnave sau a chea,urilor, dupa care inci!ia este
suturata. Arterele carotide pe peretii lor pot pre!enta depuneri de pla,i ateromatoase ce pot obstrua
lumenul arterialQcarotidian producand o scadere a lu.ului san,vin, depunere care poate i pusa in
evidenta prin ecografie )oppler color care indica si ,radul de obstructie. $iminuarea lu.ului san,vin
duce la instalarea unui accident ischemic tran!itoriu(pierderea brutala, ocali!ata a unctiei neurolo,ice
care poate i tran!itoriu sau de mai lun,a durata, cel tran!itoriu durea!a pana la 46 de ore, este
caracteri!at printr(o slabire accentuate a ortei musculare, abolirea sensibilitatii de o parte a corpului si
poate i vindecat total in apro.imativ 5 saptamani. $e multe ori este necesar deschiderea arteriala si
eliminarea pla,ii de aterom cu administrarea medicamentelor anticoa,ulante. In deschiderea arterei trb
sa se evite le!area nervilor I1, 1, 1I, 1II precum si a nervului larin,eu.
P!l& "a$)i.ian6 repre!inta inscrierea ,raica a undei pulsatile la nivelul arterei carotide. Se ia intre
santul dintre trahee si m inrahioidieni, pe mar,inea anterioara a scm, la nivelul mar,inii sup a
cartila-ului tiroid(de,ete. In reanimarea cardiaca cand se constata absenta sa, traduce cu certitudine
oprirea cordului.
Rl!l gl(!&!l!i "a$)i.ian6 artera carotida comuna pre!inta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, in peretii caruia se ,aseste ,lomusul carotidian, cu rol in re,larea presiunii arteriale, avand
baroreceptori si chemoreceptori.
2DD.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a a$)#$#i ling!al#6 capul iind in hipere.tensie se ace o inci!ie la nivelul
mar,inii inerioare a mandibulei, o inci!ie la nivelul mar,inii superioare a osului hioid si o alta
mediana intre cele 4. la nivelul triun,hiului Eeclard si "iro,o se ,aseste artera lin,uala. `3atul se
GD
,aseste in e.tensie, iar capul este intors de partea opusa e.ecutarii operatiei. Se palpea!a corpul
hioidului si cornul sau mare. Inci!ia pielii se ace paralel cu mar,inea in a mandibulei, pe o lun,ime de
= cm la mi-locul distantei dintre mandibula si hioid. Se sectionea!a pielea, platBsma si se identiica
ascia cervicala supericiala care inveleste ,l submandibulara. Se sectionea!a apoi lama supericiala,
de(a lun,ul mar,inii in a ,landei, dupa care se ridica ,landa. In triun,hiul "iro,o care apare la
nivelul tendonului in al di,astricului va apare m hio,los prin a carui indepartare vom ,asi artera
lin,uala. In triun,hiul Eeclard, inci!ia va avea o lun,ime de = cm si este paralela cu hioidul, mer,and
la 2 cm deasupra lui. Se sectionea!a pielea, platBsma si ascia cervicala supericiala, deschi!and lo-a
submandibulara si apoi se ridica ,landa. Se identiica hioidul si apoi tendonul di,astricului care
limitea!a antero(superior triun,hiul Eeclard. Se sectionea!a m hio,los, intre di,astric si hioid si sub el
se va ,asi artera lin,uala.
Artera lin,uala ia nastere din carotida e.terna si dupa un scurt traiect trece pe ata prounda a
hi,losului, ,asindu(se situata intre el si constrictorul mi-lociu al arin,elui, astel incat intre a a-un,e la
artera este evident ca se impune indepartarea hio,losului. In aara m hio,los e.ista un plan ormat de'
m milohioidian, tendonul intermediar al di,astricului, m hipo,los si hioid. Aceste elemente determina
aparitia a 4 triun,hiuri' a+ unul ant situat ant de tendonul intermediar al di,astriculuiAtr. "iro,o(
ormat de' milohioidian, tendonul di,astricului*int+, nv hipo,los. b+unul post situat post de tendonul
intermediar al di,astriculuiAtr. Eeclard( ormat de' tendonul di,astricului*int+, osul hioid. $escoperirea
arterei lin,uale se poate ace in oricare dintre cele 4 triun,hiuri. In aara lor, se ,aseste ,landa
submandibulara care va i indepartata pentru a putea descoperi artera.
N#$%!l %ag( pleaca din santul colateral posterior al bulbului, strabate ,aura -u,ulara si a-un,e la ,at,
nivel la care este situat in un,hiul diedru dintre carotida comuna si vena -u,ulara interna. $e la nivelul
,atului, nv 1 va trece in torace si apoi in abdomen. $escoperirea nv se ace identic cu cea a carotidei
comune. $upa ce se descopera "&N, se i!olea!a elementele lui si in un,hiul diedru posterior dintre
artera si vena se va ,asi va,ul.
La$ing#! &!'#$i$( nervul larin,eu superior este ramura a nv va,. "leaca din ,,l ple.iormQin si
mer,e catre larin,e descriind o curba cu concavitatea antero(superior. Se descopera la nivelul
membranei tiroidiene, intr(un tesut celular oarte abundent situat intre membrana si muschiul tiroidian.
%apul va i pus in e.tensie ortata. Inci!ura este verticala si este situata la doua de,ete in aara liniei
mediane, plecand de la mar,inea superioara a cartila-ului tiroid si a-un,and la osul hioid. $upa
sectionarea pielii, platBsma si asciei cervicale superiicale se observa m mastoidian care se ,aseste
aplicat pe m tirohioidian. Se pune in evidenta m tirohioidian care va i sectionat vertical pana la
intalnirea unui strat de tesut celular abundent ce acopera membrana tirohioidiana. In ,rosimea acestui t
celular, nv se va ,asi deasupra cartila-ului hioid, la intalnirea 4Q5 superioare cu 2Q5 inerioare.
La$ing#! $#"!$#n)9in+( este ram al nervului va,, din care se desprinde la locul in care acesta
incrucisea!a artera subclaviculara*pe partea dreapta+ si artera aorta*pe partea st,+. $upa ce incon-oara
aceste elemente vasculare, recurentul devine ascendent, a-un,e la nivelul constrictorului in al
arin,elui si patrunde in larin,e. "e partea dr, recurentul se ala la mar,inea st, a esoa,ului. "e partea
stan,a, recurentul se ala in un,hiul diedru dintre esoa, si trahee. Astel, descoperirea nv se ace la
ba!a descoperirii esoa,ului.
2DF.
Cai .# a""#& &i .#&"'#$i$# al# 'l#1!l!i "#$%i"al &i $a(!$il$ &al#6 se ace o inci!ie la nivelul m, in
a mandibulei, o inci!ie de la inci!ura -u,ulara la acromion si o inci!ie mediana intre cele 4. imediat sub
piele se ala m platisma si nervii supericiali ai ple.ului cervical. $upa sectionarea m platisma, se
,aseste vena -u,ulara e.terna. `$escoperirea ramurilor supericiale( cele = ramuri care alcatuiesc ple.ul
cervical supericial trec pe sub mar, post a S%# si de acolo diver, cai teritoriale cutatante
corespun!atoare. %apul va i dus de partea opusa eectuarii operatiei. Se e.plorea!a mar, post a S%#.
GF
Inci!ia se practica pe mar, post a S%# si va masura < cm lun,ime, iar mi-locul ei corespunde m-
muschiului. Se sectionea!a pielea si platisma. "rin indepartarea mar, inci!iei se observa ramurile
ple.ului din care unele sunt subcutatante si altele sunt subasciale. `$escoperirea ramurilor prounde
ale ple.ului cervical( ple.ul cervical pround este ormat din 5 arcade nervoase si este situat pround
inapoia m S%#, intre m prevertebrali si insertiile spleniusului si ridicatorul scapulei. Important de pus
in evidenta sunt ramurile ple.ului care mer, catre S%# si m trape!. Atat ple.ul cervical cat si ramurile
sale sunt acoperite la ori,ine de o ascie de natura ibroasa, provenite din ascia cervicala
prounda*pevertebrala+ a carei sectionare necesara pt punerea in evidenta a ramurilor nervoase. $upa
disecarea mar, post a S%# se tractionea!a ant acest muschi, pe care il vom i!ola de oitele prounde
ale tecii sale. Se urmareste ramura transversa din ple.ul cervical supericial, pana la arcada din care
provine si care este situata la nivelul celei de(a 4(a sau a 5(a apoi!eQproces transvers. Sub aceasta
ramura va putea i ,asit dupa sectionarea asciei nv trape!ului care este un ram voluminos.
D#&"'#$i$#a &i('a)i"!l!i "#$%i"al6
An#&)#3ia ggl "#$%i"6)$a"i"6 An#&)#3ia 'l#1!l!i "#$%i"al( ramurile ple.ului cervical se
e.teriori!ea!a la niv mar, post a m scm. Aneste!ia sa se poate ace pe o cale laterala introducand
aneste!icul in 4 puncte, unul dat de intersectia liniei care mer,e de la v mastoidei la tuberculul lui
%hasseian, la un lat de de,et sub mastoida, respectiv la incrucisarea dintre ori!ontala prin mar, sup a
cartila- tiroid si mar,inea post a scm. Altii se recomanda ca aneste!ia prin 5(6 pcte prin mar, post a
scm, m- acestei mar,ini purtand numele de punctum nervosumQal lui Ernam.
L#3i!ni al# &i('a)i"!l!i "#$%i"al6 )$!n"2i!l!i( se instalea!a asa numitul sindrom %laude Eernard(
7orner caracteri!at prin mio!aA micsorarea antei palpebrale, pto!a palpebralaAcaderea pleoapei sup,
ca urmare a parali!iei ridicatorului pleoapei superioare, #nl+)al(i#( inundarea ,lobului ocular in
orbita ca urmare a parali!iei muschilor planseului orbitar, si roseata la nivelul pometului obra!ului ca
urmare a vasodilatatiei si absenta transpiratiei, enomene care se pot e.tinde si la niv cervical. O
vasculari!atie crescuta si o scadere a transpiratiei la ata si ,at ca urmare a le!arii simpaticului.
2DG.
P$'aga$#a in+#")iil$ la ni% ga)!l!i6 fascia cervicala superficiala contribuie la limitarea propa,arii
inectiilor cervicale, cel mai recvent sub abcese. %and procesul inectios este situat intre lama
supericiala si cea mi-locie nu se poate propa,a mai -os de manubriul sternal. $aca inectia se de!volta
intre stratul muscular si lama pretraheala, inectia poate diu!a in cavitatea toracica, anterior
pericardului. "uroiul care este situat inapoia asciei prounde poate diu!a prin partea laterala a ,atului,
producand o tumeactie pe ata prounda a scm. Uneori, puroiul poate perora lama prevertebrala,
a-un,and in spatiul retroarin,ian, bomband in arin,e si ormand un abces retroarin,ian insotit de o
-ena marcata in de,lutitieQDi&+agi#, .i3a$)$i#( tulburari in vorbire. O colectie purulenta se poate
transmite din spatiul retroarin,ian in -os, retroesoa,ian, si de aici in mediastinul posterior. %and
colectia este locali!ata anterior traheei, se transmite inerior in mediastinul anterior. Sunt situatii cand
in urma traumatismelor se pot produce rupturi ale traheei, ale bronhiilor, mai rar a esoa,ului, cu
e.teriori!area aerului si ormarea unui asa numit pneumo-mediastin, care poate ascensiona spre
re,iunea cervicala.
Pa$ali3ia ( 'la)A&(a6 La ni%#l "#$%i"al se poate produce o 'a$ali3i# a (!&"2i!l!i 'la)i&(a, care
duce la slabirea pielii ,atului cu aparitia pliurilorQriduri ce se mobili!ea!a cu usurinta si de multe ori
sunt inestetice, necesitand interventie chirur,icala, in care cu atentie deosebita trebuie acordata ramului
cervical al nervului acial.
GG
T$)i"li& "ng#ni)al &i &'a&(.i"6 de 4 eluri, con,enital si spasmodic. %el con,enital are drept
cau!a cel mai recvent o tumora a tesutului fibros( ibromato!a S%#.cervicala care se de!volta in scm,
iind urmata de o rotatie a capului de partea opusa, con,enital pentru ca in timpul nasterii se tra,e nou(
nascutul de cap, se rup vase la nivelul scm(ului si ibre musculare si se ormea!a un hematom care se
transorma intr(o masa ibrotica ce poate cuprinde nervul 1I, aectand astel scm, se poate trata imediat
pentru ca netratat duce la aparitia torticolisului. %el spasmodic se datorea!a unei distonii
cervicaleQtonicitate anormala, adica e.istenta unei tonicitati anormale si ea poate apare intre 4@(<@ de
ani. Aectea!a muschii laterali ai ,atului( trape!ul si S%#, se caracteri!ea!a printr(o deormare
prelun,ita a ,atului in rotatie, inclinare laterala si le.ie de partea respectiva, sau uneori chiar in
e.tensie. Se pot produce miscari involuntare ale capului, care se ac lateral sau anterior. Umarul este
ridicat si usor deplasat anterior de partea spre care se indreapta si mentonul.
2F@.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a %#n#i *!g!la$# #1)#$n#6
7#na *!g!la$a #1)#$na '$i#(in#n)a6 ( in insuficienta cardiaca, ca urmare a sta!ei venoase
superioare, este proeminenta pe toata lun,imea sa, insa ea este proeminenta si i!iolo,ic pe o scurta
portiune deasupra claviculei servind ca barometru intern in decompensarea cardiaca pentru circulatia
-u,ulara. In aara de dilatarea ei, dilatata in insuicienta cardiaca. 0Liga)!$a "a$)i.#i #1)#$n#6 urmata
de diminuarea fluxului sangvin, dar nu de oprirea totala a acestuia, datorita anastomo!elor e.istente
intre cele 4 carotide e.terne la nivel acial dar si la nivelul e.tremitatii cealice, ce permite restabilirea
circulatiei retro,rade.
S#")ina$#a %#n#i *!g!la$# #1)#$n#6 o ,asim pe mar,inea posterioara a S%# si atunci cand este
sectionata ea ramane deschisa ceea ce ace ca sa aspire aerul producandu(se o embolie ,a!oasa, care
ara interventie rapida este mortala. In dedublarea asciei cerv super.
P!l&!l &i "a)#)#$i&(!l %#n#i *!g!la$# INT6 acul de punctie catre un,hiul dintre cele 4 portiuni ale
S%#' sternala si claviculara. "ulsul se ia deasupra mi-locului claviculei, avand capul indreptat de
aceeasi parte la 2@(4=de ,rade. "ulsul la nivelul -u,ularei interne da inormatii asupra contractiilor
ventriculului drept si se palpea!a deasupra e.tremitatii mediale a claviculei, capul iind aplecat lateral
de partea respectiva la 2@(4= de ,rade. Acesta este aectat in special in patolo,ia valvei tricuspide, care
este insotita recvent de diminuarea presiunii in circulatia pulmonara( in U dreapta a inimii.
& N E1TERNE( pentru e.plorarea cordului drept si se oloseste de re,ula vena -u,ulara dreapta care
este mai voluminoasa si mai verticala. Se palpea!a partea laterala a carotidei comune si se indreapta
cateterul sub un un,hi de apro.imativ 5@ de ,rade spre v triun,hiul ormat de capetele clavicular si
sternal ale scm( spatiul supraclavicular si de la acest nivel se indreapta inero(lateral spre manubriul
sternal.
Sub 2F@( 2G@ re,iuni
Ana)(ia "lini"a a '!l(n!l!i &i ini(ii : &!,i#")#l# 1BC 62C2
Le!iunile pleurei cervicale si a varului pulmonului
$eoarece varul pulmonului si cupola pleurala depasesc clavicula si prima coasta, o le!iune la
nivelul cervical poate le!a atat pleura cat si varul pulmonului. "rin le!area pleurei cervicale se produce
intrarea aerului in cavitatea pleurala cu ormarea unui pneumotorax, care are ca urmare comprimarea
pulmonului cu aparitia insuicientei respiratorii. Aceste le!iuni se produc mai recvent la nou(nascut si
2@@
la copilul mic, care pre!inta re,iunea cervicala mai scurta.
Le!iuni ale pleurii in alte parti decat re,iunea cervicala
"leura depaseste limita inerioara a toracelui, mai precis la nivelul partii drepte a un,hiului
inrasternal si la nivelul un,hiurilor costo(vertebrale drept si stan,. #ai precis, aceste !one care
depasesc limita inerioara a toracelui sunt locali!ate in partea posterioara a e.tremitatii superioare a
rinichiului, ceea ce ace ca in interventii chirur,icale pentru abordul rinichiului, una din complicatii sa
ie si sectiunea pleurala.
%olapsul pulmonar
%avitatea pleurala este o cavitate virtuala, cele 4 oite pleurale iind alipite una de cealalta prin
ade!iunea creata de catre lichidul pleural. Aceasta cavitate pleurala poate deveni $#ala prin patrunderea
aerului sau a san,elui ca urmare a ruperii pulmonului si a pleurei viscerale, sau ca urmare a perorarii
peretelui toracic si a pleurei parietale. %and patrunde aerul, colectia poarta numele de pneumotorax si
poate i produsa ie printr(o le!iune pulmonara in care este aectata si pleura viscerala, ie printr(o rana
penetranta ce aectea!a si pleura parietala. "leura parietala poate i le!ata si intr(o ractura costala.
%and intre cele 4 oite se acumulea!a lichid seros, se ormea!a hidrotorax.
%and se acumulea!a san,e, aectiunea se numeste hemotorax, acumularea datorindu(se ie
le!arii vaselor intercostale sau a le!arii parenchimului pulmonar.
"leurectomia
"leurectomia consta in e.ci!ia unei parti a pleurei. Obliterarea cavitatii pleurale, ca si
pleurectomia, nu dau tulburari unctionale apreciabile. "ot apare dureri suportabile la eort. Uneori este
nevoie ca sa se practice o aderenta intre cele 4 oite pleurale cu a-utorul unei pudre usor iritanta, care
impiedica hemotora.ul spontan recidivant.
"leurita
Foitele pleurale sunt oarte subtiri si aluneca una pe cealalta in timpul miscarilor respiratorii,
nedeterminand aparitia niciunui sunet care sa poata i ascultat. In inlamatia pleurala*pleurita+ oitele
pleurale se in,roasa si atunci cand se misca in timpul e.pirului sau inspirului, intre ele se produce o
recare pleurala, care poate i detectata stetoscopic ca si cum ai reca 4 bucati de matase. Aceste
in,rosari pleurale ca urmare a inlamatiei supraetelor pleurale pot duce la aparitia aderentelor
pleurale, necesitand de multe ori pleurectomia.
In pleurita, apare o durere vie care se maniesta ca un -un,hi care apare in special la eort.
In aderentele pleurale se constata si o hipertroie a nodulilor a.ilari, in care va drena lima pleurala si a
pleurei viscerale care este incarcata cu particule de carbon.
"ulmonul beneicia!a de metode de e.plorare clinica cum ar i inspectia, palparea, percutia si
auscultatia.
La in&'#")i# trebuie sa constatam valoarea un,hiului inrasternal care in mod normal trebuie sa
aiba apro.imativ G@ de ,rade, cand este obtu! se pune problema e.istentei unui emi!em, cand acest
un,hi este ascutit se pune problema unui torace paralitic, se aprecia!a spatiile intercostale, recventa si
amplitudinea miscarilor respiratorii.
"rin 'al'a$# se aprecia!a de!voltarea canaliculului adipos, a stratului muscular, se descopera
punctele dureroase, se pot descoperi noduli limatici hipertroiati cu posibilitatea e.istentei unui
emi!em subcutanat si se pot aprecia vibratiile vocale, manevra care completea!a a!&"!l)a)ia.
P#$"!)ia .igi)6.igi)ala se ace simetric, de sus in -os, mer,and dinspre anterior spre lateral si
posterior. Se aprecia!a amplitudinea sonoritatii normale, crescuta sau sca!uta, timbrul sau timpanismul
care creste de sus in -os pentru ca depinde de ,rosimea paturii de aer.
A!&"!l)a)ia se ace cu stetoscopul si permite aprecierea !,omotelor respiratorii. "acientul
e.aminat respira pround, cu ,ura deschisa, varul pulmonului se asculta supraclavicular. "ulmonul se
asculta de sus in -os, pana la ba!a vertebrei T2@. "osterior se asculta intre mar,inile mediale ale
2@2
scapulelor, iar anterior la nivelul manubriului sternal si a liniilor sternale, parasternale si se asculta cu
atentie la nivelul primelor 4 spatii intercostale. La aceste !one se aprecia!a !,omotele respiratorii
bronsice, care este un !,omot mai aspru si mai intens decat cel respirator normal. J,omotul respirator
normal poarta numele de murmur ve!icular. Este un !,omot iltrat de parenchimul pulmonar si de catre
peretele toracic, iind ,enerat de pasa-ul aerului la nivelul cailor respiratorii centrale si perierice, prin
transormarea lu.ului de aer din turbulent in lu. laminar la nivelul bronhiolelor. Este perceput in a!a
inspiratorie ca un !,omot dulce si continuu ce dispare pro,resiv incepand cu 4Q5 ale a!ei e.piratorii. In
dierite aectiuni, aceste !,omote respiratorii normale sunt modiicate aparand asa numitele rauri
caracteristice aectiunilor pulmonare, rauri care pot i' sibilante(siflante care sunt ascutite iind
asemanate cu un ciripit de pasarele, romflante care sunt seci, sonore asemanate cu un sorait sau un
!,omot de porumbel, iind ,rave, umede(crepitante asemanate cu !,omotul pe care il produce atunci
cand punem sare intr(o ti,aie pe plita, mucoase asemanatare !,omotului pe care il produce apa care se
varsa dintr(o sticla rasturnata.
&ibratiile vocale
In timpul vorbirii, respiratiei cor!ile vocale vibrea!a si aceste vibratii se transmit prin trahee,
bronhii, la nivelul parenchimului pulmonar si de aici peretelui toracic putand i simtite la palpare.
7emitora.( 55.
&ibratiile vocale diminua pana la disparitie in pneumotora. sau in pleure!ie lichidiana si sunt
mai puternice, intarite in condensari ale parenchimului pulmonar( pneumonii.
&ariatiile lobilor pulmonari
"ulmonul drept are 5 lobi ca urmare a e.istentei a 4 sci!uri, cel stan, 4 lobi. Sunt situatii cand
la pulmonul drept lipseste o sci!ura, sau la pulmonul stan, avem si o sci!ura ori!ontala. "e partea
dreapta, in apro.imativ 2^ din ca!uri e.ista asa numitul lob az&gos al pulmonului, este un lob
accesoriu care se datorea!a aptului ca vena a!B,os mare nu mai descrie crosa deasupra pediculului
pulmonar, ci trece pe deasupra ape.ului pulmonului drept si are drept urmare i!olarea partii mediale a
varului pulmonului cu ormarea unui lob accesor care poarta numele de lob a!B,os.
Flotabilitatea pulmonului
"ulmonul proaspat si sanatos contine aer si daca se ia o portiune din parenchimul pulmonar si se
introduce intr(un vas cu apa, ea va pluti, proba care poarta numele de ."i(a3i# '!l(na$a.
"ulmonii patologici plin cu lichid sau pulmonul unui nou(nascut mort care nu a respirat,
ra,mente din ei introduse intr(un vas cu apa se scufunda. Aceasta proba serveste in medicina le,ala
pentru a determina daca nou(nascut a ost mort sau a murit dupa ce a respirat, sau daca individul a
murit prin innec( a in,hitit apa, pulmonul cu lichid se scuunda.
Inhalarea particulelor de carbon
"ulmonii persoanelor care traiesc in !one nepoluate, a persoanelor care nu umea!a au o
coloratie ro!ie spre deosebire de pulmonii celor care umea!a activ, pasiv sau traiesc in !one poluate,
care pre!inta pulmoni inchisi la culoare cu !one de depo!ite de carbon.
In aerul inspirat si umul de ti,ara inhalat se ,asesc particule de carbon sau particule iritante,
care sunt in,erate de catre a,ocite si care sunt transportate la nodulii limatici care capata un aspect
,ri(ne,ru oarte bine vi!ibil la necropsie. Substantele iritante sunt raspun!atoare si de aparitia tusei
caracteristice(tuse tabacica.
Inhalarea corpilor straini
Eronhia dreapta este mai scurta, mai lar,a si mai apropiata de verticala si de aceea un corp
strain inhalat se deplasea!a catre bronhia dreapta si ie se opreste la acest nivel producand insuicienta
respiratorie ie mer,e mai departe catre biurcatia traheei.
Eronhoscopia
Se ace cu un aparat numit bronhoscop cu care se e.plorea!a supraata interioara a traheei pana
2@4
la biurcatia acesteia, unde se observa pintenele traheal care este o e.pansiune cartila,inoasa a
ultimului inel traheal, iind dispusa in plan sa,ital si avand mar,inile bine delimitate. Se poate patrunde
pe bronhia principala si se pot aprecia dierite structuri sau compresiuni care pun problema e.istentei
unei tumori.
La nivelul toracelui se descriu anumite !one critice care se maniesta in special prin dureri, de
re,ula la palpare e.acerbea!a, care sunt ca urmare a e.istentei unei patolo,ii pleurale sau pulmonare.
&arul pulmonului este !ona critica in TE%.
$urerile care sunt parasternale sunt caracteristice neoplasmelor si diverselor steno!e pulmonare.
$urerile spre ba!a pulmonilor sunt caracteristice bronsitei cornice si bronsioca!iei*dilatatia bronhiilor+.
Astmul bronsic
%onsta in retractia ,enerali!ata a cailor respiratorii cu diminuarea accentuata a lu.ului de aer
spre plaman si aparitia insuicientei respiratorii si daca nu se intervine la timp se poate muri. Survine de
re,ula pentru scurte perioade si uneori vindecarea poate i spontana, dar de cele mai multe ori este
necesar tratamentul. Se produce un spasm al musculaturii netede cu edematierea mucoasei si pre!enta
de mucus in lumenul bronhiilor si bronhiolelor. Acest spasm este avori!at la nivelul bronhiolelor si ea
poate i obstruata total. Episodul aler,ic este declansat de dieriti actori spasmo,eni, eliberati de catre
corpul persoanei respective, eliberandu(se in acelasi timp si substante ba!o(active. Spasmul bronhio,en
aectea!a in special e.piratia.
Tromboembolia pulmonara
%onsta in obstructia unei artere pulmonare sau a unui ram de(al sau ce duce la blocarea
circulatiei si privarea de san,e a teritoriului sub obstructive*inarct pulmonar+, de asemenea ,ravitatea
inarctului pulmonar depinde de rapiditatea instalarii. Obstructia lenta permite de!voltarea unei
circulatii laterale, obstructia brusca este mortala. %au!ele sunt din cele mai variate, poate sa ie un
trombus, un embol ,rasos, o bula de aer care circula in curentul san,vin in directia pulmonului care
poate i cu ori,inea tocmai in membrul inerior.(Rvarice*dilatatii venoase+ avori!ea!a un trombus,
chea, san,vin(R -um dr cord ventricul drept, artera pulmonara.
Le!iunile pleurale in ,eneral
"leura viscerala este insensibila la durere, deoarece este lipsita de ibre nervoase pentru
sensibilitatea ,enerala.
"leura parietala este dureroasa datorita ibrelor nervoase pe care le primeste de la nervii
intercostali si de la nervul III, de aceea iritatia sa produce durere locala dar si durere relectata.
"leura costala si pleura perierica diara,matica isi propa,a durerea pe aceleasi teritorii cu
peretele toracic si abdominal.
"leura mediastinala si pleura centrala diara,matica isi propa,a durerea pe aceleasi teritorii
corespun!atoare ba!ei ,atului si umarului. dermatoame %5,6,=
%ancerul pulmonar
Este cancerul care iti poate prinde cu masa pulmonara nervul renic, producand parali!ia
hemidiara,mului corespun!ator. "oate in,loba de asemenea nervul larin,eu recurent care are
simptomul principal acea ra,useala*m.larin,elui+ si poate sa produca si parali!ia cor!ii vocale.
%arcinomul bronhiolar
Are ca punct de plecare epiteliul arborelui bronsic, se spune ca el este cel care are drept cau!a
umatul*hartia ti,arii canceri,ena, nu tutunul+. Acest carcinom bronhiolar da nastere la metasta!e, care
urmea!a circulatia sistemica, invadand peretele sinusoidelor capilare sau venule intrapulmonare.
%arcinomul bronho,en
Se mai numeste si carcinom cu celule scuamoase sau in ,raunte de ore!. Ia nastere in mucoasa
bronhiilor mari, maniestandu(se la inceput printr(o tuse persistenta, productiva si cu hemopti!ie.
#etasta!ele se transmit la nodulii toracici, iar metasta!ele hemato,ene se pot locali!a in creier, in os,
2@5
chiar in tesutul pulmonar, suprarenale, primii noduli limatici atinsi sunt nodulii supraclaviculari.
Re!ectiile pulmonare
Interventia chirur,icala este numai dupa o dia,nosticare precisa si se poate ace o re!ectie
chirur,icala se,mentara cand este vorba de abces pulmonar sau o tumora dia,nosticata precoce, se
poate ace lobectomie sau pleurectomie.
P!n")# .# a!&"!l)a)i#'
(tricuspida, medio(sternal la niv cart. =
(oriiciul pulmonar( spatiul 4 intercostal st,, lan,a stern
(ori aortic( spatiul 4 intercostal drept, lan,a stern
#ediastinoscopie si biopsia mediastinala
Introducerea mediastinoscopului printr(o inci!ie deasupra manubriului, aproape de inci!ura
sternala, cu a-utorul caruia se e.plorea!a nodulii limatici mediastinali, se pot preleva se,mente din
cartila-ul costal, se pot re!ecta tumori mici etc.
Tot prin e.amen radio,raic se poate aprecia daca mediastinul este mai lar, decat normal, care
se poate intalni intr(o hemora,ie intramediastinala, in limom mali,n, in hipertroie cardiaca cu
decompensare.
Semniicatia chirur,icala a sinusului transvers al pericardului
Acest sinus serveste pentru oprirea sau derivarea circulatiei san,elui in vasele mari, in
interventiile pe cord, cum ar i ponta-ul arterei coronare. %and este nevoie sa se plase!e un plan, sau sa
se practice o li,atura pentru a introduce tuburile unui aparat de derivatie.
Accesul pe vena cava superioara si vena cava inerioara
Ambele artere au un se,ment intrapericardic si pt a i accesate trebuie deschis sacul pericardic.
"ericardita
Este o inlamatie a pericardului, intre cele 4 oite ale pericardului seros apare recatura
pericardica, care la stetoscop da !,omotul de recare a 4 bucati de matase. Intre cele 4 oite ale
pericardului seros se poate acumula lichid care provine din capilarele pericardice si care are drept
consecinta comprimarea cordului, determinand incapacitatea sa de a se dilata si in elul acesta de a se
umple complet cu san,e. $e aceea trebuie eliminat acest lichid prin punctie pericardica sau
paracenteza pericardica, care se ace in spatiul =(< intercostal stan,, pe mar,inea sternului, pe
mar,inea superioara a coastei subiacente pentru a nu le!a vasele toracice interne. La acest nivel atat
pulmonul cat si pleura stan,a descriu acea inci!ura( trigonul pericardic, locul de punctionare. Se poate
punctiona si in un,hiul inrasternal( procedeu infrasternal al lui +aller si aici poate i le!ata artera
toracica interna.
Atunci cand e.ista un pneumotora. se controlea!a in mod obli,atoriu daca nu e.ista si un
pneumopericard, pentru ca aerul poate sa se e.tinda de(a lun,ul planurilor de tesut con-unctiv in
cavitatea pericardica.
$ecompensarea cardiaca con,estiva
In pericardica ca urmare ca este comprimat cordul, nu se poate umple cu san,e complet.
In decompensare, cordul nu e.pul!ea!a san,ele in ritmul in care il primeste, producandu(se astel o
dere,lare a circulatiei normale a san,elui cu ormarea unui depo!it de san,e ce nu este e.pul!at ce
impiedica cordul de a se dilata complet, limitand astel alu.ul san,vin in ventricul, dand asa numita
tamponata cardiaca care cel mai recvent este mortala. "rintr(o lovitura de cutit la nivelul cordului se
ormea!a un hemopericard ce determina compresiunea cordului care se poate produce si in inarct,
determinand astel slabirea circulatiei ca urmare a comprimarii cordului, san,ele reluand in &%S si
venele etei si ,atului care se dilata oarte puternic.
Anomalii de po!itie a inimii
)extrocardia( inima este in partea dreapta, se datorea!a unei curburi anormale a tubului cardiac
2@6
embrionar ce are ca urmare o inversare a po!itiei cordului care se poate insoti de o inversare in o,linda
a po!itiei marilor vase si a arcului aortic.
#itusul inversus( situatia in care inversarea po!itiei cordului este insotita si de inversarea
po!itiei celorlalte or,ane.
P#$"!)ia "$.!l!i
$a inormatie despre densitatea si dimensiunile cordului. Se practica in spatiile intercostale
5,6,= intre cele 4 linii medio(a.ilare dreapta si stan,a. Se constata ca re!onanta se reduce pentru a
atin,e matitatea la apro.imativ < cm de mar,inea stan,a a sternului.
Anomalii ale septului interatrial
Este vorba de acea comunicare interatriala, ca urmare a comunicarii septului primum cu septul
secund, aceasta comunicare poate i redusa ara probleme de circulatie, dar poate i mare si in acest ca!
pre!inta repercursiuni hemodinamice ,rave, san,ele trecand in atriul drept, determinand o crestere a
volumului atrial si &d si o dilatatie a arterei pulmonare. Statisticile arata ca aceasta comunicare poate
e.ista intre 2=(4=^ din adulti.
Anomalii ale septului interventricular
Interesea!a numai portiunea membranoasa, oarte rar portiunea musculara, oriiciile de
comunicare interventriculara in portiunea musculara obstruandu(se spontan in copilarie. Aceasta
comunicare interventriculara poate i i!olata cel mai recvent si repre!inta 4=^ din bolile cardiace
con,enitale. Are diverse marimi, de la 2 la 4= mm, iind raspun!atoare de aparitia hipertensiunii
pulmonare ce duce la decompensare cardiaca.
Steno!a valvei trunchiului pulmonar
Este o retractie a acestei valve, care are drept urmare reducerea debitului san,vin a ventriculului
drept, care este e.pul!at in artera pulmonara ceea ce determina o hipertroie a acestuia. &alvulele
pulmonare sunt sudate intre ele si aceasta u!ionare micsorea!a oarte mult oriiciul de pasa- al san,elui
din ventricul in pulmonara.
Insuicienta valvulara pulmonara
&alvulele au mar,inea libera si subtire. $aca se in,roasa, ele nu se mai inchid complet si
san,ele reluea!a in ventriculul drept determinand aparitia unui suflu cardiac, cu toate urmarile sale.
AtacQaccident cardio(vascular
%and un tromb se ormea!a sau a-un,e in atriul san,, va i e.pul!at in sistemul arterial
producand o obstructie a arterelor perierice, in special pe carotide determinand un accident vascular
cerebral(A&% ce are ca urmare o parali!ie in partea corporala controlata de !ona cerebrala ischemiata.
Ram cerebral st,( parali!ie pe -um dr.
Insuicienta valvulara si sulul cardiac
%ea mai aectata este valva mitrala, la nivelul careia se ormea!a noduli pe cuspide, aparand
astel nere,ularitati sau tulburente in lu.ul san,vin deoarece cuspidele se cicatri!ea!a si se retra,
determinand instalarea insuicientei mitrale.
Insuicienta aortica
In aceasta situatie pulsul este depresibil, adica scade brusc in diastola si creste puternic in sistola
urmatoare. Obstructia lu.ului san,vin sau pasa-ul san,elui sub orma aectata*dintr(un vas in,ust in
vas lar,+ determina aparitia unui varte- ce produce vibratii au!ibile sub orma de sunet. $e asemenea,
determina aparitia unei sen!atii vibratile supericiale ce se simte la nivelul te,umentului, deasupra unei
!one de tulburenta si care se numeste tri(frenisment.
Steno!a mitrala
Se caracteri!ea!a prin aparitia asa(numitului rulment diastolic, adica un sulu de tonalitate
,rava, cu sonoritate ma.ima la nivelul varului inimii. Steno!a mitrala se vindeca prin tratament
chirur,ical, prin instalarea unei proteze valvulare.
2@=
Steno!a aortica con,enitala
Este o micsorare a lumenului aortic, ie la nivel valvular, ie deasupra sau dedesubtul insertiei
valvulare, ce are ca urmare hipertroie ventriculara stan,a.
Anevrismul de aorta ascendenta
Este o dilatare a portiunii distale a aortei, avori!ata printre altele si de aptul ca la acest nivel
aorta nu este acoperita de pericard.
&ariatii ale arterelor coronare
$e re,ula sunt 4 artere coronare, dreapta si stan,a, sunt situatii cand una dintre coronare
domina in vasculari!atia cordului 2=^. Sunt situatii in care pot e.ista 5 artere coronare, cea de a treia
coronara putand i o artera ventriculara anterioara* ant &d+, sau o artera circumle.a 6^. Sunt situatii
in care coronara stan,a prin interventriculara anterioara stan,a nu trece pe ata posterioara a cordului,
se termina in santul interventricular anterior, in apropierea varului inimii. Sunt situatii in care
interventriculara posterioara poate i dubla sau chiar tripla, vasculari!and si o mare parte din ata
posterioara a ventriculului stan,. Sunt situatii in care artera circumle.a se termina ca interventriculara
posterioara. Sunt situatii in care artera circumle.a se termina cu 4 sau 5 ramuri pe toata ata
posterioara a ventriculului stan, si chiar in santul interventricular stan,.
Aterosclero!a coronariana si inarctul miocardic
"e peretele intern al aortei se produc acumulari de lipide care obstruea!a lumenul aortic
ormandu(se asa(numitele plagi de aterom si instalarea lenta a acestora permite de!voltarea cailor
colaterale, insa miocardul nu este suicient vasculari!at si se produce o ischemie a miocardului care
poate i mortala. %irculatia cardiaca este terminala si de accea obstructia unei artere coronare sau a unui
ram arterial coronarian produce necro!a teritoriului miocardic deservit ca urmare a insuicientei
vasculare, se produce inarct miocardic. %oronarele se anastomo!ea!a terminalT
An,ina pectorala*an,or pectoris+
Se maniesta prin dureri violente si constrictive care apar precordial, apar in stress ca urmare a
vasoconstrictiei arteriale, in eort i!ic chiar dupa un plans bo,at sau dupa o e.punere brusca la ri,.
$urerea se deosebeste de cea din inarct prin aptul ca dispare la repaus, la administrare de
nitro,licerina sublin,uala.
"onta-ul coronarian
Sunt situatii in care arterele coronare au lumenul obstruat 6@(R<@^. Se olosea vena saena
mare ca se,ment venos, mai recent vena toracica mare. $easupra, implante!i dedesbtul obstructiei, din
vena saena mare*are putine valvule, putini aluenti+) in pre!ent a toracica intQepi,astrica in.
An,ioplastia coronariana
%onsta in introducerea unei sonde cu implantarea unui balonas la nivelul obstructiei coronariene
care se umla si dilata vasul. Interventia necesita administrare de trombochina!a pentru a evita
ormarea trombilor.
Le!area nodulului si a asciculului atrio(ventricular
"rin steno!a arterei interventriculare anterioare se produce o tulburare a vasculari!atiei nodului
atrio(ventricular cu aparitia unui bloc atrio(ventricular, ceea ce necesita introducerea unui pace(ma[er,
un stimulator cardiac artiicial. Tulburarea de circulatie poate atin,e numai un ram din asciculul atrio(
ventricular, asa numitul bloc de ramura, stimulul este transmis prin ramul sanatos si declansea!a sistola
unui sin,ur ventricul si ulterior stimulul a-un,e si la celalalt ventricul, determinand asa(numita
contractie sincrona tardiva.
EY3
$etermina potentialele de actiune ale tesutului miocardic embrionar si a miocardului. Este
metoda care pune dia,nostic de tulburare cardiaca, de inarct miocardic si se ace si dupa proba de eort
sau de toleranta la eort.
2@<
Reanimarea cardiaca
Se e.ecuta o presiune in partea inerioara a sternului care poate i comprimat si inundat 6(= cm
posterior, presiunea duce la e.pul!ia san,elui din inima prin vasele mari, daca cordul se opreste in
timpul interventiei chirur,icale pe torace, se ace un masa- cardiac directQintern. Tuburarile de ritm se
corectea!a prin acel pace(ma[er cardiac artiicial care nu este altceva decat un ,enerator de
impulsuri*marimea unui ceas de bu!unar+, care are un ir conductor si un electrod care se introduce prin
sistemul vascular si se i.ea!a pe ata interna a ventriculului, pe un trabecul carnos si emite impulsuri
de contractie cu recventa stabilita de noi.
Fibrilatia cardiaca
Este o anomalie a activitatii musculare cardiace prin aparitia de contractii mici si multiple,
convulsive a ibrelor musculare, da nastere unor convulsii rapide a peretelui cardiac, nere,ulate, ca
urmare a unor impulsuri necontrolate pe care le primesc atriile, dar in ca!ul ibrilatiei atriale circulatia
ramane oarecum satisacatoare.
Fibrilatia ventriculara
In ca! de contractii nere,ulate ale ibrelor miocardice ventriculare nu este mentinuta circulatia
sistemica si coronariana. Este o consecinta a le!arii sistemului de conducere care ace ca sa nu mai
e.iste nici un debit cardiac si daca persista cateva minute se a-un,e la e.itusQmoarte. G@^ dintre
mortile subite sunt produse prin ibrilatie ventriculara.
Socul electric e.tern
Se practica cu electro!i mari, palete, ce consta in aplicarea unui curent electric la o anumita
intensitate care incetea!a miscarile cardiace care se reiau in cateva !eci de secunde, dupa care cordul
incepe sa bata normal.
$urerea cardiaca reerita
Inima este insensibila la atin,ere, la ranire, la ri,, la caldura, iind insa sensibila la ischemie si
la anumiti produsi de metabolism. Fibrele aerente ale durerii cardiace mer, cu nervii cardiaci mi-locii
si ineriori dar si cu ibre simpatice la se,mentele medulare T2(T6 in special la centrii de pe partea
stan,a. $urerea cardiaca viscerala este transmisa prin ibre viscero(aerente care mer, cu ibrele
simpatice, iind vorba de ibre care transmit impulsuri de la structuri somatice, in special membrul
superior. $urerea an,inoasa se transmite prin aceleasi cai care transmit durerea somatica din re,iunea
retro(sternala si pectorala stan,a spre umar si ata mediala a membrului superior stan,, acesta din urma
iind inervat de nervul cutanat medial al bratului, care se anastomo!ea!a cu ramuri perorante
anterioare laterale din nervii intercostali 4 si 5, pe acesti nervi transmitandu(se si impulsurile viscero(
aerente ale arterelor coronare.
&ariatiile ramurilor arcului aortic
( <=^ ca!uri pre!inta variante
(in 4D^ din ca!uri carotida stan,a ia nastere din trunchiul brahiocealic
(din arcul aortic se poate desprinde o artera vertebrala*=^+.
(artera tiroidiana mi-locie 2@(2=^
(4 trunchiuri brahiocealice 2,4^
(artera subclaviculara dreapta cu traiect retroesoa,ian
Locali!area venei brahiocealice stan,i la copil
"oate i apropiata de te,ument, avand traiect cervical, ,atul este scurt si poate i le!ata in
interventii la acest nivel.
%oarctatia de aorta
Asteno!a aortei descendente, cea mai recventa este postductala*in de li, arterial+ dar poate i si
deasupra acestuia cu pro,nosticul mai putin ,rav, care permite circulatia colaterala prin intercostala si
toracica interna
2@D
Ruptura canalului toracic
Este situat post aortei si poate i le!at in interventii chirur,icale la nivel toracic avand in vedere
aptul ca este mai ,reu vi!ibil si permite in elul acesta ca lima sa se scur,a in torace, dand chilotorax(
D=(4@@mlQh. In viata embrionara e.ista 4 canale toracice dintre care la nastere unul se obstruea!a, rar
putand ramane 4 canale toracice care repre!inta de altel sin,ura varianta a canalului toracic.
Timusul este ,landa copilariei si involuea!a dupa pubertate, dar nu dispare complet, el
producand limocite T si la adult, este ,landa care intervine in apararea or,anismului si se spune ca
epui!area sa se datorea!a tocmai utili!arii in dierite maladii pentru ca s(a constatat ca o persoana care
nu a ost bolnava si moarta accidental pre!inta timusul de!voltat ca si cum ar i copil.
2@F