Subiecte Anatomie Anul I Semestru II

1.FRONTALUL
FRONTALULEste un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia parte la
formarea caitatii na!ale si orbitale. "re!inta o prtiune sol!oasa si oportiune ori!ontala formata din o
prtiune na!ala si o portiune orbitala.
ELE#ENTE $E%RI"TI&E'
Sol!ul frontalului( formea!a fruntea)( Fata anterioara pre!inta'( tuberculii frontali)( sub tuberculi,
deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate ( arcuri sprancenoase *supraciliare+ ( sau arcadele
orbitale)( intre ele se afla pe linia mediana o suprafata osoasa numita ,labela, ce pre!inta sutura
metopica)( arcadele orbitale se continua lateral cu apofi!ele !i,omatice, care se articulea!a cu osul
!i,omatic)( mar,inile interne ale arcadei sprancenelor si ,labelei se prelun,esc in -os spre portiunea
na!ala a frontalului. Aceasta apare ca o suprafata nere,ulata si dintata de pe care pleaca spina na!ala)(
pe fiecare arcada orbitala e.ista o scobitura numita inci!ura supraorbitala care poate fi uneori si un
orificiu)( mar,inea posterioara a apofi!ei !i,omatice se continua cu creasta laterala a frontalului.
Fata e.ocraniana'( pre!inta pe linia mediana ,aura oarba de la care pleaca in sus creasta frontalului)( de
o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni di,itiforme)( mar,inea sol!ului
este dintata si se articulea!a cu oasele parietale.
"ortiunea orbitala a frontalului( e formata de o scobitura incadrata de doua lame osoase)( pre!inta pe
linia mediana scobitura etmoidala in forma de /U/ in care patrundeosul etmoid) ramurile laterale ale
scobiturii au niste semicelule care, pe articulat, sunt completate de semicelulele etmoidului)( de o parte
si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase care iauparte la formarea orbitelor'0 aceste
lamele osoase au in partea laterala o depresiune numita fosa ,landei lacrimale)0 mar,inile posterioare
ale lamelor osoase se articule!a cu aripa mica a sfenoidului.
"ortiunea na!ala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articulea!a anterior cu cele
doua oase na!ale si posterior cu lama perpendicularaa etmoidului.
%onformatia interna a osului( la nielul ,labelei si lateral de ea osul sare doua caitati pneumatice,
simetrice numite si sinusurile frontale) cele doua sinusuri sunt despartite de un sept si se deschid la
nielul nasului in meatul mi-lociu.
2.PARIETALUL
Are o forma patrulatera, pre!entand de studiat' doua fete, patru mar,ini si patru un,hiuri.
Orientare. Se asea!a medial ( fata concaa, in -os ( mar,inea scobita, inainte un,hiul cel mai ascutit.
FATA E1TERNA

Este cone.a) pre!inta o proeminenta rotun-ita, numita eminenta sau tubero!itatea parietala ce poate fi
palpata sub piele. Sub eminenta parietala se ,asesc doua linii semicirculare' linia temporala superioara
si linia temporala inferioara. Aproape de mar,inea superioara si de un,hiul postero(superior al osului,
se ede ,aura parietala prin care trece ena emisara parietala.
$easupra liniei temporale superioare, parietalul raspunde calotei aponero!ei epicraniene. "e linia
temporala superioara se insera fascia temporala care acopera muschiul temporal. "e linia temporala
2
inferioara si pe sufrafata situata dedesubtul acestei linii se insera muschiul temporal.
FATA INTERNA
Este concaa) pre!inta o serie de santuri arteriale dintre care cel mai important este cel al arterei
menin,ee mi-locii si a enelor sale insotitoare impresiuni di,itiforme si eminente mamilare. $e(a
lun,ul mar,inii superioare se afla un semi(sant care se uneste cu cel de pe partea opusa, formand santul
sinusului sa,ital superior. Acesta din urma este mar,init de numeroase depresiuni mici, numite fosete
sau foeole ,ranulare ce adapostesc ,ranulatiile arahnoidiene.
Lan,a un,hiul mastoidian, fata interna pre!inta santul sinusului si,moidian care continua santul
omonim de pe occipital si se continua la randul lui cu un sant omonim de pe mastoida.
#AR3INI
2+#ar,inea superioara sau sa,itala este ,roasa si dintata) se articulea!a cu cea din partea opusa,
formand sutura sa,itala
4+#ar,inea inferioara sau sol!oasa este scobita) se articulea!a cu sol!ul temporalului, cu care formea!a
sutura sol!oasa.
5+#ar,inea anterioara sau frontala este dintata) se articulea!a cu sol!ul frontalului, cu care formea!a
sutura coronara.
6+#ar,inea posterioara sau occipitala este dintata) se articulea!a cu sol!ul occipitalului, cu care
formea!a sutura lambdoida.
UN37IURILE
Sunt' antero(superior sau frontal) antero(inferior sau sfenoidal) postero(inferior sau mastoidian)
postero(superior sau occipital
3. CORPUL SFENOIDULUI
Sfenoidul este un os median 8i nepereche, par9ial pneumati!at, situat pe linia median: a ba!ei craniului,
anterior de oasele temporale 8i de por9iunea ba!ilar: a occipitalului.
Orientare'
superior fa9a neted: a aripilor mici)
anterior mar,inea din9at: a aripilor mici.
A fost comparat cu o iespe ;n !bor 8i pre!int: un corp 8i 5 perechi de prelun,iri' aripile mici, aripile
mari 8i procesele pteri,oidiene.
%orpul are form: cubic: ,:!duind ;n interiorul s:u sinusul sfenoidal. "re!int: < fe9e.
4
"e fa9a sa superioar: *fa9a cerebral:+ se ,:sesc'
fosa hipofi!ar: ce ad:poste8te ,landa hipofi!:. Anterior de aceast: fos: se ,:se8te 8an9ul chiasmatic
ce con9ine chiasma optic:)
tuberculul 8eii situat anterior de fosa hipofi!ar:)
lama patrulater: ce m:r,ine8te posterior fosa hipofi!ar:. Un,hiurile superioare ale lamei patrulatere
pre!int:'
procesele clinoidiene posterioare pe care se inser: cortul cerebelului. Fosa hipofi!ar:, tuberculul 8eii,
lama patrulater: 8i procesele clinoidiene posterioare alc:tuiesc ;mpreun: 8eaua turceasc:.
-u,umul sfenoidal este o suprafa9: neted:, patrulater:, situat: ;ntre aripile mici ale sfenoidului, ce
ine ;n contact cu ,irusul drept 8i tracturile olfactie.
Fa9a anterioar: a corpului se articulea!: cu lama ori!ontal: a etmoidului 8i ia parte la formarea foselor
na!ale. "re!int: creasta sfenoidal: ce se articulea!: cu lama perpendicular: a etmoidului. Fa9a
anterioar: particip: la formarea peretelui superior al cait:9ii na!ale.
$e pe fe9ele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile mari ale
sfenoidului. $easupra r:d:cinii fiec:rei aripi mari se afl: un 8an9 ;n forma literei S numit 8an9 carotic
str:b:tut de o serie de elemente asculoneroase.
$e pe fa9a inferioar: a corpului se desprind procesele pteri,oidiene.
Fa9a posterioar: formea!: cliusul ;mpreun: cu por9iunea ba!ilar: a occipitalului, un 8an9 ce
ad:poste8te bulbul 8i puntea.
Aripile mici sunt lame triun,hiulare simetrice, a8e!ate ;n plan ori!ontal. "re!int: 4 fe9e 8i 4 mar,ini.
Fa9a superioar: *endocranian:+ ine ;n raport cu lobul frontal.
Fa9a inferioar: *orbital:+ formea!: peretele superior al orbitei 8i alc:tuie8te ;mpreun: cu aripile mari
fisura orbital: superioar: ce face le,:tura ;ntre endocraniu 8i caitatea orbital:.
#ar,inea anterioar:, din9at: se articulea!: cu osul frontal.
#ar,inea posterioar: pre!int: o ba!: situat: medial str:b:tut: de canalul optic prin care trec nerul
optic 8i artera oftalmic:. %ap:tul medial al acestei mar,ini formea!: procesul clinoidian anterior
*processus clinoideus anterior+.
5.PROCESELE SFENOIDULUI
Aripile mari sunt alc:tuite din = fe9e 8i < mar,ini.
Fa9a cerebral:, conca:, ;n raport cu ,irusurile lobului temporal este str:b:tut: ;n !ona medial: de 5
orificii'
,aura rotund: care se deschide ;n fosa pteri,opalatin: 8i prin care trec nerul ma.ilar 8i c>tea ene
emisare)
5
,aura oal: care se deschide ;n fosa infratemporal: 8i prin care trec nerul mandibular, ramura
accesorie a arterei menin,ee mi-locii 8i ple.ul enos al ,:urii oale)
,aura spinoas: care se deschide ;n fosa infra temporal: 8i prin care trec artera 8i ena meni,ee
mi-locie precum 8i ramura menin,ee a nerului mandibular.
Fa9a orbital: particip: la formarea peretelui lateral al orbitei.
Fa9a temporal: face parte din fosa temporal: d>nd inser9ie mu8chiului temporal.
Fa9a infratemporal: formea!: peretele superior al fosei infratemporale, este situat: sub fa9a temporal: 8i
separat: de aceasta prin creasta infratemporal:.
Fa9a ma.ilar: *facies ma.ilaris+ particip: la formarea fosei pteri,opalatine fiind situat: sub fa9a
orbital:.
#ar,inea frontal: se articulea!: cu osul frontal 8i delimitea!: inferior fisura orbital: superioar:.
#ar,inea scuamoas: *mar,inea sol!oas:+ prie8te lateral, este din9at: articul>ndu(se cu scuama
temporalului.
#ar,inea pietroas: prie8te posterior 8i formea!: limita anterioar: a ,:urii rupte. ?ntre mar,inea
scuamoas: 8i pietroas: se formea!: spina sfenoidului.
#ar,inile frontal:, scuamoas: 8i pietroas: sunt mar,ini endocraniene.
#ar,inea !i,omatic: separ: fa9a temporal: de cea orbital:.
#ar,inea parietal: se articulea!: cu parietalul form>nd sutura sfenoparietal:.
#ar,inea orbital: formea!: ;mpreun: cu ma.il: fisura orbital: inferioar: prin care nerul ma.ilar
p:trunde ;n orbit:.
"rocesele pteri,oidiene sunt orientate ertical 8i se desprind de pe fa9a inferioar: a corpului 8i a
aripilor mari. "re!int: o lam: lateral: 8i una ertical:, unite anterior, ;ntre care se delimitea!: posterior
fosa pteri,oidian: *dreapt: respecti st>n,:+. Inferior cele dou: lame se dep:rtea!:, form>nd inci!ura
pteri,oid:, o despic:tur: triun,hiular:, ;n care p:trunde procesul piramidal al osului palatin.
Lama medial: este mai lun,: 8i mai ;n,ust: dec>t lama lateral:.
Lama lateral: este mai mare intr>nd prin fa9a sa lateral: ;n constitu9ia fosei infratemporale 8i prin fa9a
sa medial: ;n constitu9ia fosei pteri,oide.
6.ETMOIDUL
Etmoidul este un os median 8i nepereche, pneumatic, situat ;n scobitura etmoidal: a frontalului.
%ontribuie la formarea por9iunii anteromediane a ba!ei craniului, a cait:9ilor na!ale precum 8i a
orbitelor.
Orientare'
6
;n sus lama ertical: mic: a osului)
;nainte mar,inea ,roas: 8i scurt: a acestei lame.
Are o form: de balan9: 8i pre!int:' o lam: ertical: *perpendicular:+, o lam: ori!ontal: *lama ciuruit:+,
precum 8i dou: mase laterale.
Lama ertical: este median: 8i foarte sub9ire 8i este format:'
dintr(o por9iune situat: deasupra lamei ori!ontale numit: crista ,alli *de form: triun,hiular: pe care
se inser: coasa creierului+ 8i
dintr(o por9iune situat: dedesubtul ei care ia parte la formarea septului na!al numit: lama
perpendicular:. Lama perpendicular: pre!int:'
dou: fe9e laterale cu 8an9uri 8i canale str:b:tute de filete ale nerilor olfactii)
o mar,ine superioar: ce ader: la lama cribroas:)
o mar,ine anterioar: ;n raport cu spina na!al: a frontalului 8i cu oasele na!ale)
o mar,ine anteroinferioar: ;n raport cu por9iunea cartila,inoas: a septului na!al)
o mar,ine posterioar: ce se articulea!: cu creasta sfenoidal:)
o mar,ine posteroinferioar: care ;mpreun: cu omerul formea!: por9iunea osoas: a septului nasal.
Lama ori!ontal: *lama cribroas:+ este dispus: ori!ontal ;n scobitura etmoidal: a frontalului. Separ:
cutia cranian: de fosele na!ale. %onstituie taanul cait:9ii na!ale. "osterior se articulea!: cu corpul
sfenoidului. Lama ori!ontal: se mai nume8te 8i lama ciuruit: deoarece este str:b:tut: de filetele
nerului olfacti. "re!int:'
o fa9: superioar: *endocranian:+ ;mp:r9it: de crista ,alli ;n 4 8an9uri olfactie cu traiect
anteroposterior, ;n raport superior cu bulbii olfactii 8i ,irusurile drepte. Fa9a superioar: pre!int:
,:urile cribroase *foramina cribrosa+ ;n num:r de 4@(5@ str:b:tute de filetele nerilor olfactii.
#asele laterale sau labirintele etmoidale at>rn: de mar,inile lamei ori!ontale. Au form: cubic: 8i
con9in o serie de cait:9i pline cu aer *celule etmoidale anterioare, mi-locii 8i posterioare+. Fiecare
labirint pre!int: < fe9e.
Fa9a superioar: pre!int: semicelule completate de semicelulele frontalului.
Fa9a inferioar: este alc:tuit: de cornetul mi-lociu. %ornetul na!al mi-lociu este o lam: osoas: sub9ire
cu suprafa9: aspr:, u8or r:sucit:. Sub el se ,:se8te meatul na!al mi-lociu ;n care se deschid celulele
etmoidale anterioare 8i mi-locii, sinusul frontal 8i sinusul ma.ilar.
Fa9a anterioar: pre!int: semicelule completate cu cele ale osului lacrimal 8i procesului frontal al
ma.ilei.
Fa9a posterioar: pre!int: semicelule completate de semicelule de la nielul corpului sfenoidului 8i
procesului orbital al palatinului.
Fa9a medial: formea!: peretele lateral al cait:9ii na!ale. $e pe aceast: fa9: se desprind dou: lamele
osoase paralele ;ntre ele, dispuse ori!ontal 8i r:sucite ;n form: de cornet de h>rtie numite conca na!al:
superioar: *cornetul na!al superior+ 8i conca na!al: mi-locie *cornetul na!al mi-lociu+. %ornetele
delimitea!: cu fa9a medial: a labirintului meatul na!al superior respecti meatul na!al mi-lociu. ?n
meatul superior se deschid celulele etmoidale posterioare 8i sinusurile sfenoidale. ?n meatul mi-lociu se
=
deschid celulele etmoidale mi-locii 8i anterioare, sinusul frontal 8i sinusul ma.ilar.
Fa9a lateral: sau lama orbital:, lam: patrulater: neted: 8i sub9ire particip: la formarea peretelui
medial al orbitei.
%onforma9ie interioar:. Etmoidul este format din lame de os compact. Labirintul etmoidal con9ine ;ns:
celule de aer ce reali!ea!: ;n totalitate sinusul etmoidal. %elulele etmoidale *c:ptu8ite de o mucoas: ce
se poate inflama d>nd etmoidita+ se ,rupea!: ;n anterioare *sinusurile infundibulare+, mi-locii
*sinusurile bulare+ 8i posterioare. %elulele anterioare 8i mi-locii se deschid ;n meatul mi-lociu, iar cele
posterioare ;n meatul superior al cait:9ii na!ale.
7.TEMPORALUL
Temporalul este un os pereche, nere,ulat situat pe laturile craniului ;ntre occipital, parietal 8i sfenoid.
"re!int: = por9iuni' por9iunea *partea+ sol!oas:, por9iunea *partea+ mastoidian:, por9iunea pietroas:
*st>nca temporalului, partea pietroas:+, por9iunea *partea+ timpanic: 8i procesul stiloidian *apofi!a
stiloid:+.
?n temporal sunt s:pate o serie de canale 8i cait:9i, cea mai mare parte a acestora fiind le,ate de
or,anul estibulocohlear.
Orientare'
;n sus partea sol!oas:)
lateral fa9a scuamei de pe care se desprinde un proces)
;nainte e.tremitatea liber: a acestui proces.
"or9iunea sol!oas: *partea scuamoas:) partea sol!oas:+ pre!int: o fa9: lateral: *temporal:+ o fa9:
medial: *sau cerebral:+ 8i o circumferin9:.
Fa9a temporal: *ffa9a e.tern:+ neted:, face parte din fosa temporal: 8i d: inser9ie mu8chiului temporal.
"re!int:'
procesul !i,omatic care formea!:, ;mpreun: cu procesul temporal al osului !i,omatic, arcul
!i,omatic *arcada+ ;n partea inferioar: a scuamei. "rocesul pre!int: o r:d:cin: anterioar: ce se termin:
la tuberculul articular 8i o r:d:cin: posterioar: ce se prelun,e8te posterior de meatul acustic e.tern.
"rocesul pre!int: de asemenea 4 fe9e *lateral: cone.:, medial: conca:+, 4 mar,ini *superioar: pentru
inser9ia fasciei temporale 8i inferioar: pe care se inser: fibre ale mu8chiului maseter+ 8i 4 e.tremit:9i
*anterioar: 8i posterioar:+)
fosa mandibular:, depresiune elipsoid: situat: medial de r:d:cinile procesului !i,omatic.
Fa9a medial: *fa9a cerebral:+ pre!int: 8an9uri arteriale, impresiuni di,itiforme 8i eminen9e mamilare ;n
raport cu asele menin,ee mi-locii.
%ircumferin9a pre!int:'
o por9iune liber: *superioar:+)
o por9iune aderent: *inferioar:+.
<
"rin intermediul circumferin9ei, sol!ul temporalului se articulea!: anterior cu aripa mare a sfenoidului
8i posterior cu parietalul.
"or9iunea pietroas: sau st>nca temporalului are forma unei piramide triun,hiulare cu >rful situat
anteromedial 8i ba!a posterolateral. "re!int: 5 fe9e, 5 mar,ini, o ba!: 8i un >rf.
Fa9a anterioar: contribuie la formarea !onei mi-locii a endoba!ei pre!ent>nd'
impresiunea tri,eminal: A depresiunea ,an,lionului tri,eminal, situat: posterior de >rful por9iunii
pietroase)
eminen9a arcuat: determinat: de canalul semicircular anterior)
te,men tBmpani ce corespunde peretelui superior al cait:9ii timpanice)
Fa9a posterioar: face parte din fosa posterioar: pre!ent>nd'
;n mi-locul suprafe9ei, porul acustic intern continuat de
meatul acustic intern. O creast: osoas: ertical: 8i una ori!ontal: ;mpart meatul ;n patru fosete
perforate de nerul facial, intermediar Crisber,, estibulocohlear precum 8i de arterele 8i enele
labirintice. Superior 8i lateral de meatul acustic intern se ,:se8te
fosa subarcuat:, depresiune situat: superolateral de meatul acustic intern.
Fa9a inferioar: se ,:se8te pe fa9a e.tern: a ba!ei craniului 8i pre!int:'
;n mi-locul s:u, fosa -u,ular: ;n care se ,:se8te bulbul superior al enei -u,ulare interne. ?n partea
lateral: a fe9ei infe( rioare se ,:se8te
,aura stilomastoidian:, ,aur: ce corespunde orificiului e.tern al canalului facialului situat: posterior
de ba!a procesului stiloidian)
orificiul e.tern al canalului carotic, situat posterior de aria patrulater: prin care trec artera carotid:
intern:, ple.ul enos carotic intern 8i ple.ul neros carotic intern)
fossula petrosa, o depresiune situat: pe creasta ce separ: orificiul e.tern al canalului carotidian de
fosa -u,ular:. ?n depresiune se ,:se8te ,an,lionul inferior al nerului ,losofarin,ian)
orificiul canaliculului cohleei, situat la >rful fossulei petrosa prin care se deschide canaliculul
cohleei)
canaliculele caroticotimpanice ce se deschid pe peretele lateral al orificiului e.tern al canalului
carotic 8i fac le,:tura cu casa timpanului.
#ar,inea superioar:, care separ: fa9a anterioar: de cea posterioar:, este str:b:tut: de 8an9ul sinusului
pietros superior. &ine ;n raport cu cortul cerebelului 8i r:d:cina tri,emenului.
#ar,inea anterioar: delimitea!: ;mpreun: cu aripa mare a sfenoidului fisura sfenopietroas:.
#ar,inea posterioar: pre!int:'
8an9ul sinusului pietros inferior)
inci!ura -u,ular:, care particip: la delimitarea ,:urii -u,ulare ;mpreun: cu inci!ura -u,ular: a
occipitalului)
procesul intra-u,ular care compartimentea!: ,aura -u,ular: ;mpreun: cu procesul similar al
D
occipitalului.
Ea!a este mascat: de partea scuamoas: 8i partea mastoidian: ale osului temporal.
&>rful, situat la confluen9a dintre aripa mare a sfenoidului, corpul sfenoidului 8i partea ba!ilar: a
occipitalului, limitea!: posterolateral ,aura rupt:. Este orientat anteromedial pre!ent>nd orificiul intern
al canalului carotic prin care trec artera carotid: intern:, ple.ul enos 8i neros carotic intern.
"or9iunea mastoidian: *partea mastoidian:+ apare ;n -urul >rstei de 5 ani. Este situat: posterior de
meatul acustic e.tern 8i con9ine cait:9i pneumatice *celulele mastoidiene+ c:ptu8ite de mucoas: care
comunic: cu caitatea timpanic: prin antrul mastoidian. "re!int: 4 fe9e 8i o circumferin9:
Fa9a e.tern: *e.ocranian:+, cone.: pre!int:'
procesul mastoidian care termin: ;n -os fa9a e.ocranian:. "e proces se inser: mu8chii
sternocleidomastoidian, splenius 8i lun,ul capului)
inci!ura mastoidian: *scobitura mastoidian:+ pe fa9a medial: a procesului mastoidian pe care se
inser: mu8chiul di,astric)
8an9ul arterei occipitale, situat medial de inci!ur: str:b:tut de artera omonim:)
Fa9a intern: *endocranian:+ pre!int:'
8an9ul sinusului si,moidian, ;n raport cu sinusul enos si,moidian)
,aura mastoidian: ce se deschide la nielul sinusului si,moidian sau posterior de acesta.
%ircumferin9a, ,roas: 8i din9at:, se articulea!: anterior cu parietalul 8i posterior cu occipitalul.
"or9iunea timpanic: *partea timpanic:+ formea!: cea mai mare parte din meatul acustic e.tern. Este
situat: inferior de por9iunea scuamoas: 8i anterior de por9iunea mastoidian:. "re!int: 4 fe9e 8i 5
mar,ini.
Fa9a posterioar: formea!: pere9ii posterior, anterior, inferior 8i o parte a peretelui posterior al meatului
acustic e.tern. #edial pre!int: 8an9ul timpanic pentru inser9ia membranei timpanice.
Fa9a anterioar:, patrulater: 8i conca:, formea!: peretele posterior al fosei mandibulare.
#ar,inea superioar: formea!: medial creasta posterioar: a fisurii pietrotimpanice.
#ar,inea lateral: formea!: cea mai mare parte a meatului acustic e.tern.
#ar,inea inferioar: formea!: o teac: osoas: numit: a,ina procesului stiloidian care ;ncon-ur: ba!a
procesului stiloidian.
"rocesulstiloidian se ,:se8te la nielul fe9ei inferioare a st>ncii l>n,: ,aura stilomastoidian:. Ea!a sa
ine ;n raport cu nerul facial, iar >rful cu artera carotid: e.tern:. Lateral este acoperit de ,landa
parotid:. "artea sa pro.imal: este ;ncon-urat: de a,ina procesului stiloidian ;n timp ce partea sa
distal: d: inser9ie mu8chilor stilo,los, stilofarin,ian 8i stilohiodian precum 8i li,amentelor stilohioidian
F
8i stilomandibular.
8. MAXILA
#a.ila
Este un os pereche 8i nere,ulat situat ;n centrul fe9ei. %elelalte oase ale fe9ei sunt ,rupate ;n -urul
ma.ilarelor cu care se articulea!:.
Orientare'
;napoi mar,inea cea mai oluminoas:)
;n -os mar,inea pre:!ut: cu din9i)
medial fa9a pre:!ut: cu un orificiu mare.
Are un corp de forma unei piramide triun,hiulare 8i 6 procese' palatin, frontal, !i,omatic *prin care se
articulea!: cu oasele cu acela8i nume+ 8i procesul aleolar, care pre!int: aleolele destinate r:d:cinilor
dentare de pe arcada superioar:.
?n interiorul corpului s:u se ,:se8te sinusul ma.ilar, ce comunic: cu meatul mi-lociu al nasului.
%orpul ma.ilei are forma unei piramide triun,hiulare ce pre!int: o ba!: ;ndreptat: medial spre
caitatea na!al: *fapt pentru care mai este denumit: 8i fa9: na!al:+, 5 fe9e, 5 mar,ini 8i un >rf.
Ea!a *fa9a na!al:+ particip: la formarea peretelui lateral al cait:9ii na!ale. "re!int:'
8an9ul lacrimal, situat anterior de hiatul ma.ilar, transformat ;n canal na!olacrimal 8i str:b:tut de
ductul na!olacrimal)
semicelule ma.ilare, la nielul mar,inii superioare a hiatului ma.ilar, completate de semicelulele de
la nielul labirintelor etmoidale cu care formea!: celulele etmoidoma.ilare)
hiatul ma.ilar, orificiul de deschidere al sinusului ma.ilar)
Fa9a anterioar: *facies anterior+, conca: pre!int:'
,aura infraorbital:, situat: ;n partea superioar: a fosei canine str:b:tut: de nerul infraorbital 8i de
artera infraorbital:)
fosa canin:, situat: superior de aleolele premolarilor)
fosa incisi:, situat: deasupra aleolelor din9ilor incisii la nielul c:reia se inser: mu8chiul depresor
al septului na!al)
inci!ura na!al:, situat: pe mar,inea medial: a fe9ei anterioare, care delimitea!: ;mpreun: cu cea de
partea opus: 8i cu oasele na!ale apertura piriform: sau apertura na!al: anterioar:.
Fa9a posterioar: *fa9a infratemporal:+ face parte din fosa infratemporal:. "re!int:'
tubero!itatea ma.ilei, situat: ;n partea posteroinferioar: a fosei infratemporale,
orificiile aleolare, situate ;n mi-locul fe9ei)
canalele aleolare ce continu: orificiile aleolare fiind str:b:tute de arterele 8i nerii aleolari
posteriori superiori)
un 8an9 oblic, situat ;n partea superioar: a fe9ei str:b:tut de nerul ma.ilar.
G
Fa9a superioar: *fa9a orbital:+ face parte din plan8eul orbital. "re!int:'
8an9ul suborbital ce se transform: ;n partea anterioar: a acestei fe9e ;ntr(un canal suborbital ce se
deschide la nielul ,:urii infraorbitale de pe fa9a anterioar:. Han9ul 8i canalul sunt str:b:tute de nerul
8i asele infraorbitale.
o mic: depresiune pe care se inser: mu8chiul oblic inferior al ,lobului ocular.
#ar,inea anterioar: este o creast: proeminent: ce particip: la formarea deschiderii orbitei.
#ar,inea posterioar: delimitea!: cu aripa mare a sfenoidului fisura orbital: inferioar: str:b:tut: de
nerul ma.ilar.
#ar,inea inferioar: este conca: 8i mer,e c:tre aleola primului sau celui de al 4(lea molar.
&>rful, orientat ;n afar:, se termin: prin procesul !i,omatic.
"rocesul palatin are o form: dreptun,hiular:, fiind dispus ori!ontal. "re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a superioar: face parte din plan8eul cait:9ii na!ale.
Fa9a inferioar: face parte din palatul osos.
#ar,inea medial: prin unirea cu cea de partea opus: formea!: sutura palatin: median: cu un ersant
na!al 8i unul bucal.
#ar,inea lateral: se continu: cu corpul ma.ilei.
#ar,inea anterioar: pre!int: spina na!al: anterioar:.
#ar,inea posterioar: se articulea!: cu lama ori!ontal: a osului palatin form>nd sutura palatin:
transersal:.
"rocesul frontal urc: spre oasele neurocraniului. "re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a lateral: pre!int: creasta lacrimal: anterioar:. Anterior de creast: se inser: mu8chii orbicular al
ochiului 8i ridic:tor al bu!ei superioare 8i al aripii nasului, ;n timp ce posterior de creast: se ,:se8te
8an9ul lacrimal care ad:poste8te sacul lacrimal.
Fa9a medial: ia parte la formarea peretelui lateral al cait:9ii na!ale. "re!int: 4 creste anteroposterioare,
una inferioar:, creasta conchal:, ce se articulea!: cu cornetul inferior 8i una superioar:, creasta
etmoidal:, care se articulea!: cu cornetul mi-lociu.
#ar,inea anterioar: se articulea!: cu osul na!al.
#ar,inea posterioar: sau mar,inea lacrimal: se articulea!: cu osul lacrimal.
2@
#ar,inea superioar:, din9at:, se articulea!: cu por9iunea na!al: a osului frontal.
#ar,inea inferioar: continu: corpul ma.ilei.
"rocesul aleolar este situat ;n por9iunea inferioar: a osului. Formea!: ;mpreun: cu cel de partea opus:
arcul aleolar. "re!int:'
I aleolele dentare, cait:9ile de recep9ie ale din9ilor separate de'
septurile interaleolare 8i
septurile interradiculare ce separ: r:d:cinile din9ilor multiradiculari.
"rocesul !i,omatic sere8te la articularea cu osul !i,omatic.
%onforma9ie interioar:
?n interiorul corpului se ,:se8te sinusul ma.ilar, o caitate pneumatic: mare c:ptu8it: de o mucoas: ce
se continu: cu cea din caitatea na!al:. "ere9ii sinusului sunt sub9iri, fiind forma9i de ba!a 8i de cele 5
fe9e ale corpului ma.ilar. Sinusul ma.ilar se deschide prin hiatul ma.ilar pe fa9a na!al: a corpului.
G."ALATINUL, LA%RI#ALUL, &O#ERUL
"alatinul
Este un os pereche situat ;n por9iunea posterioar: a fe9ei.
Orientare'
;n -os lama mic:)
;napoi mar,inea ei conca:)
medial mar,inea cea mai ,roas:.
Are o form: caracteristic:, fiind format dintr(o lam: ori!ontal: 8i una ertical: unite ;ntre ele ;n un,hi
drept. "articip: la formarea palatului osos, a cait:9ilor na!ale 8i a orbitei.
Lama ori!ontal: pre!int: 4 fe9e , 6 mar,ini 8i 5 procese.
Fa9a superioar: *fa9a na!al:+ formea!: plan8eul cait:9ii na!ale ;n treimea sa posterioar:.
Fa9a inferioar: *fa9a palatin:+ formea!: treimea inferioar: a palatului dur.
#ar,inea anterioar: se une8te cu procesul palatin al ma.ilei.
#ar,inea posterioar: formea!: ;mpreun: cu cea de partea opus: spina na!al: posterioar:.
#ar,inea medial: se une8te cu cea de partea opus: form>nd creasta na!al: care se articulea!: cu
omerul 8i se continu: anterior cu creasta na!al: format: de procesele palatine ale ma.ilarelor.
#ar,inea lateral: se une8te cu lama perpendicular: a osului.
22
Lama perpendicular: se articulea!: cu tubero!itatea ma.ilei 8i cu procesul pteri,oidian al sfenoidului.
"re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a medial: *fa9a na!al:+ ia parte la formarea peretelui lateral al cait:9ii na!ale.
Fa9a lateral: se articulea!: anterior cu tubero!itatea ma.ilei 8i posterior cu procesul pteri,oidian.
#ar,inea anterioar: este ;n raport cu ma.ila.
#ar,inea posterioar: se articulea!: cu lama medial: a procesului pte( ri,oidian.
#ar,inea inferioar: se continu: cu mar,inea lateral: a lamei ori!ontale.
#ar,inea superioar: emite procesele etmoidal 8i sfenoidal ;ntre care se delimitea!: inci!ura
sfenopalatin:.
"rocesul orbital este situat ;naintea ,:urii sfenopalatine. "re!int: fe9e articulare 8i nearticulare.
Fe9ele articulare, ;n num:r de 5 sunt repre!entate de'
2. fa9a anterioar: sau ma.ilar: ce se articulea!: cu ma.ila)
4. fa9a posterioar: sau sfenoidal: ce se articulea!: cu conca sfenoidului)
5. fa9a median: sau etmoidal: ce se articulea!: cu labirintul etmoidal.
Fe9ele nearticulare ;n num:r de 4 sunt repre!entate de'
2. fa9a superioar: sau orbital: care ia parte la formarea peretelui inferior al orbitei)
4. fa9a lateral: sau pteri,opalatin: ;ndreptat: spre fosa omonim: pre:!ut: cu un 8an9 str:b:tut de
nerul ma.ilar.
"rocesul sfenoidal este acoperit de fa9a inferioar: a corpului sfenoidului. "re!int: 5 fe9e'
( fa9a superioar:, ce se articulea!: cu conca sfenoidului 8i cu r:d:cina lamei pteri,oide laterale,
( fa9a inferomedial:, ce ia parte la formarea pere9ilor superior 8i lateral al cait:9ii na!ale)
( fa9a lateral:, ce se articulea!: posterior cu lama medial: a procesului pteri,oid al osului sfenoid.
"rocesul piramidal, situat ;ntre lama medial: 8i lateral: ale procesului pteri,oid al sfenoidului pre!int:
5 fe9e'
( fa9a posterioar:, pre:!ut: cu o arie ce completea!: partea inferioar: a fosei pteri,oide 8i d: inser9ie
mu8chiului pterio,oidian medial)
24
( fa9a lateral:, cu o suprafa9: anterioar: pentru articularea cu tubero!itatea ma.ilei 8i una posterioar: ce
corespunde por9iunii inferioare a fosei infratemporale)
( fa9a inferioar:, pre:!ut: cu ,:urile palatine mici *foramina palatine minora+.
Lacrimalul
Este un os pereche, mic 8i lat, de form: patrulater:, situat deasupra ma.ilei 8i inferior de frontal, ce ia
parte la formarea peretelui medial al orbitei 8i al peretelui lateral al fosei na!ale.
Orientare'
lateral fa9a pre:!ut: cu o creast:)
inferior c>rli,ul cu care se termin: aceast: creast:)
anterior 8an9ul acestei fe9e.
"re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
a+ Fa9a lateral: *orbital:+ pre!int: creasta lacrimal: posterioar: pe care se inser: por9iunea profund: a
mu8chiului orbicular al ochiului. Anterior de creast: se ,:se8te 8an9ul lacrimal.
b+ Fa9a medial: particip: la formarea peretelui lateral al cait:9ii na!ale.
c+ #ar,inea superioar: se articulea!: cu osul frontal.
d+ #ar,inea inferioar: se articulea!: cu ma.ila 8i cornetul inferior.
e+ #ar,inea posterioar: se articulea!: cu lama orbital: a osului etmoid.
f+ #ar,inea anterioar: se articulea!: cu procesul frontal al ma.ilei.
&omerul
Este un os nepereche, lat, cu forma unui fier de plu,, situat median. Ia parte la formarea septului na!al.
Orientare'
2. superior mar,inea pre:!ut: cu un 8an9 8i dou: prelun,iri laterale)
4. posterior mar,inea sub9ire 8i nearticular:.
"re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
a+ Fe9ele laterale *dreapt: respecti st>n,:+ particip: la formarea peretelui medial al cait:9ilor na!ale.
b+ #ar,inea posterioar: prie8te spre farin,e delimit>nd orificiile posterioare ale cait:9ilor na!ale.
c+ #ar,inea inferioar: se articulea!: cu ma.ila 8i cu cornetul inferior.
25
d+ #ar,inea anterioar: se articulea!: cu lama perpendicular: a etmoidului ;n -um:tatea sa superioar:,
;n timp ce ;n -um:tatea sa inferioar: este bifid: articul>ndu(se cu cartila-ul septului na!al.
e+ #ar,inea superioar: pre!int: 8an9ul omerului.
2@.%ORNETUL NAJAL INFERIOR, OASELE NAJALE, JI3O#ATI%UL
%ornetul inferior *%oncha nasalis inferior+ este un os pereche care se afl: pe peretele lateral al foselor
na!ale, sub concha mi-locie a etmoidului. Are forma unei lamele trape!oidale r:sucit: ca un cornet de
h>rtie) de aici i numele de cornet sau conch:. Are 4 fe e *lateral: i medial:+, i 4 mar,ini *superioar:
i inferioar:+. Se articulea!: cu osul etmoid, lacrimal, palatin i ma.ila.
Fa a medial: este cone.:) proemin: ;n caitatea na!al: i limitea!: meatul mi-lociu.
Fa a lateral: este conca:) delimitea!: meatul inferior
#ar,inea superioar: este sub ire, nere,ulat: i se diide ;n trei re,iuni' re,iunea anterioar: ce se
articulea!: cu creasta concal: a ma.ilarului) re,iunea posterioar: ce se articulea!: cu creasta conchal:
a lamei perpendiculare a palatinului) re,iunea mi-locie cu trei procese *apofi!e+ mici, dispuse dinainte
;napoi'
a+ procesul lacrimal *"rocessus lacrimalis+ aflat anterior, care se ridic: ;n sus articul>nduse cu
mar,inea inferioar: a osului lacrimal) completea!: canalul na!olacrimal.
b+ procesul ma.ilar *"rocessus ma.illaris+ care este descendent, se aplic: pe partea inferioar: a
hiatului ma.ilar i contribuie la mic orarea acestui orificiu
c+ procesul etmoidal *"rocessus ethmoidalis+ situat posterior, mer,e ;n sus i se une te cu procesul
uncinat al etmoidului *"rocessus uncinatus+, dii!>nd hiatului ma.ilar ;n dou: orificii.
#ar,inea inferioar: este liber:, u or cone.:) sub ea se poate p:trunde ;n meatul inferior al cait: ii
na!ale.
Na!alul
Este un os pereche, mic 8i lat care particip: la alc:tuirea scheletului osos al piramidei na!ale.
Orientare'
2. medial mar,inea cea mai ,roas:)
4. posterior fa9a conca:)
5. inferior mar,inea pre:!ut: cu o scobitur:.
"re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
a+ Fa9a e.tern: *fa9a anterioar:+, conca: ;n sens ertical, pre!int: ru,o!it:9i pentru inser9ia mu8chiului
na!al 8i mu8chiului procerus.
b+ Fa9a intern: *fa9a posterioar:+ pre!int: 8an9ul etmoidal str:b:tut de nerul etmoidal anterior. Este
conca: ;n sens transersal.
c+ #ar,inea inferioar: delimitea!: cu inci!ura na!al: a ma.ilei apertura piriform: a cait:9ilor na!ale.
26
d+ #ar,inea superioar: se articulea!: cu por9iunea na!al: a frontalului.
e+ #ar,inea lateral: se articulea!: cu procesul frontal al ma.ilei form>nd sutura na!oma.ilar:.
f+ #ar,inea medial: se articulea!: cu osul nasal de partea opus:, iar ;n sus cu spina na!al: a
frontalului.
Ji,omaticul
Este un os lat 8i pereche situat pe p:r9ile laterale ale fe9ei, unde formea!: pome9ii.
Orientare'
2. medial fa9a pre:!ut: cu un process)
4. anterior suprafa9a semilunar: a acestui proces)
5. ;n -os mar,inea cea mai ru,oas:.
"re!int: 4 fe9e, 6 mar,ini 8i 5 procese prin care se articulea!: cu oasele ecine.
a+ Fa9a lateral:, cone.:, pre!int: ,aura !i,omaticofacial: str:b:tut: de ramura !i,omaticofacial: a
nerului !i,omatic.
b+ Fa9a medial: *fa9a temporal:+ particip: la formarea fosei temporale. "re!int: ,aura
!i,omaticotemporal:.
c+ #ar,inea anterosuperioar: *orbital:+ particip: la formarea mar,inii suborbitale.
d+ #ar,inea anteroinferioar: *ma.ilar:+, nere,ulat din9at:, se articulea!: cu ma.ila.
e+ #ar,inea posterosuperioar: *temporal:+ pre!int: o por9iune ertical: 8i una ori!ontal: ce formea!:
;ntre ele un un,hi obtu!.
f+ #ar,inea posteroinferioar: este ,roas: 8i ru,oas: d>nd inser9ie mu8chiului maseter.
,+ "rocesul frontal ,ros 8i din9at, ascendent, se articulea!: cu procesul !i,omatic al frontalului 8i cu
aripa mare a sfenoidului. "re!int: tuberculul orbital.
h+ "rocesul temporal, orientat posterior se articulea!: cu procesul !i,omatic al temporalului form>nd
arcul !i,omatic.
i+ "rocesul orbital *fa9a orbital:+ particip: la formarea pere9ilor lateral 8i inferior a orbitei. Se
articulea!: cu aripa mare a sfenoidului 8i cu corpul ma.ilei. "re!int: ,aura !i,omaticoorbital: prin care
trece nerul !i,omatic.K
22. #AN$IEULA
#andibula
2=
Sin,urul os mobil al craniului, este un os median 8i nepereche.
Orientare'
;n sus 8i ori!ontal mar,inea pre:!ut: cu aleole)
;napoi concaitatea corpului.
"re!int: un corp 8i 4 ramuri.
%orpul, ;n form: de potcoa:, este alc:tuit din 4 por9iuni sudate, ba!a mandibulei 8i por9iunea
aleolar:. "or9iunea aleolar: pre!int: aleolele dentare ce ad:postesc r:d:cinile din9ilor de pe arcada
inferioar:. %orpul pre!int: 4 fe9e 8i 4 mar,ini.
Fa9a anterioar: *fa9a e.tern:+ pre!int:'
2. simfi!a mentonier: *simfi!a mandibulei+, o linie ertical: median: unde se ;nt>lnesc cele 4 -um:t:9i
din care se formea!: mandibula. Simfi!a se termin: ;n -os prin
4. protuberan9a mental: *protuberan9a mentonier:+.
$e o parte 8i de cealalt: a protuberan9ei pleac: c>te
5. o linie oblic: ce se termin: pe ramura mandibulei
6. ,aura mental: *,aura mentonier:+, orificiul anterior al canalului mandibulei)
=. foseta incisi:, situat: inferior de din9ii incisii pe care se inser: mu8chiul mental 8i c>tea fascicule
ale mu8chiului orbicular al ,urii.
Fa9a posterioar: *fa9a intern:+ pre!int:'
2. spinele mentale *spinele mentoniere+, situate pe linia median:, ;n num:r de patru, dou: superioare,
pe care se inser: mu8chii ,enio,lo8i, 8i dou: inferioare, pe care se inser: mu8chii ,eniohioidieni. $e o
parte 8i de cealalt: a liniei mediane pleac:
4. linia milohioidian: pe care se inser: mu8chiul omonim. $easupra liniei se ,:se8te
5. foseta sublin,ual: care ad:poste8te ,landa sublin,ual:)
6. foseta submandibular:, situat: inferior de linia milohioidian: ;n raport cu ,landa submandibular: 8i
nodurile limfatice submandibulare.
#ar,inea inferioar:, ,roas: 8i rotun-it: pre!int:'
2. fosa di,astric:, situat: de o parte 8i de cealalt: a liniei mediane pe care se inser: p>ntecul anterior al
mu8chiului di,astric)
2<
4. 8an9ul arterei faciale str:b:tut de artera facial:.
#ar,inea superioar: *procesul aleolar+ formea!: arcul aleolar. "re!int:'
2. aleolele dentare care con9in r:d:cinile din9ilor)
4. septurile interaleolare care separ: aleolele dentare)
5. septurile interradiculare care separ: r:d:cinile din9ilor multiradiculari)
6. -u,a aleolaria, relieful aleolelor dentare pe fa9a e.tern: a arcului aleolar.
Ramurile sunt 4 lame patrulatere ;ndreptate oblic ;n sus 8i ;napoi, form>nd cu corpul un un,hi de 24@
de ,rade la adult. "re!int: 4 fe9e 8i 6 mar,ini.
Fa9a lateral: pre!int: tubero!itatea maseteric: precum 8i o serie de creste pe care se inser: mu8chiul
maseter.
Fa9a medial: pre!int:'
2. ,aura mandibulei *foramen mandibulae+ prin care trec nerul, artera 8i enele aleolare inferioare.
?naintea ,:urii se ,:se8te'
4. lin,ula mandibulei *spina lui Spi.+, o proeminen9: triun,hiular:, reper important pentru
aneste!ierea nerului aleolar inferior)
5. 8an9ul milohioidian ce pleac: de la ,aura mandibulei ;n -os 8i ;nainte, str:b:tut de nerul
milohioidian 8i ra( mura milohioidian: a arterei ma.ilare)
6. tubero!itatea pteri,oidian:, situat: ;n apropierea un,hiului mandibulei, pe care se inser: mu8chiul
pteri,oidian medial.
#ar,inea anterioar:, t:ioas:, se continu: cu linia oblic: de pe corpul mandibulei. "re!int:'
2. creasta temporal:, situat: ;ntre procesul coronoid 8i aleola ultimului molar, pe care se inser:
mu8chiul buccinator)
4. un 8an9 ertical, situat ;ntre mar,inea anterioar: 8i creasta temporal: pe care se inser: tendonul
mu8chiului temporal)
5. tri,onul retromolar, por9iunea inferioar: a 8an9ului ertical, pe care se inser: un fascicul profund al
mu8chiului temporal.
#ar,inea posterioar: este sinuoas:, ,roas: 8i neted:. &ine ;n raport cu ,landa parotid:.
#ar,inea inferioar: se continu: cu mar,inea inferioar: a corpului mandibulei cu care formea!: un,hiul
mandibulei *,onion+ cu alori cuprinse ;ntre 22@L (24=M la adult.
2D
#ar,inea superioar: pre!int:'
2. procesul coronoi, lam: osoas: triun,hiular:, cu o ba!: ce se confund: cu ramura mandibulei, un >rf
orientat ;n sus, o fa9: lateral: plan: 8i neted: 8i o fa9: medial: ce pre!int: creasta temporal: pe care se
inser: mu8chiul temporal)
4. procesul condilar ce se desprinde din partea posterioar: a ramurei mandibulei format din'
a+ colul mandibulei ce pre!int: anteromedial foseta pteri,oid: pe care se inser: mu8chiul pteri,oidian
lateral)
b+ capul mandibulei, o proeminen9: elipsoid: cu care se continu: colul, cu a.ul mare orientat medial 8i
posterior, care sere8te pentru articularea cu temporalul. %apul pre!int: un ersant anterior 8i unul
posterior)
5. inci!ura mandibular:, situat: ;ntre cele dou: procese mai sus descrise str:b:tut: de nerul maseterin.
%onforma9ie interioar:
Fiecare -um:tate a mandibulei este str:b:tut: de canalul mandibulei, str:b:tut la r>ndul s:u de artera,
enele 8i nerul aleolar inferior. %analul ;ncepe la nielul ,:urii mandibulei, str:bate ramura
mandibulei 8i a-uns la nielul corpului *unde este situat inferior de aleolele dentare+, comunic: cu
aleolele dentare prin mici canalicule str:b:tute de neri 8i ase destinate r:d:cinilor din9ilor. Se
termin: inferior ;ntre r:d:cinile primului 8i celui de al doilea molar, dii!>ndu(se ;ntr(un canal mental
*care se deschide pe fa9a e.tern: a corpului mandibulei la nielul ,:urii mentale+ 8i ;ntr(un canal incisi
care se termin: la nielul din9ilor incisii.
24.E1OEOLTA
EOLTA %RANIULUI *%AL&ARIA+ este alc:tuit: din'
sol!ul frontalului)
oasele parietale)
aripile mari ale sfenoidului *fa9a temporal:+)
sol!ul temporalului drept 8i st>n,)
suturile dintre ele.
EAJA %RANIULUI *E1OEAJA+
$ou: linii teoretice, una anterioar: ce une8te tuberculii articulari ai temporalelor, 8i una posterioar: ce
une8te >rful mastoidelor o ;mparte ;n 5 !one'
a+ !ona anterioar:, care este acoperit: de iscerocraniu
b+ !ona mi-locie *-u,ular:+, situat: ;ntre cele dou: linii conen9ionale, alc:tuit: la r>ndul ei din'
pe linia median:' por9iunea ba!ilar: a occipitalului)
pe p:r9ile laterale' orificiul acustic e.tern) procesul stiloidian) aripa mare a sfenoidului) fa9a
2F
inferioar: a st>ncii.
c+ !ona posterioar: format: din'
pe linia median:' ,aura occipital:)
pe p:r9ile laterale' condilii occipitalului.
25. EN$OEOLTA
EOLTA %RANIULUI *%AL&ARIA+ este alc:tuit: din'
sol!ul frontalului)
oasele parietale)
sol!ul occipitalului.
EAJA %RANIULUI *EN$OEAJA+
Este constituit: prin asamblarea unor p:r9i ale oaselor' frontal, etmoid, sfenoid, occipital 8i temporale.
Formea!: plan8eul cait:9ii craniene 8i sus9ine encefalul. Repre!int: un teritoriu de pasa- ;ntre cutia
cranian: 8i teritoriile subiacente. Este ;mp:r9it: ;n 5 eta-e *fose+' anterior, mi-lociu 8i posterior. Limita
;ntre eta-ul anterior 8i mi-lociu este dat: de mar,inile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului, iar
cea ;ntre eta-ul mi-lociu 8i posterior de mar,inile superioare ale st>ncilor temporale 8i lama patrulater:
a sfenoidului.
a+ Fosa cranian: anterioar: este alc:tuit: din'
lama ciuruit: a etmoidului)
se,mentul orbital al frontalului)
aripile mici ale sfenoidului)
o por9iune din fa9a superioar: a corpului sfenoidului.
b+ Fosa cranian: mi-locie este alc:tuit: din'
corpul sfenoidului)
aripile mari ale sfenoidului)
fe9ele anterioare ale st>ncilor)
sol!ul temporalului drept 8i st>n,.
c+ Fosa cranian: posterioar: este alc:tuit: din'
fa9a posterioar: a st>ncilor temporalelor)
fa9a posterioar: a lamei patrulatere)
scuama occipital:.
26. ETANUL ANTERIOR AL EN$OEAJEI
Ea!a craniului *endoba!a+ este alcatuita din sase oase, dintre care unele, prin forma lor si le,aturile pe
care le au, iau parte si la formarea se,mentului facial'
2G
( posterior se afla osul occipital, care ia parte la formarea ba!ei, prin portiunea sa inferioara)
( anterior se afla osul sfenoid)
( transersal se afla osul frontal ce inchide portiunea interioara a ba!ei.
Spatiul ramas liber intre osul frontal si osul sfenoid este completat de lama ciuruita a osului etmoid.
"artile laterale ale ba!ei craniului sunt inchise de o parte si de alta de stanca osului temporal.
Ea!a craniului este strabatuta de o serie de ,auri mari si mici, precum si de fisuri, *crapaturi+. Aceste
,auri sunt locul de trecere pentru cele 24 perechi de neri cranieni, pentru bulbul rahidian care continua
cu madua spinarii, precum si pentru arterele si enele craniului si encefalului.
Endoba!a este impartita in trei eta-e'anterior,mi-lociu si posterior.
Eta-ul anterior*fosa craniana anterioara+ este mar,init inainte de planul conentional ce separa calaria
de ba!a craniului,iar inapoi de santul prechiasmatic si de mar,inile posterioare ale aripilor mici
sfenoidale.Acest eta- este constituit din din portiunile orbitare ale frontalului,de lama ciuruita a
etmoidului,de corpul si aripile mici ale sfenoidului.
In eta-ul anterior se ,asesc pe linia mediana ,aura oarba si crista ,alli)de o parte si de alta a liniei
mediane lama ciuruita a etmoidului,prin care trec filetele nerului olfacti),aurile etmoidale anterioare
si posterioare,care fac sa comunice neurocraniul cu orbitele, suturile sfenofrontale, fetele cerebrale ale
portiunii orbitale a frontalului si fetele superioare ale aripilor mici ale sfenoidului cu canalele optice ,
prin care trec nerul optic si artera oftalmica.
2=. ETANUL #INLO%IU AL EN$OEAJEI
Eta-ul mi-lociu *fosa craniana mi-locie+ este limitat inainte prin santul prechiasmatic si de mar,inile
posterioare ale aripilor mici sfenoidale, iar inapoi de lama patrulatera a sfenoidului si de mar,inile
superioare ale stancilor temporalului.El este constituit in partea mediana de saua turceasca ,iar pe laturi
de aripile mari ale sfenoidului, sol!ul temporalului si fata anterioara a stancii temporalului.
In acest eta- se ,asesc' pe linia mediana 'santul prechiasmatic ,fosa hipofi!ara pentru ,landa hipofi!a,
lama patrulatera a sfenoidului sau spatarul seii) pe laturi' santurile carotidiene, fisurile orbitare
superioare,prin care trec ena oftalmica,nerii oculomotor, trohlear si abducens),aurile rotunde ,prin
care trece nerul ma.ilar) ,aurile oale pentru nerul mandibular) ,aurile spinoase pentru artera
menin,ee mi-locie) ,aurile rupte care formea!a intre corpul si aripile mari ale sfenoidului ,pe de o
parte, si arfurile celor doua stanci ale temporalului, pe de alta parte )prin ele trece nerul canalului
pteri,oidian) se mai ,aseste hiatul canalului facialului )orificiile interne ale canalelor carotidiene )
suturile sfenoscuamoase si fisurile sfenopietroase.
2<.ETNUL "OSTERIOR AL EN$OEAJEI
Eta-ul posterior *fosa craniana posterioara+ este limitat inainte de ,ranita ce face separatia cu eta-ul
mi-lociu, iar posterior de planul de separatie cu bolta craniului. Eta-ul este format de fata posterioara a
stancii temporalului si de occipital.
4@
In acest eta- se descriu ' pe linia mediana ' cliusul) ,aura occipitala mare, care sereste la trecerea
bulbului , a nerilor accesori, arterelor si enelor ertebrale) de asemenea, menin,ele spinale se
continua aici cu menin,ele cerebrale) creasta cerebrala interna si protuberanta occipitala interna) iar pe
laturi se ,asesc' santurile sinusurilor pietroase superioare) elementele de pe fata posterioara a stancii
temporalului) santurile sinusurilor pietroase inferioare) ,aurile -u,ulare cuprinse intre occipital si
stancile temporalului."rocesul intra-u,ular de pe occipital imparte ,aura -u,ulara in doua parti' prin
partea anterioara trece nerul ,losofarin,ian, iar prin partea posterioara trec nerul accesor, nerul a,
si ena -u,ulara interna) canalele hipo,losului) santurile sinusurilor si,moidiene) fisurile
pietrooccipitale.
2D. ETANUL ANTERIOR AL E1OEAJEI
E.oba!a este o re,iune foarte comple.a, dii!ata conentional in trei !one' anterioara, mi-locie si
posterioara.Aceasta separare se face cu a-utorul a doua linii teoretice transersale, din care prima uneste
tuberculii articulari ai temporalelor, iar a doua, arful celor doua procese mastoidiene.
Jona anterioara *faciala+ este mascata de iscerocraniul ce se prinde de ea.
&iscerocraniul este dii!at ;n masiul facial suspendat de ba!a craniului *format prin suturarea ;n bloc a
ma.ilelor cu oasele perima.ilare+ 8i mandibul:, se,mentul mobil cu o constitu9ie solid: 8i adaptat:
pentru e.ecutarea mi8c:rilor tridimensionale.
Este alc:tuit din 26 oase la care se adau,: 8i osul hioid *de8i este situat ;n partea anterosuperioar: a
,>tului este studiat ;mpreun: cu iscerocraniul, 9in>nd cont de ori,inea sa embriolo,ic: comun:+.
$intre acestea 24 sunt perechi'
ma.ilarul)
!i,omaticul)
na!alul)
lacrimalul)
palatinul)
cornetul inferior.
Oasele nepereche sunt'
omerul)
mandibula)
hioidul.
2F. ETANUL #INLO%IU AL E1OEAJEI
Jona mi-locie *-u,ulara+ este cuprinsa inte cele doua linii teoretice amintite.Ea este constituita' pe linia
mediana' de portiunea ba!ilara a occipitalului, care formea!a bolta farin,elui) pe ea se ,aseste
tuberculul farin,ian si mica foseta ce contine bursa farin,iana) iar pe laturi' de doua patrulatere O unde
si(au dat intalnire aproape toate orificiile ce fac sa comunice diferitele re,iuni ale ,atului cu caitatea
neurocraniului.Aria acestor patrulatere este mar,inita la un,hiuri de tuberculul articular al
temporalului, arful procesului mastoidian, procesul pteri,oidian si condilul occipital.In patrulater se
,asesc' orificiul e.tern, fosa mandibulara, ,aura spinoasa,,aura oala, ,aura rupta, ,aura -u,ulara cu
42
fosa -u,ulara, elementele de pe fata inferioara a stancii temporalului, canalul hipo,losului.
2G. ETANUL "OSTERIOR AL E1OEAJEI
Jona posterioara *occipitala+."e linia mediana se ,asesc' ,aura occipitala mare, creasta occipitala
e.terna, protuberanta occipitala e.terna.
"e partile laterale se ,asasc' condilii occipitali, liniile nucale si mastoida cu elementele de pe ea.
4@. "ERETII OREITEI
Orbitele pre!inta 4 caitati osoase, situate in masiul facial, de forma unei piramide cu 6 laturi, ale
carei ba!e sunt orientate anterior si e.terior, iar arful posterior si interior. Ele prote-ea!a ,lobii oculari.
&olumul orbitei A5@cm4, iar profun!imeaA=@mm.
A.ele orbitelor nu sunt paralele, deoarece, daca leam prelun,i, ele sar intalni la nielul mar,inei
superioare a seii turcesti. Orbita este formata dintrun arf, o ba!a si 6 pereti, constituiti din oasele
craniului si ale masiului facial. Toti peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire si usor decolabil.
"eretele sup al orbitei este format din 4 oase( frontal si aripa mica a sfenoidului( si pre!inta un mic
sant, prin care trec nerul, artera si ena orbitara superioara. La acest niel e.ista unul din punctele
dureroase ale neral,iei tri,eminale. "rin acest perete oso orbita intra in raport cu sinusul frontal.
"eretele inferior este alcatuit din partea sup a ma.ilarului si apofi!ele orbitare ale oaselor molar si
palatin. "rin acest perete osos orbita intra in raport cu sinusul ma.ilar. "e peretele inf in mi-loc, la 2=
mm de mar, sa inf, se afla un mic orificiu, care se prelun,este printrun canal osos, ce se deschide pe
fata anterioara a ma.ilarului inferior, sub mar,inea inferioara a orbitei. "rin acest orificiu numit ,aura
suborbitara, trec nerul si enele suborbitare. Aici este situat unul din punctele dureroase ale neral,iei
faciale.
"eretele e.terior este format din osul frontal, o parte din fata orbitara a aripei mari a sfenoidului si fata
orbitara a procesului !i,omatic.
"eretele interior este alcatuitdintro apofi!a a ma.ilarului superior, osul lacrimal, osul plan al etmoidului
si corpul sfenoidului. "rin acest perete orbita ine in raport cu celulele etmoidale si sunusul sfenoidal.
Intro mica scorbura de pe acets perete se afla fosa sacului lacrimal. $e asemenea din aceasta scorbura
se deschide un mic canal osos, care comunica cu caitatea na!ala si poarta numele de canal
lacrimona!al.
"rin peretii sai orbita comunica cu toate sinusurile fetei, factor de o mare importanta practica, intrucat
orice proces inflamator sinu!al see poate lesne e.tinde in interiorul orbitei.
Raportul *comunicarea+ dintre caitatea orbitei 8i sinusurile parana!ale.
"rin peretele sup osos, orbita intra in raport cu sinusul frontal.
"rin peretele inf, orbita intra in raport cu sinusul ma.ilar.
"rin peretele interior, orbita intra in raport cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal.
$in scorbura din peretele e.teriorA canal osos( care cominica cu caitatea na!ala(canal na!olacrimal.
"rin fisura orbitara sup *fanta sfenoida+ orbita cominica cu eta-ul mi-lociu al caitatii craniene.
"rin fisura orbitara inf orbita comunica cu fosa ptero,oma.ilara.
42,44,45 IN document "$F
46. %OLOANA &ERTEERALA %ER&I%ALA
%oloana ertebrala umana este formata din 46 de ertebre. Acestea sunt ase!ate una peste cealalta
pentru a forma coloana ertebrala. %oloana ertebrala este principala sursa de suport ertical a
44
corpului.
"rimele sapte ertebre formea!a coloana cericala. #edicii se refera la acestea in termeni de %2(%D.
%oloana cericala incepe in locul in care prima ertebra *%2+ se conectea!a de ba!a craniului. %oloana
cericala se curbea!a usor anterior si se termina in locul in care %D formea!a le,aturi cu coloana
toracala *!ona toracelui+.
Ea!a craniului sta deasupra ertebrei %2, numita si atlas. $oua arcuri osoase ,roase formea!a un
orificu mare in centrul atlasului. Aceasta deschidere este lar,a deoarece madua spinarii este mai
,roasa la iesirea din creier. %omparata cu alte ertebre, atlasul are proiectii osoase laterale mai lar,i.
Atlasul sta deasupra ertebrei %4 numita si a.is.
A.isul are o proeminenta osoasa mare in partea superioara, numita dens. Aceasta este indreptata in sus
si se potrieste intr(un orificiu al atlasului. Articulatiile a.isului ofera ,atului abilitatea de a se rasuci la
stan,a si la dreapta.
Fiecare ertebra este formata din anumite parti. "ortiunea principala a fiecarei ertebre cericale, de la
%4 la %D este formata dintr(un bloc osos rotun-it, numit corpul ertebral. Un inel osos se atasea!a
posterior de corpul ertebral. Acest inel are doua parti. $oua pedicule osoase se conectea!a direct cu
portiunea posterioara a corpului ertebral. $oua lamine osoase unesc pediculele pentru a completa
inelul. %and ertebrele sunt ase!ate una peste alta, inelele oasoase formea!a un tub care incon-oara
madua spinarii. Laminele ofera un acoperis protecti deasupra maduei spinarii.
O proeminenta osoasa se proiectea!a in afara in locul unde cele doua lamine se unesc. Aceste proiectii,
numite procese spinoase, pot fi simtite la de,et daca acesta este trecut de(a lun,ul coloanei. %ea mai
proeminenta este procesul spinos al ertebrei %4. La ba!a ,atului unde ertebrele cericale si cele
toracice se unesc, poate fi simtit un alt proces spinos, cel al ertebrei %D.
Fiecare ertebra a coloanei pre!inta alte doua proeminente osoase laterale, una in dreapta si una in
stan,a. Aceste proiectii osoase se numesc procese transerse. Atlasul are cel mai lar, proces transers
dintre toate ertebrele cericale. Spre deosebire de restul coloanei, ertebrele re,iunii cericale pre!inta
un orificiu care trece prin fiecare proces transers. Acest orificiu, numit foramen transers, ofera un
pasa- pentru arterele care trec lateral de aceasta re,iune pentru a asculari!a re,iunea occipitala a
creierului.
Intre fiecare pereche de ertebre e.ista doua articulatii. Aceste articulatii unesc ertebrele intr(un lant si
permit alunecarea ertebrelor una pe cealalta pentru a facilita miscarea ,atului in multe directii. %u
e.ceptia primei si a ultimei ertebre, fiecare ertebra are doua articulatii pe fiecare fata. %ele de pe fata
superioara unesc ertebra cu cea de deasupra, iar cele inferioare o unesc cu cea de dedesubt.
Suprafata fetelor articulare sunt acoperite de cartila- articular.
%artila-ul articular este neted si asemantor cauciucului si acopera ma-oritatea capetelor articulare.
"ermite capetelor osoase se se miste unul pe lan,a altul fara frecare.
$e partea dreapta si stan,a a fiecarei ertebre, e.ista un mic tunel numit foramen neural. %ei doi neri
care parasesc madua spinarii la nielul fiecarei ertebre trec prin aceste foramene, unul pe dreapta si
altul pe stan,a. $iscul interertebral este situat e.act in fata acestei deschideri. Un disc herniat poate
45
in,usta deschiderea pentru ner e.ercitand o presiune asupra acestuia. O fata articulara se ,aseste in
spatele foramenului. E.osto!ele care se pot forma pe fata articulara se pot proiecta in tunel, in,ustand
orificiul si le!and nerul.
4=. Articulatia atloido(a.oidiana laterala
(se numeste si atloido(a.oidiana propriu(!isa
(articulatie planiforma, in care suprafetele articulare de pe fata inferioara a maselor laterale ale
etmoidului orientate oblic infero(medial se articulea!a cu suprafetele articulare superioare ale corpului
a.isului orientate iners
(suprafetele articulare sunt usor cone.e fiind acoperite cu cartila- hialin, cartila- care este mai ,ros
central, subtire la periferie, ceea ce reali!ea!a un contact mai intim la niel central si mai indepartat
anterior si posterior
(articulatia pre!inta o capsula articulara intarita inauntru de catre un li,ament lateral inferior al lui
Arnold
(pre!inta 4 membrane puternice' atloido(a.oidiene anterioara si posterioara. %ea anterioara este intinsa
intre mar,inea inferioara a arcului anterior al atlasului si fata anterioara a corpului a.isului. %ea
posterioara pleaca de pe mar,inea inferioara a arcului posterior al atlasului si de pe tuberculul sau
posterior pe lamele ertebrale si ba!a procesului spinos al acestuia. Aceasta membrana este strabatuta
de ramul posterior al celui de al doilea ner spinal cerical care se mai numeste si nerul suboccipital al
lui Arnold.
(este o articulatie in care se e.ecuta miscari cu amplitudine mare, de fle.ie, de e.tensie, de inclinare
laterala si miscari de rotatie
Articulatia occipito(atloidiana
(este o articulatie de tip dublu condilian, care se reali!ea!a intre condilii occipitalului si suprafetele
articulare superioare ale atlasului
(condilii occipitalului, conecsi in ambele sensuri sunt dispusi pe laturile foramenului ma,num si
orientate infero(lateral. Suprafetele articulare atloidiene se ,asesc pe fata superioara a maselor laterale,
au o forma eliptica*de forma unei amprente de pantof+ aand e.tremitatea anterioara mai apropiata una
de cealalta. Suprafetele articulare sunt acoperite de cartila- hialin si articulatia pre!inta o capsula
articulara mai slaba anterior si medial, puternica posterior si lateral, unde este intarita si de un li,ament
occipito(atloidian lateral. Fiecare articulatie pre!inta o capsula proprie si o sinoiala proprie. Fiecare
capsula este intarita de o membrana occipito(atloidiana ant si cealalta posterioara. #embrana occipito(
atloidiana anterioara pleaca de pe suprafata ba!ilara a occipitalului, 4(5mm anterior de foramen
ma,num si se prinde pe mar,inea superioara a arcului anterior al atlasului. Ea este formata din 4 foite,
una superficiala si cealalta profunda, foita superficiala fiind continuata pe partile laterale de acel
li,ament occipito(atloidian lateral. #embrana occipito(atloidiana posterioara din partea posterioara a
foramenului ma,num pe mar,inea superioara a arcului posterior al atlasului. %ele 4 membrane
occipito(atloidiene impreuna cu li,amentul occipito(atloidian lateral formea!a marele li,ament
occipito(atloidian al lui $ubreuil(%hambardel. #embrana occipito(atloidiana posterioara este perforate
de artera ertebrala si ramul posterior al primului ner spinal cerical care or intra in cutia craniana.
(in aceasta articulatie se e.ecuta miscari de fle.ie(e.tensie si miscari de inclinare laterala, dar de
amplitudine redusa.
(intre occipital si a.is nu e.ista o articulatie eritabila, adica cu suprafete osoase, ci e.ista o le,atura
reali!ata prin intermediul li,amentelor, li,amente care unesc pe de o parte occipitalul cu corpul a.isului
numite li,amente occipito(a.oidiene, iar pe de alta parte occipitalul cu dintele a.isului numite
li,amente occipito(odontoidiene.
46
(li,amentele occipito(a.oidiene sunt in nr de 5, unul median si 4 laterale. %el median mer,e de pe
suprafata ba!ilara a occipitalului pe fata posterioara a corpului a.isului, in portiunea sa mi-locie. %ele
laterale, in numar de 4 pornesc de pe mar,inile foramenului ma,num si se termina pe fata posterioara a
corpului a.isului, de o parte si de alta a li,amentului median, reali!and impreuna asa numita membrana
tectoria.
(li,amentele occipito(odontoidiene sunt 5, unul median si 4 laterale. %el median se numeste si
li,amentul arfului dintelui sau suspensor al dintelui si care pleaca din partea anterioara a foramenului
ma,num, terminandu(se pe arful procesului odontoid. %ele laterale se numesc si li,amente alare,
plecand de pe partile laterale ale foramenului ma,num, se termina pe fetele laterale ale dintelui a.isului
si au rolul de a limita miscarea de rotatie.
Rol in conentia acestor articulatii il au si li,amentele lon,itudinale ertebrale anterior, respecti
posterior.
4<. Articulatia atloido(a.oidiana medie
(se mai numeste si atloido(ontoidiana
(este o trohoida perfecta, in care atlasul si o data cu el capul, se rotesc in -urul punctului fi. repre!entat
de catre dintele a.isului si coloana ertebrala
(articulatia este formata dintr(un inel osteofibros si dintele a.isului, portiunea centrala.
2+Inelul osteofibros este repre!entat de catre arcul anterior al atlasului si li,amentul transers.
a+Arcul anterior al atlasului, pe fata sa posterioara pre!inta o suprafata articulara rotunda sau oalara,
frecent oalara cu a.ul mare ertical, care se a articula cu o suprafata articulara corespun!atoare de
pe fata anterioara a dintelui a.isului.
b+Li,amentul transers este o banda fibroasa, dreptun,hiulara, dispusa in plan frontal care se insera
prin e.tremitatile sale pe fetele interne ale maselor laterale ale atlasului.
4+$intele a.isului sau apofi!a odontoida pre!inta anterior si posterior cate o suprafata articulara
corespun!atoare arcului anterior, respecti li,amentului transers. $e pe fata superioara a li,amentului
transers pleaca o banda fibroasa, ascendenta, care se a insera pe suprafata ba!ilara a occipitalului la
4(5mm de mar,inea anterioara a foramenului ma,num, reali!and li,amentul transerso(occipital. $e pe
mar,inea inferioara a li,amentului transers pleaca o alta banda fibroasa care se termina pe corpul
a.isului, reali!and li,amentul transerso(a.oidian.
PLi,amentul transers impreuna cu cele 4 prelun,iri superioara si inferioara formea!a impreuna
li,amentul cruciform. Li,amentul transers separa portiunea articulara de canalul ertebral al atlasului.
(aand in edere dispunerea suprafetelor articulare, se poate orbi de 4 articulatii atloido(odontoidiene,
una anterioara(trohoida atloido(odontoidiana propriu(!isa intre arcul anterior al atlasului si dinte si
cealalta posterioara(o sindesmotrohoida intre dinte si li,amentul transers.
(desi fiecare articulatie pre!inta o capsula si o sinoiala proprie, li,amentul transers sau cruciform nu
repre!inta un li,ament care mentine in articulatie e.tremitatile osoase. Adearatele li,amente sunt
li,amente care unesc occipitalul cu a.isul si cu dintele sau, li,amente pe care o parte din autori le
considera ca o articulatie separata.
4D ARTI%ULATIA TE#"ORO #AN$IEULARA
(sin,ura articulatie mobila a capului, se stabileste intre capul mandibular*condil+ pe de o parte si fosa
mandibulara si condilul temporalului*radacina transersala a !i,omei+ pe de alta parte. Arcul
mandibular are a.ul mare orientat posterior si medial, astfel ca a.elor celor 4 capete mandibulare sau
condilii mandibulari s(ar intalni inaintea foramenului ma,num.
%apul mandibular cone. in ambele sensuri, este impartit de catre o creasta osoasa in 4 ersante, un
ersant anterior si unul posterior. Numai ersantul anterior si creasta sunt articulare fiind acoperite de
4=
cartila- hialin. &ersantul posterior este nearticular, capul mandibular are in sens antero(posterior 2F(4@
cm iar in sens transersal ma.imum 2@ mm.
Fosa mandibulara concaa, este impartita de catre sutura pietro(timpanica sau sci!ura lui 3lasser in 4
portiuni' anterioara, articulara care apartine de stanca temp, neacoperita de cartila- hialin dar
pre!entand o in,rosare a periostului. Si un se,ment posterior nearticular ce apartine osului timpanal.
Anterior fosei mand de ,aseste condilul temporalului, fosa mandibulara sau ca ,lenoida a
temporalului sau radacina transersala a !i,omei care este usor concaa in sens transersal fiind
acoperita de cartila- hialin. $eoarece suprafetele articulare nu(si corespund perfect, interine un disc
sau un menisc interarticular mai ,ros la periferie si mai subtire central, astfel ca are forma unei lentine
biconcae. Imparte caitatea articulara intrun eta- suprameniscal sau meniscotemporal si un eta-
submeniscal sau meniscomandibular. "rin e.tremitatile sale, meniscul se fi.ea!a de colul mandibular,
adica de osul mobil. Uneori poate fi perforat central astfel ca cele 4 compartimente supra si
submeniscal comunica unul cu celalalt. $iscul se insera prin e.tremitatile sale pe colul capului
mandibular, pe osul mandibular.
%apsula articulara este re!istenta si se insera superior la nielul osului temporal pe mar,inea anterioara
a condilului temporalului, posterior in fundul fosetei mandibulare, anterior sci!urii lui 3lasser, lateral
pe tuberculul si radacina lon,itudinala a !i,omei, iar medial pe spina sfenoidului.
(In partea anterioara da insertie unor fibre din m pteri,oidian lateral iar pe fata posterioara unor fibre
con- care pleaca de la partea post a sci!urii si se termina pe capsula( formea!a fraul meniscal posterior
ce are rolul de a limita miscarile anterioare ale capului mandibular. Acest frau meniscal posterior pleaca
din partea posterioara a sci!urii lui 3lasser fi.anduse pe fata posterioara a capsulei colului mandibular
si a meniscului.
(Fibrele lon,itudinale ale capsulei pot fi scurte, temporomeniscale si meniscomandibulare si lun,i
temporomandibulare.
(%apsula articulara este inelita de 4 feluri de li,amente' adearate si li,ament la distantaQaccesorii.
Li,amentele adearate sunt in numar de 4 lateral e.tern si lateral intern. Lateral e.tern mer,e sup de la
tuberculul !i,omatic si radacina lon,itudinala a !i,omei, inf la partea postero(lat a colului mandibular,
este cel mai puternic li, al articulatiei. Li,amentul lateral intern mer,e de la partea mediala a fosei
mandibulare la partea postero(mediala a colului condilului mandibular, mai putin re!istent.
Li,amentele accesorii sunt repre!entate de li,amentele pteri,o(mandibulare, stilo(mandibular si sfeno(
mandibular, timpanomandibular(adau,at de Nuara. "teri,omadibular( procesul pteri,oid(Rlinia oblica
int. Sfenomandibular( mer,e de la spina sfenoidului si se termina pe fata int a ramurii mandibulare prin
bifurcatie de(o parte si de alta a lin,ulei*spina lui Spi.+) delimitea!a cu mar, post a ramurii( buranierea
retrocondiliana a lui Nuara( trec n auriculotemporal si ase ma.ilare. Este socotit de catre Rouier si
"aturet ca o intarire a mar, e.t a aponero!ei interpteri,oidiene. Nuara descrie lia,m
timpanomandibular' mer,e dinapoia sci!urii 3lasser( fata int ramurii in dreptul unui plan transersal ce
trece prin ba!a lin,ulei. Stilomandibular( f stiloidei.
4F. EIO$INA#I%A AT#
AT# este cea mai comple.a articulatie din or,anismul uman. La mamifere, miscarea condilului se face
cu predominanta sa,ital *propulsie, retropulsie+ numai in ,roapa mandibulara, deplasarile fiind
in,radite de proieminentele de pe mar,inile caitatii ,lenoide. La om, apare miscarea de translatie a
condilului, care pare a fi o consecinta a statiunii bipede.
in miscarile u!uale, ma.ilarele functionea!a ca o par,hie de ,radul III la care'
AT# este punctul fi.,
4<
muschii maseter, pteri,oidian intern si temporali creea!a forta,
dintii repre!inta or,anul efector prin care se transmite forta la obsta
colul alimentar. Spre incisii, par,ia este mai putin eficace iar dintii sunt
solicitati mai putin.
in laterotru!ie dreapta condilul acti blocat in caitatea ,lenoida deine punctul fi., iar condilul stan,
este de balans. $aca in aceasta miscare, dintii de pe partea stan,a pastrea!a un contact prematur, la
nielul contactului se a situa punctul de re!istenta. Forta produsa de muschii ridicatori de pe partea
stan,a a transforma par,hia de ,radul III intr(o par,hie de ,radul II, mai eficace functional dar mai
traumati!anta. $aca contactul de pe partea stan,a este de mai mare importanta, el deine punctul de
spri-in, iar par,hia se transforma intr(o par,hie de ,radul I, aand ca re!ultat aparitia unor forte foarte
puternice la nielul dintelui de contact, forte care se pot repercuta si asupra AT# respecti asupra
muschilor
in unele miscari de protru!ie daca e.ista un contact molar, acesta a deeni punct fi.. in miscarea de
inci!ie forta a actiona posterior punctului fi., iar re!istenta la niel incisi, formandu(se o par,hie de
,radul I cu eficacitate ma.ima care insa suprasolicita atat molarul cu contact prematur cat si incisiii.
Re!ultatele suprasolicitarii sunt' u!ura sau mobilitate a dintelui,
#arch Robinson sustine ca AT# nu sufera nici un efort in functionalitatea ei normala, iar mandibula nu
poate fi asimilata unei par,hii. Robinson descrie un mecanism refle. care preine orice efort, in
limitele normalului, diri-at spre AT#. Forta ia nastere in timpul contractiei ridicatorilor si se diri-ea!a
spre AT#. in acest moment se declansea!a contractia refle.a a muschilor temporali, a caror forta tra,e
mandibula in sus si posterior, anihiland socul.
$upa alte teorii, efortul se distribuie atat la nielul dintilor cat si la nielul AT#.
in fi!iolo,ia AT# un rol fundamental il -oaca meniscul, impreuna cu muschiul pteri,oidian, prin cele
doua fascicule ale sale cu insertie pe menise si pe condilul mandibular. #eniscectomia la om duce la
pierderea miscarilor de propulsie.
in repaus lama meniscala se mulea!a in caitatea ,lenoida pe ersantul articular al condilului temporal,
sub influenta ascensiunii condilului mandibular. "lecand de Ia aceasta po!itie, initial condilul nu poate
efectua decat miscari de rotatie. #iscarea de propulsie este precedata de contractia fasciculului superior
al pteri,oidianului e.tern, care pune in tensiune lama meniscala ce se asea!a ca un plan inclinat intre
sci!ura 3lasser si arful condilului temporal, determinand in acelasi timp o usoara de!anclaare a
condilului din ,lena catre antero(inferion intinderea lamei meniscale se datoreste elasticitatii sale mai
ales in portiunea retrocondiliana.
Sub actiunea continua a contractiei fasciculului superior al pteri,oidianului e.tern, meniscul temporo(
mandibular intins ,lisea!a spre anterior, dand posibilitatea condilului mandibular sa alunece pana la
arful condilului temporal, alunecare ce se produce sub actiunea contractiei fasciculului inferior al
pteri,oi(dianului e.tern. Limitarea miscarii anterioare a meniscului se datoreste fraului posterior al
meniscului. #iscarea inersa, de reenire in ,lena, se face prin incetarea mai intai a contractiei
fasciculului inferior, condilul reenind in ,lena, sub actiunea eleatorilor si prin incetarea contractiei
4D
fasciculului superior.
Functia principala a comple.ului menisco(pteri,oidian este de a de!an(claa condilul din ,lena si de a(i
oferi planul inclinat pentru ,lisare.
La pacientul sub narco!a, deschiderea ,urii prin fortare, se face printr(o rotatie cu condilii in ,lena,
urmata de iesirea brusca a condililor din caitatea ,lenoida si deschiderea ma.ima a ,urii.
Studii E#3 au aratat ca fasciculul superior al p teri ,oidianul ui e.tern se contracta inaintea celui
inferior in miscarea de propulsie si deschidere. "teri(,oidianul e.tern participa nu numai la protractii si
diductii ci si in miscarile de ridicare a mandibulei. Reenirea meniscului in ,lena este o miscare pasia,
determinata de reenirea condilului sub actiunea eleatorilor si de elasticitatea fraului meniscal
posterior. in aceste conditii, contractia usoara a fasciculului pte(ri,oidian superior are rolul de a preeni
o reenire brusca a meniscului in ,lena sub actiunea eleatorilor si elasticitatii fraului meniscal
posterior
Aceste elemente de fi!iolo,ie menisco(pteri,oidiana e.plica producerea !,omotelor articulare,
pato,enia lu.atiilor temporo(mandibulare, aparitia disfun(ctiilor temporo(mandibulare in conditia unor
mici tulburari de oclu!ie.
$eplasarile mandibulei sunt necesare in toate functiile sistemului oro(faciat.
in timpul masticatiei, daca aceasta se face bilateral, mandibula poate fi considerata ca actionea!a ca o
par,hie de ,radul III *punctul de spri-in in condil, forta la mi-loc, Ia nielul ,onionului si apofi!ei
coronoide, iar re!istenta la nielul arcadei dentare, deci la cealalta e.tremitate a par,hiei+. in aceste
conditii se e.ercita o forta puternica la nielul articulatiei temporo(mandibulare.
%and masticatia se face unilateral, condilul de partea actia este mai putin solicitat, deoarece participa
in cealalta -umatate a mandibulei *de balans in aceasta miscare+ si mandibula este transformata intr(o
par,hie de ,radul II deoarece se adau,a si forta musculara de pe partea de balans, care pe lan,a faptul
ca mareste forta, reduce si sarcina condilului de partea opusa.
%and mandibula actionea!a ca o par,hie de ,radul III, fortele sunt e,al reparti!ate de fiecare parte. %u
cat re!istenta alimentara este mai posterioara, cu atat presiunea e.ercitata la nielul condililor este mai
mare.
in actiitatea unilaterala a mandibulei *par,hie de ,radul II+, bolul alimentar deplasandu(se dinainte(
inapoi, presiunea se reduce la condilul de partea actia, putand deeni chiar ne,atia *tractiunea pe
capsula in loc de presiune+, in timp ce presiunea la condil de partea de balans ramane inalta.
$eci' AT# ( este sediul de receptionare si transmitere catre scheletul cranian al unor forte puternice.
Teoria lui #arsh Robinson sustine ca la nielul AT# nu se e.ercita nici o forta. Toate fortele se
transmit in re,iunea arcadelor dentare. $eplasarile mandibulei se fac prin echilibrul fortelor musculare
anta,oniste si prota,oniste, reali!at prin -ocul controlat al refle.elor neroase, atat in po!itia de repaus
a mandibulei cat si in diersele ei miscari. In teoria Robinson nu se ia in considerare rolul
pteri,oidianului e.tern.
4F
Repciuc, considera AT# ca o articulatie de conducere musculara iar !onele articulare influentea!a
elementele miscarii.
In cursul miscarilor fi!iolo,ice nu este posibila o pierdere de contact a suprafetelor articulare, idul
articular, datorita presiunii atmosfericeS asi,ura deplasarea elementului osos in articulatie dupa
terminarea miscarii.
Studii de mecanica musculara arata ca presiunea condilului la nielul caitatii ,lenoide nu poate fi
importanta. insa, in po!itie de oclu!ie centrala, anali!ele de mecanica musculara au aratat ca iau nastere
forte ce sunt indreptate spre AT#, iar condilul apasa mai puternic pe rebordul posterior al fosei
articulare care este in,rosat, in ,eneral, toata circumferinta fosei articulare este supusa la solicitari, ce
pot modela condilul.
Studii comple.e ale functionalitatii AT# arata ca'
presiunea cea mai mare este absorbita la nielul arcadei dentare)
o parte din forte pot fi transmise si de(a lun,ul osului mandibular spre AT#)
alte forte se propa,a prin fasciile musculare, in special fascia muschiului temporal.
%onformatia AT# pre!inta modificari succesie in raport cu arsta, modificari ce sunt intr(o stransa
corelatie cu fenomenele dentitiei, AT# ar fi complet formata la 4= de ani. Eruptia dintilor temporari se
insoteste de modificari in -ocul muscular cu instalarea unor noi refle.e. %u arsta, au loc de!oltarea
tuberculului articular si a capului condilului.
La nielul AT# pot aea loc modelari functionale ce includ conformatia caifatii ,lenoide si a
tuberculului articular, de!oltarea si conformatia condilului mandibular.
Tratamentele cu aparate ortodontice pot determina modificari Ia nielul AT#)
resorbtii pe suprafetele de contact cu presiune)
apo!itie compensatoare pe ersantele opuse presiunii)
restructurarea condilului ca si a restului osului mandibular)
modificari ale caitatii ,lenoide.
4,2( #iscarile AT# pentru deschiderea ,urii
In miscarea de deschidere a ,urii, condilul se deplasea!a inainte impreuna cu meniscul articular, facand
si o usoara miscare de rotatie. Aceasta deplasare este efectuata de muschii pteri,oidieni e.terni, prin
contractia bilaterala' fasciculul superior al muschiului pteri,oidian e.tern deplasea!a meniscul inainte,
iar fasciculul inferior deplasea!a condilul. #eniscut aluneca pana pe fata inferioara a tuberculului
articular unde forme!a o /,lenoida transportabila si deformabiia/ condiiului articular *Rainer+ aceasta
4G
pentru a raspunde diferentelor de presiune a diferitelor momente mecanice din articulatie.
$eschiderea ,urii se face in trei etape'
Etapa I' consta din reali!area unei miscari de rotatie a condiiului pe menise in -urul unui a. transersal
ce trece prin centrul condililor si corespunde cu insertia inferioara a li,amentului temporomandibular.
%aracteristicele acestei etape sunt'
miscarea este de tip /balama/)
deschide ,ura cu apro.ima.i 4(6 mm)
( corespunde trecerii de la oclu!ia centrala la po!itia de repaus a
mandibulei)
miscarea este ,hidata de receptorii din li,amentele interne si e.terne *temporo(mandibular+ ale
articulatiei)
limitarea miscarii se reali!ea!a de catre li,amentele pteri,omandibulare
si sfenomandibuiare.
Etapa II' consta din efectuarea a doua miscari in AT#' una de rotatie condilo(meniscala si alta de
translatie temporo(meniscala. %aracteristicile acestei etape sunt'
insumarea celor doua miscari *rotatie, translatie+ determina deschiderea
,urii cu 6 centimetri)
rotatia condiiului este asi,urata de muschii suprahioidieni si pielosi)
miscarea de translatie este reali!ata de contractia simetrica a muschilor
pteri,oidieni e.terni)
miscarile se reali!ea!a in -urul unui a. transersal care aluneca si el in
-os si inainte.
Etapa III' se efectuea!a suplimentar si oluntar. La sfarsitul etapei Ii, muschii maseteri si pteri,oidieni
interni sunt intinsi la ma.imum iar fibrele lor dein paralele cu ramura ascendenta a mandibulei, in
momentul cand acesti muschi se rela.ea!a brusc, se contracta muschii pteri,oidieni e.terni care prin
fascicolele inferioare tra, inapoi de bratul mic al par,hiei mandibulare iar fascicolele superioare tra,
meniscul inainte( %onsecintele acestor contractii sunt'
( se produce miscarea de translatie inainte a meniscului si miscarea de
rotatie inapoi a condiiului)
( ,ura se deschide cu inca 4 centimetri *in total, < centimetri+.
#iscarea de deschidere a ,urii in trei etape este o miscare continua, iar
5@
mentonul descrie un arc de cerc cu concaitatea inapoi($isfunctiile AT# se caracteri!ea!a prin'
( etapa a IlI(a se face sacadat, sau /in baioneta/)
le!iuni aie meniscului)
capul condiiului aluneca inaintea bureletului meniscal)
dureri pteri,oidiene, crepitatii, cracmente.
#iscarile AT# pentru ridicarea mandibulei
#iscarea de ridicare a mandibulei se face printr(un mecanism iners'
( rela.area brusca a muschilor pteri,oidieni e.terni)
contractia pro,resia a m. maseter, m. pteri,oidieni interni si m.temporali)
alunecarea meniscului in ,roapa ,lenoida)
rotatia si translarea inersa a capului condilului)
arcadele dentare in, din nou, in contact)
,ura se inchide)
presiunea produsa pe dinti se transmite prin sistemele traiectoriale, la mandibula sau masiul facial.
5. #iscarile AT# pentru propulsia mandibulei
#iscarea de propulsie a mandibulei se reali!ea!a prin translatia meniscului si condilului secundara
contractiei bilaterale a m. pteri,oidieni, m. accesoriu si a fascicolului superficial al maseterului.
#iscarea de propulsie se insoteste obli,atoriu de o miscare de coborare a mandibulei. Amplitudinea
miscarii de coborare a mandibulei depinde de' adancimea ,lenoidei, inaltimea cuspi!ilor dentari, ,radul
de supraoclu!ie inci!ala, planul de oclu!ie.
In propulsia ma.ima *de 4(4,= cm+ ersantul anterior al condilului articular apasa pe menise si pe
tuberculul articular. Aceste presiuni stimulea!a de!oltarea sa,itala a mandibulei pana la inchiderea
cartila-ului de crestere. $upa inchiderea cartila-ului de crestere, se pot produce modificari temporare
prin propulsia fortata cuspidiana sau propulsia prin aparate ortodontice.
in propulsia mandibulei se reali!ea!a o crestere a procesului aleolar care are ca re!ultat reechilibrarea
oclu!iei. #iscarea de propulsie este limitata de li,amentele stilo(mandibular si temporo(mandibular.
#iscarea de propulsie a mandibulei pre!inta ariatii in functie de arsta'
la copil, alunecarea meniscului si a condilului se face aproape ori!ontal, uneori fara sa se insoteasca de
coborarea mandibulei *daca dintii sunt u!ati+)
52
dupa arsta de D ani propulsia se asocia!a cu o coborare a mandibulei, pentru ca se formea!a ersantul
condilian articular, tuberculul articular si se definitiea!a supraoclu!ia frontala. "lanul de alunecare al
meniscului si al condilului face cu planul oclu!al un un,hi ariabil, intre 6@o(6=L,
4,4,6. AT# si retropulsia mandibulei
Retropulsia mandibulei este reali!ata de contractia fascicolelor posterioare, mi-locii ale temporalului,
de m. di,astric, m. ,eniohioidieni si accesoriu de m. milohioidieni. Alunecarea inapoi a meniscului si
condilului se face de(a lun,ul unui plan ori!ontal sau oblic care face un un,hi de 6@L(6=L cu planul
oclu!al. %and alunecarea condilului depaseste limita posterioara a capsulei articulare, ersantul
posterior al condilului comprima tesuturile retrocondiliene, tesuturi care poseda o bo,ata ineratie
e,etatia.
4,4,=. AT# si miscarile de lateralitate
#iscarile de lateralitate ale mandibulei se reali!ea!a prin alunecarea condiluiui si a meniscului de o
parte *in urma contractiei m. pteri,oidian e.tern de aceiasi parte, in principal si accesoriu, a m.
pteri,oidian intern, m. maseter, fascicol anterior ale m. temporal+ iar condilul de partea opusa ramane
pe loc sau aluneca putin inapoi *prin contractia fascicolelor posterioare ale m, temporal+. #. temporal
are rol principal in miscarea de lateralitate a mandibulei.
In ca!ul in care mentorulT sau linia interincisia se deplasea!a spre dreapta, condilul si meniscul de
partea stan,a se deplasea!a inainte, in -os si inauntru, formand cu planul medio(sa,ital un un,hi de 2=L.
%ondilul de partea dreapta sta pe loc sau se deplasea!a foarte putin inapoi si inafara si repre!inta a.ul
ertical in -urul caruia se face aceasta miscare de lateralitate spre dreapta. Urmea!a apoi, miscarea de
lateralitate spre stan,a, cand condilul din stan,a -oaca rol de piot, in miscarea de lateralitate, linia
interincisia se deplasea!a spre dreapta si spre stan,a, in interiorul unui un,hi de apro.imati 244L.
#iscarile de lateralitate se asocia!a cu miscari de propulsie, retropulsie, coborare sau ridicare, miscari
comple.e ce apar, de obicei, in masticatie. Amplitudinea miscarilor de lateralitate scade cu deschiderea
,urii sau cu retropulsia mandibulei.
#iscarile si forma AT# sunt influentate de arsta, tipul dentitiei, tipul dinamic masticator'
la copil predomina miscarile de propulsie ( retropulsie pana la aparitia dintilor frontali permanenti,
cand apare supraoclu!ia incisia)
in raport cu tipul dinamic masticator se modelea!a corespun!ator forma condilului, a caitatii ,lenoide
si se definitiea!a tipul de u!ura dentara)
supraoclu!ia incisia si cuspi!ii inalti faori!ea!a aparitia unui tip dinamic masticator, de /tocator/ la
care predomina miscarile de ridicare si cobo rare a mandibulei. %onsecintele acestor miscari sunt'
adancirea fosei ,lenoide, accentuarea pantei ersantelor condiliene)
cuspi!ii dentari stersi, uniti prin creste, faori!ea!a predominenta miscarilor de lateralitate si
definitiarea tipului masticator de /frecator/)
54
la tipul masticator /propulsor/, predomina miscarile de propulsie ( retropulsie, oclu!ia reali!andu(se cap
la cap. in acest ca! pantele condiliene si dentare sunt foarte line sau sterse complet.
4G. FAS%IA %ER&I%ALA SU"ERFI%IALA
Ea incon-oara ,atul ca un manson. Se insera pe fata anterioara a ,atului pe linia mediana a muschiului .
"osterior se insera pe procesele spinoase ale ertebrei cericale. Superior se insera pe mer,inea
inferioara a mandibulei, pe fascia parotidiana, arcada !i,omatica, ductul auditi e.tern, proces
mastoidian si linia nucala superioara.
#ar,inea inferioara se insera pe manubriul sternal, pe mar,inea interioara a claiculei, pe acromion, pe
sina scapului dupa care se pierde pe aponero!a trape!ului. Lama se dedublea!a pentru a cuprinde
muschiul sternocleidomastoidian si muschiul trape!. Se descriu 5 prelun,iri' prelun,irea
sternocleidomastoidiana ce acopera fata profunda a muschiului omonim. "relun,irea submandibulara
ce tapetea!a lo-a ,landei submandibulare si prelun,irea parotidiana care tapetea!a lo-a ,landei parotide.
Lama pretraheala se insera superior pe osul hioid, apoi uneste pantecele superioare ale muschilor
omohioidieni, iar inferior se insera pe manubriul sternului si mar,inea posterioara a claiculei. $in
lama pretraheala se desprind teci destinate muschilor infrahioidieni si manunchiului asculo(neros al
,atului. Lama profunda sau preertebrala e o lama patrulatera ce acopera muschii preertebrali.
Superior a-un,e la procesul ba!ilar, inferior patrunde in torace unde se subtia!a si dispare la a 5(a
ertebra toracala, iar lateral se insera pe procesele tranerse ale ertebrelor cericale.
5@. F% #INLO%IE SI "ROFUN$A
FAS%IA %ER&I%ALA #INLO%IE("RETRA7EALA *LA#INA "RETRA%7EALIS+
Este dispusa in spatiul de forma triun,hiulara ce este delimitat intre cei doi muschi omohioidieni. Este
acoperita de fascia cericala superficiala, fiind atasata morfofunctional muschilor subhioidieni,
iscerelor re,iunii cericale si manunchiului asculoneros al ,atului.
Insertii. Superior se insera pe osul hioid) inferior se insera pe manubriul sternal si pe mar,inea fata
posterioara a claiculei. Lateral, dreapta si stan,a, se insera pe cei doi muschi omohioidieni.
In desfasurarea ei, lama pretraheala emite doua prelun,iri'
a.+ prelun,irea asculara ce ineleste elementele constitutie ale manunchiului ascular al
,atului
b.+ prelun,irea iscerala care ineleste iscerele cericale' traheea, esofa,ul, ,landa tiroida.
Intre fascia cericala superficiala si cea mi-locie, corespun!ator insertiilor inferioare, se delimitea!a
spatiul suprasternal interfascial, in care se afla ena -u,ulara anterioara. Lateral de mar,inea posterioara
a muschiului sternocleidomastoidian, intre cele doua lame, se crea!a spatiul interfascial supraclaicular.
5. FAS%IA %ER&I%ALA "ROFUN$A("RE&ERTEERALA *LA#INA "RE&ERTEERALIS+
"rin dispo!itia ei, tapetea!a portiunea cericala a coloanei ertebrale si muschii preertebrali, pe de(o
55
parte si iscerele cericale, pe de alta parte.
Inserctii. Superior se insera pe suprafata e.oba!ei, de unde descinde, se insera pe procesele transerse
ale ertebrelor cericale, apoi pe ertebra T5, si se pierde in masa con-unctiala a mediastinului.
"rin dispo!itia ei, delimitea!a spatiul retroisceral ce este situat anterior fasciei, respecti spatiul
preertebral situat posterior de fascia profunda.
52. Teaca iscerala
intre fascia cericala mi-locie si profunda se afla o membrana adenticeala numita teaca iscerala
situata in -urul iscerelor ,atului
pe farin,e acopera m constrictori si se numeste aponero!a farin,iana
de la nielul mar,inii inferioare a istmului tiroidian se detasea!a o e.pansiune ce intareste asele
tiroidiene anterioare,incon-oara trunchiul enos brahio(cefalic stan, si se prelun,este pana la pericard
denumita lama tiro(pericardica.
intre lama tiropericardica si pericard,foita profunda a aponero!ei mi-locii si li,amentul sterno(
pericardic,delimitea!a lo-a timusului
de pe fata posterioara a tecii iscerale,pleaca doua septuri ce o fi.ea!a pe aponero!a preertebrala si
pe tuberculii anteriori ai proceselor transerse cericale
Teaca asculara
"&N al ,atului este format din' artera carotida,ena -u,ulara interna si nerul a, si este continut
intr(o teaca fibroasa(R teaca asculara
cele 5 elemente care formea!a "&N ,atului au inelisuri celulare proprii,separate prin septul lui
LAN3ENEE%
teaca asculara emite prelun,iri transersale cate aponero!a cericala mi-locie re!ultand Fascia
cericala transersala Sebileau.
54. #US%7II EOLTII %RANIENE O sunt occipito(frontalul si temporo(parietalul.
#uschiul occipito(frontal este un muschi di,astric. "re!inta doua portiuni musculare' muschiul frontal
si muschiul occipital. #uschiul frontal are forma patrulatera, este subtire, se insera pe linia nucala
suprema si se termina cu aponero!a epicraniana. #uschiul frontal este mai oluminos, e situat in
partea anterioara a boltii craniene. Ia nastere pe aponero!a epicraniana la limita insertiei parului.
Fibrele sale se termina in pielea din re,iunea sprancenelor si intersprancenoasa. "rin urmare are o
insertie osoasa posterioara si una cutanata situata anterior.
Aponero!a epicraniana patrunde median sub forma unui triun,hi intre fasciculele muschiului frontal si
il imparte in 4' stan,a si dreapta. "osterior aponero!a epicraniana se intinde pana la muschiul occipital
iar in partile laterale pana la arcada !i,omatica. Insertia sa posterioara fi.a permite tra,erea in sus a
pielii din re,iunea frontala facand cute transersale.
"ortiunea frontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa superioara.
#uschiul temporo(parietal e un muschi rudimentar care are fibre cu un traiect descendent de pe
56
aponero!a epicraniana pe pailionul urechii
55. #US%7II "LEOA"ELOR sunt in numar de 6'
I. #uschiul orbicular al ochiului este situat pe circumferinta orbitei si in ,rosimea pleoapelor.
Fasciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispo!itie semicirculara. #a-oritatea fibrelor se
insera pe li,amentele palpebrale.
Li,amentele pe care se insera sunt'
Li,amentul palpebral medial e o banda fibroasa cu o e.tremitate mediala care se desparte in 4 fascicole
inserate pe crestele lacrimale anterioara si posterioara. Intre cele doua fascicule este cuprins sacul
lacrimal. E.tremitatea laterala a li,amentului palpebral medial se bifurca intr(o ramura superioara si o
ramura inferioara. Fiecare ramura patrunde in tarsul corespun!ator. Tarsurile palpebrale sunt doua
lamele fibroase, ,roase si re!istente care ocupa mar,inea libera a fiecarei pleoape.
Li,amentul palpebral lateral se intinde de la e.tremitatea laterala a tarsilor pana la periostul de pe
circumferinta orbitei.
#uschiul orbicular al ochiului are trei portiuni' palpebrala, orbitala si lacrimala.
"ortiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr(un strat subtire de fibre dispuse sub
forma a 4 semiinele ce se prind pe li,amentele palpebrale.
"artiunea orbitala a muschiului incon-oara re,iunea palpebral si e formata din fascicule musculare
,roase cu insertie li,amentara dar si cu insertie osoasa pe circumferinta orbitei care este depasita de
muschi.
"ortiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, fibrele orientate inspre lateral si se
impart in doua fascicole care se prind in pleoape.
Actiunea muschiului orbicular
Are o actiune mimica si oroulu de a apara ,lobul ocular de asemenea prin clipit distribuie si drenea!a
lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele.
II. #uschiul coru,ator al sprancenei e un muschi mic, puternic, fascicol care depinde de muschiul
orbicular al ochiului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din treimea mediala.
%ealalta insertie este pe portiunea na!ala a osului frontal.
Fasciculele musculare strabat muschiul orbicular al ochiului si muschiul frontal. "rin contractie tra,
spranceana inspre medial si in -os si se dormea!a cute intersrancenoase erticale O interine in ,andire,
durere, mirare
III. #uschiul depresor al sprancenei *coborator+ este un fascicol al muschiului orbicular si are o forma
triun,hiulara cu ba!a orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele, arful orientat in -os si
se insera pe procesul ascent al ma.ilei in apropierea radacinii nasului. "rin contractie coboara capul
5=
sprancenei si este siner,ist al muschiului coru,ator
I&. #uschiul procerus sau piramidal al nasului este mic, se insera pe piramida na!ala si pe pielea din
re,iunea intersprancenoasa . "rin contractie produce cute transersale si toate la radacina nasului.

#US%7II NASULUI sunt muschi mici, subtiri, descrisi diferit
In nomenclatura anatomica este descris muschiul na!al cu 4 portiuni si muschiul depresor al septului
na!al care e un fascicul din orbicularul bu!elor. Acest fascicul e de mici dimensiuni si lipsit de
insemnatate.
#uschiul na!al are doua portiuni. "ortiunea transersala are forma triun,hiulara si este dispusa
transersal pe partea cartila,inoasa a nasului. Se insera pe fata anterioara a ma.ilei sub inci!ura na!ala.
Fibrele se orientea!a spre dosul nasului unde se unesc cu cele de partea opusa printr(o aponero!a. "rin
contractie apasa pe aripa nasului si comprima orificiul na!al. A doua portiune a muschiului este
portiunea alara. Insertia este comuna cu fascicolul precedent dar e formata din fibre mai scurte care
a-un, pana la aripa nasului.
56.Acesti muschi formea!a doua sisteme. Unul central si unul periferic. Sistemul central e format din
fascicule musculare circulare dispuse in -urul orificiului bucal care alcatuiesc muschiul orbicular al
bu!elor. Sistemul periferic este format din fascicule musculare, radiale, mai mult sau mai putin
indiiduali!ate. $eoarece acesti muschi intra in componenta aparatului dento ma.ilar au fost numiti
muschi orofaciali.
#uschii din re,iunea orificiului bucal sunt'
a+#uschiul orbicular al bu!elor este dispus in -urul orificiului bucal si constituie suportul bu!elor. In
componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la muschii inecinati. $upa topo,rafia fasciculelor
I se descriu doua portiuni. "ortiunea mar,inala este alcatuita din fascicule proenind de la muschii
inecinati. La nielul comisurii labiale fasciculele musculare enite din directii diferite se intersectea!a
si formea!a un nod muscular numit #O$IOLUS. "ortiunea labiala ocupa mar,inea libera a bu!elor si
repre!inta portiunea principala a muschiului. %ele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. "e sectiune
sa,itala ele descriu un L inersat. "ortiunea ori!ontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar
portiunea erticala lun,a este formata din portiunea mar,inala. In un,hiul dintre cele doua portiuni se
,aseste artera labiala. "e lan,a aceste doua portiuni musculare s(au descris si fibre cu orientarea
anteroposterioara. Numarul acestora este ariabil. $ensitatea lor e mai mare in apropiere de mar,inea
libera a bu!elor. Aceste fibre alcatuiesc muschiul compresor al bu!elor. Actiunea muschiului orbicular
este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin contractia sa participa la numeroase acte fi!iolo,ice'
supt, masticatie, orbire
5=. #uschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat profund. Sin,urul muschi pielos prea!ut
cu fascie. Insertia fi.a se reali!ea!a de(a lun,ul unei linii in forma de potcoaa cu deschiderea
anterioara. Ea se ,aseste pe procesele aleolare ale ma.ilei si mandibulei, iar posterior pe rafeul
pteri,omandibular. Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre cartila-ul procesului pteri,oidian si
e.tremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele muschiului buccinator coner, spre
comisura bu!ei de unde patrund in muschiul orbicular si unele fibre se insera pe piele altele pe
5<
mucoasa. Fata profunda a muschiului nu este acoperita de mucoasa. Fata superficiala in partea
posterioara ine in raport cu ramura mandibulei anterior de acasta se inecinea!a cu muschiul maseter
apoi e acoperit de muschii !iomatici ri!orius, ridicator al un,hiului labial. #uschiul e in raport cu
ramuri ale muschiului facial cu asele faciale si e perforat de ductul parotidian. Intre muschiul
buccinator si maseter se ,aseste o masa ,roasa inelita intr(o foita con-unctia subtire numita corpul
adipos al obra!ului. %orpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul ariabil dintre
formatiunile inecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune' cand caitatea este plina, prin
contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limba mentine alimentele pe
arcadele dentare. #ucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica plicaturarea
mucoasei. Tra,e comisura inapoi atunci cand caitatea este ,oala. $e asemenea are o functie mimica.
c+#uschiul ridicator al bu!ei superioare si al aripii nasului este situat in santul na!o,enian. #uschiul
se insera pe fata laterala a procesului forntal al ma.ilei. Fasciculele sale se termina pe pielea de pe aripa
nasului si de pe bu!a superioara. %rin contractie ridica aripa nasului si bu!a superioara.
d+#uschiul !i,omatic mic este situat lateral de muschiul ridicator al bu!ei superioare, se insera pe osul
!i,omatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea bu!ei superioare. "rin
contractie ridica bu!a superioara.
e+#uschiul ridicator al un,hiului labial sau muschiul canin este situat profund si lateral de !i,omaticul
mic. Se insera in fosa canina si pe comisura labiala. "rin contractie tra,e comisura inspre superior si
medial.
f+#uschiul !i,omatic mare este un muschi lun, si subtire situat superficial in re,iunea centrala a
obra!ului. Se insera pe fata laterala a osului !i,omatic si pe comisura labiala. "rin contractie tra,e
comisura inspre superolateral.
,+#uschiul ri!orius este situat superficial, un muschi mic de multe ori absent, are forma triun,hiulara
cu arful la comisura labiala si ba!a inspre obra! uneori pana pe fascia muschiului maseter. La unii
indii!i are o insertie cutanata in re,iunea obra!ului si prin contractie determina foseta rasului.
h+#uschiul coborator al un,hiului bucal are forma triun,hiulara, situat superficial. Se insera pe linia
oblica e.terna, iar cealalta se face prin arf pe pielea comisurii bucale. Este un muschi coborator
i+#uschiul coborator al bu!ei inferioare are forma patrulatera. Este situat medial si profund fata de
muschiul coborator al un,hiului bucal. Se insera in !ona mediala a liniei oblice e.terne si pe bu!a
inferioara. "rin contractie tra,e bu!a in -os si o rasfran,e inainte.
-+#uschiul mental este mic, puternic situat profund in muschiul coborator al bu!ei inferioare. Se insera
pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisiilor. Fibrele au un traiect descendent si se insera pe
pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate forma fosa barbiei.
5<.
#US%7II "RE&ERTEERALI se ,asesc pe fata anterioara a coloanei cericale.
2.#uschiul lun, al capului se insera prin 6 tendoane pe tuberculii anteriori ai proceselor transersale
ale ertebrelor cericale 5,6,=,<. Fibrele musculare sunt ascendente, se insera pe oasele occipital si
5D
temporal. #uschiul este inerat de ple.ul cerical profund, prin contractie bilaterala deine fle.or al
capului. In contractie unilaterala roteste capul de aceeasi parte.
4.#uschiul drept anterior al capului este de mici dimensiuni. Se insera pe procesul ba!ilar si pe masa
laterala a primei ertebre cericale. E inerat de primul ner cerical. Actiunea este similara cu a
muschiului lun, al capului.
5.#uschiul lun, al ,atului este situat paramedian, format din 6 portiuni si anume' o portiune erticala
cu fibre pornite de pe ertebrele 4si6 cericale cu traiect descendent. Se insera pe ultimele 5 ertebre
cericale si pe primele 5 toracale. "ortiunea oblica superioara se insera pe procesele transerse
cericale de la 5 la < si pe tuberculul anterior al atlasului. "ortiunea oblica inferioara se insera pe corpul
primelor 5 ertebre toracale si pe procesele transersale ale ertebrei cericale =(D. Ineratia acestor
fascicule musculare este asi,urata de nerii cericali 4(<. Actiune' punctul fle.or al capului si ,atului.
"ortiunea oblica superioara roteste capul de aceeasi parte, iar portiunea inferioara roteste capul de
partea opusa.
5D. #US%7II S%ALENI
Sunt in numar de 5. Sunt situati in re,iunea laterala si profunda a ,atului. Se intind intre primele doua
coaste si procesele transersale ale ertebrelor cericale O anterior, mi-lociu, posterior.
(Scalenul anterior se insera prin 6 fascicule musculare pe tuberculii costali ai ertebrelor cericale 5(<.
Inferior se insera pe tuberculul primei coaste.
(Scalenul mi-lociu se insera prin < fascicule pe tuberculii costali ai ertebrelor cericale 4(D. %ealalta
insertie se face pe prima coasta, inapoia santului subclaicular.
( Scalenul posterior se insera prin 5 fascicule pe tuberculul posterior al proceselor transersale ale
ertebrelor cericale 6,=,<. Insertia inferioara se face pe fata supero(e.terna a coastei a II(a
Uneori din scalenul mi-lociu se desprinde un fascicul numit scalen accesor.
%ei trei muschi scaleni delimitea!a un spatiu sub forma de cupola in care patrunde domul pleural si
arful plamanului.
Sunt inerati de fibre neroase proenite din ple.ul cerical si din ple.ul branhial.
Actiune' daca punctul fi. este pe coloana cericala ei sunt inspiratori. $aca punctul fi. este pe torace
prin contractie unilaterala fle.ea!a lateral coloana cericala si o rotesc pe partea opusa contractiei. "rin
contractie bilaterala sunt fle.ori ai coloanei cericale, fle.ea!a ertebrele una pe alta.
#US%7IUL $RE"T O LATERAL AL %A"ULUI
Este muschi drept, scurt, intins intre procesul -u,ular al occipitalului si procesul transers al atlasului.
Este un muschi intertransersal. Inclina capul si ,atul de partea contractiei. Ineratia este asi,urata de
primul ner cerical.
5F. #uschii subhioidieni sunt situati in doua planuri intr(un plan superficial O muschiul sternohioidian
5F
si omohioidian, iar in plan profund muschiul sterntiroidian si muschiul tirohioidian.
#uschiul sternohioidian se insera pe partea posterioara a articulatiei sternoclaiculare si pe mar,inea
inferioara a osului hioid. Are actiune comuna cu ceilalti muschi infrahioidieni, si anume coboara si
fi.ea!a osul hioid. Ineratia este comuna pentru muschii infrahioidieni si proine din ansa cericala.
#uschiul omohioidian este un muschi di,astric cu un pantece superior si unul inferior, se insera pe
mar,inea superioara a scapului si pe osul hioid. %ei doi muschi omohioidieni sunt uniti de o lama
con-unctia numita lama pretraheala. Actiunea muschiului este coborator al hioidului si al larin,elui.
"une in tensiune lama pretraheala si este dilatator al enelor ,atului.
#uschiul sternotiroidian se insera pe stern si pe primul cartila- costal, iar insertia superioara e pe
cartila-ul tiroid. El coboara larin,ele si osul hioid.
#uschiul tirohioidian e de mici dimensiuni, se ,aseste in continuarea sternotiroidianului. Se insera pe
tiroid si pe hioid. %oboara hioidul si ridica larin,ele.
5G.
#uschii suprahioidieni sunt'
($i,astric
(Stilohioidian
(#ilohioidian
(3eniohioidian
#uschiul di,astric este alcatuit din doua pantece musculare le,ate printr(un tendon intermediar le,at de
osul hioid. "antecele anterior se insera in foseta di,astrica de pe mandibula. "antecele posterior se
insera in santul di,astric de pe mastoida.
Actiune' cand ambele pantece se contracta este ridicat osul hioid. "antecele anterior ia punct fi. pe
mandibula ridicand osul hioid. "unctul fi. este pe hioid, coboara mandibula.
Actiunea pantecelui posterior' punctul fi. este pe mastoida, ridica hioidul. "unctul fi. este pe hioid, se
produce e.tensia capului. "antecele anterior este inerat de nerul tri,emen, iar cel posterior este
inerat de facial si de ,losofarin,ian.

#uschiul stilohioidian se insera pe procesul stiloidian al osului temporal. %ealalta insertie inferioara se
face pe fata anterioara a osului hioid printr(un tendon dedublat cu forma de butoniera prin care trece
tendonul intermediar al muschilui di,astric. #uschiul este inerat de nerul facial, prin contractie
ridica osul hioid.

5G
#uschiul milohioidian este lat, dispus ori!ontal. Formea!a planseul caitatii bucale. Este intarit
superior de muschiul ,eniohioidian, iar inferior de pantecele anterior al muschilui di,astric. %ei doi
muschi milohioidieni inchid arcul mandibular. "e linia mediana intre cei doi muschi milohioidieni se
,aseste un rafeu tendinos. Insertia' anteroposterior pe linia milohioidiana a mandibulei) posteroinferior
pe osul hioid. Fibrele musculare ale celor doi muschi milohioidieni se insera si pe rafeul tendinos intins
inpre simfi!a mentoniera si osul hioid. #uschiul este inerat de nerul mandibular. Actionea!a in
de,lutitie si masticatie. In punct fi. pe osul hioid este coborator al mandibulei. "unctul fi. de pe
mandibula ridica osul hioid interenind in de,lutitie.
#uschiul ,eniohioidian se insera pe procesele ,enii inferioare. Ineratia este asi,urata de nerul
hipo,los. "rin contractie ridica osul hioid sau coboara mandibula.
6@. #US%7IUL "IELOS AL 3ATULUI
Este un muschi subtire, lat, lat situat sub piele. Are o insertie inferioara pe fata profunda a pielii din
re,iunea pectorala, subclaiculara si acromiala. Insertia superioara se face astfel'
(Fibrele mediale se insera pe pielea mentonului
(Fibrele mi-locii se insera pe mar,inea inferioara a mandibulei si pe linia oblica e.terna
(Fibrele laterale se insera pe comisura bu!elor si pe fascia carotidiana.
#uschiul este situat sub ele, acopera ena -u,ulara e.terna, ramurile neroase din ple.ul cerical
superficial si lama superficiala a fasciei superficiala.
#uschiul este inerat de nerul facial. Are o actiune mimica, ridica pielea ,atului, faori!ea!a
circulatia enoasa in starile de efort.
#US%7IUL STERNO%LEI$O#ASTOI$IAN
Este un os lun,, lat si puternic.
Este format din 5 fascicule'
(Sternomastoidian
(%leidooccipital
(%leidomastoidian
Insertiile se fac astfel'
(cea inferioara pe manubriul sternal si pe fata superioara a claiculei
(superior se insera pe linia nucala suprema si pe procesul mastoidian
6@
Intre fasciculele cu insertie sternala si cele cu insertie claiculara se delimitea!a un triun,hi numit fosa
supraclaiculara mica.
#uschiul este inerat de nerul accesor si primeste ramuri din ple.ul cerical.
Actiunea' cand punctul fi. este inferior atunci muschiul fle.ea!a si inclina de partea sa capul, in timp
ce fata este rotita spre partea opusa. In contractie bilaterala este fle.or al capului si al ,atului. $aca
punctul fi. este superior actionea!a asupra toracelui si deine muschi respirator.
62. #uschii cericali ' in particular muschii cefei, asi,ura echilibrul postural al capului sub controlul
ederii si a canalelor semicirculare. Acesti muschi sunt intotdeauna in contractie pentru mentinerea
rectitudinii capului si pentru a permite miscarile mandibulei. "o!itia mandibulei si a contactelor
oclu!ale aria!a urmand po!itia capului.
#US%7IUL STERNO%LEI$O#ASTOI$IAN *S%#+
Este un muschi dreptun,hiular, lun, si ,ros, situat in re,iunea antero(laterala a ,atului si aand un
traiect usor spiralat.
Insertii. El se intinde oblic intre stern si claicula, in partea inferioara, si apofi!a mastoida, in partea
superioara. #uschiul cuprinde trei fascicule principale, dispuse in doua planuri'
( planul superficial este format anterior de fasciculul sternal si posterior de fasciculul cleido(occipital)
( planul profund este format din fasciculul cleido(mastoidian.
Actiune. %ontractia unilaterala inclina capul spre aceeasi parte si rotea!a fata spre partea opusa.
%ontractia bilaterala cu punct fi. pe stern flectea!a capul si ,atul completand fle.iunea din primul timp
al muschiului drept anterior) daca lipseste fle.iunea prealabila, muschiul fi.ea!a capul in articulatia
atlantooccipitala si este e.tensor. %and ia punctul fi. pe cap, actionea!a ca un ridicator al toracelui.
E. #US%7IUL TRA"EJ
#uschiul trape! *sau cerico(dorsal+ face parte din cate,oria muschilor cericali superficiali posteriori.
Este un muschi lat, aplati!at, subtire, triun,hiular, care se intinde de la coloana cerico(dorsala pana la
umar.
Insertii. Trape!ul cuprinde trei ,rupe de fibre *superioare, mi-locii si inferioare+ care coner, de la linia
mediana *protuberanta occipitala e.terna+ spre umar *claicula, centura scapulara+.
Actiune. %and muschiul ia punct fi. pe insertia mediala si se contracta in intre,ime, ridica umarul si(l
tra,e inauntru) portiunea descendenta ridica umarul) portiunea ascendenta il coboara, ambele portiuni
aand si o actiune de rotatie) portiunea transersala duce scapula inauntru.
%and iau punct fi. pe scapula, fibrele superioare inclina capul de partea respectia si in acelasi timp ii
imprima o miscare de rotatie ce duce fata de partea opusa) fibrele mi-locii inclina coloana ertebrala de
partea lor) fibrele inferioare contribuie la ridicarea corpului in intre,ime *actiunea de catarare+. "rin
tonicitatea sa muschiul mentine umarul la inaltimea normala.
62
64.Nerul facial*&II+
(pana nu demult era considerat un ner mi.t
%onsiderat ner motor deoarece portiunea sen!itia este tratata ca un ner aparte*&II bis+(nerul
intermediar.
Fibrele iscerale aferente si eferente pre,an,lionare care ii erau atribuiteQapartin nerului intermediar.
%ei doi neri aand un traiect comun, pana in prima parte a canalului nerului facial, moti pentru care
au fost descrisi impreuna.
Ori,inea reala a fibrelor facialului se afla in nucleul motor al nerului facial, situat in te,mentul*calota
pontina+ pontiQn.
Fibrele eferente ale nucleului facialului situate profund pe planseul entriculului I& cerebral au un
traiect dorso(medial, incon-ura colul superior al nucleului nerului abducens formand ,enunchiul intern
al nerului facial sau coliculul facial si se indreapta entro(lateral prin punte spre santul bulbo(pontin,
in partea laterala a acestuia la nielul fosetei supraQ deasupra oliei bulbare fiindQunde se ,aseste
ori,inea aparenta a nerului, aand lateral nerii intermediari si estibulo(cohlear, iar medial dar la
distanta mai mare nerul abducens.
Traiect si raport' de la nielul ori,inii sale aparente, nerul facial strabate fosaQeta-ul post ba!ei cr+
craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul facialului si a-un,e sub ba!a craniului ramificandu(
se in ramurile sale terminale in interior ,landei parotide. In fosa craniana posterioara nerul facial este
inelit intr(o teaca arahnoidiana, comuna, impreuna cu nerii intermediar si estibulo(cohlear, in
interiorul careia piamater formea!a o teaca proprie fiecarui ner. La acest niel nerul se ,aseste in
un,hiul ponto(cerebelos al lui #in,a!inni fiind in constitutia pachetului acustico(facial. In partea
mediala a acestui spatiu n 1 n &III plasandu(se sup fibrelor cohleare ale acestuia. In partea lat a
spatiului n facial si intermediar sunt suprapusi, dupa care Nerul intermediar *este situat mai intai
lateral fata de facial si apoi+ se interpune intre acesta si fibrele cohleare ale nerului &III de unde isi
capata si numele. In raport cu n &III este dispus postero(lat fibrelor cohleare si antero(medial fibrelor
estibulare.
La nielul un,hiului ponto(cerebelos nerul facial are urmatoarele raporturi' supero(medial cu
radacinile nerului tri,emen, inferior nerii ,losofarin,ian, a, si accesor*care mer, spre foramen
lacerum+, artera cerebeloasa antero(inferioara se ,aseste intre nerii facial si intermediar. $in fosa
craniana posterioara nerul facial patrunde in meatul acustic intern, incepand astfel portiunea
intrapietroasa a nerului facial. La acest niel nerul facial este cel mai sus situat dintre cei 5
neri*&II,&III,&IIbis+ are o lun,ime de apro.imati 24mm si acopera U mediala a nerului estibulo(
cohlear intre care se afla nerul intermediar*fb anastom cu cei 4 n+. La nielul fundului meatului
acustic intern, nerul &II poate fi insotit de o prelu,ire menin,eala( L%R poate a-un,e in U ,,l
,enicular. Se dispune in cadranul antero(superior al acestuia numita si aria nerului facial. *apeductul
lui Fallopius+, aand o lun,ime de 4F(5@mm si in ansamblu un traiect in forma de J, pre!entand 5
portiuni'
2+prima portiune este se,mentul labirint deoarece este situate deasupra labirintului urechii interne, unde
la nielul ,an,lionului ,enicular pre!inta o prima an,ulatie de apro.imati D= de ,rade purtand numele
de ,enunchiul nerului facial. Acest prim se,ment este cel mai scurt al nerului si al canalului cu o
lun,ime de 5(=mm si un diametru de 2mm ceea ce constituie o eritabila !ona de stran,ulare, directia
canalului este aproape ori!ontala antero(posterioara, perpendicular pe a.ul stancii temporalului.
4+a doua portiune este se,mentul timpanic, se ,aseste pe peretele medial al urechii medii, de unde ii
ine si numele, canalul fiind paralel cu a.ul stancii si nerul aand o directie postero(laterala. In acest
se,ment nerul este insotit de un ram din artera menin,ee mi-locie fiind situat superior de fereastra
oala. Intre a doua si a treia portiune e.ista o a doua an,ulatie, ,enunchiul inferior sau cotul nerului
64
facial care este separat prin tesut osos compact de adiptus adantrum situat superior. Acest raport e.plica
riscul le!arii nerului facial intre balantiaQpalatii mastoidaQei.
5+a treia portiune a canalului este se,mentul mastoidian, situat la nielul peretelui anterior al procesului
mastoidian, posterior meatului acustic e.tern, fiind incon-urat de cel mastoidiene. La acest niel nerul
aand o directie erticala si fiind insotit de artera stilo(mastoidiana, iese din mastoida prin orificul stilo(
mastoidian, a-un,and la ba!a craniului unde se indreapta antero(inferior si lateral strabatand
patrulaterul facialului delimitat astfel' superior( ba!a craniului, inferior( pantecele posteriorQINF al
di,astricului, anterior( parotida si posterior( procesul mastoidian si mar,inea anterioara a muschiului
sternocleidomast. N.N. Faure descrie triun,hiul stilodi,astric delimitat intre ba!a craniului, pantecele
posterior al di,astricului si muschiul stilohioidian, apoi nerul patrunde in lo-a ,landei parotide
strabatand ,landa dupa e.presia lui 3re,oire ca semnul de carte intr(o carte. La nielul ,landei, nerul
are o directie antero(laterala si usor inferior, initial fiind situat profund si apropiindu(se ulterior de fata
laterala a ,landei fiind situate intotdeauna lateral de artera carotida e.terna si ena -u,ulara e.terna.
65. Ramurile colaterale' topo,rafic, ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase care se
desprind din interiorul stancii temporalului si ramuri e.trapietroase care se desprind din facial dupa
iesirea din stanca temp. %ele intrapietroase mer, cu muschiul scaritei(.nerul stapedius. Ramurile
e.trapietroase sunt repre!entate de nerul auricular posterior, ramul di,astric si ramul stilohioidian,
ramul communicant cu nerul ,losofarin,ian si nerul lin,ual care poate sa lipseasca.
a+Nerul auricular posterior se desprinde din facial la iesirea din ,aura stilomast, incon-ura mar,inea
lateralaQant a procesului mastoidian si ia traiect ascendent*se inflectea!a sup+ a-un,and la nielul
insertiei muschiului sternocleidomastoidian, niel la care primeste o anastomo!a din ramul auricular al
ple.ului cerical superficial. Se imparte in 4 ramuri, ramul auricular pentru muschii auriculari posterior
si superior si ramul occipital pentru muschiul cu acelasi nume, inerea!a pantecele occipital. Acest ram
se anastomo!ea!a cu ramul post al celui de(al II(lea n cerical.
b+Ramul di,astric se distribuie pantecelui posterior al di,astricului, iar cel
c+stilhiodian muschiului cu acelasi nume.
d+Nerul lin,ual este inconstant si cand e.ista da filete mucoase din n intermediar care se termina
impreuna cu ramificatiile terminale ale ,losofarin,ianului in mucoasa lin,uala si filete musculare care
se distribuie muschilor ,losostafilini si stilo,los. Are traiect lun,, de la ,aura stilomastoidiana la ba!a
limbii.
e+Ramul communicant cu nerul ,losofarin,ian se desprinde la iesirea din ,aura stilomastoidiana si se
termina in ,an,lionul inferior al ,losofarin,ianului sau in trunchiul nerului ,losofarin,ian imediat
sub ,an,lion. Se numeste si ansa lui 7aller pentru ca incon-oara ca o ansa fata anterioara a enei
-u,ulare interne.
Ramurile terminale' patrun!and in ,landa parotida ramurile sale formea!a un plan neros discontinuu
care constituie asa numitul ple. intraparotidian. Nerul facial se poate termina prin bifurcare in ram
superior sau temporofacial si ram inferior sau cericofacial sau prin trifurcare superior, inferior si intre
cele 4 un ram mi-lociu, transersofacial*trifurcarea este mai frecenta+. In interiorul parotidei, intre
ramurile superior si inferior e.ista constant o anastomo!a parastenoniana care incon-oara fata e.terna a
portiunii initiale a canalului V. Ramul superior este mai scurt, mai ,ros se indreapta catre condilul
mandibular niel la care se anastomo!ea!a cu auriculo(temporalul si apoi se imparte in ramuri
temporale pentru muschii auriculari anteriori si pantecele frontal al muschiului occipito(frontal, ramuri
!i,omatice care inerea!a muschii orbicularul ochiului, sprancenos si depresor, supercili, ramuri bucale
superioare care inerea!a marele si micul !i,omatic, ridicator al un,hiului ,urii, ridicator al bu!ei
superioare si ridicatorul bu!ei superioare si aripii nasului, buccinatorul si orbicularul bu!elorQ,urii, m
piramidei na!ale. Atunci cand nerul se trifurca acesti muschi sunt inerati de transersofacial. Ramul
65
inferior da 4 feluri de ramuri' bucale inferioare pentru m bu!ei inf, muschii buccinator, ri!orius si
orbicular al ,urii, un ram mar,inal al mandibulei pentru muschii depressor al un,hiului ,urii, depressor
al bu!ei inferioare si muschiul mentonier. Ramul cerical al ,atului se distribuie muschiului platisma.
El se anastomoea!a cu ramul cerical transers din ple.ul cerical profund formand anastomo!a sau
ansa lui Lan,er.
&asculari!atia facialului' in tri,onul ponto(cerebelos nerul este asculari!at de catre 4 artere' artera
cerebeloasa antero(inferioara si artera labirintica. In meatul acustic intern este asculari!at numai de
catre artera labirintica. $e asemenea este asculari!at de catre artera menin,ee mi-locie*ram pietros+
ce asculari!ea!a se,mentul labirintic si -umatatea anterioara a se,mentului timpanic. Numatatea
posterioara a acestui se,ment fiind asculari!ata de ramuri ale arterei timpanice. Ultimul se,ment este
asculari!at de artera stilo(mastoidiana precum si ramuri din artera auriculara posterioara.
Anastomo!e' la nielul ori,inii aparente pre!inta catea filete care il anastomo!ea!a cu nerul
estibulo(cohlear' In meatul auditi intern cu nerul intermediar, iar la nielul canalului facialului din
primul ,enunchi al n facial se desprind 4(5 filete neroase subtiri care il anastomo!ea!a cu ,an,lionul
estibular Scarpa. "re!inta anastomo!e cu tri,emen, I1 si ple.ul cerical.
66 O 6< de completat
6D. nerul tri,emen
(Este un n mi.t
(Repre! perechea & de n cranieni
(%el mai oluminos
(Este format din fibre motorii care inerea!a m masticatori si fibre sen!itie care receptionea!a
impulsuri proprio si e.teroceptie de la ni te,umentelor fetei, mucoaselor bucala, na!ala si sinusala si
de la ni dintilor
Ori,inea reala a fibrelor motorii este in nucleul motor al n & din calota pontina care poarta denumirea
de Wnucleu masticatorX sau Wnucleu principal motor al n tri,emenX
(Se considera ca de la ni polului sup al nucleului masticator si pana in me!encefal se insiruie un ,rup
de neuroni care alcatuiesc nucleul motor accesoriu al n tri,emen
Ori,inea reala a fibreor sen!itie se ,aseste intr(un ,, neros situat pe traiectul n care poarta
denumirea de ,, tri,eminalQ ,, semilunarQ ,, lui 3ASSER. Acest ,, este format din neuroni
pseudounipolari a caror prelun,ire periferica sau dendrita receptionea!a impulsuri din periferie de la
ni teritoriului sen!iti ai n iar prelun,irea centrala sau a.onul patrunde in trunchiul cerebral pe la ni
ori,inii aparente a n si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul sen!iti al n tri,emen din trunchiul
cerebral. Nucleul sen!iti al tri,emenului din trunchiul cerebral se intinde pe toata lun, acestuia si
d.p.d. didactic este impartit in nucleu bulbar, pontin si me!encefalic.
a+Nucleul bulbar este numit si nucleul tractului spinal) el se intinde de la ni mielomerului cerical %4
si pana la ni polului inf al nucleului pontin si primeste fibrele neroase ale tri,emenului care conduc
sensiblitatea termica si dureroasa si mai putin pe cea tactila.
b+Nucleul pontin poarta denumirea de nucleul principal al tri,emenului iar fibrele care fac sinapsa in
acesta conduc sensibilitatea epicriticaQfina.
A.onii neuronilor din nucelul bulbar si pontin formea!a LE#NIS%UL TRI3E#INAL.
c+Nucleul me!encefalic poarta denumirea de nucleul tractului me!encefalic si se considera ca la acest
ni fac sinapsa fibrele proprioceptie care aduc e.citatii proprioceptie de la ni m pielosi si m
masticatori.
66
Ori,inea aparenta este pe f ant a puntii, la limita dintre aceasta si pedunculii cerebelosi mi-l prin 4 rad'
a+laterala( sen!itia,oluminoasa
(formata din pana la 6@ filete neroase
(de la ori,inea aparenta strabate fosa craniana post fiind situata in un,hiul ponto(cerebelos al lui
#IN3AJJINI
(in apropierea mar, sup a stancii temporalului, aceasta rad incrucisea!a mar,, orientandu(se inf si spre
ant, se ramifica bo,at determinand aparitia unui ple. care poarta denumirea de ple.ul triun,hiular al lui
&ALENTIN care patrunde in concaitatea ,, lui 3ASSER
(datorita faptului ca o mare parte din fibrele neroase ale acestui ple. au un traiect aberant, fiind
rasucite si impletite se considera ca totalitatea lor formea!a "LE1UL LUI SANTORINI SI 3IRAR$I
b+mediala( motorie, subtire
(formata din D(F filete neroase
(la ori,ine este sit med de cea sen!itia dupa care se asea!a inf de aceasta, fiind situata intr(o dedublare
a durei mater
(incrucisea!a fata inf a ,, semilunar si a ple.ului triun,hiular, alun,e la ni cornului lat al ,, lui
3ASSER si se alatura n mandibular
3,l lui 3ASSER
Ete cel mai oluminos ,, cerebro(spinal
Are forma semilunara pre!entand'
(O mar, post concaa care primeste ple.ul triun,hiular al lui &ALENTIN
(O mar, ant cone.a de unde pleaca cele 5 ramuri terminale ale tri,emenului care dinspre med spre lat
sunt n oftalmic, n ma.ilar, n mandibular
(#ai pre!inta o fata sup care este usor concaa, o fata inf care este usor cone.a
(4 coarneQe.trem*med si lat+ care se prind prin intermediul unor li,am "rinceteau de fosa semilunara a
stancii temporalului
Sta in foseta ,asseriana de pe fata ant( supa stancii temporalului, intr(o dedublare a durei mater(
%A&U#UL LUI #E%YEL. Acesta, la randul lui, este format din 5 portiuni' estibulara(ineleste
ple.ul triun,hiular al lui &ALENTIN) lo-a semilunara( coresp ,,l tri,eminal) se,m ant( !ona celor 5
tunele, corespund portiunii initiale ale celor 5 ramuri terminale.
Ramurile colaterale
(putine si f subtiri
(repre! de filete osteo(periostice ptr stanca temp si corpul sfenoidului
(catea ptr sinusul carotidian
6FZ6G. 2. N. OFTAL#I% *al lui CILLIS+
(in intre,ime sen!iti
(se desprinde din portiunea cea mai mediala a mar, ant a ,, lui 3asser
(situat la ori,ine sup si med fata de n ma.ilar
(patrunde prin tunelul med al caumului lui #ec[el
(are un traiect spre ant, sup si med, an,a-andu(se prin peretele lat al sinusului enos carotidian
(la acest ni are rapoarte cu perechea III si I& de n cranieni care sunt situati in peretele sinusului
caernos si sup fata de oftalmic cu n abducens si a carotida int care sunt situati medial fata de el in
plin san,e enos al sinusului carotidian
(da un s, ram colateral care se num N RE%URENT AL LUI ARNOL$ care inerea!a cortul
cerebelului si inainte cu 5(6 mm de fisura orbitala sup se imparte in ramurile lui terminale care sunt' N
NAJO(%ILIAR, N FRONTAL, N LA%RI#AL
2+N NAJO(%ILIAR( patrunde in orbita prin fisura orbitala sup, trecand prin inelul tendinos al lui
6=
JINN
(parcur,e dinspre post spre ant peretele med al orbitei, fiind situat intre m drept sup si marele oblic
(la ni ,aurii etmoidale ant se termina dand n etmoidal ant si n infratrohlear.
a+N etmoidal ant
(Rparcur,e conductul etmoidal ant alaturi de a omonima si a-un,e in eta-ul ant ai endoba!ei pe lama
ciuruita a etmoidului
(Rde aici, printr(o cel etmoidala patrunde in fosele na!ale unde se termina, dand un ram medial care
inerea!a septul na!al si sinusul frontal si un ram lateral care inerea!a cornetele na!ale, estibulul
nasului si lobulul nasului
b+N infratrohlear
(Rcontinua directia n na!al, a-un,e la rebordul orbital unde se a imparti in 5 cate, de ramuri'
palpebrale ascendente*ptr pleoaopa sup+, lacrimale*ptr sacul lacrimal si conductele sale+ si na!ale*ptr
te,umentul radacinii si dosului nasului+ si mucoase*pt con-unctia oculara+
(ramuri colaterale'
a+Rad lun,a sen!itia a ,, oftalmicQciliar
b+N ciliari lun,i care patrund in ,lobul ocular pe traiectul lor enind filetele neroase simpatice ptr m
dilatator al pupilei si fibre sen!itie ptr iris, corpul ciliar si cornee
c+N etmoidal post*n sfeno(etmoidal al lui LUS%7YA+ care patrunde prin conductul etmoidal post
impreuna cu a omonima si se distribuie sinusului sfenoidal si cel etmoidale post
4+N FRONTAL( patrunde in orbita prin fisura orbitala sup in afara inelulul tendinos al lui JINN
(parcur,e dinspre post spre ant peretele sup al orbitei, fiind situat intre plafon si m ridicator al pleoapei
sup
(la catia mm inapoia mar, supraorbitale se termina dand n supraorbital si n supratrohlear
a+N supraorbital
(Riese din orbita prin inci! supraorbitala si inerea!a pielea fruntii pana la erte., te,umentul si
con-unctia pleoapei sup, osul frontal si sinusul frontal
b+N supratrohlear
(Rcontinua directia n frontal si inerea!a pielea fruntii, pleoapei sup si te,umentul radacinii nasului
5+N LA%RI#AL( patrunde in orbita prin fisura orbitala sup
(parcur,e dinspre post spre ant peretele lat al acesteia, mer,and pe mar, supa m drept lat al ,lobului
ocular
(se termina in ecinatatea ,landei lacrimale, dand filete ptr ,landa lacrimala si ptr pleoapa sup
(se anastomo!ea!a cu ramul !i,omatic al n ma.ilar, formand AR%A$A JI3O#ATI%A #A1ILARA
(pe traiectul acesteia in filete iscero(motorii de la ,, sfeno(palatin al lui #E%YEL ptr ,landa
lacrimala
PN oftalmic si tuturor ramurilor terminale ale tri,emenului ii este ane.at un ,, neros e,etati
parasimpatic(R 33 OFTAL#I% SAU %ILIAR. Acesta este situat pe fata lat a n optic si de la el
pornesc n ciliari scurti care patrund in ,lobul ocular, a-un, la ni irisului si produc irido(constrictia.
"e traiectul sau pre!inta anastomo!e cu ple.ul simpatic pericarotidian int cu n III, I&, &I.
=@. 4. N #A1ILAR
(in intre,ime sen!iti
(se desprinde din portiunea mi-l a mar, ant a ,, lui 3asser si parcur,e initial tunelul mi-l al caumului
lui #ec[el, fiind situat lat si inf fata de n oftalmic si medial fata de n mandibular
(strabate fosa craniana mi-l, fiind situat lat de peretele sinusului enos carotidian intr(o dedublare a
durei mater.
(are rapoturi cu n din ,rosimea peretelui sinusului enos
6<
(iese din craniu prin ,aura rotunda si din acest moment i se desscrie un traiect in forma literei J sau in
baioneta.
(a-un,e initial in portiunea cea mai inalta si ant a fosei !i,omatice unde are un traiect f scurt*de catia
mm+ si prin fisura pteri,oma.ilara patrunde in fosapteri,opalatina pe care o traersea!a in port ei cea
mai inalta
(pe traiectul lui in dia,onala prin fosa pteri,oma.ilara, n ii este ane.at ,, pteri,o(palatin sau
sfenopalatin al lui #ec[el situat intotdeauna inf si med fata de n si tot aici, inf si lat fata de n se
,aseste a ma.ilara.
(prin fisura orbitala inf, n patrunde in orbita si se an,a-ea!a prin s si apoi canalul suborbital situate pe
planseul acesteia si a iesi din orbita prin ,aura suborbitala, luandu(si in acest moment numele de n
suborbital
(pe traiectul sau prin fisura orbitala inf si pe planseul orbitei este insotit de a suborbitala, iar la
e.teriori!are prin ,aura suborbitala de ram acesteia impreuna formand EU%7ETUL &AS%ULO(
NER&OS SUEOREITAL
PN& SUEOREITAL( s, ram terminal al n ma.ial si se imparte in' ramuri sup*ascendente+ ptr pleoapa
inf) ramuri inf*descendente -u,o(raiale+ ptr te,ument si mucoasa obra-ilor si a bu!ei sup) ramuri med
sau na!ale ptr te,umentul aripii nasului
(Ramuri colaterale'
2+RA#UL #ENIN3EAL #INL care mer,e impreuna cu a menin,ee mi-l prin ,aura spinoasa
4+RA#UL JI3O#ATI% se desprinde din n ma.ilar imediat sub ,aura rotunda si are un traiect paralel
cu acesta pana cand patrunde in orbita) la acest niel n !i,omatic da un ram palpebral ptr pleoapa inf
si un ram temporo(malar care patrunde in canalul in forma de \ a osului !i,omatic si a inera re,
temporale si te,umentele pometilor obra-ilor. N !i,omatic se anastomo!ea!a cu n lacrimal al
oftalmicului, formand AR%A$A JI3O#ATI%O(LA%RI#ALA) ram !i,omatico(facial si !i,omatico(
temporal.
5+N SFENO("ALATINI( cel mai imp ,rup de ramuri colaterale care isi au ori, in n ma.ilar, la ni
plafonului fosei pteri,o(palatine
(a-un, la ,, sfeno(palatin al lui #ec[el, schimba filete cu acesta si or da'
a+N sfenopalatini( mer, impreuna cu a sfeno(palatina prin orificiul omonim, a-un,and in fosele na!ale
si distribuindu(se cel etmodiale post, meatului sup si mi-l
$intre n na!ali sup, unul este mai oluminos si cu un traiect constant, poarta denumirea de n
farin,ian al lui EO%Y si inere!a mucoasa farin,iana din -urului trompei lui EUSTA%7IO, parcur,and
canalul pteri,o(palatin impreuna cu a omonima
b+N na!o(palatini( inerea!a mucoasa septului na!al si portiunea ant a boltii palatine
c+N palatini( se impart in'
(Rn palatin antQmare( trece prin canalul palatin mare impreuna cu a palatina descendenta si inerea!a
mucoasa palatului dur, alul palatin si m pteristafidii)
(Rn palatini mi-l si postQmici( care coboara prin canalele palatine mici si inerea!a bolta
palatina*portiunea post+ si mucoasa alului palatin
d+N dentari sau aleolari post(sup( coboara pe tubero!itatea ma.ilei si se an,a-ea!a prin canalele
aleolare sapate de aceasta a-un,and la molarii 4 si 5 sup unde se ramifica bo,at formand un ple.
dentar ce asi,ura ineratia acestora
e+N dentari sau aleolari ant(sup( se deprind din n ma.ilar cand acesta se ,aseste in canalul
suborbital si se an,a-ea!a printr(un canal propriu sapat in peretele ant al sinusului ma.ilar, a-un,and
astfel la caninii si incisii sup.
(se mai descriu un ,rupde neri dentari sup si mi-l care sunt inconstanti, iar atunci cand e.ista se
deprind din portiunea suborbitala a n ma.ilar si a-un, la primul molar sup.
6D
Anastomo!e'
(Rcu n oftalmic la ni arcadei !i,omatico(lacrimale)
(Rcu n mandibular la ni ramului !i,omatico(temp al n !i,omatic si n temporal profund ant din
mandibular)
(Rcu n facial intre ram infraorbitale ale n supraorbital si ram transerso(faciale ale n facial)
(Rcu n ,loso(farin,ian)
(Rcu sist neros e,etati prin filete simpatice din -urul ple.ului carotidian int.
&asculari!atia( asi,urata din ram a carotidina int si a menin,ee la ni fosei craniene mi-l din ram din a
ma.ilara in fosa pteri,o(palatina si de a suborbitala.
N ma.ilar, in portiunea sa infraorbitara, este despartit de sinusul ma.ilar printr o lama subtire de
os*peretele sup al sinusului+ care uneori poate fi dehiscenta, ducand la neral,ie de tri,emen*de
ma.ilar+ in sinu!ita ma.ilara. "ortiunea n ma.ilar situata in fosa pteri,o(palatina repre!inta tronsonul
chirur,ical al n ma.ilar.
=2. 5. N #AN$IEULAR
(cel de(al 5(lea ram terminal al tri,emenului
(n mi.t format din fibre motirii si sen!itie
(se formea!a prin unirea a 4 rad'
2(sen!itia, ,roasa, care proine din port cea mai lat a ,, lui 3asser care se an,a-ea!a prin tunelul lat al
caumului lui #ec[el patrun!and astfel in eta-ul mi-l al endoba!ei)
4(motorie care proine din nucleul motor al tri,emenului care traersea!a fata inf a ,, lui 3asser fara a
face sinapsa in acesta, a-un,e la ni cornului lat al ,,, se asea!a sub rad sen!itia, fiind separate de
aceasta printr(o dependinta a durei mater
(cele 4 rad strabat fosa craniana mi-l si ies din craniu prin ,aura oala) la ni acesteia sau imediat sub
ea cele 4 rad fu!ionea!a (RTRUN%7IUL N #A$IEULAR
(sub ba!a craniului, n patrunde in fosa infratemp si dupa un traiect f scurt de 5(6 mm intre cei 4 m
pteri,oidieni se termina impartindu(se in ramurilelui terminale
(ramuri colaterale'
N& RE%URENT #ENIN3EALO insoteste a mica menin,ee, inerand sinusul sfenoidal si cel
mastoidian.
(ramurile terminale' $upa un traiect scurt printre m pteri,oidieni, n se termina impartindu(se intr(un
trunchi ant si unul post) la nielul ,aurii oale.
$in trunchiul ant se desprind'
2+N& TE#" "ROFUNJI*post,m-,ant+(mi-l( mer,e prin m pteri,oidieni si aripa mare sfenoid, se
reflecta la ni crestei infratemp si patrunde in m temporal*mi-l+ pe care il inerea!a motor
4+N& TE#"ORO(EU%AL( se imparte in n temporal profund ant care inerea!a motor fibrele ant ale
temp si n bucal care inerea!a sen!iti te,umentul si mucoasa obra-ilor
5+N& TE#"ORO(#ASETERIN( mer,e intre m pteri,oidian lat si plafonul fosei infratemp, iar la ni
crestei infratemp se imparte intr(un ram maseterin care trece prin inci!ura ramurii mandibulare si
patrunde in m maseter si un ram temp profund post care inerea!a fibrele post ale m temp
Pla ora actuala, nomina anatomica considera ca n temporali profun!i sunt ramuri independente ale
trunchiului ant care impreuna cu a omonime formea!a 5 "&N 'temporal profund ant, mi-l si post
destinate ineratiei si asculari!atiei m temporal
Pn bucal si n maseterin sunt considerate ramuri independente
6+UN TRUN%7I %O#UN $E N& ptr m pteri,oidian med, peristafilin e.t si m ciocanului
$in trunchiul post se desprind'
2+N& AURI%ULO(TE#"ORAL( dupa ce se desprinde din n mandibular formea!a o butoniera prin
6F
care trece a menin,ee mi-l
(trece apoi prin butoniera retrocondiliana a lui NU&ARA impreuna cu a ma.ilara
(patrunde in lo-a ,l parotide pe traiectul lui enind filete secretorii ptr ,l parotida de la ,, otic al lui
ARNOL$
(iese din lo-a parotidei impreuna cu a temporala superf, trece ant de conductul auditi e.t si se termina
inerand' te,umentul portiunii lat a capului, ,l parotida, art temp(mand, conductul auditi e.t, membr
timpanului si pailionul urechii
4+N& $ENTAR SAU AL&EOLAR INF( mer,e impreuna cu a omonima si patrunde in canalul
mandibular prin ,aura mand de pe fata med a ramurii mand
(il strabate ramificandu(se bo,at si formand ple.ul dentar sau aleolar inf care inerea!a toti dintii
mand
(iese din canalul mand prin ,aura mentoniera sub denumirea de n mental care inerea!a sen!iti bu!a
inf, pielea barbiei si ,in,ia inf
(se considera ca din n dentar inf se desprinde un ram motor ptr m milo(hiodian si pantecele ant al
di,astricului
Paneste!iat de stomatolo,i cand lucrea!a pe dintii inf mandibulari*]ram ,in,iale+, practicata la
intrarea in canalul mandibular, cu pct de reper(spina lui Spi.Qlin,ula) frecent cuprinde si teritoriul n
lin,ual( situat la 2 cm ant n aleolar inf.
5+N& LIN3UAL( coboara intre m pteri,oidieni, patrunde in ,roismea limbii si inerea!a' mucoasa
lin,ual dinaintea &(ul lin,ual, alul palatin, ami,dala palatina, iar pe traiectul sau sunt ane.ati 4 ,,
e,etatii parasimpatici' ,, submandibular si ,, sublin,ual.
( in felul acesta fibrele iscero(motorii care pleaca din nucleul saliator sup si iau calea n intermediar
si apoi a n coarda timpanului a-un, pe anastomo!a dintre coarda timpanului si n lin,ual la ,,
submand si sublin,uali.
(fibrele post,an,lionare inerea!a secretor ,landele saliare submandibulara si sublin,uala
N mandibular ii este ane.at un ,, parasimpatic care poarta numele de ,, otic al lui Arnold. Acesta
este situat in fosa infratemp, sub ,aura oala si are lat trunchiul n mand, medial m peristafilin int si
post a menin,ee mi-l. 3, otic i se descriu 4 rad'
2.principala parasimpatica care proine de la ni nucleului saliator inf din bulb pe calea ramurilor n
,losofarin,ian, deci se poate afirma ca desi este ane.at n mand, d.p.d.. funct ,, otic apartine n I1)
4.simpatica care proine din ple.ul simpatic pericarotidian int si din -urul a menin,ee mi-l.
Fibrele post,an,lionare care pleaca din ,, otic sunt ramuri comunicante ptr n auriculotemp al n
mand inerandu(se astfel motor parasimpatic ,l parotida.
Anastomo!e'
(cu celelalte ramuri terminale ale tri,emenului
(cu n facial prin n coarda timpanului
(cu n ,losofarin,ian prin n lin,ual
(cu simpaticul cerical cu ple.ul cerical superf.
&asculari!atia'
(asi,urata in mare parte de a ma.ilara si ramurile ei colaterale
=4. "le.ul cerical pre!inta 4 componente, una superficiala care se distribuie pielii
re,iunilor cericala si supero(laterala a toracelui si o portiune profunda care se distribuie muschilor
antero(laterali ai ,atului si diafra,mei.
Este format din ramurile anterioare ale nerilor cericali %2(%6 si din cele 5 anse cericale
anastomotice latero(transersale care ii unesc.
6G
"rimul ner cerical este pur motor si iese din canalul ertebral prin spatiul dintre occipital si atlas,
mer,e pe fata superioara a procesului transers al atlasului, unde se imparte in 4 ramuri' entral si
dorsal.
Ramul entral se anastomo!ea!a cu ramul entral al celui de(al doilea ner cerical cu care formea!a
prima ansa cericala, ansa superioara sau ansa atlasului care dupa unii autori este cea mai importanta
ansa ea nelipsind niciodata.
Ramul entral al celui de(al doilea ner cerical este situat intre atlas si a.is si patrunde apoi in primul
spatiu intertransersar intre cei 4 muschi intertransersari. La arful procesului transers al a.isului se
bifurca, ramul ascendent anastomo!andu(se cu %2, iar ramul descendent anastomo!andu(se cu ramul
ascedent al lui %5 cu care formea!a cea de a doua ansa cericala, ansa mi-locie sau ansa a.isului.
Ramul entral al celui de al treilea ner cerical strabate al doilea spatiu intertransersar, se bifurca,
ramul ascendent anastomo!andu(se cu %4, iar ramul descendent cu ramul ascendent al lui %6 cu care
formea!a cea de a treia ansa cericala sau ansa inferioara.
Ramul entral al celui de al patrulea ner cerical mer,e prin al treilea spatiu intertransersar si se
bifurca, ramul ascendent anastomo!andu(se cu ramul descendent al lui %5, iar ramul descendent
anastomo!andu(se cu ramul entral al lui %=, participand la formarea trunchiului superior al ple.ului
brahial.
Ramurile care intra in structura ple.ului cerical a-un, in spatiu preertebral la nielul tri,onului
%arot. "le.ul cerical este situat profund in re,iunea laterala a ,atului, fiind acoperit de lama
preertebrala a fasciei cericale si situat intre muschii preertebrali situati medial si insertiile muschilor
splenius, ridicatorul scapulei si scaleni dispusi lateral. Anterior are raporturi cu muschiul
sternocleidomastoidian si manunchiul asculo(neros al ,atului, in special cu ena -u,ulara interna.
"rimele 4 anse cericale, prin intermediul lamei preertebrale in in raport cu elementele spatiului
retrostilian.
%ea de a treia ansa cericala corespunde tri,onului carotic, enind in raport cu elementele asculo(
neroase ale acestuia.
Ramurile ple.ului cerical
$upa raporturile si teritoriul de distributie, ramurile ple.ului cerical se impart in superficiale si
profunde.
2.Ramurile superficiale sau cutanate formea!a ple.ul cerical superficial si aceste ramuri se
e.teriori!ea!a la mi-locul mar,inii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, intr(o !ona numita
punctul neros, care este folosit ca punct de reper in aneste!ia ramurilor superficiale ale ple.ului. $e la
acest niel, aceste ramuri trec pe fata superficiala a muschiului, ramificandu(se in eantai spre
teritoriile cutanate pe care le inerea!a. Aceste ramuri sunt repre!entate prin' nerii occipital mic,
auricular mare, transers al ,atului si supraclaicular.
a+Occipitalul mic( urca de(a lun,ul mar,inii posterioare a sternocleidomastoidianului si dupa ce
traersea!a fascia cericala mer,e posterior pailionului urechii, inerand te,umentele re,iunilor
occipital, parietala laterala, mastoidiana si te,umentele treimii superioare ale fetei mediale a
pailionului urechii.
b+Nerul auricular mare( incon-oara mar,inea posterioara a sternocleidomastoidianului, perforea!a
fascia cericala si urca pe fata anterioara a sternocleidomastoidianului impreuna cu ena -u,ulara
e.terna si in apropierea pailionului urechii se imparte intr(un ram anterior pentru te,umentele re,iunii
parotideo(maseterine si un ram posterior pentru 4Q5 inferioare ale fetei mediale a pailionului urechii,
pentru te,umentele meatului acustic e.tern si pentru o parte a te,umentelor re,iunii mastoidiene.
c+Nerul transers al ,atului( se numeste si ner transers cerical, este cel mai oluminous ram
cutanat al ple.ului cerical are 4 feluri de ramuri' superioare, pentru te,umentul re,iunii
submandibulare si inferioare care traersea!a platisma pentru a se distribui te,umentului re,iunii
=@
antero(inferioare a ,atului.
d+Nerii supraclaiculari( sunt 5 ,rupe, medial, intermediar si lateral, sunt acoperiti de muschiul
platisma pe care il or traersa pentru a se distribui te,umentelor re,iunii supraclaiculare. Nerii
supraclaiculari mediali se mai numesc si anteriori sau suprasternali deoarece inerea!a te,umentele
re,iunii supraclaiculare mici si te,umentul re,iunii sternale. Nerii supraclaiculari intermediari
mi-locii sau supraclaiculari propriu(!isi trec anterior claiculei si ei or inera te,umentul re,iunilor
supra si subclaiculare, pana in dreptul coastei a 5(a. Nerii supraclaiculari laterali sau posteriori sau
acromiali inerea!a pielea re,iunii deltoidiene.
4.Ramurile profunde sunt motorii, formea!a ple.ul cerical profund' ramurile ascendente sunt
repre!entate prin fibre neroase pt m drept lateral si drept anterior al capului, descendente repre!entate
prin ansa cericala si nerii frenici, mediale sau interne pentru muschiul lun, al ,atului si laterale sau
e.terne pentru sternocleidomastoidian, trape!, ridicatorul scapulei si romboid.
5.Ramurile musculare sunt destinate si muschilor intertransersari, scaleni anterior si mi-lociu, mai
pre!entand si ramuri anastomotice bo,ate.
Ansa cericala
Este formata din 4 radacini' o radacina superioara cu ori,inea in %2(%4 si o radacina inferioara cu
ori,inea in %4(%5. %ele 4 radacini se unesc la nielul muschiului omohioidian. Radacina superioara
este insotita de filete neroase din hipo,los destinate muschiului tirohioidian si probabil si muschiului
,eniohioidian. Nomenclatura anatomica mentionea!a ca la formarea ansei ar participa si un ner
tiroidian.
Inerea!a muschii infrahioidieni, cu e.ceptia tirohioidianului.
Anastomo!ele ple.ului cerical
(cu simpaticul cerical prin 5(6 ramuri care proin din primele 5 ramuri cericale si ,, cerical
simpatico superior
(cu nerul accesor se anastomo!ea!a in ,rosimea sternocleidomastoidianului
(cu nerul subclaicular anastomo!a se reali!ea!a pe fata anterioara a scalenului anterior, in apropierea
intrarii nerului frenic in torace
(cu nerul hipo,los prin intermediul acelei anse cericale
(cu nerul a, undea inferior ,an,lionului cerical simpatic superior
=5. Ganglin!l "#$%i"al &!' este cel mai oluminous ,, cerical, aand o lun,ime de apro.imati
6 cm cu o latime intre = si 2@ mm, aspectul sau fiind fusiform. "re!inta prin fu!ionarea primilor 6
,an,lioni se,mentati cericali si se intinde de la un punct situat la 4 cm sub ,aura carotidiana pana la
nielul celei de a patra ertebre cericale, %6. Este situat in re,iunea retrostiliana, corespunde posterior
lamei preertebrale care acopera muschiul lun, al ,atului si primii 6 neri cericali sub muschi
,asindu(se procesele transerse cericale 4 si 5. Anterior se afla carotida interna si ena -u,ulara
interna.
Ra(!$i "la)#$al#
a+nerul -u,ular al lui Arnold care ia nastere la polul superior al ,an,lionului, a-un,e in ,aura -u,ulara
si se termina prin ramuri care patrund in ,an,lionul inferior al ,losofarin,ianului si ,, superiori si
inferiori ai a,ului si prin ramurile simpatice pe care le da participa la ineratia simpatica a iscerelor
din teritoriu acestor neri, inerand de asemenea si menin,ele din eta-ul posterior al craniului.
b+nerul carotidian intern se desprinde tot de la nielul polului superior si mer,e pe fata posterioara a
arterei carotid interne, unde formea!a ple.ul carotidian intern, putandu(se anastomo!a cu ple.ul
carotidian de partea opusa prin fibre care se ramifica in -urul arterei comunicante anterioare. $in ple.ul
carotidian intern se desprind ramuri pentru anastomoza cu nerul &IIbis, nerul pietros profund,
=2
formand nerul canalului pteri,oidian sau ner idian) da de asemenea ramuri comunicante pt
oculomotor, trohlear, abducens, oftalmic, pt ,, ciliar, pt ,, pteri,opalatin, ,, submandibular. $a un
ram communicant pt n tri,emen si un ram communicant pt ,, tri,eminal. $a ramuri meningeale pt
menin,ele de la ba!a craniului, ramuri pentru mucoasa sinusului sfenoidal, pentru glanda pineala, ner
carotico(timpanic care participa la formarea ple.ului timpanic al nerului ,losofarin,ian.
c+nerii carotidieni e.terni participa la formarea ple.urilor carotidiene e.tern si comun, de la care
pleaca fibre periarteriale pe ramurile carotide e.terne, adica toate cele 6 ramuri colaterale.
Se mai desprind din ,, cerical simpatic superior ramuri laringee, faringiene fie impreuna fie
separat.
Tot din ,, se desprinde nerul cardiac cerical superior din partea inferioara a ,an,lionului, uneori
chiar din ramul de sub ,an,lion care coboara posterior tecii carotidiene pentru a intalni nerul cardiac
mi-lociu cu care a cobori impreuna in dreapta terminandu(se in plexul cardiac posterior, iar in stan,a
fie in plexul cardiac anterior fie in ple.ul cardiac posterior.
=6. Ganglin!l "#$%i"al (i*l"i! este inconstant, cand e.ista este mic pana la 2 cm si aand o
forma foarte ariabila, poate fi situat fie deasupra fie dedesubtul arterei, anterior tuberculului anterior
al procesului transers al lui %<.
Ramul inter,an,lionar care il uneste de ,, inferior este comple., el mai intai se dedublea!a
formand o butoniera pt artera tiroidiana inferioara, dupa care se imparte in 4 ramuri' un ram posterior
care trece indaratul arterei ertebrale si se termina in ,, cerical simpatic inferior si un ram anterior
care trece succesi anterior arterei ertebrale si dupa aceea pe fetele anterioara, inferioara si posterioara
ale arterei subclaiculare pentru a a-un,e de asemenea la ,, stelat formand asa numita ansa a lui
&ieussens sau ansa subclaiculara.
Ra(!$i "la)#$al#
(ramuri comunicante cu n cericali 6 si =, precum si ramuri inconstante pentru nerii frenic si
larin,eu inferior
(ramuri vasculare destinate arterelor carotida comuna, participand la formarea ple.ului carotidian
comun si arterei tiroidiene inferioare reali!and ple.ul cu acelasi nume
(ramuri viscerale repre!entate prin ramuri tiroidiene pentru ,landa tiroida si nervul cardiac cervical
mijlociu care participa la formarea ple.ului cardiac posterior
PAtunci cand ,, cerical mi-lociu lipseste, nervul cardiac se desprinde din cordonul
intermediar sau din ,, inferior.
Ganglin!l "#$%i"al in+#$i$ re!ulta prin fu!ionarea ,, se,mentari cericali %D si %F care pot
fi fu!ionati cu primul ,an,lion toracic. Asa se e.plica si denumirea de ,, cerico(toracic si datorita
faptului ca are o forma stelata se mai numeste si gg &)#la). Se ,aseste situat in foseta
supraretropleurala a lui Sebileau care este delimitata astfel' anterior cupola pleurala, posterior
procesul transers al celei de(a D(a ertebre cericale si colul primei coaste, lateral li,amentul costo(
pleural, medial li,amentul ertebro(pleural. 3, corespunde anterior arterei subclaiculare, iar postero-
lateral nerilor spinali %F(T2, medial corespunde la stan,a ductului toracic, iar la dreapta canalului
limfatic drept.
==.A &!,"la%i"!la$a( cele 4 artere isi au ori,ini diferite, cea st, din crosa aortei, alaturi de carotida
comuna st, si trunchiul arterial brahiocefalic, iar cea dr din tr arterial brahiocefalic impreuna cu a
carotida comuna dr.
Subclaia st,( datorita ori,inii sale este mai lun,a decat cea dr cu apro. 5 cm, corespun!ator
lun,imii tr brahiocefalic. %omparati cu sublaia dr, cea st, pre!inta si o portiune intratoracica, niel
=4
la care pre!inta urmatoarele raporturi' ant carotida comuna st si a, st,, post corpul primelor 4 ert
toracale, medial traheea, esofa,ul, ductul toracic, iar lat pleura si plamanul st,.
%elor 4 a subclaiculare li se descriu 5 portiuni' prescalenica, intersalenica, postscalenica.
2+%ea prescalenica( subclaia dr a aea raporturi ant de -os in sus cu a,ul, frenicul, ena
subclaiculara dr, claicula, m subclaicular si m subhioidieni, post cu n recurent drept si ,,l stelat,
inf cu domul pleural care urca la apro. F mm deasupra arterei. Subclaia st, nu are raporturi cu
frenicul, n recurent st, nu trece pe sub ea si se considera ca portiunea inertoracica a subclaiei st, face
parte din portiunea prescalenica. 4+"ortiunea intersalenica( a trec din spatiul scalenic m- delimitat intre
scalenul ant si cel m-, stau pe fata sup a coastei 2, post de tuberculul lui Lis(Franc, iar post si sup de ele
se afla trunchiurile primare ale ple.ului brahial. 5+"ortiunea postscalenica( a stau pe prima di,itatie
enuntata ant, sunt acoperite de claicula si m subclaicular, iar post de ele se afla ple.ul brahial.
Ra(!$i "la)#$al#' a ertebrala, toracica int, trunchiul intercostalelor sup, a cerical profunda,
tiroidiana inf, cericala ascendenta, cericala transersa, scapulara sup. Aceste ramuri se desprind din
portiunea prescalenica, pe cand a scapulara post isi are ori,inea in portiunea interscalenica sau
postscalenica.
1)A vertebrala( de la ori,ine urca ertical intre scalenul ant si m preertebrali, inaintea ,,l stelat si
procesului transers %<. Este dispusa post carotidei comune si ertebrale, patrunde impreuna cu n
ertebral prin ,aurile transerse cericale, urca spre ba!a craniului, traersea!a li,am occipito(atloidian
post, patrunde in craniu prin ,aura occipitala, incon-oara bulbul si se anastomo!ea!a pe linia mediana
cu cea de parte opusa, formand a ba!ilara.
Cla)#$al#-
(la ,at( da ramuri musculare pt m ,atului, ram spinale pt madua spinarii
(in craniu( a menin,ee post pt fosele cerebeloase
(a spinale ant si post pt bulb
(a cerebeloase int si post
2)A toracica int( se desprinde de pe fata inf a a sublaiculare, coboara in torace, mer,e la 2=(2Fmm de
mar, sternului, se situea!a intre 4 planuri' 2 ant format de coaste si spatii intercostale si 2
postQmuscular repre!entat de m triun,hiular al sternului. In dreptul fiecarui spatiu intercostal, a da a
intercostale ant, cate 4 pt fiecare spatiu, se an,a-ea!a prin triun,hiul retrocostal al diafra,mului, a-un,e
in abdomen unde se continua ca a epicastrice sup.
3)Trunchiul intercostalelor sup( coboara ant ,atului, coastelor 2,4,5 si da pt fiecare spatiu un ram
dorso(spinal si un ram intercostal.
)A cervicala profunda( se distribuie m post ai cefei' marelui comple., transers(spinalul,
interspinosilor.
)A tiroidiana inf( de la ori,ine urca ertical pana la 2 cm de tuberculul lui %hasseian, turbercul ant
%<, situata medial de scalenul ant, isi schimba directia, coborand spre medial si se situea!a intre
carotida com ant si a ertebrala post, dupa care isi schimba din nou directia, deenind ertical
ascendenta, aand raporturi cu traheea si esofa,ul. A-un,e la ba!a lobului tiroidian, unde a da ramuri
terminale inf, lat, medial ce se anastomo!ea!a cu cel de parte opusaARarcada subistmica) un ram post
ce se anastomo!ea!a cu ram din tiroidiana supARarcada retrolobara si un ram profund ce abordea!a
parenchimul tiroidian.
!)A cervicala ascendenta( urca intre scalenul ant si m preertebrali si se term la nielul celei de(a 4 a
ertebre cericale.
6)A cervicala transversa( traiect transersal lat, indreptandu se spre fosa subclaiculara mare, dand un
ram muscular pt trape!.
")A scapulara sup si post se anastomo!ea!a cu scapulara inf din a.ilara, formand cercul arterial
periscapular.
=5
A subclaiculara este insotita de subclaiculara care continua a a.ilara. In dreptul primei articulatii
sterno(costale, n subclaiculara se anastomo!ea!a cu -u,ulara int, formand trunchiul venos
brahiocefalic. "rin unirea celor 4 tr enoase brahiocefalice, dr si st, se formea!a vena cava sup ce
aduna san,ele de la ni e.tremitatii cefalice si a membrelor sup si se a deschide in atriul drept, la
nielul peretelui post al acestuia.
=<. %ele 4 artere carotide commune, dreapta si stan,a isi au ori,ini diferite si anume cea stan,a in crosa
aortei cu tr brahiocefalic si a subclaiculara st, iar cea dreapta din trunchiul arterial barhiocefalic.
A$)#$a "a$)i.a "(!na &)anga/'$i(i)i%a0
(ori,inea in crosa aortei alaturi de artera subclaiculara stan,a, mai lun,a decat cea dreapta cu 5 cm,
pre!entand si o portiune intratoracica in care are o directie oblica supero(lateral si posterior aand
urmatoarele raporturi' anterior trunchiul enos brahiocefalic, posterior artera subclaiculara stan,a si
ductul toracic, la dreapta traheea si esofa,ul, iar la stan,a nerul a, stan,, pleura si plamanul stan,.
A$)#$a "a$)i.a "(!na .$#a')a
(ori,inea in trunchiul arterial brahiocefalic, mai scurta decat cea stan,a, diferenta de lun,ime dintre
cele 4 fiind data de lun,imea trunchiului arterial brahiocefalic. Nu pre!inta se,ment intratoracic.
#egmentul cefalic al carotidelor commune pre!inta aceleasi raporturi atat pe stan,a cat si pe
dreapta' anterior(lobii ,landei tiroide, muschiul omohioidian, aponero!a cericala mi-locie,
sternocleidomastoidianul, aponero!a cericala superficiala, platisma si cel mai superficial pielea,
posterior( muschii preertebrali ineliti de aponero!a preertebrala, fascia cericala profunda, medial(
farin,e, larin,e, traheea si esofa,ul si lateral(ena -u,ulara interna.
$iecare carotida comuna este inelita intr(o teaca asculara in care se ,aseste nerul a, si ena
-u,ulara interna, ansamblul celor 5 elemente formand "&N al ,atului.
La nielul unui plan ori!ontal dus prin mar,inea superioara a cartila-ului tiroid, iar posterior prin
procesul transers al lui %6Q<( limita la ni careia artera carotida comuna se bifurca in 4 ramuri si
anume' artera carotida e.terna si artera carotida interna. "osterior de aceasta bifurcatie se afla
corpuscululQ,lomusul carotidian care este o formatiune ce contine celule epiteliale, capilare si filete
neroase ce apartin ,losofarin,ianului si a,ului, el aand rol de chemoreceptor instiintand SN%
despre ariatiile compo!itiei chimice a san,elui, iar pe cale refle.a modifica ritmul respirator.
=D. A$)#$a "a$)i.a #1)#$na
Repre!inta ramul antero(medial de bifurcatie al carotidei primitie fiind considerate artera fetei,
durei mater si artera ,atului. Isi are ori,inea in carotida comuna, la nielul acelui plan ori!ontal dus
prin mar,inea superioara a cartila-ului tiroid sau procesul transers %6. $in punct de edere al
traiectului, initial este antero(mediala fata de carotida interna, se indreapta supero(lateral incrucisand
fata anterioara si apoi fata e.terna a carotidei interne dupa care urca in santul carotidian. La nielul
un,hiului mandibulei traersea!a muschii buchetului lui Riolan, trece in re,iunea subparotidiana apoi
in cea parotidiana, iar la nielul mar,inii posterioare a colului condilului mandibular se termina prin
cele 4 ramuri ale sale' artera temporala superficiala si artera ma.ilara*ma.ilara interna+.
O portiune cericala propriu(!isa, una suba,ulomandibulara si intraparotidiana. a+"ortiunea
cericala propriu(!isa' de la ori,ine(Rpantecele postal di,astricului(Rsantul carotidian, repre!entand
locul de li,atura al carotidei e.terne, in lo-a carotidiana de forma prismatic(triun,hiulara, cu 5 pereti(
latApiele,platisma, fascia cer superf si un t cel subcutanat cu n superficiali' n transers al ,atului,
ramurile cerico(faciale ale n facial, n -u,ulara e.t. "erete medialAcornul mare al osului hioid, post
de care se ,asesc constrictorii sup si m- ai farin,elui. "erete postA procese transerse cericale si m
preertebral, ineliti de fascia preertebrala in dedublarea careia se ,as lantul simpatic cerical.
%ontinutul lo-ei carotidiene pe 6 planuri' 2+pl celulo(nodular cu t cel si ,rupul nodular -u,ular int.
=6
4+planul enos repre! de -u,ulara int. 5+planul neros format de a,, situat in un,hiul post form de
-u,ulara int si carotida int, n hipo,los care incrucisea!a carotida e.t, trecand in afara ei, chiar la
nielul lobului unde se desprinde a occipitala. N hipo,los delimitea!a trigonul lui $arabeuf in aria
caruia se ,as carotida e.t, delimitata astfel' sup(hipo,losul, ant(trunchiul enos tiro(lin,o(farin,o facial
iar post( -u,ulara int. $aca inlocuim limita sup a acestui trun,hi' hipo,losul cu pantecele post al
di,astricului, se obt un alt triun,hi, al lui %u&on. 6+plan arterial. b+"ortiunea suban,ulo(mandibulara
traersea!a diafra,mul stiloidian, lat(pantecele post al di,astricului si stilohioidian, medial m stilo(,los,
stilo(farin,ian si li,am stilo(mandibular care o separa de carotida int.
In conclu!ie, carotida e.t trece prin furca m stilieni, iar in furca carotidelor stau m stilo(,los si stilo(
farin,ian. Aici, carotida e.t descrie o curba cu cone.istatea post, apropiindu se se eretele lat al
farin,elui, prin intermediul careia ine in rap cu re, para(ami,daliana.
In mod normal, carotida e.t se afla apro. la 2cm -um de aceasta re,. insa, se poate descrie o curba mai
e.a,erata care apropie carotida e.t la =(<mm de ami,dala palatina) a putand fi le!ata in aceasta situatie
in ca!ul ami,daletomiilor*ablatia, scoaterea lor+. In aceasta portiune carotida e.t are raport cu
,losofarin,ianul si facialul.
c+"ortiunea intraparotidiana(intra in lo-a, patrunde in ,l parotida, urca ertical spre mar, post a colului
condilului mandibular, deenind din ce in ce mai superf si terminandu(se prin bufurcare in a temporala
superf si a ma.ilaraQma.ilara int.
In lo-a parotidiana e.ista 5 planuri dispuse dinspre profun!ime spre superficial' 2+un plan arterial
repre!entat de carotida e.terna, 4+un plan enos repre!entat de ena -u,ulara e.terna si ramurile sale
care la ori,ine este mai apropiata de carotida e.terna, iar pe masura ce coboara se departea!a de aceasta
intre cele 4 elemente asculare interpunandu(se o lama de tesut parotidian. Tot in planul enos ,asim
noduli parotidieni profun!i, ,rupati in -urul enei -u,ulare e.terne si arterei carotide e.terne. 5+"lanul
neros repre!entat de facial care este elementul cel mai superficial, se indreapta postero(anterior si de
sus in -os in ,rosimea ,l parotide dand ramuri terminale cerico(facial, transerso(facial si temporo(
facial. Tot in acest plan ,asim nerul auriculo(temporal, ram din mandibularul tri,emenului situat in
,rosimea polului superior al parotidei, este nerul satelit al arterei temporale superficiale fata de care
se dispune posterior si tot in planul neros nerul auricular mare, ram din ple.ul cerical care prin
ramul sau parotidian traersea!a ,landa, urca de la polul inferior unde nu furni!ea!a nici un ram si doar
inerea!a te,umentul re,iunii parotidiene.
%arotida e.terna este incon-urata de un ple. neros enind in raport cu un ,an,lion mic
simpatic(,an,lionul lui Scarpa.
Ra(!$il# "la)#$al# ale carotidei e.terne
Sunt in numar de < si anume' tiroidiana superioara, lin,uala, faciala, farin,iana ascendenta, occipitala
si auriculara posterioara.
=F. Artera tiroidiana superioara
Ia nastere pe fata anterioara a carotidei e.terne, imediat deasupra ori,inii sale sau chiar la nielul
bifurcatiei carotidei comune. La ori,ine apare in un,hiul inferior al tri,onului lui Farabeuf si
incrucisea!a intern trunchiul enos tiro(lin,o(farin,o(facial.
$in punct de edere al traiectului, mer,e paralel si dedesubtul cornului mare al hioidului, indreptandu(
se anterior si medial. $upa 2 cm isi schimba directia si se indreapta in -os, descriind o curba cu
concaitatea inferioara. A-un,e la arful lobului tiroidian unde isi da ramuri terminale.
Ra(!$il# "la)#$al# al# )i$i.i#n#i &!'#$ia$#
(artera subhioidiana pentru muschii subhioidieni
(artera sternocleidomastoidiana m- pentru sternocleidomastoidian
(ramuri pentru muschii subhioidieni
==
(artera larin,ee superioara pentru larin,e, epi,lota, mucoasa santurilor larin,o(farin,iene
(artera larin,ee inferioara pentru muschiul cricotiroidian, eta-ul sub,lotic al larin,elui, cor!ile ocale si
se anastomo!ea!a cu cea de partea opusa formand arcada intercricotiroidiana
Ra(!$il# )#$(inal# al# )i$i.i#n#i &!'#$ia$#
(un ram intern ce repre!inta ramura principala destinata lobului tiroidian, ea se anastomo!ea!a cu cea
de partea opusa formand arcada supraistmica
(un ram posterior ce se anastomo!ea!a cu ramura posterioara ascendenta din artera tiroidiana
inferioara*din subclaiculara+ formand arcada retrolobara
(ramul e.tern care abordea!a lobul tiroidian pe fata lui antero(e.terna
=G. Artera lin,uala
Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei e.terne, cam la 2 cm deasupra tiroidienei superioare si
subQinf artera faciala. Se indreapta supero(medial descriind o curba cu concaitatea inferior, se apropie
de osul hBoid, niel la care isi schimba directia deenind ascendenta si fle.uoasa. Se an,a-ea!a sub
muschiul milohioidian dupa care da artera sublin,uala. $in acest punct se a numi artera ranina care a
deeni din ce in ce mai fle.uoasa, mer,and pe fata e.terna a muschiului ,enio,los spre arful limbii,
niel la care se termina fie separate fie prin anastomo!a cu cea de partea opusa formand in 4=^din
ca!uri arcul ranin al lui #aBer.
"re!inta 6 portiuni' 2( la nielul ori,inii, mer,and pe mar,inea posterioara a muschiului hio,los, se afla
in aria triun,hiului lui Farabeuf aand raporturi mediale cu constrictorul mi-lociu al farin,elui si cu
nerul larin,eu superior, 4( subhioidiana trece succesi prin triun,hiurile lui Eechad delimitat posterior
de mar,inea posterioara a hio,losului, antero(superior de pantecele posterior al di,astricului si inferior
de cornul mare al hioidului apoi trece prin tri,onul lui "iro,off delimitat superior de nerul hipo,los si
asele lin,uale, anterior de mar,inea posterioara a muschiului milohioidian, iar inferior de tendonul
intermediar al di,astricului. Locul ideal de practicare a li,aturii arterei lin,ual se afla in aria
triun,hiului lui Eechard. 5( portiunea sublin,uala, iar 6( cu terminarea in ,rosimea limbii.
Ra(!$il# "la)#$al# al# a$)#$#i ling!al#
(ramuri musculare pt toti muschii limbii
(artera suprahioidiana pentru portiunea superioara a acestor muschi
(artera dorsala a limbii se termina ramificandu(se la nielul muschilor si mucoasei &(ului lin,ual, da
ramuri pentru pilierul anterior al alului palatin, pentru ami,dala palatina si pentru epi,lota
(artera sublin,uala, cea mai importanta destinata planseului ,urii, muschilor suprahioidieni si ,landei
sublin,uale, este insotita de nerul lin,ual al tri,emenului si se termina prin 4 ramuri, unul superior sau
ma.ilar destinat barbiei osoase si altul inferior sau mentonier pentru partile moi ale acestei re,iuni
putandu(se anastomo!a cu cea de partea opusa si cu artera submentala.
<@. Artera faciala
Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei e.terne, deasupra lin,ualei, are un traiect oblic superior si
inauntruQmedial, a-un,e la e.tremitatea posterioara a ,landei submandibulare, careia ii formea!a un
sant sau un canal complet, incon-oara mar,inea inferioara a mandibulei inaintea maseterului, a-un,e la
fata, deine sinuoasa si se indreapta spre un,hiul intern al ochiului. La acest niel da ramul sau
terminal( artera an,ulara care se anastomo!ea!a cu artera dorsala a nasului, ram din oftalmica.
"re!inta 4 portiuni' o portiune cervicala unde se ,aseste succesi in triun,hiul lui Farabeuf, trece prin
furca muschilor stilieni apoi prin re,iunea paraami,daliana a-un,and submandibular si o re,iune
faciala, trece peste muschiul buccinator, peste canini, ridicator al bu!ei superioare, ridicator comun al
bu!ei superioare si aripii nasului fiind acoperita de platisma, ri!orius, micul si marele !i,omatic.
&ena faciala este dispusa posterior arterei, repre!entand coarda arcului descris de artera.
=<
Ra(!$i "la)#$al# al# +a"ial#i
(in portiunea cericala( artera palatina ascendenta pentru ami,dala palatina, muschii limbii. muschiul
stilofarin,ian si pteri,oidian intern, artera pteri,oidiana pentru muschii pteri,oidieni, artera
submandibulara pentru ,landa cu acelasi nume si artera submentala pentru ,landa submandibulara,
di,astric si milohioidian.
(in portiunea faciala( artera maseterina inferioara pt muschiul maseter, artera coronara sau labiala
inferioara, artera labiala superioara care se unesc cu cele de partea opusa formand cercul arterial
coronar sau labial situat intre patura musculara si cea ,landulara a bu!elor, artera aripii nasului pentru
aripa nasului, dosul nasului si lobului acestuia, din arcada superioara( a subcloa!onului ramuri pentru
peretii narinelor si pentru lobului nasului.
Ra(!$i )#$(inal# al# +a"ial#i
(artera an,ulara
<2. Artera farin,iana ascendenta( al 6( lea ram din carotida e.t
Se desprinde de pe fata mediala a carotidei e.terne la acelasi niel cu faciala sau putin mai sus. Este cel
mai subtire ram colateral, aand un traiect ertical fiind aplicata pe peretele lateral al farin,elui.
&asculari!ea!a constrictorii superiori si mi-lociu ai farin,elui, muschii preertebrali, peristafilini si ai
trompei lui Eustachio.
Ra(!$il# "la)#$al#
(ramuri musculare pentru muschi enumerate mai sus
(artera timpanica ce patrunde in casa timpanului prin canalul lui Nacobson, distribuindu(se ferestrelor
oala si rotunda
(arterele menin,ee in numar de 4, destinate durei mater, una posterioara care se an,a-ea!a prin ,aura
-u,ulara si una inconstant ce se an,a-ea!a prin ,aura condiliana
(artera preertebrala pentru muschii preertebrali si aponero!a preertebrala
(ram ,an,lionar pentru ,an,lionul simpatic superior
(ram tubar pentru peretele inferior al trompei lui Eustachio
=+Artera occipitala
Se desprinde de pe fata posterioara a carotidei e.terne, deasupra facialei, cam la nielul un,hiului
postero(superior al tri,onului lui Farabeuf. Se indreapta oblic superior si postero(lateral in lun,ul
pantecelui posterior al di,astricului. Incrucisea!a ena -u,ulara interna, iar in apropierea protuberantei
occipitale e.terne deine ascendenta, perforea!a muschiul trape!, deenind superficiala. Se termina
prin doua ramuri, unul intern si altul e.tern care se or distrubui re,iunii occipitale si parietale
posterioare.
"re!inta 5 portiuni'
(prima portiune in triun,hiul lui Farabeuf unde incrucisea!a carotida interna, a,ul si ena -u,ulara
interna
(o portiunea profunda fiind acoperita de sternocleidomastoidian, de di,astric si splenius
(o portiune ascendenta sub trape! pe care il perforea!a si deine superficiala
Este insotita de ena occipitala de calibru mai redus.
Ra(!$il# "la)#$al# al# ""i'i)al#i
(artera sternocleidomastoidiana superioara pt portinea sup a m.
(ramuri musculare pentru di,astric( pantecele posterior, pentru splenius, micul si marele comple.
(artera stilomastoidiana se desprinde cam in 4@^ din situatii din occipitala si in F@^ din auriculara
posterioara. %and se desprinde din occipitala insoteste facialul prin ,aura stilomastoidiana.
(artera menin,ee posterioara da un ram ce poate patrunde in craniu fie prin ,aura condiliana fie prin
,aura mastoidiana, distribuindu(se durei mater din re,iunea mastoidiana(4
=D
Ra(!$il# )#$(inal# al# ""i'i)al#i
(ramul intern ce se aastomo!ea!a cu un ram din temporala superficiala si cu cea de partea opusa
(ramul e.tern ce se anastomo!ea!a cu auriculara posterioara
<+Artera auriculara posterioara
Ia nastere de pe fata posterioara a carotidei e.terne, deasupra occipitalei sau printr(un trunchi comun cu
aceasta. "atrunde in lo-a parotidiana, iar dupa un scurt traiect o paraseste cam la nielul arfului
mastoidei. Urca ertical in santul retroauricular dand 4 ramuri terminale' un ram anterior sau auricular
pentru fata interna a pailionului urechii si un ram posterior, mastoidian, pentru te,umentul re,iunii
mastoidiene, anastomo!andu(se cu occipitala si un ram din temporala superficiala.
Ra(!$il# "la)#$al# al# a!$i"!la$#i '&)#$ia$#
(ramuri muscular pt m auriculari
(ramuri ,landulare pentru parotida
(ramuri te,umentare
(artera stilomastoidiana in F@^ din ca!uri
(artera timpanica posterioara
(un ram pentru muschiul scaritei
<4. Artera temporala superficiala( repre!inta ramura e.terna si superf de bifurcatie a carotidei e.terne,
ia nastere in lo-a parotidiana la nielul mar,inii posterioare a colului condilului mandibular. Urca
ertical si iese din lo-a parotidiana impreuna cu nerul auriculo(temporal care este dispus posterior fata
de a. Incrucisea!a in un,hi drept radacina posterioara a procesului !i,omatic, iar la 4(5 cm deasupra ei
se termina prin bifurcare, asculari!and pielea capului, fruntii, aponero!a epicraniana, muschiul
frontal si cel auricular superior.
Ra(!$il# "la)#$al# al# )#('$al#i &!'#$+i"ial#*6+
(artera transersa a fetei ia nastere in lo-a parotidiana, se indreapta transersal mer,and paralel cu
arcada !i,omatica. Trece peste maseter si buccinator fiind situat intre arcada !i,omatica si ductul lui
Stenon*canalul e.cretor al ,landei parotide+ dupa care se termina in partile moi ale fetei. Se
anastomo!ea!a cu faciala pe care o poate suplea si da ramuri parotidiene, auriculare si musculare.
(artera !i,omatica mer,e paralel si deasupra arcadei !i,omatice si se termina la nielul un,hiului
e.tern al pleoapelorQochiului, asculari!and orbicularul pleoapelor
(artera temporala profunda posterioara perforea!a muschiul temporal si aponero!a acestuia si il
asculari!ea!a
(arterele auriculare anterioare in numar de 5' inferioara pentru lobul urechii, mi-locie pentru partea
anterioara a concai si radacina heli.ului si superioara pentru portiunea superioara a heli.ului si
muschiul auricular anteriorQSU".
Ra(!$il# )#$(inal# al# )#('$al#i &!'#$+i"ial#
(ram anteriorQfrontal ce se anastomo!ea!a cu artera supraorbitala
(ram posteriorQparietal ce se anastomo!ea!a cu ramuri din occipitala si auriculara posterioara
<5. Artera ma.ilaraQma.ilara interna( repre!inta ramul medial de bifurcatie interna si profunda a
carotidei e.terne, se intinde din lo-a parotidiana pana in profun!imea fosei pteri,opalatine, niel la care
se termina cu artera sfeno(palatina, trece prin butoniera retrocondiliana a lui Nuara delimitata de colul
mandibulei si mar,inea posterioara a aponero!ei interpteri,oidiene, are raporturi cu nerul auriculo(
temporal situat deasupra arterei in <=^ din ca!uri se asea!a pe fata e.terna a pteri,oidianului e.tern,
mer,and intre acesta si muschiul temporal cu un traiect oblic antero(superior si medial pana in partea
superioara a tubero!itatii ma.ilei, aici descrie o curba cu concaitatea anterior, se an,a-ea!a prin partea
cea mai superioara a fosei pteri,o(palatine dand artera sfeno(palatina. In 5=^ din ca!uri ea ramane
intre muschii pteri,oidieni, apoi il perforea!a pe cel e.tern trecand printre cele 4 capete de ori,ine ale
=F
acestuia dupa care traiectul este identicQcomun.
A$)#$a (a1ila$a da 26 $a(!$i "la)#$al# si anume' = ascendente, = descendente, 4 anterioare,
4 posterioare.
Ra(!$il# a&"#n.#n)#
(artera timpanica anterioara pentru mucoasa si membrana timpanului si ciocanului
(artera menin,ee mi-locie cu un traiect ertical ascendent trecand prin bucla auriculo(temporalului,
intra in craniu prin ,aura spinoasa dand ramuri orbitare, ,an,lionare, temporale si pietroase
(artera menin,ee mica patrunde in craniu prin ,aura oala situata anterior de nerul mandibular al
tri,emenului
(artera temporala profunda mi-locie pentru muschiul temporal
(artera temporala profunda anterioara ce se anastomo!ea!a cu celelalte 4 artere temporale profunde
Ra(!$il# .#&"#n.#n)#
(artera aleolara inferioara ce mer,e impreuna cu nerul aleolar inferior catre orificiul superior al
canalului mandibular pe care il parcur,e pana la nielul orificiului mentonierQ,aurii mandibulare. Aici
da 4 ramuri, un ram mentonier pentru partile moi ale barbiei si un ram incisi pentru incisii, canini si
mandibula.
$a o serie de ramuri colaterale desprinse de pe traiectul sau cum ar fi ramuri pteri,oidiene pentru
pteri,oidianul intern, artera milohioidiana pentru muschiul omonim, ramuri osoase pentru mandibular
si ramuri dentare pentru dintii acesteia.
(artera maseterina superioara destinata maseterului
(artera bucala se termina ramificandu(se pe fata superficiala a muschiului buccinator,
iri,andQasculari!and muschiul buccinator, canalul lui Stenon si bula adipoasa a lui Eichat.
(arterele pteri,oidiene in numar de 6(< destinate muschilor pteri,oidieni*4+
(artera palatina descendenta superioara ce coboara prin canalul palatin mare, da un ram anterior pentru
mucoasa palatului dur care se a anastomo!a cu artera palatina anterioara ram din sfenopalatina si a
mai da un ram posterior pentru alul palatin
Ra(!$il# an)#$ia$#
(artera aleolara postero(superioara da un ram e.tern pentru buccinator si un ram intern pentru peretele
anterior al sinusului ma.ilar
(artera subQinfraorbitara ia nastere in fosa pteri,o(palatina dupa care trece prin fisura orbitara inferioara,
a-un,e in orbita, se an,a-ea!a prin santul suborbitar si apoi canalul suborbitar, paraseste orbita prin
orificiul infraorbital a-un,and la fata unde se imparte in ramuri ascendente pentru pleoapa superioara,
ramuri descendente pentru bu!a superioara si obra-i, un ram, a orbitara pentru ,landa lacrimala si
pleoapa inferioara si un ram aleolar supero(anterior pentru incisii si canini
Ra(!$il# '&)#$ia$#
(artera pteri,oidiana sau idiana strabate canalul omonim si se termina in mucoasa farin,elui si in
,an,lionul pteri,o(palatin al lui #ec[el
(artera farin,iana sau pteri,o(palatina se an,a-ea!a impreuna cu nerul pteri,o(palatin sau nerul
farin,ian al lui Eoc[ in canalul cu acelasi nume terminandu(se in mucoasa boltii farin,eluiQpalatine0
Ra(!l )#$(inal al (a1ila$#i in)#$n#( artera sfeno(palatina ce se an,a-ea!a in ,aura sfeno(palatina,
a-un,e in fosa na!ala si se termina prin bifurcare intr(un ram intern sau artera cloa!onului, mer,e pe
peretele intern al foselor na!ale pana la canalul incisi pe care il parcur,e, a-un,e la nielul boltii
palatine unde se anastomo!ea!a cu un ram din artera palatina descendenta si al doilea ram( ramul
e.tern sau artera cornetelor si meaturilor se distribuie peretilor laterali ai foselor na!ale, sinusurilor
frontale, celulelor etmoidale, canalelor lacrimo(na!ale precum si sinusului ma.ilar.
<6( <= document "$F) sub <F(D< document pdf
=G
DD. Nasul e.tern este preominen a mediana, situat in mi-locul fe ei, inclu!>nd i oferind protec ie
cait: ii na!ale.Nasul e.tern are forma unei piramide triun,hiulare cu >rful in sus si cu ba!a in -os,
c:reia i se subscriu urm:toarele elemente'
r:d:cina *Radi. nasi+, situata sub ,label:, in spatiul dintre cele dou: spr>ncene)
dosul nasului *$orsum nasi+, format de dou: ersante sau fe e laterale, ce se unesc anterior intr(o
mar,ine mai ascutita sau mai turtit:, terminat: in -os prin >rf *Ape. nasi+)
aripile nasului *Naras+, separate intre ele prin septul membranos al nasului.
Nasul e.tern difer: de la indiid la indiid, de la ras: la ras:. El este forma iunea care imprim: in cea
mai mare masur: fi!ionomia fetei. Forma i dimensiunea nasului aria!a foarte mult. $atorita
importantei estetice ce i se d:, chirur,ii sint solicitati uneori s: remodele!e nasul e.tern considerat
_inestetic_, de i func ional doar rareori astfel de opera ii se -ustific:. Structura nasului e.tern este
alc:tuit de la suprafata inspre profun!ime din patru planuri' pielea, esutul subcutan, stratul muscular si
cheletul. Scheletul nasului este c:ptusit la interior de o mucoas:, care frecent este studiat: ;mpreun:
cu caitatea bucal:. "ielea la nielul radacinii este ,roas: si mobila, ea deine subtire si aderenta in
portiunile corespun!atoare cartila-elor, deci la nielul aripilor nasului."ielea contine numeroase ,lande
sebacee. Tesutul subcutan este un tesut con-ucti, la., slab repre!entat. Stratul mu chilor con ine'
mu chiul procerus, mu chiul na!al cu cele dou: doua fascicule ale lui*compresor i dilatatorQl:r,itor al
n:rii+, mu chiul ridic:tor al bu!ei superioare si al aripii nasului.
Scheletul nasului e.tern este alc:tuit din oase, cartila-e i o lam: fibroas:.
Oasele sunt cele doua na!ale, cele doua procese frontale ale ma.ilelor si spima na!ala.
DF O document "$F
DG(FD O document "$F
FF.

TRA7EEA %ER&I%ALAA se,ment al cailor respiratorii situat in partea inferioara a,atului(( este unita
cu larin,ele prin li,. cricotraheal, in dreptul ertebrei %<si a-un,e pana la orificiului superior al
toracelui(( are lun,imea de 24((25 cm si diametrul de 2<((2F mm(( isi modifica lun,imea in de,lutitie,
fonatie, respiratie(( corespunde re,iunii infrahioidiene a ,atului
Raporturi'
(( anterior ( mm. infrahioidieni si lama superficiala si pretraheala afasciei cericale(( inele II si III sunt
acoperite de istmul ,landei tiroide(( inferior de istm se afla a. si . tiroidiana inferioara si a.
tiroidianaima) la copil timusul si . brahiocefalica stan,a urca pe ultimele inelecericale(( deasupra
istmului nu are raporturi asculare, deci se pot practicapunctii si traheotomii inalte(( posterior are
esofa,ul, care o depaseste in stan,a, in santul dintreele se afla n. larin,eu recurent si a. larin,iana
inferioara(( lateral se afla lobii ,landei tiroide care a-un, inferior pana la inelulal &(lea
Structura'
(( 2<(4@ de inele cartila,inoase incomplete, completate posterior cu omembrana in care se afla m.
traheal(( primul inel este le,at de cartila-ul cricoid prin li,. cricotraheal(( li,. inelare formate din fibre
<@
con-unctie si elastice solidari!ea!ainelele(( mucoasa cuprinde un epiteliu cilindric ciliat si corionul cu
,landemucoase
&asculari!atie'
(( aa. si . tiroidiene inferioare
Ineratie'
(( e,etatia parasimpatica' n. a, ((R nn. larin,ei recurenti(( e,etatia simpatica' trunchiul simpatic
cerical
Limfatice'
(( ,an,lionii cericali profun!i
FG. Esofa,ul %erical
3eneralitati'
( Lun,ime' = cm)
( Forma' in stare de acuitate *,olire+, este turtit antero(posterior *din fata in spate+, lumenul sau aand
pe sectiune forma unei deschi!aturi transersale, *deoarece presiunea atmosferica apasa asupra partilor
moi ale ,atului+
Limite'
( superior' corespunde unui plan ce trece prin mar,inea inferioara a cartila-ului cricoid, si proiectat pe
schelet la nielul ertebrei %< `2a)
( inferior' planul ce trece prin inci!ura -u,ulara a manubriului sternal, proiectat pe schelet in dreptul
ertebrelor T5 O T6 `2a, planul aperturii *deschiderii+ toracice superioare)
Raporturile esofa,ului cerical'
( anterior *in fata+'
( partea membranoasa a traheii `2a)
( de la nielul %D, esofa,ul incepe sa depaseasca la stan,a traheea, astfel, in partea inferioara a ,atului,
a aea raport anterior si cu lobul stan, al ,landei tiroide, nerul larin,eu recurent si artera tiroidiana
inferioara `2a)
( posterior *in spate+'
( muschii preertebrali, acoperiti de lama preertebrala a fasciei cericale `2a)
( corpurile ertebrale `2a)
( tesut con-uncti la., care comunica superior cu cel aflat inapoia farin,elui, si inferior cu cel
mediastinal `2a)
( lateral in dreapta'
( nerul larin,eu recurent, trece pe latura dreapta a esofa,ului `2a)
( trunchi simpatic cerical `2a)
( artere tiroidiene inferioare `2a)
( la F O 2@ mm lateral se afla manunchiul asculo(neros al ,atului `2a)
O lateral in stan,a'
<2
( nerul larin,eu recurent, trece pe fata anterioara a esofa,ului, in un,hiul dintre esofa, si trahee `2a)
( trunchi simpatic cerical `2a)
( artere tiroidiene inferioare `2a)
( la F O 2@ mm lateral se afla manunchiul asculo(neros al ,atului
G@( G5 in "$F Z sub aici
G@. $atorita continutului fosa deine lo-a parotidiana. Ei I se descriu < pereti' lateral, medial, anterior,
posterior, superior, inferior.
"eretele lateral e format de lama superficiala a fasciei cericale. "eretele posterior e format de procesul
mastoidian pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian, pantecele posterior al muschiului
di,astric, iar mai profund se ,aseste buchetul stilian.

"eretele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul maseter si pteri,oidian median.
"eretele median e farin,ele.
"eretele superior e dat de articulatia temporomandibulara si meatul acustic e.tern. "eretele inferior e
alcatuit de o lama fibroasa care e despartitoarea submandibulo(parotidiana.
"arotida are o forma nere,ulata cu o portiune principala care e corpul ,landei si are o forma prismatic
triun,hiulara cu o fata e.terna, una anterioara, alta posterioara, o mar,ine interna uneori latita ca o fata
la nielul farin,elui. $e asemenea ,landei I se descrie o fata superioara si una inferioara. Are o culoare
cenusie rosiatica, iar in timpul actiitatii ,landa are un aspect lobulat. 3reutatea este de 4=(5@,,
olumul e ariabil in limitele normalului, iar capacitatea dintre ,landele mici si mari poate fi de 2'=.
"arotida se mulea!a pe elementele inecinate, e continuata intr(o teaca fibroasa numita fascia
parotidiana care e o dedublare a lamei superficiale a fasciei cericale. 3landa adera la peretii lo-ei si
e.tirparea sa e dificila. 3landa stabileste raporturi e.trinseci cu elemente ce formea!a peretii lo-ei. $e
mentionat este ca intre mandibula si parotida este un tesut ,rasos ce permite miscarile mandibulei care
are rolul de a masa ,landa parotida. "relun,irea anterioara sau ,eniana are forma unei lame
triun,hiulare care insoteste ductul parotidian si se ,aseste pe fata laterala a muschiului maseter.
"relun,irea mediala sau farin,iana ine in raport cu farin,ele, cu muschiul pteri,oidian medial, cu
nerul mandibular si artera ma.ilara. "relun,irea posterioara e de mici dimensiuni. "atrunde intre
muschiul sternocleidomastoidian si pantecele posterior al muschiului di,astric.
"arotida stabileste si raporturi intrinseci cu carotida e.terna si cu ramurile terminale ale acesteia, cu
ena retromandibulara care colectea!a enele parotidiene, cu noduri limfatice superficiale si profunde,
cu nerul auriculotemporal si cu nerul facial.
Nerul facial apare din orificiul stilomastoidian, patrunde in parotida unde se desface in ramuri dispuse
sub forma unui eantai ce separa lobii parotidei intr(o portiune superficiala situata lateral de ner si alta
profunda situata medial de ner.
<4
$uctul parotidian sau canalul lui Stenon repre!inta canalul e.cretor al ,landei parotide. Se formea!a
din unirea canalelor interlobulare, de multe ori se formea!a doua conducte mai mari. Are o lun,ime de
=cm, diametrul de 6mm. Seamana cu o ena ,oala si poate fi sediul unor calculi. Impreuna cu
prelun,irea anterioara a ,landei se ,aseste pe fata laterala a maseterului, la un cm inferior de arcada
!i,omatica incon-urand corpul ,rasos al obra!ului, strapun,e muschiul buccinator si se deschide in
estibului caitatii bucale printr(un orificiu situat n dreptul colului molarului 4 superior.
Orificiul se ,aseste pe o proeminenta numita papila parotidiana. 3landa parotida e o ,landa lubulo(
acinoasa de tip seros, secreta un lichid clar albuminos, bo,at in saruri minerale si nu contine mucus.
Limfaticele sunt drenate de nodurile superficiale si profunde si ulterior de nodurile -u,ulare profunde.
Ineratia e e,etatia. Fibrele simpatice proin din ple.ul carotidian e.tern. Fibrele parasimpatice
proin din nerul auricul(temporal care le aduce de la ,an,lionul otic. "arotida e moale, nu se simte la
palpare, pentru studiul ei se practica sialo,rafia, se in-ectea!a in ductul parotidian o substanta
radioopaca.
G2. 3LAN$A SUELIN3UALA
Este cea mai mica din ,landele saliare mari. Este deasupra diafra,mului bucal, in lo-a sublin,uala.
Aceasta lo-a are 6 pereti. Unul medial format din muschiul ,enio,los si hio,los, un perete lateral
alcatuit de fata mediala a corpului mandibulei in care se ,aseste foseta sublin,uala. Un perete superior
alcatuit de mucoasa re,iunii sublin,uale si unul inferior alcatuit de muschiul milohioidian. 3landa are
aspectul unui ooid turtit al carui a. e paralel cu corpul mandibulei. E formata dintr(o portiune
principala si 2=(4@ lobuli accesori. Are o lun,ime de 5 cm, un diametru de 2 cm si o ,reutate de 5( =,.
Raporturile ,landei sunt date de peretii lo-ei. #ar,inea superioara a ,landei ridica mucoasa sublin,uala
si ii da aspect de plica. 3landa are mai multe ducte e.cretoare din care unul e principal, si anume
ductul sublin,ual mare ce se alatura de ductul ,landei submandibulare si ambele se deschid pe
carancula superioara. $uctele accesorii 2=(5@ se deschid prin orificii separate situate pe un traiect liniar
pe plica sublin,uala.
Structura este asemanatoare cu a celorlalte ,lande saliare dar secretia e bo,ata in mucina. Este iri,ata
de artere proenite din artera lin,uala si sublin,uala. &enele sunt drenate de ena profunda a limbii,
limfaticele sunt drenate de nodurile submandibulare, ineratia este e,etatia.
G4. 3L SUE#AN$IEULARA
Se ,aseste intr(o lo-a osteofibroasa numita lo-a submandibulara. Ea e delimitata de 5 pereti. Unul lateral
format de corpul mandibulei, unul superomedial alcatuit de muschiul milohioidian si de muschiul
hipo,los. "este milohioidian este dispus pantecele anterior al muschiului di,astric. "eretele inferior
format de lama superficiala a fasciei cericale acoperita de muschiul platisma si de piele.
3landa are o forma nere,ulata. I se descriu un corp si o prelun,ire. Acestea formea!a o potcoaa cu
deschiderea anterioara. 3landa are o lun,ime de Dcm si o ,reutate de D,. %orpul are un aspect
prismatic triun,hiular cu trei fete si doua e.tremitati. Fetele sunt stabilite de elementele celor trei pereti
ai lo-ei. Fata laterala a ,landei e incrucisata de artera faciala, tot aici se ,asesc un numar ariabil D(F(22
noduri limfatice. E.tremitatea anterioara corespunde pantecului anterior al di,astricului. E.tremitatea
posterioara corespunde despartitoarei submandibuleiparotidiene. $e pe fata profunda a ,landei se
desprinde o prelun,ire ce incon-oara mar,inea posterioara a muschiului milohioidian. Insoteste ductul
<5
submandibular, tece prin lo-a sublin,uala. $uctul submandibular *sau canalul lui Chuarton+ seamana
cu o ena ,oala, insoteste prelun,irea ,landei si incon-oara muschiul milohioidian. In lo-a sublin,uala
trece medial de ,landa saliara sublin,uala. Orificiul de deschidere se ,aseste pe caruncula
sublin,uala. $uctul are o lun,ime de =cm si se incrucisea!a cu nerul lin,ual. Structural seamana cu
parotida, fiind o ,landa tubulo(acinoasa compusa. 3landa e inelita intr(o capsula proprie.
&asculari!area arteriala proine din artera faciala si submentala. &enele sunt drenate de ena faciala,
limfaticele de nodurile submandibulare si cericale profunde. Ineratia este e,etatia. Fibrele
parasimpatice in pe calea nerului lin,ual.
G5. Tiroida e nepereche situata pe partea anteromediana a ,atului, are forma literei 7, iar bratele
erticale sunt mai olminoase si inclinate inspre medial si inferior purtand numele de lobi. %ei doi lobi
sunt uniti de o portiune ori!ontala care e numita istm. "e o sectiune ori!ontala ,landa are forma de
potcoaa cu concaitate posterioara. In concaitate se ,aseste larin,ele, traheea si esofa,ul. $e pe istm
uneori se desprinde o prelun,ire ascendenta care se numeste lob piramidal. Are forma piramidala cu
ba!a la istm.
$e re,ula e situat pe partea stan,, uneori e detasat de istm si e se,mentat in doua sau trei ,lande tiroide
accesorii. %uloarea ,landei este cenusie rosiatica, cu consistenta moale, se mulea!a pe or,anele ecine.
$imensiunea transersala e de =(Dcm, inaltimea la nielul lobilor este de 6(Fcm, iar istmul are 2cm
inaltime, =mm ,rosime. 3rosimea lobilor e de 5(6cm, ,reutatea tiroidei este de 4=(=@,. Tiroida e fi.ata
de asele san,ine si e le,ata de larin,e printr(un li,ament median si doua laterale. 3landa e acoperita
de o lama fibroasa numita capsula peritiroidiana, ea poate fi desprinsa relati usor in interentiile
chirur,icale. Ea se desprinde de lama pretraheala si lateral se continua cu teaca manunchiului
asculoneros al ,atului. Fata anterioara a ,landei e in raport cu muschii infrahioidieni, cu lama
pretraheala, muschiul platisma si piele. 3landa are o fata mediala care ine in raport cu cartla-ul cricoid
al larin,elui, cu primele = inele traheale, cu farin,ele si esofa,ul. #ai are o pata posterolaterala care e
in raport cu manunchiul asculo(neros al ,atului. La nielul acestei fete se ,asesc si ,landele
paratiroide. Lobilor tiroidieni li se descrie o ba!a situata cu 2(4cm deasupra manubriului sternal si un
arf care se ,aseste la nielul larin,elui. Tiroida e bine asculari!ata de doua perechi de artere' artere
tiroidiene superioare dreapta si stan,a, ramuri din carotida e.terna. Inconstant se ,aseste artera
carotidiana. &enele ,landei formea!a un ple. enos subcapsular din care se formea!a 5 perechi de ene
tiroidiene' superioare, mi-locii si inferioare. Acestea sunt drenate de -u,ulara interna. Limfaticele sunt
dispuse in doua retele' una in -urul foliculilor tiroidieni si alta subcapsulara. Unele ase limfatice au un
traiect ascendent si sunt drenate de nodurile -u,ulare profunde si perilarin,iene. Alte limfatice au un
traiect descendent fiind drenate de nodurile pretraheale si de -u,ulare profunde. O parte din asele
limfatice se incrucisea!a pe linia mediana. Ineratia e e,etatia, fibrele simpatice proin din lantul
simpatic cerical, cele parasimpatice proin din nerul a,.
3landele paratiroide sunt ,lande endocrine, au dimensiune comparabila cu un bob de linte. Inaltimea
este de 6(Fmm, latimea de 4(6mm, ,rosimea 2(4mm. 3reutatea este de =@,. 3landele sunt de re,ula 6.
Ele sunt alaturate ,landei tiroide dar difera de ea atat ca de!oltare embrionara cat si ca structura si
functii. "ot e.ista si paratiroide accesorii cu un aspect lenticular aand suprafata neteda si de culoare
mai deschisa decat tiroida. %onsistenta este mai moale decat la tiroida. Se ,asesc doua ,lande
paratiroide superioare situate pe fetele posterolaterale ale lobilor tiroidieni. Uneori sunt cuprinse in
,landa tiroida. %elelalte sunt ,lande paratiroide inferioare, se ,asesc la ba!a lobilor tiroidieni si sunt
situati superficial fata de tiroida. Se asculari!ea!a si se inerea!a din asele si nerii tiroidei
<6
3landele paratiroide *,landulae parathBroideae+, sau corpusculii epiteliali, se de!olt: din recesele
branhiale III i I&. Sunt cele mai mici ,lande cu secre ie intern:, a>nd ,reutatea de apro.imati @,@= ,
fiecare. ?n num:r de patru, dou: superioare i dou: inferioare, se afl: pe fa a posterioar: a fiec:ruia din
lobii laterali ai ,landei tiroide, ;n interiorul capsulei fibroase, dependen : a fasciei cericale mi-locii.
Sunt formate din strom: con-uncti: i esut ,landular. 7ormonul paratiroidian ( parathormonul (
re,lea!: metabolismul calciului i fosforului) stimulea!: osteoclastele i destruc ia esutului osos,
ac iona>nd la niel intestinal, renal i osos.
G6. %utia toracica
%utia toracic:
Sub aceast: denumire se ;n9ele,e ansamblul forma9iunilor osoase *coastele+ 8i musculare *mu8chii
intercostali+ ce formea!: pere9ii erticali ai cutiei, 8i mu8chiul diafra,m *care ;nchide cutia ;n partea
inferioar:, separ>nd or,anele toracice de cele abdominale+.
"ere9ii costali
Este cunoscut faptul c: omul posed: un num:r de 24 perechi de coaste, e,al la ambele se.e, toate
an,renate posterior ;n articula9ii speciale, mobile, la coloana ertebral:. %oastele au o form: de
potcoa: 8i o a8e!are special:' sunt ;nclinate ;n -os 8i spre lateral. Simpla ridicare a curburilor laterale
spore8te olumul interior. Ridicarea lor este dat: de contrac9ia mu8chilor intercostali inspiratori.
"rimele 2@ perechi se ;nt>lnesc 8i ;n partea lor anterioar: unde se unesc cu sternul O o forma9iune
osoas:, a8e!at: pe mi-locul pieptului, ;ntre s>ni) le,:tura coastelor cu sternul se face prin intermediul
unor cartila,ii costale, ce permit un ,rad de r:sucire elastic: ;n timpul mi8c:rilor respiratorii. Osificarea
lor la b:tr>ne9e reduce mult mobilitatea natural: a cutiei toracice.
%alitatea principal: a cutiei toracice este elasticitatea structurilor componente O prin care, dup:
inspira9ie, cutia tinde s: rein: pasi la dimensiuni mai mici, f:r: efort muscular important.
$iafra,mul este un mu8chi plat, a8e!at ori!ontal 8i boltit ;n sus, ca o para8ut: deschis:, fi.at pe
conturul inferior al cutiei toracice pe care o ;nchide O la fel cum podeaua ;nchide o camer: prin unirea
cu pere9ii pe tot conturul od:ii. "rin contrac9ia sa, mu8chiul diafra,m tinde s: se aplati!e!e, la un niel
mai cobor>t, cu dou: consecin9e'
( m:re8te olumul cutiei toracice prin cre8terea diametrului lon,itudinal *cel mai mare spor de olum,
peste <@^+ cu sc:derea presiunii ;n torace
( m:re8te presiunea asupra or,anelor abdominale. Acest efect nedorit este anulat prin rela.area
concomitent: a celorlal9i mu8chi abdominali, astfel c: efectul a fi doar de deplasare u8oar: a or,anelor
abdominale. %ontrac9ia concomitent: 8i a diafra,mului 8i a musculaturii abdominale nu este posibil:
dec>t oluntar.
#:rirea dimensiunilor cutiei este un proces acti, cu efort muscular de care nu suntem ;ntotdeauna
con8tien9i 8i determin: dilatarea olumului interior. Aceast: dilatare este esen9ial: deoarece, datorit:
ade!iunii mobile a pleurelor, pl:m>nii urmea!: aceea8i mi8care 8i sunt obli,a9i s:(8i sporeasc: 8i ei
olumul, aspir>nd prin c:ile aeriene o cantitate important: de aer atmosferic proasp:t. Este actul
inspira9iei. E.pira9ia O adic: eacuarea unui olum echialent de aer, cu con9inut modificat datorit:
schimburilor ,a!oase petrecute ;n aleole O este pasi: ;n propor9ie de G@^ datorit: elasticit:9ii
<=
cartila-elor costo(sternale, a li,amentelor articula9iilor costo(ertebrale, c>t 8i elasticitatera *reculul
elastic+ al pl:m>nului propriu(!is.
Aerul a ie8i din pl:m>ni a8a cum ar ie8i dintr(un balon de cauciuc ai c:rui pere9i elastici tind s: rein:
la dimensiunea ini9ial:.
G=. b %aitatea toracic:
Aceasta este delimitat: de coaste, de mu8chii toracelui, de stern 8i de partea toracic: a coloanei
ertebrale. Ea cuprinde'
b caitatea pericardic:.
b cait:9ile pleurale situate ;ntre foi9ele pleurei pulmonare, ce con9in o cantitate mic: de lichid.
b mediastinul este partea central: a cait:9ii toracice. Este situat ;ntre stern 8i coloana ertebral:, 8i
;ntre ,>t 8i diafra,m:, inclu!>nd toate iscerele toracice, cu e.cep9ia pl:m>nilor. Inima, esofa,ul,
traheea, timusul 8i asele san,uine mari sunt structuri ale mediastinului
Z mediastin din fisier "$F
G<Z GD Este un sept musculoaponerotic ce separa caitatea toracica de cea abdominala. Fata
superioara este cone.a si formea!a ba!a caitatii toracice, iar fata inferioara este concaa si formea!a
bolta caitatii abdominale. Este orientat oblic de sus in -os si dinainte inapoi.
%upola diafra,matica nu este uniforma) ea pre!inta o depresiune centrala ce corespunde inimii,
depresiune ce delimitea!a doua bolti secundare, una dreapta *care se proiectea!a in spatiul I&
intercostal drept, pe linia medioclaicularA+ si una stan,a *care se proiectea!a in spatiul & intercostal
stan,, pe linia medioclaicularA+.
$in punct de edere structural, diafra,mul pre!inta 4 portiuni'
I centrala, aponerotica sau centrul tendinos
I periferica, musculara
%O#"ONENTA A"ONE&ROTI%A
Numita si centrul tendinos, este o puternica lama fibroasa *comparata de Cinsloc cu un trifoI+ care
pre!inta o foliola anterioara *cea mai micA+, o foliola dreapta *cea mai marE+ si o foliola stan,a
*intermediarA+. In structura ei distin,em o portiune centrala delimitata intre orificiul esofa,ian si
orificiul enei cae. Superior, centrul tendinos ia contact cu pericardul fibros, la care adera prin
li,amentele frenicopericardice.
%O#"ONENTA #US%ULARA
Formea!a partea periferica a diafra,mei, aand ori,inea pe circumferinta inferioara a toracelui, de unde
fibrele musculare coner, spre centrul tendinos. Acestea pot fi ,rupate in 5 portiuni'
I lombara
I costala
<<
I sternala
"ortiunea lombara
"orneste de pe ertebrele lombare prin stalpii musculari, precum si de pe doua perechi de arcade
aponerotice, denumite li,amentele arcuate medial si respecti lateral.
Stalpii diafra,matici sunt doi'
I stalpul drept' mai puternic si mai lu, decat cel stan,, porneste de pe corpurile primelor 5 ertebre
lombare si de pe discurile interertebrale corespun!atoare
I stalpul stan,' ia nastere doar de pe primele 4 ertebre lombare si discurile inecinate.
#ar,inile mediale tendinoase ale celor doi stalpi se intalnesc in planul median pentru a forma o arcada
inaintea aortei' li,amentul arcuat median.
Li,amentul arcuat medial' sau arcada muschiului psoas, este un arc aponerotic care trece ca o punte
peste muschiul respecti) este intins de la corpul celei de(a 4 ertebre lombare, la procesul transers al
primei ertebre lombare.
Li,amentul arcuat lateral' sau arcada muschiului patrat al lombelor, este un arc aponerotic ce trece ca
o punte peste acest muschi si se intinde de la procesul transers al primei ertebre lombare la mar,inea
inferioara a ultimei coaste.
"ortiunea costala
Isi are ori,inea pe fata mediala si pe mar,inile superioare ale ultimelor < coaste de fiecare parte, prin
di,itatii ce se incrucisea!a cu cele ale muschiului transers al abdomenului.
"ortiunea sternala
Ia nastere prin 4 fascicule de pe fata posterioara a procesului .ifoidian.
7IATURILE $IAFRA3#EI
Intre diferitele portiuni musculare pot e.ista o serie de hiaturi, repre!entand puncte slabe ale diafra,mei
prin care se pot face hernii ale or,anelor din abdomen spre torace. $e asemenea, prin aceste spatii
comunica tesutul celular mediastinal cu cel e.traperitoneal, creand posibilitatea propa,arii unor colectii
purulente din torace spre abdomen sau in sens iners.
Aceste hiaturi se pot forma'
I intre portiunea lombara si costala *tri,onul lombocostaL+
I intre portiunile costala si sternala *tri,onul sternocostaL+
I intre cele doua fascicule ale portiunii sternale
In diafra,ma se mai ,asesc'
I hiatul esofa,ian' are forma eliptica. Este ase!at intre fibrele stalpului drept. "rin el trec esofa,ul,
nerii a,i si ramurile esofa,iene ale aselor ,astrice stan,i. "e aici se produc cele mai frecente hernii
diafra,matice.
<D
I hiatul aortic' ase!at postero(inferior fata de cel esofa,ian, este delimitat intre coloana ertebrala, cei
doi stalpi ai portiunii lombare si li,amentul arcuat median. "rin el trec aorta si canalul toracic.
I orificiul enei cae' este situat in centrul tendinos la unirea foliolei anterioare cu cea dreapta. "rin el
trece ena caa inferioara.
Trunchiurile simpaticului trec de obicei prin portiunea lombara, nerii splahnici mare si mic trec prin
,rosimea stalpilor diafra,mei, enele lombare ascendente trec spre torace pentru a deeni enele
a!B,os si respecti hemia!B,os.
RA"OARTE
Fata superioare corespunde urmatoarelor or,ane toracice'
I central, pericardului care adera de foliola anterioara
I de o parte si de cealalta, pleurei si ba!ei plamanului
Fata inferioara este acoperita de peritoneu si raspunde urmatoarelor or,ane'
( fata cone.a a ficatului
( fundul stomacului
( fata laterala a splinei
( in partea posterioara ine in raport cu rinichii si ,landele suprarenale
Stalpii difra,mei in in raport inainte cu bursa omentala a peritoneului care ii separa de fata posterioara
a stomacului. #ai in in raport cu duodenul, pancreasul si cu importante ase din abdomen.
A%TIUNE
Este in principal un muschi inspirator, care prin contractia sa mareste cele 5 diametre ale toracelui
*ertical, transersal si antero(posterioR+. #uschiul contractat impin,e in -os si inainte iscerele,
urmand ca in e.piratie acestea sa reina la po!itia initiala. Interine totodata si in importante acte
fi!iolo,ice, precum' rs, su,hit, cascat, creste presiunea abdominala faori!ant defecatia, oma,
e.pul!area fatului din uter.
INER&ATIA
Este data de nerii frenici si ultimii <(D neri intercostali.
Sub GF(22= in document "$F

22<. LANTUL SI#"ATI% TORA%I%
<F
( re, toracica are 22 ,, simpatici uniti prin rr inter,,, le,ati si prin rr comunicante albe si cenusii den
spinali coresp*al 24(lea ,, se uneste cu ,, cer inf re!ultand ,, cerico(toracic
sau stelat+
Raporturi'
( ase!at cel mai prof in mediast sup si post, pe linia articul costo(ert
post' in fiecare sp intercostal' man asc(ner resp
ant' fascia endotoracica pleura parietala costala prin care ine in rap cu plamanul
med' trunchiul com al aa intercostale sup
inf ' dr' med' ena a!B,osst' med' aorta desc toracica si hemia!B,os
Ramuri'
(somatice
(rr comunicante cenusii,care se atasea!a rr n sp
(iscerale
2 ."t iscerele toracice '
In cardiaci toracici '
in primii = ,, simp toracici ( fs din #S se,mente T4(T=( cu nncardiaci din ,, cer si din a, form
ple.ul cardiac
Irr pulmonare ' pe aa bronsice si pe bronhii
IFibre simp din ,, simp toracici part la form '
(ple.ului aortic(toracicfcu fibre din ple.ul cardiac si din nn splanchnicT+( ple.ului esofa,ian*cu rr
cardiace toracice, din ple.ul cardiac ,aortic, nsplachnici si n a,i+4."t iscerele abdominale '( n
splanchnici'
(pornesc din ult =(< ,, toracici(ori, lor reala coarnele lat ale maduei toracice(
n splachnic mare
(ori,' ,, toracici =(G(traiect' med spre col ert,ant de A,&,N intercostali strabate diafra,maa-un,and la
,, celiac(se termina in ple.ul celiac( n splachnic mic
(ori,' ,, G(2@(rap' lat.' lant simp toracic med.'n splachnic mare(strabate diafra,ma cu n
(se distribuie ,, aortico(renali si ,, me!enterici sup
(poate da r. renala( n splachnic inf
(e inconst(ori, ult ,, sau n splachnic mic(strabate diafra,ma cu lantul simpatic ra!ultand
ple.ul renal
22D. Timusul este un or,an bilobat, situat in mediastinul superior, in spatele sternului. Timusul este un
or,an limfoid primar, alaturi de madua hemato,ena, care interine in maturarea si selectia limfocitelor
( celule esentiale ale sistemului imun.
Timusul are functionalitate ma.ima la pubertate, cand are o ,reutate medie de D@ de ,rame, dupa care
se atrofia!a pro,resi. La arstnici, ,reutatea medie este de 5 ,rame.
E.aminat atunci cand este complet de!oltat, timusul are o lun,ime de = centimetri, latime de 6
centimetri si o ,rosime de < milimetri.
$e obicei, cei 4 lobi au dimensiuni diferite. "ot fi uniti pe linia mediana, formand o masa unica de
tesut, sau, in alte ca!uri pot fi uniti de un al treilea lob.
Timusul este locali!at partial in torace, partial la nielul ,atului si se e.tinde de la al 6(lea cartila- costal
spre superior pana la nielul ,landei tiroide. La nielul ,atului are raporturi cu partea anterioara si
!onele laterale ale traheei. Inferior are raporturi cu pericardul si este separat de crosa aortica si marile
ase de o fascie.
<G
22F.Nerul frenic
(cel mai lun, ram al ple.ului cerical, fiind un ner mi.t care inerea!a diafra,ma, pleura parietala,
pericardul si peritoneul diafra,matic, continand atat fibre motorii cat si fibre e,etatie. %lasic, se
formea!a dintr(o radacina principala repre!entata de ramul entral al lui %6 care este cea mai constanta
si cea mai oluminoasa si 4 radacini secundare, nerii frenici accesori, care proin din ramurile
entrale ale nerilor %5 si %=, un ner accesor putand eni chiar si din %6.
(la intrarea in torace, este dispus intre artera subclaiculara situata anterior si ena subclaiculara
dispusa posterior, incrucisea!a artera cel mai frecent la nielul ori,inii din aceasta a peritoracice
interne, incrucisea!a fata anterioara a toracicei interne, frenicul stan, trecand lateral de crosa canalului
toracic, iar frenicul drept coboara pe partea postero(laterala a enei brahiocefalice drepte si apoi pe fata
laterala a caei superioare. Ambii frenici trec anterior pediculului pulmonar si apoi pe laturile
pericardului pana la nielul diafra,mei.
(frenicul drept traersea!a diafra,mul fie prin orificiul enei cae inferioare, fie pe laturile acesteia.
(frenicul stan, a-un,e pe diafra,ma putin inapoia arfului inimii niel la care strabate diafra,ma deci
mai anterior si mai lateral decat cel drept.
(la nielul ,atului nerii frenici nu dau nici un ram.
(la torace, unde ei sunt insotiti de asele frenice superioare dau ramuri timice, pleurale, unul sau mai
multe ramuri pericardice si ramuri pentru ena caa inferioara.
(nerii frenici se termina cu nerii frenico(abdominal, anterior, posterior si lateral. %el posterior se
termina in ,an,lionul celiac, iar celelalte 4 ramuri se distribuie portiunii musculare a diafra,mei.
(ramurile terminale ale frenicului se impart in ramuri musculare superioare si un ram abdominal.
a+ramurile musculare superioare or patrunde in diafra,ma, unde se dispun radiar. Ele strabat intre,
muschiul, ies pe fata inferioara a acestuia si mer, pana in apropierea insertiei osoase a partii musculare
a diafra,mei. La acest niel ele pre!inta si o anastomo!a cu un ram analo, al frenicului de partea
opusa, formand o anastomo!a prepericardica.
b+ramul abdominal intra in ,rosimea pilierului corespun!ator si da ramuri si pentru ena caa
inferioara, peritoneu si chiar pentru suprarenala dreapta. Se anastomo!ea!a cu ramuri din ple.ul celiac,
formand ple.ul diafra,matic drept.
22G. Nerul a,
"erechea a 2@a de n cranieni*n a,+
Un ner mi.t
Ori,inea reala a fibrelor sen!itie somatice si iscero(aferente ,enerale si speciale se ,aseste in doi ,,l
sen!itii situati pe traiectul nerului, ,,l sup sau ,,l -u,ular situat la nielul ,aurii -u,ulare si ,,l inf
sau ple.iform sau nodos situat sub precedentul la apro. 2 cm. Amandoi ,,l sunt form din neuroni
pseudo(unipolari. "relun,irile periferice ale acestor neuroni din ,,l superior sunt fibre somatoaferente
,enerale care conduc pe calea nerului auricular impulsurile sen!itie din !ona RamsaB(7unt si de la
nielul menin,elor din fosa craniana post. "relun,irea centrala patrunde in trunchiul cerebral pe la
nielul ori,inii aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al n =. "relun,irea
periferica a neuronilor pseudo(unipolari din ,,l inf form doua cat de fibre' fibre iscero aferente
speciale *se!orial ,ustatie+ care receptionea!a inf le,ate de ,ust de la nieul mucoasei paltine ,
aleculei , epi,lotei , bucofarin,elui. "relun,irea centrala a cestor neuroni patrunde in trunchiul
cerebral pe nielul ori,inii aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul ,ustati a lui
#a,eotte.a doua cate, de prelun,iri periferice form fibre iscero(aferente ,enerale ce cule, stimuli
le,ati de distensia iscerelor de la nielul larin,elui, traheei , farin,elui , esofa,ului, tubului di,esti
D@
pana la nieul un,hiului stan, al colonului de la nielul !onei cardio(aortice si de la nielul plamanilor.
"relun,irea centrala a acestor neuroni pantrunde in trunchiul cerebral pe la nielul ori,ini aparente sin
face sinapsa cu deutoneuronul in 2Q5 inf a nucleului tractului solitar din bulb.
Ori,inea reala pentru fibrele iscero eferente speciale(se ,aseste in treimea mi-locie a nucleului ambi,u
din bulb. Ori,inea reala pt fibrele e,etatie parasimpatice*isero(eferente pre,an,lionare+(se ,aseste
in nucleul dorsal al a,ului numit si nucleul cardio(penumoenteric situat sub planseul entricolului 6
cerebral la nielul tri,onului bulbar. Acest nucleu contine neuroni pre,an,lionari parasimpatici ai caror
a.oni intra in constitutia nerului 2@ si fac sinapsa cu neuronii post(,an,lionari ai ple.urilor
preiscerale si intramorale din torace si abdomen astfel a.onii proeniti din treimea sup a nucleului
dorsal asi,ura ineratia parasimpatica a traheei si esofa,ului. %ei din treimea mi- a cordului si
iscerelor abdominale si cele din treimea inf asi,ura ineratia parasimpatica a plamanilor.
Oiri,nea aparenta(in santul retro(oliar sau dorso(lat al bulbului sub nerul G si deasupra n 22.
Traiect si rapoarte
N a, pre! 5 se, maari' intracranian, de la nielul ,aurii -u,ulare si se, e.tracranian in care i se descriu
nerului o portiune cericala, toracica si o portiune abdominala.
In primul se,ment intracranian(se ,aseste in fosa craniana post
Al doilea se, la nielul ,aurii -u,ulare.
Traiectul e.tracranian(portiunea cericala si e.tracraniana Otraiectul nerului este foarte ramificat
strabatand succesi spatiul retrostilian *la farin,e+ patrunde in tri,onul carotic si apoi in portiunea inf a
re,iunii S%#. In toate aceste se,mente succesie nerul face parte din "&N al ,atului fiind situat in
un,hiul diedru psot dintre artera carotida interna si ena -u,ulara interna si apoi intre artera carotida
comuna si ena -u,ulara interna. La ba!a ,atului nerul a, drept incrucisea!a fata anterioara a arterei
subclaiculare si trece apoi intre aceasta si ena subclaiculara. Nerul a, stan, coboara de(a lun,ul
fetei lat a carotidei primitie stan,i si trece apoi antero(lat de arcul aortic.
Ramuri colaterale in re,iunea cericala
Ramul menin,eal(pleaca din ,,l sup , reintra in craniu prin ,aura -u,ulara si se anastom cu fibre
simpatice ce proin din ,,l cerical sup asi,urand ineratia sen!itia a dureimater din ecinatate.
Ramul auricular(ori,inea lui este in ,,l sup de unde patrunde in portiunea mastoidiana a canalului
facialului alaturandudse nerului intermediar. Iese din craniu prin ,aura stilomastoidiana se desparte de
nerul intermediar si inerea!a sen!iti !ona RamsaB(7unt. Este sin,urul ram cutanat al n 2@ si se
anastom cu ramul comunicant a perechii a Ga de n cranieni.
Ramul comunicant cu nerul G(
Ramurile farin,iele isi au ori,inea in ,,l inf , in nr de 4(5 cuboaara a-un, pe peretele lat al farin,elui
unde se anastom cu fibre din n G si din ,,l cerical sup form ple.ul farin,ian din care se desprind
ramuri ce inerea!a m constrictor inf al farin,elui , m alului palatin si mucoasa larin,o(farin,elui.
Nerul larin,eu sup isi are ori,inea din ,,l inferior sau din trunchiul nerului 2@ sub ,,l inf. %oboara
spre anterior si medial intreptandudse spre peretele lat al farin,elui incrucisea!a fata mediala a carotidei
e.terne a-un,e inf de artera lin,uala si in ecinatatea acesteia si a cornului mare a osului hioid se term
dand un ram e.tern si un ram intern.
Ramul e.tern sau inf parcur,e lama laterala a cartila-ului tiroid intre m constrictor inf al farin,elui pe
D2
care il inerea!a si ,l tiroida, da ram pt ple.ul farin,ian, a-un,e la m cricotiroidian, il inerea!a dupa
care perfore!a membrana cricotiroidiana patrunde in larin,e si asi,ura ineratia ,landelor larin,iele.
Se anastom cu ramurile cardiace sup ale n 2@ form nerul depresor. %onform anatomiei clasice din
acest ram se desprinde ramuri terminale pt mucoasa eta-ului sub,lotic al larin,elui si ramuri
anastomotice pt simpaticul cerical part la form ple.ului lui 7aller.
Ramul intern sau sup peforea!a memb tirohioidiana si ridica mucoasa larin,elui form plica nerului
larin,eu si pe peretele post al larin,elui se anast cu un ram din n recurent form ansa lui 3alemus. Acest
ram *intern+ inerea!a mucoasa larin,elui , mucoasa peretelui post a larin,o(farin,elui , mucoasa
traheala in portiunea ei superioara , mucoasa lin,uala in dreptul aleculei o parte din ,landele lin,uale
si asi,uara ineratia propioceptia a m larin,elui.
Ramurile cardiace cericale sup* ale a,ului+ isi au ori,inea din n 2@ sub ,,l inf si participa la form
ple.ului cardiac ant
Ramurile carotidiene(isi pot aea ori,inea din ,,l inf di nerul recurent sau din ple.ul farin,ian si se
anastom cu ramul din n G si din smpaticul cerical form ple.ul neros intercarotidian.
Nerul larin,eu recurent*drept+(isi are ori,inea din nerul a, anterior de artera subclaiculara
dreapta , trece apoi inf si post de aceasta descriind o ansa in -urul arterei subclaiculare drepte. In acest
moment are rapoarte cu cupola pleurala. Ia apoi un traiect ascendent si se asea!a pe mar,inea laterala
dreapta a esofa,ului urcand astfel pana in dreptul ertebrei cericale D in un,hiul diedru traheo(
esofa,ian. Isi continua traiectul ascendent pana in dreptul larin,elui.
Nerul larin,eu recurent*stan,+(ori,inea din n a,, in torace ant de arcul aortic, trece inf si apoi post de
acesta descriind o ansa in -urul lui. Ia traiect ascendent si urca ase!at pe fata stan,a a esofa,ului.
Ramuri colaterale ale n farin,eu recurent
Ramurile cardiace cericale inferioare* in anat clasica sub denumirea de neri cardiaci mi-locii+(
participa la form ple.ului cardiac
Ramurile esofa,iene
Ramurile traheale
%ele esofa,iene si traheala inerea!a musculatura si mucoasa.
Ramurile farin,iene pt m constrictor iinf al farin,elui.
"ortiunea terminala a nerului farin,eu recurent numita si ramul lui terminal se numeste nerul
larin,eu inf care da ramuri musculare pt muschiul cricoaritenoidian posterior si lat , m
interartenoidian , m tiroaritenoidian si de asemeni da un ram anastomotic ce se anastomo!ea!a cu un
filet al nerului larin,eu sup form anasa lui 3alemus.
24@, 244 in document "$F
242. Trahee *trahee+ ;mparte ;n dou: bronhiile principale *de asemenea, mainstem bronhii+, st>n,a 8i
dreapta, la nielul un,hiului sternal de la punctul de anatomic: cunoscut sub numele de %arina.
Eronhia principala dreapta este mai mare, mai scurt:, 8i mai mult pe ertical: dec>t bronhiilor st>n,a
principale . Eronhia principala dreapta se ;mparte ;n trei lobara bronhiilor , ;n timp ce bronhiilor st>n,a
principal ;mparte ;n dou:. $ecala-ul lobara bronhiilor ;n ter9iar bronhiilor , de asemenea, cunoscut sub
numele de se,mentalinic bronhiilor, fiecare dintre care alimentea!: un se,ment bronhopulmonar . Un
se,ment bronhopulmonar este o dii!ie a unui pulmonar separat de restul pulmonar de un tesut
con-uncti sept . Aceast: proprietate permite un se,ment bronhopulmonar care urmea!: s: fie
;ndep:rtate pe cale chirur,ical:, f:r: a afecta alte se,mente. E.ist: !ece se,mente de pe pulmonar, dar,
D4
datorit: de!olt:rii anatomice, bronhiilor mai multe se,mente, ;n si,uran9a plamanul stan,, care dau
na8tere la opt. Se,mentara decala-ul bronhiilor ;n mai multe bronhiole primare , care ;mpart ;n
bronhiole terminale , fiecare dintre care apoi d: na8tere la mai multe bronhiolelor respiratorii , care
mer, pe pentru a ;mp:r9i ;n dou: la 22 conductele aleolare . E.ist: cinci sau 8ase saci aleolare
asociate cu fiecare canal aleolar. Aleol: este unitatea de ba!: anatomic: a schimbului de ,a!e in
plamani.Nu este cartila- hialin pre!ent ;n bronhii, pre!ent ca inele nere,ulate ;n bronhiile mai mari *8i
nu la fel de re,ulat ca ;n trahee+, precum 8i pl:ci mici 8i insule ;n bronhii mai mici. muscular neted este
pre!ent permanent in -urul bronhiilor.?n mediastin , la nielul celei de a patra ertebre toracice , traheea
;mparte ;n bronhiile primare dreapta 8i de st>n,a. Ramur: bronhiilor ;n pasa-e mai mici 8i mai mici,
p>n: la cap:t, ;n saci de aer mici, numite aleole.
%artila-ului 8i membrana mucoasa a bronhiile primare sunt similare cu cele ;n trahee. %a ramificare
continu: prin arborele bronsic, suma de cartila- hialin ;n pere9ii scade p>n: c>nd acesta este absent ;n
cele mai mici bronhiole. %a cartila-ului scade, cantitatea de musculaturii netede creste. #ucoasa sufer:,
de asemenea, o tran!i9ie de la ciliata epiteliu columnar pseudostratified la simplu epiteliului cuboidal la
simplu epiteliului scuamos .%ele conductele aleolare 8i aleole constau ;n principal de simplu
epiteliului scuamos , care permite difu!area rapid: de o.i,en 8i dio.id de carbon . Schimbul de ,a!e
;ntre aerul din pl:m>ni 8i s>n,e ;n capilarele apare pe pere9ii conductelor aleolare 8i aleole.
245 in doc "$F
246. Arborele bronsic' repre!inta totalitatea bronhiilor intrapulmonare care re!ulta din ramificarea
bronhiilor e.trapulmonare. Eronhiile principale se ramifica pro,resi. Eronhia principala dreapta se
imparte mai intai in bronhia lobara superioara care mer,e la lobul superior si in trunchiul bronsic
intermediar. La randul lui se imparte in doua ramuri ' bronhia lobara mi-locie si bronhia inferioara.
Structura peretelui bronhiilor intrapulmonare difera in raport cu calibrul acesteia.
Eronhiile lobare si se,mentare' au o structura asemanatoare cu cea a traheei cu deosebirea ca lumenul
lor este mai mic iar inelele sunt complete. Eronhiile interlobare au mucoasa de tip traheal iar in
corionul acestuia se ,asesc ,lande de tip seromuculos. Scheletul fibrocartila,inos este format din
se,mente de arcuri de forma lenticulara. #uschiul neted este slab de!oltat. Adenticea este formata din
tesut con-uncti la..
Eronhiile intralobare care proin din dii!iunea dicotomica a bronhiilor interlobare, au epiteliul
mucoasei monostratificat, prismatic sau cubic, corionul este lipit de ,lande. Scheletul cartila,inous
lipseste fiind inlocuit de un inel musculos.
Eronhiile terminale au o structura mult mai simpla. Epiteliul lor este cubic sau usor turtit, lipsit de cili
si de celule caliciforme. %orionul este slab de!oltat.
Eronhiile respiratorii sau acinoase se caracteri!ea!a prin faptul ca peretele lor este prea!ut din loc in
loc cu aleole pulmonare.
24=( lobi Z se,mente din document pdf
24<. &asculari!atia functionala O mica circulatie'
D5
incepe la nielul entricolului drept de unde porneste artera pulmonara ce se imparte in cele 4 ramuri
O artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stan,a
acestea se ,asesc la nielul hilului pulmonar, patrund in plaman si se impart in ramuri lobulare,
se,mentare si a-un, pana la capilare arteriale
la nielul membranei aleolo(capilare are loc schimbul de ,a!e, artera pulmonara lasa %O4
de la nielul membranei aleolo(capilare san,ele incarcat cu O4 este preluat de capilarele enoase
acestea drenea!a in enule, se aduna in capilare din ce in ce mai mari, formea!a cele 4 ene
pulmonare care duc san,ele incarcat cu O4 si substante nutritie in atriul stan, unde se incheie circuitul
asculari!atiei functionale *mica circulatie+
24D. &asculari!atia nutritia O marea circulatie'
&asculari!atia plamanilor este dubla' functionala si nutritia.
&asculari!atia functionala este asi,urata de trunchiul pulmonar cu cele doua ramuri ale lui' artera
pulmonara dreapta si artera pulmonara stan,a si de cele patru ene pulmonare' doua drepte si doua
stan,i.
Trunchiul pulmonar porneste din entriculul drept al inimii si duce la plamani san,e sarac in o.i,en, iar
enele pulmonare aduc san,ele bo,at in o.i,en de la plamani la atriul stan, al inimii. Trunchiul
pulmonar si enele pulmonare alcatuiesc asele circulatiei mici, prin care se asi,ura schimbul
permanent de ,a!e' cedarea bio.idului de carbon din san,e in aerul aleolar si trecerea o.i,enului din
aerul aleolar in san,ele capilarelor perialeolare.
Artera pulmonara dreapta situata inaintea, apoi dedesubtul si in cele din urma postero(lateral fata de
bronhia principala, se diide chiar inainte de patrunderea ei in hil, in patru ramuri'
Ramura superioara *a lobului superior+ da cinci dii!iuni se,mentare' apicala, pentru se,mentul apical)
anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pentru se,mentul anterior) posterioara ascendenta si
posterioara descendenta, pentru se,mentul posterior.
Ramura mi-locie *destinata lobului mi-lociu+ da doua dii!iuni se,mentare' laterala si mediala pentru
se,mentul lateral, respecti medial.
Lobul inferior primeste doua ramuri'
Ramura superioara, independenta, destinata se,mentului apical.
Ramura inferioara, puternica, numita "ars basalis, care se distribuie celorlalte se,mente ale lobului
inferior, dand urmatoarele ramificatii' ba!ala mediala, ba!ala anterioara, ba!ala laterala, ba!ala
posterioara.
Artera pulmonara stan,a este situata anterior, deasupra, apoi postero(lateral fata de bronhia principala,
in hil se diide in trei ramuri pentru cei doi lobi ai plamanului stan,'
Ramura superioara *pentru lobul superior+ cu cinci dii!iuni se,mentare' apicala si posterioara, pentru
se,mentul apico(posterior) anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pentru se,mentul anterior)
D6
lin,ulara, pentru cele doua se,mente lin,ulare' superior si inferior.
Lobul inferior are o dispo!itie arteriala identica cu cea din dreapta.
Ramura superioara, independenta, pentru se,mentul superior.
Ramura inferioara, puternica, numita ca si la plamanul drept, "ars basalis) este destinata celorlalte
se,mente ale lobului inferior' ba!ala anterioara, ba!ala laterala, ba!ala posterioara) mai este pre!enta si
ramura ba!ala mediala, chiar in lipsa se,mentului bronhopulmonar corespun!ator.
Ramurile arterelor se,mentare insotesc bronhiile si strabat impreuna se,mentele bron(hopulmonare.
Ramificatiile lor a-un, la lobulii pulmonari unde se de!olta in reteaua de capilare perialeolare. O
parte din aceste capilare stabilesc le,aturi cu capilarele arterelor din -urul bronhiolelor respiratorii.
&enele pulmonare se formea!a din reteaua de capilare, perialeolare, de unde transporta san,ele bo,at
in o.i,en. Aceste ene reali!ea!a le,aturi cu reteaua capilara bronhica apoi formea!a ene perilobulare,
intrase,mentare si interse,mentare *se remarca calibrul mare al enelor interse,mentare care strabat
tesutul con-uncti din -urul se,mentelor+.
$in unirea tuturor acestor afluenti se formea!a cate doua ene pulmonare la dreapta si la stan,a' una
superioara si alta inferioara, care fac parte din pediculii pulmonari.
&ena pulmonara dreapta superioara primeste san,ele o.i,enat din lobul superior si mi-lociu,
&ena pulmonara dreapta inferioara primeste san,e din lobul inferior)
&ena pulmonara stan,a superioara primeste san,ele din lobul superior)
&ena pulmonara stan,a inferioara primeste san,ele din lobul inferior.
&asculari!atia nutritia este asi,urata de catre arterele bronhice *din aorta toracica+ si artera toracica
interna, respecti de catre enele bronhice *tributare enelor brahiocefalice la stan,a si enei a!i,os la
dreapta+.
Arterele bronhice insotesc bronhiile si se distribuie peretilor acestora, peretilor aselor pulmonare si
stromei pulmonare. Arterele bronhice a-un, numai pina la nielul bronhiolelor respiratorii) aici se
termina in reteaua capilara din care pornesc enele bronhice. Arterele bronhice nu asi,ura nutritia
parenchimului respirator, a acinilor pulmonari) nutritia parenchimului este asi,urata de catre asele
circulatiei functionale, adica de ramurile pulmonarei.
"rin asele bronhice trece circa l^ din cantitatea de san,e destinat plamanilor. In conditii patolo,ice
insa *de e..' insuficienta cardiaca+ aceste ase pot drena pina la F@^ din totalul san,elui pulmonar.
$eriarea san,elui se datoreste in aceste ca!uri anastomo!elor dintre retelele de capilare ale aselor
bronhice si ale aselor pulmonare. Anastomo!ele sunt foarte numeroase la fat si la nou(nascut, dar ele
se obliterea!a cu arsta.
&enele bronhice se formea!a din reteaua subpleurala, din stroma pulmonara si din reteaua capilara din
D=
-urul bronhiolelor intralobulare.
24F.
Limfaticele plamanilor. Se ,rupea!a subpleural si intrapulmonar. %ele superficiale, subpleurale, mer,
in profun!ime si confluea!a cu limfaticele intrapulmonare, situate perilobular *in lobuli nu e.ista ase
limfatice+, interse,(mentar si peribronhoascular.
&asele limfatice trec prin nodurile limfatice pulmonare, bronhopulmonare, traheobronhice,
mediastinale anterioare si mediastinale posterioare. $e aceea carcinomul pulmonar primar, metasta!at
dealun,ul acestor noduri, poate da parali!ia nerului frenic.
Nerii plamanilor. Fibrele neroase care deseresc plamanii formea!a la nielul pediculului pulmonar
un ple. anterior si altul posterior. Fibrele sunt parasimpatice *din nerul a,+ si simpatice *din
,an,lionii simpatici toracali doi si pina la ,an,lionii simpatici toracali cinci+. Ele insotesc bronhiile
intrapulmonare si arterele.
Fibrele parasimpatice eferente *motoare+ au pe traseul lor micro,an,lioni intrapulmonari, la nielul
carora se reali!ea!a numeroase sinapse. Ele sunt destinate' a+ musculaturii bronhiale, dand
bronhoconstrictia si b+ ,landelor din mucoasa bronhica, determinind secretia acestora.
Fibrele simpatice sunt asomotoare' re,lea!a calibrul aselor si implicit, debitul san,uin pulmonar. Ele
au in acelasi timp actiune rela.anta asupra musculaturii bronhice.
E.ista fibre aferente *iscerosen!itie+ care conduc stimulii porniti de la nielul aleolelor pulmonare,
de la mucoasa bronhiilor si de la nielul afluentilor enosi.
24G.
Interstitiul pulmonar
A comple. anatomic careinclude bronsiolele terminale cu asele adiacente, neri si componentele
con-unctieinecinate, plus unitatilede schimb,a!os*acini, aleole, capilare+.
25@ in document pdf
252. Scheletul capului este alcatuit din 44 de oase, dintre care opt formea!a craniul cerebral
*neurocraniul sau cutia craniana+ care adaposteste encefalul, iar 26 formea!a craniul isceral
*iscerocraniul sau oasele fetei+. %raniul cerebral *neurocraniul sau cutia craniana+, cu o capacitate
medie de 2.6@@(2.=@@ m5, are forma unui ooid cu partea posterioara mai oluminoasa si pre!inta o
ba!a si o bolta.
$intre oasele care(2 alcatuiesc, patru sunt mediane si neperechi' frontal, etmoid, sfenoid si occipital, iar
patru sunt perechi si ase!ate lateral' oasele temporale si parietale. %raniul isceral *iscerocraniul,
oasele fetei+ ( este format din 26 oase, dintre care doua neperechi' omerul si mandibula, si 24 ,rupate
in perechi' oasele ma.ilare, palatine, na!ale, lacrimale, !i,omatice, cornetele na!ale inferioare. in afara
craniului mai e.ista un os ase!at in ,rosimea muschilor ,atului, osul hioid si de el se prind o parte din
muschii limbii.
252(266( re,iuni
D<
26= in document pdf
26=.

SINUSURILE "ARANAJALE
Se deschid ;n caitatea na!al:.
SINUSUL FRONTAL
( ;n ,rosimea scuamei osului frontal
pere9i'
un,hiul format de p:r9ile osului frontal' ( scuama( partea orbital:( partea na!al:
raporturi'
( r:dacina nasului (
anterior
( polul frontal al emisferelor cerebrale (
posterior (
caitatea na!al: (
inferior
Se deschid ;n meatul na!al mi-lociu prin
canalul frontona!al
,

prin intermediul unor celule etmoidale.Fiecare sinus pre!int: un orificiu care se continu: prin canalul
frontona!al.%ele dou: sinusuri sunt ine,ale uneori, separate de un sept care poate s: nu fie median.
?n sinu!itele frontale se palpea!: ,:urile supraorbitale, care sunt dureroase.
SINUSUL #A1ILAR (
cel mai mare sinus parana!al
( ;n ,rosimea corpului ma.ilarului
pere9i'
( superior ( podeaua orbitei
*artera 8i nerul infraorbital ;n 8an9ul infraorbital +
( inferior (
8an9 scobit ;n procesul aleolar
(medial ( peretele na!al
din' ( ma.ilar ( palatin( cornet na!al inferior ( deschiderea sinusului ;n meatul na!al mi-lociu prin
hiatusul semilunar
( lateral ( fosa infratemporal:
( anterior ( re,iunea infraorbital:(
posterior ( peretele pteri,oma.ilar
?n sinu!itele ma.ilare se palpea!: ,:urile infraorbitale, care sunt dureroase.
SINUSUL SFENOI$AL
( ;n corpul sfenoidului
pere9i'
(superior (8aua turceasc: cu fosa hipofi!ei(
inferior ( peretele superior al cait:9ii na!ale(
lateral ( 8an9ul carotic cusinusul caernos
DD
anterior ( deschiderea ;n recesul sfenoetmoidal , ;ntre cornetul na!al superior 8i fa9aanterioar: a
corpului sfenoidului
LAEIRINTUL ET#OI$AL
( masele laterale ale osului etmoid, formate din ,rupuri de celule etmoidale
( anterioare( mi-locii ( posterioare
Se deschid separat la nielul celor trei meaturi na!ale ( superior ( mi-lociu( inferior
pere9i'
(
superior O continua lateral lama ciuruita a etmoidului(
lateral ( formea!: peretele medial al orbitei(
medial ( formea!: peretele lateral al cait:9ii na!ale(
anterior ( osul lacrimal( procesul frontal al ma.ilarului"re!int: ( cornetele na!ale ( suprem( superior (
mi-lociu( procesul uncinat al etmoidului * delimitea!: ;mpreun: cu bula etmoidal:
hiatusul semilunar +
26< re,iune
26D. Este un or,an musculo(membranos cu o forma conica, mobil, care participa la formarea peretelui
inferior al caitatii bucale. Repre!inta or,anul ,ustului interenind in masticatie, de,lutitie, iar la nou
nascut si in supt. Interine in fonatie in articuarea consoanelor lin,uale.
%onformatia e.terioara' limba nu poate fi eidentiata in totalitate, chiar daca ,ura este lar, deschisa, ea
fiind formata din 4 portiuni, una erticala sau radacina, denumita si portiunea farin,iana si o portiune
ori!ontala sau corpul sau portiunea bucala. Separatia dintre cele doua portiuni se face printr(un sant
denumit &(ul sau santul terminal. El este dispus la catia mm in spatele &(ului lin,ual si pre!inta in f
sau o depresiune denumita ,aura oarba.
Radacina limbii este portiunea situata post santului terminal, fiind situata in farin,e. "rin e.tremitatea
sa superioara se continua cu portiunea bucala, pe cand e.tremitatea inferioara este le,ata de epi,lota
prin 5 plici mucoase si anume plicile ,loso epi,lotice' una mediana si doua laterale, intre care se ,asesc
depresiuni faeoleleQaleculele ,loso(epi,lotice. Radacina limbii pre!inta o fata anterioara ce se
continua cu restul or,anului, o fata posterioara ce corespunde farin,elui si pe care se ,aseste ami,dala
lin,uala. $oua mar,ini laterale ce in in raport cu lo-a ami,dalei palatine si doua e.tremitati'
superioara si inferioara.
%orpul limbii este portiunea situata anterior santului terminal) se ,aseste in caitatea bucala, denumita
deci se,mentul bucal. "re!inta doua fete,doua mar,ini, o ba!a si un arf. Fata superioara sau dorsala
pre!inta un sant median la care in si se termina randurile de papile ale limbii. Fata inferioara mai putin
intinsa decat cea superioara, deoarece portiunea ei posterioara este ascunsa in re,iunea sublin,uala.
"re!inta pe linia mediana fraul limbii, iar in afara acestuia cate o dun,a albastra, repre!entata de enele
profunde ale limbii. #ar,inile limbii corespund arcadelor aleolo(dentare. Ea!a se uneste cu radacina
limbii, iar arful este subtire si ascutit si ine in raport cu portiunea anterioara a arcadelor aleolo(
dentare.
Topo,rafii O document separat in pdf
26F.
Mi*la"# .# #1'l$a$#' e.plorarea farin,elui se face pe caile naturale ' bucofarin,ele direct prin
DF
caitatea bucala) na!ofarin,ele si larin,ofarin,ele se e.plorea!a indirect cu a-utorul unor o,lin!i
speciale. Farin,ele se poate descoperi pe cale anterioara si laterala prin spatiul mandubulo(
farin,ian*diafra,m stilianARin portiunea prestiliana cu indepartarea parotidei*un,hi mandibula+,
retrostiliana are ase mari+. Larin,ofarin,ele( capul in e.tensie, e.plorare cartila- tiroid) inci!ie sub os
hioid(Repi,lota, fara le!area n larin,eu sup. Orofarin,ele( supra hioid(Rmar,ini S%#) ridicare ,lande
submandibulare din lo-e cu sectiunea muschilor. Taiere un,hi mandibula.
En.la$ing#l# se studia!a prin laringoscopie care poate fi indirecta cu a-utorul unor oglinzi
laringiene*ra!e luminoase+ si directa prin introducerea unui laringoscop, adica endoscop cu fibre
optice'
Cai .# a""#& '# +a$ing#' Abordul *calea de acces la un or,an+ re,iunii cericale a farin,elui se face
prin farin,otomie ant transhioidiana( de &ALOIS. "entru farin,ele cefalic se constata dificultatea
interentiilor chirur,icale la acest niel aand in edere raporturile sale laterale, este obli,atoriu sa se
sacrifice planurile de acoperire si mai ales ramura mandibulara. Aceasta re!ectie *taierea si scoaterea,
indepartarea partiala sau totala a unui tesut sau or,an+ temporara sau definitia este primul tip al
farin,ectomiilor lar,ite care se practica in special in interventiile pe faringele oral.
A(ig.ali)a &i a(ig.al#")(ia' Infectia ami,dalei palatineQFarin,iana( poarta numele de ami,dalita,
este bacteriana(streptococ si trebuie tratata deoarece tratamentul inadecat cu antibiotice poate aea
urmari nefaste asupra or,anismului. Ami,dalele sunt mase de tesut limfatic situat de o parte si de alta a
,atului, deasupra si in spatele limbii, facand parte din sistemul imun al or,anismului. Tratament
chirur,ical( ami,dalectomie. Antibio,rama) penicilina) beta(hemolitic ,rupa A) moldamin) musca
cordul si linge articulatiile. Este indicata in ca! de infectiile cronice sau repetate, sau cand ami,dalele
hipertrofice impiedica respiratia. Operatia( sub aneste!ie ,enerala de scurta durata, la 46 h dupa
interin san,erari, pacientul sa stea intins, culcat pe o parte, pt a putea in,hiti mai usor.
A.#ni.i)a( inflamatia tonsilei farin,iene, infectie microbiana sau irotica a t ,landular din re,iunea
na!o(farin,iana) care apar mai frecent la copii dar si la adulti, se caracteri!ea!a printr(o respiratie pe
,ura cu posibilitatea ca infectia de la tonsila farin,iana sa se e.tinda la tonsila tubara si de aici sa
a-un,a in urechea medie.
26G.
In.i"#l# +a"ial( se obtine prin raportul dintre inaltimea iscero(craniului si latimea lui. Este un
indicator al de!oltarii armonioase.
Ung2i!l (a1ila$ al l!i Ca('#$( se creea!a printr(o linie erticala ce poate fi dusa prin punctul cel
mai proeminent al fruntii si al ma.ilarului in plan median si un plan ce trece prin planseul cornetelor
na!ale, prim meatul acustic e.tern. La copil, din cau!a ca fruntea e mai bombata, iar ma.ilarul este mai
mic, un,hiul este de G@ ,rade si scade la adult.
Ung2i!l &i(+i3ianO format de planul tan,ent la re,iunea mentonier: 8i planul ori!ontal, trasat prin
mar,inea inferioar: a corpului mandibular. E deschis posterior 8i ;n func9ie de aloarea lui sedistin, trei
tipuri' normal, infantil 8i simian.
T$i!ng2i!l l!i 4n5ill( unind punctul interincisi mandibular cu centrii ima,inari ai condililor, se
formea!a un triun,hi echilateral cu latura de 2@(22 cm.
Ung2i!l na36(ala$ al l!i Fl5#$( e deschis posterior 8i e format de planurile tan,ente la ba!a
orbitelor.
P!n")#l# "$ani(#)$i"# centrale, apoi laterale
2.3nation O punctul cel mai inferior de pe simfi!a mentonier:.
4."unctul mentonier *simfi!ian+ O cel mai anterior *mai proieminent+ punct de pe eminen9amentonier:.
5."unctul inci!i inferior *infradental+ O situat pe arcul aleolar, ;ntre inci!iii mediani.
6."unctul inci!i superior *prostion+ O aflat pe apofi!a aleolar: a ma.ilei ;ntre inci!iiimediani.
DG
=."unctul na!ospinal *spinal+ O situat pe spina na!al: anterioar:.
<.Rhinion O punctul inferior al suturii dintre ambele oase na!ale.
D.NasionO punctul de intersec9ie a suturii frontona!ale cu linia median:.
F.3labella O corespunde ariei mediane, situate ;ntre arcurile superciliare.
G.Ofrion O punctul de intersec9ie al diametrului frontal minim *distan9a cea mai mic: dintreambele
creste temporale ale osului frontal+ cu linia median:.
2@.Ere,maO punctul ;n care se ;nt>lnesc suturile coronar: 8i sa,ital: 8i corespunde
erte.ului*sinciputului+O celul mai superior punct al craniului.
22.Obelion O punctul ;n care sutura sa,ital: e ;ntret:iat: de linia dintre ambele orificii parietale.
24.Lambda O punctul unde se unesc suturile sa,ital: 8i lamboid:.
25.Opistocranion O punctul cel mai posterior din planul sa,ital al craniului.
26.Innion O punctul, ce corespunde protuberan9ei occipitale e.terne.
2=.Opistion O punctul median pe de mar,inea posterioar: a orificiului occipital.
2<.Ea!ion O punctul median de pe mar,inea anterioar: a orificiului occipital.
2."unctul ma.ilofrontal O aflat la nielul suturii dintre apofi!a frontal: a ma.ilei 8i osulfrontal.
4.$acrionO punctul unde se ;nt>lnesc suturile lacrimoma.ilar: 8i lacrimofrontal:.
5."unctul malarO cel mai proeminent punct al osului !i,omatic.
6."terion O punctul ;n care se ;nt>lnesc solsul temporalului, parietalului, aripa mare asfenoidului 8i
frontalul.
=."unctul coronarO cel mai lateral punct de pe sutura coronar:.
<.StefanionO punctul ;n care linia temporal: superioar: ;nt>lne8te sutura coronar:.
D.3onionO corespunde un,hiului mandibulei.
F."unctul auricularO aflat ;n mi-locul conductului auditi e.tern.
G.Eurion O cel mai ridicat punct de pe eminen9a parietal:.
2@.AsterionO punctul din locul ;nt>lnirii temporalului, parietalului 8i occipitalului
2=@.
P$i#")i# &i .#&"'#$i$# a )#('$ala &!'#$+i"iala( reperele pt descoperire sunt condilul mandibulei si
asele temporale superficiale. %apul este usor inclinat de parte opusa, se palpea!a colul condilului si se
e.aminea!a tra,usul. Imediat anterior tra,usului se duce o inci!ie erticala de 6 cm lun,ime, -umatate
situata deasupra arcadei !i,omatice si -umatate sub aceasta. Se inci!iea!a pielea*tesutul cel subcutanat
si fascia inelitoare+. $upa sectionarea fasciei apare ena, iar imediat posterior ei apare artera. Nerul
este situat si mai posterior arterei. &AN
Fa"iala( este ramura a arterei carotide e.terne. $upa un scurt traiect cerical, patrunde in ,landa
submandibulara, iar la iesirea din aceasta ,landa, incon-oara mar,inea inferioara a mandibulei si trece
in re,iunea fetei si a-un,e pana la nielul un,hiului intern al ochiului. Artera faciala se descopera la
iesirea din ,landa submandibulara, la 5 cm ant de un,hiul mandibulei. %apul a fi intors in partea
opusa. Se e.plorea!a un,hiul madibulei si depresiunea premaseterina. Inci!ia are o lun,ime de 5 cm,
iar mi-locul sau corespunde depresiunii maseterine si mer,e de(a lun,ul mar,inii inferioare a
mandibulei. Se sectionea!a pielea si platisma, iar artera se a ,asi imediat inaintea maseterului,
cuprinsa intr(un inelis fibros. `se face o inci!ie mediana, incepand de la inci!ura supraorbitala pana
sub nas si de la comisura bu!elor pana la mar,inea ant a mastoidei. Se ridica pielea porinind din
re,iunea inci!urii supraobritale. In un,hiul medial al ochiului, la nielul santului na!o(,enian sub m
!i,omatici, se identifica artera si post ena faciala.
O""i'i)ala( ram al carotidei e.terne, ce pleaca din re, ,atului si mer,e oblic postero(superior, trecand
intre mastoida si atlas. Trece apoi pe sub insertiile sup ale spleniusului. Artera occipitala pre!inta 5
portiuni' una initiala la nielul cerical, una mi-locie situata intre procesul transers al atlasului si
F@
mastoida si ultima portiune situata in re, occipitala. $escoperirea arterei se face doar la niel cerical
si la ni re, occipitale, la nielul mi-lociu artera fiind prea profunda pentru a putea fi descoperita.
$ES%O"ERIREA la ni liniei nucale' cadarul se ,aseste culcat pe fata ant. Se e.plorea!a linia sup si
apoi mastoida. La -umatatea distantei dintre protuberanta occipitala e.terna si f mastoidei se face o
inci!ie erticala. Se sectionea!a pielea, t cel subcutanat, splenius. Sub spleniusul sectionat se cauta
artera. $ES%O"ERIREA la ni mastoidei' capul este intors de parte opusa si se e.plorea!a mastoida.
Inci!ia mer,e paralel cu mar,inea post a mastoidei si este situata la 2 cm post ei. Inci!ia incepe la
nielul f mastoidei si se termina la 6 cm de la ori,ine. Se sectionea!a pielea, t cel subcutanat, S%# si
m splenius, comple. m. La un de,et departare de mar,inea post a inci!iei se ,aseste artera .. pe osul
occipital.
N#$%!l &!,""i'i)al al l!i A$nl.( cel mai si,ur mod de a identifica n este de a(l cauta sub m trape!.
%adarul a fi situat cu fata in -os, iar capul este pus in usoara fle.ie. Se e.plorea!a protuberanta
occipitala e.terna si mar,inea post a S%#. Inci!ia pielii se a e.ectua transersal la 5 de,ete sub
protuberanta occipitala e.terna, plecand de la linia mediana catre S%#. Se sectionea!a pielea, t cel
subcutanat si m trape!, se ridica bu!a sup a pla,ii si apare m cople. mare, acoperit de o fascie subtire.
Se sectionea!a aceasta fascie si se eidentia!a n ce se e.teriori!ea!a din comple.ul mare. Situarea
noului ner occipital fata de linia mediana aria!a, putandu(se afla la o distanta de 2(6 cm de aceasta
linie.
P7N &!'$a$,i)al8 "".( se inci!ea!a de la protuberanta occipitala e.t pana la radacina nasului. Se
ridica lamboul cutanat incepand cu radacina nasului. In re,iunea ant se obsera pn supraorbital) post
ramurile terminale ale a occiptiale.
4!"2#)!l SU4OR4ITAR( iese prin ,aura omonima si se raspandeste la fata. 3aura suborbitara este
situata la = mm sub mar, inf a orbitei, de(a lun,ul unei linii erticale ce trece intre primul si al 4lea
molar. "entru descoperirea nerului este neoie de o inci!ie situata in depresiunea premolara, la = mm
sub mar,inea orbitara si paralela cu aceasta. %apul este intors de partea opusa celei care rem sa
operam. "alpam pometele si se simte mar,inea inf a orbitei si se masoara = mm sub ea. Inci!ia pielii
este curba, paralela cu mar, inf a orbitei si mer,e la = mm sub.., intin!andu(se de la pomete la
proeminenta na!ala. Se departea!a bu!ele inci!iei si se identifica m orbicular care a trebui sectionat,
sub el aparand insertia superioara a m ridicatori. Sub m ridicatori se ,aseste un testu celular in care se
,aseste n. $escoperirea n se a face imediat dupa ,asirea orificiului suborbitar.
2=2.
L#3i!nil# "a'!l!i- Le!iunile la nielul e.tremitatii cefalice fi,urea!a printre cau!ele cele mai
frecente si ma-ore ale mortalitatii si inaliditatii, ele aand consecinta hemora,ii, infectii, osteomielita
sau inflamatia maduei osoase si a osului subiacent, putand mer,e pana la le!iuni ale encefalului si ale
nerilor cranieni. %and sunt mai ,rae se insotesc de pierderea constiintei care este simptomul frecent
al le!iunilor cefalice. Un alt simptom care insoteste le!iunile e.tremitatii cefalice este .!$#$#a care
poate insa fi si re!ultatul e.istentei unor tumori craniene.*durerea de capAcefalee+. `Le!iunile la nielul
e.tremitatii cefalice au deenit frecente din a doua -umatate a secolului 11, datorita proceselor de
industriali!are si a stilului de iata actual. $e asemenea, este o cau!a de mortalitate statistic mai
frecenta la persoanele tinere si de inaliditate. In SUA se aprecia!a ca apro.imati 2@^ din decese se
datorea!a le!iunilor cefalice, encefalul fiind implicat in -umatate din decesele prin traumatism, aceste
accidente sunt mai frecente la barbati*de 5(6 ori mai mult+.
L#3i!nil# a$"a.#l$ &'$an"#na$#- Arcada sprancenara este o proeminenta osoasa sub tesutul
subcutanat, sub forma unei creste si printr(o loitura directa se produce compresiunea tesuturilor moi
pe portiunea osoasa, cu rupturi ale aselor si formarea unui hematom. In le!area arcadelor, hematomul
se poate intinde si spre pleoapa superioara sau inferioara dand asa numitul "2i in ,#$#n#aga.
F2
N#%$algii - $urerea, simptom caracteristic le!iunilor capului, poate fi cu caracter lancinant*durere
intensa+ si poarta numele de neral,ie, ea fiind pe traiectul unui ner si fiind proocata de o le!iune
neroasa demielini!anta. Aceste neral,ii sunt frecente la niel facial. Neral,ia faciala este o
sen!atie dureroasa difu!a, fara o locali!are precisa, atunci cand are o locali!are precisa luand numele
!onei respectie*odontal,ie(la ni dintilor etc.+ Neral,ia este insotita de cefalee, febra, o tensiune
neroasa, oboseala si in cel mai ,ra ca! este produsa de o tumora cerebrala putand fi produsa si de o
hemora,ie subarahnoidiana, o menin,ita. %au!e necunoscute sau re!ultat al irusului herpetic
!osterian.
F$a")!$i (a1ila$#- L# F$)*chirur,, ,inecolo,+ le imparte in 5 cate,orii'
2+fractura ori!ontala care trece deasupra procesului aleolar, prin portiunea osoasa a septului na!al si
prin procesele pteri,oide.
4+le fort 4( fractura care mer,e din partea posterioara si laterala a sinusului ma.ilar, se indreapta
supero(medial prin foramenul infraorbitar, interesand osul lacrimal si a-un,and la radacina nasului.
Acest tip de fractura desolidari!ea!a portiunea centrala a fetei *procesul aleolar si palatul dur+ de resul
masiului facial.
5+le fort 5( de asemenea o fractura ori!ontala care trece prin fisura orbitara superioara, prin osul
etmoid, oasele na!ale, aripa mare a sfenoidului si sutura fronto(!i,omatica. %and este insotita si de
fractura arcului !i,omatic desolidari!ea!a oasele ma.illa si !i,omatic de restul craniului.
"roocate de sco iolent, e.ista asculari!atie importanta(Rhematoame serioase) dia,nostic pe ba!a
e.amenelor radiolo,iceZ tomo,raf si scanner.
F$a")!$i (an.i,!la$#- Frecent este dubla, dar cu animate particularitati. Fractura procesului
conoid*capul mandibular+ este o fractura simpla, traiect ori!ontal. Fractura colului mandibular este
transersala si se insoteste de lu.atia temporo(mandibulara homolaterala. Iese capul mandibular din
fosa mandibulara ANT. Fractura la nieul ramurii mandibulare( ori!ontala. Fractura la nielul
un,hiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 5 inf *maseaua de minte+. Aceste
fracturi sunt cel mai frecent oblice. Fractura corpului mandibular, cea mai frecenta trece prin aleola
caninului.
R#3$,)ia &a&a al%#la$a- In urma e.tractiilor dentare sau a caderii dintilor, aleola se umple cu
tesut osos fiind urmata de o resorbtie aleolara care in ca!ul edentatiei e.tinse sau totale are ca urmare
ascensionarea foramenului mentonier catre mar,inea aleolara sup, putand chiar sa si dispara, fiind
urmata de tulburari neroase prin compresiunea in timpul masticatiei a "&N. In astfel de situatii, ridica
si presiunea e.ercitata asupra nerului de catre prote!a dentara, masticatia fiind foarte dureroasa. In
edentatiile totale*pierderi dinti+ apare un pro,natism mandibular si apar niste pliuri erticale in afara
comisurilor bucale.
2=4.
F$a")!$il# ,l)ii "$ani#n# - Se produc cel mai frecent ca urmare a unor loituri puternice la acest
niel, care au ca urmare infundarea osului cu comprimare sau le!are a encefalului subiacent. Aceste
fracturi pot fi (liniare, care se produc la nielul actiunii factorului traumati!ant sau se pot produce si la
distanta de locul a,resiunii, iradiere. (cominutie, se caracteri!ea!a prin e.istenta mai multor fra,mente
osoase, dintre care unele pot patrunde in masa encefalului. "ot interesa menin,ele si subst n a
emisfeului, aand un pro,nostic si o eol complicate) tratament mai ,reu. Re,enerarea osoasa la ni
craniului( slaba) subst, materiale, fire metalice.
In !onele in care grosimea boltii este mare, nu se produc fracturi ci se produce o incurbare a osului
respecti. Se descriu si asa numitele fracturi in contraloitura, adica a,entul traumati!ant este aplicat de
o parte si fractura apare de partea cealalta. In aprecierea locali!arii fracturilor, ')#$in!l este reperul
important in clinica, fiind situat la 4 de,ete deasupra arcadei !i,omatice si un de,et inapoia procesului
F4
frontal al osului !i,omatic. Importanta pterionului consta si in faptul ca la acest niel se ,aseste artera
cerebrala anterioaraQ#enin,ee mi-locieT cu ramurile sale care poate fi le!ata in fracturi in aceasta
!ona*fata interna a osului temporal+. In afara sol!ului temporalului, dura mater este aderenta de fata
interna a oaselor cutiei craniene. NeaderentaQdecolabil durei materului la nielul sol!ului temporalului
face ca le!area arterei sau a unui ram din cerebrala anterioara sa permita formarea unui hematom cu
compresiune pe substanta encefalica subiacentaQlobul temporal al emisferului cerebral si daca nu se
interine in timp util indiidul poate muri*6h+( este asa numita !ona .#"la,ila a l!i G#$an.6
Ma$"2an./F#$$#0. La tampla( poti muri) sol! temporal subtire, aproape transparent.
D#3%l)a$#a "$ani!l!i - !ona faciala are dimens dif in functie de se., arsta. La nou(nascut craniul are
cam 2QF din dimensiunea craniului facial. La adult este cam 2Q5 datorita de!oltarii masiului facial.
$imensiunile mici ale masiului facial la nou(nascuti se datorea!a urmatorilor factori' ma.ila are
dimensiuni reduse, sinusul ma.ilar fiind foarte redus sau absent, la fel are si mandibular. Sinusurile
parana!ale sunt foarte reduse sau chiar ine.istente. Reduse sunt caitatile na!ale, se mentine sutura
frontala, sutura inter(ma.ilara si sutura inter(mandibulara. Este absent procesul mastoidian si procesul
stiloidian. Absenta acestor procese osoase face ca traiectul nerului &II sa fie superficial, putand fi
le!at cu usurinta in interentiile chirur,icale, o compresiune e.ercitandu(se si in timpul nasterii) se
foloseste forcepsul. La nou(nascut oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale. Jona aleolara nu
are dinti( in fiecare -um de ma.ila si mand se ,asesc = mu,uri decidualiAR dintii temporaliQ de lapte*4@
dinti+. Aand in edere structura oaselor, precum si absenta unor procese osoase, craniul nou(nascutului
poate fi le!at in timpul nasterii, cand nasterea este ,reoaie, care poate le!a si nerul facial, care mai
poate fi le!at si in timpul interentiilor chirur,icale, in special pe cele care necesita inci!ii posterior
pailionului urechii. La nastere, oasele sunt netede, subtiri, unilamelare, intre oasele boltii cutiei
craniene e.ista spatii care sunt acoperite de membrane fibroase, aceste spatii purtand numele de
fontanele, ele sunt in numar de <, 4 pe linia mediana( anterioara si posterioara si celelalte 6 pe partile
laterale( 4antero(laterale*sfenoidale+ si 4postero(laterale*mastoidiane+. Aceste fontanele ne dau indicatii
asupra procesului de crestere osoasa a ,radului de hidratare a nou(nascutului*cand hidratarea este
deficitara se produce o infundare a fontanelei+ si asupra presiunii intracraniene*cand este crescuta
tesutul fibros este bombat+. Ele seresc pt recoltari de s, si pt administrare de sol medicamentoaseQ
hranitoare( fontanela ant.
Fontanela anterioara' bre,maticaQ fronto(parietala, forma apro. rombica si se sudea!a la apro.imati
2F(46 de luni. Anterior se continua cu sutura metopica, care se sudea!a incepand de la arsta de 4 ani,
putand persista pana la F ani si uneori mai mult sub forma de creasta metopica la adult. "osterior se
continua cu sutura sa,itala.
Fontanela posterioara' lambdaticaQ parieto( occipitala, forma rombica cu ba!a la sol! occ si se osifica
spre sf primului an de iata e.trauterin. Se sudea!a in -urul arstei de 2 an.
In special cea anterioara poate fi folosita si pentru recoltari enoasa, cand nu este posibila recoltarea
din alte !one sau pentru administrarea de solutii medicamentoase sau hranitoare.
Fontanela antero(lateralaQsfenoidala( corespunde pterionului si cea postero(lateralaQmastoidiana(
corespunde asterionuluiA asterica.
%ea anterioara este acoperita de muschiul temporal, sunt mai putin importante si fiind prote-ate de catre
muschi nu sunt folosite in clinica. Oasele nou(nascutului sunt foarte elastice. Ele se osifica de pe la <
luni, persista peste 2 an, dar au putina importanta in clinica. O caract a oaselor boltii cutiei craniene(
elasticitatea lor. In timp nasterii, e.tremitatea cefalica sufera presiune trecand prin canalu de nastere.
Frontalul se aplati!ea!a, occipitalul se alun,este si parietalele se acopera partial unul pe celalalt la ni
mar, sup. $atorita elasticitatii la catea !ile de la nastere, oasele isi reiau po!itia normala, craniul
reenind, foarte rar raman deformate frontalul si occipitalul) parietalul isi reine. %raniul nou(
nascutului cunoaste o de!oltare accentuata la nielul neurocraniunul in primii 4 ani datorita
F5
de!oltarii mariQrapide a encefalului si creste pro,resi pana la 2=(2< ani.
M.i+i"a$il# +#)#i "! %a$&)a- La niel facial mandibula este osul dinamic si osificarea simfi!ei
mentoniere incepe la arsta de 4 ani( F ani. "rotuberanta mentoniera apare la apro.imati 4 ani si se
de!olta pana la pubertate. #asiul facial creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara
aand loc la < luni. %orpul mandibular se alun,este mai ales prin de!oltare inapoia ,aurii mentoniere,
aceasta crestere fiind marcata in special o data cu aparitia dentitiei definitie. Eruptia dintilor temporali
determina o crestere rapida, iar cresterea erticala a partii superioare a fetei se datorea!a de!oltarii
aleolare. Lar,irea frontofaciala se datorea!a sinusurilor parana!ale, iar cresterile fetei sunt insotite si
de modificari ale vocii, sinusurile constituind camerele de re!onanta.
In"2i.#$#a &!)!$il$ "$ani#n#- Suturile craniene se inchid initial pe fata interna, incepand cu arsta de
5@(6@ de ani. Inchiderea suturii pe fata e.terna incepand de la arsta de 6@(=@ de ani. "rima care se
inchide este sutura bre,matica, urmata in ordine de sa,itala, coronara, lambdoida. Odata cu inaintarea
in arsta, oasele cutiei craniene dein mai subtiri si usoare deoarece tesutul osos spon,ios de la nielul
diploei pre!inta o substanta ,elatinoasa care inlocuieste madua osoasa. Sunt situatii in care suturile se
inchid premature, aceasta malformatie craniana purtand numele de "$ani&in&)3a '$i(a$a si care
are o frecenta 2 la 4@@@ de nn. I$IO"ATI%A( factor ,enetic. Aceasta anomalie de de!oltare poate sa
cuprinda si ba!a craniului si ea e.ercita o tensiune pe dura mater ducand la perturbarea de!oltarii
normale a suturilor. Este mai frecenta la baieti decat la fetite, fiind insotita si de alte anomalii ale
scheletului. Inchiderea prematura a suturii sagitale face ca fontanela anterioara sa se reduca in
dimensiuni sau chiar sa dispara, craniul se a alun,i antero(posterior, luand un aspect an,ular, afectiune
care poarta numele de &"a+"#+ali#, repre!entant apro.imati =@^ din craniosteno!e. Inchiderea
prematura unilaterale a suturii coronare( lambdoide da nastere la un craniu rasucit, asimetric ce poarta
numele de 'lagi"#+ali#. Inchiderea prematura a suturii coronare*5@^ din craniosteno!e+ da nastere
unui craniu alun,it ertical, numit 1i"#+ali#9 )!$i"#+ali# fiind mai frecenta la se.ul feminin.
Inchiderea prematura a tuturor suturilor craniene: (i"$"#+ali#, determina o lipsa de de!oltare a
encefalului. %elelalte malformatii nu sunt insotite de tulburari ale acestuia.
2=5.
F$a")!$il# ,a3#i "$ani!l!i - "oate fi o simpla fisura, dar cea mai periculoasa este atunci cand traiectul
de fractura trece prin sinusul caernosQcarotidian*cu san,e enos( este tr a carotide int) n III,I&,&I,
ram oftalmic,ma.ilar tri,emen+ pe fata lat a corpului sfenoidului si cand prin le!area carotidei interne
se poate crea o fistula a arterei(Rhemora,ie) fistula arterioenoasa. Aceasta are ca urmare prin trecerea
san,elui arterial in sinus o crestere a presiunii si olumului san,in de la acest niel, san,ele deiind in
ene colaterale si in special in ena oftalmica, carora le depaseste presiunea. Trecerea san,elui in ena
oftalmica determina producerea unei e.olftalmii*proeminenta in afara a ,lobului ocular+ care are
caracter pulsatil, asemanatoare cu pulsul arterial*alftel, hipertiroidie+( odata cu ochiul ant. $e asemenea
apar rupturi ale aselor mici de la nielul partii anterioare a ochiului, la nielul con-unctiei oculare
dand asa numitul 2#(3i&. Tinand cont de neri, accidentul poate fi a,raat de aparitia tulburarilor
neroase pe traiectul nerilor III,I&,&I, precum si pe ramurile oftalmic si ma.ilar ale n &*n raport cu
sinusQperetii lui+.
F$a")!$il# $,i)#i' pot fi directe*rebord orbitar si pereti orbitari+Q iradiate*fractura ba!a craniu+.
Fractura masiului ma.ilo(facial( Le Fort'
( fractura le Fort I O linia de fractura mer,e din lo-a canina spre piramida na!ala
( fractura Le Fort II O linia de fractura mer,e descendent de la apofi!a !i,omatica pe planseul orbitei
incalecand apoi piramida na!ala,
( fractura Le Fort III O linia de fractura porneste de la apofi!a !i,omatica se continua pe peretele e.tern
al orbitei si fanta sfenoidala a-un,and pe peretele intern al orbitei.
Fractura planseului orbitar este insotita de fractura rebordului orbitar. Situatia tipica in care se produce
F6
este contu!ia orbitara cu min,ea de tenis care cau!ea!a o crestere brusca a presiunii intraoculare.
"lanseul orbitei fiind mai subtire este cel care cedea!a. Fractura peretelui medial apare arareori i!olata.
Fractura taanului orbitei se produce in ,eneral in urma caderii bolnaului pe un obiect ascutit.
Fractura craniului poate iradia spre arful orbitei si produce le!iuni ale nerului optic manifestate clinic
prin sindromul de canal optic.
C#+al## .# $igin# .!$ala' Reducerea olumului de lichid cefalorahidian *L%R+ scade suportul
cerebral, astfel ca atunci cand pacientul este in po!itie erticala, structurile de sustinere a creierului sunt
probabil dilatate si tensionea!a sinusurile durale sensibile la durere, lucru ce are ca re!ultat aparitia
cefaleei. 7ipotensiunea intra(craniana se produce adesea, dar cefaleea seera dupa punctia lombara
poate fi pre!enta chiar la pacientii care au presiunea L%R normala. %efaleea %luster (5 atacuri scurte de
durere periorbitala, !ilnice, pe un interal de 6(F saptamani, urmate de interale fara durere de cap de
pana la un an. Atacurile dureroase sunt frecent asociate cu inrosirea homolaterala a ochiului,
lacrimare, pto!a si obstructie na!ala.
E"2i(3# '#$i$,i)a$#( Ochii de raton sunt echimo!e periorbitare bilaterale ce nu sunt re!ultatul
traumatismelor tesuturilor moi faciale. Fiind de re,ula un indicator al fracturii ba!ei craniului, acest
semn se de!olta atunci cand fractura fisurea!a menin,ele si cau!ea!a scur,erea sinusurilor caersoase
in ilii arahnoidieni si in sinusurile craniene. Echimo!ele periorbitale pot fi sin,urul indicator al
fracturii ba!ei craniului ce nu este intotdeauna i!ibila pe radio,rafii. Aparitia lor semnalea!a neoia
unei e.aminari ri,uroase pentru a detecta orice trauma de fond deoarece o fractura a ba!ei craniului
poate le!a neri cranieni, ase de san,e si trunchiul cerebral. Echimo!ele periorbitale pot de asemenea
aparea dupa o operatie de craniotomie, daca aceasta prooaca ruperea menin,elui.Q sau in forme de
cancer.
T!($il# $,i)a$#( Tumorile intraorbitare sunt releate cel mai adesea de e.oftalmie unilaterala
*ochiul pare iesit mai in afara orbitei+ cu sau fara afectarea ederii. Ele pot proeni din tesuturile
e.istente in orbita, sau pot fi e.tinderi orbitare ale tumorilor craniene. Neoplasmele orbitare primare
sunt rare *an,i(oame, tumori dermoide, menin,ioame sau ,lioame de ner optic+. Tumorile secundare
sunt mai frecente. Reticulo!ele pot forma depo!ite orbitare *e.aminea!a ficatul, splina, ,an,lionii
limfatici) fa o hemo,rama completa+. La copii, e.oftalmia unilaterala poate fi primul semn al unui
neuroblastom. Rareori tumorile na!ofarin,iene pot inunda orbita ( ca in ca!ul mucocelelor si piocelelor
si ori,inea in sinusurile etmoidale si frontale. Ima,inile orbitei obtinute prin %T ofera o repre!entare
clara a acesteia.
;i.$"#+alia( este acumularea anormal: de lichid cefalorahidian *L%R+ ;n cait: ile creierului
determinat: de anomalii de circula ie sau de reabsorb ie sau, mai rar, datorit: unei produceri e.cesie
de lichid cefalorahidian. LCR, un lichid clar ca apa de stanca care este produs ;n permanen : ;n
cait: ile, sau entriculii, din interiorul creierului. El trece de la un entricul la cel:lalt *patru la num:r+
prin c:i ;n,uste, apoi circul: ;n -urul suprafe ei creierului O o parte din el mer,e de asemenea i ;n
m:dua spin:rii O i este absorbit ;napoi ;n circuitul san,uin. Absorb ia are loc prin ene speciali!ate
din interiorul craniului care au o suprafa : asem:n:toare unei site. Se acumulea!: i duce la cre terea
presiunii din interiorul creierului. &entriculii se dilat:, iar esutul cranian este comprimat.
P!n"<ia "i&)#$nala( foloseste un ac plasat sub osul occipital *partea din spate a craniului+. "oate fi
periculos, deoarece este foarte de aproape de trunchiul cerebral. Ea se face ;ntotdeauna cu fluoroscopie.
Are riscuri suplimentare, producand le!iuni cerebrale sau ale m:duei spin:rii 8i s>n,erare ;n creier.
Pi#$.#$i .# LCR( In fracturile na!ale cu le!area menin,elui, se poate deschide spatiul
subarahnoidianAR scur,eri L%R prin fosele na!ale ca urmare unei fracturi a lamei ciuruite a
etmoidului, care poate afecta spatiul subarahnoidian cu scur,ere de lichid. $aca persista mai mult de 6F
de ore, se poate complica cu menin,ita. "rin una sau ambele narine ca urmare a unei fracturi a lamei
ciuruite a etmoidului *cel mai frecent+ sau a unei fracturi lon,itudinale de st>nc: temporal: cu
F=
implicarea urechii medii, dar f:r: ruptura timpanului, astfel ;nc>t L%R(ul se e.teriori!ea!: ;n
rinofarin,e prin trompa lui Eustachio) (prin una sau ambele conducte auditie e.terne ca urmare a unei
fracturi lon,itudinale de st>nc: temporal: cu implicarea urechii medii cu ruptura timpanului) (prin
caitatea oral: ;n ca!ul fracturilor dehiscente ale ba!ei craniului) (pe la nielul sacului con-uctial ;n
ca!ul fracturilor cranio(orbitare.
2=6.
L#3i!nil# n% III= I7= 7I6 Le!area n III poate fi uni( sau bilateral:. Le!area unilateral: poate fi'
par9ial:(Rdeficitul motor interesea!: doar o parte din mu8chii inera9i ,;n ,rad de pare!: si total:(
Rdeficitul motor interesea!: at>t musculatura intrinsec:, c>t 8i musculature e.trinsec:) apare rar i!olat:)
apare concomitent cu le!iuni ale altor neri cranieni.Eilateral: apare ;n afec9iuni pedunculare'
polioencefalita acut: hemora,ic: 3aBet(Cernic[e*apari9ia de focare hemora,ice ;n nucleii oculomotori
si oftalmople,ia cronic: pro,resi:*AR;n final la o parali!ie total: a ,lobilor oculari+.
Le!area n I& poate fi sin,ular: *mononerit:(Rdiabetic:+ sau ;n conte.tul le!:rii n.III. "o!i9ia
,lobului ocular nu se modific:, dac: ceilal9i neri oculomotori sunt inte,ri. E.plorarea motilit:9ii
,lobilor oculari d: foarte pu9ine date ;n le!iunile e.clusie de I& *chiar deloc+, mi8c:rilecomandate prin
nerul trohlear *patetic+ fiind foarte bine compensate de mi8c:rile comandate prin III*mu8chiul drept
inferior+ 8i &I *mu8chiul drept e.tern+. $ia,nosticul de le!iune este deci mai mult de e.cludere, dup:
eliminarea posibilit:9ii le!:rii nerilor III 8i &I. Este releant e.amenul diplopic efectuat la
oftalmolo,ie
Le!area n &I poate fi pe traiectul e.tracerebral*apare ;n procese asculare 8i tumorale din !ona fosetei
,an,lionului 3asser de pe fa9aantero(superioar: a st>ncii+ si intracerebral *intrapontin+(heterolateral
hemipare!:Qhemiple,ie, rar.
Sin.$(!l Cla!.# 4#$na$.6;$n#$( apare ca urmare a unei le!iuni la nielul lantului simpatic
cerical si se caracteri!ea!a prin triada' pto!a palpebrala, enoftalmie si mio!a. Le!iunea in sindromul
7orner poate fi locali!ata la nielul primului neuron*le!iuni centrale care implica calea spino(
hipotalamica+, la nielul deutoneuronului*le!iuni pre,an,lionare( cum se intampla in tumorile "ancoast
Tobias+ sau la nielul celui de(al treilea neuron*le!iuni post,an,lionare( cum este ca!ul unei trombo!e
de sinus caernos+.
Ul"#$!l &i )$an&'lan)!l "$n#an( inflamatie a corneei, care deine tulburare si isi pierde luciul,
con-unctia fiind con,estionata. Eolnaul are dureri de ochi, edere incetosata, lacrimare. Tratamentul
chirur,ical este indicat in ca!urile de eolutie aansata, care nu au fost tratate la timp si care s(au
complicat cu opacifierea permanenta a corneei. O optiune terapeutica este transplantul corneean, insa
acesta trebuie reali!at doar dupa ce inflamatia oculara s(a remis. $aca inflamatia este acuta poate
determina aparitia complicatiilor si chiar a re-ectului de ,refa.
Ca)a$a")a( este o pelicula fina opaca aparuta la nielul cristalinului, care blochea!a pasa-ul
fasciculului luminos catre retina*componenta neroasa a ,lobului ocular la nielul careia se formea!a
ima,inea+, cau!and tulburari de edere.
Gla!"(!l( se produce le!area nerului optic, re!ultand in final pierderea ederii. La inceput, se
pierde campul i!ual periferic. $aca nu se tratea!a, se a,raea!a, ducand in timp la orbire definitia.
O,&)$!")ia a$)#$#i &i %#n#i "#n)$al# a $#)in#i( Oclu!iunea enei centrale a retinei poate fi ;nt>lnita ;n
principiu, la pacien9ii de >rst: ;naintat: 8i de re,ul: se limitea!: la un ochi. ?nceputul este brusc 8i este
;nso9it de o sc:dere brusc: a ederii. Un tablou caracteristic a trombo!ei &%R este creat de o
multitudine de hemora,ii ;n form: de fl:c:ri ;n -urul discului edema9iat a nerului optic. $eseori apare
edemul !onei maculare. $ac: nu se restabile8te, atunci ;n !ona le!at: a retinei se formea!: !one
ischemice) complica9ia frecent: repre!int: un ,laucom repetat.
Obstruc9ia arterei centrale a retinei( la ba!a stau astfel de st:ri' spasmul, embolia, arteritele 8i trombo!a.
F<
Afec9iunea ;ncepe printr(o sc:dere brusc: a ederii, cel mai des la orele dimine9ii. %>teodat: pacien9ii
obser: preestitori de sc:dere a ederii ;n form: de lic:riri, apari9ia sc>nteilor, pierderea de scurt:
durat: 8i spontan: a ederii. %a urm:ri ale necesit:9ii acute ale arterei centrale a retinei repre!int:
atrofia primar: a nerului optic, de,enerarea secundar: a retinei 8i contrac9ia brusc: a aselor retinei.
Tratarea efecti: este posibil: ;n primele ore *tratare medicamentoas: 8i cu laser+ 8i dup: ;nceputul
afec9iunii *;n ca!uri rare ;n primele 46 de ore+.
2==.
L#3i!nil# 'i#lii "a'!l!i - O le!iune la nielul pielii capului produce san,erari, deoarece pielea capului
este bine asculari!ataT Intre ase se stabilesc R anastomo!e situate in ,rosimea tesutului con-uncti
dens. $uc la hemora,ii si nu pot fi oprite decat prin aplicarea unui ,arou circular) in -urul fruntii) din
cau!a numeroaselor anastomo!e e.istente intre ase si pt ca ele se retracta in tesutul celular subcutanat,
neputand fi necomprimat, li,aturat. 7emora,iile de la nielul pielii capului le!ea!a asele, dar nu
afectea!a planul osos care este asculari!at de ramuri ale arterelor menin,ee) ele participa redus la
asculari!atie, fasc fiind asculari!ate de ase din interiorul cutiei craniene.
Plagil# 'i#lii "a'!l!i*san,erande, nu pun probleme+' Importanta deosebita a acestor le!iuni o pre!inta
in functie de profun!imea lor' atunci cand nu este interesata aponero!a epicranianaA le!iune
superficiala, mar,inea pla,ii se indepartea!a datorita tesutului celular abundent. Sutura se face intr(un
sin,ur strat) de asemenea intr(un sin,ur strat se face si atunci cand aponero!a epicraniana este
sectionata antero-posteriorA le!iune profunda, deoarece cele 4 mar,ini nu se departea!a una de cealalta
si nu necesita sutura aponero!ei. Este neoie de sutura a aponero!ei cand le!iunile sunt transversare,
cele 4 mar,ini ale aponero!ei fiind trase de cele 4 corpuri musculare) se indepartea!a una de cealalta,
anterior fiind trasa de pantecele frontal, iar posterior de pantecele occipital. Refacerea aselor se face
cu usurinta, imp deosebita in asc si ineratia lambourilor cutanate. 7emora,ie( ochi in bere nea,ra,
de la arcada sprancera in traumatisme. %uprinde pleoapa superioara in totalitate si partial inferioara.
In+#")iil# 'i#lii "a'!l!i - Tesutul con-uncti la. e.istent sub te,ument este considerat o !ona
periculoasa a pielii capului, deoarece la acest niel se pot acumula "l#")ii '!$!l#n)#9&ang%inl#. "rin
enele emisare care fac le,atura intre circulatia endo(e.o craniana si a caror le!are permite transmiterea
infectiei si in interiorul caitatii craniene, interesand menin,ele si a emisferelor cerebrale determina
(#ningi)# si encefalului. Infectia nu se poate propa,a la ,at, pentru ca posterior este muschiul occipital
care nu permite e.tinderea ei. Nu se poate propa,a posterior datorita insertiei occipitalului pe osul
respecti si pe mastoida, impiedicand coborarea infectiei. Lateral nu se poate propa,a datorita insertiei
aponero!ei epicraniene pe arcada !i,omatica pe care se fi.ea!a si aponero!a temporala cu care intra
astfel in contact. Se poate propa,a anterior, dar nu la ,at, deoarece m frontal se insera pe suprafata
profunda a te,umentului, nu pe os si infectia se transmite la pleoape si radacina nasului*insertia m
occipital se face pe fata profunda a te,umentului si nu pe os+.
C2i&)# &#,a"## ' Firele de parQfoliculii pilosi au ane.ate la radacina lor ,lande sebacee si canalele
e.cretoare ale acestor ,lande se pot obstrua. Sebumul se aduna si dau mariri de olum a ,landei
formand "2i&)#l# care se pot palpa si care sunt mobile o data cu pielea capului. Ele se pot re!ola
spontan fiind urmate de o perioada de repaus, dupa care pot sa reapara. Se acumulea!a, erupe, reine la
normal, dar poate RE%I$I&A. Au fa!a de actiitate si de repaus. Erup prin compresie cu de,etul, se
refac la un anumit timp la nielul aceluiasi folicul.
7l#)# &a&#- Re,enerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba, ,reoaie si de aceea in ca! de
fracturi cu fra,mente mari reparareaQli,atura se face cu fir metallic, insa aceasta este posibil numai
atunci cand nu e.ista pierderi mari. %and pierderile sunt intinse, re,enerarea nefiind posibila, se
practica inlocuirea portiunii osoase fie cu o placa metalica, fie cu o placa de natura sinteticaQdin plastic.
2=<.
Plagil# +#)#i- O le!iune la nielul te,umentului facial face ca pla,a sa ramana deschisa*bu!ele fetei se
FD
departea!a+, deoarece la niel facial nu e.ista fascie profunda si tesutul subcutanat dintre fata profunda
a te,umentului si patura musculara este la., de aceea sutura pla,ii trebuie facuta cu foarte mare atentie,
pentru a nu duce la cicatrici inestetice. "re!enta tesutului subcutanat la. premite acumularea e.udatului
in inflamatii precum si a san,elui in hemora,ii, de aceea inflamatiile faciale precum si hemora,iile duc
la tumefactii mari ale re,iunii faciale. $atorita lipsei fasciale, suturile in ca! de pla,i ale fetei( facute cu
atentie, altfel dau nastere la cicatrici inestetice. Odata cu inaintarea in arsta, te,umentul facial isi
pierde elasticitatea, dand nastere la aparitia pliurilor sau a ridurilor*oblice sau erticale+ care sunt
perpendiculare pe directia fibrelor musculare, de aceea inci!iile la niel facial, asa numitele in"i3ii
Lang#$*pe directia pliurilor+ se fac perpendiculare pe directia fibrelor musculare, aand drept urmare
formarea unor cicatrici minime.
L#3i!nil# n#$%!l!i +a"ial- Este urmata de parali!ia unor muschi ai fetei, in functie de ramurile faciale
le!ate. Frecent are loc inflamatia nerului facial la iesirea din ,aura stilo(mastoidiana, inflamatia fiind
insotita de edem cu compresiunea nerului la nielul canalului nerului facial. Este insotita de
disparitia tonusului muschiului orbicular al ochilui cu eersia pleoapei inferioare, care pierde contactul
cu ,lobul ocular, cornea nu mai este astfel suficient hidratata, nemaifiind lubrifiata de lacrimi si deine
astfel ulnerabila la ulceratii. Eolnaul nu poate sufla, fluiera, pre!entand si tulburari masticatorii
datorita unor muschi cutanati ce interin in masticatie*buccinator, orbicularul bu!elor+. Atunci cand
muschii heteroQcontralaterali nu sunt afectati se produce o cadere a comisurii bucale de partea afectata
cu scur,ere de salia sau alimente si aceste parali!ii de facial pot aea mai multe cau!e. #ulte dintre
ele sunt necunoscute( parali!ie idiopatica a lui Eell, altele pot sa apara prin e.punere la fri,( parali!ii
afri,ore. In timpul interentiilor chirur,icale, la nielul parotidei in special, in diferite in-ectii,
aneste!ii, accinuri, infectii ale urechii medii*otita+, in sarcina, sida etc.
Le!area ramuri n facial( parali!ia m fetei, insotita sau nu de abolirea sen!atiei ,ustatie in 4Q5 ant ale
limbii cu alterarea secretiei saliare si lacrimale. Le!iunea apropiata de ori,inea n facial din 3asser
pietros mare superf Z &II bis si determina perturbari ale functiei motorii, tulburari ,ustatie si
autonome. Le!iunea distala ale n facial de ,,l, dar ant ori, n coarda timpanului, determina aceleasi
tulburari, fara afectarea secretiei lacrimale. In ecinatatea ,aurii stilo(mastoidiene( afectea!a numai
functia motorie. Ramurile n facial( interesate in le!iuni produse de cutit, taieturi accidentale,
oluntare, fracturi de temp. Un n sectionat liniar poate re,enera, cele 4 e.trem sa nu fie prea
indepartate. Le!area ramului !i,omatic( parali!ia pleoapei inf, m orbicular ochi, indepartarea pleoapei
inf( eersia. "arali!ia ramului bucal( impiedica eliminare alimente din estibului bucal) eliminare cu
de,et pacient. "arali!ie ram mandibular( pt scoatere ,l submand, cadere dis,ratioasa a comisurii
bucale. Idiopatica( 5@(== ani.
Fan)a la,iala ' este o afectiune la nou(nascut cu o frecenta 2 la 2@@@ ca!uri, <@(F@^ fiind la se.ul
masculin. Este locali!ata la nielul bu!ei superioare, pornind de la o inci!ura redusa si mer,and pana la
ba!a nasului. "oate fi unica sau bilaterala si se mai numeste bu!a de iepure*inci!ura in !ona
tran!itionala a bu!ei inf+ sau cheiloschi!is*limitataQe.ista pana la ba!a nasului+. Tratamentul sau este
chirur,ical, interentia purtand numele de cheilorafie. A malformatii con,enitale ale fetei caracteri!ate
prin absenta de subst la ni bu!ei sup, palatului bucalQcerului ,urii determinata de lipsa fu!iunii
mu,urilor labialiQpalatini in cursul de!oltarii embrionare.
Fan)a 'ala)ina- E.ista frecent o asociere a bu!ei de iepure cu ,ura de lup, care se numeste si fanta
palatina sau palatoschi!is*inci!ura la nielul palatului moale si dur+. Fanta palatina se intalneste mai
frecent la se.ul feminin si frecenta sa este de 2Q4=@@ ca!uri. "oate fi limitata numai la nielul luetei
care capata un aspect de coada de peste, sau poate sa cuprinda in totalitate palatul dur si palatul moale,
fiind o deschi!atura completa a re,iunii palatine, care faori!ea!a astfel refluarea alimentelor din ca
bucala in ca na!ala. Se datorea!a absentei de intalnire sau a unei fu!iuni defectuoase a proceselor
FF
palatine intre ele, sau cu mar,inea posterioara a palatului primar. Interentia chirur,icala*palatorafie+)
afectiunea combinata bu!a de iepure, ,ura de lup( cheilopalatoschi!is.rafie.
F$a!l la,ial la$g' formea!a de re,ula un spatiu intre incisiii centrali, in special la copil si produce
tulburari in orbire si in alimentatie. Necesita frenectomie. La adult atunci cand e.ista produce o
re,resie ,in,iala cu o e.punere anormala a radacinii dintilorQcementului sub actiunea factorilor
e.terni. Te nasti cu el.
2=D.
L#3i!n#a n#$%!l!i 2i'gl&( cel mai frecent se produce intr(un traumatism*fractura mandibulara+ si
prin le!are se produce parali!ia musculaturii de partea respectia cu atrofia unilaterala a limbii. Limba
a fi deiata spre partea afectata in contrast cu parali!ia muschiului ,enio,los care este deiata spre
partea neafectata. Pa$ali3ia n#$%!l!i 2i'gl&, nerul cranian 1II responsabil de inerarea
musculaturii limbii, are drept cau!e le!iuni intramedulare cum sunt ' tumorile, poliomielita sau bolile
neuronului motor. Semne si simptome' hemiatrofie lin,uala) limba deine incretita, atrofiata si pre!inta
fibrilatii musculare) tulburari de motilitate'-ena in masticatie si de,lutitie si di!artrie.
R#3$,)ia &!,ling!ala a (#.i"a(#n)!l!i( sunt anumite medicamente*nitro,licerina+ ]comprimat(
Rdurerea dispare) care se aplica sublin,ual*pe fata inf a caitatii bucale+ sub forma de comprimat sau
spraB, tratament folosit in insuficienta coronariana, an,ina pectorala, care se re!oarbe in ma.im 2 min
si bolnaul isi reine. #edicamentul este absorbit intr(un minut prin mucoasa sublin,uala si a-un,e in
ena sublin,uala profunda si de aici la inima.
F$#n#")(i#( fraul limbii poate fi lun,, dar poate fi scurt Oanchilo,losie, care afectea!a in special
su,arul si copilul mic si de accea trebuie sectionat pt de,lutitie, b.A interentia chirur,icala prin care
se indepartea!a, se repo!itionea!a frenul.
A+#")i!nil# .in)il$ &i gingiil$-
2. Gingi%i)#( inflamatie la nielul ,in,iilor, care se datorea!a unei i,iene incorecte si poate sa
afecte!e tesutul de sustinere producand o periodontita cu alterarea, inflamatia si distructia osului
aleolar si a li,amentului aleolo(dentar. "eriodontiul fiind tesutul con-uncti care incon-oara
radacina dintelui, fi.and(o in aleola. Are ca urmare o mobilitate a dintelui, daca nu se tratea!a,
dintii cad. In ceea ce prieste e.tractiile dentare, in afara de obstructie osoasa care nu mai poate
fi recuperata prin tratament, se practica frecent la al treilea molar.*de minte+
4. A,"#&!l al%#la$ .#n)a$( colectie purulenta ce re!ulta prin necro!area tesutului inflamat.
"rooaca dureri. Se poate deschide si spontan in caitatea orala sau in estibulul ca bucale.
Septicemie(Rmoarte.
5. Ca$ii( tesut dentar, in camera pulpara doare*filete neroase+
6. P!l'i)a( infectie a camerei dentare, care daca nu este tratata la timp duce la distru,erea
tesutului osos al aleolei dentare si la formarea unui abces dentar. O particularitate deosebita o
pre!inta dintii de la nielul ma.ilei, care au raporturi cu sinusul ma.ilar si radacinile chiar pot
patrunde la acest niel, putand transmite o infectie la nielul sinusului si iners, o sinu!ita poate
afecta radacina dintelui, cu an,ia care se produce pe nerul dentar. %and este orba de un abces
dentar, acesta se poate transmite la nielul sinusului, iar de la ni acestuia in un,hiul intern al
ochiului, unde datorita anastomo!elor dintre ena faciala si oftalmica infectia poate iradia
intracranian dand nastere la o menin,ita sau encefalita.
=. E1)$a")ii .#n)a$#( de multe ori dintele nu poate fi reconstituit, distructia fiind mare. Frecent
trebuie scos al 5(lea molar, cel de minte care apare la arsta ariabilaQdeloc, acesta este inclus(
FG
se inflamea!a sub a 4 lea molar, trebuie scos, e.tras sau readus in po!itie normala. Rasucire de
4(5 ori pt a rupe li,am aleeolo(dentar. `$intele inclus definiti( erupe, nu(si ,aseste locul liber
si se de!olta indaratul unui dinte ant(Rla cel de(al treilea molar.
<. R#g$#&ia gingi%ala( are ca re!ultat descoperirea cementuluiQradacinile, care este ulnerabil la
factori e.terni si se datorea!a lipsei efectuarii detartra-ului ce alori!ea!a ina!ia microbiana si
distru,erea periodontuluiAR periodic detartrarea.
2=F.
L#3i!n#a n#$%!l!i )$ig#(#n' O le!are totala este urmata de o aneste!ie foarte intinsa care cuprinde U
anterioara a pielii capului, a fetei cu e.ceptia un,hiului mandibular, corneei si con-unctiei, mucoasa
na!ala, mucoasa orala si mucoasa partii anterioare a limbiiQca bucala, precum si parali!ia muschilor
masticatori.
N#%$algia .# )$ig#(#n- Apare ca urmare a tulburarilor produse la nielul radacinilor sen!itie si se
caracteri!ea!a printr(o durere intensa la niel facial care apare in cri!e repetate.*o cri!aA2= min+ . In
neral,iile tri,eminale, cel mai frecent este interesat nerul ma.ilar, urmand nerul mandibular si cel
mai rar fiind oftalmicul. Nu se stie cu preci!ie cau!a aparitiei, insa se presupune ,asindu(se in unele
ca!uri o artera aberanta care e.ercita o compresiune asupra ramurii neroase.
E1'l$a$#a +!n")i#i &#n3i)i%# a )$ig#(#n!l!i - Se face cu pacientul aand ochii inchisi si trebuind sa
raspunda la o atin,ere care poate fi un ,a! sau lichid cald sau rece, sau o intepare de acQ esarfa. Aer
caldQ receQ apa pe te,ument facial) ce simte,unde, comparati $r(St,T. E.plore!i sensibilitatea la
nielul fetei, mandibulei, de re,ula se testea!a bilateralAR ce ramura tri,emen este afectata. %u preci!ie
durereaT
;#$'#& 3&)#$ ' infectie irala, care produce le!iuni *radacinilor neroase+ ale ,an,lionilor nerosi
spinali sau ai nerilor cranieni, se caracteri!ea!a prin aparitia de vezicule pe traiectul ramurii neroase
la niel cutanat, insotite de dureri si care in decurs de =(D !ile erup sin,ure, se usuca si se descuamea!a.
Een!i eruptie pe o sin,ura parte a corpului. %el mai frecent afectat *4@^+ este ,an,lionul tri,eminal
si afectarea sa duce la aparitia herpesului in asa numita zona oftalmica' Eoala comuna la pers
adulteQcele cu sistem imunitar slabit de stres, rani, medicamenteQ alti factori.
2=G.
An#&)#3ia n#$%!l!i &!'$a$,i)a$' locul de intepatura' in 2Q5 interna a arcadei sprancenoase, medial de
orificiul suprorbitar.
An#&)#3ia n#$%!l!i &!,$,i)a$- Este necesara atunci cand se tentea!a a se face o interentie la nielul
partii inferioare ale fetei, se interine cu acul de aneste!ie la nielul orificiului infraorbitar, cele 5
orificii supra, infraorbitare si mentonier, ,asindu(se pe aceeasi linie ertical. Se patrunde cu acul prin
orificiul infraorbitar si inainte de a introduce aneste!icul &# a&'i$a pentru a nu fi patruns in artera sau
ena infraorbitara. %a accidente, transfu!ional, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si
aneste!icul poate fi in-ectat in orbita cu aneste!ia temporara a muschilor e.trinseci ai ,lobului ocular.
An#&)#3ia n#$%!l!i al%#la$ in+#$i$/$a( .in (a1ila$0- Se face prin palparea spinei lui Spi. sau
lin,ual de pe fata mediala a ramului mandibular, se aspira intai si dupa aceea se introduce aneste!icul.
$aca patrunde san,e in sirin,a, nu trebuie introdus aneste!icul. 7ematom. %a accident este patrunderea
prea profunda a-un,and in ,landa parotida.
An#&)#3ia n#$%!l!i (#n)ni#$ &i n#$%!l!i in"i&i% - "rin orificiul mentonier si este necesara pentru
interentii la nielul te,umentului barbieiQ metonului si a pielii si mucoasei bu!ei inferioare) pt dintii
inf, lan,a n lin,ual.
An#&)#3ia n#$%!l!i (a1ila$ "al#a &!'$a3ig(a)i"aA se introduce acul perpendicular pe piele
deasupra arcadei !i,omatice si inaintea tuberculului !i,omatic, 4 cm pana a-un,e la osul temporal, apoi
G@
este indreptat inferior mentinandu(se contactul cu fata e.terna a sfenoidului si coboara = cm pana
a-un,e la fata e.terna a osului pteri,oidian. $e aici, este indreptat posterior si de depune aneste!icul.
An#&)#3ia n#$%il$ .#n)a$i &!'#$i$i &i '&)#$i$i6 "al#a "!)ana)a' se introduce acul inferior de osul
!i,omatic, anterior de muschiul maseter si posterior de creasta !i,omato(aleolara, directia acului este
postero(superioara si medial pana la atin,erea tubero!itatii ma.ilei, de acolo aansea!a inca 4(= cm si
se depune aneste!icul.
An#&)#3ia n#$%!l!i in+$a$,i)a$ /$a( .in +)al(i"0- este necesara atunci cand se tentea!a a se face o
interentie la nielul partii inferioare ale fetei, se interine cu acul de aneste!ie la nielul orificiului
infraorbitar, cele 5 orificii supra, infraorbitare si mentonier, ,asindu(se pe aceeasi linie erticala. Se
patrunde cu acul prin orificiul infraorbitar si inainte de a introduce aneste!icul se aspira pentru a nu fi
patruns in artera sau ena infraorbitara. %a accidente, transfu!ional, cel mai periculos este ca se
patrunde prea puternic si aneste!icul poate fi in-ectat in orbita cu aneste!ia temporara a muschilor
e.trinseci ai ,lobului ocular.
2<@.
F$a")!$i na3al#/'i$a(i.a na3ala0( trimea superioara a nasului pre!inta suport osos, treimea inferioara
si septul sunt cartila,inoase. Frecente in accidente de sport, dar si accidente domestice, casnice, de
masina etc. Este insotita de deformari osoase in special atunci cand impactul este lateral, insotita de
hemora,ie( #'i&)a1i& si in traumatisme puternice se poate produce si fractura lamei ciuruite a
etmoidului, insotita chiar de le!area menin,elui si intar!ierea in tratament duce la aparitia unei
menin,ite) encefalite. Se poate deschide spatiul subarahnoidian, scur,eri L%R.
D#%ia)ia &#')!l!i na3al( nere,ularitate, o deiere pe linia mediana a septului na!al osteocartila,inos)
poate fi la nastere ca urmare a unui traaliu indelun,at, dar poate fi casti,at ulterior dupa nastere ca
urmare a unui traumatism. Uneori deplasarea este foarte puternica incat septul na!al median intra in
contact cu peretele lateral al piramideiQfosei na!ale, putand produce obstruarea cailor respiratorii(
uniQbilaterala na!ala. Necesita restaurare chirur,icala. Sunt ca!uri cand este le!ata intrea,a piramida
na!ala, nasul cade(R se pune la loc prin rinoplastie.
Rini)a( con,estie si o inflamatie a mucoasei na!ale ca urmare a unei infectii, dar poate fi si ca urmare a
unei reactii alergice. %on,estia apare imediat, datorita asculari!atiei bo,ate de la acest niel. Se
manifesta cu rinoree, stranut, nas infundat, puruit na!al. Atunci cand este o infectie la nielul mucoasei
na!ale, datorita le,aturilor anatomice ea se poate propa,a in fosa craniana anterioara prin lama ciuruita
a etmoidului, se poate propa,a la nielul urechii medii prin trompa lui Eustachio, la nielul
na!ofarin,elui si tesuturilor moi retro(farin,iene, sinusurilor parana!ale si la nielul aparatului lacrimal
si con-unctiei oculare. Traumatism Z hemora,ieA #'i&)a1i&9$in$agia:san,erareaQhemora,ia nasului.
7emora,ia na!ala in hipertensiune, se linisteste cand presiunea reine la normal ca o supapa. La
nielul foselor na!ale, in U sup sau mi-locie e.ista si asa numita pata asculara a lui Yisselbach, care
poate fi le!ata si da nastere unei hemoragii.
2<2.
7a$ia)iil# &in!&!l!i +$n)al - Sinusul frontal poate pre!enta o serie de ariante, foarte rar cele 4
sinusuri au aceeasi marimie si de asemenea foarte rar septul intersinusal care le separa poate fi ertical
si median, sunt situatii in care sinusul frontal este foarte mic( U cm, situatii cand sinusul este foarte
mare intin!andu(se atat in portiunea sol!oasa a frontalului cat si in portiunea orbitala a acestuia, mai rar
e.tin!andu(se si la aripa mare a sfenoidului. Sunt situatii in care sinusul frontal este multiplu si fiecare
compartiment se poate deschide separat in meatul mi-lociu. Fiecare sinus cu canalul sau propriu)
sinusul frontal( oluminos.
Sin!3i)a- consta in inflamatia si con,estia mucoasei sinusale*care captuseste interiorul foselor na!ale si
sinusurile+, care poate cuprinde un sin,ur sinus sau poate sa cuprinda mai multe sinusuri( 'an&in!3i)a.
"oate apare si ca o complicatie a inflamatiei mucoasei na!ale. %and membrana mucoasa se inflamea!a
G2
blochea!a drena-ul fluidului din sinus spre nas si ,at, determinand durere si presiune in sinusuri.
In+#")iil# "#l!l#l$ #)(i.al#( captusite de o mucoasa care se continua cu mucoasa na!ala, se poate
inflamaARetmoidita. "rocesul inflamator este propa,at in directia orbitei si a neurocraniului,
determinand complicatii seere. Atunci cand se produc au drept consecinta o infundare a peretelui
medial al orbitei. %and sunt afectate celulele etmoidale posterioare( complicatie ma-ora(
cecitate*orbire+ ca urmare a raporturilor care le au cu nerul optic si artera oftalmica. Afectarea
nerului optic se poate insoti numai de o infectie a acestuia( n#%$i)a a n#$%!l!i.
In+#")ia &in!&!l!i (a1ila$( colectia purulenta se elimina mai ,reu decat cel frontal) orificiul sinusului
ma.ilar este situat sus si el nu poate drena atata timp cat bolnaul este situat in 4 picioare, eacuarea lui
se face cand bolnaul este ase!at in latero(statism. Se culca pe partea sinusului afectat pt drena-. "oate
fi si bilateral. Se interine pe la nielul ostiumului, eacuandu(se deci ,olind sinusul si introducand si
solutii de!infectante. Se poate intereni si cu o canula prin peretele medial al sinusului, care
faori!ea!a astfel scur,erea rapida. Spalare sinus si de!infectie. "oate produce neral,ie de n ma.ilar
suborbital) peretele sup al sinusului are raport cu acest n sau poate fi deshiscent.
Ra'$)!$il# &in!&!l!i (a1ila$ "! .in)ii- O particularitate deosebita o pre!inta dintii de la nielul
ma.ilei, care au raporturi cu sinusul ma.ilar si radacinile chiar pot patrunde la acest niel, putand
transmite o infectie la nielul sinusului si iners, o sinu!ita poate afecta radacina dintelui, cu an,ia
care se produce pe nerul dentar. %and este orba de un abces dentar, acesta se poate transmite la
nielul sinusului, iar de la ni acestuia in un,hiul intern al ochiului, unde datorita anastomo!elor dintre
ena faciala si oftalmica infectia poate iradia intracranian dand nastere la o menin,ita sau encefalita.
T$an&il!(ina$#a &in!&!l!i - se face intr(o camera obscura prin introducerea unui fascicul de lumina in
caitatea bucala spre un,hiul intern al ochiului si apare o roseata deasupra orbitei*sinusul frontal(
roseata supraorbitala+. %and aceasta roseata este atenuata( pre!enta unui lichid la ni sinusului. "t
sinusul ma.ilar fasc de lumina se indreapta spre mar,inile laterale ale palatului dur si apare o roseata
semilunara infraorbitara. %and este atenuata( sinu!ita. Nu pot fi e.plorare sinusurile sfenoidal si
etmoidal. Aopacifierea completa a acestuia cu a-utorul unei surse de lumina puternica. Transmisia
normalaA absenta infectiei.
2<4.
L!1a)ia a$)i"!la)i#i )#('$6(an.i,!la$# - Se produce ca urmare a unei deschideri e.a,erate a ,urii
care are ca urmare o contractie puternica a m pteri,oidian lateral, producandu(se astfel o lu.atie
anterioara, cea posterioara fiind foarte rara din cau!a tuberculului posterior e.istent( post,lenoidian si
li,amentul lateral e.tern. "oate fi produsa si ca urmare a unei loituri puternice in re,iunea mentoniera,
atunci cand indiidul sta cu caitatea bucala deschisa( iesire cap mandibula din fosa mandibulara in
aceeasi parte cu loitura. Insoteste frecent fractura. In astfel de ca!uri, lu.atia este unilaterala. $e
re,ula se re!ola prin interentie chirur,icala si in astfel de ca!uri trebuie sa se tina cont de e.istenta
celor 4 neri in aceasta re,iune' auriculo(temporal si facial, care nu trebuiesc le!ati. Femei( b mult,
tare. Uppercut(mandibula in po!itie normala.
A$)$3a a$)i"!la)i#i )#('$6(an.i,!la$#- afectiune de,eneratia, inflamarea articulatiei. Este o
de,enerescenta la niel atm care poate fi responsabila de o inflamatie a atm. Sunt afectate oclu!ia
dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare(coborare ale mandibulei, se aud trepidatii
caracteristice la niel articular, care se datorea!a unei intar!ieri a deplasarii ant meniscului articular si
este afectata de asemenea masticatia.
2<5.
L#3i!nil# !$#"2ii #1)#$n#( orice traumatism la acest niel este urmat de aparitia unui hematom
auricular, prin acumulare san,e intre pericondru si cartila-ul aleeolar. Atunci cand se formea!a
necesita aspiratie obli,atorie, pentru ca daca se intar!ie se produce formare de tesut fibros care se
de!olta in tesutul cutanat dand nastere la o cicatrice vicioasa( ureche in forma de floare de ar!a.
G4
E1a(#n!l )&"'i"( permite studierea meatului acustic e.tern si a membranei timpanului. La adult
pentru a accesa mai usor otoscopul se tra,e de pailionul urecii supero(lateral, iar la copil infero(
lateral. "e fata interna spre urechea medie a membranei timpanului se ,aseste lantul de oscioare are
urechii medii, ciocan, nicoala si scarita precum si nerul coarda timpanului. $e aceea, atunci cand se
face inci!ia pentru eacuarea unei colectii din urechea medie, se face in cadranul postero(inferior.
Atunci cand nu este nimic, in acest un,hi se ede un fond luminos. In un,hi mort, 4 perpendiculare(R
mb in 6 cadrane) inci!ia se face in cadranul potero( inf, de culoare ,ri(stralucitoareQ translucida.
$eschiderea accidentala sau terapeutica*paracente!a+ a peretelui timpanului( '#$+$a)i# a""i.#n)ala
a )i('an!l!i este proocata, in ,eneral, de otita acuta sau cronica, sau de introducerea in ureche a unor
instrumente cum ar fi un betisor inelit in ata.
O)i)a (#.i#( infectiileQinflamatiile urechii medii sunt complicate, deoarece se pot complica cu o
mastoidita. Urechea medie comunica cu antrumul mastoidian prin aditus adantum cu cel mastoidiene,
iar prin tropa lui Eustachios*blocat u medie(farin,e+ cu rinofarin,ele. "resiune atmosferica mentinuta.
La obstructia trompei, aerul din urechea medie scade cu usurinta, tulburari de auditie. La colectia
purulenta se transmite cel mastoidieneAR (a&)i.i)a, in era antibioticelor mai rare. #astoida este un
process osos care are o multime de celule, de spatii aeriene. Repre!inta infectia si inflamatia spatiilor
de aer cuprinse in osul mastoidian.
2D2.
Mi*la"# .# #1'l$a$# $#g la$ingiana( En.la$ing#l# se studia!a prin laringoscopie care poate fi
indirecta cu a-utorul unor oglinzi laringiene*ra!e luminoase+ si directa prin introducerea unui
laringoscop, adica endoscop cu fibre optice' %apul in e.tensie fortata, se palpea!a mar,inea inf a osului
hioid, proeminenta cartila-ului tiroid si cartila-ul cricoid. Inci!ia incepe la nielul osului hioid si mer,e
pe linia mediana pana la cartila-ul cricoid. Se taie pielea, linia alba subhioidiana, descoperind
membrana tiro(hioidiana, cartila-ul tiroid si membrana tiro(cricoidiana.
Man#%$a 7al&al%a( este o proba respiratorie constand in efectuarea unei e.piratii fortate, cu ,lota
inchisa. Aceasta proba se efectuea!a pentru aprecierea capacitatii de adaptare a aparatului
cardioascular la efort, prooca in mod normal brahicardie si modificari de olum ale inimii.
In2ala$#a "$'il$ &)$aini( de re,ula se opresc in estibulul larin,ian si blochea!a caile respiratorii. In
medie se considera ca apar tulburari care pot mer,e pana la moarte daca aceasta blocare durea!a mai
mult de = min, producandu(se o blocare prin contractia spasmodica a plicilor, ceea ce impiedica
patrunderea aerului in trahee. $e re,ula bolnaul reactionea!a printr(o tuse iolenta care de multe ori
poate e.teriori!a corpul strain. Atunci cand este de-a in repaus respirator, se aplica asa numita (an#%$a
;#i(li"2, care cu pumnul drept dispus in palma stan,a se apasa pe abdomenul pacientului intre
ombilic si manubriul sternal. $aca nici asa nu se re!ola se poate intereni prin cricotirotomie. >C$'i
&)$aini la$ing6+a$ingi#ni( sunt corpii straini care se opresc in recesul piriform, in ,eneral de corpi
straini subtiri ascutiti, os de peste, fire de parZcoa-a paineTTT. Uneori poate e.ista un tractus sinusal al
recesului piriform care consta intr(o le,atura intre acesta si ,landa tiroida si o infectie de la acest niel
se poate complica cu o tiroidita care de multe ori necesita o tiroidectomie partiala.
Can"#$ la$ingian( formatiune tumorala mali,na la nielul larin,elui. "rimul semn este ra,useala, insa
ca semn principal se palpea!a nodulii, -ena in de,lutitie( disfal,ie. Semnul 'an)n(ni"Qpp O
hipertrofia nodulilor pre si paratraheali. )iagnosticarea sa( obli,atoriu interentie chirur,icala, iar la o
perioada ariabila de timp trebuie e.ecutata reeducarea ocala. Se face cu un electrolarinx sau prote!a
electroesofagiana. Este necesara traheotocmia, inelele 2,4) 4(6 suprasternal cu introducerea unui corp
tubular ce sa permita patrunderea aerului, pana la spital pt ca,ula traheala. Situatii in care se produc
inhalari sau patrunderea corpilor straini pana la ni larin,ofarin.ului pana la recesul piriform se
G5
cantonea!a. care sunt hipertrofiati, este necesara larin,ectomia.
M.i+i"a$il# la$ing#l!i "! %a$&)a( La barbat sub influenta andro,enilor, la nielul larin,elui se
formea!a rapid un un,hi de G@L in cartila-ul tiroidian anterior, iar cor!ile ocale ale barbatului dein de
trei ori mai lun,i decat la femei. Aceste modificari sunt responsabile pentru in,rosarea ocii.
2D4.
C2i&)!$il# "anal!l!i )i$#gl&( se constata o formatiune tumorala chistica*moale, elastica+ sau dura pe
linia mediana, in aproierea osului hioid. %analul tireo,los se deschide la nielul foramenului cecum. "e
traseul acestui canal, la terminarea sau in alte re,iuni se pot forma chiste care cel mai frecent se
de!olta la nielul sau sub nielul osului hioid. Se pre!inta sub forma unei tumefactii nedureroase, care
frecent se poate deschide spontan la nielul te,umentului, dand nastere unei fistule de tireo,los ce
trebuie re!olata chirur,ical) altfel recidiea!a*se form din nou chist+.
L,!l 'i$a(i.al al glan.#i )i$i.#( Sunt ,lande tiroide care pre!inta a,&#n)a i&)(!l!i )i$i.ian.
Lobii tiroidieni nemaifiind uniti median si pot sa nu pre!inte ni"i 'i$a(i.a l!i Lal!#))# care poate sa
lipseasca chiar si atunci cand e.ista istm tiroidian.
Glan.a )i$i.a a,#$an)a9#")'i"a( apare datorita unui iciu de de!oltare a canalului tireo,los. Se
,asesc situate de(a lun,ul canalului tireo,los care poate persista, sau pe restul embrionar al acestui
canal. Frecent sunt la nielul radacinii limbii, putand fi situate chiar la nielul foramenului cecum sau
frecent la nielul ,atului, insa se impune obli,atoriu sa se faca dia,nosticul diferential cu ,landa
tiroida necoborata. $$. care se face cu a-utorul scintigrafului si este absolut necesara, pentru ca uneori
confundand o ,landa tiroida necoborata cu o ,landa tiroida aberanta si e.tirpand(o, il priam pe
respectiul indiid de hormonii tiroidieni. ( pot e.ista ,lande tiroide lin,uale, la nielul hioidului sau
sub acesta. Atunci cand e.ista este situata in planul re,iunii mediane a ,atului. $ia,nosticul diferential
trebuie facut cu un chist de canal tireo,los.
C$#&)#$#a .# %l!( a glan.#i )i$i.#A,usa simpla( apare secundar unei cresteri a nr celulelor
tiroidiene fara hipertiroidism si nele,ata de un proces inflamator. "oate fi neneopla!ica si
neinflamatorie, ea putand creste si in stari fi!iolo,ice cum ar fi in perioada menstruala sau sarcina. O
crestere a ,landei da nastere asa numitei ,use ce are ca urmare comprimarea traheei, esofa,ului, a
nerilor larin,ei. $e re,ula ,landa se mareste mai rar superior din cau!a e.istentei muschilor
sternotiroidian si sternocleidomastoidian si se poate insoti de hipertiroidie sau hipotiroidie. $e re,ula se
datorea!a unei tulburari a metabolismului iodului, apare in re,iunile deficitare in iod. Necesita
e.tirparea sa chirur,icala( tiroidectomie, atunci cand este cancer de tiroida este o e.tirpare totala si se
recomanda o e.tirpare partiala, subtotala, pentru a pastra o portiune din partea sa posterioara
conserand astfel ,landele paratiroide ce pot fi e.tirpate o data cu ,landa tiroida. In tiroidectomie se
are in edere sa nu se le!e!e nerii larin,ei si recurenti pentru ca le!area nerilor duce la parali!ia
muschilor striati ai larin,elui, iar a nerului recurrent este cea mai frecenta si care este le!at cand se
interine pe polul inferior al ,landei tiroide, dar si in alte interentii chirur,icale la nielul ,atului*
laringeul drept aand raporturi cu artera tiroidiana inferioara, trecand fie intre cele 4 artere tiroidiene,
fie printre ramurile tiroidienei inferioare si aand in edere aceste raporturi de re,ula li,atura arterei se
face la distanta de ,landa. Afectarea nerului larin,eu este urmata de o ra,useala, o afonie tran!itorie si
un spasm larin,ian. In interentiile pe tiroida pot fi e.tirpate din ,reseala ,landele paratiroide situate pe
fata posterioara a lobilor tiroidieni, cea superioara mai sus de tiroida, cartila-ul tiroid, iar cea inferioara
imediat sub acesta.
Ti$i.#")(ia( indepartarea chirur,icala a unei parti sau a totalitatii ,landei tiroide. Este o interentie
G6
chirur,icala frecenta, indicata in mai multe boli tiroidiene.
2D5.
T$a2##a "#$%i"ala( este un or,an tubular, care face parte din caile respiratorii. Limite' intre ertebrele
%<(T6 la adult, cu usoare modificari la nou(nascut. Aceste limite sunt relatie' se alun,este atunci cand
larin,ele se ridica si se scurtea!a cand acesta coboara. Locali!are' inaintea esofa,ului) apartine atat
,atului, cat si toracelui. "atrunde in mediastin prin orificiul superior al toracelui. Traiect' relati
superficial) directie oblica supero(inferior si antero(posterior. Forma' tub cilindric cu peretele posterior
turtit. "re!inta doua impresiuni' tiroidiana si aortica.
Mi*la"# .# #1'l$a$#( prin endoscopie. Se inci!ea!a pe linia mediana*piele, t cel subcutanat, linia
alba subhioidiana+, taiem ,landa tiroida. In tesutul celular se ,asesc enele tiroidiene inf.
T$a2#)(ia( interentie chirur,icala constand in practicarea unei deschideri a fetei anterioare a
traheei cericale( intre al 5(lea si al 6(lea inel cartila,inos( si in amplasarea aici a unei canule pentru a
asi,ura trecerea aerului.
2D6.
E&+ag!l "#$%i"al6
L#3i!ni al# #&+ag!l!i6 se produce foarte rar, deoarece este un or,an profund. $e re,ula apare ca o
complicatie pentru alte interentii chirur,icale, cele mai multe de asemenea in ca!ul de traumatisme.
Este asociat frecent cu o le!iune a cailor respiratorii care il prote-ea!a. Se spune ca le!area esofa,ului
fara tratament este mortala. Si in interentiile chirur,icale, se poate muri in =@^din ca!uri*4@@@+.
Fi&)!l# )$a2#6#&+agi#n#6 anomalii con,enitale care sunt asociate cu atre!ie esofa,iana. In G@^ din
ca!uri partea pro.imala a esofa,ului se termina cu un bu!unar si partea inferioara comunica cu traheea.
In bu!unaraul care se formea!a se depo!itea!a mucus care este in,hitit in timpul de,lutitiei. Fi&)!la )i'
4( partea pro.imala a esofa,ului comunica cu traheea si partea distala cu stomacul. Fi&)!la )i' C(
fistula pura, esofa,ul comunicand cu stomacul si din partea sa pro.imala desprin!andu(se o prelun,ire
spre trahee.
Aceste fistule apar datorita faptului ca persista o separare anormala intre esofa, si trahee, prin
neconsolidarea septului traheoesofa,ian.
Can"#$!l #&+agian6 se traduce prin displa,ie*tulburari in de,lutitie+ deoarece reduce lumenul
esofa,ian pana la 5@(=@^. Esofa,ul se e.aminea!a cu esofagoscopul si cand durerea deine marcata
semnalea!a faptul ca tumora s(a e.tins la tesuturile periesofagiene. Semnul este hipertrofierea
nodulilor cericali profun!i inferiori care compresea!a si nerul larin,eu recurrent) cu aparitia
raguselii.
2D=.
L*a 'a$)i.iana6
In+#")iil# glan.#i 'a$)i.#6 Interentiile la nielul ,landei parotide(necesita e.tirparea intre,ii ,lande.
Infectiile la nielul ,landei sunt foarte frecente, sunt produse de un a,ent pato,en, de un irus care se
transmite pe cale san,ina( 'a$)i.i)a #'i.#(i"a*eoluea!a in epidemii+ consta in marirea olumului
,landeiQhipertrofia ,landei, limitata de e.istenta fasciei parotidiene, cu durere deoarece edemul ,landei
parotide este limitat, aceasta durere se accentuea!a in masticatie.
O,&)$!")ia "anal!l!i 'a$)i.ian6 &irusul poate determina si inflamatia canalului lui Stenon*canalul
e.cretor al ,landei+, care se poate depista prin cercetarea orificiului de deschidere a canalului lui
Stenon(#4 sup( papila parotidiana care este rosie atunci. Apar dureri la nielul pailionului urechii, la
nielul meatului acustic e.tern, in re, temporala, la nielul articulatiei temporo(mandibulare. "arotidita
G=
epidemica se mai numeste $#in, apare in copilarie, dar poate sa apara si la adult. "e canalul lui
Stenon se pot forma "al"!li &ali%a$i ce blochea!a eliminarea saliei in estibulul bucal, secretia
saliara parotidiana fiind permanenta, acumularea saliei duce la marirea de olum a ,landei parotide.
%um ea e permanenta determina marirea de olum a ,landei, putand confunda cu o parotidita.
$ia,nosticul se pune prin e.amen radiolo,ic sialo,rafie(loc calcul( chirur,ical( scoti, parotida reine la
dimensiuni. %analul lui Stenon se poate e.plora si prin introducerea substantelor de contrast prin papila
parotidiana+. %hirur,ul li,aturea!a anterior canalul Stenon anterior calcului, sub presiune salia. %a
posibile complicatii ale parotiditei O$2i)a A infectia testiculara care de cele mai multe ori produce
sterilitateQ impotenta.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a "anal!l!i S)#nn6 canalul e.cretor al ,landei parotide, pleaca din re,iunea
anterioara a ,landei, mer,e postero(anterior si supero(inferior si se deschide la nielul caitatii bucale
printr(un orificiu situat deasupra primului molar superior. E.ceptand portiunea initiala unde este
acoperit de prelun,irea parotidiana si portiunea terminala care este profunda, canalul este superficial si
mer,e in tesutul celular subcutanat si poate fi descoperit imediat dupa sectiunea pielii si a fasciei. %apul
este intors in partea opusa operatiunii. Se e.aminea!a tra,usul si comisura bucala. Inci!ia mer,e de(a
lun,ul unei linii intinse de la tra,us la comisura bu!elor si are lun,ime de = cm, -umatate fiind situata
pe maseter si -umatate pe re,iunea ,eniana. $upa efectuarea inci!iei, se taie tesutul celular subcutanat
si mai profund prelun,irea din fascia parotidiana.
Sialg$a+i#6 e.amen radio,rafic al canalelor e.cretoare ale unei ,lande saliare. O sialo,rafie sereste,
in principal, la i!uali!area pre!entei unor calculi intr(un canal e.cretor.
Glan.# 'a$)i.# a""#&$ii6 pe suprafata muschiului maseter, de re,ula sunt 2,4,5 intre canalul
parotidian si arcada !i,omatica. Fiecare pre!inta un canal de e.cretie care se deschide fie sin,ur fie
impreuna cu un canal ecin, in canalul principal, mai rar se deschid direct, separate, in estibulul bucal.
2D<.
P7N ga)6 "a$)i.a #1)9"(!na= %#n# *!g!la$a #1)= %ag.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a a$)#$#l$ "a$)i.a "(!na6 artera carotica comuna( post prin intermediul
muschilor preertebrali si pe procesele transerse cericale' tuberculul ant al lui %<*tuberculul
%hassai,nac+ este cel mai proeminent, prin urmare are raportul cel mai intim cu artera. $atorita acestui
considerent reperul cel mai important pentru descoperirea carotidei comune a fi planul osos al acestor
procese transerse si in principal, tuberculul. Aand in edere faptul ca artera carotida comuna ine in
raport e.terior cu ena -u,ularei interne, la denudarea arterei se a eita le!area enei. #edial, artera
carotida comuna are raporturi cu conductul larin,o(traheal. Anterior, artera carotida comuna pre!inta
raporturi cu pielea, lama cericala superficiala si S%#*care este inelit in teaca sa+. $upa tuberculul lui
%hassai,nac, S%# sereste ca reper pt descoperirea facila a arterei. "o!itie si e.plorare' capul a fi pus
in e.tensie si intors pe partea opusa e.ecutarii procedurii. Se e.plorea!a S%#, conductul larin,o(
traheal si santul dintre cele 4. de(a lun,ul mar,inii ant a S%# se duce linia de operatie, mai e.act de la
articulatia sternoclaiculara la scobitura parotidiana, situata post de un,hiul mandibulei. In!icia se face
de(a lun,ul liniei de operatie, mer,and de la articulatia sternoclaiculara, pana la osul hioid. $upa
inci!ia pielii, se a sectiona m platBsma si fascia ceriala superficiala de(a lun,ul mar,inii ant a S%#.
In timpul acestei operatiuni se a eidentia mar,inea ant a S%#. $upa eidentiere, se i!olea!a fata
profunda a S%# de foita profunda a tecii si apoi se tra,e muschiul in afara. Larin,ele se tractionea!a
spre interior iar S%# in e.terior. %u inde.ul drept se palpea!a tuberculul carotidian. $upa locali!area
acestuia, se rupe foita profunda a tecii musculare si tesutul celular care ineleste asele. E1)#$na &i
in)#$na la ni% ga)!l!i. 87?I@@
Liga)!$a a$)#$#i "a$)i.# #1)#$n#6 urmata de diminuarea fluxului sangvin, dar nu de oprirea totala a
acestuia, datorita anastomo!elor e.istente intre cele 4 carotide e.terne la niel facial dar si la nielul
G<
e.tremitatii cefalice, ce permite restabilirea circulatiei retro,rade. `%arotida e.terna este situata anterior
de procesele transerse. #edial ine in raport cu farin,ele, iar locul de li,atura al acestei artere este
locul unde artera ine in contact cu osul hioid. Lateral artera are raport cu a carotida interna si muschiul
enei -u,ulare interne, la care acesta primeste ca afluent trunchiul tiro(lin,o(facial. Anterior carotida
e.terna este acoperita de piele, platBsma, fascie cericala superficiala, S%#, cuprins in teaca sa si
tesutul celular din planul omohioidianului. TTT deosebirea carotidei e.terne de cea interna O prin faptul
ca la acest niel, carotida interna nu are nici un ramT $escoperire( capul este po!itionat in e.tensie si
intors in parte opusa celei in care se operea!a. Linia de operatie este erticala si pleaca de la mi-locul
mar,inii anterioare a S%# si mer,e posterior de un,hiul mandibulei. Inci!ia se a efectua pe o lun,ime
de < cm de(a lun,ul liniei de operatie si pleaca de la mi-locul cartila-ului tiroid si se termina la
scobitura parotida, aand in mi-locul ei osul hioid. $upa ce s(a sectionat pielea, se a sectiona platBsma
si apoi fascia ceriala superficiala de(a lun,ul mar,inii ant a S%#. Se i!olea!a aceasta mar,ine si apoi
fata profunda a m de foita profunda a tecii sale. "rin intermediul foitei profunde a tecii aponerotice se
poate identifica trunchiul enos tiro(lin,o(facial. Se palpea!a apoi hioidul ca reper principal si la acest
niel se a taia fascia de sus in -os. In acest fel se a pune in eidenta trunchiul enos tiro(lin,o(facial
iar in sus, m di,astric. Se tractionea!a in afara S%#, iar la nielul hioidului se a palpa "&N ,at. Se
separa cu a-utorul sondei canelate intre di,astric si tr tiro(lin,o(facial tesutul sufuncti care
maschea!a "&N(ul. $escoperirea carotidei int se face in acelasi loc ca si la cea e.terna.
En.a$)#$i#")(i# "a$)i.iana6 o interentie chirur,icala care necesita aneste!ie ,enerala, este
delicata dar cu riscuri mici, consta in i!olarea portiunii arteriale afectate, de ciruculatie si inci!area
asului respecti pentru indepartarea portiunii bolnae sau a chea,urilor, dupa care inci!ia este
suturata. Arterele carotide pe peretii lor pot pre!enta depuneri de pla,i ateromatoase ce pot obstrua
lumenul arterialQcarotidian producand o scadere a flu.ului san,in, depunere care poate fi pusa in
eidenta prin ecografie )oppler color care indica si ,radul de obstructie. $iminuarea flu.ului san,in
duce la instalarea unui accident ischemic tran!itoriu(pierderea brutala, focali!ata a functiei neurolo,ice
care poate fi tran!itoriu sau de mai lun,a durata, cel tran!itoriu durea!a pana la 46 de ore, este
caracteri!at printr(o slabire accentuate a fortei musculare, abolirea sensibilitatii de o parte a corpului si
poate fi indecat total in apro.imati 5 saptamani. $e multe ori este necesar deschiderea arteriala si
eliminarea pla,ii de aterom cu administrarea medicamentelor anticoa,ulante. In deschiderea arterei trb
sa se eite le!area nerilor I1, 1, 1I, 1II precum si a nerului larin,eu.
P!l& "a$)i.ian6 repre!inta inscrierea ,rafica a undei pulsatile la nielul arterei carotide. Se ia intre
santul dintre trahee si m infrahioidieni, pe mar,inea anterioara a scm, la nielul mar,inii sup a
cartila-ului tiroid(de,ete. In reanimarea cardiaca cand se constata absenta sa, traduce cu certitudine
oprirea cordului.
Rl!l gl(!&!l!i "a$)i.ian6 artera carotida comuna pre!inta o usoara dilatare numita sinus
carotidian, in peretii caruia se ,aseste ,lomusul carotidian, cu rol in re,larea presiunii arteriale, aand
baroreceptori si chemoreceptori.
2DD.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a a$)#$#i ling!al#6 capul fiind in hipere.tensie se face o inci!ie la nielul
mar,inii inferioare a mandibulei, o inci!ie la nielul mar,inii superioare a osului hioid si o alta
mediana intre cele 4. la nielul triun,hiului Eeclard si "iro,off se ,aseste artera lin,uala. `3atul se
,aseste in e.tensie, iar capul este intors de partea opusa e.ecutarii operatiei. Se palpea!a corpul
hioidului si cornul sau mare. Inci!ia pielii se face paralel cu mar,inea inf a mandibulei, pe o lun,ime de
= cm la mi-locul distantei dintre mandibula si hioid. Se sectionea!a pielea, platBsma si se identifica
GD
fascia cericala superficiala care ineleste ,l submandibulara. Se sectionea!a apoi lama superficiala,
de(a lun,ul mar,inii inf a ,landei, dupa care se ridica ,landa. In triun,hiul "iro,off care apare la
nielul tendonului inf al di,astricului a apare m hio,los prin a carui indepartare om ,asi artera
lin,uala. In triun,hiul Eeclard, inci!ia a aea o lun,ime de = cm si este paralela cu hioidul, mer,and
la 2 cm deasupra lui. Se sectionea!a pielea, platBsma si fascia cericala superficiala, deschi!and lo-a
submandibulara si apoi se ridica ,landa. Se identifica hioidul si apoi tendonul di,astricului care
limitea!a antero(superior triun,hiul Eeclard. Se sectionea!a m hio,los, intre di,astric si hioid si sub el
se a ,asi artera lin,uala.
Artera lin,uala ia nastere din carotida e.terna si dupa un scurt traiect trece pe fata profunda a
hi,losului, ,asindu(se situata intre el si constrictorul mi-lociu al farin,elui, astfel incat intre a a-un,e la
artera este eident ca se impune indepartarea hio,losului. In afara m hio,los e.ista un plan format de'
m milohioidian, tendonul intermediar al di,astricului, m hipo,los si hioid. Aceste elemente determina
aparitia a 4 triun,hiuri' a+ unul ant situat ant de tendonul intermediar al di,astriculuiAtr. "iro,off(
format de' milohioidian, tendonul di,astricului*int+, n hipo,los. b+unul post situat post de tendonul
intermediar al di,astriculuiAtr. Eeclard( format de' tendonul di,astricului*int+, osul hioid. $escoperirea
arterei lin,uale se poate face in oricare dintre cele 4 triun,hiuri. In afara lor, se ,aseste ,landa
submandibulara care a fi indepartata pentru a putea descoperi artera.
N#$%!l %ag( pleaca din santul colateral posterior al bulbului, strabate ,aura -u,ulara si a-un,e la ,at,
niel la care este situat in un,hiul diedru dintre carotida comuna si ena -u,ulara interna. $e la nielul
,atului, n 1 a trece in torace si apoi in abdomen. $escoperirea n se face identic cu cea a carotidei
comune. $upa ce se descopera "&N, se i!olea!a elementele lui si in un,hiul diedru posterior dintre
artera si ena se a ,asi a,ul.
La$ing#! &!'#$i$( nerul larin,eu superior este ramura a n a,. "leaca din ,,l ple.iformQinf si
mer,e catre larin,e descriind o curba cu concaitatea antero(superior. Se descopera la nielul
membranei tiroidiene, intr(un tesut celular foarte abundent situat intre membrana si muschiul tiroidian.
%apul a fi pus in e.tensie fortata. Inci!ura este erticala si este situata la doua de,ete in afara liniei
mediane, plecand de la mar,inea superioara a cartila-ului tiroid si a-un,and la osul hioid. $upa
sectionarea pielii, platBsma si fasciei cericale superificale se obsera m mastoidian care se ,aseste
aplicat pe m tirohioidian. Se pune in eidenta m tirohioidian care a fi sectionat ertical pana la
intalnirea unui strat de tesut celular abundent ce acopera membrana tirohioidiana. In ,rosimea acestui t
celular, n se a ,asi deasupra cartila-ului hioid, la intalnirea 4Q5 superioare cu 2Q5 inferioare.
La$ing#! $#"!$#n)9in+( este ram al nerului a,, din care se desprinde la locul in care acesta
incrucisea!a artera subclaiculara*pe partea dreapta+ si artera aorta*pe partea st,+. $upa ce incon-oara
aceste elemente asculare, recurentul deine ascendent, a-un,e la nielul constrictorului inf al
farin,elui si patrunde in larin,e. "e partea dr, recurentul se afla la mar,inea st, a esofa,ului. "e partea
stan,a, recurentul se afla in un,hiul diedru dintre esofa, si trahee. Astfel, descoperirea n se face la
ba!a descoperirii esofa,ului.
2DF.
Cai .# a""#& &i .#&"'#$i$# al# 'l#1!l!i "#$%i"al &i $a(!$il$ &al#6 se face o inci!ie la nielul m, inf
a mandibulei, o inci!ie de la inci!ura -u,ulara la acromion si o inci!ie mediana intre cele 4. imediat sub
piele se afla m platisma si nerii superficiali ai ple.ului cerical. $upa sectionarea m platisma, se
,aseste ena -u,ulara e.terna. `$escoperirea ramurilor superficiale( cele = ramuri care alcatuiesc ple.ul
cerical superficial trec pe sub mar, post a S%# si de acolo dier, cai teritoriale cutatante
corespun!atoare. %apul a fi dus de partea opusa efectuarii operatiei. Se e.plorea!a mar, post a S%#.
Inci!ia se practica pe mar, post a S%# si a masura < cm lun,ime, iar mi-locul ei corespunde m-
muschiului. Se sectionea!a pielea si platisma. "rin indepartarea mar, inci!iei se obsera ramurile
ple.ului din care unele sunt subcutatante si altele sunt subfasciale. `$escoperirea ramurilor profunde
GF
ale ple.ului cerical( ple.ul cerical profund este format din 5 arcade neroase si este situat profund
inapoia m S%#, intre m preertebrali si insertiile spleniusului si ridicatorul scapulei. Important de pus
in eidenta sunt ramurile ple.ului care mer, catre S%# si m trape!. Atat ple.ul cerical cat si ramurile
sale sunt acoperite la ori,ine de o fascie de natura fibroasa, proenite din fascia cericala
profunda*peertebrala+ a carei sectionare necesara pt punerea in eidenta a ramurilor neroase. $upa
disecarea mar, post a S%# se tractionea!a ant acest muschi, pe care il om i!ola de foitele profunde
ale tecii sale. Se urmareste ramura transersa din ple.ul cerical superficial, pana la arcada din care
proine si care este situata la nielul celei de(a 4(a sau a 5(a apofi!eQproces transers. Sub aceasta
ramura a putea fi ,asit dupa sectionarea fasciei n trape!ului care este un ram oluminos.
D#&"'#$i$#a &i('a)i"!l!i "#$%i"al6
An#&)#3ia ggl "#$%i"6)$a"i"6 An#&)#3ia 'l#1!l!i "#$%i"al( ramurile ple.ului cerical se
e.teriori!ea!a la ni mar, post a m scm. Aneste!ia sa se poate face pe o cale laterala introducand
aneste!icul in 4 puncte, unul dat de intersectia liniei care mer,e de la f mastoidei la tuberculul lui
%hasseian, la un lat de de,et sub mastoida, respecti la incrucisarea dintre ori!ontala prin mar, sup a
cartila- tiroid si mar,inea post a scm. Altii se recomanda ca aneste!ia prin 5(6 pcte prin mar, post a
scm, m- acestei mar,ini purtand numele de punctum nerosumQal lui Ernam.
L#3i!ni al# &i('a)i"!l!i "#$%i"al6 )$!n"2i!l!i( se instalea!a asa numitul sindrom %laude Eernard(
7orner caracteri!at prin mio!aA micsorarea fantei palpebrale, pto!a palpebralaAcaderea pleoapei sup,
ca urmare a parali!iei ridicatorului pleoapei superioare, #nl+)al(i#( infundarea ,lobului ocular in
orbita ca urmare a parali!iei muschilor planseului orbitar, si roseata la nielul pometului obra!ului ca
urmare a asodilatatiei si absenta transpiratiei, fenomene care se pot e.tinde si la ni cerical. O
asculari!atie crescuta si o scadere a transpiratiei la fata si ,at ca urmare a le!arii simpaticului.
2DG.
P$'aga$#a in+#")iil$ la ni% ga)!l!i6 fascia cervicala superficiala contribuie la limitarea propa,arii
infectiilor cericale, cel mai frecent sub abcese. %and procesul infectios este situat intre lama
superficiala si cea mi-locie nu se poate propa,a mai -os de manubriul sternal. $aca infectia se de!olta
intre stratul muscular si lama pretraheala, infectia poate difu!a in caitatea toracica, anterior
pericardului. "uroiul care este situat inapoia fasciei profunde poate difu!a prin partea laterala a ,atului,
producand o tumefactie pe fata profunda a scm. Uneori, puroiul poate perfora lama preertebrala,
a-un,and in spatiul retrofarin,ian, bomband in farin,e si formand un abces retrofarin,ian insotit de o
-ena marcata in de,lutitieQDi&+agi#, .i3a$)$i#( tulburari in orbire. O colectie purulenta se poate
transmite din spatiul retrofarin,ian in -os, retroesofa,ian, si de aici in mediastinul posterior. %and
colectia este locali!ata anterior traheei, se transmite inferior in mediastinul anterior. Sunt situatii cand
in urma traumatismelor se pot produce rupturi ale traheei, ale bronhiilor, mai rar a esofa,ului, cu
e.teriori!area aerului si formarea unui asa numit pneumo-mediastin, care poate ascensiona spre
re,iunea cericala.
Pa$ali3ia ( 'la)A&(a6 La ni%#l "#$%i"al se poate produce o 'a$ali3i# a (!&"2i!l!i 'la)i&(a, care
duce la slabirea pielii ,atului cu aparitia pliurilorQriduri ce se mobili!ea!a cu usurinta si de multe ori
sunt inestetice, necesitand interentie chirur,icala, in care cu atentie deosebita trebuie acordata ramului
cerical al nerului facial.
T$)i"li& "ng#ni)al &i &'a&(.i"6 de 4 feluri, con,enital si spasmodic. %el con,enital are drept
cau!a cel mai frecent o tumora a tesutului fibros( fibromato!a S%#.cericala care se de!olta in scm,
fiind urmata de o rotatie a capului de partea opusa, con,enital pentru ca in timpul nasterii se tra,e nou(
GG
nascutul de cap, se rup ase la nielul scm(ului si fibre musculare si se formea!a un hematom care se
transforma intr(o masa fibrotica ce poate cuprinde nerul 1I, afectand astfel scm, se poate trata imediat
pentru ca netratat duce la aparitia torticolisului. %el spasmodic se datorea!a unei distonii
cericaleQtonicitate anormala, adica e.istenta unei tonicitati anormale si ea poate apare intre 4@(<@ de
ani. Afectea!a muschii laterali ai ,atului( trape!ul si S%#, se caracteri!ea!a printr(o deformare
prelun,ita a ,atului in rotatie, inclinare laterala si fle.ie de partea respectia, sau uneori chiar in
e.tensie. Se pot produce miscari inoluntare ale capului, care se fac lateral sau anterior. Umarul este
ridicat si usor deplasat anterior de partea spre care se indreapta si mentonul.
2F@.
P$i#")ia &i .#&"'#$i$#a %#n#i *!g!la$# #1)#$n#6
7#na *!g!la$a #1)#$na '$i#(in#n)a6 ( in insuficienta cardiaca, ca urmare a sta!ei enoase
superioare, este proeminenta pe toata lun,imea sa, insa ea este proeminenta si fi!iolo,ic pe o scurta
portiune deasupra claiculei serind ca barometru intern in decompensarea cardiaca pentru circulatia
-u,ulara. In afara de dilatarea ei, dilatata in insuficienta cardiaca. 0Liga)!$a "a$)i.#i #1)#$n#6 urmata
de diminuarea fluxului sangvin, dar nu de oprirea totala a acestuia, datorita anastomo!elor e.istente
intre cele 4 carotide e.terne la niel facial dar si la nielul e.tremitatii cefalice, ce permite restabilirea
circulatiei retro,rade.
S#")ina$#a %#n#i *!g!la$# #1)#$n#6 o ,asim pe mar,inea posterioara a S%# si atunci cand este
sectionata ea ramane deschisa ceea ce face ca sa aspire aerul producandu(se o embolie ,a!oasa, care
fara interentie rapida este mortala. In dedublarea fasciei cer superf.
P!l&!l &i "a)#)#$i&(!l %#n#i *!g!la$# INT6 acul de punctie catre un,hiul dintre cele 4 portiuni ale
S%#' sternala si claiculara. "ulsul se ia deasupra mi-locului claiculei, aand capul indreptat de
aceeasi parte la 2@(4=de ,rade. "ulsul la nielul -u,ularei interne da informatii asupra contractiilor
entriculului drept si se palpea!a deasupra e.tremitatii mediale a claiculei, capul fiind aplecat lateral
de partea respectia la 2@(4= de ,rade. Acesta este afectat in special in patolo,ia alei tricuspide, care
este insotita frecent de diminuarea presiunii in circulatia pulmonara( in U dreapta a inimii.
& N E1TERNE( pentru e.plorarea cordului drept si se foloseste de re,ula ena -u,ulara dreapta care
este mai oluminoasa si mai erticala. Se palpea!a partea laterala a carotidei comune si se indreapta
cateterul sub un un,hi de apro.imati 5@ de ,rade spre f triun,hiul format de capetele claicular si
sternal ale scm( spatiul supraclaicular si de la acest niel se indreapta infero(lateral spre manubriul
sternal.
Sub 2F@( 2G@ re,iuni
Ana)(ia "lini"a a '!l(n!l!i &i ini(ii : &!,i#")#l# 1BC 62C2
Le!iunile pleurei cericale si a arfului pulmonului
$eoarece arful pulmonului si cupola pleurala depasesc claicula si prima coasta, o le!iune la
nielul cerical poate le!a atat pleura cat si arful pulmonului. "rin le!area pleurei cericale se produce
intrarea aerului in caitatea pleurala cu formarea unui pneumotorax, care are ca urmare comprimarea
pulmonului cu aparitia insuficientei respiratorii. Aceste le!iuni se produc mai frecent la nou(nascut si
la copilul mic, care pre!inta re,iunea cericala mai scurta.
Le!iuni ale pleurii in alte parti decat re,iunea cericala
"leura depaseste limita inferioara a toracelui, mai precis la nielul partii drepte a un,hiului
2@@
infrasternal si la nielul un,hiurilor costo(ertebrale drept si stan,. #ai precis, aceste !one care
depasesc limita inferioara a toracelui sunt locali!ate in partea posterioara a e.tremitatii superioare a
rinichiului, ceea ce face ca in interentii chirur,icale pentru abordul rinichiului, una din complicatii sa
fie si sectiunea pleurala.
%olapsul pulmonar
%aitatea pleurala este o cavitate virtuala, cele 4 foite pleurale fiind alipite una de cealalta prin
ade!iunea creata de catre lichidul pleural. Aceasta caitate pleurala poate deeni $#ala prin patrunderea
aerului sau a san,elui ca urmare a ruperii pulmonului si a pleurei iscerale, sau ca urmare a perforarii
peretelui toracic si a pleurei parietale. %and patrunde aerul, colectia poarta numele de pneumotorax si
poate fi produsa fie printr(o le!iune pulmonara in care este afectata si pleura iscerala, fie printr(o rana
penetranta ce afectea!a si pleura parietala. "leura parietala poate fi le!ata si intr(o fractura costala.
%and intre cele 4 foite se acumulea!a lichid seros, se formea!a hidrotorax.
%and se acumulea!a san,e, afectiunea se numeste hemotorax, acumularea datorindu(se fie
le!arii aselor intercostale sau a le!arii parenchimului pulmonar.
"leurectomia
"leurectomia consta in e.ci!ia unei parti a pleurei. Obliterarea caitatii pleurale, ca si
pleurectomia, nu dau tulburari functionale apreciabile. "ot apare dureri suportabile la efort. Uneori este
neoie ca sa se practice o aderenta intre cele 4 foite pleurale cu a-utorul unei pudre usor iritanta, care
impiedica hemotora.ul spontan recidiant.
"leurita
Foitele pleurale sunt foarte subtiri si aluneca una pe cealalta in timpul miscarilor respiratorii,
nedeterminand aparitia niciunui sunet care sa poata fi ascultat. In inflamatia pleurala*pleurita+ foitele
pleurale se in,roasa si atunci cand se misca in timpul e.pirului sau inspirului, intre ele se produce o
frecare pleurala, care poate fi detectata stetoscopic ca si cum ai freca 4 bucati de matase. Aceste
in,rosari pleurale ca urmare a inflamatiei suprafetelor pleurale pot duce la aparitia aderentelor
pleurale, necesitand de multe ori pleurectomia.
In pleurita, apare o durere ie care se manifesta ca un -un,hi care apare in special la efort.
In aderentele pleurale se constata si o hipertrofie a nodulilor a.ilari, in care a drena limfa pleurala si a
pleurei iscerale care este incarcata cu particule de carbon.
"ulmonul beneficia!a de metode de e.plorare clinica cum ar fi inspectia, palparea, percutia si
auscultatia.
La in&'#")i# trebuie sa constatam aloarea un,hiului infrasternal care in mod normal trebuie sa
aiba apro.imati G@ de ,rade, cand este obtu! se pune problema e.istentei unui emfi!em, cand acest
un,hi este ascutit se pune problema unui torace paralitic, se aprecia!a spatiile intercostale, frecenta si
amplitudinea miscarilor respiratorii.
"rin 'al'a$# se aprecia!a de!oltarea canaliculului adipos, a stratului muscular, se descopera
punctele dureroase, se pot descoperi noduli limfatici hipertrofiati cu posibilitatea e.istentei unui
emfi!em subcutanat si se pot aprecia ibratiile ocale, manera care completea!a a!&"!l)a)ia.
P#$"!)ia .igi)6.igi)ala se face simetric, de sus in -os, mer,and dinspre anterior spre lateral si
posterior. Se aprecia!a amplitudinea sonoritatii normale, crescuta sau sca!uta, timbrul sau timpanismul
care creste de sus in -os pentru ca depinde de ,rosimea paturii de aer.
A!&"!l)a)ia se face cu stetoscopul si permite aprecierea !,omotelor respiratorii. "acientul
e.aminat respira profund, cu ,ura deschisa, arful pulmonului se asculta supraclaicular. "ulmonul se
asculta de sus in -os, pana la ba!a ertebrei T2@. "osterior se asculta intre mar,inile mediale ale
scapulelor, iar anterior la nielul manubriului sternal si a liniilor sternale, parasternale si se asculta cu
atentie la nielul primelor 4 spatii intercostale. La aceste !one se aprecia!a !,omotele respiratorii
bronsice, care este un !,omot mai aspru si mai intens decat cel respirator normal. J,omotul respirator
2@2
normal poarta numele de murmur e!icular. Este un !,omot filtrat de parenchimul pulmonar si de catre
peretele toracic, fiind ,enerat de pasa-ul aerului la nielul cailor respiratorii centrale si periferice, prin
transformarea flu.ului de aer din turbulent in flu. laminar la nielul bronhiolelor. Este perceput in fa!a
inspiratorie ca un !,omot dulce si continuu ce dispare pro,resi incepand cu 4Q5 ale fa!ei e.piratorii. In
diferite afectiuni, aceste !,omote respiratorii normale sunt modificate aparand asa numitele rauri
caracteristice afectiunilor pulmonare, rauri care pot fi' sibilante(siflante care sunt ascutite fiind
asemanate cu un ciripit de pasarele, romflante care sunt seci, sonore asemanate cu un sforait sau un
!,omot de porumbel, fiind ,rae, umede(crepitante asemanate cu !,omotul pe care il produce atunci
cand punem sare intr(o ti,aie pe plita, mucoase asemanatare !,omotului pe care il produce apa care se
arsa dintr(o sticla rasturnata.
&ibratiile ocale
In timpul orbirii, respiratiei cor!ile ocale ibrea!a si aceste ibratii se transmit prin trahee,
bronhii, la nielul parenchimului pulmonar si de aici peretelui toracic putand fi simtite la palpare.
7emitora.( 55.
&ibratiile ocale diminua pana la disparitie in pneumotora. sau in pleure!ie lichidiana si sunt
mai puternice, intarite in condensari ale parenchimului pulmonar( pneumonii.
&ariatiile lobilor pulmonari
"ulmonul drept are 5 lobi ca urmare a e.istentei a 4 sci!uri, cel stan, 4 lobi. Sunt situatii cand
la pulmonul drept lipseste o sci!ura, sau la pulmonul stan, aem si o sci!ura ori!ontala. "e partea
dreapta, in apro.imati 2^ din ca!uri e.ista asa numitul lob az&gos al pulmonului, este un lob
accesoriu care se datorea!a faptului ca ena a!B,os mare nu mai descrie crosa deasupra pediculului
pulmonar, ci trece pe deasupra ape.ului pulmonului drept si are drept urmare i!olarea partii mediale a
arfului pulmonului cu formarea unui lob accesor care poarta numele de lob a!B,os.
Flotabilitatea pulmonului
"ulmonul proaspat si sanatos contine aer si daca se ia o portiune din parenchimul pulmonar si se
introduce intr(un as cu apa, ea a pluti, proba care poarta numele de ."i(a3i# '!l(na$a.
"ulmonii patologici plin cu lichid sau pulmonul unui nou(nascut mort care nu a respirat,
fra,mente din ei introduse intr(un as cu apa se scufunda. Aceasta proba sereste in medicina le,ala
pentru a determina daca nou(nascut a fost mort sau a murit dupa ce a respirat, sau daca indiidul a
murit prin innec( a in,hitit apa, pulmonul cu lichid se scufunda.
Inhalarea particulelor de carbon
"ulmonii persoanelor care traiesc in !one nepoluate, a persoanelor care nu fumea!a au o
coloratie ro!ie spre deosebire de pulmonii celor care fumea!a acti, pasi sau traiesc in !one poluate,
care pre!inta pulmoni inchisi la culoare cu !one de depo!ite de carbon.
In aerul inspirat si fumul de ti,ara inhalat se ,asesc particule de carbon sau particule iritante,
care sunt in,erate de catre fa,ocite si care sunt transportate la nodulii limfatici care capata un aspect
,ri(ne,ru foarte bine i!ibil la necropsie. Substantele iritante sunt raspun!atoare si de aparitia tusei
caracteristice(tuse tabacica.
Inhalarea corpilor straini
Eronhia dreapta este mai scurta, mai lar,a si mai apropiata de erticala si de aceea un corp
strain inhalat se deplasea!a catre bronhia dreapta si fie se opreste la acest niel producand insuficienta
respiratorie fie mer,e mai departe catre bifurcatia traheei.
Eronhoscopia
Se face cu un aparat numit bronhoscop cu care se e.plorea!a suprafata interioara a traheei pana
la bifurcatia acesteia, unde se obsera pintenele traheal care este o e.pansiune cartila,inoasa a
ultimului inel traheal, fiind dispusa in plan sa,ital si aand mar,inile bine delimitate. Se poate patrunde
pe bronhia principala si se pot aprecia diferite structuri sau compresiuni care pun problema e.istentei
2@4
unei tumori.
La nielul toracelui se descriu anumite !one critice care se manifesta in special prin dureri, de
re,ula la palpare e.acerbea!a, care sunt ca urmare a e.istentei unei patolo,ii pleurale sau pulmonare.
&arful pulmonului este !ona critica in TE%.
$urerile care sunt parasternale sunt caracteristice neoplasmelor si dierselor steno!e pulmonare.
$urerile spre ba!a pulmonilor sunt caracteristice bronsitei cornice si bronsioca!iei*dilatatia bronhiilor+.
Astmul bronsic
%onsta in retractia ,enerali!ata a cailor respiratorii cu diminuarea accentuata a flu.ului de aer
spre plaman si aparitia insuficientei respiratorii si daca nu se interine la timp se poate muri. Surine de
re,ula pentru scurte perioade si uneori indecarea poate fi spontana, dar de cele mai multe ori este
necesar tratamentul. Se produce un spasm al musculaturii netede cu edematierea mucoasei si pre!enta
de mucus in lumenul bronhiilor si bronhiolelor. Acest spasm este faori!at la nielul bronhiolelor si ea
poate fi obstruata total. Episodul aler,ic este declansat de diferiti factori spasmo,eni, eliberati de catre
corpul persoanei respectie, eliberandu(se in acelasi timp si substante ba!o(actie. Spasmul bronhio,en
afectea!a in special e.piratia.
Tromboembolia pulmonara
%onsta in obstructia unei artere pulmonare sau a unui ram de(al sau ce duce la blocarea
circulatiei si priarea de san,e a teritoriului sub obstructie*infarct pulmonar+, de asemenea ,raitatea
infarctului pulmonar depinde de rapiditatea instalarii. Obstructia lenta permite de!oltarea unei
circulatii laterale, obstructia brusca este mortala. %au!ele sunt din cele mai ariate, poate sa fie un
trombus, un embol ,rasos, o bula de aer care circula in curentul san,in in directia pulmonului care
poate fi cu ori,inea tocmai in membrul inferior.(Rarice*dilatatii enoase+ faori!ea!a un trombus,
chea, san,in(R -um dr cord entricul drept, artera pulmonara.
Le!iunile pleurale in ,eneral
"leura iscerala este insensibila la durere, deoarece este lipsita de fibre neroase pentru
sensibilitatea ,enerala.
"leura parietala este dureroasa datorita fibrelor neroase pe care le primeste de la nerii
intercostali si de la nerul III, de aceea iritatia sa produce durere locala dar si durere reflectata.
"leura costala si pleura periferica diafra,matica isi propa,a durerea pe aceleasi teritorii cu
peretele toracic si abdominal.
"leura mediastinala si pleura centrala diafra,matica isi propa,a durerea pe aceleasi teritorii
corespun!atoare ba!ei ,atului si umarului. dermatoame %5,6,=
%ancerul pulmonar
Este cancerul care iti poate prinde cu masa pulmonara nerul frenic, producand parali!ia
hemidiafra,mului corespun!ator. "oate in,loba de asemenea nerul larin,eu recurent care are
simptomul principal acea ra,useala*m.larin,elui+ si poate sa produca si parali!ia cor!ii ocale.
%arcinomul bronhiolar
Are ca punct de plecare epiteliul arborelui bronsic, se spune ca el este cel care are drept cau!a
fumatul*hartia ti,arii canceri,ena, nu tutunul+. Acest carcinom bronhiolar da nastere la metasta!e, care
urmea!a circulatia sistemica, inadand peretele sinusoidelor capilare sau enule intrapulmonare.
%arcinomul bronho,en
Se mai numeste si carcinom cu celule scuamoase sau in ,raunte de ore!. Ia nastere in mucoasa
bronhiilor mari, manifestandu(se la inceput printr(o tuse persistenta, productia si cu hemopti!ie.
#etasta!ele se transmit la nodulii toracici, iar metasta!ele hemato,ene se pot locali!a in creier, in os,
chiar in tesutul pulmonar, suprarenale, primii noduli limfatici atinsi sunt nodulii supraclaiculari.
Re!ectiile pulmonare
Interentia chirur,icala este numai dupa o dia,nosticare precisa si se poate face o re!ectie
2@5
chirur,icala se,mentara cand este orba de abces pulmonar sau o tumora dia,nosticata precoce, se
poate face lobectomie sau pleurectomie.
P!n")# .# a!&"!l)a)i#'
(tricuspida, medio(sternal la ni cart. =
(orificiul pulmonar( spatiul 4 intercostal st,, lan,a stern
(orif aortic( spatiul 4 intercostal drept, lan,a stern
#ediastinoscopie si biopsia mediastinala
Introducerea mediastinoscopului printr(o inci!ie deasupra manubriului, aproape de inci!ura
sternala, cu a-utorul caruia se e.plorea!a nodulii limfatici mediastinali, se pot prelea se,mente din
cartila-ul costal, se pot re!ecta tumori mici etc.
Tot prin e.amen radio,rafic se poate aprecia daca mediastinul este mai lar, decat normal, care
se poate intalni intr(o hemora,ie intramediastinala, in limfom mali,n, in hipertrofie cardiaca cu
decompensare.
Semnificatia chirur,icala a sinusului transers al pericardului
Acest sinus sereste pentru oprirea sau deriarea circulatiei san,elui in asele mari, in
interentiile pe cord, cum ar fi ponta-ul arterei coronare. %and este neoie sa se plase!e un plan, sau sa
se practice o li,atura pentru a introduce tuburile unui aparat de deriatie.
Accesul pe ena caa superioara si ena caa inferioara
Ambele artere au un se,ment intrapericardic si pt a fi accesate trebuie deschis sacul pericardic.
"ericardita
Este o inflamatie a pericardului, intre cele 4 foite ale pericardului seros apare frecatura
pericardica, care la stetoscop da !,omotul de frecare a 4 bucati de matase. Intre cele 4 foite ale
pericardului seros se poate acumula lichid care proine din capilarele pericardice si care are drept
consecinta comprimarea cordului, determinand incapacitatea sa de a se dilata si in felul acesta de a se
umple complet cu san,e. $e aceea trebuie eliminat acest lichid prin punctie pericardica sau
paracenteza pericardica, care se face in spatiul =(< intercostal stan,, pe mar,inea sternului, pe
mar,inea superioara a coastei subiacente pentru a nu le!a asele toracice interne. La acest niel atat
pulmonul cat si pleura stan,a descriu acea inci!ura( trigonul pericardic, locul de punctionare. Se poate
punctiona si in un,hiul infrasternal( procedeu infrasternal al lui +aller si aici poate fi le!ata artera
toracica interna.
Atunci cand e.ista un pneumotora. se controlea!a in mod obli,atoriu daca nu e.ista si un
pneumopericard, pentru ca aerul poate sa se e.tinda de(a lun,ul planurilor de tesut con-uncti in
caitatea pericardica.
$ecompensarea cardiaca con,estia
In pericardica ca urmare ca este comprimat cordul, nu se poate umple cu san,e complet.
In decompensare, cordul nu e.pul!ea!a san,ele in ritmul in care il primeste, producandu(se astfel o
dere,lare a circulatiei normale a san,elui cu formarea unui depo!it de san,e ce nu este e.pul!at ce
impiedica cordul de a se dilata complet, limitand astfel aflu.ul san,in in entricul, dand asa numita
tamponata cardiaca care cel mai frecent este mortala. "rintr(o loitura de cutit la nielul cordului se
formea!a un hemopericard ce determina compresiunea cordului care se poate produce si in infarct,
determinand astfel slabirea circulatiei ca urmare a comprimarii cordului, san,ele refluand in &%S si
enele fetei si ,atului care se dilata foarte puternic.
Anomalii de po!itie a inimii
)extrocardia( inima este in partea dreapta, se datorea!a unei curburi anormale a tubului cardiac
embrionar ce are ca urmare o inersare a po!itiei cordului care se poate insoti de o inersare in o,linda
a po!itiei marilor ase si a arcului aortic.
#itusul inversus( situatia in care inersarea po!itiei cordului este insotita si de inersarea
2@6
po!itiei celorlalte or,ane.
P#$"!)ia "$.!l!i
$a informatie despre densitatea si dimensiunile cordului. Se practica in spatiile intercostale
5,6,= intre cele 4 linii medio(a.ilare dreapta si stan,a. Se constata ca re!onanta se reduce pentru a
atin,e matitatea la apro.imati < cm de mar,inea stan,a a sternului.
Anomalii ale septului interatrial
Este orba de acea comunicare interatriala, ca urmare a comunicarii septului primum cu septul
secund, aceasta comunicare poate fi redusa fara probleme de circulatie, dar poate fi mare si in acest ca!
pre!inta repercursiuni hemodinamice ,rae, san,ele trecand in atriul drept, determinand o crestere a
olumului atrial si &d si o dilatatie a arterei pulmonare. Statisticile arata ca aceasta comunicare poate
e.ista intre 2=(4=^ din adulti.
Anomalii ale septului interentricular
Interesea!a numai portiunea membranoasa, foarte rar portiunea musculara, orificiile de
comunicare interentriculara in portiunea musculara obstruandu(se spontan in copilarie. Aceasta
comunicare interentriculara poate fi i!olata cel mai frecent si repre!inta 4=^ din bolile cardiace
con,enitale. Are dierse marimi, de la 2 la 4= mm, fiind raspun!atoare de aparitia hipertensiunii
pulmonare ce duce la decompensare cardiaca.
Steno!a alei trunchiului pulmonar
Este o retractie a acestei ale, care are drept urmare reducerea debitului san,in a entriculului
drept, care este e.pul!at in artera pulmonara ceea ce determina o hipertrofie a acestuia. &alulele
pulmonare sunt sudate intre ele si aceasta fu!ionare micsorea!a foarte mult orificiul de pasa- al san,elui
din entricul in pulmonara.
Insuficienta alulara pulmonara
&alulele au mar,inea libera si subtire. $aca se in,roasa, ele nu se mai inchid complet si
san,ele refluea!a in entriculul drept determinand aparitia unui suflu cardiac, cu toate urmarile sale.
AtacQaccident cardio(ascular
%and un tromb se formea!a sau a-un,e in atriul san,, a fi e.pul!at in sistemul arterial
producand o obstructie a arterelor periferice, in special pe carotide determinand un accident ascular
cerebral(A&% ce are ca urmare o parali!ie in partea corporala controlata de !ona cerebrala ischemiata.
Ram cerebral st,( parali!ie pe -um dr.
Insuficienta alulara si suflul cardiac
%ea mai afectata este ala mitrala, la nielul careia se formea!a noduli pe cuspide, aparand
astfel nere,ularitati sau tulburente in flu.ul san,in deoarece cuspidele se cicatri!ea!a si se retra,
determinand instalarea insuficientei mitrale.
Insuficienta aortica
In aceasta situatie pulsul este depresibil, adica scade brusc in diastola si creste puternic in sistola
urmatoare. Obstructia flu.ului san,in sau pasa-ul san,elui sub forma afectata*dintr(un as in,ust in
as lar,+ determina aparitia unui arte- ce produce ibratii au!ibile sub forma de sunet. $e asemenea,
determina aparitia unei sen!atii ibratile superficiale ce se simte la nielul te,umentului, deasupra unei
!one de tulburenta si care se numeste tri(frenisment.
Steno!a mitrala
Se caracteri!ea!a prin aparitia asa(numitului rulment diastolic, adica un suflu de tonalitate
,raa, cu sonoritate ma.ima la nielul arfului inimii. Steno!a mitrala se indeca prin tratament
chirur,ical, prin instalarea unei proteze valvulare.
Steno!a aortica con,enitala
Este o micsorare a lumenului aortic, fie la niel alular, fie deasupra sau dedesubtul insertiei
alulare, ce are ca urmare hipertrofie entriculara stan,a.
2@=
Anerismul de aorta ascendenta
Este o dilatare a portiunii distale a aortei, faori!ata printre altele si de faptul ca la acest niel
aorta nu este acoperita de pericard.
&ariatii ale arterelor coronare
$e re,ula sunt 4 artere coronare, dreapta si stan,a, sunt situatii cand una dintre coronare
domina in asculari!atia cordului 2=^. Sunt situatii in care pot e.ista 5 artere coronare, cea de a treia
coronara putand fi o artera entriculara anterioara*f ant &d+, sau o artera circumfle.a 6^. Sunt situatii
in care coronara stan,a prin interentriculara anterioara stan,a nu trece pe fata posterioara a cordului,
se termina in santul interentricular anterior, in apropierea arfului inimii. Sunt situatii in care
interentriculara posterioara poate fi dubla sau chiar tripla, asculari!and si o mare parte din fata
posterioara a entriculului stan,. Sunt situatii in care artera circumfle.a se termina ca interentriculara
posterioara. Sunt situatii in care artera circumfle.a se termina cu 4 sau 5 ramuri pe toata fata
posterioara a entriculului stan, si chiar in santul interentricular stan,.
Aterosclero!a coronariana si infarctul miocardic
"e peretele intern al aortei se produc acumulari de lipide care obstruea!a lumenul aortic
formandu(se asa(numitele plagi de aterom si instalarea lenta a acestora permite de!oltarea cailor
colaterale, insa miocardul nu este suficient asculari!at si se produce o ischemie a miocardului care
poate fi mortala. %irculatia cardiaca este terminala si de accea obstructia unei artere coronare sau a unui
ram arterial coronarian produce necro!a teritoriului miocardic deserit ca urmare a insuficientei
asculare, se produce infarct miocardic. %oronarele se anastomo!ea!a terminalT
An,ina pectorala*an,or pectoris+
Se manifesta prin dureri iolente si constrictie care apar precordial, apar in stress ca urmare a
asoconstrictiei arteriale, in efort fi!ic chiar dupa un plans bo,at sau dupa o e.punere brusca la fri,.
$urerea se deosebeste de cea din infarct prin faptul ca dispare la repaus, la administrare de
nitro,licerina sublin,uala.
"onta-ul coronarian
Sunt situatii in care arterele coronare au lumenul obstruat 6@(R<@^. Se folosea ena safena
mare ca se,ment enos, mai recent ena toracica mare. $easupra, implante!i dedesbtul obstructiei, din
ena safena mare*are putine alule, putini afluenti+) in pre!ent a toracica intQepi,astrica inf.
An,ioplastia coronariana
%onsta in introducerea unei sonde cu implantarea unui balonas la nielul obstructiei coronariene
care se umfla si dilata asul. Interentia necesita administrare de trombochina!a pentru a eita
formarea trombilor.
Le!area nodulului si a fasciculului atrio(entricular
"rin steno!a arterei interentriculare anterioare se produce o tulburare a asculari!atiei nodului
atrio(entricular cu aparitia unui bloc atrio(entricular, ceea ce necesita introducerea unui pace(ma[er,
un stimulator cardiac artificial. Tulburarea de circulatie poate atin,e numai un ram din fasciculul atrio(
entricular, asa numitul bloc de ramura, stimulul este transmis prin ramul sanatos si declansea!a sistola
unui sin,ur entricul si ulterior stimulul a-un,e si la celalalt entricul, determinand asa(numita
contractie sincrona tardia.
EY3
$etermina potentialele de actiune ale tesutului miocardic embrionar si a miocardului. Este
metoda care pune dia,nostic de tulburare cardiaca, de infarct miocardic si se face si dupa proba de efort
sau de toleranta la efort.
Reanimarea cardiaca
Se e.ecuta o presiune in partea inferioara a sternului care poate fi comprimat si infundat 6(= cm
posterior, presiunea duce la e.pul!ia san,elui din inima prin asele mari, daca cordul se opreste in
2@<
timpul interentiei chirur,icale pe torace, se face un masa- cardiac directQintern. Tuburarile de ritm se
corectea!a prin acel pace(ma[er cardiac artificial care nu este altcea decat un ,enerator de
impulsuri*marimea unui ceas de bu!unar+, care are un fir conductor si un electrod care se introduce prin
sistemul ascular si se fi.ea!a pe fata interna a entriculului, pe un trabecul carnos si emite impulsuri
de contractie cu frecenta stabilita de noi.
Fibrilatia cardiaca
Este o anomalie a actiitatii musculare cardiace prin aparitia de contractii mici si multiple,
conulsie a fibrelor musculare, da nastere unor conulsii rapide a peretelui cardiac, nere,ulate, ca
urmare a unor impulsuri necontrolate pe care le primesc atriile, dar in ca!ul fibrilatiei atriale circulatia
ramane oarecum satisfacatoare.
Fibrilatia entriculara
In ca! de contractii nere,ulate ale fibrelor miocardice entriculare nu este mentinuta circulatia
sistemica si coronariana. Este o consecinta a le!arii sistemului de conducere care face ca sa nu mai
e.iste nici un debit cardiac si daca persista catea minute se a-un,e la e.itusQmoarte. G@^ dintre
mortile subite sunt produse prin fibrilatie entriculara.
Socul electric e.tern
Se practica cu electro!i mari, palete, ce consta in aplicarea unui curent electric la o anumita
intensitate care incetea!a miscarile cardiace care se reiau in catea !eci de secunde, dupa care cordul
incepe sa bata normal.
$urerea cardiaca referita
Inima este insensibila la atin,ere, la ranire, la fri,, la caldura, fiind insa sensibila la ischemie si
la anumiti produsi de metabolism. Fibrele aferente ale durerii cardiace mer, cu nerii cardiaci mi-locii
si inferiori dar si cu fibre simpatice la se,mentele medulare T2(T6 in special la centrii de pe partea
stan,a. $urerea cardiaca iscerala este transmisa prin fibre iscero(aferente care mer, cu fibrele
simpatice, fiind orba de fibre care transmit impulsuri de la structuri somatice, in special membrul
superior. $urerea an,inoasa se transmite prin aceleasi cai care transmit durerea somatica din re,iunea
retro(sternala si pectorala stan,a spre umar si fata mediala a membrului superior stan,, acesta din urma
fiind inerat de nerul cutanat medial al bratului, care se anastomo!ea!a cu ramuri perforante
anterioare laterale din nerii intercostali 4 si 5, pe acesti neri transmitandu(se si impulsurile iscero(
aferente ale arterelor coronare.
&ariatiile ramurilor arcului aortic
( <=^ ca!uri pre!inta ariante
(in 4D^ din ca!uri carotida stan,a ia nastere din trunchiul brahiocefalic
(din arcul aortic se poate desprinde o artera ertebrala*=^+.
(artera tiroidiana mi-locie 2@(2=^
(4 trunchiuri brahiocefalice 2,4^
(artera subclaiculara dreapta cu traiect retroesofa,ian
Locali!area enei brahiocefalice stan,i la copil
"oate fi apropiata de te,ument, aand traiect cerical, ,atul este scurt si poate fi le!ata in
interentii la acest niel.
%oarctatia de aorta
Asteno!a aortei descendente, cea mai frecenta este postductala*inf de li, arterial+ dar poate fi si
deasupra acestuia cu pro,nosticul mai putin ,ra, care permite circulatia colaterala prin intercostala si
toracica interna
Ruptura canalului toracic
Este situat post aortei si poate fi le!at in interentii chirur,icale la niel toracic aand in edere
faptul ca este mai ,reu i!ibil si permite in felul acesta ca limfa sa se scur,a in torace, dand chilotorax(
2@D
D=(4@@mlQh. In iata embrionara e.ista 4 canale toracice dintre care la nastere unul se obstruea!a, rar
putand ramane 4 canale toracice care repre!inta de altfel sin,ura arianta a canalului toracic.
Timusul este ,landa copilariei si inoluea!a dupa pubertate, dar nu dispare complet, el
producand limfocite T si la adult, este ,landa care interine in apararea or,anismului si se spune ca
epui!area sa se datorea!a tocmai utili!arii in diferite maladii pentru ca s(a constatat ca o persoana care
nu a fost bolnaa si moarta accidental pre!inta timusul de!oltat ca si cum ar fi copil.
2@F