Sunteți pe pagina 1din 13

CIMITIRUL ENEOLITIC DELA DECIA

MUREULUI.
Calea principal, care ne conduc" spre :ord de comuna, tac la capul satuluI
oscaIa dinl re \in

de sus i Aiud i se pre|ace Intr'un drum de camp. La
dre3pta el \` a!! \'11, Iar l a sU\nga se X'ede padurca l iceului Bethlen din Aud.
La marginea acestei paduri c o livad" alu\'iab, care, In parte, e ar"ta. Aici, la
Vest de drumul de cnmp amintit mal sus, 1" o departare de c. 200-300 pai s'a
deschis In anul IQ1G o carie1a de pietri. Cu ace"sta oc"zie "u ieit |a supraraa
oasc de om, cutite de silex, margele, etc. care au rost donate Muzeului liceului
Bcthlcn din Aiud. `
Despre aceste dCscoperiri "u prins de \este proresori i Emeric Lenthey i
AI"d,lr Richter clri au adus lucrul la cunotina Institutului de Arheologie din Cluj.
Fiind Itharcin:lt cu executare,! sp?turilor sistem"tice, am descopert m"i multe
mo1mi nte pc care le \'oi descrie In cele ce urmcaz;.
J.u lnainte de a le de,cne cu deam3nllntul in sa constat de la Inceput IJptul,
ca toate scheletele uau culcate pc spall, numai picoa1ee erau trase sus, astrel,
ca genunchii au ajuns In dreptul basinului, iar In cursul descopueri cadavrelor.
prin apasalTa pnntului , In circ zaceau, sau dsIooI |a st:nga sau la dreapta
d, l axa longitudinala "gropiI. Prin urmarc, aci n'a\em a face, dec;t cu o stare
starcita
|
1ar\ial..
MormnIIe crau |.tciIc In ar_la g\lbcn, umeda, ceia ce a\'ut urare
hplul rl'grctalil, ca OB5Ch nu aII [1utut 5 se conserve bine. Dmtre cranII Ins; cele
lr'panat
e 5HI conservat mai bine.
Ir <rau aen\i cu La sprc Lst.
gAsit In C scheletul unuI
dc 35 CI1\., | b.lsin 2
MuttIin!u 1, 1H.T\\LII1`u lui a hI Hc q L\11- S'"
.ulult (t O UH_II1) G | |, lai.ca ull1l'ri U fost
CIII., lt1)()) ,1 U11 lII1\.\1'C+ \'> N030.
,
'
,
l _,\t | m:ll;l t:.IjI.\ osul Hc U.llI\ UH cutit P L1C!1C
de o lun

i W l C rcrrm.1 Pt +cit] M ` R \D
.11+ln:ugttn +1rtl \,.1 XIII. i. || |P 0
l
de 10'5 cm. Vrful e
rupt (fig. 1 no. L). Pe marginea stanga a ?asinulu
i s'a
glm
.
e
' t de 12 cm o gramada mica de feroxyd. Matenalul
acesta
gasit pe un spa IU a
.,
. ,
f
s'a putut constata i pe langa membrele scheletulul, ca l cum oasele ar
fost
aezate In el.
MormnIu Z. S'a gasit la o adncime de 13
plug, In groapa, care era orientata SNS2IO-N?3

gasit, decat nite surcele de os. La locul cramuiui
cm. Era cu totul dislocat
de
i vopsita de feroxyd; nu s'au
i al basinului s'au gasit mr
gele formate din scoi.
ca Unio (fg. L no.
2), dintre cari s'au
putut alege 16 bucai
Intregi i 6-9 rupte.
Diametrul lor e de
2'3-2"4 cm. Pe mar
gine sunt lustruite cu
ingrijire. Gaurirea, In
cele mai multe cazuri,
nu s'a fcut la mijloc.
Aceasta guri re s'a
executat uneori din
tr'o singura parte,
alteori de amndoua
parile.
In apropierea mor
rntului no. 2 au ieit
la iveal, la o adn
cime de 15 cm., doi
dinti de copil i cateva
oase, apoi 20-25 bu
ci de mrgele de
Fig. 1.
scoiC Unio, In nisip
vopsit cu feroxyd. S'a dovedit, c sunt ramaiele mormantului
no. 2
Impinse
aici de plug. Scoicile gasite aici sunt representate In fg. 1, no. 3. Dimensiunile i
tehnica sunt aceleai ca la cele din mormantul 1L. 1.
Mormntul J. Avea o adancime de 41 cm. Lungimea scheletului era de 1_T
cm., laimea
la umeri 34 cm., laimea basinului 40 cm. Orientarea
lui
NON35-
SVS2I
S (fg. 2). Craniul era trepanat (fg. L no. 4). Gaura ovala,
trepanata
are
lungime
de 3'5 cm. i o laime de 2 cm. Pe marginea gaurii nu se vad
urmele
de
care, astfel
putem presupune ca respectivul a murit nu cu mult dug8
Langa
el s'a anat: In mana dreapta un cuit de silex de 18 em. lungime.
U
. NcZ1; Dr. Al. Lenghel, z-:pooo;:op:croo:a
p-:.sto-

c,etc. Extras din "Clujul Medical" 0. y1c


y, pS

HH 8 c1 CuU QttDCU COHCIU! C|1 CttCU

''
uD

C Url C C
gy_
q, ]
H
t
Ol
a!
g
,
3


H
"
'

|
'"I
B
r
a,,
1
cra In",mj"
r
at
Cle C uH l8UCltU C
'
UU
u 1\!l "CI 108 g10 ""cnl U^ ma
r'
V lD
g
imc UC
!
. .
8C28lC 8 capa
t
ul tti1Ut t8t CPC m'l'

_
UU. C U|\ U\t f'f0!1
.

mali UIj!OC
]
IDC8 5lD a D85tDu!ut 8U 5tlOuU l lt
.
P
nD. .0ng
q
mt-
! l
.
D
. . I U OClu
:
c1 0l U "eri l
COH5 8 8l l QC t8]U! 5UQCtIOt 5lH i

1 -' !
:

,'m

c t U P1ClfiHf Ot.
D 8QtOQICtC8 UOtU8DlUUt DO. 3, !0 O 00HCIU
` UC | cm" DIL0!\0 VHf
|. Z.
l ig. J
8U ga it Q [;al tOjIt VO[5t! cu r,crll. A Vf C ]tUC t

VV cm pt ! lun@iU
dr 6 cm. )`tr:Dar!! C 8VCD Ca l8C U ft'5lu! UniiI JIlr.rrnt. J| frt(a UUVC9
t|Ca H grr)pli 8U B!1B! ! bur:t1c,' din (fHIu Irprrlln; Cu it\I iju In cnntlttlt
dt c 'I, litru, i8t In BItc8 nr,rrkMlc: a _tO]tI "m g It 70 Ut U[l It3tC!
C araU de uD I8Uc!tU C Um, | i'q UIl1.

rac |h

. O 7)
MormnIu! 4. P h8t

a It ! O 8r|HL|U C Uc _ !U. Cupnn<ka sch<l'


t
ul unUI
adult (
.
3). JtaDu! turltl i'fln apa U1f'+I
!
+I|\I|11J!uI, C tr p.lllat 0 uf'ra urc,hll
drFptr. r;1ura , f7tuD arc UD r1iamllru Uc ! UU
|
|0l@Wt0 t1 nu Q0 rl
urm' de VIDcCatt
V
Onentarea morm n U

.
a t lUI' N-'E225. Lungimea scheietuiul e de 123
cm.,
laimea la umeri e de 30 cm., la piept 35 cm
.
L
gasit urmatoarele obiecte: dupa cr,mu, spre dreapta, o ceaca
anga e s au
.
..
d
.

.

d Inal'imea ei de 5'5 cm. lalmea gUrII e e IT 5 cm uza CI
emIsfera, ,ara ,un .
,
'
.
.

d' d -
d
Pe umeri poarta doua nodun ascupte, la D Istana e a.5 cm.
sta rept In sus.
.
_
' .
d
I A ta D tehnica mar hna ' pc deasupra e netezlta, tonul CI e
sur,
unul e a tu . fa
' . .
. .
I ta nI' <te pete rosiatice tn urma arderel la foc Itber. L gat a
avut
ICI
'
ca o poar T
) ,
' .
b a' a
ormata dintr'o sarma de arama de o lungime de 365 cm.
Pe
o r ,ar
b
.
D
'
l ' d
la mijloc are o grosime de 0'7 cm. iar spr

capete se su laza. lametru el e e
I5 cm.
(fg . no. 2). In mana dreapta, mea un CUit de silex lung de 1 cm
:
(f D 3) La brau s'a gasit un ir de margele de arama de 26 cm. Cele mal
g. 4
n . .
. .
d
1_

@. 4.
man au un dIametru e q mm.,
iar cele mai mici de 2 mm. (fg.
4 no. 1). La genunchiu s'a aOat
feroxid, tot aa i la braul drept
Inferior, apoi langa partea de jos
a Ouerelor picioarelor. Alormantul
acesta s'a ridiC;It in situ i s'a tran
sportat la Muzeul din Cluj.
MormnIul 5., s'a aOat la o
adinCII11e de 40 cm. i era orientat
S V 225 -:E45. LungiI11e schele.
tului era de 140 cm., laimea la
umeri 33 cm., la basin 34 cm. Bra
ul stang era aezat dealungul tru
.
pului, cel drept era culcat pe basin.
Genunchii trai In sus s'au dat.
prin apasarea pamantului, la stanga.
Oasele erau eonservate i pe langa ele am constatat urme de feroxid.
Deasupra scheletului am gasit un harb dintr'o ceaca de un ton brun, dea.
supra umarului drept era un raztor din silex galben. Are o lungime de
cm ..
o laime
de 2'3 cm. (fg. 5 no. I). Nu t eselus, sa fost format dintr'un cuit rupt.
In apropierea mormantului acestuia am dat de o pata roie, la Q
ad:ncime de
40 cm. cu
nite bucai de craniu, aparinand probabil morman tu lui 2.
n apropierea
mormantului no. _ o alta pata roie, orientata SV210-N
EX30.
vopsita cu feroxid, aproape de suprafaa pamantului. Pe ca am gasit
resturile
unui
schelet
de adult. Era distrus, deoarece pe locul lui s'a aezat o piatra de
hotar.
TotuI am avut norocul sa gasesc 30 de margele de scoici Intregi i \'reo
IO-I5
bucal
rupte (fg. 5 no. 2). Diametrul lor e de 20-II mm.
MormnIul b
era la o adncime de ca 45-50 CU1. In parte era distrus.
Er

Ortentat
de la \, Ia NE. Lungimea gropii CIU 140 cm. oarecii i
.
au
sapat
aicI
canale
Cs\C
canale 5i astfel scheletul, fost distrus .. \m glsit In acest
mormint
pe la
brau, un ir
CC margele UC 5CDIU llnio (14
7
uucali Intregi i 30-30 buc. r ..
VZ
l:II
;
\ I[Il IID\ dt' 1!! l 1D Tll\)\l\t'nlul 1IIIl1Ilrm.'I\I.II i. + .\1 t' 1 Ir t \\.\\t:\r:
1 ` \
lDCIIHjU`1! I\IJ[!\t\Il f 111 rur \II IIt "l'IlI,,\' I' II III . !+ I l
l
U\ \!` \\\.\1gr t iI\ g.\ I1
IUIII\.I
.\ |.1lt' I t .\ \\ \III.\ !. D i\
|
1.\\+++\\I. l \

1\ \\jI * 1

+\\I\II + 1\\ LII.t


C1 !D !I.1I|`1 |\+I . I.wul U^ !|I\. t\ t+` \\ I 1".'1 1
l
1 \t\ p+: I\It++\\! ,ilullll.
lT ii \\:.:I I\:ItI :t'
(':tQt:l0 l|.11I1i`IJIIl 1iI t'
Uc I_ I! I::I\\. [I

g. _
l\O, ;) \ OCII I(It.\I:
t\t .
111\ g^ \ t1t`III l`t1\
IItlI11I11u1

.1'.1
t+ .\l.l1\t`IIIu tl:' lV1 CI:\.
.
t'I.\ !IIt'II!.\l ``I
^]O. 1H t 111\\ g.\ II
SCDt+IIl \:I\\\I t`t1

1I Ht:
O lUD@\HC tC O IH. Il
_tDUHCDII !I1l ~II, UIS
]I [JIH n[.\\t'.\ [
HII!IIII, S
[
\I' UIc] Jl.\ .
l.15Cc <,r,llI O.\1l\' II1.lH
!C dc \riw.
H

LHg.\ I IH .1.\ t

+1\!1 `I
.
, IIII t!I]II it' II' (Ig. U+\ ), II

1.\It` I`lII H
.\DU I\I\]Jl! SI0 c\ .I

1H!H\
l

'!`lI .\II )
j
l+t`\I tI 1111'''111111'.,1 Ot tII\ 1r tlt
.
m3I
[
ct` GC ~COIC.\ LJllln. 1I.IIIil1Il Ill,Hgt'le!ur ` ti' \+J

\\I::. l!I!!` \'\" .\\\ |i !


i__ btic.\|i lI\1!`_I I nt`i'lt.I 1 \t' U.\I1 \11 II ii: 2I

_ i`\
|
JJII (Ii". Hl.

] .J1g.\
I+. O,
1U1 Jtt: 1'11'\0,111'
1
111'

1 iiI-l.\l.1!
II I.\III.\H.\ tlt' ltDul
NDtIll1tHul h t I.I t nil
.1U.\IIt` \IlI\t . N tu`!UI ('1111'
SII1. 111 t l`\1 Hi 11 1 II: \|-
IIIt'lJIII\\ IIUIt'.I]I III S I-. ()I"IIII
l.II! -VSI" P1

\
1I\ t .I ..I!' .I
1
.J!+
'
Ot.

:IA . t`I.\III\II.\ .\ III I


. V'.\\|u
1
'It.(
,
1111. |i'`DIU .\
[\.U!1 . .IIJ_.\ .\ tIwklllllll.
t!:.\
'ti!

+.\J\" 1,1 _I:I\IIu', t I.\I IJ!r:


11,11
j
II HIH (".lIi .\ p"llit It\i\
-!\ \I III [I!' 1? |.IJIIIt' .\
|
.\I:'.\
t| tlll tllll _.H1t'I\ \I1 IIpr.II.I\., (i t' 111'!1'2ILl, |\iIIIIl I 1.11, |+|..\ _\I1l l di
l
t
\H HU_
1
'1
'
III1WI' ,IIT tlolI; |+!I IJJJI` 011/0111.11,' 'I 1` \III
|
+Ot++II\ I`J |.\:

+.\\'\ t`I
6ut (";Iri -: n'1 U P,IIIII Oii (l t
0tuI&u1u V .Vt\ o .tCl,lI1CillH' :li' O ':\\. \: t \
'

\\\ Ut t`t+[+t'I|l re IuII


scheletului unui copil In lungime de 80 cm. Genunchii adui spre
piept s 'au
dis
.
locat spre stanga.
.
Langa el am afat: supt craniu, cam spre st:nga, fragmentele unuI vas de
argila, sub mana dreapta un cuit de sdex (fg. 5 no. 6). Langa restur
ile
craniului i ale basinului am constatat urme de feroxld. Ceaca
reconstr
uit a
din harburi e de 5 5 cm. Inalta, gura e de 9 cm. diametru, fundul e lat,
tonul
surgalbuiu. Cuitul e de 3'5 cm. lung. 1 cm. lat, l a varf e rupt,
tiul e In
parte retuat, prin urmare a putut H Intrebuinat i ca
ferestrau.
t@. 7.
Mormntu IOa a ,'ut o adancime de 1 m., lungimea
scheletului
aflat
In el e de 170 cm. E foarte bine pstrat. Limea lui la umeri
e de
44
cm., la basin 39 cm. Orientarea e SSV 2IO-XXE30.
Lang craniu, pe dosul manii drepte, supt basin, lang f1uerele de jos ale
picioarelor i aproape pe lang toate oasele s'a putut constata ocru rou.
Afara
Uc
aceasta, la "arlul piciorului drept, am gasit o cantitate de c. un litru de feroxid.
Langa i
supt acest feroxid erau harburile
unui vas. Pe oldul drept, alipit
de el, era un ac subire de ara.
ma (fg. 7), Indaratul craniu
lui, puin mai sus de cretetul
capului, am constatat un strat
subire de vopseala neagr (car
.
buni '). Acul e 64 mm. lung, la
mijloc e 3 mm. gros i de aici
se subiaza la varfuri. In acest
mormant se gasesc fragmentele
unei farfurii i ale unui vas mic.
cu o coada scurta In loc de toarta.
MormnIu 11 era orientat SSV200-NNE20, avea o lungime de 155 cm
.
I o adanclme
de 35 cm. In el s'au constatat resturile schelet ului unui tanar lung de
128 cm. Laimea basinului era de 41 cm.
Genunchii trai s'au dislocat spre stanga.
Lang el am gasit, la varful picioare.
lor, resturile unei farfurii (fg. 8) care,
restaurata, e Inalta de 9 cm., gura e lata
de 16 cm. Pe deasupra e netezita i are
un ton
suriubrun. Buza sUl drept In sus.
Pe
de o
parte are doua tori mici orizon.
tale la O
distana de 12 cn:. una de alta,
pe cealalta parte are Inca o a treia toarta
mica, tot orizontala. Langa calcai am gasit
ton
surg
albu
iu
cu
o
t t
.
.
o
ceaca aproape emisfera (fig. 9), de un
in
cise,
aez
ite
'
Piri
mid

r a mica
Orizontala,
Impodobita la umeri cu trei
cercuri
,
motIv
c
are
se
repet
a
de
ase
ori. Pe
la qm
k
@.
V.
V+
rului drt,
l
' bture.1 \krn\ , lui 1
_ ;t ul: U\ .lrnm.". 11I.,

, '\ fepl;lt. '\l'f\":It" 11\ tlrrlt\l1\ : pC r\, \11


AI* t1+t:.\

.
C 1 1 llll
'
l lk 1 gIt+ illu- dt l 11\11'
0f
un . cu(tC I

10 H Il t| 1
,
.
"
. ... 111.1\.\ f'\
1
".1
era un cul" d,' SlIe\, lun.. Uc 7' "'II \
c

. _1 .1
1'_ L l\

parlea bulb",IS,\, c.1 t i Y.lrh,


1
C
tU1t,
n"'ItunZtt, \ l'' :\r l \ rm "Il"" 1'

1\11\1( t'
laur _(fg. 10 no. U . In ]urul dd"r ,1111 CI'n,la!.,t
un
lr de m,lrgek U s(\,)iCa \-nil" din C'\ft' Ir
at:rnnll

tne.' q~_ )lfC Ut` \1 111lgiHJ dl 7-10


CIl1. IllCtrlll m.'rclch \ U lO-!t mlll.,
lll:lrgI
llC;l lor L m:ncaLl, \IC In rgi IIl,iratc' I\l'
dJlI O Cl1nlln lung;' de .0 CI, Aprn.\
l
'l' hlt
atlea ,at, rupt (h

. 10 l11. 3). Ind,\r,\lul L\*


niulu| .1l11 g;lsit ]C un SP:ltiu Uc Jo rm' r :

|
lilru dc !cru r(u
.
MormnIu 1Z era Or|Cnl al SSV:o -NN(lo,
AdnciO\,'a era de m. In el g.sit un 'chdt'l
de 165 COl, lung. Genunchii tra| SIIS ,'.\11 di,loc,11
l1. 0.
spre slnga. In Cl m albt
.
pc basm, lin cullt d" ,iln U \! hmgll\1" d., _ ('III.
A Juns rupt In mnrmnnl (h/, !+ no. 1). SlIpl mqlnclIl clliilului ,1 |uSl 1111 .U i!t
aram de O lungimI' d,' _`_ <,m., gr,ill\\',' 1111 l' d.
F|g. 1.
" , 1l\1ll. (111. !+ nn. ), L111 h\\idug'lIl dill 1'1',11111
CII pl'll' albe (Iig. I I 1O. i .j
.

.
01 \I tlldul dr"pl
.i schl'idllilli. ,\1'1' .j lldai scmic .... clllarl. IJlllIttI
siunil,' IlIi slInl de q2 Oh Illm. C,IU'" l' d,' 1 j 111111,
Huzdug,l11ul acc,ta C l'Unca\ ,Pl'( ' part"" IIIIde i"lr,1
mnerul In m, i,lI' g1t c('calaIL\ part" l CO1Vt C
i ltrn:clilpcll ClI c:Lc t.iuri, Nodunk ^unt
lustrllite. L1nlll C ,Iric.,t, lin ir dl Illrg(il' th
sroi( "'I'z,11 In lurlIIa IInui cerc 1.1 luclIl undr
t .
genunchii ,trn1 se lnu"iesc.
('apl'lcI., sunl )111 C
utlul
I
""tc alllll. 1.lIngillla irului C t| c CI1l
,
Mr

tItlc snIl! tn lurma discului , "U \111 dl.lllldru


dl' 2'_ l` CIII. M.IIginl'O l |tI 1` lu,lruili1, A c'\l
,
1
clt. illglIr;t tHU.I!:.1 t: hr:lI IlItn,lg,', I`1!* IIt"
arnt: Idul, CIlI1l l'ritll IIl,iratl' Illlrl'kll' ,I!- +
i rele' tt: t'oirij atlt'Ci 111 tt+t L.I1lI\ t:It: 11\
.
\1 "'.\11
+
, .
,'rall ln,-iratc' l1 mijloc, i.11" II'I' 1ll.U 1111'" !!ll" ' \:
p
l'll'.
[
.A (',!coli I pl' IlUl'rdl' dllt [i+S,lIt' Pltl.lrthlr
('ra O grll.Ul.
t'
oel'U
rU'Il. I ,\
\';1r1ul pl
rltl,ln
:
lur
('rOlU
ni"tt. h:rhuri din
e,lI l
O+
putut
n
'COI1!t
rua
l
larfur
i,.
'
pl'
JumM
alt',
dc
uimcn
,iullile
I,
lonul
!' uriu'
lalbui,
Mormntul !3
J
J

@.
1Z.
era la o adancimc de "8 C ln ci erl tnmormant It UH .ld
It
al carui schelet l\'ea o lungime d( , <m.
.3]IULa
n
umeri era de 38 cm" ! fl1uri q2 cm. ()rient,lrca
morman
.
tulUi era 5\'5210 :EX10.
Llngl schelet s'a g.sit . m.rgclc de
"COIC,, \O
pe la mijlocul bralului drept, pe dinauntru,
10 I
bucall
,
supt partea dreapta a pleplului 2 q buc ,
ele S', aOat
un Intreg ir, cu care cra Inconjurat scheletu!
"stfel, C1 din
irul ce trece jur.lmprejur unele ire 0Itau ln jns, _Q _),
doabe atrnatoare. La Indoitura genllnchlior s'all gasit 30 -
-0
buc., margele, Sllpt oldun e<tcva. Diametrul
lor e de
20-12 mm , cele 2-10 bUC.i gasite ne dau un ir
de o lun.
gime de -17 cm. C. 50-60 buc. crau rupte. Margine1 lor
e mnneata, rupta (fg, 12). La marginea dreapta a pante.
celui a lost un ac de arama cu doua varfuri asculite,
de o
lungime de 7 cm, I de o laime de q mm. (fg. 12 no. ;j,
La varful picioarelor era o ceaca de un ton suriu-brun,
cu buza dreapta I re umen cu 2 tori mici orizontale, la
o distana de _ cm. una de alta (fg. )), Farfuna e de _ cm. Inalta, gura are o laime de 1 ! cm. Langa ea I ba,in, precum i langa braul drept am aflat c. '1, litru de ocru.
MormnIu 14 cra dc
70 cm. "danc i orientat SSV200-NNE20. Resturile scheletului ne dau o lungime de 120 cm., laimed la umcri e ue 32 cm., basinului 33 cm.
Unga el cra . ocru spre partca dinauntru a cotuiui drept, pe partea stanga a basinului i ca u" litru de ocru s'a gasit pe o suprafaa de 25"a COl., dela calc;i. rot pe aiCI erd un ac de aram: CLI 2 v:rJur ascuite (f.. 12 "o. 3) ele o lungime de 5 COl 'i dc o grosime de 1 mm. Pe t
mijlocul oldului drcpt, ae"t cruCI pe ci, era un cUlit de
silex rupt In trci (fg. 12 no. q). ,re o lungime de u'5
cm.
i
o
laim
e
de 1 ]
cm.
La
varfu
l
picioa
relor
am
gasit
un
\'as
Ii,ic
dlll
3t_).\
lustr
uit
pe
dinafa
ra,
de
un
ton
sur
Dim
ensiu
nile
lui
sunt
de 6 I"
cm.
Pc
umcr
i
poar
ta
o
tlt
mica
(fg
J!.
Mor
mnI
uI
1,
La
o
adan
cime
de
__
cm.
am
Cons
tatat
un
sche
let
de
o
lun
gim
e
de
123
cm
oricn
tat
SS
V2J
O
_
N"E
30
cu
gen
unc/ui
traI
.
sus
i
dislo
cali
spre
drea
pta.
(Lal
mea
la
ume
ri
2
cm
, la
b.sin

cm.)
Pe
par
tea
stan
ga
a
plCp
.
Vb

tului s'au ;;sit resturile unui eranl"ll de


copil
mir'
Re t 1
obsen'a pc sub m.na celUl adult
Prin
.
S'l

plclO,
relor
S
UtCvl U

urm:rc aiC1 |O t In
pruncu el.

mnrm
:nttl
11an1
1 C\l
Langa scheletul celui adult 'm albt la c1e un ,ir de mrgelc uC
.
Ct 'lC, C\I
g. .
margini neregulate. Cele Intregi ne dau un ir de _1
cm. lungime (ca. 100 buc. rupte). Dimensiunile sunt de
20-ro mm. (fg. 1_ no. 3). La Incheielura mann
stangi am gsit vreo 30 -.(0 de margele de scoica de
dimensiunea de ro mm. Marginilt: erau rupte. Le pu
lem considera ca braara mamei, sau au aparinut copi
lului mic (fg. I_ t1O. .). La partea superioar a ol
dului drept a fost un ac de arama cu doua varfuri
ascuite (fg. 1_ no. I). I de j cm. lung i 3 mm.
gros. Langa ac am aflat Ull cuit de silex (fg. J_
no. 2) de o lungime de I_ cm. La varful picioarelor
s'a putut culege c. 'f, litru de ocru. Tot aici am
aflat nite harburi, din care 5'a putut reconstrui partea
superioara a unei farfurii adancl, de o culoare sura
galbuie.
Recapituland caracteristicele cimitirului nostru, accen
tuam, ca srhc!cIc!c crutt n )urIc ru gcmrhtt Ir:t sus.
Forma aceasta de Inmormntare a fost <iscutata mult
In literatura mondiala. Scopul nostru, nu este sa ne
ocupam aci cu diferitele ipoteze. Ne mulumim cu ob
scn"dia ca tnmorm:ntarea tn stare starclta a fost T


1. J5.
uz atat In er.1 paleolitica, cat i In cea Ileolitica. Suntem de aceil parere, ca m.
Roska,' care s'a ocupat cu chestiunea acea,ta pe larg i crede ca lelul acesta de
Inmormantare Q luat natere din poziia de odihna a omului i n'are nimic a |JCc
cu teama de cei mOri
I
cari vin lO cursul nopii, ca saj duca cu sine
I C cei
ramai In viaa.
- o5ka .z u>kor fellzv> c.1tgurIu
moJA t: &mroI, jrdcj luztum :Qg pp _1 .
Id
Putem deosebi Insa starcirea totala de CC3 pal1iala. ln cea dllaiu 5
cite atat bralele, cat i picioarele i se explica prin adapostirea In pete |
cuinle subterane, iar starcirea parliala e explicabila prin traiul lD :=
latere de pe suprafata pamantului, cari presupun L situatie
culturala
La o departare UL c. '/. Km. se vede spre Mirislau lerasa,
unde le
pcIMe
supune btaliunea celor 'nmormantali lH cimitirul acum de> H
5l0
e verosimil, ca nu vom gasi numai locuinc sublLranC.
In doua cazuri am constat't, ca rrru tl 0D i d
celelalte morminte n'ar h fost mancate de vreme Intr'ltata,
oaIc ca ..
stare sa constatam i U3! multe cazuri dcacest h. Craniul
mormJ:ui q!I?1
nat la partea dreapta (grosimea craniului mm.), Iar moI0D1u 3
obinuit: la frunte (grosimea craniului _ mm.). Respi au murit
dupa opeIalie. ' In amandoua cazurile marginile O sunt
urme de resorblie, pe cand la trepanaiunile postume nu se
reacia hzologica.
uus a presentat prima data In Inul 1873 o p din(:
panat, gasit Intr'un dolmen dc langa Lozere.1 De u!UHCI
foarte mult cu obiceiul acesta neolitic. TrepaDafja e I {
ralie foarte gingaa, astfel ca cu dn:pt CUVInt
U m1
ideea aceasta poporul primitiv repI

U carui cea mai perfecta unealta era cu||tu|


O bucalica rotunda dintr'un crani 0

Intr'o petere de langa Mame, a lDtIrit .p



altceva, decat amuleta. De atunci s'au
doi meni, I2 cranii trepanate,
Ungaria, Romania dIn [arIIc Inv
,,.
trepanat din acest timp. Ale noastre, pnidllll:
au murit dupa operatie. Sunt insa cu108I_ri
Aceasta ni se dovedete prin faptul, ca II

Azi cxisI doua pareri despre cauza
aceasta a fost datorita unei crediate
caz ca pacient

1 a trecut cu noroc pria


un
om
deo
sebit
, cu
excep
ionale
|
amu
let.

L v

ednica
de
luat
In
consi
d
i

Sim
plu
dm
moti
ve
medic
ale
rcspectiVul
sztn
c
sa
u
de
spirit
ul
cel
rau
pr
upus
u
eapql
lui
sc
ape
de
sufer
in\e,
de
chinuri.

Ni
se
impu
ne
acum
Intreb
area
t.
|.
^1 CJ
l.
_IJL|

rtisrar
ic
/, c
r(n
o
'

D .
XIr
a8
d:
Iu
u
+
.
9
. 4
'
Vb
tului numai In cele doua morminte cu cranii trcpanate? Raspunsul o sa-I avem cu timpul,
dupace se \'or gasI I obsen'., astfel de cazUri I altundeva In
Imprejurari mai favorabile,
In ce
pri\cte
obiectele gasitc In morminte, acccntu:m In primul rand ca ocr:
sa:: }ro.id s'a anat In fecare
.
m

r
.
Unt a) ori In bucati mai mici, b) ori
'
pe lang
membre, c) on In @I3UtZI UaI UICi,
a) H cursul
sapalUrilor, imediat dupa prima urma de harle, s'a observat
culoarea
rosie a ocrulUl, care ne indica presena mormantului,
Dupace s'a uscat,
i-a pierdut
culoarea. E ,-orba despre materialul de vopsit Impratiat In UOIU0J\\
lt1 timpul Ingroparii.
.
b)
Ocrul s'a gasit In multe cazuri pe l:nga membre, subt ele, pe langa partea
externa, sau interna a lor. Cazul acest nu se poate explica altlel, decat prin pre
supunerea, ca ori corpul era pictat cu aceasta materie, ori s'a presarat trupul i
hainele mortului cu ea, ori pari din graUeZile de ocru au putut ajunge la dife
ritele pari ale corpului.
E bine cunoscuta ipoteza, ca scheletele au devenit roii prin felul de mmor
manta re, ca mortul a fost expus o \Teme Oarecare. aa-fel ca parile moi i car.
noase sa se descompuna i apoi au fost vopsite oasele, sau mortul era Intaiu
mumificat I numai dupace s'a uscat, l-au vopsit cu ocru.
Despre o mumiricare, prin care se pot consen'a toate parile trupului. nu
poate h vorba, iar la cimitirul nostru nu poate H vorba despre o expunere prea
labila a morilor, daca luam In considerare faptul, ca oasele scheletelor gasite se
presentau ca o dovada ne[n doielnica a unei (nmormantari regulate.
Cazul amintit se explica foarte simplu: dupace s'au descompus parile moi ale
trupului, oasele au ajuns n directa atingere cu ocrul i astfel s'au vopsit de la sine.
c) In cazul al treilea ocrul s'a gasit [n gramezi, In cele mai multe cazuri
langa picioare, mai rar langa cap, ceeace e un caz bine cunoscut din mormintele
din Egypt, unde vopsea la era aezata [ntr'un sacule.
Fenomenul acesta e bine cunoscut atat din era paleolitica, cat i din cea neo
litiea i a avut de scop a inzestra mortul pentru viaa viitoare. Poporul pri.
mitiv, care se Inmormanta [n cimitirul nostru, U facut uz de materia aceasta de
vopsire, pictandu-i faa, braele, etc. sau Intreg corpul. La popoarele primitive de
azi e obiceiul de a vopsi unele pari ale trupului [n continuu i e bine cunoscut
obiceiul de a se tatua. Un astfel de cult al trupului se poate presupune i la la
cuitorii eneolitici cari se Inmormatau in cimitirul nostru.
Cu oeasia descoperirii acestui cimitir n'am dat de fenomene, cari ne-ar dovedi,
ca poporul acesta a Intrebuinat vopseala aceasta i pentru scopuri industriale.
Astfel de dovezi ne-ar fi putut oferi rcraiiru, daca vopseala aceasta ar fi :I'ut
i o asemenea destinatie. i n'avem nicio dovada, pe baZU carei" am putea pre
supune, ca vasele gasite se faceau numai pentru Inmormantari, i"r vasele pentru
necesitaile zilnice ar H fost pictate. Poporul acesta nu facea parte din cidliz.lia
egeana reprezentata prin eera mica pictata dela Ariud ` i Cucutcni.'
I . L:\szll, D"Ico:ulul' r"";'Q/II, 1
9
11,
pp. 259; 191." pp 279 l7, <l
V. 11. >cDWd, In Z/dtnfl !i;r Ellolo
K
;'
)r q lI911), pp. sa-bl.
L
| t
'
le "'selor O'slte (ro ?uc) sunt ur'11ito .. rele
'
IOIc 'Int
bcu
te
arac erlS Ice


.
cu mana, fara Intrebuinare roII, e uesupr, sunt netezite, culorca
lor
.
eg
al,
b
.
.
b una SUr Pc
una s'a consttat o pata de ocru, rezultat
dm
atin.
U1esura I r . .
.
.
gerea In
mormant cu "cest mteri1. Sunt miCI, forma lor c cmlsfera,
fund
ul
nu C format
separat la fecare \'as, In tot cazul, la unele e neted,
buza
st,1
In
a a e In linia paretelui i on nu c de loc, sau numai ror
accentuat
a,'
Toar.
sus, r m n
.
1 '
tele orizontale (cMe 2-) se grupeaza de obicelU la o parte a parete u

v
asul
ui.
Acesta e cazul i "asele, Ia cari toart" e n!ocut0 prm nodui. In un s
mgur
caz
avem dea face cu un ,"s cu coada scurta Podoaba consta dm CtrCllrl,
cari
for.
meaza linii, sau se grupeaza In forma plramidala
,
C0c/l d mtl! ne arata trei tipuri: Cel mal simplu e sub Ll doua
varfuri
ascuite ( buc.). Lungimea variaza intre .-II cm , grosimea C diferita.
- Tipul
al doilea e representat prin salba formata din sarma de arama, care se subie spre
capete,
E deschisa. Tipul aI treilea nil ofera margelele de arama. Intr'un singur
caz s'au gasit de acea marime, In doua cazuri de 2, sau _ marimi: cele mai man
erau Inirate la mijloc, iar cele mici spre capetele irului. Acest ir inconjura mij.
locul cai irul de margele de scoica,'
Ni se impune Intrebarea, daca margelele de arama i cele de scoica pot h
considerate numai ca podoabe, sau au putut avea i o alta destinaie? Precum am
vazut cu ocazia descrierei mormintelor, irurile formate din m0rgC!CIc de arama, sau
de scoica Inconjurau mijlocul i !R aceste iruri fgureaza margelele de diferite marimi.'
Krickeberg' ne informeazj ca la autohtonii din Kalifornia a fost (ne docu.
menteaza mormintele) i e H uz i azi obiceiul de forma margele rotunde de
scoica In trei marimi i acestea alcatuesc un fel de etalon monetar a carui valoare
variaza dupa marimea margelelor, sau dupa lungimea irului
.
Nu se masoara, ci se
numara. Pe langa flde care ar reprezenta in acest cn etalonul aur, avem i
scoicile care reprezinta etalonul de argint. Din India s'a transportat deja in era
preistorica scoica Cauri, care a fost deasemenea o moneda etalon. In India, Siam
i pe insulele Philippine erau In uz Inca I !R secolul `VII, iar in Siam i in anul
:8O. 1n Arrica, In Zanzibar, Lagos i in jurul lacului Victoria N
,
)'assa, precum
i
In Lunca superioara s'au Inirat n ir, s'au numarat cu cate _. Un taler era egal
cu II2O scoici Cauri. In lelanesia i Mikronesia s'au facut banii din scoicile
Xassa
calosa, sau cameIus. Prin gaura rezultata din creparea parii de dindarat, au
Ini.
rat ca te IOo, |CCC bucai; preul lor se stabIlea dupa lungime
.
Au avut
inteni
a,
ca
.
sa poata aduna cat mai multe In cassa publica a comunii. Dupa moartea
pro
pnetaruiui s'au Imparit mtre locuitorii comunei, cari, In schimb, erau obligati.
sa
mareasca pompa Inmormantarii i sa pastreze memoria celui defunct prm
duri speciale, Au avut deci i un oracter sacra!.

1ndicnii din partea ordestica a Statelor Unite, precum i cei U)4!


v;stlca a Amert

el de Nord, au Intrebuinat bani rotunzi facu,i din


enus :TerceraOla, iar SCoica Dentalium edulis era etalonul
Compara CM vaseIe deIa Olt(ni: Jogocu
lo
TrQva
,x, 1
91[. pp. :N i
193-19
5.
2 N<I obitClde deIa Ariud ol,y0znlo4
- Tra;o
ll:,
1gt1 p.
2_o.

1UU
@, Compara cu .
.
.. ... ..
la/ Trevl, 1gt1
q. YJ I thrgj

dintre Alaska i pasul Pig.lt . lseua de Linl i Lo!el de mistre din Ium
nou, banii de I'iatr I n forma piC .ei de moara dela |Upi , +a ]acat H rol
UC monete i l au In unele regiuni i azi . '
Pe baa datel or .,Cllma mi nl ite am putI presupune, L | |u|l C de sLoi c
q
al
I n mormintele cimitirului dela Decia Mureului n'au fost numai podoabC, c.au putat
f deasemenea i monete potrivite dupa valorile obiectelor diferite. Verigile preis
lorice de aur, Inirale In forma lantului , cu echivalenta carora se ocupa metrolo
gia i arheologia, topografcett nu se separa, iar cronologicete stau aproape
de cercetarile dela Decia Mureul ui .
Cu/l: iiiicln : SlA cu cate doua taiuri sunt fenomene bine cunoscute
dela sf"ritul epocii nLol it ice , tot aa de b. ne este cunoscta i tehnica, pri n care
s'au produs.' Exempllrul din mormantul I2 I ntrece dimensiunile cutitului i se poate
considera ca pumnal. Forma lor (forma frunzii de l aur sau de salcie) accentuiaza
destul de hotaritor caracterul stilistic al cimi ti rului nostru. Examinandu
.
le, putem
stabili caracteristica l or cea mai batatoare la ochi, i care consta din aceia ca se
termina cu un varf Bsculit, sau pulin obtus asculit. Formarea acestei linii o gasim
atat la buzdugan, la culite, sule, torques, la margele, ba chiar i !3 torlile i l a
nodurile vaselor
.
Cat pri vete buzduganul, am gasit un si ngur exemplar, i ar un al doI\ea din
acest cimitir, se ana In coleclia l iceul ui Bethlen di n Aiud. Forma buzdugabului HU
C un fenomen des. Gabriel Th1s, care a publicat tipuri auantoare dela Ciadia,
Galeti, Ocna Sibiului, Feldioara (ud. Some), ami ntete un exemplar din Iu
(Caucasia) i li exprim parerea, ca centrul fabricarii a putut f m m r
dealul ui pe la Someul Rece.'
E de rea3rcat, ca gaura manerului e Ingusta, iar matCial u| , U carti s'a ..
mat, e durbi l . Astfel L Lrosi mi l , ca acest obiect a awt U oarecare rol ... .
sau mai bine zis Q )lutut h un mijloc de disti nciune ce arata deHai l3'C
Produsele de metal ale ci mi ti rul ui nostru J n' au b 1.1" |i b
roie, patina ne indic3 Insa cu sigurauta, ca sunt lC d
produse merg paralel cu obiectele de piatr i os ( diIl epc
timp mai Indelungat, In care piatra i arama Impreuna au stat ..
1. h. Wcule, r U_h. m m r
be. hoO5. Stuact, r
U LoWpar cucu(iCY dc -tUa Pr11_0,
- rot tgt t p. t ) hg o , J ?_
h@. (.
g. M. Ho 1n ,rlg Qr 7 Hl p
PP 4b

S-ar putea să vă placă și