2.3.

SCURTĂ ANALIZĂ DE PIAȚĂ

Raportul anual al Băncii Naționale a României (BNR,2018) marchează tendința pozitivă a indicatorilor de
profitabilitate din sectorul bancar, în general, după cum indică scăderea cotei de piață a băncilor care au
înregistrat pierdere.
De asemenea, se observă o scădere a ratei creditelor neperformante, de la 6,41% în anul 2017, la 5,56% în
anul 2018. Costurile de finanțare și-au continuat tendința crescătoare începută în anul 2017, în contextul
majorării ratei inflației.
Datorită schimbării condițiilor asociate cererii, dinamica pieței creditelor a fost influențată pozitiv.
Astfel, rata de creștere medie anuală a creditelor populației a continuat tendința pozitivă, de 4,4%.
Creditele în lei și cele în valută s-au înscris pe tendințe divergente – 12,1% a fost rata medie anuală de
creștere a creditelor în lei, comparativ cu minus 4,1% în cazul celor în valută. Pe lângă alte măsuri
structurale, raportul BNR evidențiază efectul conjugat avut de populație și societățile non-financiare.
O altă concluzie a raportului BNR se referă la faptul că împrumuturile gospodăriilor au deținut cea mai
mare pondere în totalul creditelor emise, tendința fiind mai accentuată în 2016. Cel mai important rol a
fost atribuit creditelor noi de consum, urmat de creditele pentru locuințe, facilitate de programele
naționale de sprijin. Valoarea totală a creditelor de consum nou emise (atât în lei cât și în valută) de bănci
a fost de 5,4 mld EUR în anul 2018. 99% din credite au fost emise în moneda națională, similar tendinței
din ultimii ani.
Piața pentru sectorul financiar nebancar (inclusiv leasing) s-a poziționat pe un trend în general ascendent,
cu o ușoară scădere în 2015 și o revenire în 2016. Între 2017 și 2018, împrumuturile către populație s-au
contractat cu 0,9%. Totodată, în pentru sectorul populației, ponderea creditării din partea IFN-urilor a
scăzut cu 0,5% în totalul creditelor emise populației. Veniturile obținute de Provident au urmat aceeași
tendință.
Provident își desfășoară activitatea într-un sector de piață în continuă evoluție. Piața pentru creditele
populației a fost influențată de tendința consumului până în anul 2015, urmând o evoluție crescătoare
ulterior. Însă, în urma schimbărilor cadrului de reglementare și supraveghere a IFN-urilor, între 2017 și
2018 s-a observat o creștere a numărului de entități înregistrate în Registrul special, din care între timp, o
parte au fost radiate. Mai mult, se observă și o creștere a capitalului propriu al IFN-urilor, cu 11% în aceeași
perioadă.

FIGURA 3 – COTA DE PIAȚĂ DUPĂ VALOAREA CREDITELOR, % DIN TOTALUL CREDITELOR DE CONSUM, 2018

În 2018, valoarea totală a creditelor de

12%
consum emise de IFN-uri a fost de aproape
Împrumuturi 1,37 miliarde EUR.
Provident acordate
gospodăriilor Provident a emis credite în valoare de 126,6
milioane EUR, reprezentând aprox. 12% din
Împrumuturi
pentru consum piața creditelor de consum.
către gospodării
acordate de IFN-uri

88%

În ceea ce privește creditele de consum, piața IFN-urilor a fost în scădere până în 2015, după care s-a
redresat și a început să crească în 2016. Cu toate acestea, fluctuațiile au fost minore între 2011 și 2015.

11
FIGURA 4 – VALOAREA TOTALĂ A CREDITELOR EMISE DE IFN-URI, DUPĂ TIPUL DE CLIENT, MLD EUR

1.65

1.45
1.37
1.27
1.17 1.17
1.13
1.06 1.07
0.99 1.03

0.46

0.15 0.18
0.14 0.10 0.11 0.11 0.10 0.11 0.09 0.09 0.11
0.08 0.07 0.08 0.08 0.08 0.05 0.04 0.04 0.03 0.03

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Consum Imobiliar Altele

După destinație, creditele de consum au suferit un declin începând cu anul 2008, însă s-au redresat și au
atins un record în 2013. După o ușoară scădere în 2014, piața s-a stabilizat pe un trend crescător,
înregistrând creștere în 2017.

3. PROVIDENT ÎN ROMÂNIA

3.1. SCURT ISTORIC

Provident a intrat pe piața de intermediere financiară din România în 2006, ca parte a grupului britanic
International Personal Finance plc (IPF). Grupul britanic este unul dintre cei mai importanți furnizori de
credite de acest tip din Europa, care acordă credite în mod responsabil persoanelor care doresc să
împrumute sume mici și să ramburseze în rate controlabile și accesibile. Ca parte a unui grup internațional
care oferă servicii financiare personalizate pe tot globul, Provident a construit o companie de încredere în
România din 2006 și s-a consacrat ca un important furnizor de credit pe parcursul acestei perioade. Anul
2007 marchează intrarea României în Uniunea Europeană, urmată de un an cu creștere economică în 2008,
după care in 2009 s-a intrat în criza economică, oferind un început dificil.
Compania a devenit un brand cunoscut prin oferirea de produse și servicii financiare rapide, convenabile
și personalizate persoanelor fizice din România și își propune să continue această misiune pentru a deveni
una dintre cele mai respectate companii de pe piața românească. Modelul de creditare a Grupului a
funcționat cu succes de aproape 140 de ani și rămâne o componentă relevantă și importantă a finanțării
pieței de consum.

12
3.2. ACTIVITATEA COMPANIEI – RELAȚIA CU CLIENȚII
Provident a crescut semnificativ în ultimul deceniu, datorită mixului perfect intre confort, simplitate și
abordare personală în raport cu clienții săi. În ultimii 13 ani de activitate în România, aceste valori i-au
permis să servească peste 1,1 mil. clienți și să emită împrumuturi de peste 1,2 miliarde EUR.
Unul dintre punctele forte ale companiei este rata creditelor emise, ce a înregistrat o creștere constantă
până în 2016, urmată de declin, concomitent cu modificările legislative.

FIGURA 5 – CREDITE EMISE DE PROVIDENT, MLN EUR, EVOLUŢIE ÎN 13 ANI

Total 2006-2018 = 1,291 mld EUR

În ciuda pieței concurențiale a creditelor de consum, majoritatea clienților Provident revin pentru a avea
acces la noi împrumuturi, dovedind succesul propunerii sale de valoare într-o piață a consumatorilor în
creștere, cu multiple alegeri.

FIGURA 6 – CLIENȚI NOI PROVIDENT

Majoritatea clienților sunt debitori de
38.4%
înaltă calitate. Analizând clientul tipic,
35.7% 35.9% caracteristici recurente includ: debitor
33.4%
30.1% tânăr sau de vârstă mijlocie (cu vârsta
28.4%
cuprinsă între 24-45 ani), care locuiește în
mediul urban (60%) și care revine pentru
împrumuturi. În afară de acestea,
majoritatea debitorilor au un venit stabil,
ușor sub nivelul venitului mediu, și
utilizează împrumuturile obținute de la
Provident pentru a echilibra bugetele
2013 2014 2015 2016 2017 2018 familiei, pentru îmbunătățiri gospodărești
sau pentru educația copiilor.

13
 FIGURA 7 - DISTRIBUȚIA PE CATEGORII DE VÂRSTĂ, FIGURA 8 – PROFILUL CLIENTULUI TIPIC
2006-2018, %

Femeie (55%)
27%

22% 24-45 ani (49,4%)

19%
17%
Locuiește în mediul urban (60%)

9% Client recurent (52%)

5%
Rambursare cu succes (84%)

18-23 24-34 35-45 46-55 56-65 >65

În ceea ce privește distribuția regională a clienților săi, Provident are un portofoliu diversificat din punct de
vedere geografic, ponderea creditelor rurale crescând constant în ultimii ani. Pe parcursul primilor cinci
ani, între 2006 și 2010, Provident a căutat să se extindă în special pe piețele urbane, de aceea ponderea
împrumuturilor emise în zonele urbane a crescut puternic de la 11% la 51% și a scăzut ușor în anul 2018, la
50%. Deși tendința urbană a fost una de stabilizare sau o scădere foarte ușoară, ponderea creditelor emise
în București a scăzut constant în ultimii 13 ani, de la 83% în 2006 la 11% în 2017 și 10% în 2018. Această
proporție a scăzut drastic în primii trei ani și apoi declinul s-a stabilizat. Recent, Provident s-a orientat către
zonele rurale. Ponderea creditelor rurale a crescut constant, atingând un maxim de 40% în 2018.

FIGURA 9 – EVOLUȚIA DISTRIBUȚIEI REGIONALE A CLIENȚILOR PROVIDENT, 2006-2018, %

83%

57% 58% 58% 58% 58% 58% 57% 56%

52% 52% 51% 50%

38% 40%
36% 34%
29% 31%
26% 28%
25% 23% 25%
21% 19%
18% 17%
14% 15% 14% 14% 13%
11% 12% 11% 10%
6%

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

București Rural Urban

14
3.3. DISTRIBUȚIA CREDITELOR LA NIVEL TERITORIAL
3.3.1. NIVEL REGIONAL
La nivel regional, Bucuresti-Ilfov și Sud-Muntenia sunt lideri în materie de volum de credite acordate, cu
217,5 mil EUR și respectiv 213,9 mil EUR, în timp ce la polul opus se află regiunea Nord-Vest, cu 109,9 mil
EUR.

FIGURA 10 - DISTRIBUȚIA CREDITELOR, 2006-2018, NIVEL REGIONAL, MIL EUR

Bucuresti-Ilfov 217.5

Sud-Muntenia 213.9

Centru 154.2

Sud-Est 140

Nord-Est 128.1

Vest 127.3

Sud-Vest Oltenia 127.2

Nord-Vest 109.9

Pe tipuri de medii, în zonele rurale, cele mai multe credite au fost acordate de departe în regiunile Sud-
Muntenia (99 mil EUR) și Sud-Vest Oltenia (42,7 mil EUR). În mediul rural, valoarea medie a creditelor este
de 42,7 mil EUR, în timp ce la nivelul urban, media se ridică la 109,6 mil EUR.

FIGURA 11 – DISTRIBUȚIA CREDITELOR ÎN ZONELE RURALE LA NIVEL REGIONAL, 2006-2018

Sud-Muntenia 99
Sud-Vest
42.7
Oltenia

Centru 41

Nord-Est 38.9

Sud-Est 35.3

Vest 32.8

Nord-Vest 30.7

Bucuresti-Ilfov 21.2

15
FIGURA 12 – DISTRIBUȚIA CREDITELOR ÎN ZONELE URBANE LA NIVEL REGIONAL, 2006-2018

Bucuresti-Ilfov 196.3

Sud-Muntenia 114.8

Centru 113.1

Sud-Est 104.7

Vest 94.5

Nord-Est 89.2

Sud-Vest Oltenia 84.5

Nord-Vest 79.2

3.3.2. NIVEL JUDEȚEAN

La nivel judeţean, Bucureştiul conduce detaşat clasamentul, urmat de Prahova, Argeş şi Timiş. Alte judeţe
cu centre urbane mari urmează precum Timiş, Constanţa, Cluj, Iaşi şi Braşov.

FIGURA 13 - DISTRIBUȚIA CREDITELOR, 2006-2018, NIVEL JUDEȚEAN, MIL EUR

Bucuresti 177

Prahova 58

Arges 58

Timis 53

Constanta 46

Cluj 44

Iasi 44

Brasov 43

Ilfov 41

Dambovita 39

La nivel urban, cea mai mare pondere a creditelor a fost acordată în București, 176,7 mil EUR între 2006 și
2018, în timp ce următoarele județe cuprind majoritatea centrelor urbane, cum ar fi: Constanța (34,6 mil
EUR), Brașov (34,4 mil EUR), Timiș (34,1 mil. EUR), Prahova (33,4 mil EUR), Argeș (33,5 mil EUR).

16
Alte județe care se găsesc în top zece sunt Cluj (32,5 mil EUR), Hunedoara (30,4 mil EUR) sau Iași (29,7 mil
EUR), ceea ce indică faptul că atât județele mai puțin dezvoltate, cât și cele dezvoltate, se bazează pe
credite de consum de la Provident.

FIGURA 14 – DISTRIBUȚIA CREDITELOR LA NIVEL JUDEȚEAN, NIVEL URBAN, 2006-2018

Bucuresti 177

Constanta 35

Brasov 34

Timis 34

Arges 33

Prahova 33

Cluj 32

Hunedoara 30

Iasi 30

Dolj 25

Arad 25

În cazul populației rurale, județele care conduc în topul creditelor acordate sunt Prahova (25,1 mil EUR),
Argeș (24,5 mil EUR), Dâmbovița (23,6 mil EUR) și Ilfov (21,2 mil EUR).

FIGURA 15 – DISTRIBUȚIA CREDITELOR LA NIVEL JUDEȚEAN, NIVEL RURAL, 2006-2018

Prahova 25

Arges 25

Dambovita 24

Ilfov 21

Timis 19

Iasi 14

Olt 14

Mures 12

Constanta 11

Cluj 11

17
4. AMPRENTA SOCIO-ECONOMICĂ A PROVIDENT

Provident este o companie cu o lungă istorie în economia și societatea românească, contribuind la

bunăstare pe scară largă. Prin urmare, Provident creează un impact atât prin operațiunile sale în mod
direct, cât și prin multiplicarea acestor efecte mai largi în economie. Mai precis, prin operațiunile
întreprinse, Provident contribuie la ocuparea forței de muncă, pe de o parte, și la PIB (prin cumpărarea de
bunuri și servicii din economia românească), pe de altă parte. În plus, bugetul de stat beneficiază de
impozitele plătite de Provident ca urmare a acestor operațiuni. Mai mult de atât, angajații cheltuie o mare
parte din salariile tot în economia românească, contribuind astfel la consumul local și la economia locală
în ansamblu. Pe de altă parte, împrumuturile furnizate de Provident permit dezvoltarea economiei locale,
deoarece clienții cheltuiesc aceste împrumuturi pentru a cumpăra bunuri și servicii. În sfârșit, furnizorii pe
care Provident îi plătește sunt, de asemenea, din piața locală; ei creează locuri de muncă, contribuie la
bugetul de stat și fac parte din lanțurile de valori care susțin cu totul economia românească. În cele din
urmă, impactul indus reflectă cererea gospodăriilor, care re-cheltuiesc salariile obținute de la Provident și
furnizorii acestora.

4.1. IMPACTUL DIRECT

4.1.1. NIVEL NAȚIONAL
Impactul direct al companiei este măsurat utilizând valoarea adăugată creată în economia românească, ca
un ilustrator al performanței sale economice. Valoarea adăugată este un indicator care măsoară
contribuția unei entități economice la economie și a avut o aplicație largă atât la nivel micro, cât și la nivel
macro. Contribuția la PIB prin valoarea adăugată este cunoscută ca cea mai evidentă măsură a impactului
asupra economiei.
Literatura de specialitate recunoaște două metode de determinare a valorii adăugate create de o
companie, fiecare dintre ele incluzând diferite modele de afaceri și industrii. În cazul Provident, a fost
aleasă metoda aditivă (sau analitică), pentru a reflecta mai bine contribuția sa directă, divizată în patru
elemente constitutive: angajați, bugetul de stat, creditori și compania. Fiecare dintre aceste elemente
ilustrează principalele surse de valoare adăugată, după cum urmează:
 Angajați – una dintre cele mai mari contribuții pe care Provident le are în economie este direct prin
forța de muncă angajată, prin salariile și alte beneficii care le revin. Acest element include salariile
personalului și alte comisioane, valoarea voucherelor de masă, precum și alte costuri legate de
angajați.
 Contribuția la bugetul de stat – o altă contribuție semnificativă pe care Provident o are în mod
direct este cea prin taxele plătite la bugetul de stat. Aceste taxe includ pe de o parte contribuțiile
asociate personalului (contribuții sociale), iar pe de altă parte, TVA și impozit pe profit ca urmare
a operațiunilor curente.
 Creditori – parte din activitatea Provident o constituie relația cu băncile și alte instituții de
finanțare. Provident îşi generează cheltuieli legate de dobânzi și alte elemente de finanțare care
reflectă, alături de alte elemente luate în considerare, o intensă activitate economică și contribuție
economică.
 Companie – acest element are o importanță egală în determinarea valorii adăugate ca și rezultatul
operațiunilor sale și destinația sumelor câștigate. Aceasta include profitul net reinvestit,
dividendele plătite și amortizarea activelor sale.

18
Valoarea adăugată realizată în mod direct de-a lungul a 13 ani de activitate în România totalizează 325 mil
EUR, fiind distribuită astfel: salarii-152 mil EUR, contribuția prin taxe – 113 mil EUR, creditori – 32 mil EUR,
companie (autofinanțare) – 28 mil EUR. Cea generată prin intermediul salariaților reprezintă ponderea cea
mai mare în impactul direct, în valoare de 152 mil EUR, din care 55,3 mil EUR provine din comisioanele
agenților de vânzări care operează la nivel regional și local (calculat între anii 2006 și 2015) și 96,7 mil EUR
provin din cheltuielile salariale cu angajații (între 2006 și 2018, incluzând plățile către agenții deveniți
salariați în ultimii doi ani). Evoluția valorii plăților salariale a fost una pozitivă, mai pronunțată în anul 2015,
atingând o valoare de peste 17,7 mil EUR în acest an. Începând cu anul 2016, agenții de vânzări au intrat în
rândul salariaților Provident, astfel compania devenind unul din principalii angajatori britanici din România.

VALOAREA ADĂUGATĂ DE-A LUNGUL A 13 ANI

325 mil EUR

ELEMENTELE VALORII ADĂUGATE
ANGAJAȚI BUGETUL DE STAT CREDITORI COMPANIE
 Salariile angajaților  Bonusuri  Dobânzi  Profit net reinvestit
și comisioane  Taxe și impozite  Alte elemente  Dividende
 Tichete de masă legate de finanțare  Depreciere
 Alte costuri
asociate angajaților
152 113 32 28
mil Eur mil Eur mil Eur mil Eur

După cum s-a explicat în metodologia de mai sus, contribuțiile la bugetul de stat includ: contribuțiile sociale
legate de angajați și angajator, costurile de asigurare medicală, precum și alte impozite aferente
angajaților. Între 2008 și 2014, suma impozitelor plătite în cadrul acestei categorii a rămas în general
stabilă, în creștere bruscă din 2015, datorită faptului că Provident a început procesul de angajare a agenților
de vânzări din întreaga țară. Pe lângă aceste categorii de impozite de la bugetul de stat, Provident
contribuie la bugetele locale din 80 de orașe, care sunt incluse în totalul taxelor plătite la bugetul de stat.
Imaginea anului 2018 indică faptul că impactul direct are ca rezultat valoare adăugată directă de 31,3
milioane EUR sau 9,6% din valoarea adăugată directă totală generată în cei 13 ani de activitate din România.
Din aceasta, valoarea adăugată pentru angajați este de aproximativ 14,5 milioane EUR. Bugetul de stat
primește direct 12 milioane EUR, fiind cel de-al doilea cel mai mare beneficiar al contribuției directe a
Provident. Valoarea adăugată pentru creditori reprezintă 2,3 milioane EUR, în timp ce cea de-a patra
componentă, valoarea adăugată pentru companie este de 2,5 milioane EUR.
Operațiunile întreprinse de Provident în ultimul deceniu nu s-au limitat la emiterea de credite pentru
populație, ci s-a extins pe o gamă mai largă de activități care reflectă angajamentul companiei de a influența
pozitiv economia locală. În ciuda faptului că face parte dintr-un grup britanic, Provident a investit continuu
în personalul său românesc, a fost activ în societatea civilă prin multiple proiecte diverse și a ajutat în mod
continuu economiile locale.
În plus, Provident este un angajator important pe piața românească. După angajarea agenților de vânzări
în 2015, compania a crescut la un număr de 4131 de angajați, devenind un important angajator britanic
din România. În ciuda declinului personalului, rețeaua teritorială de salariați transformă Provident într-unul
din cei mai mari angajatori din sectorul intermedierii financiare nebancare.

19
FIGURA 16 – EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE SALARIAȚI ȘI DE AGENȚI DE VÂNZĂRI, 2006-2018

În afară de numărul de locuri de muncă create, Provident a urmărit în permanență îmbunătățirea nivelului
de trai al angajaților săi, plătind astfel aproape 152 de milioane EUR salarii nete pe parcursul întregului
deceniu. Cheltuielile salariale pentru angajați și agenți, precum și taxele plătite în mod corespunzător, au
urmat o tendință ascendentă în ultimii 13 ani, atingând un maxim de 17,7 milioane EUR în 2015.

FIGURA 17 – EVOLUȚIA CHELTUIELILOR CU SALARIILE ȘI COMISIOANELE ANGAJAȚILOR, 2006-2018, MIL EUR

17.7
16.7
15.7 15.8
14.7 14.5
13.9
12.8
11.3
8.9
6.4

2.5
0.5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

4.1.2. DISTRIBUȚIE TERITORIALĂ

La nivel regional, două regiuni contribuie cu peste 25 mil EUR fiecare la cheltuielile salariale: Bucuresti-Ilfov
(34,6 mil EUR) și Sud-Muntenia (25,9 mil EUR). În cazul regiunii București-Ilfov, impactul direct ce poate fi
determinat este în realitate mult mai mare, luând în considerare faptul că multe dintre operațiunile
companiei se desfășoară aici. Astfel, pe lângă cele 34,6 mil EUR generate ca urmare a distribuției regionale
a salariilor și plăților către agenți, diferența de 173 mil EUR nealocată regional din impactul direct poate fi
atribuită de asemenea acestei regiuni. Alte regiuni unde impactul direct realizat este unul semnificativ sunt
Centru (18,7 mil EUR) și Sud-Est (17,6 mil EUR).

20