Sunteți pe pagina 1din 1

Nr. 33 GAZETA SIBIULUI Pag.

Dăruiţi pentru răniţi


A P E L !

In o r a ş u l n o stru au s o s it ră n iţi, c a re p e lâ n g ă
în g rijire ş i h ra n ă a u n evo ie ş i d e h ra n ă s u fle te a s c ă .
F ie c a re d in tr e n o i a v e m p o s ib ilita te a s ă d ă ru im
o c a rte , o g a z e tă v e se lă — fie e a c â t d e v e c h e —
p e n tr u a c e i c a re a u f ă c u t z i d cu p ie p tu rile lo r îm p o ­
tr iv a d u şm a n u lu i d e la E s t.
P e n tru a fi s c u tiţi d e fo r m a lita te a c e n zu re i, c ă r­
ţile ş i r e v iste le v o r fi p r e d a te d e d o n a to r i în fie c a re
z i în tre o rele 1 2 — 13 C o m a n d a m e n tu lu i 7 T e rito ria l
B ir. A d ju ta n tu r e i.
D is tr ib u ir e a s e v a fa c e u n ifo rm fie c ă ru i s p ita l.
General de Divizie:
I o n P le n ic e a n u

Tragica moarte a unui Consilier


dela Curtea de Apel Sibiu
Consilierul dela Curtea de Apel Sibiu, Alexandru
Cojocari», a plecat Duminecă dimineaţa cu cei doi copii
ai săi şi cu încă vreo 50 de persoane într'o excursie
la muntele Negovanul.
După ce s'a coborît din tren la Tălmactu, spre a
se urca spre munte i s'a făcut rău, l'a cuprins dureri
de inimă şi după câteva clipe a murit în faţa copiilor
săi şl în braţele prietenilor de excursie.
Alexandru Cojocaru a murit la vârsta de 49 ani.
In cariera sa a fost cinstit şi drept, aşa cum i se cerea.
La Sibiu a venit astătoamnă în urma cedării Ardea­ in program ul actual : Fc rm'dabilul film erotic f r a n c e z
lului, dar iată că n'a mai vleţuit spre a vedea sfârşitul
desfăşurării luptei româneşti pentru desrobirea fraţilor
căzuţi sub stăpâniri străine. Pe Alex, Cojocaru îl plânge cu: VIVIA^E ROMANCE, I CHI S JOUVET, JAiMY HOLT, DAMP_____________
cu lacrimi fierbinţi soţia sa şi cei 2 copilaşi, iar me­ ' -------- DUMI NECĂ LA. ORELE 11 a. m., 1WATIAEII ----------
moria sa va fi viu păstrată de toţi cei care l-au cu­
noscut,
înmormântarea regretatului magistrat s'a făcut
Marţ1, 12 Aug., în Cimitirul comunal din Sibiu. O vizită la spitalele de răniţi din Sibiu
Inaugurarea spitalelor de Zonă Interioară — îngrijirea răniţilor — Moralul eroilor — I. P. S. S.
O nonă industrie Dr. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului, în mijlocul răniţilor — Exemplul membrelor „Crucii Roşii“

romanească la Sibiu După cum am anunţat în numărul trecut, a sosit


şî în oraşul Sibiu, primul lot din vitejii neamului, care
defile ze pe străzile Moscovei. Moralul tuturor e ridicat.
Cu toţii au un gând: întregirea ţării în graniţele sale
Recent ş!-a deschis porţile în oraşul nostru o nouă pentru întegirea pământului românesc şi-au lăsat pe fireşti.
industrie românească sub conducerea d-lor loan Răspop, câmpul de onoare carne şi sâoge din trupul lor. Am înalta ţinută a sentimentului lor se datoreşte în
Emil Răspop şi Bucur Dancăşiu. Noua industrie poartă arătat de asemenea că aceşti vrednici luptători au fost mare parte şl îngrijirii deosebite ce li se dă de către
denumirea de F a b r ic a d e v a te lin ă S . A ., S ib iu , şi-şl primiţi cu toată căldura de către oficialităţile locale şi conducerea spitalului şi de doamnele şi domnişoarele
are sediul în str. Laurian 4. de populaţia sibiană, Ş pentrucă jertfa lor a fost în­ ce se îngrijesc de suferinţele lor arzânde.
F o n d a re a fab ricei d e v a te lin ă din Sibiu, um ple
cununată de frumoase succese, oficialitatea şl lumea Iogrljirea medicală le este dată de către: Dr.| I.
particulară s’a îngrijit din vreme să le facă o primire Gavrilă, şeful spitalului, Dr, Fabritius, Dr. Alex, Clplea,
un gol în industria românească de acest fen, ţinând călduroasă şi să le ofere un loc de vindecare cât mai
seamă că după instalaţiile sale moderne şl după pro­ D-ra Dr. Octavla Lazăr, luliana Guşeilă, Rusei şi Stăn-
familiar. In cele ce urmează vom reda notiţele redac­ culescu.
ducţia sa, ea se situiază în fruntea industriilor de va­ torului nostru care a participat îa inaugurarea celor 2
telină din România. Despre sufletul lor şi -de întreaga îngrijire se obo­
spitale de zonă interioară, înfiinţate în oraşul nostru. sesc următoarele doamne şi domnişoare: Mioara Ge­
Industria românească salută cu bucurie noul sta­ neral Pleniceanu, L. Androne, A. Andrucovicl, Vera
biliment industrial dela Sibiu, ştiind că în sânul său La primul sp ita l de Zonă Interioară Baumgarten, Modesta Beju, V. Câmpean, Caracudovici,
îşi vor găsi pâinea zilnică un număr de muncitori ro­ L. Crişan, L. Chisanu, St. Chidu, Vet. Dordea, St. Dră-
mâni, iar pe de altă parte se va face din nou dovada De îndată ce intri în spital te primeşte curăţenia
şl aerul familiar. Doamnele şi domnişoarele dela Crucea ghlc), A. Dumbrava, E. Fărcaşiu, E, Eftlmescu, E. Fră­
că şi românii sunt apţi spre a creia şi conduce cu dem­ ţii ă, M. Hăngănuţ, E, Limpede, C. Muntean, A. Isacu,
nitate industrii, care până mai ieri, se găseau exclusiv Roşie din Sibiu şi alte doamne care s'au pus în ser­
viciul neamului te primesc prieteneşte şl te conduce C. Vopa, D. Popa, M. Rădulescu, E. Popescu, Slo-
in mâinile străinilor. novschl, D, Stanca, S. Stanciu, E. Şerban, E. Ştefă-
Producţia fabricei se mărgineşte numai la fabri­ prin saloanele cu răniţi, dându-ţi toate relaţiile.
nescu. V. Tlmariu, A. Pantea.
carea vatelinéi, după cele mai noul metode. In ziua de 8 A u g , s'a oficiat o sfeştanie de către *
păr. protopop Etn, Cioran, Preot I, Beju şi Preot loan * «
Deschiderea fabricei s’a făcut zilele trecute, când
Păr. Protopop Emil Cloran, asistat de Păr. Nie. Con­ Chloaru. De faţă erau: d-nii General D. Paraschtv, Am plecat foarte încântat de cele văzute şi ml-am
stantin, a oficiat o sfeştanie. Col. Dr. Gh. Preda, Lt.-Col. Dr. Llviu Ursu, Dr. Slmion zis că D-zeu va fi întotdeauna cu noi, întru cât atât
Mitea, ajutor de primar, Dr. loan Gavrilă, şeful spita­ pe front cât şi în spitalele de răniţi suntem dela mare
Cunoscând conducătorii fabricei de vatelină, din la mic înfrăţiţi pentru acelaşi ideal.
alte ramuri de activitate, avem ferma convingere că lului Dr. Fabritiu«, loan Popa, directorul Liceului Gh,
•noua Industrie va merge pe făgaşul cel mai bun, făcând Lazăr, Dr. loan Cosma, inspector general sanitar,
cinste industriei româneşti şi oraşului Sibiu. Lt. Kroboth, din partea armatei germane, Cpt. Victor La a l d o ilea sp ila l
Dumnezeu să le ajute, şt să le trimită spor la Loew, farmacist, apoi doamnele şl domnişoarele: Mioara
General Pleniceanu, Meteş, Agnes Dr. Măcelar, Maria Duminecă, 10 August I. P. S. S. Mitropolitul Ni­
muncă I colae, in marea sa dragoste pentru cei cu dureri, s'a
General Levenţi, Smfgelschl, Ghidtonescu, Codreanu,
Guşu, Vilt, Beu, Savu, Odor, Veturia Dordea, Dră- coborît în mijlocul răniţilor dela al doilea spital de
Zonă Interioară de sub conducerea eminentului medic
Stalin şi touarăşii săi ghlci, Zoiţa Dordea, preş. Crucii Roşii din Cluj, etc, etc.
La sfârşitul slujbei religioase, păr. prof. loan Beju
a rostit o frumoasă cuvântare de îmbărbătare pentru
Col, Dr. Gh. Preda, vicepreşedintele „Astrei".
I. P. S, Sa a oficiat, îacocjurat de un sobor de
preoţi, un serviciu religios, în capela şcoalel, unde s'au
se d o p refugia în Statele Unite? răniţi, scoţând în evidenţă totodată însemnătatea jertfei lor. strâns, pe lângă persoanele invitate şi răniţi care s'au
New-York, 11 (Rador). — Corespondentul agen­ Cuvânt de alinare şl îmbărbătare a mai rostit apoi putut ridica din pat.
ţiei D. N. B. transmite: P. C. S. Păr, prot. Em. Cioran, în numele I. P. S, S. La sfârşit înaltul Ierarh a rostit o impresionantă
Ziarul „New-York Encquire" anunţă din Washington Dr. Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului, cuvântare care a fost ascultată cu viu interes de asi­
căîncercurile Congresului domneşte teama că Stalin, îm­ In numele armatei a rostit un cuvânt de adânc stenţă.
preună cu vreo 3.000.000 de şefi comunişti ar putea să vină patriotism d-1 General D, Paraschiv, Iată acum şl asistenţa: I. P. S. S. Mitropolitul Ni­
să se refugieze în Statele Unite, întru cât actualmente In numele spitalului a vorbit d-1 Dr. I. Gavrilă, colae, P. S. S. Episcopul Veniamin Nistor, General Ion
nicio ţară din lume nu ar consimţi să-i primească. şeful spitalului, care a adus vii mulţumiri participan­ Pleniceanu cu d-na, General D, Paraschiv, Col. Darie
ţilor cât şi tuturor care se obosesc pentru alinarea su­ Rădulescu, prefectul judeţului, Col. Iliescu, Lt.-CoI,
In cazul distrugerii armatelor sovietice de către ferinţelor celor loviţi de gloanţele şi schijele inamicului
germani, eventualitate ce pare sigură, date fiind sim­ Stefan Lupu, Col, Dr, Gh, Preda, Dr, D. Stănlloaie,
bolşevic. rectorul Academiei Andreiene, Arhimandritul T. Scc-
patiile pe care guvernul din Washington le-a arătat A urmat apoi vizitarea răniţilor, cărora 11 s'a di­
faţă de Stalin în ultimul timp, scrie ziarul, este foarte robeţ, Prot, Maior, Pr. Grovu, Prof. Dr. N. Neaga,
stribuit bonboane, ţigări, ziare, turte şl alte lucruri. Prof. Sp. Cândea, Al. Popa, secretarul mitropoliei,
posibil ca într'o bună zi d-1 Roosevelt să-i spună lui
Stalin: Bine ai venit Asistenţa care a participat la sfeştanie s'a între­ D. Călugăr, directorul şcoalei de cântăreţi bisericeşti,
ţinut în deaproape cu răniţii, întrebându-i de felul cum Diacon Circov, Dr, Goia, Dr, C. Manta, Dr. V. Stanciu,
s'a desfăşurat luptele contra bolşevismului. Din gurile Lucian Vulcu, secretar general al Primăriei, kCăpitan
Moartea fiului Ducelui Mussolini lor am auzit, acte de bravură şi de mândrie româ­ Martinék şl Lt. Kroboth, din partea ai matei germane.
nească. Soldaţii noştri în frunte cu ofiţerii şi subofiţerii I. Popa, dir. Liceului Gh. Lazăr, Dr. I. Gavrilă, apoi
Căpitanul pilot Bruno Mussolini, fiul Ducelui, a şi-au făcut datoria aşa cum se cuvine. Au huiduit şl d-nele: Meteş, conducătoarea serviciului cultural-so­
murit în chip g'orios in ziua de 7 August, la ora 10, fugărit liftele păgâne de pe pământul românesc, dân- cial al spitalului, Agnes Dr. Măcelar, Odor, Vilt, d-ra
în urma unul accident suferit cu prilejul unui sbor de du-le lecţii ce nu le vor uita niciodată. Toţi sunt mândri Manta, etc., etc.
încercare pe care îl făcea pe un prototip de avion in de faptele lor şl mulţi de abia aşteaptă să se însănă­ După rostirea unei însufleţite cuvântări patriotice
împrejurimile oraşului Piza. toşească spre a se întoarce din nou pe front. Un ser­ de către d-1 Dr, Gh.^Preda, întreaga asistenţă a trecut
Bruno Mussolini a murit în vârstă de 23 ani. gent voluntar ne-a declarat că are suprema dorinţă să (Continuarelin pag.[4)

S-ar putea să vă placă și