PRESA LO Cfi LA DESP RE MAREA RĂS COALA

A TARANILOR DIN 1907

G. FULGERIŞ

Rt"tsc oala ţ ă r anilor de la 1907 a fo st u na din cele mai mari

ridkă ri la lup tă ale ţă·m nilor din Ro mânia pentru pămînt ş :
dreptate s.o·cial ă.
Atît în t impul d esfăşură r i i , ci t ş i m ult ti mp după răs c oal ă .
s-au scri s nenum ărate lucr [iri de li teratu r ă, is t orie , econom ie
e tc „ ca.re au încerc·a t s<1 zu grăveasc ă mai mult sau rn ni puţi r1
obi e2 ti v. a d ev ă rata star·e de fopte c::--a m inat ţără n i m ea la re-
vo l tă .
P rinke n um_roasele informa11ii în ac eiastă dire c ţie, un ·ro l
1

bine de termi niat în studiul aces tei miş că ri sodale se cm·ine a

fi atr ibuit şi pr€sei.
O cercet'ar.e atentă a a :::estui gen de izvoare în jud e ţul B u-
z·~ u ne d ă posibilitatea zugr ăv i.rii ou d~ s tulă culoa r e :i vic \.; i
nă1păis tuiţiloT rntelo r, c.a re în 1907. din cauza cruntei expl oatăr i
ş i a lipsei de p2rrnînt, s-au ridi1 cat în ma să 1'a luptă.
La Bu zău , prima ştilre despre izbucnirea acestei mari răs ­
coale ţă răneşti ne-o furni zează pre'Sla la 8 martie. Zi.a rul de nu -
a nţă conservatoare ),Ordinea" , SUlb titlul Răscoalele ţărăneşti
din Moldova, arăta că „suferinţele ţăTăni mii a u întrecut ori ce
margini şi ele constau m ai cu seamă în lipsa de pămînt , în:voiri
girele şi admi nistra ţi e je.fui to•a re. După urma acestor trei fac-
tori - conchidea autorul artiico lului - ţărăJnimea are foa.rt~
m ult de suferit".
D acă sesizarea într-u n ziar conservator a adevă ratelor d0-
termi n1ante ale răsc oalei surp rinde, constatăm, în schimb, că
.autorul rnu se poate de ta şa de concepţia g2ne.rală a d e naturăr ii
fa ptelor . Pentru că, în îr11cheiere, el exphcă cauzele ime:diate
ale răsc oalei prin idei antis·emi.te - exploatarea nemiloasă a
arend ~ ilor evrei în Moldova - cît şi p r in sloganul „instiga-
ţ i<e i" fălcute de partidul tachist ).
1

' :S5

https://biblioteca-digitala.ro
 r-.1 O U SA I O S

La Bu z~.u. rc'lscoal1a s- a d eclanşat în dimin aţa zi lei de 11

martie, cinci numero şi ţărani pornesc din oborul localităţi i,
ma n!fes tînd şi dcvasti nd case şi magazin situate în pe.rime-
t.rul com€'ncia l al oraşul ui. Ziarul ,,Liberalul' din acea zi 2),
care avea pe prima pag ină un apel - Către populaţie - invi-
tînd-o la calm şi linişti rea spiritelor agitate, relatînd că grupul
de manife tanţi a deYastat, printre altele, şcoa la şi baia israe-
li tă , semă n a di ersiunea l ăsînd să se înţeleagă că a fost vorba
de o mani festaţie pur an tisemită. Dar din enumerarea proprie·-
tari lor de cise ş i magazine devas ta.te reiese contrariul.
RE 1 ţine atenţia n umărul destul de mare al manifestanţilo r.
Chiar dacă era zi de tî rg, numărul acestona, ve niţi ocaziona],
nu putea întruni o cifră aşa de m are. Explicaţia o d ă însă ace-
laşi ziar 3). care informa cititorii că, p roced:î ndu-se, ca măsură
prevenbvu. la mobilizare a în ziua de 10 martie a regi mentului
8 Buzău. prefectul a cerut, printr-o publicaţi tipărită, ca „toţi
re zervişti i şi conce diaţi·i. precum şi toţi oamenii permane nţi
aflaţi în con<:e::liu trebu ie să pornească de îndată la corpurile
lor". c astă di spo zit i~ a dat naştere în Buză u la „o îngrămă­
dire de oameni făTă rost' , care, tr i mişi înapoi acasă, au îng:-c-
şat rin.du r il demonstranţilor.
Episodul sîngeros petr cut la podul Buzăului în zi ua de 12
martie. ca r s-a oldat cu nwne.roşi morţi şi răniţi , este rela tat
de ,OrdinPa " sub titlul „Ziua de 12 martie la Buzău", care
con1chid e.a că prin acea ~ ta s-a doYe di t încă odată ,crudul ade-
văr că repr si un 3 cea mai en rJ i c ă, este ~ingurul remediu al
m i.şcărilor violente" \
R el atind cum s-a de făşurat ciocnirea clintire armată şi
1

r ăscul a ţ i , se nota că printre morţi figurau : Ion Radosliav-Co-

dreanu şi Nicolae N. Vasile. am bii din comuna Z ărneşti, Niţă
Tudor R2du d in comu na Mără r ineni, Grigore Radoslav şi Ion
Damian-Cod reanu din comuna Zil işteanoa şi Ion Coroic di 1 1

com una Fundeni. Tran portaţi în stare muri bundă, :iu încetat
din v iaţă la spital : Miliţ,ă Stanciu G rama şi Dunnitru Gb.
Bu cur din M ă r ăcineni. Se mai găseau ră niţi în st are gr3.vă Ja
1

s pital 7 in ş i : St. msel eS{. U, Dumitru Petre Bălige l şi Mihai V.

1

Dragu din comuna Fun deni . Ion Du mi tru Voi nea din S curtesti ,
Grigo re Gh. Burlacu din Z ărne ş ti. Ion S pi ridon şi Stan Gh iţă
Ion. soldaţi ·c u schimbul d~n Măr ăcineni 5) .
F ără să chiţeze niici cea mai yoalată compătimire, org·m ul
con: ervatori lor bu zoien i. în fru nte cu Al. Marg hiloman . de IY ~
a cărui moş iie erau cei mai mu1ţi morţi şi răniţi , încheia: , F ie
ca acest dureros eveniment să s ervească de învăţătură h•. toţi".
Şt i ri despre modul cum s-a desÎăşurat răscoala în ~atele

86

https://biblioteca-digitala.ro
 S TUDII ŞI CERCETARI DE ISTORIE LOCALA

de pe V·a lea Sl ăn i1cului le d ă z·i aru l „Libe ral.ul", car e prin titu -
latu ră îş i legiti i. e ază apa rte n en ţ a la pa rtidul care de la 1:3
1r;·artie g u ve rna \:a ra ,.padficînd" r ă sc o a l a . Sub titlul .1 Deva';-
tă,r i le d e p e V1alea Slă n iie· u l u i" G) - scr isor i de la d . Per it:•ţeanu­
B uz ău - ziarul cau tă să -emene cli.v.e rsiur e ~i s ă denat ureL.e
1x.:'~ i :.mi le revendicative ale ţi\ răn im ii c:e pe a:::eastă vale .
Prezen t înd un ta.bel cu n u me le propri2tarilor şi arendaşi­
lor de pe aic e ast ă vale. care au a vu t d e s ufe1·it de pe urma ră s ­
coalei, al c ăr.o r num ă r se ridi.aa l1a 19. a utorul sublinia fapti..11
că aceşt ia au fost „ jefuiţi" şi conchidea c ă , 1 t îlhă ri il e ac ~ st e a
probeazn că în par t ea lo1cului m işca rea nu a avut el e scop re-
vendica re.a u nor d reptur·i legitime. pe care toată lumea cu b u ~1
sin'1ţ le re cu nosc ţu ranilor, că<"i j·a furil e ş i modul cum au fo st
ex2.cu tate p rnb e ază e ţăra nii nu s- a u condus dedt de ideea d e
a tilb·"ri" . Căl ăuz it d e co rnc ep~i ·:i. burg h ez ă. el susţine, în con c! -
nuai·2, că „majo,r itatea ţăranilor au aicţ io nat în n ecunoştinţă d~
cauză , partid pîrnd la r ăscoală, fie prin co n tagiune, fie adem e-
ni ţi de jaf" .
Const at ăm î ns ă că autorul se con~l'az ice ime d iat cînJCl sul1-
l in i ază c ă „f.i Ulul c.are a pus foc e xploziei au fost re z ervişti '.
care s-a'U întors de la or aş. f iind c he maţ i de auto rităţ i l e mili-
ta r e f ă ră s[: fi e n 2voie d e ei " . Or. a{'eşt i a se inform.as r[1 la cci. -
z arm ~. şi din zi a r·e le cen trale d .sp.r0 izbucnirea ră s co a lei şi , l:i
1

c ons e.c in\.ă , mulrţ i din ei în g roa~ă rî nidurile man i festanţil o r cl iil
orn şu l Bu ză u în ziua de 11 m artie ). Numai aşa se explică fa p-
7

tul că număru} acestora, după ultimele informaţii , era des t'J l

de mare 0) . Mai mult, aceJJaşi z'iar 9). în•tărea această afi rm aţ.i i.:­
cînd nota c ă „devas tăirile au fost fă1cute de rezeT!Viştii care S·'2
î niapo iaseiră din Buzău , unde fuseseră chemaţ i din greşeală" ,
rezel"viştii fiind socotiţi „printre cei mai activi factori în p ro-
pagarea ră1s•coalelor" . Şi întrudt ei constituiau „nucleul de baza
al răsculaţilor", din rîniclurile lor „s--;au recrutat conduc ăto ri pe
plan local ai răSlcoaleilor" 10 ) .
O formă generalizată de lu ptă a ţ ă•ră nimii răsculiate a fost
atacarea şi irncendi.erea conacelor moşiereşti. Prin aceasta, ţă ­
r <'i n imea „în ura ei împo t.rivia eleme ntelor exploatJatoare, urmi:i-
r ea distrugerea oric ă•r o r urme care s ă aminte1ască de prezenţ ;1
acestora la siate 11 ). !n jud eţu l Buzău nu s-a înregistrat în a-
·ceastă ,perioadă nici o ineendi.ere. în schimb , ră sculaţii buzo-
ie1ni, con siderîrud că or:aşul Buzău era un cuib puternic al ex-
ploatJatorilor conservatoTi, în fru n:te cu Al. Marghiloman, aveau
i n te nţia ca, pătrunzînd în oraş , să irncen dieze anumite propri-
etăţ i .

O serie de afirmaţ.ii potrivit cărora ţăranii nu urmă.reau

87

https://biblioteca-digitala.ro
 MOUSAIO S

decît jaful sînt infirmate de fa ptul că „unii din răzvrătiţi au

luat porumbul . boi i, plug u r ile . că ruţ ele şi altele şi le deţin şi
azi la v2de rea ~ut uror, cu ind r ăzneală".
De a.sem nea . afirmaţia c ă u ni i ţăra ni au participat la ră -
coală fie for\.1ţ. i . fie , prin contagiune" , nu corespunde reali -
tc11ţ i i .
O d ova dă tipi că a modului în care ziarele burgheze buzo -
ieile din ac::a t ă pe rioadă îşi dezinformau cititorii, strecurînd în
acelaşi timp insin uarea şi diversiune a, este şi informaţia pe
care o da ,Liberalul" că autorităţile au descoperit tipărirea în
tipografia lui B. Davidescu din localitate a unei „foi" intitulată
Coruş ti inţa ', prin care , se instigau la rc: s coale sătenii din Do-
brogea e). La prima vedere şi neceocetînd această „foaie",
care, potr ivi t relată rii. f usese confiscată, am b ă nui că era vo:--
ba de o a ~·~ iune a socialiştilor de vreme ce L. Hlatnic a fo st
arestat aici pe mo t iv că răspîndea manifeste socialiste 13), iar
la un solc:at din Ţinteşti se găsi~ e un manifest revoluţionar. !ri.
r .'.llitat ins<l nu era vorba de o , foaie" ci de un ziar în 4 pa-
g ini, de aceeaşi mL1rin:e ca a , Liberalului", care se subintitula
, ziar nia.t ionalis l" , şi apărea sub conducerea unui comit et din
Mu rfatlm. Ziarul avea ca cop lupta ,contra du şmanu lu i nos-
tru d neam' ş i ca ant inomie î i propunea să răspî ndească
pacea şi dragos tea între oameni . În paginile lui se dezbătea~
probleme lrc:ale, fără să e constate nici cea mai m ică aluzie la
r ~~coa l ele 1. i':răne5 li.
Pretext ul instigaţiei care făcea par te din seria denatură­
rilo r buro-heze n-a li ps it - după um se vede - nici din pa-
gin ile pre5'2i buzoiene. „Ordinea" 14 ) făcînd procesul guvernă­
rii liberale tim p de 40 de ani , s ub titlul „Se face lumină" voia
să demor.strez că .,sîng roasa traige die prin care a trecut
ţara în acesL zile a zguduit din temelie toate îocheieturile
statului nostnu. spulberind întreaga poleială sub care se obiş ­
nuia să se înfăţ iş ze progres ul moral şi economic reali zat în
ace!?ti 40 d ani". După ce - în continuare - traige citeva con-
cluzii. ziaru l sublinia că spirit le au fosit otrăvite „ş i de im'<t-
ţ ă turile bolnave ale unora din intelectualii satelor".
Ace ast ă aiirmaţL nu este singulară. întreaga pres n bur-
g h eză „încerdnd să abată atenil;ia opiniei de l:a cauzele profund
economice şi sociale ca.re au dat n aş tere marii ridicări la lup t~
a ţ ă r ·> nim i i, clas„Je exploatatoare au cr~at versiunea „insti gă­
rilor", concre tizată în persoania intelecbuialilor satelor 15 ).
Docw11en1.ele răs•co lei atestă solidarizarea unei însemnate
p ărţ i a i nteled1„::i lităţii satelor cu· lupta ţă r ănimii. La Buzău
s-a semnalat a cţiunea de solidarizare a învăţutori lor Iacob Go-
i;an din P ol i: iori şi Ion Mihail din Băeşti, iar iniţi1a t i va în vă-

8B

https://biblioteca-digitala.ro
 STUDII ŞI CE RCETARI DE ISTOrtlE LOCAL\

ţători1or din Zilişteanca şi Vin t ilă Vodă în frunt e cu I. Gh.

Dumi trascru - de a înfiinta primelie sodetăţi i economice sau
1

î ntovăr "'Şiri din ţară 16 ) - constit uie o impo rtantă contribuţie

0

la luminar2a m aselor ţ.ărăneşt i şi de ~tepta a co nşti inţe i de

clasă a ţă.ră n i mii asuprite.
În judeţul B u zău , ca şi în alte pă r ·ţi ale ţării, înă bu şirea
răsc oal e i în sînge n-a putut înfrînge ş i s.pirit ul de nemulţumi re
1

şi împo trivif.e al ţărănim ii locah„, crunt exploataite, care pro-

tei.Sta energ ic încă din vremea Di vanu~u i Ad-hoc, prin condeiul
mprezient<::nt ului lor unio n ist Costache Moglan 11 ) .
Cu toate d 1 „Ordinea" a nunţa la 24 m artie c ă în timp oe
la sate continuă a re s t ă rile . în judeţ nu mai e n ki o efervescen-
ţă şi ca drept consecinţă s-aru înlă tur at patrulele de la bariere.
realitatea era alta. Unii di ntr ar et1'da.şi. ne î nvăţînd n imiic de
pe u r ma tragi·cei zgudui ri so ciaL, nu c dau dorinţei generale
de m icşoria re a obl i gaţ iilor ţ ăran ilor la încheierea învoielilor
agr i.cole, iar alţii ch iar le sporeau . Din a ce astă cau z8 şi în ju-·
deţu l Buzău co ntinu ă frămînFr il e de natura celor semnalate
în alte părţi ale ţării 10 ). Astfel, la J u.gureni , pe moşia marelui
poLntat conservator Al. Marg hiloman. de unde pî nă aoum se
p lcJ.1tea anual pentru o oa ie învo ită 1,5·0 lei, acum so pretindeau
4 lei , fapt car2 a atras - crum er a norm al, nemulţumi re a şi îm-
potriviire·a s3ten ilor 19 ). De asemen"''.1, împotrivirea ţăranilor
.di n G he r ăsen i lu1a.s proporţii considerabiie. de vren:ie ce auto-
ritilt\'...e a u fos t n evo ite ca în luna :. 1 prilie s5. trimită „în r epet<J-
te rî - duri" fo rţe mili1.' are 2c).
O altă formă de manifestare a împotrivirii faţă de politica
ma1rilor moşi er i o înitîlnim la ţă ranii din Funrdeni, cu ocaziia
alegerilor din lunia mai, cînd Alexandru Marghiloman n-a mai
fost ales de locui torii comunei.
Zi arul „ Voinţa" sublinia că ţăranii, din rîndul cărora au
mnrit ci2i m a i m ulţi la podiul Buz2.ului, au pus în vedere prima-
ru lui că da că in s ist ă să- l aleagă, îl vor sfîş ia . Iar pentru a ilus-
tra exploatar ea nemil oas ă a ţărnni lo r de pe mo şia Fundeni , a-
c el aş i ziar, sub ti.Uul ,,Cum s2 po :.i. rtă d-l Marghil oman cu ţăra­
nii" . .Pu.bJica, ca o raritart:e prin .~re utăţile impuse, învoiala agri-
colii cu lo·cuitor ii de pe m c·ş ii1 e Fu ~Tdeni , Z ă rneşti ş i Turleas-
c2 :- 1).
Întrudt refu zul ţn ră n imi i de a încheia învoieli acsricole în-
r obitoa'I'·2 aproape se gen<~ralizase . ministrul de interne punea
în vede r e au toritil ţil or j ude.ţ e ne sarcin a de a întrepri;: de „opera
1

de mediere între moşi•e ri şi \ ăra1 i, pentru ca în schimbul unor

conicesii făicute cu ocazia no ilor i nv c i~li sil se "n.ornn lizeze" si-
tuaţia la sate ~ ). Dînd curs accsi. r in1S1:rucţ iuni, u nii prefecţi,
2

p rintre care şi cel de la B u z ă u , au început medierile. C. larea,

https://biblioteca-digitala.ro
 i\IOUSAIOS

înlocuitorul lui .Anton B ărdesc u. care re-primase r :i.s.coala, in-c:E-

: ind d la 22 mart ie s-a de1:lasat în ved2rea î1rheierii învo ie-
lilor agricole în coIY.u '1 le Si ;2 ni . Ccst :: ş~i. P ogcanel2 şi Căl­
dăr·~şti. unde împol · ·vir~a era 1r :\ i mare ~·i deci prezen\:1 lui
era nec es ară . Ziarul ,,L ibl;·a Ll" :;. r ela inJ această ştir=-. l.1sa
să se int leag[1 Î i !Să că 2 e a:.Lă a c:~iu r.e a fost o iniţiativă provic
.şi că d u p[1 cc a pacificat spir ' l le. r2 ' p.ect' v ul pref2:::t şi-a d at
demisia.
1\re-: tarea i.:iranilor bu w eni du p ă Î!1ăbuşir.ea răscoalei s-a
f:tc ut cu aceeaşi u.şurin\ă semnalată ş i în alt pă1rţi ale ţ[1rii, ac-
ţiunea transforn:îndu-se şi ~ici în b n prilej de ·ăz bunare di a
p:1 r tea au to rităţi!o r s au a p:·orJ!·!el::irilor .ş i ar ndaş ib r ~· • 1

În a ce as tă per i oc:.dă . rind are taţil or li se aplica un tra c··

ment inutr-an. iar ziarele bu r gheze denaturau caracterul acestei
m ari r ~ ro ale cHin<l ot'c ţit.:.ni e ~· '111plare. doar presa soci alistă
prin România mu nci loare' era alături de ei.
La Bu zău . în a rest timp s,e su bliniază atitudinea demnă ~i
curaj coas5 a lui A'. 2xandru C. Popescu - Berca, care la 3 mai 1907,
scoate zin. u l siip ăminal .,Plug-ull. al cărui obiectiv era apăra-
1·ca ţi\ră n imii bt ~o i ene impl ic a.t<l în acest drama.tic eveniment .
. \ r· l :,..c•l .:l p:c c::l m . Scorul vJstru . . emnat d e d irect:Jr. c<i :·e
de altfel s:Ti : :- tr t m::it„ r i'.llul. L1tui:1<l ci se p oate de cor&t ca-
uzele cr ·1ci ma r i r.ls::-oa L. 1, ir:2a să arate că nu tre buie să mire
pe nime ni cele ce s-a"d î:itîrnp1at . d ecar2ce ace-,.tea au fost o
co:- ;;e :-i .nţă leg icu a tratam e ntul i inuman aplicat ţărănimii
de-a 1 :n ·U l l impului. Din ace 3s tă cauză, s uferinţele de veacu ri
au f0~ t a 2umul2 te a într-un vukan care clocotea subteran ş i a
i1:bu ni ~rtv;:i m inie i cînd a ge <> it momentul prielnic.
Zugrci,·ind în cont inu are ja lni cul tablou pe care-l înfăţi­
~2ază într 2:. a ară cu mii d._ b riaţe pierdute, cînd ele ar fi pu-
t t luna pent ru prosj)eri ta' ea ş i apft rarea ţării , cu .mii de femei
\·2.duve şi mii de co p ii r C.maşi orfani ş i fără hrana de toat zi-
lele . ::iutol'ul se în treba asupra cui t rebuie să cadă această cul-
p.:::bilitote . „1\1('.n g:"! cin.2v 3 la ţa:·C-. stea de v~ rbă cu un grup de
săteni aclur.aţ i şi va auzi cu c·t fe e ~~ i .:! rată ei n2vaile lor, cum
î~i descriu mizeria in care se svîrcolesc. T răiască în mijlocul lor
o luă n umai ş i se \·or co n,·;!· .:;:- . _ 1 ~;~2 ria. da. ac 2as ta .'.l fost fac-
t J rul pro v cca tor, fos i1r ~i gai ·ul... d'2 r2voltă" 25 ).
După c sublini az·- cu t [irie ş i e:-:empliâică ri plas tice ad e-
vămta rauzCt a r-" scoalei - mizeria de neî n chipu it în care e!·a
1,i nută ţărăn i mea - autorul ·nfie:·ează fără m eniajamente ca
princi1;a lii v ino vaţi. pe cei car au contribuit la aducerea ţăra ­
nilor în a,c.eastă si uaţ.i e. Da-că totuşi Ee ca ută provocato.ri, subli-
nia el, atunci ei tr"buie căutaţi în rîndu l marilor proprietari,

90

https://biblioteca-digitala.ro
 STUDI I Ş I CER CETARI DE ISTO RIE LOCALA

ca r p rin a r endaş i i ror au spec ulat ţ i.l ri'ln imea f ără pămînt ,1 în -
tr-un m od bal:'bar " . Ş i , în continuare, spunînd lucr urilor pe
numie, E:e a.rată că v ina cea mai ma re în această pro bl.emă o
poar tă guv2rnele ce s-au p eri n:dat la cîrma ţării şi oar e a u fo s t
cu to tul dezinter esate de soarta celor de jos. Ş i aceast a pentru
că în parlamen t nu exi s tă rep rez enta ni~i a i ~ărănimi i , ci numa i
ai mari.lor p mp rietar i. Ziar u l arată ş i situaţia î nvă ţă toril or
,P atrioţi s ocoti ţ i de a u to rităţi ca instiga.to ri, care au fos t tor·t u-
1

ra ţi , leg a ţ.i şi , oot la cot, du ş i la i rnsitr u cţie.

R el:uînd în alt a rlti:col această p roblemă, „Plug.ul" scria că
n-au fost fac u te i rnst i g aţii şi , deci , nu t re bu ie cău taţi instig ator i.
Cau ze.le r ă·5:1coa l e i a u fost cu mult m ai mari, sublinia el, şi ele
consitau în dezinter esu l permianent pe car e clasa do mi n a ntă l-a
afi:ş at p ent ru „da5:ia apăsată, ţărăn imea" ş i în r eaua guverna1·e
a celo r c ne -iau condus pîn ă acll.lm . „ I nsti ga ţia a fost o bub ă
ce d e v.e acuri sa p ă inima a ş a se 111Jlioane de locu ito r i, este ran a
care cang reruase, este v.ărsa r ea unui pahar d e ven in care se
umplus e, este mizeria. Da, m iz·eria. i ată cau za r ăsco alelor , iată
irnst ig aţi.a, ia t ă in:stiga toru.I".
Sub titlul Mil ă şi iertare si2 a răta că miile de ţăria ni de
car e sînrt pli1r.:e î111ch isorile sîn t trataţ i inuman.
In alt art i1col, Desp ă gubiri şi amnistie 2ti), în ca·re se cerea
am nis tier.e a ţ 2 r anil o r ariestaţi , se m enţi ona p r intre argum ente ş i
fap t ul că „nu trebuie să s e Upseasică ţara d~ atîtea m ii de brate.
Es te timpul m unicii, mii d e fam ilii a u rămas sri nglllrie".
Atitudinea curajosulu i d ireotor n-a r ămas însă fă r ă u r·-
mă r i . In numi5rul 3 al ziarului său ) . el infor ma ciotitorii că ga-
27

zebete s·a le au fos t co nfisrnte „sub b andă " , spre a nu ajunge în

m:îinile ţă r an i1or .
„Pliuguil" şi- a co nti rn.:at. t otuş i. apari ţia ş i ciupii a~est act
abu ziiv al autor ităţil o r.
Apelîn:d, în cont in uare. la arg.um entul isto r.ic că ţăranii
sînrt ce i ce au ptls:frat de-<a lungul secolelor i n depe ndenţa ţăr :i
ş i. de.ci , ~· 2 cuvine să se bucure ş i ei de rodul acestui p ămî n t
ap5rat şi muncit d:e ei. ziaru l scr ia : „Pămîntu l aices1te i ţă r i pro-
duce în abund2nţă ş i noi n--.: wem ce mînca, b ogă ţiil e ţă rii noas-
t r e sunt nepreţ uite ş i cu toate acestea noi t ră im în s ă răde . Ca-
uza ? Nu n2 sfiim de a răs punde : lfl,c omia n esăt u ra t ă a marilo r
propr.iet. ari de a sto arce aproap e ş i m ăduva di n oasele bie tulu i
1

ţăf'lan".
Esit e un fapt şUut de toţi - su blinia el - că ţ ăra nul tr ă­
i eşte în miz·2rie. Aie easta îns2. s~ dato reşt e nu m ai lipsei de p ă ­
m Î'nt, „pundiul prind.pal de unde i zvo r ă şte întreaga mizerie".

91

https://biblioteca-digitala.ro
 i\IOuSAIOS

Şi ţinind să argumenteze cu date sbti5tice oficiale geneza '21i-

zeriei în care 5e zb ătea ţăranul român .:itut"..:?Î, autor..Jl ar ticolu-
lui arăta că d2şi supra:aţa aslico ; :~ ;: . ării noa:,tre poate hrăni
o populaţie de trei .::.a· pltru ori .· .~.i nure cu t .)ate acestea
.. aproape cu toţii n-c. ·em cc m.:-.rn. apr .: ape cu .oţii (ţăr.:::mii
n.n) trăim in cea mai neagr.l mLcrie'' :").
Existenţa ziarulu i „Flugul'". cu atitudinea sa curajoasă de
apărare a f.[1ranilcr răs . . ula~i. '-a c::m~reti:::at d r ar i.1 9 num~ r " .
apăru·~ ind ~ 3 n:. c:i - 7 au ~ u _, t :go;- . Se subntilula „org:m al
~opot" lui" şi apărea 5ub conduc0rea u nui comitet de int2lec-
t1..4aJ1. dir2ctor fiind tîn · rul .'.l. P c.r::c:s:::u-E2r(:a . ia· în<::ephd cu
numărul trei cun 'uccr2;i o j.1 l\Ii:·~c 1 \-cn:2scu . doctor în drept
~i profesor la Li" ~ul IIac;deu. ·
După încet rea pr cc~ ·- elor celor impli caţi în răscoalii. zia-
ru l nu mai ·ămin2 indepe d2nt şi. ca multe altele, face propa-
a:;dă lib era lă.
Din rel-e expu s::• s_ J,Je> t · con"lu7;ona faptul c ă răscoala tR-
rani lor din 1907 !n jt'.d . ţul Buzău a fost relatatu şi comer1tată
de rn~.:a b :.l!·~he7ci JQcaJ:i. în mod CJ"'.)nat şi terd c:n1 ios. Cu toate
uc-este1 . în p<!~ir.il ::> ci s-au .., tr :..: urat r:i unele d2blii car .... in
pe1· pectiYa tim1:ului. intrege:;r ştirile cunoscute pînă acu m şi
»:o li că . în c.. .:-e~·''•Î timp. de c ră.sco':lla a luat proporţii în u nele
zo ne al :estuia. S2 r~marcă di1~zenia ţăranilo r buzoieni în
a -ş i apCu a dr""ptul l a Yiaţii şi la p ămînt ul pe car l-au frămînta~
de \·2a: l ri cu b raţ el.... lor. chiar după înăbuşi rea în sînge a ră s­
co<de1 ~i într-un moment cirod det aşamen tele de represiune î~i
~xc r c i ta u acţiunea lor n efastă prin sate.
Lupta de veacuri a ţ.ărăni m ii române pentru dreptate so-
( ia!U şi l i bu i.a te si-a gusit împlinirea abia după 23 August 19-1:4,
c ·nd. sub coi:d„cer"':i Partidului Comunist Ro:nân, întregul
nc-st ru p op'.) r îşi clădeşte o \· ia1,ă n0uă . confom1ă cu a:este nă­
zuint~ se"ulare.

O TE:

1
)„Ordinea„. anul X. nr. 6!1 . ·in 8 martie l!JOÎ.
=) .\nul XCI, nr. 10. d in 11 rnartiL· 190î.
; ) „Lib ra lul". anul XII. nr. lJ, di ·1 11 n1'.lrtie l'lOî.
') „O rdinea". nr. 70. di n 16 m:ir'li 1907.
) Dăm nw11e!e morţilor ~i ! 311iţilo r , intrucit ele n-a.1 fost n oţiona~ ·
5

în l uc r <'1.ril~ a1~tcrionr c desryrc a~cst cv0:1iml'nt.

6 ) „Liberalul ", nr. 11, din 18 ·rr.'.lrtie 1907.

;) Chiar prefectul. în teleg1·ama adresată ministerului de interne, ară t a

că „ ns\ăzi o cca1A de r czer i1;ti şi concediaţi, împreună cu băeţi d e
pr ă vălie ş i rr.ahal ngii, rnnstit uiţi în două grupuri de cite 25 0 oamen i,

.. ····-· ---- - - -- --
!J:.!

https://biblioteca-digitala.ro
 STUDII ŞI CERCETAR I DE ISTORIE LOCALA

au produs deso r dini în ora şul Bu zău", Mihail Roller , Răscoala ţă ra ­

nilor din 1907, Editura d e Stat, 1948, p. 463.
e) Ma rea răscoală a ţăranil o r d in 1907, Bucureşti, 1967, p. 312.
9
) „L ib er·a lul·' , an ul X II, nr. 10, din 11 mart ie 1907.
10
) Marea răsc oală a ţăra n ilor din 1907. p. 56 1.
11 ) Ibid em, p. 556.
12
) Ibidem , nr. 11, din 18 marlie 1907, la rubrica „Informaţii · ·.
13
) Marea r âsco a l ă a ţ ă ran i l o r din 1907, p. 637.
1< ) N umărul 71 din 24 mart ie 1907.
15
) Ma rea răscoală a ţăranilor din 1907, p. 649.
G) I. G . Dumilres cu, foainte m e rgă to rii. Istoricu l as o ciaţ i ei gen ral e a
1

î nvăţă i orilor cl in România, Bucureş ti, 1940. p. 64-66 .

) S nndiu Tudor, Din f răm î ntările ţă răni mii buzoiene în vremea Divanu-
17

rilor Ad-hoc (1857), în „St·udii ş i artico le de istorie", voi. X, Biuc u-

l'eşli , 1967.
) i\/illrea răscoală a ţ ă ranilor din 1907 , Bucuve!'ili, 1967 , p. 817-8 24.
16
19
) „Liberalul'', nr. 12. din 27 mar tie 1907 .
) „Or d inea", anul I, n r . 75, di n 19 aprili t 1907. s ub titlu l Cumetrie şi
20

i nte rvenţi a arm atei .

21
) „Voinţa" . a mi l I , nr. 2, clin 26 mai 1907.
22 ) Marea ră s oală a ţăranilor din 1907, p. 81 2.
23
) N•r. 15, dj n 22 apr ilie 1907 .
24
) „Lib e r alul", nr . 12, d in 27 martie 1907.
25
) „Plugul", 3 mai 1907.
6
2 ) Nr. 1, 3 mai 1907, p . 3.
27 ) Din 20 mai 1907 în apelul Fraţi să t e ni, tipărit p e prima pagin ă.
26
) 11 Plug ul ", nr . 8 din 22 iu lie 1907.

93

https://biblioteca-digitala.ro