Dokumen - Tips - Lev Tolstoi Furnica Si Porumbita Ilustratii de Mihail Romadin 561d580b8fd27

5/23/2018 LevTolstoi-FurnicaSiPorumbita(IlustratiideMihailRomadin)-slidepdf.
com
http://slidepdf.com/reader/full/lev-tolstoi-furnica-si-porumbita-ilustratii-de-mihail-romadin
5/23/2018 LevTolstoi-FurnicaSiPorumbita(IlustratiideMihailRomadin)-slidepdf.com
CUViNT INAINTE
Marele scriitor rus Lev Nikolaievici
Tolstoi s-a n;scut, a c.escu t a t.ait o bune
parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia
Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi
nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n
Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a pub-

lica1 p€ntru prima datn Prin anii 1874-
l8?5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti
peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii
au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a
inclus in ele o sumedenie de istorioare $
legende din lile.atura anica luate din viala
diferitelor popoare ale lumii.
Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute
povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei
u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz",
,.Leul ii ciinele" ti altel€.
prine cnqi ale scrino.ului,

Pe ljngn acesre
vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu,
Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h
ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir
penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele
nai simple, apol vin ahele mai .omplicare...
Lui Lev Tolsloi ii pli.ca din cale atare
iabulele scurie t simple iegie de sub pana
inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl
Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare
pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi
lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli.
Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol
sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in
,,Naufrasi '), rie o povesre populafa (ca
ii .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.ans
io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare
zilele
actunea(vezi ,.Cej doijnprieleni'). El inrroducea
rabulelor ntediul naial. aia lncil
clc deveneau basnc .u€tti, opere de sire
siariioa.e ale naretui sc.iiror.
Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in
egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii
adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care
rorul este caprivanr ti plin de invnFninre.
Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include
in ea iniordeauna o ironie jnl€peroare sau
un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt
ti pe inlelesul luturor,
Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna
cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto'

.enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar
aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind
incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAnin-
(
Eroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali.
Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar V
oricare ar ii intili$rea lor, autornl poves-
teqre despre €i adr.sindu * in prinul rind
copiilor- De aceea poate uneori aYen inpre
sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $
felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba
depldatd
ici, ba colo. scapara de sub masca
o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste
particularitale a labulelor se straduig$e si
o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail I
q, 7
$f ,.,'
w
cA|,uI- sr rAPA
$i ziua Si noaptea iapa s€ ducea in cimp, la piscut.
CiL; vreme calul se ind€sruia noaptea, iar ziua ara.
,.
Odatd" iapa ii spuse calului:
De ce ari? Sd fiu in locul tdu, nu m-a[ duce la
-
arat. O da stdpinul cu biciul, dau $i eu cu copita.
A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. V5-
zindu-l dintr-o dati adt de inderitnic, lSnnul inhdma
€pa la plug.
l/, VULPEA $I COCORUL

Vuloea ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le
ii
ram:| inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui coco-
rul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse
t0
torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpe

la el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt.
Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior, dar ciocul
lung al cocorului il goli la repezeaH-
http://slidepdf.com/reader/full/lev-tolstoi-furnica-si-porumbita-ilustratii-de-mihail-romadi
Z.
PUTI MAIMUTEI
O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe ce-

l;lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimu-
Aceasta inFfici puiul indragit fugi cu el, Ie-
fei. si
p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunse

in hnligul pidurii, oamenii nu didurd cu ochii de el
si trecurd mai departe. Maimula sxri intr-un copac,
dar, grdbid cum era, izbi odrasla cu capul de un ciot
iiporni
aceasta muri. Dupe ce oamenii plecare, maimula
se-Si caute puiul n€iubit, dar nu-I mai putu
gdsi si rimase fi fdre acesta.
I3
LUPUL qI VEVERITA
S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverila
c;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $ri
in picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi:
La$-me, lupule, sA plec.
-Lupul ii spuse:
Bine, am sd te las, dar numai cu condilia se-mi
- de ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timp
spui
ce pe mine mdv;
md uit la voi, incollette uritul, de citeprin
necontenitzbenguindu-v5
vad zburdind ori
$i
crengile de sus ale copacilor.
Veverila ii rdspunse:
Mai intii lasi-m; se me urc in copac, iar de acolo
-
li-oi spune, c;ci aici mi-i fricA de fine.
Lupul o Ie$, iar veverila se cafiri in copac $i de

acolo ii spuse:
Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu. R;utatea
i1i mistuie inima. Pe cind noi sintem vesele fiindcd
siniem bune nu
$i riu facem nimenui.
VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL

O turmi de oi p4tea pe petune. Pe nea eptate
apdru un ulrur se prav: i din inallul cerului
-
inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. O cioard
vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlic
de carne proaspdld: I$i spuse:
mare scofatd. Am se incerc eu, ba am s
fac.,Nu-i
trcabd mai bund. Vulturul e un prostdnac,
$i a lua
un mielut pirpiriu, pe cind eu am si iau berbecu
acela gras, de colo."
Zicind asta, cioara iqi infips€ ghearele in lina miloas
a berbecului $i dedu sd-l ridice, dar geaba strddanie
Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind
Veni ciobanul, i le smulse el din fne, suci gitul cior
gi o azvirli cit colo.
DOI COCOSI $I UN VULTUR

Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi.
Unul din ei fiind mai puternic, il betu pe ceHlalt;i
il alunge de acolo. Gdinile s€ adunare in jurul invin-
g;torului $i prinsere a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca
cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima
sa. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei, b5tu din
aripi $i cinte cu glas risunetor:
Privili-md, I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se
- alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine
afld
Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. ce un
vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare
si il duse in cuibul siu.
DRUMETII
Un b;trin Si un tinar mergeau pe drum. Deodad,
ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac plin cu
bani. Tin;rul il ridici qi spuse:
Dumnezeu m-a procopsit.
-B;trinul grei:
S-ar cuveni, zic, pe din dou5.
-
Tinirul spuse:
Nici vorb;, ce nu l-am e;sit impreune. Eu l-am
-
ridicat.
Belrinul
timp impreuni. Deoda6,nimic.
nu-i r;spunse aud in mai mers
Auurma citva
lor tropot
de copite ti strigetele poterei:
Cine a furat un sac cu bani?l
-Tinirul se sperie $i spuse:
Sd nu dem de vr€o belea, bunicule, peniru
-
banii
Batrinul
s5sili. rispunse:
Banii i-ai gesit tu, nu noi; ti beleaua de ase-
-
Potera il intfic; pe fl;ceu ti il duse la tirg, pentru
judecal;. iar berrinulse inloarse linistir acasd.
@Eq
$OARECELE,
coco$ul- $r MoTANUL
printoricel
el Un ograddse$iduse sd se plimbe.
se intoane Umbl; ce umbH
la mama.
Am vizut, mam;, doue animale. Unul era tare
- celdlalt tare blind.
fioros,
Mama il intrebe:
Ia spune, cum ardtau acele fiare?
-
$oricelul r;spunse:
Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogra-
dd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali,
clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p€ lingi ea, a
deschis clonlul, a ridicat un picior a prins a rdcni
alil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund.
fi
Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu face
-
rau nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltd
fiarA, cum ar;ra?
Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea
la -soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel€ cenu$;i,
netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea
uSurel din coade cind se uita la mine.
BAlrina mam; spuse:
Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul
clee$u _pE_rugxl_E
$I YTJLPEA
Uncoco$ de munte $edea in copac. Vulpea veni
sub copac spuse:
- Bun $i ii coco$el frumu$el $i prieten al meu.

gesit,
De cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace
la picior, ca se vEd cum o mai duci.
Mullumesc pentru vorba bune, respunse coco$ul
-
Vulpea prefecu ce nu aude, $i spuse:
se
- frumu$el $i
co$el
Zis-ai ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, co-
al meu, si cobod colo-n
prieten
iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbS-
doud impreune, ci a$a nu te prea aud din copacul
Coco$ul de munte respunse:

sA Dasd-
- eFricd
rile, mi-i
cu primejdie cobor
se in iarba.
umblEm Pentru noi.
pe p;minl.
Nu cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea.
- DacA nu de line. de ahe fiare mi-e fricd. raspun-
-
se cocolul de munre. Sint ror felul de fiare.
Se nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel ti prie-
t€n- al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz,
precum cd se face pace pe intreg pdmintul. De acum
fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele.
Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite,
-
ved niqte ciini gribind incoace. Dacd em ca inainle
vreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i aga
cum sDui. n-ai de ce le reme.
22
Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile ti se preg5ti

s-o ia din loc. ce fugi?
Pii de o intrebi cocotul de munte.
Doar a aperut ucazul, ciinii n-or se se atingd de
tine.
Mai ttii? Poate n-au auzit ince de ucaz.
-
$i o tuli de indad.
se Un lupcujigarit
intilni umbla
un ciine gras.pe la marginea
Lupul satului $i
il intrebe:
Ia spune, ciine, de unde dobinditi voi denin-
-
care?
ciinele rispunsei
Oamenii ne hrdnesc.
- se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii.
- Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de fecut
eslf si p;zim curtea pe vreme de noaple,
Numai pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de
- se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o
bine?
slujbd ca a voastri, cici noui, lupilor, ne vine tare
greu sd dobindim demincare.
Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul are

sd -te hrineasce gi pe tine la fel.
cuLupul
ciinelesesIbucuri de propunere
se tocmeasci Si porni
in slujbi impreunie
la oameni. Dar
cind si intre pe poart;, numai ce bigd lupul de seame
ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Il
intreb;:
Da' rositura asta. ciinele. de unde o ai?
- O an a|a, rSspunse ciinele.
- Adice, cum a$a?
PAi a$a, de la lanl, Ztua slau legat in lanl $i
- ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz.
uire
Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu me
mai- duc se faesc printre oameni. Chiar de-oi fi
mai pufin gras, da' voi trei nber.
NAUFRAGIU
Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senin
o fununA niprasnice. Pescarii se speriare. Lepidard
vislele prinsera
de Ia inec.
$i a se
Furtuna_ rugabarca
mina pe fluvir se-i
lui Dumnezeu, scape
inspumaf
tot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin le
spuse:
De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali, din mina
-
visla n-o ldsati.
4*
I. .
ri,-. r .*ri, ji.rli
SOARECELE CARE S-A TNGRASAT

Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschid-
turA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din bel-
tug. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca
pine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedu
si se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mai
lds5 sd treaci prin deschizdturd.
.3
SOARECELE $I BROASCA
Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca

il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu
de sub ap5. $oarecele dete sA o urmeze, dar inghiti
lz api. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal
Fi s5-ti scape zilele.
-
ospeliecit
la vbi trdi, grii pdfitul,
necunosculi. nu m-oi mai duce in
BROASCA, SOARECELE SI ULIUL
Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-se

pe
sus, un
vizind
muuroi, se inceierare.
ca au^uirar uliu caregi-izbura
Unasuprale
de el. cizu pe
inlfaia
rn gneare pe amrndol.
$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$
Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie

la soarece de rind. Acesta locuia in cimp
un
ospeti musafirul cu ce-i era la indemine ti ili
nitte boab€
-
de griu $i de maz;re. $oarecele cel infumurat ron-
ldi ce ronldi la ele $i spuse:
De asta si arili atit de jig;rit, fiindci triiesti
in sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim noi.
gi la A$teptard
toarecele pind
sub dulumele de rind
cdzuveni el. Oamenii cinare
noaptea, amindoi
ti
se retrasere. $oarecele cel infumurat i$i introdus€
oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in suf-
ragerie $i amindoi se urcare pe mase. $oarecele de
rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bune-
tef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. El
spuse:
Ai
dreptate, traiul nostru este s&ecdcios. Am
sX -vin sn locuiesc si eu la ora$.
Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure
un om cu o luminare in min; didu buzna in sufra- -
gerie ti se porni si prindi toarecii. Abia izbutire
doi se se face nevizufi deschizdtura du-
cei
tumea. in din
O, nu, spuse dupe asta Soarecele de rind, tot
-
mai bun este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese,
dar nici spaime dintr-astea nu cunosc.
3I
MAREA, RIURILE QT PIRAIELE

Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita.
El spuse celor din jur:
Pot bea toatd marea.
-- Ba
Ba n-ai sd poli.
o beaul Batem palma pe o mie de ruble
c; -o beau ioate?
A doua zi in zori, venird Ia el:
Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoate
- de rublel
mia
M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau.
Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd
in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, si
nu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.
VULTURUL YTJLPEA
$I
Un vultur prinse un pui d€ vulpe ti vru sel ducd
in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu sil roage sa se
indure de dinsa, Vulturul s€ gindi: ,,Ce riu imi poate
face ea mi€? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului.
34
Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpe

in cuib, Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oameni
de un teciune aprins.la capet ti aduse sub pin. il
Tocmai vroia si
dea foc pinului, dar vulturul se
rugA de ea sel ierte ii aduse puiul inapor.
$i
PISICA SI YIJLPEA
Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te

poli feri de ciini. Pisica spuse:
Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un ti-
retlic care nu dd gre$.
Vulpea rdspunse:
Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce
- 36
md priveqte, cunosc taptezeci tiprivinF

Sapte de Siretlicuri
$ $-aprezeci $i $apte de picteli in asta.
torilnaitimp ce clini
ceror tiifisuiau elebuzna
didurd a$a, aperure nitte doui.
asupra celor vinS-
Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un
copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce; citd vreme r-ulpea
iti puse ln aplicare toate tiretlicurile g picdletile $tiu-
te,. dat nu reusi si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in
colFt acestora,
37
MAIMUTA SI VULPEA
Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cA-
petenia lor. Vulpea veni la maimulS $i li spuse:
fac- unDe acum am

serviciu: e$d gdsit
cepetenia noasre
in pedure o comoard. sA-ii
$i vreauYin-o
si li-o aret.
Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe.
Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse:
E ascunsd aici, ia-o singure. N-am vrul s-o
- inaintea ta.
ating
MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea.
Vulpea fugi in pidure, aduni toate fiarele si le-o
ariti pe maimuld.
Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aF
- N-are un dram de minte, de aceea a nimerit
alesl
in capcand,
MOTANUL CU ZURGALAI
Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina
motanului. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau
in ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hote-
rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-au

vorbit, dar nu le venea nimic mai deosebit in minte.
Dar iald ca un soric€l lui cuvintul:
Am $ vA spun eu cum putem sc;pa de motan.
M am se
acesta gindit ce pierim
apropie de noi.alitia fiindce
Trebuie s;-inu $timlacind
legdm sii
nitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare dati
cind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-or
da de veste ;i vom putea fugi Ia timp.
N-ar fi rdu, spuse un toarece b;trin, numai
ci -cineva trebuie sA ;i Iege zurgdlaii h gilul motanului.
le-ai ginJir bine. i; ru rreaba asra $i Ii-om r;mine
recunoscdtori cu toiii.
-.p
i/
LEUL qI MAGARUL
se duse leul la vindtoare, il lui pe migar cu el
qi ii spuse:
cit poti de inainte

Ia-o un gitlejm;garule,
prinai p;dure,
tare, cici pe cinste.$iFiarele
strig;
care o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u,
vor cndea in ghearele mele.
A$a ti fecur5. Magarul reg€a, fiarele o rupeau lia
fuga care incotro, iar leul punea gheara pe ele. Dupe
vinitoare, leul spuse mdgarului:
-De Bravo 1ie, ai strigar cum nu se poate mai bine.
atunci, mdgarul rage mereu, Iot atteptind se
fie H'.rdat de careva.
LUPUL SI VULPEA
Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund;
intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edea
o vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse:
Se pleci de aici, locul acesta este al meu
Lupul nu s€ ldsi atras in disputd, ci spuse doar
arit:
Dac; nu eram cu cr^inii pe urmele rnele, iti
- eu al cui esle locul acesta dar a|a se prea
aratam
poate sA ai dreptate.
VULPEA LUPUL
SI
Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. A$a cd
se gindi cum sd scape de ei. Veni deci pe malul
riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or, din virf,
tot mai adinc in riu. Din coade, purecii prinsere
a-i sAri in spinare. Arunci lrulpea iti cufund; in ap;
$i
pe picioarele dindirdt
spinare, apoi Purecii
pe grumaz, ii sereau
apoi pe cap.tot mai sus
Vulpea s€
cutundd Si mai adinc in riu, a9a incit la suprafala
apei ii remesese numai capul. Purecii se ingrama-
dirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toata
in apd. Purecii sirird pe uscat, iar vulpea ieii din
riu in alt loc. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi
sd fac; o treabi nai bun5. El seri dintru-nceput cu
capul inainte, se scufundi adinc ti remase in a$tep-
tare pe fundul apei. Trdgea nidejdea, vezi bine, cA
purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd din
riu, purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai
TARANUL $I NOROCUL
Un 15ran purcese la cositul pi$unii, dar adormi.
^ln vremea asta Norocul se preumbla prin Iume. EI
se apropie de spuse:
- In loc snleran fi
munceasca, el doarme, iar mai tirziu
n-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina
pe mine. O $ zic* ,,N-am noroc".
FETITA ST LIBELULA
O fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioare-
Ie. Tata ii spuse:
- Acesrea
Fetila sint libelulele
ti aminti care lor
de vibraliile $i didu
danseazd in drumul
zori.
libelulei,
DE CASA ARICIUL
$ARPELE SI
Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse:
GAzduiette-m;, tarpe de cas5, pentru un timp
in cuibul tau.
$arpele de casA il gnzdui. Dar de cum inre a ciul
in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur;
trai. La o vreme,
Te-am $arpele
gazduil spuse:
pentruii un timp, dar acuma pleacd:
- Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii.
puii
Ariciul rAspunse:
SA plece cine se infeapi, cd eu unul nu me
-
pting.
47
STiNCUTA $I ULCIoRUL
Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi,
cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajunge
la ea. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietri-
cele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h gura
ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea.
46
PAS,{RICA
O p;serice sdtea pe o creanga ti vazu jos, in iarbd,
nryte seminie. Pdserica ifi spuse:
in
,,Sn ciugulesc
iarbe, darciteva.,.
$i eu nimeri inlr-o phse de prjns
-Z-burb
pasarr.
_,,De_ce trebuie sA pier? se intreb; ea. Eretii omoarA
pdserele vii $i nu p;lesc nimic, iar eu imi pierd zilele
pentru un bob de s;minl5.,,
Bb.
e\
Un fldcdia$ past€a oile fi prinse a striga, chipurile,
cA vazuse un lup:
Ajutor, lupull lupul
-Teranii veni.d in fugn, dar se dumerird c; fuse
sera pacaLli. Fliceia;ul mai facu de doue sau de rrei
ori
dea isprava asta,ialna
cu adevirat oi. se intimpld ca lupul si
dar oindati
Flacdia$u1 siriga iar:
S5rili, seriu ce a dat lupul
T;ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti
nu mai venire la chemarea lui. Cit despre lup, vSzind
ca nu are de cine si se leam;, sfifie toat; lurma,
dupn plac.
FURNICA SI PORUMBITA
Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNe
sete. Un val o lue pe sus Si era gata se o inece. O po-
rumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc.
Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula in
ap5. Furnica
in attn ceFre pe
se pdsdrar
zi, un crenguF
intindea $i scdpe
plasa ca sdcuprinde
viald.
porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi
de stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii
ciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de
duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isi
desficu ariDile si zbura de acolo.
52
STANCUTA PORUMBEII
$I
O stdnculd bdgi de seami c; porumbeii sint bin
hriniii. Atunci i9i vopsi penele in alb ti zbure i
hulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un po
rumbel de-al lo., qi o l;sari in pace. Dar stencul
uit; unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. Po
rumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera p
fugi. Sdncula se intoarse li ai s:i, dar-stdncul;le
se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea
BROASCA TESTOASA qt VULTURUL
Broasca l€stoasd se tot ruga de vultur se o invele si

zboare. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu
ise DotrivesLe, dar broasca lesloase o linea una:i
bun.i. Alunci ullurul o lua in gheare. o ridice in
v;?duh ti n dedu drumul de sus. Broasca lestoasa
c;zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea.
-&-
MACARUL SI CALUL
Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal.

lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Md-
garul ii spune calului:
Ta.e grcu imi vine, n-am s5 pot c;ra pina h
- povara asta. la $i tu mdcar o mici pafie din ea.
capet
Calul nu se invoi. Peste pulin megarul se prebu$i
56
b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete

duhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat
de mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine
Ar;can de sufletul meu, ce-am p6lit Dacd il
- nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singur
ajutam
toati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pe
deasupra.
Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI.

Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta
incepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spu-
nind:
Dac; ai sd me iati cu zilele, am s5-Ii fac ;i
eu-un bine cindva.
JE
Leul incepu se rida, adid-cum poate un |o-

ricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece
Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe
leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rd-
getele veni indat;, roas€ funia ii
leului, Soticelul $i
iti amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu
credeai c; am si-li poi face un bine? Acum vezi
pr chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori
"ingur
folos.
-
$ry
BAXA SI GAINA
-r5r.O.
g;it" ."ug in fiecare zi cite un oLr. colpodina
ase cd dace o va hrani mai bine. gaina ii va oua
oe ooua.ori mat
Ingrasrndu-se. mulre
garna oue.
nu se maiZis
oua$i delo(.
facut. Numai ca,
'fr 6* A,u/(,t
GAINA $I OUALE DE AUR

cdina unui gospodar oua oui de aur. Rivnind se
ia mult aur dintr-o datd, gospodarul tdie gaina (credea'
vezi bine, ci poarte in ea un bulgere mare de aur);
dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile.
CIINELE, COCO$UL $I VULPEA

Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. pe
seari, cocoful adorrni inrr-un copac, iar ciinele ifi
acestuia. La la
ficu culcu$ temelia
ceasLrl copacului,
sorocir, prinrre
cocosul prinseredecinite
a cinra.
Vulpea il auzi, veni fuga sub copac qi incepu snJ
imbie sd coboare pini la ea, ca sd i dea cinstirea
cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. Coco-
Maj intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupi

-
zdbrelele porfii. Se-mi deschidd et poarra, g arunci
Vulpea il ciute pe porrar, cercind si-t picileasci
cu aceeat' gogoril;. Dar ciinele snri din culcugut
sAu ti-i fecu de petrecanie.
DIHORUL
- ' acestuja_
pila
inrra la..un
9l :l Din_ limba -aramar li se apuc; s; lins
incepu sii_i picure sing-e
u_rhorut se bu-curA
:i Iinse
ca srngereaTa rrerul pilei. pinimai depane,
jri zdreti zicindu_r
limba de roi
\.\
LEUL, URSUL SMLPEA

Leul ii ursul dedur; peste o halc; de carne Si e
luari ia cearti pentru ea. Ursul nici gind se cedeze,
leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or, pin;
cind, sleiii de puteri, cezrirS cu boturile in lSrini.
Vulpea zeri carnea care z;cea inire ei, iti infipse
collii in ea $i, pe-aici fi-i drurnul
LUPUL $I BATRiNA
Un lup fl;mind urnbla dupl pradi. La marginea
satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul
unei betrine care spunea:
Dacn nu contenetli cu plinsul, am sd te dau
la -lup.
{
/
; Lupul plodulnai
nu plece
i s(} dea departe, ci se puse
figiduit. Attepte pinipe atteptat -
cdzu intu-
nericul, $; iar o auzi pe bitrini spunind:
Nu mai plinge, pui$or, c; nu te dau la tup.
Daca o veni lupul, ii punem pielea n b51'
Lupul iti zise:,,Se vede lreaba c; pe arcr una se
spune $i alla se face", pleca din acel sat.
Si
LIBELULA $I FURNICILE
In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind ume-
zea16, aceslea il scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd
le ceru s6-i dea i ei citeva boabe. Furnicile ii spu-

sere:
Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele?
Libelula rdspunse:
N-am avut timp: am cintat toat; vara.
-Furnicile riserd qi greid ata:
Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat
-
BROASCA qI LEUL
Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o
fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin
pe malul
o strivi cubtlfii
laba $i vezu broasca iegind din ea. Leul
ti zis€:
Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi
-
ffa
LUPUL $l COCORUL
I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum
din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse:
[a, cocorule, ai gitul lung- vir;-mi ciocul in
- ti scoate osul de acolo. Am sd le rispldlesc.
gitlej
Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul
li spuse:
D5-mi resphta fngeduitd.
-Lupul clanleni din colli $i-i rispunse:
Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am
scurrat de cap cind li l-ai virit intre collii mei?
LUCRATOARELE St COCO$UL
Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap
Sile punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii
de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari
se se scoale
cocotului, sddevrem€
caa$a ti se gindire
n-o trezeasce s;-i iaFicnr6
pe sldpina. viala
intocmai, numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se
sa nu doarmi mai muh decit trebuie. st;Dina Ie
scula Si mai devreme D€ lucrdfoare.
CiINELE sI UMBRA sA
Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat
peste riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$i
chipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrd
bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul
amegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de
Astfel, ramase li f;r; carnea ce-o avusese.
CERBUL $I PUIUL DE CERB

Puiul de c€rb il intrebi odaii pe p;rintele siu:
T;icul;, egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii,
ba mai ai ;i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi.
De ce alunci li-e a$a frici de ciini?
74
.",,/ t -t
i{,*.st b w,
Cerbul se puse pe ris $i rdspunse:

- Ai dreptate, b:iele. Numai ca
inlinpl;: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l;rrind.
n-apuc sd mi gindesc la toate astea, fiindce me po-
menesc zvinlind pdminlul in fugA.
75
VULPEA qI STRUGURII
Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg
$i tor chitea cum si s€ infrupte dinrr-intii.
ajungivreme
seMulte la ei. ppei sub butuc,
ea inebule
Ca sA-ti darzise:
ciuda. nu izburi
Sint inci acri.
-
GAINA $I NINDUNICA
O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucri
sA le cloceasctr. Vdzind-o ce face, o rindunicd ii
spuse:N-ai minte deloc Dupi ce vei scoate puii Si-or
-
crette mai miricei, pe tine te-or obijdui mai inrii.
MiGARUL iN PIELE DE LEU

Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea
crezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luare
b fugn. Dar prinse a bate vintul, pielea fluturn seliind
intr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii se
intoarsert si il ciomigire zdravin.
-,rgx,,.
"_*F.
\.ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI

Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu
munca in vie. Cind ajunse pe patul mo4ii, ii chem
la el fiDupi
le spuse:
ce o se mor, copii, sA ceutali in vie, cec
am- ascuns ceva acolo.
Fe.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji. )
dupi ce pdrinrele lor inchise ochii, se apucari sd
sape in vie. Comoara n-o gdsir;, dar pAmintul l-au
sapat atit de bine, incir via incepu sd dea rod mutl
rnai bogat. gi se imbogifirA cu rolij.
YULPEA $I TAPUL
la Tapului
izvor, $ii se
sefecu sete.
addp, El cobori
pine sub unde
se ingreuie mal abrupt,
tot. Dind
sI iasi de sub mal, nici ce mai puiu. gi incepu s;
behdie. Vulpea il vnzu +i spuse:
A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r
in -barbe, te-ai fi gindit inainte de-a cobori, cum ai
st ieti de acolo.
8l
cocoR $r BARZA
Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentru
a{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le
c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco ,
dar $i o barzA deolalt cu ei.
Barza ii spuse tdranului:
Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, barz;.

Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi, am ci cuibul
chiar pe casa perintelui rau.'Pind ti dupe penele mel€
poli vedea cd nu sint cocor.
Tiranul respunse:
Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-li
fac- de Detrecanie.
PESCARUL $I PEq'TI$ORUL
Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse:

De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar
vezi de pricijit
de peciturma mea. Dac;sint.imi daisedrumul,
N-ai tragi nici
am un folos
se cresc
mare, iar cind m; vei prinde iar folosul va fi pe
masura. -
Pescarul rbspunse:
N-are minte acela care a$teapti numai folos
mare, pe cel mic sceptudu-l din min;.
td
t{ 4\,.*K
:,
IEPURII SI BROASTELE
careSemai
adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui
de care:
Pierzania ni se trage $i de la om, ti de la ciini,
-
$i de Ia \Llturi, ii de la felurite ahe fiare. Mai bine
se termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuim
ti sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecam
cu IoI t
pornirdAuzindu-i
$i ozilelor.
capAt
lopeind spre lac, hotirili sa-$i pune
pe iepuri venind, broa$rele
se aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unul
din iepuri grei:
Ia opriFva, frarilor Sd mai zebovim cu ineca-
rul.- Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea de-
cil a noastra, de vreme ce se tem de noi.
TATAL $I FECIORII
Un iali
porunci feciorilor sai se tr;iascb in bune
inlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci le
cefu $-i aduce un lirn Si le
RupelFll spuse:
Se tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe.
Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una
Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele.
Arunci tata Ie spuse:
- Asa va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA in-
telegere, nimeni nu v; va putea fringe vreodatd.
Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF,
oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.
VULPEA
Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea
$i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepu
si se gindeasd cum se scape de ru$ine. Aduni loate
suralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele
le spuse
Coada, de
e o greutate prisosea, o totdec;r;m
ne este
penucare nici o dupa
trebuinF;
noi.
Una dintre vulpi raspunse:
Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce
Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.
\F
is1.,
,iiil:
ili ,.
inlli'
TINTARUL $T LEUL
Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei
oare crezi cu adeverat cd esri mai tare deci
- Haida-de Ce fel de putere o mai fi Si aceea
mine?
se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii asta fac
90 -
fi muierele cind se iauin t;rbacd cu b;rbatul. Eu

sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6,
c; le-a$tep(
$i linlarul, trimbilind vireje{te, se ndpusri asupra
leului $iale
perife po.ni sal
sefelcilor. intepe
Leul in nascuSi labele
se bitu in pdrlile desco-
peste bot,
infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1,
I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri.
Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo.
D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care.
sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul
Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul

)i acum m; di gara un licdlos de pnianjenl
CiINELE sI LUPUL
Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga care
tr;ra. Un lup flimind Jddu bL,/'|a a,unra-r )i vru
sii m;nince.
Lupule Ciinele ii spuse:
Nu te grdbi se md m;ninci vezi bine,
s;nr numai piele fi os. Mai rabdA njlet, si;pinii me
or sd joace nunta, voi avea mincare din bel$ug f
am \; m; ingrat. Arunci \a vii sa ma manin\i.
Lupul ii d;du crezare g plecd. pesLe cirva dmp
veni iar la casa cu pricina ce sd ciinele
$edea pe acoperi$ul casei. $i,
Lupul il vezi
inr.ebe:
Ei, s-a jucal nunta?
Ciinele rispunsel
S; rii de la mini, lupule: ,ind ma vei '11ar
tsisi \reodarS \omnoros in iara portii. \a nu md
a$lepli all; nunrA.
MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc

Un mEgar salbaric. inlilnind un mdgar dome\ric,
se afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan
e la trup ti ce hranb imbeltugald primesre. Dar cind
vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de
bite incepe s;-i care stdpinult m;garul silbatic spuse:
Nu, frefioare, acum nu te mai invidiez prea
- e prelul pe carel pl;re$ri.
prperat -
CALUL 9I ST,\PINII
Un gredinar avea un cal. Calul muncea mult ti
primea hranA pulin;. $i se rugi calul celui de sus
mute
sAl
dinarul la uncalul
vindu alt st;pin.
unui olar.
A$a se $i intimpl;.
Calul se bucurecrela
inceput, numai cd la olar munca se dovedi $i mai
grea. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f;
sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. I se
irnplini $i aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu calul unui
pielar. Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai
in suflet strigiu\care
inrin\e.pre bierul in curted pielarului, cu rnaim;
de el:
Vai mie, arira mi-a fosrl [4a bne r;minearn
la ceilalli srepin', cd acum m-au vindut nu penru
muncd, ci pentru pielea mea
"2
LUPUL SI CAPRA
Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci go-
lale unde nu pulea ajunge, lupul ii spus(
vale. locul
- Ai
e mai neted. iarbasie mai
face)jbine cobori in la gusl.Aici Si
dulce
Capra r5spunse:
Nu pentru ast4 lupule, md chemi lu in vale.

De- hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te in-
srijetti,
97
CERBUL
Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzin-

du-ti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumu-
selea coarnelor sale, cn sint atit de mari de rd-
$i
muroase. Cil despre picioare, privindu-le, spuse:
Numai picioarele mis cam sl;binoage fi urite.
-Dar ial; c; din desb snri asupra-i un leu. Cerbul
o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era gata-gata
s; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sau
o padur(. Codrneli cerbului \e in.urcara irr crengi.
iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm;,
i$i spuse:
Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi
scape viala, iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele
mi-a adus pierzania.
t'
*.
CERBUL $I VIA
Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-o

vie. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada
cerbul se apucd s; rumege citeva foi de vi 6.
Auzind
,,N-o fo$net
fi vreo de frunze,
sblbedciune vindtorii
ascunsd dupdse gindird$
butuc?"
trasere inr-acolo, renindu-l pe cerb.
$i i$i spus€ cerbul, in timp ce-Si dedea sufletul
Am fost pedepsit dupi meril. CAci am vru
si meninc frunzele, care cu pulin inainfe mi-au salva
via1a.
BATRiNUL sI MoARTEA
Un b;trin tiie ni$te lemne
Si se apuce sd le care.
Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vr€me,
Hsi jos legdtura spuse:
Oi, de-ar veni
ti moartea oda6'
Moartea apiru pe loc ;i intrebe:
Iad-me-s, ce Yrei de la mine?
-Betrinul se sperie
$i r;spunse:
SA mn ajuli sd-mi pun leg;tura asta de lemne
in spinare.
:."-V-4
--IrFJ "uk'
LEUL $I VULPEA
Din pricina bdtrinelii, leul nu mai putea sd prinde
sAlb;ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase
intr-o pettera ti se pref;cu bolnav. Sdlbeticiunile
veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau
acolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se opr
la intrarea in petteri ti spuse:
Ei, leule, cum o rnai duci?
-Leul respunse:
Nu prea bine. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru?
-Iar vulpea, de colo:
Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri
-
dar nici o iegire de aici.
102
MOTANUL $I SOARECII
intr-o cas6, Soarecii se inmulfiri din cale afarb.
Mohnul prip;$i pe acolo {i se puse pe vinar. V;zind
se
$oarecii ca nu-i \a
l_ra(ilor. glum;
de nu maicu el, spuserd:
coborim din tavan, ca aici
-
n-are cum sA ajunge motanul
De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6
la ei, motanul se gindi cum se-i p;cileasca. Ca ur-
mare, se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf
a|a, facind pe mortul. Un il privi cu luare,
Soricel
Nu se prinde gi-n chip de sac de-aj atirna,
lol-nu m-apropji eu de tine
CORBUL $I VULPEA
Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza
intr-un copac. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura
aceea, a|a cA se apropie de copac $i spuse:
$rii, corbule, cind m; uil la ine, m6 bate gindul
(; dupS m;rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a
fifii un
imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea
glas irumos.
Arunci corbul de,chise plr.(,rl fr Incepu a \foncani
cil il jineau puterile. Bucara de carne cdzu in iarbd.
Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse:
M;i corbule, dacd ai avea ti ninte pe deasupra,
chiar ci ai putea fi imperar.
CEI DOI PRIETENI

Doi prieleni mergeau prin pedure, cind un urs
le ieli inainre. I nul din ei o rupse de fugr, seri
intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia,
ceblalt r;mase in mijlocul drumului. Neavind aha
ie$ire, se trinti la pamint ti fecu pe mortul.
Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi. Omul
106
incete pina se respire. UrsDl ii adulmec; obrazul

f
Si, p;rindu-i-se ca intr-adevar este mort, pleci de
acolo. DupA ce ursul se indep;rta, ceulalt cobori
din copac ti il inrrebd rizind:
- la spune, ce fi-a soptit ursul la ureche?
M;a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care fug $i
i$i lasd prietenii in primejdie.
TARANUL
SI DUHUL APELOR
Un 1;ran iti scdpa loporul in riu; de necaz, se
a)ez5 pe mal ri plinse amarnic.

Duhul apelor il auzi, i se fdcu mild de Fran ri
ii aduse d'n riu un topor de aur. it htrebd:
A1 tiu este toporul acesta?
Tnranul .espunse:
Nu este al meu.
Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta de
argirr.
$i iarAfi rnspunse liranul:
Nici acesla nu esle al meu.
-Atunci duhul apelor aduse un topor obitnuii.
Taranul se bucuri:
Acesla-i
Duhul apelor ii d;rui
toporul meu
toale cele trei topoare, ca
risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi.
AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri|niie
in dar $i le povesti toat6 intimplarea.
Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe
nralul
riuhri,
atez; pe rnal i$ arunci$intr-adins
ti incepu toporul in apA, se
se c;ineze.
Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il in-
trebi:
Al tAu esre roporul acesia?
TAranul strig; bucuros:
Al meu este, al meul

Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )i
nici lopo.ul care-i aparfinea, drept pedeapsa c;
mrnl,f.
LUPUL $I IEDUL
Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului.
I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa
Tu, ii spuse,
- cum $-m' potolesc setea. ini (ulburi apa )i din pricina asta
n am
Iedul rdspunse:
Cum por eu, lupule, $Ji tulbur apa? Nu vezi
cd-mA adip mai la vale de 1ine, Si apoi, abia ating
apa cu virful buzelor.
Te iimai poitesc sa mi rnspunzj, de ce vara lre_

Lupul spusc:
cuti ai aruncat vorbe de ocar; p;rintelui meu?

Iedul raspunse:
\ara rrec r;r. lupule. nicr ' - ma na.cusem inc;
-
Lupul se sup;r; $i spuse:
Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei bine,
atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame
LEUL, LUPUL $I VULPEA

Un leu b;trin Si beteag zicea in pefterS. Toate
sdlbSticiunile veniri sdl vad; $i s; ureze de s;nAtate
impnratului, numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. Lupu
se bucur; de prilej $i incepu s; o cleveteasci in fala
leului.
*
Vulpea, spuse e], nu-li arat; pic de respect
N-a tenit Inicar o dar;, ra s; \ad; ce faci.
2
Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10.

Auzindul pe lup ce spune, iti zise in sinea ei: ,,Las'
cA li-o plitesc eu, lupule "
Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei,
vulpeaNu m; supune osindei, ci asculr; ma mai intii,
srni:
-
stipine. N-am venit pe la tine fiindca n-am avur
t6EaL- Iar rdgaL n-am avur liindca am L.urreieral
lumea toati-n lung;i-n lat, la roli vracii, ca sd intreb
de ni$te leacuri peniru tine. Abia acum arn aflat unul
mai osebif, de aceea am Si venit in grabi incoace.
Leul o infrebi:
Ce lel de leac este?
- Iacatil: un lup de viu s; jupoi, cu pielea-i
- le-nf;Fri apoi...
cald;
Iar cind il v;zu pe lup risrignir sub gheara leutu',
vulpea rise $i grei:
ci -nrval;-i fraliodre:
{ ra-inunai rele pe.er mdfi nu-i nune.
faprelabune.
LEUL, MiGARUL $I VULPEA

vin;toare.
Leul, magarul
Prinsera mult vinat $i leulseporunci
$i vulpea h
dusere megarului sd
face imperleala. M;garul implrli lotul in trei perll
egale $i spuse:
Poflim, luali-v; parteal
-Leul se minie, il mince pe migar 9i porunci vulpii
si facd o noud impdrleald. Vulpea aduna otul intr-o
singur; grdmade, lasind pentru ea mai nimic. Leul
se uit; ti spuse:
Bravo lie Cine te-a in etat s; jmparli ata de
-
bine?
Vulpea r;spunse:
Pdlan'a mAsarului
STUFUL $I MASLINUL
Un m;slin d un stuf se luare in de er
-care-r
rai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. Mbslinul rise
(le
Se stuf
dezHnlui o furtunA:
cd s€ incovoia la stuful
orice vint. Stufulintr-o
se legena tdcu chitic.
parte
fi alla, se r6suce4 se incovoia pine Ia pAmint
fi reziste p?nd la capit. M6slinul iDi incord;, i€apen,
crengile impotriva vintului ti se frinse.-
/
f1
PISICA $I BERBECUL
Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o
fisic; ti un berbec. Cind ldranul se intorcea de la
Inunc6, pis'ca ii fugea in intimpinare, ii lingea mina,
ii sirea in spate, se freca de picioareLe sale. Tlranul
o ti ii didea piine.
'niogiia
fi Berbecul
lui piine. rivni
Cind si fie
Franul mingiiat
se la
intoarsefel
de fi
pesA i dea
se ber-
ogor,
becul ii fugi in intimpinare, ii linse mina, se frec;
rlc picioarele sale. Pe l6ran il pufni risul, dar st;lu
si vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecu
vint $i sdri in spinarea feranului, darimindu-l din
Vnzind cn berbecul i-a doborit p;rintele la p;mint,
ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn
)fre
IEPURELE
Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o
padure. Aici se simli la addpost, numai cd de arit
lrici aduna6 in el voi se se ascundd ;i mai bine
Incepu sd caut€ un loc mai dosnic, intri in tufdri$u
unei ripe, dar aici dedu peste un lup. Lupul puse
gheara pe el.,,Se vede treaba, se gindi iepurele
ce in bine mai binele s;-l caufi nu se cade. Am vrut s
me ascund mai bine Si, iare, m-am prepddit de ror..
1t8
IEPURELE SI BROASCA TESTOASA

Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd
la fug;, sA vadA care pe care. Ales€rA distanla de o
verstd.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte g
ajunse afit de departe, incit o pierdu pe broasca lestoasi
din vedere. Se gindi: ,,Oare incotro m5 grebesc?
Ia s; rni a|ez nitelu$". Se a$ez6 $ se odihneasc
ti adorm;. intre timp, broasca festoasi mergea $i to
mergea, mutind cind un picior cind altul, iar cind
iepurele se trezi, ea era de acum ling6 borna de-o
verst; a drumului.
*E"F*-EeiH 1* \a€E- +sF.

.-"e
.TL,i. *-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:
PREPELITA SI PUII EI
O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz,
scoase pui, dar se tot temea ca stdpinul ogorului
si nu inceape se coseasci ovdzul. Plecind dup; hrana
puilor, le porunci acestora sA asculte bine $i si-i
povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii.
Cind se intoarse pe inse.ate la cuib, puii ii dddurd
urmatoarea veste:
E riu de noi, meicuF. A rrecut pe aici $A-
- ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu i-a spus
pinul ti
acestuia: ,,Ovezul
Se te duci, meu
fiule, pe dat in pirge,
laavecini trcbuie
prieteni, cosit.
se le spui
$i
ce-i rog se vind la coasn." E rdu de noi, mdicuF,
mut5-ne de aici, c5ci miine dimineala vecinii vor fi
in lan.
Bdtrina prepeli ; ii asculd cu luare-aminte ti
spuse:
Nu v5 fie ieam; copii, srali f;rd grij;

- nu va [i secerat atit de repede.
vdzul -
A doua zi in zori, prepelila zburi iar intr-ate e
)i iar Ie porun.i purlor sa as(Llre ce ra mai spun(
sl;pinul lanului. Cind se inroarse cuib, puii
la ii
A dat iar stipinul pe aici, meicuF, a roi a$tepra
-
prierenii fi vecinii, dar n-a venir nimeni. Atunci i-a
.pu\ feciorLlui: ..Sd le duci, irJie, pe ta trali. pe
lJ (rnnati. pe la cumetri )r \; le pui ca.i rog sa
lind neapArat miine la coas;".
ovazul,Nuspusesperial,
vb
b;trina copii, nici
prepelili. miine nu va fi secerar
In ziua urmdloare, intorcindu-se iar la cuib:
Ei, ce-afi mai auzii?
A venit iar sr;pinul cu lecioru-su pc arcr, au
ror a$leplal rudele. Acesre nu s au arahr. Alunci
i a spus el fecioruiui: vede
tiule, ci ajutor n-om,,Se primi de cenicnieri. a$teprdm,e
degeaba Ovniul
nr pirga. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli, ca
nirne. cum,-o crEpa de ziua. venim aici )i ne dpu-
.ii'n srnguri de coasd".
Ei, puiprii mei, spuse prepelila, de vreme ce
,)mul a hoteril sd puni singur mina, fir; sd a$epte
,Ilulinl dealtora,
ajutorul aici.
treaba se va face. Se cade se oe
PAUNUL
P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp;rat. P;unul
it; desi;cu coada ti se declare pretendent la coroan;.
Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage
imp6rat. Atunc; colofana inlrebA:
Ia spune, c;nstiie p;un, cind ai sd fii tu impara
cum- ai sd ne aperj de toim, cind acesia ne va lua
Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea, iar pa$retul
cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna.
Pini Ia urme, hotSrir; s;J pun; imp;rat pe vulrur.
,. .?&:c
'?1.":.
^,1.-.'t4
URSUL $I ALBINELE
Un urs veni la o prisacd

$i prinse pagubi sd face.
Albinele, dind aprig glas,
Au teberit
,,Vai, nasul pe al
meu, s;u
simt
nas...
c5-mi ia focl"
gi ursul o lu; din loc.
-:LV
,:?;-"
:: .r+'
:t.
,y "15.
tF- +,
4,
iL
(
--1T'
iit
- "#.:
s: .N
"a ?t
*
ALBINELE $I TRiNToRII
D€ cun veni vara, trintorii se luari la cearlS
cualbinele cine se manince mierea Albinele che-
nare o viespe, sd le fie judecator. Viespea spuse:
Nu pol holeri nimic din capul locului, fiindcd
nu $1iu care din voi a iicut mierea. irnperlili-vn
a;adar in doi stupi rima$i neocupaii - intr-unul s;
srea albinele, in celdlalt trinlorii. Peste o s6ptamin;
am sa-mi pol da seama care din voi a f;cul miere
mai mull, $i mai buna.
Trintorii serira indata cu gura:
Nu ne
Viespea invoim.
respunse: ne faci judecata pe loc
Si
Acum, chiar cd o pol face pe loc. Voi trintorii
nu- vi in\oil: tiinJc; nu >rili sd (d((li mierea .i
vd indopali din munca altora. Punefi-i pe fugi, albi-
nelor
5i alb;nele lc \enira Je ha,j r-in'orilor'
t25
PAUNUL $ COCORUL
Un cocorun pdun se infrunlau intr-o dispuf;
fi
aprinsd care din ei e o pasare mai de soi. peunul
Eu sint cea ma; frumoasd pasire. in coada mea
-
strilucesc toate culorile lumii, pe cind tu etti cenu$iu
fi uri..
Coc-orul spuse:
In schimb. eu str6bat in zbor inafiurile cerulur,
pe-cind tu ili faci de lucru prin curtea cu b;legar.
t26
PITPALACUL SI ViNATORUL
Un fi'palac nimcri in pla.r unui pi\irar )i inietrl
s; se roage de el se-i dea drumul.
ii eu.Dac;
Am imi
snJi
daiademenesc in plasa
drumul, ii spuse alli
el, aln $ te slujesc
pitpalaci.
Afa, carevasAzica, grAi pisararul. Aila ci nu
ii-af fi dat dnlmut nici inainte, dar acurn ti mai
puin se le a$fepfi la asla am s; li sucesc gitul
liindcd etti gata $-; vinzi pe ai lei.
VRABIA
Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd
indate la pisiri ti le spuse:
Suratelor, venti cu toatele in grabd sA ciugulif
din- el, din sfoare va impleti plase, iar in tlase ne va

seminfele de in. Acesta va cre$te, omul va face sfoare
prinde pe noi.
Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar aceasta
nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele
Ciad inul inflori, vrabia chemA iar p;s;rile sd ciu-
guleascd inul,
pricina lui. ca sAn-o
Pisirile nuascultari
pitimeasci de tirziu
nicimai din
data asta
Inul ajunse la maturitate $i d;du snminln. Pentru
a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile, $i to
pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare,
Asa incit, vrabia se super5 pe suratele ei, plec; de
Ia ele veni sd trdiasci in preajma oamenilor.
ti
t2E
ERETELE SI PORUMBEII
Un erete se tor lua dup; porumbe;, dar nu izbulea
sn prind; niciunul. Atunci se gindi la un vicle$g.
veni
s; le ling; hulub;rie.
vorbeasci norumbeilor. cum c;coriac
\e .r)ezd inrr-un ar vrea \o \(
)i incepu
puna in slujba lor.
Am Iimo liber berecher, le \puse el. iar pe
voi v; iubesc. Iat; ce trebuie sa facei: lSsati-mA
in hulub:ria voastr;, proclamalime imperat, iar eu
\; voi sluji cu credin16. Nu numar ca
obijduiesc, dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac;.
Porumbeii se invoird, il tisar; pe erete si intre
la ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie, eretele
incepu altfel sa le vorbeasc;:
r05r.u >r rreb-re.j-mi Jdti r\ul-
-Sinr i-nnirarul
rare. Inainre de rodre, ;r fiecdre zi la md.i vor minca
$i zilnic sacrifica cire unul din ei. Cind se dez

meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut, era
p.ea rjrziu.
Nu irebuia se-l I;sam in huLubirie, asta-i
graira ei, Acum nrmic nu ne nai podle ajLra,
ST-APiNUL SI LUCRATORUL
La o nunl; veni nult; lume. Vecinul celui cu nunta

chemA la el pe lucrilorul sdu $i ii spuse:
Du{e;i
vecinului.
vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra
Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casa
vecinului un buruc, iar eL se atezi pe prisp;, a$ep
tind ceasul cind oasp€lii vor incepe sd se impr;Stie
pHlii ircep. ple(e. Fie(arc, de
In ietea
cun1 oa case, se policnea
'firtir. din rJ \, de buluc, sc;pa
cile o sudalmd li pleca mai departe. Numai o sin-
gure bAlrinA, dupd ce se poticni de butuc, se intoarse
din dfum fi il indepArta din fala intrdrii
Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. Acesta il
inlreb6:
Mul{isingur
oameni au fosr?
dar accla era o batrin;.
Un
- Culn aSa? om, ti
P:i, cllrn ahfel. Am atezai un buluc la inl.are,
toli s-au impiedical dc el, dar rimeni nu l-a dat la
o parte. Ata fac li oile. O singura bilrind a inde-
pinat
nii. butucul
Deci, de acolo.
ulr siigur om aA$ procedeazi
iosl.
o
ULCTORUL $I CEAUNUL
Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ulcioru

il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o sca
toalci. Ceaunul spusei
c5-mi tragi tu o scatoaki, c;-li trag eu una
tot-una va fi. Tu ai sd te alegi cu capul sparf, nu eu. -
132
LILIACUL
Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale
Si pesiri, Liliacul nu se abture nici unora nici celor-
lalli fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrun-
LatiinceDut o;sirib se dovediri mai tari decit
anirnaleb ;i atunci liiiacul se dddu de partea lor
-
bura cu ele fi spunea cd-i pasd.e, dar mai lirziu,
cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA
liliacul s€ dddu cu animalele. El le ariti dintii din
gu16, labele. slircurile pieplului, suslinind
este animal li cd le iube{te numai pe ele.|iCind,
sus lare
ce
in cele din urn5, izbindir; totu$i p;serile, liliacul
vru si treaci de partea acestora, dar pdsdrile i
alungard,
Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace
prin prin
tiburi, arunci liliacul
de zboarx numai pe ins€rate $ibeciuri,
tr;;efte nu se mai de scor-
cu
niciuna din pe4i.
ZGIRCITUL
Un zgircit aduni o ulcicn cu bani, o ingrope in
p;mint $i se ducea zilnic, in mare taina, sa,$i vadd
comoara. argat
urma, dezgropd noaptea
ulcica $i oUnfur, deii acolo.
linu Cindiizgircirul veni sA-$
vdde agoni.eala. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse
pe jelit. Un vecin il vnzu ti ii spuse:
La ce mai jele$i? Doar nu te foloseai de banii
- N-ai decit se-li faci drumurile ca de obice
aceia.
fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i
toruna l;o fi.
*Eb
TARANUL $I CIINELE
Un ciine cezu in fintind. Tdranul se apucd sel
scoatA, dar ciinele il mutce de mine, Taranul il azvirli
inapoi, spunind:
Sa piei, afurisirule, dace mi mu i fiindcE vreau
si te scap'
CIINELE CU JUJEU *
Ciinele incepu si se dea Ia geini. Srepinut ii prinse
.la.eil un juje . Arunci ciin€te porni pe la alre curti,
ararinou-t] $t spunind:
.- la uitati-ve
JuJeul cir de mull md iubette sdpinul
Dintre toli ciinii, numai pe mine m-a lnsemnal.
. JDjeu m ic. I ri u ngh'ular. care * pune la giru | animaletor
,jug
ca sa nu poala rrece pnn gard.
CIOBANUL
Un cioban pierdu o oaie. O c;utA pesle tot, dar nu

putu da de urma ei. Atunci prinse a se ruga ti fn-
gedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece
copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cio-
I3E
banul in pddure $i didu peste ni$te lupi, care tocmai

isprdveau de mincal oaia pierduta. li gdsise pe holi.
Dar cind lupii se repeziri la el, ciobanul prins€ a
se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o
rubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei:
139
CIINELE PE FIN
Ciinele se tolinis€ pe fin, lingn grajd. Vacii i se
ficu d€ o gure de fm - venigurd sub per€teie grajdului,
viri capul gi abia apucd o de fm, ct dul5ul
mirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte
$r spuse:
Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. nici singur
nu mininci, nici pe altul nul las5.
110
LUPUL $I OSUL
Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri
se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac;
de pirrecanie, dar se lemu
nu piardd osul. $i o lub sn
lupuldeichida
la gura,
sindtoasa cuca sa
cd-
lelanddi dupa el.
'f
CIINELE $I HOTUL
Un hot se apropie de ograda omului. Ciinele il
simti $i incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de piine
ti o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi
la hol sil mu e de picioare.
t42
- De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i

spuse hotul.
dau piine, ii
Te musc, fiindc; pine a nu-mi da tu piine,
nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu. Acum
ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r;u, de vreme ce
incerci se mA mituie i.
143
LUPUL $I IAPA
Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. Veni la

herghelie ti spuse:
Vdd la voi un minz care tchioapiti. Oare nu
-
cunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi
lup||, cunoa]tem un asrfel de leac. care vindeci pe loc
Una din iepe il intrebS:
- D'apoi
Da' tu $tii
cumllecui?
Atunci, rogu-re. lecuiefle-mi piciorul drept din
- ce md cam line o durere in copita.
spale.
., Lyp,ll.* duse numaidecit la ea, da'ndati ce ajunse
linga piciorul cu pricina. primi o copira de-i zb;ra-d
toti coltii din gu re.
t1
'
VULPEA $I LUPUL
Vulpea il vizu pe lup ca bi ascute collii.lntrebe il
- De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te
Lupul rSspunse:
Tocmai de aceea ii ascul, c6 n-am cu cine m
bate. Cind oi avea cu cine, n-oi mai avea timp
sa-l ascut.
t,)
't'
n) \-'',f
l-'' dn4
CERBUL ql C1.,-Ut,t'/
_ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi
de pe pigune. Calul veni la om fi il ruge sd-i ia apl-
rarea.
ii lud9iapirarea,
puse friul
schimbOmul qaua pe alungi cd dar
cerbul,
cal. V;zind in
cerbul
a fost alungat, calul spuse:
Mullumesc, omule, acuma las;-m; sA plec.
- Ba nu te las, fiindca mi-am dar s€ama cit;
nevoie am de tine.
gi p;siri calul pe linga el.
DOUA BROA$TE,'//
d mlattinile secari din pricina cildurii

Hele$teiele
prea mari. Doue broatte porniri se caute apa, Au
ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpd-
neasca daca e bine sau nu sb sard in finline. Una
din ele, mai tindr;, spuse:
zic si sdrim, api e multe in fintine $i nimen
nu-ne va pricinui acolo vreun necaz.
Ba nu, o fi apd mult5, cum spui, dar dacd totut
- pini la urmx, de acolo nu mai ietim.
seacd
148
LUPOATCA $r PORCUL'-'/
O lupoaic; ceru porcului sa o gizduiasci peste
noaple. Porcul o gizdui. Lupoaica fitt ciliva pui.
PorculVezi lisatsint
se ruge sd fie puii la locul
prea lui.
nici, ai pufintice
- ti singur,
rdbdare, ii respunse lupoaica.
Por€ul se gindi: ,,De, sA mai a$tept..."
Trecu vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul
lui. Lupoaica ii spuse:
incearcd nrimai sn te legi de noi. Acum sintem
- te facem bucdfele.
$ase,
TAURUL $I BROASCA
venind spre lac, taurul d;du peste un cird de
broscule pe una o stdvi sub copita, celelalte sA-
rirx in
spuse: ap;. Una din broscule, intorcindu-se la maici-sa,
Tii, mdicufn, ce animal mare am vezui, te cup-
-
rinde groaza, nu alta
- Cun, era mai mare decit mine? intrebx mama.
Mult mai mare.
B;trina broasci se umfl; ti inrrebe iar:
Mai mare decit sint eu acuma?
Mai mare.
-Betrina se umfld ti mai mulr:
$i decit acum?
- gi decii acum. Chiar de-ai plesni, cit taurul nu
vei fi.
Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate
purerile ti chiar c; plesni.
150
BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT
Broa$tele incepuseta s; se certe intre ele ii nu

aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA.
Arunci ie rugar; celui de sus sa Ie triniti un impdrat.
Se intirnpl5, ca deasupra bdllii lor sA se fringi un
ram uscat ti se cada in api.
- Iard fi imparalui srrigard broa$ele ti se rm-
orastiare care incotro.
Numai cA ramul, cnzind in noroiul ba\ii, r;mase
acolo. Aroa$tele prinsere curaj ba inotind,
-
ba saltind se apropiara de el. Ramul nici
infipt c; miSca.
Broaslele'lii zisera alunci c, prea e pa$nic imp;ra-
tul, cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte
judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un
imDarat. Se inrimpla ca locmai alunci, un billan care
rreiea in zbor pi deasupra ballij, sa coboare in ea
Broa$tele
latise bucurard Si adevirat.
impiratul spuserA: viu ti
ti Acesta este
va-Sti sd ne face dreapti judecatd.
Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devo-
reazi una dupi alta, broaftele regrelari pe patnicul
impdrat de mai inainte.
151
NEGUST'ORUL $I HOTII
inprAvalia unui neg stor inlrare doi oameni sa
cumpere basmale. Negustorul
se ftrtoarse
la ei ca se scoaL; marfa. dar cind reveni {i spatele
cuprivirea
ii cnzu pe tejghea, vazu ce o basma dispiruse. Ne-
gustorul ii opri pe cei doi ;i le spuse:
Careva dintre voi a luat o basma.
Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupra
lui nici un fel de basma, iar celilalt cd n-a luat
basmaua de pe rejghea. Atunci neglstorul spusei
In cazul acesra, amjndoi s'rnLeri horii.
Ghicise c; unul din ei luase qi ddduse celuilalt
basmaua ti il buzundri p€ holul care se jurase ce
n-a luat basmaua de pe tejghea. O gdsi asupra lui
9i ii duse De amindoi la comisar.
I5)
SoARELE $r VINTUL
Se incontrard soarele si vintul. care din ei va
izbuti si-l dezbrace mai repede pe om. Vintul se
porni se smulgi de pe imbracdminrea.
$apca din cap |i ii flurura Ii
el naprasnic hainele, sdlta
iar
omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina
mai bine. ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace
pe om. Se apud Si soarele de treaba asta. El numai
cn-l pirpeli nilelq pe om, ci acesta se $i descheie
la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. il mai pirpeli pe
atita, ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli

Dokumen - Tips - Lev Tolstoi Furnica Si Porumbita Ilustratii de Mihail Romadin 561d580b8fd27

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips - Lev Tolstoi Furnica Si Porumbita Ilustratii de Mihail Romadin 561d580b8fd27

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/23/2018 LevTolstoi-FurnicaSiPorumbita(IlustratiideMihailRomadin)-slidepdf.

Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a pub-

prine cnqi ale scrino.ului,

cu o soncluzie eu .u o norala Lev Tolsto'

l/, VULPEA $I COCORUL

torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpe

O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe ce-

p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunse

Lupul o Ie$, iar veverila se cafiri in copac $i de

VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL

DOI COCOSI $I UN VULTUR

- Bun $i ii coco$el frumu$el $i prieten al meu.

Coco$ul de munte respunse:

Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile ti se preg5ti

Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul are

SOARECELE CARE S-A TNGRASAT

Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca

BROASCA, SOARECELE SI ULIUL

Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-se

$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$

Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie

MAREA, RIURILE QT PIRAIELE

Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpe

Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te

md priveqte, cunosc taptezeci tiprivinF

fac- unDe acum am

rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-au

cit poti de inainte

BROASCA TESTOASA qt VULTURUL

Broasca l€stoasd se tot ruga de vultur se o invele si

Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal.

b pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete

Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI.

Leul incepu se rida, adid-cum poate un |o-

GAINA $I OUALE DE AUR

CIINELE, COCO$UL $I VULPEA

Maj intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupi

LEUL, URSUL SMLPEA

le ceru s6-i dea i ei citeva boabe. Furnicile ii spu-

Astfel, ramase li f;r; carnea ce-o avusese.

CERBUL $I PUIUL DE CERB

Cerbul se puse pe ris $i rdspunse:

MiGARUL iN PIELE DE LEU

\.ITICULTORUL $l FECTOR lt SAI

Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, barz;.

Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse:

fi muierele cind se iauin t;rbacd cu b;rbatul. Eu

Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul

MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc

Nu pentru ast4 lupule, md chemi lu in vale.

Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzin-

Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-o

CEI DOI PRIETENI

incete pina se respire. UrsDl ii adulmec; obrazul

a)ez5 pe mal ri plinse amarnic.

Al meu este, al meul

Te iimai poitesc sa mi rnspunzj, de ce vara lre_

cuti ai aruncat vorbe de ocar; p;rintelui meu?

LEUL, LUPUL $I VULPEA

Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10.

LEUL, MiGARUL $I VULPEA

IEPURELE SI BROASCA TESTOASA

*E"F*-EeiH 1* \a€E- +sF.

E"F-EeiH 1* \a€E- +sF.