CUViNT

INAINTE
Marele
scriitor
rus Lev Nikolaievici
Tolstoi s-a
n;scut,
a c.escu!
t
a t.ait o bune
parie
din vialn
in mediul
snl6c, la
Iasnaia
Pol;ana.
El ia iubil
mult
pe
copii
fi
a inchi
nar o
seami de
povestiri
;i
basme
celor d'n
Acale
povesli.i
ii
basme
ToLstoi le-a
pub-
lica1
pntru prima
datn
Prin
anii
1874-
l8?5
in
,,Abecedarul" J
is
,.c;4i
rusesti
peniru citil". Cu
ajulorul
lo. multi copii
au inv;jai
sn citeasc;
9i
sn scrie
Tolstoi a
inclus
in ele o
sumedenie
de istorioare
$
legende din
lile.atura
anica luate
din viala
diferitelor
popoare
ale lumii.
Copiilor
de azi
le sint
prea
bine
cunoscute
povesiirile
fi
basmele
ca,.Filipok",,,Trei
u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul
din Caucaz",
,.Leul
ii
ciinele"
ti
altel.
Pe
ljngn acesre
prine
cnqi ale scrino.ului,
vor inr.a acuD
in lecirtra
copijlo.
ti
fabu,
Iele
lui Lev Tdlsioi,
Ele sint rindune
h
ordinea in
care insu$ scrinorul
le a
pregarir
penlru
ripar. Canea
incepe cu iabllele
cele
nai simple,
apol vin ahele mai
.omplicare...
Lui Lev Tolsloi
ii
pli.ca!
din
cale atare
iabulele
scurie
t
simple iegie
de sub
pana
inleleprului iabulisi
al anrichil;fti.
grectrl
Esop,
Penrru a I
purea
rraduce cr fideliiare
pe
ralentatul
iabulisr, scriilorul
rus a invaFi
lrnba
grcact
reche,
a cirir numeroase
cnrli.
Traducind fabulele lui
Esop, L.v
Tol
sroi nrcludea
in ele fie o zicaloare
(ca
in
,,Naufrasi!'),
rie
o
povesre
populafa (ca
ii
.,vulpea
ti
sorcanul").
fie cn b r.ans
io.Dra
inrr-o
povesrjre
din viala
de toare
zilele
(vezi
,.Cej
doi
prieleni').
El inrroducea
actunea rabulelor
jn
ntediul naial.
aia lncil
clc
deveneau basnc .utti,
opere de
sire
siariioa.e ale
naretui sc.iiror.
Fabulele
lul Lcv Tohroi
inrere$aza
in
egale nasura
arit
pe
copii cit
ti
pe
oanenii
adulti,
ca hi$c
povestiri
fabuloase.
in care
rorul
este caprivanr
ti
plin
de invnFninre.
Dar fabula, spre
deoseblre de
povesre,
include
in
ea iniordeauna
o ironie
jnlperoare
sau
un ave.tismenr
fioros. Apoi,
ea ene scunt
ti
pe
inlelesul luturor,
Fabulele
anti.hiralii se
lerninau rodeauna
cu o
soncluzie
eu
.u o norala
Lev
Tolsto'
.enunF la
acene
finalizn.i.
prstrjnd
doar
aclirnea
ti
caraclerele
Fersonajelor,
fiind
incredif,lal ca
loli copiii
vor rrase
nlvilAnin-
Eroii carlii
lui Lev
Tolsroi sinl
variali.
Sinr
oaneni,
sinl
zei, sint
dobitoace,
dar
oricare
ar ii intili$rea
lor, autornl
poves-
teqre despre
i adr.sindu
*
in
prinul rind
copiilor-
De aceea
poate
uneori
aYen
inpre
sia
ce eroii sni
nu sint
decit
nitte baiet
$
felite
purlind
mdtti
de carnaval
Fiindce
ba
ici, ba
colo. scapara
de sub
masca
depldatd
o
privire
poznalA,
plin;
de intelisenF
Aceaste
particularitale a
labulelor se
straduig$e
si
o
pislreze
in
ihstratile
sale
pictorul
Mihail
()-
V}
I
q,!7>
!u
M
$f
,.,'
w
cA|,uI-
sr
rAPA
,.
$i
ziua
Si
noaptea
iapa
s ducea in
cimp, la
piscut.
CiL; vreme
calul
se indsruia
noaptea,
iar ziua
ara.
Odatd"
iapa ii spuse
calului:
-
De
ce ari?
Sd
fiu
in locul
tdu, nu
m-a[ duce la
arat. O da
stdpinul cu
biciul, dau
$i
eu cu copita.
A doua zi
calul fdcu
dupi cum fusese
sfetuit.
V5-
zindu-l
dintr-o
dati adt
de inderitnic,
lSnnul
inhdma
pa la
plug.
l/,
VULPEA
$I
COCORUL
Vuloea
ii
ootli
pe
cocor
la
masa
Si
ii aduse
ni)le
ram:| inrr-o
farfuiie
intins6.
Geaba se
stradui
coco-
rul si apuce
ceva cu
ciocul seu
lung'
iar vulpea
linse
t0
torul intr-o clipiti. A
doua zi, cocorul o
pofri pe
vulpe
la
el
$i
ii aduse zeama intr-un
ulcior cu
girul
strimt.
Botul vulpii
nicicum nu incepu in
ulcior, dar
ciocul
lung al cocorului il
goli
la repezeaH-
PUTI MAIMUTEI
Z.
O maimuti
avea
doi
pui.
Pe unul
il iubea,
pe
ce-
l;lalt
nu. intr-o
zi, nilte oameni
luari
urmele
maimu-
fei.
Aceasta
inFfici
puiul indragit
si
fugi
cu el, Ie-
p;dindu-l pe
cel5lalt, Puiul
neiubit
de
mami se ascunse
in hnligul
pidurii,
oamenii nu didurd cu ochii de
el
si
trecurd mai departe.
Maimula sxri intr-un copac,
dar,
grdbid
cum era,
izbi
odrasla
cu capul de un ciot
ii
aceasta muri. Dupe ce
oamenii
plecare,
maimula
porni
se-Si caute
puiul
niubit, dar nu-I mai
putu
gdsi
si
rimase
fi
fdre acesta.
I3
LUPUL
qI
VEVERITA
S;rind in
joacd
de
pe
o
creange
pe
alta, veverila
c;zu drcpt
pe
spirarea
unui lup adormit. Lupul $ri
in
picioare
$i
vru
s-o manince. veverila
se rugi:
-
La$-me,
lupule, sA
plec.
Lupul ii spuse:
-
Bine, am sd te
las, dar numai cu condilia se-mi
spui de ce voi, veverilele,
sintefi atit de vesele.
ln timp
ce
pe
mine md incollette
necontenit uritul,
de cite ori
md uit la voi,
v; vad zburdind
$i
zbenguindu-v5
prin
crengile
de sus ale copacilor.
Veverila ii rdspunse:
-
Mai intii lasi-m; se
me urc in copac, iar de
acolo
li-oi
spune, c;ci aici
mi-i fricA de fine.
Lupul o Ie$, iar veverila
se cafiri
acolo ii spuse:
Uritul te incolfe$te fiindcd
esti
i1i mistuie
inima. Pe cind noi sintem
siniem bune
$i
riu nu
facem nimenui.
in copac
$i
de
rdu. R;utatea
vesele
fiindcd
VULTURUL,
CIOARA
$I
CIOBANUL
O turmi
de oi
p4tea pe petune. Pe nea eptate,
apdru un
!ulrur
-
se
prav:
i din inallul
cerului.
inqfricd
in
gheare
un miel
+i
il duse cu
dinsul. O cioard
vezu intreaga
inlimplare
$i
ise
lecu
$i
ei de o
bucdlici
de
carne
proaspdld:
I$i spuse:
.,Nu-i
mare scofatd.
Am se
incerc
$i
eu,
ba am sd.
fac trcabd
mai
bund. Vulturul
e un
prostdnac,
a
luat
un mielut
pirpiriu,
pe
cind eu
am si iau
berbecul
acela
gras,
de
colo."
Zicind asta,
cioara
iqi infips
ghearele
in
lina miloasd
a berbecului
$i
dedu
sd-l
ridice, dar
geaba
strddanie.
Nu mai
$tia
nici cum
si-fi scoati
ghearele
din
lind
Veni
ciobanul,
i le smulse el
din fne, suci
gitul
ciorii
gi
o azvirli
cit colo.
DOI
COCOSI
$I
UN VULTUR
Linge o
gremadt
de
bdlegar se b5teau doi cocogi.
Unul din ei fiind mai
puternic,
il betu
pe
ceHlalt;i
il alunge de acolo. Gdinile
s adunare in
jurul
invin-
g;torului
$i
prinsere
a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca
cei din curEa vecinx sd
afle despre
puterea
$i
faima
sa.
Atunci zbur5
pe
acoperi$ul magaziei, b5tu din
aripi
$i
cinte cu
glas
risunetor:
-
Privili-md, I-am bdtut
pe
celiblt cocotl Nu se
afld alt cocot
pe
lume care se se
m5soare
cu
mine!
Nici nu apucri
sd-qi
termine bine strig6rea. ce un
vultur care trccea
pe
sus iI dobori il insfece in
gheare
si
il
duse
in
cuibul siu.
R
DRUMETII
Un b;trin
Si
un tinar mergeau
pe
drum. Deodad,
ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac
plin
cu
bani. Tin;rul il ridici
qi
spuse:
-
Dumnezeu m-a
procopsit.
B;trinul
grei:
-
S-ar
cuveni, zic,
pe
din dou5.
Tinirul spuse:
-
Nici vorb;, ce nu l-am
e;sit
impreune. Eu
l-am
ridicat.
Belrinul nu-i r;spunse nimic. Au
mai mers citva
timp impreuni. Deoda6, aud in urma lor
tropot
de copite
ti
strigetele
poterei:
-
Cine a furat un sac cu bani?l
Tinirul
se sperie
$i
spuse:
-
Sd nu dem de vro belea, bunicule,
peniru
banii
s5sili.
Batrinul rispunse:
-
Banii i-ai
gesit
tu, nu noi;
ti
beleaua de ase-
Potera il intfic;
pe
fl;ceu
ti
il duse la
tirg,
pentru
judecal;.
iar berrinulse inloarse linistir
acasd.
@Eq
$OARECELE,
coco$ul-
$r
MoTANUL
Un
toricel
se duse sd se
plimbe.
Umbl;
ce umbH
el
prin
ogradd
$i
se intoane
la mama.
-
Am vizut,
mam;, doue
animale. Unul
era tare
fioros, celdlalt
tare blind.
Mama il intrebe:
-
Ia spune,
cum ardtau acele
fiare?
$oricelul
r;spunse:
Cea fioroase umbla
de colo
pina
colo
prin
ogra-
dd, avea
picioarele
negre,
moJul ro$u, ochii
bulbucali,
clonlul ca un cirlig. Cind
am trecut
p
lingi
ea, a
deschis clonlul, a ridicat
un
picior
fi
a
prins
a
rdcni
alil de lare. ca nu
triam
unde s, ma ascund.
-
Acesia-i
coco$ul,
grdi
bdtrina mam;. El nu
face
rau nimenui, se nu te temi
de dinsul. Da'
cealaltd
fiarA, cum ar;ra?
-
Cealald st5tea toldnitd
pe-o parte
$i
se incelzea
la soare. Avea
gitul
alb
$i
pufos,
libnlel
cenu$;i,
netede, iti spela cu limba
bldnila de
pe
piept
$i
dddea
uSurel din coade cind se
uita
la
mine.
BAlrina mam; spuse:
Prostulule,
prostulule.
Pdi
hsta-i chiar moianul!
clee$u!_pE_rugxl_E
$I
YTJLPEA
Un coco$
de munte
$edea
in copac. Vulpea veni
sub copac
$i
ii spuse:
-
Bun
gesit,
coco$el frumu$el
$i
prieten
al meu.
De cum am
auzit
al teu
gldscior
am
$i
luaFo incoace
la
picior,
ca se vEd cum o mai duci.
-
Mullumesc
pentru
vorba bune, respunse coco$ul
Vulpea se
prefecu
ce nu aude,
$i
spuse:
-
Zis-ai ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, co-
co$el frumu$el
$i
prieten
al meu, si cobod colo-n
iarbi $ le mai
preumbli
gi
si schimblm o vorbS-
doud impreune, ci a$a nu te
prea
aud din copacul
Coco$ul
de munte respunse:
-
Fricd mi-i sA cobor in iarba. Pentru noi. Dasd-
rile,
e cu
primejdie
se umblEm
pe p;minl.
-
Nu cumva
fi-i
frice de mine? intreba vulpea.
-
DacA nu de line. de ahe fiare mi-e fricd. raspun-
se cocolul de munre. Sint ror felul de fiare.
-
Se
nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel
ti
prie-
tn al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz,
precum
cd se face
pace pe
intreg
pdmintul.
De acum
fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele.
-
Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite,
ved niqte ciini
gribind
incoace. Dacd em ca inainle
vreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i aga
cum sDui. n-ai de ce le reme.
22
Auzind de ciini,
vulpea ciuli urechile
ti
se
preg5ti
s-o ia din
loc.
Pii de
ce fugi? o intrebi cocotul de munte.
Doar a aperut ucazul,
ciinii n-or se se atingd de
tine.
-
Mai
ttii?!
Poate n-au auzit ince de ucaz.
$i
o tuli
de indad.
Un lup
jigarit
umbla
pe
la marginea satului
$i
se intilni cu un ciine
gras.
Lupul
il intrebe:
-
Ia spune, ciine, de unde dobinditi
voi denin-
care?
ciinele rispunsei
-
Oamenii ne hrdnesc.
-
se
rede
rreaba cd la
grea
muncd
vA
pun
oamenii.
-
Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de
fecut
eslf si
p;zim
curtea
pe
vreme
de noaple,
-
Numai
pentru
atita lucru vd
hrenesc
ei a$a de
bine? se
mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o
slujbd ca a
voastri, cici noui, lupilor, ne vine tare
greu
sd dobindim
demincare.
-
Pni atunci, haide, spuse
ciinele. Stdpinul are
sd te hrineasce
gi pe
tine la fel.
Lupul se bucuri de
propunere
Si
porni
impreunie
cu ciinele
sI se tocmeasci in slujbi la oameni. Dar
cind si intre
pe poart;,
numai
ce bigd lupul de seame
ce
pe grumazul
ciinelui
phrul
este cam ros. Il
intreb;:
-
Da' rositura
asta. ciinele. de unde o ai?
-
O an a|a, rSspunse
ciinele.
-
Adice,
cum a$a?
-
PAi a$a, de la lanl,
Ztua slau legat in lanl
$i
uire ce
acesta
mi-a
cam ros
pdrsl pe grumaz.
-
Atunci, rlmii
sdnetoq ciine, zise lupul.
Nu
me
mai duc
se faesc
printre
oameni. Chiar de-oi fi
mai
pufin gras,
da' voi trei nber.
NAUFRAGIU
Nitte
pescari
mergeau cu
barca. Se stirni
din senin
o fununA niprasnice.
Pescarii se
speriare. Lepidard
vislele
$i
prinsera
a se ruga lui Dumnezeu,
se-i scape
de Ia inec. Furtuna_
mina barca
pe
fluvir inspumaf
tot mai departe
de
mal.
Atunci un
pescar
bdtrin le
spuse:
-
De
ce-ati lepidat
vislele? De ve rugali,
din mina
visla n-o ldsati.
4*
I.
.
ri,-.
r
.*ri,!ji.rli
SOARECELE
CARE S-A TNGRASAT
Un
toricel
roase dugurneaua
qi
fdcu o deschid-
turA in ea. Trecu
printr-insa
d
gasi
mincare din bel-
tug.
Numai ca
toarecele
era rare lacom
ti
minca
pine
se umflA. Cind se lumind
de
ziu5,
ioareceb
dedu
si se intoarc;
acasb, dar burta umflatd
nul mai
lds5 sd treaci
prin
deschizdturd.
.3
SOARECELE $I
BROASCA
Un
soarece
veni in ospelie
la broasc6.
Broasca
il intimpine
pe
mal
ti
prinse
al
pofii
in
palatul
sAu
de sub
ap5.
$oarecele
dete sA o urmeze,
dar inghiti
lz api. cA abia
izbuti sd se
caFre inderit
pe
nal
Fi
s5-ti
scape zilele.
-
cit vbi trdi,
grii
pdfitul,
nu
m-oi mai duce
in
ospelie
la necunosculi.
BROASCA,
SOARECELE
SI
ULIUL
Broasca
Si $oarecele
se sf;diri
intre ei.
Urcindu-se
pe
un
muuroi,
se inceierare.
Un uliu
care zbura
pe
sus, vizind
ca au^uirar
de el. cizu
asuprale
gi-i
inlfaia
rn
gneare pe
amrndol.
$OARECELE
DE RIND
$I $OARECELE
DE ORA$
Un
$oarece
infumurat
de la ora$ veni ln ospelie
la un
soarece
de
rind. Acesta locuia in cimp
ti
ili
ospeti musafirul cu ce-i era
la indemine
-
nitte boab
de
griu
$i
de maz;re.
$oarecele
cel
infumurat ron-
ldi
ce ronldi la ele
$i
spuse:
De asta
si
arili
atit
de
jig;rit,
fiindci triiesti
in sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim
noi.
gi
toarecele
de rind veni
la
el.
A$teptard
amindoi
sub dulumele
pind
cdzu
noaptea,
Oamenii cinare
ti
se retrasere.
$oarecele
cel
infumurat i$i introdus
oaspetele
printr-o
deschizdturd din dutumea in suf-
ragerie
$i
amindoi se urcare
pe
mase.
$oarecele
de
rind nu v5zuse de cind se
ttia
pe
lume atitea bune-
tef
ti
nu se hotrra de care
sX se
apuce mai intii. El
spuse:
-
Ai
dreptate,
traiul nostru este s&ecdcios. Am
sX vin sn locuiesc
si
eu la ora$.
Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure
-
un om cu o luminare in min; didu buzna in sufra-
gerie
ti
se
porni
si
prindi
toarecii.
Abia izbutire
cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din du-
tumea.
-
O, nu, spuse dupe asta
Soarecele
de rind, tot
mai bun este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese,
dar nici spaime dintr-astea nu cunosc.
3I
MAREA,
RIURILE
QT
PIRAIELE
Un
liran
se
leuda
ahuia ce
poate
bea cu nemiluita.
El spuse
celor din
jur:
-
Pot bea
toatd marea.
-
Ba n-ai
sd
poli.
-
Ba o
beaul
Batem
palma
pe
o mie de ruble
c; o beau ioate?
A doua zi in zori, venird
Ia el:
-
Ei, ce faci,
ori te duci sA bei marea,
ori scoate
mia de rublel
M-am
prins
s6 beau marea
ti
am
s-o beau.
Dar nri m-am
prins
sa beau
ii
riurile
care
se
varsd
in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill
riurile
$i
piraiele,
si
nu mai dea intr-insa,
$i
atunci am
s-o beau.
VULTURUL
$I
YTJLPEA
Un vultur
prinse
un
pui
d vulpe
ti
vru sel ducd
in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu
sil roage sa se
indure de
dinsa, Vulturul s
gindi:
,,Ce
riu imi
poate
face ea mi? Am
cuibul sus, tocmai in vlrful
pinului.
34
Nu
ajunge ea
pinn
acolo."
$i
duse
puiul
de vulpe
in
cuib,
Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oameni
de un teciune aprins.la capet
ti
il aduse sub
pin.
Tocmai vroia si dea foc
pinului,
dar vulturul se
rugA de ea sel ierte
$i
ii
aduse
puiul
inapor.
PISICA
SI
YIJLPEA
Pisica
$i
vulpea se luarA cu vorba, despre cum te
poli
feri
de ciini.
Pisica spuse:
Nu
ma tem de ciini. deoarece cunosc un
ti-
retlic care nu dd
gre$.
Vulpea rdspunse:
-
Cum te
poli
feri
ttiind
un singur
$iretiic?
In ce
36
md
priveqte,
cunosc
taptezeci ti Sapte
de
Siretlicuri
$ $-aprezeci $i $apte
de
picteli
in
privinF
asta.
ln timp ce tiifisuiau
ele a$a, aperure
nitte
vinS-
tori ai ceror
clini didurd buzna asupra
celor doui.
Pisica i'i
puse
ln
aplicare
tiretlicul
ei: se celird inrr-un
copac
Si
ciinii nu izbutird s-o apuce;
citd vreme r-ulpea
iti
puse
ln
aplicare toate
tiretlicurile
g
picdletile
$tiu-
te,.
dat nu reusi si-i
pecaeasci
pe
ciini
qi
incipu
in
colFt acestora,
37
MAIMUTA
SI
VULPEA
Fiarele
pddurii
o aleseserd odate
pe
mainuF cA-
petenia
lor. Vulpea veni la
maimulS
$i
li spuse:
-
De acum e$d cepetenia
noasre
$i
vreau sA-ii
fac un serviciu:
am
gdsit
in
pedure
o comoard. Yin-o
si
li-o
aret.
Maimuta se bucurb mre
$i
o
porni
dupi vulpe.
Aceasta o aduse
in lala unei capcane
ti
ii spuse:
-
E ascunsd aici, ia-o singure.
N-am vrul s-o
ating
inaintea ta.
MaimuF
viri
laba
in capcani
$i
se
prinse
in ea.
Vulpea fugi in
pidure,
aduni toate fiarele
si
le-o
ariti
pe
maimuld.
-
Privili, le spuse
ea, ce fel de cipetenie v-aF
alesl N-are un dram de
minte, de aceea a nimerit
in capcand,
MOTANUL CU ZURGALAI
Nu
mai
era de feit
pentru
$oareci
din
pricina
motanului. ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau
in
ghearele
sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hote-
rascd cum si scape de
primejdie.
Au vorbil
ce-au
vorbit,
dar
nu le venea nimic mai
deosebit
in minte.
Dar
iald
ca un
soricl
lui cuvintul:
Am $ vA spun eu cum
putem
sc;pa de motan.
M am
gindit
ce
pierim
alitia fiindce nu
$tim
cind
acesta se apropie de noi. Trebuie s;-i legdm la
sii
nitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare dati
cind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-or
da de veste
;i
vom
putea
fugi
Ia
timp.
-
N-ar fi rdu, spuse un
toarece
b;trin, numai
ci cineva trebuie sA
;i
Iege zurgdlaii h
gilul
motanului.
le-ai
ginJir
bine.
i; ru rreaba asra
$i Ii-om
r;mine
recunoscdtori cu toiii.
-.p
i/
LEUL
qI
MAGARUL
se duse leul la vindtoare, il lui
pe
migar cu el
qi
ii spuse:
Ia-o inainte
prin p;dure,
m;garule,
$i
strig;
cit
poti
de tare, cici
ai
un
gitlej pe
cinste.
Fiarele
care o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u,
vor cndea in
ghearele
mele.
A$a
ti
fecur5. Magarul rega, fiarele o rupeau lia
fuga care incotro, iar leul
punea
gheara
pe
ele. Dupe
vinitoare, leul spuse mdgarului:
-
Bravo
1ie,
ai strigar cum nu se
poate
mai bine.
De
atunci, mdgarul rage mereu,
Iot
atteptind
se
fie H'.rdat de careva.
LUPUL
SI
VULPEA
Lupul
fugea urmnrit de ciini
Si
vru $ se ascund;
intr-o
vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund
$edea
o vulpe, care-$i
ardt; collii
li-i
spuse:
Se
pleci
de aici, locul acesta este al
meu!
Lupul
nu s ldsi atras in disputd, ci spuse
doar
arit:
-
Dac; nu eram cu cr^inii
pe
urmele rnele, iti
aratam eu al cui esle
locul
acesta!
dar a|a! se
prea
poate
sA ai dreptate.
VULPEA
SI
LUPUL
Tare
o mai necijeau
purecii pe
vulpe. A$a
cd
se
gindi
cum sd scape
de ei. Veni deci
pe
malul
riului
$i
incepu
sd-Si vire
coada inceti$or,
din virf,
tot mai adinc
in riu. Din coade,
purecii
prinsere
a-i sAri in spinare.
Arunci lrulpea iti
cufund; in ap;
$i
picioarele
dindirdt
Purecii ii
sereau tot mai
sus
pe
spinare, apoi
pe grumaz,
apoi
pe
cap. Vulpea s
cutundd
Si
mai adinc in
riu, a9a incit la
suprafala
apei ii remesese
numai
capul. Purecii se ingrama-
dirA toli
pe
botul ei. Atunci vulpea
se cufundi
toata
in apd. Purecii
sirird
pe
uscat, iar
vulpea ieii
din
riu in alt loc.
Lupul vizu isprava
vulpii
qi
se
gindi
sd fac; o treabi
nai bun5. El
seri dintru-nceput
cu
capul
inainte, se scufundi
adinc
ti
remase in
a$tep-
tare
pe
fundul apei.
Trdgea nidejdea, vezi
bine, cA
purecii
vor
pieri
tofi
dinlr-o dard. Cind ie$i
insd din
riu,
purecii
qi
relenira
ti
prinserd
a-l
pitca
$i
mai
TARANUL
$I
NOROCUL
^
Un
15ran
purcese
la cositul
pi$unii,
dar adormi.
ln vremea
asta Norocul se
preumbla prin
Iume. EI
se apropie de
leran fi
spuse:
-
In loc sn munceasca,
el doarme, iar mai tirziu
n-o se
poata
cosi din
pricina
vremii
ti-o
se dea
vina
pe
mine. O $ zic*
,,N-am
noroc".
FETITA
ST
LIBELULA
O fetiF
prinse
o libeluld
ii
vroia se-i smulgtr
picioare-
Ie. Tata ii spuse:
-
Acesrea sint libelulele care
danseazd in zori.
Fetila
ti
aminti de
vibraliile lor
$i
didu drumul
libelulei,
$ARPELE
DE CASA
SI
ARICIUL
Inlr-o zi ariciul veni la
$arpele
de case
$i
ii
spuse:
GAzduiette-m;,
tarpe
de cas5,
pentru
un timp
in cuibul tau.
$arpele
de casA il
gnzdui.
Dar
de cum inre a ciul
in
cuibul.
puii
$arpelui
de cas6 nici
cA
mai
avur;
trai. La o vreme,
$arpele
ii spuse:
-
Te-am
gazduil pentru
un timp,
dar acuma
pleacd:
puii
Inei se tot inleap5
dureros in
ghimpii
tii.
Ariciul rAspunse:
-
SA
plece
cine se infeapi, cd eu unul nu
me
pting.
47
STiNCUTA
$I
ULCIoRUL
Sdnculei
i se fecu
sete.
Gesi un ulcior
in ogradi,
cu ceva
ap5
pe
fund.
Sttncula insd
nu
putu
ajunge
la
ea. Atunci
se apuci
se arunce in
ulcior
pietri-
cele,
ti
arunc;
atitea, incit
apa
se ddice
pine
h
gura
ulciorului
9i
stincuF
i$i
puru
potoli
serea.
46
PAS,{RICA
O p;serice
sdtea
pe
o creanga
ti
vazu
jos,
in iarbd,
nryte
seminie.
Pdserica
ifi
spuse:
,,Sn
ciugulesc
$i
eu citeva.,.
-Z-burb
in
iarbe,
dar
nimeri inlr-o phse
de
prjns
pasarr.
_,,De_ce
trebuie
sA
pier?
se intreb;
ea.
Eretii omoarA
pdserele
vii
$i
nu
p;lesc
nimic, iar
eu imi pierd
zilele
pentru
un bob
de s;minl5.,,
Bb.
e
.\
Un
fldcdia$ pasta
oile
fi
prinse
a striga, chipurile,
cA
vazuse
un lup:
-
Ajutor, lupull lupul!
Teranii
veni.d in fugn, dar
se dumerird c; fuse
sera
pacaLli.
Fliceia;ul mai facu
de doue sau
de rrei
ori isprava asta,
dar o dati se intimpld ca lupul
si
dea cu adevirat ialna
in oi.
Flacdia$u1
siriga iar:
S5rili, seriu ce a dat lupul!
T;ranii
se
gindire
cb iar vrea
se
i
p6celeasca
ti
nu mai venire
la chemarea lui.
Cit despre lup, vSzind
ca
nu
are de cine si se
leam;, sfifie toat;
lurma,
dupn
plac.
FURNICA
SI
PORUMBITA
Furnica
veni Ia
malul
piriului,
cdci i se
fecNe
sete. Un
val o
lue
pe
sus
Si
era
gata
se
o inece. O
po-
rumbita tocmai
trecea
in zbor cu
o crengute
in cioc.
Vezind
furnica
in
primejdie,
ii arunci
crengula
in
ap5. Furnica
se ceFre
pe
crenguF
$i
scdpe cu
viald.
in attn
zi, un
pdsdrar
intindea
plasa
ca
sd
prinde
porumbila cu
pricina
$i
tocmai se
preg5tea
se
tragi
de
stoara. Furnica
veni repede spre
pdsdrar
ti
ii
ciupi
dureros
de
picior.
Acesta scipe
un striget
de
duiere.
dar. odati
cu el
$i
sfoara Porumbila
isi
desficu
ariDile
si
zbura de
acolo.
52
STANCUTA
$I
PORUMBEII
O
stdnculd bdgi
de seami c;
porumbeii
sint
bine
hriniii. Atunci
i9i vopsi
penele
in alb
ti
zbure in
hulubirie.
Porumbeii
crezuri la inceput
cb-i un
po-
rumbel
de-al lo.,
qi
o l;sari
in
pace.
Dar
stencula
uit;
unde se afld
ti
prinse
a striga in
graiul
sau.
Po-
rumbeii siirirti
cu ciocurile
pe
ea
$i
o
pusera
pe
fugi.
Sdncula se intoarse
li ai s:i,
dar-stdncul;le
se speriard de
penele
ei albe
$i
o
gonird
de asemenea.
BROASCA
TESTOASA
qt
VULTURUL
Broasca
lstoasd
se
tot ruga
de vultur
se o
invele
si
zboare.
Vuiturul
o
sfetui si
renunle'
cici
zborul nu
ise
DotrivesLe,
dar
broasca
lesloase
o
linea
una:i
bun.i. Alunci
!ullurul o
lua in
gheare.
o
ridice
in
v;?duh
ti
n dedu
drumul de
sus.
Broasca
lestoasa
c;zu
pe
o
piatrd
li
i$i zdrobi
carapacea.
-&-
MACARUL
SI
CALUL
Un om
rinea
in
gospodXrie un magar
$i
un
cal.
lntr-o
zi aceqtia mergeau
impreune
pe
drum.
Md-
garul
ii spune calului:
-
Ta.e
grcu
imi vine, n-am s5
pot
c;ra
pina
h
capet
povara
asta.
la
$i
tu mdcar o
mici
pafie
din ea.
Calul nu se
invoi. Peste
pulin
megarul se
prebu$i
56
b
pimint
din
pricina
efortului
prea
mare
$i
i'i
dete
duhul. Stipinul incircd
pe
cal tot calabalicul
purtat
de mdgar, ba chiar
qi pielea
acestuia. Calul
se
c;ine
-
Ar;can de sufletul meu,
ce-am
p6lit!
Dacd il
ajutam nacar
pulin pe
nngar,
.nu
ceram
acum singur
toati
povara purtati
de el, ba chiar
$i
pielea
lui
pe
deasupra.
Leul adormise.
Un
$oricel
trecu in fug;
peste
eI.
Leul
se trezi
din somn
$i
il
prinse pe
Soricel.
Acesta
incepu si
se roage de dinsul,
sd-i dea
drumul, spu-
nind:
-
Dac;
ai sd me
iati cu zilele, am
s5-Ii fac
;i
eu un bine
cindva.
JE
Leul
incepu se
rida, adid-cum
poate
un
|o-
ricel sa-i
faci lui un
bine. Toiugi,
il ldsd $
plece
Pesle
cir:rva
rreme ni;te
vindtori il
nrinseri
pe
leu
$i
il legard
cu funia de
un
pom.
Auzind rd-
getele
leului,
Soticelul
veni
indat;, roas
funia
$i
ii
iti
amintesti cum
ai
ris de mine,
fiindca
nu
credeai
c; am si-li
poi face un bine?
Acum
vezi
pr
"ingur
-
chiar
$i
de la un
)oarece
poli
lrage uneori
folos.
$ry
BAXA
SI
GAINA
-
.O.
g;it"
."ug
in
fiecare
zi cite
un
oLr.
colpodina
r5r
ase
cd
dace
o
va
hrani
mai
bine.
gaina
ii va
oua
oe
ooua.ori
mat
mulre
oue.
Zis
$i
facut.
Numai
ca,
Ingrasrndu-se.
garna
nu
se
mai
oua
delo(.
'fr
6*
A,u/(,t
GAINA
$I
OUALE
DE
AUR
cdina
unui
gospodar
oua oui
de aur.
Rivnind se
ia mult aur
dintr-o
datd,
gospodarul
tdie
gaina
(credea'
vezi
bine, ci
poarte
in ea un
bulgere
mare
de aur);
dar
gdina
se dovedi
a
fi ca toate
gdinile.
CIINELE,
COCO$UL
$I
VULPEA
Ciinele
ti
coco$ul plecari
s5 curreiere
lumea.
pe
seari, cocoful
adorrni
inrr-un
copac,
iar ciinele
ifi
ficu
culcu$ la temelia
copacului, prinrre
redecinite
acestuia.
La ceasLrl
sorocir,
cocosul
prinse
a cinra.
Vulpea
il auzi, veni
fuga
sub copac qi
incepu
snJ
imbie
sd coboare
pini
la
ea, ca
sd i dea cinstirea
cuvenild pentru glasul
sdu negraii
de frumos.
Coco-
-
Maj intii s; lrezefii portaruL,
care
doarme
dupi
zdbrelele porfii.
Se-mi deschidd
et
poarra,
g
arunci
Vulpea
il ciute
pe
porrar,
cercind si-t picileasci
cu aceeat' gogoril;.
Dar ciinele
snri
din culcugut
sAu
ti-i
fecu
de
petrecanie.
DIHORUL
-
!' 9l!:l
inrra
la..un
-aramar
li
se
apuc;
s;
linsa
pila
acestuja_
Din_
limba
incepu
sii_i
picure
sing-e.
u_rhorut
se
bu-curA
:i
Iinse
mai
depane,
zicindu_ri
ca
srngereaTa
rrerul pilei.
pini
jri
zdreti
limba
de roi_
\.\
LEUL, URSUL
SMLPEA
Leul
ii
ursul dedur;
peste
o halc; de carne
Si
!e
luari ia cearti
pentru
ea.
Ursul nici
gind
se cedeze,
leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or,
pin;
cind, sleiii de
puteri,
cezrirS cu boturile in
lSrini.
Vulpea
zeri carnea care z;cea inire
ei,
iti
infipse
collii in ea
$i,
pe-aici
fi-i
drurnul!
LUPUL
$I
BATRiNA
Un lup fl;mind
urnbla dupl
pradi.
satului auzi
dinlr-o izbd
plinsetele
unui
unei betrine care
spunea:
-
Dacn nu
contenetli cu
plinsul,
la lup.
La
marginea
copil
$
glasul
am sd te dau
{
/
Lupul nu
plece
nai departe, ci se
puse pe
atteptat
-
s; i s(}
dea
plodul
figiduit. Attepte
pini
cdzu intu-
nericul,
$;
iar
o auzi
pe
bitrini
spunind:
Nu
mai
plinge,
pui$or,
c; nu
te dau la tup.
Daca
o
veni
lupul, ii
punem pielea
n b51'
Lupul
iti zise:,,Se vede lreaba
c;
pe
arcr una se
spune
$i
alla se face",
Si
pleca
din acel sat.
LIBELULA
$I
FURNICILE
In toarnn;"
griul
adunat de furnici
prinzind
ume-
zea16,
aceslea
il
scoaserd
la
uscat, O
libeluld
fldmindd
le
ceru s6-i dea
!i
ei citeva boabe.
Furnicile ii
spu-
sere:
Pei de ce
nu
li-ai
adunat din vard bucatele?
Libelula rdspunse:
-
N-am avut timp: am cintat toat; vara.
Furnicile riserd
qi greid
ata:
-
Dace vara ai cintat, iarna
pun'te pe
jucat!
BROASCA
qI
LEUL
Leul auzi ordciitul unei
broatte
ii
crezu
cA o
fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi
pulin
pe
malul btlfii
ti
vezu broasca iegind din ea. Leul
o strivi cu laba
$i
zis:
-
Ce
pocitanie
micA, da' m-a bdgat in.speriefi!
ffa
LUPUL
$l
COCORUL
I Lrpul se ineca cu
un os
9i
nuJ
puru
scoale
ni(icum
din
sirlei.
Il chema
pe
cocor
ti
ij spuse:
-
[a, cocorule, ai
gitul
lung- vir;-mi ciocul in
gitlej
ti
scoate osul de acolo.
Am sd le rispldlesc.
Cocorul
vir?
ciocul
in
gitlejul
Iupului, scoarse
osul
li
spuse:
-
D5-mi
resphta fngeduitd.
Lupul clanleni
din colli
$i-i
rispunse:
Oare
nu te-am resplatit
indea.juns ci nu te-am
scurrat
de cap cind
li
l-ai
virit intre
collii
mei?
LUCRATOARELE
St
COCO$UL
Gospodina iqi
trezea lucritoarele
cu noaptea-n
cap
Si
le
punea
la
treaba indate ce
cocotul cinra zorii
de zi. Lucratoarelor
li
se
paru greu
din
cale-afari
se se
scoale a$a devrem
ti
se
gindire
s;-i ia
viala
cocotului,
ca sd n-o trezeasce
pe
sldpina. Ficnr6
intocmai,
numai ci nimerir5
9i
mai
prosti
temindu-se
sa nu
doarmi mai muh
decit trebuie. st;Dina
Ie
scula
Si
mai
devreme
D
lucrdfoare.
CiINELE
sI
UMBRA sA
Ciinele mergea
pe
un
podel
de scindure aruncat
peste
riu, cu o
bucat; de carne in
gurd.
Vizindu-$i
chipul oglindit
in ape, crezu
ce-i un alt ciine
cu alrd
bucata de carne
$i
s6ri asupra-i
sd i-o ia: chipul
amegitor
pieri,
dar
pieri
dusi de
valuri
$i
bucata de
Astfel,
ramase
li
f;r;
carnea ce-o avusese.
CERBUL
$I
PUIUL
DE CERB
Puiul de
crb il intrebi
odaii
pe p;rintele
siu:
T;icul;, egi
n1ai mare
$i
mai ager decit
ciinii,
ba
mai ai
;i
ni$le coarne uria$e
cu care sa te
aperi.
De ce alunci
li-e
a$a frici de ciini?
74
.",,/
t
-t
i{,*.st
b
w,
Cerbul se
puse pe
ris
$i
rdspunse:
-
Ai dreptate, b:iele. Numai
ca
inlinpl;: de Iiecare datn cind ii aud
n-apuc sd mi
gindesc
la toate astea,
menesc
zvinlind
pdminlul
in fugA.
75
pe
ci'ni l;rrind.
fiindce me
po-
VULPEA
qI
STRUGURII
Vulpea v;zu nitte
struguri frumo$i,
dali
in
pirg
$i
tor chitea cum si
s
infrupte
dinrr-intii.
Multe vreme
ppei
ea sub
butuc, dar nu izburi
se ajungi
la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise:
-
Sint inci
acri.
GAINA
$I
NINDUNICA
O
geinS
didu
pesle
nitle
ouA de
tarpe i
se apucri
sA le
cloceasctr. Vdzind-o
ce face,
o rindunicd
ii
spuse:
-
N-ai minte deloc!
Dupi ce vei
scoate
puii
Si-or
crette
mai miricei,
pe
tine te-or obijdui
mai inrii.
MiGARUL
iN PIELE DE LEU
Megarul
imbrici o
piele
de leu
Si
toate lumea
crezu
cA-i un
leu adevdrat. Oamenii
li
vitele
o
luare
b fugn. Dar
prinse
a bate vintul,
pielea
fluturn seliind
intr-o
parte
si
il dndu de
gol
pe
megar. Oamenii se
intoarsert
si
il ciomigire zdravin.
-,rgx,,.
"_*F.
\.ITICULTORUL
$l
FECTOR
lt SAI
Un viticullor
vroja
se-i
deprinde
pe
feciorii
sii cu
munca
in vie.
Cind ajunse
pe
patul
mo4ii, ii
chem;
la
el
fi
le spuse:
-
Dupi
ce o
se mor, copii,
sA ceutali
in vie,
ceci
am
ascuns ceva
acolo.
Fe.iorii
se
gindira
cr-r
rorba
de o .omoaji.
)i
dupi ce
pdrinrele
lor inchise
ochii, se
apucari
sd
sape in
vie. Comoara
n-o
gdsir;,
dar pAmintul
l-au
sapat
atit de
bine, incir
via incepu
sd dea rod
mutl
rnai
bogat.
gi
se imbogifirA
cu rolij.
YULPEA
$I TAPUL
Tapului
i se fecu sete. El cobori
sub un mal abrupt,
la izvor,
$i
se addp,
pine
se ingreuie de tot. Dind
sI iasi de
sub
mal, nici
ce mai
puiu. gi
incepu
s;
behdie. Vulpea il vnzu
+i
spuse:
-
A$a
pelesc
neroziil Dacd
ai avea minte cit
p5r
in barbe, te-ai fi
gindit
inainte de-a cobori, cum ai
st ieti de acolo.
8l
cocoR
$r
BARZA
Un
ldran
intinse
plasa
de
p
ns
pdsdri, pentru
a{i feri
de cocori semenAturile
pe
care
ace$tia le
c5lcau
in
picioare.
In
plasi
nimerirh cilva
coco
,
dar
$i
o
barzA deolalt!
cu ei.
Barza ii spuse
tdranului:
Mie sd-mi dai drumul nu
sint cocor, ci barz;.
Sintem cele mai respecEre
pdsriri
ii
apoi,
am cuibul
chiar
pe
casa
perintelui
rau.'Pind
ti
dupe
penele
mel
poli
vedea
cd nu sint cocor.
Tiranul
respunse:
-
Cu cocorii te-am
prins,
cu ei odati am sd-li
fac de
Detrecanie.
PESCARUL
$I
PEq'TI$ORUL
Un
pescar prinse
un
pe$titor.
Acesta ii spuse:
De-mi drumul inapoi in balt;,
pescarule,
doar
vezi
cit de
pricijit
sint. N-ai se tragi nici un folos
de
pe
urma mea. Dac; imi dai drumul, am se
cresc
mare, iar cind m; vei
prinde
iar
-
folosul
va fi
pe
masura.
Pescarul rbspunse:
N-are
minte acela care a$teapti numai folos
mare,
pe
cel mic sceptudu-l din min;.
td
4\,
t{
.*K
:,
I
IEPURII
SI
BROASTELE
Se adunar5 intr-o
zi iepurii
incepurd
a se
jelui
care mai de care:
-
Pierzania
ni
se trage
$i
de la
om,
ti
de la
ciini,
$i
de Ia \Llturi,
ii
de la felurite
ahe fiare.
Mai bine
se termindm
odatd
cu viala, decir
sA ne chinuim
ti
sA tor rriim
cu frica-n
\in.
Haided
sa ne inecam
cu
IoI t
$i
o
pornird
lopeind
spre lac, hotirili
sa-$i
pune
capAt
zilelor. Auzindu-i pe
iepuri
venind,
broa$rele
se aruncare
bildibic cu toatele
in ape. Atunci
unul
din
iepuri
grei:
-
Ia
opriFva, frarilor!
Sd mai zebovim
cu ineca-
rul. Viata
broattelor, dup;
curn vedeli, e mal rea
de-
cil a noastra,
de vreme
ce se tem
de noi.
TATAL
$I
FECIORII
Un iali
porunci
feciorilor sai se tr;iascb
in bune
inlelegere, dar ei nu-i dedeau
ascultare. Aiunci le
cefu $-i aduce
un lirn
Si
le spuse:
RupelFll
Se
tot sraduird feciorii, dar
nul
puturd
rupe.
Tai5l desfacu tirnul
ti
le
ceru
si rupi nuielele una
Feciorii
frinser; cu u$urinF nuielele.
Arunci tata Ie spuse:
-
Asa va fi
ti
cu
voi: daci veli r;i in bunA in-
telegere,
nimeni nu v; va
putea
fringe
vreodatd.
Daca insi v; veli cerla
fi
vA
veti rdzleli in viaF,
oricine vA va
putea da
u$or
Dierzaniei.
VULPEA
Vulpea nimeri intr-o capcan;, se
smulse din ea
$i
rdmase fIr; coadd. V;zind
una ca asta, incepu
si se
gindeasd
cum
se scape de
ru$ine. Aduni
loate
suralele
ti
incerc;
se
le holerasce
sa-Si taie
$i
ele
Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o
trebuinF;
e o
greutate
de
prisos pe
care o tot c;r;m
dupa
noi.
Una dintre vulpi raspunse:
Hm, n-ai
spune tu asta dac; nu erai
bearce!
Vulpea
bearcd tecu chilic
Si
plecd
rutinati de acolo.
\F
is1.,
,iiil:
ili ,.
inlli'
TINTARUL $T
LEUL
Un
linlar
veni inaintea leului
{i
ii spusei
-
oare crezi cu adeverat cd esri
mai
tare decit
mine? Haida-de! Ce fel de
putere
o
mai fi
Si
aceea
se zgirii cu
ghearele
$i
sd
apuci cu collii
-
asta fac
90
fi
muierele
cind se iau in t;rbacd cu
b;rbatul. Eu
sint mai tare
ca line vrei, iefi la lupte
dreapt6,
c; le-a$tep(!
$i linlarul,
trimbilind vireje{te, se ndpusri
asupra
leului
$i
se
po.ni
sal intepe in nas
Si
in
pdrlile
desco-
perife
ale
felcilor.
Leul se bitu
cu labele
peste
bot,
infipse
ghea.ele
in obraz, zdrelindu-l
Si
insingerindu-1,
I'iIa
cind
(dzu
la
p;mrnr.
sirr)ir de
pureri.
Tinlarul iti
trimbild vesel victoria
$i
zburA de acolo.
D"r.
pesle pulin
nimeri in
nla5a
unui
pdlanjen.
care.
sarind asupra-i, se apuci
se
I
sugd de singe.
Tinlarul
Poftim, am biru;t o fiard
cumplitS cum e leul
)i
acum m; di
gara
un licdlos de
pnianjenl
CiINELE
sI
LUPUL
Ciinele
adormi in
fala
fortii
c<r\ei
pc
tinga
care
tr;ra. Un lup
flimind
Jddu bL,/'|a
a,unra-r
)i
vru
sii m;nince.
Ciinele ii
spuse:
Lupule!
Nu te
grdbi
se md m;ninci
vezi
bine,
s;nr
numai
piele
fi
os.
Mai rabdA
njlet, si;pinii
mei
or sd
joace
nunta,
voi
avea mincare
din bel$ug
fi
am
\;
m; ingrat.
Arunci \a vii sa
ma
manin\i.
Lupul ii
d;du crezare
g
plecd.
pesLe
cirva dmp
veni iar
la casa
cu
pricina
$i,
ce sd vezi
ciinele
$edea
pe
acoperi$ul
casei. Lupul
il inr.ebe:
Ei, s-a
jucal
nunta?
Ciinele rispunsel
S;
!rii
de la mini, lupule:
,ind
ma
vei
'11ar
tsisi
\reodarS \omnoros
in
iara
portii.
\a
nu
mdi
a$lepli all; nunrA.
MAGARUL
SILBATIC
$I
cEL DoMEsTIc
Un mEgar
salbaric.
inlilnind
un mdgar
dome\ric,
se afropie
de el
)i
incepu
ra-i
laude
lraiul:
ce dolofan
e la trup
ti
ce hranb imbeltugald primesre.
Dar cind
vazu ce
samar i se
pune
acestuia
in spinare
$i
ce de
bite incepe
s;-i care
stdpinult m;garul
silbatic
spuse:
-
Nu, frefioare,
acum
nu te mai
invidiez
-
prea
prperat
e
prelul pe
carel
pl;re$ri.
CALUL
9I
ST,\PINII
Un
gredinar
avea
un cal. Calul muncea mult
ti
primea
hranA
pulin;.
$i
se rugi
calul celui de sus
sAl
mute
la un alt st;pin. A$a
se
$i
intimpl;.
cre
dinarul vindu
calul unui olar. Calul
se bucure la
inceput, numai
cd la olar munca se
dovedi
$i
mai
grea.
$i
iar incepu calul
si se
plingn
de soart:
f;
sa se roage si fie nrtat la
un stapin mai bun. I se
irnplini
$i
aceastA rugi. Olarul i$i vr'ndu
calul unui
pielar.
Dar
cind
privirea
ii cnzu
pe pieile
de cai
inrin\e.pre u\care in
curted
pielarului,
cu
rnaim;
in
suflet strigi bierul de
el:
Vai
mie, arira mi-a fosrl [4a
bne
r;minearn
la ceilalli
srepin', cd acum m-au vindut nu
penru
muncd, ci
pentru pielea
mea!
"2
LUPUL
SI
CAPRA
Vezind o
caprd
pdscind pe
creasta unei
stinci
go-
lale unde
nu
pulea
ajunge,
lupul ii spus(
-
Ai face bine
si cobori
in vale. Aici
Si
locul
e mai neted.
)j
iarba e mai dulce
la
gusl.
Capra
r5spunse:
-
Nu
pentru
ast4 lupule, md chemi lu in vale.
De
hrana
mea
pulin
ili
pasd
lie
tu de a ta te
in-
srijetti,
97
CERBUL
Un cerb veni la
piriu
sd-$i
poroleasci
setea. Vrzin-
du-ti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumu-
selea coarnelor sale, cn sint atit de mari
$i
de rd-
muroase. Cil despre
picioare, privindu-le,
spuse:
-
Numai
picioarele
mis cam sl;binoage
fi
urite.
Dar ial; c; din desb snri asupra-i un leu. Cerbul
o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era
gata-gata
s; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sau
o
padur(.
Codrneli cerbului
\e
in.urcara irr crengi.
iar leul
puse gheara pe
el. In ceasul cel de
pe
urm;,
i$i spuse:
Ceea ce mi s-a
drut
slabanog
pi
urit era s5-mi
scape viala, iar ceea ce m-a bucuraL
prin
irumusele
mi-a adus
pierzania.
t'
*.
CERBUL
$I
VIA
Urmlrit de vinetori, un cerb se ascunse intr-o
vie. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada,
cerbul se apucd s; rumege citeva foi de vi!6.
Auzind fo$net de frunze, vindtorii se
gindird:
,,N-o
fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?"
$i
trasere inr-acolo, renindu-l
pe
cerb.
$i
i$i
spus cerbul,
in
timp ce-Si dedea sufletul:
Am fost
pedepsit
dupi
meril.
CAci am
vrut
si
meninc frunzele,
care cu
pulin
inainfe mi-au
salvat
via1a.
BATRiNUL
sI
MoARTEA
Un b;trin tiie ni$te
lemne
Si
se
apuce sd le care.
Avea mult de mers
pine
acas6. Istovit de
la o vrme,
Hsi
jos
legdtura
ti
spuse:
Oi, de-ar veni moartea
oda6'
Moartea apiru
pe
loc
;i
intrebe:
-
Iad-me-s,
ce Yrei de la mine?
Betrinul
se sperie
$i
r;spunse:
SA mn ajuli
sd-mi
pun
leg;tura
asta de lemne
in spinare.
--IrFJ
:."-V-4
"uk'
LEUL
$I
VULPEA
Din
pricina
bdtrinelii, leul nu mai
putea
sd
prinde
sAlb;ticiunile
$i
se
gindi
la un vicle$ug: se relrase
intr-o
pettera
ti
se
pref;cu
bolnav.
Sdlbeticiunile
veneau se-l vadd
Si
el le mtnca
pe
loate care intrau
acolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se opri
la intrarea in
petteri
ti
spuse:
-
Ei, leule, cum o rnai duci?
Leul respunse:
-
Nu
prea
bine. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru?
Iar vulpea, de colo:
-
Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri,
dar nici o iegire de aici.
102
MOTANUL
$I SOARECII
intr-o
cas6,
Soarecii
se inmulfiri
din cale afarb.
Mohnul
se
prip;$i
pe
acolo
{i
se
puse pe
vinar. V;zind
$oarecii
ca nu-i de
glum;
cu el, spuserd:
-
l_ra(ilor.
\a
nu mai
coborim din tavan,
ca aici
n-are cum
sA ajunge motanul!
De cum vezu
cA
toarecii
nu mai coboarE pin6
la
ei, motanul se
gindi
cum
se-i
p;cileasca.
Ca ur-
mare,
se agrF cu
o labd de
tavan
$i
ramase
arirnaf
a|a, facind pe
mortul.
Un
Soricel
il
privi
cu luare,
-
Nu
se
prinde!
gi-n
chip
de sac de-aj
atirna,
lol nu
m-apropji
eu de tine!
CORBUL
$I
VULPEA
Corbul fdcu rost
de o bucar5 de carne
$i
se a$eza
intr-un
copac. Vulpii i se fecu
pofti
de imbucatura
aceea, a|a cA se apropie de copac
$i
spuse:
$rii,
corbule, cind m;
uil
la
!ine, m6 bate
gindul
(;
dupS m;rimca
)i
irumuieter rd
\
ar cuverr \a
fii imperatl
$i
ai fi intr adever impAral
daci ai avea
fi
un
glas
irumos.
Arunci corbul de,chise
plr.(,rl
fr
Incepu
a \foncani
cil il
jineau puterile.
Bucara de carne cdzu in iarbd.
Vulpea o intfnce numaidecit
$i
spuse:
M;i corbule,
dacd ai avea
ti
ninte
pe
deasupra,
chiar ci ai
putea
fi imperar.
CEI DOI
PRIETENI
Doi prieleni
mergeau prin pedure,
cind un
urs
le ieli inainre.
I nul
din ei o rupse
de fugr,
seri
intr-un copac
ti
se ascunle
in frunzarul
acestuia,
ceblalt r;mase in
mijlocul
drumului.
Neavind
aha
ie$ire,
se trinti la
pamint
ti
fecu
pe
mortul.
Ursul se
apropie de
el
qi
prinse
a-l mirosi.
Omul
106
incete
pina
f
se
respire.
UrsDl
ii adulmec; obrazul
Si,
p;rindu-i-se
ca intr-adevar este mort,
pleci
de
acolo. DupA ce ursul se
indep;rta,
ceulalt cobori
din copac
ti
il inrrebd rizind:
-
la spune, ce
fi-a
soptit
ursul la ureche?
M;a
toptit
cd-s ni$te ticdlosi cei care fug
$i
i$i lasd
prietenii
in
primejdie.
TARANUL
SI
DUHUL APELOR
Un
1;ran
iti scdpa
loporul
in riu;
de necaz, se
a)ez5
pe mal
ri
plinse
amarnic.
Duhul apelor il auzi, i se fdcu mild
de
Fran ri
ii aduse d'n riu
un topor de aur. it htrebd:
A1
tiu este toporul acesta?
Tnranul
.espunse:
Nu
este al
meu.
Duhul
apelor adusc u alr
topor. de dala asta
de
argirr.
$i
iarAfi
rnspunse
liranul:
-
Nici acesla nu
esle al meu.
Atunci
duhul apelor aduse
un topor obitnuii.
Taranul
se bucuri:
Acesla-i
toporul meu!
Duhul apelor ii
d;rui toale cele trei
topoare, ca
risplal; pentru
cinslea de
care ddduse dovadi.
AcasA,
Franul
aretA prielenilor
topoarele pri|niie
in dar
$i
le
povesti
toat6 intimplarea.
Unul
din ei se
gindi
sd
facn
la fel:
se duse
pe
nralul
riuhri, i$ arunci
intr-adins
toporul in apA,
se
atez;
pe
rnal
ti
incepu $
se c;ineze.
Duhul
apelor veni
cu Loporul
de aur
fi
il in-
trebi:
Al
tAu esre roporul
acesia?
TAranul
strig; bucuros:
Al meu este, al meul
Duhul apelor nu-i dndu nici
toporul de aur
nici
lopo.ul care-i aparfinea, drept
pedeapsa
c;
mrnl,f.
)i
LUPUL
$I
IEDUL
Lupul vazu un
ied care se
addpa
pe
malul
riului.
I se
ficr
pofra
de
carne de ied
ti
pri
se a se lesa
-
Tu,
ii spuse, ini
(ulburi
apa
)i
din
pricina
asta
n am cum $-m'
potolesc
setea.
Iedul
rdspunse:
-
Cum
por
eu,
lupule, $Ji tulbur apa? Nu
vezi
cd
mA adip mai
la vale de 1ine,
Si
apoi, abia ating
apa cu
virful buzelor.
Lupul ii spusc:
Te mai
poitesc
sa mi rnspunzj, de ce
vara lre_
cuti ai aruncat
vorbe de ocar;
p;rintelui
meu?
Iedul raspunse:
-
\ara rrec r;r. lupule.
nicr
'
-
ma na.cusem inc;
Lupul se
sup;r;
$i
spuse:
Cu tine
nu
poii
avea ulrimul cuvintl
Ei bine,
atunci
am se le ndninc
fiindca mi-e foame!
LEUL, LUPUL
$I
VULPEA
Un
leu b;trin
Si
beteag
zicea in
pefterS.
Toate
sdlbSticiunile
veniri sdl
vad;
$i
s; ureze de s;nAtate
impnratului, numai vulpea
nu se ar5ta
pe
acolo. Lupul
se bucur;
de
prilej
$i
incepu
s;
o cleveteasci in fala
leului.
*
Vulpea, spuse e],
nu-li arat;
pic
de respect.
N-a tenit Inicar o dar;,
ra s;
\ad;
ce faci.
2
Taman la acesle
cuvinte
apdru
Auzindul pe
lup
ce spune, iti zise
cA
li-o
plitesc
eu, lupule!"
Iar cind leul
era
gata
si-$i
verse
vulpea
srni:
-
Nu m;
supune osindei,
ci asculr; ma
mai intii,
stipine. N-am venit pe
la
tine fiindca n-am
avur
t6EaL- Iar rdgaL
n-am avur
liindca am
L.urreieral
lumea toati-n lung;i-n
lat, la
roli vracii,
ca sd intreb
de ni$te leacuri
peniru
tine. Abia acum
arn aflat unul
mai osebif,
de aceea am
Si
venit in
grabi
incoace.
Leul
o infrebi:
-
Ce lel
de leac este?
-
Iacatil:
un lup
de viu s;
jupoi,
cu
pielea-i
cald; le-nf;Fri
apoi...
Iar
cind il v;zu
pe
lup
risrignir sub gheara
leutu',
vulpea rise
$i
grei:
-
{!ra-i
fraliodre: la rele pe.er
mdfi
nu-i
nune.
ci nrval;-i
nunai fapre
bune.
ti
vulpea
aco10.
in sinea
ei:
,,Las'
minia
asupra ei,
!
LEUL, MiGARUL
$I
VULPEA
Leul, magarul
$i
vulpea se dusere h
vin;toare.
Prinsera
mult vinat
$i
leul
porunci
megarului sd
face imperleala.
M;garul implrli lotul in trei
perll
egale
$i
spuse:
-
Poflim,
luali-v;
parteal
Leul se
minie, il mince
pe
migar
9i
porunci vulpii
si
facd o noud impdrleald.
Vulpea aduna otul intr-o
singur;
grdmade,
lasind
pentru
ea mai nimic. Leul
se
uit;
ti
spuse:
-
Bravo
lie!
Cine te-a
bine?
Vulpea
r;spunse:
Pdlan'a
mAsarului!
in!etat s;
jmparli
ata de
STUFUL
$I
MASLINUL
Un m;slin
d
un stuf
se
luare
in de er
-care-r
nrai voinic
$i
mai
rezistent dinir-in$ii.
Mbslinul rise
(le
stuf
cd s incovoia la orice vint.
Stuful tdcu chitic.
Se dezHnlui
o
furtunA:
stuful se legena
intr-o
parte
fi
alla,
se r6suce4 se incovoia
pine
Ia
pAmint
fi
reziste
p?nd
la capit. M6slinul iDi
incord;,
iapen,
crengile
impotriva vintului
-
ti
se frinse.
/
f1
PISICA
$I
BERBECUL
Triia odale un
teran $i
avea
pe
lingi casa lui o
fisic;
ti
un
berbec. Cind
ldranul
se intorcea de la
Inunc6,
pis'ca
ii fugea in intimpinare, ii lingea
mina,
ii
sirea in spate,
se
freca
de
picioareLe
sale.
Tlranul
o
'niogiia
ti
ii didea
piine.
Berbecul rivni
si fie mingiiat la fel
fi
sA i
se dea
fi
lui
piine.
Cind
Franul
se intoarse
de
pe
ogor, ber-
becul ii fugi in
intimpinare, ii linse mina, se frec;
rlc
picioarele
sale. Pe
l6ran
il
pufni
risul, dar st;lu
si
vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecu
vint
$i
sdri in spinarea
feranului,
darimindu-l din
Vnzind cn berbecul i-a doborit
p;rintele
la
p;mint,
ieciorul
tnranului
puse
mina
pe
bici
$i-l
croi
zdravdn
)fre
IEPURELE
Iepurele
fugea
de ciini
9i
i9i
pierdu
urma
inrr-o
padure.
Aici
se simli la addpost,
numai
cd de arita
lrici aduna6
in el voi
se se ascundd
;i
mai
bine.
Incepu
sd caut
un loc mai
dosnic, intri
in tufdri$ul
unei ripe,
dar aici dedu
peste
un lup.
Lupul
puse
gheara
pe
el.,,Se
vede treaba,
se
gindi
iepurele,
ce in bine mai
binele s;-l caufi
nu se cade.
Am
vrut se
me
ascund
mai bine
Si,
iare, m-am
prepddit
de ror...
1t8
IEPURELE
SI
BROASCA
TESTOASA
Un iepure
$i
o broasce
lestoasd
hotdrir6 s: se intreacd
la fug;, sA vadA care
pe
care. AlesrA distanla de o
verstd.* Iepurele
{i$ni
din
capul
locului inainte
gi
ajunse afit de departe, incit o
pierdu pe
broasca
lestoasi
din vedere. Se
gindi:
,,Oare
incotro m5
grebesc?
Ia s; rni a|ez nitelu$". Se a$ez6
$ se odihneascl
ti
adorm;. intre timp, broasca
festoasi
mergea
$i
tot
mergea, mutind cind un
picior
cind altul, iar cind
iepurele
se
trezi,
ea era de acum ling6 borna de-o
verst; a drumului.
.-"e
*E"F*-EeiH
1*
\aE-
+sF.
.TL,i.
*-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:
PREPELITA
SI
PUII EI
O
prepelild
i$i cloci
ouele intr-un lan
de ovdz,
scoase
pui,
dar se tot temea ca
stdpinul ogorului
si nu inceape
se
coseasci
ovdzul. Plecind
dup; hrana
puilor,
le
porunci
acestora sA asculte
bine
$i
si-i
povesteasca
dupe aceea
ror ce iti vor
spune oamenii.
Cind
se intoarse
pe
inse.ate la
cuib,
puii
ii
dddurd
urmatoarea
veste:
-
E riu de noi,
meicuF. A
rrecut
pe
aici $A-
pinul
ogorului dimpreun5
cu feciorul
sdu
ti
i-a
spus
acestuia:
,,Ovezul
meu a dat in
pirge,
trcbuie cosit.
Se te
duci, fiule,
pe
la
vecini
$i
prieteni,
se le spui
ce-i rog
se vind la coasn."
E rdu de noi,
mdicuF,
mut5-ne
de aici, c5ci miine
dimineala vecinii
vor fi
in
lan.
Bdtrina prepeli!;
ii
asculd cu luare-aminte
ti
spuse:
-
Nu v5
fie ieam;!
copii,
srali f;rd
grij;
-
ovdzul nu
va [i secerat
atit de repede.
A
doua zi in zori, prepelila
zburi iar
intr-ate
ei
)i
iar Ie porun.i purlor
sa as(Llre
ce
ra
mai
spun(
sl;pinul
lanului.
Cind
se inroarse
la cuib,
puii
ii
-
A dat iar
stipinul
pe
aici, meicuF,
a
roi a$tepral
prierenii
fi
vecinii,
dar n-a venir
nimeni.
Atunci i-a
.pu\
feciorLlui:
..Sd
le duci, irJie, pe
ta
trali.
pe
lJ
(rnnati.
pe
la
cumetri
)r
\;
le
!pui ca.i rog
sa
lind
neapArat
miine la
coas;".
Nu vb
sperial, copii,
nici miine
nu va fi
secerar
ovazul,
spuse
b;trina
prepelili.
In ziua
urmdloare, intorcindu-se
iar la
cuib:
Ei,
ce-afi mai
auzii?
A
venit iar
sr;pinul
cu lecioru-su pc
arcr,
au
ror a$leplal
rudele.
Acesre
nu s au
arahr.
Alunci
i a
spus el fecioruiui:
,,Se
vede ce
degeaba
a$teprdm,
tiule,
ci ajutor
n-om
primi
de
nicnieri.
Ovniul
e
nr pirga.
Sd
pui
in rinduiald
cele de
frebuinli,
ca
nirne.
cum,-o
crEpa
de ziua. venim
aici
)i
ne dpu-
.ii'n
srnguri
de coasd".
Ei, puiprii
mei, spuse
prepelila,
de vreme
ce
,)mul
a hoteril
sd
puni
singur mina,
fir;
sd a$epte
ajutorul
altora,
treaba
se va face.
Se
cade se
oe
,Ilulinl
de aici.
PAUNUL
P5seretul se adunS sd-$j
aleagS un imp;rat. P;unul
it;
desi;cu
coada
ti
se declare
pretendent
la coroan;.
Pentru frumuselea
lui
pdsirile
hotarird sdl
aleage
imp6rat.
Atunc; colofana inlrebA:
-
Ia spune, c;nstiie
p;un,
cind ai sd fii tu imparal
cum ai sd ne aperj de
toim,
cind acesia ne va lua
Peunul
nu
ftiu
ce rdspuns sd dea,
iar
pa$retul
cAzu
pe ginduri
dace face cu el o alegere buna.
Pini
Ia
urme,
hotSrir; s;J
pun;
imp;rat
pe
vulrur.
,.
.?&:c
'?1.":.
^,1.-.'t4
URSUL
$I
ALBINELE
Un urs
veni
la
o
prisacd
$i
prinse
pagubi
sd face.
Albinele, dind
aprig
glas,
Au teberit
pe
al s;u
nas...
,,Vai,
nasul meu, simt
c5-mi ia focl"
gi
ursul o lu; din
loc.
-:LV
,:?;-"
::!
.r+'
:t.
tF-
"#.:
.4,
-
s:
iL
.N
iit
"!a
ALBINELE
$I
TRiNToRII
D cun
veni vara, trintorii
se
luari la cearlS
cu albinele
cine
se manince
mierea
Albinele che-
nare
o viespe, sd
le fie
judecator.
Viespea
spuse:
Nu
pol
holeri
nimic din
capul locului,
fiindcd
nu
$1iu
care
din
voi a iicut
mierea. irnperlili-vn
a;adar
in doi stupi
rima$i neocupaii
-
intr-unul s;
srea
albinele,
in celdlalt
trinlorii. Peste
o s6ptamin;
am sa-mi
pol
da seama
care din
voi
a
f;cul miere
mai mull,
$i
mai buna.
Trintorii serira
indata cu
gura:
Nu
ne invoim. Si
ne faci
judecata pe
loc!
Viespea
respunse:
-
Acum,
chiar cd o
pol
face
pe
loc. Voi trintorii
nu
vi
in\oil:
tiinJc; nu
>rili
sd
(d((li
mierea
.i
vd indopali din
munca altora.
Punefi-i
pe
fugi, albi-
nelor!
5i
alb;nele
lc
\enira
Je ha,j
r-in'orilor'
+,
(!
--1T'
,y
"15.
*
?t
t25
PAUNUL
$
COCORUL
Un cocor
fi
un
pdun
se infrunlau
intr-o
dispuf;
aprinsd
care din
ei e o
pasare
mai de
soi.
peunul
-
Eu
sint cea ma;
frumoasd
pasire.
in
coada
mea
strilucesc
toate culorile
lumii,
pe
cind tu
etti cenu$iu
fi
uri..
Coc-orul
spuse:
-
In
schimb.
eu
str6bat in
zbor inafiurile
cerulur,
pe
cind tu ili
faci de
lucru
prin
curtea
cu b;legar.
t26
PITPALACUL
SI
ViNATORUL
Un
fi'palac
nimcri in
pla.r
unui
pi\irar
)i
inietrl
s; se
roage
de
el se-i dea drumul.
Dac; imi dai drumul, ii spuse el, aln $ te slujesc
ii
eu. Am snJi ademenesc in
plasa
alli
pitpalaci.
Afa, carevasAzica,
grAi
pisararul. Aila
ci
nu
ii-af
fi dat dnlmut
nici inainte, dar acurn
ti
mai
puin
se le a$fepfi la asla
am
s;
li
sucesc
gitul
liindcd etti
gata
$-;
vinzi
pe
ai lei.
VRABIA
Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd
indate la
pisiri
ti
le spuse:
-
Suratelor, venti cu toatele in
grabd
sA
ciugulifi
seminfele de
in.
Acesta va cre$te, omul va face
sfoare
din el, din sfoare va impleti
plase,
iar in
tlase
ne va
prinde pe
noi.
Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar
aceasta
nu izbuti
se
ciuguleasci
singure toate seminlele.
Ciad
inul inflori,
vrabia chemA
iar
p;s;rile
sd ciu-
guleascd
inul, ca sA nu
pitimeasci
mai tirziu din
pricina
lui. Pisirile n-o ascultari nici de data asta.
Inul ajunse la maturitate
$i
d;du snminln. Pentru
a treia oari
zburi vrabia se cheme
pesdrile,
$i
tot
pentru
a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare,
Asa incit, vrabia se super5
pe
suratele ei,
plec;
de
Ia ele
ti
veni sd trdiasci in
preajma
oamenilor.
t2E
ERETELE
SI
PORUMBEII
Un erete se tor lua dup;
porumbe;,
dar nu izbulea
sn
prind;
niciunul. Atunci
se
gindi
la un vicle$g.
veni
ling; hulub;rie.
\e
.r)ezd inrr-un coriac
)i
incepu
s;
le vorbeasci
norumbeilor.
cum c; ar
vrea \o
\(
puna
in slujba lor.
Am Iimo liber berecher, le
\puse
el. iar
pe
voi v; iubesc. Iat; ce trebuie
sa
facei:
lSsati-mA
in hulub:ria voastr;,
proclamalime
imperat, iar eu
\;
voi
sluji
cu credin16. Nu numar ca
obijduiesc,
dar
n-am
sa-i
las
nici
pe
allii s o fac;.
Porumbeii se invoird, il tisar;
pe
erete
si
intre
la ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie,
eretele
incepu altfel sa le vorbeasc;:
-Sinr
i-nnirarul
r05r.u
>r
rreb-re.j-mi
Jdti r\ul-
rare. Inainre
de
rodre,
;r
fiecdre
zi la md.i
vor
minca
$i
zilnic sacrifica cire unul din ei. Cind se dez
meliciri
porumbeii
fi
se intrebare ce i
de
fecut,
era
p.ea
rjrziu.
Nu irebuia se-l I;sam in huLubirie,
asta-i!
graira
ei, Acum nrmic nu ne nai
podle
ajLra,
ST-APiNUL
SI
LUCRATORUL
La
o
nunl; veni nult; lume. Vecinul
celui cu
nunta
chemA la el
pe
lucrilorul sdu
$i
ii spuse:
Du{e;i
vezi
cili oameni s-alr adunat 1a nunra
vecinului.
Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casa
vecinului un buruc, iar eL se atezi
pe prisp;,
a$ep
tind
ceasul
cind oasplii vor incepe
sd se
impr;Stie
In
'firtir.
oa
pHlii
ircep. rJ
\, ple(e.
Fie(arc,
de
cun1 ietea din case,
se
policnea
de buluc, sc;pa
cile o sudalmd
li
pleca
mai
departe. Numai o sin-
gure
bAlrinA, dupd ce se
poticni
de butuc, se intoarse
din dfum
fi
il indepArta din fala intrdrii
Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. Acesta il
inlreb6:
Mul{i oameni au fosr?
-
Un
singur
om,
dar
ti
accla
era o batrin;.
Culn aSa?
P:i, cllrn ahfel. Am
atezai un buluc
la
inl.are,
toli
s-au
impiedical dc el, dar rimeni nu l-a
dat
la
o
parte. Ata fac
li
oile. O singura bilrind a inde-
pinat
butucul de acolo. A$
procedeazi
nii. Deci, ulr siigur om a iosl.
o
ULCTORUL
$I
CEAUNUL
Un ulcior
$i
un ceaun se
luara Ia harld. Ulciorul
il lot amenin{a
pe
ceaun cd are str-i
trage o sca-
toalci. Ceaunul
spusei
-
c5-mi tragi tu o
scatoaki, c;-li trag
eu una
-
tot una va
fi. Tu ai sd te alegi cu
capul sparf, nu eu.
132
LILIACUL
Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale
Si
pesiri,
Liliacul nu
se
abture nici
unora nici celor-
lalli
ti
fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrun-
La inceDut o;sirib se dovediri mai tari decit
anirnaleb
;i
atunci liiiacul
se dddu de
partea
lor
-
zbura cu ele
fi
spunea cd-i
pasd.e,
dar mai lirziu,
cind
pulerea
animalelor incepu
sa
precumpdneascA!
liliacul s dddu cu animalele. El le ariti dintii din
gu16,
labele.
slircurile
pieplului,
suslinind sus
|i
lare
ce este animal
li
cd le iube{te numai
pe
ele. Cind,
in
cele din
urn5, izbindir; totu$i
p;serile,
liliacul
vru si treaci de
partea
acestora, dar
pdsdrile
il
alungard,
Nici de
partea
animalelor nu
mai
izbuti sd treace,
ti
de arunci liliacul tr;;efte
prin
beciuri,
prin
scor-
buri, zboarx numai
pe
insrate
$i
nu se mai de cu
niciuna din
pe4i.
ZGIRCITUL
Un zgircit aduni o ulcicn cu bani,
o
ingrope in
p;mint
$i
se ducea zilnic, in mare
taina, sa,$i vadd
comoara. Un argat ii
linu
urma, ii dezgropd noaptea
ulcica
$i
o fur, de acolo.
Cind
zgircirul
veni sA-$i
vdde
agoni.eala.
n o
mai
g5\i
la
joiul
5riur
yr :e
puse
pe
jelit.
Un vecin il vnzu
ti
ii spuse:
-
La ce mai
jele$i?
Doar nu
te
foloseai
de banii
aceia.
N-ai decit se-li
faci
drumurile ca de obicei
fi
sd
privefti
groapa
in care ii
lineai
ascun$i
toruna
l;o
fi.
*Eb
TARANUL
$I
CIINELE
Un ciine
cezu in fintind.
Tdranul
se apucd sel
scoatA, dar ciinele
il mutce
de
mine,
Taranul
il
azvirli
inapoi, spunind:
Sa
piei,
afurisirule,
dace mi mu
i fiindcE
vreau
si te scap'
CIINELE
CU JUJEU
*
.
Ciinele incepu
si
se dea
Ia
geini.
Srepinut
ii
prinse
la.eil
un
juje!.
Arunci
ciinte
porni
pe
la
alre curti,
ararinou-t]
JuJeul $t
spunind:
.-
la
uitati-ve
cir
de mull
md iubette
sdpinul
Dintre
toli ciinii, numai pe
mine m-a
lnsemnal.
.
JDjeu
,jug
m ic.
I ri u ngh'ular.
care
*
pune
la
giru
| animaletor
ca sa nu
poala
rrece
pnn gard.
CIOBANUL
Un cioban
pierdu
o oaie.
O c;utA
pesle
tot,
dar nu
putu
da de
urma ei.
Atunci
prinse
a se
ruga
ti
fn-
gedui
sa
aprindn la icoane
o lurnindricb de
zece
copeici
dacn ii va
gesi pe
hoti. A doua
zi se duse cio-
I3E
banul
in
pddure
$i
didu
peste
ni$te lupi,
care tocmai
isprdveau
de
mincal
oaia
pierduta.
li
gdsise pe
holi.
Dar
cind
lupii
se
repeziri la
el, ciobanul
prins
a
se ruga iar
qi
fngndui sn aprind5 o luminare
de o
rubld. dacd va izbuti $ scaDe de ei:
139
CIINELE PE FIN
Ciinele
se tolinis
pe
fin, lingn
grajd.
Vacii
i se
ficu d o
gure
de fm
-
veni sub
perteie grajdului,
viri capul
gi
abia apucd o
gurd
de fm, ct dul5ul
mirii minios
ti
se rcpezi la ea. Vaca se indepirte
$r
spuse:
Mdcar de-ar
minca
ti
ell Da ata. nici singur
nu mininci, nici
pe
altul
nul las5.
110
LUPUL
$I
OSUL
Mergea
lupul cu un os
in
gure.
Ciliva
cdlelandri
se repezire
la dinsul.
Lesne ar
fi
putut
lupul sA
le fac;
de
pirrecanie,
dar se lemu sn
deichida
gura,
ca sa
nu
piardd
osul.
$i
o lub
lupul la sindtoasa
cu cd-
lelanddi
dupa
el.
'f
w
CIINELE
$I
HOTUL
Un hot
se
apropie de
ograda omului. Ciinele il
simti
$i
incepu $ latre. Hoful scoase o coajd de
piine
ti
o aruncb a(esruia. CLinele n-o lua. ci se repezi
la hol sil mu
e de
picioare.
t42
-
De ce me
mu$ti? Nu
vezi ci-i dau
piine,
ii
spuse hotul.
Te
musc, fiindc;
pine a nu-mi da
tu
piine,
nu aveam
cum
tti
dac6 e$ti
om bun sau
reu. Acum
ins6 sint incredinfat
cd
e$ti un om
r;u, de
vreme ce
incerci
se mA
mituie i.
143
LUPUL
$I
IAPA
Vroia
lupul sd
se irfrupte
dintr-un
minz.
Veni la
herghelie
ti
spuse:
-
Vdd
la voi
un minz
care
tchioapiti.
Oare nu
cunoa$eli
leacul
penlru
vindecat
Schiopaluri?
Noi,
lup||,
cunoa]tem
un asrfel
de leac.
care vindeci pe
loc.
Una
din iepe il
intrebS:
-
Da' tu
$tii
lecui?
D'apoi
cuml
-
Atunci,
rogu-re.
lecuiefle-mi piciorul
drept din
spale.
ce md
cam
line
o durere
in copita.
.,
Lyp,ll.*
duse
numaidecit
la ea,
da'ndati
ce ajunse
linga
piciorul
cu
pricina.
primi
o copira
de-i zb;ra-d
toti coltii
din
gu
re.
t1
!'
VULPEA
$I
LUPUL
Vulpea il
vizu
pe
lup ca
bi
ascute collii.
il lntrebe:
-
De ce ili asculi collii?
Doar n-at cu
crne te
Lupul rSspunse:
Tocmai de aceea
ii ascul, c6 n-am cu
cine mi
bate. Cind
oi avea cu cine,
n-oi mai avea
timp
sa-l ascut.
t,)
\-'',f
't'
l-'' dn4
n)
CERBUL
ql
C1.,-Ut,t'/
_
Un cerb
impunse
cu coarnele
catul
$i
il alungi
de
pe
pigune.
Calul
veni la om
fi
il ruge
sd-i ia apl-
rarea.
Omul ii lud
apirarea,
alungi
cerbul,
dar in
schimb
puse
friul
9i
qaua
pe
cal. V;zind
cd cerbul
a fost
alungat,
calul spuse:
-
Mullumesc,
omule, acuma
las;-m;
sA
plec.
Ba nu
te las, fiindca
mi-am
dar
sama cit;
nevoie
am de tine.
gi
p;siri
calul
pe
linga el.
DOUA
BROA$TE,'//
Hele$teiele
d
mlattinile secari
din
pricina
cildurii
prea
mari. Doue
broatte
porniri
se
caute apa, Au
ajuns
pe
ghizdul
unei fintini
$i
au slal
se cumpd-
neasca daca e bine sau
nu sb sard
in finline. Una
din ele,
mai tindr;, spuse:
-
zic si sdrim, api e
multe in fintine
$i
nimeni
nu ne va
pricinui
acolo vreun
necaz.
-
Ba nu,
o fi apd mult5, cum
spui, dar dacd totuti
seacd
pini
la urmx,
de acolo
nu mai ietim.
148
LUPOATCA
$r
PORCUL'-'/
O
lupoaic; ceru
porcului
sa o
gizduiasci
peste
noaple.
Porcul o
gizdui.
Lupoaica fitt ciliva
pui.
Porcul se ruge sd
fie lisat la locul lui.
-
Vezi
ti
singur,
puii
sint
prea
nici, ai
pufintice
rdbdare, ii respunse lupoaica.
Porul se
gindi:
,,De,
sA mai a$tept..."
Trecu
vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul
lui. Lupoaica
ii
spuse:
-
incearcd
nrimai sn te legi de noi. Acum sintem
$ase,
te facem bucdfele.
TAURUL
$I
BROASCA
venind spre lac, taurul d;du
peste
un cird de
broscule
pe
una o stdvi sub copita, celelalte sA-
rirx in ap;.
Una din broscule,
intorcindu-se la maici-sa,
spuse:
-
Tii, mdicufn, ce animal mare am vezui, te cup-
rinde
groaza,
nu alta!
-
Cun, era mai mare decit mine? intrebx mama.
Mult mai mare.
B;trina broasci
se
umfl;
ti
inrrebe iar:
Mai mare decit sint eu acuma?
-
Mai mare.
Betrina se umfld
ti
mai mulr:
-
$i
decit acum?
gi
decii acum. Chiar de-ai
plesni,
cit taurul nu
vei fi.
Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate
purerile
ti
chiar c;
plesni.
150
BROASTELE
CARE
VROIAU
UN iMPARAT
Broa$tele
incepuseta s;
se certe
intre ele
ii
nu
aveau
De
nimeni care
sa b
face dreaptd
judecatA.
Arunci
ie rugar;
celui de sus
sa Ie triniti
un impdrat.
Se
intirnpl5,
ca deasupra
bdllii
lor sA se
fringi un
ram
uscat
ti
se
cada in api.
-
Iard
fi
imparalui!
srrigard
broa$ele
ti
se
rm-
orastiare
care
incotro.
Numai
cA ramul,
cnzind in
noroiul ba\ii,
r;mase
infipt
acolo.
Aroa$tele
prinsere
curaj
-
ba inotind,
ba saltind
se apropiara
de el. Ramul
nici c;
miSca.
Broaslele'lii
zisera alunci c,
prea
e
pa$nic
imp;ra-
tul, cd unul
ca dinsul
n-o si
le face lor dreapte
judecad
Si
iar se rugari
cerului sA
le dmita un
imDarat. Se
inrimpla
ca locmai alunci,
un billan
care
rreiea
in zbor
pi
deasupra ballij,
sa coboare
in ea
Broa$tele se bucurard
Si
spuserA:
-
lati
ti
impiratul adevirat.
Acesta este
viu
ti
va
Sti
sd
ne face dreapti
judecatd.
Abia
cind v5zurn
ce bitlanul
le
prinde
$i
le
devo-
reazi una dupi
alta, broaftele
regrelari
pe patnicul
impdrat
de mai
inainte.
151
NEGUST'ORUL
$I
HOTII
in
prAvalia
unui neg!stor
inlrare doi
oameni sa
cumpere basmale. Negustorul
se ftrtoarse
cu spatele
la
ei ca se scoaL; marfa.
dar cind reveni
{i
privirea
ii cnzu
pe
tejghea,
vazu ce o basma
dispiruse. Ne-
gustorul
ii opri
pe
cei doi
;i
le spuse:
Careva dintre voi
a luat o basma.
Unul dintre
ei
prinse
a se
jum
ci nu are asupra
lui nici un fel
de basma, iar celilalt
cd n-a luat
basmaua de
pe
rejghea.
Atunci neglstorul
spusei
In cazul acesra,
amjndoi s'rnLeri horii.
Ghicise c;
unul din ei luase
qi
ddduse celuilalt
basmaua
ti
il
buzundri
p
holul
care se
jurase
ce
n-a luat
basmaua de
pe
tejghea.
O
gdsi
asupra
lui
9i
ii duse
De
amindoi la comisar.
I5)
SoARELE
$r
VINTUL
Se incontrard
soarele
si
vintul.
care din
ei va
izbuti si-l
dezbrace mai
repede
pe
om. Vintul
se
porni
se
smulgi de
pe
el imbracdminrea.
Ii
sdlta
$apca
din
cap
|i
ii flurura
naprasnic
hainele,
iar
omul i$i
indesa
Sapca
la loc
ti
i$i inf4ura haina
mai bine. ASa
incit vinrul
nu izbuti
se-l dezbrace
pe
om.
Se apud
Si
soarele de
treaba asta. El
numai
cn-l
pirpeli
nilelq
pe
om, ci
acesta se
$i
descheie
la haind
$i
i9i seltd
$apca
pe
ceaf5. il mai
pirpeli
pe
atita,
ti
omul bpede
haina de
pe
el
Si
$apca
o azvirli