Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMÂNILOR
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
ISTORIA ROMÂNILOR
Constantin C. Giurescu
Copyright © 2007, 2010, 2013, 2015 Editura ALL
94(498)
Editura ALL :
Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,
sector 6, cod 060512 – Bucureçti
Tel.: 021 402 26 00
Fax : 021 402 26 10
DistribuUie : 021 402 26 30 ;
021 402 26 33
Comenzi : comenzi@all.ro
www.all.ro
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
CONSTANTIN C. GIURESCU
ISTORIA
ROMÂNILOR
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
CUPRINS
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
VI Cuprins
militarã 112. Oraºele ºi satele 117. Drumurile 127. Viaþa economicã 131.
Viaþa socialã. Colegiile 133. Construcþiile. Apeducte, terme,
amfiteatre 136. Procesul de romanizare în Dacia 142. Istoria politicã
a Daciei Traiane. Primele nãvãliri 147. Pãrãsirea Daciei. Chestiunea
continuitãþii 152. Rolul romanilor în formarea poporului român 156.
Bibliografie 160.
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
Cuprins VII
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
VIII Cuprins
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
CUVÂNT ÎNAINTE
lucrul e posibil facusem timp de opt ani de zile cursul respectiv, care fusese dactilo-
ma invita la biroul lui sa discutam chestiunea. M-am dus; pe drum m-am gândit ca
grafiat çi aveam toate fiçele. Voiam sa scriu o carte pe care s-o poata citi oricine, nu
numai specialiçtii, o carte care sa aiba çi ilustraIii reprezentative, cu legende ample,
apoi harIi pentru localizarea evenimentelor, bibliografia esenIiala la finele fiecarui
capitol, iar la sfârçit un indice general, de nume de persoane, de locuri çi de instituIii,
care sa uçureze gasirea detaliilor. Cu alte cuvinte, o carte care, facând suma
cunoçtinIelor acumulate privitoare la istoria românilor, sa le înfaIiçeze dupa un plan
sistematic çi într-o forma accesibila marii mase a cititorilor. I-am expus planul lui
Rosetti, care a fost imediat de acord cu el. „În cât timp îmi aduci manuscrisul
primului volum?”, m-a întrebat el. „Într-un an de zile, începând de azi” eram în
l5 ianuarie am raspuns eu. A sunat pe colaboratorul lui, pe Fiscu; acesta era çi
contabil çi casier. „Adu, te rog, doua contracte”; le-a adus; le-am completat; tirajul
prevazut era de doua mii cinci sute de exemplare. „Aconto vrei”?, a adaugat Rosetti.
„Nu strica niciodata”, i-am raspuns. „Adu domnului profesor douazeci de mii de
lei”. I-a adus, i-am luat; toata vizita a durat mai puIin de o jumatate de ceas; am
timpul redactarii, mi-am dat seama însa ca nu voi putea înfaIiça tot trecutul nostru
plecat cu contractul pentru Istoria românilor, în doua volume. Pe parcurs, în
realizarea, prin voinIa liber exprimata a poporului, a statului naIional unitar român
lucrarea urma sa se încheie cu tratatele de pace din l9l9-l920, care consfinIisera
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
2 Cuvânt înainte
birou de proporIii foarte reduse doi metri pe unul çi jumatate dar cu un balcon
cartierul de nord al Mangaliei, chiar lânga plaja, o mica vila, unde aveam la etaj un
care dadea asupra marii. Timp de o luna çi jumatate, lucrând în fiecare zi,
dimineaIa, între orele 6 çi l2, am scris cam jumatate din carte; am continuat apoi, în
septembrie, la Odobeçti, la via socrului meu, çi, la urma, la Bucureçti. Începând însa
noul an universitar, deci cursurile çi seminariile, precum çi celelalte obligaIii, am
constatat ca nu voi fi gata la l5 ianuarie l935, aça cum prevedea contractul. Am
sa strâng çi ilustraIiile în afara de ce aveam eu, mi-au dat ilustraIii diferite insti-
cerut deci o prelungire de o luna, mai ales ca, între timp, trebuia sa fac çi harIile çi
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
Cuvânt înainte 3
ca totuçi s-a schimbat ceva în Iara çi ca se citesc carIile de istorie. N-am avut însa
felicitez; într-adevar s-a schimbat ceva”. Cine îl informase caci Russo n-avea
când sa i-o spun, deoarece, cum am intrat în biroul lui, mi-a luat-o înainte: „Te
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
* Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura ALL, Bucureçti, 2000, p. 239-242.
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
4 Cuvânt înainte
Ediþia de faþã reproduce atât textul, cât ºi ilustraþiile apãrute în Istoria românilor
de Constantin C. Giurescu, vol. I (ediþia a cincea, 1946), vol. al II-lea (ediþia a patra,
1943, partea I ºi a II-a) ºi vol. al III-lea (partea I, ediþia a doua, 1944, partea a II-a, ediþia
întâi, 1946). În transcrierea textului au fost operate doar modificãrile strict necesare,
adoptându-se ortografia actualã a limbii române. Au fost îndreptate cele câteva greºeli
de tipar. Indicele general al ediþiei originale a fost pãstrat în principiu, dar din motive
tehnice indicele prezentei ediþii cuprinde doar nume de persoane ºi localitãþi.
Judeþele, localitãþile, strãzile, monumentele de arhitecturã, alte construcþii, insti-
tuþiile etc. din prezenta ediþie au fost lãsate cu denumirile de atunci, din anii apariþiei
volumelor, indiferent de evoluþiile ºi rãsturnãrile intervenite din 1946 ºi pânã în
prezent. Unele succinte citate sau denumiri din documentele slavone au fost transcrise
cu litere latine, deoarece noul sistem de editare de text nu mai dispune de caracterele
chirilice. (D.C.G.)
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
* Nota redacþiei la ediþia 2007
La aceastã nouã ediþie au fost îndreptate cele câteva erori structurate la ediþia din anul 2000.
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
ISTORIA
ROMÂNILOR
I
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
PÂNA LA MOARTEA LUI
ALEXANDRU CEL BUN (1432)
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
PREFATA LA E DITIA A CINCEA
A cincea ediIie, în decurs de zece ani, a unei lucrari de sinteza asupra istoriei
românilor este cea mai buna dovada a interesului din ce în ce mai mare pe care
publicul cult îl acorda trecutului nostru. Este totodata çi dovada ca factura acestei
carIi, în care am încercat sa prezint rezultatele ultime çtiinIifice într-o forma cât mai
puIin tehnica, accesibila deci çi nespecialiçtilor, corespunde dorinIei generale.
Aceasta factura constat de altfel ca se impune, în ultimul timp, çi în celelalte Iari.
EdiIia de faIa cuprinde o serie de informaIii noi provenind din cercetarile între-
prinse sau din studiile aparute între timp; unele, în legatura cu istoria antica, mi-au
fost semnalate de colegul C. Daicoviciu, caruia îi mulIumesc.
MulIumesc de asemenea colegilor mei pentru preIuirea aratata.
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
PREFATA LA EDITIA ÎNTÂI
«Sine ira et studio»
(Tacit, Anale)
Volumul de faIa este începutul unei lucrari care va îmbraIiça întreaga istorie a
poporului român, din cele mai vechi timpuri pâna la înfaptuirea României Mari.
Lucrarea va avea trei volume. Cel de faIa duce povestirea pâna la moartea lui
Alexandru cel Bun (l432). Cel de-al doilea va cuprinde intervalul dintre l432 çi
l7l4; el se va încheia deci cu domnia lui Constantin Brâncoveanu. Volumul al treilea
va privi sfârçitul istoriei moderne çi istoria contemporana pâna la tratatele de la
Neuilly, Saint-Germain en Laye, Trianon çi Sèvres.
Am cautat sa înfaIiçez dezvoltarea istorica a întregului popor român, de
pretutindeni. Am avut în vedere, prin urmare, nu numai pe românii din stânga
Dunarii, din vechea Dacie, dar çi pe aceia din dreapta ei, din Peninsula Balcanica.
Evident, centrul de greutate cade asupra celor dintâi, çi anume asupra celor care au
reuçit sa alcatuiasca formaIiuni politice, sa aiba o viaUa de stat. Fiindca statul este
mijlocul cel mai perfect din câte cunoaçte omenirea spre a asigura dezvoltarea
libera a unui popor. Am dat deci atenIia cuvenita istoriei politice. Am socotit însa ca
o atenIie egala se cuvine çi istoriei sociale, economice çi culturale.
Nu cred ca dezvoltarea vieIii unui popor, ca çi a umanitaIii de altfel, se poate
explica pornindu-se numai de la fapte de ordin material sau economic, aça cum
afirma partizanii materialismului istoric. Nu împartaçesc însa nici teza cealalta,
care pretinde sa explice totul numai prin idei, care susIine primatul absolut al spi-
ritului. Pentru a înIelege dezvoltarea aça de complexa a umanitaIii, deci çi a frag-
mentului de umanitate care este un popor, trebuie sa Iinem seama de ambii factori:
spirit çi materie. Ei coexista în orice moment istoric; ceea ce se modifica este numai
intensitatea lor. Nu voi înfaIiça deci în aceasta Istorie a românilor un punct de vedere
exclusiv, o teza, ci voi cauta sa dau fiecarui factor importanIa çi locul pe care îl are
în viaIa poporului nostru. Într-un anumit moment, au predominat factorii materiali,
într-altul cei spirituali; expunerea ce urmeaza îi va situa pe fiecare în consecinIa.
Va exista, în schimb, o preocupare constanta: aceea a adevarului istoric. E cea
dintâi çi cea mai însemnata obligaIie a celor ce slujesc disciplinei noastre. Nici o
alta preocupare nu trebuie sa întunece acest scop al istoricului: aflarea adevarului.
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
Fiindca numai adevarul dureaza, ca unul ce intra în ordinea naturala çi permanenta
a lucrurilor. Într-adevar, în istorie, eroarea este aproape inevitabila: din lipsa mate-
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
10 PrefaUa
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
astazi. Bulgarii, sârbii, ungurii, chiar çi polonezii au discontinuitaIi în viaIa lor de
stat, unele chiar de o jumatate de mileniu, noi însa nu. Judece oricine, prin urmare,
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
PrefaUa 11
daca, faIa de aceste fapte, cea mai buna recomandare a poporului nostru nu e chiar
prezentarea lor, fara vreo alta preocupare.
Socotesc ca astazi, mai mult decât oricând, çtiinUa nu trebuie sa ramâna
închisa în turnul ei de fildeç. Mai ales când e vorba de trecutul neamului. Am cautat
deci sa prezint rezultatele cercetarilor mele într-o forma accesibila cât mai multora,
în orice caz, tuturor acelora care poseda un minimum de cultura generala. Am
evitat discuIiile prea tehnice, ca çi terminologia speciala. Am suprimat trimiterile
la note în josul paginii, înlocuindu-le printr-o bibliografie critica la sfârçitul
fiecarui capitol. Ea cuprinde lucrarile mai importante de care m-am folosit.
MenIionarea lor nu înseamna însa ca mi-am însuçit întotdeauna çi concluziile
respective. Dimpotriva, într-o suma de probleme ale trecutului nostru, soluIiile pe
care le prezint astazi difera simIitor, iar uneori radical de acelea ale înaintaçilor. Aç
fi nedrept însa daca n-aç exprima acestor înaintaçi adânca mea recunoçtinIa pentru
toata munca ce au depus în luminarea trecutului nostru. Fara ea, lucrarea de faIa
n-ar fi fost cu putinIa. Sa-mi fie îngaduit prin urmare, sa amintesc, dintre cei care
au trecut dincolo de hotarul vieIii, mai ales numele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, al
lui Alexandru Xenopol, al lui Ion Bogdan, al lui Dimitrie Onciul, al lui Vasile
Pârvan çi al parintelui meu Constantin Giurescu.
Plecând de la acelaçi gând de a face cât mai accesibila çtiinIa marelui public
çi de a-i da o nota cât mai concreta, am adaugat textului o serie de figuri, reprezen-
tând personalitaIile mai de seama ale trecutului nostru, apoi monumentele çi unele
documente istorice mai importante. Multe din ele sunt înfaIiçate pentru întâia data
publicului românesc. Câteva, precum cazanul hunic, agrafa çi cerceii de la
Coçoveni, sunt inedite. O serie de cliçee çi fotografii mi-au fost puse la dispoziIie în
mod graIios de urmatoarele instituIii çi persoane: Serviciul Presei din Ministerul
Afacerilor Straine (fig. l-4, l0, l6, l7, 29, 42, 49-5l, 54, 63, 66, 69, 70, 72, 75,
79-83, 85, 86, l04-l07, ll4, ll5, ll7, l32, l33); Muzeul NaUional de AntichitaUi
(fig. 37, 38, 57-60, 62, 64, 68, 84, 97); Muzeul Municipiului Bucureçti (fig. 5-9, ll,
l2, 35, 36, 67, 7l, 92); Comisia Monumentelor Istorice (fig. l08, ll2, ll3, ll8-l20,
l22-l27, l34, l36); Muzeul Militar (fig. 48, 55, 56, l09-lll); Muzeul Regional
Oltean (fig. 78, 95); Muzeul NaUional din Budapesta (fig. 87-9l, 98, 99, l0l, l02);
profesor universitar Scarlat Lambrino (fig. l9, 20, 27, 6l); profesor C. Moisil,
directorul general al Arhivelor Statului (fig. 30-34, 52, 53, 94, 96, l00, l03,
ll6, l2l, l3l); V. Canarache (fig. 2l-25, 65) çi I. Nestor, doctor în litere (fig. l4,
l8). Rog pe conducatorii instituIiilor amintite, pe colaboratorii acestora çi nu pot
sa nu pomenesc numele lui Virgil Draghiceanu, Radu Vulpe, Dinu V. Rosetti,
C. Nicolaescu-Plopçor, Andrei Veress, Victor Bratulescu çi Anton Velcu , precum çi
pe toate persoanele de mai sus sa primeasca înca o data deosebitele mele mulIumiri.
Pentru o mai buna înIelegere a faptelor istorice çi o mai uçoara urmarire a lor
în spaIiu, am adaugat lucrarii çapte harUi. Ele se refera la fazele principale ale
dezvoltarii neamului nostru. La alcatuirea harIilor 2 çi 4 mi-au servit ca punct de
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
plecare harIile din Getica lui Vasile Pârvan. Pentru harta 3, am pornit de la harta ce
însoIeçte articolul lui Radu Vulpe, „Activitatea arheologica în Dobrogea în cei 50
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html
12 PrefaUa
http://www.all.ro/carte/istoria-romanilor-1.html