N.

IORGA
=frd)f=r .
li .

o LUPT LITERAR
= ARTICOLE .DIN ((SMNTORUL)) =

V=VOLUMUL il
lMaiii -
1903) Iulie 190

__ __ d)

vLEN1-DE=-MUNTE

"Neamul Romnesc", Tipografie i Legtorie de crI

1914.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA
'''

0 LUPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN SAMANATORULD =

r_____-
VOLUMUL I
.- ___f
(Maid 1903 Iulie 1905)
-w---yr
I IL

VALENII-DE-MUNTE
Neamul Rominese", Tipografie 0 Legitorie de circi
1914.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA.
Nu shit dacd vor ,fi find niulg suit pufini acei cari ar
dori sei receteased articolele privitoare la culturd din Set-
meindtorul" si apoi din Floarea Darurilor" si Neamul
Romeinesc". Cele d'intiiiii ad fost urmdrite cu interes pe
vremea lor, cind lucrurile se mai luait incd in serios qi
eine le Picea era interesat sufletete la dinsele.
Acuma Oft cd e altfel. Dar tocmai de aceia reproduc
aceste documente de credinfei.
Cel d'intdifi volum apare In ceasuri grele, cu sumbre
perspective. Recunosc rl acest nenoroc al sat, dar n'am
ce-i face.
Articolele biografice afard de cite-o sceipare din ye-
dere s'aft inlturat, ele aflindu-se in Oameni cari ad
fost" , carte apdrutd acum trei ani.
21 Octombre 1914.

www.dacoromanica.ro
 I.

CU PRILEJUL DISPARITIEI TRIBUNE!".

Printr'o hotrire a partidulul national romnesc din

Ardeal i par-Vle vecine, pe care-I represinta In lupta
zilnica prin presa, Tribuna"., cea de la Sibiid, i- a
Incetat aparitia, dupa douazed i unul de anT de via*.
Dincolo de munV, acest fapt insemnat a Indreptat
&duffle spre un noil ziar, care sa duca maT departe
opera de raspindire i Intrefmere a sentimentuluT na-
.pnal, care era menirea Tribune". Dincoace, s'ail
organisat manifestatil ale tinerimiT, care s'ad terminat
prin ciocnirl de strada cu foAa publica, rall calauzit
fata de demonstrang cari nu prea avead un scop
innaintea lor i dintre cari uniT, mai desorientag, all
crezut ca aduo un serviciu neamulul lor lovind In Ro-
mini ca i dInil, ce purtail uniforma teriT, si rupind
de sus din balcoane o sabie pe care st Intiparita
monograma suveranuluT. Orlcum s'ar Impa4i greelile
i raspunderea Intro eel ce all dat acest urn spec-
tacol, lasind aceast amintire care ar trebui et mai
rapede uitata, nu e maT pAin adevarat di Tribuna"

www.dacoromanica.ro
2 0 lupta literara

merita sa, fie comemorata prin fapte mat frumoase pi,

iarast, prin cuvinte mat pricepute i mat alese decit
acelea, pe eft de ware, pe atit de exagerate, care s'a
pronuntat la Intrunirile de daunazt.
Cad Tribuna" i..a avut zile mart i folositoare In
traiul sat, zile care vor figura. In istoria noroculut
lipsel de noroc a milioanelor care cu jertfe grele 1st
pastreaza rominitatea innaintea celor ce voiesc s li-o
smulga. Cind ziarul romanesc din Sibiit luat
avintul, el se arata, fr Indoial, cel mat bine scris
si mat matur cugetat dintre toate cite ieia pentru
poporul nostru. Cel mat bunt i mat destoinict din ti-
nerimea noastra ardeleana at pus umarul, nu pentru
crea o manoasa cariera, nict pentru deschide
calea catre o situgde politica motivele care in-
deamn pe cet mat mult,l ziaristt de la not ci
pentru ca datoria lor II chema la munch, saracie pi
prigonire, in odaile, pe care nictun club nu le mobi-
lase din banul contribuabililor, ale Tribune'. Multa
vreme, pan& la procesul Memorandulul" i dupa
aceast inimoas Infatisare Innaintea dusmanulut se-
cular, s'at scris In foaia aceasta minunate articole de
recunoastere, cugetare i lupta: articole de acelea ar-
delenestf cu miez, fara podoabe usoare de stil, pe care
le pune la Indmina mice lectura, tar vorbe mart,
care ascund goliciunea fondulut, fara sirete prefacert
ale sinitirit. Acolo era lupta crincena i plina de its-
pundert la capat statea amenda ruinatoare si In-
chisoarea care opria lucrul i ataca sana,tatea; acolo
nu era parada, defilarea catre innaAimile ametitoare
ale parvenirit, supt ochiul de indemn al patronulut in-

www.dacoromanica.ro
 Cu prilejul disparitieI Tribune!" 3

teresat. Graiul romanesc lua supt condeiul acestor

razboinicI alta viata: un grail catre teranl, preotl,
dascall, invtatorl, 'catre fruntasiI umill al unuI popor
ce nu-sl avea partea; cuvinte intelese orlcul, sintaxa
vinjoasa; in toate spusele, simtul unel puterl marl, pe
care cel ce scrie cauta s'o tie in frill, dar care izbuc-
neste hate() expresie zguduitoare, kite() comparaie
luminoasa, mergind ca un fulger de suflet la suflet.
Articolele bune al fost scrise i 'Ana la urma in acest
stil, cu toate ca puterile scriitorilor nu mal oral cele
de odinioara.

Partidul national alesese ca linie de conduita pasi-

vitatea. Cu toata cartea populara i plina, de invata-
minte a d-luI Brote, ceI mal multI dintre cetitoril
acesteI reviste nu vor fi lamuritI asupra intelesuluI
pasivitatiI politice a Rominilor de peste munti, si .se
pot mingiia de altfel cu incredintarea di atitia marl
politician! a! regatulul romin impartasesc, ma! mult
sal mal putin, nestiinta lor. La intemeiarea dualis-
mulul in monarchia vecina cu nol a Habsburgilor, la
1866-7, se unise, fara voia Rominilor i Sasi lor, Ar-
dealul, fost principat autonom din secolul al XVI-lea
incoace si luat de Casa de Austria de la Turcl, cari
eral suzeranil teril, abia la sfIrsitul veaculuf al XVII-lea,
cu Ungaria, care cazuse prin mostenire aceleial Case
cu mat mult de un veac in urma. Pentru ca nemul-
tamirea celor doua neamurl neungurestl ale Ardea-
luluI, acelea care aveal numarul, bogatia, puterea de
tot felul, sa nu se oata, da la iveala pe calea, des-
chisa prin Constitutie, a alegerilor, legea cea veche

www.dacoromanica.ro
 4 0 lupta, literara

electorala, maf restrinsa, decit cea din Ungaria i destul

de neclara pentru a putea fi talmacit dupa interesul
puternicilor, fu lasata. In vigoare; Guvernul, represin-
tantul natiunif dominante, putea sail alcatuiasca, apol
circumscriptiile, cercurile electorale cum voia, potri-
vindu-le aa Inc It nemultmitif sa, nu poata birui, 0,
In sfirit, pana, maf daunazf cumprtorul de voturf
era stapInul alegerilor In Ungaria, i. eine nu voia sa-1
primeasca banul i avea Indrazneala sa, nu asculte de
poruncile venite de sus, gsia In cale pusca jandar-
muluf, care tie . ct viata unuf opincar de Valah nu
costa ma de malt. In astfel de Imprejurarf, Rominif
aveaal datoria de cuviinta de a lasa sa treaca vremile,
apele furioase peste piatra, peste vechea marmura ne-
clintita a neamuluf lor. A nu colabora la comedle, li
se impunea.
Intemeietorif Tribunef" ail inteles Ins& ca o cale
nu li se poate Inchide: aceia prin care se raspIndete
viata sufleteasca Intr'un popor, si. din care apof cresc,
se innalta i. Infloresc toate celelalte, calea culturif.
All scos ziarul literar pe ling a. cel politic, all adaus
apof si o biblioteca, a saraculuf, si ail avut drept lu-
cratorf la aceast mare misiune scriitorl ca Gheorghe
Cobuc i. Ioan Slavid. Gindul cinstit, simtirea nepre-
facuta i vorba curata s'at coborIt prin cartuliile Tri-
bunef" pe masa simpluluf satean, aratIndu-f ca, i In
limba luf se pbate culege toata Invatatura qi Indeplini
toata frumuseta.

Viltorile prigonirilor ail smuls si dus departe, pe

pamintul nostru de adapostire, unde primim ranitif,

www.dacoromanica.ro
 Cu priejul disparitie Tribune` 5

cad nu putem merge algturl cu luptatoriI ce se apgr,

pe vechil tribunitle. Zile le marl de intelegere de-
pling s'ad incheiat in rdeal, cind fanaticif ideiT de
partid din Romania, conducgtoril vesniculul razbohl
civil In fgtarnice forme constitutionale. i-adl cgutat
ajutoare acolo unde trebuie sg se ducei necontenit aju-
torul nostru al tuturora. Ca i partidul national, ca i
spiritul cel bun i Increderea vremilor fericite, Tri-
buna" a scazut i ea i ajunse a represinta sucursala
until partid din regat tatg, en alt ziar, ocrotit de par-
tidul cellalt: o dihonie pe atit de nenorocitg, pe cit
de lipsitg de orIce inteles. Cind, pe urma, relatdile s'at
implcat oarecum, vechea adunare a rindurilor in ju-
rul ziaruluT din Sibii tot nu s'a maT putut face, i
polemica, Intru citva innabuita, a urmat, spre paguba
tuturora. In vlmgag se maT uitase, aproape cu totul,
Inca ceva: cultul literaturil nationale.
* * *
Gonita din urma fgrg incetare, de procese care-I
cautail. moartea, Tribuna" a disparut. Un alt ziar IT
va lua, mine, locul. Ace la va putea fi maT fericit in
doug priving hotritoare: de el nu se va lega nick)
amintire de vrajba, intro fratI i, far& indoiala, con-
ducatoriT luT vor avea ca indreptar de cgpetenie cg,
In cultura until popor II are radacinile viitorul luT
ca decT, innainte de toate se incepe prin aternerea
acesteT culturT.
4 Mai 1903.

www.dacoromanica.ro
 II.

0 NOUA EPOCA DE CULTURA.

State pot trAi far& ideal: o mainA complicat care-t

ajunge tinta prin mersul el far& gre, o asociatie de
interese care le multmete Indestultor i nu trebuie
s fie dee desfacuta. Avem astfel de societ&tt de
consum" In Belgia, In Svitera, In State le-Unite, i Inca
se mat adaug oarecare amintirl In trecut, de jertfe
aduse Impreun& 0 de biruinte, supt acela.1 steag, ale
stramoilor, ce nu traiall Inca pentru realisarea cfti-
gulut material. Dar, cind Statul de acest fel crete
puternic, mret prin bogltia ce se descopere, se pre-
lucreaz, se rspindete, atuncl nevoia until ideal, a
unlit ideal politic macar, se ivete de la sine pentru
a Indrepta prisosul de putere general& ce amine din
puterile individuale i. sociale cheltuite pentru scopurt
mat restrinse i mat joase: astfel a rasarit da.unlzt, la
auzul imnurilor de bucurie pentru cucerirea Met i.
a Filipinelor, pentru strivirea unet vecbt flote, unet
glorioase armate, ideia imperial& In viata, pan& atund
numal cu tinte economice, a Statelor-Unite.

www.dacoromanica.ro
 0 noua epoca de cultura 7

Dar un popor trebuie s aiba culmI luminoase dupa,

care sa se indrepte, catre care uitIndu-se, sa afle un
Indemn la lucru i o mingiiere in suferint,I. Aceasta
tie ea, poporul e Ingradit de hotarele unul Stat na-
tional desavirsit incheiat, fie ca Statul care-I poarta
numele e pentru dinsul o cet5tuie de pregatire i a-
teptare cum e Romania pentru RomInime, fie ea,
precum se intimpla cu nenoroci#I PolonI, Statul lip-
sete cu totul, a trecut in minile Incletate de laco-
mie ale unuia sad maI multor cuceritort
In Romania noastra libera, In Regat avem trasurI,
primblarI, alergari, balud, gazete, poeg simbolitI ', so-
cietat,I i cluburl pentru ceia ce se numete politica"
(i e, am spus-o, razboid civil), avem reviste, foarte
multe legY, i purarif model. Le ad i alte popoare.
Dar acelea mal au i un ideal ultim, o tinta, mat in-
departata. 0 avem nol? Am descoperit-o In zare i
n'am mal pierdut-o din ochi ? Sad nu-I simtim nevoia?
Orl poate vedem stele vesnice, binefacatoare, in fo-
curile nebune ce chiama pe drumetI spre adincul
ucigator al ba4ilor, al prapastiilor de ape?

Daca, Intrebal pe cineva la 1830 care e idealul po-

poruluI romanese, acel care se poate atinge i pentru
care se aduna, se gramadesc silinVle, el ar fi ras-
puns: alcatuirea prin munca frateasca, la care Sint
primite 1 puterile slabe, numaI dor adevarat pentru
lucru sa fie, a uneI literaturl nationale, Inteo limb&
buna, cu un scris usor, primit de toata, lumea, Inteo
1 Era ei atunci ridicule spet,A... Uncle e inovarea, 'fa, rog?

www.dacoromanica.ro
8 0 lupta, literara

directie de Inviere a neamuluT. Spre acest scop s'ail

strduit frunta.liT vremurior de atund, si at fost as-
cultag, fiindca, spuneat lucrurl Intelepte, MIA gind la
diniT, la faima 0 interesele lor trecatoare, 0 eT ail
invins.
Aceialintrebare ar fi primit peste vre-o zece, doutzecT
de anT alt raspuns: ni trebuie scuturarea juguluT st-
piniriT stitine, cel rusesc dincoace de mung, cel un-
guresc dincolo; ni trebuie Innltarea prin meterT ini-
moT 0 cumintl, prin mult,T muncitorl plinT de rivn
cinstita; a uneT Rom nil mart, unite, care sa InfAiseze
In hotare pazite de ostasT Intelegerea In gIndurT care
se Indeplinise Intro tog ceT ce vorbiat acelaT grail
S'a dat lupta in jurul acestul steag, lupta In jurul
carturarilor: pe steagul roq strluciail hist aceleaT
icoane ca 0 pe steagul alb. Dupa silintl Indelungate,
adesea Intrerupte prin neintelegerT vrednice de plins,
dar ell Intelegere totul In ceasul hotaritor al asaltu-
rilor, s'a ajuns la intemeiarea regatulul RomnieT
dintre Carpati i Dunre, iar, dincolo, la Innoirea Mi-
tropoliilor ce ni calauzesc neamul cu crucea care in-
seamna i dreptate, i la injghebarea unuT partid na-
tional, care traiete Inca macar in inimI.
Aceste lucrurl s'at facut pan pe la 1880. Atuncl
luptatoril nu mai avur, aid, In fata, un duman ct-
ruia st-I poata smulge biruinta. Intrebarea uneT In-
dreptarT se puse din not In mintea conducgtorilor sat
celor cari credeat ca sint chemat,I a conduce In ge-
neratia lor. Dar raspunsul nu mal fu, ca odinioart,
acelaT, pornit din intelegerea adevaratelor i celor
maT grabnice novel ale neamulul.

www.dacoromanica.ro
 0 noua epoca de cultura 9

Unii propusera ca tinta largirea libertAilor publice

pAna la desavirita anarhie a patimilor, intereselor i.
vanitAtilor desik4uite in voie. Al VI se gindia ca se
cuvine a realisa i la noi ideile socialismuluf indus-
trial contemporan, care Imbraca intr'o doctrina aspi-
ratiile unel clase de muncitorf nedreptatitj, af oraelor
i ai minelor din pmint, pe care noi n'o avem. Din
potriva, o a treia categorie vAzu fericirea noastra In
evolut;ia unor partide care sa se stinghereasca la lucru,
sa se spioneze, s se cleveteascA, sa-1 faca zile amare,
sa se pingareasca, umbrind in mintea privitorilor
ideile fundamentale ale moralei i Onind pe loc pu-
terile neamului acolo unde ele s'ar ii putut desfaura
mai larg. N'ail lipsit nici de aceia cari ail spus ca
menirea noastra e acum sa facem bogAie, bogM.ie
multa, americana, cartagines, evreiasca-modernA, ba-
bilonica, pentru ciocoil-boierf, pentru boieril-ciocoi i
pentru. toate liftele flminde de citig ale lumii: ca-
pitalurile strine", va rog. Ca ideaiisti, s'all Infatiat,
In sfirit, oameni cari credeail a pot prinde Ardealul
ceva mare, abstract, uncle sint frati ghe ghincolo",
buni de anexat ca sa fie mai multe slujbe!, ca pot
prinde Ardealul in virful unuf tricolor de parada., in
cursul unef primblarl zgomotoase pe strade pline de
curioT, ce Opa i el pentru ca nu inteleg...

Pareri greite, momeli, mofturi i fleacurl!

Libertatl avem destule: ramine sa le coborim In
moravuri. Socialismul trebuie Inlocuit la nof printr'o
politica de dreptate, de cainO, de buna frAie fa0, de
moul i badea din satul fltra bogAie i fara cultura,

www.dacoromanica.ro
10 0 lupt& literara

care se incovoaie supt povara trindaviel si zadarnicel

noastre fuduliI. Munca straina nu Innainteaz& nea-
murile, fie ca se infatiseaza in literatura, stiinta, art&
de export, fie ca ea se aduce ingramadita in semnul,
In simbolul aurulul ce sung. lar Ardealul nu se iea,
nu se cucereste, nu se anexeaza, ca Insulele Filipine,
o tined zgomotos1 cu steagurT copilaretI; ci undeva,
departe de tot, pluteste in aierul de argint al idealulul
icoana Intregulul neam reintregit, adus, adeca, in tim-
purl de lumina, acolo unde fusese In vremurile sal-
bataciel fara stapin!
In aceast& clipa n'avem nimic de cucerit, nimic de
adaus: visatoril pericu1o1 cari merg cu oar-if Inchisl
pe margenea zidurilor prapastuite, fermecat1 de luna,
sa nu fie luat1 de nimen1 drept calauzl. In miscarea
noastra politica, e un timp de oprire, care va tinea
poate multa vreme Inca. Ce e de facut aicl, Innauntru,
in Regat, result& din formele constit4onale capatate,
i nu poate fi un ideal, un labarum pentru o gene-
ratie noua.
Ce avem de Mout Innainte de toate, e purificarea,
intregirea, Innaintarea, si mal ales raspindirea culturil
noastre. Avem In Romania un Stat pentru tot!, i o
cultura pentru boieri1 i parvenitil din functit Avem
un Stat national ma 0 cultura nationala, ci cu o
spoiala straina, frantuzeasca. Avem visul de unire na-
tionala In aceia1 forma politica, 11 leganam In vorbe,
si. nu-1 chemam la not prin fapte: hotarele maI shit
Inca hotare pentru cultura noastra. Ne dorim unit1 la
un loc, si nu ne cunoastem nicl de cum.

www.dacoromanica.ro
 0 nouh epoch de culturti, 11

Aa sint lucrurile, i nu mal pot dura, asa, fiinda

altfel tot ce avem se va risipi in vint. Ni trebuie cul-
turh tuturora, de sus pn jos, dintr'un hotar al Ro-
minima pn la altul, o cultura, care sh fie a noastr,
crT pe rindurile inspirate ale chrora sh cadh de o
potriva lacrima Innaltel, bogatel doamne i a shtencii,
chrti smulse de mini nerahdtoare pAn unde rasunh
graiul acestuf neam. Jos nemernica biiguiala strain&
din saloanele cosmopolite, pentru intretinerea chrora
curg sudori de singe pe lanurile muncite din gred,
jos chrtuliile de simtire falsificath i de conruptie, cu
care Apusul otravete erT nepricepute, jos maimuthria
nelegiuit !

0 nouh epoch de cultura, trebuie sh inceaph pentru

not Trebuie, sail altfel vom muri! i e phcat , cad
rinduri lungi de stramoT cinstiti ni stall In urma i
n'avem dreptul sh ni Instrinhm copiii!
48 Maid 1903.

www.dacoromanica.ro
 Ill-

DARt DE SEAMIL

Ilarie Chendi. Preluda Articole i cercetari lite-

rare. Bucuresti 1903. 1 vol. 8, 214 pp.
Volumul aparut acum al d-lui Chendi (titlul: Pre-
ludii" e prea cautat, criticul nefiind, ca poetul, acela
care preludiaza", o pasare cintatoare sad, casul po-
eVlor rai, o pasare croncanitoare, cotcodacitoare) cu-
prinde articole ce ad aparut prin reviste i. culegerl.
Autorul lor a facut Insa bine ca le-a adunat: ele con-
stituie in adevar carta de visita, prin care d. Chendi
se introduce In ce s'ar putea numi cenaculul, ceia
ce inseamna: cina cea de taina a scriitorilor ro-
mint Nu zic: al scriitorilor romini de talent (ce e
aceia talent q1 ce nu e ? Si e aa de vechid cuvintul!),
ci al scriitorior romini cuviincioI, carora unii li pot
da sfaturl, iar alp pot sti, le primeasca fara suparare
de la diniI (chiar daca ar fi crudul, dar prietenescul
sfat de a nu scrie).
Un articol singur studiaza ceva din literatura ger-
mana. Celelalte Inseamna puncte noua de vedere cu

www.dacoromanica.ro
 Dari de seam& 13

privire la Eminescu cu reproduceri din admirabilele

lul inedite , la Creanga, constat& curente sail. di-
rec.tiI 0 lovesc In reputati1 care, in cele mai multe
casurl, sint, in adevr, cu totul neindreptaMte.
D. Chendi e Ardelean, 0 are toate InsuOrile Arde-
leanului: vorbe0e numaI dupa ce se informeaz, ju-
dec& cinstit in sufletul s&A 0 spune f&r& gal& ce
crede. De 0 n'are diploma universitara 0 e un mo-
dest functionar al Academid, el se arat& foarte cetit;
e 0 un om de gust, Mr& sa alba, fumurile acelor ce
intro noT, cestia de aid, 10 atribuie aceastl calitate.
Innaintea ochilor sai el are un ideal, care e idealul de
adevarata cultur&, specific& nouA, pe care-1 Imp&rtasim
cu toVi.
Ar mat fi un punct de discutat: e d. Chendi 0 un
om harnic ? In privin0 aceasta Wept s-mi fac o
prere.
18 Mai 1903.

www.dacoromanica.ro
 IV.

TRADUCERI.

Se ceteste multa literatura straina la nol, dar MIA

alegere i ntr'o singura lirnb, cea frances. Se in-
timpla ca, aceasta literatura francesa, cu toate Insu-
irile eT incontestabile de uurin i armonie in forma,
e i a fost totdeauna artificiala. Se maI IntImpla ca
literatura francesa cea maT noua nu represinta una
din epocele cele maT fericite din desvoltarea literaturil
poporuluT frances: talentele marl lipsesu i drumurl
netede nu vede nimenT.
In sfirit, literatura francesa nu poate exercita in-
fluen0 de care avem mal multa nevoie, pentru a ne
forma ca popor adevarat civilisat: influena educa-
tiva, morala,---Intr'alt sens decit morala conveapnala.
Daca am cetit multa literatura francesa In fraut,u-
zete, n'am facut i traducerl bune i imbielsugate
nicl din frant,uzete, fiindca ne Indreptam direct la
originale. Departe In trecut, batrinul Eliad Incepuse,
cu cita tiint,a i pricepere avea, intaia serie rAionala
de traducerl. Intiurirea lor a fost, fara Indoiala, puter-

www.dacoromanica.ro
 Traduceri 15

nica In micarea poetic& originala ce a venit pe urma.

Apol traducerile s'all oprit aproape cu totul. Numai
dupa, mutt& trecere de timp, cind, cu innalte i seri-
oase scopurl culturale, s'a alcatuit Junimea" din Ial,
din oameni intr'adevar luminati, s'ail pornit traduce-
rile din literatura germana, cele mal putine bune,
celelalte avInd macar meritul de a fi revelat o puter-
nica, literatura unel colonil culturale francese. Apol i
acest curent s a stins.
Acum In urma, d. Cobuc a citigat dreptul la re-
cunostina neamului nostru prin traducerile sale, mai
ales prin acelea din clasici, pe care n'am fost In stare
s, le Ir4elegem si sa le pre.Wim indeajuns. D. V1ahu0
a tradus frumos mai multe din poesiile Adel Negri,
care n'are Ins& In Italia faima pe care am fi dispu1
sa i-o atribuim, judecind dupa caracterul armonios al
traducerilor pomenite.
Dintre poetil eel mai tineri, Murnu a reprodus bine
pe Homer, iar aici in Samanatorul" i aiurea Iosif a
dovedit i prin traduceri din limba germana elastici-
tatea cuprinzatoare a versulul sal
Totu1 pe aceast cale care trebuie strabatuta pana
la capat pentru ca noua noastra cultura sa se for-
meze pe o Intelegere larga a tuturor marilor culturl
ale omenirii, trebuie sa cheltuim Inca multe silinti.
E Intreaga literatura englesa, adinca, bogata i sin-
eel* din care putem zice ca nu tim Inca nimic, desi
nicluna nu e in stare s formeze spiritul mai mult
decit dInsa.
Cu traducerile din limba germana abia s'a inceput.
Ca, exista o literatura italiana de o putere de viata

www.dacoromanica.ro
16 0 lupta literara

neobinuita, ca in Spania se poate gasi i. altceva,

in ordinea culturiT, decit diplome ieftene pentru am-
bitil marl si latinism de parada, ca in Nordul danes,
suedes, norvegian chiar in afara de Ibsen i Strind-
berg e o viat,a originala a spirituluI, ce tim noT
din toate acestea ?
Din literaturile slave, cea polona, ridicata, la o atit
de mare inna4ime prin puternicul talent al lul Sien-
kiewicz, cea ruseasca, ce se desfapara, maT ales prin
activitatea unuI ir de romancierI de Intaiul rind,
cunoatem doar ce s'a tradus la Paris de librarl
speculant,l, cari ad .in serviciul lor femel sarace i
studeng fara mijloace. Traducerile, cu mult superioare
i. neasamanat mal bogate, pe care le ad Germanil,
'Amin straine la nol, cari sintem cu atit maT strait:II
(aid fr vina noastra) cleo,rigintql.
In privin0 literaturilor maI marunte, ignorarea poate
gasi maI lesne o indreptatire.
Samnatorul", i. in fasa de astazI ca 1 In cele
ce a strabatut pang, acum, nu serveste nicIo patima
pentru faima uoara, nicIo josnica dorinta de citig,
ci vine, ca o Incercare din inima curata, sa lucreze
Intru indeplinirea unel datoril de care pot fugi numaI
aceia dintre scriitorl O. oameniT de carte cari n'ad o
ideie clara despre rostul lucrurior. El vrea sa, ajute la
intemeiarea uneI contiint,T naMonale Intinse, uneI cul-
tuff adincl i. sanatoase.
Celor ce lucreaza aid, li s'a parut c talmacirea
graiulul strain, chid cuprinde, frumos, un adevar 0
lucreaza spre bine, nu e fara folos.
De aceia se intemeiaza aid o rubric& de traducerT.

www.dacoromanica.ro
 Traducer! 17

Cine va putea In versurl, va face In versurl i va

iscali; cine nu, va tilcui In prosa, si nu-I va aminti
numele pentru o osteneala placqta, In care originali-
tatea n'are unde sa se manifesto.
25 Naill 1903.

www.dacoromanica.ro
 V.

CULTURA NATIONALA. SI SUROGATELE Et:

CULTURA PATRIOTICA I CEA OFICIALA.

Cuvintele: cultura national" all darul de a speria

pe mult lume. Unil vld In ele un fel de ofensA, per-
sonal, o amintire neplcutA a unei recente origini
transdanubiene, orl extra-europene si, dintr'un senti-
ment pios fa0 de priOI si ceIlalt,I innaintasl at lor,
ei se revolt lmpotriva unef formule ce disparuse un
timp cu totul din circulAie. Fireste el acestI intere-
santl neofiV al rominismuluI festiv si budgetar null
vor face spite, neamului 'Ana la Cleon Atenianul sail
Ong la Asparuc Bulgarul oil pan& la patriarhil color
doulsprezece triburi, ci el vor pomeni cu acea gravi-
tate care sede bine, tinerilor ca si bltrinilor, despre
axioma, stabilit de multA vreme, de oamenl supe-
riorl din tail, si din strin&tate, c6, literatura (poesie+
roman sell nuvel: asta e literatura pentru amantif
sublimi aI Frumosului cu litera mare), cl literatura e
decl arta, cA arta e internationalA, intersecularl, sta-
Ma de toate josnicele nqiunI ale relativulul, adec

www.dacoromanica.ro
 Cultura national& i surogatele el 19

ale concretulul i realulul, In care totql se infig, cu

cit mal adinc, cu atit maT folositor i maT trainic,
strabatatoarele rdlcinl ale vietil. Dar e aa ie dis-
tins s&-tl dal ochil poste cap, s iel o atitudine mis-
tick de martir al cugetaril, i sa optetl in extas ea:
in afar& de orice se vede, se aude, se pipaie, se cu-
geta adeca i se simte, e undeva o fantorna incolora,
inodor& i insipid, care tocmal de aceia e etern& i
sublim de inutila.
Dar sint oamenl cari, far& sa alba ratiunT care se
tin de etnografie, privesc cu dumnie, cu Ingrijorare
orice indemn catre o literaturk o artk o cultura ro-
maneasca. i acestora asemenea sentimente pot s li
vie de la generalitatT filosofice rAt. intelese. La multi
Ins& se amesteca reminiscente, mal nou sall mal
vechl, din trecutul nostru cultural, pentru a-I indemna
la impotrivirea fat& de un curent care e de dorit sl
biruiasca. Pentru eT literatura national& e in legatura
cu tot patriotismul de irozi care se stinge supt ochil
notri In zdrentele-I pestrite, de arlatan, scottnd bles-
tome de melodrama. titl: dramele istorice, In care
figurile marl ale trecutulul slut personificate prin actorl
far& culturg i intelegere, cari cinta sail striga ac-
cente de patima falsk expresia unor gindurl upare ;
tablourile nationale, in care aceleal figurl se Infati-
eaza In atitudinile rzboinice ale soldatilor de lemn,
atuncl dud sentimente innalte se poarta supt pieptul
lor rotunjit, vapsit cu albastru inchis; conferintile pa-
triotice, In care apostoll cu dragoste de neam IT
zgirie, f1 frig coardele vocale, prin care null gAsesc
locul destul de rapede valurile de foc ale unel eloc-

www.dacoromanica.ro
20 0 lupt& literal-A

vente de Most i biei oamenl, cari all suferit pe

urma acestel directil, II fac cruce insplimintatl si
spun cuvinte de ap&rare impotriva primejdiel...
Se mal gindesc acestI oamenl sinceri i cinstitl
cari nu vreat. s aud& de cultur& national& la so-
'cietAtile anonime pentru cultura patriotismulul romin,
la unele discursurl de Zece Mait", la multele forme
in care se imbracA, faxo, s& fie in largul luf nici in-
tr'una, patriotismul oficial, care pentru cuvinte i de-
claratiI d& certificate, medaliT i innaintAri, patriotis-
mul revistelor MinisteriuluI de Instructie, impus prin
circulare atre functionarl si constatat prin rapoartele
inspectorilor.

Cultura national& n'are a face ins& cu lucrurile all

cAror rost la nol a fost lAmurit mal sus.
Profanatoril de Voevozl, minjitoril de pinze, dervisit
urlAtorl al conferintilor, aceia represint& altceva, un
fenomen care se poate manifesta l cu mal mult ade-
var, cu mal multa masura, care poate aduce la lu-
mina si opere frumoase. E curentul patriotic, care
produce literatur& i cultura patrioticd.
Este un popor in Europa care posed& o bogata. ii-
teratur patriotica, relativ cea maI bogata din cite se
cunosc: poporul unguresc. De mal bine de o jumatate
de veac, Unguril traiesc o viat& de frigurl, stapinitat
de monomania patriotismuluI, si tot ce scrffi el, ca i
tot ce fac, are, innainte de toate, scopul de a arAtai
c& In cuprinsul regatuluI Magyarorszag" traiesc oa-
menI carilT iubesc tara de nastere maI mult decit
orIce. Ins& UnguriT n'a6, cit despre asta, o culturt.

www.dacoromanica.ro
 Cultura national& i surogatele ei 21

nationalg: tot ce LI ascris, zugrgvit, cintat i sculptat

pang astazi e mai mult un rgsunet al literaturil i
artei germane, sal. al literaturii i artei europene In
genere. Vorbele sint nationale; fondul e de Imprumut:
sentimentalitatea ramine, cu toata, schimbarea de haine,
de nume, de grail, straing. E o culturg care se
poate 1ntemeia foarte rgpede, aceasta; i Intre fruntasii
ei IT poate gasi locul orice cumparat al Ungurimit
stapinitoare, (nice tggduitor al singelui sal. E o cul-
tura utilitarg, o arma de luptg politic&.
Cultura stampilatg de Ministeril se Imbratiseazg, se
Intemeiazg" si mai rapede, caci Invttorii, institu-
torii, profesoril, elevii ati nevoie de rapoartele favo-
rabile ale inspectorilor, de notele bune ale dascglilor.
Ca Minerva ea poate apgrea gata Innarmata din ere-
ierul unui Joe, dar ea se poate pierde tot asa de
lesne ca fantasia unui vistor. Cultura acqasta ofi-
ciala nu face nici cit cultura patrioticg: ea porneste
din interese mai midi, mai banale, i represintg i
mai putin.
Cind 'Msa un popor 10 da seam& cg viata ce bate
In milioane de Mimi, ce lumineaza In milioane de
ming nu se asamgng cu viata altor neamuri i cg, e
vrednicg sg, fie pastrata pentru desvirsirea i armonia
lumii, c ea cere forme particulare pentru a fi sta-
tornicitg, recunoscutg i admiratg, cind, dupg multe
cercetri rgbdatoare i puternice avInturi, aceste forme
se afl, i cind individualitatea, neaparata, a fiecgrui
scriitor sail artist se desface din acest fond adinc i
larg al rase sale, constient de Insusirile ei, atunci
trgieste cultura nationald.

www.dacoromanica.ro
22 0 lupta literara.

Pe aceasta, oglinda firif intreguluT nostru popor,

n'am avut-o Inca pe deplin, 0 in intemeiarea el ar
sta, pentru timpurile de astzI, legitimarea existenteT
noastre, dreptul de a trAi deosebig de State mai mail
i de popoare mal puternice.
1 Iunie 1903.

www.dacoromanica.ro
 VI.

LITERATURA FALSA.

Fenomenele literare ce se petrec in 0,ra noastra,

de o bucat de vreme sint in adevax unice, i. cea
maI mare fantasie caricatural de aiurea nu le-ar
putea inventa. Al &turf de un curent intelectual s&-
natos, normal si logic, care st In legaturA cu In-
treaga noastr& desvoltare sufleteasc, apar, nu In un-
ghiurI de umbrA, ca aiurea, unde pot rstiri, pentru
pAin vreme, buruienl stric&toare, ci In plina lumin
a ziarelor, a revistelor mart i raspfndite, lucrrl de
pretinsa arta, i. cugetare, care nu i-ar fi avut locul
daclt Intr'un Indepartat moment al Inceputurilor sad
nu s'ar potrivi decit cu putreziciunea general& a uneI
civilisaVI Imbatrinite '.
Pe de o parte, efebI plan:MAI din vAil infame, cu
care se laudl, bale0I cu creterea nedes&vIrit, fu-
garl al qcolilor, fructe secI, al c&ror cuvInt, Mr& pu-
tere de talent, n'a str&b&tut la urechile publiculul,

1 $i azI!

www.dacoromanica.ro
24 0 luptg literarg

tog acetia, legag prin pgcate, prin neajunsurile fiintii

lor, prin acelasi avint nebun cgtre o glorie care nici
aid nu se lasg cucerit de asemenea feV-frumosl, pro-
clamg formule de artg nesngtoas i. bltcgiesc, bu-
curofg peste mgsurg, in apele necurate ce chiarag
astfel de vie0itoare nenorocite.
Fgrg Indoial ca, lumea nu li invat.g nick) data nu-
mele i nu li deschide niciodata cartile de zapaceall
i desfrit ; dar rmine totusi un lucru vrednic de luare
aminte i de osind cg asemenea scriitorl" mai gig,
cernealg de tipar i hirtie pentru a transmite altor
timpuri cunotina nepriceperil i. perversiunil lor. Late()
.t.arg care nu prea aratg cg are nevoie macar de lite-
raturg bung, e de mirare totusl ca gologanii aruncag
acestor oamenl ajung pentru a sprijini ceia ce numai
el pot numi o revista".
Alaturl Insg de aceastg literatura infamg, existg o
alta, care e si ea stricgtoare, dar, infAisIndu-se In
forme obinuite, nu se inlatura, ca literatura cealaltg,
de la cetirea celor d'intait rindurf. Oameni foarte cum
se cade, oameni inteligeng chiar, ocupind o situa0e
onorabil in societate, sint mucatj de erpele ispitel
glorief si, lgsind ocupatil pentru care gilt In adevar
potrivit,l, pgrasind cercuI restrins care poate admira
In convorbirl de familie o vorbg de spirit, o nuan0
poeticg a graiulul, se arunca, Mx& nicio indreptgOre
a unul talent ce stapinete i ming sufletul, Innaintea
publicului, cgruia i se presinta ca poeV, ca ginditori,
ca oamenl de tiin0. Un prieten, un sfAtuitor se gg-
sete pentru a presinta pe inceptor, far& ca acest
prieten i sfatuitor s priceapg ce e frumos i ce nu

www.dacoromanica.ro
 Literatura falsa 25

e frumos, ce e invtatura adevarata i. ce e savautlic

fal, uor, ieften; iar in alte casurl presintatorul lu-
creaz& numal din ceia ce se numete, destul de urit,
complesenta, fara, a se gindi ca e mare lucru sa, recu-
notf innaintea tuturora o descoperire de adevar sat o
intrupare de frumuseta. Publicul nostru cetete putin,
gindete si judeca i. mal putin. Si iata astfel Inca
unul carell iea locul !titre fruntasil intelectuall al
neamulul. Si. de cele maI multe orl '41 vine aa de
grea sa impratiI ilusiile ce s'at format! Sint atitia
cari ti-ar pune In spinare cine stie ce motive, sat
te-ar tinea de rat ca al jignit sentimente ce se cu-
venia s fie crutate...
Aceste lucrurl iml veniat din not in minte la ce-
tirea dramel Chiajna i Ion-Voda cel Cumplit", cu
care se deschide n-1 4 din Revista Idea lista si care
poarta ca iscalitura, un pseudonim ce se Intilnete
dese orl de vre-o dol anl Incoace: Riria. Drama nu e
nicI macar rea, ci nula, ca si Intreaga activitate poe-
tic& a acestul autor; parerea aceasta o au tog oa-
menil ce se pricep cit de putin In literatura, i totul
i. el i et ne-am sfiit multa vreme sa tiparim aceasta
parere. Ins& e bine ca lucrul sa se spuie odat, pentru
a curma, daca putem nadajdui, incercarl literare care
nu pot izbuti i a lasa innaintea cetitorilor numal
poetI adevarat,l, urmas1 autenticl aY until Alecsandri
0 Eminescu: Vlahut, Cobuc, Iosif i. citiva cari vor
putea fi numitl mine.
*
* *
Drama cu acest ciudat titlu Indoit vrea sa zugra-

www.dacoromanica.ro
26 0 lupta literara

veasca zguduitoarea cariera a until fecior domnesc din

florf, intaia pribeag in lume, pe drumurf de vitejie,
apof stringator de bogatif, Inca, mai tirziil cuceritorul
prin banf al until Scaun domnesc, iar la urma, lupta-
tor impotriva Turcilor, cari-I cereaa ce nu era in stare
O. deie, sail maf bine sa, ceara dela tara sa: invin-
gator si mucenic in scurtul soroc al citorva luni de
vijelie singeroasa. Acesta a fost Ioan-Voda fiul luf Stefan-
cel-Tinar si al Armencel, invingatorul de la Jiliste, cel
spintecat de camile dupa capitularea dela Roscanf: o
figura tragic& a trecutuluf nostru. In jurul luf rasar
chipurt tot asa de raspicate: Ieremia Golea, boier mol-
dovean, tovaras de rtcire al lui Joan, tradator al
frateluf sail de nenorocire si de putere; Chiajna, fata
neinfrintulul Petru Rares, mama luf Petru-Voda Mun-
teanul, deosebit de alt Petru, cel slabanog, bicisnic si
Schiop 'Chiajna, careia cruntul ef barbat, Mircea Cio-
banul, if lasase ca mostenire pofta neogoita a stapinirif
cu pret de singe; plapindul domnisor Petru si fratele saa
dupa tata, Alexandru, Domn muntean. Si altif. Alexandru
a scos pe Ioan pentru a face loc luf Petru: Ieremia
si-a vindut Domnul si prietenul. Doamna luf Ioan-Voda,
care inlocuia pe o alta, moarta departe, in nestirea
sotuluf ef, impreuna cu un fia pe care Joan 11 credea
in viata si.-1 pomenia duios scriindu-T numele en mina
WI In josul hrisoavelor, Doamna aceasta noua, trecu
de-a dreptul de la peteala de aur a nuntif la valul
negru al unel vaduvil instrainate. Acestf oamenf ail
jucat atuncf, In vremea lor, din care ail ramas numal
1 S'ati introdus schimbAri dupA starea de AA a cunostintelor
istorice.

www.dacoromanica.ro
 Literatura falsa 27

praf de oase, cladirT girbovite si rinduri viT de seri-

soare omeneasca, ce n'ail murit, o strasnica trage-
die. Si, coborindu-se intr'un suflet de poet, aceast tra-
gedie poate trai din nou innaintea noastra, zguduin-
du-ne de admiratie, de induiosare, de groaza si de mila.
Dar cine Incearca o astfel de Inviere, trebuie s stie
de ce e vorba si sa, aiba, In el viata ce a plecat din
terna luptatorilor, a jertfelor si martirilor.
ET bine, de asa ceva nu poate fi nici vorba In lu-
crarea ce avem Innaintea noastra, (trei acte numaT,
dar ajunge pentru a judeca si. ce mal poate sa, fi
rams). In adevar, autorul n'are nici o cunostinta,
despre subiect, si. informatia unuT Bolintineanu e o
minune pe linga informatia pseudonimuluT de astazI.
Acesta crede ca Tepe a fost Domn al MoldoveT (p. 13)
si socoate ca Stefan si Mihal" all domnit an:di-idol
Innainte de Ioan-Voda., pe cind acesta a murit In 1574,
iar Mihal Viteazul a ajuns Domn abia peste douzcci
de anT! Obiceiurile, ideile timpulul II Sint cu totul ne-
cunoscute. Pescaril din Moldova vorbesc despre Traian,
ca despre somn, morun, chitic sall calcan-balIc; Ioan,
bastard de Domn si rivnitor de Domnie, se incumeta,
a veni In taxa si se impodobeste aid cu pietre scumpe
la fes, cealm si chimir", (ciudat costum!); o fat& de
pescar IT place, el Incearca s'o fure In conditiile ercser-
darilor, asa de vestitT, al d-lul N. D. Popescu, si eroina,
Ioana Schipor, urmareste ast-fel pe unealta cella ce
s'a Indragostit de dinsa:
Cred ruinea c'a filcut-o Dumnezell pentru tot omul:
$i, de-I hain oblicita s'o Imbrace bogAtasul,
Apol cel sdrac IntrInsa cata a-sl afla salasul...

www.dacoromanica.ro
28 0 lupta literara,

EA te rog sa pled indata; nu sint Eva, nicl nu.1 pomul

Sarpe 'nveninat, acuma pieri din mica mea coliha.
De nu vrei ca mine popa sa-tI manince din coliva!
Ce mai stai?, etc
loan, vazind prada prinsa, II cade In genunchI,
atunci Ioana Incepe a-I vorbi de Dochia Jul Traian:
Te poftesc pe tine sk nu uiti ca-s Rominca.
Viteaza-ni strabuna s'a prefacut In stinca,
Cind un Traian cu zorul II puse jugul gret,
Cad nu-1 vazuse 'n mina tinind un curcubeil
De-atund a Dochlel umbra cioplefte tot din stinci
Bice* de inimi mindre ce pune in .Rominci.
La urma se face totusI o logodna, i tata socrul,
pescarul, are ideia, neaparat sublima, de a cere sa i
se aduca o veriga cu totul speciala:
Veriga! 0 veriga s'aduca de la jug,
S'o facem din tinjala ce trage-al nostru plug!
Dar Ioan se amesteca, amintind ca, daca e vorba
de verigI neobinuite, apoI Ioana are Jog rotunde 'n
par". Ea insaI fagadMete astfel:
0 da, tu al dreptate: am s'o ratez din frunte!
oferta Incalzeqte asa de mult pe loan, Inca el
striga, tot sublim:
Prin capete s facem a inimilor punte !
Actul al II-lea, loan e Domn: el vorbete boierilor de
Iupte romanetI cu... cu SlovaciI! El pune la un loc
boierl i plaieI", cari ar fi tot acelaI lucru. Lupu
Scriitorul rinduieete versurile ca liniI de prosa; noI li re-
stituim forma obisnuita de sutele de anI de dud se face poesie
In lume.

www.dacoromanica.ro
 Li teratura fa lsa 29

Stroicl, boier-plaie, incalzit i el, ca MI ceIlalg, de

ideia Unirit principatelor, striga: Traiasca Moldova,
traiasca Romania". Pescarul cu pricina e facut apol
Serdar, i &dull de Insuratoare cuprind pe Than. Dar
un alaill. Innainteaza, si in fruntea luf sta Chiajna. E
o femeie blonda", foarte rea, care cere viitorulul eroil
dragoste cu topuzul, pentru multarnirea el i... pentru
Unirea principatelor. El nu vrea insa s'auda de a Sa-
batulul regina, mergind spre Solomon", si tragedia e
gata. Chiajna face singurul lucru ce-I ramine: vrea s
mearga acasa; dar vede pe pescariO. Atund TO pune
un hobot negru pe cap", se preface in vrajitoare,
spune o sum& de comedit Ioand, o Imbata cu nu still
ce otrvurl i apol... o pune kite() lada, o trimete la
Constantinopol, o da Sultanulul, reservIndu-I dreptul
de a lua copilul (cu Ioan-Voda) ce va nate odalisca.
Ioana Ins& ajunge favorita lul Salim al II-lea: cind
Chiajna vine sa ceara de la favorita mazilia lul loan-
Voda, ea gasete pe victima et din lada. Urmeaza, apoi,
nu tia cum, o vinzoleala cu nite Turd, o lupta, o
suire Inteo barca, i luntrea se departeaza. in strigatill
de... Tralasca Romania" (ireti fugarl Ioana i. fratelti
et!). Ce-a mat fi, s'a vedea!
Dar not am vazut destul. Bakina Chiajna prefacuta
In adorabila. Megera cu parul blond, o femeie, o Doamna.,
venind sa-i cerpasca un barbat, un Seraid turcesc
cu poAile deschise, rpirl In lada... Acesta e adevdrul,
i. aceasta e aqiunea. Citeprivete forma, gasim sin-
gura originalitate versurl scrise ca prosa. Versurl
rele scrise ca pros& nu devin Insa versurt bune. Iar,

www.dacoromanica.ro
30 0 lupta literara

dud se adaug compargif ca acelea citate mal sus sat

ca acestea:
..Vreie Domnul ca scinteile aprinse ce sar din sufletu-mi ce
arde ca stejarul, s se Inflgi. In sufletul vostru, aprinzindu-l;
Sail
...Chiajna e femeie,
Femeie care are in pieptu-I de gel
Un clopot de aram6. In loc de suflet slab,
Si clopotul teribil, etc.;
frumuse0 nu creste de sigur.
* *
Cam asa sint i celelalte lucrarl ale pseudonimuluT,
caruia nu i se poate acorda nici cel maT mic talent
i nu i se poate da alt sfat decit parasirea uneT ocu-
pAil pentru care nu e chemat. Pentru binele sail
cad decepOile literare dor rail , i pentru a nu se
maT Incurca Inca In mintea celor nepregatit,1 o lite-
ratura i asa destul de incurcata. PoeV adevarag
avem, de ce sa ni cream si poet,1 falsT ? Si de ce, as-
cunzind un adevar, am incuraja o ilusie, care nu e de
loc inofensiva ? Daca, supt pseudonimul Riria nu se
ascunde un barbat, vohl avea i ma! pOna parere
de rall ca am spus acest adevar, cad aureola uneT
femeT ce-sIIndeplineste In chip curat i nobil misiu-
nea nu scade Intru nimic clnd cade de pe frunte cu-
nuna de lauri de hirtie pe care a crezut ca trebuie s'o
depuie o naIna Indatoritoare, dar stingace, de prieten.
22 Iunie 1903.

www.dacoromanica.ro
 VII.

MEMORII.

Generatiile se perIndeaza si ni lasa, pentru a sti ce

fapte ail Indeplinit si de ce simtirl ail fost Insufletite,
acte oficiale moarte si gazete nesincere. Memoril nu
se scrid, chiar de acel ce s'au impartasit maT mult la
viata timpulut thr, si. fiecare, clnd se duce, iea cu sine
acolo de unde nu mal vin still, icoane pretioase din
_miscarea oamenilor si vremilor, lamuriri si fapte.
Unil, eel maT mulg, nu se apuca. all Insira amin-
tirile, fiindca nu se cere, fiindca n'ait cul vorbi. Ca si
cum, In orthe fel de literatura, si mal ales In acesta,
s'ar scrie numaT pentru un timp, care se poate sa nu
fie tocmaT doritor de a afla lucrurl petrecute sail de
a se Incalzi la cetirea unor paginl frumoase. De fapt
Insa, e altfel. Cine poate si cine stie, e dator sa pre-
faca. In slove trainice inima, gindul si amintirea unul
timp, ce traieste cu mai multa constiinta, In acest fe-
ricit ales. Nu poate fi vorba, prin urmare, de falsa
rusine de a vorbi despre sine Insusl; aceasta e un
lucru secundar, pe linga, cel de capetenie, care e pas-

www.dacoromanica.ro
32 0 luptg literarg

trarea unuia din chipurile in care a trait omenirea,

pentru ca urmasii sg se lumineze i sg. invqe.

In cei din urm ani all apgrut doug volume de amin-

till, daruite noug celor de astgzi, ca i celor de mini,
de doug persoane care n'all avut o viaVi, mare, frg-
mintatg, dramaticg. Unul dintre el nicl n'a mai fost
scriitor pang la alcgtuirea operel sale autobiografice;
iar cellalt, de i un insemnat nuvelist, null iea citui
de puOn aiere literare in memoriile pe care, de curind,
le-a dat la lumina. Cu toatg deosebirea de culturg, de
puteri i de renume, cei doi povestitori ai lucrurilor
acute, i mai ales vazute, de dinii, samang intre sine:
e acelaI tip de batrin cuminte ce urmgrete In tre-
cutul, infgurat acuma in blinde neguri albastre, cit
se mai poate vedea dintr'insul i-1 spune, nu onora-
tulul public, de care nu-I prea pas, nu prietenilor, ci
mai mult i.e insul. Pe urma, amindol sint Moldo-
veni: un Sucevean dela Munte i un Tutovean din
Ora dealurilor, i in ce zic ei, aa de linitit, de ier-
tato; de senin, cu o atit de frumoas alba veselie de
moneag, rasung aa ceva ca graiul bgtrinului strgmo
Neculce, ce i-a scris In slove tremurate, cuprinzind
Ins& cuget drept, povestea vie#I.

Pe timpul rgzboiului -Crimeil, un fecior de boier

care nu era prea fericit in casa tatalui sail, a plecat
In lame cu banl de furat, cel d'intiill i. cei din urn:1g"
A mers la Constantinopol, a trecut la Manilla, unde
a putut pune In sfinit pe cap doritul chipill de soldat
impgratesc al Franciei glorioase i. mintuitoare, a stat

www.dacoromanica.ro
 Memorif 33

.
In ploaia de apg i. In ploaia de foc supt zidurile eroic
aparate ale Sevastopolef, s'a batut cu Nemtif" !mpg-
ratuluf Franz-Joseph, -- intro cari erau i agtia Ro-
mInf, pe cimpiile bogate ale Lombardief, a dus viata,
vesel i viata, primejduit, cu yin, dragoste i holerg,
in margenea pustiuluf african. Apof s'a Intors acasg,
s'a batut i pentru Ora lin, care-I cistigase din nod
i, intfun trzid, a scris pentru toatg lumea ceia ce
va fi spus de atitea off prietenilor: isprvile sale de
viteaz ratacitor. Un intifil volum a ieit in BIrlad, i
el a fost intimpinat cu vorbe bune i cglduroase de
un judecgtor al frumosuluf literar ca I. L. Caragiale.
Era vorba ca noul autor, totuI destul de bgtrin pentru
un debutant, maiorul Pruncu, sa dea la tipar i ce
va fi scris despre rzboiul nostru, dupg rgzboaiele lui.
Daunazl Insg am auzit cd, voiosul povestitor a murit,
i nu tid dad, motenitorif sad, macar, urmaiI luf
sint dintre aceia earl pastreazg evlavie pentru scrisul
innaintasuluf ce s'a dus, i cauta sg-1 rgspindeasca.

Cellalt povestitor al trecutulul sad e d. N. Gane,

nuvelistul cu graiul simplu si sinatirea neprefacutg,
povestitorul ale cgruf spuse ad fost totdeauna pe Inte-
lesul oricuT, ad rgzbgtut departe i au facut, fgrg In-
doialg, mult bine. De curind d. Gane a dat la lumina
un volum de Zile trite".
Citf dintre pAinif ce le-ad cetit, in aceste timpurf
de pretentie, vor fi strimbat din suptirile lor nasurf
artistice! In adevgr, In cea din urmg scriere a d-luf
Gane nu sint nici lucrurf strarice, nici revelatif de
mare interes, nici atacurf Impotriva oricuf ar fi, nicf
3

www.dacoromanica.ro
34 0 lupt literar

frase cu efect, nic declamatil. Nu e Did scop, nici

plan: niclun artificiu, i, Intr'un fel, nielo arta. Scrii-
torul nu scotoceste 0 nu jntregeste nimic, ci las
amintirile s se desNure In voie: unele zugravesc,
altele schiteazg numaT; unele privesc o mare perso-
nalitate istorica., precum e Bratianu, InfaVsat ca omul
providential ce a fost pentru cea maT mare parte din
contemporaniT maririT sale; altele cuprind numaT o
excursie, o anecdot chiar, o anecdot din Junimea"
vesel i harnicA de la lasT sail din viata de pasionat
vinAtor a scriitoruluT. BucAl Innalt,atoare de suflet, ca
descrierea ingropariT detronatulul de la Florica, stall
alturl cu bucatT naive. Toate alcatuiesc insg, o lu-
crare sMaatoas& In simplicitatea et, binetAcAtoare, ca
o cimpie fara podoabe mestesugite, strbtut de yin-
turf largI... Ar fi de dorit ca aceste paginT s5, fie ce-
tite mult, In multe prg, si inteo stare a sufietuluT
tot asa de linistit ca i aceia din care all pornit.
Se vor mai lua batrInT pe urma d-luT Gane, pentru
a-sT Infatisa cu tot atita adevr, daca nu cu acelasT
talent, viata strtibunt, ?
29 Iunie f903.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

UN NO0 VOLUM DE POESIi AL D-REI VISICARESCU

(LUEURS ET FLAMMES ; PARIS, 1903.)

Versurile domnigoarel Vacarescu sint totdeauna de-

savIrsite, i astfel slut si cele din acest al treilea volum
al poesiilor sale. Ca i In volumele precedente, i. mal
mult declt in ele, comparatiile, puternice sat fine, se
gasesc din bielqug: mal ales comparAiile fine, perso-
nificarile aeriene, Infatiqarea In icoane a micarilor
delicate ale sufletulul. In sfirqit, si aid avintul e pu-
ternic, vehement une or!, i astfel gingaia unor bucAl
se gaseste alaturl de Osatura uqoara, aleasa a altora.
De mult Inca, criticil francesl s'ail pronm4at asupra
valoril estetice a operel d-rel Vacarescu, i firete el
not, ceI de aid, nu putem judeca mal bine decit diniI
frumuseta celor scrise In limba lor.
Dar not putem spune altceva, pe care el, criticil cu-
noscut,1 In cercurl largI europene, fiindca suit Intfuna
din cele mat raspindite limb! de cultura, nu pot sa-I
stie 0 sa-I spuie. Fara cea mat mica sfiala sat frica
de a grei, putem afirma ca, dad, viAa d-rd Vaca-

www.dacoromanica.ro
36 0 lupta literara

rescu s'ar fi desfasurat In alte imprejurarT, daca nu

i s'ar fi impus oarecum de mediu intrebuirOrea limbiT
francese pentru a exprima sentimente energice si cu-
getarl plAin obisnuite, daca am fi avut bucuria, nor,
acest mic popor, cu pugnT oamenT alesT, ca una din
femeile ce ail fost, printre noT, mal mult stapinite de
spiritul creator al arteT sa ni vorbeasca noua, iar nu
celor mulg, departag, obosig si desgustag, eT bine!
atund de sigur ca insasT opera poetica a d-reT Vaca-
rescu ar fi capatat o valoare interioara, mal mare.
In adevar, e imposibil s nu se recunoasca lupta
pe care poeta o duce asta2l, si a dus-o totdeauna, cu
materialul rebel, neindestulator, nepotrivit, absolut
strain, al limbil ce intrebuirqeaza.
Orlon ne-ar uita, MIA voia el in mare parte, d-ra
Vacarescu e totusI Rominca in suflet, si poesia pe care
o InfaVseaza in acele desavirsite versurT francese, nu
e alta decit o manifestare maT innalta a poesiel still-
gace, ratacind intro poesia populara si intro poesia
usurateca, fals, de salon fanariot, a celor trot stramosl
pe cari-I pomeneste scriitoarea, inchinindu-li acest
ultim volum. Poeta incoronata de Academia din Paris
are in strigatele de pasiune, in soaptele doruluT, in
plinsetele parerilor de rat, In inclestarea de ding a
mindriel invinse, nota noastra, a t.eranilor nostri, cafi,
In cursul veacurilor, all cuprins acest fel de simgre in
gloriosul vers al cintecelor lor. 0 Rominca Instrainata
pentru neamul sau, stramutata pentru totdeauna in
alt cerc de via-0, omeneasca, dar, netagaduit, o Ro-
mlnca.

www.dacoromanica.ro
 Un nod volum de poesil al d-rel Vactirescu 37

Acum, sentimentele acestea rom&neti vin sl se ex-

prime In limba cea mal putin potrivitA pentru poesia
intinA sincea, limpede, din cite limbi sint pe lume.
La toate popoarele europene, din cunomterea poesiei
poporuluT, In ultimul veac, forma poetic& s'a prefacut
cu totul; s'a f6cut mai colorata., mai felurit, mai ade-
vAratg, potrivit pentru intelesul i. nevoile sufleteti
ale maselor adinci, insetate de minglierea i Indrep-
tarea poetuluT, care vorbete astzi catre dinsele. Ins&
Francesil n'ail o adevrat& poesie popularti. Transfor-
marea hainei poetice a stat la dinii mai mult In adAu-
girea unor podoabe voite, bAttoare la ochi, grele si
false. *i, fiindcA limba fiances& e cea mai bogat In
termini abstracti i in cuvinte terse, i fiindcA dorinta
de noutate frAminta, pe scriitori acolo ca i aiurea, iT
poate cineva inchipui ce risip de abstractii cloco-
tite, ce lux de pose, de schime, de gesturi se Intim-
pin& In Parnasul contemporan al Franciei!
Pe cind noT tinem la dispositia poetilor o limb&
care e aceiasT pentru totT, care nu s'a specialisat dupa,
genuri, o limb& familiar& si puternicA, capabil& de
toat& gingia, de toata, expresia, de toat& energia;
limba in care Eminescu a dovedit ce capodopere,
noug.-noute in scrisul omeniril, se pot Injgheha de cine-T
cunoate tainele.

N'am de loc gindul de a sfAtui pe d-ra VAc&rescu

s scrie in rom&nete, cum a Incercat i, pentru un
incepator, foarte bine. Poetul are toate drepturile In
alatuirea operel sale, i. e o pretentie absurd& a In-
cerca sA-1 dud de mina. Am vrut numal sa exprim o

www.dacoromanica.ro
38 0 lupta, fiterara

parere pe care si autoarea acestor luminoase Lucirl

si flacarl" o va recunoaste adevrata. Inco lo, se va
sfatui cu sufletul eT, care pan& acum, ce e dreptul, ml
i-a dat sfaturl folositoare literaturil noastre.
i., la sfIrsit, Inca o constatare. E de mirare ce ap-
titudine pentru operele spiritulul arata femeile acestul
popor romanesc, care n'a avut totusl in trecut, ca al-
tele, saloane literare si inspiratoare care sa le conduca.
Graiul dulce al femeflor noastre se preface rapede in
cintec, sincer si trainic. Numal lipsa de recunoastere,
de interes In public taie prea rapede unele cariere de
scriitoare. Ce sin4ita, poesie lirica intima a scris in
timpurile marl ale JunimiI" d-na Matilda Cugler-Poni!
Ce duios e raspunsul Veronica! Micle catre puternicul
glas din InnalOme al marelul poet prieten! Acum in
urn* Ardealul romanesc are in Maria Cioban si Maria
Cur4nu cintare0 de care se poate mindri.
Ce bine i-ar fi stat d-soareI Elena Vacarescu, urmasa
a trot rindurT de poetl din inceputurile culturil noas-
tre, Intro aceste tovarase, de ierl sail de astazi, cu
care atit de armonios i s'ar fi contopit cintecul!
6 tube 1903.

www.dacoromanica.ro
 ix.
POLITICA SI CULTURA LA ROMINTI1 NELIBERI.

Acum citeva lunI, un Unar advocat din Ardeal, doctor

al Facultatil din Budapesta, d. Aurel Vlad, a fost ales,
contra vointii Guvernului, dar fara o lupt prea in-
dirjita, ca deputat romin al unul cerc electoral din
Sud-Vestul Ardealului. Alegerea a provocat un mare
entusiasm printre acei cari o pusesera la cale sail o
dusesera la capat. D. Aurel Vlad a mers in Capita la re-
gatului Ungariei, a luat parte la edintele Parlamen-
tului i a tinut, In tumultul schimbarii de regim de
mal daunazi, un discurs prin care-i afIrma credintile
i rostul. Cuvintarea a fost Innainte de toate foarte
indrazneata i i-a facut loc voinicete prin Intreru-
perile injurioase sad batjocuritoare, ironice sail vio-
lente, totdeauna insa hotrit vrajmae. Deputatul na-
tionalist" romin a gasit accente Innalte pentru a ras-
punde atacurior ce plouall. Impotriva sa, i culmea a
fost atins de tinarul luptator fara, sfiala i frica atund
chid din buzele sale a iesit limpede marele adevar,
pe care, pentru sine, 11 cred i Ungurii: a adeca de

www.dacoromanica.ro
40 0 lupta literara.

la Dumnezeil yin, verice ca i. dinsul, neamurile ce

alcatuiesc omenirea.
in anumite gruparl politice de dincolo acest eve-
niment", un Romin care a vorbit In cuvinte ungurestI
romanqte In mijlocul represintantilor legall aT popo-
ruluT dusman, a carnat o mare bucurie, i. catre In-
drazneala, catre talentul i patriotismul d-luT Aurel
Vlad tovarAsil all ridicat imnurl de laude. Din alte
cercurl, ale pasiviltilor, cari se tin de vechea hotarire
ca RominiT, deposedaT, prin Constitutie, legl i apli-
carea legilor, de drepturile lor logice i. istorice, sa nu
stea la taifasul unguresc din Budapesta, din aceste
cercurT s'ail auzit aspre glasurl de mustrare. Si la noT,
cu neintelegerea obiruita pentru lucrurile romanestf
de peste hotarele RegatuluT, s'a vorbit destul despre
discursul d-luf Aurel Vlad i. despre triumful activiltilor.
Sa fie Insa indreptatit tot acest zgomot, toate aceste
certurT, atitea sperante i atitea temerI ? Poate aduce
un folos trainic, e un pas spre drum lung i cu noroc
alegerea d-luT Vlad ? Sail Ron:Anil de dincolo, ca si,
in mare parte, ceT de dincoace, cum am spus maT
daunazI, s aib nevoie de altceva decit de mani-
festa.tiT politice, Incununate sail ba de biruinta ?
*
* *
Povestea d-luf Aurel Vlad nu e de loc noua. Ea s'a
petrecut tot aa: cu hotarirT barbatetf, cuvinte in-
draznete, curat patriotism, iar, la sfirsit, prigonire si
ruina, acum vre-o suta cinzecl de anT. Aurel Vladul
de atund, care nu era aa de tinr ca acel de astazI,
dar avea inima tineretelor sale, care i-a i. ramas

www.dacoromanica.ro
 Politica, si cultura, la Rominil neliberT 41

totdeauna, n'a fost ales deputat, demnitate ce nu

era pe atunct, el a devenit baron si membru In dieta
Ardealulul, pierduta astazI pentru cea, generala, din
Budapesta, prin faptul ca, voturile cleruluT romanesc
unit II Innaltasera, pe Scaunul de primejdie si umilinta
al Vladiciel. Vladica Inochentie Clain, om razboinic si
neinfrint, suflet infocat al IntreguluT sail neam, alca-
tuit pe atuncT aproape numal din iobagl, s'a dus Intre
UnguriT din diet, a vorbit latineste (prost, pe dind
d. Vlad a fost laudat pentru puritatea retoriceT sale
maghiare), a primit In piept necuviinte si amenintarT
mult maT grosolane decit cele din Parlamentul din
Budapesta, nu s'a Infricosat a le- raspinge, si a stIrnit
printre credinciosiT si conationalil sal bucuria cu care
se primeste un Mesia rascumparatorul. MaT mult:
Curtea Imparatulul" bun pentru toate neamurile spri-
jinia pe episcopul valah" care cerea drepturT ome-
nest! si nationale in folosul alor saT. Si la sfirsit ce
a fost ? Niel o cerere de dreptate n'a gasit ascultare;
un zid de dusmanie a primit neclintit toate sfaturile,
rugamintlle crestine si amenintrile. Curtea s'a dat In
laturl, si episcopul, care nu voia sall paraseasca idealul,
a fugit, si-a pierdut clrja arhiereasca si a murit In
saracie, la Roma.
Dar, peste citeva zeci de anT, un nepot al luT, Samuil
ClaM, si tovarasif de vrista, de studiT, de calugarie si
preotle aT acestuia all pornit alta lupta, pe care n'o
putea impiedeca nicTo Dieta ardeleana si nicTo ura
nationala. ET ail creat cultura romaneasca mindra si
constienta, care a dat o viata sufleteasca iobagilor
din Ardeal si, intinzIndu-se asupra intreguluT neam,
i-a adus ziva de astazI.

www.dacoromanica.ro
42 0 lupta, literara

Cine a flcut mai bine: indrAznetul Inochentie sat

rAbdAtorul Samuil ? OrTcine va rAspunde: de sigur ca.
Samuil, cu harnica si roditoarea luf rabdare...
*
* *
Pe d. Vlad hat ludat unele ziare ungurestl fiindca
a vorbit inteo ungureascl pura., altele si-at arAtat
speranta ca deputatuI nationalist romin, trAind printre
Unguri, isT va face maT bune &duff despre dInsil.
Ca un vechit popor domnitor, Unguril at, fait, ludo-
ial, insusirT aristocratice plAcute In societate; iar,
dud sint EvreT, at mlAdiere si. dibAcie pentru a cu-
ceri. D. Vlad cunoaste din studiile sale Budapesta, si.-1
va face plAcere sa se ridice prin noua sa situatie In
straturile Innalte ale CapitaleT. Personal pentru d-sa
poate fi foarte bine. Dar, sa, stea o sutA de anT, intro
prietenia fals si vorbele de momire ale strAinilor de
acolo, de cite ori va veni In Parlament si va vorbi
despre neamul sat, se va lovi de vechiul zid neclintit.
Nu va gAsi nicT ascultare, nicl aliatt Interesul de rasa
al Ungurilor cere aceasta, si, dacA eT s'ar purta altfel,
ar dovedi ca, energia lor nationalA e In scAdere.
Iar dupa d. Vlad, cel discutat, combAtut, apreciat
de ziare, incunjurat de farmecul CapitaleT, vor veni si
altil, tot mal multi din tineril rominT ce invata, dreptul
la Pesta sat la Cluj, si vorbesc curat ungureste. El
vor fi tot mai putin combatutP, si se va constitui 3n
Parlamentul unguresc un grup national-valah", cu

I Maghiarii all fost destul de stingaci pentru a nu face aa

(1913).

www.dacoromanica.ro
 Politica si. cultura la Rominil neliberT 43

care nu se va alia Insa, nimenT, in veciT vecilor. Dar,

cind fortele mal bune se vor duce acolo sat vor pre-
gati acas alegerY, atund pentru locurile din cler si
din Invttorime, la munca si saracie, vor iesi Innainte
tot maT slabT, oamenT de a doua mina. Vor ceti si vor
scrie romaneste tot de aceT ce nu s'ar putea avinta
spre Innaltimile manoase si luminoase ale politicel.
Bi asa cum sint astazI lucrurile, nivelul cultural In
Ardeal mi s'a parut ca. scade. Cartile nu se cetetsc
decit foarte putin, pe clnd ele sint chemate a hrani
constiinta nationala; scriitorf de acolo cari sa ram&
acolo, gut atilia citT sa-1 potT numara pe degete. 0
renastere culturala, e si acolo ca si dincoace, maT
mult decit dincoace, o necesitate narionala, i, cind sa-
mtnta buna e asa de rara, nu e pacat sa se arunce
Inca dintrInsa pe stinca stearpa a politiceT national-
valahe" in Parlamentul pan-maghiar din Budapesta ?...
La biserica, la scoala, la ziar, la carte, la banca,
numaT acolo se poate lucra cu folos. Restul e Inselare
de sine sat neastimpar ambitios. CacT vremea luptelor
politice izhinditoare e Inca departe, si n'are a face
cu Parlam ent el e.
20 Iu lie 4903.

www.dacoromanica.ro
 X.

D. A. D. XENOPOL SI PEPINIERA DE POETI DIN ILO.

trite() revista, din Bucurestl s-T zicem pe nume:

Revista Idealistd s'a publicat d6unzI, supt toate re-
servele redactieT, de altmintrelea, un articol extraordinar.
Autorul lul pretinde sa, zugiAveascg Miscarea litera-
turil la nol" si subtitlul vorbeste chiar de diferitele
curente" care ail sg, fie caracterisate. Pentru aceasta,
dupa, ce face un numar de consideratiT toarte necNite
despre mediul cultural romanesc, criticul se pune pe
discutil metafisice, de cel maT... ciudat interes, discuVI
care at de scot), nicT mai mult nicT mal putin, a croi
un noil drum cercetrilor Intreprinse asupra operelor
literare". Tref file ajung pentru ca sa se atinga acest
mret resultat, si eine a strabatut (cine ?!) pn la p.
401 din anul NA al RevisteT Idealiste" are asupra
celor1alt1 oamenT avantagiul colosal de a cunoaste cel
mai noll si superior chip de a se intelege critica li-
t erara,.
0 metoda nou6 aduce ins resultate nou. E lucru
firesc ded ca, atunci chid reformatorul criticeT literare

www.dacoromanica.ro
 D. A. D. Xenopol i pepiniera de poetl din Iaf 45

ff arunca ochil asupra celor ce se scrid in timpul de

fat, el sa vada in alte proportiT i in alta legatura
decit oamenif obinuitf, normalf, trivialf. i ne gasim
astfel innaintea urmatoarelor curente poetice; a) d-nif
Caion, M. Dimitriad, D. Munteanu, D. Karr i altif"
(n'ar fi fost maT simplu sa se zie de la inceput, far&
parada de nume proprif si mai ales improprif, i
altif" ?); b) poeta de la Iasr (pe care o fi tiind-o
cine locuiete acum la Iaf, dar nof n'am auzit de asa
ceva), dd. St. 0. Iosif (qu 'allait-il faire dans cette
galere ?") i G. Tutoveanu (probabil poetul de la Iaf").
Apof curentul c) domnif Florian Becescu, Bour (vorbim
blason?), Codreanu, Bosnief i Paraschivescu, R. Rosetti
i altir. i altif, si OW. Dupa care rspinditorul de
lumin lf reserva dreptul de a vorbi aparte intr'unul
din numerele viitoare" despre mai multe figurl literare.
Vedetf: asta e literatura romtna. Domnul care o vede
ma a fost un pretuit colaborator al Archiver d-luf
A. D. Xenopol, care-I descoperise insuirf rare; e un
om aa de vestit, Melt semnatura-1 despretuiete orIce
nume de botez i proclama ca un nom de guerre nu-
maY familia. Reformatorul criticef e prin urmare unul
din represintantif curentuluf iean", descoperit si
oploit la zisa Archiva", i despre acest curent yin
sa vorbesc astazf, cu toata nepartenirea, maf mult, cu
toata crutarea until Moldovean care n'a imbatrinit
destul, nicf nu s'a instrainat" destul ea sa-T uite
amintirile ce i s'au intiparit in suflet acolo, in colile
i In Intreg cuprinsul de batrina poesie romantic& al

www.dacoromanica.ro
46 0 luptg literarg

Intro marile noroace ale trecutuluf nostru a fost si

acela eg, Inca de acum patru veacurl am avut prin
cgrgle bisericestl aceiesT limbg literarg pentru tog
Romfnil si ca ne-am gnut de clInsa, cu toate sovgi-
rile trecgtoare, pang In ziva de astge. In aceiasT limbg
si-ad alcgtuit lucrgrile tog scriitoril nostri, frg deo-
sebire de locul nasteriT sad al petreceriT lor. Iar acestl
scriitorT, cari ad fost numal ca oamenl: Moldovenl,
MuntenT, Ardelenl, 13Angk,enT, pe cind In scrisul lor erad
nurnal Rominl, at putut sg-s,1 eibg leaganul si. sglasul
and intfun Ice, eind intl.' altul, dupg capriciile firiT,
fgrg ea aceasta sg. aibg prea Insernnate urmgrI.
In timpurile mal noug, impgAirea RomInilor de
din come In doug principate a putut sg isoleze care-
cum pe un Eliade de un Asachi, dar tinerimea ce a
venit pe urma acestora n'a vrut sg recunoascg nicTo
grani0, si nicI de departe nu se poate vorbi de un
curent literar moldovenesc, ci numaT de un larg curent
de Infragre. In epoca intelectuall sgraca si rAta.citg,
care a urmat Indata dupg Unfree principatelor, iarasI,
n'ar putea descoperi nimenl asemenea linil cit de putin
divergente.
Dar, pe end literature noestrg "era astfel pierdutg,
afar& de eigva cement cuming ca Odobescu, pe dru-
mud fake, intimplarea a fdeut ca la Iesl s se gg-
seascg Intro tinerf un om de geniu ea Eminescu, oa-
meal de talent ca Ion Creangg, Nicolae Gene si eigva
algl, in stare sg produca o frumoasg, literaturg plink
de sangtate si de trinicie. Era o Intimplare. 0 aft&
Intimplare a fost ca. in jurul lor ad stat fgrg patiml
mid, fgra invidie si. pornirl de dusmanie, un cerc larg

www.dacoromanica.ro
 D. A. D. Xenopol si pepiniera de poeg din Iasi 47

de oameni culg,. pricepltori si prietenl. Iarasi o intim-

plare, ce n'are a face nici cu aierul local al Iasilor,
Mei cu Insmirile speciale ale Rominilor de acolo si
din Tinuturile vecine. S'a gAsit in sfirsit lucru de
capetenie cineva, un om de invthtuth solida, si de
fin gust estetie, un cugethtor, care sti, trezeasca, acti-
vitatea literath si s'o sfltuiasc bine: d. Maiorescu, pe
atunci profesor iesan, de si nscut la Craiova din p6.-
rinV ardeleni. Presenta acestui duca e maestro era
iara.si o intimplare.
At apArut atunci in Iasi, ca organ al societAii Ju-
nimea", Convorbiri literare", si puterile intelectuale
din aceasth revisth all cueerit intr'un mars triumfal
cetaOile de limb& stricath, artificialA, ale Bucurestilor
si Blajului, intemeind graiul de astazi, care nu e
Ins decit tot vechiul grafil al scriitorilor nostri.
Apol, prin deosebite imprejuthri: strmuthri, boll,
mug innainte de vreme, treceri in tabtira bine-nutritA
a politicianfior, curentul Junimii" a slAbit, a disprut
apol. In Iasi se p6stra ins& amintirea biruintil. Si de
aici se nascu ideia absurdA cA, Iasul un fel de con-
cept metafisic e chemat totdeauna a face ce fcuse
Junimea", si, cu mai multh sat mai putina, constiinO,
d-nii X si Y incepura a se cerceta de aproape clan&
nu slut si ei eumva niste noi Maioreseu, avind, cum
se credea fals despre autenticul Maiorescu, darul, nu
de a recunoaste numal, ci ehiar de a fabricb, talente
si reputatial.
Prin anif '80 a aparut astfel Contemporanul", re-
vista ,stain0fica-1iterath iesana, care avea misiunea de
a introduce realism in fondul operelor literare, mol-

www.dacoromanica.ro
48 0 lupta literara

dovenism dialectal in forma lor, materialism in cuge-

tarea generala si cinste in cartile de scoal. Succesul
s'a capatat numaT fat& de cartile de scoala, si revista
s'a cetit putin in BucurestT, iar, peste hotar, de loc.
Trecura zece anT (Contemporanul" tot vegeta) si
d. A. D. Xenopol, profesor de istorie in IasT, incepu
sa publice, la intervale bine determinate, volumele
unel marT Istoril a Rominilor, in care era fara indoiala
mult talent, mult judecata dreapta, o forma masu-
rata si curgatoare. Iasul s'a simtit mindru de aparitia
acestel cartI In adevar moderne, care a strabatut ra-
pede, cu toate defectele, ce nu se puteat vedea atunci,
in toat Rominimea. Profesoril iesenT intemeiara atund
o publicatie stiintifica. erat in comitet Cobilcescu
geologul, filologul Tiktin, chiar d. Philippide, care se
tinuse totdeauna la o parte , Archiva. Dar peste citiva
anT Cobilcescu muri, Tiktin se retrase, d. Philippide
nu se amesteca unde era chemat sa vie. Pe de alta
parte, marele curent renovator al d-lul Gherea se pier-
duse rapede in nisipurl. AtuncT d. Xenopol prinse a se
intreba: oare nu e si d-sa un Maiorescu, putind fabrith
talente ?
Archiva" trecu in sama istoriculuT din IasT, si de-
veni o revista tot mai mult literara. Podidira, versu-
rile, toate, fireste, de oamen1 not, prosa literara tot
de oamenT nol, abia descoperifi. Pe linga, poetul Laur,
aspectul poetic al d-lul Xenopol insusT, niste domnf
Musca, Iamandi, si a mal spune nume daca nu mi-ar
fi sa, nu supar oamenT foarte cum se cade, can nu
sint de loc vinovatT ca cl. Xenopol i-a descoperit si i-a
pus la Archiva.". D. Xenopol era sincer, cdlduros sincer,

www.dacoromanica.ro
 D. A. D. Xenopol i. pepiniera de poet,1 din IaT 49

dar gustul literar IT lipsia cu totul. Si astfel noua li-

teratura ieana se ridica abia pana la mediocru.
Dar d. Xenopol nu s'a dovedit om staruitor numaT
in scrierea istorieT Rominilor si In elaborarea reputa-
lief sale dincoace f ii i dincolo de hotare. Odata devenit
Maiorescu", d-sa era hotarit sa nu lase rolul sa-T sdape.
Uitind de o parte valorT ca a WI A. C. Cuza, d-sa
continua cu o Induioatoare rivna explorarea talen-
telor. Si intr'o zi directorul Archive` avu in sfirsit
in mina dof oamenT genialT doll , pe d. Vojen-
Shakespeare i pe pseudonimul Riria, nu maT putin
Shakespeare. Atund se Wu vestea in lume: Eve-
nimentul", Conservatorul", ziarele ultimeT nuat4e po-
litice a d-lui Xenopol, fura instiintate zilnic, trusturT
formale furti incheiate cu revistele bucurestene Lite-
ratura si arta si Revista idealista (cad Archiva", glo-
rioasa Archiva", se stingea). In zgomot de surle si
gongurT, marea coala ieana porni, cu d. Xenopol-
Maiorescu innainte.
ET bine! ziarele suit, dar scoala nu prinde. AceT
tinet, n'al1 talent, si conducatorul lor nu e de loc Ma-
iorescu", dar de Mc... Si invOcarea trecutuluT literar
al IasuluT nil poate constitui o legitimati.e. Spiritul
sufla unde voieste." AzI la Bucuresti, mine poate iar
la IasT, poiminT poate iar la Blaj. NimenT nu-1 poate
opri, si nimenT, din motive personale, n'are dreptul de
a-1 contraface.
27 Iulie 1903.

www.dacoromanica.ro
 XI.

ROSTUL INCHIPUIT *I CEL ADEVARAT

AL LITERATURII

Intreb4 ce rost are literaturascrierea, tiparirea si

raspindirea de poesiI i povestirl ale unor lucrurI care
s'aU Intimplat oil nu In lumea realitatilor, pe poetul
care trece In anul 1903 pe una din stradele Bucu-
restilor, prin rindurile multimil nerecunosca,toare, care
se uita la el ca la un exemplar oarecare al speciel
sale. Poetul, tinar sail batrin, te va privi cu ochiI sal
inspiratI, va trece odat cu mina-I palida prin suvi-
tile lunguluI par ce-I acopere divina scalirlie, va ofta
din adincurI ca un preludiu de protestare fata, de tim-
purile grosolane i. nemernice i va lasa sa cada,
precum din stelele de sus cade lumina aceasta re-
velatie:
Literatura e o arta, ca si pictura, musica, sculptura.
Artele toate, surorl ce cinta acelal cintec din alte
alaute, urmaresc indeplinirea aievea a frumosula Fru-
mosul e ceva care se scrie cu liter mare. FlosofiI
cari vorbesc despre dinsul pentru a-I arata fiecare o

www.dacoromanica.ro
 Rostul inchipuit *i. cel adevarat al literaturiT 51

InOlepciune deosebitg, se inOleg totuI, cu toate di-

ferentele necesare si radicale ale sistemelor, asupra
acestuT punct de capetenie: cg Frumosul e ceva care,
cind se scrie, cere la inceput o liter& mare. Poetul,
din partea lul, ar fi dorind o literg maT mare decit
literele mart vulgare, o literg foarte mare, enorma,
care ar fi poate i in relief i s'ar zugrgvi cu aur,
pentru cinstea lucrulul represintat. Cacl el, poetul,
tie, bate lege cu inima, nu cu mintea ca filosoful,
cg Frumosul e ceva supranatural, In afarg de lume,
ceresc, divin: musica, pictura, sculptura, literatura
arhanghelilor din cerurf, cu aripT albe, e prototipul,
pe care poetul II gicete numaT aice jos. Dar, gicind
aceste taine ce stralucesc In lumina doar maT presus
de nail, el e un ales (tot cu Merl mare), un profet,
un mites, un sfint, intr'o haing de taxing, care-I impie-
deca alt zbor decit al ginduluT. El i eel ca dinsul (o
puinT! cacl duhul luT Dumnezeil se coboarg de citeva
oil numal Intr'un veac, si totdeauna asupra pletosulul
ce-t,I sta Innainte), el decT i ceT put.inT ca dinsul se
ggsesc in mijlocul unul inel mistic, 1 de jur imprejur
bat valurile vulgare ale Vie-t,iI, care-I pot distruge, dat
nu-I pot minji. Ce de-a burghesT stupizT, ce de-a bur-
ghesT: OranT, lucratorl, negustorT, functionarT, politi-
cianT, Invatatl... Totf acetI oamenT de rind se trudesc
pe raffle de drumurl ale traiuluT, muncesc, alearga, se
-in indgratnic pe urma unuT scop pe care-1 ating ori
ba, ramiind Insg, si intr'un cas i in altul, tot aa de
protl... Ca sa se apere de molipsire, ca sa se pastreze
alb, curat, luminos, poetul murmura evlavios cuvintele
sacre: el cinta. Din multimea zgomotoasg, pripitg, icT

www.dacoromanica.ro
52 0 lupta literara

si colo aude cite unul: prins de farmec, el se opreste,

cade in genunchf, iar poetul, indurator, II aseaza, ca o
binecuvintare, piciorul pe crestet. Cacl ce nu e permis
oare acestul Supra-Orn (Nietzsche, poetul-filosof, a si
gasit cuvintul i a facut oarecum filosoficeste, in orIce
cas, in prosa, doctrina) ? Datorie, cuviinta, morala nu
exist pentru dinsul. El poate batjocuri, mint,i, insela;
poate sfasia inirnI josnice de femeI pe care le-a distins
o clipa prin favoarea lul, poate trage focurl de re-
volver ca Verlaine, ucigindu-se si pe dinsul la urma,
ca von Kleist, poate savirsi ticalosil contra naturil ca
Oscar Wilde din Londra si Iacob Adelsward din Paris...
i, daca societatea indrazneste a condamna, e iiindca,
to0 sint burghesI prostI...

Ce ratacire facatoare de rail se gaseste In asemenea

doctrine si purtarn Ce nei*legere a meniriT adeva-
rate a unuI poet In toate timpurile, si mai ales astazI...
Odata, In G-recia veche, care a izvorit arta din stInca
pamintuluI sat si n'a adus-o cu ulcioarele de aiurea
ca Roma, pe urma, ca Europa RenasteriI i veacurilor
urmatoare, in acea Grecie, model al neamurilor,
poetul abia-qi dddea samd de inclividualitatea sa. Su-
fietu-I sorbia ideile din aier, inima-T batea de ritmul
tuturor inimilor, si, cind zbura versu-1 innaripat, catre
lumina de unde pornise, cind rsuna, infrat,indu-se cu
dar4u1 si cu statuile albe, in pia0, publica, lams al
constiintif comune, sat in teatrul ce primia M.A. plata
pe tot,I de-avalma, atuncT nu maT era revarsarea uneT
singure fiint,I, ci Intruparea uriasa a ginduluI, a sim-
tiriT tuturora. Literatura ca si arta propriu zisa 41'

www.dacoromanica.ro
 Rostul inchipuit si cel adevarat al literaturil 53

Indeplinia adevarata si marea eT misiune: ea reunia

pe oameni, innatindu-I, apropiindu-1 de lumina vesnica,
din raza careia pornesc toate. Poetul nu stringea ca
un egoist rat, ca un avar cu minile ascutite, ceia
ce-I venise pe rind . ingramadindu-se in suflet, de la
parintiT umilT, de la tovarasif de copilarie, de la atitia
cari at lovit in inima luT, Inca Mr izvor de cintare,
cu toiagul fericiriT sat al dureril, al iubiril sat a uril,
de la firea ce-si serba pentru dinsul zorile sfloase si
trufasele apusurT, ce-1 invata s cinte, prin ciripirl,
soapte de apa si freamat de frunze. Nu: el era ca
zeul pzitor al izvoruluT, prin pieptul caruia saltA,
limpezi, undele racoritoare pentru orIce drumet. Era
un Vistier al frumosuluT, cu mina totdeauna deschisa,
samanatorul neobosit al luminiT...

MaT tirzit, lumea s'a facut maT mult la numar, mT

bogata In stiintA si in avere, mal stapina pe tainele
naturel. Ce uriasa viata clocoteste inteo singura zi
de astazI! Dar, in valmsag, fratia buna a crestinis-
muluT, venita acum doua mil de anT, pentru a inlocui
buna fratie, fara porunca dumnezeiasca, a epoceT cla-
sice, a fost calcata in picioare. i oameniT, impartitT
In clase, societatea pulverisata in indivizT lacomY,
mindri si IV, se lupta necontenit pentru ca fiecare
sa prinda cit maT mult din comorile, sapate patimas,
ale firiT; fiecare-sT Incoarda puterile, desteptaciunea,
siretenia, Impinge In dreapta si stinga, si striveste.
Pentru acestI atletT aT cistiguluT si faimeT lor, ceru-
rile nu maT au poruncT si societatea nu maT poate
gsi stavila Dar ceia ce nu pot face altiT, poate face

www.dacoromanica.ro
54 0 lupta literara,

poetul, al carul cuvint farmeca, i se Inradacineaza, in

suflet. El trebuie s stea cu luare aminte, ca unul ce
ar atepta s i se coboare o revelatie, pentru a cu-
prinde in el sufletul celor din tara, din neamul, din
vremea lui i, exprimindu-1, sa, detepte in inimi fratia
adormit.
Ei pare ca sint semne de indreptare. De acolo unde
iadul de munca i de zavistie vuiete mai puternic,
din practica America de Nord, printr'un poet isolat,
ciudat in rima 1 ritm, vin vorbe ca acestea:
Iu acest ceas ma desfac de hotare i graniti. Inchipuite,
Mergind unde md chiamd.stdpin pe mine, Intreg si desdvirsit,
Ascultind la a1fil, luind bine aminte ce spun ei,
Oprindu-md, cercetind, privind, contemplind.
incet-incet, dar cu o neinfrintA vointd, desbrAcindu-md de tot
[ceia ce se tine numai de mine.
Sorb spatil largi.
Rdsdritul 1 Apusul sint ale mele, si Miazdnoaptea, Miazdziva
[tot ale mele;
Sint mai puternic, mai bun decit cred,
N'am stiut pand acum cd e atita bundtate In mine.
Toate lucrurile mi se par frumoase:
A putea spune oricui, oamenilor, femeilor: Mi-ati fAcut atita
[bine, si ed void cerca sd vti fac tot atita.
Void stringe pentru mine i;si pentru voi mergind,
MA void rdspindi intre voi, bArbati, femei, mergind;
Void revArsa o noud bucurie si asprime Intre vol:
Cine md tAgAduiete, nu md tulburd;
Tar eine md primeste, acela sad aceia sti fie binecuvIntati, si
[sA mA binecuvinteze...,
Walt Whitman, poetul pentru totT, a murit. I se
ateapta urmail, unde a trait el, i aiurea.
24 August 1903.

www.dacoromanica.ro
 -
XII.

CELLALT POMPILIU ELIADE

D. Pompiliu Eliade, autenticul, e profesor de limba

frances'a, pe care o cunoaste In perfectie, la Univer-
sitatea din Bucurestl; un Invatat modest si muncitor
si un om de gust, cum s'a mar spus In aceast revista.
Dar de un timp, In ciuda legiI numeluI, un alt Pom-
piliu Eliade tipareste lucrarI care nu pot credit s p6-
gubeasca, In mintea calor ce nu cunosc o dualitate
pe care o denuntam aid, reputatia bine Intemeiata a
d-luI profesor Pompiliu Eliade. 0 scriere asupra fabu-
lelor WI La Fontaine a atras o cruda dare de sama
a d-luI St. Orasanu in Convorbirile literare"; mal ierr,
o conferinta de 10 Maiil a facut pe d. I. Scurtu sa
ea_ Acum WA, ca si ell aflu Intfun lung articol foarte
ciudat, un apocalips cu tormule chimice, iscalit Pompiliu
Eliade (cellalt), traducerr din frantuzeste care arata
oarecare necunostinta a acester limbr din partea au-
torulur. Spre desavIrsita dovada, punem aid poesia
frances, traducerea er exacta si traducerea gresit a
celuilalt Pompiliu Eliad:

www.dacoromanica.ro
56 0 lupt literara

Puisque j'ai mis ma Fevre h ta coupe encore pleine;

Puisque j'ai sur tes mains pos6 mon front OH;
Puisque j'ai respire parfois la douce haleine
De ton lime, parfurn dans l'ombre enseveli;
Puisqu'il me fut donne de t'entendre me dire
Les moth ot se r6pand le coeur mysthrieux;
Puisque j'ai vu pleurer, puisque j'ai vu sourire
Ta bouche sur ma bouche et tes yeux sur mes yeux;
Puisque j'ai vu briller sur ma tete ravie
Un rayon de ton astre, hlas voile toujours;
Puisque j'ai 1711 tomber dans l'onde de ma vie
Un feuille de rose arrache a tes jours;
Je puis maintenant dire aux rapides annes:
Passez! passez toujours! je n'ai plus A vieillir!
Allez-vous-en avec vos fleurs toutes fanes:
J'ai dans Fame une fleur que nul ne peut cueillir!
Votre aile en le heurtant ne fera rien rpandre
Du vase oil je m'abreuve et que j'ai bien rempli.
Mon Arne a plus de feu que vous n'avez de cendre!
Mon coeur a plus d'amour que vous n'avez d'oubli!
Chants du crpuscuie".
Pe romneste:
Fiindca mi-am pus buza pe cupa-tl. Inca plinA
Si-am razimat pe mInA-tI Ingalbenita-mI frunte,
Fiindc'am sorbit vre-odata usoara aburire
A sufletulul tail, mireazmA In umbra 'nvAluitd.
Fiindca-ml fu dat sa te aud spuindu-nal cuvinte
In care inima plina de taine se revars,
Fiindcl am vazut plingInd, flindca am vAzut zimbind
Gura ta pe gura-mi si ochiI tAi pe ochi-mi.
Fiindc'am vAzut lucind pe fruntea-mi pierdutA'n bucurie,
Din soarele-ta o raza., ascuns val! totdeauna,

www.dacoromanica.ro
 Cellalt Pompiliu Eliade 57

Fiind-c'am vAzut cum cade pe valul vietiI mele

0 frunzd de trandafir smuls din viata ta.
Pot zice astazI anilor fugari:
Puteti trece acum: ea n'am sd astept bdtrinetd-
Vol mergetI cu florile voastre vestede-vestede:
tri suflet am o floare ce n'o poate lua nimeni!
Ciocnindu-I, aripa voastr d. nu va vdrsa nimic
Din vasul ce m'adapd si ce-am umplut deplin.
Mai mult foc am In suflet decit e'n vol cenusA:
vai multd iubire are inima mea decit aveti uitare.
Sat :
J'aime mieux un ruisseau, qui, sur la molle arene,
Dans un pr6 plein de fieurs lentemet se promene,
Qu'un torrent d6bord6, qui, d'un cours orageux,
Roule, plein de gravier, sur un terrain fangeux.
(Boileau, L'art podtique.)
In romaneste:
MaI bine vreati un pIrda care, pe nisipul moale,
Printr'un cimp p1M de florl se primbld Incet..
Decit un sivoiii iesit din albie, care, In curs furtunos,
Trece, plin de prund, pe o albie mocirloasd.
Iat acum i traducerea d-lul Eliade al doilea.
Fiindcd, mi-am atilis buzele mele (I) de cupa ta plind Inca;
fiindcd mi-am pus (I) fruntea mea (!) paha (!) In miinile tale;
fiindcd am respirat (1) cite odatd dulcele an/ lu al inimil tale (I),
parfumul pierdut (sic) In umbra; fiindcd mi-a fost dat sA te
aud zicindu-ml cuvinte de acelea (foarte poetic!) In care se rds-
phidesc tainele sufletului; fiindcd te-am vdzut plingind, fiindcd
te-am vAzut zImbindu-mI (!), gurd in gurd, oda in oc12.1(.9;
flinda am vAzut strdlucind de-asupra capului mie o razd din
steaua ta... vai aceperitd acum pe vecie ; Enda am vAzut curgind
In unda vietiI mele o frunzA de trandafir smulsa. din zilele

www.dacoromanica.ro
58. 0 lupta literara

tale, pot zice 1e acum innainte anilor trecgtorl: Duce-roll-A

duce-vd-ti inteuna ; n'am O. mai Imbitrinesc niciodatg ; duce-vd-fl
Cu toate florile voastre vestejite : am In sufletul mie o floare pe
care nu o poate culege nimeni! Aripa voastr, lovind vasul din
care mg adgp i pe care 1-am umplut pgng In yid, nu poate
sa verse dinteinsul nicio picgturg! E mai mult foc In inima
mea decit cenusg de-a mortilor (!) induntria vostru; mai mult
amor in Bullet la Mine decit uitare la vol.

Apo!:
Imi place mai bine (corect: mai mult) un rIusor, care se
plimbg potolit (!) ps prundul moale (!!j Intr'o Uvad pling de
Port, decit un suvoiti iesit din albie, care WI rostogolefte apele
lu pline de pietri pe un pgmint de mocirle, In mersul lui
tatbelddios (!!)."

Unil vor zice: e bung i traducerea d-luI Pompiliu

Eliade II. Sustdnem ca, nu: Intaiu, sInt greplile de
traducere pe care le-am subliniat i. care nu se pot
tagadui. Apo!, In toata traducerea, e acel pacat al
profesoruluT de licei din timpurile vechl de a traduce
dind ecbivalentul cuvIntulul M.I.6, a se preocupa daca,
In limba In care se traduce, acel cuvint se poate In-
fatip, intr'o anumita legatura. Adeca e o traducere
etimologica nu o traducere sintactica.
Din prosa originala, din Insusl Apocalipsul, am cetit
sfirOtul, i. mi-am intrit siguranta c articolul nu
poate fi de d. profesor-agregat Pompiliu Eliade.
In adevar, auzit! ce se &firma. d-lor student!"
(pentru a Intari confusia cu d. profesor Eliade, al doilea
Pompiliu Eliade se face a vorbi studentilor):
a) Ca pesimismul nu se transmite decit sufletelor

www.dacoromanica.ro
 Cella lt Pompiliu Eliade 59

predispuse la dinsul. Dar pesimismul poate deveni

o mod0 i atuncl nu e vorba de predispositie.
b) Ca, el indeamna la lucru i la sociabilitate pentru
uitarea relelor existentel". E atuncl un gen not de
pesimism, fiindca cel vechit condamna viata in prin-
cipiile, in izvorul el i in tintele el toate. Viata e rea,
nu face s'o traiestI: ti-o iel singur sail te dal inlturl,
taind cit mat multe legaturI cu dinsa. Autorul judeca
asa: un bolnav cauta sa tuseasca, pentru a maI uita
de oftica!
c) Poate orIce sentiment sincer are dreptul, are
datoria de a fi exprimat in literatura, i in arta."
*i, s zicem, iubirea contra naturil, i lacomia de
binele aproapelul, i nerecunotinta, etc. ?
d) Eminescu a Introdus o ruptura regretabila, Intro
elementul musical i cel literal.... Poesiile luI nu su-
porta o lectura cu glas tare.... E vre una din bucatile
lul care sa suporte in aceasta privinta o serioasa cri-
tica, ?"
e) Tot lul Eminescu i se datorete Ca s'ail scos la
moda cuvintele de fond i de forma la nol in tara",
p e cind
j) Alecsandri introdusese un regretabil gol sufietesc
inteo sonoritate decadenta, si de rime care lasa putin
de dorit".
Insa: arare orl vre-un poet a atins efecte de armonie
aa de fine, aa de rare ca Eminescu, al carul ritm,
nu numal ca te farmeca, dar pare a te desmierda
cu suptirl si calde minl de femeie iubita, pare a-ti
infasura sufletul !rite() voluptate a sunetelor. Rima lul,
cantata cinstit i rabdator, scaparata din invalma-

www.dacoromanica.ro
60 0 lupta literara

ala bogata a cuvintelor ce-T roiail in vasta minte, rima

prinsa i fixata cu o mina indrazneata, e o rima ori-
ginala, personala, rara. Alecsandri e nedesavilit ca
epoca sa: cugetarea i simtirea nu sint atit de mult
ale luT; vorbele sint putine doar era numal un
boier moldovean, pe cind Eminescu stapinia, graiul
RominimiT Intregl! , rima inira forme gramaticale
si e culeasa totdeauna cu o mina lenea. OrIcare
dintre domniT studentI" care are ceva-ceva gust,
stie foarte bine aceasta.
Iar forma qi fondul s'ail deosebit totdeauna, de toate
popoarele cugetatoare. In adevar, fondul se mafesta
prin forma, de care e indisolubil, dar numaT In
acest sens ca, exist o forma necesara pentru orIce
fond, dar nu o afla orIcine i oricind. Si de aceia
oameniT sint deprinI a gsi o disproportie Intro ce
s'a spus i. ce trebuie sa se spuie, si vorbesc, firete,
de fond i forma.
Cind traducT rail, aT stricat i fondul altuia, daca
acesta era bun. Aceasta s'a vazut maT sus.
Dar, oricum s'ar traduce... fondurl ca acelea din
articolul de care ne ocupam, nu va fi nicTo paguba.
Traduse oil ba Ins zisele fondurT..., ele fac mare
.paguba d-lul profesor Eliade, care ar trebui sa reduca
la tacere pe pretentiosul i putin solidul sail omonim.
24 August 1903.

www.dacoromanica.ro
 XIII.

DESPRE PRESA ROMANEASCA.

In zilele din urma s'a discutat iarsT In ziarele

noastre, carora li lipseste pentru moment o actuali-
tate maT politica", chestia valoriT preseT de astazI
fat de cea dintr'un trecut maT indepartat. Dintr'o
parte, s'a pus fata In fata ziaristul sentimental, ro-
mantic, convins, de odinioara si gazeta sa, ce se putea
ceti ca o Bib lie In cercul curat al familia si ziaristul
cinic din momentul de fa, tiind asupra trecatoruluI
IncredirOt vitejieT sale revolverul fara, gres al calom-
nieT de ultim model. La aceasta s'a raspuns aducin-
du-se innainte studiile (sic) gazetarilor contemporanT,
talentul lor, care se distinge mat bine, fireste, Intre
confrag, limba maT bun, alcatuirea maT variata si
infat.isarea graft& maT placuta a organelor opiniel
publice" de astazT.
Intrebarea are o Insemnatate deosebita din punctul
de vedere al culturil romanestI, al evolatieT obiceiu-
rilor noastre sociale si al progreselor nationalitatiI
noastre. Se cuvine clod ca ea sa fie discutata fara

www.dacoromanica.ro
62 0 lupta literara

partenire 0 personalitatl, Intfo publicatie periodica

culturala precum e aceasta.
*
* *
Presa noastra nu e veche 0 n'are traditil glorioase.
De mult de tot, cind sufietul contiintel scinteia abia
In ochil unuT corp pe care nu putea s-1 mite, in
perioada uitata a visatorilor, profetilor Asa ucenicl 0
mucenicilor fail prietenT, s'ail Mout citeva IncercarT
de ziare pentru literatura i gospodarie teraneasca.
Ele n'all izbutit. IntemeietoriT preseT noastre sint trot
frunta0 scriitorT: Eliad Radulescu, Asachi 0 Gheorghe
Barit redactorT al CurierulA Albind si GazeteT de Tram-
silvania. Eliad 0 Asachi se pusera intait la lucru,
dar supt un Inabo ld practic, supt un Imbold strain,
care nu li face tocmal multa cinste: ziarele lor apa-
rura pe vremea cind, dupa, pacea de la Adrianopol 0
In asteptarea Domnilor dupa sistemul noil al Regu-
lamentuluf Organic, oaste ruseasca statea in amin-
doua Principatele de atuncT 0 generalil Imparatului
Nicolae comandag fn IasT 0 BucuretY. Foile celor
doT conductorT aT literaturil timpulul lor trebuiaa sa
Impartaseasca publiculut, Innainte de toate, izbinzile
stapinilor, ceremoniile oficiale 0 afacerile zilnice ale
uneT CirmuirT transformate. Elementul cultural a venit
pe urma, i, o bucata de vreme, pana dupa sosirea
Domnilor, el se tinu, sfios, de o parte, In anexele bu-
letinulul oficial. Numal de la 1836 Curierul" se anunta
jurnal literal", pe cInd in amindoua Capitalele iese
un Buletin deosebit al administraVeI.
Pan& In 1848, n'a fost cu adevarat un ziar politic:

www.dacoromanica.ro
 Despre presa romOneascg, 63

politica, supraveghiatg, de aproape, se fAcea in Adu-

ngrile legiuitoare i In literaturA. Zgomotosul an de
eliberare aduse in BucurestI, unde se ajunsese la sta-
bilirea unuT Guvern revolutionar, ivirea unur numAr
de gazete foarte cOlduroase i destul de naive, a clror
grijg o aveag oamenI ca Rosetti i Bolintineanu.
Curmarea stgpinirii Natiunif prin Natiune aduse
incetarea imnurilor zilnice catre dumnezeiasca Liber-
tate. Se intra iars1 in era buletinelor administrative,
foilor de sotietgtl" stiintifice, vestitoarelor de cursurI
comerciale si folositoarelor reviste pentru sate. Gazeta
care se incumeta a face discutil politice era inchisa,
rOpede din innalt ordin". Asa a fost pang, la Unire,
cind ne strabatu o tresgrire de viata, i gun', incles-
tate pang, atunci, puturg, striga iarsT ptimase cu-
vinte de adevar.
Presa UniriI: Zimbrul, Steaua Dundrii, Rominul, a
fost o presO bung. Dupg, alegerea lui Cuza, presa s'a
desvoltat in acelasi sens de pasiune sineerti, numal
cit tinta nationalg dispruse, lAsInd in loc, pentru a
fi urmOrita tot asa de aprins, tinta de partid i, adesea,
tinta personall chiar. Violenta era intr'o necontenit
crestere, i ziare clandestine, ce se strecurag cu toat
paza politiei Domnului Domnitorului", se zicea pe
atunci, o limbO stricatg, acoperiag de nevred-
nice batjocuri persoana alesulut din 1859. Cind regimul
1111 Cuza se nrui i incepu o noug, viata, politicA, ga-
rantat prin Constitutia de la 1866, cind se organi-
sara solemn partidele i haitele lor, pentru a impune
unuT popor, intrerupt astfel in desvoltarea lul, ca sin gur
ideal alternarea la putere a asociatiilor pentru cul-

www.dacoromanica.ro
64 0 lupta literara

tura budgetulul , se urma, cu stirea GuvernuluT, ceia

ce se facuse pang, acum maI ferit. Poste patina vreme,
principele Carol, care nu putea multami atitea ambitif
ce se excludeail intro sine, fu lovit, nu numaI in pur-
tarea sa ca ef de Stat, ci in caracterul .sil, in fa-
milia sa, din strainatate si din tara, Astfel culeser
tristI laurl G. Dem. Teodorescu, N. Oraanu si B. P.
Hasdel
De la Rominul 1111 Rosetti, la Epoca, la Natiunea, la
Vointa Nationale", curentul de lupta farg, crutare intro
partide nejustificate din punctnl de vedere superior
r omanesc, urmeaza: o exceptie ar face numaI co-
re cta Rominie Liberec.

De la 1890 insa incepe o noua presa, care e i cea

de astazT, i, pentru a o pretui dupa cuviinta, trebuie
a insemna i foloasele vechiI prese.
Acest1 ziarisg ce nu respectat nimic aveall doua
indreptatir1. Intaill, ca erau cu total sincerl: erail niste
fanaticI Rosetti e un frumos tip in aceast privint,
si fanaticul se iarta adese oil pentru credinta luI.
Daca, apoI, pe unif II mina ambitia, pe nimen1 nu-1
momise cistigul, simbria altui ambitios: a lauda i
batjocuri cu atita pe luna era Inca o meserie necu-
noscuta. Pe urma, ziarele acestea faceat ca i lite-
ratura timpuluf; eraU dupa diapasonul parisian: mo-
delul RominuluI era al-de La Lanterne sail Le Nain
Jaune, furioase pamflete contra ImparatuluI Napoleon.
Ziarele aduceail insa si un netagaduit folos, si iata
de ce. Ele erau pe atund ale luI Rosetti, ale lul
Boliac, ale luI Hasdeu. Tog treI erail oamen1 saracl,

www.dacoromanica.ro
 Despre presa romaneasca 65

cari nu puteafi tocmi pe a1iT ca sa robeasca la et

Ziarul lor era opera lor: de la articolul de fond pang
la anuncig; cite un prieten se mai adaugia doar, sail
un colaborator de ocasie, orn cinstit i cu nume, cu
situatie. Dar toti acesti autorl de gazete erail poeti,
arheologi, istorici: sa, mearga din om In om ca sa
prinda tirea interesanta c d. cutare a plecat in
cutare loc, ca, alt domn a fost numit copist, ca al
treilea i-a furat logodnica sail i-a ucis nevasta,
aceasta nu era de obrazul lor. Deci dupa articolul de
fond, chip, note de politica exterioara, dupa desbaterl
ale Camerilor, veniall articole de literatura si tiinta,
foarte bine sense i care luminail, InclziaIl, indemnau
publicul. Cine nu crede, mearga sa vada!
Inca, de pe la 1880 insa, dupa modelul frances,
luat i el din Anglia, informatia folositoare, indi-
ferenta sail stupida, falsa, otravitoare I lua locul
in ziarele noastre. Cind d. Cazzavillan intemeia Uni-
versul" i-I &Wu o raspindire neauzita, cronica ac-
cidentelor 1 crimelor, faptelor de sensatie dupa obi-
ceiul foilor italiene din Sud, se adaugi. Conductorii
intelectuall al ziarelor vazura ca ei se pot margeni a
scrie articolele de fond. Pentru rest se cumparara.
foarfece qi se tocmira, studenti. Partea literara seri-
oasa, pe care n'o puteall face nici foarfecele, nici stu-
dentil disparu. Epoca din 1886 a fost ultimul ziar
jertfind pentru cultura.
Mai era ins& un progres" de realisat. Spoiala de
cultura intinzindu-se tot mai mult, oamenil po1itie
can i el nu maT erau scriitorl crezura ca se pot
scuti j de munca articolulul de fond. Ziare ca vechiul
5

www.dacoromanica.ro
66 0 lupta literara

Timpul, ca vechea Vointei, in care maI -Oat& partea

politica era a unor oamenI ca Eminescu sail Dela-
vrancea, ramasera o amintire de copilarie a arta
Simbriasil facura acuma tot ziarul. Se ajunse astfel
la presa violenta si insultatoare, mincinoasa , repro-
sintata prin atitea din ziarele de astaz1, fdr4 convin-
gere, fara folos cultural drept compensaVe'.
Acum, cetitorul poate s maT judece si el singur.
31 August 1903.

1 Cit privete presa din Ardeal, TJngaria, Bucovina, ea sufere

numai in parte influen0, preel de aid. Acolo, dupa Tribuna
d-lul Slavic.' i Gazeta Bucovina a d-lui Bogdan-Duica, lipsesc
mai mult puterile i orientatia decit credinta, iubirea de cultura
O. bunavointa.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

IARA$1 CULTURA I POLITICA.

CHESTIA MACEDONEANA.

Departe, peste granitl pe care nicT nu putem sa ne

gindim a le desfiinta, cad ar fi o nebunie, bande sal-
batece merg spre un viitor de lungi i invierpnate
lupte la lumina unuT ideal inteles primitiv qi node-
savir0t. BulgariT macedoneni, cu sad fara stagiu de
slujbe, oaste si vagabondagiu politic in principatul
bulgaresc, arunca podurT in aier, fac s sara trenue.
ard si ucid, pentru a Inspiminta pe cel de aproape
i pe ceT de departe, chemind In ajutorul raseT lor
prin .0petele de durere ale jertfelor ce fac. CeT ce pat
pe urma acesteT haiducll cu dinamita 0 pust de ultim
sistem, sint Turd cu uniforma 0 OranI turd cari nu
pricep aceasta urgie, Sirbl, Greci, Dar, pe linga din0T,
sint ruinag 0 distru0 cind nu vreatl sa. lupte pentru
altiI sail sa hraneasca lupta cu banul lor, RominT,
Macedo-Romini, represintang ca 0 noT at vasteT ro-
manitat,l orientale de odinioara, pe care ail sfir-
cuit-o in MOT, all margenit-o in hotare inguste re-

www.dacoromanica.ro
68 0 lupta, literara

varsarea furioasa a barbarilor. Limba lor nu li-o in-

telegem cu totul, tara lor, pe care n'o locuiesc nu-
mai el, n'o putem reuni cu a noastra, siling venite
din partea lor nu se unesc cu silintile noastre spre
cultura. Dar inima ne doare de IMO, maI mult,
de sigur, acelora can nu iese pentru a cuceri Mace-
donia ce absurditate de ignorantl si desorientantll
cu acelasI steag de parada care, cum se stie, ni-ar fi
dat Ardealul, daca veciniI nostri ar fi fost tot asa de
putin seriosl cum era expansiviI lor dusmanI.
Sa lasam ins in uitarea pe care o merita indem-
nurile inflacarate une or! naive, alte orI sirete sal).
platite ale celor cari doresc ca numele bun al Ro-
manieI sa piara intr'o lupta de GasconI. Ce e Mg.,
chestia aceastadaca n'avem izbinzl, stim sa fabricam
si sa Intretinem chestil" , care cere de multl an!
banl si care pretinde astazI, prin graiul Inflorit al
represintantilor eI, acel lucru scump care e singele
ostasilor nostri ?
*
* *

Ce sa fie alta ? E istoria unei greseli, o odiseie a,

ignoranteI, un triumf al trufiel zadarnice.
Macedonia (care inseamna si mult si putin, care e
pentru uniI pamint bulgaresc, pentru altiI pamInt sIr-
besc or! grecesc) cuprinde in ea si un element ase-
menea cu al nostru. Acest element, compact ici, ras-
pindit dincolo, n'are tocmal acelasl graiil pretutindent
Comunele, grupele nu shit legate Intre ele printr'o
constiinta romaneasca, fie si ura locala, obscura. CeI
maI bogatl, maI activI, ma! agen emigreaza din muntl

www.dacoromanica.ro
 IarasT cultura si politica 69

la vM, la sesurl: stilt hangiil tuturor drumurilor pe-

ninsuleT, mesterI harnicl si agerl negustorl prin tir-
gull si orase. In casa lor, economia gramadeste banul,
si gospodaria lor curata e vestita prin acele 04.
me de mult, cind, la Dunre, Rominit traiad fara
ideale si numat In Ardeal incepea BA se faca de ziva,
unit dintre negustoriT romlnI din Macedonia, cel maT
indraznet1 si mat avut1 dintre el, IsT lasasera vetrele
departe In urma, pentru a se face, la Pesta, la Viena,
mijlocitoril de schimb Intro Rasaritul turcesc si Apusul
crestin al Europa In aceste centre de cultural eT se
Intilnira cu col d'intahl profetT at redesteptarif noastre
nationale, si se incalzira de vorba acestora. Unit scri-
sera despre dialectul lor si aratara, In ce chip ar trebui
el sa se prefaca pentru ca unitatea poporuluT romin
sa, nu fie jignita; altiI se facura, Mecenatil saracior
preog si studentT ardelenT cari scriag cartile noua.
Aceasta fasa a relatiilor noastre cu consIngenit din
BalcanT era normald.
Dar Infringerea trufiet turcestT, deschiderea pentru
marfurI a drumurilor din peninsula, Intemeiarea con-
sulatelor imperiale stricara, rostul mare economic al
Macedonenilor din Ungaria si Austria. Pe de alta parte,
marea generatie a Ardelenilor nu lsa vrednicT ur-
masT literarT. Miscarea de cultura prinse si se des-
volta aicl la not. Fasa de care am vorbit, trebui deci
sa se Incheie.
Macedonenit din Pesta si Viena devenira Greet sag
Nemtl, si numaT ca o tIrzie curiositate apare tiparirea
cartiT despre Adam-Clisl cu cheltuiala until Mecenate
de origine macedo-romina.

www.dacoromanica.ro
70 0 lupta literara

Vazind ins& propasirea noastra, uniT Macedoneni

41 marturisira din noil nationalitatea, dar pe pa-
mintul nostru, unde facura danif (CozadovicT, Zappa).
Era iarasl normal.
AtuncT uniT oamenT putin seriosi de la noT fura de
odata cuprinsT, intro aniT 1860-80, de dragostea si
pentru acestT fratT". Incepura albumurile, tinguirile,
articolele de gazeta. Dar trebuia ceva rnal mult.
Firesc ar fi fost ca noT s ne punem in legatura.
cu fruntasiT de acolo cart s'ar fi simtit RominT in
mijlocul maseT ce vorbia romaneste, dar simtia gre-
ceste. S'ar fi dat de la BucurestI sfaturT; la nevoie,
interventiT pe linga Turd i bani (sa nu uitam ins&
ca nu avem a face cu oamenT saracT). S'ar fi inte-
meiat scolT cu caracter modest si practic, potrivite
cu nevoile unuT popor de pastorT, de mid meteu-
ganl si negustort In cele maT innalte s'ar fi propus
i limba romina literara din Dacia, pentru a stringe
legatura. S'ar fi stabilit consulate comerciale. S'ar fi
dat Macedonenilor rolul de mijlocitorT aT negotuluT
nostru. S'ar fi provocat i ajutat In tot chipul tre-
cerea lor la noT, unde aveall de luat locul Bulgarior,
Grecilor si Evreilor.
In loc de aceasta, ce s'a facut ? Am_ potrivit
pasul dupa al Bulgarilor, Grecilor, Sirbilor, cari,acestia,
aveail putinta unef anexarT, pe cind noT n'o aveam si
n'o avem. S'ail facut scolT nepractice, cu limba daco-
romana, cu programul ca dincoace de Dunare. S'atl
pus profesoriT in atirnarea directa a MinisteriuluT da
Instructie romin, in atingere decT cu partidele noastre.

www.dacoromanica.ro
 IarasT cultur*a si politica 71

S'a luat de acest Ministerin toatei cheltuiala. Si gos-

podaria de ciocoT s'a Incheiat aid.
Si acum ce se IntImp la? Dupa GreciI cu gura mare,
an rasarit fn Macedonia, ca dusmanT, Bulgaril cu pumnul
tare. La RominI acestl crung liberatorP, ail gasit
scolT goale, dascalT liberalI san conservatory Indusm-
nig Intro el, bieg simbriasl de propaganda; iar con-
stiinta nationala abia mijind. CeT maT bunT ucenicT aT
nostri nu sint acolo, ci aid, i. due sal-5,6a trufasa a
functionarilor, asa Incit, s vreie, n'all de unde ajuta.
Si s ne mat miram dupl aceasta ca steagul rosu
al bandelor Wile asupra centrelor romnestI din Ma-
cedonia, supuse, clstigate sall inerte, si ca el chiama
ruina, ca la Crusova ? Dar noT am ratacit si maT mult
o biata poporatie cu viitorul primejduit, aducindu-I o
lumina care nu deschide nicIun drum si care nu stra-
bate!
Cultura care e numaT de forma si de banI nu
poate sa fie dedt stearpa, si progresul politic nu poate
porni de la dins&
7 Septembre 4903.

www.dacoromanica.ro
 XV.

ORIGINEA I MARGENILE POLEMICILOR

BinevoitorT aT acesteT reviste, cari slut in acelasT

timp si apostoll desbracag de patimI aT culturil ro-
manestI, aprigT aparatorl aT bunelor moravurf si bu-
nelor maniere, ne-at Infruntat adese orl, spre Inva-
Otura noastra si folosul preseT literare, pentru ne-
dreptatea si lipsa de cuviinta a atacurilor noastre.
Am fi adeca, Intro neprilianitiT si nepartenitoriT nostri
confrag zilnicT, saptminall, lunarT si mal rar decit
lunarT, niste perversT ratacitT, fara masura in niste
lupte literare lipsite de rost. i. e un strigat de ui-
mire indignata printre surate, o fAarnica aratare cu
degetul, un dopros si o Ora pomite din inimI tot asa
de curate ca a nevesteT luT Putifar, care, cum se stie,
a pit si ea...
Aceasta ma indeamna a vorbi despre regulele po-
lemiceT corecte si demne.
Polemica inseamna lupta Polemiseaza omul cinstit
care descopere o fapta rea sat o socoteala sireata, o
momeala cu mestesug. Polemiseaza acela care se vede
atacat fail dreptate si-si apara numele bun. Pole-

www.dacoromanica.ro
 Originea i margenile polemicilor 73

miseazg acela care infa44eazg idel ce i se par min-

tuitoare, dar a cgror izbindg o vede amenintata, de
cine nu trite lege sail nu vrea sg Inteleagg. Polemi-
seazg omul de gust Impotriva celor ce mint lumea
cu frumuseti fa4e 0 nesgngtoase. Polemiseazg omul
de tiint serios contra flecarilor. Aceasta e polemica
bund, pe care aT datoria de a o Incepe, de a o ur-
maxi, de a o duce la capgt. E ca un fel de politie
socialg, literarg, siintifica.
Ea n'are nimic a face cu polemica intereselor per-
sonale jignite sail a vanitAilor atinse, cu aceia care
se rgzboieste din invidie, din josnic sin4 de rgsbu-
nare, sail chiar din mania vrednicg de mill de a
face rail Asemenea luptatorl n'ail steag, sail nu
indrgznesc sg scoatg la ivealg pe cel adevrat. E o
zadarnica sfgrImare a padl dintr'o societate, un O.-
raboill ordinar, o zgomotoas petrecere de tIrlie-brill.
Dacg acel care savNete delictul e un om destept,
un scriitor de talent sail un glumet cu haz, lupta e
dusg cu stiinta efectuluT ce se urmgreste i. poate sg
ajungg scopul nevrednic de a terfeli o reputatie In
ochiT celor multi, can socot cg adevgrul strigg maT
tare dec1t minciuna; dar ea rgmlne, farg deosebire
de Inn Orl la represintanta eT, o faptg rea, mill.
Aceasta in ceia ce privete motivele.
Cit despre hotarele peste care luptgtorul nu ar fi
ingaduit sg treacg, ele nu se schimbg dupg Impre-
jurgrl, care sint felurite. Dacg un agent al puteriT pu-
blice e dator sa fie omenos i. fatg de cel maT cer-
bicos punga, polemistul care denun0 i. Infiereaza e
t.inut sg, inlature orIce slgbiciune cind 41 Implineste

www.dacoromanica.ro
74 0 lupta literara

datoria, care e distrugerea totalei a nedreptatil, ne-

adevaru1u1 si uriciuniT. Cad nu e vorba de d. X sall
Y, care e balan sail brun, care e triar sat batrIn,
care IV este ruda orT nu, de la care te potT astepta
la sprijin in cariera sail la huiduituri de strada, ci
de lucrurT care nu se cade sa fie, fiindca slut unite,
fiindca slut false, fiindca slut nedrepte si otravesc
lumea In care se strecoara. Poate fi vorba atunci de
rutate sau de cruzime ?
Insa, alaturT de fapta ce chiama distrugerea dreapta
asupra-T, e omul care a scris, a spus, a facut acel
neadevar, acel monstru estetic, acea falsificatie. Osinda
trebuie sa-1 cuprinda si pe dinsul, si In ce masura ?
Polemistul se poate afla si Innaintea unuT om cu
intentif bune. A judecat gresit, socotind ca faptuieste
bine, a muncit din greU, socotind ca In fundul st-
paturilor sale a gash un bulz de adevarat aur, sail,
Intfun nobil avint catre frumos, s'a Inselat, luind
focurl ratacitoare drept lumina trainica. Fireste ca
orTeine trebuie salt aleaga .Onta dupa puterl. Dar e
asa de usor sa-tf cintarestI prea mult puterile, si
aceasta se Intimpla maT ales In societatile cu o cul-
tura Incepatoare, unde critica de sine InsusT e prea
putin raspIndita si lumea nu Indreapta pe ceT prea
cutezatorT printr'o judecata fara partenire. Poate cel
ce n'a izbutit e chiar in stare sall gaseasca alta data,
maT bine drumul. In asernenea casurT, asa de dese la
noT, omul trebuie sa fie crt4at, si dojana trebuie sa
cuprinda maT ales slaturl bune, Indrumarl folositoare.
Lucrul se schimba cind al Innainte un om care e
lipsit de mice naivitate si stingacie, care-sT da seama

www.dacoromanica.ro
 Originea si margenile polemicilor 75

de ratacirile sale, pe care, Infatisindu-le ca singurul

drum potrivit, le Intrebuin0aza ca s culeaga de la
eel ispitig vama unet reputatit nemerite, unlit cistig
material rad cistigat. i Inca mat aspru trebuie sa
cad& critica rasplatitoare asupra aceluia ce se Ina,-
ratniceste In pacatul sa5, fiindca are interesul s'o
faca.
Cu cit talentul sail energia vinovatulut slut mat
marl, cu cit situatia lilt e mat innalta, cu cit vrista-t
da mat multa autoritate si lumea e mat deprins a-1
asculta, cu atit mat putin se cuvine a-1 cruta. Adese
oil se impune sa explict cartea sail fapta rea prin
Intreaga viata publica a omulut pe care trebuie sa-1
atinga, spre binele tuturora, o puternica lovitura de
darimare. Asa se regenereaza vremile rele si se pre-
gatesc altele mat bune, iar nu prin compromisurt,
combinatil si binete false de oment atilt de bine
crescutt", atit de afabilt si de phut de fatarnicie, In-
cit putrezeste sufletul inteinsit.
Imoralitatea intelectuala, falsificarea stiintifica, in-
sanitatea literara grit negatit care cuteaza sa se acre-
diteze ca afimatit si care trebuie desvelite In toata
negativitatea lor vrednica de despret. i, daca pa-
catosul nu vrea sa fie vill, cine poate Invinui pe cel
ce ar cere si moartea" acestuia ? Cad In flints, in-
capabiltt de indreptare a unlit asemenea vinovat se
afla ascunsg, o Intreaga sum& de fapte asement, si
aceste fapte se cuvine sa se impiedece prin sfart-
marea desavIrsit a trecerit fata de public si a lucre -
derif In sine pe care le-ar fi avind omul ce prega-
teste, chiar MIA voia but, acte publice daunatoare p 13

www.dacoromanica.ro
76 0 lupt literarg

terenul educatiei, literaturii i stfintii. Zeitele acestea

rgmin fgrg, prihang la popoarele sangtoase si Inflori-
toare, care ail, pe culmile lor ideale, un templu pentru
dinsele.
Acestea ca o lgmurire, din partea mea si a celor
ce lucreazg aid Impreung cu mine, In ceia ce pri-
veste atacurile ce au pornit din aceste coloane, pentru
.

a birui mai curind sail mai tgrzhl, si acelea ce vor

mai porni, neapgrat si In afarg de orice consideratiT
de persoane, de once slgbiciuni, cum le ail numaT
oameniT comozi si fricosi, in ciuda tuturor improsca-
turior de ting ale vrjmasior cell minincl inima de
urg si a sagetilor trimise piezis de uniT prietenT ce
nu !neap de persoana noastr iubit, de cite ori se
va cere Inlgturarea cu crutare sat infierarea dure-
roasg a unuT lucru ce nu se cade sg fie, a uneT per-
soane ce nu e chematg O. influenteze spiritul public,
viiitorul nostru national. i astfel, In toatg mgsura
puterilor noastre, vom fi slujit cu credint neaatulul,
care-si va aduce aminte de noT.
28 Septembre 4903.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

CARV POPULARE

Am innain tea mea o carticica cu coperta galben,

destul de rail tiparit in Birlad, la tipografia cu
motor" a d-luI Catafani, dar care, fiind o carte foarte
folositoare pentru publicul" caruia i se adreseaza, costa,
potrivit cu mijloacele de a cumpara literatura a acestuI
public", numal 50 de !mut Se chiama Calindariul
gospodarilor satenl pe anul 1904" si are drept autorI
maT mulg feciorl de gospodari", cari se indreapta
catre rude de ale lor ramase la taxa, catre cinstitil
gospodarI", atitia citI sint In tot largul cuprins al pa-
mintuluT romanesc. Cum IT chiaral pe aceOT sfatui-
torI cu adevarat rivna aI teranimil din care coala,
leafa 0 portul nu i-au desfacut 0 sufletete, aq putea
spune, fiindca oia, dar nu vrea s'o spun, 0 sint si-
gar ca nicI lor nu li-ar face o deosebita placere dm&
li-aq destainui numele.
Meritul cartulieI, care e menit sa faca bine un an
de zile, nu e ca au alcatuit-o cutare 0 cutare, ci a,
pentru intaia oara in forma practica a unuI calendar,

www.dacoromanica.ro
78 0 lupta literar

teranl arturarl vorbese In cel mal desNvIrsit graiil

teranese teranilor mal putin arturarl despre toate
nevoile marl, despre toate tintele Innalte, despre tot
intelesul cuminte al vieta. Se dall inva,taturI, sfaturT
si pilde pentru alegerea hranel, ingrijirea easel, paza
buna a sanatatiI, folosul economiior si fericirile lumi-
na. Iar, mal presus de toate, se arata oamenilor, In
euvinte simtite, calduroase, bune, ca el fac parte, nu
dintr'o gloath nenorocita si osindit, de puterl ce nu
se pot invinge, la vesnica sa,thcie si. la vesnicul intu-
nerec, ci dintr'un singur popor cu acel cari still ceti
si scrie, cari nu muncesc cu minile si. totusl sthpinesc
tara, ca aceasta tara nu e Statulur lacom de birurl,
de lacrami si. de singe, a boierilor neaprat dusmanI,
ei a tuturora, si el orlunde, cu socoteala luminata,
gasestl locul pentru a o sluji, slujindu-tl si. tie si celor
mal de-aproape af taT.
Si CAlindariul gospodarilor" nu e o lucrare isolata,
facuth, In& o clip& de nadejdf zdarnice, de asa clgva
oamenl lesne-crezatorl. Buna carticica face parte din-
tr'un intreg curent, care se lupta astazl si va fi In-
vingator mine, pentru mintuirea unul Intreg popor.
Din toate partile rasar acum oamenl cari vorbesc din
inima si pe Inteles multimilor. Unil, precum sint multl
din colaboratoril colectieT Steaua", nu nemeresc tonul
potrivit; altil, ca autoril Calindariulul", sint deprinsl,
prin tot traiul lor, s5.-1 intrebuinteze. UniT tiparese pe
socoteala si. cu rasplata Ministeriulul de Instructie sat
pentru societg sprijinite de cercurile oficiale; altiT,
ea tineril de la Calindarit", n'ail decit binevoitorul
concurs al motoruluI domnulul Catafani. Dar prin toate

www.dacoromanica.ro
 Cartl populare 79

deosebirile de chemare, pricepere i motive strgbate

scopul, care e in adevgr vrednic de laudg.
Si litl de o nevoie mai tare decit toate mofturile
goale si infumurgrile proaste, ne intoarcem astfel la
izvorul de adevgr, de frumusetg, de boggtie si de pu-
tere care e poporul, si nu suprapusil cu haine de im-
prumut valurile vii, si nu spuma pingritg de praful
drumulut
*

Ca de cite orl facem un lucru Intelept, real, urnagm

cal strgbune, cu toate ca de multe orl nu ni dam
sama de aceasta. Nu mal departe, cu un veac in urmg,
orlcit s'ar ride de ceI cari judeca o societate dupg
felul cum se incalt, se imbracg, isl acopere capul (pe
atund: papuct giubea si islic), formam un singur po-
pot-, aid la Dungre si in toate unghiurile Rominimil,
si scrisul celor alesl era pentru toatg lumea. Lite-
ratura de cgpetenie, Cuvintul luf Dumnezet si toate
imbielsugatele tilcuiri la care a fost supus, vorbia pe
intelesul orlcaruI credincios de limba noastrg, si cit
munca cinstitg se cheltuia In mngstirile harnice
pentru a se atinge acest scop! Letopisetul, scrierea
anilor", a faptelor si a simtirilor era izvodit astfel,
incit s poat fi drama pling de inteles si Indrumare
a orIcarul urmas, si cel maI simplu popg, care-I des-
lusia intelesul, slovenind din gretl, intelegea cu bucu-
rie cg acele mail lucruri ale Domnilor si Impgratilor
fuseserg sense si pentru dinsul. Poesia, citg ce incerca,
era un umil cintec, care, dad, era izbutit, abia spus,
se contopia cu poesia cea mare a poporulut Capil in-
vtateI colI ardelene si ce eraU eI ? calugarl, pro-

www.dacoromanica.ro
80 0 luptg literarg

topopl, InvtMorI pentrn copiil sgracilor puneail si

dinsil toatg greoaia lor eruditie la picioarele Incgltate
cu opincI ale teranilor.
In miscarea lor de luminare, ce rol mare ail jucat
frumoasele calendare din Buda, prin care, timp de
atitia anI, s'ail spus toate pentru tag!
* * *
Numal veacul al XIX-lea, pentru nol veac de marl
strlduing disarmonice, a sfgsiat tunica Para cusuturg
a neamulut i aid, si in Ardeal, si in Bucovina (nu
mat vorbesc de Basarabia innomolitg), carturaril, fudul
cg si-ab. Insusit roadele desvoltgril seculare a Apusu-
luI, s'all despgrtit in castg.
Dregatoril, marl si mid, din Bucovina n'ad maI vazut
nimic de pe innltimea eroicg a functiuniT bor. Arde-
lenil ad ngscocit o complicatg ortografia, care smulgea
poporului putinta de a scrie, si all coplesit limba cu
vorbe latinestI a cgror cunoastere o putea da numal
o scoalg mai innaltg. Iar noi, cestI de aid, intrecind
pe tog in IAA, am creat o pgsgreascg franco-lating,
cu sintaxg curat frantuzeasca, asa de ciudatg, incit
un prieten ImI spunea de un teran care, ascultind-o
cum izvora din supgri buze boierestl, a intrebat, in
that& curgtia sufletulul sn: ce limb& poate sg fie
aceasta" pe care o vorbesc invatatil si puternicil Ro-
mnieI.
Apo!, in aceastg nevrednicg tarcIturg, frg ginggsie
si putere, s'a scris si se scrie Inca, pe algturl de In-
gustul, dar vesnicul rin adevrat, o intreagg literaturg
maimutgrind une or!, mg rog, pe temele cele maI in

www.dacoromanica.ro
 Carti populare 81

dirjit nationale simtiri i. ginduri strgine. S'a mers

Ong acolo, incit limba aceasta a ziarelor, a qtfintii,
a poesieT, a nuvelei, a legilor si a regulamentelor, limba
neinteleasg, a luat in stgpinire, rdpindu-le astfel pri-
ceperil poporului, rang si CArtile Sfinte: am rgnias
uimit dgungzi auzind cum un preot bucurestean de
modg noug cetia cele mai frumoase ruggciuni in jar-
gonul de jurnalist pe care 1-ar fi impunind Sf. Sinod.
Kogginiceanu, cel mai luminat bgrbat politic pe care
1-am avut, democrat fiindcg era nationalist, a zis odat,
In vremile de intemeiere, cam ma: cu citeva mil de
boieri nu se face un popor". Ci noi zicem astgzi: cu
citeva sute de cetitori, cei mai multi scriitori i ei,
nu se face o literaturg. Si nu inteleg o literaturg
pentru un popor bgtrin, ca acel frances, in care e cite
o literaturg deosebit, mercantil innainte de toate,
pentru fiecare strat al burghesiei stgpinitoare. Inteleg
literatura cea mare, puternicg si bung, care ajunge
semnul de infrAire, constiinta comung, sufletul unei
societgti nationale.
Aceasta trebuie s'o facem, acei cari nu punem scri-
sul nostru in slujba unel nemernice iubiri de faimg.
Drumul se tot deschide....
28 Decembre 1903.

www.dacoromanica.ro
 XV.
LITERATURA PENTRU BACANI"....

Un prietenlal mied are slabiciunea de a stringe

toate prostiile cu privire la literatura care se public&
In ziarele noastre. Mal trebuie sa mat spun a e una
din cele mat bogate colect,iI ce se pot Inchipui ?
DaunazI vazuid pe masa luI numrul literar proas-
pat al uuul ziar politic din BucuretY, In care se vorbia
pe larg despre un Wan, domnul Nae, despre revista
Srnanatorul" si despre persoana mea. Autorul, din
nenorocire anonim, al articoluluI gasia ca. este o mare
asamanare Intro principiile conducatoare ale zisuluI
domn Nae, ale SamanatoruluI" i ale mele.
avea dreptate : intre bacanul Nae de o parte,
aceasta revista i mine, de alta, exista o mare asa-
manare de princlpiI. i, din potriva, exista un adinc
antagonism Intro ideile luI Nae, ale SamanatoruluI"
i ale mele, 1 ceia ce s'ar putea numi, cu o inco-
mensurabila indulgenta, ideile" d-luI WI nume.
Pe d. Nae bacanul 1-am cunoscut i et, i pot sa dad
despre anumite Insuirl si Mang din viata WI tirl
care ad scapat agereI privirI a redactoruluI literar ce
i-a pierdut numele.

www.dacoromanica.ro
 Literatura pentru BacanI" 83

Domnul Nae e fiul unul mic functionar. A lacut

coala primara, 0 numaI doua clase de liced. Parintil
ar fi vrut ca el sa le fad pe toate si sa, ajunga apoi
functionar, politician, advocat, medic sad scriitor romin.
0 ambitie legitima, cad tinrul Nae nu era cel mai
putin inzestrat dintre colegil saI. Dar, stupid de cin-
stit, Nae nu copia, tesele, nu tragea cu urechea la
oaptele din Mimi, nu militia, nu lingusia, ca atitta
copil de sama sa, cari statead pe ace1eas1 bancl. Ded !
el a rams repetent, pe cind cel1alt,1 ad trecut. Cind
s'a aflat lucrul acasa, tatal sad functionarul i-a spus
cu multa indignare: Ver merge la pravalie!".
Un altul s'ar fi crezut jignit de aceasta noua des-
tinatie. Nae a stat insa 0 s'a gindit ca, scoala cea
mare nu e pentru dinsul, ca, nu poate face acolo in
chip cinstit ceia ce se cere pentru a cistiga locurile
de sus ale lumii. Seara, a mers deer la tatal sad func-
tionarul i i-a spus: Vread sa merg la pravalie!".
L-ad dat baiat la bacanie. A fost foarte multamit
de viata ce i se deschidea innainte. N'a inselat pe
stapin, care n'a avut nevoie sa-1 bata; a fost cuviincios
cu then-VT, a fost harnic si stringator. Peste zece anI
de ucenicie a deschis el singur bacanie, din econo-
mille sale. A luat o fata saraca si a avut mult,1 copii,
pe cari-I creste bine. In mintea luI simpla, el gaseste
o mare multamire in indeplinirea desavirsita a sarcinet
pe care i-a dat-o viata.
Si iata ca, acum citava vreme, se Infatis la dinsul
un om de vrista lui, cu umbletul 0 ochil de captor,
cu fata stoarsa, a unui stricat. D. Nae n'are astfel de
cunotinti, si crezu intaid ca are a face cu un punga

www.dacoromanica.ro
84 0 lupta literara

Dar visitatorul Ist scoase palaria de bandit sicilian, Ist

scutura pletele de demon, zimbi curtenitor din buzele4
albastre si se recomanda ca un prieten de copilarie: .
Calpurniu Ghitescu. Domnul Nae ii aduse aminte de
Calpurniu: cel mat lenes, cel mat mincinos, cel mat
fanfaron dintre colegit sal de heed, dar care trecea
totdeauna, undeva la coada claset.
Calpurniu ceru un imprumut. Era acum un om cu
faima, poet romin decadent, critic stiintific; o lume
Intreaga-1 Incunjura de adrairatie, i ar fi. fost gata sa-1
ajute; dar el nu voia, ajutorul acestor strainI, ci s'a
gindit la bunul tovaras de odinioara, la fratele de banca.
la domnul Nae.
Domnul Nae declarg scurt cg nu Imprumuta de la
imenl si nu Imprumutg nimanut. Toate incercarile
colegulut ramaserg zadarnice. Inima de Mean, ce vret ?
Dar, vazind fata pofticioasa cu care Calpurniu se In-
torcea cind la butoiul cu sardele, cind la rotocoalele de
cascaval, crudul Mean puse s se astearna pe o me-
suta o fata de masa, mult mat alba decit gulerul innalt
al poetulut si-1 cinsti cu un dejun cum nu vazuse
acesta nict in visele sale. Ce vret ? Tot e ceva sa ga-
sestt, chiar supt forma de poet, pe eine ti-a stat ant
de zile cot la cot...
Calpurniu min* bau si murdari un servet alb ca
zapada, cind trecu cu dinsul peste mustatile sale te-
poase de flamind si de betiv. Apot intreba, cu o sfiala
neobisnuitg la dinsul:
Tu manInct totdeauna cam. asa ?
Da, doar este din bielsug...
Dar..., dar calfele tale ?

www.dacoromanica.ro
 Literatura pentru BalcanT 85

$i ele.
Poetul ramase pe gindurT.
$i unde staT tu ?
Aicr, avem clout, (AM curAele In dos. Hite, le
vezi de acolo.
Dar calfele ?
$i ele ad una, cam tot asa de curdtica,In curte.
LuT Calpurniu pare ca-T veni sa stranute, caul se
strimba rad la nas si la gura. $i de-odata izbucni cu
hotarIre:
Ma, iea-ma calf& la tine !
Domnul Nae se uita cu multa luare aminte la oas-
petele sat, asa cum e deprins sa se uite cInd cineva
IT propune o cumparatura Insemnata; dumnealul nu
prea se Inseal cInd face astfel psihologie practica.
Omul nu se prefacea: era satul de a minti, de a Insela,
de a injura. In mintea luT patrunsese In adevar con-
stiinta cd, dintre eT dol, colegul IsT chibzuise mal bine
puterile si-sT gasise maT bine rostul.
Bine, ramIT; sa, vedem...
$i atuncT natiunea romina pierdu un poet si critic,
tocmaT ca acela care a dat pretext la acest articol.
41 Ianuar 4904

www.dacoromanica.ro
 EXPOSITIA GRIGORESCU
Acel rege-al poesieT, vegnic tintir si ferice...
Dupa ce Ateneul din Bucurestl a adapostit sarbe-
dele amintiri de coall ale profesorilor de desemn si
pretentioasele producte de moda, cu Veneta de noroig
si plumb si, in schimb, cine stie ce Londre de azur
si aur, ale irnitatorilor picturii celei mai noua, mat
ciudate si mai sirete din batrina strainatate, un rs-
pinditor de lumina, de poesie, de fericire se coboara.
Grigorescu a luat In stapinire sala expositiilor.
Tablourile s'all Insirat din bielsug pe paretii vulgari,
si modesta sala a suferit o prefacere minunata. Soarele
de iarna, care abia era Ingaduit sa, patrunda, e uimit de
bucurie, ca In aceasta, vreme de moarte a munOlor,
cimpiilor si apelor, el poate sa desmierde cu slabele-I
raze geroase privelisti adevarate ale primaverit Si in
sufletul tuturor oaspeWor acestui palat al vrajitorulut
bun se coboara, ca o solie de multmire senina.
*
Sint multe tablouri noua, unele din ele necunoscute,
iar altele pe care le-a creat btrineta puternica a,
pictorului. Poate chiar In aceasta noua exposi0ecele
multe innainte!e o nuanta noua: linga visul singuratec.

www.dacoromanica.ro
 Expositia Grigorescu 87

al pastorului in natura blindl, minioas& sail imp&cat&

dup& o furtuna, ling& ratacirea patriarhala a carelor
pe drumuri i potece, iea astazi un loc mai mare casa,
bordeiul s&rac nabuit de buruian&, casuta gospoda-
rului, alba supt capita balaie a stuhului, locuinta chia-
burului care zimbete prin feresti largi i. se Incunjur&
de cingatoarea stralucitoare a florilor de gradina.
Mai departe dedit dinsa mai este ceva: munca grea,
multmirea putin&, bojbairea In intunerec a celui ce
pazete oile supuse, ce min& boil r&bd&tori i. innalta
cu minile sale nedibace paretif de vergi si hum& a!
colibelor. Pictorul pastoralei zimbitoare, albei idile nu
se amestec& ins& In aceste lumi tulbure, uncle e che-
mat s& p&truncla alt suflet, chinuit i. el i. Intunecat.
Din lumea teraneasca rasar deosebi In afar& de cadrul
fermecator al naturit numai cite un obraz rocovan
de bade, cite o fetit& trandafirie, cu ochii naivi supt
genele de aur,un tip, acesta din urma, care te pri-
vete drept In ochi din toate colturile expositieT, far&
sfiala i. fara curiositate, cum te-ar privi o raz& sail
o floare. Innaintea lumilor nenorocirii, ale muncii i. pa-
catului, acest din-Wet al celui mai curat ideal se o-
prete.
i din aceasta noua desfaurare a marelui sail ta-
lent cinstit, pictorul din Cimpina apare cu aceleaI trel
mail Insuiri, pe care pana, acum nu le Imparte, nici
In cea mai mica masura, cu niment
Cea mai insemnata din ele, nota dominanta a su-
fletulul sal de artist, e adeveirul. Tablourile sale sint
reale, autentice, cu totul In acelasi Inteles In care e
autentic un vechia hrisov, cu scriptura sa deosebita,,

www.dacoromanica.ro
88 0 lupt literarg

cu podoabele sale particulare, cu stilul sgal anumit, cu

pecetea sa, ce nu se poate nascoci de un interesat.
Aceste lucrurl at fost si sint, dar noT am stiut de
ele, de si trgim In mijlocul lor, numaT cind acest pictor
a venit sg ni spuie, pe cind atitia mizgiliatl din
amintire sail din fantasie,cl tara noastrg, tara nea-
muluT nostru are acest cer, aceast luming, aceste pers-
pective si cg, fiil el cel maI adevgratI, supt pinzatu-
rile lor aspre, at, cind sint veselT, acest zimbet, si acest
Inteles In ochiT adind atund dud IT furl taina vietil
sau a flriT.
Grigorescu nu cautg, nu combing, nu potriveste prin
nicTun mestesug, mgcar din cele maT Inggduite si maT
intrate in obiceiul tuturor pictOrilor. El nu se gindeste
cg din potrivirea cutarul grup cu o anumitg naturg,
ar putea sg resulte un efect, care poate sa intereseze
si st, placg. Goana dupg subiect, dupg subiectul not,
cum se zice, IT e cu desgvirsire necunoscuta si, de
sigur, neinteleasg. Noul e In ochil sgT, In aceT ochl stra-
batgtorl, de diamant negru, si acel mit nu e momeald,
ingeniositate, prefacere sat prefacatorie, ci e adeviirul:
mgrimea sufletulul sail curat se !al-4We de-a dreptul
cu aceiasT mrime curatg a naturiI. Mina se misca de
la sine, si bucata de pinzg se preface Trite() destginuire
fermecgtoare a amanuntuluT de via-0, ce a rgsgrit in
calea pictoruluT. El n'ar sti sg deosebeascg Insg partea
liii In aceastg vesnicire a unul colt din lumea noastra.
In frgtia de toate zilele cu natura, nu s'a gindit nicl-
odatg sa facg o hotarnicire a stapiniriT sale. Ce e al
eT, e si al lul ; ea-1 ImpArtseste cu toate frumusetile;
el le priveste pe toate, le reproduce cu o mgreatg su-

www.dacoromanica.ro
 Expositia Grigorescu 89

punere, care-I Innalta mat mutt decit orice inventie

trufasa. Arta tut, totust asa de puternic personala, prin
osteneala Indelungata, prin jertfa de o viata Intreaga
cu care a cucerit-o, ajunge la acea culme, pastrata
pentru foarte putint alesl: impersonalitatea. Nu zici
alta decit ca: e asa, si e foarte frumos, pentru aceia.
Natura binevoieste a iscali ceia ce a iesit din mina
Inchinatorulut et celut mat sincer.
A doua Insusire e poesia. Exist o poesie fabricata,
o poesie de manufactura, care se injghiaba lesne in
afara de lucrurile care stilt, poesia decorurilor de car-
ton si subiectelor rare, strMne, vecht, fantastice. Dar
e si o alta, o mare poesie sfloasa, pentru gasirea ca-
reia se core si vitejia, si rabdarea, si nevinovatia unlit
Ft-Frumos al povestilor. Cea d'intahl trebuie necon-
tenit reinnoit, dreasa, spoita; cealalta e de o credinta
vesnica si. nu se deslipeste niciodata de cel ce a cu-
cerit-o. Ea se Imbina de acolo Innainte cu gindul, cu
spusa sail fapta cuceritorulut. Din tablourile tut. Gri-
gorescu ea nu s'a desprtit si nu se va desprti nict-
odata, si pare asa de simpla, incit neintelegatorul Isl
Inchipuie poate el se gaseste pentru orIce trecatort
la raspintie, pe cind pentru a o gsi si robi trebuie
tot avintul neobosit al until suflet mare.
Grigorescu e fecund, bogat,nemrgenit In aceasta
insusire a lui. Batrineta sa e aproape tot asa de har-
nica precum i-ail fost anit tineretet. Unit pot gasi ca
el a Mout matte tablourt. Pentru dinsul, cred el
aceasta notiune nu exist. El asculta de chemart ce
nu se discut, si aceste chemarl It vin asa cum voiesc
ele. Nu se teme dee; i nu se laud& pentru imbielsu-
garea operet sale.

www.dacoromanica.ro
90 0 lupt literara

Pentru a fi !Lisa astfel, IT trebuie viata pe care o

are, pe care i-a facut-o. Cetitorule al ziarelor pline de
informatiT despre oamenT, omuleg i. neoamenT, ce til
despre ceia ce s'ar putea numi biografia luT Grigorescu ?
Auzit-aT vre-odata ca a marturisit cuiva principiile sale
estetice, ca a vorbit de alcatuirea ung lucrarT a sale,
ca 0.-a trImbitat ispravile sail planurie ? Il tiT ca e
prieten cu X i duman cu Y ?
Nu, nimic din toate acestea. Ce minunat s'a strecurat
din viAa i. ce deplin I-a ingh4it arta ! Mad te gin-
detI la el, pe care-1 cunotI poate, dar pare el tot
nu-1 cunotI, ca nu #-a stat pe scaun, ca nu .0.-a stens
mina, ea n'a vorbit in auzul tail,ti-1 fnchipuT undeva
departe, cu parul cel maT alb si ochil eel maT tinerT,
With, frumos i. bun, primind In loc de prietenT, cu
o nesfirsita iubire, fiecare zi care-I bate la fereasta
cu noutatea ef desavisrit, i. multamind pentru acest
dar de viat prin zilnica-T confundare cu natura in a-
ceiaf opera de arta.
18 Ianuar 4904.

www.dacoromanica.ro
 DOI PARISIENI: DD. CATULLE MENDES SI
IONESCU-GION

D. Catulle Mends, scriitor de la Paris, ni-a facut

onoarea de a visita Bucurestil, acest centru latin In
Orient, pentru a tinea doua conferinte cu plata.
D-sa e un Proted intelectual de o ma elasticitate,
versatilitate si multiplicitate. Cind vrea, e poet, cind
vrea, e critic, cind vrea, nuvelist, end vrea, cronicar.
Une orl ti se pare ca face prosa si sint versurT, alto
oil ti se pare ca-t.1 da poesie i. in realitate e cea mai
autentica prosa. Critica sa e poesie Erica, poesia sa
lirica are un gust critic. Face rapoarte MinisteruluT de
Instructie din patria sa i gidile sinatirea cam tocitI
a burghesilor ce petrec bine, prin bucatile sale ero-
tic% care s'ar numi imorale, dad, autorul lor n'ar vadi
atita talent. D. Mends, obisnuit sa Invingl totdeauna
greutatile, sad macar sa le infrunte cavalereqte, tine
0 conferinte, de si nu are glas decit pentru urechile
atente ale prietenilor saT.
Acesta e d. Mends. La BucuretT II cetia foarte
multa lume, (Entre aceT oamenT cu simt ales pentru
frumuseta, dintre acele fine doamne, care rasping cu
despret hrana vulgar& de sanatate banal& pa care o pot

www.dacoromanica.ro
92 0 lupt literarg

da grosolani ca I. L. Caragiale, Barbu Delavrancea,

Alexandru Vlahutg i Gheorghe Cosbuc. Cite inimi
miscate de un singe generos, bulgar, grec i armean,
nu bgteat1 ping mai ieri cind se gindiall la nemgrge-
nita plcere de a vedea aievea, cu ochil trupulul, nu
numai cu pofticiosii ochi ai minIiT, pe acest mare
i curat apostol al artel, d. Catulle Mendes. Oh ! mon
cher ! Oh, ma chere ! Oh mes chers ! Oh mes cheres !
i iath-1 cg a venit. Ca omului de la Paris, i s'a pgrut
orasul meschin; stradele pustil, oamenii incetinel la
mers, podoabele prea cu toptanul aruncate. Ce limb/
vorbiat., de undo sg stie bietul om celebru care e de
pe timpul dud compatriotii sM nu It:Iva:tail de loc geo-
grafia ? Ce-am fost i ce sintem, nu se poate afla Intr'o
clipg, nu renteazd apoi cind vine omul pentru cistigul
mgrunt a doug singure conferinte, din spre Pesta i
cgtre Constantinopol ; i, In stirsit, ce mai trebuie s&
cerceteze cineva, mgcar din curiositatea intelectualg
de a Intelege o targ pe unde ajungi a trece, cind
stie doar orice Frances din Paris cg In Romgnia e
un rege german, politiciani prieteni ai Triple Aliante,
boieri valahi, moldavi, moldovalahi foarte bogati, Eyrei
cari servesc pentru alimentatia publicg si terani du
Danube, cu pgrul de trestii ? D. Mendes mai -tie de
unde ? cg noug ni place melodrama cgcl sIntem
sentimentali ca un toreador olog, operetacaci nu e
unul dintre noi care sg nu viseze de la cinsprezece
pang la optzeci de alai altceva decit picioare de ba-
letiste literatura specialg In care d-sa e un maestru.
Llustrul cglgtor ni-a spus c mai este si altg litera-
tura, pe care d-sa n'o face, dar despre care scrie ra-

www.dacoromanica.ro
Dol parisieni: dd. Catulle Mends si Ionescu-Gion 93

poarte MinisteriuluT din Franta. Si, la sfirsit ne-a la-

murit ca exist un oarecare Wagner, care a compus
foarte frumoase opere (bagatl de sama, nu operete).
Autorul acestor rindurT n'a platit pentru a se im-
partasi de visita" d-luf Mendes. Daca Insa ar fi plata,
ar fi ascultat cu toata rbdarea omulul care a gasit
ce-a cautat si, intors acasa, n'ar fi zis nimic impotriva
poetulul calator, care n'a nemerit un compliment pentru
oaspetiT sal sail a socotit ca ail venit prea putinT ca
salt dea osteneala s-1 caute.
Dar publicul nostru a fost jignit, si in mijlocul lui
cine putea sa se Inroseasca maT mult supt ofensa ne-
glijril din partea acestuT frate maI mare" latin care
e d. Mends decit acel apostol al latinitatiT care e d.
Gion ? D-sa e si un om de un gust foarte fin, un cu-
noscatof adInc al literaturif francese clasice, o Incin-
tatoare subreta care asculta, fizind cu gropite in obraji,
la toate usile model, suverana sa; d-sa e cel maT pa-
risian dintre locuitoril Romaniel, BulgarieT, Serbief si,
intr'un cuvint, ai intreguluT Orient !
i, spre nenorocirea luT, d. Mends nu stia aceasta.
Vorbind, trufasul Frances credea ca, priveste numal
capete greoaie de OrientalT apaticT, si nu deosebia in
multimea despretuita agera privire de Parisian mu--
calor a d-lut Gion !
Dar fie ca a si fost pedepsit ! In La Roumanie, cam-
pionul nostru a executat pe insultatorul natiuniT intfun
limbagiu atit de parisian, incit singele ti se suie in
fata... de mindrie.
Se zice ca., de frica d-luI Gion, Catulle Mends nu
va maT veni la BucurestT, dar sintem positiv informatT

www.dacoromanica.ro
94 0 lupt literarg,

a d. Gion, a cgruT cronicg a produs o colosall im-

presie In Paris, e chemat de urgentg, acolo i pa
viatg pentru a face din tog FrancesiT adevrag
Parisienl.
E bung, o veste, dar... maT bung cealalt !
18 lanuar 1904.

www.dacoromanica.ro
 REVISTE, ATENEE SI MUSEE DE PROVINCIE.

Provincia romaneasa termenul se Intrebuinteaza

la not in Intelesul frantuzesc 0 stirnete o sum5, de
aprecierl mat mult sail mal putin hazlit, care nu se
potrivesc totdeauna cu adevrul, ormele noastre de
provincie nu prea joaca un rol In viata noastra, cul-
turala,. Aparentele ar dovedi contrariul : In multe re-
edintt de judet apar, dispar 0 reapar, pentru redac-
twit lor, tined ambitio1 cari pescuiesc cItIva abonatt
prin leg&turile lor de familie, prin prieteniile lor, prhi
comp&timirea unora pentru slabiciunile lor de autor si
prin inertia atitora cari nu trimet Innapof caietele de
hIrtie maculat de care n'ail nicto nevoie, reviste,
mat totdeauna 0 literare i tiintifice 0, de un timp,
sociologice 0 chiar istorice. Acela1 avint c&tre faima
0 mrirea literarl al unor tinerr cetAtent de familie
buna, cu titlurt academice 0 Inftiarea poetica, se
InfrAtete apot cu un alt puternic factor literar, pentru
a produce ziarele de provincie: printr'un astfel de ziar
bine ghintuit, bine tinut poate stoarce mat lesne un
noti-venit In viata Innaltul loc administrativ sat politic

www.dacoromanica.ro
96 0 lupta literara

pentru leafa, citigurile si stralucirea caruia TO simte

o neinvins chemare; astfel se servete o prosa de
lupta cu fel de fel de sosurI literare qi tiintifice, care
are meritul de a fi manufactura local/
, iarsi, de cite orl nu vedetl In gazetele din Bu-

curestI lista, tiparit cu slova mica ce corespunde unlit

prea bogat cuprins, a conferiatelor, eminamente edu-
catoare, ce se tin mai nu still unde, intfun colt uitat
de Dumnezefl al t era noastre! ler!, alaltaierT, am afiat
pe aceasta cale, cu o deosebita bucurie, ca in Hirova
intelegetl: Hirsova In Dobrogea, un tirgusor pe stinca,
In margenea Dunarii puternice, un cuib de Turci, Ta-
tar! i citiva RomInI, se impartaesc cu darnicie, unut
auditoriu setos tocmai de hrana aceia, cele din urma
cunotint! cu privire la filosofie, la fisica, etc., pome-
nindu-se cu laudele cuvenite numele marilor descope-
ritori, cugetatorilor dominant! at epoce! noastre. Un
joc ca acesta se chiama a face Atenea. ProfesorI, func-
tionart cari ail trecut prin minunatele noastre Facul-
tati de Drept, vad nevoia neaparata de a Imparti, In
redingota, ling& o masa, Innaintea rindurilor de scaune
pe care le ocupa tot ceia ce localitatea are maI frumos,
mai ispititor, mai cuceritor, cunotintI prin care Hir-
sovele din cutare sati cutare Tinut al Patrie! pot sa,
ajunga centre de civilisatie. Une ort conferintele Ate-
neelor de provincie ail succes, i. conferentiarul se In-
soar& bine sail, In casur! mat putin fericite, cistiga
procese, bolnavi sall alegatorl.
Toate acestea insa n'aa nicIo valoare In silintile
neamuluI romnesc spre adevarata cultura. Ele nu
sint alta decit vulgare acte de imitatie. In strainatate

www.dacoromanica.ro
 Nebunul din Varovia 97

Decl ucigaul din Varsovia nu fusese nebun, i el nu

va mai fi fost nebun, de sigur, cind alte gloante de
revolver, acestea intelepte, disciplinate i disciplina-
toare, ale jandarmilor, 1-an trintit acoperit de ranl, pe
balconul crimeI sale, de unde a fost luat pentru a
ispdi pacatul ce fdcuse.
Cind am cetit vetile despre aceasta fapta nebuna,
mi s'aU. trezit In minte cu o putere neasteptata si
intr'o lumina, de Inteles maI deplin, pare-ca, cele ce
le-am vazut in aceasta Varovie de procesiI patriotice
rusestI 1 de cong polonI ce cad nebunI de odatd,
acum dol anI de zile.
Ce frumos ora, si cit de greil al gasi chiar in Apus
un altul care s i se asemene! Lasind la o parte car-
tierul evreiesc, care nicl el nu poate sd se puie ala-
turI cu ghetturile noastre din Moldova, pretutindeni
case Innalte, curate se ridicati de amindoud laturile
strdzilor de o strlueit lrgime.
Din acest punct de vedere decI, un oras modern de
mina intait. Dar, In acelaI timpceia ce e maI rar,
din alt punct de vedere, Varovia e Inca un elegant
ora al secoluluI al XVIII-lea. Acest veac, cu gustul
pentru ce e mrunt, drgut, Impodobit, cautat, trdiete
i astazI In cutare grading facutd de unul din ultimil
regl aI PolonieI, cu un fal templu antic ridicindu-se
din mijlocul arborilor, In unele bisericI prefacute pe
acea vreme, In multe din palatele cu fatada asa de
cocheta i de primitoare. Tonul acesta de secol al
XVIII-lea e cea din urmd gateala pe care minile iu-
bitoare ale PolonieI neatfrnate au pus-o pe acest co-
7

www.dacoromanica.ro
98 0 lupta literara

pil rasfAat al eI, Craiasca Varsovie. i pare ca te

astepg ca din boschetele verzI, din portile sculptate
sa vezl iesind spre trasurica aurita, bogata In stuca-
turl alegorice, In matasuri de colorI vesele si In oglinzl
scumpe, un elegant In haine de satin cu galoane si
nasturi de pietre scumpe, cu co ada pudrata supt pa-
lariuta-I de femeie, cu pantofasiI termin4 cu calefie
Innalte, ducind de brat In ciripiturI franOmestl, o papusa
de femeie nurnal In horbote, panglici, pudra, si benghiurI.
0, trezeste-te din idil a 1 Cad duhul ce domneste aid,
In splendidul oras cu stradele laze si casele mindre,
nu e un duh de idil, de pastorala, ci unul de tragedie.
0 tragedie fara strigate de patima, fail loviturl de
sable, far& caderI teatrale, care se multameste a strivi,
a mittca sufletele oamenilor din nea m in neam, incet
tacut, cu rInduiala.
Varsovia polona are o Universitate ruseasca. co-
lile ce due la dinsa sint rusestI--si ce falnica se ridica
una din ele, daruita orasuluI de opnalta marinimie l
copiil poarta sapcile stapinilor. Teatru polon nu e ;
dar ce frumoasa e Opera de undo nu se pot raspindi
idol, ci se revarsa numaI; in serile de representAif lu-
minoase si bogate, valurile fermecate ale musicil care
minglie, Inseal, slabeste si adoarme. Adormig cu MiI,
oamenI ce purtat,I nenorocirea stramosilor, lumina con-
stiinteI voastre dureroase stingarse; adormiV: Cirmui-
rea e buna. Dar nu visa*, pentru Dumnezea, cad yeti
ajunge ca nebunul acela din balcon care a ucis ca sa
fie ucis.
0 biblioteca naVonala nu e. Archivele sint conduse
de funqionarl cari ail dat dovezI ca sint scutit,,I, prin

www.dacoromanica.ro
 Nebunul din Varsovia 99

mulfa lor iubire pentru stiinta puratradasca stiinta

purl !de orice ratacirl vrednice de pedeaps. In cite
un colt num aI al palatelor vechT, ajutorul majoratelor
treceril averilor asupra fiuluT celul maT mare, cu anu-
mite indatorirl vesnice de cultura, si. binefaceremat
pastreaza cite o biblioteca polona, in care &esti car-
tile pe care a cetit un Zamoyski, marele general ce
s'a Mut cu MihaT al nostru, volumele si pachetele de
hirtiT ce cuprind o poveste, nespus de frumoasa, de
glorie In lupte, de civilisatde, de Inflorire, dar care,
chid IV arunci ochil asupra stradeT de astazT, td. se
pare asa de veche, Inca mai nu crezT ca, a fost. Une
orl poarta de intrare la aceste comori e Inchis cer-
cetatorilor, sail li se spune, intredeschizind-o, ca n'ail
la ce se osteni; alte ori vezT numaT, In atitea sail
mail, umbroase, prin care se pot misca In voie stra-
mosil in adincimea noptilor de iarna, cite un batrin
custode, vre-un student sfios, care rasfoieste citeva pa-
ginl, si se duce.
Ling multele bisericT catolice, pe treptele de piatra,
Innegrita, linga Madona ce binecuvinteaza din ocnita
luminat de candela, se roaga, oamenT saracl, cu o cre-
dinta fara de margenT. Prin usile totdeauna deschise
se infunda alt,I credinciosT din toate treptele societatii
polone spre a depune la picioarele lul Dumnezell o
rugaciune, pe ling cuvintele obisnui te ale careia se
strecoara poate si. altceva. Tel si colo tr oneaza biseri-
cile rusestI, noug,, in piete largT, la Intret aierl de dru-
mud, in mijlocul primblarilor color maT frecventate
diu aurul ce captuseste virful turnurfior de piatra,
sculptata, soarele smulge zimbete de despret, tulgere
de amenintare.

www.dacoromanica.ro
100 0 lupta literara

Ziarele shit sarbede ; reviste insemnate nu apar:

celor din Galitiaunde Polonit traiesc liber supt sta-
pinirea priincioasa a AustrieIli se smu1g toate pa-
ginile ce vorbesc despre suta de ant din urma. NicIun
scriitor vestit nu traieste aid, unde putea s lucreze
pentru marirea numelut polon numat pictorul Siemi-
radzki, pe care toata Varsovia, tacuta, supusa, cum s'a
deprins sa fie, 1-a petrecut la mormint, innecind stra-
dele late cu nesfirsite multimt negro, ca pe un Impa-
rat. Dar bunul batrin Siemiradzki zugravia zet, erot,
Cesart, curtesane, viata, romana i viata greceasca, din
privelistea carora se poate scoate numat admiratia
pentru civilisaiI moarte, multamirea senina pentru un
frumos ce a fost odata, In oamenI i lucrurl, i atita !
De la Innabusirea revolutiet din 1863, care a trimes
si la not atitia pribegt, Vagovia, ca toata Polonia ru-
seasca, e Iinitit, supusa. Oamenit nu fac politica :
nu sint cluburl, nu slut societatt, nu sint macar ca-
fenele. In aceasta Arcadie pasnica lumea merge la co-
fetarie: fiecare-0 bea cafeaua sal ciocolata, 10 mes-
tea, prajitura, 0,- uitindu-se in golul din jurul sail, se
duce. Nu se formeazA, grupe, 0 se vorbeste foarte
putin. Si In strada pe care se Ingramadesc trecatoril,
e o tacere Fiecare merge singuratec, dupa afacerile
1

sale, ca un om cu socoteala ce este. In mijlocul tra-

surilor sta jandarmul, mare, puternic, razimat pe sabie,
mat incolo Inca unul, i Inca unul ; la raspintit cite
un ofiter. Infanteristit Innainteaza greoial,lalII, in haine
albe murdare, cu o pusca, cu baioneta ce pare ea, nu
se mat sfirse0e; cite un Cerchez cu caciula greoaie

www.dacoromanica.ro
 Nebunul din Varsovia 101

trace iute pe calul sail mic pe care-1 inghit falduril

lungii mantale.
*
VA mortiI acestia, cad se primbla prin gradinI,
privesc MIA scop In odaile cofetriilor, umbla dup&
afaceri, scrit gazete ce nu cuprind nimic, muncesc In
ateliere si fabrici In care nu se faureste bogatia nea-
muluI lor, intocmai ca oamenii vii de aiurea, dar
cad nu sint, fiindca li lipseste sufletul, pe care 1-ad
confiscat jandarmil si-1 pazesc CazaciI si Cerchesil !
i iata ca friteo zi minia a dat viat& unuia dintre
dinsil. Un singe via a aprins lumina constiinteI : pro-
cesiunea aceia patriotic& ce se Ingramadia cintind ru-
gaciuni de biruinta, calca In picioare patria moarta,
Polonia pIngarita, despoiata, cu coroana smulsa. Astfel
contele D. a nebunit, si. s'a facut ucigas !
15 Februar 4904.

www.dacoromanica.ro
 BOIERIMEA FRANCESA. DIN ROMANIA

0 societate de binefacere, Leaganul Sf. Ecaterina",

care se ingrijete de soarta copiilor sarmanT, a hotarit
daunazI sa, dea o represinta0e de teatru pentru spo-
rirea fondurior eT. Societatea e alcatuita din persoane
bogate, care fac parte, toate, din lumea de unde mai
ales se ieall minitril, deputap, senatoril, innalVT func-
Vonari aT StatuluT, din lumea despre stralucitoarele
petrecerl ale careia se aude i se cetete maT mult,
aristocratie" pentru unit cari nu tiil bine genea-
logiile i au uitat Impamintenirile, maT noug sail maT
vechT, lume buna" pentru aceT cari socot ca buna-
tatea" sta, in lunecupl mesteugit al mersuluT, vor-
belor 1 faptelor, elit" pentru aceT cari recunosc a-
legerile noroculuT si carora nu li da, mina sa recunoasca
alegerile talentuluT, iar pentru noT, cOzturarT saracT
cari n'am schimba totuI cu nimenT : lumea bogata
care tie sa petreaca. Toate popoarele cu un trecut
au o astfel de lume, care e i. o necesitate a vieVT de
astazI, i. o avem i no!, lumea cu palate, trasurl, la-
cheT, recepVT i balurT.

www.dacoromanica.ro
 Boierimea trances& din Romania 103

E frumos cInd o societate de oamenT bogatT crede

cd exist& sdracT pe cari n'ail curajul sd-T vadd si eind
se gIndete sd ajute pe aceia al aror noroc a trecut
la norocul invingAtorilor. Chemarea contributillor fie-
cdruia se face mat plAcut i mal politicos (ce ouvint
grecesc urIt 1 acesta!) prin poftirea la o represintatie
de teatru, uncle biletele, mult maT scumpe cleat eele
obinuite, nu pot sd. pard Insd scumpe celor ce chel-
tuiesc lesne i se mindrese a cheltui, se Intrec In a
raspindi banul. Represintatia fireste n'o dat actorl de
profesie, tocmitT pentru aceasta, ci binefacItoriT sara-
cilor !DOT, cari se jertfesc i prin Infatiarea unul joe
neaparat maT stIngacid decit al acelora ce ail chema-
rea i deprinderea.
Pnd aid toate sint bune, i orlcine gsete cu-
vinte de laudd pentru organisatoriT serbriT din Fe-
bruar 1904. Mild Insa afie In (Jou& limb1; In frantu-
zete i In romdnete, ail anuntat cd se va juca Inteo
singura limbd, care nu e cea romneascd, a teril, a
poporulul nostru, dud s'a auzit el acea comedie up-
ratecd, Madame Flirtflirt Inseamnd aparentele iubirif
neingaduite, fdrd iubirea care, ea, poate face s ierte
multe; un joc foarte complicat, iret si amarnic de di-
baciu, cetitorule, aceastd Intindere necontenit& a pi-
ciorupluT elegant spre o urIta prapastie neagra, undo
zac oamenT pe cari nu-I mai patI primi, pentru citva
timp, la recaptiT i baluil!, decl cd acea comedie
uuratectt se va juca la Teatrul National, atund s'ail
ivit nemultmirl. Unele din aceste nemultdmirT ail stat
In casa i, vorbind numal cu sine, i-ad zis cd tot
trebuie s& maT treacd vreme [Ana vom fi cu totiT aa

www.dacoromanica.ro
104 0 lupta literara

cum trebuie sa firm ca sa ni poata zice lumea ca

sIntem un popor; altif at scris prin ziare, ca sa te
desaprobag a doua zi sat datt afara, cu aratarea vi-
novatief lor; alt,if, oamenf ma! tiller!, cu inima mal cal-
duroasa i. cu vointa mat rapede, all mers In Piata
Teatruluf si at Inceput spectacolul fluierind si scotind
alto sunete care nu plac niclodata a celuf contra ca-
ruia se adreseaza. Acet! manifestant!, maT mult stu-
dentlcari at uierat destul pentru toate partidele,
cu plata, ca sa li se Ingaduie sa uiere macar odata,
cu siguranta Waif, pentru Romania, pentru neamul
romanesc si idealele luf, acetf manifestang all a-
clamat cu entusiasm pe Maria Sa Regina i pe Alte-
tele lor Principif IVIotenitorf, cind at venit, nu pentru
lirnba, pentru subiectul piesef, ci pentru binefacerea
ce trebuia sa vie din represintatie, nu pentru artistif
amatorf, ci pentru saracT, pentru mioutiT copif saraci
cari nu vorbese Inca nicTo limba Intelesa i cari nu
vor ti poate in toata, viata lor ce bun lucru e flirtul /
Apof all venit jandarmil : jandarmi pe jos, jandarmI
calarT, i. sergenta de ora, Au fost ingramadelT, ghion-
till, duptt datina. Ordinea a invins, cum trebuie inteun
Stat bine organisat, si, In aplause, Madame Flirt a
avut onoarea represintatief la Teatrul National din
Bucuretf.
*
* *
Cred ca, e una din acele biruinte, scump platite,
care nu se mat repeta.
A fost o vreme cind noul Teatru din Bucuretf era
in adevar National: era vremea, clnd nu i se zicea
Inca aa (lams a von lucendo). Pe atuncf, Intre 1830

www.dacoromanica.ro
 Boierimea francesa din Romania 105

si 1840, toatd, boierimeape atunci Iumea buna" era

boierimea, numal boierimea de tarasilAia, vorbia si.
lucra romaneste. Scriitoril traducead operele mal in-
semn ate ale literaturilor straine care toate erati de
o potrivd, de strine 'Enda, altfel nu le 1ntelegead
sleet foarte puinL Perioada Inti, va sa zica.
Pe atunci nol n'aveam scoff, i una din cele ma!
frumoase 1ngusirI al Rominilor a fost totdeauna iubirea
de lumina. Bunil RomlnI aI boierimiT noastre de la
1830 1840 si-ad trimes copiiI spre invatatura In Ora
cea maI vestita prin civilisatia eI, In Franta, In cal
mat strlucit oras de pe lume, In Paris. Lad trimes
de baietandri, fiindca n'aveam macar liceie, gimnasil,
In sfirsit nick) scoala ma! innalta. El s'ail inters,
astfel, tineri cum nu se mai vazusera la noi, In haine
franVizeti, cu cartl frantuzestI si vorbind aproape
frantuzeste. Asa al crescut, asa al trait, asa ad mu-
nit. Revolutionaril de la 1848 isI scrid maI mult In
limba francesa, corespondenta lul Bibescu, lul Barbu
StirbeI, Grigore Ghica e numal in aceasta limba, pe
clad Domnil de innaintea lor, un Alexandru Ghica
(acesta facea eine! greselI de frantuzeste trite un bilet
de septe rindurI, stingacid cit se poate), un Mihal
Sturza, erat RominI de moda veche. Cuza a sons
puma! In aceasta limba, in care Alecsandri Ii trimetea
strengariI, iar Costachi Negri Ii adresa, rapoarte diplo-
matice (ca In Prusia luI Frederic al II-lea). Alecsandri
a lasat o bogata corespondenta frantuzeasca ; limba
pe care o intrebuinta maI mult era limba francesa ;
el a scrisel, poetul nationalLes bonnets de la con-
tesse. Inrudirile cu FrancesiI au fost cautate cu patima.

www.dacoromanica.ro
106 0 luptg literarg.

Cglgtoriile s'all igcut tot acolo (in Italia d. e. de loc).

Statul romin s'a clIdit de sus On jos dupg norme
francese. Aceasta a fost perioada a doua.
Fireste cg acestI eament si-a il. trimes copiit In Franta,
uncle stateall cit puteag mat mult et Insit. De acasg,
prin exemplul pgrintesc, prin mediul care-T, incunju-
rase, prin guvernanta care li servise de mama, et erail
minunat preggtitt pentru a fi cea ma! desgvirsitg con-
trafacere de Frances! ce se poate Inchipui. Ail si ajuns
s fie astfel. S'ag vazut atunc! Romint cari ail stat
cea ma! mare parte din viata Mr Intr'o alt tug; Re-
paint cari all scris aproape numat, sag chiar numal in
frantuzeste ; Romint cari si-at lgsat legea si s'all fa-
cut catolict numat ca ,s6 disparg singura deosebire
ce-I mat despartia de Francest; Romint cari si-a1 stil-
cit si schimbat numele ca s nu sune Intru citva
frantuzeste; Romint, si ma! ales Romince, cari n'ail
stiut romneste nici cit Evreul care n'are drepturt po-
litice si de care rid copiil de pe stradg cind vorbeste
Aceasta e a treia perioadd.
Ma! e Inca un lucru, de care trebuie s se tie seamg.
Pgrintit, eel din perioada a doua, ma cum erat et de
imitator! a! Franciet in toate, ail dat mar! dovezt de
iubire de tug. Tinerit de la 1848 all Intemeiat Ro-
mania moderng. Fiil celor ma! vecht falai! ail alergat
la 1877 supt steagurt ling& opincaril vitejt. Acestia ail
fgcut jertfe si siliatt, incit li se pot ierta multe, si ail
cheltuit atIta talent, in eft li intrece pcatele si slg-
biciunile.
Vezt Insa, cl aceia erail dreptI Romint si dreptl bo-
iert. Dar luptele de partide dintre 1860 si 1890 all

www.dacoromanica.ro
 Boierimea francesa din Romania 107

adus Intemeiarea uneT noua clase sthpinitoare. Din ea

faceall parte oamenT Indraznetr, plinT de viitor, dar
fara, nicTun trecut. ctg dintre dinsiT nu purtail In fata
si In sufietul lor pecetea obIrieT grecetT, bulgareti,
ba chiar semite ! *i. ce bucuroT ad fost ei cind ad
vazut ca pot fi ceva in Romania fara, a-T da osteneala
de a Invata romnete decit atita cit se cere de la
un advocat, de la un represintant al natiuniT" i
maT ales fara a se Incerca s simta romaneste! Acetia
ail tost poate eel mai convinT francomani, cacl lor
li venia mal bine la socoteala, francomania, fara de
care s'ar fi gsit une oil In situatit foarte grele.
Imitatoril culturiT i obiceiurilor francese, plagiatorit
acetia de civilisatie, aveau Insa si o puternica In-
dreptatire peutru fapta lor de Instrainare. ET erq,11.
Frances! In gind i In inimg, ca i In scris i In vorbg.
Afara de milioanele de teranT, de can se tinea seam&
numaT pentru a face cu privire la dinii socialism,
democratism, radicalism, tocmaT aa cum se facea
pentru lucratorT In Franta, afar& de milioanele de vite
omenetT inchise In ocolul foamete i salbatacieT, nu
mal erat ins In RomAnia cleat oameni crescutl In
colI de model frances, cetitorl aT literaturiT francese,
imitatorl aT ei Intr'o limb& Intesata cu neologisme
francese, al caror numar se putea spori ()ilea, dupa
voia i toanele fiecaruia. De ce sa Invet! In Ora o
coala cars urmareste, dar nu poate ajunge modelul
din Franta ? De ce s cetetI versuri i pros care se
agata de coada micarit literare francese de astazi ?
De ce sa vorbetf o limba in care potT amesteca orT-

www.dacoromanica.ro
108 0 lupt literarn

citn franOzeascn vrei, o limbn frn coloare si fr e-

nergie ?
De vre-o zece anT insa, lucrurile se schimbn, Sec-
lile noastre nu sint luate dupn ale altor popoare, ci
se tot apropie de nevoile noastre. Un spirit romnesc
nu de paradn, ci de credinA de convingerestrn-
bate pe incetul in UniversitAile noastre, unde sint
profesori ce nu se recunosc intru nimic mai prejos
de colegil lor din strinntate. Micarea JunimiT" a
intors limba literarn spre popor. Legaturile de culturn
cu ceilaltj Rornini, din Ardeal, din Bucovina, se fac
tot mai puternice. 0 literaturn noun trnieste astazi
incepind dela Eminescu, urrnindu-se prin Treimea de
la 1890: Caragiale, Delavrancea, VlahuO, i. ajungind
la scriitoriT de astzi, care literaturn infnt,ieazn viAa
noastrn adevnrata, inteun spirit care nu e imprumutat
de nicniri, ci e spiritul, descoperit In sfirsit si asezat
in Scaunul stramoesc de Domnie, al neamului. Cele
cinci milioane si jumntate de tierani romini din Ronal-,
nia, cele patru milioane de erani romini de peste
hotare, aceia, desmortindu-1 gindul, stnpinesc tot mai
mult vremile noun ale poporplui nostru.
Si, In numele acestor vreml, se cer mnsuri necru-
tatoare pentru oricine, trnind intro noT, din munca
noastra, cea cu sapa sail cea cu mintea, nu vrea sn
Vie de noT, ci caut legIturi care, asa cum sint or-
ganisate astazi toate popoarele lumil, strins, Ingust,
orb natdonalicete, se asamAnn cu acte de trdare.
Iat ce mnsuri anume, pe care, mai ieri, le-ail luat
.Ruii, spre binele lor.
Taxe pe carOle de literaturn (nu de stiintn) strine,
taxe pe ziarele strline ca in Austria , taxe pe

www.dacoromanica.ro
 Boierimea francesa din Romania 109

trupele straine, carora se cuvine a li se arata de la

Teatrul National drumul care duce la Teatrul Maican
si la Teatrul Jignita. Taxe, strasnice taxe pe cei ce
stall in strainatate 0-0 culeg de pe mosli lucrate in
sudori de singe de teranii nostri veniturile cu care
cauta a speria Apusul: In legea pensiilor s'a facut un
inceput bun, silind pe pensionari a sta mai mutt in
-tar& (trebuia: totdeauna in tara, cum se facea odata
poate 0 acum In Austria). i In sfirsit nerecunoas-
terea absoluta a diplomelor de invatatura straine, cad
avem profesori, avem invatati, avem scoff, care ne
costa o groaza de bani, 0 care nu sint facute numai
pentru mitocani 0 pentru saraci.
Un. Ministru sfios va trece, va veni altul sfios si va
trece 0 acela. Apoi Intr'o zi se- va gasi un om, care
va pune piciorul in prag, 0, sigur de sprijinul multimii
adevratilor Romini, nu se va teme de revolutia boie-
rilor, de ocarile ciocoilor 0 de blastamele veneticior
ci va face ceia ce sta scris mai sus.
Atunci multi vor gsi ca obrazul lor suptire se tine
cu prea multa cheltuial. ..i. Instrainarea de astazi va
raminea numai ca o amintire urita a trecutuluf,una
joarte urita I
22 Februar 1904.

www.dacoromanica.ro
 POVESTITORIT DE IERI SI CM DE ASTAZT :
NUVELISTI SI SCRIITOR1 DE SCHITE.

I.
Pentru cine prive0e cu interes, far& prejudecAtT de
durnanie 0 dorinta de a lnjosi pe cel ce triesc Im-
preun5, cu el 0-1 pot supra astfel prin InsuOrile lor
maT marl, o micare se desface In ceia ce privete
alegerea genulul literar, din literatura foarte bogat6,
0 felurita. 0 de un lnnalt pret artistic care se scrie
de o bucatA de vreme Incoace, In ciuda pizmatareWor
i neintelegatorilor.
E Inmultirea povestirilor vioaie, sna,toase care pri-
vesc drept In ochl viata de ast6zT 0 o Infatieaza, cu
cinste 0 cu masurl.
Nuvela e un gen nog In literatura romaneasc5 In-
dreptata multA, vreme pe alte drumurl, pe care ea
trebuie sa fie totu0 urn:Arita. 0 cetit. Cele d'intli
nuvele se scrid in vremea dud incepem sa primim in-
rIurirea Apusulul: 0 In ceia ce privete spiritul lite-
raturil, 0 In ceia ce privete formele eT moderne. MaT
Intill a Incercat astfel de povestirl mal scurte, fara

www.dacoromanica.ro
 Povestitoril de ieri si cel de astazI 111

dialogurile dramatice ale romanulul, un Incepator In

multe directiT: batrinul Asachi. El tria In vremea, iu-
bitoare de trecut pang, la idolatrie, a romantismuluT,
0 decT a scris nuvele istorice. Nu cunostea Insa
aproape de loc timpurile In care-0 misca eroiT si, pe
ling& aceasta, de mult vreme secase In el izvorul de
viata al poesiel. Scrisele WI nuvelistice Sint foarte
sarbede.
Peste putin Kogalniceanu a dat la lumina cronicele
Moldova, in Letopisi(ile sale. Trecutul s'a desvlit In-
treg, maret ca Stefan-cel-Mare In Scaunul saa, viteaz
ca zilele de la Valea-Alba si de la Cozmin, duios ca
boieril pribegI In lume, ca miile de miT ale,teranilor
strivig de birurT si injugatI In serbie. Costachi Negrut
(Negruzzi) a zugravit, cu o minunat masura si asa
de viti parca ar fi spus ce i s'a Intimplat luT InsusT
cu vre-o zi In urma, scene de lupte si de nelegiuirl
din comoara amintirilor noastre.
Alecsandri, care nu mi se pare de loc poetul na-
tional, ci tot maT mult poetul boierimiT si poetul de
Curte, s'a ferit a se atinge de figurile din cronicT, pe
care, de alminterea, train& Intro cine a trait, In Ora
si peste hotare, nu le-ar fi priceput. Cind a stat sa
scrie nuvele, instinctul de imitatie a inving la dinsul,
si el a dat, pentru citeva sute de cetitorl alesT, cunos-
catorT aT lumiT largT, Buchetiera din Florenta". Pe acelasf
timp Ins micul functionar, cIntaretul la strati& Filimon
a avut tndrazneala de a se apropia de trecutul bogat
In colorT, si de a-T smulge un asa de larg tabloti de
moravurl cum 43 cel d'intaiu roman al nostru: Ciocoii

www.dacoromanica.ro
112 0 lupta literara,

vechi Fi nor, pe ling, care abia se vad cele citeva schite

ale aceluiasI autor.
Un timp, naratoril furl indragostitI apoI de po-
vestea mareata, In lumi de vesnica, minune, In care
firea n'are legl si vointa unuT suflet mare nu se lo-
veste de nido piedeca neInvinsa, pentru slahiciunea
omuluI. EI culesera, Intregira, restituira, Impodobira
basmul poporuluT si raspindira astfel, pe Rugg iubirea
pentru acest mare povestitor si mare poet, si cunostinta,
intrebuintarea de carturarI a unel prose cu alte cu-
vinte si cu alta, inlntuire decit cea de pana atuncl;
riul slobod al graiuluT romanesc prinse a curge In
spnsele carturarilor. De la Ispirescu, de la Creanga
chiar, putem spune ca aceasta a rams: povesd.
Pe aceiasI vreme, d. N. Gane injgheaba in stil usor
si placut, fara adincime si fara patima, dar cu o ma-
sura care nu venia din vointa sa d. din mestesug, ci
dintr'un suflet curat si naiv, nuvele de toate felurile:
nuvele istorice, scene de vinatoare, amintirl, schite
satirice. Iar d. SlavicI scrise cele d'intaill nuvele to-
ranestl, icoana a unor suflete sfioase, adincI si imple-
tecite ca un codru neumblat, neinfrinte in hotafire si
pazite in marturisirea ginduluI, care arde ascuns in
fund.
*
* *
0 noul generatie dadu pe Caragiale si Delavrancea.
Caragiale e Innainte de toate un mester, un virtuoz
neintrecut al arteI voite, pregatite, cintarite, refacute
si prefacute, cu o constiinta neadormita, cu un simt
de o finet mit, cu o stiinta ce nu se poate intrece.
Simtirea lul n'a sckpat nicIodata de controlul aspru al

www.dacoromanica.ro
 PovestitoriT de ier i ceT de astazT 113

vointiT; fantasia a fost, de la inceput, pusa In lanturT.

Ochil patrunzatorl au clutat atuncT In lumea de astazI,
in lumea de aid, cu o rabdard far& pareche, ail pas-
trat icoane de un desavirsit adevar, si numaT atuncT
condeiul a Inceput schita, cu paza bung t i cu o ade-
varata evlavie pentru ceia ce este si poate deveni.
prin maiestrie, arta. Nu e cea maT mica schita, a acestul
scriitor, care sa nu dea o forta noua a vietil.
Delavrancea e intio privinta un pictor care a scris,
precum Lamartine 0 un musicant care a facut poesil.
0 impresie a luT e de o bogatie extraordinara si de
o noutate care uimeste. Ceia ce el vede i poate
reda prin cuvinte rarT, care se leaga intro ele ca niste
cununT de florT, scapa privirilor orIcaruT alt scriitor.
In alta privinta, el e un sentimental si un fantast,
care null robeste sufietul si nu scrie nici pentru con-
temporanT, nicT pentru urmasT, ci numaT i numaT pentru
el, pentru el in clipa aceia in care a scris. i, in stirsit,
un moralist card coloreaza alb si ndgru faptele ome-
nestT, care se coboara in colturile ticaloase ale vietiT
pentru a trezi groaza i desgust acolo unde acel Frances
din secolul al XVIII-lea care e Caragiale aruncl un
zimbet de mil& pentru vulgaritatea proasta a unuT
viciu, care, In alte proportif, ar fi asa de interesant 1.
IL
Supt inriurirea acestor scriitorT, supt Inriurirea straina
a literaturior fiances& si ruseasca (prin traducere fran-
cesa) s'all format nuvelistiT ceT nol.
1 Emineseu i V1ahuta nu pot fi clasag printre nuveliO: to-
nul liric i sentimentele liriculuI ii stApInesc i prosa.
8

www.dacoromanica.ro
114 0 lupta, literara

ET samana Intro dinsil prin faptul cg, afar& de unul

singur, o singura data, si nu cea maT fericit, eT vad
numaT lumea de astazT, si lumea din aceasta, tara.
Daca nu mal slut Ciocoil vechl si noT", ceia ce e o
lipsa, nu e nid Buchetiera din Florenta"ceia ce
e un distig. Nuvela, schita a devenit la dinsil roma-
neasca si moderna. Li-am zice realiti, daca, aceasta
ar Insemna ceva.
CeT maT multl, eel maT tinerT si eel mai bunt nu
caut nimic alta declt sg dea lucrurT pe care le cu-
nosc bine, le Inteleg desavirsit, Impreun cu rasunetul
deosebit pe care ele-1 at In sufletul lor. Nu shit nicT
satirid, nicT filosof1, nicT moralistI, ci povestitorT, numaT
povestitor1.

D. Duiliu Zamfirescu merge spre cinzed de anT,

dar va parea totdeauna maT 'anal. decit Caragiale si
Delavrancea. MaI harnic decit orIce povestitor romIn
de pang acum, traind in ImprejurarT care-I ingaduie
o activitate literara neintreruptd, margenit la un singur
gencad de la un timp a Incetat ca poet, d. Zam-
firescu sta la o parte fata de povestitoriI de astad.
De multI aril de zile d-sa locuieste aproape numal in
strainatate, ca secretarill al LegatieT romanestI din
Roma; cind a rupt contactul zilnic cu cercurile inte-
lectuale de la noT, Caragiale, Delavrancea, Vlahuta, eratt
Inca scriitorl cOntestatT, si chiar stapinirea Jul Emi-
nescu, In care d. Zamfirescu n'a crezut la Inceput, era
de tot noua si se Intemeia cu grell In mijlocul bat-
jocurilor si hohotelor de ris protestI. D-luT Zamfirescu
i-a rams cu totul necunoscutg schimbarea noua care

www.dacoromanica.ro
 Povestitoril de ierI si cel de astgzI 115

s'a fgcut de vre-o zece an! Incoace, iubirea fanaticg

pentru neam i tug., In realitatea, In trecutul i ide-
alele lor, inspiratia noug ce s'a trezit i se Imputer-
nicete zi de zi din cunomterea Intreagg a literaturil,
a cinteculul poporuluf, din desgroparea ralidgtoare a
trecutulul, imbielpgat in mindrie i in durere, din
infratirea tot mal depling a Rominilor din toate te-
Tile, din revelatia unel vechi literaturI cu leggturl, tra-
ditiI i cetitort plinI de dragoste, a uneI limb! literare
care e o minune pe care trebuie s'o cercetm, s'o in-
telegem, s'o imitm, a ung culturl neintrerupte, care
s'a Imbrgcat in asezaminte, in via-0, socialg, In operele
de arta ale sdpgtoruluI, zugravulul, cusgtoruluI cu ma-
tAsurI i aur. Tot aa din descoperirea caracteruluf dum-
nezeiesc de blind si bun al naturiI ce ne infgurg, asa cum
ea rsare din tablourile de luming albastr i aurie ale
luI Grigorescu, rdspindite acum cu sutele In toate col-
urile erir. i In stirit din dragostea, adevaratg si
arAtat prin fapte, pentru fratele teran, pentru fratele
mal mare, pentru badea", spre sgrcia i neqtiinta
cgruia ne coborlm, apropiind de buzele WI arse pgha-
rul de aur cu bgutura fermecatoare, de intinerire,
a sfintei culturl. Acestea toate le-a auzit d. Duiliu
Zainfirescu, dar n'a putut s le simtg deplin. i de
aceia productia d-sale literarg: largl romane, cu pa-
ginile subtile, strgbgtute de cunomterea multor terl
i multor civiisaiI, cu multe intelesurl de criticg i
Indreptare, cu multa atmosferg filosoficg, ne lasfie-
m1 iertat a o spune, cu toat recunomterea fa:0, de
insuirile scriitoruluIrecI, ni par artificiale.

www.dacoromanica.ro
 116 0 lupt literartt

III.
Inca de pe la 1890 s'a manifestat d. I. Brtescu-
VoinestI, astazI advocat In Tirgoviste. D-sa a pornit
din umbra luT Eminescu. E un povestitor foarte limpede,
de o gingsie superioarg, zugravind din virful peneluluT.
Personagiile sale de capetenie sint totdeauna simpatice,
si scriitorul incunjura cu o palida, aureola de mila pe
acestl pastratorl aT amintirilor ce dorm in sufletul lor
ca moastele sflutilor In mtasa Intins peste aurul stropit
cu pietre scumpe, pe acestI linI drumetl al vietiT, carT
pling zilnic la cpatiiul unuT dor ce a murit de mult,
vreme, luindu-li si o parte din viata lor, pe acestI
tufting cari tac Innaintea oamenilor si, cind se iubesc,
Inteleg maT mult s se mIngiie Impreun. Sint unele
schite scurte ale acestul scriitor, ca tinguirea ce se
smulge de-odat, zguduita ca de hohote de plins, din
inima parinteluT al crul copilm si-a pierdut mina,
care fac parte din margaritarele proseT romanestI 1.
Tot de pe atuncT scrill d. Al. Hodos (I. Gorun) si
d-na Constanta Hodos. Cel d'intait, poet une oil duios,
de si far& multa noutate si putere, d maT mult schite
care arat Imprejurarile In care se iveste un sentiment
sall Imprtasesc, In cuvinte minunat alese, impresia
nelamurita, dar care vorbeste drept inimil, a aceluT
sentiment. Paginile de puternica suggestie care mar-
turisesc simtirea desteptata In acest suflet de mot,
tacut ,gi adinc, de cutare colt de Moldova Instrinata,
rmin in suflet pentru totdeauna si te urmresc oil-

1 Nuvele # achice, 1903.

www.dacoromanica.ro
 Povestitorir de ierr i cer de astgzr 117

cind te mar gasetr Innaintea unel privelitr cuprinse

supt aceiaf tainicg sim#re de revoltg a raser 1.
Povestirile d-ner Constanta Hodo n'ati dtigat Inc&
in public prquirea pe care o meritg. Dacg in cons-
tructia nuvelelor i sch4e1or d-sale se pot vedea ne-
ajunsurT, mar ales Intreruperf abrupte i lipse de pro-
porVI,din propositiile scurte, hgcuite, din vorba lor,
puting, i InfrInatl, se desface o neobinuitg putere de
impresie; toate cuvintele ating sufletul. Aceasta nu
numar chid se dg In doug-trer rindurr o InfAiare a
naturir care nu samang cu alta, sad chid se noteazg
printr'un gest, printr'o intorsgturg, de vorbg, un sen-
timent care ovgieste sl se mgrturiseascg, ci chiar
atuncr cind povestirea d-ner Hodo, ca In admirabilul
Pamint qi apd, care n'are totuT nicr titlu, nicr schelet,
se ating prin cit se poate mar putine cuvinteo Ineurire
a lur Caragialeexpresia sentimentelor celor mar pu-
ternice i mar Innalte ce pot zgudui o ffintg omeneascg:
umiinta, durerea i setea de rgsbunare pentru un
neam intreg 2
Multe schite ale d-lur Basarabeanu (V. Crasescu) al
de sigur interes, dar nu atIta mdiestrie i stil 3.
D. I. Basarabescu, ale cgrur schite se cetesc asa de
mult, nu e de loc un sentimental, dar nu e nicr un
analist al vie.V1 de o seriositate stiiripcg, putInd s
se compare cu toatg deosebirea talentelorcu serio-
1 Alb fri. negru, 4902.
2 Sarnanatorul", an. I.
8 Schile p nuvele, 3 vol., 1903.

www.dacoromanica.ro
118 0 lupta literara

sitatea WI Caragiale; i, iar11, cu toate ca se ride la

cunotinta eroilor saT, d. Basarabescu nu e un satiric,
nicT un Homer al miciT prostiT a mahaldlelor prelinse
de cultura, precum in teatrul sll de comedif Caragiale
e acest Homer. Stingacia aceasta a mahalalelor poate
avea parg adinc duioase, flindca ridicolul poate fi mar
mult in vorba, ins, iar4T, aceasta duioie lipsete la,
d. Basarabescu. El e un realist fara intentiT i fdra.
alusiT, un realist care da, po scurt situAiT ridicole.
situatil, nu suflete, nu imprejurarl. Nu e nicl pregatire,
nicT mestesug, nid exagerAie; fondul lipseste cu totul ;
schita, foarte vioaie, e cu creionul. PotT ride, dar scrii-
torul n'a ris i. poate nicT n'a avut in gind s te facl,
sa rid '.
La d. Vasile Pop sufletul e cu mult maT complicat.
E un umorist,un umorist, i nu un scriitor cu haz.
Zimbetul care-t1 rasare pe fa0, e provocat cu o mare
flneta, cu un meteug de felul metesuguluT hit Ca-
ragiale. Si. zimbetul acesta nu e nicTodata singur: cind
zimbetI la vederea Tiganailor ce trag pe rind cu
arcuul pe vechea &N de furat, cu zimbetul se a-
mesteca i o duioasa recunomtere pentru iubirea de
frumos ce traieste, in frig i. in dogoare, In foame, In
sete, in oboseal, in ULM i. in despr4 la acetI fru-
moT copiT oacheI aT marelul Rasarit asiatic, unde s'a
nascut col mai mindri zeT at raseT noastre ariene,
Alte orl zimbetul trezit de curtea stingace pe care un
tinar o face feteT vazut atund intiiasT data, de la o
fereasta de vagon la alta, se preface inteun adine

1 Nuvele, 1903.

www.dacoromanica.ro
 Povestitoril de ierl si cef de astazI 119

simt de compatimire dind tinrul sare jos ca sa prinda

o floare cazuta si nu maI poate ajunge trenul, cu
care zboara i numele si tot ce 1-ar putea face s
gaseasca din nog In mifie de miI ale oamenilor pe
acea frumoasa si zimbitoare fat& de care i-a ramas
legata inima. Sag cit farmec nu se desface din acea
searg de Craciun, In care colindatoril la casa batrInilor
singurated nu sint altiI cleat fata care a fugit i n'a
fost iertata, copiiI pe cari bunicit nu i-at cunoscut
pang, atund: zimbetul se rasfringe aid In lacrimg, ca
o raza de soare intr'o picatura de roua.
MaI puternic decIt tog ceI maI tinerI prin bielsugul
productiel sale fail. pripg, i farg, zglavg, linistita si.
sigura, prin mladierea care Ii ingaduie sa infatieze
viata supt toate aspectele eI, de multe orl In aceia,1
mica schita sag scurta nuvel, e Mihail Sadoveanu,
care, din ceI dougzecI de anI abia trecutl aI OA, poate
vedea o stralucita cariera lnaintea sa. El are, In afar&
de aceasta energie creatoare, care cladeste jucindu-se,
Insusirl care lipsesc celorlaltl povestitorl, tovarasil sal.
Il e draga natura, de o dragoste care nu se cheltuieste
. In descrierI isolate, ci leaga viata omeneasca, bucuriile
si fapta el, In fiece clipa, de clipa Incunjuratoare din
marea viata a lucrurilor, care de si neInsufletite, cinta,
piing, optesc, minglie, Indeamn, Ingrozesc i al caror
suflet vorbeste adese orl prin graiul nostru i. se face
prin nol fapta omeneasca. ApoI el e stapIn pe lumile
fantasticulul, nu al until fantastic strain de viata,
Incleiat, vgpsit si lustruit In lumile de papuerie ale
artificialuluI usor, ci un fantastic din care porneste

www.dacoromanica.ro
120 0 luptg literarg

i spre care se Intoarce viata: ca In acea capodoperg

care e Zina Laculul, o zing care e, de sigur, zing i,
iargT, de sigur fata morarului cu ochif vicleni, care
vrea sg tie co viseazg oaspetele vingtor supt lumina
stelelor. Si, In sfirsit, Sadoveanu are simtul trecutulul,
un simt cu 'caul special, care te face a povesti lucru-
rile de atuncl !rite() surding misterioasg. it lipsete
numaI cetirea trebuitoare pentru a infatia acest trecut
pentru el, ca un lucru viii, rupind leggtura _de duioie
ce ne unete cu dinsul, pgrsind punctul de razim in
viata de astAzI.

D. Than Adam, care a tipgrit pang acum mai multe

volume de nuvele i romane chiar, e dintre totl po-
vestitoril tinerl acela care jertfeste mai mult admi-
ratiel pentru literaturile strgine, adeca, mai bine,
pentru cea francesg. De aid aplecarea spre descrierl
foarte amanuntite care insg n'ajung de cele mai multe
orl sa Invie o icoang nicl dit acele putine cuvinte Pe
care le Intrebuinteaza d-na Constanta Hodos; de aid
cgutarea cuvintelor dialectale neobinuite, de aid, In
sfigit, dorinta de a zugrgvi marl tablourl sociale, pentru
care d-sale IT lipsete Inca experienta. Talentul i s'ar
putea Inneca desavIrsit prin aceast iubire pentru ar-
tificialitate, prin acest estetism de Imprumut.
D-nil I. Ciocirlan si C. Sandu slut amindol cu
toate schitele din straingtate ce le-a dat d. Sandu
scriitoril vietil de la *Ora, pe care o dail In schita,
care sint cu atit mal bune, cu eft sint mal concise.
Natura e pentru &DOT in locul Intgit ; sufletele nu se

www.dacoromanica.ro
 PovestitoriT de ierl si ceT de astgzI 121

Inchiagg innaintea noastr cu deosebirile lor. i poate

chemarea amindurora ar fi sg adInceascg tot mai mult,
pgzindu-se de coehetgria cu vorbele rare, viata nes-
f1rit de bogatg a lucrurior neinsuflatite.
Ca mai tined decit totT apar d-nil Cercel si N. N.
Beldiceanu, acesta din urnal fiul cunoscutulul poet din
IasT. Mahalaua i viata de sat sint domeniul literar al
amindurora; din ea cel d'intgia scoate miscgtoare scene
de srgcie supusg, de lung& mune& rabdatoare si fgrg
folos, iar cel de-al doiea a dovedit cl poate fixa In& o
limbg cireia nu-I face niclo silg i nu-I aning nicTo
podoabg, si duiosia petrecerilor de familie In cgsu-
tele zguduite de iarng, si hazul traiulul din margenea
oraselor, uncle tipurl pline de coloare i putere a-
teapt Inca sg fie prinse, Innainte de a se stInge liana-
intea prefacerilor sociale.
*
* *

Cine va zice cl o literaturg de povestiri care nu-

mara atitia i astfel de scriitorl edupg clieul obis-
nuits6zaca ci decazuta, lipsit de talente ? Dacg se
mai poate spune ma prin critica usoara a unora dintre
ziare, aceasta se datorecte unul 1ndoit pleat: inima
rea care face pe ceT mai multI dintre noT sa nu vadg
ceva bine de cit Intfun mic cerc de prietenl, earl ent
unil astazi si mine altiT, iar poimine poate tot cel
d'intaiii, i pe urma trIndgvia scriitorior, cari trgiesc
Inabglsganag In pretentiT totdeauna geniale, In despretul
fat& de o societate care nu platete i nu rasplatete
destul, In hotgairea, vrednicg de cele mai aspre cuvinte,

www.dacoromanica.ro
122 0 lupta literara

de a nu profana arta, unindu-I cultul cu indeplinirea

until rol social care da hrana,atund cind un IR opor
ateapta sa fie chemat la viat 0 puterea fermeca-
toare o ad in rindul intata scriitorit
0 viata, bogata qi interesanta, vi se desface Innainte,
glasurT iubite chiama, din trecutul fara masurd, de ro-
ditor. Povestitori, povestig! Povest41 In graiul tuturora,
din toata curatia sufletuluI, cu toata caldura inimil,
lucrurile mail si bune pe care le ateaptd, de la vol
mit de oament!

12 Mart kii 4 April 1904.

www.dacoromanica.ro
 CUVINTAREA REGELUI LA ACADEMIE

In Dumineca Floriilor M. S. Regele a vorbit la Aca-

demia Romin6, despre tra marl momente din istoria
legAturilor noastre cu cetatea dunareang., cu mIndra
cetate de stinca, pra,dalnica, a Nicopolel, pornind de la
1395 ca s6. ajunga, la anul trecut, c'ind s'a serbat a-
mintirea a doulzecT si cinci de ant IncheiaV de la
rzboiul Neatirn Aril.
In frase largl, rostite limpede si puternic, Regele
Carol a vorbit innaintea acelor multl cari, ascultind
pe Suveranul lor, ascultaq si pe un povestitor sobru
si interesant, despre vitejiT din al XIV-lea veac si
despre vitejil din 1877, despre bAtfinul Mfrcea si despre
aniI sal de tineretl, despre marile i sfintele silinV,
Indreptate In vreml asa de indepArtate catre acelasf
scop, de viatA, romneasc, de viatl cresting, i mindra.
*
* *
Intgla lupt6, de la Nicopol s'a dat Trite() zi de Jo!,
la 28 Septembre 1396. Ca si In 1877, Rominif nu awl
singurl peste Dunre, ci cu altul mutt ma! puternic,

www.dacoromanica.ro
124 0 lupt literarg

dar nu mal viteaz si maI bucuros de moartea pentru

Oxg. Regele UngarieI Sigismund, care a fost apol si
Iropgrat In Germania, chemase crestinl din toate col-
-Virile lumiI, ca s Impiedece luarea In stgpinire de cgtre
Turd a Dungril si cgderea ConstantinopoleI, care ar
fi fost si ruina Ungarid. Cad marele Sultan Baiezid
navglise In -Wa hi' Mircea, nu-I putuse bate, dar II
putuse goni la Brasov, In 1394, dupg lupta de la Ro-
vine, si-I putuse da ca urmas pe pacatosul ce-sI zicea
Vlad Voevod si Infatisa interesele pggine. In zgdar ye-
nise Sigismund, Indat dupg aceasta, ca sg Inlature
pe Turcil Sultanulul: el II izgoni numal din cetatea cea
noug a TurnuluT, In fata Nicopolel, pe care eI o clg-
diserg tocmal atuncI; dar, la intors, Vlad, care se Ainea
In munte, acoperi cu sageg uciggtoare pe UnguriI ce
treceat prin pasurile primejdioase ale Carpa-Vlor. Im-
pgratul pggin InsusI Incunjura cetatea Imparateasca a
Rgsgritulul, de uncle chema In ajutor Manuil Paleologul,
Impgrat grecesc al acesteI Rome Noug.
i. iata cg, la glasul lul Sigismund, se adunarg Fran-
cesil, cu fiul duceluI de Burgundia, loan, cgruia i s'a
zis Jrg fricg", GermanI, printre cari loan burgravul de
Nurnberg, apoI cuib al Hohenzollernilor, si Frederic de
Hohenzollern InsusI, cumintele si credinciosul Inteme-
ietor al mgrirl casel sale,strabunul, de acum jumg-
tate de mie de anI, al Regelut Mircea fu asezat In
Scaun de Voevodul Ardealulul si veni si el, lacom de
rgsbunare, nalnat de strasnice nevoI ale Orisoarel sale,
precum cellattI erail adusI de datoria fa0 de Cruce,
sat, ca Burgundul, de setea gloriet
Sigismund trecu pe la Orsova. El lug Vidinul Bul-

www.dacoromanica.ro
 Cuvintarea Regeluf la Academie 125

garilor i Rahova Turcilor, care trezesc i ele In mintea

noastrg amintiri de dgungzi. De bung samg la Nicopol
oastea cea mare se uni cu mica Wire a hit Mircea.
Cetatea, sus, pe dealul girbovit, se Impotrivi mult timp
i dadu astfel Sultanuluf vreme s alerge. El veni
foarte iute, abia In doug saptamini, farg pregatiri noug,
cu ce caste avea pe linga el; nu uita, sa cheme i
pe Sirbi, cari Inca din 1394 se luptaserg supt Baiezid
i inipotriva lui Mircea.
Lupta, care putea hotari toatg soarta Rasaritului,
se dadu supt cetate, dar nu catre Dunre, ci dincolo.
Cretinii eraa sigurl de izbindg: n'aveall nici pod, nici
corabii, i. In spatele lor cetatea dusmana. Mircea I1
ceru dreptul de a porni cel d'intaill, nu pentru vite-
jia-i, pe care o ascundea bucuros, ci pentru cunotinta
oamenilor i imprejurarilor. Regele ar fi voit sa.-1 dea
cinstea primejdiei, dar mindria Francesilor nu suferi.
Calari, ei se aruncara asupra Turcilor. Acetia se da-
dura in laturi, cu pierderi; dar sagetatoril, intaia linie
turceascg, li ucisera caii; spahiii cglari, a doua, se
inchisera asupra lor, iar, in fund, rasari Sultanul, in
lagarul inconjurat de pari, Intro Ieniceril de otel, pe-
destri, ca falanga si legiunea. Sigismund cerca sa-f
scape, dar era In War. AT lui i. a! lui Mircea se frin-
sera la rindul lor de Ienicerii neclintiti ca stinca :
Francesii furl uciT sat prin1, ca i foarte multi Un-
gull ; Rominil trecura innot sail pe luntri innapoi acasa;
iar Sigismund, aparat de principii german!, se strecurg
pe citeva micil coral:di la Chilia i de-acolo la Cons-
tantinop ol.

www.dacoromanica.ro
126 0 lupta literara.

Peste citeva luni Mircea rabdatorul IT cltiga singur

taxa indarat, pentru toata viata sa.
*
* *
Drept ca un stejar, cu tog ceT eizecT i. cincl de
anT aT saT, stapinind cu ochiT patrunzatorT i viol, de
vultur, in fate, tinara, pe care o impodobia far& a o
imbatrini barba alba, Regele Carol vorbia, cu o ma-
retie linitita, u o solemnitate senina, despre Mircea
Batrinul, caruia cu dreptul i s'a zis col Mare", despre
strvechilil Hohenzollern, care n'a fugit, nu s'a lasat
prim, i nu i-a parasit capetenia de oaste, despre
marea nenorocire glorioasa care a Infratit acum cincl
sute de anT vremile vechl ale RegeluT cu vremile vechT
ale poporuluT nostru, in lupta, i in suferinta.
Tot in lupta i. in suferinta s'a sfintit la 1877 unirea
dintre Maria Sa i. noT. Aceste povestirl veniall la rind
in paginile cuvintatorului. Un spirit de evlavie domnia
in sala larga, cind glasul puternic incepu iaraT sa
insemne In cuvinte raspicate ca o comanda, in frase
filfiind ca steagurile, noua poveste razboinica. Innain-
tea zilet de astazT ca i innaintea tuturor vremurior,
Regele Carol primia raspunderea faptelor Indeplinite,
i atuncl cuvintul eb." se desfacea scurt i mindru
de pe buzele bine pazite. Incolo, ca i. pe vremea lul
Mirceay cellalt glorios batrin, era vorba de taxa, de
Ora 1 de vitejil et
De vitejil cari traiesc, cu multamita, i cu o nespusa
duioie de vitejiT can a murit. Pe acetia, capitanul
lor a fost sa-T vada, la mormintul din valea de singe
a PlevneT, in care s'a luat prin acea jertfa a multi-

www.dacoromanica.ro
 Cuvintarea Regelui la Academie 127

milor umile fier vesnic pentru Coroana regala,. i, ur-

mind sirul trecutulul OA, cuvintatorul rosti vorbele
Mitropolitulul bulgar din VrAa, care In acea zi
pioasa de amintire a luptelor Invingatoare chema din
pAmint pe morp din Plevna ca sa se bucure de ve-
nirea DomnuluT lor. i, pe cind, In ochil vorbitoruluT,
o lacrima tremura, la gindul acelor mil de OranT co-
sig In floarea tinereiT, de o moarte grozava, pe pa-
mintul strainatMiT, sala intreaga se ridica, in picioare,
inchipuind In acea clipa Intregul popor romnesc. Era
pentru dinsii, si pentru Dinsul. Regele statii In loc:
glasu-T era Wit zugrumat, oprit de una din cele maT
puternice emotiT ce pot stapini un suflet, si, dud el
se desfacu iarasT singur si limpede, Carol I-iil Inchei
cu pomenirea celor ce ad murit pentru Neatirnarea
RomanieT".
Traiasal Regele !

28 Mart 1904.

www.dacoromanica.ro
 SCOALA LEA STEFAN-CEL-MARE

La 2 Iu lie 1904 se Implinesc patru sute de ant de

la moartea lut tefan-cel-Mare. El a stlpinit din Su-
ceava, a purtat Coroana Moldovet, a pazit la granita
de la Nistru, a pus si scos Domnil in Tara-Romaneascg,
i-a tinut pIrcalabil la Cicet, In pArtile Bistritet arde-
lone, 0 la Cetatea de Balt5 de pe Tirnave, a chemat
pe Secul la luptele sale, a poruncit peste dinsil i. a
Intemeiat cea d'intAia episcopie pentru RominiT din
Ardeal. Nu numal a-tit: el a cioplit piatra scumpl a
vitejiel rom5mestI, care a scinteiat In focul rzboaie!or
drepte 1 miming cu atita stalucire tacit a uimit nea-
murile. El a Innaltat mat multe biserict marl i. mAngs-
tirl dedit tot ceflalt,I DomnI Impreun6,, qi pe acea vreme
mgnAstire Insemna unirea tuturor podoabelor artet I
intemeiarea odihneT roditoare pentru singurit arturarl
aT neamulur. Astfel Stefan, unicul chip armonios, de-
sg,vIrit, Impgrtete intreg printre RornInl, InfAieaz,
prin raza In care a Intemeiat i. a clIgazit, Rominimea
toat. Nu e unul din Tinuturile romlnet1, din Romlnia,
libel* din Austria, din Ungaria, din Rusia, care s nu

www.dacoromanica.ro
 Scoala lui Stefan-cel-Mare 129

intilneasc in trecutul sad local sceptrul au de po-

runcl si de indreptare.
De aceia e si firesc lucru ca din toate unghiurile
pamintulul pe care-I locuim s se auda indemnurl
pentru celebrarea nol sa, Zicem cu o vorba veche
care, aceia, are un rasunet in inimile multimilor,
pentru praznuirea maret,ulul mos Stefan-cel-Stint.
*

In Romania a orinduit ministrul de Instructie Pu-

blica: se va scrie pentru popor o carte despre viata
hit Stefan, se vor culege si tipari toate hrisoavele de
danie si intarire ramase de la dinsul, multele perga-
mente cu slova frumoasa, se vor aduna povestile, did-
tecele si amintirile poporulul despre acel pthinte al
lul cu mina blinda si vorba htm pentru al sal ; la 2
lune 1904 copiil de scoll vor veni sa, primeasca ras-
plata sirguintel lor in darurl care pomenesc pe stramos,
si o slujba de pomenire se va face in bisericile ora-
selor si in acelea ale miilor de sate, pentru Ca, inchi-
nindu-se lul Dumnezeil, teranul sa se gindeasca la
tail, si la acel cari i-aa lasat-o.
In Pesta, studentil cauta sa, urmeze exemplul acelor
innaint4 din 1871, de la Viena, cari at pus la cale
si aa dus la capat, supt povatuirea unor oamenl ca
Mihail Eminescu si loan Slavicl, serbarea vesell, prin
care s'all pomenit cel patru sute do anI de la cladirea
manastiril luI Stefan-cel-Mare, Putna bucovineana. S'a
alcatuit, dupa cit se stie, un comitet pentru a lua
masurl, care nu se cunosc pang. acum.
In Bucovina chiar, Romtnil cel bunI cad slava,
9

www.dacoromanica.ro
130 0 lupt Iiterar ,

Satanel, zeuluT ambitdeT 0 izbtradel personale cu orice

pret mal Sint 0 a4ir, decT Rominif cal bun' s'all 0.
gindit st dea o stralucire cit mal mare 0 mal vred-
nicg parastasuluT ce se va face, dupl datink, la 2
Iu lie, pe morrnintul ctitoruluf Putnel, care e 0 ctitorul
Moldova ctitorul, fate() 1arg6 msura, i al neamuluT
romnesc. Baronul de Hurmuzaki, care poartl un nume
ilustrat In silinV pentru neam 0 In munca pentru cu-
noaterea trecutulul nostru, a fost pus In fruntea unul
comitet de initiativa., i Guvernul OriT, intrebat, n'ar
fi artat nicTo tmpotrivire pentru Indeplinirea acestul
project, odat ce avea a face cu oamenT cari garantail
prin seriositatea i tactul lor G.1, nu vor fi lucrurT
nepacute .
Acestea toate stnt semne bune. MaT stnt si altele
Insg, maT piAin bune, 0 de ele vreail sa vorbesc acum
innainte de a veni la o propunere, care nu e a mea
decit Ong, vor primi-o, cum doresc, altil.
Mal e vorba de un album cuprinzind InfAiarea
m6nastiri1or i bisericilor pe care le datorim lul tefan
0 acest album ar fl s6, alba, dup cum am cetit, 0
un text de ltimurirT 0 povestire, pentru scrierea cruia
s'a facut un comitet. Dacl-mT aduc aminte bine, In

1 Mi se spune ca. serbarea ar fi sorocit& pentru luna luI August,

punindu-se astfel In legatuil cu Intemeiarea mangstiril. Dar
aceasta s'a maI sefbat odata, pentru aniversarea de patru sute
de anI, la 1871. Acum e insA, In veacul nostru anul ce raspunde
anuluI din veacul al XV-lea cind a murit $tefan. Nu se poate
pune o serbare la data alteia, odatii serbate, si o pomenire de
moarte Inteo zi de bucurie.

www.dacoromanica.ro
 coala lul tefan-cel-Mare 131

acel comitet stilt multe persoane zeloase, dar nu slat

istorici i. nicT scriitorT. Comitet 'Joel, far& istorici,
pentru o lucrare istorica, i. o lucrare istorica despre
tefan-celMare, care a fost hotarit Stint de poporul
romanesc 0 al caruT nume deci nu trebuie a se lua
In deert, sa nu se supere initiatoril, dar Imi pare
nu OM cum....
S'a maT intemeiat apoT, de citeva lunT, o societate
numismatica, cu doT numismatT; dd. Sutu 1 D. Sturdza,
qi cu o mu4ime de oamenT cari nu stilt numismatT.
Aceasta societate a votat baterea unel medalil pentru
4tefan, i. inscriAia, redactata de un om caruia i s'a
batut qi luT o medalie fiind In viata cine mal are
aceasta onoare dedit d. Gr. G. Tocilescu? spune
lamurit ca Stefan a domnit In Moldova de la 1454 la
1904, ceia ce ni se pare cam mult. Apol proiectele
trebuie supuse de artistI unuf om total lipsit de sinA
artistic. i, cu o astfel de inscriptie, cu o astfel de
clntarire , e vorba de Maria Sa tefan-cel-Mare.
Semn rat!
ApoT de pe acum Incep O. rasara oratorT pentru
pomenirea de la Putna. Toate orasele Imul Insus1
asupra caruia am stramutat amintirile marl ale Su-
ceveI,tac; societatile, de care avem destule, nu se
mica; scriitoril privesc fail interes, ba uniT din of
poate zimbind, la straduintile Ministeriulul, care face
patriotism cum e dator sa fad,. i din aceasta Mare
Moart rsar grozave stafiT de oratorl, dintre cari unit
at i. calatorit la Cernaug, .cu numele luT Traian pe
buze, ca sa-I comande scindurile represintatiel de

www.dacoromanica.ro
132 0 lupta literara

limbutie.... Orator!? Doamne pazete-ne ! Asta ni tre-

buie nout, ? i, ma! ales, asta-T trebuie LuT ?
Cad ce poate fi In acele cuvIntarl cu care sintem
amenintag 1 care ar cuteza s se reverse asupra
mormintuluT de la Putna ? flinger!? Cainarl ? Pling
Evreil la zidurile Ierusalimulul, fiindca -tit ca In vecif
vecilor nu se vor putea apropia decit cu lacrimI de
nevolnicT i neputincio! de dinsele. NoT trebuie sa ne
amintim, dar nu se cuvine sa. plingem. Sat, atuncI,
sunete de trimbito, imnurT, marurT de glorie ? Vor
fi Ins& acolo oamenT In uniform& neagra cu lampasuri
verzI, cu pene de coco la palarie de vinator, cu puca
pe spinare jandarmiT bucovinenI,Innaintea carora
,marturisesc el astfel de cintece viteze se par i ne-
potrivite i ridicule: stramoul se va vircoli In paraInt
de ruine !
Si apol din acel mormint se desface astazI Innainte
de toate sfintenia. Cind cretiniT ApusuluT, in alte Im-
prejurarl, at Intrat In biserica Sfintuluf Mormint din
Ierusalim, eT au fost fart, Indoial bucuroI peste orIce
masura i plinT de o nemargenit evlavie. Dar nimenl
nu s'a gindit la protanarea prin discurs a acelui laca:
preotiI at slujit, i multimea s'a Inchinat cu inima,
recunoscatoare i tacuta.
Altfel ImI Inchipuit serbarea de la 2 Iulie: miT i mil
de oamenT, din Tisa In Nistru 1 din Maramura In
Dunare, linititT i tadutT, pe cind egumenul PutneI,
un Romin pant, astazI, i un bun Romin, care ne va
Intelege, va rosti rugaciunile pomeniril pentru Stefan-
eel-Mare.
*

www.dacoromanica.ro
 Scoala lul Stefan-cel-Mare 133

Dar Infrinarea vorbet nu opreste fapta.

El, tefan, a fost un om de fapte: nu i-a placut a
vorbi mult, a desbate prea pe larg lucrurile, ci i-a
placut a faptui fulgerator si a null opri loviturile pang,
nu si-a atins Intreg scopul. De aceia ni e asa de drag
pentru ca Infatiseaza, asa de bine poporul nostru si al
Lilt, In munca rabdatoare si plina de jertta, care nu
se vesteste d'innainte si nu se lauda, pe urma.
SI-I dam ce ni-a dat. Romint din toate unghiurile,
o fapt pentru ?tefan-cel-Mare !
*
Dacg, ar fi fost cu o suta de ant In urma, Inca a
fi putut zice: sa fie o biserica, o biserica a Sfintulut
Stefan pe locul de biruin0 de la Podul-Innalt, care e
fail nicto urma, pe locul de suferinta de la Razboieni,
unde de ciVva ant se ridic un monument, facut de
ofiOrt romint.
Acura Ins, cea mat mare biserica, e poala. Sa facem
coala hit tefan- cal-Mare!
Aceasta n'ar fi o scoall cum skit celelalte. RomInit,
cari Incep sa, aiba aceiast cultura, traiesc risipig unit
de alVT si nu se pot cunoaste In de ajuns, cad
n'ajunge scrisul numat, trebuie caldura cuvIntulut si
Incercarea ochior. AtIVa n'ad putut sa auda, niclodata,
macar o frumoasa limba, literara. Innainte de a se a-
runca In viata, unde at si misiunea de a-1 'Astra
caracterul lor romanesc i de a lucra pentru Innain-
tarea neamulul lor,cei mat bunt student,i din Buco-
vina, din Banat, din Maramuras, din Ungaria proprie,
din Basarabia ar trebui sa stea clteva lun1, de re-
cunoastere si orientare, In orasul unde bate astazt

www.dacoromanica.ro
134 0 lupta literarg,

inima Rominimil5 In Capita la Regelui Carol, aid, In

Bucureqt1. 0 qcoalg, un adgpost ar trebui aice ca sip!
primeasa, dupg cercetarea din partea unlir oameni
competeng a scopului ci a puterilor acestor oaspeti.
Cit n'ar innainta prin aceastg slg.,luire impreuntt idea
alul de InOlegere a sufletelor romOnectil vi ce amintirl
ar lasa, care nu War putea Iterge niclodat !
Ca pe vremea cruciatelor, cind se adunad astfel ma
de galbeni pentru lupta la Locurile Sfinte, s6, fie Un
trunchill de prinosuri la Putna, linga acel mormInt
care ne va aduna acolo. Fiecare va lsa In el ce poate
qi ce-1 laa, inima pentru neamul sOt. i cutare
Ott toarte bogat star gindi la strabunil sai cari 0-al1
gout un Mime vecnic innaltind ziduri trainice de bi-
soriol sat manastire, si, mal facfnd o minune i Map
tutul de minunt din mormintul de la Putna, ar pune
hirtil de cite o mie de lei ling& letcaia teranului sgrac
tare InOlege i pretuiete ce e ccoala, Dacg va voi,
acel binefgcgtor al Rominilor i0 va spune numele ;
dad, nnva fi mai frumos.
$1 se va pomeni atunci din veac in veac ca poporul
romgnesc, cg bogaldi i. boieril poporului romgnesc de
la 1904 si-an iubit neamul i at stint s se inchine
prin tn.ptg, hit Stefan-cel-Mare I.
11 April 1904.

i Nu s'a ilicut nimie. NaVie vrednial N. I. (1913).

www.dacoromanica.ro
 AUR DE CONSTANTA ROMS.

Drama d-nel ConstanO, Hodos, Aur, cuprinde, In cele

patru acte ale el; scene foarte puternice. tn cel d'in-
taitt vedem pe un zgircit ce moare cu gindul la banif
aseunsl; pentru acestl banl se zbucium i toata lumea
In jurul lul; i vechea servitoare, Ana, care e sfatuita
ad fure, de barbatul el, drciumarul satulul, si care
trieste numal pentru a Innalta cit mal sus In scoll
decl, In societate pe fiul el, Petru, si sora bolna-
vuluT, o trufasa vaduva, care se Inbuneaza pe ling&
el, chemat i iertata numal In ceasul din urma, tot
pentru banil din cutie. Ana furl; d-na Cozma, sora,
se rapede pentru acelasl scop i anunta prin ocarl in
fate, fratelul ce s'a lasat furat, descoperirea: el moa,re,
tMsnit.--In al doilea, tablourl de dragoste curata al-
terneaza cu pregatirl Intunecate, de conspiratie. D-na
Cozma sta la curte, tot nemingliata pentru banil pier-
dug; Petru a putut ajunge student si e pentru mo-
ment acas; D-na Cozma, care banuieste pe Ana, are
o frumoasa fata, Cornelia, pe care o iubeste Petru :
atuncl d-na Cozma pune la cale o comedie de iubire,

www.dacoromanica.ro
136 0 lupta, literara

menita sa aduca descoperirea hotilor de aur"; actrita

joaca superior : Petru-T e drag in adevar.In al treilea
se face logodna. Petrecerea e intrerupta de vestea
grozava di, talharil ail intrat In sat, calluzig de o
sluga a mortuluI, care poate sa fi gicit in mina cul e
aurul cel mult. Al patrulea act cuprinde desnodamin-
tul : tog ail mers la circiumar i-1 chinuiesc : Ana-I
Ineall dindu-li arama acoperita numal cu aur. Intre
eel ce navalesc Insa, e i Petru, care e strapuns de
un glont de puca. Cornelia moare ling& dinsul. VaT
de cele doul triumfatoare pentru aur" : Ana i d-na
Cozma !
Sint caractere (caracterul luT Peeu i al Corneliel
e ca, se iubesc), dialogurile sint foarte naturale; limba
e tot ma de frumoas ca i. in celelalte opere ale
autoarel.
In total ins, ca drama, lucrarea are unele slabiciunl.
Drama trebuie sa desfavre o a ctiune, care, cu sail
far& voia noastra, sa ne amestece i pe noT, s ne faca
partenitoriT uneia sat alteia din fiintele care se lupta
i, la urma, sa ne lmpace prin seninatatea, prin res-
tabilirea de armonie a uneT Incheierl logice, drepte.
Sail, In asa numitele Schicksaltragodien, cind omul se
lupta cu puterie marl, nevazute ale lumil i. e Invins
de ele, pe drept sail pe nedrept, Infringerea luT ne
Impaca totusl, de qi simtim mil; ne impaca pentru
ca, ala e necesitatea care nu se poate inlatura, ne Ina-
paca in acelaT chip ca i gindul la moartea noastra
insalT.
insa In Aur" nu putem avea simpatil raspicate
pentru nimenl, afara de cel dol tinerT, cari nu sint

www.dacoromanica.ro
 Aur de Constanta Hodo. 137

luptatorl, ci se afla, In afar& de drama, oarecum. D-na

Cozma are nevpie de aur", pentru a trai In lux, mmn-
drie si risipa; Ana nu poate terge prin iubirea el de
mamacare se arata, numaI In dorin0 de a da o ca-
Hera, fiuluT iubitsentimentul de raspingere pe care-I
inspira actul josnic al furtuld, chiar de la un zgircit.
Faptele rele mail, Indra,zne0, pentru scopuri foarte
innalte, nu Impiedeca iubirea noastra, pentru acela care
le-a savirit, jertfindu-se oarecum pe sine, jertfind li-
nistea i norocul sail; dar furtul nu poate ajunge tra-
gic, nu poate sta la temelia unei incletarl de suflete,
cum e drama. Pentru ca aurul" InsuI sa devie e-
roul, ca o manifestare a soartel, a necesitAiI totdeauna
biruitoare, ar trebui o alta Intindere si alt ton In ex-
punerea conflictulul dramatic. Desnodamintul, foarte
energic, nu Impaca : amindoul part,ile luptatoare Sint
lovite, i lovitura aceasta nu vine de la pacatul InsuT,
de la greeala, de-a dreptul, logic, ci printr'o intImplare.
Ceia ce nu Impiedeca, de loc ca Aur" e cu adeva-
rat o lucrare frumoasa, i a pe scena chiar ea poate
mica i zgudui,daca ar fi jucata cu toata tragerea
de inima, de actorl cari i-ar iubi rolurile.

www.dacoromanica.ro
 PIERRE LOTI DESPRE PERSIA.

&Tata literatur& trances& s'a mai inabogAit cu a

frumoasa, carte: Vers Ispahan (Cgtre Ispahan") a lui
Pierre Loti.
Intro scriitoril pe cari-i are Franta 'astgzi, cel mai
mulg caut& sa povesteasc& Intfun stil not, rar, foarte
complicat, casurl de dragoste cum nu se intilnesc in
toate zilele. Rafinri de simOre amoroas si rafinri
de stil, acestea slut caracterele operelor lor: versurl
lirice, nuvele si mal ales romane. Nimeni n'are curagiul
de a spune simplu lucrurl simple, asa cum face, de
pildA, chiar in b&trinea sa st&pinit& de ideale puVn
cam ciudate, marele Tolstoi din Rusia.
Loti nu e un povestitor. Dacg, al zice ca, e un scrii-
tor de calatorli, nu 1-al defini mai bine. Subiectele
scrierilor sale sint in adevr drumurl in lungul si in
largul lumil, pe care le-a str&batut mai mult decit
orlce scriitor. Dar Loti nu caut a-Ma s& spuie ce a
v&zut, ce este pe unde a fost chiar daca nicl n'a
vzut bine acele lucrurf, ci el caut a marturisi ce
a simtit el trecind si stind in locuri foarte deprtate,

www.dacoromanica.ro
 Pierre Lai despre Persia 139

riebbisnnite si, dupa felul nostril de a judeca, albatece,

pe care le cant& Innaintea Orcrt1I oras modern. Sum-
tirile sale sint foarte delicate si fine i, ca s. le ex-
prime, el si-a, creat o limba de 6 musicalitate rara, In
care la fieCe paging et/legI Irersuft Intregt, mirositoare
ca a floare fara. Va fl find In acest stil pregatire, vet
fi fast intentil initiaIe urmarite ctt multa staruintg,
autorni va, ft avind, cu lunga sa activitate literarit, 0
mare stilt* a efectultif. Dar, Onetirn, Intl/Darin& ce se
desiace din paginite sale e simplg, linitit. curata si
bunk.
Persia de astag e Wrung numaI in parte de ci-
vilisatia europeana, pe care Loti o uraste, fihidc e
prea mult aceiasI pretutindent, fiindca, ea nu vadeste
popoare l till ma poarta, In amanuntele eT, niT pe-
cetea individualittilor. In Nord, ping la Teheran, In
partea cu climg, aproape europeana, binecuvIntatg de
ploI si de vegetatia pe care o trezesc ploile, shit dru-
murl acute i plzite de RusI, case de caramida, c-
1tor In trasuri. Capitala are un palat european, si
de la Nasr-eddin, Sahul ucis mal daunazI, SuveraniI
Perste! poarta hainele noastre i cetesc cartile fran-
ttizestI care apar zi de zi. Ca si Nasr-eddin, fiul aces-
tuia, Muzafer-eddin, care domneste astazI, petrece luni
Intregl de zie In Europa, pe care o sperie prin enor-
mete i limpezile pietre scumpe ce-I acopar uniforma.
Printul mostenitor creste si el In asemenea apucaturt
In Sud, Insa, de-asupra platourilor Innalte, e altg,
viata. Pe drumurl de stincI ce se ridicg aproape drepte
In vazduhul de foc, oaze se rgsfata, In mijlocul copa-
cilor din terile calde, in mijlocul clrapiikir de grine si

www.dacoromanica.ro
140 0 lupt literarl

de macT albi. Cele maT multe dintre aceste oaze nu

cuprind cleat sate sail tirgupare cu casele de vere
0 lut. In citeva, la Siraz, la Cum, la Ispalan, dintre
ace1ea0 case, care sint acum in numr mare, despAr-
tite prin grdinl minunate 0 legate prin strade aco-
perite, care duhlesc a moarte 0 ciuma, se Indreapta
spre cer cupolele de smalt albastru, galben, verde, si
minaretele moscheilor btrine. Ruine, care vorbesc de
un trecut foazte indepartat, se prefac in pulbere in
cite un co4 de pustig, unde at stat Imparag aT RI-
sarituluT, In timpurile de egemonie universal& a AsieT.
AcestuT Sud persan, de florT, moscheT i mine, IT e
inchinata mat ales cartea lul Loti. De min& cu acest
poet, ajungT a punomte una din erile care traiesc mai
rz1e0 in micarea puternica a lumiT de astazT.

www.dacoromanica.ro
 CORURI.
Un scriitor frances, care far indoialg ca, nu iubeste
pe Germanl, a -cAlatorit intfun rind peste Rin, puOng,
vreme dupa, acel rlzboit care e si astzI durerea cea
mare a Francia Oamenif i s'all pgrut b6.darant ca trup
si sufleteil spun ce spune el, si Francesul a fost
cuprins de desgust la vederea unel cochetriT in tren,
Intro un mu simplu si o femeie simp15,, cari nu stiail
sg tag& cu ochiul facindu-se cl se uita, pe fereastr5,
si sl, strecoare complimente prind cg, vorbesc despre
cine stie ce lucruri depArtate. Apof el a nemerit inteo
osptarie: oamenl imbujoratT la fa0 furn de lulle,
Kragel-e de bere prea marl si prea des schimbate;
iarsl dezgust din partea finului scriitor frances! Dar
iata, cg, de-odat unul dintre grosolanil aceia a lsat
balba din min, s'a uitat innainte fr s caute a
vedea pe cineva si a prins sl cinte. Nu un cintec de
betie, un cintec de petrecere, un cintec de desfrit, sail
un cintec de lume, sarbad si trivial; Neam.01 cinta
music& veche clasica,. 4i nimenT n'a ris de toana care
apucase pe be0v", ci totj s'au ridicat de pe scaune

www.dacoromanica.ro
142 0 lupt literar&

0 ail cintat, pang si burtosul circiumar, pang. 0 chel-

nerit.a cu obrajiI tnrosit,T de piscaturT, si din gitlejurile
spalate cu bere ale acesteT gloate de oamenl ordinarl
se desfacu puternica o Innalt 0 grava armonie, care
parea ca preface pentru citeva clipe beraria In biserica.
In adevar ceva dumnezeiesc trecuse prin acestI oa-
men! InfrAig printr'o tainica Impartasenie cu idealul
curat zburInd In sunete. Francesul fu miscat 0-0
schimb& parerea: decl Invingatoril acestia n'aa numaI
puterea bruta., ci si altceva..., MaT stiI? poate... o su-
perioritate sufleteasca !
La aceste note de calatorie ma gindiam ascultind
un concert coral de copil In sala Ateneulul din Bueu-
restl.
In redingota 0 cu mustag era numal conducatorul
profesorul de musica I. Costescu: un Basarabean cu
fata blinda qi asa de bucuros de cintecul just, cald,
cuminte al elevilor WI ! Incolo, erall bale0I mid de
tot, a4il mal marl 0 ciVva Mal: in uniforme de la
tref coll pe care unii, mai ales eel midi, le purtall cu
un Wit sin4 de mindrie, ca o uniform& de razboill.
ET clntal, fara dorinta de a stralucipe care o aratall
unil din ceI marl la declamAiile de poesil ce se a-
mestecall In cintece, far& frica de profesorul care
poate da note rele, fara plictiseala uneI datoril nepl-
cute; cintall frumos: drepg 0 seninT, cu multa luare
aminte. Auzim astfel bucatil de music& straina, corn-
punerI de-ale conducatorulul coral 0 de-ale altor
maiestri rominl, motive populare pe care le Inthvarasia
une orl dant,url.
Era musick musica buna 0 bine executata, dupa

www.dacoromanica.ro
 COTUrl 143

hirtiutele de note ce se tineati In mint. Dar mal era

cevb.: era indeplinirea unel among a sufletelor nevino-
vate (decit doar de lectiI nelnvtate sail de florl rupte
prin gr&dele sail de alte pAcate marl), era constiinta
folosuluT legAturif dintre oamenl, era spontaneitatea
until avint care se ivia de-odat, vldindu-se prin cM-
dura cinteculul, prin puterea gestulal, prin stringerea
maT aproape a rindurior. Acel copil intelegeati,pin&
la eel maT m&runtel, cari c&scati marl ochil limpezl
asupra ceruluI rosu si auriil al cl&diril Ateneulul,c&
mersul innainte al poporulul, c& Innaintarea limit se
razim& pe buna orinduial, pe jertfirea de sine, pe
unirea tuturora pentru scopurile Innalte ale vietil. i.
privirie ce se opriati asupra cint&retilor n'aveall numaT
luarea arninte cu care se urmreste cutare virtuoz
galben-Vinit, cu ochiT iesig din cap, care-0 scutur&
scripca si pletele: ele se f&cead duioase, mode !
pe aceast& cale a InvItAmintulul si raspIndirif
musiceT educatia nou& natdonall, care va schimba cu
desdvitTire acest popor, II face drum.
*
* *
Odat& oamenil marl ascultad melodif strMne cintate
de maiestri strinl, venit,I pentru citeva serf sat ase-
zatl chiar in tug,. Interesul era slab; aceleal lucrurf
se puteall asculta maf bine In straingtate. Musica
popular& nu putuse fi cunoscut& asa de rapede, i
ImbrItisat& cu atita caldur ca poesia poporulul. Mu1t1
nicI null dAdeati sarn& de ce poate fi in aceast&
musica.
Cit despre oamenil midi din scoff, lor li se preda,

www.dacoromanica.ro
144 0 luptl literara

pe ling& desemnul fn teorie si gimnastica in teorie,

musica In teorie. El Inv&tail notele, semnele, terminil,
dar nu Invg,011 cintecul. Cu atit mal putin putea fi
vorba de o clas de music& instrumental& In liceiele
In care s'a stills In z&dar atita putere din viata ge-
neratiel de ast&e. Maiestrul de musicael se rusina
de acest titlu, si ar fi voit mult ma! bine sa i se zia:
profesor nu era folositor si prin urmare ajungea des-
preuit. Am cunoscut odat& unul care era maI mult,
maiestru de streng&rit
Miscarea cea bun& a Inceput din Rominimea neli-
berl. Un Ciprian Porumbescu, ascut In Bucovina, a.,
propoveduit cu caldur& iubirea musicel nacionale, Inn&l-
tarea eI la gradul de arta. In scolile de dincolo", In
Bra,sov, In Sib lit, supt influen0, sgseasca, In locul re-
tetelor de teorie musical, era de mult& vreme cif/ha
musicel. Aid corurl, la care se Infrglati Intru Inde-
plinirea frumusep prin notele glasulul omenesc, oa-
men! din toate clasele societAil, se Intemeiaserl de
mult si rAspindiail ca o licarire de ideal asupra valu-
rilor cenusiI ale traiulul de toate zilele. Dincoace, nu
era nimic, si serb&rile cele mal marl din anil septezecI
si optzecl s'all desasurat far& consfin#rea prin acea,
music& a cIntkilor, In care se v&desc sentimente si
ideI, care se int&resc, vadindu-se.
Gavril Musicescu, mort dAunzIun Basarabean
a introdus cel d'int&ill, In IasT, puternica manifestaVe
a corurilor: el a cercetat musica popular* s'a pAtruns
de dInsa si a preg&tit-o pentru corul care era meni-
rea de apetenie a vieVI sale. Im.T aduc aminte cu
clt& mirare bucuroas ascultarlm nol, eel ma! mulg,

www.dacoromanica.ro
 CorurI 145

dintre studentil iesenI de pe la 1890, aceste doug re-

velatil In sunete: doina sraulgindu-se dureroasg, frintg
de hohote de plins, de pe vioara unuI rar coleg sosit
din Ardealul iubiriI adincl pentru neam i sperantelor
nemgrgenite, i. cintecele de tail, pe care le 1nngAa
cu glasul i cu inima un ucenic al 1111 Musicescu, alt
coleg, din Moldova aceasta.
Acum eleviI aintg just, frumos si limpede orIunde
maiestrul de musicg e un om nod; cintg, algturea de
cintecul lor, solidaritatea, leggtura bung dintre oamenl
si, maI ales, fiindcg In cintec e un ton deosebit i se
amestecg vorbe intr'o anume limM, leggtura sfintg
intro ceI de acelaI neam. Concerto ca ale d-lul Chiriac
se unesc cu concertele colare ale d-luI Costescu, 1
lumeanu lumea strimMturilor frantuzetI, ci lumea
serioasg primete tot cu maI multg plgcere liturghia
artisticg a armonieI. Iar visite triumfale ca a cintg-
retilor D-lul G. Dima din Brasov dgungzI, sint semne de
recunoatere in drumul spre intemeierea adevrateI
unittI culturale roingnetI.
2 Maiii 1904,

10

www.dacoromanica.ro
 -
EXPOSITIA SOCIETATI1 FURNICA" SI NTESMINTUL
ROMANESC.

Societatea pentru industria casnic1 Furnica" a or-

ganisat in April o exposiVe pentru cunoasterea si yin-
zarea produselor de Imbrkminte ale ternimir noastre
care se afll depuse In magasinele et
DouN din salele Ateneuld Rom In erat prinse de
stofe i -eaturt de tot felul, cum BucurestiT nu maT
aivuser prilejul s vadl -la un loc. In sala cea mare
din mijloc erati mezate In cerc Imbraegming Intregi,
din fiecare Tinut al Robagniel si al IntreguluT pganInt
locuit de RomIni. Se vedea acolo cojocul cusut cu florl
i sumanul cafenit al MoldoveanuluI, lunga haina, de
postav cu dirpelfroiI qi lbastre a BucovineanuluI din
p/rt,ile ngpAdite de Rutenime, scurteicai fota neaga,
desvIrit de simple, care infaoarA aa de gingas
peste pInzeturile albe trupul puternic i ml&dios al
femeior din pArpe Sibiiulul, c&mgile suptirI, ales im-
podobite, i. fotele rosii, albastre, scInteietoare de fluturI
ale portuluI din Gorj, Arge i Mused, judet.ele de
mmndru mestesug al cus&turilor; apol lucrAzile maI

www.dacoromanica.ro
 Expositia societatiT Jurnica" 147

simple, mai Intunecate ale partiloi sarace sa t. napadite

de strainT, pana, la nadragiT tarcatT cu fel de fel de
suciturT si. serpuiturl batatoare la ochl al teranilor
sesulul, Inr Writ de Bulgarl.
In cealalta odaie 'Hall attrnate scoartele acute dupa,
icoana cimpilor In floare si. In roada, scoartele care
apropie cu gust si. cu stiinta color! pe care numaT arta
de a Impodobi a ultimelor timpurT a Indraznit s le
Infrteasca; apoT value de pinza, pachete de postavue,
basmalute, pungT, naframe.
Mesterele negastorese care a fost doacanele marl
all raspindit In toate partile atitea din aceste lucrarI
alese ale minilor dibace din sate. Expos4ia s'a Inchis,
si de acum Innainte va urma iarAsT numaT vInzarea
In mic din pravalia, putin stralucitoare, de pe Calea
VictorieT.
*
Dar din aceast scull& vadire a uneia din fetele
artel populare, rsare o Indoiala si. o Intrebare. Toate
aceste lucrurl sint frumoase, unele foarte frumoase;
In aceste liniT, In aceast potrivire de color se Ina-
Vseaza sufletul romanesc cel adevrat In silintile sale
catre un frumos care nu se Invata In alt scoala decit
In larga scoala a luT Dumnezell supt tot cerul albastru
si pe alt carte decIt pajistile, padurile, livezile si.
ogoarele. a, In loc de cine stie ce alcatuirl hide ca
la maT tog veciniT nostri, femeile romince s'at priceput
a lucra astfel, aceasta e o dovada de originalitate is-
tea*, de nascocire bogata, de talent si aristocratie
de rash.
Dar,cIt vor dainui aceste frumusetl ? Se vor Innoi

www.dacoromanica.ro
148 0 lupta literara

ele, an de an 0 veac de veac, sail vor raminea In

museele unde se pastreaza lucrurile ce nu mai traiesc
oil ad iesit din Intrebuintare ?
In toata lumea este acurn o lupta oarba Intre deo-
sebitele popoare care se intrec In producerea 0 ras-
pindirea bogatiilor. Din toate partile tabarsc asupra
noastra cu unite haine ieftene, care se fac arg, sa. se
Intrebe gustul nimanut, dar In asa chip, Incit orIcine
s se poata multami la nevoie cu ele. Pinzaturt de
masina, postavurt de fabrica, citurt cu flort grosolane
0 cii flort fine, tulpane de toate colorile, covoare care
tin de azt pina mine navalesc pe toate granitile, tot
mat multe, 0 tot mat upare de cumparat. Lupta cu
aceste roade vulgare ale muncif industriale, la care
robesc milioane de oament, e grea pentru industria
casnica a teranulut nostru, care produce cinstit 0 o-
riginal, dar Incet i mult mat scump. Apol bratele
Incep sa aiba pret cu cit Innainteaza lucrul pamin-
tulut: cind se aduc Intr'una Bulgart 0 Rutent pentru
a munci pe ogoarele boierilor 0 arendmilor, mat pot
fi lasate femeile casel in pacea senina a (AAR de tesut?
Si mine industria va rscoli toate colturile Romaniet,
cerind pe oricine pentru lucrul cel noil, care raspla-
tete bine. Si atund ce va face aceasta arta strmo-
easca, aceasta mindrie a razboiulut 0 a aculul ? Uita-
ti-va ce s'a ales din vechiul port in partea MoldoveT
de spre Prut, In multe partI ale Bucovinet. Haina bar-
batulut a scazut ping, la cel mat simplu acoperi al
trupulut; iar femeia poarta bariz de tirg, polcuta i
rochie de cit sail de postav de tirg.
Portul romanesc nu poate fi pastrat la tara, chiar

www.dacoromanica.ro
 Expos4ia societAiT Furnica" 149

In partile de unde-1 gonesc nevoile. Pentru nimic In

lume nu se poate cere omuluT sarac sa plateasca maT
mult saa s Inlature un prilej de a cIstiga mal bine:
nicTun sfat nu-1 va Indupleca.
*
Dar din acest port; prsit acolo de unde a pornit,
s'ar putea face un semn de cinste, o emblem& nationala.
Ce e dreptul, s'a incercat, supt innalte auspicil, a-
doptarea luT In balurT i petrecerT. Pentru citeva mo-
mente de moda se poate; dar la urma curentuldau-
nator gustuluT i artet catre unificarea hainelor de
ceremonie, va Invinge neaparat. i trebue sa recunoastem
si aceia c, imbracind altiO i strIngind briul peste
fote, doamnele noastre nu s'aa supus aceluiasT Indemn
caruia i se supun Ardelencele, Bucovinencele cInd se
Infat,iseaza astfel in petrecerie lor, i chiar In acelea
la care iea parte si straina. Nu era vorba de o ma-
nifestare de mIndrie si de Infratire national. Se urma,
numaT un sfat pornit de sus, un exemplu caruia i se
poate cineva impotrivi cu greii, i, pe urn* era o fan-
tasie, un capriciu, niste dragalase toane care nu tin
ma mult decIt de obiceit: o ! e atit de interesant sa
poarte cineva borangic suAire, salbe de galbenT vechT,
aprinse postavurT de casa cu ma de fluturT sclipitorl !
Tot asa de interesant ca si la citeva luni de zile o
mamaliga adusa, la masa de lacheul aft mustAile rase!
Tot asa de interesant ca i o excursie de placere In
citeva sate originale unde se traieste cu multa munca
si se moare de prea muIta, munca ! Tot asa de inte-
resant ca un cintec romanesc dupa o comedie fran-
ces, ca douartreT vorbe de acasa In mijlocul fraselor

www.dacoromanica.ro
150 0 lupt& literara

de salon straine ! Ins e ma fel de a batjocuri lucrurile

marl: sa le gasetI prea interesante".
In oaste. vemintul teranuluT, caciula si fricaltamintea
.eranuluT i-ad avut locul ping la razboid. Era foarte
bine: In uniforma soldatuluI rus se vede pind, astazI
o innaltare a haineT teranuluT; evzonul grec poarta i
acum costumul popular. Dar pe urma s'a introdus in,
infanterie o uniform& cit mai apropiata de a altor
ostirT i a ramas numaT cusma lul Mihal Viteazul, tur-
tit& stingacid inteo parte si cu pana, o pan& de orIce
fel de zburatoare, infipta pe lature, ca un semn de
parad& In locul boneteT frantuzetI de toate zilele.
Mal ramine portul-emblema in manifestAiI rare :
astfel aud c& doamne nominee se gindesc a merge la
Putna In vechile costume, care li-ar sta aa de bine.
*
Dar Statul hotarate uniformele atitor si atitor colT.
As-Me el impune colarilor sapcI de hamalT sad por-
tarT de otele i spenterurl i pantaloni cu lampasurT.
Fetele se Imbodolesc in haine de bone 1 pun pe cap
berete de excursioniste. Nu li-ar sta oare maT bine
Intreb cu toat& naivitatea cea maT piAin potrivita,
cu luminosul veac al XX-leain haina pu care a pur-
tat-o neam de neamul Mr i care se potrivete i cu
clima ? In unele felurl de scolT macar si in unele OAT
s'ar putea Incerca. MaT departe, cind mergT prin sate
si descoperT cladirea, maT mare sad mal mica, In care
se inva0 carte, IV rsare Innainte de obicehl un clomp
cu haina cam ieita de soare sad o doamna, o dom-
nioara cu o gateala de ora ieftena la pret i iefteril

www.dacoromanica.ro
 _Expositia societatii Furnica" 151

ca gust. Id si colo se vede, i numal la Invatatori,

un costum amestecat, destul de neplacut. Oare n'ar fi
mai potrivit ca luminatorif satelor sa nu se deose-
beasca prin purtarea hainel boierului, care nu deteapta
totdeauna iubire i incredere, de ceflalti locuitori ?
Chiar cind satul ar trece la haina nerateasca, oare cui
i se cuvine mai mult decit invatatorului sa, pastreze
milenara uniforma de mune& qi lupta a acestui popor ?
Si, daca ne simtim In adevar un singur popor, cer-
gile, preprile, tergarele facute frumos i bine de emus-
tite mini teranesti, comandate si desfacute, fie de Fur-
pica", fie de alto societAT ca aceasta, ar trebui sa-1 all
locul In orice cm& romaneasca,pentru insuirile lor
nu mai putin, ca un semn de recunoastere i de
afirmare intro noi i in fata strainilor i ca un Indemn
tare i_ statornic dat muncit de la sate.
16 Maiu 1904.

www.dacoromanica.ro
 ZECE MAIU.
Zece Malt" e acelasI, dar el se schimba necontenit.
Infatisarea se repeta din an in an, dar intelesul, in-
semnatatea serbrit nationale tot creste. i, in felul
cum ea e privita, si in duiosia privirilor ce urmaresc
puterea terif ce se desfasura scinteietoare supt soarele
de primavara, si in respectul pentru persoana regala,
si in caldura ce se aprinde in inimile tuturora cind
steagurl trec- dupa steagurl , caldura, ce nu se chel-
tuieste, dup .. firea alma a Rominulul, scump la vorba,
in zgomotoase strigate de Traiasca" sail in urale"
cazacestl,in toate acestea se vadeste o innaintare
in cultura inimil, in purificarea sufletulul, In sinatul
solidarittil nationale. Aceasta schimbare trebuie re-
cunoscuta si salutata ca unul din multele semne ale
unul viitor mal bun.
*
De foarte departe, din trecutul de 'loll de April al
copilariel aud corurl naive si stingace care vestesc
unul mare oras napadit de strainT neatirnarea Tait
Copiil mid si maI marl strabat stradele si cinta: e o

www.dacoromanica.ro
 Zee e Mait 153

colindg noug, nu la pragul vre-unuT not an, ci la pragul

uneT vreml noug. In aceste cintece se spune ca ostasil
RomanieT at Invins si ca eT si-at Invrednicit pamIntul
de a fi liber. Din cutare cerdac priveste si asculta,
usurat In nenorocirea MT, un rgnit cu mina legata sal
sprijinit fn cirjY: supt chipiul luT glorios, ochiT aprinsT
de amintirl, sclipitorl de mindrie spun si eT cg da, cu
adevarat Romgnia nu maX are stgpin; cu siguranta
aceasta a cgzut el In ziva cea mare pe rosia pajiste
a cimpuluT de lupta. Romgnia a Inviat, spun copiii,
rgspindind In aierul de Mail mireazma glasurilor lor
dulcI. Cu adevgrat a Inviat, rgspunde eine poate ti
maT bine aceasta,ranitul.
ncg ierl vremea bung si caldg, dud In palate,
In case si In cgsute se sorbiat ziarele pline de stiff
rasungtoare si Impodobite cu chipurile celor ce pl-
tiserg cu viata soarta norocoasa a luptelor. OcM In
cari mlndria scInteia printre lacrimI urmarial ostai1
cu opine! i caciulg, cari plecat, pllcurf-pilcurl, la
drum lung si gret, cu faa adinc serioas, Intiparita
de evlavia pe care o at credinciosiT cari mica pe
lespezile pridvoruluT uneT bisericT. ginile harnice faceat,
ziva si seara, scam& alba, moale pentru trupurile tinere
spircuite de sgbiT i strabatute de gloanO. Zece
Mail" fusese Intgitin toate inimile, si de aceia, el era
asa de bine primit clnd se desfgsura sargcgcios si
nedeprins pe stradele prfoase ale orasuluT cucerit de
Evreime.
*
Peste citT-va anT mnsa, iatg alt Zece Malt". Popoa-
rele cu cultura Inca nedesgvirsita pot sa alba frumoase

www.dacoromanica.ro
154 0 lupta literara

avInturl In clipe marl, dar a praznui dupa cuviinta

simbolele, all aminti cu recunostinta, de jertfele, asa
de adevkate si de dureroase, care s'atl adus, a privi
In viitor, prin constiinta luminatoare a presentulul,
aceasta innalta insusire o da numal cultura Indepli-
nita In chip armonic si raspindita- asupra tuturora.
Decl In curind, luptele politico", adeca hrtuirile sal-
batece Intre citeva miI de oament lacomI de cinste,
lacomI de putere si laconal de banl, sforaiturile dra-
matice din Parlament, intrigile turco-grecestI din culise,
zbieretele de aram ale ziarelor do scandal, de min,
ciunl si ofense, framintarile alegerilor ail stapinit luarea
aminte a tuturora. EroiI nu mai erail ceI ce intovka-
sisera la asalt pe purtatoril steaguluI tricolor, nu, ci
cutare gura-mare din Camera sati cutare gura-spur-
cat& din redactii. Serbarea nationala trecuse in sama
oficialilor, cari avead datoria sa o faca si pe aceasta:
eI se Imbracail In fracurl, puneati clacurile In cap, se
Inzorzonall cu decoratiile ce rasplatiail serviciI necu-
noscute. Regele era socotit ca vine dupa program ;
innaintea lul trecead dupa program trupele. Multimea
din mahalale se revarsa la centru si dadea lupte cu
gardistil, cari se Imbrinciail mitocaneste cu mitocanil.
Lumea aleasa: politicianiI in opositie, intelectualif (vg,
rog!), spiritele far& prejudecatl (i far& materia cenusie
In care, pe ling& alte lucrurI ale mintiI, se Inrdaci-
neaza prejudecatile), sfetniciI desinteresatI aI publicuhll,
totl radicaliI, socialistil, anarchistil, innaintatil, blasatii
si, Intr'un cuvint, totl snobil, tog infunturatii, tog pu-
turosil, toata leota de oamenI marl neintelesl,stateau
de departe si zimbiail. .,,Ce guvern, ce oaste": de ce

www.dacoromanica.ro
 Zece Maid 155

nu s'ar lsa bietele fling chinuite In casarma la plu-

gul, la turma si. la caruta lor", suspinad visatoriT,
snobT si EA pang peste urechr! Iar alaturT cu Bulgaril
rahagii, cari-sT strigad marfa cu acele cuvinte de rahat
cu apa rece" care ail inspirat pe atitia barbag duhlil,
vinzatoriT de gazete rspindiad foaia Adevarul", in
nutria'. Incadrat cu negru si. cuprinzind articole si. ilus-
tratiT care ar fi dus orlunde aiurea pe autoril lorcu
cea maT mare dreptatela streang sail la puscarie!
*
Alt Zece Maid" acum citeva zile. Inca de la ceasut
hotarit, toata lumea aproape e in tribune; biletele s'at.
Impartit rad, dar In Imbracaminte, In atitudine, se
vede masura si. cuviinta. Vorbeste tare numaT cite un
neobisnuit al serbarir sad cite un original: e destula
tacere ca sa se auda scriscatul roatelor pe nisip. Intro
asistent1 se vad oamenT politioT cari nu Sint la putere
si cari nu se uita pentru aceasta chioris la tribuna din
fata a oficialilor: eT inteleg ca, Zece Maid" nu e pentru
cutare ministri sad pentru cutare partid, ci pentru tot
ce am savirsit noT In siling lungT de veacurT, pentru
tot ceia ce am cistigat, pentru tot ceia ce dorim si
asteptam.
Vin trasurile diplomatilor: tricornurT cu pene albe,
fracurT batute cu aur, sirurl de decoratiT, sabiute la
coapse ; In tribuna ()Mall Incep presintarT, conciliabule,
soapte si gesturT. Departe, tunurile suna, Alt sirag de
trsurT; yin ministriT, cu pieptul strabatut de cordoa-
nele rosiT. Un semnal; jandarmiT ma-tura hotarit si

www.dacoromanica.ro
156 0 luptg literarg

rIpede lumea care a strbgtut frg bilete. Supt soarele

voios bulevardul Amine liber.
Trgsura strglucitoare a CurtiI, cu vizitiil in rop, cu
lacheit In aur, aduce familia regalg. Tgcerea i atentda
in public e desgvir0tg. Iatg Regina, cu parul alb, cu
zimbetul alb, cu lunga haing albg; principesa Maria,
care pare Insa.1 zina acesteI lunl a lul Malt, de lumin,
de albastru 0 de trandafirl, principele Carol, grav-grav
ca un militar i ca un motenitor de Coroang ce tie
ca a indeplinit virsta de zece anI, principesa Elisa-
beta, care nu cedeaz in demnitate frateluI el, pe
cind mica principesg Maria, zburdalnicg i veselg ca
o pgsgruicg din acelea ce o privesc de pe statuia luI
Than Heliade Rdulescu, aming hotgrit pentru maI tarzij
toate grijile representatiel.
0 mirare.Regele a sosit. Stgpinind puternic frumosul
cal arab, el se arazg ling& bronzul innaintasuluI sgil
MihaI-Voda. Chipiul cu surgucia alb stapinete lingg
sumeata ca.ciulg. 0 luming pare ca se aprinde in strm-
niciI ochi al strgmorluI de sus: aI zice ca Intelege,
cg recunomte i e mindru; paloqul pare cg zvicneste
In mina inclestata.
Regele, avind mndatg lingg el pe Principele Ferdi-
nand, In haina-I de general al rosiorilor, primeste
defilarea.
In tactul energic al musicilor ce nu se vgd, trec
vinatoril grabitl intfun filflit de pene negre pe palg-
riuteIe rotunde, asprii, severiI dorobantl in albastru-ne-
gru, cu cgciula de oaie neagrg; trec tunurile, obuzierele
Inteo zguduiturg amenintgtoare a metalului greohl,
pe cind trimbitele sung un marq leganat; tree ro0oriI

www.dacoromanica.ro
 Zece Maid 157

de foc purtind steguleWe in mind, si. sumbril cdldrasI

In sunetul goarnelor vioaie. E un ceas si jumdtate de
cind armele scinteie la soare, in revdrsarea lor necon-
tenitd. JandarmiT ctildrI trec In sclipirea de fulger a
coifurilor, si inchid defilarea.
In pasul, in fata celor ce se intorc acasd vezl ca o
impresie religioasd; pare cd, vin de la biserictt sad, mal
bine, pare cd acel ostasl pe cari i-ad vdzut, all luptat
si. ad invins in numete RomAnieI.
i. astfel serbarea nationald se Innaltd, se purified,
se imbogateste an de an. Poate ea mine chiar se va
crede cd insemndtatea el a ajuns asa de covirsitoare,
incit zagazul de oficiatitate se va rupe cu totul, si
inteo largt cimpie deschisa Regele Romdniel TO va
chema poporul intreg pentru ca sa-I arate cu mindrie
si iubire oastea, care asigurd si fdgaduieste.
23 Maid 1904.

www.dacoromanica.ro
 DOU'A RAPOARTE DE PREFECTI.

De citeva lunl de zile a apArut la tipografia Carol

Gbl, frg, a se pune In librgrie, cred, darea de seamg.
presentatg, ConsiliuluI judetean" de d. Luca Ionescu,
prefect de Tulcea. Cam in acelasi timp, prefectul de
Putna, d. N. N. Sg,veanu, a tipgrit o brosurg, despre
scolile din judetul st.
D. Luca Ionescu e cunoscut ca un foarte bun ad-
ministrator, energic in executarea nagsurilor sale, si
ea un om statornic aruia nu-I place a rgtAci ca
atitora dintr'o functie In alta, socotind cu dreptate
a a strica rostul prin multe lucrurl e mult mai pith
vrednic de un om de ispravg, de cit a raminea sta-
tornic in locul pe care-1 cunoaste maI bine si pentru
care simte maI mult interes. Raportul d-sale, care stg,
de maI mult timp la Tulcea si declarg, cg, n'are de
gInd all desface vre-odatg, munca, In dregatorie sail
frg, dregatorie, de prefacerea In sens european, mo-
dern si rorognesc a acestui district-provincie, e bine
scris, si nu cuprinde numal statisticl, ci judecata mg,-
surilor ce s'at luat Ong, acum, pretairea situatieI de

www.dacoromanica.ro
 Doua rapoarte de Prefecg 159

astazI, precum i sfaturT i planuri pentru viitor: e,

In unele partT, un resumat istoric si un program, din
care se Intrevede de o potriva un spirit luminat
si patriotic, doritor de a laza in urma sa lucruri In-
temeiate.
D. Saveanu a fost profesor de filosofie, a debutat
bine In Camera: In administratie a trecut tirzia. Pre-
fec01 prea carturarT nu sint totdeauna ceT mal bunT;
Intro altele si pentru aceia ca pot vedea In aceasta
situAie a lor un adapost, o rasplata, care nu core
silinV noua; el IsT pot Inchipui cea maT rea i mai
facatoare de rat dintre ilusiTca eT ar fi facut,T pentru
ceva mal bun decit pregatirea alegerilor si iscalirea
actelor zilnice. NumaT cit nu intr'aceasta se Incheie
astazT In Romania foarte raal administrata, silita a se
preface cu totul si in aceasta privinta, In timpul cel
maT scurt, rostul unut cirmuitor de judet. Nu exist&
o activitate prea mare, o inte1igen0 prea vie si prea
originall pentru ca sa nu gaseasca in aceste frumoase
TinuturT, aa de parasite i de maltratate pana, mai
ieri, o sarcina vrednica de silinVle cele maT Incordate.
Satele, care sint ca acelea de pe vremea luT Alexandru-
cel-Bun, trebuie sa iea chip de sate ale unel -erT de
civilisatie, spre folosul nostru; drumurile vechi trebuie
imbunatAite, atItea alte drumuri croite din noil; por-
nirile pacatoase trebuie infrinate, cu orIce jertfe i cu
orlce pret; cu ceT ce store Oranimea, cu aliAiT aren-
dasilor hrapitorl trebuie umplute temnitile, dupa procese
rasunatoare, care sa Inve0 minte si pe altif; pentru
pregatirea uneT populatiT rurale luminate, unel RomaniT

www.dacoromanica.ro
 160 0 lupta literara

stestI liberate de prejudecatI, de temeri, de sfiala

dobitoceasca a omuluT care a fost injurat prea mult,
an de an si veac de veac, trebuie ridicata sus, de-
asupra casutelor albe si bogatelor livez1, cea de-a doua
biserica: scoala.
De scoala se ocupa d. Saveanu in raportul sat.
Forma expunerir este simpla. Se insira una dupa, alta
comunele din jud4 se arata populatia, si bogatia fie-
carela, se inseamna care era starea invataturilor cind
prefectul fost profesor a inceput a propovedui oamenilor,
cu vorbe bune si exemple potrivite, nevoia luminii,
care schimba sufletele, si prin ele maT mult decit
or1ce miluire oficiala cu paminturI, decit mice pomana
cu porumb din grinarele Statului,viata intreaga: apof
se arata, in cuvinte care sint adese orl Induiosate
si induiosatoare, cum stall astazI scolile. Se vede cum
cutare sat a cerut el sa fie ajutat pentru a cladi, cum
altul s'a supus indemnuluT, cum un al treilea s'a luptat
Indratnic pentru a nu fi cele patru ziduri zadarnice
si cum la urma a fost adus si acesta la judecata cea
bun (te gindestl, cetind, la frumoasa si binefacatoarea
nuvela pe care daunazI d. V: Pop o tiparia in aceasta
revista si care s'ar cuveni sa-sT afle locul in toate
cartile de cetire ce merg In sate). Din toate cele spuse
se desface aceasta incheiere mindra, pentru care tre-
buie sa multameasca ceI cari nu cred ca fac parte
pe un timp oarecare dintr'o alcatuire de Stat oarecare
pe care a datoria de a o jafui pentra poftele lor,
incheierea ca: JudElul Putna are scoll.
*
* *

www.dacoromanica.ro
 Doug rapoarte de prefectl 161

Avem astfel din doug judete tirl noug, dintre care

cele din Putna flu privesc decit colile. Sint Insa alte
treIzecl de judete despre viata carora In anul 1903
nu s'a transmis nimic decit rapoarte confidentiale,
facute mai mutt sad mal putin pripit i ascunse pe
multa vreme in Archiva Ministerulul de Interne, i
cifre de statistica, pe care cineva se poate razima
Intru citva.
Atita n'ajunge Insg, de sigur, pentru ca sa se lamu-
reasca, aceT cari peste cincizecT sag o sutg, de anf vor
voi sg, studieze, nu ticgloase intrigT de cluburT, nu cle-
vetirile neruinate din ziare, nu mahalagismele culese
In cafenele i tiparite In locurile de cinste ale foilor,
nu jocul cu numirile, stramutarile, Innaintgrile, desti-
tuirile si decoratiile, ci viata adevgratg a acestuT popor.
, iarg,1, atita n'ajunge pentru ca i cercurile largl cgrora
regimul constitutional li d puterea de a trimete re-
presintantf in Corpurile Legiuitoare, orT ca deputatif i
senatoriT din aceste corpurT, can ati menirea de a
hotari prin votul lor cote maT Insemnate masurI ce se
vor aplica unuT popor Intreg, ca minitrif cari conduc
i supravegheaza indeplinirea Iegilor i trebuie sg, tie
in samg, totdeauna realitatea asupra careia se va co-
bort acea teorie, pentru ca tot! acestI oamenl sa-1
dea sama in ce targ traiesc i caror schimbarT ea li
este supusa.
Istoricul cultural al siitoruluT va putea scrie paginl
hazliT, une or! dureros de hazliT, aratind in ce chip
s'a risipit in veacul al XX-lea averea poporuluf romin
de aceia tocmaT cari atl avut ma! puting parte la
greaua eT citigare. Un capitol va fi consacrat, neapgrat,
11

www.dacoromanica.ro
162 0 lupt literarg,

Inturajarrif de tpublieate. 4i ce se wa -mal arlde de

atItea rueghiobil pentru care e'a Intrebuintat paraua
noastra a tuturora!
Dact War Ilea liehelele, expleatatork -ei fanfaronil
st-eI fact singurl, au hanil lor, sat en banil cereitI
de la particularl, Teclama! i ou acele -sum s6, se iti-
preasct pe fiecare an un impun6.tor -velum peutru
fiecare judet, In care prefectul sat, In numele 1111, un
om destoinic, -a, artte ue a vttzut qi Mout In oursul
anulul, cad e pus aeolo ea ,sti vadb, * ca et, fact. Ge
minunat biblioteca de informatil ar putea -resultta
astfel, ei eft de lesne ar goni ea Inohipuirile Asenti-
mentale, anarhiste sat Inverfinate pe care ziarele le
raspIndese ca stare .adevarata, a Orli !
E o hotarire pe care nitilljduiesc s'o Td ei et
elndva Indeplinittt.
30 Mai 1904.

www.dacoromanica.ro
 $CRATOR1 MACEDONENT.

Ca orice lucru cladit Mei, a se scormoni adInc pa-

rentul prin cercetart, fara, a se cunoaste puterea de
resistenta a base si natura tmprejurarilor,fnvatamIntul
romnesc In Macedonia a resultat subred si. nepotrivit
cu intentiile bune, cu cheltuielile Insemnate si cu spe-
rantele marT. Conducerea si supravegherea luT de departe
nu i-a adus fara Indoiala un lobos Insemnat. Jertfirea
dictatoruluT local qi Inlaturarea ideil unut nog dictator
ca acela ail fost hotartri nenorocite.
coala noastra, de acolo null atinge Inca pe deplin
scopul national, care e de a pregati copiii pentru o
viata In sensul poporulut nostru si, In acelasT timp,
de a lumina pana departe constiintie Intunecate sail
umbrite, prin razele timpezi si calde ce pornesc de la
dinsa. Din acest amvon s'a predicat prea putin si s'ail
cfstigat prea putinl credinciost, de pe aceasta cetate
n'a fllftit destnl de mlndru steagul. i. poate ca, de-
fectul -col- mare a lost, nu lipsa de convingere, ori
lipsa de rtvna si. de pricepere a profesorilor de si
pe alocurea a fost si aceasta, ci caracterul artificial,

www.dacoromanica.ro
164 0 lupt& literarl

de lux i de trufie, al coliI, In care bicicletele d-luI

Tache Ionescu ar fi fost tocmaI ce trebuia 0, fie c&
s& incunune o mreat& opera. Cacl scoala nu chiam&
niclodat multimea prin strlucirea idealulul la care
Indreapta, idealul nu strlucete decit pentru ochil
preg&titl sa-1 vad, precum minunile nu se Implinese
deelt pentru aceI ce le asteapta;coala ispitete prin
folosul practic ce iese din ea, prin ajutorul pe care-I
d& pentru a Infringe nevoile vietil; celelalte, lucrurile,
marl, se citiga pe alturea. Insa, precum se tiedar
nu In destulcoala romneasc din Macedonia n'a
rspuns nevoilor de acolo: ea n'a pregatit pentru negot,
n'a pregatit pentru meteug, n'a pregatit pentru In-
treprindere, mal ales aid la noI, pe fii unor oamen1
muncitorl i agerI. Inrlurit de luptele nationale invier-
unate, ea n'a dat cunostinta limbilor folositoare omuluI
practic. Rzimat& pe credinta c& orIce element ro-
mAnesc trebuie s& fie ca acela de la BucuretI, ea a,
jertfit fr mila, de la inceputul invt&turil de carte,
acel dialect macedonean, aa de deosebit de graiul
nostru i pe care noI nu-1 intelegem, dar care deteapt&
atitea amintirI duioase la aceia cari 1-au vorbit din
neam In neam, cari 1-at scris cu dragoste atund eind
nu tiat alto Mere declt cele grecetI, cari s'ad deosebit
Intfacest semn de popoarele Incunjurtoare, ce rideat,
pentru aceasta limb&, de Vlah", de Vlahul chiop".
De i e cam tirzill inteo epocg, de crisa, cind fiecare
clip& Ii are pretul, unele din aceste greell se vor
indrepta poate. ArominiI vor avea poate coal& primarl
aromineasca, oamenil practicI vor putea trimete copiil
lor la o coal& practic. i atuncl binele, acel Win

www.dacoromanica.ro
 Scriitori macedonen1 165

bine la care ne putem astepta, se va face In acelea

din satele si orasele macedonene uncle se vorbeste o
limb& romanic6.
Dar aid vreall sl ating un alt element din aceast&
non& si interesant problem& a culturif romAnestI: le-
gAtura pe care o all si pot s'o aibA Rominil macedo-
nenl cu literatura noastr, care trebuie sl fie floarea
ultim& a vietil noastre Intregl si testamentul pe care
o generatie Il las& altd generatil.
*
Un exemplu:
Rap diu Alpi sint o min& de oamenI; el stall sus
pe munte, au citeva sate si un orAsel. Bogtia li lip-
seste, si un viitor national nu se deschide Innaintea
ochilor lor. De-o parte II string NemtiI, de alta, ItalieniI:
oameniI din popor amesteca, necontenit cuvintele strl-
bunilor cu vorbe luate de la veciniI din Nord si de la
ceI din Sud, si eI nu pot deosebi ce e mostenit si ce
at Imprumutat, ci socot adese orl ca spun nemteste
ceia ce ail exprimat In stravechea lor reto-roman.
Nimeni nu-I sprijine, nimenI nu se gindeste la dinsiI
In orice fel de combinatie politica: n'au nicIun centru
administrativ sail religios in jurul caruia s se adune,
In numele caruia s& se recunoasc.
Totusl, exist& o literatur& reto-romanl, care vine
din evul mediu depArtat si se Imbog&teste In fiecare
an cu cite ceva. Filologil privesc cu cel maI mare
interes aceste ultime florl ce tisnesc dintfo seva ce
tot scade, pe un biet arbore Inchircit de btrineta,
Intr'un unghill de stinca. Dar nu numaI filologil se

www.dacoromanica.ro
166 0 luptgr literal%

bucurl de aceastA Inflorire sAracl, oi atItda oamen1

de Org, attga oament de eras chiar, unit marl func-
Vonarl al Elvetiel, carill zic cu ochil In laerAmt: uite
asa a vorbit mama si tata i lungui sir al Innanita-
silor morg !
Dialectul macedonean" nu 6 o 1imb rece, grosolanA
pietroas: In el se zbate o viat6 terneascA,, o mi1enar6
via0. de ciobanl, In care s'a prins poesia salbatecA, a
mmAilor go!, caldura vailor verzt. i ce s'a seris
Intr'Insul? Ceva, pentru nol, acqtia de aid. Citeva versuri,
ca s recomande, prin aceastl ofrand& curioas, pe
cutare thar de loc din Macedonia, care se Infgisa
thind dap& dInsul o prefatl isc1it ci un nume cu-
noscut. Dar eft de colo se vede c aceste versurf emt-
nesciane, franOzite, imitate si contrafcute nu errt
petetra aceia, caTi, dincolo, In depArtarea Tinuttitifor
muntoase ale peninsulel de petto DunAre, ar astepta
cuf atIta dor un cIntec elntat pentra el, o poVeste
spus p InOlesill lot, de clrburarl ieitY dintre (IMO/.
Cntare' exercitiu priti ziare care apar ri Buctii4evt4 Au
prinde si ml rgsbate.. At trebui cIrticele sinaple, mune,
ieftene, care sA, pcatA, fi In mIna tuturora. i aceTea
nu ent Inc8.
Dar, pe ling& aceast& literathrg, Romtnit macedonehl
carl at/ trecut prin scorn& noastre superioare i 'ati
folosit de dtnsele, ni mal datnrese deva, pe care eel
mat aleql dintre cltniI au Pneeput sg-I p1Itease6 (vi,
pe 1Ing dtniY, a1iI, eati shat ma! pAiii alost, i niet
chiar chemag).
El Itit alb a! rornb,neasea, de aid! Intoetnal cal si

www.dacoromanica.ro
 Scriitorl macedonen1 167

not Dar capitalud lor de amintirl, de icoane din naturl,

de scene dine viaa sociaM, dar timbrul sentimentelor
lor slat totusI altele, filnda acelal scare a luminat
pentru diaiI alt pAmInt. i es- plin& de interes e
aceastg, viat, pe care ci euaose el : o viat de sat
neschiloditil de cultura modernig,; arhaicl primitiva
bogat6, In simtirl foarte curate si In hotkirl foarte
puternice, i, In, acelast timp cu viata aromineasca, et
all la indemIng.. viata atltor veein, cad nm sint numal
vecini, ci slut zilnic i pretutindenl amestecatb In viata
lor: Slavul hursua i crunt, Albanesul cavaler, Turcul
patriarcal de la tar Turn] putred de la orase, Grecul
viclean si fanfaron, care se coboara, din Tersit
educe aminte de Achille.
Intriunul din prea multele ziare maoedonene care
iese la Bucuretl, arAtind, nu atita un mare entusiasra,
cIt o mare neintelegere Intro sine, vedeam de o bucata,
de vreme un foileton de d. Nusi Tulliu, care a scris
si clteva poesil. Foiletoanele nu le cetesc, i ma/ ales
dud au urmare: e un veehid, defect de care nu pot
sg, scap. Odat am cetit un fragment din romanul
d-luT Tulliu; era o zugrg,vire de mic ora macedonean,
zugravirea unul han, uneI cafenele unde nite ofiterl
turd spunead Iticrurr interesante; era bine si instructiv.
Mi-a pgrut rad ca aceast povestire va rAminea Ingro-
patA In foiletonul el.
Cu o adevArat uimire bucuroastb am primit acum
clteva Inn!, de la un fost elev al miet, care iscalia cu
un pseudonim pe care 1-am preacut In N. Ma cedo-
neanu", o schit din lumea macedoneana, pe care
mi-o trimetea pentru Samanatorul". De la acel care

www.dacoromanica.ro
168 0 lupt literar

se vdia acum ca scriitor de talent, Ina rAminea a-

mintirea unul Mieta mrunt i sfios, care putea ceti
pe Bizantinl in original i avea o mare admiratie
pentru stradele curate ale Bucuretior. Acum Ins&
aveam Innaintea mea pe un povestitor de tot hazul
i de tot interesul tragic In acelaI timp: limba de
aid o mldia ca i buniI scritoril din Romnia, i
spunea simplu, glumet, vial. i foarte iute o multime
de lucrurI cu desAvIrire noutt. Schite de ale luI ail
aparut pe urrn--cd, nu thl de ce, nou6, nu ni-a
maI trimesprin alte reviste, prin ziare macedonene,
prin ziare politice de aid. Fiecare Duminecl Ira aduce
Rominul de la Pind, din care cetesc exclusiv foiletonul
fr5, urmare, i ca o esceptie , foiletonul finuluI
mieil (cacl ed 1-am botezat literar). Nu cred sg, se ga-
seascl In altti, literatua cu atita humor viata de ca-
fenea politicA greceasc: iretenia proast, megalo-
mania naiv a acestor ImpArtitorl al Balcanilor sint
magistral reproduse. Culegerea acestor bucat,I Intr'un
volum ar impune- Inca un nume de scriitor literaturil
noastre tinere.
*
Ivirea und literaturI populare in dialect, publicarea
In limba de aid a unor astfel de sch4e macedonene,
aparitia unor lucrrl tiintific de folklore i etnografie
ca ale d-luI Pericle Papahagi i ce cimp imens e
deschis cercetarilor de grahl, cintec i dating i ar
dovedi c din acest punct de vedere a resultat ceva
din silintile culturale ce le-am facut, noI cel de aid,
pentru Macedonia.
6 Iunie 1904.

www.dacoromanica.ro
 ARTA LU1
-
tirEFAN-CEL-MARE.

De cite orl n'e auzit, cetitorule, nu de la un calgtor

american sat frances, cAruia nu i se poate cere prea
mult, ci de la oamenl serioT, de la oamenT cu Insem-
nt.tate, cart s'at nAscut i. traiesc in Romania, cari
slut sat se chiamg, ca sint RominT, acest mare adevAr,
aa de potrivit pentru ca pieptiT cmilor scrobite
sa, se umfle, decoratiile sa, tAcAneascl m4cate, iar
cozie fracurilor sg, filfile cu avint: Romania a facut
progrese uimitoare in ultimil anT, e5 s'a ridicat la In-
naltimea unuT Stat civilisat, etc., etc. Pe dud innainte,
etc., etc. (aid se grAmadesc epitete sumbre, care fac
pe ascultAtorT sl, bin ecuvinteze Pronia cereasc a. pentru
ca, i-a scutit de a trO.i pe nite timpurT ca acelea).
De cite od, cetitorule, n'al fost cuprins de o still-0,
mindrie, judecind cit de tic6los, cit de nemernic, cit
de nedestoinic, cit de umilit i paca,toit era neamul
tt pgn a. ler sat alaltalert qi ce natie model s'a in-
nA,ltat, noul-nouta,, cu ochi de foc i aripi de otel, de
pa rugul undo arsese pe dreptate tot trecutul ruinos ?
S'ar putea crede Insg, c5, unlit popor nu-1 ajunge

www.dacoromanica.ro
170 0 lupta, literara

amintirea uneT generatiT omenesti, sat a don& gene-

pentru putea da sama de Insusirile luY pentru
a-T putea descoperi scopul firesc al tuturor silinilor
ce le-ar face si pentru a capata increderea neaparata
ca e In stare stt-1 atinga. Cum, adeca, innainte de
oarecare date marl' ale veacului al XIX-lea noi n'am
fost nimic, n'am dovedit nimic, n'am savirsit nimic ?
Ti se va raspunde atunci de panegiristul a doua
generap cel mult, i iarasi camasile scrobite se vor
umfia, decorAiile vor cni i iarasi Gozile fracurilor
vor filfii in vint : Ba da, innainte de a fi modelul
Baleanilor" nu intrebuiutez formula Belgia. Orien-
tului" din causa intrebuintarii condamnabila pe care
i-o d o anumita presa, innainte de a fi copilul
veniG cuminte, Gugutta. cel silitor si modest al mama
Evropa, am. fost bulevardul crestinatAi1". Da, in de-
pantatul vase. al XIV-lea am avut pe Mimes. cel BatrIn
care a -Vnut eel d'intlit o oasta permanenta, in al
XVI-lea pe Mihal Viteazul. Apoi"- va adaugi el mai
domed at mai fost. Mate% Basarab i Vasile Lupu,
cari at introdus limba romaneasca In Biserica, in locul
slavonel ; am avut pe Brincoveanu care a murit pentru
legea cre4tina. SL,Cum, nu e destul?".
NU, nu e, drag& domnule.
intait pentru ca Mircea n'a tinut oaste permanent,
pentru ca Mate! Basarab i Vasile Lupu au sprijinit
din rasputeri limba slavona in Stat i in Bisericas
pentru ca moartea lul Brincoveanu o cunoti dupa le-
genda poporului. Mihal a fost un stralucit viteaz, iar
In Stefan neamul nostru a avut pe Carol-eel-Mare al

www.dacoromanica.ro
 Arta lul Stefan-del-Mare 171

sgti. E foatte drept. De aid nu urmeazg, Insg alt ceva

decit-o mare, adevaratg, adIncl datorie d recunostintg
fat& de ace4tr fruntasl al tuturor vremilor prin care
a111 trecut. Mtxdria pentnt nal mi urmeazg fnsg din
Insaqirile lor. Ca sg, fim mindri trebuia alt ceva: trebuie
cunostintai cg de la un capat al trecutulnl la altul,
do la Mircea-Voda ping la Regele Carol, nol am avut
o putere sufleteascg roditoare, cg am produs, am primit
cu bucurie, am pgstrat i dus Innainte o culturg. In-
teleget,r bine: o culturg a noastra i o culturg nein-
treruptg, luminind Invinggtoare prin rIndurile, menite
peirif, ale oamenilor.
Si -aceasta culturg, am avut-o, pang ce iert, In tIvna
de- prefacere, am pus-o, c pe o haing prea mult pur-
tatg, pe rugul purificator al prefacerilor.
De aceasta trebuie sa ni parg Insg, rat, sg dregem
Intru citva prin Writ& noastrg de azi gresala---fie
greseala generoasa I de ieri. AstAzI, cind privighem
la mormintul hilStefan-cel-Mare, clnd anaintirea noastrg,
recunosatoare Ingenunche pe piatra de marmura a
mormintulul de Ia Putna, sa ne gindim, pentru a fi
mhndi, si I cultura care a Impodobit acel veac pt.
ternic si ferioit.
* *
In Balcanl se Meuse- paceg supunerif fata de Turci.
NU umbel cg otiIe creSt,ine nu mat tnergeall supt
steagnrile Tor, tiu numal ca Sca-unere stgpfnitorflor In-
corongt,l erafi goale,dar viata cultural& fusese fntre-
rupta aproape cu totul. Nu se me scriatt cgrtr, nn se
Mal cldiad bisericf: si acesta din urmg era adevaratut
senm al martif. Ardealul, zguduit adesea de rgscoale,

www.dacoromanica.ro
172 0 lupta, literara

traia, putem zice, numai prin harnicul negot i. meg-

teug al Smilor. Partea din Regatul polon care se afla
ling& granitile noastre n'avea griji mai Innalte decit
a banului i. In cetatile Craiulul se straduiati s ciqtige,
nu PolonT adevarati, ci GermanT, Armeni i Eyre.
Atunci .tefan-cel-Mare, ca multamita si ca pomenire a
biruintilor sale, i-a innaltat manastirile, si o puternica
lumina a pprnit din ele ssupra teriT IntregT.
Cad o manastire din acel limp i de supt acest
Domn nu e numai un lacm pentru calugarT i. nu In-
fatipaza numal un gind de inchinare. Cldirea de ca-
ramida i. de piatra e o Indeplinire a Frumusetil: fru-
moase stilt icoanele de pe parete, acele mune icoane
care Imbracat, ca un minunat covor, .fti pe di n. afard
biserica; frumoase sint sapaturile, ciubucele Impleticite
de-asupra uilor lasate joase In paretil groT pentru ca
Inchinatorif sa patrunda cu fruntile plecate 0 sufletul
smerit; frumoase Sint roatele de smalt galbene, verzi,
cu dobitoace fantastice din zodiT i. poveti, care se
Inira, cu diadema pe frunte, supt streqina ocrotitoare,
indilit cu indila marunta i. deasa, ca o platoa,
ca o zale de osta ; frumoase sint steagurile de biruinta
daruite pentru cinstirea papica a stintului ce are
hramul, frumoase odajdiile din vechl stofe scumpe,
ales cusute cu Bre de aur ; frumoase, crucile sapate ;
frumoase, potirele, vasele sfinte, legaturile moatelor,
frumoasele clopote greoaie, din arama carora se desfac
maiestrite slove chirilice. Frumuseta ca i sfintenia
stapinete biserica Intreaga, i. casele de locuinta, i
zidurile imprejmuitoare, i. turnurile de paza De jur
Imprejur ride un colt frumos de tara, ales de ochl

www.dacoromanica.ro
 Arta Iul tefan-cel-Mare 173

domneti cari InOlegeat frumuse0, i calugrul meter,

iscusitul tahigraf" i caligraf, robit de nevoia lucru-
rilor frumoase care se desface din tot ce se vede, se
supune unel chemri mai Inna lte i, intingind pana in
aur, in albastru, In ros, in cerneala cernita, scrie,zu-
grtive0epe vlul" trainic al pergamentului luciu, In
fata caruia, dulce la piplit, pare ca mai traiete mla-
dierea i stralucirea vietiT, slove frumoase. Unele din
ele spun numai venicul Cuvint al WI Dumnezet :
altele, mai pipe, se mese Intro ele pentru a vorbi
despre biruir4ile ctitorului, In frase slavone scurte,
dar, i ele, frumoase.
La pomnirea din 2 Iulie 1904 a lui tefan-cel-Mare,
unil vin cu caAile lor, cele maT multe nespus de Tele,
o adevarata, profanatie dar cine ar putea sa spuie
cu izbinda un
Odi profavum vulgus et arceo?
, alta cu munca lor organisatoare, atAia cu dorint,a
de a se vorbi de dinii (represintatie de vanitate, data
cu binevoitorul concurs" al Jul tefan-cel-Mare). Un
arhitect de loc din Bucovina, d. Vladimir Mironescu,
a voit s aduca, din parte-i, un volum de acvarele
cuprinend toat motenirea artistica ce ni-a ramas de
la tetan-cel-Mare.
Pentru aceasta a strabatut toata tara i a cules in
Intregime munca pentru frumuset,a a Rominilor din
vremea WI tefan: acvarelele sale gut vrednice de ori-
ginalele dupa care at fost zugravite. Albumul e aproape
gata, i in el se cuprinde, pentru noi i pentru strai-
natate, o mare revelatie de veche arta romaneasca.

www.dacoromanica.ro
174 (0 lupt 1iterar6,

Ve ziee: garde 0 albumul ? i un oetitor la o -sut

va dori e6-1 eumpere.
Cetitor ,rarunul la o suta, albumul e la d. iMi-
Poneseu. Col ee 1-a0 Indemnat s4-11fae6 nu-1 pot tipavi.
tlironeseu, icare e om egrac, nu-I poate tipari,40
editorif neskti, sterael sail bogati ba aria eft de bo-
gag !, mM pot kipari. *1. Mei publieul mM Toate
tipari, flindett banii d &Int de nevoe pentru tr4sue
rochil i drurouri In strgingtate, pentru meftul obraznic
fudulia stearpil. Trebuie 40.000 de lei, 0 n'are
eineJi da.
Dec! albnmul nu se va face, ci va rminea fn ear-
toanele d-lni Mironescu. Precum nn se va face nici
seoala lni tefan-eel-Mare, care va rAminea in trel
pagini ale Sgm5inIterului" si In menVunea de conta-
bilitate c Ministeriul de Instrucie mi-a frinaintatpentru
dinsa un mandat de 500 de lei, pe care nu-1 voial In-
casacaci o scoalg nu se face cu 500 de lei, ci-1
voit restitui Ministeriului, care armas isolat in bung-
vointa Mt
Ab! Doamne, cit entuziasm zaccin oamenii en carte
si cu stare al poporului somanese! Entusiasm mare,
o cald, i .guraliv, 4si bataios.... i ieften !
20 Iunie 1904.

www.dacoromanica.ro
 -
'POLITICA NATIONALISTA. NEGATLVA. $1
OULTURA POSITIVA.

Noul Ilinistru de Instruatqe din Ungaria, fost secre-

tend mulV aril de zile al predecesoruhit srtd, 4i inda-
twit acum sa. fie mat zelos dean acesta, a preeintat
Un proiect ,de lege celar, care intereseaztt pe Ronfinil
de supt Caroana ungureascdAntrfaceia c Wig& mat
mult la Inr4area linibil aroaghiare n icolile confeeio-
mile, dad i n cOlile romdnetI pe care le lin cele
cloud. Mitropolii.
Opinia publicd, magbiard, a primit ou mUltAmire
acest project, i alegtoril vor avea de acum n vedere
ca pe un bun patriot qi ,naVonalist pe d. Berzeviczy.
NalionalitAile a protestat impotriva unal amdsurf ta
dreptate impOtriva lor. Romini1 qbatl arttat limpede
pArerea, i-ad hattrit lainurit ,eituacia qi scopurne.
Clerul lor Innalt a stat In fruntea credincioqilor i a
vorbit rdspicat In ocasiI oficiale sad solemne,--Mibro-
poI411 qi unix episcop/ InfkRindu-se ca purtdtoril de
ateag 0 meamulul: anumite din cuvintele lor, ladqurate
In itoata, reserva cuminte care se potrivete cu vred-

www.dacoromanica.ro
176 0 lupta literara

nicia lor arhiereasca, vor raminea Inscrise In analele

luptel Rom tailor pentru pastrarea limbiT si decT a su-
fietulul lor. i presa de dincolo a scris calduros In
aceasta mug, clip& de cris. Articolele el In aceasta,
privinta, s'ag reprodus aice,cel ma competent chip
In care ziaritil bucuretenT se pot ocupa de afacerile
ardelene.
Cum s'ar zice, fiecare i-a facut datoria. D. Berze-
viczy, ministrul cuceritor, i-o va face pe a luT, i tot
astfel i majoriiatea patriotica a CamereT : legea se
va vota. Ea se va coborl apoT din teorie In practica.
Folosul ce va putea aduce, se va vedea atund.
Folos va fi totu1 pentru causa maghiarisariT, i el
va crete probabil In fiecare an,ceia ce trebuie sa
se spuna, orlcit de dureros ar fi pentru noT. Dar cel
ce vor vedea cresclnd numarul tinerilor ce-T parasesc
neamul, fati sag sfios, col ce vor numara tot mal
mu1t1 ispitit1 i InsplimIntatT, cel ce vor socoti astfel
pagubele de oamenT i de inteligenta ale poporulul lor,
sa nu Invinuiasca pe d. Berzeviczy, ministrul de Ins-
tructie al UngarieT, nici pe atitia alt1 Berzeviczy, cari
vor veni dupa acesta, cu legT tot mal grele, care
toate vor fi bine primite de opinia public& maghiara,
votate de majoritatea CamereI din Budapesta, i aplicate,
In oarecare masura, spre paguba noastra. Acest ministru,
acest public i aceast majoritate 41 fac datoria lor,
precum 41 fac datori a lor Prusienil cari desnationalizeaza
In Posen, Ruil cari mica In picioare Finlanda, cari
tin treangul Injurul gituluT slngerat al PolonieT ; eT 41
fac datoria lor precum i-o fac ostai1 albT i ostai1
galbenT, cari se Improaca din tunurT, cari se patrund

www.dacoromanica.ro
Politica nationalista negativa 0 cultura positiva 177

cu gloantele, se taie cu sabiile, se ard 0 se Inneaca

departe pe cfmpiile de orez al Manciuriel, 0 pe coasta
de slIncl a Mare lu! Ocean, Oceanul... Pacific. Daca su-
primatorilor de natiunT prin legi 0 prin politie li se
poate zice tirani, calcatorl de drepturI, dusmanI ai li-
bertatil date de Dumnezell, aa se poate zice uciga-
toil de oamenI celor ce se lupta on arma In mina.
Nu e maI mare riscul la care se expune luptatorul
In& un fel dedit in cellalt; cel ale caror legI, a caror
politie nu vor Invinge, vor pierde locul In folosul al-
tora, 0 aceia li vor aplica la rIndul lor atitea legI 0
regulamente de politie, hien 10 vor musca minile de
umilinta 0 de parere de rail.
Dec1 ura, 0 vorbe Inviersunate, 0 tInguirT duioase,
0 apelurf la opinia public& a lumil nu se !map : po-
porul cel mai vestit ca aparator al dreptuluI si fiber-
tap, Englesil, at dus pana la capat in Africa-de-sud
acea opera patriotica 0 civilisatoare, care din alt
purrct de vedere e o mare crima, 0 Irlandesul poate
marEurisi despre soarta unuf popor supus In crestinul
Regat al Maref-Britanil si Mande!, aa de mindru de
civilisatia so, de constitutia sa, de libertatea sa.
Nu, popoarele nu se lupta asa: ele nu cer dreptatea,
ci o impun; ele nu se pling adversarulul, ci-1 Impiedeca
de a Innainta.
*
Un Stat II are oastea, In care se exprima cea mai
funalta, maI grea si ma! stint& jertfa a locuitorilor la
El II cere dreptatea dind I1 desiasurti steagul Tuna-
intea rindurilor ce infrunta moartea, aratindu-0 vred-
nicia, dovedindu-sI puterea.
ll

www.dacoromanica.ro
178 0 lupt literara

Alt fel e Insa cu o parte dintr'un popor care traieste

supt o stapinire straina. Odat si aid era mijlocul
Innarmat al rascoalet: acuun aceasta nu se mat poate
Intrebuinta decit In vre-o Itacedonie rat stapinita si
slab aparata, si, daca se intrebuinteaza i acolo, nu
se are in vedere o liruin, imposibil, ci interventia
europeana Impotriva unel vecht Imparatit mat mult
decit pe jumatate naruite, se are in vedere crearea
de drepturt la un tratat de prefacere i Impartire, dictat
de diplomatit Paterilor celor Mart.
Ramine insa minunata arma a culturit. Dar ea trebuie
tinuta totdeauna stralucitoare, cad trindavul care lasa
rugina s'o necinsteasca nu mat poate taia cu dinsa,
aparindu-st viata.
Se va zice din Ardeal: prin aceasta cultura doar
ne-am pastrat, i astazt legile noua lovesc tocmat in
cultura noastra, aparatoare i ne mina sal spre peirea
Inceata saI spre cine stie co fapta desnadajduitala
capatd careia sint nouzect de sortt la suta sa ga-
sestt peirea violenta.
Nu e asa. Ceia ce ne-a al:drat, In Ardeal i Ungaria,
ca si In Basarabia, in Bucovina e alt ceva: inertia
omului feint eulturd, carapacea barbariet relative. Dar
aceasta se suptiaza zi de zi, i ramine trupul moale,
slab, care nu se poate apara, cad it lipseste cheres-
teaua osoasa a culturil adevarate, raspindite i iubite
de MT.
Cultura vine din scolt, e drept. Dar nu rime din
scolf. Irlandesit invata carte englesa, Polonit carte ru-
seasca. Cine ar zice ca la aceste popoare minunate
s'a stins sinatal 1 eamuld ?

www.dacoromanica.ro
Politica nationalist& negativ i cultura positiva 179

Cultura national& se pastrgaza apol, se va zice, prin

ziarele nationale, care sint prigonite si pot fi oprite
in Ungaria. Dar in Polonia ruseasca, dada, apar atitea
ziare polone, aproape numai ziare polone, ele nu pot
sufla un cuvint despre suferintile i idealul de inviere
al poporulul pentru care scrhl. i, totusT, cum se ce-
tesc aceste foT fara, interes, pline de still controlate
la censura, de felurimi si foiletoane ! Cad, fata, de
anumite nevoT de indreptatire, daca nu de nedreptate,
nici puternica Rusie", violenta Rusie nu poate po-
runci sa nu se tipareasca pe limba popoarelor supuse:
foiletoane, felurimi i tirl fara, nicio coloare.
In Polonia poate septezed la suta, din cartile polone
tiparite aiurea sint oprite; revistele vin cu foile smulse.
Asa de departe, n'a mers si nu poate merge un alt
popor, cu cit maT mic si care nu cuteaza a zice c
nu-T pasa de parerea lumiT, pentru ca ar fi avind aft/
indreptare cleat dinsa. i ce iese din aceste masuri ?
At nu se ceteste in Polonia ? Fericit poporul care s'ar
inchina cartil sale cu atita iubire ca poporul polon !
DecT nu negativ, ci positiv sa, se lupte pentru pas-
trarea neamuluT romanesc acolo unde e primejduit. Ce
program vast nu se deschide pentru generatia tinara
care nu e incatusata de lanturile, actim cazute, ale
romantismuluT sentimental, care, si In Ardeal, a facut.
atita raft coala n'are nicTo putere fata de familie,
!

cind familia este in adevar i focul unul ideal arde pe

vatra eT, nestins din vechile timpurT ale stramosilor.
Aid in familie sa, se gaseasca limba romaneasca tinuta
in cea mal mare cinste, aic1 sa se gaseasca tot ce
cartea romaneasca d maT bun si maT sanatos, aid

www.dacoromanica.ro
180 0 lupth literarg

sa. se &easel adevgratul cult pentru literatura i

cultura national. Iar pentru eel sgracI i neluminag
de la sate rolul cultural al pgrinteluf de familie e
chemat sg:1 aibg alt cineva: preotul, -care va sluji tot
roragneste, cu toate legile d-luT Berzeviczy,invatatorul,
asupra cgruia niment n'are niclo putere acasd la el.
Atunci, dar numal atuncl, se poate privi cu linite
la orIce legI pentru desnationalisare. Si, dacg linistea
aceasta nu se vede astazI, ci bate un vInt de fricg,
suierfnd dezngdajduit, aceasta Inseam:mg. c nu s'ad
dat culturif romgnestI toate drepturile eI de aceia cari,
altfel, In toatg curgtia sufletulul lor, vreat sg ramtie
Romini !
27 Iunie 1904.

www.dacoromanica.ro
 INVATATURI DIN VIATA LUI `I'EFAN-CEL-MARE

MaT putin decit de viata luT tefan-cel-Mare, cu si-

lintile, izbinzile si. suferintele el, s'a vorbit de !lava-
taturile ce se desfac din toata, desfasurarea vointiT lul
intelepte. i de invataturtt e tot atita nevoie ca si de
exemple in vremurl ca ale noastre, cind sint maT knulte
cirdurile ratacitoare, mergind trufas spre peirea lor,
decit aceia_ cari-sT cunosc drumul si still la ce capt
bun duce.
Sint atitia si atitia oamenT din viata carora nu se
pot culege cleat fapte, care traiesc In mintea rudelor,
cunoscutilor, ba chiar si a unuT cerc mai larg, des-
colorindu-se pe zi ce merge, ca fotografiile expuse la
soare. Chiar si aceT ce nu traiesc numal pentru dinsiT
pot sa nu dea indreptrl si sfaturT, orIcit de zgomo-
toasa, de stralucitoare, de triumfatoare li-ar fi viata :
ei at mers cuminte pe drumul tuturora, al innainta-
silor si al vecinilor, eT si-aa facut numal datoria lor.
Sint oamenT cum SQ cade, oamenT respectatT, dar la
mormintul lor nu se poate gindi nimenT sa vie, in
ceasurT grele mu in ceasurT nesigure, pentru a cere

www.dacoromanica.ro
182 0 lupta literarg

desleggrI, oracole. ,Asa cum sintem no! acum, n'avem

mgcar destul oamenI de felul acesta, dar Inca din
felul, asa de Irina lt si binefacgtor, al vericilor Inva-
%Mori a! neamulul !
CO ce invatg pe altiI innainte si dupg, si multg
vreme dupg moartea lor atuncl spusele lor par a
cgdea din seninul cerulul, ca lumina clara a uneI stele
eterne trebuie sg fie intait oamenI original!. Pare
cg natura, care nu e revolutionarg, ci strict legala,
las In lung! sirurI de an! ca viata s se desfasure
de la sine, formele omenestI aducind necontenit altele
asemenea lor Intru toate; pang ce, Trite() clipa, o cu-
prinde dorinta de artist de a crea din noll, de a a-
runca in miscarea societtilor omenestI ceva neobis-
nuit si cu totul nog !
AltuncI iea faptuieste ins* de-a dreptul, pe cind
masina dg innainte opera el de toate zilele,un unicum,
care nu se va Infatisa apoI supt alt nume, In alt in-
clivid, si nu va sgmana cu alte unice pe care, iarasl,
InsgsT mina dumnezeiascg facatoare de minunI le va
crea personal.
Atunc! oamena ail un era i: eI nu-1 OA la Inceput,
II pun In rindurile celor de o vrist, de o treapta cu
dInsul, si, dind el se desface de la sine, fireste, de
ceIlaltl, precum se desface marmura din lut, II urgsc
chiar si Incearcg a-1 lnjosi. Dar e In zadar; pier numal
fapturile mijlocil, care zboara Intre prnint si cer si
care trebuie sa sufere urrnarile acesteI nehotartrI ce
este in fiinta lor : un Napoleon, sg zicem. Cel ce sint
erol IntregI, inving.
i Invingerea lor e nespus de binefcgtoare. CeIlaltl

www.dacoromanica.ro
 Invatturi din viata lul tefan-cel-Mare 183

oarnenT at puterile care li trebuie lor, si, cind ele se

intimpla sa intreaca Intru cltva, la un om de talent,
el Isl prquieste indat prisosul, II inchiriaza, Il vInde,
II lauda, il imparte cu toata scumpatatea. La erot o
putere de viata uimitoare se desface din toata alca-
tuirea luT: in jurut fruntil e lumina, lumina pe care o
vad aceia cari-1 cunoso si-1 iubesc; de jur imprejurul
lul, pana la capatul societatir in care traieste, e o ne-
oprita revarsare de putere, care preschimba, curata,
Innainteaza. Eroul n'o socoate: ea e fara nicTun pret
pentru el; dumnezeiasca lul mama i-o va da din not,
orIcind. Si, cind el moare, moartea lul nu e uciderea
obisnuit a unel fapturl omenestl: Firea 1-a luat innapoT
la sine, cu grija cu care artistul stringe opera luI, cea
maI iubith; si el a adormit pe bratele el puternice.
*
* *
Asa un erot am avut noT in acel tefan de acum
patru sute de anl, pe care, nestiind cum sa-lnumeasc
urmasiT I-au impodobit cu numele de cel Mare, cel
Bun, cel Sfint.
Urmarit1 toata vorba, toata fapta luT, si vet! gasi
eroul in acel int.eles mare si curat care inlatura zgo-
motul, trufia, innaltarea de sine, viclenia celor ce se
tirasc si nausea unde ail lins, si care cuprinde in sine
desfasurarea larga, Imbielsugata, senina pe care o at
puterile cele bune si marl ale naturil, riurile neobosite,
noriI ce binecuvinteaza holdele, marble oceane, pas-
nice",fratil si surorile luT.
E not, e neobosit si e crutat de zdreanta fudula a

www.dacoromanica.ro
184 0 lupta, literara

iubiril de sine, pe care o ard razele ce pornesc de la

dinsul.
Venia un tinerel fecior de Voevod, cu ochil buni
albastri si pletele de arhanghel zburind In vintInteo
tara ticaloasa, care era deprinsa de doulzed-treIzed
de anI sa se zbuciume toata pentru ca un Domn s
orbeasca, sa taie, sa. otraveasca pe altul, pentru ca o
haita, o potaie de boied rapareg sa, inlocuiasca, pe alta
in jurul ScaunuluI domnesc.
El veni, lnvinse si se aseza In Suceava. Putea s
prigoneasca, sa, taie, de o parte, sa Innalte In cinste,
sa, Imobogateasca, de alta. Dar el nu facu asa : nu
pentru ca socoteala i s'ar fi parut rea, ci fiindca, nu
putea face asa. Domnul gonit, care-I ucisese, miseleste,
tatal, acela nu fp scapat din ochI o clipa, si el peri
asa cum i se cuvenia. Dar once boier pocait putu sa
se apropie de dinsul, si In finclurile dose ale sfetnicilor
sal el trecu nurnaI ()data cu sabia goal: pentru a
cauta niste vinzatod de Ora.
Dar el nu parteni pe boien si nu Men din Ora un
scaun pentru ca eI sa-sI razime picioarele pe dinsul.
Umilitil si. smeritiT, can erail si credinciosiI si vitejil,
gasira In el pe Voda al lor, darnic si harnic, mindru
catre dusman de mindria tent, bun fata de al sal fara
deosebire, In genunchI innaintea lul Dumnezet, de la
care recunostea birth*, ca until ce se simtia eroul prin
care Dumnezeil Invinge, fiul luI drept si nemijlocit.
Precum stia ca, prigonirea e stearpa, asa stia ca pu-
terile cele marl zac in multimile linistite ale unuI popor,
iar nu In dunga usoara de spuma, care forfoteste si

www.dacoromanica.ro
 Invgtgturi din viata lui Stefan-cel-Mare 185

scinteie. Astfel el dAduse cele doug marl invAlturi

pentru clguzirea unei ten.
Si pgng la argintul bgtrinetelor celor mai innaintate
el dgdu a treia Invtgturg., care prive0e leggturile cu
strginii.
Erail pe atunci oameni mindri, bucuroi de a fi da-
ruiV 0 laudati, cari socotiat cg nu e neam mai priin-
cios noug decit Polonul. Si. altif ziceall : decit Ungurul.
Alta : decit cretinii depgrtatei Europe apusene. Altii:
decit Turcul. Si, In fundul gindului celor ce vorbia
aa, era 0 intredinOrea cg sintem un popor nevolnic,
care de la noi in0ne 0 prin noi inine nu putem face
nimic, nu putem dginui mgcar.
Ci Vodg. Stefan-cel-Mare a zis: nu. Intgit el a do-
vedit tuturora cg poate Invinge; tuturora, bgtindu-T pe
rind. Si cum s'ar fi avIntat dupg aceasta altul spre
cuceriri, spre faimg, spre strAlucirea locurilor innalte,
unde nu este lumina adevarata ! Dar el nu facu ma,
ci, infigind sabia-T curgita, de singe, el se propti in
ea, veghind. Oricine i- a fost drept vecin, 1-a avut vecin
drept gi pe dinsul, dar el n'a iubit pe nimenT decit pe
ai sgi, caci iubirea adevgrat e pt4ing intr'o inima de
cm, qi ea nu se raspinde0e.

Iar o a patra 0 cea din urmg invatAturg a lui se

vgdia in zilele eind, la hramuri, Oranimea biruitoare
se gramadia in cuprinsul man Astirilor intern eiate de
el. In acele zile, clopotele ce se avintat in innaAime
spuneag nevoia lux:nil:di adevarate, lumina cltigate
prin munca, 0 nu imprumutate de aiurea, a luminii

www.dacoromanica.ro
186 0 lupt literara

rspindite asupra tuturora, i. prin care se infrteste

i. se intemeiazA bine un popor.
Acestea le spune viaAa luf tefan-cel-Mare, acestea
le spune de patru veacuri mormintul st, celor putini
sat mulg ce ail venit la dinsul. Ele erat ierl o mus-
trare, astAzi sint un indemn. i mine.... In noi st a. s6,
citigam acel mine !
4 Iulie 1904.

www.dacoromanica.ro
 STEFAN-CEL-MARE SI POPORIJL ROMANESC

I.
In toate colturile Rornamie1 serbarea MT Stefan-cel-
Mare s'a desfasurat intr'un chip vrednic de eroul ser-
bAtorit.
Ministerul de Instructie a luat numaT initiativa co-
memoraril si cheltuiala in unele locurl. OrIcit de bune
ar fi fost masurile oficiale, ele n'ar fi avut Ina nicTun
pret adevarat, ci ar fi Intepenit in ghiata formelor
moarte daca la Indemn n'ar fi raspuns de pretutindenT
un rasunet, un larg si puternic rasunet, In care se uniall
glasurile tuturora.
Insemnatatea serbariT sta In acest rasunet, In acest
ton cald, armonios, In acest ton vibrant, de argint si
de aur, prin care sufletal poporuluT rornttneso liber a
raspuns la atingerea Q11 varga fermecata a numelul
Jul tefan-cel-IVIare. Pomenirile de pretutindenT, cu a-
titea cortegiurT pompoase, on atltea discursurT, si maT
bune si. maT rele, se vor povesti In cartea ilustrata pe
care o scoate tot Ministeriul de Instructie ', care are
I Pomenirea Int qtefan-eet-Mare, Bucuret1 1904.

www.dacoromanica.ro
188 0 lupta literara

in fruntea sa pa d. Haret. Aid, Indat chip), mreata

qi adevarata Wire a iubirii Rominilor pentru trecutul
lor In cea mal stralucita, Infatiare a Id, se va vorbi
numai despre felul, nemteptat de Intelegator i de vred-
nic, in care s'a petrecut serbarea.
In BucurWT, lumea a fost neobinuit de tacuta i
de cuminte. Ziarele vestisera destul de rece aniversara
de jale i de mindrie, in articole stingace prin care
se zaria ambitia aceld mititel" care se slavia pe
dinsul insusi, de care vorbote Eminescu. Cetitorii ail
luat ce li trebuia: stirea ca la 2 Iulie se vor face ru-
gaciuni pentru odihna sufletului aceluia care a luptat
a luptat si a cugetat,mal mult decit oricine pentru
pastrarea, pentru marirea, pentru cinstea neamuld
romnesc. Si ail venit astfel, cu o ateptare din zilele
mart, dar mai cucernica decit oricind.
In tribuna oficial6, Arhiereii in odajdil stralucitoare
se apaza Innaintea mormintuld de lemn, de teiil spoit,
care Inlocuiete In Inchipuire pe cel adevarat, care se
afla departe, peste hotar (o clipa-ti trece gindul ca atita
parte din maretia mai noul e fata de cea veche, a
lui. Stefan, ca acest lemn de teiil vapsit fata de ve-
nica marmura a mormintuld din Putna). Se incep
rugaciunile mortilor. Intro cei de fata, foarte multi
vorbesc intre diniT, pe cind afara multimea sta li-
nitit i. plina de evlavie. Arhiereil ingenuuche, si
principii Ferdinand i Carol sint cei d'intaill cari pleaca
genunchii linga dinii. Tot de afar& se asculta cu mai
multa luare aminte cuvintarile.
Defflrile yin la rind. Intro cei d'intahl cari tree sint
purtatorii und steag pe care se deosebete In litere

www.dacoromanica.ro
 Stefan-cel-Mare i poporul romanesc 189

de aur cuvintul Sibiit, pe end de-asupra fIlflie pang-

lid cu colorile Italie!: e un glnd trist de departe, care
sta ascuns in cutele acestuf steag ce .nu samana cu
celglalte; puOnif cari at bagat de sama trecerea stea-
guluf razlet,, II simt ochif plinI de lacriml. Apol sco-
rn% cu copiif marl i. mid cari tree, In uniformele lor,
ca niqte adevaratf ostaT, pe chid tricolorul luminil
care-I uneste pare un Indraznq tricolor de biruin0,
trezesc In mersul lor aplause, care n'at nimic formal
i nimic impus.
Tacerea se face: locul dintre tribune e gol. Corurile
care s'at Inna4at adinioarea ca o mulOmita, catre-
cerul de unde s'a pogorft sufletul erouluT, at amqit.
Scolaril, muAimea, lumea oficiala, ateapta, ceva care
nu e de toate zilele: Inohipuirea vremurilor moarte
care va trece, In armele eT, In nnrpura ef, In matasa,
catifeaua si aurul el, intre rIndurf Oranestf de astazl
care sint chemate a spune prin vesmlnt ce at fos1 .
glorioasele rIndurf Ornetf de alta, data, de atuncea.
BuciumaiI trec: buciumele sint mute, cad stafiile
nu cinta. Dar un cintec, un mare cintec se pregatete
In Mimi, In acele multe inimi ale oamenior de astazt
prin care trece vi4a veche, viAa vepica, a neamulul:
un clntec de parere de rail, un cintec de mindrie, un
cintec de nadejde. Trec calarqif In rInduri, trece stea-
gul, trec copfil de casa.... Scinteietoarea Intrupare a.
luI Stefan InsuI trece. Si un nemargenit freamat de
aplause se ridica din marea mu4ime tacuta pang, a-
tuncI, pe cind ochif In lacriml aT oamenilor ce nu se
cunosc Intre sine se cauta pentru all marturisi bucuria
ca at vazut macar atfta din ceia ce a fost: vrajirea.

www.dacoromanica.ro
190 0 lupta literara

gin aur i stote scumpe, prin mersul solemn al unuf

mindru alai* pe calul, impodobit cu harsale, a luf
tefan strabunul.
*i. In acest timp clopotele sunad in tot largul Ro-
maniel, clopotele grele din bisericile ormelor, clopotele
umile care chiama pe satenf la slujba. Din Bucuretf
venise un indemn pentru o serbare, dar dragostea fie-
caruia a dat in fiecare loc o alta Infatiare acesteT
serbarf si fiecare a fost mindru ca a gasit ceva nod
pentru a cinsti pe tefan-cel-Mare. Unifca la Rimni-
cut-Sal-atau scos un ziar anume, altif ca la Bur-
dujenf au poftit toata teranimea din imprejurimi la
o pomenire Impreuna in umbra codruluI, care tie ma,
de bine de luptele i jertfele noastre ; la manastirea
Agaftonuluf, micil colarif s'at prefacut in ostaii luf
tefan. La Borzestf, undo legenda pune leaganul ero-
ului, mil i mil' de oameni, In haine nemtet1 i in
sumane i cama1 albe, ad Ingenunchiat Impreuna supt
cerul albastru pentru pomenirea -luf tefan. La Boto-
ani, la Ia1, cortegil istorice ad trecut Innalntea pH-
vitorilor,micatf cind erad Romini, ca i In capitala
tea
II.
La Putna, clopotele sura de cu seara, In turnurile
care sint poate prea bine drese i vapsite ca sa, poata
aminti dupa cuviinta trecutul, precum mormintul e
prea acoperit de podoabe pentru ca sa se vadeasca
deplin celor ma de mu1t1 caH ar voi sa-1 vada. Din
unghiurf de munte, din asezarile albe ale -Oil(); din
ormele napadite de alte neamurf all venit drumet,1 fara
de numar. Pletele lung! flutura pe umerif voinicf, ochif

www.dacoromanica.ro
 *tefan-cel-Mare i poporul romnese 191

tintesc mindri Innainte, in carutele uoare care due

pe satenT, pe eel maT adevarat,Y, mat sigurl urma,1 a!
lupttorilor Voevodului Moldovei triumfatoare.
0 zi intreaga el a stat acolo, teranii, ateptind
tacuti rindul lor ca sa, fad, rugaciunea pentru tefan
i ea sa aprinda luminarea lor de zece craitarl Intro
cununile scumpe i grele. A venit, siad facut cruce,
a vlzut aprinzindu-se lumina care Inchipuia recu-
s'at dus acas, fara, sa cumpere de la
notint,a, lor, i
negustorif de oglinzi i cioburT, de la propinatorul"
cu yin i rachia, cari-I ateptail. Am auzit ca, dol dug-
manT s'at Impacat pentru ca, nu se cuvine sa, se a-
propie cineva cu inima plina de ura, de mormintul lui
tefan. i, dupa, aceti calatori, a venit altil i altil,
In toata ziva de Dumineca, pana ce fiecare sat i-a
vazut sfintul din Putna.
$i eu cunosc i o alta pomenire. Undeva, Intr'o larga
i frumoasa Ora. Ce gret e drumul la Putna, grell
prin cheltuiala i greu prin piedeci, care nu se pot
infringe ! Prin tacerea dimineiY limpezi pare di yin
de departe, de foarte departe glasuri de olopote, sunet
de buciume, tropot de cal si zinganit de arme; pare
ca in zare flutura steaguri. E astazT, a fost ierT, va fi
mine?... Ochil se plead, pe rinduri de carte, i o la-
crima cade, o lacrima calda,o lacrima roditoare.
Marire Tie, stramos dint i mare, ma ae puternic
i dupl moarte!
18 Iulie 1904.

www.dacoromanica.ro
 0 COMUNA RURALA DIN ROMANIA

De curind s'a luat mAsura de a se alcAtui monografir

ale comunelor rurale. MAsura e bunk dintr'un punct
de vedere: din acel tiintific, pentru ck astfel se va
qti oda-IA, ce e i. acest pAmInt necunoscut pe care-
patriotiT de profesie II numesc cu ifos tara noastrA",.
cum ar zice: oaia noastrk", boul nostru" s. a. m. d.;
apol i aceasta s'a avut, fireste, mult maT mult In
vedere , din punctul de vedere practic, pentru a se-
cApAta astfel o bask pentru schimbArile ce trebuie sk
se facl, rnulte, hotarltoare i rApezl.
De planul IVIinistruluT de Interne de a cApAta des-
crierea satelor romnet1 s'a vorbit la Inceput, cu lau-
dele cuvenite. De cArtile ce at cAutat sl Indeplineasck.
acest plan. s'a vorbit maT putin. TotuI ad apArut citeva,.
i o broprA, doug cu tiparul urIt al Imprimeriel Sta-
tuluT s'at putut decoperi pe un colt de masA la vre-o
Biblioteck. La Ministerit vor fi fost cetite aceste mo-
nografiT geografice, dar publicul n'a cApAtat tiintk de
ele, nicT prin ziare, nicT prin vitrinele librkriilor.
Cele maT multe nici nu meritat cinstea de a fi.

www.dacoromanica.ro
 0 comuna rurala din Romania 193

semnalate. Ideile cele mai bune cad Inca la noi de

cele mai dese oil in prostie sat in specula. Precum
se organisase odinioara o adevarata companie de ex-
pldatateri, in parte strain!, pentru dictdonarele Socie-
tAil Geografice, asa se vor lace si asociatii pentru
monografiile rurale. Din citeva tablourT statistice, maT
molt sail mai puOn desavirsite si care se putead
primi si direct de la notarl, din clteva note istorice
false si judecAT partenitoare si usuratece se pot face
brosurile, din care urmasiT vor fi adusf a judeca aceia
ce a lost satul Peritoril-de-foame, satul Murdaril, satul
StorsiT 0 VinduW la inceputul veaculul al XX-lea, veac
de mare lumina pentru Omenire.
Intre astfel de crticele pentru cistig 0 chiar fait,
comparatje cu dinselese infAiseaza in felul eel mai
avantagios cartea, de curind iesita, a d-lui A. V. Wei.
D. Gide! a facut si cercetrl istorice, a Onut cursurT
libere la Facultatea de litere si a tipkit acorn In urrna
clteva brosurT, scrise foarte frumos, pe intelesul pope-
rului, pentru a-1 dezbara de acea dragoste pentru
buniT crestinT rusi care dainueste Inca in multe parti
si se mai adauge pe ling& atitea ratacirT si primejdii
de la sate.
Satul ce si-a ales d. Gide! e asezat destul de aproape
de Bucuresti: Bragadiru (numele-T vine de la un Ghica,
proprietar al mosiel, care Ghica, Constantin Ghica, a
fost brigadir in .oastea ruseasca), Bulgaru si Cornetu,
reunite hate() singura comuna, supt numele de Bra-
gadiru-Bulgaru, avind 1541" de suflete, se afla numaT
la opt ohilometri de bariera Capitalel Regatulul romin,
Tiber, civilisat 0 democratic (o! mai ales, pentru
13

www.dacoromanica.ro
194 0 luptg, literarg,

teat& potaia clubtrilor). NiMeni nu poate avea pre-

tont,ia sg, ggseasc aid, ling& Dung.re, nu departe de
Balcani, sate ca acele asezarT omenest infloritoare ce
incunjurg, orasele marl, capitalele Europa centrale si
apusene. Dar s'ar putea crede totusl, Mr& multg, In-
drzneal i naivitate, cg, In raza Bueurestilor traiul
.ergnimiT trebuie sg, fie bunisor, mal kin; orlsicum,
decit In altele din satele sesuluf;
Cartea d-luI Gide risipeste aceaSta, Tusk.
In comuna Bragadiru-Bulgaru sInt -oamenr carfstag
in tainie cu un Singur mic ochid pentru lumina, sint
odAl, In care dorm la un lee treT familiI Ong, Ta vnzs-
pre2ece insI, In care, In camere "scunde eu lut .pe jos,
aproape far& ferestI, groaza de frig Inchide In 'cursul
ierniI de sese IunY pe toate acele nenorocite fapturT,
aproape animale, care si-ag. IntovgrIsit'srgcia. Sint
acolo plapome care -par unse cu pg.tbr4", 'perine
negre; paturl de seindurl goale, pgtet,I gel; ea vecinI
stall iarna vitele, porcu i pAsgrile. Sint eamenI cari
muncesc din gret din zOrl i pAng, innoapte i cistigg,
pentru aceasta septe gologanl de anima. Strit prinzurl,
vesnic acelasI, cu ceap, m 11ig i conserve In c:4et
care dad gastritg,: carnea pe care o Inghit acestI s-
ten! stilt frimile porculul de la Craziun. GrAdinile
grit pustil; loatg, iarna trece 'Mfg, nicIo -munca,, VAT
acesti nenorocit,,I stind ca niste dobitoace alro4ite
In nespusa- duhoare a -spelunciI. Dacg, se aflg, eranT
bogaV cli muile de 1l, Oran! cari ti ceti si"-sdrie
(nicI 40 la' seta .barbat,I, nia 12 la suta:tfeinel), nu fa
niclunul care sg, ntildeartng, la tin lob ea tog copiil
WT. Nu e niclunul In care e'Vadg, energie,

www.dacoromanica.ro
 0 comma rural& din Romnia 195

tivg, Incredere, o .scInteiere de luming, o .Incordare de

muschl spre o stare mg bung. Se pare chiar cg rasa
decade: fetele -de 15 anT aratg ca si cum ar fi de 11_
femeile de 30 Sint batrine, muncitorli fabricil de spirt
sint rgpede toropitT de muncg i fabricantul aduce Pe
aIiI cu selele maT bune.
Dad, Intrebi pe acestI oamenl ce e de fgcut, eT au
un singur rgspuns s fi se dea pmlnt. Dar cu acest
pgmint nu tii ce sg facg: zarzavaturile Sint doar
treaba Sirbilor" ; alte IntrebuinOrt ale arineT slut
treaba VInzarea produselor se face frg
nicTo socotealg: cu preVarT proaste. lama nu se-ggseste
nicTun fel de lucru. Tog. slut ca implilitag in solul sa-
tuluT; ce este ceva mai departe, nu still. De *A., n'al).
micTo -ideie limpede; -nu iubesc niel Auvernul", e nioT
pe Rege, de care still si mg putiin 1i-1 aSgmuidsc du
Alexandru al 'III-lea, Tara
*
Orice generalisare a acestor condi-VT ar fi pripit,
gresit i fcgtoare de _rt.
Dar totusT care du de irIim,. care ofn cu'prevedere,
care om ci trieg pentru 'triitor 'nu va zice, fa de
aceastg precisg constatare .localg: trebuie faciit beira".
Dar' care ceva ?
Rgspunsul ilu tioate s fie decIt unul singur: e nevoie
de organisare si de luming.
cartea veche a adus oarecare folos: via4a tine-
rilor aratg sg fie ceva mg aplecatg cgtrg ImbungtAir1
si prefacerl decIt a bgtrinilor, 4coa1a noug, praeticg,
poate face si ma ault. In- satul de care e vorba, on

www.dacoromanica.ro
196 0 luptg literarg

un invMgtor osindit pentru furt, e, In adevgr, ceva

mal greti. Dar, cind omul va InOlege c vi* e fg-
cutg ca s'o trteet1, nu ca s'o suferi, cind va intelege
cg drepturile albgstrimil" II slut asigurate i 1u, cind
!el va da samg cl bogAia nu vine de la noroc i de
la hrgpire, ci de la munca luminatg, atund va fi altfel
ei in Bragadiru-Bulgaru. Pentru ca aceste schimbarl
in suflete sg se petreacg, trebuie sg se amestece In-
vg0toru1 i preotul, mine poate i notariul cel nod,
si nicl o mgsurg nu poate fi prea asprg pentru a-1
aduce la datoria lor 1.
Organisarea e chematg a desgvirci opera luminil.
Banca popularg e deocamdatg organisarea, orlcit de
criticabilg, a micilor capitale. Intinzindu-se obiceiul de
a se lucra pamintul in de-avalma, supt ocrotirea ad-
ministrAieT, s'ar face !mg un mare pas de organisare.
Ideia d-lut Gide! de a se crea burse ale muncii, care
sa argte sateanulul unde i se cere munca, e ei ea
foarte bung, ei realisarea el ar aduce i insemnatul
kilos GA nu s'ar mal hrani Bulgaril, Sirbil i Rutenil
inteo a.ra al cgreia fit muncitorl mor de foame.
n'ar putea care acel ,oStat", acel Guvern", care e
el OraMlor, fiindca el 11 platesc mal Inuit ei cu o jertfg
Inhl mare, 55, organiseze desfacerea cu preOl potrivit
st zicem : tot prin Bancile popularea produselor ce
se risipesc acum pe pretarl de nimic in folosul fiche-
lelor evreiectl, greceetl ei bulggreetl?
25 Inlie, 1904.

1 g de mirare eh de putin a fAcut oastea pentru a deprinde

pe tineril erml en nevoile cele ma! radimentare ale culturit

www.dacoromanica.ro
 CORESPONDENTA LW' ALECSANDRI.

Intaia parte din corespondenta luT Vasile Alecsandri

a apgzut supt Ingrijirea d-luT Ti. Chendi si a d-ref E.
Carcalechi .

Cine s'ar atepta s &ease& Orerile poetulul asupra

chemaxiT sale literare, ideile sale asupra marilor Intre-
bAd ale vietiT, portrete bine schitate ale contempo-
ranilor, descried meteugite, judecAtT despre cArtile
vazute de dinsul, s'ar Inela. Alecsandri fa.cuse studiT
foarte ware, pe care *nu le-a complectat nicIodatl,
Intr'un traiU din care distractiile luau cea maT mare
parte. Cetirea sa era de tot restrins; vara intreagl
1 Socec, 1904.Se da si note folositoare. 0 bibliografie foarte
complet i IngrijitA se aflA Innaintea volumului. Al doilea tre-
buie sa cuprinda scrisorile francese, multe la numAr, ale poe-
tuba. Cred cA n'ar :rebui O. se reproducA precum s'a Mout cu
corespondenta lul M. KogAlniceanu, apArutA In Convorbirl li-
terare"chiar textul In limbl strAinA, cAcl, oficit de multA obis-
nuintA ar fi avut Alecsandri in vorbirea limbiI francese, el o
scria slab ei fArA coloare; dacA s'ar face altfel, atltia cetitorI
n'ar putea deschide volumul. 0 editie francesA cu traducere ar
costa prea mult i n'ar rAscumpAra cheltuiala printr'un mare
folos. De sigur cA la sfIrsit vom avea i un indke de nume.
Astfel pentru Intlia oarA se va InfAtisa Inteun chip cu totul
vrednic corespondenta unuI scriitor romin.

www.dacoromanica.ro
 198 0 lupt/ literar&

i-o petrecea privind din cerdacul case sale din Mir-

cetI frumuseta, totdeauna aceia1, dar vesnic nouti, a
cerurilor de Iu lie i August. MTV le clasice ale tuturor
literaturilor au rAmas Inchise pentru dinsul, i din li-
teraturile contemporane el cunotea numaT, intr'un
chip uor, pe cea francesl, incepind de fa romanticiT
gel marT, pe cari a c&utat, dup puterT, s-1 imite.
Cartile erad pentru dinsul un mijloc de trecere a tim-
puluI: niclodata ele nu i-ail stors un strigt de admi-
ratie, nicTodat& ele nu i-adimpus s& cugete maT mult&
vreme la intelesul lor, s& scoat& din ele invAtaminte
i. IndreptrT. Veselul ciripitor n'avea privirea pAtrun-
zAtoare a vulturuluT, nici nevoile acestuia de aier mult,
de lumina bogata, de innltime, spatiu i raze.
NicT oameniT nu-T erad bine cunoscutT, afar& de
un mic cerc de prietenT, intro cari se simtia bine si
pe cari-T chema cti bucurie acas& la dinsul, In zim-
bitoarea locuint& de tara. Politic& a facut putin& si
far& mult& tragere de inima: il incAlzia doar cutare
chestie special& sad chestia evreiasca, In care era an-
tisemitul cel maT hot&rit.
N'a prea calatorit. In straingtate a c&utat numal
oraele unde se duc de obiceit boieriT notri i care-I
erad aa de cunoscute, !nen nu mai vedea nimic In
ele. Paginl ca acelea ale schitelor de drum in Maroc,
alcatuite in tineret, nu se maT intilnesc in opera lul.
If placea s& se stramute numaT In locurile unde era
sigur sa gaseasca tot confortul i multAmirf fine pe
care nu le putea da tara.
Tot boier moldovean tipic era el i In ceia ce pri-
veste legaturile sale cu trecutul i cu acea parte a

www.dacoromanica.ro
 CorespQndenta luT Alecsandri 199

presentuluT care e viata teranimit Scrierile istorice le

privia ca facind parte din domeniile specialitatif. Cu
sateniI sal va fi fost bun, dar mindria stapinulul de
pamint, a domnuluI de oamenT nu I-a lasat sal! piece
privirea pang, la smerita bogatie de simtir1 a teranulul.
Cel ce a strins si a prelucrat poesia populara, n'a
stiut, de fapt, ce se petrece in inirna celor de cari a
fost incunjurat mat mult in viata.

Decl corespondenta luT trebuie sa aiba maI mult un

interes biografic decit unul fiterar. Si asa si este.
Ea se imparte in acest d'intaia volum, astfel: seri-
sorT catre d. Maiorescu, scrisori catre d. Iacob Ne-
gruzzi, scrisorT catre Papadopol-Calimah si scrisorT
catre d-na Paulina Alecsandri.
Cele d'intaill sint de tot putine. Alecsandri s'a raliat
la miscarea Convorbirilor", dar n'a avut legaturT per-
sonale cu conducatorul Junimil". El se adreseaza,
d-luT Maiorescu mai mult ca ministruluT, cerindu-I a-
numite masurT si hotarirl. Scrisoarea-raport despre bi-
serica romina din Paris, scrisoarea-schita, despre bi-
serica din MircestI slat dintre cele mai intinse si maT
in grijite ale colectieT Chendi-Carcalechi.
Din potriva, poetul a scris foarte des d-luI Negruzzi,
ca redactoruluT Convorbirilor". Pentru productia lite-
rail a lul Alecsandri chiar, pentru felul cum el judeca
scrisele altora in general intr'un chip foarte usor,
dar mai totdeauna prietenos pe cit se putea, chiar
iertator and era vorba de cifieva care-I jignise
aceste scrisorI aa o mare insemnatate. Se vede mal
ales cit de fara pregatire, fara cugetarI indelungate

www.dacoromanica.ro
200 0 lupta literara

asupra unul subiect i felulut cum el s'ar putea lucra

mat bine, Incepea Alecsandri scrierile sale. Se vede
insa iara1 ce insemnatate punea el pe unele semne
de recunoatere din partea lumit, care de cele mat
multe orl n'an nictun prat : complimente de salon,
laude ale confratilor, . a. m. d. I s'a parut totdeauna
ct premiarea sa de Felibrit din Sudul Franciet, cari
far l. a discuta seriositatea loraclamag pe un Latin
de foarte departe, i s'a parut c aceast premiare e o
mare izbinda i un mare noroc, nu numat pentru el,
ci i pentru tara. pentru neamul sag. Tresart de uimire
cind 11 vezt punind odata a1atur1 luarea Plevnet si in-
coronarea hit la Montpellier.
Papadopol-Calimah era, in adevar, un prieten intim
si, fata de acest coboritor de homn, Alecsandri iea
un ton mat cald i se spoveduiete mat deplin. Iar4T,
foarte multe tirY despre viata zi de zi a poetulut.
Multe apreciert cam eicagerate ale Insemntatil lite-
rare a corespondentithir sag. Pringerf miscatoare, din
anil din urma, pentru merartea fratelut sag Iancu,
pentru boala sa proprie, pentru neplacerile ederit in
Paris supt cerul rag, far& lumina, al iernit nordice,
in isolarea strasnica a marilor multimt straine, In o-
cupatia W placere a visitelor goale, a prinzurilor de
gala, In care el, ministrul unlit Stat mic i privit cu
banuiala, se simtia aa de putin, pe cind era deprins
sa fie aa de mult In palatul din Sinaia al Regelut
Romaniet, unde Regina-cintareata II privia ca pe un
maiestru In arta amIndurora.
Ceva desplacut e, aict, staruinta cu care Alecsandri
cere hal Papadopol-Calimah sa-T dovedeasca In public

www.dacoromanica.ro
 Corespondent:a lut Alecsandri 201

presupusa i cu totul neadevgrata obIrie din

nobilit Alessandri at Venetiet.
Fa A. de d-na Paulina Alecsandri, poetul se aratg
un scA p1M de cea mat adevgratg iubire 0 de ingri-
jirile cele mat delicate. Scrisorile vin din strgingtate,
din Sinaia, din Bucuretf, pentru a face ca sotia rg-
masg In Mircett sg se bucure i ea de cinstea ce se
face sotulut glorios, de izbindele pe care el le cIOiga.
Cetitorit volumulut I-it din aceast Coresponden0
nu vor afla un Alecsandri not, dar, algturt de multe
noutg din viat:a lut Alecsandri, colturt simpatice dirt
sufletul celut mal bogat i mat zimbitor dintre poetiT
literaturil noastre mat vecht.
1 August 1904.

www.dacoromanica.ro
 MAMA Lift STEFAN-CEL-MARE.

Stefan-cel-Mare a intovarasit In tinere0, pe tatal

sail Bogdan, atuncI cind el apara pe cimpil de lupta
cinstea Moldovel i numele el bun. Dar In Scaunul
MoldoveI nu statea MO Bogdan-Voda, ca Doamna,
Innaintea careia sa se plece frur4ile, mama luI Stefan.
Numele eI de Oltea, In mirenie, iar in viata caluga-
reasca Maria, nu se intimpina decit In pomelnicele i
hrisoavele amintitoare ale flulul care n'a uitat-o. Se mai
stie ca fratele e se chema Vlaicul si era decI un
Muntean. Dar eine a fost ea, din ce Inc anume si din
ce pariatI, care i-a fost soarta afara de iubirea dom-
neasca, ce a luminat-o o clipa ca o raza trecatoare,
in ce imprejurarl s'a stins, nu se poate spune. Si
astfel nu vom cunoaste poate nicIodata femeia care
a dat luI tefan cucernicia luI, bunatatea fata de cel
de aproape si de col de departe, pietatea fAa de stra-
mosI, gustul pentru lucrurile frumoase i putir4a de
a uita de sine, care incununa pe oamenil in adevar
marl.
Acum citeva saptaminl, am aflat Insa, printr'o scri-
soare a d-luI C. Moisil, profesor la liceul din Tulcea,
el la manastirea Pobrata, zis astazI Probota, se vede

www.dacoromanica.ro
 Mama luT Stefan-eel-Mare 203

Inca piatra ce acopere cenusa Oltel. Pe ea stilt scrise

aceste cuvinte, In slavoneste, limba StatuluT, a Bise-
riciT si a Invataturil pe acea vreme : Aceasta este
groapa roabel luT Dumnezet Oltea, maica Domnului
Io tefan-Vodg,, [care a murit] fn anul 69..., Novembre
In 4". D. Moisil nu cetise anul si nu dadea niel des-
criptla pietret Din comunicarea d-sale iesia dee! ca
Oltea a murit sail a fost stramutata In acest mor-
mint ctadva In Domnia fiulul eT.
In calatoria ce fac prin tara pentru alcatuirea ca4i1
mele Sate si mngstirl" am ajuns, Intr'o caId, sening,
si frumoas zi de Iu lie, si la Pobrata. Am vazut mor-
mIntul OlteT, am cetit pisania luT In intregime i vin
sg, vorbesc astazI cetitorilor despre Oltea care a nscut
pe tefan-cel-Mare.
Pobrata, despre care se va vorbi pe larg In cartea
pomenita chiar acum, e o mangstire parasita, ale aril
chiliT ail ars si nu s'au mat facut de loc. Focul a
crutat Insa, din fericire, biserica, una din culmile la
care s'a ridicat in vremile cele maT bune mestesugul
de cladire al stramosilor nostri. Un turn elegant, sup-
.0.re i ginga,s, se ridica de-asupra uneT puterriice cla-
dill, care impune prin Innaltime, prin grosimea ziduri-
lor i farmeca prin masura aleasa a tuturor proportiilor.
Ea a fost facuta de Petru Rams, fill din florT al luT Stefan,
si de Doamna sa, Elena, ale caror morminte de mar-
mura, mgiestru lucrate, se vad Inteo despartire anume
a bisericiT, menita de la Inceput odihnef Domnilor din
singele ctitorilor.
Dar Pobrata e maT veche decit Rares. Inca de pe
vremea luT Alexandru-cel-Bun, bunicul luT Stafan-cel-

www.dacoromanica.ro
204 0 luptA literara

Mare, era in mijloc de codru a biserica a Sfintuldi

Nicolae din Poiana. i ast&zT i se NIA ruinele In vale.
Cind Petru-Vod& si-a ridicat prinosul de inchinare sfin-
talul ierarch, el a str&mutat aid pietrele de morminte
puse de InnaintaliT saT pe gropile rudelor lor 1, tin-
preun cu ele, de sigur, i ramitele scumpe ce aco-
penal). Astfel s'a adus aid piatra unuT Petru-Voda,
fiul luT Stefan eel vechit" i nepotul de fit al luT
Alexandru-cel-Bun: ea e In pridvor, intre pietrele boie-
rilor din deosebitele vremI, Astfel s'a adus i piatra
ce acopere pe Oltea.
Ea se afil afar& din biserica, ling& zidul ce st In
fata chiliilor arse, intre o lespede de pomenire din
1467, care pare i ea domneasca, de si nu a unuT
Domn, a unul fit legiuit de Domn sat a uneT Doamne
purtind cununa, i Intre alta din 1606, a unuT Vornic.
E o piatra, dar o piatr& bung, tare, care se apropie
de marmur: slovele sint marl, foarte lamurite, sapate
fin i desluit; lipsete numaT coltul de jos, din dreapta,
unde era scris sfirsitul insemnaril luT Stefan, adeca
dou& litere i titlul de Voevod", apoT cuvintul a
murit". In mijloc, ca de obiceid, slut sapate frunze In-
tretesute. Totul e mic, simplu, dar foarte cuviincios.
Inscriptia, pisania e aceia ce am dat mal sus, iar
pe slavonete urmatoarea: sa estt grobt I rabi bjiia
Oltea mtre gna Io Steffan Voevoda] I preastavis]e
vleato 6973, Noemvri 4". DecT avem data sigur& a
mortiia morta, nu a stramutariT In mormint, cum
am crezut aiurea. Ea este aceasta: 4 Novembre 6973
de la Facerea LumiT, sat de la Hristoscum socotim
astazT-1465. In adevr la 1466 Stefan, Wind o danie

www.dacoromanica.ro
 Mama luT tefan-cel-Mare 205

tocmal Pobratel vechT, pomeneste Intro mor, pe linga

parintele sll Bogdan, si pe mama-sa Ottea (Maria).
Ea a murit decT dupg, opt anT de la venirea In Dom-
nie a fiuluT sau si a sirntit bucuria celor d'intaill bi-
ruinte ale lul tefan ; ea a trait s vada pe iubitul
el rasbunat Impotriva aceluT ce-1 ucisese si-I rapise
stapInirea dreapta asupra MoldoveT. Ea Inchise ochil
cIteva luni numal dupa, ce tefan iu. Chilia i atinse
astfel una din #ntele DomnieT luT; ea Inchise ochiT In
mijlocul desavirsiteT siguranO, din launtru si din afara,
cistigata cu armele. Ea nu plea, de linga fiul eT in-
nainte ca acesta fi lntemeiat casa, aducindu-s1
de la Chiev Intaia sotie, pe fata de cneaz Evdochia,
si In Miami fill de Domn Alexandru, care purta nu-
mele venerat al luT Alexandru-cel-Bun, IT ridea un n epot.
AtuncT manastirea Putna nu se cladise Inca, si asttel
cea mal vestita dintre manastirile domnestT era aceasta
Pobrata, cea din urma din ctitoriile batrInuluT Ale-
xandru. Aid i se facu loc, de sigur chiar In biserica
veche, si se scrise inscriMia, care nu da raposateT
declt acest titlu, aqa de smerit i totusT asa de mare:
mama luT tefan-Voda".
Mica piatra nu mal poate sta unde este l Am rugat
.pe vrednicul preot de la Pobrata s'o stramute In locul
de cinste ce se cuvine, lInga Voevodul Petru, cc era
earns din carnea el, si linga Doamna WI, Elena. Dar
aceasta n'ajunge. Gind stramutarea se va face, lutn-
du-se si pamIntul In care s'a prefacut trupul blagoslovit,
oamenT marT si multi sa vie acolo, pentru ca i astfel
S'a mutat In biseria, si a piatriL nou s'a adaue, din ordi-
mat ministrulul Spiru Haret, cu o inscriptie, ce mi s'a Mut o-
zioarea de a mi-o care.

www.dacoromanica.ro
206 0 1upt5, literarg

rs& se arate recunotirqa poporuluT romttftesc pentru

tefan-ce1-Mare. Femeile neamuluT nustru, earl ail tfiut
s serbeze prin darurl de marmInt inaia pomenire
a luT tefarr-ce1-Mare, s acopere cu prinosul lucruluT
lor mica pia7tr pe care sta, scris numele maiceT.luI
tefan-ce1-Mare, i din banul ce 1-ar stringe ele s'ar
face cel mO frumos acoperemint de marmura pentru
locul de odihn 1 Oltel. i, astfel, -supt lespezile lOr
greoaie, Voevozi, Doamne i boierl vor treslta de bu-
curie sirAind iar4 viatA n 16.6au1 pustiq, o via0
de aducerl :aminte, de incredete 'de avint.
8 August 1904.

www.dacoromanica.ro
 DOBROGEA DE ASTAZI

Prefectul judetalui Constanta, d. Scarlat G. Virnav,

tipre0e, intr'un mare .i bogat volum de 219 pagini
in folio, expunerea asupra -situatiei generale a jude-
.tului In anul 1904".
D. Virnav e inginer si a condus mat mult. vreme
Scoala de Poduri si Sosele din Bucureti. -.Socotelie
tablourile statistice Ii intereseaz/ mai mutt decit
.pe cetitorul obinuit, i ele ocupg cea mai mare parte
din carte, formind un element de informatie . de cel
'mai mare prat. Cu atita mai mult, cu cit ele dad la
lumin pentru Intlia oarl resultatele noii cereetari
;al conseriptii Monte In 1902 i care va schimba in
tnele puncte pArerile de OM acum eu privire la. ju-
detul Constanta.
.

In expunerea d-lui VIrnav se arattt, in acela.11 timp,

Incarile acute .1 se anunt programul celor ce se ad
in vedere pe acest teren undo munca, atit de mult .

ceruta., poate aduce foloase ,a.sei de mart .

*, *
A -fost nn tinp .cind nu glsiam destule euvinte'pentra
ka ne -plinge de aced.paddste cAzuta, asupra' bapeteror

www.dacoromanica.ro
 208 0 lupta literara

noastre nevinovate care ar fi fost Dobrogea: pamint

de WV, de stuhurT, de pustill, prin care la caldura
strasnica, serpele TO Incalzeste inelele verzT; pamint
de locuitorT salbatecl, neimpacag cu stapinireaoastra:
spionl rusI, Bulgaff iredentistI, TatarT maT rM decit do-
bitoacele, Turd Indaratnicl cari n'ail alt gind dedit sa
agoniseasca plata pentru corabia ce-T va duce in pa-
mInturile pe care le stapineste Inca Padisahul. Ce se
putea face acolo, pe un astfel de sol, cu astfel de oa-
men! si Intre astfel de vecinT: sus, Muscalul 0 jos me-
zinul luT, Bulgarul? NumaT doua felurT de oamenT erati
ispititl sa mearga 4n acest Tinut de nenorocire, doua
foarte interesante categoriT sociale din Romania de
la stIrsitul veaculuT al XIX-lea. Intahl Insirindu-I
dupa rangmembrul din elita", politica si. sociala,
care. stia ca se pot capata acolo pe preturT de nimic
moOT destul de Intinse si loony.' pentru cladit vile In
vederea Mari!: oft! nu si-ail Indeplinit acest scop si. se
gasesc astaz1 foarte bine! Apo! functionariT cari gasiail
, leafa singura prea mica pentru Innaltele lor nevoT cul-
turale de oamenT cu viciT civilisate, precum si acel
functionarT cari eraa Ina* pe fug& din toate partite,
pentru nepricepere sad purtarl rele, si cari cautail tm
co4 de umbra uncle sa-O poata adaposti neajunsurile
si pacatele: ce recomandatie ail fost aceste tipuri ne-
trebnice sail conrupte pentru noua stapinire roma-
neasca, InOlege orTsicine.
Despre01 pentru Dobrogea venia dintr'un Indoit
motiv: Pe de o parte, era durerea pentru pierderea
BasarabieT, care nu era rascumparata prin cedarea
clitre noI a unni pamint aproape cu totul strain. Era

www.dacoromanica.ro
 Dobrogea de astzl 209

apol desvirsita necunostint a imprejurariox dobro-

gene. Innainte de 1877 n'avusem niclun gind asupra
acesteT coaste a Mari! Negre, care trebuia sa ne ispi-
teasca totusT asa de mult, stiam despre sangeacta-
tele de Tulcea si. Chiustenge cIt stim si astazi despre
Tinutul Nicopolel sat. al Rusciuculul. Dupa 1877, att
aparutmultamita, numruluT celuT mic si lenit celeT
marl' a scriitorilor nostri si, nu mai putin, apatiel a-
siatice a publicululnumaT foarte putine cartI despre
Dobrogea : si. acelea aveat un caracter cu totul special,
si, precum nu erat complete, asa de nu vorbiail declt
unor cetitorl foarte rarT, chid s'ar fi cuvenit ca totT
sa stie ce am cistigat.
Pe acest timp Tusk chid noT nu pretuiam cucerirea
noastr, altif evniail la dinsa. Bulgaril au introdus
.

de la Inceput In crtile lor de scoal obiceiul, pe care

1-at Ostrat si pan astazT, de a trece Dobrogea de-
osebit de Romania, ca o tar& docuita de BtAgarT" si
deslipita de Bulgaria pe nedrept, prin tratatul de la
Berlin, care Incheie rzboiul ruso-turc". NicT despre
aceste pofte, noT nu stiam nimic.
Bulgaril dobrogenT, mal mulg in prtile TulciT, fiind
acolo In legatura cu colonille bulgarestl din Sudul Ba-
sarabieT, cumparara si el, cu lcomie, din foastele pa.-
minturl ale StatuluT turcesc, pe care acum noul Stat
romanesc le vindea pe-un cap, cu pretul cu care un
risipitor Imprastie o mostenire. ET se facura, astfel
proprietarl de mosioare pe care le lucrau bine si cu
folos. CeT din orase vgzurg crescind negotul, macar
in unele centre. *i uniT si altil constatara cu placere
ca, li se Ingaduie ars! vorbeascti limbaasa de mult
14

www.dacoromanica.ro
210 0 lupta literarg

Inc It nu li s'a cerut sg invete si pe a noastrg, pe care

0 astzI n'o stit vorbi 4.000 de locuitorl aT judetuluT
Constanta , ca li se las& libere scolile. Deci, pe clnd
Turcil, pe cari nu era nimenT ca sg-T lumineze, zbu-
rgtaciail In lume, Bulgaril rgmaserg Si tot asa facurg,
Nemtil din coloniT, Green din porturT, carora noua do-
minatie li vestia numal bine.
Inca de mult Dobrogea, ca i Bargganul, ca si sesul
Br6i1eT. era un pamint clasic pentru pasunarea oilor
Mocanulul din Ardeal. Mocanul 1nstarit se face Ins&
plugar. ceia ce e idealul orTcgrul Oran romln. Unde
se gasise atita pamint pentru Bulgar, se gasi si pentrti
Mocanul nostru. Si so gasi si. pentru teranul muntean
sat moldovean, pe care saracia-1 gonia de dincoace,
din tara".
Starea cea noua a coloniel, locuinO, de midi pro-
prietarT de toate neamurile, era astfel fixata. Si mica
proprietate. bine asigurata, asezata in apropierea Mara
si a Dunaril, isT aduse roadele obisnuite. Pamintul se
dovedi fericit, ridicind bolde irumoase. Pe dealurl se
culegeag strugurT si in adincimile lor se scotocia pentru
piatra.

Fata de marele avint economic a4, locuitorilor, Ad-

ministratia rarninea Insa necontenit in urrna.
0 singurg data ea se gindi sa na(imaliseze,si pentru
aceasta intrebuintg calea rapede si. violenta, ale cAril
ROA:Ise se vad la UnguilI. Pe clnd. trelauia cistigavea
kaouitorilor prim bieofageri. 0 impunerea culturif noa-
stre prin. vadita tg supeximritate.

www.dacoromanica.ro
 Dobrogea de astazI 211

La acest program s'a venit tirzit. Din el s'a aplicat

numaT partea Intain.
Pe cind profesoriT si oamenil de carte din Dobro-
gea nu se pricep si n'all tragerea de Mira& ce trebuie
pentru a raspindi cultura romaneasca, pe care eT InsisT
n'o cunosc, in cea maT mare parte, dedt neintreg si
superficial fac o esceptie hotarIta pentru d. Moisil,
directorul din Tulcea, ceT doT prefect1 de acum IsT
int.eleg misipnea si se straduiesc a o Indeplini.
D. Virnav a Inmultit scolile si bisericile, a cresCut
cu mult rqeaua de sesele si e pe cale de a transforma
orasul, care trebuie sa fie vrednic de splendidul sai1
port. i statisticele publicate acum marturigesc despte
ceia ce s'a indeplinit.
0 stabilitate desavIrsita ar garanta si maT mult
aceste resultate, si pate ar fi o masur& cuminte aceia
care ar da in minile Regelul de-a dreptal atribiAia de
a numi pe prefectiT dobrogenT, can Melva/A la Infru-
musetarea unuT Tinut ce Intrece si astad et bogAie
si fericire a populatieT.pe cole mai niulte din vechea
noastra Romanie.
15 August 1904.

www.dacoromanica.ro
 DOI POVESTITORI.

Tipografia Minerva" a tiparit In acest an Poves-

turbo" si oimil" d-luI M. Sadoveanu, iar o firma din
PloiestI, care Incearca de-o bucata de vreme si editura,
alegindu-sl une orl mai bine, alto oil mai raa cartile,
a pus In mIna publiculul un no1 volum al d-luI Vasile
Pop: De dragul celor mid". Cartile d-luI Sadoveanu
au foit bine primite si fara Indoiala c pe d. Vasile
Pop lumea noastra cetitoare 11 va Intelege si-I va ras-
plati prin Intelegerea eI miscata.
D. Sadoveanu are o rodnicie vrednica de talentul
sail; dupa carile pe care abia le-a dat la lumina, el
se va Inftisa, In scurt timp, printr'un volum de schite
din viata de razboill a teranuluI romln In 1877, si
parg din aceasta lucrare ail i aparuti aid si In revista
Luceafrul" din Pesta. Tharul scriitor i-a facut
despre cariera sa o ideie care nu samana, din fericire,
cu a Innaintasilor sal: i se pare, cu dreptate, ca orI-
eine are puterl trebuie sa le cheltuiasca si sa le chel-
tuiasca bine, adeca in asa fel Inch sa atinga clt mal
deplin idealele sale de frumuseta si s foloseasca pe
eft se poate mai mult oamenior Intro cari traieste,
conationalilor i contemporanilor sal, alta venind

www.dacoromanica.ro
 Do povestitorT 213

numaT In planul al doilea. El poate Inchipui luerurl pe

care, cind le povesteste el, le crezT adevarate si le
judecI ma frumoase decit lucrurile adevarate pe care
le e zilnic supt ochI: de ce si-ar Infrfna darul numaT
pentru ca din partea unor oamenT pretentiosT sa i se
aduca lauda cg, se destainuieste rar, deer, zic eT,
Inteun chip mal impunator, mal vrednic, maT desa-
vIrsit ?
Niel d. Vasile Pop nu e un lustruitor far& odihna
al lucrurilor ce de la sine apar lustruite ; scoala pro-
ductief chinuite, tulburate de auto-critica exageratg,
care trece prin nalubirea ca s'a Indeplinit In chip
tainic o opera desvIrit i vesnica, pentru ea la
urrea sa se ajunga la vadita neputinO, de a scrie,
Aceasta scoala nu e a sa. Fara. a .t,inea In seama ra-
ceala cu care ceT maT mulV ati Intimpinat inceputurile
sale, si Invingind, dupg, cIt tim, grele ImprejurarT, d.
Vasile Pop n'a contenit parig, astazT manifestatia sa
literara, i acum, cind el e chemat sa-1 iea.locul ce
i se cuvine In literatura tinerilor, scrisul i se va face,
de sigur, Inca, maT bogat, nevoia de-a se Impartasi
altora In ce gindeste maT ales i spune mat frumos
va fi mar puternica.
In acestl doT povestitorT mai alesi, pe ling& dinsir
In N. N. Beldiceanu, daca va sti sa se margeneasca
In subiectele ce se potrivesc cu sufletul sag si nu va
fi ispitit de nota sentimental, In I. CiocIrlan, In C.
Sandu, In Cercel, In N. Macedoneanu (BAaria), daca
nu se va Instraina, prin ocupAiile sale noug., de lite-
ratura romaneasca,generatia care se recunoaste, se
uneste, se Imbarbateaza si lupta Impreun astazT, iar

www.dacoromanica.ro
 214 0 luptg, literarg

min1 va fi staping pe viata neamuluI nostru, i-a ggsit

nuvelitil 0 romancieril cef not
Orlcine vede cg, aceastg generatie are un caracter
deosebit, de care nu se poate desparti, pe care nu-I
poate preface si In nurnele cgruia va invinge. CO ce
s'ati strecurat de la 1880-90 incoace s'all putut mul-
tami cu imitatiT, cu contrafacerl, cu variante; acestora-
laltI li trebuie ceva In adevgr not. In toate. Povesti-
toril de cari am vorbit &Al, Impreung, cu toatg Ig-
murirea i puterea trebuincioasg, aceastg notg. noug.
*
* *
Generatia de astzI are privirea indreptatg asupra
neamuluf intreg: In that& Intinderea luI geografica in
that& alcgtuirea luI socialg, In toatg desfasurarea luI
istoricg; pe dInsa o intereseazg that& RomInimea cit
este orlunde i. orl in ce strate, toatg cita a fost, In
ofIce vreme. OrIce dating, orlce amintire, orIce colt,
umil al sufletulul multimilor ferite In graiul lor are
pret pentru dinsa. i luarea aminte a el nu e rece,
curioasg, abstractg, ci caldg, frgteascg, bung.
Decl In alegerea, in gradarea pe care o face, cel
d'intgill loc II ieall aceia cari ail avut sall pastreaza,
maI mult firea neamuluI, fire anumitg, 0 originalg,
care-I e cel mar puternic drept la trail Altil ail avut,
dgungzI, slgbiciune pentru tipurile de tinerl modern1,.
din cale afar& de moderni, cu mintea in plete, inima
In toane qi talentul In mofturl ciudate, pentru natu-
rile bolnave, nenorocite sat ticaloase care se pot ivi
In aierul grell al ormelor marl, supt inrIurirea unor
civilisatii strgine, putred de btrine. Noug, cestor de

www.dacoromanica.ro
 Dor povestitorl 215

azT, nu ni maT trebuie baietandriT cu nevricale, baietoil

cu strImbaturT, MieteiT cu visarl goale ca experientla
lor de lume si de viata.; In laturT uritele figurT de carton
spoit, maimutoif de mucava! Prin literatur voim sa
traim In noT o adevarata viat si o viata, scumpa,
nou, si stim acum unde se gaseste ea, si stim cine
o culege si are puterea sa ni-o infatiseze.
D-luT Vasile Pop IT plac eel micP, (loci eel multI
si, daca te uit,I bine, ceT bunT, eel naivl, ceT curatT,
chiar daca ad pelita smolita a danciucilor ce se lupta
din arsice ca sa, stie care din eT va fi Imparat", sag
Incearca, ce poate spune din inirna unuT om o coarda,
Intinsa, pe un piept de lemn uscat. Trecutul IT las
-'liotarit la o parte; nu 1-a vazut luptind, nu 1-a auzit
plingind, n'a mers cot la cot cu dinsul pe ace1eas1
drumurT grele, mingiindu-I si ajutindu-1, si decTil las
la o parte. T1 lasa la o parte si pentru alte cuvinte:
d. Vasile Pop nu descrie, ci, ca maestrul sag Caragiale,
lasa sa, se Inteleaga, atinge numaT; stralucirea de ves-
mint a vremurilor ce s'ail Ingropat In aurul si purpura
lor nu-1 ispiteste. ApoT faptaceia ce cunoastem maT
bine, mat de-a dreptul, mg sigur de la acel oamenl
nu-1 priveste, cacT nu se incalzeste cind ea se desfa-
sura, mlndra ca un steag, in luptele ce s'ati potolit
de mult. In sfirsit, nicl dialogul nu e ceia ce-1 place
maT ales sa deacu tot dialogul dibaciu din Cersi-
toriI", cu teat& precisia de ton din schitele t,,iganestT,
cu toata notatia gingasa a vorbiriT teranilor InduiosatT
In Domnita". Nu,acest scriitor trage cu urechea la
miscarile ascunse ale inimiT, el pindeste innaintarea
&duller; el e un psiholog rabdator, modest si simplu,

www.dacoromanica.ro
216 0 lupta literara

si de a ceia se indreapta spre ceT cari all simtirea

maT adevarata si me gingasa.
Dar nu ca s scrie, ca Prosper M6rim6e, ca I. L.
Caragiale, opere de arta ingrijit sapate Intel:, marmura
frumoasa, si rece. D. Vasile Pop e un sentimental. Un
adevarat sentimental timid, care se rusineaza si se
ascunde, si nu un sentimental de parada, totdeauna
cu tirada 'n gitlej. Sentimentalul e Lusa foarte adese-
oil, in cealalta, manifestare a sa, un humorist. i astfel
si este un humorist d. Vasile Pop, dar iarasT un hu-
morist discret, care subliniaza, fara a zimbi, lucrurT
care sint insa si foarte duioase. Ce poate fi si maT
vesel si. mal duios cleat dulcile, curatele, albele sale
povestirT din viata copiilor ?
Si M. Sadoveanu a scris despre ceT mid". Ce sint
alta decit eel mid teraniT batrinT cari ospateaza
intr'o zi de serbatoare in bordeiul lor MIA veselie pe
tinarul strain si. vorbesc apoT innaintea oaspetelul a-
dormit de fiul lor mort, care era cam asa, dar..., dar
mai frurnos ; ce sint alta sfintif teranT cari in primejdia
mortif de min dusmana desfasura, in santurile umede,
reel, otravite ale PlevneT cele anal alese simtdri de
fratie omeneasca, cea maT nobila si mai tacuta jertfire
de sine, cea mal curata veselie a unor suflete ce aa
ramas limpezi ca ale copiilor ? Dar altceva II chiama,
in acelasT timp: din trecut it chiam umbre, si. el, ro-
mantic, daca voiti sa-T ziceti, dar romantic In aceasta
parte a creatiunif sale, el le urmeaza. Sint umbre
care pling vechl durerT, umbre desnadajduite ce nu se
pot odihni, sint umbre blinde care par ca n'at trait
nicTodata; dar acelea care stapinesc maT mult sufletut

www.dacoromanica.ro
 Do1 RovestitorI 217

scriitoruluf sint umbrele In zale ruginite, umbrele pd.-

tate de singe, umbrele care at facut fapte cind carat
Intre oamenl, care at petrecut, at but, at iubit, ad
luptat, ail cucerit 0 rsbunat. In veminte din toate
vremurile, in situa.til din toate treptele, Voevoz1, boierI
vechI, boierl not, haiducl pe acestia ni i-a dat po-
vestitorul intr'un curent care se vestete puternic ca
acela al povestirilor inferioare ca valoare artisticd,
fireste ale batrinuluI Alexandre Dumas, care, Intre
altele, a fost profesorul de istorie al poporulur frances.
In putine cuvinte, acestia sint eel d'intdit poves-
titorl tinerl aI poporuluI romin de astazi, 0 norocul a
voit ca scrisele lor sa, fie astfel Incit orkine din neamul
lor 11 poate Intelege 0 se poate inalzi de poesia sa,-
ngtoasa, din sufletele lor.
22 August 1904.

www.dacoromanica.ro
 CINTECELE DE VITEJIE ALE LU1
GHEORGHE COBUC

Gheorghe Cosbuc a dat la lumina, culegind din re-

viste care nu se prea cetesc, din reviste care se nal
si din manuscriptele sale, despre care prietenil spun
ca ar fi multe, un volumas alb, de o suta si citeva
foT, pe care 1-a intitulat Cintece de vitejie".
Apol el s'a Intors la ocupatiile sale de functionar.
pe care i-ar fi Ingaduit sa nu le iubeasca, dar din
care maT mult decit din stralucita luT poesie vine pi-
nea de toate zilele pentru el si pentru al sal. De soarta
carticeleT pe care a facut-o sa zboare in lume nu-I va
fi paslnd mult luT, nepasatorulul poet, in despretul
caruia pentru reclama, pentru recunoastere si pretuire
chiar, in neIncrederea caruia pentru prietenie, In iso-
larea desavirsita a cruia zace si o picatura neagra
de amaraciune.
Intre fabulele nesarate ale poetuluI de salon Florian
e una care vorbeste de soarta deosebita a doua pa-
sarT, prinse In cusca, precum poetul cu sufletul liber
e prins in zabrelele lumil sill cinta de nacaz lul, facind
astfel bucurie lumiI, la care nu s'a gindit. itTna din
acele pasarl era o mica pasare sura, care..a. murit

www.dacoromanica.ro
 Cintecele de vitejie ale luT Gheorghe Cosbuc 219

fiindca, nu i s'a auzit glasul. Iar cealalt, care traieste

pana la sftrsitul fabulel, care e veviica, oroncaneste
fttra Incetare din marele-I plisc lacom de corb nesa-
tins : pas sal uite cineva pe acesta i sa nu-1 dea de
zece orT cit II trebuie ca s mal slabeasca, putin cu
cintecul !
Cu cita caldura n'a vorbit presa noastra, prietenoas
pentru anume poetl cari se intsleg lesne i ca oamenl
i ca scriitorl, de cutare corb cu glasul funebru sag
de cutare gait& cu pene de Imprumut, cu. clta bucurie
n'a vestit neamulul romanesc noua opera a neobosi-
tuluI maestru ! Iar, clnd se IntImpla asa o nimica toata
ca un volum nog al luI Cosbuc, atuncl e o linite, o
tacere... DusmaniT de alta data nu se mal vd, dar
prietenil scriitorulul romin sint asa de discretl...
apoI cutare domnisor care stie toate intimitatile lite-
rare ale scriitorulul cu care s'a intilnit de citeva orI
la cafenea, te va trage la o parte OAT va spune, cu
toata crutarea sopotitoare a prietenuluI" fata de prie-
tenul sag, ca e pe sfirsite cu talentul luI Cosbuc, care
se mal Incearca numal din causa comandelor oficiale.
Tacerea cu care ag fost primite Cintecele de vi-
tejie" nu e de loc IndreptAita i, daca din motive
care se pot intelege, dar nu se judeca, poetul a
pierdut marele sag avint cuceritor din vremurI, consti-
inta fecunda ca el se gaseste Intro al sal cari-liubesc, ii
admira i-I asteapta ou nesat cuVintul,opera sa din
urma e Intru toate vrednica sa stea alaturT cu cele-
lalte.
* *
Cintaretl de vitejie" am maI avut noT, dar nu-I

www.dacoromanica.ro
220 0 lupta literara

prea cetim, fra a fi vinovag de uitare nemeritata, i

de nerecunostint. Pe la 1860 cinta din trimbita veche
a baladelor Dimitrie Bolintineanu: el facu sa, rasune
in auzul unor cetitorl cari pretuia foarte mult aceast
music& patriotica. i razboinica, ispravile luT Mircea
Batrinul, si ale Jul tefan-cel-Mare, i ale luT Mi141
Viteazul, i ale altora mal mid. Intentiile cintaretuluT
erat foarte bune i faima luT ptrunsese pretutindeni:
dar noT cari traim, astazT, in vremurl cind admiratia
vine mat gret, gasim ca balada de la 1860 era cam
slaba, ca, samana prea mult cu o tinguire de pastor,
si nu a unul pastor care sa fi pascut in adevar oile
la munte, ci a unuT pastor de pe scen care plinge
sentimental in poalele onorabiluluT public.
Nu trecu mult i, pe vremea razboiuluT, Alecsandri
lua, asupra-1 sarcina de a cinta pe lupttoril co mer-
geat, cu primejdia vietif, sa, smulga, din minile dus-
manuluT bronz pentru coroana Rage luT neatirnat al Ro-
mania El n'a facut balade romantice trecutuluT, ci a
socotit ca, poate fauri o stralucitoare platosa, de aur
pentru eroul ce statea via cu sabia in mina. El a scris
povestirT din luptele cu TurciT i a dat recunotintif
noastre pentru ostaT, mirdrieT noastre pentru biruinta,
increderil noua In viitor aripile largI ale odeT. i. Curtea
si natia i-aa multamit destul pentru aceasta.
Dar, cind ajungl astazl la aceasta parte din opera
lift Alecsandri, nimic nu t,i se misca, in suflet si lacra-
mile nu se coboara In ocht i totusT poetul national"
IsT daduse toate silintile, facuse ce credea el ca, poate
face maT bun pentru a raspunde asteptarilor ce se
formasera, increderil ce se pusese in el. Cause le neiz-

www.dacoromanica.ro
CIntecele de vitejie ale lul Gheorghe Cosbuc 221

bindeT luf erad acestea : lipsa statornica de putere,

de energie a talentuluT sail, placut, armonios, dulce
cacT alt1 plaminT trebuiad pentru a scoate slbatecul
chiot al biruiatiT muncite ! si, apoT, deplina necu-
notinta a luT, Instrainarea luT fata de eranul romin,
care, el, biruise: marele proprietar Alecsandri nu era
de sigur acela care putea vorbi In numele acestuT
Oran si pe intelesul lut
Puterea luT Cosbuc e insusirea MT de capetenie, o
putere gramadital inclestata, care zbucneste in putine
cuvinte zguduitoare sag care, deslantuita, ca in zu-
gravirea stralucita a navalel luT Mihal In lupta de la
CalugarenT, samana cu caderea prapastuit a unel na-
prasnice furtuni. Aceasta nu e nicT un pastor fido mo-
dulind din fluierasul sentimental o serenada pentru
stramosT, nicl un fin om de salon, un Innalt functionar
literar care, cu toata constiinta insemnatatit sale, de-
pune cununl de margele si for! de matasa pe groapa,
bine spalata de singe, i presarata cu nisip, a voini-
cior. Nu, acesta e urmasul until sir de preog de sat
de acolo de sus de supt munt6, undo e viata grea si
unde a fost totdeauna munc multa si lupta destula,
acesta e un aspru teran cu sufletul de stInca. Cind
ajtnge s vorbeasca de trecutul mare, in sufietul WI
care se deschide bate ca un larg vint de rnindrie, de
salbateca bucurie, pare ca si el ar fi fost dintre aT
hit Basarab batrinul, pastorul de oT" care a rapus pe
Carol-Robert,
stapinul teriT feudale,
ca i cum i el ar fi purtat arcul si sul4a i spada
pe urmele, sapate adinc de minia rasbunatoare, ale

www.dacoromanica.ro
222 0 hipta literarit

luI *tefan 0 ale luI MihaI, strabuniI, de fapta ckora

se Impktete cintind-o tare, limpede in auzul teriI
intregI 0 a neamuluI intreg. lar, cind se coboara la
luptele cele din urma, pe care le-at dus Ardelenil supt
steagul AustrieI, Rominil de aicl supt flamura nea-
muluI lor, supt liberul tricolor, el nu strigA in gesturl
teatrale, precum ax face-o orIce tirgovet aprins prin
Inchipuire, ci el, tiind bine ce s'a putut petrece in su-
fletele, Impktite ae multe simtirT, ale unora ca clInsul,
se opre0e induioat papa la lacrAml 0, dud rasurA
cintecul sn, el duce plinsori de doina, bocete de mama,
suspine de tovaral aI celor ce s'ag pierdut, 0 le a-
mesteca Inteo simfonie mareata, spre mkirea simplilor
satenI din neamul sall cari aU murit pentru tara, ur-
mind Invataturile strhunilor.
Aceasta face din cintecele de vitejie" ale WI Gheorghe
Cobuc, cu imnurile liniOite 0 mindre, cu fragmentele
din bronzul epopeiT, cu chemarea Innaintea noastra a
mortilor ce tresalta de tunurile zileI de 10 MaiU, a-
mintire a faptex lor cu urnakI verice, cu daioasele
ravar 0 povestirl ale stitenilor ce Intreaba, de masa
0 spun de unele 0 de altele uitInd tocmaI ceia ee-I
face marl Innaintea tuturor timpurilor, din tot acest
bogat cuprins al celor o suta 0 citeva paginI cartea
cea mal otelitoare de inimI pe care a scris-o un poet
romin.
29 August 1901.

www.dacoromanica.ro
 ZIARELE SI DEBUTUL TINERILOR SCRHTORI.

Intre neajunsurile pe care de o bucata de vreme le

fac cele mai rnulte ziare literaturii romanesti e i ti-
parul gratuit, imbielsugat, fara, control, fara, indreptari,
fara conditii i rasplatit prin reclarna pe care-I pun la
indemina oricaruf tinar care vrea s ajunga rapede la
o situatde iterara, sail care vrea sa-si capete pe aceast
cale mai lesnicioasa un nume pentru a-I intrebuinta
apoi in alte directii, mai practice, ale vietii.
Cutare tinar si-a mintuit scoala. Scoala" inseamna,
astzi Universitatea sail macar liceul fara bacalaureat;
e un semn de progres fata de trecut, cind ambitdosii
filfiiail din aripile lor ciunge indata ce aveaO gimna-
siul de patru clase intreg sat intrerupt prin constiinta
ca sint pregatiti pentru viata, (dal' pe atunci elevil
erall mai batriiori asa, Inuit, in ceia ce privete vrista,
nu este deosebire). El vrea s cugete, sa simta si
pentru altii, cari sa atle in acest chip. ca el cugeta si
simte intr'un chip superior, asa incit orice am luminat
trebMe sa se deprinda a-I 'Astra inumete In amintire.
Va fi, IT zice el, un om de comicial& bdrbat de stint*
poet, novelist, critic. O. dorinta, frunnoas&
S'ar cuveni ca el sa se supuie acuma judecatg cuiva

www.dacoromanica.ro
224 0 lupt literarg

care pricepe sail, dacd vrea sg fie cu totul sigur, sg

aibg o hotarire Ma apel, a mal multor oamenT cari
se pricep. Pentru aceasta nu e de nevoie sg batg la
qa until judecator pe care nu-1 cunoaste i de vederea
ckuia se poate sfii : (lac& e un candidat pentru ca-
riera omulul de tiintd, TO poate intreba profesoriT,
cari ad avut destula vreme s-1 vadd, la multe In-
cerckl i sg-1 pretuiascg terneinic i. sigur. ET II vor
spune sail cd, nu e chemat pentru lucrul tiintific, lip-
sindu-I rabdarea, spiritul de sistemg, logica dreaptd,
simburele de originalitate, sad cd e potrivit numaT
pentru anurnite cercetkI, dincolo de raza ckora ar
cgdea in greqe1I i s'ar compromite fatd, de oameniT
sail cd, e Inteadevk o putere deosebitg. In
serioqI,
acest cas care e destul de rarcel d'intgid sfat ce
i se va da de mice profesor cinstit i. cu iubire fatd.
de eleviT sal va fi sg se pregateasca i. sg tie mtepta.
Un om flcut, o reputatie bine mezatg, un talent ce
i-a dat probele pot scrie 0 lucrurl mgrunte pe care
de multe orl all datoria de a le scrie pentru a sem-
nala ceva altora ce au mal mult rAgaz, pentru a Int-
drepta ceva, pentru a Inlgtura ce nu se cuvine s se
creadg. Tinkul trebuie 0, se Infatieze publicului, ca,-
ruia-T e dator cu stimg, pentru a cdpgta i el stimg din
partea 14 cu o lucrare mare, bine ginditg, noug, stu-
diatg multg vreme. El e un necunoscut care nu poate
Teni cu polite si fituicT, precum IT e Inglduit aceluia
care rgspunde cu valoarea sa recunoscutg; el, tIngrul,
trebuie sg plgteascd, In aur strglucitor, bun i greil,
Dacd, Ins d. qcolarul ajuns liber vrea sg facg litera-
turd In Intelesul restrIns al cuvIntuluT, el, care null

www.dacoromanica.ro
 Ziarele 0 debutul tinerilor scriitorl 225

gasete editor 0 n'are poate paring bogaV, mIndri de

zgomotul ce-1 poate face flu! lor, are calea revistelor,
a celor citeva reviste bune. Pe acest teren nimenT
nu-I poate cere sg inceapg cu o mare poemg sag cu
tin puternic roman.
A indeplini frumuse-t,a e maT greil decit a ggsi unele
adevazurI de pre maT mic: la adevgrurile acestea duce
un drum drept, care e bine cunoscut si pe care-1 fad
cu stgruin0 i tiind sg-g economisetI puterile si sg
te feret1 de ispita ipoteselor zgdarnice care te full,
in prgpastie ; la frumos duc poted ascunse, multe de
tot 0 nu-t1 e Inggduit, dacg vref sg-t,I rgmIie inteadevar
numele 0 isprava, sg te strecurl unde altul si-a sin-
gerat fata in crengi, i-a InOpat picioarele in spin!
i-a ciocnit genunchil de piatra goalg i a fgcut cale.
Aid nu se cere sg-t1 fl mers poteca pang, la capat,
pang sus, de unde se vgd largile orizonturT, unde ra-
sufli aierul slobod 0 curat, unde razele de soare cg-
end din recele cer albastru Ig pun cunung pe frunte;
aid trebuie stt se vadg numaI ca gicetI pe unde se
merge. i orIce om cu experien0 vede Indatg din cea
d'intgill proposiVe de prosg ce Innainteazg, din cel
d'intait freamgt de versurl ce vreat sg, zboare, cg are
Innaintea sa pe un ales. Nu e, de sigur, desgvIrirea,
siguranO, nu slut formele depline, ci Inca o stIngacie
de adolescent, adesea foarte neplgcuta, dar ceia ce nu
poate trece nerecunoscut, ceia ce te face sa Indemni
0 sa, lauzl, e avintul, puterea care cautg drum.
CInd -V s'a zis de profesor sail de critic cg n'al
chemare, lasa poarta de arama de unde Incepe dru-
mul tiintil, pargseste pajitea cu florile Innalte de
15

www.dacoromanica.ro
226 0 lupta literara

unde Incepe prin zidul negru al arborilor ici si colo,

pentru eine poate nemeri, suisul catre innaltdmi. .Aceasta
nu e o infringere de care sa-t1 fie rusine si. pentru
care sa, til nacaz acelul ce te-ar fi Invins si umilit: e
rusine sa nu-ti fi facut datoria, sa nu-ti fi trait viata,
sail fi irosit ca fiul risipitor puterile pe care le-al
avut In adevar, sa fi fost, inteun cuvint, din vina ta,
maT putin decit ce-al fost chemat sa fii. Dar call
spune cineva ca n'ai menire de invatat, sail de poet,
sail de povestitor. sail de larnuritor al frumusetiT in
literatura, si arta e ea si cum ti-ar spune un maestru
de rnusica pe care 1-aT fi 'ntrebat in treacat, ca. n'ai
glas sail ca degetele nu-ti sint potrivite pentru piano.
Cata sa, fiu nurnaT un om cum se cadeceia ce poate
orIcine e sanatos la minte si citI te vor cunoaste
te vor lauda: nu e si. aceasta glorie ?
Iar, daca ti s'a spus sa astepti, ai acum o datorie
fata de tine. In sufletul tail zace un zeil care nu s'il,
trezit Inca; nu-1 grabi, cad o picatura de untdelemn
fierbinte din lampa ta nerabdatoare II va face salt
destinda aripile si. sa fug& pentru totdeauna. Ceteste
mult, calatoreste mult. Aduna cunosting despre lucruri
si oamenl si, mai ales, aduna cunostintl despre tine.
Lucreaza la desavirsirea ta Insati, ceia ce e opera de
arta cea mai innalta la care se poate lucra. i, chid
vel simti ea tiebuie, vorbeste, scrie!
*
Ce se intimpla Insa astazT, cu obiceiurile de usu-
ratate ale tinerilor nostri, de o parte, si cu uritele na-
ravuri de lene &i siretenie ale ziarelor noastre. de
alta ?

www.dacoromanica.ro
 Ziarele 0 debutul tinerilor scriitorf 227

X a fost refusat sat amrnat la reviste, Y a fast

Intiintat de profesorul sat ca nu e Inca vremea sa
se manifesto sat cg vremea aceasta nu va veni nici-
odata. El ma! Intreabg 0 pe altI profesorl, venerindu-I
in tot felul, doar va stoarce o vorbg de politetg pe
care el va preface-o neapgrat In articol de credinO,
In dogma,. X va ataca o revista dupa, cealalta; daca
va fi lipsit de inteligenta, el va ajunge la cutare ti-
caloasa foaie unde directoril" slut camera de o sama
cu dinsul sat si maI putin Inzestrag 0 maT putin lu-
minatf decit el; acolo va fi primit In triumf 0-0 va
incepe cariera de scriitor romIn In acea taini0 de pg-
cate.
Daca insa X va fi inteligent, el IV va zice : de ce
a scrie la cea tlin urmg dintre reviste, cind pot scrie
la cel d'intait dintre ziare, bucurindu-ma aicf de o
publicitate cum n'o pot avea nicl aceia cari m'atl
raspins pentru totdeauna sat pentru citva vreme,
care mi se pare mie prea lung& ?
Si In adevgr poate ache. Ziarele noastre slut prea
marl, cu mult prea marl, pentru numgrul, pentru timpul,
pentru talentul, pentru harnicia 0 cunotinVle ziari-
stilor notri. Acet1 factor! lasa In fiecare zi un deficit
de hIrtie alba care trebuie totuI Innegrita pang la
ceasul aparitief. AtuncT, pentru a raspunde acestef
nevof, se taie cu foarfeca, se traduce 0 se traduce
Inca destul de prost sat se cauta cu nerabdare In
corespondenta prosg de-a luI X, versurf de-ale In! Z, iar
ochif redactorulul se umplu de lacrimie recunotintif
cind intro darurile poteT din acea zi se vede erudiOa
amiculuT Y. Rapede la tipar, 0 peste citeva ceasurf

www.dacoromanica.ro
228 0 lupta, literara

fericitul eA zic: nefericitul autor, X cel cu parul

lung sail Y cel cu cautatura adinca, all placerea de
a se vedea tiparit,l, i eI thl cu mmndrie ca macar o
parte din map cetitml al ziarulul vor primi In suflet
ideile i sentimentele lor sail macar ca. el vor ti cum ca
exista X sail Y. i. apoI atina-se redactia la pachete
recomandate din partea amicilor notri", cari vor
ajunge sa, dea i oie despre sanatatea sail despre
planurile lor. Iar tiaristul, bucuros ca, a cktigat o um-
plutura permanenta, va tipari cu sfinOnie, firete
fara a mal face corectura la tipar, ceia ce i pentru
mulV autorI e indiferenti se va aindi pe alaturea
i la folosul ce a adus partidulul atragmnd pe amicul"
care poate fi, eine stie ?, cu diploma ce are, un om cu
Insemnatate si un alegator, un orator, pretios.
Multainig uniI, multamig i cellalg; ba multrnit
i publicul, care socoate ca., cetind astfel de literatura
i tiinta, poate sa, nu mal ceteasca revistele i. cartile,
care se vind ca vaI de capul lor, ca val de obrazul
bieWor scriitorl, cari n'ail vrista i firea luI X 1 Y.
i. totul ce bine ar fl daca In locul acestel IncurajarI
demoralisatoare pentru tineril ce debuteaza, redactoriI
fail, materie ar reproduce din reviste i. mal ales din
carV,care la cele maI multe ziare II lasa titlul la
bibliografie i pier cu foile netaiate... Aa, s'ar aduce un
adevarat serviciu culturil acestal popor, caruia fiecare
trebuie sa-I facern binele ce putem.
5 Septembre 1904.

www.dacoromanica.ro
 SFIRITUL EXAMENELOR.

0 masura ministeriall a suprimat examenele la co-

lile secundare ale StatuluT.
Examen Inseamna cercetare, proba de tiinta prin
IntrebarT pUse la Intimplare sag prin compositiT asupra
unor subiecte alese la intImplare. Chinesil, popor vechia,
civilisat i cuminte, le ail pentru colarl, le aa pentru
oamenT In vrist, chiar pang, ce eI intra printr'un
examen caruia noT II zicem concurs in rindul drega-
torilor StatuluT, adeca al oamenilor cari pot fi obraznicl
fata de aceia cari lucreaza mal mult decit dInil pentru
ca sa, fie mult mal putin rasplatitl. Pentru examene
mil i mil de copiT, miT si mil de oamenT tinerT i de
oamenI maT batrInT Invata cu grea atitea litere i se
cufunda In cetirea IntelepciuniI, adunata In strapic de
multe volume, a timpurilor trecute, bune i sfinte. Pentru
examen aceial nevristnicl i vristnicl au purtare bun&
i maniere alese, pentru a capata o diploma ca nu
bat pe tatal lor i null terg nasul cu degetele i
pentru a schimba aceasta diploma cu o leaf&
Fara sa fi cunoscut pe Chinesl, EuropeniT ail ajuns
i eT la parerea ca un examen, un concurs shit lu-
crurl foarte folositoare, i le al La eI insa examenele

www.dacoromanica.ro
230 0 lupta literara,

ad i. un alt rost, foarte Insemnat i folositor societAiT.

Chinesul cauta, sa tread, numaT la examene pentru
a putea minca fara, s faca nimic; Europeanul cauta
sa, treaca examenul i s intreaca pe acei ce-1 trec
Impreun cu dinsul. El, omul alb, e ambiOos, pe cind
omul galben e numai practic i, altfel, cumpatat In
socotelile lui practice. In Europa, de la epte ani se
deprinde omul a se crede mai mult qecit aceia in
mijlocul carora traieste,i peritru aceasta ce mijloc
ar putea fi mai potrivit decit examenul Intait, con-
cursul pe urma ?
Pan& acum avuram i nol parte de examene... Pana
mai daunazi le visam Inca, ell, elev bun", precum
visam caderea de pe o ripa sad cinele negru care
ma urmaria cu gura cascata. Pe vremea cind cule-
geam in coala o invatatura care valora a zecea parte
din silintile i suferintile mele, erat doua examene in
fiecare an: unul de bang i unul de vara. Trebuia sa,
Oil !DMA tot ce s'a predat In patru luni, apoi tot ce
s'a predat in noua. Sa tiT tot In amanunte, si nu sa
se vada ce ai folosit din toate amanuntele ce s'ag.
coborIt In sufletul tag de copil, ce a Minas statornic
si venic legat de flinta ta. Ti se cerea, nu sa se vada
c ai ajuns, ci sa faci din no1 tot drumul greg prin
care ajunsesei la scop, la .0110..
Te InvAal astfel cu chinul si cu durerea. Paginile
mizgalite ale manualului se luag iarasi In cercetare
una cite una. UniT profesorT 'Hag mai buni gi cereag
numai faptele, materialul in orice forma; aceia qtiaft
sag stiag ceva. Dar era din bielpg i profesorul
care qiu tia nimic, i ce putea face bietul om, cum

www.dacoromanica.ro
 Sfiritul examenelor 231

putea sa tie..., sa treaca el examenul decit Indatorin-

du-te sa spul intocmat ceia ce el urma, gray, cu de-
getul pe carte ?
Unit invatail, adevarat si cinstit, pentru examen, si
erall astfel inteligente frumoase care slabiail pentru
toata viata, strivite; erail trupurt vioaie si snatoase
care se chinuiail i. imbatriniat oarecum innainte de
maturitate pentru ca, hraniail silintile peste fire ale
sufletulut chinuit. Cel mat multl intrebuintall, In raz-
boiul fara armistitil dintre profesor i. elev, stratageme,
ireclicurt de razbohl: fiindca era o ispitire a noro-
culul, profesorit dadead sa se faca bilete, cuprinzind
capitole din materie, intrebarl, i. colarit trageail fie-
care un bilet, doua, ca la Italiencele cu papagall sail
cu oarect albt. Cel virtuol aveati o zguduire in tot
trupul cind apropial mina, citya timp nesigurk tre-
muratoare, de maldarele de hirtiute. Cet multt insa
erat indraznett, si privirile lor cercetail cu multa luare
aminte aceiast sort! de hirtie alba: cacl scriitorul bi-
letelor intrebuinta mat multe felurt de. hirtie, foarte
asamanatoare de ditfel Intro ele, sail et taiail in cite
doua sail trel feluff hirtia liniata, i eine tia mete-
sugul lua cu siguranta o intrebare din partea materiel
pe care o pregatise.
Siguranta deplina insa fata de tot examenul n'o
avea nimenl. cet bunt Inca mat putin decit ceIlalti.
Cine tie ce punct special rasare in mintea profeso-
rulut, eine stie ce mat intreaba delegatul care fl into-
varaseqte ? Cine tie ce confusie, ce oprire In loc se
poate petrece in mintea impovarata, indopata atita
vreme i pe care acum o fulgera frica, paralisind-o ?

www.dacoromanica.ro
232 0 luptg literarg

Elevul lenes nu mal vorbesc de rasfatatul, trufasul

,
elev cu staruing care e, in hainele luI noua noute si
asa de scumpe, de cele maT multe orl crisalida ma-
rilor canaliI elevul lenes innainta une orl dintr'o
saritural Impins de noroc; elevul bun, mal ales elevul
staruitor, solid, dar farg strglucire, bgiatul de la sate,
dadea adesea Indgrgt, i mal bine decit orlcul IT mergea
cutaruI fel de tirgoveg, deprinsT de acasg a se amesteca.
In toate si a spune la Intimplare cuvinte care poate
se prind.
De aid venia zguduirea acelet convingerT ca orIce
snit& cinstitg ajunge o tintg bine aleasg, care trebuie
sa patrunda Inca din eel d'intaig anI de constiinta in
mintea tuturora si sa fie puternica temelie a uneI
vietl da societate sanatoasa, de unde vine apol puterea
si mgrirea unul popor. i, iarasl, de aid venia parerea,
primejdioasg, disolvanta, ca lucrurile se Invata, nu pentru
a se sti, nu pentru a se intrebuinta, ci pentru a se
arata, pentru a se specula o clipg si a se uita pe urmg.
Caruia dintre ceT maT bunt scolarI i-a parut vreo-data rag
In adevar, clnd a vgzut ca pierde, dteva zile dupg ce car
patase nota frumoasg i gradul Innalt In clasificatie, cu-
nostinta materiel, adeca rodul unul an Intreg de muncg ?
AstazI examenul s'a dus; invatamintulul secundar i
s'a tgiat coada chinezeasca i 1 s'a luat nasturele de
cristal colorat. Aceasta este un bine si poate fi un
foarte mare bine, dar numaI atuncI chid profesoril vor
fi convin0 de scopul nog. al InvatamintuluT, care e sa
ajute pe copiT cu toatg iubirea, sa-I crute pe cIt se
poate i sa-1 pregateasca, despretuind formele, scoarta
ce nu hraneste, pentru stapinirea asupra vieiT 0 Intro-
buintarea rodnica a cunostintilor clstigate,-0 pastrate.
19 Septembre 1904

www.dacoromanica.ro
 REGELE LA IASI'.

Regele RomanieT a intrat In triumf la IasT, Scaunul

cel vechid al Domniel moldovenesti, care a trecut a-
supra-I in opera mare si sfinta, inceputa la 1859, de
intregire politica a neamulul romanesc, intreg de mult
cu sufletul.
Cel ce vor fi fost de fa0 vor fi stiind acum sa
povesteasca despre mare-We serbari ce s'ati desfasurat
acolo. Ministril, deputAil, senatoril, Innal#1 functionarT,
fruntasif politici, codasiT aceleiasf politici, poftig si
gazduitl, ca unil ce stall in rindurile d'inthl ale po-
poruluT nostru, ad vazut si pot sa spuie cit IT taie
capulpe uniT mai mult, pe alOT mai put,in, pe atiVa
fracuit,1 din zilele marl, de loc despre cele ce all
vazut, inteles si simOt. Not c'estialalti, plevusca sco-
lilor si scrisului romanesc, am_ cetit cu nerabdare, cu
mindrie, cu induiosare prosa descriptiva pe care co-
respondenOT evrei al ziarelor din Bucuresti all trimes-o
cu aCest stralucit prilej. Prosa era cum putea sa, fie,
dar avem puterea de a face transparent acest val gro-
solan si de a vedea cu inima aceia ce a fost.
Deci printre rindurT de multdme deasa, a carif viata
intreaga se gramadia in ochiT lacorni, aprinsl, alaiul

www.dacoromanica.ro
234 0 lupt& literar&

regal a trecut, In sunet de musici i bubuit de tunurl,

strAlucind din aurul bogat al podoabelor si din oOlul
sever al armelor. El a strAbAtut vechile strade rein-
noite, a intrat In vechile biserici reparate, a inviat
marele oras mort al trecutului nostru. LTrnbrele ne-
mingiiate ale strAmosilor incununaV s'ag potolit o clip&
In durerea lor de instrAinare i supt pietrele prguite
ale vechilor morminte a trecut ca un fior de via0,
zguduindu-le.
Regele a intrat ca un adevArat triumfMor. El nu se
luptase cu dusmanii eri1 i nu aducea rArasite de
osti supt steaguri rupte, Incununate de gloria celei
mai mail jertfe ce se poate lace pentru neam. Cea-
surile acelea de lupt& grea a fost de mult, i ele pot
fi iarAsi numal la chemarea celor mai puternice si
neinlAturate nevoi i primejdii, end Durnnezeul rAs-
bunArii si al dreptMil smulge sAbble cele mai cu in-
Olepciune pazite. Carol I-hl, cel d'int6it rege al Ro-
mAnieT unite, Invinsese Intfun rAzbohl mal greil pentru
dinsul decit multe altele i cIstigase o biruirrtA mai
rodnicA decIt cutare izhind& de trufie zAdarnicA asupra
strAinului. Bucuria cu care a fost primit astAzi mar-
turiseste cl el a cucerit Impotrivirile cele mai IndA-
-ratnice, cl a IncAlzit sufletele cele mai red, cA, a dat
viat& inimilor celor mai amort;ite i c& a impus rIti-
duial destrAbAlaril color mai Indr&zne0. Prin puterea
uneT demnitAti IrnparAtesti, a unel nepArteniri neclin-
tite, a unei desAvirsite jertfiri a tuturor jignirilor, el
a ridicat Coroana de Otel la acea innAlVme senin&
unde nimic n'o poate Innegura si a fAcut dintfInsa

www.dacoromanica.ro
 Regele la last 235

semnul vazut al legaturit tutUror celor de aice, semnul

vazut al viitorulut celor de aiurea.
Cact Imt aduc aminte de o alta primire, acum septe-
sprezece ant, care va raminea ca .o pata pentru tott
aceia, din asa-numita opositie" si. din guvern", cari
all stiut, prin pacatosia unora si nemernicia altora.
s'o pregateasca Suveranulut In care totdeauna, la orIce
popor luminat si cumibte, se Intrupeaza Patria.
Regele venia In 1887 ca s sfinteasca Mitropolia.
Pentru a treia oar& Iasul 11 vedea ca rege, dupa ce-1
cunoscuse de mult ca print tInar. Nicio miscare din
inima. nu vestia momentul istoric. Gazetele prost scrise
ale liberalilor repetau pentru nu still a cIta oara fra-
sele de ghiata ale tipiculut, ce pareati scoase dintr'un
manual de corespondenta. Profesorit nostri IsT facea
lectiile ca de obiceit, si nu ni se &idea alta prega-
tire (pe atund Inca, sufletul scolarilor nu era recu-
noscut oficial) cleat, Impartirea pustilor stricate pe
care trebuia sa le presintam, draga. Doamne, la tre-
cerea Suveranulut. La Universitate, acelast lucru ca si
la Heel Ba Inca s'at gasit de acolo citiva generost
protesort, cu mintea Plina Inca de amintirt revolutio-
nare parisiene, cari au Indemnat, printr'un manifest
tiparit, iscalit si lipit pe strade, pe cetatenit", stti-
dent,1 si nestudeng, at Iasulut sa se dea inlaturt in-
naintea Regelut care sprijine pe Ion Bratianu Impo-
triva vointif terit". Ziarele conservatoare aveail si
mat patina paza la gull,.
Cu pustile la umar, am vazut trecInd alaiul pe linga
poarta vechit Academit Mihailene. Erall mult1 asistent,1

www.dacoromanica.ro
236 0 lupta literara

red si nerespectuosl. Regele privia Innainte, deprins

cu astfel de oameni. Penajele albe ale jandarmior ea-
cari-T urmaa trasura, se pierdeail acum catre cla-
direa puternica a OteluluI Traian i tropotele, fosnetele,
zinganitul se indepartan, dind ca o zguduitura se Mai
In mulVme. Call se &Aura Innapol speriat,I, muAimea
avu un freamat de mirare spaimIntata, porVle scorn
se deschisera supt apasarea ei subit : trasura regal&
se oprise. Peste citeva minute, ca sa, ni putem forma,
o buna educAie cetAeneasca, aflam ce fusese : opo-
sitia" aruncase cu mere stricate asupra cortegiulul ce
cuprindea pe Suveran. Si, peste citeva zile, de la fe-
restile liceuluT, vazuram, Intfo rece si trista dimineW,
aceiae trasura mergind rapede spre gar& far& alta, In-
tovarasire decit a garde si a nnor golanl cinicl, cari
IlAelegeam bine supt ce impuls gitlian strigind: ura"!
Potrivit cu aceste exemple, peste vre-o dol ani stu-
dentiT UniversitAil cari se lnvredniciall de cinstea vi-
site regaleacum Regele presinta Iaior pe mosteni-
torul sal In Domnie uitail sal! scoata Vgara din
gura i palaria din cap la apropierea Suveranulut

*Astazi aceasta era e Inchisa, i triumful RegeluT e

desavirsit tocmaT acolo unde a trebuit odata ca el sa
se Infasure cu maT mult despr4
Dar venirea Regele In last mal are un Inteles, care
vorbeste tuturor inimilor romnestI.
Iasul e locuit pe tref sferturT de Eyre. Bogatia, viAa,
miscarea lul e a lor. Flacara zionismului s'a aprins si
arde maT puternic acolo. NoT avem In IasT numat doua,

www.dacoromanica.ro
 Regele la la* 237

lucrurf: colile, care sint aqa 0 aqa, 0 bisericile, ce

nu-I gsesc lesne parechea aiurea.
i Regele Romanief vine in Capita la pingarita de
murdara viW, de afacerf a until' alt neam, nu pentru
a vedea Inca odat aceast viata modern& a celeT
de a doua Capita le". El vine din TinuturT adevarat
romanetf, strabate stradele unde s ndajduim ca
al notri vor fi avut macar locurile din fa0, 0 merge
sa sfint,easca biserici InnaAate din nog supt Domnia
lul. El asculta slujba cretina, slujba romaneasca, pe
locul unde aceiaT slujba, a fost ascultata de stralu-
citul sat( Innainta Vasile Lupu, ctitorul Trel-Ierar-
hilor, de maretul strabun $tefan-cel-Mare, care a cladit
Tate() zi dui:4 biruh0 biserica StIntuluI Nicolae, ar-
hierarhul 0 facatorul de minunr. i. Inca oda-0, pri-
nosul de recunotin0 al celuT d'intait rege al Ro-
mania unite" s'a Innaltat In cuvinte calduroase, ca o
mireazm bine primal, catre sufletele veghetoare ale
stramosilor. Prin aceste acte i cuvinte trecutul 0
presentul hostru se leaga iar641, nedesparOte, Inna-
intea strainuluf pagin 0 duman.
Da, orldt s'ar scurge la noT valul necurat al vi-
natorilor de citig, pamIntul e al nostru, cad noi am
arat 0 am luptat cu el, cad noT am smnat in el
bobul /Anil de toate zilele i sfintele oase ale osta-
Olor notri mortf pentru tarA. i vIntul va lua odata
innainte pleava pe care el a adus-o, iar noT, noI
vom ramInea Inrdacinag In glie!
10 Octombre 1904.

www.dacoromanica.ro
 0 CARTE A LUI I. RUSU SIRIANU.
0 brosurl despre Sf. Nicolae din Iasi.

Redactorul 'I ribunel din Arad, d. I. Rusu-Sirianu,

da Rominilor o carte foarte folositoare.
In aceasta carte, intitulata Rorninii din Statul ungar
(334 pp. In 8, Bucureti. tip. Vointa NAionala"), se
cuprinde Intait o statistica bogata i. precisa care la-
murete indata pe oriicine asupra numrului, situa-
tiel i desvoltariT Rominilor de peste mung. Mai de-
parte, datele sint lamurite prin privirl generale si din
ele se scot Indrumarl pentru activitatea ce s'ar po-
trivi maT bine cu starea i. insusirile acelor cari re-
presinta supt stapinirea ungureasca neamul nostru.
Un spirit cuminte, o caldura patriotica discreta, fara
esclamaiT, oftarT sat provocAil copilareti, care tot-
deauna stria, maT mutt decit folosesc (daca macar
folosesc, fie i. in cea mai slab& masura), se desface
din aceasta opera de orientare i recunoatere, care
sosete tocmal la timpul sat. Autorul arata o deplina,
incredere In viitorul Rominilor ardeleni i. ungurenT,
dar aceasta incredere nu vine din dorinWe i. spe-
ranOle luT, ci reiese din dovezile de fapt, din cons-
tatarile prin citre pe care le-a adus innainte. E drept
ca, pierdem pe Incetul pe innaintaqii rataciV prin Ti-
nuturl din care n'all fost in stare sainlature pe vechil

www.dacoromanica.ro
 0 carte a luT I. Rusn Siriann 239

locuitorT (precum In Ugocia, In Bereg, in Clanad, cu

toate ca odinioara erail si VoevozT aT Rominilor ugo-
cenT si beregenT), e drept iarAsT caUnguriT stapinT TO fac
toata datoria fap. de neamul nostru, cautind s impuie
maghiarisarea i ca, astazI chiar, legea colara noua a luT
Berzeviczy sperie nationalitatile cu stricarea i. disparitia
colilor confesionale, care dari Rominilor carte romaneas-
ca. Dar, in schimb, tot noT ne pastram maT bine, tot nol
cucerim maT mult, ma nesprijinig de nimeni cum
sintem, tot not avern cea maT buna sanatate, cea mg
rapede fnmultire si aducem din sttracia noastra cele
maT marl jertfe pentru bisericile. colile i. bancile
noastre. In ceT din urma anT, Rominil de peste Car-
pat1 ail facut doua lucrurT de cea maT mare insem-
natate: organisindu-se pentru ajutorul banesc intro
sine i cucerind orme, dintre care ail astazt cincT in
mina lor, i. eT progreseaza necurmat i in atitea altele.
Romanisarea, in margenile in care se face, aduce
numal folos. De multe on ea vine din incuscrirT, aa
incit acel ce vorbete romaneste are i. singe roma-
nesc. Pe cind maghiarisarea, aa cum o Trite leg Un-
guril, e o mare primejdie pen tru sufletul lor, pentru
flinta psihica a neamuluT: cad trebuie o puternica
majoritate a elementuluT curat (la noT cel traco-
romano-slav) pentru ca deosebirile de cugetare
simtire, caracterul particular care indreptatete exis-
tenta ca popor, sa, se pastreze.
Un amanunt neexact: d. Rusu-Sirianu crede ca un
nurne de sat mixt sal fost mixt care are un inteles
In ungurete i in forma romaneasa, analoaga, un
altul,, a fost intaill unguresc, i. adeca un nume impus
de Stat. In vechile timpurl, asttel de impunerl nu se
facearl ca astazT. Si e foarte cu putinta ca forma ro-
www.dacoromanica.ro
240 0 lupta literara

mar:tease& cu In Oles s fie mal veche, iar UnguriT sg

fi facut ca Francesil In Algeria, prefaclnd numirea
strain& In alta cu sens In limba lor (de ex.: Ued-el-
Arus = Rivire de la Rousse, In Algeria; cf., In Ardeal,
Pic lia = Poklos, In ung. pokol, iad).
La sfirit, autorul arm& din nod credin0 sa ca
politica de pasivitate a Romlnilor trebuie prasita. Ed
opun acestel convingerl convingerea mea de maT in-
nainte. Se poate ba e aproape sigur ca In comi-
tate, al caror rost politic e mare In Ungaria, lupta
Rominilor sa dea roade, tacindu-T sa aiba o larga
parte In conducerea lor, dar In Budapesta, In Par la-
mentul de acolo, nu se poate folosi nimic, cad In
lupta national neaparata Unguril nu pot face con-
cesil, cum nu le putem face nol.

Cu prilejul sfiAirif stralucite bisericT a TreT-Ierar-

hilor din IasT, facuta de Vasile Lupu, i a armoni-
oasel cladirl, datorite lul tefan-cel-Mare, a Sf. Nicolae
din acelaT ora, Administra.tia CaseT BisericiT a pu-
blicat o eleganta brosura cu titlul: Citeva cuvinte asupra
bisericilor Sfintul Nicolae Domnesc i Trei-Ierark (Carol
Gbl, 1904). Partea lstorica e de d. Al. Lapdatu: con-
cisa, sigura, si interesanta, ea face toat cinstea au-
torulut Partea arhitectonica, e tradusa, rela tradusa,
(gasestI expresiT ca vusurT mulurate" !") dupa note
ale d-luT Lecomte du Nody, restauratorul celor &IA sfinte
lacaurT. Din ea se vde, nu numal ca d-sa nu e un
scriitor si un om de stiinta, dar Iuca, si aceia ca ideile
ce-T face despre cladirile pe care le-a reparat sail re-
zidit nu sInt de loc dare: d-sa nu e cItusr de puOn
lamurit asupra curentulul artistic din care vin Sf.

www.dacoromanica.ro
 Rusu irianu 241

Nicolae cel domnesc si TreT-Ierarhil, asupra modelelor,

antecedentelor, asupra mesterilor si valoriT de origi-
nalitate a acestor opere de arhitectur. In curind
voit avea prilejul sa, mat aceasta maT pe larg Intfo
Istorie a arteT bisericestf la Romin1"1, pe care o am
In lucru.
10 Octombre 1904.

Ail iesit studiile despre arhitecturi si picturti, aprute In

1

ConvorbirI literare" si reproduse In Negotul si mestesugurile

In trecutul romAnesc", BucurestI, Minerva, 1906.
16

www.dacoromanica.ro
 CUM S'AU RESTAURAT VECHILE MONUMENTE ?

Cind am inceput via0 noastr& moderra, acum vreo

eptezecT de ant, aveam in minile noastre o scumpA
i bogat& motenire a trecutuluT. Pe ling& puterea de
road& a until pamint pregAtit pentru marea culturA a
grinelor, curA0t, dar nu stors, pe ling& minunatele
virtutl de rbdare, de supunere, de hrnicie i de cinste
ale ternimiT, ce alcAtuia cu mult cea maT mare parte
din popora-0a, t,,eriT,aveam traditiT snitoase, aveam
caractere neinduplecate In simplicitatea lor smerit,
aveam IndreptarT culturale, vechT legaturl care Men-
ser nespus de mult bine, aveam aeztiminte care in
curs de maT multe veacurl se dovedisera, desavirit
binefctoare i aveam, in sfirit, o stralucita imbiel-
ugare de monumente istorice. Toate aceste insuirT
erat numaT ale noastre, intre popoarele balcanice de
care ne desp&r0a Dunrea si ne unia atirnarea de
ImprAia turceasc. Vecinil slay! i chiar gred nu
avuse norocul de a 'Astra macar unul din aceste in-
nalte elemente ale vie.OT unuT popor, neaparat si ale
vietil until popor modern. Dac& luam din Apus Cons-
titt4ie, parlament, mode de imbrckninte, cafenele-
concert, otelurT cu chelnerT in frac, rstaurante cu
mincArl strAine, industrie cu capitalurile Germanilor,

www.dacoromanica.ro
 Cum s'ail restaurat vechile monumente ? 243

Belgienilor, Englesilor sati Americanilor, pictur impre-

sionista, literaturg, decadentg,, pornografie suptire, zile
de primire, ceaiurl cu pesmetT i mofturl, cluburf po-
litice, livrele care se vad i care nu se vg,d, care se
poarta pe trup de oamenT ce stall pe capra, si care
se poarta pe suflet de oamenl ce stall In jilturT i
faetoane, dacg,, va sg, zic, luam aceste lucruri toate,
puteam fi sigurl cg a doua zi dupg, liberarea" lor
adecg, dupg, ce RusiT vor fi deschis portita gin-
riel TurcululveciniT, iubiib i aleiT notri vecint le
vor avea pe toate.
Pang, la armata de sistem german, i pe aceia. Ase-
menea lucrurl sint marfg, de import pe care fabri-
cantil eel mail al Europel civilisate le raspindese cu
o darnicie nespusii, al carob nobil motiv e cistigul,
impartgirea la roada munciT tergnestT pe intinse
cimpil, care se face la \dreapta si la stinga DunariT.
Asa cum am ajuns nob, i nu maT putin Bulgarul care
ni bate grniceril, Sirbul care-sl spinteca. regil i dg,
la cap reginelor, Grecul care iea Constantinopolul cu
articole de gazet, pot ajunge mine toate rasele gal-
bene, rosiT, verzT, negro, pestrite ale pamintului. Nu
ne putem mindri cu civilisaia pe care am pltit-o, ci
numal cu aceia pe care am intemeiat-o.

Aceia era insg: ea sttea inchegatg, in piatra, in

cgrmida mangstirilor si bisericilor, pe lemnul icoa-
nelor, in adincurile sculptate ale odgjdiilor. Ea se des-
fgcea ca o mireazma rarg, din buna viatl, de familie,
din asezamintele adevrat democratice i binefacatoare
care puneall pe Domn la indmina orIcuI, ca un izvor
de dreptate si de mingliere, ea vorbia din rindurile

www.dacoromanica.ro
244 0 lupta, literara

cartilor umile facute pentru totI intr'o limba neschim-

bata In desavirirea a
Si ce-am facut noI cu aceste comorI ? Le-am risipit
In vint ca un lucru netrebnic i ne-am bucurat strapie
de hida salbatcie ce saviriam.
Monumentele, ca unele ce apasa, grea pe pmint i
fac multa, umbra pe dinsul, erad mal gred de jertfit
pe altarul civilisatiel cu stampila de provenienta eu-
ropeand. i In privinta lor am facut Ins& destule pa-
cate, i nu e vina noastra ca, n'am facut mal multe.

Unul din pacatele marl e ca, le-am lsat pe unele

sa se darime, iar cellalt ca am restaurat pe acelea
care nu se drimad de la sine. Inaugurarea a doua
monumente restaurate" fraI da prilej sa, spun clteva
cuvinte despre acest fel de activitate, care costa mult
(2.000.000 pentru TreMerarchl, peste jumatate de
milion pentru Sf. Nicolae cel domnesc; Dumnezeu tie
cit pentru manastirea de Arge i tot el va ti cit
pentru Mitropolia din Tirgovite) i pagubete cel putin
pe atita.
De pe la 1855, de la razboiul CrimeiT, nu ne-am
mal ingrijit de biserici i manastirf decit Intru atita
ca urmariam Indeplinirea acelel nevoI financiare i na-
tionale care era secularisarea veniturilor lor, luarea
acestor veniturI pe sama Statulut Trebuiesa adaug
ca, Insufietit de cele maI bune intentiI, Guvernul mun-
tean al lul Voda, Stirbel Incepuse, cu meterI din taxa,
cea d'intaid campanie de restaurarI, cu resultate vred-
nice de plIns. Aa, am pierdut atita din frumuseta Tis-
maneI i a DealuluT, asa am pierdut cu totul Bistrita
olteana.

www.dacoromanica.ro
 Cum s'ail restaurat vechile monumente ? 245

Deci ruina ramase stapina pe cladirile sfinte, de la

1853 innainte. Cind se secularisara manastirile Inchi-
nate si. calugaril greci plecara, ruina lucra si mai bine
In pusthl.
Peste vre-o douazeci de ani veni razboiul si con-
stiiiAa de mindrie pe care o aduse. Incepuram sa ne
credem cel mai bogat neam din lume, o tara cu avutii
nesecate. Ne gindiam ce s'ar-mai putea face din ele.
atunci ne amintiram de manastiri si biserici. Nu
le cunosteam cad Oa, astzi nu este o singura
carte despre ele , nu le preOiam cu inima caci
abia acum evlavia pentru trecutul nostru Incepe a
licari in simtirea unora , nu le intelegeam ca fru-
musetA , caci abia astazi intelegem ca este o fru-
muse0 in afara de moda Parisului, Berlinului si Wend;
dar totusi voiam- sa le restauram. Porniam de laimul
din cele mai rele sentimente ale unui popor, trufia.
Cu dinsa veniam insa ciudata Irnprechere, care
se lamureste numai prin anumite vechi cusururi bo-
ierestinelncrederea In noi insine. Cine dintre noi ar
putea restaura, eine ar putea Inv5.0, macar sa Testa-
ureze ? Pentru a pune in lumina noua arta nat.ional,
ni trebuia, neaparat, un strain. A fost d. Lecomte de
Notiy; putea fi altul. Nu e vorba de nume, ci de
sistem,
A restaura un monument istoric nu Inseamna a-I
face din nog. Nu inseamna a-I cirpi. Nu inseamn a-I
lndrepta. Nu Inseamna a-1 completa". Nu inseamna
mai ales a-I darima. Ce s'ar zice oare de Greci
daca ar da in antrepris unui diplomat al scolii fran-
cese din Atena recladirea Partenonului, sag de Italieni

www.dacoromanica.ro
246 0 luptA literarA

dac g. ar dispune ca un American sA completeze

Forul ?
La noi aa s'a fAcut. SA nu se supere nimeni, cAcT
e afa. Bisericile all fost rase pAnA la pmint, pAnA, la-
temelie, ba la unele s'a fAcut 0 altA temelie. Anumite
clAdiri, zidite cinstit, In vremuri simple i proaste i
sArace, ail fost date jos cu dinamitA. Pietrele de mor-
mint lucru sfint pentru toate popoarele all fost
scoase gi zvirlite afarA In ploaie, fall, un gopron de-
asupra lor, ca la Tirgovite. Pisaniile amintitoare ale
ctitorilor s'all dat in lAturi ca netrebnice: i. astfel s'a .
fAcut cu piatra ce pomenete pe Stefan-cel-Mare. Po-
doabele atit de venerabile ale IntAilor meteri, ail fost
contrafieute, lAsindu-se ca originalele sa zacA intea
odaie oarecare sail supt ploiosul cer al lul Dumnezeit
Zugraveala veche a perit i a fost imitatl numai dui:4
alte procedArl 0 pierind cu totul caracterul impungtor
al vechimil. Farmecul pe care-I lasA atita via0, ome-
neasc ce se strecoarl Intro patru pAreq s'a imprAtiat.
Cind i Orna mormintelor a fost rAscolitA, fara preot,
Ma slujbl, Mira cinste, duhul bun al trecutului care
ne ocrotete i. ne Indeamna a zburat din lAcaurile
pingArite.

Aceasta s'a fAcut; ce se poate face astAzi ? CAci

niclun cuvint n'ar fi prea tare -dacti, am ramtnea in
vechea ratacire.
24 Octombre 1904.

www.dacoromanica.ro
 CUM S'AR CUVENI SA SE INGRIJEASCA
MONUMENTELE ISTORICE ?

Un monument istoric cuprinde in sine mai multe

lucrurT: un mestesug de a cladi care nu se maT obis-
nueste, o frumusel-IA care nu se mal poate Indeplini
si, pe lInga acestea, o suma, maT mare sail mar mica,
de amintiri, luptinci, traind Intre acele zidur1 saA Intre
pAreta aceia. Pe arhitect 11 intereseaza mal ales liniile
Fli legAtura lor: luf poate sA-T par& ra.ii cA ele n'ati
fost maT bine alese saA potrivite In cutare privinta;
pe privitorul obisnuit 11 chiama i..1 Induioseaza toate
aceste elemente la un loc: farmecul frumosuluT, al ne-
obisnuituluT, al trecutului se amesteca, pentru el lute()
singura simtdre care null mal afla pArechea. Pentru
dInsul o astfel de clAdire se innalta ca o Inviere a
mortilor.
Orice monument istoric e asa de scump, tacit tre-
buie pAstrat, facindu-se jertfe mal marl decit pentru
o nevoie de toate zilele a timpuluT nostru, cad prin
el capAtam o parere mai puternica despre vechimea,
despre faptele, despre drepturile i datoriile noastre.
Trebuie sa-1 pastrAm, platind a3tfel i ce se cuvine
aceluT departat Intemeietor, a carul muncl a slujit si
ea ca sA ne pAstreze de sine statatori s't luminag.

www.dacoromanica.ro
248 0 luptg literarg

Sintem tinutT sa.-1 Impiedecgm sg se dgrime. Piatra

care cade sg fie prinsg InnapoI, cea care a cgzut si
nu maI este, sg nu fie Inlocuitg prin alta, chiar Intru
toate asemenea, decit atuncT chid lipsa el ar pune In
primejdie trainicia clIdirit; cad un colt, atins de ruing
spune maI mult declt o Innoire scInteind de aur sag
Innalbind de var proaspgt. Cind o zugraveala noug pe
un strat de tencuialg adausg acopere -vechI chipurl
ce nu se maI vgd, dar pot sg ias la ivealg, dartmin-
du-se ce s'a aternut asupra lor, e foarte gingas sg
se hotgrasca dacg zugrgveala veche trebuie chematg
la viatg prin nimicirea celellalte. Cea noug poate fi
maT frumoasg, maI caracteristicg. OrIcum, ea trebuie
pastrata pe deplin In reproducerT fotografice.
Pentru ca s, se aibg acuma exemple, nu era nicI
un motiv sg se jertfeascg zidnl de Imprejmuire al mg-
nstiril de la Arge, sa se dea la ptimint tot ce in-
cunjura biserica, ce rgsare acum asa de ciudat, ca un
lucru vesnic neisprgvit, ca o minune cazutg din cer
In mijlocul intinselor locurl goale. Nu era nicIo nevoie,
dar micIo nevoie, sg se nimiceascg puternicul turn de
la poarta TreI-Ierarhilor din Ias1, numaI pentru cu-
vintul cg n'ar fi fost frumos sail n'ar fi pstrat In In-
tregime vechea infgtisare, atuncI chid atitea IntImplarl
din viata MoldoveI vechb erat legate de dinsul, atuncT
dind ochil tuturora erag deprinT sg-1 caute In mijlocul
coperemintelor invglmgite ale ScaunuluT Domnief mol-
dovenest,T. Solida Mitropolie din Tirgovite n'avea nicTun
pgcat care sg reclame neapgrat desgvirsita el radere
pentru ca In locu-T sg se dureze pe Incetul, cu multg
cheltuiala i fara nicTo pietate fat:a de trecutul 1;eriT
i fatg de sfintenia religieT, o bisericg, bizanting noug,

www.dacoromanica.ro
 Cum ar trebui Ingrijite monumentele istorice ? 249

alcatuita altfel, intr'un chip care ar corespunde, dupa

judecata architectuluT, celeX mal vechT infatiarl a
Si aa maT departe pang la sfirit,
-acesteT bisericT.
-cad irul pacatelor taptuite, cu arhitect strain saii
farg dinsul, e foarte lung, din clipa cind ne-am simtit
modernY, papa astazT.
Bed, Inca odatg, monumentele vechi trebuie tinute
In picioare. intarite si aparate bine. Frumosul i scumpul
lucru care se chiama restaurare i inseamna la noT
altceva decit in terile cu socotealg, la hotarire i la
ban nu ni este de nevoie. Sintem datorT sg men-
tinem, nu sa cirpim, nu sa facem la loc, nu sg Innoim,
sa inchipuim si sg, cream. OrIcine e slobod s faca
o cldire noul in stil vechit, dar sa, nu fie ingaduit
a o ridica pe locul, pe ruinele unuT vechig monument
al twit
Pentru (2, mentinea cit mal este vreme vechile mo-
numente, trebuie sa le stim insa cite sint, undo sint
i in ce stare adevarata se afl, trebuie a li pratui
tuturora valoarea de frumuseta si vechime. Avem ne-
-voie de un inventarit Intreg, adevarat, competent al
bogatiilor de arta veche ce cuprinde tara. Fara acest
mijloc de orientare, se va face i de acum innainte
gresala de a alerga acolo unde ruina era maT putin
amenintAtoare i unde erag maT putine lucrarT vred-
nice de a fi mintuite, pe cind alaturl o zidire mult
mai pretioas prin virsta i insuirile eT cadea la pa-
mint sail era Inlaturata de cutare primar salbatec, de
cutare mahalagiT lacomT cari (ca la Sf. Constantin din
Tirgovite) ar dori sa vada un morman de caramizT
in locul bisericil unde nu se maT slujete, pentru ca

www.dacoromanica.ro
250 0 luptg literarg,

sa cumpere ieften locul 0 sit faca Vinzarea materia-

lelor puternice ale vechimil.
Avem o comisiune a monumentelor istorice. Din ea
face parte unul dintre eel maI buril gospodarl din tara,
d. loan Kalinderu, care e omul socotelilor sigure 0
contiincioase, 0 clteva persoane speciale care nu fac
absolut nimic. LInga aceasta comisiune este Casa Bi-
sericil, care e administratoarea Ingrijita a tuturor ave-
rilor biserice01 din Romania. Linga comisiune 0 lInggi
Casa este 0 un biuroil al Restauratiilor, care functio-
neazg cu totul independent de orice putere adminis-
trativa din Ora, far a intreba pe nimenl 0 a ras-
punde nimnul, un biuro5 care incuie, descuie, alege,
executg, poftete la inaugurare cu puterl absolute.
Casa Bisericil da, socotell 0 anunta hotarIrl: de la co-
misiunea monumentelor istorice 0 de la biuroul res-
taurgrilor nu iese nimic In tipar.
La Viena Msg., este o comisiune archeologicg, de la
care pleacg orlce prive0e monumentele trecutulul, 0
publicatiile el, ce se urmeaza frumos, an de an, slut
o necontenitg Igmurire fata de opinia public& qi un
tesaur de informatil arhitectonice 0 istorice. In alte
terI de cultura 0 de organisare sanatoasa, tot ma
este.
i. In ceia ce privete monumentele, trebuie sa ne
Indreptam dupa ele, 0 aid trebuie sa ucidem nttra-
vurile asiatice.
Casa Bisericil e, de drept, 0 trebuie sg fie de fapt,
staging, pe partea practicg a lucrarilor. ArhitectiT eT
trebuie 0, fie singuril admi0 a conduce aceste lucrgrl.
Dar el trebuie Indreptatl, 0 pentru aceasta este de
-nevoie o comisiune de istoricl. Nu multl : dol-trel.

www.dacoromanica.ro
 Cum ar trebui Ingrijite monumentele istorice ? 251

Dacg, d. Kalinderu va consimti sk-I presideze, mi

poate fi decit folositor pentru activitatea comisiunil,
cicI experienta practica, si controlul sint orIunde bine
vAnite. Dar comisiunea sti, lucrete, sk cAlktoreasck, a
adune informAiT, sa publice, fr indoial, nechel-
tuindu-se cu dInsa decit ce reclam cAlktoriile, soco-
tite In chipul cel maI modest.
Numal atuncI vom fi civilisat In adevAr si acest do-
meniu al vietiT noastre.
*
* *
Dar cine ascult, in aceast frumoas Romnie de-
la 1904 glasul isolat al until visktor zadarnic, precum
e omul, MIA rost politic, fkr leg&tur1 sociale, Mr& ifos
si fait dibazie, fark stiintk de lingusire "si fkr stiin0
de obrAznicie, care iscaleste aceste rindurT aruncate-
in vint ?
14 Novembre 1904.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA.
A murit In IasI profesorul N. Basilescu, care a dat
literaturif noastre citeva bune traducerT din poetii cla-
-sid, tiparite in Convorbirl literare. Acum In urma el
publicase o carte de filosofie despre Hereditate, care
a fost judecatg de multY ca avfnd i. o adevgratg va-
loare de originalitate. Om tinar i. struitor, el ar fi
putut folosi i me departe 'In amlndoug, aceste di-
rectiT.
*

Supt titlul La Moldavie au Concile de Florence (Paris,

1904), harnicul director al Seminaruluf catolic din Bu-
curetI, par. Carol Auner, tiparete o cercetare, cum
nu se poate mal Ingrijitg, asupra solieI trimeas de
Moldova la sinodul de Unire a Bisericit RgsarituluI cu
a ApusuluI, tinut la Florenta In 1439, gi urmrilor ce
.at Tesultat pentru Biserica moldoveneascg.
*
D. M. Sadoveanu da un not volum, care va face
mult bine prin frumuseta 0 sanatatea ce se desfac
din fiecare paging a lul. Avem la inceputul aceste
.cartl despre Duren le Innabuite" ale vietiT celor foarte
.umilI, a cgror nenorocire nu poate decit s adoarma
in bratele minglietoare ale mortil, marea povestire

www.dacoromanica.ro
 Cronica 253

loan Ursu, In care se Infatieaza putrezirea until su-

flet teranesc aruncat de saracie In zarva Innecacioasa
a fabricil si care nicI prin cea maT deplina cainta. nu
mai poate intra iarasT In seninatatea simpla a dm-
puluT. E pang, acum cea maT puternica din nuvelele
acestuI Una" care a trecut abia de douazed de anI,
dar care are puterea fauritoare si constiinta linistit
a talentuluT sail, cum se Intimpla numal la scriitorl
cari numara In urma thr lung! an! de fapta. In Sluga,
si In Dugmanit se zugravesc foarte fin, cu o cucerire
Inceata a sufietuluI cetitorilor, ivirea uneT simti.rI de
frica fata de o razbunare asteptata, care nu se inde-
plineste, ci piere ca o negura mocnit. Epilogul Incepe
cu un tata betiv i bolnav i ce mintuie cu o fata,
cazut fara a fi desfrinata, si far a fi vinovatI unul
sall altul. Urmeaza gindurile triste ale unuT 'paten pri-
gonit de fiul si nora sa, mortI acuma, si care li crete
copilul, prinzind a-I iubi. i. apoI Intimpini: copil din
floe cari robotesc ca argatI supt ochiI duiosI a! pa-
rinteluI vinovat, care trebuie sa plateasca placerile
celullalt fill, celuI legiuit, pentru care struie mama;
mosnegl singuratecT In pragul mortil, cari-1 doresc
baba fugita si o Intilnesc pentru a schimba doua
vorbe si a merge apoT spre moarte pe drumur1 deo-
sebite admirabila povestire 31o$ Simion ; vinatoarea
unuI lup, de care par'ca ti- e mila, cad prea sar mult1
ca sarl omoare pentru ca, traiete viata speteT sale;
un biet traia de betiv In cocioaba unuI cismar batrin;
cu un ucenic tacut, care moare, si o baba, Inrait
care-I lasalunga si miscatoare povestire, i, la urnaa,
pareche pentru Ion Ursu, Infatisarea zdrobitoarelor ne-
norocirI ale until voinic Oran pacatoit de viata ora-

www.dacoromanica.ro
 254 0 lupta literara,

velor. Se va putea critica slabiciunea actiuni1, dar ceI

ce vor fl aplecatI a o face, nu trebuie A uite ca,
aceste povestirl nu se dal pentru a robi mintea prin
teseturl Incurcate ale faptelor, ci pentru a cobort in
suflet, prin maiestre mijloace artistice, un sentiment
melancolic fata de toate acele gresell, pacate i fapte
Tele, care privite bine, nu sInt vinovatil ale omuluI
care le savirete sal ale celor Intre cari traiete, ci
napatI ale orbuluI noroc, pe care nu tog al lumina
i Insuirile ce trebuie pentru a-1 Invinge.
*
D. Iosif Popovici tiparete deosebit, In broura, in-
-teresanta sa comunicatie despre dialectele TomanestI
facuta la Intrunirea din urrna, a Asociatiel ardelene.
D-sa face sa apara la Halle a. d. S. (Niemeyer, 1905),
Intaia broura care numara totuI 168 de pagini
din studiile sale asupra acestor dialecte. Ea trateaza
despre dialectele Muntenilor i Padurenilor In comi-
-tatul UniedoareI" Rumaenische Dialekte, I, die Dialekte
der Munten1 und Padureni im Hunyader Komitat). Pe
ling& observatiT de limb se dal poesii populare, p0-
vet1, tirI despre felul de viat al locuitorilor, despre
ideile bor. Autorul adauge i clteva pagini despre ono-
mastica romaneasca In genere, aratind cum se pot
Imparti i lamuri numele ce obinuesc a se da in sa-
tele noastre. Din parte-mi, rzimindu-ma maI ales pe
tot materialul de mai multe miI de documente ce-am
tiparit In vol. V, VI, VII din Studii si documente, voil
Incepe cu un capitol despre onomastica lucrarea asupra
vietit i datinelor romanetI veclif pe care o am In
pregatire.
14 Novembre 1914.

www.dacoromanica.ro
 0 CARTE DESPRE IA%.
Citeva observatii !FA propuned farl gind rAii
Impotriva nimanuI.

La premiile AcademieT, care cad une ori si pe cArV

.slabe asa Inc It cine n'ar avea dreptul sA Incerce;
chiar cind e IncredinOt cl a dat la luming o carte
slabA, o carte rea ? , s'a presintat anul acesta i o
lucrare frumos tipAritA In format mare i bogat ilus-
tratA, care poartA pe copertA, lingA o pecete urItA din
anul 1834, titlul: N. A. Bogdan. Ormul Iasi, schite
istorice i administrative; 160 ilustratil (sic)". Sint In
adevAr 160 de ilustratii, toate interesante, mune nouit
i cea mai mare parte bine executate si un text, care
se Intinde pe nu mai pAin de 338 de paginT, format
mare i litera micA.
Ce se poate cuprinde in aceastA carte se vor fi In-
trebat cetitoriT cArora li s'a adus la cunotint,A titlul
de mai sus ? IatA, ce: o descriere a Iailor supt ra-
portul clime i al asezAriT geografice i al numArului
locuitorilor 4. a. Apoi un al doilea capitol, In care se
spune cit de vechit e Iau1; pe urmA un al treilea,
In care se arata ce s'a petrecut pe stradele lui In-
guste, Intro cuAile mail cu case mici, pe vremea cind
<oraul era, cum zice bine, cu cuvintul vechiu, autorul:

www.dacoromanica.ro
256 0 lupta literarg

Scaun de Domnie". ApoT afli de dezvoltarea Mitro-

polieT care s'a aezat in veacul al XVII-lea (pe timpul
lul Vasile Lupu) In Ia,1 i a ramas acolo pgrig, in zi-
lele noastre. Si se aratg, prin cite focurY qi prefacert
a trecut Curtea Domneascg,, adecg, zidirea in care se-
adapostia bucuria i. restritea, grijile amare din ulti-
mele timpurl i smerita glorie din vechile veleaturf,.
ale Domnilor Moldova Tred pe urma. la bisericile Ia-
silo; cgrora autorul li zice mtingstirl i. bisericP, la,
cele 48 de sfinte lacaurl pe care le poate numra
acel ce a scris cartea,-48 de bisericT de zid, trainice
si maT toate frumoase: strglucitg, motenire a vremilor
pe care le lgudgm de paradg, frg, a le intelege, dud,
chiar nu le batjocurim fiindcg, nu le-am inteles. Vin
la rind aezgmintele culturale", vechi i noug,, fcuth
de o potrivg, cu jertte : cele maT de demult, trainice,
celelalte, atit de trainice cit maT Ingaduie interesut
de partid, interesul personal i. destrnglarea gospo-
drieT de astAzT. Si iatg, acum expunerea Artelor Fru-
moase care at inflorit in IaT. Si, pentru pla,cerea ce-
titorilor, paginr din atitia cttlg,torl cari all trecut pa
aicT de la 1593 Ong, astg2T (autorul tie numal de la,
1593) qi. all vgzut drumuri praloase sat aternute cu
ting,, albe case papice, boierT fierbind In ifosul lor
maT mult decit imparatesc .si atitea chipurT frumoase
la ferestruicile cu zgibrele. In sfirsit, epte capitol&
despre IasiT de ast,621, cu Insirarea primarilornume,
biografil, portrete si. a oamenilor de sam" cari,
binevoind a muri, s'at fl,cut vrednicT de a fi laud*
si dap In stambg, de d. N. A. Bogdan.
Si acum cetitorul va zice: cine e d. N. A. Bogdan,
pe care Primg,ria ImuluX 1-a Invrednicit de innalta..

www.dacoromanica.ro
 0 carte despre Ial 257

cinste de a strInge la un loc Intfo form /. plgcutg ce

se poate sti mal Insemnat cu privire la IasI Intfun
volum menit sg se InfAiseze familia regale, care venia
sg visiteze orasul ?
Colaborator al Familia, si al multor ziare vechl
si noug, d. N. A. Bogdan a scris anecdote si povestl,
poesiI i piese de teatru, care n'all prins. E un Iesan,
care cunoaste bine Iasut de acum i care-I iubeste de
sigur. Comanda PrimrieI II va fi bucurat foarte mult,
pi s'a apucat de scris cu mult rIvng. Prietenil i cu-
noscuta i-ati pus la Ind/ming vechl gravure si tablo-
uri, portrete i fotografil. ApoI d-sa, care uitase cuI
nu i se IntImplg aceasta In Romania ? cg nu e istoric,
a luat innaintea sa un studiu al d-lul Ghibgnescu si
a dat capitolul al II-lea, a luat Istoria Rominilor a d-luI
Xenopol i cgrticelele rposatulul unchiu al mama
mele, Manolachi Drghici, si a dat capitolul al III-lea;
d. C. Erbiceanu, cu Istoria Mitropolia Moldova, i-a dat
capitolul al IV-lea, i un articol al luI Papadopol-Ca-
limah, In Convorbirile literare, capitolul al V-lea, i asa
maI departe Ong la capitolele din urmg, unde ajutati
statisticele din Archiva Primgria. Aceasta cIt priveste
fondul, cad formastil de cancelarie i multe extrase,
mal ales zadarnice , forma e a d-luI N. A. Bogdan.
astfel autorul acesteI cgrt,I marl, frumoase i mult-
Impodobite se va fi mirat la sfirsit ce lesne se poate
face o carte, oricIt de InvMata, pe dud sIntem totusI
cAIva In aceasta targ can ne mirgm la fiecare lucrare
noug de greutAiIe cu care ea, In fondul si forma el,
se smulge din sufletul nostru. i iarasl va fi ramas
nedumerit concurentul la premiul Academia &din-
du-se ca tot In Ia1 un om foarte rlvnitor si cu cu-
11

www.dacoromanica.ro
258 0 lupta literara

nostinV ma! marT decit ale d-luT N. A. Bogdan, d. Gh.

Ghibanescu, sta i aduna de lune anl de zile -tire
dupa stire fara, sa, se Incumete a da Inca o istorie a
orasuluT, pe care niclo Primarie nu i-a cerut-o pang,
acum a.
Judecind In toata dreptatea si fara suprarea ni-
mai:1W, cartea aceasta pompoasa n'aduce nimica nod
declt ilustraOile. Trebuia ca lucrarea s fie data d-luI
Ghibanescu, singurul om care se mal ocupa sirguitor
de studil istorice In Ias It facindu-le cit poate de bine;
ea se putea margeni la 100 de paginT in 80; orice
erudit,le adevarat, nu, ca aceasta, fals, era de
prisos; si caldura, induioarea se cadea sa-f fie cea
d'intaid Insusire.
Volumul are 22 de coale: coala de tipar se va fi
platit, in multele exemplare care se vor fi tras, pang,
la 100 de lel; pe ling& aceasta vine costul ilustraVilor.
poate plata autoruluT. Iata ca avem 3.000 de leT,
sad 4.000 de leT, si chiar 5.000 de let
E mult. i Iasul e sarac. i iata ce se putea face
cu 5 000 de lel spre a vesnici visita Regelul la last
0 biblioteca publica, o modesta biblioteca pentru
aceT ce nu sint nicT profesorl, nicI studeng, nicT elevi
de liced macar, dar vreat sa se lumineze din carV
care nu slut scrise pentru mintile Innalte. E o rusine
el IaiT n'o ad, precum e o ruine ca n'o ad nicT Bu-
curesta, nicl Craiova, nicl Braila i ca Galati! o ad
numaT din pomana raposatulul Urechia i a Acade-
mie! Romine. Orice oras din 1ara decT i Iail ad
odaT goale, i chiar case aproape goale. Lemnele de
foc i citeva lamp! cu gaz costa puVn. Iar personalul...
Personalul ar fi putut sti, fie dintre aceT studenV cari

www.dacoromanica.ro
 0 carte despre Ial 259'

fac societag culturale fara niclo urmare practica i

cari s'ar fi schimbat cu ziva, fara plata.
, dad, s'ar fi spus acest &id Innaintea Regelul,

Reginel, Principilor qi atitor puternicl, atItor bogatall

al .eril, puindu-se ca tntaill dinar eel 5.000 de lel pe
cari Primaria II avea pentru jertfe culturale, ar fi
rams nesim.Vtoare inimile, 1 nu s'ar fi adaugat alte
prinoase, de banl, de cartl, de lucrurl?
, In Biblioteca pentru popor a Regelul Carol I-h1,.

alt.iT, tirzia de tot, ar fi binecuvintat ceasul solemn

chid s'a lntemeiat acest mezamint.
28 Novembre 1904.

www.dacoromanica.ro
 COLILE CALUGARITELOR CATOLICE.

Calugarite le catolice care tin coll in Romania at

-capatat i cinstea unel edinte a Camera Un deputat
nationalist a denuntat Inca odata faptele daunatoare
de care s'at facut vinovate maicele cu capioane albe,
iar Ministrul de Instructie a dat lamurid care se pu-
teat prevedea cu privire la rostul colilor catolice ale
calugaritelor Maicii DomnuluI din Sion".
In tot cursul veriT s'a discutat despre maid, facin-
du-se in jurul lor un zgomot de care ele s'ar fi scutit
bucuros. Dupa atIia ant in can nimenI n'a batut la
ua lor decit doar comisiunile examinatoare de la sfir-
itul anuluI sat cutare domn inspector foarte grabit
cu totil persoane foarte politicoase i gata s mate
ca tii i els frantuzete ca i maicele directoare, pro-
fesoare i pedagoage , a venit un ultim raport, foarte
Intins, In care se arata ca In aceasta clasa de coll
paiticulare se calca sistematic regulamentele colare,
care aiurea se observa ceva ma/ bine. Dupa procedura
maicele din Ia1, GalatI i BucuretI au fost date In
judecata. Unele dintre ele fiind straine i cunoscind
rat limba teriI, de care, traind Intro ele, n'at nevoie
(i apoI ce om cu cretere nu tie frantuzete In Ro-
mania 1 nu e mindru peste masura de aceasta ?), s'a

www.dacoromanica.ro
 Scolile calugaritelor catolice 261

cerut un advocat. Ministrul, tolerant, 1-a ingaduit. Mem-

bru corespondent al Academiel din Paris, argumen-
tator dibacit, vechifl profesor la tot felul de scolf par-
ticulare, d. A. D. Xenopol, fost rector al Universitatif
din Iasf, a primit acest rol. D-sa a vorbit cu multa
convingere i a fost rasplatit cu o suma destul de
mare, ce i s'a prut apol neindestulatoare. Consiliul
de judecata i-a dat hotarirea. In acest timp presa
ruckin clocotia de vestile i aprecierea acestul proces.
Ziarele de informati1 impartasiat cetitorilor toate cu-
vintele schimbate. Unele ziare de partid all vazut In-
data, ca maicele Sionuluf sint bune conservatoare, i
all deschis un foc foarte bine sustinut Impotriva zia-
relor liberale, cacl era vdit ca liberalil prigoniail ca-
tolicismul, eI cart alta data il sprijinisera aa de mult
incit Patriarhul ecumenic trebuise sa intervie. Cu
acest prilej s'at. descoperit i alte lucrurl: anume ca
liberaliI, inteles1 cu cine tie ce factor care nu se
poate numi, all planuit sa dea o lovitura, de moarte
culturil francese in Romania. S'a mal vazut cu acest
prilej ca sint alte maice care tin co11 la fel, dar ace-
lea, Invatind catolicismul pe nemteste, sint, din po-
triv, liberale. i cite si maT cite, inteo vreme cind
afara era foarte cald...
Dupa aceasta a fost un moment de mare emotie.
Ce va face ministrul cu hotarirea Consiliulul ? Maha-
lagismul nu se oprete uor in revarsrile 1111 tulburl
si Incarcate cu lucrurI netrebnice i nesanatoase. Ba
ea unul zice aa, ba ca altul vrea aa, ba ca un al
treilea a pus piciorul in prag i a zis ca, daca, etce-
tera. At trecut astfel nemiloase saptamint de neho-
tarire. Calugaritile s'ail ales in sfirit cu nn ultimat

www.dacoromanica.ro
262 0 lupt& literar&

aspru. Acuma, o noua era de ateptarI nerabdatoare

se deschide: col ce voiat sa tie ce va face ministrul
cu hotadrea Consiliulul, vread O., afle acum ce vor
face maicele cu hotarirea ministrulul. Ce lucruri inte-
resante ! i maT interesante ar fi fost dm& d. A D.
Xenopol n'ar fi inOles sa apere si mal departe, In a-
ce1ea1 condiVY, interesele libertap de invAamInt, cul-
turil de salon i civilisatiel francese, rmlnind con-
ductorul, cum am zice vice-directoarea, colilor cato-
lice-francese (nu catolico-nemtetf, fereasc& Dumnezet!)
i daca aceasta hotarire eventual& n'ar fi fost zadar-
nicita de calugariOle nerecunoscatoare, care devenir&
imediat, pentru sprijinitorul lor cel mal convins, o pri-
mejdie nAionala sat, ca Bt. zicem cu un cuvint al
d-sale, care va rmlnea celebru: un tacim de femeT" !
Cu d-sa fugia stegarul cruciI latine, si, cum am spus,
afacerea", afacerea tacimuluT" acum, pierdea din
interesul eT.
Mult,1 sfind de o parte Ron:dial cari OM frantu-
zete, dar nu vorbesc decit romanete cu Rominil i
cu strainii din Romania; oamenY respectuoT fAa de
religia stramoeasca, fara s doriasca prigonirl pentru
dinsa; spirite tolerante, care nu InOleg Ins& ca tole-
ranta sa loveasca In interesele noastre, se vor fi
mirat Insa de atita zgomot, asa de mult vreme pre-
lungit i vor fi socotit ca maicele nu merita ca sa
tntrebuintam graiul lor ni cet exces d'honneur, ni
cette indignite, adeca niel atita cinste, nici atIta o-
cara, i ca-,. pentru un intermezzo de vara, acesta .V-
nea cam mult.
In adevar, ce nit, ce trebuie neaparatdin punctul

www.dacoromanica.ro
 Scolile calugaritelor catolice 263

lor de vedere sa fie maicele ? i ce poate s li se

cedra, daca vrea s ajunga cineva la alt capat decit
Inchiderea colilor, care se poate face i cu maI pu-
tine forme, daca o are cineva ca scop ?
Ele sint nite femel care ail prsit lumea, urezind
c pot sluji mai bine astfel pe Dumnezeg. Slujba lul
Dumnezeg n'o pot saviri altfel cleat dupa confesia
lor, care e cea catolica, pe care o cred cea mai buna,
precum no! credem pe a noastra maT bung,. Sint ca-
lugarite care se roaga, sint altele care impart bine-
facer!, sag care cauta pe bolnavi in spitale (i in aa
fel, incit Ii ramin recunoscatorI pe viata). Altele slu-
jesc luI .Dumnezeil invatirid pe copli. Aceasta o fac
se poate spune fara leac de pacat cu toata iu-
birea.
Firete ins& c ele, calugarite, ele, catolice, ele, fe-
me! cu o cultura modesta, cu multe prejudecatI, in-
Oleg cultura coliI altfel decit o licentiata in litere
sag tiintI, de religie ortodoxa. Ele inteleg s formeze
femeI morale in sens cretin i catolic, i nu femel
invatate, care sa poata ocupa posturt Mar fiind i
Francese, ele inteleg s prefaca, micile Rsaritene din
Romania in cit se poate maI desavirite imitatif ale
Franceset
Aa fac, i nu pot altfel.
No! putem Ins& Ingadui aceasta, acum cind sintem
un Stat nat.ional, care-0 alcatuiete o cultura natio-
nal& qi are scopurl nationale bine definite ?
Sa. vedem. LAMA, cite fete urmeaza la calugarite i
din ce elm& sint ele adunate ?
OjIce s'ar zice, putine colarite ieail Invatatura frau-

www.dacoromanica.ro
264 0 lupta literara

cesg i catolicg de la dinsele. Sateanul da la coli In-

nalte bieliT, i nu fetele. Functionarul vrea sg le pre-
gateasca pentru o slujbg, i pentru aceasta coala mai-
celor, unde se invatg carte puting i cu totul neseri-
oasa, nu e bung. CO bogatT si de neam mare nu se
prea uit la astfel de install-VI din tara: pang ieri
inc eT credead ca, e de nevoie creterea fetelor la
anumite coli scumpe din straingtate, maT ales de la
Paris. Clientela scolarg, a maicelor se margenete astfel
foarte mult: ea cuprinde fetele negustorilor cu stare,
ale nobililor scapatatl, fetele cure nu stilt rnenite all
citiga singure pinea, ci a se mgrita bine, Intfun grad
superior zestrei ce pot aduce saa ranguluT /social al
parintilor lor. Se maT adaugg la aceste eleve i fetele
acelor paring pe cari i-a speriat lipsa de ingrijire edu-
cativet din colile StatuluT i cari Inteleg ca coala sa
dea, daca nu o inimg curata i nobilg, mac& o infa-
tiare i o vorba decenta. Unde n'at gasit bune insti-
tute particularesi cite slat acelea in toatg tara ?,
ei i-au inscris fetele la maice, atuncT cind nu exista
neapgrata nevoie de a se asigura viitorul printr'o
slujbg.
Calugaritele n'ail chemat; ele ail primit. Scolile lor
ail prins In trei orase, i aceasta se explicg desavirsit:
In Ia1, unde traiete o aristocratic) frantuzita i sca-
patata, In Galati' si Bucuret1; unde se aflg negustorT
romini, dar maT ales greco-romini, bulgaro-romini, sirbo-
rominT, armeno-rominT, chiar evreo-rominT, cari vreall
sa preggteasca fetele lor pentru o casgtorie avanta-
gioas, la noT tot atita, cit qi la Atena, la Constanti-
nopol, la Sofia, la Belgrad, la Smirna sad la Marsilia.
Unele din eleve se fac catolice, IT lasa averea car

www.dacoromanica.ro
 *collie calugazitelor catolice 265

luggritelor, emigreaz. E adev&rat. Nu catolicisarea lor

ni strica, ci pierderea unef parill din averea, in banl
i oamenI, a Ohl. Dar care fail c&1ugar4e n'ar face
acela1 lucru ? Merget1 de Pati la biserica romneasc&
din Paris, biserica ortodox, v& rog, cu preot care
n'are, adesea, curagiul de a se imbraca precOte cind
iese pe strade, i veV vedea funaVonarl in congediu,
pensionarl al Statului, locuitorl aproape statornicl al
mareluT ora al ApusuluT, opotind franOzete cit face
slujba preotul in romaneasca Sfintulul Sinod. Ceia ce
fac calugariOle in opera de desnAionalisare, e altceva
decit un strop in Mare?
Dar, se zice, maicele nu sint totdeauna morale. SO,
se constate aceasta, i sa se pedepseasca, in casurile
adeverite ! Si se mai zice: ele iT permit chiar a ofens&
dinastia. Un gret pacat, de sigur, i care trebuie ur-
m&rit. Dar, fiindca e vorba de aceasta, n'ag intilnit
niclodat In vre-o autoritate, in vre-un vagon, supt
ochil conductoruluT, cutare canaliT insultind ordinar
familia regal& fail s& se iea vre-o masura ? Et am
vazut. Si unde se tiparete oare ziarul Aqiunea",
care pretindea O. trag& urmall din ticaloia criminal&
deAla Belgrad ? Oare sa fie caluglriOle catolice eel
mai pericu1o1 antidinastici din Romania ? Si, In sfirit,
se adauge, ele ne despreWiesc. E drept. Tacimul de
femeI" ar fi o exp1ica0e. Si apol reputAia Romaniel
nu se face cu ce cred despre dinsa citeva femel cu
cultura mediocra

Statul are datoria de a control& In colile particu-

lare treT lucrurl: igiena, moralitatea qi in oarecare
m6surg, poirivit cu scopul maxturisit al instituVel,

www.dacoromanica.ro
2 66 0 luptg 1iterar6,

tiinta. De spirit s'ar atinge In zdar: el poate sc&pa

totdeauna prin ochiurile largl ale celut maT strict re-
gulament i celul mal sever control.
Iar, dad., i se pare ca, umezeala ruinAtoare se ridica,
prea sus In ziduri, s nu inceapa. prin a spoi osten-
tativ In afar, ci s dreagg la temelie. i. masuri pentru
a opri desnationalisarea sint (i Rusia le-a luat cu
folos): taxe strivitoare pentru absenteiqtil ce deser-
teaz6, din tarl, taxe pe imprimatele straine, un noll
regim al paapoartelor, i, mat ales, absoluta nerecu-
nomtere a diplomelor stringtg,tiI. Acestea ar fi In
adevtix fapte, care pot ispiti pe un patriot i. pe un
IndrAznet i ar face gloria partidulul care 1-ar sustinea
pn la cap6A.

12 Decembre 1904.

www.dacoromanica.ro
 PROCESUL UNEI RASCOALE DE TERANI.

Acuma citeva hint, se vorbia en mutt& patima, cu

multa frica, cu si mat multa fAarnicie si cu foarte
pqina inOlegere si compatimire adevarata, despre its-
coalele Oranesti din Moldova de jos. Stenif din unele
pg,41 ale Tinuturilor Vaslui si Roman se inelesesera,
pentru. a capata cu orIce pre. pamint, cum, de al-
mintrelea, oraenif se inOleg, organisindu-se In par-
tide politice, pentru a capata budget. Et se dusesera
in marl cete flminde si ratacite, pentru a cere o !Da-
partire de moiI, precum orasenit se string In mul-
timf zgomotoase i indraznetie pentru a cere Regolut
schimbarea Ministeriulut. Deosebirea era numat ca .e-
rani! intelegeall s plateasca pentru Orina ce li s'ar
da, si ar fi platit-o de sigur, precum platesc darile
lor cele mart, pe chid orasenit se feresc pe cit pot de
a raspunde darile Mr cele mid. Li s'a raspuns ca nu
este pamint la 1.4, ci s se intoarca acasa i sa faca
jalba de acolo. Oament de cuvint, et s'ad dus innapot,
i cot din Suhul4 all cerut primarulut sa aduca din
condeiu o plingere frumoasa, de care s se induioseze
acel zell crunt si atotputernic, pe care teranimea
noastra II numeste Guvern .si 11 crede in stare 0, fac
toate minunile. Primarul era un camatar, care cretea

www.dacoromanica.ro
268 0 luptg literarg

preturile plmInturilor si pe care nu-I iubia nimenI din

sat, nicl chiar rudele luI de aproape: cine stie ce pro-
prietar sag ce functionar de mina a doua II fgcuse
primar ca sal! poatg guta Impreung de interese! Pri-
marul mal era si un om cu cunosting de lume, care
stia cg la BucurestI nu li place sg se stie cg sint
undeva oamenI ma pgmInt, can, nestiind alta muncg,
mor de foame. El nu a vrut, (led, s astearng suplica.
Era pe atuncI toiul arzAtor al vereI; In Tinut nu se
fgcuse decit pinea scumpg a griuluT, pe care boierul
o vinde morarilor din oras sag strginilor de departe;
foile papusoiulul inchircit se rgsuciag, galbene, pe o-
goarele pline de pulbere: decl pentru iarng rgminea
mila boieruluI si a GuvernuluI, de care nu poate s
fie sigur si bucuros nimenI. Astfel, bietiI oamenI s'at
supgrat pe primar, si, judecInd dupg vechT norme care
at fost, veacurI IntregI, dating, dar acum nu mai slut
lege, ci pgcat grell Impotriva legiI, 1-au mazilit cu t-
rgboid mare si i-au luat din ming pecetea, cu care,
de almintrelea, nu tia ce ar putea sg facg. Legal,
aceasta se chiamg o rgscoalg: ce ar fi, In adevgr, dacg
tog sgtenil cgrora li se impune prin.o mie de mijloace
un primar rgg, s'ar ridica si i-ar lua pecetea, sim-
bolul ?" i tulburgtoriT snag, din experienta altora, nu
cg all fcut o faptg rea, ci una care nu se Ingaduie
astge, pe care nu o sufere Guvernul. El stiad ce-I as-
teaptg acum: armata. i, ca uniI ce sint dintr'un neam
viteaz, vestit de dirz si de Indargtnic cind crede cg
are dreptate, el all rupt reteveie din gardurl, ad sunat
clopotele, ca pe vremea luI tefan-cel-Mare, ail trimes
olacarl la toate satele de prin prejur, unde, pe ogoare
i In inimI, era cam aceiasI stare de lucrurl, si s'ag

www.dacoromanica.ro
 Procesul unei rascoale de terani 269

gatit de aparare, a1egindu-1 un capitan, tot ca pe

vremea WI tefan, al carui an jubilar era tocmal a-
cesta. Nici vorbg, sa aibg, la indemina puti sail pis-
toale, cu toate ca atitia dintre dinii facuserg, oastea
i. alp erail vechi via:Lori, vieri i jitari, deprinsi a
trage bine. Domnul de la ora care-Y intrise In cre-
dinta lor el se vor Imprti paminturile lasate de tefan-
eel-Mare, un nemtesc Buttmann, tipograf, gazetar i
agent electoral al cui II plata, era o biata secatura
singurateca si nu putea Imparti alte arme cleat ful-
gerele ziarului sail, pentru care cerea abonament de
la aceti sraci.
Trenurile ail adus rApede jandarmi rural!, cu cari
teranimea noastra nu se Iropaca, fiindca se" poarta
adesea ca i micii functionari abusivi, i trupe de in-
fanterie i. cavalerie. Acum 10-20 de an!, lucrurile
s'ar fi petrecut astfel: un domn civil ar fi igit din
rindurl i. ar fi rostit, in vuietul de furtung, al chio-
telor i ciocniturilor de reteveie, citeva cuvinte intr'o
limba ciudata pe care teranii, ca drepti Romini ce
sint, nu o inteleg: el ar fi facut adecg, somatie" ; apoi
oastea s'ar fi rapezit asupra reteveielor, impucind i
calcind in picioarele cailor. MortiT s'ar fi Ingropat, ra-
nitif ar fi stat In spitale pan& Or! judece; iar un mi-
nistru, bray ca Napoleon dupg, Austerlitz, ar fi anuntat
Camerelor di, ordinea a fost restabilit.

Acum ins& sintem mai cuminti. E drept ca soldatii,

a! caror Ca costa scump i. trebuie paziti de raceala,
ati dat afarg, din ocoale, in ploaie, vitele rasculatilor.
Dar, chid a fost la adeca, s'a gsit eine sg, vorbeasca
teranilor In graiul lor, i. astfel o singura arj a fost

www.dacoromanica.ro
270 0 lupta literara

de ajuns ca sa place capetele, daca nu sa moaie ini-

mile. Spre marea parere de rall a opositieT, care, ca
ofice opositie romaneasca, are nevoie din dud In dud
de teranT asasinag de catre Cirmuire, n'all fost decIt
cItIva ranig de cazatura i calul lovit al until domn
locotenent, care cal a suferit daune Inteo regiune ce
nu s'a putut precisa pe deplin In cursul procesulut
Dreptatea cerea sfaturl i Imbunarl. Dar legea moderna,
frantuzeasca, e rea i cere rasbunare. Vinovag ail fost,
cum ail spus-o i eT, fara Incunjur, tog, cad nu a fost
nicTunul care s nu creada ca, i se cuvine pe plata
ptimintul arendat Evreilor, Bulgarilor i Grecilor i care
s nu fi fost hotarit a da cu btul pentru aceasta.
Tog slut Ins& destul pentru iertare, prea multI pentru
judecata. S'all luat astfel cItIva, maT mult la Intim-
plare, i monegT, cari se that, i mai tinerT, cafi mer-
geall In pasul cailor jandarmilor. All ajuns la ora, ail
Intrat In temnita, ail stat acolo cileva lunT saraciT
cel de acasa! , i procesul lor s'a judecat acum
clleva zile.
Ciudat proces t
E vadit ca acusatiT nu Intelege-all nimic din formele
dreptatif europene. La instrucge, of all iscalit ce li s'a
cerut. Adeca dad, mi-af fi spus d-ta sa zic aa", a
spus unul din ef catre preedinte, nu a fi zis ?" Cum
puteail el sa priceapa rostul acelor clgva domnI, dintre
cari unul, fiindca era procuror, IT Infunda cIt maT rail,
iar altil, fiindca erall advocag, IT scoteaal albi ca za-
pada ? Si, printre noT, carturaril, skit atItia cafi se
crucesc zilnic asupra rostuluT acestor vechi procedeurl
medievale din alte tell cu alte datini. All spus ce tiaill
i, fiindca ail vorbit lamurit, cum e obiceiul acestuT

www.dacoromanica.ro
 Procesul unel rscoale de teranI 271

neam, at fost numitI obraznia ApoT ail asteptat, gata

si pentru una si pentru alta. i, cind juratil i-ail a-
chitat, el ati multamit plingind.

Juratil ail Mout bine. Ins ar fi fost si mat bine

daca, In acea multime strInsa la proces, s'ar fi gasit
oamenI pentru doll& lucrurI: pentru a stringe banI de
ajutor In folosul celor i maI nevinovatI de acasa i
pentru a da oamenior citeva sfaturI i Invtturl, a-
supra crora O. se gindeasca pe cale, Incredintindu-se
In acelasI timp a durerile satelor rasbat In sfirsit i
pana, la orae.

19 Decembre 1904.

www.dacoromanica.ro
 SERBATORI 1 BACTRI.
In literatura special& pentru serbAtorile de iarnA,
tot ma de nelipsit& ca si zaharicalele In form& de
porc si cartile postale ilustrate In care praful de sticla
face fulgI de za,pad& pe pletele si barba acelul mos
Craciun" al cArul chip e adus de-a dreptul din Apus,
nu lipseste nicIodata nota spirituala". In locul obis-
nuitelor necuviint,I badrane, in locul insultelor perso-
nale, care vread s& treact, drept glume, In locul cu-
vintelor Invirtite, intoarse de la Intelesul lor, pentru a
Insemna lucrurI pe care nu le spun decit oamenil cu
totul lipsitI de crestere, In locul lungilor tindlell anoste
sad obraznice , In care o parte din publicul nostru
tot maI recunoaste humor si poate ride, apar iro-
niile pe socoteala mincaril multe, primblariI celor far&
haine bune si fr& haine de gust pe stradele marl
ale Bucureoilor si, In sfirsit, mal ales pe socoteala
color cari ureaz& pentru bacsis.
Bacsisul e un cuvint turcesc, care Inseamna maI
multe lucrue, si turcestY, si neturcestl. Cind cutare
tinar incepator al viqiI de functionar se las& gred la
cautatul sat caligrafiatul uneI hirtil de care vede bine
ct, aI o mare nevoie si capt ca un indemn o impu-
ntoare pies& de 5 lel, atuncI InsemnI In socoieala c&

www.dacoromanica.ro
 SerbatorI i. bacsisurI 273

aI dat un bacsis. De fapt nu e un baci nevinovat,

ci un urit rusfet, care Inva0, cu narav pe acel Maar
care rivnesta la cravat,I scumpe i. la, primblarI cu
Muscalul la sosea. Se zice iart.I ca, s'a dat un baci
cind reporterul de gazeta a primit o tratcqie cu spir-
toase sa cu mincarl pentru a lauda fara, contiin0
talentul unuI poetastru sail al unul stilp de Atenet.
Se zice ca si aiurea laudele unor ziare atirna de ase-
menea midi liberalitat,I pentru vanitatea sinAdtoare si
recunoscatoare. Dar acesta nu e decit baciul cel rail,
imoral, cel turcesc i. oriental, prin care cineva capata
un lucru la care nu are dreptul sat dobindete ceia
ce i se cuvine numal In aceleasI cond4il In care 1-ar
dobindi si acela caruia nu i s'ar cuveni. El Inseamna
lnlocuirea aceleI garanta a orIcaril societag civilisate
care e dreptatea prin bunul plac al functionaruluI, al
scriitoruluI care se poate cumpara i care va fi mal
mult sati maI piAin drept dupa plata nelegiuitacita
filosofie se ascunde i in sensul pe care-1 are astazI
acest cuvint nelegiuit", care Insemna la Inceput nu-
mal Began , ce se arunca.
*
Dar este i un alt baci, cuvenit, binefacator i
bun.
El inlocuiete rigiditatea i neindestularea formelor;
el e un element Intimplator, individual, original, adaus
la aspra mecanica precisa a serviciilor sociale i pl-
tilor, al caror regulator e legea de fier a ofertelor i
cererilor, a celor ce pot da munca i a celor ce ail
nevoie de dinsa.
Exemple.
Statul platete cu citeva zed de lel pe Tuna un om
18

www.dacoromanica.ro
274 0 lupta literara

cu oarecare stiinta, de carte, care trebuie sa duca din

cas in casa, si azi, si minf, si poimini, si in zilele
de lucru, si Dumineca, si sarbatoarea, si desdedimi-
neata, si pang: destul de tirzit, noaptea, si vara, cind
si dna se &il la umbra, si iarna, cind crapa lemnele
de ger, scrisorf, carg si pachete. Unele din aceste scri-
son sint o nevoieaduc stirf de bucurie, stiri de du-
rere, stirf de interes altele sint de folos scrisorf
de rude si de prieteni atItea Ins, daca nu cele
mal multe, sint o gluma, sail o conve4e in care s'a
deprins lumea, sail un mijloc de a trece vremea. Ce
paguba aT avea daca nu ti-ar sosi stirea ca d. X, pe
care abia daca-1 cunostf, si-a adus aminte care e nu-
mele tail de botez i ta-a trimes un bilet alb sad o
fittuica rosie, urindu-t,I ce ar ura la 90 la suta din
neamul omenesc ? Ce paguba daca nu ti-ar sosi cutare
revista neghioaba de care nu stif cum sa scapf ? Ce
paguba daca n'ai arunca In co cutare reclama de
grafofon sau de sonerie electric& indispensabila orl-
caruf menaj" ? i totusf pentru ca sa ajunga la des-
tina0e acea hirtie netrebnica, tiparita si netiparita, un
om alearga noaptea in bAtaia vintuluf, un om poate
mat batrin, mai slab decit tine, un om cu cit maT rail
hranit i Imbracat decit tine, care ar fi si el bucuros
sa stea, In acea clipa de lupta cu r&utatea elemen-
telor, la gura sobef, Intr'o odaie luminoasa cu perde-
lele lasate, cu paharul de ceaiiI Man pe masa, cu
chipurl vesele in toate co4urile. El Insa trebuie s
mearga, masurind lungile drumurf negre, asprele dru-
muri albe, zgitinind usile si port4ele Inchise, sunind
clopotele si sonOile, luptindu-se cu javrele ce impo-
dobesc curtea orfcaruf bun Romin. Daca ar obosi si

www.dacoromanica.ro
 SerbatorT i bacisurT 275

ar zgbovi i ar amina, slut atitia oamenT tinerT, voinicl,

cari ail citva tiinta de carte, i. ar fi bucuros,T sarT
lea locul, fiindca, n'ail nici macar siguranta de hrang
a curierulul. Si. omul are acasa poate femeie i. copil,
cari se Inmultesc si cresc, i cer tot maT mult de-ale
mincari1, de-ale Imbracamintif i de-ale colil.
Fiindcg din contributia ta, mat totdeauna prea mica
si totdeauna cu necaz platitg, se Injgheaba o leafa,
pentru acest venic dilator, crezi ca nimic din biel-
sugul tail nu te maT poate mustra cind pe masa piing
a zileT de Craciun, linga bradul din noaptea AnuluT
Noa, bietul drumet degerat It1 Intinde ca In orIsicare
zi stirile ce yin sa te caute ?
Si acela1 lucru se poate spune despre nesfirsig altI
oamenT sgrmanl cari nu vor atinge niclodatg, daca ar
muncl o mie de an1 i. nu s'ar odihni o clipa, bogatia
pe care norocul, obiceiul, vechT legl egoiste, Inguste,
strimte, II aruncg in laba trindavg a until jucator de
carg sail jucgtor de bursa, a unuT camgtar, a unuT
avocat, unuT speculant politic, unuT fecior de banT gata.
A, lumea noastra innoatti, in grelele ape, amare de
urg, sgrate de lacrimi, ale uneT nedreptat,l, care va
Inneca-o odata!
Sint unil cari-I pot marturisi lipsa. OamenT cu nume
marl, oamenT cult,T; cari ail ocupat sail ocupg functiT
Innalte, frumoase femel delicate, glumet1 spirituall cer-
esc la uile oamenilor sail ministeriilor pentru petre-
cerile Tor. NenorocitT in zdrente puturoase, cu fata
rosie-vingtg, brazdata de lacrimile geruluT, It.,1 cer banul
la coltul stradel. NenorocitT, de sigur, dar i. fericit1
tate() parere, fiindca pot vorbi.
Atitia altil Ina nu pot face alta dedt sal Intindg

www.dacoromanica.ro
276 0 lupta literara

petecul de hIrtie colorata, aurita, pe care desemnurl

si versurl proaste spun discret, poetic, o nevoie adeva-
rata. si-p amintesc o innalt clatorie social& Nu-T ras-
-pinge; da, da cIt pop: si curierulul, si servitoruluT, si
odaiasuluf, si celuT cu gunoiul", si celul cu gazul",
si baieilor cari yin cu colindul si cu buhaiul si cu
sorcova si cu steaua stil de ce ? ca sa-sT capete,
muncind, acel dar de Anul Noil pe care copiiI tar 11
ail din bielsug, cazut de-a gata din cerul luminos al
senineT nopp de Decembre!
Cad nu trebuie sa uip a, atita vreme clt este pe
lume o sigurci lipsa si o singurd durere, nimenT n'are
dreptul la prisos!

2 Ianuar 1905.

www.dacoromanica.ro
 UN NO0 VOLUM AL D-LUI M. SADOVEANU.

Noul volum de nuvele al d-luT M. Sado veanu Incepe

printr'o lung& povestire Intitulat& Crisma luT Mog-
Preen", care d& 0 numele cartif. E icoana vietif In-
&lin sat din Moldova-de-sus, unde sint preotT de mod&
veche, cari unesc cu darul thr sfint pe acel profan al
betie1 0 fac la petrecere cite n&zbitil toate, ce pot fi
judecate Ins& 0 ca MIA-de-lee, unde slut apol dasc&11
maniacr 0 notarl usuratecf 0 gospodarf cari-1 pierd
- rostul cu aceia0 bAutur ce coboara ala de jos pe
preot, unde sint flAc&I mindri, furatf adesea de dra-
goste, 0 fete vesele, bucuroase de glum&, 0 babe rele,
care n'ail odihn p&n& nu Induva&nesc 0 nu incur*
0, in sfir0t, femef nenorocite, a cAror via-0, e un lung
chin in ploaia oc&rilor 0 b&t&ilor. D. Sadoveanu d&
un nume 0 fapte fiearuia din aceste tipurT, care-1
pstreaz& de la un capt pn& la altul firea lor deo-
sebitg- El n'a vrut s& descoase o Intimplare, s schi-
teze o glum& nu s desf4ure o tragedie. Cu descrierf
ale naturif, cu multe agf 0 cu cite un tabloil dra-
matic, autorul tese, cum am spus, viata satuluf.
Sint capitole des&vir0te in aceastl lucrare 0 r&rall ui-
mit de bogatia amintirilor precise pe care tinkul scriitor
le are asupra orfcarif OM din viata de la tarA: von-

www.dacoromanica.ro
278 0 lupta literara

beste de moar *si de iaz asa, inclt, dupa aceasta sin-

gura dovada, un al doilea mos Neculal Zadoina mo-
rarul si 1-ar lua tovaras!
Lirmeaza citeva sch4e, maT vechT si maT noua, in
care se vadeste iarasT observaVe, Inchipuire si stilul
sanatos, cumpatat, poporan.
Cu acest volum se mintuie un an de literatura ro-
maneasc, ce s'ar putea numi, dupa acela dintre scri-
Roil care s'a ridicat, fn cuprinsul luT, printeo boga0e
de activitate admirabila, la situAia de cel maT cetit
si iubit dintre nuvelistiT de astazT, anul luT Sado-
veanu".

2 Ianuar 1906.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU TAR....

In Tribuna" din Aiad, s'a tiparit un foarte frumos

articol, Intitulat Un tip", in care se osindeste cu as-
prime sufletul aceleI part,I din boierimea noastra care
se ogiindeste, cu o cruzime naiva, In testamentul ra-
posatulul colonel Roznovanu, fost presedinte al Ca-
mereI romine. Se tie ca acest coboritor al Rusetes-
tilor moldovenI a lasat averea sa bisericeI-mausolell
din Roznov, care e pusa, supt ocrotirea Tarn luI i In
care Tarul i tot neamul Impratesc al RusieI trebuie
sa, fie pomenig la locul care se pastreaza In orthe
tar& din lume (afar& de a noastra, cacI se zice ca la
Chilia-Veche i In manastirile rusestl din Dobrogea,
tot Tarul e pomenit la leturghie)suveranulul.
Pe cind Regele Carol onora prin trimiterea und co-
roane pe acest ofiOr Innalt al armatel sale, pe acest
demnitar mare al Statului, se afla ofensa until astfel
de testament.
Cum e presa noastra din Romania, dar s'a facut o li-
niste maI plina de mustrare decit cel mal fulgerator
articol! Din partea lui, Statul null va fi uitat dreptu-
rile de care in starea de astazi nimenI nu se maI poate
atinge. lar Rominif de peste hotare aduc expresia sen-
timentelor thr In acest articol al TribuneI".
2 Ianuae 1905.

www.dacoromanica.ro
MEMORIILE DE TEATRU ALE DOAMNEI ROMANESCU

Memoriile d-nel Romanescu aa aparut la Socec. Ele

cuprind, intr'un elegant volum bine impart:it i cu co-
perta moderna, amintiri din Intreaga cariera de teatru
a cola ce a fost iara indoiala cea mai bine inzestrata,
mai harnica si mai pretuita dintre actr4ele romince.
Incepe cu incercari din copilazie si se mintuie cu acel
rmas bun de revolta care a litchis, fail, 1ndoia1a, sim-
itor innainte de vreme, o bogata cariera si a lasat
acest biet teatru naVonal" al Bucurestilor fara una
din acele puteri care nu se inlocuiese dupa, vointa.
Sint aid sch4e de oament de teatru si de oameni
de lume, multe chipuri vazute foarte bine, une or! In-
&tin ascut.it unghia de dusmanie neiertatoare sat de
prietenie recunoscatoare, ceia ce la o femeie si la o
artista" se int.elege de la sine. Gsesti note despre
repertoriul de alta data pe care cu greti le-ai putea
culege din ziare, unde apol ele n'ar B. intovarsite, ca
aid, de observatia personal, cit de scurta, dar care
da coloare si relief titlurilor sterse ca o panglica veche
uitata intr'un saltar pe care nu 1-a mai deschis ni-
men!. Destule anecdote, si mai cu mult haz, si cu m ai
putin. In sfirsit sfaturi, bune, bogate, si unele din ele
nou, pentru acei i acele cari se gindesc a incepe o

www.dacoromanica.ro
 Memoriile de teatru ale doamneT Romanescu 281

cariera care pentru scriitoarea acestor MemoriT a fost

pe cit Ingaduiail deocamdata imprejurArile cultu-
rale i sociale de la nolun drum de glorie.
OrIcine va scrie istoria teatruluT romanesc de la
1880 incoace, i mal ales In acea vreme de mare In-
florire, de strinsa legatura cu toate stratele romanesti
cele maT innalte acelea tocmaT care slut maT protivnice
astad teatruluT In limba noastra, va trebui sa iea
in mina aceasta carticica. Atitia o vor deschide cu
dorinta de a gasi anume lucrurf pe care IT asigur ca
nu le vor descoperi decit in indicatil de tot ware si
invAluite. Va fi, iaral, in lumea celor din teatru i de
pe linga teatru: actorl i actrite, atitia fosti directorl
(numarul lor a fost crascut acum chiar cu d. Sihleanu),
multi critici dramatici de astad sail de ierT, dorinta
nervoasa de a sti ce zice de un cutare i de o cutare,
cum 1aud i cum critica tovara1 i tovare. Dar
publicul cel mare poate ceti cu placere aceste .pagini,
cad, pentru Intlia ()ma, d-na Romanescu dovedete
ea, poate scrie, i anume cu tot atita limpeziciune, cu
cita vorbia odata pe scena teatrelor noastre qi, adaugim
Indata, cu tot atita simplicitate, cu tot atita natural".
Cine s'ar aqtepta la acel patetic de gesturl largI Si
vorbe marl pe care actorib II stramut atit de adese
oil din teatru In viata, s'ar Inela cu totul. Aid nu
slut frase, ci in scurte i vioaie propositiT ca ale unet
conversatiT iut,T se perindeaza oamenT i lucruri. In
aceasta carte cu totul lipsita de seninatate, este ins,
fara Indoiall, multa tinereta naiva,adevarata, nu ju-
cat&. Chiar In marturisirea dureril adincT pentru no-
glijarea nemeritata din ultimiT anT, a nacazuluf ce

www.dacoromanica.ro
282 0 lupta literara

pastreaza unei ocupatii nerecunoscathare, e de sigur

o sinceritate curagioasa.
*
Cine e deprins a construi pe alturi de cartea in
care cetete, va injgheba pe incetul, la strabaterea
capitolelor, un fel de istorie a teatrului romanesc In
vremea cind el a fost onorat de jocul ales, intelegator,
dulce si elegant al Aristitei Romanescu.
El va deosebi doua fase pe care le-a strabatut scrii-
toarea acestor Memorii, Intiparind in eledar cu mult
mai mult in cea de-a douapersonalitatea ei cuceri-
toare.
A fost intaid, pana la 1880, vechiul teatru romantic
i patriotic, vagabond, cheltuitor, sarac, boieresc, foarte
nobil i foarte grandios chiar In mijlocul lipsei celei
mai desavirite. La inceputul WI e Milo, neam de bo-
ier mare, Ostend toate legaturile sale, cult In ade-
varatul Inteles al cuvintului, cetitor cu Intelegere al
literaturii francese, scriitor, poet el insui, ca i cu-
tare din Innaintalii sai In veacul al XVIII-lea. El nu
servia publicul ca un chelner, null facea datoria ca
un functionar, nu pretindea s-1 domino ca un geniu
superior,. nu, el era un boier vesel, hazlid, un bon
seigneur care binevoia sa distreze pe eel de o sama
cu el i ingaduia chiar lumea de rind, prostimea. Ca
el ad fost Caragealii i Vladicescu care mi-a impus
aa de mult In copilarie, incit i-am sarutat minai
Pascali i acel Teodorini pe care-1 zugravete atft de
inteligent i de duios nepoata lui, scriitoarea acestor
Memorii. Erati actori foarte cunoscuti i foarte iubit,i,
de cari generatia lor avea o neaprata, nevoie, nu
numai pentru jocul, ci i pentru personalitatea bor.

www.dacoromanica.ro
 Memoriile de teatru ale doamneT Romanescu 283

In aceast lame, sfloas si stIngace, simtdnd tot

mal malt nevoia Invataturif pe care o va cauta, cu
staruint, In Franta, crete d-na Romanescu.
Prin ea i prin citIva actor!, Manolescu i Nottara,
apare, prin aniT 1880, un nog teatru, influentat de cel
fiances, creat, putem zice, de acela. Acesta nu e nicT
nobil, nict plebeian, nici patriotic, pid nepatriotic, ci
Innainte de toate Intelege a fi. artistic. Milo era actor,
acetia se zic i sInt artistr, oamenT de meteug,
muncitorT, contiincioT, dibacT, imitInd i prelucrInd.
InvatInd la Paris, la Londra, artistul" poate sa se
Infatieze i la Viena, unde a jucat d-na Romanescu,
i nu !Ara succes, fara un adevarat succes de stima.
Apreciatoril, mecenatiT, criticiT se schimba la rindul
lor. Boierimea uurateca, vesela, cheltuitoare s'a dus.
TinerT intor0 din Paris gusta intaig frumuseta joculuT
nog, cronicarf dramatic! cari se inspira din ziarele
franceseRacovita, Gionlauda i cauta sa, Indrepte;
lumea aleasa, care locuiete pe jumatate la Paris, cum
facea 1 poetul eT, Alecsandri, Incunjura, admira, ras-
platete. Teatrul National se Infiinteaza pe basele Co-
medieT francese. StilpT a! societa.tiT Innalte", un Ion
Ghica, fiul sag Scarlat, un G. Cantacuzino, un Grdi-
teanu, sInt directoriT. Intre factoril teatruluT, autorT
Alecsandri, Bengescu-Dabija, Polizu-MicunetI, In-
tre acetI director!, Intre public, Intl% artitY" e o de-
savirsit armonie. Se Intel leg, se pretuiesc, se iubesc,
cu toate incidentele personale pe care, de malt !nye-
chile, Memoriile de fat& le scot la iveala.
Si In acest media nog, care nu-1 gasete, orTce s'ar
zice, actorul incontestat, apare, e recunoscuta, se im-
pane actrita. Cu gesturT nobile, blinde, cu cintatorul

www.dacoromanica.ro
284 0 lupta literara

glas de argint", cu o figura pe care n'o tulbura cu

totul nicl cele mal tragice durerI, cu mult simt de li-
teratura, cu mult simt de lime, de societate, trecind
lesne de la un rol la altul, mladioasa 1 totcleauna
sinipatica, d-na Romanescu resuma viata teatruluI
nostru In aceast epoca.
Ea a fost un Alecsandri al artel sale, un Alecsandri
din a doua manierd, cea artistica, pentru C. Alecsandri
tInar corespunde MI Milo, pentru care a si scris.
$i tocmal ca i. Alecsandri ea a vazut Impratiin-
du-se luthea fermecata In care se deprinsese a trai.
Dar In locul el n'a Iasat un Eminescu. De ce, se va
vedea In un alt articol.
, 9 Ianuar 1905.

www.dacoromanica.ro
 UN ZIAR!
Am akins acolo, noT, Rominii toti, din Romania, din
Ardeal, din Banat, din Bucovina, din Turcia despre
Basarabia nu mai e de vorbit In aceasta privin0 ,
incit nu mai avem niciun ziar. SA nu se supere ni-
meni, fiindca nu-mi pot permite o mustrare la adresa
puternicelor persoane neiertatoare care hotarasc opinia
publica prin ziare, ci fac o simpla, constatare: ni lip-
sesc ziarele.
Ele nu lipsesc, bine inOles, partidelor politice. Ele
at i astazi ca i alta data foi care apat zilnic, in
format mare i in format mic, pentru ca sa, aprecieze
toate lucrurile din punctul de vedere al interesului lor.
Se poate zice chiar ca niciodata ziarele n'at fost maT
strins legate de partidele pe care le represinta. Inna-
into, erat anumite parti din viAa romaneasca ce A.-
mineat, daca, nu mai sus, macar. In afara de viata,
politica a framintarior pentru putere. Era viAa cul-
tural* literal* tiintifica, artistica. Toata Ora, tot
neamul, aveat aceiaT scriitori, oameni de tiinO, ar-
titi de frunte, innaintea carora se inchinat cu to.p.
Astazi, din fericire pentru partide i din nenorocire
pentru acele personalitati distinse i pentru publicul
catre care ele hAeleg sa vorbeasca prin scrisul, cuge-

www.dacoromanica.ro
286 0 lupt literara

tarea i metmugul lor, nu mai este ma. Fiecare partid

41 are, nu numal oratoril, agentii electorali, miluitil,
senatoril, deputatii, minitrii, ci i filologii, filosofii, as-
tronomii, istoricil, topografix (tipografil erag clasag de
mult din acest punct de vedere), lexicografil, &sem-
natorii, peisagitii, nuvelitiT, poetiT lirici, romancierif,
i ma mai departe: fiecare din aceti cercetatori i
artiti e insultat in unele ziare, i ludat in altele
peste masura meritelor sale. Avem i noi istoricii
notri", s'a raspuns cuiva care, voind sa tipareasca o
dare de seama, nu nemerise coloarea ziarului.
Aceste ziare tiparesc articole de fond, care raspund
articolelor de fond din celelalte ziare i provoaca un
nog raspuns din partea acestora, i ma pang, la ne-
sfirit. Ele &LI informatil politico despre uneltirile i
faptele neinsemnato ale oamenilor insemnati i nein-
semnati cari Sac politica: de cele mai mune ori e un
vulgar rgsunet de mahalg, in care ins& atitia se uit
eu evlavia financiarului care urmarmte cursurile si-
gure ale Bursa
TotuI se cuvine a se tinea in sama ca de un timp
consideratia de care se bucurad ziarele in cercurile de
partid chiar, a scazut foarte mult. Adesea ele sint la,-
sate sa scrie ce vreat, tar& indicatii, fait, control i Zig,
raspundere. Oameni politici ai desaprobat in plina Ca-
mera, cu un zimbet despretuitor, scrierile ziarulul lor.
Sg, ai un ziar, e un vechig obiceig, de care nu te poti
scuti, cu toate ca e ma de costisitor. Cheltuiala cu
el se pune mai mult intro cele netrebnice. Dad, un om
de afaceri vrea slit arendeze ziarul unul partid, e
mai bine decit sa cladmtl unul din nog sat sa-1 ieal
de yea E ca o sala ce se Inchiriaza pentru o singura

www.dacoromanica.ro
 Un ziar! 287

Intrunire publica. i prefacerile politice sint, vgdit, din

ce in ce mai mult aduse de alte motive decit talen-
tul si energia cu care ziarul duce p campanie dreaptg-
Partidele nu cautg sg cistige publicul nestampilat; ele
se multainesc cu cifrele sigure pe care le dad regis-
"trele clubului. Rgzboiul politic se poartg numal cu ar-
mate permanente, si nu cu voluntarl.
MaT sInt iargsl ziare pentru omul modern, fgr pre-
judecgtl, frg mustrarT de cuget, frg avint, MIA mil,
care simte Insa nevoie sg rida un urit ris, muced ca
al mortilor, asupra tuturor marilor, sfintelor lucruri
naive la care doug miT de anT s'a Inchinat lumea. Ele
vor dovedi lesne cg tot! oamenil de frunte shit cara-
ghiosi sail canaliT, ca toate faptele sint greselT, ca
toate scrisele slut prostiT, ca toate idealele sint ilusiT
si toate ilusiile mofturi, Ca viata omului are un sin-
gur scop: sg mestece si s rinjeasca. Acestea ar fi
ziarele sincere, neatIrnate, iubitoare pentru publicul de
orice partid sail din nicTun ' partid. Paginile acelea
nu-t,I miroasg a hoit, cetitorule ?
Dar, slava Domnulul, precum mai sint oamenT cari
nu pot fi numit,I nicalri ai nostri" pentru tgraboiul
opositieT si pentru ospatul budgetului, se ggsesc si de
aceia cari nu sint modern!, de loc modern! si n'ail
nevoie sg stie cg In sufletul rgiil alcatuit al individulul
X lumea toatg, cu podoabele si culmile el, se reflec-
teazg zilnic ca o schimg Ma,. ET iean ziarele de in-
forma* si anecdote.
Cele mai multe ziare de peste muntl s'ail redus de
citva timp la acest tip, chiar dad, adaugl din cind
in cind un articol de afirmatie nationalg, un indemn
de activitate politicg. Desteptarea" din CerngutIde

www.dacoromanica.ro
288 0 lupta, literara

palida memorie pe care a inlocuit-o foaia incalificabil

de violenta in urmarirea de scopuri personale a par-
tidului popular era i ea cam tot asa. Din ziarele
nemteti, din cele unguresti se culeg o foaie, dou,
trel, ba patru, daca vrei, de tiri ciudate, despre fur-
turile, omorurile, rapirile, sinuciderile, nebuniile din
lumea toata.
La nof aa era odata Hniversul". El s'a prefacut
insa pe incetul Inteo gazeta de informatie curata i
serioas, aruncind cu totul In umbra, reportagiul (le in-
cidente tragice. Telegramele sint autentice, bogate i
sigure. Corespondenta din strainatate Incepe a se face
vrednica de cetit, de si ar trebui complectata si data
la intervale statornicite d'innainte. Lucrurile midi din
tara se ingramadesc in rindurt cu slovele cele mak
mici
Din acest punct de vedere, aceasta foaie e mai pre-
sus de critice.
De un timp ins, este un public, un public mare
covirsind de sigur ce1e1altc3 categorit ale publiculul
de ziare , care cere ceva mai mult. El cere pentru
fiecare fapt o legatura, i o judecaa. 0 judecata si-
gura, dreapta si nesupusa schimbaril toanelor i inte-
reselor. Atitia-1 mint prin scris si grail). i el poate
Inca aa de putin sa se faca, in acel singur sens care
e cinstit i priincios: al interesuluk general, al inte-
resulul cultural, al interesului national.
Astfel de Indreptari se dad prin aceasta revist.
Dar ea n'are decit 300: adeca trek sate de abonati qi
citeva sute de cumparatori cu numarul intro sutele
de mil de Romini carturari. Mil i mil de oameni n'ad
Inca nevoia de a-i intregi sufietul prin literatura. Dar

www.dacoromanica.ro
 Un ziar! 289

lor li trebuie s afle totuI ceia ce se petrece In fie-

care zi i ar dori sa tie tot odata cum trebuie 0,
lateleaga acele IntImplarl. Lor li trebuie un ziar a
carui actiune sa fie paralela cu a noastra, fara sa In-
Olegem prin aceasta ca am pretinde vre-o prioritate
salt epitropie fa0 de orIcine.
Un ziar costa Insa multI banl i. creste Incet. Ro-
mania Juna" s'a Incercat i. a perit, neputind s lupte
cu anil gra Ziarul ce ar trebui Insa, e aproape gata.
Cele mat multe din articolele-prime pe care le tipa-
reste de un timp Universul", sint Intelepte i nepar-
tenitoare, pornind de la oamenf en sim01 raspunderif
lor. Aceast parte de orientare ar trebui sa creasca,
sa se amestece In at maf multe rubrice, sa schimbe
cu desavIrire foita stricatoare a gustulul care e Uni-
versul literar", ce ar trebui s se braneasca din re-
producer! tharturisite, din Ohl literare si din aprecierl
constiincioase. Neamul romanesc n'ar putea fi destul
de recunoscator oamenilor cari i-ar da aceasta hrana
de temehl In cea ma! ieftena, mai raspindita i. ma!
bun dintre gazetele de astazI.
16 Ianuar 1905.

19

www.dacoromanica.ro
 0 CARTE OFICIAL& DESPRE JUDETUL TULCEA.

Din raportul de prefect pe care-I public& d. Luca

Ionescu supt titlul Judeful Tulcea, e de cubes Intahl
interesanta i sigura statistica, plina de cifre noua,
din care se vede ca, Rom Ina nu sint de loc cef de pe
urma venitT In acest juclq sail colonitf momitf cu
fagaduielf i adusT pe cale administrativa In aceasta
Ora bulgareasca" a Dobrogif de Nord. Daca astazI
avem in judetul Tulcea peste 50.000 de locuitorf din
neamul nostru, jumatate din acest numar II atingea
poporatia romaneasca putin timp dupa razboill i, taxa
Indoial, i. Innaintea anuluf de prefacere 1877. AstazT,
la un loc nationalitAile celelalte ail ceva maT multa
parte decit Rominil, dar nicTuna nu-1 Intrece. Ceia ce
nu inipiedeca, firete, ca In unele partf, ca In plasa
Babadag, Bulgarif slat Indoit maf multf decit af notri.
El s'ail scoborit aid din Basarabia, ma! curind decit
sa putem crede ca ail venit de jos, din tara lor. In
schimb, Tinutul de pe linga Macin of era peste 21.000
de Romfrif pentru maf putin decil 20.000 de Bulgarf.
D. Luca Ionescu cauta a da de originea acestor
batinaf romlni a! Dobrogif-de-sus. Pentru aceasta
nu trebuie sa se coboare Ins& cineva prea departe,
nicf sa se gindeasca la stpfnirea romaneasca de tot

www.dacoromanica.ro
 0 carte oficiala despre judetul Tulcea 291

scurt, pe vremea luI Mircea, deci acum cinci side de

anI IncheiatI, In aceste partl. Nu, acestr mult,I RomInI
aI MacinuluI all venit din aceleasI nevoI si cu ace-
lea* scopurl ca si ace! cari incing cu teranime de-a
noastra, la Cladova, la Vidin, la Nicopol, la Turtucaia,
malul drept al Dunaril. E exsudarea fireasca, nespus de
veche, si abia In ultimele timpurI Intrerupta, a popo-
ratieI romanestI din valea carpatica a Dunarif.
E pAcat Insa ca, avInd atItia locuitorl romInI vechI
In Dobroge;, nu ne putem lauda cu bogatia, si cu o
cultura a lor asa de Innaintata, inert sa poata impune
altor neamurI si sa le cucereasca prin respect. AI
nostri aint sarad, si cirmuirile ce s'all urmat acolo
n'at stiut sa-I ajute spre bogatie altfel decIt prin co-
chete si scumpe si nepractice ! case pentru colo-
nistI. Iar sOolile satestI nu Sint pregatite a potoli urile
ascunse si a da Innainte de invatatur cunostinta
limbiI noastre. Cit despre gimnasiI, ele nu Sint tocmaI
asa cum s'ar cuveni sa fie, cu toate ea id si colo
shit puterl reale si bine Indreptate. Scohle de meserif
Incep abia 0, apara.
Aceasta carte marturiseste de altmintrelea cu curaj
acesta e cel d'intAill pas spre Indreptare, totdea-
una,aceste lipsurI. Si, pe linga ele, altele care mira
si InspaimInta. Tratatul din Berlin ni-a dat marea In-
tindere de pamInt gras, buruienos, napadit de rogo-
zurl, lacurile si girlele dunArene ale Deltel. Trebuie
autoritatea, incontestabila, a doI prefectl, raposatul I.
Nenitescu si, acum, d. Duca Ionescu, pentru ca sa,
credem ca Statul romanesc n'a Oiut s'o iea in stapinire
nicl OA. In clipa de astazI. Care e firea locurilor, la
ce ar putea fi Intrebuintate, cine slut pescariI rusi

www.dacoromanica.ro
292 0 lupta literara

Ru! de sigur, qi ma! mult sail mai piAin pescart

cari locuiesc aid statornic sat yin nurnal din an In
an, toate acestea sint Inca taMe. Atitea popoare se
zbuciuma, ca sa lea ce nu all, iar noT, de aproape trel-
zed de anT nu ne pricepem; cum sa ocupam ceia ce
ni s'a dat, ceia ce am cumparat cu scumpe jertfe de
pamint i. de suflete. i sint deputat1 i. senator! cari
null gasesc subiecte de interpelare!
Acum de curind un ofiter a dat la lumina o bogata
compilatie asupra Dobroget Ea poate fi folositoare In
cele maT multe din capitolele or, dar e tot numal o
compilatie pentru uprinta noastra. No! sIntem datorl
Ins& a da lumil lucrarl originale, cercetarl adincite i.
complete. Geologia DobrogeT, fauna e! chiar, Intru cltva,
ail fost studiate, dar sInt atitea domenit ale vietil ori-
ginale din aceste parg de care nu s'a \atins nimenl
cu seriositate i statornicie. D. Luca Ionescu are me-
ritul de a fi vazut aceasta. N'a ateptat dee! sa vie
cutare tinar Inva,tat strain In clutarea de subiecte
noua, ci a cerut un proiect omulul foarte competent
care e d. Moisil, directorul gimnasiuluT din Talcea, i.
a facut s se voteze clteva mil de franc! cu care 0,
se pat& Incepe lucrul.
Dar Romania are acum un alt guvern. Folositorul
plan va fi el care pastrat i. urmrit cu Ingrijire din
an in an ? Ar fi un mare bine daca framIntarile noas-
tre politice aproape cu totul sterpe pentru .tara In-
sa,Tn'ar atinge acest colt, In care, pentru a despa-
rgini, spre cinstea i. citigul nostru, trebuie perspec-
tive de viitor sigure i o continuitate desavirita.
16 Januar 1905.

www.dacoromanica.ro
 ZIARELE STRAINE DIN ROMANIA.

Vorbim o limb& care e numal foarte putin raspin-

ditg peste hotarele de locuin0 ale neamului nostru.
0 invAg dincolo de dinsele numal aceia cari pot sa,
aibg leggturl de afaceri cu Romania. 0 invAg iarasi
invAaVI cari se consacrg cercetgrii limbilor ce yin ca
elemente de capetenie din vechiul grail), al poporulul
de jos din Roma, filologii romanisti.
Nici negustorii, Did romanistil n'ag nevoie ins& de
literatura romgneasca, din care nu cunosc decit cu-
tare mostrg, bung sail rea, ratacit prin cartile de ce-
tire ale Incepatorilor. Vorbind cu oameni culg si foarte
cult! din lumea mare, II ye! aduce inteo mare Incur-
cgtura dacg li vei pomeni despre existenta unel lite-
raturi scrise In romgneste. Cu toate traducerie, apg-
rute pe la 1850-60, din Alecsandri si Bolintineanu,
cu toate reclamele in franOzeste ale lui Eliad Ra-
dulescu In fasa tristg si putin serioas a desvoltgrii
sale sufietesti, cu toate cele citeva nuvele sag poesil
romgnesti ce apar foarte rar si in mijlocul unel de-
sgvIrsite indiferen0 prin cite un co4 al revistelor en-
ropene, cu toate cele citeva versuri din Eminescu,
totusi un poet ma de mare si asa de modern prin
vederile lui filosofice, strainii de aproape sag de de-

www.dacoromanica.ro
294 0 lupt literarg

parte, cel ce ail pentru nol simpatie si. aceia cgrora

li sintem antipaticT, nu still nimic despre scrisul ro-
manesc. Cu un zimbet stIngacig, .V se va me4ona
doar activitatea literarg, a MgrieT Sale Reginel, despre
care vorbitorul ar fi stiind cg a scris si In romgneste.
Daca, no am avea numal literatura d-lul Haralamb
Leca, sg, zicem, atuncf aceastg lipsg de atentie ar fi
pe deplin indreptAitg. Lucrurl de acestea le all si
strginil, din orlcare parte a Europe!, si fireste mult
mal bine In original decit cum le avem nol In imi-
tat.iT si contrafacerl, pe atit de fudule, pe cit de za-
darnice. Dar mal avem, din fericire, tot mal mult si
tot mal cetitg, si o altg literaturg.
Ea pleaca de la un popor cu niste datini si cu o
fire cum nu se gsesc la alte popoare, si le oglindeste
Intr'un chip destul de frumos pentru ca si cetitoril lu-
minag al Europe! sg se poatg, Incglzi de dInsa. Aid
e o adevgratg frumusetg si o frumuse0 originald, luatg
de la un neam simpatic si interesant. Pe un timp
chid editoril din Apus nu stig unde sg mal caute ceva
nog pentru un public desgustat de tot ce e obisnuit,
literatura romneascg, adevdrat romgneascg ar fi bine
primitg. De amindoug pgrtile ar fi folos, fiind cg nol
ne-am infatisa altfel Innaintea lumil de culturg dacg,
s'ar sti cg, nu sintem numal un popor care a iesit de
supt stgpinirea turceascg" la 1877, se desvoltg pas-
nic" supt un Rege Intelept si produce, dacg, nu grill!
cel mal bun, mgcar griul cel mal ieften, ci si un po-
por ajuns la constiintg, si In stare sg o manifesto In
formele trainice ale frumusetil.

Un mijloc de raspindire a acestel literaturl romg-

www.dacoromanica.ro
 Ziarele straine din Romania 295

nest1 ar fi ziarul strain care apare la nof dintr'un

motiv sad din altul. TJnde editorul german abia-ml
vine s& zic, editoiul frances, cad Francesil nu prea
ad mare interes pentru alto literaturt , unde acest
editor nu s'ar invoi la tiparire, ziarul, cu coloanele lul
marl care stall totdeauna la mndemIna, se InfMiseaza
de la sine pentru ca sa aduca aceasta mare 1ndato-
rire spirituluI neamuluI nostru.

Cum se poarta Insa in aceasta privintA ziarele ce

se tiparesc In Romania noastra pe limb! straine ?
Avem In Bucurestl dou& ziare francese. Dona, pentru
a sint doug partide de lupta. Dec1 o gazeta liberala,
l'Indpendance Roumaine, i o gazeta conservatoare, /a
.Roumanie. Ele ad un scop Indoit: pe de o parte, 0,
taca a se cunoaste in strainatate vederile partidulul
ce represinta, iar, pe de alta, s dea cetirea politic&
din fiecare zi tuturor locuitorilor Romanie1, cari, Ro-
mini sad ba, nu stid romaneste sad carora nu li place
a ceti romaneste. L'Indpendance" e far& indoiala
cel mat bine redactat ziar din 0,ra noastr, am putea
zice: singurul bine redactat, in afar& de ziarul de in-
formaVI Universul". Ziarul literar de Dumineca nu
se poate compara Ins& cu cel politic: e o culegere de
taieturI acute la Intimplare prin literatura trances&
maY noua. Foiletonul n'a avut nicI o Insemnatate de
informatie pentru strainatate, cit 1-a Vnut d. Pompiliu
Eliade; colaborAia d-lul Nerva Hodos, care se anun0
asa de bine, n'a fost continuata.
Aid, in ziarele francese, prin urmare, nu se face ce
se cuvine. Innainte de toate, pentru ca nu se simte
datoria de a aduce, nu numar servicil partiduld, ci

www.dacoromanica.ro
296 0 lupta, literara,

servicil culturiT acestel ierL Apo! pentru ca, lipsete

dorin0 de munca. i continuitatea trebuitoare.
Ziare germane apar tot don& : Bukarester Tageblatt,
fara nume de redactori, i Rumnischer Lloyd, cu nume
de proprietar. Sint fol urit tipArite pe patru pagini,
ca acelea din Austria i Germania. Cuprinsul Incepe
cu un articol de fond despre fel de fel de lucrurT, mai
mult straine, urmeaza, cu tirT despre accidente, crime,
numirl i scoater! din funcOT si termina, prin foarte
multe anecdote, cu anunciur! bogate pe care nu le
ceteste nimenT. Foiletonul e o reproducere din ca,rg
sail din reviste de limba, germana,.
Simpatil marT pentru noT n'are nicT Tageblatt-ul i
nicT Lloyd-ul, care sint romanestI i bucuretene, nu-
ma! pentru c apar in Romania i in BucuretI. Fara
Indoiala e o deosebire de ton intro ele: Lloyd-ul pas-
treaza o nobil rabdare indiferenta, i se ferete ca
de foc de a se amesteca in chestiT marl sail iritante.
Din potriva,, Tageblatt-ul e ciiragios, discut toate, face
rinduiala, In toate, ni da, note de buna, purtare sail
ne pune In genunchT pentru pacate, ni do vedete ce
netrebnicT sintem numaT cu puterile noastre, cit de
mult avem nevoie de capitale stralne, i mai ales de
strain! Jars capitale, dar, In schimb, ce gararqiI sin-
tern datorl a da In cas end am fi mi1uil cu aceT fru-
mos! banT europeni, luciT i bine muncig. Mara, de a-
ceasta insal literatura, romaneasca, cultura, romaneasca,
de aceasta nu ze Ingrijesc redactoril german! sail
poate evreo-germant aT celor doua, ziare.
In sfirit, iese la Bucuret1 Paris, ziar grecesc. Une
orT se zice c sint acolo, cu privire la Macedonia, arti-
cole neplacute pentru noT. De obiceiu ins, e un ziar

www.dacoromanica.ro
 Ziarele straine din Romania 297

grecesc care apare la Bucureqtf, cum sa zicem ar

aparea la Atena. Ce i se poate cere In legatura cu
cultura noastra until astfel de ziar ?
...Totu1 slut tert unde strainif cari scot ziare straine
miAeleg altfel cuviin0.

28 lanuar 1905.

www.dacoromanica.ro
 UN PROFESOR: VASILE BURLA.

Si eil am ceva de spus despre Vasile Bur 16,, de care

m& leagA i o ceche datorie de recunostin0 ce nu se
poate uita.
Era dintr'un neam de razeT din Bucovina, i, in
acele convorbirT cu elevil pe care le zugrlvete aa
de vig d. Sadoveanu, el nu uita s5. spuie c5, nu e
numal un adevarat Romin, ci un coboritor de boierl
printre RominT. InvAase la Viena si se prinsese de
dragoste pentru filologia de marunVurT, foarte Indraz-
nea0 Ins:), une orT in constructiT, a anilor 1860.
Venit ca profesor In IaT, el nu putea sa, se gseasca.
maT bine decit in societatea JunimiT". IT plAcea acolo
calitatea cultural& a oamenilor, sinceritatea lor, lipsa.
lor de afectaVe i acel respect pentru trad4ia de glum&
i petrecere cu yin bun pe care o aduseser& membril
conducatorl, crescug ca i el in universitAT germane.
Convorbirile literare", care se IntemeiarA atunci,
indemnail la scris. Un mare razbeiti filologic se Ince-
puse intre tiinta de diletant a luT Cihak i intro ti-
MO de uimitOr autodidact a d-luT Hasdell. Pentru ori-
ginea unur cuvint se datleall stranice lupte, In care
Cihak a tiut totdeauna sa pastreze msura, daca nu
s& citige biruinta. Burl& s'a amestecat in discutle,

www.dacoromanica.ro
 Cronic& 299

tiprind cIteva articole foarte bine informate i cinstit

muncite, dar ale cAror resultate nu erall totdeauna
definitive. El le-a strins ma pe urm& Inteo broura
de Studif filologice".
Ca profesor de limba gteceascl, el a dat ceva mat
trzig o IngrijitA prelucrare a gramaticef luf Curtius,
carte grea, de sigur, dar care e totusf pang astzI
cea..mal bung, din care se poate Inva0 greceqte.
Sfarimarea cerculuf ieean al Junimil" las& pe
Burl& singur. Activitatea luf stiintifica Incet, cu toate
c& pan& la sfirit i-a plcut s6. ceteasc& mult, fie si
pentru a nu scrie nicl-odat ce1 pusese In minte.
Familie n'avea. Despre societatea noastra, el avea p&-
rerea rea pe care o au de obiceig Bucovinenif. Nicf
In gcoal& nu punea mare temeig.
De sigur cg, asa de cinstit cum era, el a dorit sa,
s6virseasc& ceva ca profesor. Avea i tiina i. iubi-
rea. If lipsiat Ins& alte dou& InsuOrI, care pot 'Area
secundare, dar far& care cele d'int&ig ramin sterpe:
anurne masura i consecver0.
Era sag prea bun sag prea aspru, sag prea vesel
sat prea trist, i. se schimba adesea. Ochiul p&trun-
z&tor i crud al scolarilor valea aceasta, si, pe vre-
mea mea cel puVn, Burl& nu mat avea o adevrat&
gi deplin& autoritate. Faptul ca-I pIAcea a vorbi, a
glumi en copiif cari nu ItAelegeall ce se cade i nu se
cade, nu-1 ajuta s& fie ceia ce i s'ar fi cuvenit du&
multele 1u InsuirT.
Cind i se 'Area ca pierde terenul, el lovia. i a doua
zi-I 'Area r&d, i. nemargenita luf buratate Invingea
astfel. Pentru cIteva vorbe nesocotite i citeva din
atitudinile revoluVonare pe care coala socialist& le-a

www.dacoromanica.ro
300 0 lupta, literara

pus la moda In Ia1, unde ele se vad i pana, astazI,

cel ce scrie aceste rindurl a fost exclus din internatul
Liceulul din IaI. 0 ruda la care cautasem adapost,
m'a aruncat pe strada. i atuncI acblaI director care
ma izgonise m'a primit ca un parinte i, fagaduindu-mI
reintegrarea, a zabovit-o Innadins pentru ca sa stad
In casa luI, In biata luf casa de boheme, goal, far&
rinduiall, 1 ca sa, maninc la birt hrana pe care o
platia el din biata luI lean, mincata de multele da-
toril care ad fost nenorocirea vieil sale.
De atuncI el n'a uitat pe elevul neastimparat i ne-
supus, care tia carte i i se 'Area luT ca, nu e rad
la suflet. Cind m'a vazut Intaia oara om ispravit, mi-a
sarit In git. Bucuria Jul n'a fost slaba cind a stat In
capul meseI fostuluI sad colar. i acum citecra sap-
tamtnI el ImI scria Inca, o scrisoare, In care lega trel
lucrurl care ma, Induioad de o potriva: visurile luI
tii0ficeun studiu despre ortografie , grija pentru
Inca un elev bun, eine tie cIt de neastimparat i
acela (el zicea Insa ca, nu) i. amintirea vechiuluf
elev fara astimpar din alte ay.
Despre el ca despre puVnI a4i.I se poate zice vorba
ce se cuvine oamenilor foarte bunT, cari ad avut gre-
ell, din care nicluna n'a fost un pleat decit doar
fa cu dinif: Dumnezed sa-1 ierte!

www.dacoromanica.ro
 DR. IACOB FELIX.

Supt raportul frecventAriT edi*lor, membriT Aca-

demieT Romine se pot imp&Ai In patru categoriT: eel
earl, nefiind In BucuretI, nu vin decit intimpl&tor sad
la sesiunea general& din Mart; cel cari, Rind totu1
In BucuretI, s'ad deprins a nu veni nicTodat&; eel
cari yin regulat, Incaseaz& diurna i, dup& ce ad stat
o clipl, merg acas& sad pe la afacerT &i, In sfirit,
aceT cari 41 fac datoria pn& la sfirqitul edi*lor.
Unul dintre acetia nu se va maI vedea la edin-
ele de VinerT. Put,iniT asculttorT din tribune nu vor
maT recunomte pe b&trinul foarte alb, curat i. Ingrijit,
cu favoritele blajine 1 strAlucitoriT ochT bunT, care
venia sprinten, strins in redingota luT neagrd., zguduia
puternic, din toata inima, mina acelora dintre colegi
cari-T placead i se aeza la un co4 de-o parte, cetind
iute, nervos, In vre-o carte nota, ale alit foT le taia
cu vitejie. Cacl, de mull& vreme, btrinul academician
contiincios nu auzia decit cu ochiT, pe cari IT indrepta
multAmit.1, bucuro1, Indemn&torI catre acel vorbitor
despre care tia ca spune lucrurl folositoare, cu no-
purl cinstite. 0 alegere In seqia tihAifica va da r-
posatuluT doctor Felix un succesor, maT rad sad poate
i. mal bun, dar pentru cig l-at cunoscut pe dinsul i

www.dacoromanica.ro
302 0 lupta literara

1-aa iubit pentru insuirile lul alese, ascunse totuI cu

atita discretie, el nu va fi inlocuit nici-odata. Ef vor
cauta si de acum Innainte senina frunte lucie aple-
cat cu o sirguinta tinara, asupra car1i1 noua..

i, iara.I, supt raportul frecventariI bibliotecil, sint

maI multe categoriI de membri aI Academiel Romine.
Unif afl prin raportul anual al d-luI Bianu ca, aceast
biblioteca tot mai exist, ba chiar se imbogateste din
an in an. Altil Imprumuta de la dinsa multe cartI,
care li folosesc sat. ba. Mal rare on se vede insa cite
unul in sala cea mare, lucrind de-avalma cu oaspetif
strainl, cu studentiI si studentele preocupag de lucra-
rile seminariilor si de examene, supt ochil functiona-
ruluI de servicia.
Macar Vinerea dupa edinta, eraI sigur sa vezi printre
acestI lucraton obisnuit1, DIA titlun si. situatiI, pe dr.
Felix. De departe i se auzia glasul cind cerea, in odaia
cataloguluI, cartile de care avea nevoie. i, odata ce
le tinea In mina, venia cu dinsele In mijlocul celor
multI si tinerl din Universitatea unde fusese profesor
pan& daunazI, si, la aceastalalta masa, incepea iarsI
rasfoirea, energica, i. fruntea plina de atentie se pleca
asupra rindurilor.

Dupa cit spune toata lumea, d-rul Felix a fost, pre-

tutindenI i totdeauna, omul datoriel sale. Aceasta e
Inca destul de rar la not Dar nu numaI pentru atita
se cuvine a i se pomeni cu respect numele si a se
'Astra o duioasa amintire despre batrinul care ne-a
lasat. In viata si. In scrisul sa1 stiintific el a dat do-
vada de sentimente innalte si curate, pe care le-a ex-

www.dacoromanica.ro
 Dr. Iacob Felix 303

primat,cu toga, sfiala ce era in fundul naturil sale,

deschis, pe fat& In cugetarea sa a fost patrundere
in cuvintele sale, care marturisiail necurmat, la orice
prilej, unul din cele maT marl Tele de care sufera so-
cietatea romaneasca, statea un graunte de eroism.
D-rul Felix era un strain. Fusese adus cu contract
din Boemia, unde se nascuse. Aceasta era prin aniT
1860: e timp de-atunci! Tinrul doctor, invMat, mun-
&tor, cinstit i amabil, avea frumoase perspective de
viitor. Ele s'at i indeplinit: Felix a fost medic al
Capita lei, profesor la Universitate, director al Servi-
ciului Sanitar i membru al Academie! Romine.
StrainiT Oiin(ifid cari yin la noi slut, pana In ziva
de astazi, oamenT ambiVoT, lacorni i totu! pururea
nemultamiti. Cutare Sas, doctor de ochi, care a ca-
patat la not o clientela buna, de sigur ceva avere
s'a impartait i de functiT oficiale, a scris daunazi,
ramtind de altmintrelea n Bucureti, una din cart,ile
cele ma! pline de ur fata de no! care sa fi ieit In
ultimele timpuri. Principiul cel vechiil al aventurie-
rilor ramine Inca neatins: exploatezi pe Valah, fact
ban! din increderea i din prostia luT, Ii batjocuresti
!litre a! tat i-1 daT dracului cu toate ale luT, cit pot!
mai iute. Cad doar nu WI in zadar representantul
InnalteT, nobileT, binefacatoarei i milostivei rivilisabit
europene... Ca si Davila, a cam! energie aristocratica
nu o avea, doctorul Felix nu a fost printre aceti con-
quistadores asupra barbarilor". El nu a ir4eles sa vie
in .Wa noastra pentru scopurile luT, ci sa primeasca
in sine, pentru scopurile el, aceast Ora, cu limba el,
cu aspirAiile ei, cu dureroasele i strapicele ei ne-
voi. Ca putinT dintre doctorii timpurilor noastre, el nu

www.dacoromanica.ro
 304 0 lupt literarg

Meuse In inima sa o zgrgfie, ci un altar pentru buna

zeit Caritas. Pentru dinsul fapta si scrisul porniat
de o potrivg de la acea mil& de oamenT, care e Musa
itaspirgtoare a arteT sale.
and vIrsta si infirmitatile eT I-all scos din slujba
StatuluT si a scoliT, el nu si-a dat dreptul de a muri
In trIndgvie. 0 noug activitate stiintificg, cea mal bung
poate, Incepe pentru dinsul atuncT. Fusese profesor de
igieng, venise ca igienist la directia Serviciuluf Sanitar,
si el se gindi astfel s cerceteze acum In toatg istoria
noastra igiena publicg, desvoltarea Ingrijiril ce s'a dat
pe vremurT sanatatil tuturora. Astfel aparurg In Ana-
lele Academiel Romine" un sir de studiT, care for-
meazg la un loc o mare carte bogatg si aproape de-
finitivg, care to Indreptgteste titlul: Istoria igieneT In
Romgnia".
Acest medic bgtrin, fait atingerl cu eruditia isto-
ricg, s'a priceput totusT, cu vechea si buna sa metod
germana, sg gaseasca prin ctirtile noastre, pe care a
ajuns astfel s le cunoasca si sg le pretuiasca, maT
tot ce-I era de nevoie. Cartea e bine informata si
scrisg curggtor. Litre lucrgrile de istorie stiintificg",
e, de sigur, cea maT bung.
Dar si din alt punct de vedere ea se impune, nu
numaT luaril aminte a InvtatuluT, ci si a orIcgruT om
de bine.

Cacl si In aceastg lucrare, ca si In toate celelalte

ale 14 el maT are un scop, pe lingg cel stiintific. In-
telegind si iubind in acelasT timp Ora noastr si nea-
mul eT, el vedea bine cg nimic trainic nu se poate
rgzima cleat pe sngtatea, bogatia si bucuria de viatg

www.dacoromanica.ro
 Dr. Iacob Felix 305

si de lucru a teranuluT. i In mijlocul atitor prefaceri,

Indreptatite 0 neindreptatite, a atItor creatiunT, In parte
fara viitor, a atitor jertfe pentru lucruri necugetate
sail netrebnice une oil, In mijlocul acesteT revolutii
culturale, zgomotoase, risipitoare i. Increzute, el vedea
ca, faptul care s'a uitat maT mult e presents, In Ro-
mania a peste patru milioane de teranI foarte saracT,
foarte Intunecag la minte i amenintag de toate bo-
lile trupuluT si ale sufletuluT. *i, pe cind atitia RomInT
neaoT cintau biruinta din trimbitile upratatiT set
prefacatorieT, pe acest om din Horschitz II durea inima
intr'adevar de durerea netiuta, a acelor 40 de sute
de miT nenorocite.
Nu maT departe, acum citeva zile ieia o carticica
de medicina populara, Almanachul Hygeia", In pre-
fata careia doctorul Felix, care nu era scump la sfa-
turf i. la scris, tiparia aceste rindurl, datate din De-
cembre 1904, decl cu citeva saptaminT Innaintea mortif
sale:
Tog membriT natiunii formeaza o singura familie;
orIcIt de diferita sa fie posigunea lor culturala. si eco-
nomica, ei se influenteaza reciproc uniT pe altiI, si
soarta acelora cari muncesc cu bratele Inriurete i.
asupra traiulul present i. viitor al acelora cari nu lu-
creaza i traiesc din averile motenite. A trecut tim-
pul cind acest principiu economic a putut sa fie ig-
norat; astazT stratul cult al societatiT a inceput a se
interesa mat mult de soarta celeT mal numeroase pa-
turT a natiuniT, care ne hrnete pe tog cu munca sa,
a Indemna pe muncitorul de pamint spre o activitate
maT roditoare, a-I da educatiune profesionala; dar toate

20

www.dacoromanica.ro
306 0 lupta literara

silintile cercurilor Oirmuitoare vor fi zdarnice, daca

cond4iile munciI nu vor fi Imbuntttatite."

In doctorul Felix Oranul romin pierde unul din pu-

Vnil saI prietenI adevaratI, 0 lacrima pe care, In ne-
tiinta luI de oamenI i lucruff, nu poate sa o verse
teranul InsuY, o plingem aice, nol carturaril tinerl,
cari gindim i. scriem pentru dinsul i. In numele la
30 Ianuar 1905.

www.dacoromanica.ro
 UN ORATOR AL GENERATIEI BATRINE:
NICOLAE IONESCU.

A murit Nicolae Ionescu, oratorul generatieT Innal-

bite astazl, tribunul unor lupte uitate de mull& vreme,
seful liberal al unor prefaced care s'a-a savirsit cu
totul.
E ciudat c a mai fost vorba odata, acum citeva
lull!, de moartea acestui om, atunci dud de mult el
nu mai traia cu adevarat. Cad nu era trahl nici pentru
un om de o solemna indolent& ca a luT, atipirea In
odaia rail ingrijita de la cel mai ieften rind al unui
otel -bucuretean, alegerea la Camera sail. la Senat,
dupa multe staruinti umilite i. fail ca alesul sa, se
fi putut mica pana la alegatorT, sa fi putut desmorti
o clipa coardele de arama, ale vestitulul, ale unicului
sall glas, pierderea fara, gindurl qi. fail, simtire in
marea viata roditoare a cimpului, supt cine qtie ce
opron de qindila veche, la o razaie paragenita din
Roman qi, iaraT, tintuirea Intr'un scaun la Academie
era aa de batrin, de scortos, de pecetluit In iti-
cheieturi, Inert pentru dinsul 'Area cu totul nepotri-
vita ma o jucarie de lemn cum shit acelea din sala
saracacioasa a edintelor, ci vedeal bine ca i s'ar fi
cuvenit un mare jilt de piatra aspra, cu care sa se fi

www.dacoromanica.ro
 308 0 luptg literarg

acut una -trupul sAd Impietrit. Nici ca agitator, nici

ca orator parlamentar, nici ca profesor a fost pro-
fesor de istoria universalg la Universitatea din IaT,
nici a om In societate, el nu mal era de mult Intro
ceT viT. Ii amintia numaT acelor putinT cari-1 tiuserg
In viata acel chip de pustnic pgrgsit, Innodat In In-
cheieturT 1 cu graiul mort, acea fatg de o galbeneal .
de cearg, foarte linititg, aceT ochi stinT supt oche-
lariT batrinetI cari paread Infiptr In came i pgrul
buhos, mitos, care in bogatia i neorinduiala luT ddea.
acesteT fete de patriarh incremenit i. o coloare de
tineret zglobie.
Sint oamenT la mormintul cgrora nu potT vorbi de-
cit de viatg, de viata Intrupat odatg In eT, care n'a
zburat de la diniT decit In clipa din urmg, aruncind.
in urmg trupul zdrobit al InvinsuluT, i care, pecetluitg
cu firea, cu numele luT, va merge i de acolo innainte
anT si zed de anT Inca, stgpinind mini1e, incglzind.
inimie, Indemnind si poruncind. Aa, in acest inteles,
mor i tinerT de dougzecT de anT i bgtrinT cari aa
ajuns cele din urmg hotare ale traiuluI. Dar slat 1
altiT, altfel oamenT cari a avut un nume, o glorie,
Innaintea cgrora nail descoperit capetele multimilor
admiratoare, 1 pe cari moartea-T ggseste mug
iea, nu numaT frg luptg, dar fara brbgteasca supu-
nere sening, IT iea cu un fel de desilusie, ca din mor-
mint. Departe trebuie sg te coborT in urmg, imbrlcind
formele de cugetare i de sinatire ale uneT epoce cu.
totul stinse, pentru ca sg potY Intelege intru citva i
spune care a fost pentru acel om rostul ce i-a dat
numele, faima i admiratia celor ce-1 ateaptg, In cea.
mal mare parte, de mult In lumea mortilor.

www.dacoromanica.ro
Un orator al generatiet btrine: Nicolae Ionescu 309

Neculal lonescu suna foarte putin boierete; e un

nume ters, raspindit pretutindene In matimile tirgo-
ve#1or. Inseamn Neculal fiul lilt Ion. A lost deci la
Brad, un sat de terant Ebert i. proprietart din Tinutul
Romanulut, un preot Ion, care a botezat Nicolae pe
unul din fecioril sat. Altul s'a chemat tot Ion ca tatal
sad, i, pentru a se deosebi de atitia altit. cu numele
luT, i-a zis Ion Ionescu de la Brad.
Era, pe vremea cind Ion, fratele mat mare, i Ni-
colae, fratele cel mic, ad ajuns tinert, o vreme de pre-
facere in ceia ce privete stratele societAit noastre.
De la 1821, boieril notri facead liberalism, dar tot
intro boiert, vorbind de constitutie, cerind senate par-
lamentare i Invinuindu-se de ciocoinicie 0 de carvu-
narism (carbonarism).
Fiii acestor boierl ad facut,revoluVa de la patru-
zed i. opt", revolutla pentru Drepturile Omulut, ala
cum le vestisera i le cucerisera lupthorit francest de
la 1789: et vorbiad de indreptAirea tuturor oamenilor
la stapinirea paminturilor i. la stapInirea societatilor.
Pe cerl tlnar al sufletulut Thr plutiail upare negurt
albe, ea nite aripr de Ingert, si multora li se parea
ca, sint de fapt ingert cari vin milol, cu trimb4a des-
robirit pe buze
Se facusera coll la not, supt regimul european ca
forme al Regulamentulul Organic. Cu mult paza i.
sfiala se invAall i lucrurt bune In ele. Feciort de -e-
rant, primi0 Inteinsele, se pregatiad pentru o viata
care nu fusese Ingaduita de multa vreme lastarelor
-t,eranimit. Cite unul a mers si In strainatate cu bursa
Cirmuirii. Si astfel printre frasele sunatoare ale boie-
rilor tineri din BucuretI, stapint la 1848 pe Roma-

www.dacoromanica.ro
310 0 lupta, literara

nia" regenerata, se auzi si graiul lul Ion Ionescu de

la Brad, un graill asa de frumos, de cuminte si de
bun, asa de priincios muncitorilor incatusaV at cim-
pulut, tacit nu poate sa-1 creada niment pang nu 1-a
cetit.
Ion era agronom, economist, om de stiin0 i de
practica. Nicolae nu s'a ales asa. In curind el a In-
Oles ca In gitlejul sail e o musica rara, puternica s1
felurita, care poate fermeca oamenit. S'a descoperit
cuvintator. Pe cind Ion, izgonit din .tara ca revolu-
Vona; era pus sa administreze nu still ce avert ale
Vizirulut prin Asia-Mica, Nicolae, ramas in Moldova,
se pregatia pentru cariera unui orn politic in stil mare,
cum IT infAisa pe atund Frar4a, modelul nostru, in
persoana de visionar vibrant a until Lamartine. El a.
scris i in ziare, ba a intemeiat ziare, dar chiar pentru.
acele timpurt scrisul sail parea slab. Invattase frantu-
zeste, englezeste chiar, cetia mult, dar invatAtura nu
era chemarea MT. Avea glasul: deprinse gestul, larg
sail energic, mersul solemn, atitudinea de dictator. El
desavirsia pe incetul mijloacele din afard ale oratorulut
Din ce in ce mat mult lumea le cunotea i le ad-
mira.
Dar pe atunct, prin anit 1850, cind el atinsese trel-
zect de ant i deplinatatea Insusirilor si puteril sale,
not n'aveam Camera, Senat, intrunirt publice, care
i-ar fi trebuit WT. Domnul liberal al Moldovet, Grigore
Ghica, se inconjurase de tinert din popor": un Co-
drescu, un Vasile Alexandrescu, un Nicolae Ionescu,
pe cari-I intrebuin'ca la gazetarie si corespondenta,
Ghica fiind capetenia miscarit pentru ref orma situatiet
romanestt cu ajutorul Europa Peste cilIva ant se

www.dacoromanica.ro
Un orator al generAieI batrIne: Nicolae Ionescu 311

ajunse Ins& la Intrebarea" de aceasta. Europa a lo-

cuitorilor Principatelor", i atuncI, in fierberea celel
d'intaiti marl lupte dintre partide, celeI d'intait marl
framIntarl a mulOmilor, el se arata, in sfirit ceia ce
doria O. fie, fermecatorul pentru frumoasele idel marl
ale deteptaril neamuluI, ale neatIrnariI lul 0 Impo-
dobiril cu toate aezamintele de libertate, egalitate 0
fraternitate pe care le cunostea lumea. Causa Invinse:
Romania se facu, 0 mlndrul Alexandru loan I-ill ra-
sari din figura de om sters si stors a colonelulul Cuza.
Acum e vremea lul Nicolae Ionescu, TO vor fi zis
atiVa.
Si se inelat: era vremea lul Ion. Omul practic 0
inimos care Intelegea ca fara alt eran decit al vre-
milor de umilita robie, Romania nu Inseamna decit
o pana de papagal intr'o caciula sparta, ll Incorda
toate puterile pant, se ajunse la -Improprietarirea te-
ranulul. In acel timp, Nicolae cauta ce trebuie s Lc/.
Si, nelnOlegind ca fara un mare fond de idol, de ju-
decata, de cultura, de cinste a gindulul, de iubire catre
oamenl, un mare talent de orator e o mare primejdie,
el se opri ascultindu-sl cIntecul, acelasl cIntec: Intait
duios 0 not, apol cunoscut, nesuferit pe urma, iar, la
sfirit, ridicol. Gind InOlese 0 el aceasta, tacu. Si
pentru el tacerea era moartea, cacl Universitatea,
tiirqa, studiile istorice, de care trebuia sa-1 lege ca-
tedra WI, acestea nu-1 puteat stapIni niclodata. Aa
a trait Nicolae Ionescu de prin 1880, de cind. I-am
cunoscut, dud ni facea treI lecOI pe an, pana acum,
In 1905.
Pentru tineril de astazl este un invatamint in trista
cariora a acestuf mester al cuvIntulul,al cuvintulul
sterp.
6 Februar 1905.
www.dacoromanica.ro
 ACTIVIST.' SI PASIVISTI.

Activismul a invins la Rominii din Ungaria. De acum

et vor lupta In cadrele Statulul unguresc de astazt,
In margenile legit actuale. Pentru ce ? Pentru nimic
deocamdata, pentru un program care. nu se poate rea-
lisa, pentru o revendicatie care face parte din traditia
romantica a batrinilor, pentru autonomia Ardealulut"
si alte corer!, de multe or! tot asa de apropiate de
realitatea ce se poate prevedea ca si aceasta. Dect et
vor lupta pentru a lupta, In rindurl, cu un steag, foarte
venerabil, dar fara tinta. Vor lupta, ca sa se stie ca
sint i ca sa se vada ca pot. Vor demonstra alegind
deputatt si mergind, In aceasta, calitate onorabila de
deputag, la Budapesta. Asta e, si mat mult nu-, orIce
s'ar zice i. orice s'ar scrie.

SA facem citeva constatart cu acest prilej. SA In-

cercAm unele lamurirt; cit despre judecata hotaritoare
asupra acestet schimbart de tactica, aceia o va da
un viitor apropiat, in sensul nostru cred, adeca, in
sensul In care s'a mat vorbit odata in aceasta re-
vista.
Generatia tinara era de multa, activista,". Frumu-
seta cavalereasca a pasivitatit, a protestant prin ta-

www.dacoromanica.ro
 Activistr i PasivitI 313

cereun fel de afirmare mindra a lul apa trece, pie-

trele rammn"nu mar impunea acelor can se afla Inca
In avintul cueeritor, In neastimparul cam zgomotos al
tinere01. In jurul Rominilor, alto nationalitag fierbead:
Ungurir kr urmariat, cu un stralucit temperament, In-
susirea lor de capetenie, visul vechid al neatirnaril de-
savirite, care ar innalta iargsl crucea plecata a Co-
roanel Sf. tefan; &Or kr aparat cu o Indaratnicie
rece privilegiile ramose. In aceste imprejurarr, cum sa
stea numal neamul nostru la o parte, atunci cind el
are numarul, cInd se organiseaza economicete, dud
Innainteaza In cultura ? Pentru timpurfle de astazI,
ma de furtunoase, pentru viitorul asupra earuia joael
fulgerele unel furtunI si mar marl, trebuie sa ne In-
Nisam Intro luptatorr si sa ni dovedim puterile.
Tinerir se cade sa fie focosl i inerezatorl si har-
nier: Intelepciunea prea desAvirita, veriita prea curind,
se chiama mal bine lipsa de via-0, i de inima, deca-
dere de rasa. E bine Ins& eind ling& tinerir adevarat
tinerl sint batrinr vrednier de batrinea lor, cari thl
drumul pe care avIntul tinerimir poate sa se cheltu-
iasca aduclnd adevarate foloase, iar nu sa se risi-
peasca. Cael pot,I fi un lucrator Infocat, i taind brazda
In pamintul de hrana, si toeind fierul plugulur In stInca.
BatrInir all datoria sa organiseze i sa conduca. Atuncl
cind er socot ea pasivitatea politica e tot ce poate fi
mar bine, mar euviincios 1 mar cu priinta, pentru a-
devaratele noastre interese, el nu trebuie sa, uite ins&
ca in fiecare generAie ce se ridica, In imprejurarl
ceva mai bune si cu oarecare cultura, fierbe vinul
nod al unur suflel, ce trebuie BA se reverse, daca nu
va fi adunat cu cumpatate. Dar oamenir In vrista In-

www.dacoromanica.ro
314 0 lupta literara

teleapta aT Rominildr de peste mung ad uitat ca ti-

peril nu se pot multmi cu cetirea cutaril gazete
blege si berce, cu discursurile schimbate ma folos la
sedintile Asociatief, organisata pana astazT ca un fel
do bancl sail de ferma-model, cu netrebnicele rivali-
tatl la alegerea unul preot in locul altul preot, unuT
epitrop de biserica bogata In locul altul epitrop, unuT
comitet de administratie In locul altuT comitet de ad-
ministratie. ET ad socotit ca pentru totdeauna studen-
tilor Tutors! din Cluj, din Pesta, locurl Infocate, din
Germania strabatut de desfasurarea atitor curente
!are, nobile, li ajunge orariul unel scolT confesionale,
cancelaria unuT avocat, datoriile sufletestI la o bise-
---ri, viata pasnica a familiel si, pentru burlacT, sat
cbiar pentru aceiast parint,T de familie, ca lams de so-
ciabilitate, de discutie, de petrecere a sufletuluT, ca-
sine, cu sirurile de gazete ardelene si banatene nule
si de gazete bucurestene nentelese, sail cutare cafe-
nea cu prisosinO, scuipata, unde fumul tabaculuT In-
nem& si. berea toropeste, scutind de gindurT, de pla-
nurl, de mustrrl de cuget pentru timpul ce a perit
War.
CEA cari cIrtesc asupra dorintif de lupta politica a
tinerilor sa se Intrebe in toata curatia cugetuluT: Unde
au fost societAile de lectura, unde ad fost conferintile
InvAltoares'a asteptat d. Vojen de la Ias1, om vestit
si plin de InsusirT, neaparat, ca s le tiel, undo sInt
revistele, unde cartile de cercetarl istorice, de cerce-
tail asupra limbiT, asupra popOruluT, uncle slut bunele
bibliotecT pentru pentru popor, unde slut ziarele lu-
minoase si calde, din care omul cel maT umil sail
poata culege siguranta asupra lucrurilor si judecata

www.dacoromanica.ro
 Activisg i PasivistI 315

lor, unde slot cursurile pentru oameniT In vrista, cad

ar vrea s Inv* si eT ? Unde, unde ? Ag primit voT
oare pe tinerT cu brAele deschise, cu inima iubitoare,
ca pe niste copil aT vostri, i-ag dus In ogorul larg
unde mina voastra, imbltrinita ar ma cirmui plugul
Si li-ag ara,tat oare incotro se deschide rostul lor de
munca,,asa de mare, incit generAiT intregT, mal bo-
gate, maT Insetate de fapta decit cea de astazT, ar avea
ce s lucreze pang, la batrine0, ? OrT, din banil cig
i-a strins neamul, ag pornit s faceg bogaga noua,
care cere, nu numaT brat,e, ci i stiinta, iniVativa, i
tot entusiasmul tinereVI ? Cu ce stag alaturl de cele-
lalte neamurf In ceia ce priveste activitatea corner-
OluT i industrieT ?

Asa find, tineril de acolo aU cerut cum cer, In

imprejurarT ceva mai bune, tineril d-lul Tache Ionescu
din Romania : politicL
0 conferinta, cu legitimitate contestabiladar ce e
In adevar legitim la un popor care duce viAa politicd
a RomInilor din Ardeal ? s'a adunat la Sibiia. CeT
maT mulg membri aT eT awl tinerT. In alegerile un-
gurestI care bateaal la usa, el voiail sa, se amestece.
Cigva batrinl s'at1 lsat dusT de un curent pe care
nu erat deprinsl a-I indrepta. Parintele LucacT, vestitul
parinte LucacT si-a pus candidatura pentru Parlamentul
din Budapesta, si a cazut. Gheorghe Pop de BasestT,
boierul mare, primitar si bun, al Rominilor ardelenT,
seful lor nAional, a rmas In balotagiu, i, chid a fost
sa, se hotarasca, balotagiul; aleggtoriT uniurl din Cehul
SilvanieT I-au lovit cu beebe, aruncindu-1 cu capul
spart intre peste 30 din partisanil saY, ranig. Tineril

www.dacoromanica.ro
316 0 lupt literar&

all fost mal fericitl. Opt deputatT romInT, maT mult

avocatI, 10 vor lua locul In Parlamentul unguresc,
dad., bine hate les, vor fi validatl.
ET at apatat, de sigur, o biruint& prin surprindere,
cad partidele maghiare lucrasera cu siguranta ca nu
vor avea Rom InT In NO, kr. Biruinta nu se va repeta,
cad un guvern, o nationalitate dominant& ginditd-va
la alegerile de astAzT In Romania sat la atentatul
contra luT Gheorghe Pop pot orIcind sa Impiedece
alegerea unor persoane neplacute sat dintr'un neam
care Incura. i. ce va da maT departe biruinta de as-
tazT, se va vedea.
Ca totdeauna 0 ca In toate part.ile RomInimil, te-
ranul de dincolo a fost i acum maT presus de toate
ateptarile. El a Inteles, a voit i. a dus lucrul la ca-
pat. El e Invingatorul. Prin sufletul slt a trecut iara1
conqtiinta national& In forma calduroasa a unuT sen-
timent.
Dar numaT cu sentimente, care se pot sfrima de
violenta, un popor n'are siguranta viitoruluT. I-ar trebui,
ca s'o alba, neatirnarea economic& i lumina minta.
Cine ramIne O., le dea pe acestea i. and vor fi ele
date, tinerT deputatT biruitorT aT RominimiT din Un-
garia ?

13 Februar 4905.

www.dacoromanica.ro
 0 COMOARA DE ARTA.
Albumul de tesaturi din Sibiiii

Nu se poate pune la indoial, declt de cutare am-

bitios care nu cunomte Imprejurgxile sat nu le poate
judeca binecA, viata cultural a neamulul romanesc
e strIns In BucurestI, focarul vietit politice a Romi-
nilor neatirnag. Toate celelalte centre, care maI sInt,
si -e bine sa fie i. mai' multe, cit de multe, trebuie
s se subordoneze acestuia, directia sgnatoase C@
pleac din BucuretY. Cel de la Brasov, de la Sibiit,
de la Blaj o tit, cel de la 14, vor ti-o neapArat si
eI. CeI mai multY dintre scriitoriI bunt de astazI se
aida In Capitala RomnieI, si, Cit a. vreme acest fapt
nu se va schimba, directia va porni de aice. In lite-
ratura propriu zisa, ca si In deosebitele ramurI ale
tiintil.
Este oare i cAldura pentru literatura romAneasca,,
pentru lucrurile Innalte si nobile ale neamulul, mai
mare In acest BucuretI? Credem et, nu. 0 literaturl
poate trezi sentimente de iubire sat Inteo clasa ce s'a
ales din mijlocul poporuluI sail In, masele acestul po-
por chiar. Pe multimile de la sate, din nenorocire, nu
ne putem rzima pang, In viitorul foarte Indepartat
cind cultura, In loc sl-I prelingl, va strabate i va

www.dacoromanica.ro
318 0 lupta literara

trgi In eT, pgna In vremea cind eT vor fi scutitl de

venica fricg a foameT. Ramine clasa InOlegatoare,
care-41 zice inteligentg, cu multg bungtate pentru sine
InsaT, sail intelectualg, cu cit, mal multg Inca! Col
mg bunT infelegdtorT stilt aceia cari simt romanete,
hind din bun si vechit neam romgnesc, cari n'at a-
vinturl de lacomie sat de stapinire si traiesc modest
o viat,1 de gindurT, cu o familie multamitg, Intro patru
pareV curAT i vesell. In Bucurett Insg mulV oamenT
de acestia nu vetT gasi; afarg de citTva studeng, cit,Tva
profesorl de col mid , ce pustit de prosg saca,
cruda, nemiloasg!
IcT i colo In provincie poate fi maT bine. Insule in-
florite de oamenT bunT, luminatI i luminoT, rasar
din tulburea mare a politicianilor sfantuitorT, a jucg-
torilor de cartI 1 a burghesimiT strainiT. In Ardeal,
chiar pe alocurea in Bucovina, sa, zic: i in Banat, e
maT bine. Anumite imprejurarl politice deschid i maT
mult inima pentru acel grait scris, stringind ce e maT
Inn, mal adinc, maT stint In gindirea omuluT, care se
chiama literatura.
*i tot acolo, pornind din acelaT avintin sine maT
mic de cum U. dorim, dar mare fata, de halul In care
zace Rominimea cealaltg , se ivesc planuri care s'ar
pgrea aiurea ilusia zadarnica a unuf visgtor, i acele
planurT, hrgnite lungl anT de zile in cercul restrins al
prietenieT, iese la iveala apoT innaintea tuturora prin
fapte. Prin fapte de acelea care ar trebui sa- uimeasca,
dar nu uimesc pentru ca acolo unde ail fost savirite,
lumea le discuta si atepta de mult, iar dincoace ele
sint abia cunoscute i foarte neindestulator pretuite.
Cind aT la indeming mijloacele unel Cirmuiri maT tot-

www.dacoromanica.ro
 0 comoarg de arta,. 319

deauna risipitoare sag sprijinul unel Acadenrit bogate,

firete a potI face multe,une orI i bune; sag WI
toarte vinovat dm& nu le facl. Dincolo Ins, banil sint
scumpI i putinI, i In stringerea lor pentru o ase-
menea faptg culturalg e o Intreagg poveste de hgrnicie
nergspltitg i de curatg credintg, care Induioeaza.
Nu voig vorbi de Enciclopedia roming" cu care
ne-at surprins ant! trecut1 SibieniL Aceastg d'intaig
Enciclopedie" In romgneste are clteva Insuirt i multe
defecte, care trebuie deslusite pe larg i deplin, deo-
sebit. Aid vreag sg argt ce este noul dar al aceluI
Sibiid romgnesc: Albumul artistic represintInd 284
broderif i -esturI dupg, originalele .tergnestI, Intocmit
din Incredintarea comitetuluI Reuniunil agricole romine
din Sibibl de D. Coma, profesor la Seminarul Andreian
1 president al Reuniunil".

Cine tie ce e costumul romnesc i ce sInt podoa-

bele luI ? Le vezI cind trod cu trsura prin sate sag
.cu trenul prin gar!. Odata doamnele romIne din Bu-
curestI fgcuserg sport cu el. ApoI 1-ail pgrgsit. Socie-
tatea bucuresteang Furnica", Intemeiatg, In acele bune
vremurl de Incglzire trecgtoare, tot mat are o prgvglie
pe Calea Victoriet i furniseazg, postav tergnesc, pInzg,
terneascg pentru unele uniforme de coal. Ba mai
este o societate in BucuretI. Se organiseazg i expo-
sitit, In care se cumpgrg, pentru ochil lumil, bucgt1
ciudate, precum s'ar cumpgra un Buda chines sag o
cutie de lac negru venit din Iaponia. S'a tipgrit, de
d-na Marghiloman, i un mic album de modle, care
nu s'a prea raspIndit. Despre originalitatea, boggtia,
fineta de veche artg cinstit, cu traditiI sngtoase,

www.dacoromanica.ro
320 0 lupta literara

ale lucruluT de mina facut de terancele noastre din

munte nu domnesc idel adevarate si Indestulatoare.
Pacatul acesta de uitare si despret se datoreste si
cresterl gresite a stratulut bogat al societatiT noastre
si spirituluf practic sea blasat ce domneste printre
functionaff si In burghesime. Dar In fond Rominul e
bun si sufletul luT se clstiga usor. Pentru aceasta tre-
buie !m un om. Noua, el ni-a fipsit; ArdeleniT 1-aa
gsit In tinrul profesor btrin, frumos la chip si fru-
mos la inima, care e d. D. Comsa.
Un profesor de seminar care se pricepe la lucrul de
mina, un agricultor care pretuieste pe teranT pan& si
In arta lor, un intelectual" care strabate casuta de
casuta si stringe zdreanta" veche impreuna cu tesa-
tura nou, un om foarte ocupat si putin platit care-sT
adauge de bun voie ocupatif noua, en totul neplatite:
Ardealul are curiositatI de acestea, cetitorale bogat si
cu vreme de -prisos al RomanieT liberel Inca de cind
nu i se albise un fir de par, d. Comp s'a gindit la al-
bumul" pe care abia acum trebuia st-I scoata; si s'a
mai gindit tot odat, el si citYva prieteni, la o socie-
tate de agricultort , in acele partr uncle agricultorul
romin e aproape numal teranul , la o Expositie a
plugarilor si mestesugarilor nostri, Expositie indus-
triala" tinuta In plina cetate a Sibiulul, supt ochi! stra-
inilor cari nu ne iubese si vor trebui totusT sa ne ad-
mire, ba chiar la un nod razboiu de tesut", care sa
ajute pe teranca a lucra mat bine, mai iute i mat
sigur.
vedet,I oament bunt cu inima putreda i uscata
ca iasca, el le-a facut pe toate: i societatea agricola,
care lucreaza, si e tot mal bogat i mal binefacatoare

www.dacoromanica.ro
 0 comoara, de art& 321

prin pildele si sfaturile eI, si Expositia industrial, cu

care tot neamul nostru s'a putut ?Ali, si chiar r&zboiul
de tesut, si astz1 si albumul, falnicul si strlucitorul
album. Pentru toate acestea ins& d. Comsa nu s'a trufit
cit se trufeste la noI cineva pentru o intrig&, pentru
o ocarl, pentru o... genealogie, si asa maI departe. Nu
s'a trufit, ci scrie numaI asa in prefata Albumulul, dup&
ce pomeneste de dragostea mare pentru terinime"
si voint,a neinduplecat& de a-1 veni In ajutor cu mice
pret: Provedinta mi-a rinduit sa, vld plrguindu-se
rodul atitor ostenell".

Ce e aceast carte ? Etnograful ca si artistul ar

putea scrie Indelung asupra el. E, in 40 de planse, lu-
crate cu o exemplar& cinste si o finet& care nu re-
sult& maI putin din stiinta cromolitografuluI debit din
luarea aminte a supraveghetorulul, antologiai e po-
trivit cuvintul, c&cl anthos" e fioare , antologia
mestesugulul de colorat, de izvodit, de potrivit, de
lucrat cu dragoste si mindrie al eranceT noastre. Din
crucilite, din liniute, din pAtrate, din fire de coloare,
din huff armonic si noll amestecate, din jocul citorva
colorl puternice, printre care aristocraticul" Tinut
de teranime al SilisteI alege negrul, se alc&tuieste o
epopeie a tonurilor tot asa de mindr& ca aceia cu
care in primvara Dumnezell binecuvinteazA cimpiile
ce le-a &suit Rominimil.
Acesta e albumul. i, stitl, el cost& 60 de let i peste
18.000 de lel' s'aa cheltuit ca OA faca, si In el zace
un entusiasm curat care nu se poate pl&ti cu ban!.
voI vetl ceti aceste rindurI si vet,1 putea vorbi de
21

www.dacoromanica.ro
322 0 lupa literar

albumul pe care nu-1 veg fi v6zut, veV cluta sa.-1 ca-

ptatl In dar dad, se poate, i vet! lsa pe vistorii
far socotea16, sl se descurce de la sine. Asa s'a facut
a...sa se va face. MI altfel nicr n'am fi nol unul din
cele maT nenorocite popoare de pe lume, si cele maT
Innapoiate.

20 Februar 1905.

www.dacoromanica.ro
UN CALATOR FRANCES IN ROMANIA DE ASTAZI.

Mal de mult, In vremile salbatece i rele.

Se aude la Curtea Grecului"ai carul urma sint
astazi RominT indiscutabilfde la Bucureti sad IaI
ca vine un calator do cinste din Europa spre Cons-
tantinopol sad de la Constantinopul spre Europa, daca,
nu cumva el bate, Intimplator, alte drumurl. Mare
micare Intre boieri i slujbaI. Se iead masuri aspre
pentru mulOmirea musafirului. Cel mai elegant, mat
ager, maT InvAat i mai cunoscator de franVizete
dintre boieril tinerl e numit mehmendar 0 trimes la
punctul de grani0 pe undo va sosi acel om cu pe-
ruca i pantalongpana la genunchl. El merge cu o ca-
rata a CurV1; curAita, vapsita din nod, cfrpita i im-
bracata pentru acest prilej. Siorul" calator (signor,
sieur) sosete: strimbind din nas, el gsete ca trsura
e o vechiturCcaraghioasa, c inso.Otorul sad, care se
pierde In temenele i in vorbe dulci ca zaharicalele,
e un maimAoid grosolan cusut In haine de prozi i ca
schimele lui de polite0, nu fac nici doua parale. *i.
chid se mai uita la drumul noroios, Inghetat, prafos
ce se deschide Innaintea la.. Nu, de sigur pe acolo
se poate ajunge numai In Tad.
i carata pornete. trasa de telegarl focoI cari in-

www.dacoromanica.ro
324 0 lupta literara

ving mal totdeauna greutatile acelul drum mare ne-

pietruit sail samanat cu bolovanr din rind. Cind s'ar
Intimpla s& stea In loc, stenil de pe margine, cu plr-
calabiI, vtmaniI, vorniciI lor, sint gata sa, ajute. Se
cufund& in apa pan& In git, II incleie opincile 'n no-
roil, II indoaie trupul supt greutatea roVlor pe care
le tin In umeril lor. Caltorul blast ama: ce tara i ce
badaranI salbatecl i raspingatorl! La conace, capitanut
de menzil (de pota, i se va zice ma! tarzill) ateapta
cu toate cele gatite: nevasta a direticat prin casa, a
pus perdelu0 albe la feretl, a potrivit oale cu Roil,
care s& salute pe drumet. Cum se ,va auzi tropotul i
sunetele cele multe ale caratef zguduite i ciocnite 1
slabite din toate Incheieturile, rapede fata de mas6
i puil de &n pe taler. Omul Europe! sosete : st,
minInca, bea, i zimbete cu despre: Ce casa, ce
mincare, ce oamenI!". Se ajunge la Bucuretl, la 14:
escort& de ArnauV, steagurl, music& turceasca, alta
carata, cal domnestI. Ce parad& ridicula, zice drumetul
care se plinge ca-1 doare tot trupul de scuturatura.
AudienVL la Maria Sa: tot! slujbail se Ingramadese
In calea lul, end Intra carata cu secretariul, cu Pos-
telnicul poate, aducind pe oaspete. El trece prin gan-
gurl, prin camarI i ajunge, printre temenele i par-
fumurl orientale, in iatacul unde-1 ateapta, Voevodul.
Acesta a fost dragoman si tie din Constantinopol
limba, apucaturile evropienetI". Dupa dulcel minu-
nate i cea maI aromatic& dintre cafele, dupa oferirea
uneI pipe cu tabacul turcesc cel mal scump, Incepe
vorba, In franOzete, si In ce bun& frantuzeasca une
oil! Domnul intreaba una, alta, tot lucrurl pe care le
socoate placute musafirulul. Acesta raspunde dulce,

www.dacoromanica.ro
 Un calator frances In Romania de astazI 325

zImbete. Ce multmit trebuie sa fie, gInde4te Grecul",

care-1 petrece cu cea maT Ingrijit cinste pang, la cel-
lalt hotar.
Si iata c peste un timp apare cartea, scrisa cu
metequg. colorata, stralucitoare de spirit. Voda aprinde
ciubucul i, cu lumina pe fata, Incepe a ceti. i ce
batjocurf Doamne, i ce ironie, i ce usturatoare fi-
chiurl... Ce multamita tigneasca! Literatura asupra
terilor noastre s'a Imbogatit cu o carte de valoare,
pe care Invatatil viitoruluT o vor comenta cu sfintenie.

Acum.
Nu maT slut VoevozT cu ilice i fermenele, nici ti-
ned mehmendarT cu pricepere In temenele, nici teranT
cari sa ridice pe umeriT lor carata domneasca cu stra-
inul, nici capitanT de menzil i capitanese ateptind
pa oaspete In coltul perdelelor albe, nicT iatacurl aro-
mite cu odogacid. Sintem Ora europeana": avem
functionarl demnI, drumurT bune, otelurf, saloane, au-
diente. Calatorul care ne visiteazt, sose0e cu scrisorT
de recomandatie sat cu faima sa personall, pe care
n'o ignoreaza nimenT Tate() societate traind aqa de
mult In curentele literare apusene. Si-a luat carnete,
aparate de fotografie, albumurl de schite. Un singur
lucru 1-a uitat, dar nicT nu e de nevoie: cunotinta
teriT i neamuluT spre care vine, pentru a le vedea.
Pentru a le vedea fi a scrie despre de:
SO, zicem ca drumetul e d. Andre Bellessort, autorul
uneT cart! vestite asupra Societatil iaponese", premiat
de Academie, colaborator la Revue des Deux Mon-
des". D-sa 'are nevoie de lucrurT originale i. care sa
alba, pe cIt se poate, i o parte stIngace, vesel. Ca

www.dacoromanica.ro
326 0 lupt& literar&

orlcdrut cdlator literar din timpurile noastre, II trebuie

coloare local& si elemente de satird.
Micul tren romdnesc se coboard, rdpede de la Pre-
deal, de de-asupra muntelul. Azuga, Bustenl, Sinaia...
StaVI ca ortunde, conductorl In uniform& francesk
ofiVnl ca la Paris. In resedir4a regall un castel renan.
In vagonul de clasa Intai 11, In stradele Capita lel de
vark la cofetaril, in pare, in saloane, franOzeste,
lucrurl franOizestl, cartf frantuzestl. Caldtorul incepe
a se enerva: el a venit doar pentru coloare locald...
Si nu e! Si cel puOn de ar fi materialul pentru satirl.
Dar imitatia e perfectal
Si, cind va intra In Bucurestl, acelasl lucru. Si la
Cerneg sat la Mih&ileni, si In orice cas& de surtucar
din sate,cam tot asa. Pdcat de drum...
Dar te pot,I glndi: nu haina face pe om, si nu omul
face natura, toatei natura si cea mat Innalt. In aceasta
.0,ra, In care cauV zdarnic stilul romdriesc", in care
hangiul evrell, industriasul mare sas, lucrtorul ungur,
zarzavagiul bulgar, politicianul grec, guvernanta fran-
cesk lutarul Vgan te fac sa. banuiestI o regiune geo-
grafick far& tradig f&r& mostenire in capabild de all
ajunge, flicutd, dintr'o bucat& de vointa oamenilor st
politict",e un sufiet al oamenior si un sufiet al lut
Dumnezeil, care trebuie bine cunoscut.
Caldtorul va Intreba poate despre acestea. I se va
raspunde, ca d-lut Bellessort, vorbindu-I despre tre-
cutul nostru prin descrierl ca acelea de mat sus, din
care el va scoate incheierea cd, strAmosil nostri era1
mat jos decit eel mat de jos sAlbatect, prin cartile
,magistrale", monumentale", escelente" ale d-lor
Xenopbl si Pompiliu Eliade, care silesc la aceiasl

www.dacoromanica.ro
 Un calator frances In Romania de astazi 327

incheiere. I se va raspunde vorbindu-1 despre present

printr'un program politic sail printr'o vanitate perso-
nala. I se va vorbi despre arta, i literatura prin citeva
contrafacerl sail articole de qic. I se va vorbi despre
natura romaneasca, prin excursil de la un castel la
altul, cu cite o manastire ea distraqie curioasa. I se
va vorbi despre teran prin cutare revendicatii socia-
Este.
Omul va crede ca, a Inte les toate,va ride in gindul
sail, 0 despre informatori i despre taxa lor, i, Intors
la el . acasa, va scrie.
Iar al notri vor raminea uimiti allind din ultimul
numar din Revue des deux mondes" ca d. Bellessort...
a mai vazut toate aceste lucruri In republicele Arne-
rice de Sud", i a lucrul care e mal bun la noi slat
Inca dulceOle.
Articolul d-lui Bellessort fagaduieste ins& o urmare.
Vom vorbi 0 de aceasta, la vremea et
27 Februar 1905.

www.dacoromanica.ro
 -
IARASI CEL MAI NOU CALATOR FRANCES
IN ROMANIA.

In sfigit, d. Andre Bellessort i-a incheiat, in Revue

des Deux Mondes", marea public4ie francesa la care
colaboreaza i. d. Pompiiu Eliade, invatatul mied co-
leg i distinsul stilist, articolul despre Romania, care
va servi altuT d. Pompiliu Eliade al viitorulul, care
nu-ml va fi insa coleg, ca sa documenteze ca noT eram
,o societate prea putin serioasa i o iar curioasa",
vrednica numaT de o primblare" luatoare in ris.
Cetitoril acesteT reviste nu vor avea, In mare parte,
prilejul sa, gusto trumoasele frase de mester al con-
deiulul pe care le-a aternut cercetatorul nostru, el
nu vor putea sa se bucure vzind ce mare se zugra-
vesc dealurile i cImpurile noastre, pe care calatorul
le-a pr*it stind in gazda la un proprietar prietenos
din Tinutul DorohoiultI, ce falnrc se cinta desfaurarea
bolior InjugaV la o maina de treier. Dar noT, acetia
de pe aici, aborigenii, cum zicea nu mal till care stu-
dent infumurat, care se brania totuI la Paris dintr'o
bursa a Statulul romin, noT, va sa zica, aborigena ne-am
patruns adesea, de i cu totul altfel, cu evlavie, cu
recunotiata, cu nemargenit iubire fiasca, de taina
sfint a dumnezeietilor amurgurT mirositoare, tacute,

www.dacoromanica.ro
 Iaral cel maI nod calator frances In Romania 329

line, aurite i Impurpurate, care vestesc noptile noastre,

not am vAzut de atItea orl, dar nu cu o simtire de
curiositate, ci cu una de adinca pretuire a muncil
grele din care ne hrAnim cu totiT, actele simple, pa-
triarhale, dar impunatoare ca inteles ale lucrulul elm-
puluT romanese. Astea le tim, i, orIcit de trumos le
spune strainul, cu glasul luI rece qi largile gesturi de
declamator, nu ni face nick) placere.
Dar d. Bellessort, care a judecat precum vazuram
societatea romAneasca, asemenea cu acelea din Ame-
rica de Sud" (de portile Orientulul" vorbise Innaintea
noastra un alt prieten frances, venit sa smulga mili-
eane pentru Hal lier), maI spune i alte lucrurT.
Dupa ce se lamurise din cetirea d-lor Pompiliu
Eliade i Xenopol, dupa ce calcase covoarele scumpe
ale eltorva saloane i. Impanase citeva vile, unde era
sigur a gseste reproducerea cea mal cleplin a vietil
parisiene, d-sa a capatat Incredintarea a, pentru a-I
Incheia bine primblarea curioasa" i a putea vorbi
cu toata competinta despre taxa i neamul romanesc
din Europa de Sud, IT mat trebuia un lucru: sa vacla
pe EvreiT din Moldova. Cad, In adevar, d-sa vazuse, la
Azuga, SaT qi UngurI, apol Gred, BulgarI, Intro zar-
zavagiT, hangiT ea i lntre bogataT, Intre barbatI po-
liticT, Intre oament de societate placuta; vazuse TiganI
schilozi In margenea Bucuretilor. La curte id si colo
vazuse teranT, pe cari-I chemase proprietarul spre a-I
arata oaspetulul sat, ca nite specimene ciudate de
ce este omul de munca In aceste OAT. In Tara-Ro-
maneasca, d. Bellessort a fost maT multamit ceva, in
Moldova Ins& cu totul desgustat de caciulile bietilor
cretinI, de vorba lor buna, supusa, de omenia lor

www.dacoromanica.ro
330 0 lupta literara

sfioasa, de cojoacele miOase i de cojoacele fara mite,

de picioarele lor goale, de sfintele lor picioare singe-
rate, de mucenici. D-sa, om foarte simVtorcum slut
tot,1 pe acolo prin Apus, Indata ce ail luat condeiul
in mina. i. trebuie ded sa, fad, frumos" Innaintea
cetitorilor, d-sa se prinde odata de Induioare inte-
legatoare pentru nite ghete pline de norohl, desco-
perite In colOil unel murdare pravalil evreieqtl, i, pri-
vindu-le, urmarete atitea rataciff prin noroiurile di-
minetii umede ale acelul biet parinte de familie evreil,
care a Infruntat atltea si atltea obosell i sufering
pentru a-I face ghgeftul" de toate -zilele. Dureroase,
sublime ghete cu care, dad, ar dori Europa, proprie-
taxil lor ar fi gata 0, fad, un articol de export, ofe-
rindu-li-se, bine inteles, condita avantagioase... Ghete
murdare de biet Evred muritor de foame In mijlocul
until sat de Omni moldoveni cu burtele pline! Picioa-
role goale insa, murdarite, taiate, schilodite, biete labe
de om totdeauna nacajit, fi dono I Vitele cimpuluI
sint de sigur mai interesante aid maretif boi graql
de la maqina de treier a boieruluI, deoft oameniI In-
dobitociV aI cimpuluIl

D. Bellessort Ve el Romania a avut dol" poetI :

Alecsandri i. Eminescu, cari pot incapea Intr'un rind,
qi in al doilea d-sa spune ca., ce mar amine din lite-
ratura romaneasc, nu face nici cit 8,literatura poli-
tica" savirqita pana acum In Romania (ce-o fi litera-
tura aceia, care se va fi imboga0, fireqte, cu prilejul
ultimelor alegerl, aa cle intelectuale, va fi tiind d-lui
i cine-I va fi spus aqa). In casa, cu sad Ira covoare,
a until Maiorescu, a nnuI Hasdea, a gnuI Slavic'', In

www.dacoromanica.ro
 Iarsi cel mai noil calator frances In Rom &ilia 331

sala de sedinte a AcademieT, inteo sal& de contering,

Trite() sal& de cursurl a Universitatii, de ce s'ar fi dus!
In acest gen ce poate s& aib& un popor aloltuit din
aristocratia Americei de Sud" si din 1er6nimea bes-
tial& a Africa coborindu-se din sllbatecii" de la 1800
sail adus de fluxul murdar al Fanarulull Dec! la Tirgul-
Neamt, la Piatra-NeanA, la rabinul de la Buhus, la
medicul evrell din DarabanT, la anticarul evreil din
DarabanT, la anticarul evrell din Iasi! Atita-1 mat IA-
minea pentru a cunoaste bine Romania...
S'a dus, i-a vazut In sabcIf la Neanyt, i-a vazut In
Gradina Public& la Piatra. I s'a prut interesant ca
acest popor pstreaz& in asemenea locuri i dup atita
amar de anT datinile vechT ale Iudeil, mindria popo-
rulul ales al WI Dumnezeil, care nu se Intineaz& prin
munca de robT asupra pmintulul aspru, ambitia de
a se Inn& lta sus prin stpinirea banuluT, de a clca
pe capetele goilor Mr& credinta, sigurauta c& va veni
odat& ziva de dreptate si de rsplAtire, pe care eT o
preg&tesc printr'o struiat& agerl, printr'o Infrinare a
tuturor poftelor i nevoilor vietiT, pe care tog trebuie
s'o recunoasc& Acestea le-a cules d-sa de la rabinul
BuhusuluT, fill al MT David", de la anticarul idealist
ai vistor al Imilor, care-T proorocia, tusind de moarte,
cu mina rIzimat pe Lassalle al Evreilor si pe Rous-
seau al tuturor celor cari-si ail viitonil prea departe,
In sfirsit, de la bietul medic de sat, pltit de comu-
nitate, care dovedia limpede c legile noastre shit rele
si nedrepte fa.t& de a saT. Ba le-a prins 1 din con-
vorbirea proastaIntatisata Innadins Inca mai proasta
poate a unul cerc de functionarT tembelT la Piatra,
din flecariile fudule ale unuT netrebnic fecior de pop&

www.dacoromanica.ro
332 0 lupta literarg

din Moldova, care-1 Incheia dorinOle In trgiascg so-

cialitiT, trgiasca Evreil", adgugind numal ca nu e
strain i. de acele vicil care desavIresc pe un tInar
-.modern. I s'a parut ca In0 1ege ala ceva: superiori-
tatea EvreuluT, necesitatea biruin#I luT i din vorba,
totdeauna glumeata, originalg, incisivg, a unul om de
Stat fomin, dincolo de ochiul rizator al caruia citIva
sint IncredinWI cg este o inimg sincer iubitoare pentru
tarl i. neam. Si. a fgcut conclusia.

NoT Insg, d-le Bellessort, entem un popor ma de

omenos i. drept, cum nu-I poate Inchipui eine ne
vede in treT saptamInT, vorbind cu asta satl cu Oa. i
sIntem un popor de veche culturg cinstitg a ginduluT
i a inimiT. Urg n'avem Impotriva nicTunul neam, nicl
a Evreilor de sigur. NumaT ni pare rag i. pentru noT
0 pentru el ca slnt prea mulV, fiindcg tim cg din e1
si noT nu se poate face nici odatg un singur popor,
care sa fie ca al nostru, cum se cuvine fata de doug
mil de anI ce i-am luptat i i-am muncit aicea. Vezi
asta e, domnule calgtor, 1nnaintea mariril europene a
cgruia scoatem, ca qi teranul moldovean, cu adinca
plecaciune caciula, i. adaugim sfios, ca i dinsul, ca
avem i nor, macar cit EvreiT, datinie noastre, jeftfele
noastre, sfintele noastre ngdejdT, luptgtoril harnicl i
curAil visgtorl al notri,pe cari d-ta nu i-al Oiut qi
n'ai vrut sa-1 OR !

6 Mart 1905.

www.dacoromanica.ro
 ATENEUL ROMIN I SUFERINTELE SALE.

Se tia de mult cu cit greutate poate sa se tie

Adunarea generala a Lige!, sectia Bucuretr. Se fac
convocarile, 1 maT prosaic, i maT poetic, se trimet
la domnif membri, se da, de tire prin gazete: la cu-
tare data va fi adunarea cea mare i se va auzi glasul,
i simpatic i autorisat, al domnului Zi-I pe mime vor-
bind despre interesele de viata ale neamulul romanesc.
Se poate ceva maT interesant! i domniT membri, prinI
cu politica orT cu afacerile lor zilnice, on cu petrece-
rile lor de Dumineca si serbatoare, nu yin. De pe du-
lapurile prafuite, eroii de ipsos aT natiuniT se uita, lung
i jalnic... Daca ar fi de ipsos i membril, gindesc el
ca nite oamenT cu mintea de intunerec gol in sca-
firlia lor alba, n'ar lipsi nicTunul, i fiecaruia i-ar in-
negri servitorul odata pe lun nasul cu pamatuful.
Dar te pui cu chefurile oamenilor vii! Popor fr en-
tusiasm, zic ei scuturindu-se Incet de praf, In tacere.
i a doua convocare i a treia. Adunarea se va tinea
la alt data., neapeirat la o a treia, cu orice numar
al membrilor presentr". Fie qi unul, cel cu discursul
In git. i chiar daca. 1-ar zugruma i pe acela maxi-
mea discursului pe care nu 1-a putut trece Inca prin

www.dacoromanica.ro
334 0 luptg literarg

coardele vocale In care Dumnezeg i-a pus Intelegerea

i care cterul...
i totu1 eroil de ipsos alb, cu pgrul sur de praf i
nasul negru de pgragtuf, n'ail dreptate In patriotismul
lor intransigent, de oamenl cari, neffind scoql nid-
odat In stradg i. find departe de masa cu gazetele,
nu OM cIt .s'a schimbat rostul lumit acesteia din ziva
cind Italianul i-a turnat la calup. -till domniI mem-
briI" de ce nil vin la Ligg!
Iar, pentru cg Liga samanI bine cu Ateneul, nu mal
vin domniI membri" nicI In odgitele de adunare de
MO, marea salg de conferinte, de concerte, de exhi-
bitil cu music& i farg musicg, de cinematograf melo-
comic. Nu yin. i iargI convocgrl noug, tirl prM toate
ziarele, ultimatul cg adunarea se va tinea cu orIce
numgr .al membrilor preseng". Intfun tirziA, ca 0
dincolo, vin citIva. i aid ca i dincolo, se iead so-
cotell, Impotriva cgrora nu ne gindim sg spunem ni-
mic de rgt, aceasta ffind i. Intr'o parte i. In alta
singura Insuire bung. Discursuri nu se tin la aduna-
rea Ateneuluf, ffindcg domnil membri" vin cu totiI
-nurag de cuvintrile lor, multgmitI, peste mgsurg de
sgtuT de striggte ironice, de hohote de As, de Intro-
ruperl i schigungrI ca ale dobitoacelor. -I aceast
constatare duce firete la altg nenorocire a Ateneulul
Romln.

Innainte de a se Incepe conferinta cutgrul domn

cu prisosintg cunoscut, cutgrul tingr ce null ggsete
astImpgrul la un lucru cinstit 0 folositor, a cutgruI
vestit giumbuar lipsit de cuviintg sail ale unor doamne
ce nu vor a Inteleagg el de la rostul cases trebuie

www.dacoromanica.ro
 Ateneul Romin i suferinOle sale 335

sa se desfaca numg femeile de o inteligen0 deose-

bita, care pot intr'adevar s foloseasca poporulul thr,
Innainte de aparAia victimel, incununate cu fiorile ca-
drului auritel scene, un strain s'ar umplea de uimire
vazInd cit de cercetat e Ateneul Romin. Lojile sint in
adevar goale, daoa domnul conferentiar sad doamna
conferentiara (at vorbit i domnipare; copil cred ca
nu, i pana acum nici un prunc) n'are multe rude
fara, ocupatie; dar In staluri ce bogMie de capete tunse
i frisate i pletoase i pleuve, capete care pastreaza
palaria sat apca pana la sfirit i capete care se
descopar cind apare in lumina mu/ sera. Aplausele
ropotesc aim; pentru acel care atunci intait apare
In arena, In stranica arena. Aa faceat i Romanil
cind se InfAia gladiatorul pe care-I vor sfaia, ne-
aparat, leil. Apoi glasul Incepe s rsune pe cit per-
mite, nu numal acustica sale, dar i cond4ii1e parti-
culare ale oratorului, caruia-1 e permis O. fie j ra-
guit, i ascutit la voce ca fierestraul pe piatra, i peltic,

,
i gingav (mutj n'at vorbit Inca). Iar raspunsul e de aid
innainte, un ceas, doua ceasurlcaci interesul nu sla-
bete strigate, urlete, pocnete, hohote, cite un u-
ierat chiar. Oratorul resista, fiindca tie c aa e datina
i fiindca, pe linga aceasta, are o war& licarire de
contiinta ca aa i se cuvine pentru lucrurile netrebnice
sat adese or1 pentru lucrurile ticaloase pe care le spune.
Spectacolul vesel, corurile saturnalef nu tulbura pe
mucenicul de bung voie, care desvolta, Incheie, i, In
loc s se impute aces& sag sa se spinzure in dosul
scenei, cum a facut daunazi tenorul acela pe care lu-
mea-1 fluierase, el cere la anul urmator sa i se mal
ingaduie a Onea o conferinta. i i se Ingaduie. Ce

www.dacoromanica.ro
336 0 lupt1 literal/

voiti ? Gloria e dulde qi trebuie mu1t1 cruzime ca s/

impiedeci pe cineva de a gusta gloria,aceia pe care
o merit/.

Acum in urm s'a cerut din partea presidentier Ate-

neulur un serviciu special de paz1 pentru a se 'Astra
linistea in sal/. Agenti secreg in numr Indestul/tor
ar avea misiunea de a lua de guler pe cine ar tul-
bura ordinea. La sectie, zurbagiulei Cred Ins/ cl ma.-
sura, foarte bun/ In sine, ramine neindestul/toare.
Odat/ ce politia se amesteca la Atenet, sA-si faca
toat datoria, un comisar cu carte, dintre .licentiatr,
s/ stea pe scen, intovar/sit de numarul de agentr
trebuitorr, fiinda, vezi, si conferentiarir pot fi recal-
citrantr. Intre comisarr slat si. licentiatr In litere, si a-
cPstia ar fi indicatf pentru o asemenea Insarcinare.
Comisarul va lua intait in cercetare pe conferentiar
si, dac/ va fi un om moral, un om In that/ mintea,
un om de isprav, pentru care sa pat/ iscali macar
patru gospodarr batrinf din mahalaua lor, un om cu
raspundere pentru faptele Id, sa.-I dea drumul pe scena.
Aid sa-1 aSculte cu luare aminte. Dacci va lua cumva
in batjocura, viata de familia a cuiva, cum a fcut-o
cindva un ghidus, clan/ va ofensa numele bun al unor
oamenr vrednicr de respect cari nu se afla In sail,
daca va batjocuri intreg poporul romanesc, In viata
lur casnicl 8i in viata lur sufleteasca, precum a facut,
daunazr chiar, un poet decadent, atunci comisarul
sa iea mAsurile de cuviinta. Altfel 0 va !Asa s vor-
beasca si va putea chiar 81 dea semnalnl aplauselor.
S'ar putea libera qi condicute de conferentiar, iar la

www.dacoromanica.ro
 Ateneul Romin i. suferintele sale 337

delictele de competenta comisarilor s'ar Insemna de

o potrivA tulburarea conferintelor prin zgomot qi tul-
burarea sufletuluT cetAtenilor prin conferinte.

18 Mart 1906.

22

www.dacoromanica.ro
 LA DESCHIDEREA SESIUNII GENERALE A
ACADEMIEI ROMINE.

La 15 Mart trecut s'a deschis o noul sesiune gene-

ral& a Academie!. Odat& sesiunile se deschideati, se
desfsurai1 i-l ddeall obstescul sfirsit al lucrurilor
si al oamenilor, far& nictun interes din partea publi-
culut. Era vremea cind putin! oament stiati ce sint
Analele InvAatet adun&rt, i brosurile cii coperta ce-
nusie nu-s1 anait locul in vitrina librahilor ling& car-
tile care se cump&ra. Se credea atund ca la Acade-
mie se adun& un numr de persoane, invAate, mat
putin invAate i neinvAate, pentru a incasa diurna
presenOT lor si a vorbi din cind in cind de ortografie,
de dictionar, pe care nu erail in stare sa le mintuie.
Se ma! socotia pe atunc! ca Academia Romin& e da-
toare s& mearg In toate pe urmele glorioase ale Aca-
demie! 'din Paris, unde publicul cult" de la not cu-
nostea, fireste, o singura Academie. Dect, innainte de
toate, ortografie, dictIonar, discursurt solemne, stil,
mers, gesturt, lecturi academice. i se mat mira lumea,
cu gindul la acelast model firesc i neaprat, de ce
intl.& in Academie o caracuda de istorict, istoricT lite-
rari, filologt, profesort de stiin0 i amatorl In materie
de tiinO, pe cind acolo trebuie s& stea in jilturt im-

www.dacoromanica.ro
 La deschiderea sesiuni! Academie! Romine 339

pungtoare capeteniile recunoscute i. cu mult mai

mutt cele nerecunoscute! ale literaturil poetice. Un
Hasdet se mai ir4elegea, cad a facut i. literatura
poeticg, de i foarte slaba; un Odobescu fireste, cad/
archeologul era printre eel d'intaill scriitori ai Wil,
dar, incolo, un Macedonschi era Increditqat ca un
Sturdza-1 usurp& scaunul. Si atAia a4ii, mai ales in
presa", erat de aceiasi parere. Tar asupra membrilor
bucovinen!, ardeleni at Academie! cgdea din vreme in
vreme batjocura gazetgrailor cu nasurf evreiet1 si
.eline, cart se intrebat, cu toata, slinta indignare a pa-
triotulul, cind e vorba de limbg, mostenire sfinta, a
strgmosilor, cum se ingaduie in areopagul literar al
Romaniel oamenl cari, cu precugetare, scrill in orto-
grafia, ba chiar in jargonul tiintific al unui Laurian
.i Cipariu !
Asupra unui punct, de alminterea, toata lumea era
de aceia! parere, ca la anumite date Academia in-
cepe a deveni interesanta: anume in Mart, in April,
cind primavara, care dg cimpului florile, face ca acest
aspru trunchit al Academiel sg poarte mlad4e verzi
de premil. La premii, baiet,I, era si este Inca strigatul
atitor adolescenV genial!, atitor prooroci intunecaV a!
artel sfinte i atitor oameni de treabl, cu oarecare
vest& i situatie, dar pe cari naivitatea sat lipsur! in-
grijorate in judecata lor II faceat sa fie sigur! ca, ti-
pgrind, at tras o po1i0 asupra casieriel uncle batrinul
Iuga a numgrat, oftind, atitea rasplatirl" nemeritate.
Pentru a se Imparta,i de prinosul acader0c, se orga-
nisad adevarate comploturi de lingusir! i struinte,
se strecurat. minciun! i se puneat la cale momiri,
care, daca ar fi povestite, ar forma de la sine un mi-

www.dacoromanica.ro
340 0 lupta literara

nunat roman humoristic. Unele apucaturT se mal In-

cearca Inca, 0 pan astazT.

Dar WA, ca, In sfirit, contiinta publica romaneasca

devine maT sigura, maT larga i luminoasa. Innaintarea
pe toate tarimurile culturale se simte In acelaT timp
0. la Academie. De o parte, oameniT sint In stare a
Tate lege simbolele, a-I lamuri, prin timp i nevoT ce
nu se pot inlatura, neajunsurile, a descoperi, Insemna
si saluta cu bucurie toate cuceririle pe calea cea grea
catre maT bine. De alta, prejudecatile, iubirea pentru
forme, idolatria ce se lndrepta catre altare de mult
goale de zeT, isolarea de curentele marT nationale, de
avinturile nobile ale tineretuluT,toate pacatele acestea
ale cercurilor Inchise, care nu dall nimic 0 nu pri-
mese nimic, i alte placate ce vin din cele d'intid:
rivalitAtile, tendinta de a se Intuneca si a se Inlocui,
gustul pentru glumele de club, se due. Cu bogatia
sa foarte mare, cu caracterul s simbolic foarte In-
nalt, cu contiinta munciT sale orinduite, cu valoarea
netagaduita a Imora din membril sM, Academia aduce
o putere Insemnat In sprijinul silintilor, tot mat multe
i maT rivnitoare, catre noua cultura a Rominimil. i,
pe lIng juatoril la bursa premiilor, pe ling& tipurile,
multe la numar, ale luT gescheiter Itzig" de la ga-
zeta, pe ling& ambitiosiT cari ar fi In stare a face
pang i moarte de om numaT pentru a putea adaugi
la titlurile lor pe acela de membru membru activ,
ma rog!al .Academiel", maT sint aliI cari urmaresc
acum mersul lucrurilor In Academie i se bucura cu
atIt maT mult, cu cit vechile portf prafuite se deschid
mai larg i stralucese In podoabe nou. UniT, col de

www.dacoromanica.ro
 La deschiderea sesiunil Academier Romine 341

aproape, se pot vedea la sedintele publice, fnlocuind

pe vechir ciraci ar cutAror personalitg care si cind
se scarpinA pe nas a1 nevoie de aplause : ent acum
studeng cinstitT i muncitorl, stilt oamenr In vrIsta,
cari vin bucuros la osp501 de stiintl sint bg.trinT
chiar, cari-sr aduc aminte de trecut i compark Cfnd
se face o comunicare din minte sAntoasa si din inim
curata, e asa o luare-aminte tg.cut, colo sus, In tri-
bune, care e ea Ina* o faptd cultural. i departe
sint altir cari nu pot veni, dar sint de fat cu gindul:
aid la nor fn Ora, sa peste hotarele pe de-asupra
carora trece de o potrivA. vintul cerurilor i Vintul in-
noitor al directillor de culturl.
27 Mart 1905.

www.dacoromanica.ro
 0 CRISA IN VIATA UNIVERSITARA: STUDENTI
VECI-II SI STUDENTI NCI.
Cu prilejul aparitig uneI reviste studenteti

Dacg, mai este o nAdejde fatg. de rusinile si ticAlo-

siile WA numAr de care ti le ming, Innainte tulburele
-value! ale Tietii de toate zilele si politico, si cultu-
rale, si sociale , dacl-ti mai vine a lucra, a te gindi
la vremuri pe care nu le putem Ina, intelege cit all
fost de sfinte, de curate si de bune, dacA mai cutezi
a privi la un viitor pe care cei mai multi si-1 asigurg,
pentru el, prin averea cistigului, hrApiriT, mostenirilor
si zestrelor, dacA nu pled lute() pribegie la Berlin ca
a d-lui I. L. Caragiale, nu e alt motiv decit lucre-
derea lute() creftere nouci a tinerilor, siguranta cl prin
aceasta se poate indrepta, dacg, nu de ati pe mine,
cel putin de azi Ong, la sfirsitul vietif noastre, dacg,
ni va fi dat sg, vedem clipa Imbung,tAtirif nestrAmu-
tate, tot ce astAzi e putred si primejdios, tot ce aco-
pere de rusine si dg, spaimA.
Pentru cA, oricit ni-am 'Astra admiratia numai
pentru forme, momell si minciuni, noi nu sintem un
mic popor de rind. Nu, un mare popor vrednic e acest
popor romgnesc, In multimile lul vaste, muncitoare si
inzestrate cu bung, rAbdare crestineasca,. Priceperea e

www.dacoromanica.ro
 0 crisa In viata universitara 343

vioaie, judecata e dreapta, sufletul e statornic, inima

miloas, purtarile sint Intiparite de toata cuviinta.
Aceste Insuirl se gasesc de la un capat al Rominimil
la altul, In satele de orliunde, fie ca, la primazie e
zugravita marca Romanie!, fie ca In locul el se vad
vulturl raparet1 sail crud strimbe. Orlunde e tot a4a;
pest& tot locul te simt,1 ca la tine acas, Intre a! tay
cu gind bun i. inima calda. Duceti-va ins& in terile
cele ma! luminate i nu vetT gasi aceste bogate da-
rurl ale firil; indata ce vetl fi parsit clasa petreca-
torilor stralucip, clasa locuitorilor Intaritl din orae
clasa oamenilor de coala i de carte, vet! vedea o
muncitorime oraeneasca desgustata, urind rnunca,
mincata la inima de binele, de bogatia mal mare a
celor ce ail banul, pizmatareat4 i neiertatoare, iar, i
ma! adinc, o teranime traind viata dobitoacelor. Fi-
rete a dobitoacelor cu grajdurI bune, cu blana tes-
lata cu hamurile lustruite, cu ieslele pline, pe dud
oamenii notri, oameniI notri superior! in faptura, n'ail,
In cea ma! mare parte, norocul une! star! bune. Dar,
cit despre aceia, tot oamenl ramin...
Pentru acest popor insa, pana daunazI n'a fost coala
moderna. La sate era o forma goall pentru leafa in-
vatatoruluI, care Inela, fura sail despretuia satul. Li-
ceiele pareati acute anume pentru a duce i ma! de-
parte putreziciunea unel boieriml decazute, a une! mi-
tocanimI brutale, a- uneI functionariml destrabalate-
Rare or! a fost la un popor aa o rasadnita de tinerl
lenel, infumuratI, doritorl de cit mai multa placere,
hotarit! pe cit mal putina munca, obraznicl, nemilol,
nerecunoscatori, in sfirit flare de prada viclene i ne-
satioase,ca la noI aid, in Romania, In liceie, In gim-

www.dacoromanica.ro
344 0 lupta literara

nasil, In colT reale. 0 stare de lucrurl care s'a pas-

trat aproape pang. astazT. Incercarea unuT ministru
de a inspira oarecare sfiala, ruine, oarecare contiinta
prin uniforma, n'a izbutit. apca elevilor" notri va,
ajunge de o potriva, In despretul lumil sanatoase, cu
arica acelor copif cinicT al ormelor Franciel cari stilt
Infierag cu porele de voyoux". i aceia, srmanil, ail
macar Indreptatirea lipsel totale de cretere, In cea
maT mare saracie 0 parasire.
De la asemenea liceie se venia la Universitate. Fa-
cultatT destule: de drept. ca sa fiT Ministru, de litere,
de tiinte, ca sa fiT profesor de UniVersitate, de medi-
cilia ca sa cistigl multI banT, de teologie, ca sa fiT poi:A
la orn ca sa fiT Vladica. Mu lt1 profesorY: unif dintre
eT, oamenT iubitorT de laude zilnice, umflate, de arti-
cole de ziare, de cuvintarT Infocate, de plecaciunl 0
metanil, de Inchinaciunea In patru labe; altiT, oamenl
cu nevoie de colaboratorT, de tinerl robT supuT i.
muncitorf, cari fac orIce lucru i. nu tin nicIodata sa
li se tie numele; foarte multT, barbatT politicT, cari
nu despretuiesc hicTo putere i cari fac loc, In tactica
lor superioara, batalionulul ales al studentilor ling&
regimentele de gloat& ale ce1orlalt1 vinatorT de slujbe,
ale mahalagiilor cu bite, ale oamenilor sireV cu pofte;
foarte putinT inveifiitori. Se invata si carte la Univer-
sitatl, dar se Invata innainte de toate trebuie s
spun Insa: may ales la Universitatea din Bucuretf
arta de a parveni, de a fi om mare cu truda mica.
Cind, acuma unsprezece any, am intrat ca profesor
In Facultatea de litere a Capitalel romanetI, m'am
Inspaimintat. DoT-treT tinerl cu dorinta de a se lumina,
de a ti ceva pentru eT, pentru tiinta, pentru viata,

www.dacoromanica.ro
 0 crisa in viata universitara 345

pentru coall. Iar, incolo, ce stol zgomotos de tinere

pasarI de prada! Stam pe catedra i. vorbiam, dar,
precurn ei vedea t. bine ca nu vorbesc In limba lor,
imT dadeam i. et sama ca el at nevoie de o limba
pe care cinstea sufietuluT miell ma impiedeca sa o
invt.t. Chiar studentil bunI vadiail, cunoscug de aproape,
iaraI ideia fixa de a ajunge iute si sus, calcind in
picioare orIce, necrutator i salbatec. MaT tog i-at
schimbat prerile i sentimentele, dupt, interes, cu o
candoare de egoism care ma uimete totusT la fiecare
cas not. Neaparat ca acestI aleI printre aleI se pri-
viat tog ca profesorT de Universitate prin chemarea
luT Dumnezet, ca geniT pecetluite de Atotputernicul.
Val de cine li-ar fi stat In cale, fie O... profesorul lor
admirat, iubit, respectat, domnul profesor", pentru
care n'aveat destule zimbete de pisica i. gudurarl de
vulpe...

Ce puteat fi acum in provincia sat la liceiele i gim-

nasiile din BncuretI, pe care le vinat cu atita dibacie,
cu instinctul innascut al familiilor de functionari ce
se nutrese din leafa, tinerT ca acestia ? Catedra de
acolo, scaunul parintesc de bun invatator, era inteles
de diniI altfel. Era numal o scara, o scara pe care
n'o crug, pe care o pingaretT i-o scilciezi in suirea
grabita spre Innaltimi. Cine vorbia bine, se visa In
Camera, desbatind interesele natiunil in cuvintarT de-
mostenice, care sa se pomeneasca din neam in neam.
Cine tia ceva maT multa carte, cine-I &A:lea osteneala
sa maT ceteasca i apuca a tipari, acela nu se putea
inchipui in viitor decit ca profesor de Universitate.
Unul, cercetat de inspector in privinta uneI metode

www.dacoromanica.ro
346 0 luptg literarg

din cale afarg de pretentioase, unul care trgiete 0,

dacg nu e profesor de Universitate, e deputat, ras-
punse scurt: Dacg cer prea mult aid, e bine, faceti-
mg profesor la Universitate!". Iar elevil cu gpcI sall
Mit, gpcl, adormiV, blegi, neruinat,T, romantid, faceall
ce se poate face cInd gIndul profesorulul .e pierdut
spre marirT.
*

Intru cit s'ail schimbat de atund lucrurile ?

10 April 1905.

www.dacoromanica.ro
 UN POET AL FLORILOR: d. D. ANGHEL.

D. D. Anghel, care scrie de vreo cinctsprezece ant

i s'a ridicat astle mult mat sus decit Inceputurlle
sale sfioase, de tfnr eminescian supus, la Conteropo-
ranul" din 14; e un poet foarte poet, In bine i, Intru
cftva, 1 fn rn. In acetI cincisprezece ant d-sa s'a
gfndit nefncetat la rafinarea sinatirit sale pentru fru-
museOle naturil, pentru miqcrile tainice, treatoare,
fugare ale sufletulut qi la metequgita turnare a unut
vers aromitor, strgvezit, plin de un farmec blind i
dulce, a unlit vers In simplicitatea pruta a caruia
este atita voin0 i muncA. A izbutit. /n cartea sa de
astkf, In grdinl", sint fort pe care nu le privett
numat din treaat, ci vret sa, le al Rugg tine, bucurindu-g
simtirile de InsuOrile rare ce. shit cuprinse In ele. Nu
odat et1 silit a cetett de mat multe ort versul fru-
mos, dup6 care vine altul, rare or! tot ala de frumos,
dar totdeauna maiestru alcItuit rabdator i cu o ne-
sfirit dragoste lucrat. Oamenit fr gust i fr simt
musical cari se prapdesc dup6, defilarile de silabe ale
d-lut Haralamb Leca, s6-1 dea osLeneala s compare.
Dar artt cum e aceasta se scriil numal odatA. Pe
urma trebuie sa, vie alt ceva. Ce anume ? Poetul a-
cestet Imbielpgate grdinT, care e o gradinA boiereasc6,

www.dacoromanica.ro
348 0 lupta literara,

o gradina scumpa, o gradina pentru oamenT avut,T,

trebuie sa-I aminteasca totdeauna ca. bogatia unuT
suflet de scriitor poate sa, aiba numai doua izvoare:
sad o cetire foarte Intinsa, necontenit innoit i. adu-
&id o cugetare spornica de toate zilele, sad coborirea,
umilirea sufletuluT catre natura Intreaga i cdtre tql
oameniT, contopirea cu Intreaga faptura. D. Anghel
n'are decit sa aleaga.
10 April 1905.

www.dacoromanica.ro
 INSCRIPTII DIN BISERICILE ROMINIEt.

Bisericl si manstirl, unele drese, si foarte rat drese,

altele In toga maretia vechimil lor, acopr tot pa-
mintul teriT, cu sutele. De cInd s'a Incheiat cu eviavia
parintilor nostri, nimeni nu li-a avut grija, daca nu
s'a Intimplat sa, nemereasca la ele vre-un preot gos-
podar, vre-un egumen cu tragere de inima, cari ail
fost de tot rani i. cari si-aii Inchinat viAa cladiriT ce
li se Incredintase. S'a ruinat tot ce ajunsese a se da-
lima, si eine a vrut sa strice i sa, mfzgaleasca o cla-
dire Indoit de sfinta, fiindca, e si a luT Dumnezeil si
a stramosilor, a fost lasat sa pIngareasca In voie.
Odoare scumpe s'aa sfarimat, s'ail pacatosit, s'ail az-
vIrlit prin podurT, ca la biserica Cap din BucurestI,
dupl InsasT marturia parohuluT, teolog si profesor
de religie, s'au Instrinat, s'ail stramutat In casa
preoVlor fara constiinta, si taxa cinste, s'at furat- de
hot,1 si s'at mistuit de focurl care puteat fi. prevazute
si Impiedecate. Cutare argintar rus a cumparat lucrurl
cu inscriMiI, a ras inscriptia si le-a vindut la alte bi-
sericT, cum se vede dintr'o cruce de la Cuibu-cu-barza
din BucuretI. S'ail stens cu hapca tot felul de lu-
crurI scumpe, care, Intro blesteme, ce se aud 1 pang,
acuma, ail luat drumul MuseuluT din Bucuret1, unde

www.dacoromanica.ro
350 0 luptg literarg

nici pgng astgzi nu li s'a dat o orinduire, unde nicT

pang ast621 nu li s'a fcut un catalog tiintific i ar-
tistic. Cine a vrut, a tost ltsat sg preschimbe, sg pre-
facg i sg schilodeascg. Rare oil s'a vazut la un po-
por ce pretinde sg infat,ieze cultura, o astfel de pg-
cgtoenie.
In biserici i mngstirl se pastreaza insg, prin slo-
vele stpate In aur 1 in argint, prin lespezile scrise
ce acopgr morminte, prin pomelnice sgpate in marmurt,
la altare, prin piatra cu slove aqezatg de-asupra ui-
lor,amintirea trecutuluT nostru, care ni este scump,
orT de-a fost rgt., ori de cuprinde In el mart nenoro-
611, oil de vgdete i cite o clipg de fericire. Aceste
pisaniT, aceastg scriere pe piatrg s'ail fcut totdeauna
cu o evlavie, cu o iubire, cu o trucelegere deosebit.
In Moldova s'a desvoltat o intreagg caligrafie lapidarg
drilla, Inrfuritg de literele gotice ale SaOlor din Ar-
deal i. Germanilor din Gal4ia. In Tara-Romaneascl
frumuse0, neintrecutg a maiusculelor RenaqteriT, In-
nalte, rotunda, mgiestru Impodobite, a lost Imprurnu-
tatg din Venetda, pe calea tipgriturilor ce s'ail fgcut
pOn timp dui:4 1500 cu meteri de acolo sat pe
calea unor sap aloft de piatrg sfrbT, ragusanT, cari tiat
cum se lucreazg, In acea Italie innoitoare a arta Si
un scris i. cellalt s'at desfqurat firete In curs de
maT multe veacurT, i. ping dupg anul 1830 datinele
trecutulul ramaseserg In aceastg privin0 neatinse. Anu-
mite inscrip#I din BotoqanT sail cea de la mgngstirea
Icoanel, de la Sf. Vinerl din Bucureti, s'ar putea a-
.eza, dacg n'ar fi data, leattd, in timpurile cele maT bune.

Asemenea pisanit au o Innaltg insemntate pentru

www.dacoromanica.ro
 InscriptiT din Bisericile Romaniel. 351

istorie, cad ele lamuresc asupra tuturor oamenilor ce

all Indeplinit in trecutul nostru o scena Insemnata,
asupra inrudiriT lor, asupra dregatoriilor ce at dobindit,
asupra ceasulul mortif lor i asupra atitor IntimplarT
din viata lor. Chipurile ctitorilor, zugravite pe paret,T,
arata Infatisarea i Imbracamintea acestor oamenT.
In sfirsit limba In. care slat scrise aceste inscriptif,
din vremea dud se obisnuieste lntrebuintarea si la pri-
lejurl solemne, i pentru scopurl socotite ca vesnice,
In margenile vesniciel omenestI, a graiulul nostru,
aceasta limba, bogata, vie, cumpatata, e Un. Indreptar
nestramutat pentru toate timpurile. In ea apol cerce-
tatorul dialectelor, al schimbarilor Incete ale limbil
poate gasi lamurirl din cele mal pretioase.
* * *
In vara anulul 1904 am pornit pentru a vedea lo-
curl si cladirT. In glnd n'aveam sa fac stiinta, sa culeg
inscriptiT. Cu atita mal mult, cu cit eram Incredini4at
ca tot ce e maT bun a fost strins bine, de episcopul
Melhisedec 1 si de d. Gr. G. Tocilescu 2 Ispita Inst. era
prea mare ca sa pot scapa de dinsa. Id si colo mi-am
luat In treact Insemnarl i, verificlndu-le acas, am
vazut ca ele nu erad cunoscute sail cti, era gresita
cunostinta lor. Atund am adaus la scopul calatoriel
mele i acela de a stringe inscripiI. i pe urma am

n Notife istorice i archeologice adunate de pe la 48 nurnttstirl

# biserici antice din Moldova, Bucurest1 1885.
2 .Raporturit asupra citorva schiturl # biserict din lard, presin-
tate Ministeriulta, etc.; extras din Inalele AcademieT Romlne",
VIII; Bucurest1 1887. Trebuie a se aminti i Musceleanu, Monu-
rnentele draw:I:kr, Bucuresti, 1873; o fasciculA.

www.dacoromanica.ro
352 0 lupt literarg

facut cglatoriX sail cercetgri noug pentru a-raT intregi

colectia.
N'am crezut ca pot lipsi publicul de cunoaterea et
Fara indoiall --ca, avind alto mijloace i Imprejurgri
de lucru, ragaz, lumina, potrivitg, primire bung, foto-
grafi!, decalcuri, a fi cetit de atitea or! mai bine. Aa,
a trebuit Ins& sg ma mult.gmesc cu co puteam. DecT
m'am hotarit a tipgri inscriptiile. Pe incetul din acest
plan s'a ivit acela de a da o colectie cit se poate
maT complectg a inscriptiilor din toatg Romania, din
Rominimea toatg. Acest plan 11 urmaresc, i, dacg vohl
avea macar o parte din norocul cel mare pe care-1
aa atitia leneT, ticaloT i exploatatorT, voM duce la
capat i aceasta sarcing.

Voia da dee! i. mai departe, cu ajutorul we unuT

administrator cu rivna, ca d. P. Girboviceanu, vre unuT
Consiliu comunal priceput, ca acel din BucuretT In
anul 1904, vre unui prieten care tie bine c nu cer
niciodata pentru mine, .pentru huzurul sad pacatele
mele, precum stie d. Barbu StirbeT,i alte inscriptii.
Pupa mia pe care o dati astge, va veni mine altg
mie. Si aa pang la capt.
Apoi Intr'o zi va veni un asezamint de cultural va
veni un Invgtat demn, solemn, impunator, vor veni
lucrgtori preciT, cari vor pune la cale, cu ce am dat
et, ceva mai Intins, mai stralucitor decit pot da as-
tazi. Se vor arata atuncT toate greelile i toate sea.-
derile mele, uitindu-se numaT doua, lucruri: munca mea
necrutatoare i inima din care a pornit totdeauna.
Dumnezet II va ierta poate, eli ii iert d'innainte.
24 April 1905.

www.dacoromanica.ro
 0 CARTE DESPRE ARDEAL.

In cartea d-luf Augustin Paul Intre Some i Prut",

pe care a tiparit-o de curind Minerva", orice cetitor
cu dorinta de a-I cunoate poporul va gag o mul-
time de lucrurl folosithare care-I erad pan& atund
necunoscute sad fal -or neindestulator cunoscute.
Sint In 'frumosul voluma ieften amintiri din acel sat
al Maramurapluf uncle s'a nascut autorul, note de
limba, de istorie din acele parV. Apol cite o scena
din calatoriile d-luf Paul, care a fost citIva anl profesor
de liced la Birlad i Braila i, Tutors In Ardeal, spre
paguba invMamintulul nostru, a scris mult timpcum
scrie i acumfoiletonul Gazetel TransilvanieT". Ca-
latoriile acestea au atins sate din Secuime, in care
elementul romanesc se pastreaza deosebit, cu toate
ca i-a pierdut limba pe care prin siling duioase, pla-
tind din gra. coala i invMator, cauta s'o citige
innapol astazt Alte orl autorul vorbete de cutare lo-
curl din Ora, de dincoace, i ceia ce spune e intere-
sant pentru -cd, oglindete felul de a vedea i sim# al
ArdeleanuluT care trece in Romania Intdia! data. Peste
un timp aceste paginl von fi marturil istorice adeva-
rate i folositoare. Tot aa Intinsa biografie a episco-
pului Mihail Pavel din Oradea-Mare sad a profesoruluT
23

www.dacoromanica.ro
354 0 lupt literara,

loan Popescu din Birlad, Maramurpan de obIgie.

Stilul e m6surat, cuminte, une ori cald. Cu insuirile
ce are d. Paul ma mir cum nu izbutete a da cit de
putin5. viata foiletonului Gazetel", foaie venerabila
care In materie de literatur i cultura orbecliete
cautlnd soarele i la itsrit 0 la Apus, i. firete mai
mult la Apus.

24 April 1905.

www.dacoromanica.ro
CU PRIVIRE LA DRAMA MANASSE" (= MANASE)
A d-luf RONETTI-ROMAN.

Un scriitor cu numele neobisnuit; frumos, romantic,

despre' care nu se stia`nimice maI Innainte; scrie o
poema 'In spiritul poeSieT 'post-romantice si4 da, nu-
mele de Radu, nu pentru ea s'ar zugravi IntrInsa un
chip istoric din vremile Rnilor viteji sail un chip te-
rnesc din timpurile cind Radu lucreaza asa de sir-
guincios Orna grasa, a pamIntulul pentru bielsugul
cel bun al altora, ci numaI pentru ca Radu sung tot
asa de frumos si pune tot asa de milt pe &dull ca
si Ronetti-Roman". Era pe vremea Chid rasunad in-
tatalcoardele de Innalte cintail vesniCe ale luI Mihail
Eminescu, tinar cu numele foarte vulgar, cu trecutul,
cu legaturile bine cunoscute de toV, om de petrecere
si de sfat pe care-I cunosteat. aWa, De Radu" to-
tusI nu s'a .t.inut multa sama, cu toate ca acel care a
cercetat cu iubire poema, acoperind de laude pe au-
to; era InsusI d. P. P. Carp, Intfunul din puVnele
sale articole literare. Ramasese doara obicehl ca din
cind in chid autoril de scrierl asupra literaturil ro-
mine sa, adauge la titlurr Radu" si la nume Ronetti-
Roman".
Dupa do 'Anal de anI de Were romanticul pierdut

www.dacoromanica.ro
356 0 lupta literara

se ivete iaraql. Data aceasta, el nu mal cauta In lu-

mile bogate ale Inchipuiril eroT ci aventurl pentru a,
face poeme marl, cu avIntul larg. Nu, viAa a schimbat
pe om. Poetul a trait fa lume, nn si-a aflat locul aiel,
pentru c Ronetti-Roman" era Evre i om de afa-
cerl. Insucirile sale cele mall nu putead Inlocui pentra
maI nimenl conctiinta neamuluT i Indeletnicirilor sale..
Poate c altul ar fi murit, ar fi cazut In saracie si
neorinduiala i. ar fi mIntuit rad. Dar, cum slut oa-
men! i oamenl, slut poetl i poeV. Autorul lul Radu"
s'a obienuit, a desbradat poesia, a prins de coarne-
viata ducmana, a izbutit sa capete hnicte, fericire
prin munca, prin munca sa de om de afacerl. Altit
umblat. dupa locurl, dupa tnnalOmile political; fostul
poet, prosator al fapteI, si-a c4tigat pinea cautInd moslt
ca arendac. In sufletul sad Ins& a ramas o rana: aceia
a mindriel jignite, a nedreptatiT Indurate, a superiori-
tAil strivite. 0 primise pentru ca, era Evre i ostridit-
pita aceasta a fi om de afacerl sad a peri. Se uita, In
jurul hiT i vazu o multime de oamenl cari smana1
cu stramoiI saT, de cari acum Incepea sg, se mmn-
dreasca, In loc de a se feri, i poetul raspins pentra
originea sa capata, printr'o judecata qi. cIntarire false.
incredinOrea ca. i. acectl oamenl slut nicte nedrep-
tAitl, n4te jignitI ca i dInsul. Facu atuncI ca atItia
all Evrel, al caror suflet se zbate In fatalitgile situa-
tie Mr: pe de o parte rivni la Ierusalirnul departat,
la InOlepciunea strabunilor simpli, iar pe de alta a-
rune& blastmul invierunril, al uril de rasa, de lege,
de clasa, asupra acelor cari 'aveall pacatul de a dori
si EvreimiI noul Ierusalim.
Din aceasta desvoltare sufleteasca izvori brocura

www.dacoromanica.ro
 Cu privire la drama Manasse" 357

_Mud masuri. Frumoase pagine calde pentru inng4area

uhul neam care ne urgte i pe care .not nu-1 iubim,
fantasil istorice foarte' departate de adevar, deslegart
nouroase pentru greutAile paminteqtt i afurisenit In
stilul proorocior asupra neghiobului de popor, de Stat
romnesc care traiete Inca din principiile goale ale
anulut 1848, din trufia cerqetorulut spaniol, care strica,
spurc i ,pierde tot FA va fi maturat ca o pleavg, de
Sfinta Civilisaie, daca,.., du nu va da drepturl Evrei-
lor, tuturor,- In clipa, Indata, cu scuse. Fireqte ar fi
fost i mat bine, dar d. Ronetti n'o spune dacg,
apol RomInit ar fi plecat In America, In La Plata sail
in Uganda.
Si acum, tacere. Lumea tin inkelegea Doug, masurt".
Iatg, mnsg, cg, prosatorul Inncrit al brourit politice
Il Imbraca felul de a vedea Inteo lucrare de teatru.
Manasse" apare, i iarg,1 tacerea Ii primeqte. Auto-
rut, caruia trebuie sg, i se recunoasca o desavNitg, ne-
pasare pentru literaturg, In de obte i pentru soarta
literaturil sale In deesebl, nu se Ingrijete de loc de
aceasta: 'Inca odatg,,II facuse datoria, i el se Intoarse
ls moia luatg, In arena, peritru art stoarce Inca o
recolt, incredinOt de altfel, cum spune In Doug, ma-
surP, ca pamintul romnesc se stirpelte din an In an
pentru ca are neajunsul de a fi Inca romanesc fa0
de lege.
Adevamt ca d. Pompiliu Eliade scrie o lunga,
foarte lungg, dare de seama despre Manasse", In l'In-
dpendance Roumaine", cu multe marl laude i .cu
observakit numal in privin0 limbit, pe care criticul o
stapineqte aa, de bine. Dar lumea trece iaraI lini-

www.dacoromanica.ro
358 0 lupt% literal%

tit& Innainte, cu that& &lduroasa i priceputa reco-

mandatie. M rog, popor oriental Mr& simt pentru
artA !
Si,dup multe luni de zile, WI a directia teatre-
lor din BucurestI pune pe afis Manasse". Succesul e
mare. Zelig Sor de la FolticenT, unul din personagiile
dramel", e de o necuviint, de 6 tictilosie desvirsitA,
actorul cAruia i s'a Incredintat acest rol, de un ta-
lent superior. E o plcere s asculg asa un jargon In-
trebuin,at pentru a spune lucrurl asa de piparate: Th-
suiri1e Lipitorilor satuluT" (nu e niclo alusie) se unesc-
cu acelea ale cantonetelor de caf-chantant. Pe de alt
parte, Evreil aceia din BucurestI, cari nu se cuosc",
ail In .sufletul lor si cine i-ar putea mustra si
un co4isor pentru nationalism: s jertfestl peutru neam.
cincT-sese lel i s i petrecT, e lucru care face. Atunc!
trecu prin oarecare pres, In care nicTun redactor nu
se chiam& cum I-a chemat pe tatA-sall, un fior de ad-
mira0e. Articolele venirg, unul dup5, altul, si repetitiile
pieseT tot asa. S'ad facut i prostiT ma! marl, dar despre
acelea n'am de ce s scrill aid; ele nu stilt carac-
teristice, n'ajut.. la Intelegerea casulul Manasse".
i
Ce e dar In aceastd. pies, IsT vor fi zis at4ia oa-
menT cari nu se supr de loc dnd literatura roma-
neasc primeste adaugirl i podoabe de la strain!?
Eu zic: ma! putin dedt In Doug. masurl" . Mat pu-
tin i ca idel i ca simVre i ca form& i ca sin-
ceritate.
Manase (nu Manasse") e un Wen Jidov de la Fol-
ticenT, care, ajungInd Wily, vine sa stea la fiul sad
din Bucutestl. Acesta e bancher i primeste crestinT la.

www.dacoromanica.ro
 Cu privire la drama Manasse" 359

el, Mind pe fiica-sa Lelia sa faca prietenie cu et.

Ea N 1mprieteneete attta pan& se amorezeaz a. de unul,
care e facut fume i numal din zahar: Frunza, va
rog, un frunza, verde de halal sa-1 fie, va sa zica. Cu
Manase a venit maimi4a aceia de or care ttrguieete
casatorie pentru Lelia. Se Eli face, cu un individ pa-
catos, care nu da gree la nicto socoteala, i e Evreul
bogat, parvenitul. Mat una, mat alta, Lelia fuge la
Frunza. Manase merge.... s'o cumpere de la acesta (sa-
tira e menita, Ins ca s faca de ris pe creqtin).
Manase, neputtnd Incheia afacerea, moare.
Autorul a zis acestet wrier! drama," fara sa
creada, poate, ca ea va ajunge 0, se represinte. In a-
devar tipurile dramatice lipsesc cu totul, afar& de al
lut or, care e de curata, nu comedie, ci farsa. Ce
e Manase ? Un habotnie care vrea s6.11 marite fata
cu un Evreg, fie ei eel mat mare micel, fie ei spre
nenorocirea et, ei care nu e trasnit de moarte cinu
aude ca. Lelia a fugit cu Frunza, ci and vede a a-
cesta nu se da, la gheeeft". Ce e Lelia-Julieta, ce
e Frunza-Nimica toata, ce shit toV cum li mat zice ?
D. Ronetti Roman a vrut totuel s dea poporului
itt icoana realist?! a tipurilor din care se alcatuiecte
astazl: samsarul, streberul, ce se salt& tot mat sus,
bancherul cu prietent crectinl, chiar filosoful, stud enta
(foarte eters zugravitt), i, dintre tot,1, cum spune i in
Doua masurt", i s'a parut mat bun habotnicul, ve-
chiul EvreA Cu nimb romantic.
Din aceasta nor am flout ce am vrut, iar autorul
a tacut, dupa obiceiul sad despreOitor.
Asta e tot, ei nimic mat mult".
Maill 1905.

www.dacoromanica.ro
 LIPSA DE LOAIALITATE.

Intre cuceririle cele mat tirzit, dar cele mat Insem-

nate ale culturil morale a unlit popor,. e loaialitatea.
Ea nu se impune In nictun chip; n'a fost nictodata
o lege care sg, pedepseascg pe acel care nu e loaial;
omului neloaial nu i se poate Inchide up, sat refusa
mina, precum se face aceasta unlit hot sail until es-
croc. Neloaialitatea lul culege toate foloasele unet so-
cotell bune i nu trage niclunul din ponoasele unet
socotelt urIte i totu1 a fi neloaial e mult mat mur-
dar decit a avea multe pgcate, e mult mat vetejitor
pentru suflet, mult mat conrupgtor pentru deprinde-
rile unel societgV.
0 societate se asigurg, pentru trait prin leg' de
care trebuie sa asculte orticine, fiindcg altfel pedeapsa
1ovete, pedeapsa scrisg i. cIntgritg, aproape tot ma
de sigurg i fixg, cum e pedeapsa pe care *o dg na-
tura celor ce calcg legile et. Ea se mat asigurg prin
datint, prin ma-numitele conventil sociale": toatg.
lumea s'a deprins, s'a In Oles pe !maul a face Intfun
fel, In anumite Imprejurgri; cine face altfel, cine do-
vedete prin aceasta c e mat Y6.11 decit acele datint,
acela e Inlgturat fara, judecat; lumea Intoarce capul
chid 11 vede i pune mina In buzunar clnd 11 Intflnete,
ca s nu i-o Intind.

www.dacoromanica.ro
 Lipsa de loaialitate 361

Erne le societata traiesc numa eu acest datin. Ele

sInt privite ca sfinte. RInclurl de oamenl i le-ad tre-.
cut ca o pavaza Impotriva nedreptatil, A pagubiril
unora prin aliY, a uriciunif i pacatosiel morale, Cre-
dinta desavIrsit a mil Ae mil de oarnenl li-a Pout
ca un chivot de diamant care nu se poate zglrobi. BA-
trInil, Inteleptil spun, la orIce Intimplare, datina, si to-
tul s'a Incheiat.
Nevoia legilor s'a simtit mal mult la .unele popoare
decIt la altele, potrivit cu firea fiecaruia. Dar de re-
gull ea se iveste atuncea cind oamenil a. In sfiAit
multe lucrurl Insemnate, .multe eucerid i stapinirl de
pret, pe care trebuie sa le apere bine, pentru cIta
munch se afil Arius& si Infatisata In ele. Legea .e
scrisa, fata de datinarnostenita prin cuvint i pastrata
In mint! numal, Ira semne. Ca i datina; legile slut
neschimbate, infrangibile ea otelul cel mal bun si mal
adevarat. Ele nu traiesc Impreuna, .eu societatea, nu
se desvolta odata cu clInsa; sInt ca o crisa1id. pe care
viata o sfarma dad, poate, sad In care, tine orl viata,
prea slaba pentru a birui, se stinge. Mal multe, maT
migaloase, mai sigure cleat datina, Intemeiate-pe con-
Oats, c ele cuprind aclevarul desavIrsit i neschimbat,
legile Ont Ins.% i ele nelndestulatoare.
Ceia ce nu poate da atuncl legea m1niY, datina su-.
perstitieT, aceia o d, In tovarasiilo de oamenl Cele
mal Innaintate i maI Innalte,-8imf2d inimii. i inima
pretuieste, cIntareste, judeca, i atunol (le .1a dInsa, ju-
decatorul cel maI gingas, pe care Ins& nu orlcine-1 poate
Intelege i urma, vin anumite osinde. Ele nu ouprind
In ele nicl Indartnicie nelnduplecata, nici pofta fier-
binte de rasbunare. Nu se rostesc In mijlocul fulge-

www.dacoromanica.ro
362 0 luOtd, literarl

relor i trAshetelor unul Munte Sinai 6u fruntea In

negurl. Le spune un Inger' bun, zimbind de mil& Dar
din inimile tuturor oamnilor de bine chipul moral al
osinditulul s'a sters. II vei 'Intt lni chiar, vet rlsOunde
la Intrebkile luf,' IT vet da poate i mina, dad!: esti
Ingaduitor, 'cum sint del mai mu1f, dar el /Amine de
atund Innainte in om fk alt& 'garanOe declt aceia
pe care legea o impune i o plzeste; el e scos .deci
din frMia oamenilor nobill, a alesilor until timp.
Evul mediu a numit loaialitatea, -pc care a cunos-
cut-o cind Inc& nu mil dectt datine, si nu leg!, cava-
lerism. Nu era datot nimeni s& fie cavaler, i aveal
legaturf zilnice i en eel cari nu era& Dar cu eft&
sfintenie pazia acel ce era, cuatia davalerismuluf sMit
Teranul nostril are si el, din mosi i stramosl, nn
cavalerism al luT, ale ckul regale nescrise le stie foarte
bine oricare locuitor al satelor. Precuin atuncl, in evul
mediu, ()rah cavalerr i necavaleff, la teranul romin
sint oamenl cu omenie qi. oamenl Ur& omenie. Omenia
cuiva nu se poate stringe inteo definitie de scoal:
este ceva al inimiT, foarte ales, In -care e bun&tate, e
dknicie Imparateasca-t-un s6, intreacA de la mine"!,
e o dreptate mai tnnalt& dee% cea pus& In cintar, e
dorintea de la Indatori, de a face pl&cere cuiva, e re-
cunostint& discreta, e cumpanire In cuvinte, e desin-
qeresare, spirit de jertfa, credint5, In prietenie, e miUi
hknicie In a da ajutor, e modestie, respect pentru sim-
irile adincl ale sufletului aproapelul sn: pentru du-
rerea luf, pentru inbirea JuT, pentru dorurile luf. Cind
teeramil zice de cineva om bun"; tnOlege un om cu
desavirsire bun, care nu poate fi decit bun in toate,

www.dacoromanica.ro
 Lipsa de loaialitate 363

un cristal moral desavIrsit, In care, dad, An unghia

e drept, trebuie s fie si toate celelalte. Ace la e "ka-
los kagathos", cel frumos si bun" al Grecilor vechl.
Pe ling& el slut mulg oamenl nehotarItI, slab!, pen-
tru cari real lua raspunderea. i, de cite orl cineva
calca omenia", el ajunge viclean", el vicleneste".
e
De cinsprezece an! i maI bine slut amestecat In
atItea lucrurl ale vieW oamenilor nostri luniinaV si
Inv Aag, cari s'aa ridicat cu mult mal presus declt sa-
tele saracilor i celor umill. In acest timp am gasit
destula vrednicie, haznicie i chiar talent. Dar m' a ul-
mit In cel mal dureros chip, si m uimeste zi de zi,
si ma va uimi paria mi se vor Inchide ochil, lipsa de
loaialitate, de omenie", a acestor oamenI marl si
foarte marl.
Intfun numar trecut, cetitoril aA putut sa vada ce
scrie la virsta de septezecI de anl un btrin glorios
despre femeia pe care crede c o iubeste un prieten
al sall si ce-I raspunde despre fiica sa moarta un alt
baten, de cinzect-salzecI de anI, vestit si el pentru lu-
crarile sale.
In acelasl numar s'a putut vedea cum pentru 12.000
de franc/ un tinar capabil acopere de batjocurl pe care
nu le crede tocmal pe acel om care i-a Intins cu mal
mult prietenie adevarata mina de ajutor.
De cite orl se schimba, ceva In viata politica, se vad
strecurindu-se prin intunerecul furtunil ()amenl carill
pun avutul In siguranta, -dincolo de linia credintil fa0
de aI lor.
uite, ierl, dud ma Intorsesem de la un drum lung
Intro teranl de omenie, In cel d'intlid ziar ce am des-
chis, vazuhl o batjocura In care se #ntia viata de fa-
www.dacoromanica.ro
364 0 lupt literar

mile a unul aAversar iun medic politician faa a

i se pune numele, pa care ?Alec& se vorbia de necre-
din0 sacief Jur. Iar, In cea d'intghl revistA ce am des-
chis, revista, scoas6 de un tinr, de un profesor de U-
niversitate, de un om.foarte Inva,0t, care n'a auzit in
viatia Jul o vorlA .rea de la mine, am gasit o minciun5
doug minciunT, minciunt acoperite, WI raspundere,
minciunI aiuncate In treac&t, care m5, tintiag, %tem
cuvint : viclenlI josnice.
Pe Maga, atitea Insuir,l, domnilor, silit,i-vg, i. la pu-
Vn loaialitate,, la Mina,. omeniel No!, cel protT, cre-
dem cl parch ar fi mat mult cleat toath ,nsuirile ce-
lelalte !

8 Maid 1605.

www.dacoromanica.ro
 POBSIILE D-NEI MARIA CIOBAN.

Intr'Un volumas de 79 de pagini;at aprut la Arad

,,Poesiile" d-nei Maria Cioban. 0 parte din ele era cunos-
cut i din reviste. Aded, paitea cea mai bun, po-
vest! alcAtuite in versuri lung!, puternice i destul de
armonioase. Cel ce le-ad cetit, afl cApItat o bun i-
dere despre talentul scriitoarei. In culegerea de astazi
se, mai gAsesc Ins& multe bucAti de lirica, subiectivA,
foarte slabe, fiindcA nu e aid nici adevArata naivitate,
nici cugetarea originalA, care singure pot asigura iz-
hinda In acest gen. In aceste' versuri scurte, laic! limb&
nu mai e aceiasi ca In povestile versificate. Singura
cu totul bung e cea care deschide cartea.
D-na Cioban, care a tiprit i sfaturi foarte folosi-
toare cAtre scolAr4ele sale cci e profesoarl si, fiJi
se spune, o profesoarl foarte bun poate gasi In
aceste observatii, pe care de sigur cl i le vor face
alOT,o indreptare pentru insusirile sale poetice, foarte
reale. A povesti, deocarndatA, a ceti si a se observa
mult, pentru a se putea Incerca apol pe terenul firic,
dacA-I place 0,4 strAbat din notl.
Maia 1906.

www.dacoromanica.ro
 D. SPIRU C. HARET I CHESTIA TERANEASCA.

Brosura d-lul Spiru C. Haret, Chestia tergneasca",

are Intaid marea Insemngtate ca, vine, nu de la un
cugetator sad scriitor isolat, ci de la un om politic de
partid, care a fost si va maT fi ministru. Probabil ca,
manuscriptul a fost cunoscut si de factorT maT influ-
en14 din partidul liberal. Aceasta poate da nadejdl
marl.
Ceia ce propune d. Haret e de mult In gindurile si
inimile noastre, ale cItorva carturarl cari vedem inte-
resele marl ale neamuluI de-a dreptul, si nu prin va-
lul intereselor de partid. Fara sa, se jertfeasca, marea
proprietate, d. Haret ar vrea sa asigure pe deplin 0-
ranuluT situaVa de proprietar si arendas, sa-1 puie
la adgpostul stoarcerilor, abusurilor si nenorocirilor.
D-sa e de parere sa, se creeze o banca teraneasca, sa, se
fixeze maximul cu care se poate arena, pamintul
(dupg regiunI si pentru un numar de anI margenit),
0, se suprime multe forme zadarnice ale administra-
iieT, sa, se creeze ,,judecatorl itinerantl", ca aceia cani
strabateal satele In Anglia evuluI mediu.
Ceva din aceste masurl se va Indeplini, si va fi bine
si frumos. Dar viitorul tuturora atirng de doug marl
schimbarl, cu enuntarea carora ar fi fost natural sa

www.dacoromanica.ro
 D. Spiru C. Haret ii chestia Ordneasca. 367

Inceapa i sd, se mintuie broura. Teranul trebuie sd,

vada, 0, Inteleagg, s tie i sa, voiasca. Nimic Para
coall," e cel mat mare adevAr, i, dm& a fi regele
Carol I-id, In loc sa fill unul din credincioi1 sat supusT
carora Dumnezed li-a crutat acest paha; a gdsi mij-
locul sa tin dougzed de ant de zile ca ministru de
Instruc#e pe acela care cunoate i iubete mat mult
coala satelor, adeca pe Insuf d. Haret. Iar, al doilea,
ni trebuie o administraVe capabila i cinstia.
Dar s'a nscut patriotul care Oa ni-o dea pe aceas-
ta ? Si NOM vedea oare acea clipl de neasmdnat
noroc : stabilitaiea, adeca pairea partidelor de capatu:
iala, a tuturor partidelor de exploatarei-baudelor de ghe-
eft liberal i conservator , care ne-ad adds unde
entem ?
Maill 1905.

www.dacoromanica.ro
 DOUA. CARTI PENTRU ROMINt

A apgzut despre rgzboiul din 1877, data dud am

descoperit c putem sg cd. invingom mal credem a-
stazy P o carte a lui Mihail Sadoveanu. Ea se chiamg
simplu : PoVestiri din razboil".
cartea ea insgsi e simpl, ala cum slut toate
lucrgrile acestui mare scriitor cu o &la de puternia,
sening tinere0 tacit pare c1,11 inchipul c. ar putea
scrie cite patru cgrg pe an timp de o sag de an!,
rgmhind la, capgt tot MAL Nu sint de boo cuvinte cau-
tate, cuvinte noug sal cu intelesul preschimbat, Intor-
tocheturi i zorzoane, farbarale, ea care ne deprinsesem
peste sa4 i pe care le raspingem astazI, or! de la eine
ar vent irocabularul nu e nicl sgrac, ffindcit orkind ideia
gl simOrea lX afla, cuvintul care Ii se potrivalte, care le
prinde, i nu e nici bogat in sensul acelul care prin laa,
mersul i schirnele lul te trage de mineca pentru
argta c e bogat. Nu, nici una, nicl alta ; e un
grail lin, cald dar nu focos , duke -- dar nici-o-
data dulceag ; intr'un cuvint, un grail af ezat. Aa po-
vestete Rominul, fang gind la dtnsul i faa gind la
aceia pentru cari scrie, ci stgpinit Intreg de subiec-
tul sgt, in care traiete, la o parte de sine Eli la o
parte de cellalV. Scriitorul nu e un scriitor, cu. toa-

www.dacoromanica.ro
 Doua ca41 pentru Romini. 369

nele, nacafalele i mofturile sale, ci un tovara care,

vazind, 41 spune i Ve: Uite, acolo e Tiganul Buza,-
murga, care a mers la rzboiti i nu-1 e frica, fiindca
te poti strimba i poti face pe alp sa rida, ceia ce
e placut si foarte bine ; uite calaraul acela care zace
in praful crunt, giulgill mirav pentru muceniciT lup-
telor, acela, ma, de eroic in moarte, nu vine din
nicio carte de cetire, din niciun catehism de vir-
tute militara,"., din niciun articol de ziar i din niclo
predica funebra ; nu, el e numai Vasile al lut Tudor.
Nu-1 OA poate ? Dar de aceia e tovaraul linga tine,
ca sa-tj spuie incet, cu glasul scazut ca innaintea ma-
re-tie mo4i1, i a uneT astfel de mofV, ca e dintr'o
casa sarmana, in sat sarman, cu oamenT sarmani, ca
n'a avut alta, bucurie decit un gind de insuratoare en
fata cutare, care sta acum acolo departe i ateapta,
i va astepta pina ce icoana mortului frumos i tinar
va muri In inima ei de pamInt. Ranitul acela care se
tirlie in brincl, deit e mila de dinsul, acela se gindete
la casa lui pustie i, te mirl la cine se zice ce
sail eine, cind e vorba de un magar ?, a vrea sa till
aceasta pentru polemicele mele , la ma garul de cas,
care va fi stind sarmanul in ploaie, ca un simplu ma,-
gar de sat ce este, in -ara unde drepturile sint la o-
rae. Ostaii aceia can sfatuiesc ticait cu ochil la
roata galbuie a unuT felinar jalnic, ei spun de o fe-
meie dintr'un sat unde boierul cere pentru dinsul
toata frumuse0,, i eel ce vorbete e barbatul acelel
femel, i el sta acuma 'n primejdia razboiuluT, la care
insa nu se gindete. Panciuc se chiama cel de colo,
om maialos i bun ; el sta dupa, lupta i-T alege un
Sind: vrea adeca, sa, mearga Intro eel ce zac cu viata
24

www.dacoromanica.ro
370 0 lupta, literara

Inca Inteinii, s mearga departe In durerea neagr

i sa aduca innapoi spre caldura sigura a taberel pe
cutare ranit, Florea, dintr'un sat cu el, care Florea
i-a luat iubita, lui, lul Panciuc; i-1 va aduce de si-
gur, dar va muri pe urtn, In cea mai sfin0 bucurie
de jertfa, dind trupul dupa suflet acelei femei de de-
parte care ar muri daca i-ar muri barbatul. i aa tot
innainte, in lungul ir al acelor cari s'a t. dus la rtiz-
boil), el recunoate i-g vorbeste de dinii.
Dar razboiul insusi: invalmaelile salbatece de la a-
salturi, caderea tacuta de glontul venit ca de la sine,
din zari ucigae, mucezirea oaselor rupte In umbra
scirboasa a spitalelor, sint i acestea? Fireste ca da,
id i colo, citeva rinduri, o pagina. AI simtul avin-
turilor i. incletarilor i ingenuncherii multor trupuri
secerate. Dar lacomil de maceluri vor veni in zadar
aici. Acesta e un scriitor cu pietate.
i. apol nici nu-1 ating pe dinsul bucuria loviturilor,
racnetul biruintilor salbatece. El e un Moldovean cu
sufletul bun i duios. De aceia se pleaca spre tog a-
cesti oameni fara nume i li Intreaba gindul, inima.
De aurariile multe ale unora se sfiete Intru citva, si
privirea-I e Alai putin patrunzatoare atunci; dar, cind
se afla numal Intro eel umili, a caror jertfa supusa
va fi tot aa de nestiuta ca i supusa lor munca, a-
tuna el simte fratete fata de ei, vorbete cu dinii,
dorete cu dinif i plinge de jalea lor. Daca o lacrima
ti se ivete In ochl i tie, cetitorule, las'o sa cada.
Durerea aceia ce V se spune, n'a fost niciodata ala,
dar ad fost In acel timp atitea durerl adevarate, ase-
menea cu aceia, i mai grozave cleat aceia, asupra
carora n'a plins fnca nimenl...

www.dacoromanica.ro
 Doug, carti pentru Romini. 371

II.
D. C. Sandu e Muntean, din Braila. Minunata sa
carte In urma pluguluP, fail, portret si fail biogra-
Be, spune Ins& aceasta pe fiecare paging,. E, ca si. la
d. Sadoveanu, simtdrea si felul de gindire .al neamu-
1111 nostru: cumpatat, cinstit cu sine, de o Indraz-
neall Inteleapt. Tot!: vataful care-0 iubeste stapina
nenorocita si. moare pentru dinsa, MIA sa, cuteze a-T
atinge un\ fir de par 11 chiama Vasilachi, si. e atita
putere de talent in autor, Incit ti se pare de la o vreme
a auzi Romeo si. ce alte nume mai frumoase stie poe-
sia cea mai adevarata si mai curata, , rIndasul acela
care primeste apazarea preutesei frumoase si o iea cu
dinsul, dupg ce lunI de zile amIndoi s'at luptat Im-
potriva pacatului care-I Invaluie In mreaja lui de far-
mec, ucigasul care rasbuna, prin glontele luT omorul
unui cal iubit, facut prin tradare de un pizmas si un
dusman, soldatul care se las& furat de taina amurgu-
int si. piere 'n umbrele noptiT, spre satul In!, tog a-
cestia shit Romini. Dar, dud chipurile, pdata inchegate,
se misca, desfasurind actiunea care te stapineste in-
data, vezl ca, acelasT cintec e pe o alt aria. Duiosie
este si. aid, dar In treacat; jale, une or!, cit sa se
gindeasca cineva la un mijloc de Indreptare, de ras-
bunare si. pedeapsa. !neck), fapta domneste aid, pen-
tm dinsa shit cele mai multe paginl si. cele mai fru-
moase. Scriitorul o priveste, se bucurti, de dinsa, sin-
gele i se zbate In vine ca in vinele eroilor saa, cari se
Imbata de miscarile lor iuti, necruttoare. El n'are
la Inceput nick, partenire sentimentala, venita, din
motive abstracte: ce-I este daca unul e fecior de bo-
ier si cellalt un teran, ce-I este chiar daca acesta din

www.dacoromanica.ro
372 0 lupta literara

urma a furat i cellalt vine sa pedepseasca furtul, pu-

viata In primejdie In milocul unuT sat vr6jma?
Cine va fi mal viteaz, acela va trece innaintea caul-
lalt, dui:4 coil va fi dovedit vitejia.
E In acetl oamenI fara osebire o cavalleria rusticava
foarte impunatoare. Ea se Intilneste i fn viata, aa
haat adevrul nu e Incarcat de loc. Joan Ionescu de
la Brad poveStete Inteo carte asupra plugariel In
Meheding ceva care samana cu aceste scene brailene.
Un baietan e palmuit de un tirgovet un Grec. AI lul
afia, i, dud se Intoarce acasa, el gasete poarta in-
chis. Dar tog fraVI Il fac diata, testamentul, pana
In seara, merg, ucid pe cel ce a ruinat neamul lor, i,
rammn haiducl.
D. Sandu tie i lubete aceste fapte. tiinta i iu-
birea, pentru oamenT, pentru locurl de care i-a fost
Incunjurat copilaria, se vadesc la fiecare rind aproape.
Nu se poate sa osebeasca cineva mal bine, mal fin,
ce se cuprinde inteo privelite a naturil declt face
ainsul. Cuvinte puVne, notind precis, scurt. Rar, frase..
MaI mult proposiOT, care nu descrill, ci noteaza. Niel-
odata musica nu-g Invluie sufietul acea fermeca-
toare music& a d-lul Sadoveanu, care te alinta i te
Imbata nu-g deschide porVile albastrulul visurilor.
De ce nevoie ? Acum tiT, vezl. Nu pierde nicIo clipa,
ci privete innainte, atent, sigur: oamenil merg rapede,
i eine stie ce se poate petrece In clipa eind te vel
fi uitat visind ?
Aceasta e in urma plugulul", o carte mica, In urma
eareia locul d-lul Sandu nu poate fi Ins& decit Intro
eel maI bunl scriitorI aI notri.
22 Maia 1905.

www.dacoromanica.ro
 NUVELELE D-LUI CAZABAN.

Cutreierind", de d. Cazaban. Tit lu cam cautat 0

fal, apgrind pe copertg Maga un desemn care intris-
-teazg. Dacg desehie cartea, vei gasi povestirl de un
cuprins amestecat si in forme felurite : schite cu haz,
schite MIA haz, cite o arja toarte izbutitg, cite o lungg
povestire dureroasg. Stilul e iute, vioit, sigur. Se simte
in toate o inriurire a maiestrului sobrietatil puternice,
Caragiale.
Fara indoiala cea mai bung carte pe care a tipg-
rii-o d. Cazaban. E o singura data un subiect scirbos,
care, In felul cum e tratat, nici nu mirg, nici nu in-
digneazg, nici nu te face sg rizi (e vorba de o cint-
reatg nevrisnicg, i. de eel cari poftesc la dinsa). E mai
-curat decit toate celelalte scrierl ale autoruluT, 0 mai
ales decit cea care a precedat pe aceasta 0 de care, cu
pgrere de AA pentru talentul autorului, nu s'a putut
vorbi aid.
In toate bucatile din volum se vede o ideie precon-
.ceputg, un plan, o intentie. Dar, chiar cind le are ci-
-neva, ele nu tfebuie sg se vada. Altfel, nu ti se con-
topeqte sufletul cu ceia ce se povestete, nu crezi. E
.micator far& indoiala un Wen pe care 1-au rgnit
-Asti, yin/ jandarmiT puqi s-1 apere de oamenT rai. De

www.dacoromanica.ro
374 0 luptA literar

ce insa nu sintem micag end ni vorbete de unul ca

acesta d. Cazaban ? i, totuI, cind cetetI in ziare des-
pre judecata Oranilor din epreu, despre fiul care a
perit de baionetl apArind pe tatAl sad un b&trin
ca acel din CutreierInd" , minunea mile! se face In
inima ta. Dar vezI a, dincoace nu to-a tras nimenI
de mined, !
Cu oarecare discretle i msur, 0 maI ales cu mult
maI mult seninatate, autorul acesteI crticele va fi In
adevr un scriitor, nu numaI pentru prieteni 0 ziari0I,
ci pentru public. Ceia ce e cu totul altceva.
5 Maia 1905.

www.dacoromanica.ro
 INVITATORII BULGARI IN ROMANIA.

Poporul romin e intr'o bucurie fara pareche. Amin-

tirea secetgi din 1904 a pent fall de urma. Ploua, si
toate samanaturile ni fagaduiesc bielsug. Sultanul a
recunoscut natia romaneasca in Macedonia. Lucru bun,
de sigur, dar ce de procesii destrabalate, de lam-
pioane si masalale, de urale la... Legatia turceasca, si,
fiindca Italia be-a sprijinit, adaugind citeva cuvinte
amabile, ce mai cuvintarl clocotite si telegrame fara
numr, pan& si de la cereal pan-latin" (ce e aceia,
ma rog ?).
Acum sintem in zodia bucuriei pentru sosirea insti-
tutorilor bulgari. Primirea lor se anunta intaill destul
de rail, adeca dupa datinele zgomotoase si. fara ma-
sura ale trecutului. Pe urma insa, eel mai mare dus-
man al relelor apucaturi trebuie sa, recunoasca in sfir-
sit ca a fost mai bine cleat oricind. E drept ca, nu
s'a impiedecat cutare institutor de-al nostru, care nu
e in stare s se Impiedece Insusi, de a vorbi de apa-
rarea Bulgarilor de catre Romirif pe vremea Romani-
lor, adeca atunci cind mai lipsia l. sese secole ca sa se
auda de Bulgari. Dar de ast data e un cas isolat.
Persoanele oficiale si particularil s'az pazit la vorba,
precum s'ail pazit, far& esceptie, dupa datina lor, Bu

www.dacoromanica.ro
376 0 luptl literag

gara. Paza la vorba e ins, precum stie poporul si

nu till cArturarif, ba adese or! nicT InvAtAil, Incepu-
tul InOlepciunil". CuvIntarea d-luT ajutor de primar
Ciurcu a fost chiar de o deosebig frumuset duioask
Iar ca. BulgariT ail venit la noT ca s vada cA, acolo
undelf Inchipuie o 0.r6, deczuta, pe care generalif
lor ar supune-o M citeva marsurI viteze, este de fapt
o Innalta, putere de civilisatie, care, du& nu se laudg.,
poate pedepsi pe orIce indrazn4 aceasta e bine.
Recunostinta singug, de care ni vorbese vecinil, n'a-
junge, i, la dreptul vorbind, n'avem nevoie de dinsa.
Ni trebuie Ins redunoctterect, respectul, pe care sintem
mal bucuro1 a-I primi decit a-I impune.
6 Maid 1905.

www.dacoromanica.ro
 0 CRISA IN VIATA UNIVERSITARA : STUDENTII
VECHI SI STUDENTII NOI.

I.
Primim a treia fasciculg din Noua Revista Universi-
tara, a Uniril studentilor din Bucuret1 (n-le 4-5). Cea
d'intgifi a fost bung, a doua slabg, a treia, hotArit rea.
De ce nu inteleg studentil notri cl o revistg a lor
null poate avea rostul decit dad, se ocupg numar de
ceia ce-I privete ca studentI, dind adecg tiri univer-
sitare, din targ i din straingtate, i. bibliografie ? Ce
cauta aici filosofia i poesia, care, daca slnt bune, se
pot tipgri aiurea ? Intfun articol iscalit de d. Xeni,
se dorete clgdirea cu cheltuiala Statulul a uneI Case
studentetl. Aceasta nu mi se pare de nevoie, fiindcg
studentilor nu li trebuie club, nici case de IntrunirI
Tolitice, nicl local de petrecere, ci bibliotecg i WA
de lecturg. Regele le-a dat Ina, de mult In Fundatia sa
Universitara. 0 societate de ajutor ar trebui singurg,
dar aceleia i se poate face loc Inteo odgita, de orIunde,
la cantina universitarg, de pildg. and oare va dispa-
rea de la nol miragiul vietil studentetI parisiene, cu
beretele, palatele, discursurile, toastele i monomu-
rile" el dobitocestl ? Student nu e nicI o profesie, nicI

www.dacoromanica.ro
378 0 lupta, literara

o breasla, ci o fasa din viata orlcut se pregateste pen-

tru activitatea in stratele de sus ale societatil.
II.

In timp de vre-o zece cinsprezece ant schimbart

mart s'ad petrecut in ceia ce priveste purtarea, felul
de ocupatie, simtirile si parerile in cele mat multe lu-
crurI ale studentimit noastre. Aceasta o vede oricine
studentit insil poate mat putin decit alp , de-
si mat niment n'o spune, intro altele si pentru ca
aceasta prefacere, intro atitea prefacert de toate zi-
lele, pare un lucru fara, insemnatate. Cind pot ti a-
duse in discutie atitea pun cte de vanitate si de inte-
res ale deosebitelor personalitag sat deosebitilor oa-
merit foarte obisnuitt cari se cred personalitatt, cind
partidele se spurca si se incaiera cu atita avint, ce
sa-1 pese cuiva de ceia ce se petrece in sufletul unor
tinert ce nu si-aa desavirsit Inca flinta?
Totust asemenea schimbart sint cu mnit mat vred-
nice de luare aminte decit atitea din celelalte. Niment
n'ar cuteza sa spuie ca, starea noastra de astazt e pe de-
plin multamitoare, si at fi indreptatit chiar sa declart ca,,
e rea. Rea in ceia ce priveste multe elemente mate-
riale din viata unlit popor. Dar mat ales rea in ceia
ce priveste sufletul, care e astazt foarte adesea un su-
flet de neincredere, de batjocura, un suflet de lingu-
sire si de ocara, dupa Imprejurart, si acestea toate
flindca e un suflet nearmonios, schilod, si un suflet
strimt, iubitor numal de sine, lipsit de puterea de as
admira, de abnegatia ce trebuie pentru a se supune.
unul mat mare, de virtutea cea innalta, a jertfel.

www.dacoromanica.ro
0 cris In viata universitara: Studentl vechl i nol. 3791

Celor do astazl mal totdepina li se propoveduieste In-

War. Urnarirea interesulul, multamirea biruintif, bu-
curia clevetiril si a faptel Tele It stapinesc cu desavirsire.
In ochil lor nu pott trece cleat drept un naiv care n'are
cu ceI pierde vremea sat drept un siret care se
slujeste de vorbe marl. Cutare care-tt da incuviintarea
lul, e numal un om politicos, care ar ft in stare sa
recunoasca si maniaculul de la Marcuta insusirea de
Imparat al planetel Jupiter. Altul va spune peste ci-
teva momente tocmal ce ti-a spits tie, Jul Y, care ti-ar
scoate ochil, dac al fi numal In mina lift; i aceasta
o face fiindca e bine sa al mult,t prietent. Prin stri-
gatele de aclamatie ale tineretulut de dincolo trebuie
sa descoperl glasul discret al unul interes care cere
s fie multmit; cind nu i-1 descopert, e pacatul tad
daca vet fi buiduit de dinsul. Si asa mat departe.
Crengile moarte, care se taie.
Dar, daca acel tinerl, cad nu sint Inca In rindurile de
lupta si de prada, dna acel ce se pregatesc Inca, pen-
tru viata, vor fi altfel, atuncl trecutul intreg va putea
fi ingropat, Ingropat de vit, cu cita via ta se mat zbate
intrInsul.

4i sint altfel. Studentul lul Caragiale, Rica Ventu-

riano, e mult mat rar astazt decit in vremurile bune,
i asa Inc It nu-1 vet mai recunoaste. Odata generosul
adolescent traia numal In gindul c veghiaza asupra
natiunit; sabia Jul cI mucava era oricind In stare sa,
distruga, tirania" In launtru, iar fn afara sa realiseze-
unitatea neamulut romanesc. Una, dou, trel, avem
Transilvania. Patru-cincliese, iata si Bucovina. Dom.-

www.dacoromanica.ro
380 0 lupta literara

nule, domnule, striga giffind din urma un cetAean

care stie ce poate tinerimea eril, mal este Basarabia
.0 Banatul, si... StaI, pe rind_ Zict Basarabia? epte-
cpt-noul. LuAi-o si-o punet,I Inga celelalte.
0, studens gloriosus!
Da, dar fn anumite Imprejurarl, cfnd cariera face cu
cchiul, sa fi vazut gloriosul" cum stie s intre pe brine!,
daca nu-I vede nimenl declt stapfnul ce rasplateste si
de recunostinO, fata .de care se va scutura, de almin-
terea, mfnl, batjocurindu-1.
Astazl Rica, Ventureanu so Imbraca fn costum cul-
tural. E gray, dogmatic, vorbeste numaI In acele bfi-
guirl sbstracte pe care InvatAil le numesc filosofeme.
Nu mai este : chid o naOune", ci : orIce societate
In cursul desvoll Aril sale", etc. Iarasl, din literatura
lul s'a dus curentul liric, Invapaiat, cu aripI si... cu
urechl, marl amindoua. Acuma poesia luI OA poet
e subtila, moderna, plina de
trebuie sa fie totusl !
subf*legerl lucru rar, adus de departe, platit scump.
Atund ce e Venturiano asta simbolist si sociolog,
Innainte de toate ? Ce-1 deosebeste ? Insusirile celul
vechia: creditAa fa vorbe, lipsa desavirsita a cunostin-
VI de sine si a4il, usuratatea si grandomania, simul ge-
nialitAil, care nu ma! are nevoie de nimica. Mine, cu
siguranta, el va fi un vulgar gheseftar. A lasat la garde-
roba vieW mantia de teatru, si de cele mai multe orl
a ramas... fail niclo haina pe dfnsul. Cad ft ajun-
gea rnantia.
*

Pe Rugg. grandiosul Venturiano model 1q00 ma! este

insa un titian El a invatat In totdeauna cu tragere de

www.dacoromanica.ro
0 crisg, In viata universitarg,: Student! vechf si noi. 381

inimg si tie ce mare lucru, dar si ce putin lucru, este a

sti. El vrea sa facgun lucru de la el si cautg drumuri, cu
[fiat i cu sfialg. II vez! cercetind Incet, pe cind Ven-
turiano trece in goang, de tragedie, prinzindu-s! prin
tot! seal! i ciulini! margenile toge! eroice. Une or! el
vrea sg afle un adevgr modest, aproape de dinsul, care-
poate sluji Insa celor puternic! i IndraznetY cari cearca
suisul. De multe, de foarte multe orT, el n'are
ins ambitie stiintifica. i nicl chiar ambitie didacticg,
sociala, pofta de a rgsbate, de a intrece, de a se sui
sus si de a tri bine, blidul de linte al generatiilor
din urmg, care at inteles viata porcelte. Iata ce ar vrea
el: sa, afle un loc pe lume unde sa poatg fi folositor,
si sg munceasca acolo Inteatita, Incit sei ajungd folo
sitor In adevr.
Iertati-ma, vgd el am vorbit de studentul de la Li-
tere, de la tiinte, poate de la Teologie (unde stapi-
neste insa acum tipul teologulu! plecat si flgmind,
care va face burtg). E oare mgrgenire de specialist,
miopia profesorului care nu vede decit In Facultatea
lu! sag pe lingg dinsa ? Se poate. Dar, cind Ira! cer-
cetez acum amintirile, in rindurile putinilor oameni
foarte bun! ce cunose, ma! ca, nu vgd pe milostivul
doftor fara de argint,!", binecuvintare dumnezeiasca
pentru aceia Intro cari traieste, pe cind e asa de des
candidatul de vinzator de sanatate cu cupeg proprie,
si nu vad de loc, dar de loc, pe juristul stiintific
si pe aparatorul celor mutt1 cu nevoT marl ! Bine in
teles nu vgd ell: am experienta mica...
*
Acestalalt student merita mult silinta, prin bung,-

www.dacoromanica.ro
382 0 lupta literarh,

tatea, saracia i folosul 1111. Innainte de toate avem

Insa o mare datorie fata de el; sa nu-1 strivim, sa nu-1
ucklem cu invatatura noastra.
Doamne, ce haos de cursurI i conferinte i seminare
e o Universitate romaneasca, i ma! ales cea de la
BucuretI! Sint patru sectiI la Litere, slut alte orinduirI
la tiinte, dar aceasta nu limpezete lucrurile. La u-
rechea tinaruluI obosit de cuca de fier a liceuluI din
care a ieit, rasuna, necontenit, din gura profesoruluI
care pindete, Inseamna striga la catalog i pune note:
trivaa, invata.... i asta i. asta, i. asta!".
El ins, acel Uttar, Oie cum se Inv*, i poate In-
vata i singur, pe urma. Deocaradata gindul luI e al-
tul; el vrea sa-1 luminezi In tot cuprinsul OfintiI;
dm& potI, sa-1 luminezI in cuprinsul vie(ii; el vrea sa-1
indreptl. Sa-1 indreptI, nu tragindu-1 de ham, tu inteo
parte, iar altul, numal pentru ca-tI e duman, in alta,
zapacindu-I i ingrozindu-1. Ci sa-I spuI cum ai Inva-
tat, ce crezi de ceia ce til, cum ItI InchipuI viata 1
de ce o traietI aa. Sa-I spul toate, cald i adevarat.
sa-1 IaT sa aleaga,
Aceasta e datoria noastra.
29 Mai5. 1905.

www.dacoromanica.ro
DESPRE OAMENIt FARA LIMBA CART-St CAUTA UNA
SI N'O GASESC, SI DESPRE OAMENIt CU
LIMBA, CARI 0 AtI DE LA PARINTI.

S'a zis,
sa nu-1 rid& vrabiile vazduhulul ,
i nu se maT zice astazI de nimenT, de frica
s'a zis: Romlnul e
nscut poet. De sigur, fiindca mult It place Rominu-
luT de la colT i de prin orme sa faca poesil. E mij-
locul de a te iscali Intr'o revista sag de a te afia
pe un volum cu cea mal mica cheltuiala. Mal greg ar
fi sa zic c Romlnul moare poet, cacl observa0a fie-
caruia arata c poate vre-o zece oamenT sa fi murit
la batrinete tot poett Romlnul se maT naste, prin par-
Vile cele ma ). calde din tara luT orator. Cine nu tie
val! i printre veciniT nostri bulgarT, cafi yin s ne
pipaie, ca sa, tie cum sa Inceapa, a ne minca (asta
e credinta bor), cine nu stie de ce avInturl cicero-
nice, demostenice i jaures-ice e In stare cetateanul
nostru (teranil nu sint cetatenT)! Dar e i filosof, Ro-
mlnul. Adeca nu numal student In filosofie, ci filosof
pe viata, 1 care nu se gratiaza nicTodata.
Cacl, altfel, zad nu s'ar Intelege de ce atltea chestiT
care se pot cunomte foarte bine din cercetarea fapte-
lor foarte multe i limpezl, ce stag la Inclamina, care
se pot deslega foarte rApede cu un dram de bun simt

www.dacoromanica.ro
 384 0 lupta literara

si care se pot lamuri pentru orkicine prin doua-tra

cuvinte cu miez, prinse Inteo propositie sanatoasg, de
ce asemenea chestil pornesc a se discuta de la ade-
varurile venice i de la Adam i Eva, de la dobitoa-
cele Raiulul i de la arpele Pacatulul. Ba mal ciu-
dat este ca se desbat cu caldura, cu necuviinta i cu
furie une orl chestil care n'ail nicTun rost, sad care
ad fost resolvite de la sine de mult, prin mersul firesc
al lucrurilor.
Intro acestea din urma, un loc de cinste se cuvine
chestieT limbil literare. Umbra a luf Eliade Radulescu,
care a vorbit maT mult de limba literara dupa ce nu
vroia s'o scrie, a luT Treboniu Laurian, a luT Fontanin,
a lul Massimu, a luT Pumnul, care boteza In ciune"
pe orIce neofit al limbif romanetr, umbre ale voastre
tog can v'atT luptat cu atita Infocare pentru ca Ro-
mlnul sa. tie odata cum se cuvine s vorbeasca i s
scrie, umbre care, facind parte odinioara din ace1a0
popor, vorbind In Cfmpiile Elisee limba luT Virgiliu
(Pe care uniT din vof o tiati) sad a Jul Homer (pe
care n'atil tiut-o cum se cade nicTunul), fiindca ro-
manete nu va puteatT Ii*lege, sfinte umbre, bine-
cuyIntati-ma. Vread sa vorbesc de limba literara. Void
fi gray, void fi complet, void fi nod; tainele tintil se
yor deschide Innaintea cetitorilor, pe cari-i void duce
dupa luminarea mea ca babuta de la petera Dlmbo-
yicioaref. NumaT sa fit,T, ya rog, cu luare aminte...
Tot aa, cind dol gospodarT, !lite() zi de Dumineca,
all tras in eT tot praful de pe drum, au . scarpinat toa-
te colturile capulul lor i ad rascolit cu batul that&
tuna de prin prejur, i ad pus la cale pe tog yeciniT
i pe tog aceia despre can ad auzit macar: pe vii,

www.dacoromanica.ro
 Despre oamenil fr limba. .385

pe mortl, pe eel ce n'at fost nicl-odata, ajurg de se

uita unul la altul i zic: Hal sa stain de vorba. Des-
copere casa ta, s'o acopar pe-a mea. Ba de ce? des
copere tu casa ta, s'o acopar pe-a mea. Ba tu!
Ba tu!". Iar de se vor bate oil nu gospodaril ca-
sele stat. MIA grij, 0-0 fumed, prin indiI sail stuh
fumurile lor albastre.
Gravitatea gospodarilor e deplinl: altfel discutia n'ar
avea nicIun foc. i apoI niel nu se poate in alt chip
end al In fata, batrinl profesorl de doulzecl de anf
cari n'at scris, potl zice, nimic i oamen1 de gust can
simt asa de fin incit, ca fostul miet elev (foarte lost) d.
P. V. Hanes, 10 dat cu gindul, asa Inteo clip, de
descopere-ti casa ta s'o acopar pe-a mea", c Vla-
huta, poetul Vlahuta, nuvelistul Vlahuta scrie atit de
rat, IncIt e o adevrat primejdie sa ceteasc cineva
pentru alte scopurr decit a culege gresell", operele lul.
*

Toga, lumea se intelege asupra acestor lucrurf: c

avem nevoie de o limbA literal* c limba literara nu
este 0 ca trebuie s'o cautam: undeva, supt praf, supt
mas, In sectiile Academiel, In biurourile redactiilor
romIne fara Rominl, la cutare revist reformatoare,
la Dumnezeil In cer sat la Dracu 'n praznic. Sint a-
titea lucrurl pe lume, !nen trebuie sa se gaseasca,
undeva i o limb& tomaneasca, sat, daca nu e limba,
macar cite ceva, din care, potrivind bine, pot,1 coase
o limb* fie 0 limba cea mare a boulul care nu poate
vorbi". Si se aprind luminarelele galbene ale babutelor
de la Dimbovicioara, care scocioaresc prin toate co-
25

www.dacoromanica.ro
386 0 lupta, literara

claurele, doar vor gasi eft de eft ceva pentru limba.

Si se zice ca odata oamenI de atia cari umbla dupti
limbl, sail. cari ar dori sa-I impuie limba lor, ar fi
gasit pe un mo care facea slujba de paraclisier un-
deva, la o biserica veche. A vazut el atitia boierI ti-
nerl i batrinI de la oras, scotocind prin tufiurI i
printre bolovanI i. i-ar fi _Intrebat , cu cuviin0,, aa
prost cum e t,eranul romin:
Ma rog dunmeavoastra, ca cautaV ? Poate sa va
fill de ajutor, ca, shit din partea loculuT, i tot de aid
a fost i tata-mieu i bunicu-miett, paracliser aid la
biserica.
CeI Mra de limba se uitara lung la om, apoI scurt
unul la altul, i risera.
Nof cautam limba, mosule.
Care limba, intreba moul cu mirare, cad II ve-
dea a vorbesc.
Limba romaneasca.
Adeca aceia pe care o vorbesc Rominil?
-- Aceia.
Apol e asta, domnilor.
Asta? Va sa zica o avea mou1... Unde ? OrI poate
voia sa inele.. Trebuia intrebat dupa, toate regulele
criticeI celeI mal severe.
Care asta? Ma rog, nu te grabi. Spune lamurit i
tot ince% cu luare aminte.
Asta, domnule, In care vorbesc ed acum cu d-ta.
Buzele zimbira despreOitor. Atita era? i unul din-
tre cercetatorl spuse cu mil& batrinuluI, ctind sa so
faca, hAeles de dinsul:
VezI, uite ce e, moule. Cum vorbetI d-ta, e bine

www.dacoromanica.ro
 Despre oamenil far& limbg. 387

pentru al d-tale de acas, si pentru popa, pentru cir-

ciumar, pentru ciobanul cel ce cinta prostil cind paqte
cile. Dar noI, nol avem gindurl marl i suflete suptirT,
qi nu gsim limba.
Saracif oamenl, se gindi paracliserul. Vread sa
spuie ceva i n'at cum, ca guatul satulul, care-tI cere
apa de parca zice pine, i, pana-1 intelegT, IT sac& pe-
lita din gar&
Dar el, ca prostul, tot mal intreba (cacl se tie ca
prostul se grabeste la intrebat, iar cumintele la rs-
puns):
i ce sint gindurile si simiri1e acelea ale d-voa-
stra, care n'ad putinta de graid? Nu le-a avut nirneni
pang, acum, din ceI batrinl? C, uite, noI avem cartile
bisericil, vechI unele din ele i de patru sute de anI
vreme e aciga! ,i tot omul intelege. Ba la mine
acasa este si o carte scrisa cu mina, cu povetI des-
pre Domnil ce a fost, i, vezi, ed stilt cel care cetesc,
dar parca et am i scris. i iard1 e vreme de cind
i-a cazut condeiul din degete scriitoruluI!
Da. insa limba aceia e facuta dupa slavonete.
i dupa grecete, adaugi altul.
0 fi, dar noI intelegem, mIntui paraclisierul.
Dar daca aI un Sind care nu-1 potl spune In limba
aceia?
VezI valea ceia de colo. N'a fost totdeauna: Acum
vre-o cinzed de anI numat s'a surpat pamintul. i
valea n'avea nume, dar pamintul era rou, qi i-ad zis
Valea Roie. i am fost i et In oaste prin alte parg,
qi am vazut lucrurl care aicea nu grit, i nu m'am speriat
cum sa Ii zic, ci li-am zis precum zicead oamenil de

www.dacoromanica.ro
388 0 lupta literara.

acolo. Cred ca, asta 4 vrut sa fiAeleget,I. Cusintul se

Intoarce de la Intelesul lul, se potrivete i se Impru-
muta. Dar numal aa pe Incetul... InsA, In urzeala eI,
limba rmlne tot ma. Iar ce e urzeala straina, se In-
Mtura de la sine. EA zic firete In prostia mea, dar
dv. sinteV oamenI InvAag i...
i, moule, cautm limba noastr, o limb& mare...
Ca limba boulul care nu poate vorbi, zise In gind
moul, pe cind drume0I neobosit1 mergeau scotocind i
nu se puteail intMege unul cu cellalt.
6 Iunie 1905.

www.dacoromanica.ro
 CIRLOVA, CU PRILEJUL UNEI CARTI NOUA.

D. I. Ratiu, din Blaj, ni da o carticic& despre Cir-

lova. Numele lul Vasile Cir lova e cunoscut de orIcine
a fost silit s& Invets literatura romneasca dupa Au-
toril modern!" sall alte cartI de scoala maT noua, dar
nu cu mult maI bune (si maT ales maT cumintI), care
at venit pe urma. Elevil sirguitorT de odinioara IsT a-
duc aminte de unele titlurT care yin ca o aburire de
Vint usoara, int.' o sara trista si senina: Pastorul in-
tristat", Ruinele TirgovistiT". Din biografie sum ca
Vasile Cirlova a fost ofi0r, ofiter amorezat si ca a
murit dna; cum nu mor, de regula, ofiteriT amorezatT.
Din cartea d-luT Ratiu, scris cu multa evlavie, ce-
titoril nu vor afla mult mat mult. Intro altele si pen-
tru ca nu se pot descoperi amanunte biografice pri-
vitoare la Cirlova si nu pot iesi la iveala scrierT noua
de-ale la Cirlova a fost unul dintre colaboratoriT, a-
dusT de Intimplare, la revista luT Eliade Radulescu,
Curierul. Era o cunostintl personal& a redactoruluI,
care-1 zice Vasilachi, in elteva rindurl ce-I vestesc moar-
tea, fara sa se dea macar data exacta, a eT. Nu stim
de undo era; a murit la Craiova, 1 se spline chiar in
care cimitir a fost ingropat. Este si un chip al luT, pe
care d. Ratiu II pune innaintea carticeleI sale: un o-

www.dacoromanica.ro
390 0 lupta literarg

fit,er cu capul mic, rotund si ochiT marT, foarte obis-

puit, ca o figura de acelea care se adaugg cind e vorba
numal sg se argte uniforma.
Dar poetul? Se poate zice cu constiinta linistit cg
Pgstorul" si Ruinele" nu Inseamng, astazT nimic, ca,
nu se pot ceti. Chiar pentru vremea aceia ele wad
slabe si ad fost judecate astfel: se vede si din tonul
cu care Eliad vorbeste de Cirlova. Nu trebuie s ui-
tam ca nenorocitul ofiter scria prin aniT 1830, cind se
Incepe si activitatea literarg a until Costachi Negruzzi,
a unuT Bglcescu, a unul Alexandrescu. Si versurie luT
Cirlova nu se pot asgmana, de cele maT multe orl ma-
car, cu ale lul Alexandrescu, chiar cu Incercarile, cu
totul lipsite de avInt, ale luT Negruzzi.
In tot foarte putinul ce a scris Cirlova, este co
singura bucat in adevr bung: cu limba sigurg, ver-
sul corect si sungtor, mgsura fax& gres. E imnul la
steag din 1831, marsul":
FratiI miei copii razboinicI, ascultare muma datl;
IatA ceasul, mic si mare armele sA'mbrAtisati!
Dar nicT acesta nu poate sta alaturT de alt mars,
ceva maT timid numaT, al luT Murgsanu. De la un ca-
pat la altul, Cirlova se tine numal In generalitAT mo-
rale, ceia ce e, In de obste, slbiciunea la NicT i-
coane, nicT amintirT; nimic hotArit, zugrgvit cu coloa-
rea luT, numit cu numele luT. Tot albastru palid. Parc&
soarta poetului se desface din acest fel al scrisulul sgil.
N'ar fi exagerat acela care ar califica toatg opera
luT Cirlova: poesie de domnisoarg".
Mai5 1905.

www.dacoromanica.ro
 VERSURILE D-REI ALICE CALUGARU.

Alice Calugru, Viorele, Bucurestr, 1905. Cine va lua

in mina volumasul iscalit cu acest nume frantuzese
si avind pe coperta, pe linga un buchet de viorele,
portretul autoarel, mar ales cine-si va aduce aminte
ca numele d-rei autoare a flgurat si prin numerele li-
terare fara nicrun fel de valoare ale celor mar faca-
toare de rele dintre_ gazetele si revistele de specula, ne-
spus de proaste, nu va fi aplecat s ceteascg,. II
sfatuim s inving insa, acest d'intait sentiment si sa
Incerce. Va gsi atund un grahl foarte frumos, de o
mladiere vrednica de cele mar marl laude, o deosebit
usurinta de vers, mult simt pentru armonie. Id si colo
note din natura sall note sufletestr adevarate, ca in
Iarna la taxa.", Apus de toamna", In gradina",
Cintec" si In frumoasa legenda a Maculul:
Sint macul, floarea cea de foc
Si ca suflarea de usor,
Al celor fara de noroc
Viclean si blind minglietor.
Rsfoiestr volumul intfun cintec usor, care n'are
sliala, dar nicr indrazneala, care n'are putere, nici mare

www.dacoromanica.ro
392 0 lupt literarti,

originalitate, dar nu cuprinde accente ciudate, de imi-

taVe, cum te-al atepta. E un act de dreptate sa se
spuie cl aceast& domnioara, e un scriitor 0 are decT
datoria sg, se lamureasc& pe sine asupra lucrurilor ce
va sone, inlturind de acum Innainte toate acele ele-
mente de... chid e vorba de bArbaV, se zice reclam,
ce au . indispus pe clVva oamen1 nepgrtenitorI, cari se
giAbesc Ins& astazI a-1 recunoa0e talentul.
Mai a 1906.

www.dacoromanica.ro
 NUVELELE D-LT.JI I. GORUN.

D. I. Gorun (Al. Hodo) da incg o culegere din nuvelele

-sale, risipite pan& acum in deosebite reviste mal vechT,
-i maT ales in Viata", la alcgtuirea cgreia a fost a-
jutatorul de capetenie al d-luI VlahutA. De cite una
din ele II va aduce aminte cetitorul, dar chiar 0 a-
celea i se vor pgrea noug prin infAiarea mal deplina
pe care o capata scrierile de acelasT fel ale aceluiaT
autor atund chid sint puse algturea 0. desfgoarg ast-
fel pe Incetul un anumit chip de a lucra, un anumit
fel de a simtii, de a vedea i de a Intelege arta.
i alta data d. Gorun a dat In Alb i. Negru"
aceast& putin0 de apropiere 0 intregire a bucati-
Tor una prin alta; astazI avem de sigur Innaintea noas-
tra materialul cel maT consistent i maT trainic.
Titlul, Taina a asea", e dintre acelea pe care nu le
ggsete orIcine, 0. prin meteugul lul te . pregate-
te pentru o carte In care este mult meteug. A a-
sea taina e cgsgtoria 0, cel putin In partea d'intaiti. a
.culegeriT cacT a doua da, supt un al doilea titlu i-
Tonic: Ca la nor, portrete sociale , se Intimpina
animal nuirelete cu privire la viata dintre soV.
Acesta e insa, fail, indoialti, numal un caracter ex-

www.dacoromanica.ro
394 0 luptg literarg

terior i poate chiar o intimplare, cacT scriitorul nuir

va fl impus de la inceput acest cerc al cercetarilor
sale de suflete. Indat ca- aT cetit insg doug-treT din a-
ceste puternice sch4e in negru, vezi celelalte InsuOrT
deosebitoare, care se intilnesc de alminterea 0 in tot
ce a maT scris d. Gorun, i In poesiile sale intru citva,
i care vor deosebi totdeauna chipul sal de scriitor,
Cine ar zice volumapluT: Crise sufletetI", 1-ar numi,
pe numele sag cel maT adevgrat. De acest fel sint toate-
nuvelele. i ce nume nepotrivit, care nu spune nimic,
e i acesta, nuvela" sa, dacg slut maT puVne paginT,
nuveletg"I Odata, acum cinci sate de anT, Italienil
din acoala luT Boccaccio, imitatoriT Decameronului, da-
cleat contemporanilor i contemporanelor, foarte don-
toil de lungi povestirl naive, grosolan piparate, astfel
de novelle", cu forma desfacindu-se foarte linitit, chiar
cind cetitorul intrerupea cu un hohot de ris greoiii
care-I umplea ochil de stralucirea ispiteT. Novella",
flindcg era o poveste noug, cum n'o maT spusese aJ-
tul, adecg avind alta, desfasurare, cu alte persoane. i
pe la 1800 se povestia tocmaT aa, de-a lungul i per
de-a 'ntregul, cu psihologie ca la cinematograf, 0. nu
maT mult. Vg aduceg aminte ? i el se duse atuncT
la bisericg, uncle vazu o prea-frumoasg fatg, care se
chema in cutare chip. i luT IT placu fata. i, ducin-
du-se la un prieten al luT, IT spuse: Dragg cutare
tinereOle mele", i aa maT departe.
De atuncl Insg, in marea prefacere a sufletulul o-
menesc, ce s'a savir0t in zilele noastre, nuvela nu mat
inOrti marggrite", ci strabate sufletele i le arata, In
stralucirea fulgergtoare a uneT crise. Problema se puna

www.dacoromanica.ro
 Nuvelele d-luI I. Gorun. 395-

de la inceput, scurt: ce va face eroul In cutare Impre-

jurare neobipuita? i Imprejurarea neobinuit e alma
astfel, Incit sa, nu fie un accident fail, urmarl fiindca nu,
vadete nimic, ci o clip& a marturisirilor far& voie, dud
supt durere sa t. supt bucurie adevrul se desface In-
&tin strigat. E un resumat de drama, In care persoa-
nele vorbesc, i. nu In felul lung si blajin de odata,
potrivit pentru tog i pentru nimenT, ci In gifiiturile
patimel sat ale groazd, pastrind fiecare timbrul, ra-
sunetul deosebit, al sufletuluT sad. Tot nuveld se nu-
mete Insa une on, pentru ca, so crede ca lipsete alt
cuvInt, si povestirea mai Intinsa, care da persoanele-
In maT multe InfatiarI; dar pentru aceia faxa indoialX
ca se potrivete maT bine terminul de povestire"
sat de mic roman", cum i este un roman schitatr
prescurtat.
D. Gorun-Hodo da In literatura noastra tipul nuve-
le dramatice, cu o desavirita limpeziciune i In cea,
maT masurat, maT stapinita, maT violent stapinita din
formele literare cad aid vorbete un tacut, care a-
dunk lucrurile i cruta vorbele, si nu un tovara Hi:a-
but cu apucaturile de prieten. RasfoitT paginile volu-
muluT not, pentru o dovada nou: nr. 1, o vaduva.
care, IntorcIndu-se de la Ingroparea barbatuluT Inelat,
gasete In loc de motenire scrisoarea de osinda a,
mortuluT; nr. 2, un barbat care smulge prin amenin-
tarT de despartenie femeiT marturisirea a luxul ge
s'a adunat In casa lor e platit de al treilea i care se
hotaxete sa, lase femeia, dar sa-1 pastreze acest fel
de agonisita; nr. 3, un betiv care prin purtarile lul i-a
ucis nevasta i caruia i se nazare acurn c o are In-

www.dacoromanica.ro
396 0 lupta literar

naintea lui la circiuma, impacata, bind si ea; nr. 4,

femeia de rind", ruinat& de intelectualul" el, i care
-ca vaduva IT cultikra Inca memoria. Si ma ina incolo.

Sint paginT Induioqatoare, ca In ultima bucat de

care s'a vorbit. Unele nuvele ad solutif de ironie, care
nu pot face sa rld decit pe acela care nu le-a Into-
les bine, deplin. In adausul de tipuri sufletetf care a-
par fara actiune, slut satire foarte izbutite, care iara1
nu-t,T deteapta niclun zimbet. Intro atitea tipuri care
trec ma de rapede, strimbate de zguduirea criselor,
sint unele simpatice, dar, fiindca nu e vorba de ele
numai, ci maT slut i altiT, nesimpatid, nu pled nid-
odata din cuprinsul nuvelel cu o Intiparire de compa-
timire buna, de mila curata, ci totdeauna despretul,
desgustul invinge. tn trezirea acestor sentimente e maT
puternic scriitorul, un satiric MIA de mila.

i pe linga aceasta
prin anii 1890, aceste nuvele ,
cel putin atund cind scria,
un satiric care stra-
'bate viata, o intelege, dar n'o respect& qi n'o iubete.
Cercetarea uneT parV din viata oraelor: burghesimea
mai mutt sad maT putin parvenita i inteligente,
.impusese firete aceste conclusil. 0 societate nevred-
nica, i nu pentru pacalele el, care nu se pot lecui,
ci pentru ale vieVT in de obte. Aa sint i vor fi oa-
menil: nite ireV i niqte pacatoT. Atitia all trait cu
aceasta credinta, i unii all murit macar literar
-de dinsa.
Aga erad creditAele de atund. Cine n'a gsit aur
Sns, e dator sa se intrebe dad, nu este poate aiurea,

www.dacoromanica.ro
 Nuvelele d-luI I. Gorun 397

sad tot acolo, dar mal adinc, In loc sa spuie c s'a

sfirit aurul. Au trecut numal c4Iva aril, i ad Intine-
rit scriitoril notri. Prin faptul a a scris Robinson
In Tara-Romaneascg,", o Incercare pe un drum nod,
cu toate el i aid via0 oraselor zace Intreagg In a-
celaI fum negru , n'a luat autorul TaineT a asea"
locul ce i se cuvine In rindul celor ce, astgzI, cred qi.,
se luptg?
12 lunie 1905.

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA LUI ALECSANDRI.

Dacg Alecsandri nu i-a avut Incg inaugurarea sta-

-tuil, el a primit la data cind trebuia sg, se facg inau-
gurarea eI o sgpamIng literarg. El e pomenit astfel
In Fgt-Frumos", care va apgrea regulat de aid In-
nainte, i. mal ales In Luceafgrul", unde se dati ar-
ticole de biografie, scrisorI, multe 0 frumoase portrete,
supt iscglitura d-luI Chendi i a d-reI Carcalechi. Cel
d'intgit tipgrete In VoinO, NaAdonalg," i. un ir de
foileioane cu privire la coresponder4a dintre Ion Ghica
i Alecsandri, care a fost pusg acum la IndgmIna pu-
bliculul nostru Intreg prin cuprinderea In Biblioteca
pentru tog".
Intre portretele tipgrite se afig 0 acela al tataluI
luI Alecsandri. Cel mg not i singurul bine informat
biograf al sat, d. Chendi, apleca In alte foiletoane din
Voin0" sgrI atribuie o origin& evreiascg. Unul din
argumentele ce se aduc de obiceit In sprijinul acestel
pgrerl, foarte rgspIndite, e i. chipul btrinuluI, ma cum
se vede din portretul reprodus Int lit In Literaturg,
..i. artg romIng", iar acum i. In Luceafgrul". Un alt
argument e articolul pe care-1 consacrg familid Alecsan-
Ari Pgharnicul C. Sion In Arhondologia" sa, cuprin-

www.dacoromanica.ro
 Originea lui Alecsandri 399

zind lamuriri asupra tuturor neamurilor boiereti din

Moldova. Aid se spune ca Mihalachi Botezatul, Jidov
din Tirgul Boilor din Iasi, frate cu Cerbu Opincariul"
(Hirsch"), fost stolnic la Sf. Spiridon (la spitalul de
linga biserica), a luat pe o sora a patraruluT Alecsan-
dri" (Iordachi din Basarabia) i a avut pe Vasile Mi-
hail, numit aa diva obiceiul ca fiul sa iea ca nume
de familie numele de botez al tatalui sail El incepe
ca slug in casa" la marele boier Iqrgu Ghica, ajunge
Logofat la 1814, fiind Ghica ispravnic la Bacat, i. iea
la Tirgu-Ocnel pe Elena, fata Pitarului D. Cozoni (din
Grecil cari aveag arenda Gcnelor de sare). Atunci i-ar
fi zis Alecsandri. Ghica-1 face apol same, Medelnicer
supt Calimah" (1812-19), diac de Vistierie (1811), same
al averilor manastireti confiscate (1822-7). La urma,
cumpara Mircetil de la familia lui Millo, ajunge Spa-
tar, same de Vistierie (c. 1840), deputat, Postelnic,
Vornic-Mare (a trecut de la un rang la altul in 1845).
Aceast marturie ST poate discuta, pe cind nu se
poate discuta asupra chipului, a cintecelor cu Vasilichi
Alecsandrichi" i a povestirilor ce opotesc, dar nu scriu,
batrinii din_ vremea lui.
Fratele lui Sion, Antohie, a luat pe sora mameT lui
Alecsandri poetul. Dar genealogistul n'a cunoscut pe
Mihalachi Botezatu. Botezap" erail ArmenT, catolici,
protestant,i, Turd, ca i. Evrel. C. Sion a fost cel mai
mare clevetitor de pe lurne, i nu e una familia mol-
doveneasca, pe care sa n'o fi coborit din toate liftele, i
mai ales din slugi. Faptul ca Vasile Mihail i-ar fi zis
Alecsandri dupa mama sa poate admite (i o ramura
din Ghiculeti a facut tot aa). Dar spusele 1u1 Sion

www.dacoromanica.ro
400 0 iuptg, literarg

sint necontenit pg,tate de neadevAr calomnios. Moti-

vul poate fi gi vre-o neintelegere Intro Antohie Sion,
care a slujit el la Vistierie (Analele parlamentare, IV2,
p. 578) i samequl Vistieriei, Vasile Alecsandri. 0 fa-
milie Botezatu, din care era Rlducanu Botezatu, de-
putat in 1834, se intilnete in jud. Bacad (Analele par-
lamentare, IV, p. 96), si aceasta poate fi originea po-
vetil despre Botezar. De almintirea Serdarul Miha-
lachi Botezatul se intimping In 1833 (An. parl., 1. c.,
p. 544). Sion nu gtie de un Nicolae Alecsandri Medel-
nicer, In 1822 (v. ale mete Documente i cercetdri, I, p.
133, nota 1)1. El face din Vasile, taal poetului, tin
Medelnicer in vremea clad (1822) el era Pnarnic,
ceva mult mai mare (ibid., p. 129). Pe cind Sion puns
pe AlecsandretI s5, vie in BacM abia la 1814, gsim pa
Iordachi Alecsandri arendas al veniturilor tirgului Moi-
net1 Inca din 1808 (Studii i documente, VII, p. 261)-
Inc& din 1832-37 Spatarul Vasile Alecsandri e deputat
al Iailor (apoI al Galatilor) (Hurmuzaki, Supl. P p. 137;
P, p. 149; Analele parlamentare). Spatria cea Mare,
cu caftan", o avea i In 1834, i atunci el a fost de
fapt Vistierul p. 87), de i purta numaf titlul de
sameq (ibid., pp. 255, 413). Presupusul fill de Evrea bo-
tezat raspundea bate() greceasc& elegantg. beizadelei
N. Sutu (ibid. pp. 87-8). Era fr Indoial unul din
cel d'intit boierY al Ohl.
' Cum nu etie de Ion Cozoni, Comis In 1835 (Hurmuzaki, Supt.
V, p. 279). Cozoneftil erad de casa luI Iorgu Ghica. care certified
la 1833 a Costachi Sul Pitarului Dumitrachi e fAcut la 1827 Mare-
PAharnic (An. parl., IVI, p. 568). Cf. Sion, p. 170. i pe RAdu-
canu Botezatu, Sion (p. 21) 11 face Evrel

www.dacoromanica.ro
 Originea lul Alecsandri 401

Casatoria lul Mihail Botezatu" cu o fat& de boier,

casatoria fiulul till Mihail cu o alta nu s'ar putea la-
muri in casul unel obiriI evreiestI a lor: asa ceva nu
se obinuia In acele timpurl respectuoase de datina.
Un Evreg botezat nu putea fi nicT boier rnic, iar fiul
sail n'ar fi ajuns boier mare. Rarnin decT zvonurl, In-
temeiate pe numele de Botezatu, si acele zvonurl, cre-
zute cu usurinta cu care se cred la nor toate lucru-
rile urite, at indemnat, pe linga ifosul sag boieresc,
pe Alecsandri sa-sl caute mortis un stramos in nobi-
limea venetiana (familia Alessandri) si sa-sl puie pe
portretul ce se afla astazT la Academia sterna acelel
familil.
De fapt, Botezatu, Cozoni, Alecsandri. sint familil ba-
caoane, romanestl sag romanisate. BotezatiI vin, a-
proape sigur, de la vre-un Ungur catolic, de cari sint
destul pe acolo, botezat. Prin aceste OAT avea mosiT
si Iorgu Ghica, nepotul MT Grigore-Voda Ghica al Mol-
dovel, de la care Iorgu se trage familia Ghica-Coma-
netl de astazl. Era firesc ca el sa sprijine boierinail
din aceste partl, precum era firesc ca familiile acestor
boierinasl sa se incuscreasca. Oamenil din Ocna erag
vechl negustorl, si cumnatul lul Alecsandri, Antohie
Sion, primise zestre niste circiume ale Cozonestilor
(Arhiva din IasT, II, p. 631). De-aicl negotul cu sare,
facut pana, la 1821, al batrinuluI Mihail (?) Alecsandri
(Botezatu?). Guvernul de ciocol al, luT Joan Sandu Sturdza
il innaIta si pe dinsul. Prin smesia sad casieria Vis-
terieT el se ridica, la boieriile cu caftan" i la cele maT
marl boieril, la rosturile politice ale Regulamentulul
Organic.
26

www.dacoromanica.ro
402 0 lupta literara
-
At Ita se poate ti ast6.zI despre tatal poetuluf Alec-
sandri. Multamit familiel, vom putea spune maT multe,
poate, cu alt prilej.
19 lunie 1905.

www.dacoromanica.ro
CITEVA RINDURI DE DINCOACE" /N AMINTIREA
LUI TIMOTEIO CIPARIU.

Se tacu, acum cIteva saptamInT, i serbatorirea lul

Timoteia Cipariu. Cum e i firesc Ja oamenT cari tra-
iesc In Imprejurarile traVIor notri de dincolo, n'a tost
nicTo solemnitate mare, niclun amestec oficial saa
macar oficial-bisericesc. S'a facut un parastas, rugaciuni
de pomenire, care erat i de mulOmita, Inteun biet
sat al ArdealuluT apusean, de unde a pornit spre coala
din Blaj, spre munca de anT IndelungaV In acest cen-
tru de cultura, spre o curata glorie In toate co4uri1e
Rominimil care cugeta, -copilul care era s fie cano-
nicul metropolitan Cipariu. In Blaj chiar, alt luminat
om al Bisericil i al neamuluT, alt priceput i harnic,
canonicul Augustin Bunea a vorbit, cald, Insa cuminte,
despre Incepatorul adevaratelor studil tih4ifice cu pri-
vire la limba, cultura. i istorie, In Ardealul romnesc.
Aud ca s'a scris i o broura, de protesorul RAill din
Blaj. Apol visitatoril aceluT sat smerit i sarac s'at
Tutors InnapoT, IncunjuraV de bune amintirT, Indemna-
toare i mIngfiet6are pentru toate timpurile.
Cetind /Ana sict, cutare animal de gazeta bucure-
steana sat ieseana se va Intreba cu indignare: Si

www.dacoromanica.ro
4b4 0 lupta literara

cine este acest Cipariu, despre care se cuteaza a se

vorbi astfel ? Nu e preotul acela ciudat care-0 scria
numele Intfun tel si-1 cetia in altul ? Am auzit doar ca
a voit sa strice limba i ortografia, ca a scris lucrurt
la care, cum te-aT uitat, i pufnestI de ris.. N'a fost
el invins, strivit i inmormintat in batjocura de cel cari
at venit dupa dinsul ? Atund de ce sa inem isonul
celor cIlva cari, din interes de clopotni0, i-at facut
seKbare In satul Panade ?"
Nu animaluluT de gazeta, care, sa vrea, i tot nu
poate intklege deplin, adeca t cu sufletul si cu inima,
ci publiculuf celui mare romanesc catre care, orT
de asculta, ori de nu, am capatat deprinderea sa,
vorbim, se pot da aceste lamurirl.
*coala cea mare a Ardelenilor din veacul al XVIII-lea,
aparatorI a romanitatiT desavirsite si nepatate, eterne
i imutabile ca Insas1 Roma, is1 gasise in Petru Maior
si represintantul cel mai logic, mal -sistematic, i cel
din urma. represintant. Cacl toVi cari a aparat pe
urma aceste idol, fie i Laurian, mesterul dictionaruluI
limbiT care trebuia sa fie, totT acestia nu se pot asa-
mana cu InnaintasiI lor In ceia ce priveste insemna-
tatea lor adevarata in miscarea poporulul romanesc.
Ca orlcare altul din aniI 1810-20, cind a invAat
Cipariu la scoala mica si la cea mare, copilul din Pa-
nade a primit, din graid si din scris, ideile intransi-
gente. Gindul la Roma,--si atit. Dar, cind el ajunse a.
judeca fara epitropie i constringere, Cipariu avu si
simuI ca limba romaneasca, de a careia indreptare
si intocmire din not, de a calif chinuire si schilo-
dire se tot vorbia, ea tot decI aceasta limba trebuie

www.dacoromanica.ro
 Citeva rindurl in amintirea lut Cipariu,- 405

sa, fie cum este. Urmarind-o in timp si in spatiu,

peste veacuri si peste terT, cu iubire de fit, si nu cu
despret de pedagog, el o yam in toata intinderea ei
larga si vechimea ei venerabila, In toata, mdrimea
ei. Ea nu mai era un derivat fara prat, o rata cire
vrednica de compatimire a limbii latine, un copil
pierdut care se aduce innapoi la vatra, spasit si cu
ochii in pamint, ci un voinic ce-si croise drumul In
lume, pe care-I stiat multe plaiuri si prin care se in-
deplinisera multe ispravi. Duna toti aceia cari ta-
miiasera innaintea sepulcrului antic al lumii latine,
crezind ca de acolo se va innalta viitorul nostru, el,
Cipariu, intelese ca viitorul se desface intait din viata
care ester si deci o imbratisa cu iubire pe aceasta.

Astfel autorul Principiilor" si al Gramaticei" fu

apropiat de trecutul cel not, romanesc, mai mult decit
oricare innaintea Jul. Scoala cea veche latinisanta se
cufundase in cronici pentru a da povestirea usoara a
lui Clain si analele masive ale lui inca,i, numaf la
Inceputul ei, cind nu i se deslusisera, Inca, insusirile
deosebitoare. Pentru un Petru Maior insa, nu mai
aveat nicIun interes povestirile despre Voevozii sal-
bated, cafi samanau asa de putin a Cesar'', si, daca
el a vorbit despre Vladicii necarturari si grosolani In
Istoria bisericeasca", aceasta a facut-o cu alte sec-
purl, si nu de hatfrul lor numai. Pentru Cipariu, care
Intelegea pe deplin si gusta, intrebuintind-o stiintific,
limba vechilor scriitorf, si chipurile Insemnate de
dinsii trebuiat sa traiasca. LuT i-at placut episcopil
ardeleni din vremile mai putin luminate, pentru cu-

www.dacoromanica.ro
406 0 luptg literara,

noalterea arora a lucrat si el. Viata romaneasc g. de

la Dunre ii vorbia apor, de-a dreptul, de la suflet la
suflet.

Cercetind deosebirile de graiil de la un Tinut la

altul, interesindu-se de dialecte, care aveail mare pret
pentru acest Inceptor al studiulur lor, Cipariu se a-
propia in sfigit, acum cind era un mare cgrturar, si
de viata poporulur romOnesc de pretutindeni, care se
poate zice cg nu i-a fost strain in nicruna din ma-
nifestrile sale. Mintea liar se complectec astfel necon-
tenit.
De nor, cestr de dincoace, nu i-a fost ruine nici-
odat, ca altora. In vremurr grele, la 1836, a calatorit
in prineipatul muntean, i. a avut bunatatea s duca,
cu dinsul numar amintirile cele bune. A venit bucuros
la deschiderea Academier Romine, pe care ar fi aju-
tat-o i mal mult, daca n'ar fi Invins de la Inceput
rigiditatea latina a lur Laurian, care era in Romania,
unde Cipariu venise numar ca oaspete.
*

i o intetigentA mica poate folosi daca. lucreazg cu

discipling Intr'un cimp potrivit cu dinsa; ea poate
chiar apleca pn la sine arborif car mar innal0 prin
virfurile de jos ale ramurilor. N'a fost asa Cipariu.
Cine a strbtut vre-odatg salele, astazI prafease si
parasite, ale bibliotecil sale, a trebuit s Amalie uimit
do larga razg a interesulur sail stiintific, a interesului
sat literar, si, mar bine, a interesulur sail uman. De
la manuscriptul de cronici a Moldover, pang la ver-

www.dacoromanica.ro
 ateva rindurl In amintirea luT Cipariu 407

surile arabe legate In marochin rosu, si rank la po-

esia lirica a timpuluT sat ,n'a facut si el versurl ?,
totul se intimpina acolo. In aceste Incaperl a cetit
el multI anT de zile dup ce nol nu maT stiam sa-T
cerem a scrie. SO:tea Inchis In fratia cu duhurile
mortilor celor marT, si nu-I pasa de lumea care ju-
deca cu cumpana de spiter greselile fauritorilor de
innalte cladirl ale mintiT avIntate. In batrineta ca
si In tinereta luT, el n'avea nevoie dean de foarte
putina odihra, si cel ce 1-au cunoscut still sa spuie
despre usurinta cu care trecea de maT multe orl pe
noapte de la intunerecul somnuluT la lumina ctirilor
de invatatura si de frumusep., in odaia unde lampa
ca un simbol! nu se stingea nicIodata.
Acesta a fost batrinul cu ochil viol supt fruntea
innalta pe care ni-1 mnfat,iseaza chipurile: un muncitor,
un cugetator si un om deplin. 0 qua aceasta Blajenil,
cari vorbesc despre dinsul papa astazI cu acelasT respect
ca si cum 1-ar avea supt ochT si acuma; si ar trebui
s'o stie si altil. Cacl puterea unuT popor vine si din
constiinta limpede a tuturor oamenilor pe cari i-a
avut i-I are, si din cultul desinteresat al acestor
eroT".
Iunie 1905.
*
* *
P. S. Cit apar de superioare frumoasele cuvintrl de
pomenire ale InvatatuluT cronicar Augustin Bunea din
Blaj! Parintele Bunea e un om foarte luminat, un
patriot, un cleric de a credinta tare, un istbric de
frunte si un bun scriitor. Aceste Insusirl, reunite, dad
o adevarata valoare literar predicilor sale.

www.dacoromanica.ro
408 0 lupta literara,

Tocmar ni sosete una Inchinata, memorieI WI Ti-

moteia Cipariu (Amintirea luI T. Cipariu, panegiric").
E o icoana Intreaga, a mareluI muncitor In tot cu-
prinsul culturil noastre. Si, la sfirsit, undo se alatura
viata lul de straduinte neincetate i de neadormita
privighere cu traiul de nimica al atitor tined romini
din Ardeal, pe cari in centre mari orsenetI II iea
Innainte, ch i pe studentil din Romania, valul tul-
bure al placerilor josnice, cuvintarea parintelul Bunea,
capata i o valoare de indreptare.
Julie 1905.
*
* *
Am primit cartea despre Cipariu a d-luI I. Ratia
(Timoteiu Cipariu, via(a fi activitatea lui, Blaj, 1905).
Ea vine indata dupa micul studiu asupra luI Cirlova.
Profesorul de romnete de la Blaj e un om harnic
i plin de rivna, cum trebuie sa, spunem ca nu sint
atitia aLtI profesorl din lungul i din largul Tinuturilor
romanestI de dincoace" i. de dincolo". Prin mal
multe cercetarI facute muncitor i critic asupra izvoa-
relof, d. Ratit a ajuns sa cunoasca bine aceasta, e-
pock din literatura noastra. Scrie foarte curgator ro-
mnete i se tine In curent cu ce se lucreaza pre-
tutindent Biografia luI Cipariu e foarte complect i
precisa: cu dInsa va trebui sa inceapa orIcine va a-
tinge de-acum Innainte acest capit61 al scrisulul ro-
mnesc. Am gasit cu placere clteva pagini din acele
articole ale WI Al. Odobescu asupra lig Cipariu, care,
de i tiparite la nol In Vechiul ziar Epoca", cu un
caracter aa de literar, de ales, ail fost cu totul

www.dacoromanica.ro
 Citeva rinduri in amintirea lul Cipariu 409

uitate. Articolele acestea fac parte din co e mai bun

in opera tut Odobescu, prin extraordinara lor vioiciune
i coloraVa lor fina si suggestiva. Ele nu se Mil ins
in ed4ia Operelor acestul frunta scriitor. Daunazi,
am avut in mina inedite de-ale lui Odobescu, pe care
le pastreaza familia: discursurl, studil, o veche cala-
torie la Lon dra, note din calatoria sa in Ora pentru
cercetarea manastirilor, scrisori. Din lipsa de mijloace,
nu s'ai) putut tipari. i totui anul acesta zed de mil
de lei s'a aruncat cu pumnii la tot,1 cersitoril i.
schilozil literaturii romaneti, numai pentru ca, facusera,
prin injuril adresate oamenilor cum se cade, intere-
sele unui partid politic...
lailie 1905.

www.dacoromanica.ro
 PREDICI.

Predica In bisericile din Romania e o noutate care

nu se prea tine In sama. Altfel e rolul el Ins& la Ro-
mini! de peste mung i din Bucovina. Candela" din
CernautT a tiparit multe predicT, dintra care unele
bine alcatuite In sens teologic. PreotiT bucovinenT se
inspira mult din ele, prea mult une or!, repetIndu-le
pe de-a 'ntregul. In Ardeal, fruntaiT regeneraril noastre,
un Clain, un Petru Maior ad fost 1 prelucratorI de
predice, de propovedanir.
De aceia e binevenita carticica printelul iconom
Ioan Malaescu, profesor din Tirgul-JiiuluT, care da la
lumina acum eapte predid funebre", dupa ce tip,-
rise i altele maT Innainte. Limba e, i data aceasta,
curata i curgatoare.
Numal un lucru: cu locurl comune sentimentale i.
citatif din SfInta Scriptura se poate injgheba rapede
o predica cuviincioas. Ea nu merge ins& la inima
nici nit vechile cIntarl care se revars asupra mortilor
de aproape clou mil de anT. i, odata ce aT ascul-
tat-o, n'aT nimic nod In minte sad In inima. Daca
ritualul, vemintul, rugaciunea nu se pot schimba, nu
e tot aa i cu predica. Ea. e sloboda ba chiar

www.dacoromanica.ro
 Predict 411

trebuie, dm& vrea sa fie miscatoare i s aduca, folos

a rascoli tot sufletul omulul de astazI, a se Intinde
asupra tuturor Imprejurarilor lilt si a-I atinge toate
idealele.
ET bine! astfel de predicator!, cari ar putea fi o
glorie a me! Biserict ce traieste Inca In sute i sute,
de mil de oament, nu-I avem in Romania.
Iunie 1905.

www.dacoromanica.ro
 CATEDRALA DIN SIBJIO.

Din Sibiit, cellalt centru religios al Rorninilor din

Ardeal, ni vine o lucrare Intinsa a parinteluI dr. Elie
Miron Cristea, o figura simpatica a Bisericil ortodoxe
sat greco-orientale" de peste muntI. Autorul o in-
tituleaza Iconografia i Intocmirile din internul Bi-
sericil rasaritene". Se dat multe observatiI arnanun-
tite asupra picturilor pe care le impune datina rasa-
riteana, In bisericI; nu lipsesc nicI planele.
Indemnul a venit parintele Cristea de la cladirea
monumentalel MitropoliI din Sibiiil, a caril InfAiare
Impodobete coperta. Se poate spune lnsa hotarit ca
acest plagiat de Sfinta-Sofie, precedat de doua in-
nalte turnurI, IntocmaI i intocmal ca la bisericile
Apusulul, e o enorma greala, precum a fost una i
primirea planurilor unuI arhitect strain. Trebuia cu
totul altceva: o cladire bisericeasca, nafionala, In care,
Ora la cel ma mic amanunt, totul sa fie cules din
.ceia ce avem ca arta bisericeasca. i, precum dove-
desc intr'un articol aprut In ultimul nr. din Con-
vorbirl literare", sutele de bisericI vecM ce avem n'at
i Face parte acum din cartea Negotul 13i metei3ugurile la
RomIni".

www.dacoromanica.ro
 Catedrala din Sibifil 41a

fort cladite la iotimplare ea astazT, dupa hasardul

mesterilor strainf ce erail la Indernina, ci formeaza,
dincoace si dincolo de munt,T, o singura desvoltare
arhitectonica, logica In toate si atingind la urma, for-
mele el cele maT desavirsite. Aceast tradiOe s'a rupt
de chid ne-a zapacit cultura ApusuluT rail inOleask
si firul rupt nu-1 maT putem lega, spre cea maT mare
paguba a onoarei noastre culturale.
Parintele Cristea urmareste ideia de a concilia ti-
picul bizantin cu izbindele artel moderne si cu datina
de 1mpodobire a poporuluT. i aid, ca si In materie
de limba, de literatura, cautam pe drumurl de rata,
cire ceia ce avem gata de multa vreme, pe calea cea
larga, normala a civilisatieT noastre. Ni cautam In o-
pincT cAciula ce o avem pe cap.
Asa fiind, autorul Iconografiel" n'are cuvint s o-
sindeasca asa de aspru pe un pictor ea parintele Da-
mian din Bucurestl, un lucrator modest al picturiT
bisericestl de astazT, care, fara teoril, imita pe eft
poate si poate bine! vechea zugraveala biseri-
cease,. Fireste ea sfintiT saf facug In pripa nu pot
sta alaturT cu sfinW pe cari-T lucreaza la Sibiiil
Smigelschi, dar Smigelschi e cu totul altceva: un pu-
ternic pictor artistic. De acestia nu stilt dol intro Ro-
minT, cari sa lucreze pentru biserid, si decit mlzgllirT,
maT bine cinstitul tipic cu care de sute de anT ni
sint deprinsf ochil.
Iunie 1905.

www.dacoromanica.ro
 CEL D'INTAIO VOLUM DIN OPERELE IN PROSA.
ALE LUI EMINESCU.

A fost cIndva un Eminescu de o invAlturg, de o

boggtie, de o sineeritate si de o putere uimitoare. El
a scris versurl do cIteva felurl si prosg de foarte
multe 'blurt NumaT cele d'intgit all fost luate In samg,
si o Ingrijire prea scumpg, a prietenilor alesese Intfun
timp, pentru a le rspindi, numal o raja, parte, cea
socotit frg slgbiciunl si pete, a versurilor poetulul.
Tinerimea de prin anif 1880-90 a fost robitg de far-
mecul mgiestru al dcestuT cIntec de iubire neobisnuit
de cuceritor pentru inimT, de voluptatea amarg a stri-
gatulur de revoltg, de desnadajduire, de blestem a-
runcat asupra oamenilor si vietiT, de stintg sening-
tate, Impgcatg, cu neajunsurile i mgrgenirile ursite
omeniril, pe care cugetarea Innala o asternuse asupra
patimilor obosite. S'a mal Intlmplat, pe ling& intim-
plarea acesteT publicatiT partiale nebunia mareluT
scriitor. i. aceasta a mers de-a dreptul la inima ti-
nerilor romanticT aT unor timpurl neasezatei si nein-
-telepte. S'a ivit atuncl In Inchipuirile aprinse i. ne-
stgpinite idolul furtunatec si rgA al genialulul neno-
Tocit, al uriauluT flrg, contiint.1 si frg, indreptare,

www.dacoromanica.ro
315 Cel d'intM volum din Opera le lul Eminescu

al maretuluI demonic, care ispitia spre ,un scris cu

toane i spre o viata, rea. Attu IV oamenT s'ail neno-
rocit, la o vrista frageda, prin acest pant de Inchi-
puire, i pe altarul luf Eminescu, ca i pe al lul By-
ron, al luT Musset, la alte popoare, s'ail jertfit suflete
din care nu toate erail netrebnice.
bin fericire pentru dinsul, Eminescu n'a fost mar-
tur al acesteT ratacirl, pe care altfel ar fi cautat din
rasputerl s'o inlature, reclamindu-I personalitatea cea
adevarata, impuind coritiinW publiculuT adevaratele
luT parerT i scopurile luT adevarate. El n'ar fi primit
niel Intfun chip s ramlie tm tip -al poetuluT nimic-
nicieT, al muceniculuT unuT ea' nestapinit. Si Inca, mal
putin ar fi putut el sa se Invoiasca cu parerea Ca
ale luT slut numaI acele versurT cu limba, cu ritmul
Imbatatoare i 0, tot ce a scris prin ziare e numal
lucru de meteugar plata i despretuit, de suflet
vindut sail Inchiriat, de insultator si proslavitor cu
simbrie, ca d-lor ceT multI din spurcatoril ziarelor
zilel de astazl. NicT ca sa se Innalte pe cerul negru
unde trece Hyperion cu zImbetul de durere 1 des
prat al razeT sale, nicT ca sa se Impietreasc in chipul
until sublim zeil fara legaturi cu toate ale pamIntuluT,
nicT pentru aceast mare glorie fals n'ar fi jertfit el
ceia ce trebuia sa pretuiasca maT mult dectt orlce:
contiinta sa deplina de om care tie, credo, Tntelege,
iubete i urate i care, decT, Oita la sfirsitul zilelor
ce-T sint Ingaduite, alege, propoveduiete i lupta. Nu,
el n'ar fi consimt,it, de dragul nicTuneT teoriT i nicI-
unuT ideal estetic, sa se isoleze din viata Intreag a
poporuluT sail, dintre ceT pe cari-T avea materialicete

www.dacoromanica.ro
416 0 luptg literarg

ling& dinsul, dintre irurile innaintailor, de la poarta

viitoruluf prin care zaria aa de departe; el n'ar fi
simtit plgcerea sg, se rug din curentul hide lung, asa
de firesc i de binefacator, care de la intgia licgrire
a sufletuluf romnesd duce pang In zilele noastre,
trecind de la un ales al neamuluf la cellalt.
*

Cine, ca d. L Scurtu, editorul Scrierilor politice

i. literare" ale luf Eminescu, din care avem astgzi
innaintea noastra cel d'intgit volum, In cea mal mare
parte non, cine ded cerceteazg, Intregete i. scoate
la iveala scrierile necunoscute sail nergspindite ale
aceluf ce n'a fost numai poet, fiind totusT ma de poet
In toate, acela restituie pe Eminescu continuitatif su-
fletestf, desfaurgrif literare a neamuluf romgnesc; el
ajutg, sa, ni se dea innapof cu totul. E o fapta ma
de bung aceasta, !licit in Olimpul de otel i. ghiatg
al supra-oamenilor poate sa lipseascg un oaspete ra-
tacit pe nedrept.
Ce vedem, In adevgr, din volumul ce s'a publicat
(Wink! i. se va Imprgtia In mgsurg ce va izbindi
curentul sAngtos i In cugetarea noastr de astazi ?
Un student care a lsat Moldova, de care-I leaga
numaf anif celef d'intaill copilarif, pentru a culege
Invataturg, dupg voia luf i. pe cgile luf de adevarat
om mare, la Cerngutf, la Blaj, la Viena, la Berlin. -In
fiecare din aceste locurf, sufletul sall alege cite o a-
numit inriurire, care e cea mal bung. Din Bucovina.
iea pe ling& cunoting de limba folositoare, idealismul
curat al luf Pumnul, farg a-I lua ratacirile; in Ardeal

www.dacoromanica.ro
 Cel d'intaid volum din operele Jul Eminescu 417

se pgtrunde si maT mult de constiinta luptatoare a

raseT, in Viena, in I3erlin gustg cu patimg filosofia
germang curentg, pe care a cetit-o in chip intins si
a pgtruns-o atit de bine, incit a fcut din ea un ele-
ment al sufletuluT sgt, un element menit sg se ames-
tece de-acum innainte in tot ce va gindi, sinati 0
exprima el, de la generalitgtile politice 0 sociale pang
la nuvela fantasticg, pang la versurT in care fierb in-
cheggrile si desfacerile lumilor.
Scrierile in prosg din acea vreme privesc maT mult
chestif de drept ale poporulur nostru; ele pleacg de la
principiT generale, urmeaza, intfo forma strinsg si fra
podoabe, dupg o logica, strictg si. caut a stabili prin-
cipil ideale. E sigurantg si avint fara Indoialg; capet1 ne-
contenit constiinta lecturiT intinse 0 aptitudiniT pentru
minuirea abstractiilor ce are foarte tinarul scriitor,
care publicg farg iscglitura prin felurite RA de din-
cole sat 10 uitg scrierile in saltar. Dar forma e Inca
rece 0 grea, avind constructif silite si cite un cuvint
care nu era menit sg rgrntie in limba.
Aceasta era prin 1869-73. Pe urma studentul se in-
toarce in Moldova sa, de care-I leaga deocamdata
numaT foarte patin. Schimba un mediu de aspiratiT
ideale curate, de iubire pentru stiinta, cu altul in care
se fac frase, se croiesc fete de imprejurare, se suit
egrtT 0 ziare farg miez, se urmaresc situatii materiale
si bgnestI sat se servesc utopiT Imprumutate cu ne-
intelegere de la FrancesT, in altfel de anT de studiT
decit af luT Epainescu. OameniT cu cari el sa, se poatt,
intelege, sint foarte putinT, iar, ca 0,-1 inteleagg pe el,
toate puterile ce erat gata In sufletul 0 inima luT,
eine ? N'avea nicT diploma, nicT cunostint1 personale;

www.dacoromanica.ro
418 0 lupta literara

putinta de a inela si de a se insela i-a lipsit totdea-

una. I-ar fi trebuit un noroc esceptional, care n'a ve-
nit. A fost deci, pe rind, director de biblioteca fara,
rost, revisor de citeva lunT, destituit motivat la schim-
barea de guvern, i redactor al partiT neoficiale din-
tr'o gazeta de incunotiingzi. judecatoreti, Curierul
de Iasl", din care nu se cetia decit partea oficiala.
Cu cita cinste i conqtiinta a fost atunci redactor
cel d'intaid om din generatia sa! Fiinta lui se intre-
gise acum, intfun chip aa de larg 0 de cuminte, in-
cit amintete pe Mihail Kogalniceanu In maturitatea
sa. E o uimire cita bogatie, noutate, logica, prevedere,
caldura, cIt mare si curata Intelepciune de om supe-
rior, genial, se cuprinde In acele buletine politice, dart
de sarna teatrale, notite despre carti, care avead sin-
gura menire de a umplea coloanele goale ale bietei
foite ieene. La fiecare moment, mama sa putere de
intuitie fixeaza puncte. sad deschide perspective cu
totul noug. Din viata sa trecuta cunostea tot presen-
tul Rominilor, In citIva anT capatase o vedere clara
asupra trecutului lor intreg, pastrase toat vigoarea
spiritulul ,sall filosofic, i oricind el stapinia subiectul
sad, fie 0 atins In treacat, de la o nimitoare Innaltime.
El avea In mina oricind toate legaturile romanesti si
omeneti ale subiectului.
i aceste stralucite paginl nu erad cetite de nimenr.

De nimenT, In cel mai deplin i. mai grozav Inteles al

cuvintului. i moarte ad zacut ele pana in clipa de
fag., fara ca de la dinsele sa fi plecat, Inteo epoca
de ratacirl prjmejdioase i de crisa strasnica, cea mal
mica influenta asupra vietif culturale romanestT.
Ce soarta tragica!
10 Iulie 1905.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Cu prilejul disparitiei Tribune"
0 noua epoca de cultura
-Nws- -
PAU.

1
6
Dari de sarnk
Traducer! . . ........... . . .
)

Cultura nationala i surogatele et : cultura patriotica i cea

12
14

oficiala 18
Literatura falsa , 23
Memorii . . . . . . . . . , 31
Un volurn noil de poesii al d-rei Vacareseu 35
Politica qi cultura la Rominii neliberi . . . 39
D. A. D Xenopol 0 pepiniera de poeti din Iasi . 44
Rostul inchipuit i cel adevarat al literaturii
Cellalt Pompiliu Eliade
Despre presa romineasci
. . . . . ... 50
55
61
IarA0 cultura 0 politica 67
Originea i margenile polemicilor 72
Carti populare 77
Literatura pentru bacanis 82
Fxpositia Grigorescu , . . . 86
Doi Parisieni: dd. Catulle Mends i lonescu-Gion 91
Reviste, atenee i musee de provincie 95
Discursurile d-lui Maiorescu 100
Catre generatia de astazi 107
Nebunul din Varlovia . . 112
Boierimea francesa din Romania . . 102
Povestitorii de ieri i cei de astazi : nuvelilti i scriitori de
schite 110
Cuvintarea Regelui la Academie 123
$coala lui $tefan-cei-Mare- . , 128
a Aur . de Conslanta Hodo1 136
Pierre Loti despre Persia 138
Coruri 141
Expositia societatii eFurnicaa qi velmintul romanesc . 146
eZece Matti./ . . . 152
Doul rapoarte de prefect'L 158
Scriitori macedoneni -- 163
Arta lui Stofan-cel-Mare . . . . 169
Politica nationalista negativa i cultura positiv 1 175
invataturi din viata lui Stefan-cel-Mare . 181
Stefan-cel-Mare qi poporul rominesc 187
0 comuna rurali din Romania 192
Corespondenta lui Alecsandri 197
Mama lui Stefan-cel Mare . 202
Dobrogea de astazi . . . . 207
Doi povestitori . . . . 212
eCintecele de vitejiee ale Jul Gheorghe Co1buc 218
Ziarele 1i debutul tinerilor scriitori 223
Sfirlitul examenelor 229
Regele la IttO 233

www.dacoromanica.ro
420 0 lupta literar
Pag.
O carte a ha I. Rusu Sirianu 238
Cum s'ad restaurat vechile monumente ? . . . 242
Cum s'ar cuveni sA se ingrijeascA monumentele istorice ? 245
Cronica 252
O carte despre Iasi 255
$colile cAlugaritelor catolice 260
Proce.ul unel rascoale de terani 267
SerbAton si bacsisuri . 272
Un noir volum al &Jul M. Sadoveanu 277
Pentru Tar .. 279
Memoriile de teatru ale d-nei Rornanescu 280
Un ziar I 285
O carte oficiala despre judetul Tulcea
Ziarele straine din Romania
Un profesor : Vasile Buda
.. .. 290
293
298
Dr. Idcob Felix . . . . . . 301
Un orator al generatiei batrine : Nicolae lonescu . 307
Activisti si pasivisti
O comoara de arta
.

. . . .
.

Un cA itor frances in RomAnia de astAzi

. .

1arA0 cel mai nod calator frances in Romania

. .. 312
317
323
328
.

Ateneul Romin si suferintele sale . . . . . 333

La deschiderea sesiunii generale a Academiei Romine . 338
O crisa in viata universitara : studenti vechi si studenti nor 342
Un poet al florilor : d D. Anghel . . . . 347
Inscriptil din bisericile RomAniel . . 349
O carte despre Ardeal . . . . . . . . 353
Cu privire la drama o Manasses (_ Manase) a d-lui Ronetti-
Roman 355
Lipsa de Joaialitate 360
Poesille d-nei Maria Cioban 365
O Spiru C. Ha ret si chestia teraneasca 366
DouA cacti pentru Romini 368
Nuvelele d-lui Cazaban 373
invAtatoril bulgari in Romania . . 375
0 crisa in viata universitira: studenti vecht si studenti noi, II. 377
Despre oamenil Uri limbA cad-0 coda una si n'o galsesc,

.... - .. ...
si despre oamenii cu limba, cad o ad de la parinti . 383
Cirlova, cu prilejul turd carti nota . . 389
Versurile d-rei Alice CalugAru . 391
Nuvelele d-lui I. Gorun 393
Originea lui Alecsandri . . . . . . . 398
Citeva rinduri de o dincoace o in amintirea Jul Tnnoteiu Cipariu 403
['redid 410
Catedrala dill Sibrid . . . . . . . . . 412
Cel d'intlid volum din operele in prosi ale Jul Eminescu 414

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro