ALMANAHUL

GRAFICEI
ROMANE

EDITURA ,,GRAFICA

www.dacoromanica.ro
 *
TIPARUL
SCRISUL ROMNESC

www.dacoromanica.ro
 la al treilea almanah
mintea ce o facem cititorilor a
scuza
in parte, lipsei din tara a colaborato.
rilor notri.
Ne implinim mai o care ne este foarte
scumpa, pe cale expresiunea multurnirilor
noastre recunoscatoare, Domnilor: N. lorga, M.
I. Bianu, E. Lovinescu, S. Mehedinti,
C. D. Fortunescu, C. I. Dongorozi, Georgescu.
Delafras, G. N. lca, G. I. D. Bara,
boratorilor acestui almanah.
Este prima in tara straluciti
zentanti ai culturei, ai artei ai criticei
inevitabila inrudire ce exista intre uman
mecanica propriilor ei se in domeniul
foarte putin cercetat al artelor grafice, noi
inteo importanta
tigiul bor.
Este un semn bun pentru vremurile ce se
deschid tiparului nostru, pe care imprejurari numeroase
asupra nu este insistm acum, tinut
starea de inferioritate, in care se zbate azi in chip
foarte dureros.

www.dacoromanica.ro
 de fata, cuprinde chestiuni generale
de de grafica, care materia
almanahurilor din 1924 1925 aceia
pentru almanahurile viitoare, un ansamblu absolut
necesar pentru artelor a variatelor
manifestari. Almanahul cu stralucitele
cu ingrijirea ce am dat.o
credem angajamentului ce ne.am luat in anul
trecut, a putea da cititorilor
un almanah, care se aproprie prin continut ca
prin executie, similare din mai vechi
ditiuni de cultura cu o industrie a tiparului mai
din partea acelora cari
sfortarile ce facem in care
pentru este frumos, va fi pentru noi
singura la care munca sufletul nostru

EM.
Directorul Soc. Scrisul

www.dacoromanica.ro
PARTEA CALENDARISTICA

www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI 1926

INAINTE DE CHRISTOS.
La anul Sunt

5508 Crearea Lumil, dupa socoteala 7434

4713 apusene 6639
754 Fundarea Romei 270

LUI CHRISTOS.
33 Moartea Iisus Christos . . 1893
105 Romanilor in Dacia, sub Traian 1821
830 Venirea Ungurilor in Europa 1096
1171 in Ardeal 755
1290 lui Radu Negru, Domnul
la Campulung 686
1342 Descalicarea in Moldova . 584
1492 Descoperirea Americei, de catre Christof Columb
Octombrie) 434
1567 Introducerea romane in Bisericile
din 359
1569 Inceperea bisericeti in limba
357
1599 Intrarea MihaiNiteazul in . . 327
1700 Unirea Romanilor din Ardeal cu Romei
(4 Septembrie) 226

www.dacoromanica.ro
 Sunt

1784 Revolutia lui Horia impotriva Magnatilor Unguri

din Ardeal 142
1859 Unirea Principatelor (24 Ianuarie) . 67
1873 Moartea lui Avram Motilor
pranumit Regele Muntilor 53
1877 Proclamarea Independentei . . . 49
1881 Incoronarea domnitorului Carol I, ca rege al
46
1914 Isbucnirea Rdsboiu European (20 12
1916 Intrarea marele Rdsboiu European
(14 August) 10
1918 Basarabiei cu (27 Martie) . 8
1918 Unirea Bucovinei (15 Noembriei) 8
1918 Adunarea dela 8
DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.
1350 Tiparitul de joc 576
1373 Descoperirea 553
1399 Nasterea lui Gutenberg 527
1440 Descoperirea tiparului 486
1456 Asociarea lui Gutenberg cu I. Faust . . 460
1462 Introducerea tiparului in Italia de Panartz
Schweyteym, doi lucratori ai Faust 464
1466 Moartea lui I. Faust la Paris 460
1466 Petru Scheffer tipareste scrisorile lui Cicerone
caractere numite cicero" . . . 460
1468 Moartea lui Gutenberg 458
1469 Introducerea tiparului in Franta de Michel
Freiburger G. Fichet 457
1473 Introducerea tiparului in Olanda de
Martens in orasul Aalst 451

www.dacoromanica.ro
 anub

1473 Introducerea tiparului in Ungaria tipograful

Andreiu Hess 453
1474 Introducerea tiparului in Anglia prin Fridrich
Corselles 452
1474 Introducerea in Spania, Vatenta 452
1476 Introducerea tiparului Boemia, orasul Pilsen 460
1483 Introducerea tiparului in Suedia prin
Schweel 443
1490 loan Froben primul nonpareille . . . 436
1493 Introducerea tiparului in Rusia de catre George
Cremovici 433
1507 Monachul Macarie prima e
419
1540 Celebrul turnator parisian Claude Garamond
Etienne primul garmond" 386
1542 Introducerea tiparului in prin Francisc
Xavier 384
1545 Introducerea Belgradul Serbiei 381
1549 Introducerea tiparului in America (Mexico) 377
1571 cele . . 355
1799 Introducerea tiparului in Egipet 127
1800 Invent area de fier de Lordul Charles
Stanhope 126
1814 Punerea functiune a prime! de tipar
de forta aburilor, inventata de
Koenig Bauer 112
1851 Se construeste prima de litografie . 75
1869 Inventarea matritei de 57
1884 Inventia de Mergenthaler la
Baltimore (S. U. A.) 42
1884 autotipiei 42

www.dacoromanica.ro
SARBTORI LEGALE
TREBUIESC TINUTE DE TIPOGRAFII.
(MON. No. 131).

Potrivit leg!! repaosului duminical, stabilimentele comer

ciale industriale trebue fie Duminicile
In de Duminici, sarbtori legale sunt
zile de repaos, care
publice particulare sunt :

Anul Nou (1 Ianuarie). Sf. Gheorghe (23 Aprilie).

Boboteaza (6 Ianuarie). Main.
24 (Unirea 10
cipatelor). Pomenirea Eroilor (13
2 zile de Pasti. 2 de Craciun.

ZILELE NU SE

7 lanuarie (Sf. loan). 29 lunie (Sf. Petru Pavel).

25 Martie (Buna.Vestire). 8 Septembrie (Nast. Maid!
Cele zile de Pasti. Domn. Sf. Maria Mica).
13 Domnului). 14 Septembrie (Ziva Crud!).
21 (Sf. Const. Elena). 8 Noemb. (Sf. Mih.
23 24 Main (Rusaliile). 6 Decembrie (Sf. Nicolae).

www.dacoromanica.ro
 ANUARIE
SF. V. 16
2 17 DUMINIC
3 18
4 19
5 20 Miercuri
BOTEZUL M. 6 21
SF. BOTEZ. 7 22
8 23
9 24 D. NAT. a UN.
DUMINIC 25 Luni
26
12 27 Miercuri
13 28 Jo!
14 29
15 30 S. SF. V. GR.
31

www.dacoromanica.ro
 1 15 Luni
DOMN. M. 2 16 Marti
3 17
4 18
Vinerl 5 19
6 20
7 21
8 22
9 23
Miercurt 10 24
11 25
12 26
13 27
14 28

11

www.dacoromanica.ro
 TIE
1 16
2 17 Miercuri
3 18
Joi 4 19
Vineri 5 20
6 21
DUMINIC 7 22 Luni
8 23 Marti
9 24
10 25 J. BUNA VESTIRE
11 26
12 27
13 28 D. DUM. FLORIILOR
14 29
Luni 15 30
31

12

www.dacoromanica.ro
 APRILIE
1 16
2 17
3 18
SF. D. 4 19
SF. PASTI L. 5 20 Marti
SF. PASTI M. 6 21 Miercuri
Miercur 7 22
8 23 V. GFIEORGHE
9 24
10 25 DUMINIC
11 26
12 27 Marti
Marti 13 28 Miercuri
14 29
15 30

13

www.dacoromanica.ro
 MAIU
MUNCH S. 16
2 17
3 18
4 19
5 20
6 21 V. SF. &TIN ELENA
7 22
8 23 DUM. RUSALHLOR
9 24 L. SF.
SRB. NAT. a IND. L. 10 25
26
12 27
INLT. DOMN. 13 28
14 29
15 30 DUMINIC
31

14

www.dacoromanica.ro
 IUNIE
16 Miercuri
2 17
3 18
4 19
Smb 5 20
6 21
7 22
8 23
9 24 SF. ION. BOT.
10 25
26
12 27
13 28
14 29 M. SF. PETRU P.
15 30

15

www.dacoromanica.ro
 IULIE
1 16
Vineri 2 17
3 18
4 19 Luni
5 20 M. SF. PROOROC ILIE
Marti 6 Miercuri
7 22
8 23 Viner
9 24
10 25
DUMINIC 11 26
Luni 12 27 Marti
Marti 13 28 Miercuri
Miercuri 14 29
15 30

16

www.dacoromanica.ro
 AUGUST
1 16 Luni
2 17
Marti 3 18 Miercuri
Miercuri 4 19
101 5 20
SCHIMB. LA V. 6 21
7 22
DUMINICA 8 23
9 24
10 25
11 26
12 27
13 28
14 29 D. T. CAP. SF. B.
AD. M. DOMN. D. 15 30
31

2 17

www.dacoromanica.ro
 TEMBRIE
16
2 17
3 18
4 19 DUMINIC
5 20
Luni 21 Marti
Marti 7 22 Miercuri
M. M. 8 23
9 24
10 25 Sarnbt
S&mbt8 26
12 27
Luni 13 28
IN. SF. CRUCI M. 14 29 Miercuri
15 30

18

www.dacoromanica.ro
OMBR1E
1 16
2 17
3 18
4 19
5 20
6 21
7 22
8 23
9 24
10 25
11 26 M. SF. DUMITRU
12 27 Miercuri
13 28
14 29
15
31

19

www.dacoromanica.ro
 1 16 Marti
2 17
3 18
4 19 Vneri
5 20
6 21 D. INTR. IN
7 22
SF, G. L. 8
9 24 Miercuri
10 25
11 26
12 27
13 28 DUMINICA
14 29
15 30

20

www.dacoromanica.ro
DECEMBRIE
1 16
2 17
3 18
4 19
5 20
SF. L. 6 21
7 22
8 23
9 24
10 25 S. DOMN.
11 26 D. SOB. C.
DUMINIC 12 27 L. SF.
13 28
14 29
15 30
31

21

www.dacoromanica.ro
NOUILE TAXE PO$TALE
Pentru ,
Pentru Austria Pentru
CAlovacia
MAJORAREA DELA Intertorul Italia toate
celelalte
Jugoslavia
1926 Polonia
Ungar
tari

Lei B. Lei B. Lei B.

L scrisoare la 20 grame 50 10
iar de fiecare 20 grame sau fractiune in
plus 6 6
2. 0 carte . . . . 4 50 6
3. 0 carte cu 2 9 - 12
4. 0 carte . . . . 2 4 50 6
5. Imprimate de de fiecare
50 grame, 50 2 -
6. didactice literate, Cataloage
imprimate de librarie,
nale periodice, apar
in se depun la de
editori, sau
depozitari de ziare, de fiecare 50 grame
sau fractiune, 10 2 2
Pentru Wile cu care s'a
taxa acestor trimiteri se reduce la
de fiecare 50 gr. sau
tiune 1 leu.
Toate celelalte publicatiuni se
conform aliniatului 5 precedent.
7. Imprimatele relief pentru de
fiecare 1000 de gr. sau fractiune, . 50 2 2
8. de la 250 grame 10 10
de fiecare 50 grame sau fractiune in
plus, 50 2 2
9. Probele de la 100 gr 4 4
de fiecare 50 grame sau fractiune in
plus, 2 2

22

www.dacoromanica.ro
 TAXE Pentru
Austria Pentru
Pentru C..Slovacia
Interiorul Italia toate
MAJORAREA LOR DELA Jugoslavia
Polonia
IANUARIE 1926
Lei B. B. Lei B.

Taxa de recornandare peste taxele de

dela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 9 caz . 6 10 - 10
Taxa de primire la obiectele
recomandate
a) cerut in momentul depunerei - 10 - 10
b) cerut ulterior depuneret . 6 20 - 20
Taxa de . - 40
Taxa cart! de indentitate . 40 - 40
Suprataxa pentru obiectele adresate
Posterestant 5 5 5
Taxa timbrului de ce
se la scrisorile simple, recoman
date, de valoare postale
nate in localttate decat cea in
care sunt depuse 25
Taxa de plata pentru obiec
tele nefrancate complect 2 4 4
Suprataxa pentru recomandate, recu
vremente, mandate mesagerti, prezen
tate la sarbatortle
5
Toate btrourile postale de timbre sunt obgate ca sa
actualele cart! externe de 2 lei, francate
complect anume lipind pe ele langa taxa incrustata un
francomobil de 1 leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia,
Italia, Polonia, sau de 2 lei, sunt
nate pentru celelalte

23

www.dacoromanica.ro
SISTEMUL PUNCTELOR
(SISTEM NORMAL, NUMIT DIDOT).

metru 29 mm. = 2660 puncte tipografice

punct tip. = 0,376 m.
6 puncte nonpareille
7 = colonel
8 petit
9 borghis
10 ,, = garmond
12 ,, = cicero
14 ,, = mitel
16 = tertia
20 ,, = text
24 = dublu
28 dublu mite!
32 = canon mare
36 ,, = 3 cicero
40 = (missal
48 ,, = 4 (misal mare)
60 = 5 cicero (sabon)
1 metru cicero petit
4 cicero = un quadrat (48
10 kgr. litera nous 18.000 nonpareille,
12,000 petit, 10,000 8400 garmond 6300
(normala) este 622/3 puncte tip. sau
22.566 milimetri.

24

www.dacoromanica.ro
FORMATELE DE HRTIE

mai jos dirnensiunile fabricate tara :

Formatul No. = 42 X 68 centimetri.
76
84
77
80
96
Semi=cartonul se de pe formatul de 45,
cartonul (alb sau colorat) pe formatul de 50 X 60 cm.
diverse In alte mai ales in Germania, formatele
de sunt reglementate pot avea urmatoarele formate :
Formatul No. = 33 X 42 centimetri.
43
45
4 = 38 X 48
50
53
,, 56
59
64
65
n 68
78
postale au formatul 9,2 X 14,2
stabilit de Uniunea

25

www.dacoromanica.ro
LEGEA EXEMPLARELOR OBLIGATORII

Monitorul No. 205, din 10 Decemvrie 1923,

urmatoarea modificare a legei din 19 Martie 1904:
Proprietarul atelier de arte : tipografie,

litografie sau procedeu de arte grafice este obligat

din carte, brosura, revista, ziar, note muzicale,
stampe, portrete, tablouri, foae
reproducere, exemplare
tecii Academiei din Bucuresti, exemplare
Iasi, bibliotecii din
Cluj, bibliotecii Universitatii din Cernauti,
neului bibliotecii din un exemplar
fundatiunii Universitare Carol din Asocia
pentru cultura literatura poporului din
Exemplarele ce se bibliotecilor trebuie fie
complecte executate pe sau material de
calitate, ca $ cele cari se pun in sau se
predau autorilor editorilor. Nu sunt supuse indatorirei
acestei legi, imprimatele cari ban!, de valoare
toate acele de caracter oficial confidential, cari vor fi
declarate ca de respective. de
a exemplarele legale : pentru ziare, reviste
tiparituri din pentru
celelalte grafice ; etc., etc., de
de ce vor terminate. sunt indatorati a
cu aceste pachete o
in doua exemplare".

26

www.dacoromanica.ro
PARTEA

27

www.dacoromanica.ro
UN EXEMPLAR AL
TIPARITURI CORESIENE sI
PUBLICATIE CORESIANA
N.

I.

de L Nerva Hodo, pome

neste dupa Carateev Triod slavon
la Brasov de Coresi in 1578, carte foarte
rara din care se afla doua exemplare : una
in colectia profesor din Basarabia,
dela Universitatea Petersburg, altul

mnstirii din interesanta supt

multe raporturi, zidire refacuta pe vremea lu
Cantacuzino, de un negustor, dar de sigur pe
mai vechi, cu icoane din secolul al XVI.lea,
cetatea Teleajnei", cu un veac de
cel.Mare dela Munteni 1), un al treilea exemplar din
aceasta carte : el este expus pentru un moment in

micul Museu ce am injghebat acolo.

') N. Mnstirea din in ,Buletinul

documentelor Istorice 1925.

28

www.dacoromanica.ro
 Volumul, cuprins intr'o de piele
pe scanduri, e aproape complect ; lipsesc file din
caiet deci, din nenorocire titlul dela
Cum se ceteste descrierea eruditului rus,
rile sint 28 sau 27 pe fiecare Numerotarea caietelor
e intrerupta Ea este catre
Numarul paginilor e, cum s'a spus in Bibliografie", de 291.
Insemnari cu lipsesc, colo la paginile rupte
se o complectare de
tot din acest veac al : pop Bannia proprie
de Triodului".
Litera e destul de pe o groas aspra.
Dar randurile se drepte. Titluri notite se dau
rosu.
Initialele pe care le reproducem aid, in copia de
fiica mea Magdalina, feluri, absolut corespun.
zatoare cu cele din cartea precedenta a lui Cores! : de o
parte initiale dupa manuscris : un B,
un un R, un S, de alta, mai de caracter
apusean : un S, un un un M, un B.
IL
In legtura Triodului se cuprinse intregi
sau bucati numai, din a
de frumoase litere fine, de o de
ganta, acela destul de ingrijit, o
mai marunt, din 1575.
Este un fragment de dinteo Evanghelie

Ea nu de tiparitura azi
a Cores!. E de ajuns asemene cineva litera oy in cele
doua ca se convinga. Tiparul din care au

29

www.dacoromanica.ro
ramas aceste singure cunoscute acum e
frumos.
Reproduc mai jos ce se pe o fata pe alta a
fragmentului:
1.
...i
peasac
pre mar[e]...
...co urna sa...
...do mai
...ce, smea...
...sd
...despre parn[ntul]...
noas[trel
...cnadza i proroc...

2.
... cine u...
griadem
...ebe

...em tooego ne...

fata ta
blan[deta]...
...0
m...
...ene dupa m...
Forma giu[decata]" ar dovedi avem a face cu o
traducere de din
veacul al

30

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
AR TA MARIN

tot uzual, construit de e suscep

tibil de o anume tratare artistica, apoi de
arta nu poate deveni in masura in care
de a corespunde doar
opera de fie contemplata, pe practic
ca trebue tocmai nu la contemplare.
un pahar cizelat de Benvenuto Cellini sau trebue
conceput ca pretext, servind de suport
al ca placa reliefului, sau tabloului),
sau se la impresia artistica ce trebue s'o
din moment ce e sustras prin intrebuintare.
Dar in cazul furculitei de pilda, sau a autornobilului,
se admite genere limitarea contributiei artistice nurnai la
elucidarea formelor raport cu functia pe care
trebue s'o indeplineasca, cu conformatia
tectonica, - apoi cartea e pedeantregul subiect artistic,
fie se continutul cu
pe care o in executia fie .pentru
adaosul de pe care il suporta cartea, in estampe,
sau alte feluri de plane. o carte
ca opera de devine prin ei subject de
inceteaza de a mai corespunde scopului pentru
care a fost anume de a fi Poate deaceia

31

www.dacoromanica.ro
 cele mai multe artistice de mare lux se disting prin
texte submediocre.
Ceiace in vremea de azi dezorientarea in
privinta gradului de contributie artistica pe care
construirea tipografica a e exemplul de
reculegere irnpodobite pe deaintregul de
Acestea din sunt concepute ca opere
de arta, tuturor odoarelor bisericesti,
arta trebue le din uzualitatea obisnuita,
printeo distantare
obiect de cult ; ele devin prin felul executiei care
la inventivitate pentru forma amanunt. Fiecare
e din nou cum trebue indice un
sau releve inceputul unui paragraf,
in inceputurile de capitole spre frontispicii care iau
terul de ilustratiuni. Acestel executii artistice corespunde
vechi o la cetitorul de
odinioara recules, care in asupra fiecarui
verset de rugaciune, contemplarea podoabei sau
a cu sens explicativ, in obisnuit al
textului.
Cu totul se lucrurile, in executia
moderne in raportul cetitorului cu ea.
e pe deaintregul produs al industriet,
elemente sablonate mecanic, deci in tot cuprinsul
la ; caractcrul cetirei al parcurgerei repezi,
retinere artistic& ce din uniformitate, e impotriva
ce constitue stilul De aceia inters
calarea in textul modern nu poate contribui la
arta ilustratia desemnul de se
contrazice litera de caracter mecanic
natura din ilustratie e totul

32

www.dacoromanica.ro
cea care lucrarea lipsa de
unitate dintre conceptia a ilustratiei aceia a literii
sau a zatului, nu poate da natere, sunt puse la un
in carte, unei unitare opere de arts.
Deasemenea executia la
exemplar, moderne un caracter
democratic ce se resfrange asupra ei,
fundamental de cartea veche aristocratic, ca
exemplar Simulacrul ce se azi prin tirajul
limitat e o naivitate artistica la carte, atunci nu inten
fie o negustoreasca ; raritatea in
acest caz in majoreze nu face
contrarieze technicei grafice de azi, trebuind
imite aptitudini de improvizare cu spre a putea
realizeze efecte artistice sperate.
De se va modelul noul
va incepe artistic posibilitatea
tipografice actuale, vom ajunge avern nu
pentru diferite clase sociale, o carte pentru
o carte indestul de in arhitectura
nu jeneze bunul simt artistic, dar mai ales
care invite la cetit, cea ce pare
nu bibliofilia.

33

www.dacoromanica.ro
CARTEA VECHE
L BIANU.

are o in
ca cultura nearnului nostru. s'a nascut
dupa statelor noastre nationale : Tara
in sec. al XIIMea Moldova in
secolul al XIV.lea, cu intemeierea intr'insele a
de : a
mandstirilor.
la inceputul sec. al cultura
a pornit s'a desvoltat sub influenta vechea
carte din acea epoca s'a caracterizat
in care a fost prin
haina in slova slavoneasca, ea
secole mai din scrisoarea greceasca bizantina. Deaceea,
se carte veche se este
sau in slova aproape
cu totul tinere zilele noastre.
carte veche", are ea perioade de vieata,
deosebite chiar limba in care a fost :
- in XIV, XV XVI -
scrisul nostru au fost limba slavoneasca, in sec.
al incep se printre cele slavonesti
sau acte in limba limba
iea din ce in ce mult locul celd

34

www.dacoromanica.ro
slavone, in cartile cele profane in
acte. transformare s'a cu s'a
in jumatate a secolului al XVIII.lea, limba
slavoneasca la noi totul in uitare.
In a doua a al XVIII.lea, cultura
incepe se indrepteze spre apus.
indreptare s'a in a sec.
ei inflorirea culturala marea
a neamului, prin mondial, urma
pregatitoare dela 1821, 1848, 1857, 1866 1877.
Cartea din noastre, se
deosebeste deci fundamental de cea veche" : aceasta
oglindeste cultura occidentala este
cu litere latine, jar terminologia culturala este
din tezaurul cultural romanic,
deci totul, slova cirilica, $ terminologia
culturala veche slavoneasca sau greceasca.
noastre vechi" sunt documentele culturale
ale nostri, pe de secole. In ele ve vede
nu numai in ce a constat spirituala, timpul
credinta singura a mintilor, dar se
manifestari artistice de un mare istoric.cultural. Din
studierea cunoasterea acelor ajunse
la noi, adeseori, numai in fragmente sdrentuite, este
de necesitate pentru voeste o
legere limpede despre trecutul nostru.
Vechile inlocuite in sec. al XIX.lea,
de culturi, caracterizate prin literele latine, au
fost date totul cum fusese cele slavone,
aruncate ca netrebnice - in cazul mai bun - prin podurile
bisericilor sau ale de cele mai multe ori, rupte
cu pentru trebuinte casnice. Din

35

www.dacoromanica.ro
ele au devenit greu de gsit, iar unele - mai ales
manuscriptele - au pierit aproape de tot.
cari adunat par a fost Banul Mihail
Ghica pela 1830 Gheorghe Asachi. Dupa ei,
dela Blaj, pela 1840, a adunat
carti vechi limba spre a le a scoate din
ele vechile cuvinte forme gramaticale mai aproape de
nitate cele contimporane, cu de a le introduce
in limba adunate de Cipariu,
au in Biblioteca din Blaj.
Au urmat apoi D. A. Sturdza D. C.
Scheianu, au adunat toate scrise sau
ale trecutului nostru, le.au venit la
adunate de au Biblioteca Academiei
pretioase de vechi au fost
in zilele noastre cu cu neobosit
zel de preotul I. Birlea din Sighetul
Economul V. Ursacescu dela Oltenesti.Flciu, Dariu
Pop, revizor la Satu.Mare, profesorul N. dela
cari nu ne sunt cunoscuti acum.

noastre vechi, in dinainte de al

principalele aproape singurele manifestari ale
spirituale, au fost inconjurate de o de sfintenie
turea cu obiectele cultului religios.
ele au fost infrumusetate cu podoabe artistice de foarte
mare insemnatate. Punctele de plecare ale acestor podoabe,
s'au aflat la izvoarele vechii noastre culturi
religioase de carte, la la mijlocitori, Bulgari
$ dar altoite la noi, au inflorire proprie,
din alte influente venite din Apus prin
din artistice nationale

36

www.dacoromanica.ro
 infrurnusetarea manuscriptelor cu
frontispicii initiale ornate alte elemente deco
rative, precum minunatele ferecaturi in scoarte
de lemn acopererite de de argint reprezentand
scene religioase crestine o de mare
din trecutul nostru.
Tiparul a fost aclus la noi Venetia la inceputul sec.
al prin dupa ce functionase
Muntenegru, singurul tinut crestin din Peninsula
nesupus Turcilor, sub a caror
tiparul nu era ingaduit.
le tiparite la noi la inceputul sec. al XVI.lea, erau
ca manuscrisele in limba slava, care era limba oficiala a
bisericii a Statelor noastre. le noastre
timp in aceste singurele state ortodoxe,
erau impodobite cu sterna ca semn nein
al ortodoxiei Aceste au fost ele impodobite
in felul manuscriptelor cu unele chiar ilustrate
cu multe desenuri, toate lemn in textul
Prin acestea au caracter
ca manuscriptele in noastre, sau
in timp cu tiparite.
In sec. al XVII.lea, tipografia a fost la noi
dela Chiev, dela Lemberg dela Moscova.
La se la conducerea spirituale a
Rutenilor din un principe Petru
fost Domn in Tara
(1600-1602). a organizat acolo o activitate
intelectuala dinteinsa s'au adus de
Basarab (1632-1654) in :
Govora, Campulung, Dealu in ca
la Trei din de contemporanul Vasile Lupu,

37

www.dacoromanica.ro
tipografii mesteri tipografi, care au mare
de limba dintre 1640 1652, care
marea epoca a definitive a
starea de a a a statului.
Neobositul carturar, Mitropolitul Dosofteiu al
(1671-1686), spre nurneroase pentru cari
cheltuise puterile tineret lui de la Probota, nu
a mai gsit nid tipografia Varlaam dela
a fost cear in dar o
tipografie dela patriarchul Moscovei,
Numai in timpul lui Cantacuzino Brancoveanu
(1680-1714), sub conducerea marelui Stolnicul
Cantacuzino, prin munca uimitoare a georgianului
Antim Ivireanul, ajuns Mitropolit al tipo
a devenit o institupe culturala
functionand la Snagov, Buzau
de Episcopia Olteniei, s'a organizat sub condu
cerea until de episcopi de marea
tate cultural a muncitori
pentru inmultirea ei peste romanimea,
s'a organizat o tipografica, ale
s'au se gasesc in bisericile celor mai
departate sate ale tinuturilor de lege
de peste Carpati.
In a doua a sec. vieata cultu
a conducatoare de boieri de se
nase in mare parte prin grecizare, pe tipografia
de se infiintase una la Episcopia din Blab alta
la Mittopolia din la Neamtului. Din toate
au care au dorul de cetire al clerului
carturarilor satelor la venirea zorilor
culturale spre cultura

38

www.dacoromanica.ro
 a con0iintei noastre nationale, cari ne.au dat cartea

*
incercare de a vechile
a fost de 100 pag. in Sibiiu
la Gheorghe de Klosius" in 1838 titlu: despre
Transiloania oecinatele
dela la noastre de
Popp a frumoaselor Maestrii, a
Doctor, K K MontanooCameral Zlagna.
Cu zel pentru timpul lui, autorul a
vechi in toate a grupat in ordine
enumerarea descrierea in
care au fost tiparite, informatiuni despre
bogate liste de ajunse la lui.
Vasilie Popp studiul
s'a continuat de profesor,
apoi canonic marele filolog dela Blaj. Rezultatele
cu neobosita au fost
publicate la Blaj in 1858 titlul Crestomatia
sau Analecte mai noua
aprite si manuscrise, dela secolul XVI
la al XIX, cu literarie.
Cartea lui de 256 pagine, este din
extrase reprocluse cu ortografia originala din 26
din XVI XVII. Corpul este precedat
de care, pe 38 pagine, cuprinde schitare
a literature! vechi din toate Wile noastre.
descriere pe larg nezuinta de a a
tuturor din toate tipografiile sau in
s'a lucrat pentru dela 1508
la 1830, s'a publicat in fascicole dela 1898 de

39

www.dacoromanica.ro
demia cu titiu : romneascd veche
1508-1830 de Hodo$. Cartile descrise
in publicatiune au fost lirnbile
greaca, araba, georgiana. Pe descrierea
in ordine a s'au de reprodus in
facsimile unele parti din text, reprezentand forrnele
terelor tipografice, elementele decorative : frontispicii,
initiale ornate, chenare etc., etc. precum prefetele, epilog
dedicatiile, versurile de inchinare, tot ce
documentarea care inconjura textul principal
al publicatiune este in trei tomuri :
I, din 1508 -1716, II, pe cele
din 1716-1808 III, pe cele din 1809-4830. Din acest
ultim tom s'au tiparit numai fascicolele I-II pentru
1809-4817, tiparirea celor urmtoare fie
un supliment, care descrierea gasite
tiparirea unde legar fi fost
locul cronologic cuvenit.

40

www.dacoromanica.ro
UN FORD" AL TIPOGRAFIEI
S. MEHEDINTI.

saptamani de zile, in care am suit mereu

unei tipografii, s'a intamplat
Ford : Ma oie et mon oeuvre. Nu cunosc dar
mai frumos, pe care l'a putea face cuiva,
saal a ceti acea Ispravindoo te
cuprinde o parere de rau pentru toate ceasurile
perdute (incepand cu memorizate zadarnic in
dar te indata gandul ca o bine
intocmita incepe se macar de aici Pana
viata fabricelor, care in sufletul nostru idela de
munca nesanatoasa i incepe se infrumuseteze.
facut Ford in atelierele sale, nici nu poate mintea
noastra de Europeni in metode neroade de lucru.
american a transformat de organizarea
munc, in cat a schimbat nu numai felul dar
felul de a de a al lucratorilor ; -a
pana despre capital salar.
de ori intru tipografie, ma gandesc
cu o adevarata la risipa de energie, de timp de valori
care se face in fabricele de carte. lucrului,
necuratenia, chinul corecturelor rele, coperta
ar avea nevoie de o adanca prefacere,
care sa mantuiasca pe lucrator de suferinta sa scape

41

www.dacoromanica.ro
de scumpete, vulgaritate o sumedenie de alte
neajunsuri.
Cine va reformatorul
Ori cine ar fi ori de unde ar el ar fi
de oarece cartea a ajuns in zilele noastre ca
de toate zilele. nu este de indiferent felul cum
cugetul sau al altua este asezat pe Nu
spune cel care cu placere
o editie de una cu Goethe
ne arata pe Faust cuprins de o bucurie, la vederea
Nostradamus, asta nu e desarta. carte
(mai cu i se artistice)
in suflet de de personale, vine
greu mai pe un exemplar cu
pentru o se
deci de higiena sufletului nostru. De aceea, s'ar cuveni
ca cei care se bine de a
le in fata cetitorilor. Chiar Epistola
Domnulut, pe care le chimir, au alta
noirna, cum se in chipul unei
de intr'un exemplar
scoarte curate, cartea cea de
nu se cu lucrurile de In chenarul
rosu sau negru al frumos tiparite, pentru
cioban o parte din puterea care de innec,
de boale, de zile de pe ce o va purta
sine in ziva de cele cine
va voi, dar puterea unei este uneori incomensurabila.
aminte de de rnult, in copilarie.
Inteun sat la munte, murise un seminarist. L'a dus la
cartea pe piept... Nu ce fi
eu atunci despre cartea cea mare scoartele

42

www.dacoromanica.ro
E sigur primitivii acelui sat, a saruta cu
scoartele cartilor nu degeaba
cartea aceea in copilului care pe drumul
veciniciei.
*

s'au inmultit. Incep ocupe un din ce

ce mai mare viata care este este
un semn destul de sigur, pe ce cale
sufletul unui popor, cercetand doar felul
ce se in fiecare urmare, mai mult de
ori eo arunce cineva
spre fabricele de spre a le scoate din traditia
penibila, care pe care o lucreaza.
Mai ar la noi mai
prietenoase de cum sunt. Aiurea s'au asociatii care
tin seama de greFlelor de tipar...
munca ar trebui Pierderea de vreme
$ de energie pe a avut ocazie
ceva in noastre. Involuntar te :

cine va fi omul priceput care de

tate, de timp de bani, care din ei de
azi nu numai cartea, dar infrumuseteze viata celor ce
tiparesc ?
urmare e la nu numai o de
ci $ una de nu cunosc pe care
fi legat morala estetica de cum a s'o
lege omul superior ce se Ford, de ori
apropie de o tipografie, unde o
nu se poate m intreb mereu : se va
unde se va un Ford al Tipografiei
Aud in momentul de reformatorul de peste
ocean se de problema sborului peste polul nord.

43

www.dacoromanica.ro
ce a purtat spiritul nascocitor prin mai multe ramuri
ale se intoarce spre problema de
De seam& ca in toate, va lsa aid urma
sale. Dar, de a tiparului, am
fi fost mai bucurosi vedem privirile
spre fabricele de pentru a aduce o ordine
nota a deschide o nou, cum a deschis in alte
direct ale mundi moderne.
In caz, toti sunt de tipar pentru
reviste ori ziare, ce (uneori chiar
de presupune ar considera ca o
ninare a vieti, ar ajunge tipografiile
de rutina de azi, sub care
cartea, tiparul, scriitorul.

44

www.dacoromanica.ro
 TIPOGRAFIC"
E. LOVINESCU.

trece, in genere, dincolo, de

goria a sale ; ea nu se oprete, cleci,
la de de imagini, de vorbe,
la materialul sale, ci il
rete realizarea lui sub forma Fenomenul
este de o evidenta : emotia creatiunil se prelun
gete la transformarea deologice in
; actul al la in ochii scriitorului o
aproape cea a creatiunei. In orce scrtor
sta, dar, appit un tipograf, in care gestul mecanic e
insotit de o ; pasiunea lu pornete,
la inceput focul sale creatiuni dar se
pe incetul asupra elemente materiale,
prin care se transforma in forme plastice ; dragostea
pentru trece asupra minusculei litere de plumb; abstractia
se in realitatea conditiilor tehnice. A alege
formatul, caracterele tipografice, a distinge corpul" floarea"
literei metalice, a paltele, a face corecturile succe
sive din care ideea se desprinde treptat linii tot mai pure,
sunt etapele unor echivalent, pe care
scriltor le cunoate nu numai la prima sa carte, de
ceva ; repetirea nu proaspat,

45

www.dacoromanica.ro
in fata pagini, el simte aceiasi ca dinaintea
unui miracol pururi reinoit.
*
scriitorului pentru litera
din sfera interesului personal pentru a trece in sfera
absolute, astfel, satisfactia in sine. Ea nu
mai e in de proprie nu prelungeste febra
in nervurile periferice ale tehnice,
ci se in sine pentru scop ; scriitorul
nu mai vede in tipografie un mijloc de a se exprima, nu
mai vede uneori chiar un mijloc general de expresie a
omenesti, ci vede in ea o arta de
a da emotiuni numai prin ei exercitiu. Sufletul tipo
ascuns in fiecare scriitor astfel, cateodata
sa se emancipeze pentru a deveni o forta independenta
un de activitate proprie. Nu rar s'au vazut mari
scriitori tipografi : cazul lui Balzac este cunoscut.
Fenomenul este mai evident la noi, nu numai la
inceputurile noastre culturale ci intr'o epoca de
diferentiare destul de inaintata. Cei ai literaturii
Asachi in Moldova Eliade in Muntenia, pe langa
au toate ramurile intelectuale, au fost
tipografi. In acest fapt nu trebue vedem o profesie" sau
numai o necesitate a vremi, care de cultura
buiau fie practici, ci o manifestare
evidenta a ceiace am numit sufletul tipografic" care
in scriitor. Dovada nu e un fenomen cerut de
timpului, o avem in faptul se repeta sub ochii in
cazul celui multilateral al nostru, al d.lui N.
tipograf, de ar permite
rarile, s'ar repeta mai mult.

46

www.dacoromanica.ro
HRTIA DEALUNGUL

care inchipuit mijloacele

grafice de elementare ar fi fost ele - prin
care fixeze gandirea, ei au avut dorinta
s'o pastreze, s'o imprime mai durabil $ s'o
urmasilor Cu mult de inventiunea
ei s'au servit pentru aceasta de materialele cele mai diverse,
de insa$ elementele pe care le oferea natura. Cele mai vechi
cari se cunosc, au fost descoperite in
dela Lourdes, Mas d'Azil, Arudy ; ele epoca
renului sunt pe trupurile in lemn
ale acestui animal. Numeroase din aceste exem
au fost in pesterele dela Esplungues, Lourdes
Arudy. Aceste se socotesc a fi in perioada
pleistocena ; ele apartin epocei glyptice.
aceste gravuri, ca deaproape 10.000 ; se pare
s'au desemnele ce ele au o semnifi
catiune In caz, ele se pot considera ca un
sistem grafic curs de formatiune. din
Mexic sunt acoperiti cu desemne gravuri, din cea
antichitate. stnca
pentru a primi aceste ale unei educatiuni
artistice deja Cea mai mare parte din aceste desemne
Dupa Bulletin officiel, Paris.

47

www.dacoromanica.ro
 misterioase, au rezistat biruitoare la toate schim
vremii.
Nevoia la omul primitiv de perpetua gandirea, de
a o comunica altor oameni viitoare, se
pe suprafata globului ; la
in care pentru mai
vrerne pe ele le pe ele
sculpteaza incetare.
Peretii din Australia, de poporul cel
mai incult din ierarhia figurile mai putin
din din Africa gravate de cari
in colibe din verdeata, sunt reprezentari cliforme
ale unei obscure, rudimentare, dar existenta.
Pe o intindere de mai multe mii de leghe, se o
cantitate de sculptate in tinuturi locuite
din America
Eschibo Orenoc. in fata acestei opere
tice, te la mijloacele reduse pe care le posedau
aceia, au executat.o. Ruinele existente dela
polis, resturile marea ale pietre sunt
perite cu nenumarate in caractere cuneiforme, scriere
vechilor Persi, Assirienilor Babilonienilor,
grija de a perpetua in mod durabil, faptele mari ale
acestor popoare, cari n'aveau alte mijloace spre a le
transmite acestea. Monumentele de grandioase ale
Egiptului, piramidele, obeliscurile, mormintele de bine
conservate, mai bine de 30 de secole, pline cu inscriptii
scriere admirabil sculptate,
gravate de Egipteni de toate acestea se intind
mai departe de lantul libic, mijlocul Africei Centrale.
in mare, in ruinele dela
Ninive, uscate la soare sau in cuptoare, pe care se

48

www.dacoromanica.ro
 caractere cuneiforme sau alte semne
cu ajutorul formelor de lemn sau metal, gravate in
relief. Acest procedeu conanea el germenul artel
tipografice.
*
Aceste urme sunt formate ajutorul
mobile, ele au fost compuse liter ; altadat,
a fost in relief reprodusa in
cime, prin presiune in moale.
ins, se desprinde in relief pe obiect ;
in acest e evident, se tipar gravat
Bronzul nu servea numai pentru a se conserva decrete,
tratate alte documente in acest ; avea alte
mai putin importante. Se pare aveau
in bronz ; Muzeul din Lyon un exemplar pe
bronz din discursul pronuntat de Claudius, in 48, in
adaogirei Senat a locuitori din Galia
muntoasa. Plumbul n'a avut o intrebuintare mai veche
ca bronzul : Cine imi va da (XIX, 24), de a.mi
scrie discursurile De ce nu pot le cu un de
fier pe de plumb sau le gravez cu o pe
Beotienii au Pausanias un sul de plumb, in
care era opera lui Hsiode. ca papirusul
fie introdus Italia, vechi ca noi
transforme plumbul in foi foarte subtiri, se serveau de
aceste foi dup cum servit in urm de
Pliniu ne actele publice erau volume
de plumb. Se deasemenea, table de mai groase
din acest plumb, pe care se scria cu un de metal
ascu tit.
Cele mai vechi monumente ce se au fost
in lemn. pe o de

49

www.dacoromanica.ro
provenind din cosciugul Mycerenus, gasit in
1873, in a treia din piramidele lui Memphis care
se in Anglia, dupa cum ne spune
autorul englez care facut descrierea, de 5900 ani.
A mai azi Grecia Italia obiceiul, de a
se grava de lernn, monurnentele de oarecare
important& Catre primului noastre,
existau la Atena, in Prytania cteva resturi din tablele
de lemn, pe cari cu 400 ani Solon scrisese
Aceste table ce s'au putut
alte materiale. Aceste table, unite de
prizrne patrunghiulare de o axa, asezate
sens perpendicular unde la cea mal
miscare, codul intreg in
och spectatorilor. Un poet comic citat de Plutarc, zice
despre aceasta : Iau ca rnartor legile lui Solon acum
poporul fierbe legumele".
*
*
La Roma, de intrebuintarea coloanelor tablelor
de bronz, erau gravate pe de stejar, se
expuneau in Forum. Analele Pontifilor, in cari se scriau zi
de zi, evenimente ale anului, erau probabil
cu neagr& pe o de lemn albit
care se cherna album. de
in antichitate, ca in evul=mediu ; ele serveau pentru a se
conceptele, care se treceau apoi in forma
fie pe papirus, fie pe pergament. de ale lui
le Bel se in Biblioteca Nationala. In biserica din
Rouen, la 1722, de cor erau din ; se
pe ele cu un de Ceara era, in general verde
sau ; erau unse pe o parte,
pe Se adunau aceste
50

www.dacoromanica.ro
 pe spatele scandurilor, de *le, la
; sau libelli". Aceste erau
nite agende, un de memoriale pentru nevoile de toate zilele.
La Roma aceste tablete locul de de
ele serveau pentru intre din
sau din in timp ce papirusul se pentru
scrisori, a destinatie era mai Adeseori,
se raspundea o scrisoare pe aceleai tablete, pe fusese
ea Dipticele, erau un de in 2 foi. La Roma,
Consulii de in
functiuni, trimeteau intre alte
cele, de lucrate in cu bogate ornarhente de aur.
Acest a ajuns de costisitor, o lege a
Consulilor de a de aur diptice in filde.
Cei vechi se de un de abacus
pentru a schita figuri de sau a face calcule.
de era un de cadru lung
prin mai multe coarde paralele de bronz ; in fiecare
din aceste coarde se inira o cantitate de bile de
sau de mobile ca boabele noastre de
Se casetele momiilor, muzeul
Londra, mai multe rituale pe
pare a fi fost mai monu
mentelor caracter religios.
Pliniu ne spune, ajutorul vechi ritual scris
pe au sacrificiile, cari au condus apoi
la Romanilor. s'a intrebuintat
in imprejurari totul deosebite; pe imparatul
scrisese un jurnal exact despre toate actiunile sale,
pe se planurile de cadastru, depuse in arhi
vele imperiale ; tot astfel mai multe legi au fost publicate
sub Apollinariu tot pe

51

www.dacoromanica.ro
scris sale usoare. Intrebuintarea pieilor tabacite, se
urca la o antichitate foarte a fost raspandita
la popoarele din Asia, la Greci, Celti Romani. Se cunoaste
un Pentateuch anterior secolului al ; el este scris pe
57 piei cusute laolalta, cari un sul lung de aproape
36 metri. Intestinele de animale de asemenea s'au
tat cateodata. analele sale, povesteste ca biblio
teca din Constantinopol, incendiata sub imparatul Basilicus,
continea Iliada Odiseea lui Homer, scrise cu litere de aur
pe un de lung de 120 metri. Se cunoaste o
cu de aur pe o piele de Pana
secolului al VI.lea, s'a intrebuintat pentru
scris, scoarta interloara exterioara a chiar s'au
cu foi din aceste scoarte laolalta.
Cassiodoru Isidor de pretind semni
(carte) data latinescului
vine dela intrebuintarea aceasta, care dinteo antichi
tate Dupa frunzele de pomi au fost prima
substanta, pe care s'a scris. Se volume cu frunze
de palmier
Pe frunze de Syracusenii scriau sufragiile.
Biblioteca Nationala mai multe manuscrise pe frunze
de porn, unele sunt lustruite aurite. Din
buintarea la inceput a plantelor de ne.au venit diverse
expresiuni: folium, filura etc. S'a
pe substantele cele diverse, erau de rare
materiile la scris. Teasta testoase, pietrele
fine, a mai vorbi de de dupa cele spuse de
greci, au servit pentru a se scrie pe ele in timpurile vechi.
*

ca Olandezil sa fi pus pe Ceylan,

locuitorii scriau pe foi de Knox, in sa asupra

52

www.dacoromanica.ro
Ceylanului, manuscrisul este
pe folle palmier din Malabar. Manuscrisul a
fost trimes la Oxford din fortul Gheorghe.
mai Herman despre o alt
de palmier din aceleasi care are foi imense ;
aceste foi sunt largi de picioare. Locuitorii,
ce ridicau dedeasupra a suprafetii exterioare,
scriau intre indolturile acestor
din Maleze scriau deasemenea pe
frunzele arbore numit macaroqun, de 3
de o jumtate picior.
In diferite tinuturi din Orientale, de macia
sau banan, serveau la scris ca natiunile comerciante
Europa, le fi intrebuintarea Din substanta
interioar a frunzelor unor plante arbori din
rica, se extrage o materie membranoasa
ca unui ou, pe care se scrie acceptabil. Ray, in
sa asupra plantelor, aceste face
sale. Se spune fac din scoarta arbore,
pe care ei il numesc de una
cealalt alb& destinate pentru scris au
diferite ; ele sunt fabricate in mod ordinar. Ei
indoiesc folle in in de evantaliu. pe
dou pe aceste cu o de gras.
Cu toate pergamentul este posterior este
necesar a vorbi de el chiar de acum, din cauza
sale animale. Toate celelalte intrebuintate la
carea apartin vegetal. Pergaz
mentul un rol important ca materie de scris, in
intrebuintarea sa s'a dovedit inc din
spune pergamentul a fost la
sub domnia Eumen al rege al care

53

www.dacoromanica.ro
a murit 241 ani inaintea Christos. Pergamentul
n'a fost desigur la Pergam ; acolo i s'au adus
de fabricatiunea lui,
acest produs a luat dead numele acestui : Charta
Pergami, membrana pergamena, sau mai simplu, pergamenum.
Frau 3 feluri de : alb, galben purpuriu. Diodor
din Sicilia Herodot pomenesc despre acele piei de berbece,
tap, vitel, de culoare galbena, purpurie sau alba, pe
cari se scria cu trestii litere de aur sau de argint. Se
gasesc azi carti intregi mai ales de biseric,
in intregime purpur.
al VII.Iea, pergamentul servea pentru
de Egipt pentru diplome. In Anglia Germania,
nu se de Egipt ; acolo nu se
pergamentul. Lungimea actelor provine dela
mentelor. Sunt regilor cari nu depasesc
de actele erau foarte lungi, se
prindeau mai multe de pergament se formau
numite volume sau cilindre. Evreii erau
in a buctile de pergament.
Se vede la Bruxelles, Pentateuchul, limba ebraic, scris
pe 57 cusute impreun, un sul lung de aproape
40 metri. Velinul era cel mai fin mai apreciat din
pergamente ; era facut din de de unde numele
de veln. De o mare finete, foarte de o
velinul era peste tot ; se intrebuinta de
pentru diplome hrisoave. Mai s'au imprimat
pe velin exemplare din pretioase. mai bun pergament,
mai ales, era fabricat in Orient. Dar, din secolul
al VII.lea, turburarile imperiului grec
fabricatie procurarea ajunsese mai costisitoare mai
anevoioasa. Numai cu aur puteau negustorii de pergament

54

www.dacoromanica.ro
 se aprovizioneze asemenea marfuri. In unele tinuturi
din Europa, velinul nu se de Raritatea pergamene
tului a fost cauza care a adus sine funesta
de a pergamentul intrebuintat, pentru a fi din nou
obicei nenorocit, care a facut pierdem
literare, se petrecea la Romani ; el a la
de
Se numesc manuscrisele, care au fost
de dou ori. ne gandim la frumusetea vechilor
mente, se pare arta fabricantilor de pergament de
nioara, era tot de ca aceea a succesorilor
actuali, cari n'au adus, indoialh, de perfec
tionare in intrebuintarea mijloacelor materiale, pe cari
sugerat progresul. Pergamentele frumoase se lucreaz
dupa vechile metode. Pergarnentul clestinat a fi se
din de vitel, berbece : pergamentele
din piei de magar, tap servesc la fabricarea
rilor (sitelor), tobelor, timbalelor etc. Se chiama pergament
curat, acela care este preparat piei de miel nascut mort.
Velinul se obtine din piei de vitei. Pieile destinate la
carea pergamentului sunt date pe thbacarului
care le tunde, le le le scoate parte
din ele. Ele atunci in fabricantului de
pergament, ce lena intins putere pe rame,
incepe prin a le jupul de carne a le pe
launtrice, scoate buchtelele de carne rhmase a face
se apa dupa partea opusa. Apoi,
fabricantul carbonat de calce sau de var
stins, prefacut in fin& care umiditatea,
in le netezeste pumicea. aceasta, vine
de netezire care se face deabia pieile. Daca
pergamentul este destinat a fi se alte

55

www.dacoromanica.ro
 mai delicate, de scop a face pielea neteda de
egala grosime. In 1846, francezi, Fignier
au descoperit de a fabrica un pergament
vegetal, caruia i.au dat numele de procedeu
consista a se celulosa acid azotic, pe
in o apa amoniacala. Este prima aplicare chimica a
tratamentului celulozei, care a luat in o de mare
extensiune.

Pentru a ne face o kleie de raritatea extrema a perga

mentului, raritate deja mentionata, se poate cita faptul constatat
de Timperley, care spune in anul 1120, Martin
Hugues, pe care din Saint Edmond's Burry, il
a face copia nu putuse gaseasca
in Anglia, pergamentul era
mare de trebuitoare la manuscrise, ca
Universitatea Tot pergamentul
se rezervase numai pentru intrebuintarea ei exclusiva. Nimeni
nu putea cumpere dupa ce se
narea se
printeo sentinta in 1292. Sentinta din 1292 zice :
pergamentul trebue la din Landit sau
in sala Mathurins", acolo el trebue cu
rectorului, care va percepe pentru o taxa de
16 negustorii de pergament nu vor putea
dupa ce membril vor ales tot
putea le Fabricantii de pergament formau
la Paris o corporatie Blazonul
Marilor Fabricanti de pergament din Paris :

in argint, o sabie de pergament tot

argint cu de aur". In de fabricantii destul
de numerosi, erau de pergament.

56

www.dacoromanica.ro
 In Rue des Ecrivains", devenita pentru o bucata de
vreme Rue des Parcheminiers" piata era
locul unde se desfaura comertul de pergamente, in 1292.
cativa se stabilisera intre Rue de
Rue Saint.Avoye. Aceasta strada a purtat multa vreme
numele de Petite" sau de Vieille
preuna cu acela de Blancs.Monteaux", pe care ea
pstrat.
In o alta strada Parcheminerie",
zile La Harpe, adpostia o de
gustori de pergament. Acetia erau de multa
deratie. Ei sunt cotati pentru o suma ridicata pe registrul
special 1292. Sir Henry 58 soli, 48 soli,
Henry 28 soli, impozit enorm pentru acel timp. Paul
in Histoire de reproduce blazoanele
de pergamente, din diversele orae
ale Frantei. La Alenon, ei erau uniti cu tabacarii de lux,
tabcari. din Argentan cleasemeu
cei din Bordeaux Bourges. lucru era
pentru fabricantii de pergamente din Chartres, Coutances
Crpy. din Lyon formau o corporatie
bita, la Dijon, josselin, Poiters, Vierzon, comunitatea
era reunita altor de piei.
Comunitatea fabricantilor de pergamente din Issoudun,
pe tabacarii de lux Se ca industria
pergamentului a ramas importanta acest ora.

Toate materiile vegetale pe cari cei vechi scriau, cojile

frunzele de arbor! diferiti, nu intrebuintate
forma in care natura, le Dibca scotea din
acestea, maximum de profit tot. Cu papirusul incepe
o perioada care la Papirusul

57

www.dacoromanica.ro
nu era, in realitate dinteo
dar lui la trebue ca un imens
progres. Cu ajutorul se multiplice documen
tele se se adune texte lungi $ prin
aceste avant* importanta sa este formidabila.
Papirusul este ; istoria sa a fi
Pentru a cunoate mai bine istoria papirusului, este abso
lut necesar de a cerceta scrierile vechilor autori, nu
sunt contimporani cu aceasta, foarte au
totu in epoca, in care intrebuintarea lui era
fabricarea lui era cunoscuta perfectionata. Herodot
mai ales naturalistul, Thophraste, fac despre papirus,
clare cuprinzatoare. descrierea papirusului,
cum o face : Papirusul, zice un filosof grec,
discipolul Aristotel nu crWe
cimea sa nu mai de un metru, ba
care grosimea unui purnn e de
10 crete sub dar se printeun mare
numar de Tulpina papirusului este
aproape 4 coturi. Ea o care nu
la nimic. Nu face fructe. Se
nele, in de lemne, nu numai la ars, ci pentru a face
din ele un mare de lucruri, lemnul este foarte
frumos tare. Papirusul la o de lucruri :
se construesc in barci, din esenta care se extrage,
se fac impletituri, haine, cuverturi de pat, funii
mai multe alte lucruri trebuincioase. Cea mai
din sale, este fabricarea
Se mai trage din mare profit pentru
papirusul, fiert sau
Acestea sunt papirusului acestea sunt
sale; in Syria crete in locul in care crWe

58

www.dacoromanica.ro
trestia parfumata. Acolo facut funii pentru
corabiile sale.
Se poate observa Thophraste deosebe0e biblosul
de papirus ; papirusul este planta biblosul este sau
de a acestei plante, cu care fabrics
Herodot explicatie pentru cuvntul
spune el, se pe aceste pelicule dupa ce se
scria pe pie.

papirusul in termeni aproape identici

aceia intrebuintati de Theophraste.
In papirusul de Egipt este desemnat cu numele
de Cyparus papyrus; astfel este clasat de Este
un de o planta care in apele
papirusul, unde se
in sunt foarte

Papirusul, zice Egiptului sau

chiar in apelor pe care Nilul le
revarsarea apelor sale, cu ca ele nu o
adncirne mai mare de 2 coturi".
Toate in a recunoa0e el nu putea
crete in Nil, care are o mare
Bruce, nu crede in papirusul din Egipt Nil,
cum pretind ceilalti autori ; capul tulpinei sale este prea greu
zice el tinut uniform ca valea n'ar fi
tut rezista vantului, mai ales cu o subtire,
foarte scurt cum o are el.
Curentul fluviului ar fi fost deajuns pentru aol desprinde
aol rupe. mai spune papirusul ; Bruce
loa acolo de a merge Egipt.

59

www.dacoromanica.ro
 Aceste plante se &eau in intre vechea cetate
Panas, care acela nume lacul Tiberiada, cu
lac, despre care Pliniu, care a
vazut acolo papirusul trestia mirositoare. Schimbarile,
s'au petrecut apoi in Egiptului grija locuitorilor
de a profita de ce pot cultivate, au
ca planta papirus fie mai ; dar cauze cari
nu pot fi cu caracter redus local, putut
distrugerea in intregime a papirusului.
Bruce, in sa in Siberia, spune ar fi cules
deacolo cu plante de papirus ; deasemenea,
culegea in locuri Egiptul de sus de
jos, in lacul Tzana in Godero, in Abisinia. Se
specimene de papirus de Egipt in Gradina Plantelor" unde
se
Roule, trimesul regelui Ludvic al XIV.lea pe langa
ratul in 1704, o specie de cyperus,
care o mare analogie cu papirusul ; tulpina e mai
ea
: o prisma a sunt putin
rotunjite, iar folle, se reprezinta perfect o
de sabie. El planta : Cyperus major.
In Sicilia crete o planta din papirus. nu
pomenete despre aceasta n'a fost cunoscuta de
catre 1570, epoca, in care a aparut prima din
lucrarea lu Lobel, care se ocupa cu descrierea ei. Nu trebue
a se confunda papirusul cu cyperusul de Sicilia $ este aproape
nu l'au planta care
a fost cultivata in din Pisa, deasemenea,
in de Sicilia, in Calabria Acest
numit piparo, face mai papyrus
; ele sunt prevazute la baza cu foi scurte.
Tulpina in un penaj mare, care cu o
60

www.dacoromanica.ro
 de frunze dezordine. specie de a
fost Madagascar. este cu
totul de cea din Sicilia se apropie mult de
rusul din Egipt. Ea se la 10 tulpina
sa are oarecare este de triangulara
unghiurile rotunjite. Penajul are caracteristicele
ale papirusului.
Substanta a papirusului de Madagascar este
moale, dar foarte foarte
te de ea ca de o trestie rezistenta.
merge descrescand care Ea n'are e
foarte Strabon papirusul crete deasemenea in
India. Apropierea de Madagascar ne poate face ne
la o identitate de origine. Papirusul de Madagascar, pe care
locuitorii il numesc se in mare
pe tarmurile bor.
coaja tulpinelor pentru face Ei deasemenea
pentru corabiile de ca
pentru plasele a mai socoti alte
Se pare papirusul de Sicilia, ca acela de
gascar, calitatile lui lemnoase, nu poate servi la
fabricarea din timpurile vechi, putea afla o
in confectionarea moderne. E poate
acolo o pretioasa pentru un viitor, care va cere
de din ce in ce mai considerabile.
*

Trebue consultam pe Pliniu in cartea XIII, cap. XI,

pentru a felul in care Este
singurul autor care
deele de fabricatiune a de Egipt. Thophraste,
mai era putin complet. Nu se cunosc
inceputurile acestei arte mult prea vechi. Se desparte, zice

61

www.dacoromanica.ro
Pliniu, cu ascutit, tulpina de papirus foi sau
foarte subtiri se poate de late ; cu aceste elemente se
fac folle de din sunt preferate pe
se cele ce vin treptat ordinea diviziunii.
operatie terrninata, se procedeaza in modul
Pliniu descrierea Se intind
cele mai bune pe o lungimea pe
care pot s'o ceeace trece peste
prime foi subtiri. Se o alta deasupra
in sens contrariu. Apa Nilului, cu care se umezesc, serveste
de de pentru a le uni se
deasemenea chiar Aceste foi, astfel puse
sub o din care se scot pentru a le usca
Aceste procedee sunt cele ale Egiptului. Se va veclea
Roma lena perfectionat. Dupa aceasta, se
unesc cele mai bune foi sunt intrebuintate
vine dupa aceasta apoi, treptat, celor
cele mai putine defecte se cu cele mai rele.
Nu erau mai mult de 20 in tulpina trest".
de a fi se numea in vechime ieratcd,
nu era pentru de
religie ; dar a luat in numele de
sau care numele Liviei,
August, se compunea din 2 foi.
fusese unde se
fabrica. la Roma, lui Fannius, fabricant
ai lucratori erau foarte indemanatici,
a luat stofe a intrecut
mult pe celelalte ; ea a luat numele de Veneau
in orasul SaEs,
hemoticd, emporeficd sau negustorilor; aceasta
din era cea mai cea mai Pentru

62

www.dacoromanica.ro
fabricarea se doua optimi din
tulpinei. sa expunere
date asupra formatelor, cel putin largimea;
lungimea hartlei era, : Largimea
foarte mult, are 13 degete cea mai
augusM. este
de 11 degete, acea a lui Fannius are 10 degete.
are 9 degete, cea din Sais mai putin ; deabla
la. bataia ciocanului. negustorilor nu trece
de 10 degete.
Ceiace se pretueste mai mult la o este
rezistenta, albeata lustrul. Irnparatul Claudius a scos din
primul rang care find prea nu rezista
la condeiul de trestle ; mult transparenta provoca
imbinarea caracterelor, a mai socoti efectul ca
al unui Kris care trece pe parted
a Claudius foil, care era
de un picior ; folle cele mai largi, numite
aveau cot, se recunoscu aci
venientul, din o foaie din acestea
restul de pagini a fost stricate. Pentru aceasta,
chele lui August a continuat se
pentru scrisorile particulare ; a avut
intotdeauna aceleasi ca Dar
lui Claudius a fost preferata tutulor celorlalte,
a avea defectele auguste, avea rezistenta Liviane".

expunerea prin preoase indicatii

asupra prin trece de papirus.
Se luciul prin ajutorul fildesului sau al ;
atunci caracterele se pot usor
suge mai bine cerneala, dar e mai frumoasa.

63

www.dacoromanica.ro
hartia, prima preparatie n'a fost mulata bagare de
seama, nu Acest defect se resimte la
ciocanului chiar in mirosul se resimte. sunt
pete, se vad dela prima vedere, e lucru usor. Dar
se astupa bucatele, gaurelele sau rupturile,
va suge cerneala, dar nu se observa acest lucru
momentul se scrie : acest de expedient la care se
recurge, inseamna reaua a Pentru a
aceste neajunsuri s'au introdus noi metode de
tiune. Coca de se prepara cu
in apa fierbinte, care se adauga de otet.
de al tamplarilor guma nu se
deoarece usor. Cea mai de este
acea din miez de in apa
binte strecurata. devine prin foarte
chiar mai ca de in. Pe se bate
ciocanul, se pentru a doua oar& se
la presa pentru a deveni neteda se intinde prin
de ciocan.
Aceasta este care a pastrat neal
vreme de chiar Grecilor,
Fibnius Caius. Le.am la Pomponius Secondus,
sute de August,
ale ale lui Fannius, in toate acele cari aveau
denumiri romane, erau intotdeauna cu papirusul de
Egipt, preparate lucrate din nou la Roma. Cea mai
mare a hartiilor acestea, consta in cum
erau presate.
Nu se cunosc date precise asupra timpului, cand s'a
inceput fabricatiunea cu papirus. Sunt ale oame
nilor autoritate in dovedesc de
Egipt se mult de Alexandru Mare.

64

www.dacoromanica.ro
Acea parere a lu Varron, citata de catre care punea
origina pe vremea nu poate fi
exacta. Intunericul, misterul planeaza asupra datei inventiei
de papirus. Egiptenii s'au folosit de ea, indata ce au
ieroglifele. S'au gasit in numeroase sarcofage,
in lungi de papirus, scrise peste tot. Egiptenii
lumea mare comert ; el a

luat mai mare catre Republicei romane $ a

devenit inca infloritor sub domnia lui August ; in
cum debitul era de mare
pentru natiunile s'a simtit lipsa ei la Roma,
deosebire sub domnia lui
Era de la Roma, intrebuintarea ei
devenise de imperioasa, sosind din Egipt
numai o cantitate de acest eveniment a produs
o turburare Senatul, a trebuit comic
siuni speciale cari in raport nevoile
anumite norme fiecaruia.
ne arata ceiace era comertul spune
int'unul din tratatele sale :
Ar fi mai bine ca nu mai papirus, pana
ce acesti vor fi de a
Imparatul Adrian pune printre principalele arte, se
practicau in Alexandria, aceia de a face foi de bune
de E un bogat, zice Adrian, vorbind despre
Alexandria, unde nu in unii
altii fac panza etc. Sub Antonini, acest comert a
continuat vigoare. spune o
trestie de Nil pe de Egipt. Saint ne arata
intrebuintarea acestel de Egipt era tot in secolul
al Volea in care ca mult Impozitele asupra
prea mari catre secol

65

www.dacoromanica.ro
putul celuilalt, Teodoric rege al print moderat drept
a tinut de aceste impozite.
*

toate probabilitatile inventiunea de bumbac

a scada simtitor de Egipt ; este
o chestiune foarte de a cunoaste exact in
ce timp a incetat totul fabricarea de Egipt.
epoca o autori, nu se inteleg asupra
datelor. Arta fabricami egiptiene este printre
artele, cari au disparut. Eustathius, savantul al lu
Homer, ca sigur, timpul chiar, 1170,
nu se mai intrebuinta. Parintele Mabillon,
pretinde toate acestea, intrebuintarea ei s'a prelungit
mai timp mai multe bule papale au fost scrise pe
papirus in secolul al XI.lea. Cu toate acestea, contele Maffei
sustine, cu oarecare probabilitate, de Egipt nu se
mai intrebuinta dinaintea secolului al V.lea. El nu soco
tete autentice memorle pe
El sustine toate care au fost citate de autori, sunt
pe de bumbac nu pe papirus. Se vede din
istoria de Egipt, foarte subtiri
de papirus, se unele altele, pentru a
o foi destul de mari destul
de dese pentru a primi scrierile. Trebue
azi, a disprut ? Pare mai
sitor acum, de a vorbi de forma la eel vechi.
scrisorile, decretele imperiale, de comert
erau redactate pe foi separate, manuscrisele erau la
Greci la Romani, in suluri, se numeau
volumina. Deacolo vine expresia de
pentru noastre. volumen vine dela verbul
latin volvere, manuscrisul era imprejurul

66

www.dacoromanica.ro
lui explicare, pe la fiecare
pas in diferiti autori, a desfaura, a ceti un rnanuscris.
la descoperirea tipografiei chiar vreme in
cuvantul explicit a fost intrebuintat pentru a insemna

Dupa ce cartea era cliferitele foi care o

tuiau erau lipite unele dupa altele, se fixa la foil
din urma o vargulita imprejurul volumul.
ii dadeau numele de umbilicus pentruca era
aezata in le aveau dimensiunile
cele variate. In timp ce unele aveau deabia grosimea
baghete, s'a gasit unul la Herculanum, care cuprinde
pana la o suta zece coloane de scriere un altul, a
lungime are peste 20 metri. erau in volume
lucrarile istorice in format mare. Pentru a volumele de
insectelor, se strangeau toc de sau
pergament ; cateodata, se foaie de
papirus. Sulurile, cari alcatuiau o lucrare se strangeau
toate tub facut din o materie sau
pretioasa, care se cateodata o incuietoare. Cartile
in foi, pe cari le desemnau sub numele de
nu s'au intrebuintat mai dupa volume.
Ele inca nu fiintau bibliotecile din Roma, in
rone. Forma era in acea epoca destinata exclusiv
pentru de socoteli Se intrebuinta
deosebire, papirusul sau pergamentul, pentru
erau se strangeau folle, astfel
o foile albe, se
cusau legau dinainte. Erau, in general, apistografe,
pe ambele Scrisorile erau in de
volum. Adesea, desigur, pentru a se aminti de anume
67

www.dacoromanica.ro
persoane aceluia, carua se scria, in adresa
rilor, numele multor persoane. Papirusul intrebuintat
pentru scrisori, purta, ca la noi, numele de de
scrisori scrisoarea era
se se lega cu a capete se lipeau
de cu sau cu o specie de ereta, pe
care se aplica o pecete. precautiuni erau foarte adesea
neindestulatoare pentru a impiedeca violarea corespondentei.

trecem acuma la era de a

din care se trage aceia, pe care o noi
Ordinea cronologica de a vorbi de
de bumbac, care a intre papirus
de facem un scurt istoric de China.
Se asupra acestui subiect cele pretioase indicatii
in lucrarea lui Desrnarets mai a lui
de unde se pot lua cu mult Reiese
din inventia
ca in alte numeroase descoperiri, Chinezii au intrecut cu
mult popoarele din Occident. Inteo vreme civilizatille
nu se ca Grecii
mai docurnentele pe de lemn ;
acest lemn era acel de bambu. Un istoric chinez
timpurile vechi, aceste erau legate
rile erau cu fierul rosu. citat al lui
TienoPou : in antichitate, inscriptiile se pe
bambu pe stofe de
Leon Hiang scria observatiunile sale, corecta
textele vechi, pe poem
: carte in de un picior, in
La inceputurile erei acuma 1900 ani, se poate stabili
documentele ale autorilor chinezi, inventia

68

www.dacoromanica.ro
 de China. Cu toate acest titlu de fost
contestat, marturiile cele mai sigure cele mai numeroase,
fac cinste lu de a fost inventatorul
din vegetale, pe care
toti o atribue lui Tsoikoun, s'ar fi in
China, cu mult o din sau din
de reduse cu ajutorul
pietr. Este un punct clestul de intunecat, asupra textele
chinezesti un de lucruri sunt sigure,
scrie Blanchet ; se intrebuinta anul 100 Isus
o care era un amestec de sau
Cinci ani aceea, imparatului un raport,
care indica felul de fabricare a cu resturi de
sfori de coji de pomi. Fabricantii de
din China, zice o scriere mai putin veche, pe
Loun ca pe un zeu. Pagoda sa se in templul
Shu.Feng; in fiecare an, o de oameni se
duce acolo, pentru a arde a face
toarnna, un lu Tsoikoun.
Spiritul observator metodic al chinezului, a
printre plantele vegetale, cari cresc in sa
pe acelea pot fi pentru fabricarea
Progresul pe cale a mers repede ; dar se pare
metodele vechi i.au statornicit traditia, o traditie
mare cinste azi la natiune.
*

Nu cunoastem in Franta sau trei feluri de

de China ; aceea care se la
deosebit al editiilor de lux al stampelor, o alta pentru
corecturi de transcris $ apoi crepon. Cu toate acestea,
o varietate de asemenea fiecare
cu substante deosebite. Fiecare provincie din

69

www.dacoromanica.ro
China, are sa proprie. din Se.Chuen este
cata de ; acea din este din
bambus foarte ; dela Nord din coaja interloara
a soiu de ; cea din KianguNam din
de ; in in provincia arborele
Ko-Chu substanta de fabricat. de a fabrica
diferite coji de dud, ulm, bumbac, etc. este
aproape ca pentru bambus.
Bambusul este un de trestie inauntru,
prin dar mare, tare.
Pentru unele feluri de se intrebuinteaza bambui
de 2 de grosimea unui picior. Pentru a fabrica
cu bambus, se a doua a scoartei, care este intinsa
; se pune pentru a se marina in limpede se
bate pana ce este fire apoi in pasta.
terminata, se sa se $ se pune in
Apoi odata cu forma se din cantitatea
din substanta, pentru a face o de
de marimea formei. foile sunt uscate, se lipesc
du-le cu de alaun. Se termina a-i
da aspectul, netezind-o. Se fac deasemenea in unele
provincii preparatii mai complicate de bambu. Dupa ce el
a fost faramitat redus in mid fragmente, se pune sa se
dizolve in Apoi gropi speciale, se acopere ceiace a
ramas cu ; dupa 15 se inmoaie in apa fierbinte
se macereaza in forme de cu ajutorul unui ciocan
prevazut cu o coada lunga pus in micare cu piciorul.
Formele Chinezilor sunt facute baghete subtiri de
unele altele ; aceste baghete sunt legate
cu tesute din de cal la de
degete, unele de altele. Ei fabrica astfel foarte
le dimensiuni mari, ceiace le a fi foarte

70

www.dacoromanica.ro
utile. argintat al de China, se
printeun amestec de de piele de bou alaun, pe
care o in sau trei straturi succesive. Apoi pun
pe fiecare foaie un strat de talc, preparat mod
special $ apoi o pun se usuce pe'ndelete la
*

o mai mai ca
Chinezii. Cu Coreenii, in parte tributul
imparatului. rezistenta
ca geamurile. Croitorii se servesc de ea pentru
a hainele, ce o fac in prealabil mai flexibila.
seculara, zice Blanchet, propa
de cari slujesc templul
Shino-Mikoto, atribue Zeu meritul de a fi fabricat
din coaje de dud stofa yufa.
inventie avea origina trecut foarte
de istoriei. In amintirea acestei
origini divine, a shintoismul din un simbol
Se la muzeul Guimet, mai multe
mene de acestui cult alcatuite
suport, in sunt fixate foi sau de
S'au in cu aproape identice.
Se pare din Coreea, care parte pe vremea aceia
Chinei, au cea in
timp cu lrnuriri asupra fabricatiei ei. Se pare
din anii 105 Christos, au fabricarea
lipsesc indicatle asupra datei exacte numai
3 secole pot obtine preciziuni. Cea mai veche
in apartine epocei Suiko.
Cea dinaintea ei, de Doncho, nu era de
se rupea nu se dealtfel
Dar printul Shotoka (572-623) fiul Suiko, a

www.dacoromanica.ro
avut intuitia faca din coaje de dud. Arta, al
initiator a fost el, pare se fi practicat mereu deatunci.
in in anul 770, era foarte
; se azi, revine
la forma pe care mai bine de 10 secole.
Poate fi fost din coaje de de
Fusese
insectelor, galbena,
pe care o producea o specie de pin, Industria
continua la (877.884) a vazut
dusse un impozit asupra fabricantilor de tributul
era in natura. zilele
noastre un mare centru de fabricatie, era obligat de a
procura cantitati de de diferite a
enuntare pretioase indicatii asupra fabricate in
acele indepartate. Varietatile de erau deja
roase. Se distingea : mafushi de de
scoarta tulpinilor de ;
de ; hish de mitsumata ; danski, o a doua
specie de de ; Toate
aceste de calitate aveau bine
cu scrupulozitate prescrise. Coaja de dud aproape
nu se intre cele substante ale
industria recurge tot la mitsumata (Edges
cortine papyrifero) la care adaogat hoso (Brousso netica
papyrifera) (Wickstremia canascens). Toate aceste
esente de arbori, sunt speciale dau acestor
forta rezistenta prin care se &sting. dealtfel,
n'au schimbat din vechile metode de ;
cu cu ciocane de lemn, ei pasta scoarta sau
numai un al ei, curatite cu albite la soare,
apoi cenusa de grau. Pasta este pe
sau prin gradul de finete, pe
72

www.dacoromanica.ro
care trebue s'o aiba Forma pe care va lua
este intotdeauna din in foarte
subtiri, pe cari un fir de matase sau de canepa le
in paralele. Dupa acest aparat se aeaza rama
de lemn, pe care lucratorul il cu
arnestecata o decoctiune gumoasa de de
noke; acest aparat are ca formele de
*

poseda nurneroase uzine mari, in se

face sau : electricitatea,
acolo rol ca in Europa sau noua America ;
dar vecinatatea n'au adus inca niciun prejudiciu acelor
interesante ateliere, unde toti familiei,
ajutati de Poporul, care
Occidentului inventia a era poporul
In termeni se exprima A. Blanchet in
nosul sau studiu asupra la din Oriente.
Trebue pas pas demonstratia sa. epoca
este de plecare al erei definitive a in
noastre din Occident.
La inceputul secolului al
intre diferitelor din regatul
ca China dea ajutor celui mai puternic ; ea a
triumfat dar guvernatorul din Samarcanda a pricinuit
fuga Acest eveniment se petrecea in
751. Aceasta data este de o pentru istoria
Aceasta califatul
Abbasizilor, cari scaunul imperiului la Bagdad,
acolo sediul literilor. prizonierii
adui din China de catre invingatori, se un oarecare
de fabricanti de cea mai mare parte din
papetier Tsam.Yang. Acetia au $
73

www.dacoromanica.ro
au initiat in arta pe cari au devenit
fabricanti de Un din secolul XMea
origina $ istoria stralucitoare a
dela Samarcanda : Printre din Samar
canda, pe cari trebue figureaza ;
ele au sulurile de papirus egiptean pergamentul,
cari serveau la scris, sunt mai frumoase, mai
mai ware la intrebuintat. Se acolo

Sub domnia celebrului Haroun.al.Raschid, se

in Califatului. El.Fadhal guver
natorul din Khoraan din anul 794,
vizir, au sprijinit foarte mult intrebuintarea Drept
una din vechile arabe, a fost
secole mai un gest asemuitor
de al fabricantilor de francezi,
Michel Le Tellier, fcu fie until din formate cu
numele de Tellire. Existenta este Egipt
in secolul al Deatunci papirusul nu mai e pomenit
acolo de autori. persan Nasiri Khosrau in
1635, se de a vedea la Cairo de legume,
de substante aromatice de cu
in care tot ceiace se deja sau
se face pe dealtfel, in ce fel se fabrica de
impachetat Abd.el.Cadif, medic la Bagdad : Beduinii
scormoneau necropolele pentru a scoate cordelele
acestea nu puteau
le vindeau pentru a face pentru magazinele de
*
* *
Nu s'a putut determina exact care ora din Egipt se
fabrica Poate din unde se
74

www.dacoromanica.ro
prepara papirusul, sa fi ajuns centre de fabricatie 7 In tot
cazul, marele de se gasea sigur la Cairo : una
din strazile purta numele de Strada ;
un han unde poposeau caravanele acela de Han pentru
de papetarie". Din ce substante erau facute cele
de 7 Este o chestiune care a dat la
numroase controverse care pare aproape ;
mijloacele perfectionate pe cari le poseda precizia
exactitatea permit a distruge presupunerile prea
indraznete ale ne.au transmis
Se poate afirma din capul locului, ca cari
au initiat pe arta nu s'au putut sa
coaja de dud, pentruca acest arbore nu crestea in
Arabia. Dealta parte se folosea de petecutele de in de canepa
pentru a fabrica occidentul Chine! ; pare atuncisigur ca
aceste substante au fost intrebuintate in Arabia in Egipt.
cea mai complecta, din punct de vedere a
permis sa se constate ca toate examinate erau facute
din petece, de Examenul microscopic a
dat la filamente de de matase colorata,
se broderiilor cari erau hainele
au fost macinate pentru a se fabrica
pasta. urma, toti aceia cari au vorbit pe larg
despre acest au sustinut egiptiene,
car! au urmat papirusului, erau fabricate cu bumbac.
de era de mai Au trebuit
cercetarile precise, examenele microscopice, pentru a arata
ca de bumbac nu putea fi o legenda. Este o
eroare definitiv : veche, care se trage
de azi se compunea din elemente.
vechi era deja o facuta din lipita cu amidon
de grau. Daca examenul microscopic arata cateodata

75

www.dacoromanica.ro
fire de bumbac, trebue le atribuirn stofelor din
nu bumbacului curat. pe
laturalnice arta sau secretele s'au
introdus Europa.
Almoravizii in anul 1050, regatul de Fez $
Maroc. Nu se cunoaste epoca, in care ei au inceput s
fabrice in noua patrie ; dar era
cunoscuta in Yemen, tara de origine. la
de au crutat fabricele de
de Almoravizi ; se socoteau 1213, 400 de
la Fez. Din Maroc a fost $
sudul de cuceritor ei. situat
aproape de Valenta, fabrica o dela
putul secolului al XII.lea.
*

Apropierea oraselor maritime de Italia,

de ce Arabii au putut de timpuriu, industria
fabricarei in Peninsula. Nu se data
la care a fost Italia ; dar se o
colectie de acte, scrise dela 1154 de Scriba,
notar la Genua. Germania pare fi inceput fabricarea
la inceputul secolului al ; Venetia
Milan ii vindea acestei Aproape in
acela timp, Elvetienii fabricau Anglia datorete
prima fabrica de John Tate, cam pe la 1490. Un
poet al il lauda priceperea sa. In Olanda
nu la inceputul secolului al
; dar timp destul de lung, care era
contribue de mutt la progresele
procurat dela natiunile straine.
Franta a fost care a rams timp
lungat ; sale se bucurau de o mare trecere

76

www.dacoromanica.ro
 In 1586 deabia, prima fabrica de a fost
in Olanda ; a rezultat din extrema
a la din pretul foarte
care trebuia La Dordrecht au fost
cele doua mod. Autorizatia a fost lui Hans van
Ailot Lupaut pentru a fabrica albe, albastre
alte Dar, daca industria papetariei a fost
in Olanda, ea a progresat in urma cu mare
Anul 1740 a vazut mai mult de 200 papetarii in activitate.
prosperitate ar fi fost procedeelor noi
tate de Olandezi, deosebire inlocuind
ciocanele, care mutt le-au tinut secrete. Se va vorbi
despre aceasta. Cu toate acestea, de Olanda
datorit in mare parte, reputatia, pe care
azi, mijloacelor de pasta. Azi
fabricatiunei hartiilor de Olanda in
parte, multe fabrici se feresc de indiscretiuni. Nu
se data la care apare din
in Franta. Paleografii, au adus in cercetarile
de Unii socotesc secolul al XI.lea, secolul
care s'a inceput a se in Franta pe de ;

dar mai sunt alti de alt prere, cari pun acest moment
in secolul al XII-lea. Un pasaj dinteo carte
1120, este asupra acestui
documentele sigure, cari determine momentul,
in care s'a inceput fabricatia in Franta. Nu se cunoaste
actul din 1189, prin care Raymond.Guillaume, episcop
de a acordat o dare dreptul de a
mai multe mori in Hrault.
asupra Papetariei din Auvergne, de Cohendy,
pentru Ambert Valeyre, Charlemolle Fork,
onoarea de a fi posedat cele spune

77

www.dacoromanica.ro
 nu exista nici o materiala despre origina acestor
prime stabilimente, dar erau in secolul trecut, documente
de o autenticitate. Ce au devenit ele? Pe
parte, o monografie locala a Grivel,
traclitie sprijinindu.se pe un manuscris vechi, care sunt
pomenite drepturile obligatiunile Livradois.
El sustine industria a fost de Cruciatii din
Auvergne, s'au intors in tara o lunga
vitate in Syria, unde fabricatiunea
la Damasc. Daca aceste afirmatiuni asupra unor lucruri
misterioase lau uneori de legenda,
este sigur, Thiers sunt socotite
cele mai vechi papetiere.
Angoulme, Grenoble, Ahrnonay au fost printre cele dint
orase papetiere. Vosges, Daup
au dintimpuri. Calitatea apelor abondenta
au fost una din cauza acestei alegeri. Se in
dictionar a foaie subtire
din tot felul de vegetale in
desemnare este exacta pentru ; este
putin exacta se considera numai la incepu
turile ei la secolului trecut ; substantele
intrebuintate erau in destul de restrans.
Petecele de fire de in bumbac, au fost singurele
intrebuintate de fabricanti de la
sau la cari datorau calitatea a
hartiilor acestor materiale alese. Materialele
de de matase faceau exceptie. Petecele de fire de
se azi, cu un pret destul de ridicat de catre
fabricele de cari le torc din nou.
Inca de demult, de la
buintau rozaturile chiar vechi, pe cari le albeau.
78

www.dacoromanica.ro
Materialele, ceva mai se clasau astfel : alba,
galbue, cenuie, sau albastrie,
bumbac alb, bumbac ,colorat, cearafuri de
de cafea, de in, ambalaje, sfori de
sfori de sobor, de albe,
vechi.

Provenienta bulendrelor influenteaza mult asupra cali

bor. Acestea din oraele fibrele
arse de prea tar!, sunt mai putin rezistente
lea adunate de la care sunt ordinare, cu aspect cenu
dar cu mai tapene. Ele sunt indeosebi intrebuin.
tate, pentru a da rezistenta.
Cand se aduc bulendrele la ele un nou
triaj apoi trec in acelora, cari le scot nasturii,
acele, agrafele le desfac
apoi cu ajutorul coase fixe inclinate, taie acele
bulendre, calitatea de 5 la 12
centimetri, pe cari le aleg o
de uzare. demult un mare de
fabricanti de supuneau aceste petece operatiuni
de inmuiare, in scopul de a le face moi a
cerea in care consta a
voca o fermentatiune, a fost
de la inceput de Olandezii, cari au preferat
macine petecul neputrezit, cu pe car!
cocit. cernutului intr'o unde
sunt puse micare brate aezate elice pe grindeiul
are ca scop de a petecele, cari in
ratul de cernut, de murdariile pe cari le aceste
ochiurile metalice, care
invelitoarea Petecele sunt cu apa

79

www.dacoromanica.ro
curgatoare, intr'un aparat scufundat in apa, aproape asen
muitor aparatelor de cernut, pe urrna se procedeaza la
latul in Aceasta opera& se la
flacara. Azi se intrebuinteaza o rotativa care cira
cula aburul. se compune din var, sau
Dozajul continutului alcalin al lichidului, cu
atenjiune a nu compromite rezistenta
tesaturilor. de doua
de masini deosebite pentru a macina petecile, dupa ce ele
au fost prealabil pregatite prin operatiile precedente:
Mori le cu ciocan cu cilindre. cu
au fost mult timp intrebuintate Franta de catre fabricantii
de facuta la se mai gsesc azi in
fabricele mici din Auvergne.

In 1861, Statul pretindea ca sa fie fabricata

macinate cu ajutorul moarei cu ciocane. Olandezil
sunt aceia cari au inventat cilindre, cari au
un mare renume o prosperitate industriei
bor. Aceasta inventie s'a tinut mult tirnp secret deabia
1718 se o descriptiune
cane stint alcatuite din doua elemente esentiale: 1) sau
recipientul in forma. de in care bat dela patru pana
la ciocane: 2) maiurile, un fel de ciocane de lemn
armate la extremitatea cu de fier, lovesc in
petecele tocate pe fundul el din arman
turi de fier in unghiuri ascutite: partea aceasta inferioara a
piuei se Maiurile sunt prevazute cu o
coada de lemn lunga cam de 2 metri, bine articulata
la a parte a sale. Extremitatea cozii
asezate in grupuri pe in mai multe
toare, vine atingere cu un grindeiu, ce poart de

80

www.dacoromanica.ro
diferite grosimi. grindeiul se pune
in maiurile, cari lovesc neintrerupt unul
altul platina. Ciocanele bat cum ar bate un
armat intr'o cu funclul el armat. De0ratul,
petecelor nu s'ar putea face materia ar
pe in Trebue se
pe sub fiecare ciocan, a greutate
dupa la care se Circulatia constanta
a apei curgatoare inlesne0e deplasarea neintrerupta
a acela la micorarea ei. Apa se
la spalatul pasta; ea curge
mereu din prisosul ei, cu ea
pe cari le scoate din petece, bataia
a s'a destramatul, lucru pe
fac cam 12 ceasuri de ciocanele din de
se supune la o 24
suri; sub ciocanelor, a capete sunt
mod diferit, pasta se alege devine o Se
de rafinat. Termenul de
se intrebuinta grindeiul care
ducea ciocanelor era in totdeauna pus
de o hidraulica. Se in general numele de
expresie zilele noastre, pentru toate
sau recipientele in care se face preparatia de
*

cu cilindre de Olandezi,
s'a mai spus, la inceputul al XVIII.lea, au
pe cele cu ciocane; ele sunt din cilindre
metal, armate cu dinti de ce trec fata
unei orizontale, deasemenea cu o
ascutita. Invartirea trage dupa sine petecile intre aceste
suprafete armate, o

81

www.dacoromanica.ro
tramare le cu cilindre inlocuesc
astfel munca, prin bataia ciocanelor, prin actiunea
a cilindrelor.
A fost un mare progres o economie de tiny
ca 8 sau 10 ore, se poate o
cantitate mare de petece, ar cere 24 sau 30 ore cu
ciocanele. Acest a fost una din cauzele, cari au
facut renumele de Olanda. In vechea fabricatie, nu
se intrebuinta petice albe,
cunoscuta; in pasta era transformata in
a suferi vreno chimica, ceiace
albeata sa era adesea mai putin
citoare. Nici o deteriorare a fibrelor nu era de temut
rezistenta acestor se pastelor
in starea Din se facea o
pulare a aceea a a intinderei pastei:
consta in a pasta sub actiunea moale a
canelor; nu se practica acest lucru in momentul
la necesare pentru alimentarea hardaelor
din care lucratorul scoate substanta pentru confection
narea foilor de Toate operatiile de preparare ale
terminate, faza transformarei,
aceia in care se preface in foi prin
sive de lucratori, conlucreaza la
carea la sau de

Pentru a fabricarea de pare cu

a da despre aparatele cari se
Unelta de capetenie, care serveste la fabricarea
se este, s'ar putea pe
care se face foaia, in care pasta forma sa
Forma este din trei o

82

www.dacoromanica.ro
 de lemn, o pe
o ce se adopteaza pe rama. foarte
tare pe cadru este de o serie de traverse
paralele pe laturile ale formei, in definitiv, nite vergele.
Rama este din lenm de stejar, foarte tare foarte uscat,
ca reziste la alternativele de umiditate. Vergelele
sunt de brad subtiate, la ce in contact cu
metalica ; aceasta este din fire de foarte
apropiate unele de altele cari umplu rama : aceste

fire sunt acelea cari vargate. Vergelele

inseamna pe hartie verticale perfect distantate.
In
rama este o
runt, care tensiunei se mentine
vergelelor. Intrebuintarea primelor veline,
se lui Baskerville la Londra. In Franta,
not Mongolfier au fost cei cari au zbutit fabrice
veline. Filigramele in pasta se obtin ajutorul
de arama, ale caror contururi reproduc sau
marca. Aceste fire de lucrate, se pe
firele metalice cari fac liniile pe
in locul pe care trebue filigrama. Subtierea
de desenul firelor de arama, il face
prin transperanta. A parte a formel este
o de stejar, care acoperea cadrul formei, invelind
complect retine pasta din
apa se scurge prin grosi.
mea paste obtinute determina grosimea foaiei
de in care se pasta, este de lemn
cercuri de fier, un diametru de un 1.50 m. o
de 0.75 m. In acest se pasta
din care se Un cuptor se la

83

www.dacoromanica.ro
mitatea acelea unde sta lucratorul. Pasta are
de oarecare temperatura pentru a asigura o fabric
catie buna. Dupa o potrivita, lucratorul
duce deacurmezisul, forma in
dau; este o operatie delicata care cere multa bagare de
seama o mare experienta; dupa ce a diferite
calculate, de prisosul de apa,
pasta din se scurge printre firele
metalice. de deabia din forma,
n'are consistenta; este moale foarte
trebue desprinsa mare bagare de Un lucrator,
are insarcinarea de a desprinde foala forma in timp ce
un altul, repede o a doua forma care
serveste la le pentru a
tui o foaie. Specialistul pune foaia pe o o
acopere o de de de scopul
de a o face sa din foile de apa prea abun
ce ele contin. Specialistul operatie
a constituit o alcatuita din 157 la
200 flotre, care inchid ele 156 la 198 foi de
porsa este complecta, se intre doua
de lenm. lucratori se intrunesc ca s'o
transporte sub presa coboara impreuna discul superior,
pus de un puternic de lemn, ajutorul
operatiune asemanatoare manipularei unui
Partea cea mare de absorbita de flotre este astfel
extrasa. Cand porsa este din presa, al treilea
tor din echipa serviciului desprinde bagare
de foile de dintre flotre, unde aplicat
Apoi suprapune unele pe altele. Este
un lucru destul de delicat, de n'are
sunt de temut indoiturile.

84

www.dacoromanica.ro
 In urma se procedeaza la de ridicare de
schimbare, care const in a una una a
le aeza in ordine diferita de aceia pe care o aveau. Mai
multe de acest alternand presari din ce in
ce mai energice, netezesc fac sa dispara
neregularitatile fac toate folle devina
*

Dupa aceste diverse

o buna proportie de umiditate. Numai la aer poate capete
o uscaciune completa; trebue deci supusa operatiunei de
aerisire. In spatioase foarte aerisite, unde sunt intinse
franghii, lucratorul de mijloc patru sau cinci
le aeaza pe ele. Odata uscata, ramane s'o
supunem operatiei de lipire. pasta nu contine
nici o materie gumoasa foaia nu se formeaza sau
mentine, prin singura incalcire a filamentelor textile :
este un fel de absorbanta, a card
impermeabilitate nu poate fi asigurata, fara o ultima prepara tie.
Trebue sa este vorba de executate
in forma ; de sunt de speciale,
lipite pasta. Se va vorbi mai despre acestea.
tina este aceea, care se de
Acest de natura animal& era fabricat odinioara
de catre fabricantul de care prepara la el resturile
de animale ; el obtinea cleiuri mai mult sau mai putin

solide. Muiatul se de in
care se gasea cleiul dizolvat mentinut la o temperatura
de 20 la 25 grade, azi ajutorul unei de
printeo crculatie de inteo baie speciall Anotimpul,
natura pastelor, necesita
rninarea dozei ; aceasta mare Ca
la fabricarea pastel, calitatea apelor intrebuintate,

85

www.dacoromanica.ro
 in mod simptor asupra lipirei. le calcaroase trebuesc
tratate sau acra. le de in general,
cer 20 la 30 grame de de hectolitru.
Produsele papeteriilor instalate pe cursurile de al
fund granitic nu produce elemente calcaroase, stint
intotdeauna superioare. cu lipirea
un pachet 100 la 150 foi,
in evantallu, astfel ca folle se imbibe deopo
peste tot. Apoi pune sub press, pachetele de
pentru a le scoate prisosul de ; in intinde
pe Se trece apoi la intinderea ei. Dupa scoa
terea stint supuse la
repetate, pentru a face urma din dos. Se
o serie de pachete, intre se o de lemn
in format. nu trebuesc a fi netezite, cer o
presiune mai energica. Apoi netezirea. Este o
rape care consta in a examina fiecare una
una, pe ambele pentru a se observa defectele ;
sunt, se pentruca pe e se
diferite din aceste foi, cum sunt mai
sau mai perfecte. De obiceiu numite
netezitoare, fac acest lucru. cari se observ
sunt de mai multe feluri ; ele sunt constituite din
cocoloase de pete de pete de
de sticlute, cute, sforicele,
margini rupte, margini dintate, rupturi... etc.
Triajul duce la o clasare in diferite, al
de perfecpune al foilor din care
se compun. Numai ce s'a clasare, se
la ultimele operatiuni ale numratului
rame. Vechile fixau rigurozitate
unei rame la 20 de 25 foi fiecare.

86

www.dacoromanica.ro
 Dupa cercetarea pe care am asupra
dupa vechile metode, pare logic de a descrie
fabricarea la - urmarind ordinea de a
vorbi despre diferite alte substante petecele, ce se
azi cari ar putea intra in hartiilor.
S'a vazut dela Chinezii, Coreen,
nez, au scoarta sau dela diferite
vegetate. S'a putut vedea Egiptenii, prin care s'a importat
in Europa, se serveau nurnai de petece sau resturi
de pentru confectiona nu se nimic sigur
despre altor materii. Consumarea
deauna in a nascut de teama Franta
va veni o vreme de criza. ei, precum greutatea
a dat ideea mai multor persoane, de a face noi
eforturi pentru a alte materii sau substante, cari
petecele. Nu putea preciza data primelor
de a fabrica cu alte mated! petecele.
Prima care se poseda, este o carte
la Ratisbona 1765. carte este din
probe de fabricate de bumbac, muschiu,
carpen, pai, foi de In 1784, de
l'Isle, director al din Lang le, Montargis,
publica Les Loisirs des Bords du o culegere
tatoare de pe rose ; la
mului se gasesc foi de de matase coaje de
tei. Intr'o interesanta, autorul diferite probe
doua culori, pe cari le : colorate materie.
Apoi in 1787, au fost editate la Londra volum
Les Oeuvres du Marquis de Villette", care se
foi imprimate pe de
muschiu, trestie, coaje de
cie, plop, stejar, de pir de

87

www.dacoromanica.ro
 de alun, de de alte substante.
Se pare sperantele Lorier de l'Isle, n'au avut
mari consecnte practice. Enuntarea brevetelor de
la 1860, ne o despre fabrcantilor
de a gasi alte substante, inlocuasca petecele. In 1801
Seguin, a fost care un procedeu, ce dat
sa fabrice din de toate culorle. Tot
de t zlele noastre, este care
constitue procedeulu brevetat in 1820 de catre
goyen, Budos in 1825 de catre Poleza. Pascal Bareta
asgurase in 1817, fabricatia de
Partea a rogozul, lemnul dulce, formeaza
cererlor in 1821 $ ale lu Laforest in 1824. In
anul urmator, Peremans pentru
biilor catart etc.) cu ; in
Laforest intrebuntarea urzici, hameulu,
porumbulu. In 1858 Bernardet,
de de ; an, Brard propune
fabrcarea a cartonulu lemn putrezt. in
1827 un nventator de carton din piele $
in 1829, un procedeu al lu pentru intrebuintarea
la fabrcarea $ cartonulu. In 1830, Bazy
de se a partea a
sfeclelor ; deatunc, tentatille au fost numeroase in fiecare
an se inregstra care adesea n'au fost
ronate succes. la anul 1860, brevetele cerute pentru
intrebuntarea paulu, sunt numeroase. In 1840 este Okey,
in 1843 Laroche, care prevede intrebuintarea
paiulu de orez, Gaillard la 1844, Dehaut, Dreyton
in ; apo ntroducandu.se in
se patente dela 1855 la 1862, la multi
fabrcant de pentru prepararea

88

www.dacoromanica.ro
 Printre brevetele obtinute de la 1830 pentru
tarea substante, in de lemn, trebue
: la 1834, Huart Fouju, foi de arbori,
sparanghel. La 1837, Bouchet, foi de
porumb. La 1838, Massureau de Villeneuve, papura, rogoz.
La 1841, dela fel de ierbivore.
La 1844, Larochezjoubert, plante acuatice. La 1845, Roque,
de pin. La 1845, Desetable Lemoine, dela
bere, sfecle cartofi. La 1845, Depe, sabor formium (un
fel de liliacee). La 1845, Flechey (Alger) chamerops hurnilis.
La 1847, Gros, grozama. La 1851, Lallemand, turba. La 1855
Bertoche, de La 1855, Marchizul
d'Auxi, pulpa de La 1855, Stellinguert
gentove, de castane, castane salbatice La
1855, Probst Paquier, banan. La 1856, Bandille, ramuri. La
1857, Lauras, dela fabricarea alcoolului
sorgho. La 1857, Couturier, din de stejar uscat.
La 1858, Ravaiss, tulpine de bob. La 1858, Pressoir,
tulpini de coji de tei, etc. La 1858, Robert,
de troscot, coaje
de La 1860, Mathieu Maquaire, grozama,
buruieni, trestle. La 1861,
de de vie. La 1862, Garagon,
de praz. La 1862, Ghislin, tratarea plantelor bulboase pentru
a extrage intrebuinta fibrele. cercetarilor nu s'a
in Toate aceste substante inca altele,
despre care se va vorbi mai a nu fi dal, cea
mai mare parte din ele, slabe rezultate. In
pentruca plantele intrebuintate cu ca
ele se cantitati importante,
fie abordabil produsul Lemnul era materia
ideala, in abundenta; greutatea transformarei

89

www.dacoromanica.ro
lui a ca numeroase dibuiri, se la intre
buintarea lui Lemnul palul sunt substanta
a de jurnale elementul esential al tutulor
hartiilor car! se ; sunt rare felurile cari nu le
Dela 1830, Mongolfier au proclus un procedeu
de de lemn carton, macinate. In acela an, alti doi
inventatori, scop ; dar la 1847, Voelter
primul mijloc practic de a preface lemnul
an! mai papetariile dela Souche, un
de cernut mecanic al lemnelor reduse in
prin Voelter. Dela 1850, lemnul un
din ce in ce mai mare in inovatorilor, cari
ce vor avea aceste viitorul
Sunt numeroase brevetele dela aceast
epoca se poate spune Voelter, de
pare azi, a fost punctul de plecare al
lemnului hartiilor.
Felurile de lemn la fabricarea sunt
roase. In teorie, se poate fabrica cu tot felul de lemne;
dar nu se un anume de
cari se din ;

bradul $ alte conifere; frunze,

tremurator, plopul alb, carpenul, alunul.
tele sunt formate, fi ele, din celule $ fiecare
se alcatuete dintr'o protoplasma, un leucite,
o azotat acoperita de o a doua de
celuloz. francez Payen, i se datorete
celulozei, ale sunt azi de numeroase.
plantelor, celulele sunt imbibate cu lignin,
tare, care rezistenta celulelor. In general, cu
planta cu devine mai ; pomii in
general, sunt foarte mai ales Celelalte plante

90

www.dacoromanica.ro
 unele de altele, sunt foarte variabile. este
mai ales din materiile celuloide ale fibrele
prin urzeala (tesutul), jar
celulele vasele elemente de umplutura. Tratarea
are de scop de a izola celuloza de a distruge sau de a
toate celelalte elemente, de
inconsistente. Celuloza este din punct de vedere chimic,
un hidrat de carbon Ea se sub
forma substante albe, solide placute la la
din filamente vegetale sau fire de lungirne
dupa cum sunt materlile cari o procura. Densitatea
este densitati ape!. nu se
apa, alcool, eter uleiuri. Proprietatea a celu
lozei cea mai de este acea o face
contact cu cea mai mare parte din reactive ; daca
dizolvantele metalurilor ale pot aibe vreo
asupra ei. se in reactive,
mai in licoarea Schweitzer. Este lucru uor de a
dizolva celuloza in licoare de a o alege pe urma,
ca fi suferit vreo modificare.
apartine de hidrocarbure, care mai cuprinde
dextrina, amidonul, etc.
Acidul sulfuric concentrat celuloza curata,
complect ea, o solutie aproape
lora, care evaporata, glucoza.
Amidonul in conditii, produse
Actiunea acidului nitric asupra celulozei este cu deosebire
are numeroase aplicatiuni in industrie.
la rece in acid fumegand, celuloza se transforma
de coton sau pyroxyla, element al
moderne. Pudra de coton dizolvata eter alcool, produce
collodion. Transformarea celulozei matase de a
91

www.dacoromanica.ro
fi de a produce frumoase, este una din cele
frumoase descoperiri moderne. Ea se datoreste lui
donnet, care consacrat cercetari
de activitate, de de a
ajunge s'o exploateze in mod industrial. Chardonnet spune
in comunicarea sa se pot
intrebuinta diferite celuloze pentru fabricarea
cu ca ele fie curate. Cu toate acestea, el
bumbacului pastelor usoare de lemn.
descriere a acestor procedee cunos
cute, pare Celulozele intrebuintate la fabricarea
artificiale sunt mai tratate acid nitric,
trecute in collodion.
Cu celulozele se o compoztie ce se in
de 6.5 la suta, amestec de 38 de eter 42
de alcool. Acest collodion se rezervor, sub
o presiune de mai multe atmosfere. Un de de
terminate printeun capilar, este asezat sus pe
rezervor. Un al doilea tub, care fiecare tub din
un prisos de Sub presiune,
materia din rezervor trece in fire prin orificiile
fac se in contactul
apa. Firele astfel alcatuite se pe depanatori.
*

Lemnul destinat pentru fabricarea pasta de se

mod mecanic sau ;e necesar ca
chirnice, fie precedate de a
lemnului. Se desemneaza pastele de lemn sau de paiu, sub
denumirea de pasta sau pasta ; aceasta

din din ; sulfit, sodiu, sulfat.

Pasta de lemn mecanica, este lemnul prefacut in fibre,
toate materiile sale $ greutate. Pasta

92

www.dacoromanica.ro
 nu este din ea cuprinde cea
mai mare parte din materiile incrustante de lignina, de
care n'au fost fibrele ; ea nu se poate albi. Pasta
singura, nu poate da solide. Pentru a fabrica
pasta mecanica, se tale lemnul in Se introduc
aceste in aparatul de facut fibre, un de
de care ele se zdrobesc. care se
cu foarte mare in directia
lungimei ; lemnul este astfel prefacut in fibre directia

Lemnul in fibre, are unor mid

turi, putin mai lungi ; el cade pe un clasor trece din
in cu ciuruituri diferite $ se pe
ce trece. Se trece apoi lemnul de care il
preface in proprie Se in
in turte de milimetr grosime. Pasta este
$ se sub acest ea cons
titue in chiar scheletul plantelor, sau mid.
Diferitele chimice, le vom la cari
se supun aceste substante, au de scop de a izola
loza, din plante materiile incrustate tesutul
materiile, n'au celuloza. Prepararea pentru
confectionarea pasta chimice, este aproape cu acea
pentru pasta ; se mai
jire cojirii lui. Se scot nodurile ce au fost
surcele zdrobite in mori. Aceasta este extragerea
preliminara a fibrelor. Se incepe atunci prima opera&
aceea a fie in vase rotative, in
vase fixe. In primul sistem, tot amestecul se in
tinu ; in al doilea sistem, dimpotriva, materia de
actiunea se o circulatie Azi, se
intrebuinteaza vase rotative sferice, o capacitate foarte

93

www.dacoromanica.ro
mare ; ele cuprind la 15 metri cubi. Materiile se
beau la presiuni ce atingeau 12 atmosfere; s'a vazut o
presiune de 3 kgr. era suficienta.
Durata fierberii depinde de natura a
rillor ce trebuesc extrase. Operatia in este una
din cele mai delicate are mare asupra
celulozelor. Compozitia, natura, deter
minarea de un rol important.
Aparatele de in sunt de mai multe
progresul a constrans pe fabricanti transforma de mai
multe ori materialul in 30
*

In procedeul in fierberea se face la o

temperatura mai mult sau mai putin
concentrata de ; aceasta sau transforma
in produse solubile, lignina sau prestina, in
pentru a libera fibrele de aproape perfect curate.
in cu sulfat, nu este o a proce
deului sodiu ; nu se deosebete prin preparatia
leiei. Sulfatul de sodiu care se e mai eftin
ca soda caustica. Se extragerea este
mai perfect& este mai mai flexibila,
de o in are de scop
de a extrage fibrele, de a libera curata prin
buintarea de calce ; acidului sulfuros i se
rete actiunea de dezasociere obtinuta.
este sticloasa, transpa
tare lucitoare ; are o densitate acelea a
altor Dupa scoaterea din pastele sunt trans
portate in foile pentru a le scoate toate materiile
solubile ele resturile de de care sunt imbibate.
Un sistem de lopeti materiei o de

94

www.dacoromanica.ro
 le se scurg prin retelele metalice ale
aparatului de Se in general, la o
alegere de drept scop de a diviza in mod
perfect fibrele de a dizolva cimentul, care trecut prin
le*, tot tine fibrele unite unele altele. la de scos
fibrele, deja in tratarea petecelor, se
in acest scop. Deatunci, ea a suferit numeroase.
pasta a trecut toate operatle cari au fost descrise,
se la inalbit. Paste le spalate
acelea trebuesc transformate in albe de sau
de imprimat, sunt rar a fi ; ele sunt
imbibate substante mai mult sau putin colorate, cari
le o intunecata.
Principiul de se pe actiunea
a materiilor oxidate asupra materiilor colorante. Clorul
este acela, care de cele mai multe ori se ca
agent de de decoloratiune sub forma de clorur de
calce. Se deasemenea clorul gazos, hipo
clorite permanganate de potassium sodiu.
Trebue o
o de a fost clor, trebue
de ultimele din
acest corp, de care s'ar ingalbeni
Pentru acest lucru se anticlorul (hyposulfitul
de $ se procedeaza la o
*

Toate celulozele de a fi intrebuintate sau

cute in foi, trebuesc de corpurile pe
cari le pot contine de sau necoapte
imperfect alese din fibre. Aceste corpuri straine sunt scoase
printeun dispozitiv special, iar necoapte prin
toare. Acestea sunt ultimele ale pastelor

95

www.dacoromanica.ro
de hartie.Dispozitivele sunt alcatuite din lungi culoare
de lemn sau de zid usor inclinate, in car! circula pasta
foarte apa. Fundul dispozitivului este prevazut
numeroase usor inclinate afara ; in
cavitati se aseaza corpurile grele, graunte de
resturi de metale, etc.
de sau drept, au de scop
de a alege, de a cerne prin rotatiune sau saltare pastele,
de murdarii, precum de alte
Cilindrele sunt prevazute cu gauri mici numeroase, prin
cari trece materia curatata surcelele sau necoapte,
cari au ramas in cilindru. Celuloza poate fi atunci
formata, fie dupa lipire, in foi dese pentru a fi
expediata fabricantilor de cari produc ei
celuloza. Pasta inalbita, spalata, curatita se revarsa pe masa
de fabricare a de care va fabrica, cerere,
lucrata sau foi de pasta. Lemnul destinat fabricarei
din celuloza chimica, se supune rezumat, la
preparatiile urmatoare, pentru a o pasta perfecta :
1) cojirea, netezrea 2) muiatul lese; 3)
4) alegerea fbrelor; 5) 6)
7) prefacerea dese sau fabricarea a
In acest din urma caz, se adaoga guma in pasta.
Un numar oarecare de franceze, asezate apropierea
padurilor, fabrica de pe pastele ; altele se
neaza cu lemne mai departate ; dar rezervele
nationale s'ar ispravi repede, daca s'ar recurge numai la ele.
Canada, Suedia, Norvegia, Finlanda, exporta cantitati
considerabile de paste de lemn mecanic chimic. Dupa
cum s'a mai spus, se intrebuinta dela inceputul
secolului trecut, dar nu da produse Se fac
acum paste de pai, amestecate cu pastele de lemn sau

96

www.dacoromanica.ro
cu altele, dau frumoase. Se intrebuinteaza paiele de
grau, secara, orz, ovaz, orez, porurnb. Tratarea cere
multe precautiuni a lemnului.
*

de paste de lemn, din cauza

de prime in Franta, fiecare an cincizeci
de milioane ; sunt in colonille nord.africane, Algeria
in Tunis, imense planta cu deosebire
pentru fabricarea ; alfa. Alfa sau rogozul, este
o planta erbacee, care creste in abundenta
de Nord al ; o intrebuinteaza, dupa
cum De cincizeci de Englezil
o intrebuinteaza ca materie in papetarie. Algeria
exporta fiecare an de milioane de
E cum industria din alfa, nu s'a
deja in Franta la inaltimea nationale, de
vreme Englezii, le cu alfa din
niile franceze. Aceasta este apreciata Franta.
Alfa introdusa chiar slaba proportie de
le remarcabile. Tratarea alfa, prin
zitia sa chimica, nu poate fi facuta cu birsulfit, ca lemnul;
se face soda caustica la o serie de operatii,
cari urmeaza in ordinea urmatoare : netezirea mecanica a
in lesie, alegerea
cerea in fire, inalbitul. Produsul celulozei alfei atinge 50/0.
Alfa speciale, din care se cauta
mult pentru tipariturile elegante ; ea le transmite
tatea de a absoarbe in mod remarcabil cum
ele nu se lungesc la muiat, sunt pentru tirajele in
cromolitografie. Aceste sunt foarte usoare au
ietate, chiar nesatinate. Aceste altele cari vor
urrna, sunt luate din lucrarea a

97

www.dacoromanica.ro
Montessus de Ballore, care despre Fabricarea
lozelor, altele acelea din lemn". Autorul se
ingrijorat de nimicirea repede a padurilor din Franta, din
cauza crescande a analizeaza diferitele
plante cari inlocuesc sau vor putea inlocul in viitor lemnul.

Bambu, care creste foarte repede care se

abundenta extraordinara in coloniile din Asia,
Kin Indo.China acelea ale Centrale, este o
de mare viitor. El o de
unde vom putea lua din belsug lemnul padurilor
noastre va deveni rar, lucru la care trebue ne
Celuloza de bambu poate in compozitia hartiilor de
imprimat fine sau jurnatate fine in a hartiilor de lux, ames
de de petece. subtiri de
barnbu, cojile, sunt remarcabile prin frumusetea rezistenta
Se poate bambusul este elementul esential al
fabricate in Cnepa acea care se
recolteaza in Franta, este cu deosebire proprie la fabricarea
unor Se putin fibrele sale, dar
din tors sau din vechi sau
din cablurile vechi, sfori,
dau fine, foarte rezistente.
de sunt facute cu de
Bumbacul este un arbust lemnos ale seminte sunt
acoperite cu peri, cari constitue materia textila,
bumbac ; el creste stare in America
in regiunile tropicale ale Africei. Coloniile din Sudan
Dahomey, fac interesante de cu acest arbust
pretios. Pretul al bumbacului se la
tarea sa in ; s'ar putea intrebuinta
de fire scurte, pe care torsul le la o parte. Se poate
98

www.dacoromanica.ro
spune azi intrebuintarea bumbacului care este
rabila, se margineste aproape numai la petecele uzate
de petece calitatea pastel obtinute prin tratarea
inferioara.
este o arborescenta, care in India
ajunge 4 metri Se fibrele ei
amestecate cu acelea pentru a face sad pentru
impachetat. vechi sacil vechi de iuta resturile
din tors se intrebuinteaza, in cornbinatie alte
pentru fabricarea hartiilor. a fost cunoscut intre
buintat din cea mai antichitate. Tesatura sa este
mai ca aceia a se
pentru facerea a lar de
de noua, panzele intrebuintate paiele de in,
se in se fac paste albe foarte
tente. Descrierea a plantel papirus, din care Egip
faceau de diferite culori care a fost ruda straveche
a de azi, s'a Mcut in a acestui
S'au de papirus in coloniile franceze
occidentale din Africa. Actualmente, lipsa de brate
este un obstacol la exploatarea
Celuloza de papirus a fost foarte putin
acum ; se cu toate acestea, produsul practic este
aproape 35%. Fibrele sunt fine regulate tratarea
este Trebue consideram papirusul ca o
de viitor pentru papetarie, problema
transportului se va din
nu s'a introdus in Europa,
secolului al XVIII.lea. Este o cu frunze tari,
de sabie, care se Franta ca planta de agrement.
Fibrele sale sunt foarte rezistente. Se
in papetarie pentru de impachetat, cari se obtin

99

www.dacoromanica.ro
foarte solid. Ramia este o ca textila,
din cea veche antichitate, Orient, in
China. planta ajunge la o inaltime de metri ;
fibrele sale sunt matasoase stralucitoare de o mare
Pretul ridicat marginete intrebuintarea sa in
papetarie. In Franta se cu toate acestea,
fabricarea biletelor de banca. Odogagiul (sabor) planta
cu lunga, cu foi voluminoase, ce au ghimpi pe margini,
crete deosebire in Mexic. Fibrele
sale lungi solide servesc la fabricarea sacilor a panzelor,
se special pentru impachetarea a
burnbacului.
Se pot face din aceste rezistente, bune
speciale. Se putin Arundo,
de Manila, un fel de banan Sonde,
sunt plante putin studiate pentru fabricarea dar foarte
interesante viitor. lucru e cu eulalia tapo
neca, precum cu alte nenumarate plante, pentru
fabricarea S'a recurs tot astfel la iarba de mare,
pentru a extrage celuloza, dar rezultate.
*

de examinat ultimele operatii, la cari se supune

pasta, de a fi pe masa de fabricatie a
pentru a fi transformata in sau carton ; amestecul,
lipitul cari constitue ultima preparatie ce se
la toate celelalte, deja
Diferitele substante transformate in n'au toate
calitati. Fibrele unora sunt scurte putin rezistente
altele sunt tari sau delicate ; anume paste sunt prea
parente. Amestecul a mater, a se realiza
feluri de foarte deosebite unele de altele
proprii intrebuintarea la care sunt destinate pentru

www.dacoromanica.ro
pretul Amestecul se face de in pila
de rafinat; se procedeaza in timp la adaogarea
a materiilor de daca e nevoe a produselor
colorante.
Agitatoarele pilelor de rafinat, asigura amestecul intim
tutulor acestor materil preparatia definitiva a pastel
de Cand s'a examinat cu amanuntime,
forma, s'a vazut ca lipirea era facuta cu foaie
intr'o de animal gelatina, dupa ce foaia de
fusese in prealabil fabricata uscata. Pasta
la nu primeste felul acesta, un
strat superficial de guma. De a luat nastere
facuta incontinu la foale cu devenind
inaplicabila, s'a recurs atunci la practicarea chiar in
fabricatiei. Braconnet mal
au fost acela. cari au eel faca lipirea pastel
la inceputul secolului trecut. in
se obtine cu ajutorul tmui care de origine
compus din dizolvata carbonat de sodiu
gandu-i-se adesea sau amidon. Se mai pune apoi,
acestea, o de piatra Lipirea variaza dupa
pastelor. Anume de doze, facea parte din
secretul Englezil un oarecare de
franceze, continua cu gelatina a hartiilor
fabricate la rnasina, ele sunt destinate scrisului.
are o pe care nu poate sa dea lipirea Ea
trece atunci, dupa ce lese intre
tori cilindrii uscatori special Ingrosarea de scop, de
a da dupa cazuri la unele o oarecare ; la
allele, o greutate mai mare. Ingrosarea este cateodata
siva la unele ieftine. Ea face sa se greutatea
prin adaogarea exagerata pasta, de minerale

101

www.dacoromanica.ro
costisitoare, ceiace este in paguba scrisului a
in suluri.
Printre minereurile intrebuintate ca cele
mai intrebuintate sunt : sulfatul de bariu, kaolinul, alumina,
gipsul sau de calce. de
o mare o inftisare dar,
de colorate, in cea mai mare parte stint din
aceast kaolin, care n'are acest
venient. In sfr0t, e vorba de fabricat colorate:
se materia de a se proceda la ultima
mcinare a pastel. se culorile de
pentru un mare numr de nuante, nu adaog nimic
la soliditatea ; de Prusia, de crom,
infuzille cu lemne tinctoriale, se intrebuinteaz
a obtine alte nuante. Dup ce am exarninat dife
ritele cari servesc sau cari vor putea servi la fabri
catie, precum de preparatie pentru a le transforma
in paste dup descrierea diferitelor faze a fabricatiei la
ajungem la epoc, aceea a
din epoca in care chimia mecanica au trans
format industria papetier.
*
Inventiunea de se datoreste until francez,
dup curn tot un francez Essonnes. a fost leagnul
papetriel mecanice, dup fusese din leagnele
industriel in Franta. In 1789, vreo cincizeci de mori
la Essonnes; toat productia era absorbit de
fabricarea pentru franceze. Apro.
pierea de Paris, fcuse ca Essonnes ales de
Conventiune, pentru procurarea erau nece
sare; dar cantittile produse neindestultoare pentru
sale imense, ea trimise acolo pe Robert, lucrtor

102

www.dacoromanica.ro
inteligent, crui spirit inventiv era gata la toate
tivele, pentru a studia fabricarea la Essonnes a
ameliorrile cari erau posibile. Robert a observat
munca cari era mare,
toare complicat; el s'a convins ar
putea fi sirnplificat, manuale prin
cari de era alcatuit, splat uscat,
ar putea fi inlocuite prin mljloace mecanice.
prietarul papetriei din Essonnes, era ;

averea sa nu era mare; cu toate acestea, el puse la

zitia Robert materialul timpul Incercarea nu a
Conventiunea nu era un client prea bogat ; ea
ru putin fabricarea nu da in acel timp,
benefic prea considerabile. Aceste greutti ca
ma*ina lui Robert, care era in nu progreseze
ca constructia sa la acea epoc, in care
nica era o putin desvoltat, s se de
roase obstacole pentru punerea la punct fabricarea ei.
Trebue in pentru a aprecia
perseverenta inventatorului. La 18 1799, Robert
un brevet pentru prima de fabricat in
foi cu suprafata mare ceda acest brevet, Didot
Saint.Legr. Acesta a luat irnediat msuri ca aceast
in prin mijlocirea cumnatului
Gamble; in acea vreme, era singura care poseda
mijloacele mecanice financiare indispensabile. Afacerea
n'a de Englezii, oameni practici in
au dezvoltat.o pe socoteala Dupa multe procese,
Robert a intrat in posesiunea bunului numai in 1812
maina lui Robert, a inceput fie intrebuintat in mod
practic in Franta, in timp ce in Englitera deja
tiple

103

www.dacoromanica.ro
 Din acest moment,
pentru perfectionarea metodelor de fabricare a
continue; meritul masine de revine tot
lui Robert, initiatorul genial al procedeelor, cari au putut
face ca industria o dezvoltare pe care
progresul. S'a putut vedea la expoztia din 1900,
o reconstituire fidela a lu Robert, care este
principiul actuale.
Forma este dinteo capat,
subtul care se scoate pasta de catre o
palete, care o pe
drumul pasta se forma putin putin;
ea trecea apoi in foaie doua coma
presoare, apoi era de un sul care era o
de care se lipea in trecere. Sulul era luat
de un altul ; apoi se desprindea,
Drept pentru aduse de Robert
in Camerele au
o Robert, care
va la stingerea acestei E un
omagiu, adus de fabricantii francezi, in memoria
francez de In ce
Englezii se sileau amelioreze lui Robert, compas
nu
vetele luate de fabricanti, in scop de a proces
deele manuale prin fabricatia vor
intensitatea
*

1809, baronul Canson d'Annonay,

un procedeu pentru fabricarea In 1811 1812,
Berthe lua un brevet la Paris pentru fabricat In
1816 o menit a inlocui munca

104

www.dacoromanica.ro
rului in fabricarea era inventata de Bibille
teigne, la - Alte de sunt in
vetate in 1824, de Delcambre, din in an, de
Montgolfier Annonay; in 1825, de Durieux,
la Besanon ; in 1827, de Mairet, la Montbard (Coasta de
aur); 1829, de Favreau, Paris; in 1830, de Zuber
la Rixheim (Rinul de sus). De la
zilele noastre, s'au multe
Daca de azi in fabricile
noastre, purced toate de la lui Robert, in
esentiale, ele n'au cu ea asemuire de aspect,
au fost de pe cari
experienta progresul indeplinit. In fiecare zi, se
ivesc ameliorari. Instalatiile de uzine, unde se
diferente, cum se
petecele sau pastele de lemn, chimice sau
mecanice, intrebuintate gata preparate, sau celulozele
de lemn. Toate aceste au fost
inte. Nu de felul cum se
in pasta definitiv pentru fabricare.
Cea mai mare parte din operatiile preliminare, se fac in
etajul superior, de unde pastele se scurg in
se agitatoarele; aceste sunt asezate $
in capul pe care trebue s'o alimenteze. Din
care vine o regulatoare, care
tatea constant& a se introduce aceasta intr'un
special de unde se in pe masa de
catie. Un aparat regulator nu prin cea dea
doua, cantitatea de trebuitoare, pentru
grosimea pe care vrern s'o obtinem. Masa de fabria
este dintr'o cu
tura mai mult sau putin natura

105

www.dacoromanica.ro
pe care s'o producem ; ea se neincetat pe
nurneroase mici cilindre cari o sustin. Lungimea sa este
aproape metri dupa aceia a
Pasta foarte diluata, o coca limpede se
pe suprafata ei, impartita de tremuratura continua de
care este animata. Apa se scurge in parte prin
fibrele se incalcesc, se operatie
este activata de niste casete aspirante, asezate sub masa,
cari aspira o buna parte din apa cea Foaia de
este astfel formata ; imbibata de foarte umiditate,
are fragila, fara Ea se
in prima sa faza, aceia in care s'a din forma,
fabricata cu cu precautiuni, de catre lucratorul
insarcinat cu aceasta, care aseaza foile ce iau nastere intre
Foaia, sau mai panglica de inca
de delicata, intra intre cilindrii preset umede, care printeo
comprimare energica, o descarca de o parte din apa
pe care o contine mareste consistenta ; doua sau trei
prese umede, succesive sporesc relativa,
care va in restul drumului pe face.
drumul, trece in urma intre
sau preselor uscate ; acest moment se produce
culcarea pe continua, care o va in drumul
pana la uscarea sa absolut cornplecta. Iesirea sa
prese, se face cea din urma, presa ;
trece in acest moment intre ;
cilindrii, al trece de treizeci in cu
productiune mare, in interior prin aburi la
2 sau 3 atmosfere pentru primele, mai pentru acelea
din urma. Cand pe le-a ocolit pe
toate, este absolut
*
La multe masini, dupa trecerea sa prin
106

www.dacoromanica.ro
de uscare, circul intr'un joc de racitoare,
de a in de lustruit, format dinteun numr de
suluri, dupa de lustruire, pe care trebue s'o
obtinem. se pe fusurile cari
partea din a bobinelor, trebue fie
ca continua sau in urma. trebue
in cadre, se in lung, dupa
tului, apoi printeo
deacurmeziwl, care in foi de dimensiuni,
care se Aceste se
fac la scoaterea din sau fabricare.
de oarecum repartizarea
anumitor ale sale, dupa felurile de pe cari trebue
le pe fine dense, cer un drum
o uscare se cu mare
pentru de jurnal. Se fac mai mult de
4 metri fabricand 160 metri de pe minut
25 la 30.000 kgr. pe de fabricat
in foi, zise cu forme rotunde, se obtin din
aceste de de
dar cu o valoare mai Aceste permit a
se obtine cu filigramele in Se
acum la Thiers pentru fabricarea

este pe una sau pe

fetele, cu un strat, absolut neteda. Substanta
la uns este sulfatul de
materie este foarte alb, foarte bine dar e prea
grea; se adesea cu sulfat de calciu, de caolin
cu alte mater de compozitie, mai mult sau mai secrete.
Se cu aceste un de unsoare,

107

www.dacoromanica.ro
 cu cleiuri gelatine, caseina sau alte
substante lipesc ; arta in a combina
substantele de lip% in fel, ca stratul se
solid ca materia care acopere,
fie inglobate in dei, ceiace impiedeca cerneala se
de Operatia aceasta se face pe bobinele ce
din masina de Pe fata, culoarea
e de o egal peril
largi. Operatiunea uscarei cere de la 25 pana la 30 minute
care suspendata buzunare succesive care
se mod automat, face inconjurul vaste,
ventilata. moderne pot pe
parte, 50 kilometri de in 24 ore,
3000 kgr. de uscarea este perfecta, nu
a presa unsoarea astfel formata, pentru a avea o
perfect proprie pentru imprimare. Meto
dele de practicare, cum e vorba de a produce
un strat lustru, cu lustru, sau foarte mult lustruit.

Liniatura se face diferite feluri, ca

fire metalice incrucisate asezate pe tesutul metalic,
fie prin trecerea foilor intre cilindrele gravate, cari
sau subtiaza pasta in dreptul ; fie se vrea
aparente, a se trece bobina sau in sub
ruletele masinei de care trage in toate culorile
directiile.

Cartonul derivatele lui sunt cele mai variate;

ele sunt din foarte diferite, dupa
la care sunt destinate. Sunt de fel de cartoane,
unele destinate tiparului
venind din paste foarte fine transparente, altele solide

108

www.dacoromanica.ro
satinate sau cartoane dese provenind din paste
pentru legat Fiecare din aceste feluri este obiectul
fabricatil deosebite. Pana la anumite cartonul,
care nu e in realitate o foarte se
in maini de ale caror alcatuitoare sunt
pentru fabricatie; drum mai uscare diferita,
numr mai mare de cilindre uscatoare alte aparate de
lustruit $ netezire. Cartoanele foarte groase se fabrica
in general in foi, la forma, fie pe in forma
Cantitatea de pe care o contin, necesita
o manipulare este nevoe a fi supuse vreme
indelungata la presiuni puternice la presa hidraulica, pentru a
le aduce gradul de uscaciune necesara. Fabricarea
toanelor permite intrebuintarea materiilor
rioare, car! ar fi improprii la fabricarea vechi
imprimate, resturile dela papetarie, razaturile de
comuna de carton, paiul nealbit, sunt intrebuintate dupa
o fabricarea Se acestea
cu numeroase car! dau soliditate
greutate. Pentru cartonaje, se fac cartoane albite, adica
acoperite pe una sau pe ambele cu Acest
lucru se opereaza in fabricele de carton pe ;
de cartoanele e unsa
cilindri se aplica in mod mecanic, pe una sau pe
ambele fete ale cartonului interior. Cartoanele groase sau
acelea subtiri, trebuesc acoperite cu o alba
sau in culoare, sunt fabricate cu cu ajutorul
de lipit, fie unse cartoanele lustruite
se trateaza in mod: ele sunt uscate, in urma
potrivite lustruite de una sau mai multe prese, sub
de turtit.
*

109

www.dacoromanica.ro
 de pastele frurnoase din cari sunt
de registre, felurile de variate de de
imprimat, de la velinele de bun& calitate la
de editiuni, mai mult ca solide,
lustruite propril Ia gazetele,
etc.; toate sunt cunoscute de tipografii, le
buinteaz zilnic. Fabricarea hartiilor de fantezie, este in
mai ; e locul le consacrm
dud, pentru multiplele in carton
nage. Industria hartiilor a cartoanelor de fantezie, ia in
fiecare o desvoltare considerabila, ea uzine impor
tante, in cari se confectioneaz produsele cele mai
sante cele mai variate. lustruite in culoare,
ca aurite argintate sunt de
tezie; ele se procdee de lustruire
se supun la neteziri potrivite acestora. Se fac aurite
argintate, fie de aur sau de argint pe
un strat de de amestecata cu fie
de bronz, cu ajutorul unei site.
cari sagrinul, marochinul, *lea de
codil, primesc intipriturile dela cilindrii gravati, prin
sunt trecute. Se intrebuinteaza pentru a
da reliefuri variate, hartiilor albe
buintate pentru copertele ca pentru moan
rate sau cari imit din cari sunt unele
de Unele de fantezie, cu desernne variate
multicolore, destinate la cutiilor de lux, se
ajutorul tiparelor sau gravate ele sunt
de un efect naiv elegant. Alte trebuind a
avea acea$ destinatie, sunt irnprimate pe piatr, fie
fie o substant de fixat, bronz sau
cu in ce servesc la legat, pentru
110

www.dacoromanica.ro
coperte zise rnarmorate cari pre.
de desen colorit de numeroase, ca
piepteni, soare, de potarniche, granitul, agata etc,
datoresc nid grafic de
natura l=am ele sunt rezultatul fabricatii
nale, de secole, vopsite
Pentru a face la se intrebuinteaza
mari dreptunghiulare, potrivit formatului hartlor : pe
fata lucratorul mazga ce voim
obtine, dupa desenul cerut. Apoi mod delicat,
cu ajutorul instrumentelor, el strat superficial,
care trebue constitue plansa a Cu o
el pune contact foala de care se
imbiba la suprafata sa.
*

Materiile, cari in compozitia pastelor de

tratarea acestor paste, influenteaza asupra
in apreciabila. 1840, in care a luat
nastere cu clor, procedeelor au fost
de marl, editiile de la 1840 la 1850
pe de petece, sunt aproape toate atinse de urme
galb, ce nu sa pot din au voit
faca de o stralucitoare nu s'au
la posibile ale timpului, provocate de reactiile
chimice. de fier, ale urme au ramas, au dat
incet, dar la aceste alteratii neplacute.
intrebuintarea anticlorului, a putut in
care azi nu mai inconveniente.
numeroase au dat la asupra
soliditatii hartiilor noastre moderne, in compozitia
petecele intr'o proportie ce in ce mai
de registre frumoase de

111

www.dacoromanica.ro
 pentru scris, sunt fabricate numai din petece
sau amestec in care petecul nu este
lucru cu de editie, ca aparenta,
solide durabile. din mecanica, este
aceea care merge sigur la o distrugere
S'a din de lemn
numai nu era de acele mater intrate in
lemn sau ; fibrele sale erau murdarite de aceste
mater nu la reactia
timpului, din cauza pe care o contine. Se pare
contrariu, celulozele compect de materle ce
in lemn prin tratari intensive, celulozele curate, au
fibrele perfect in stare de a dura vreme; se pretinde
pastele chimice din lemn sau din alte vegetale, sunt tot
de solide neschimbatoare ca pastele din petece,
cari nu sunt de fapt perfecta. numai
din paste mecanice din lemn sau acelea in compozitia
lau
repede o Marginile expuse luminei,
se coloreaza cele Acesta este semnul evident al unui
de distrugere urmat la interval mai mult sau mai
putin lung, de o dezagregare a chiar de o
a bor. de jurnal cele obinuite, anume
de editie, sunt numai din
Se dau preturi pentru acele cari nu
pot avea o E altfel pentru
acelea destinate scrisului sau tipariturilor, cari prin natura
sau importanta cer garantii de conservare. Incercarile
de se fac in diferite cea mai mare parte din
aceste operatiuni, cer un deosebit, special, un
rator Sunt cu toate acestea,
foarte sumare, pe care tipografii le pot face cu
112

www.dacoromanica.ro
o oarecare a recurge la analizele complicate,
practicate de fabricanti. Prin soliditatea absoluta a
se rezistenta, pe care o opune la
rupere. S'au nascocit aparate destul de numeroase, pentru
a se face de cari au o mare
In aceste trebue se vedere directia
de astfel, in mecanice, maximum de
soliditate se obtine in sensul lungimei, minimum in acela
al Pentru a face proba de a la
rupere, e a face ghem o de de a o
desface de a reincepe de mai multe ori operatia.
cu rezistenta', fac repede in urma acestei proa
cedari. Cu mai mult, cu e mai ;

prea scoate un praf ca pulberea;

tia este prea tare se sparge ca sticla doua
sau trei operatiuni. Arderea pretioase. Cu
o confine mai e mai
cantitatea de cenuse, de materii incombustibile, pe le
cesa ars complect. prea tare
sau prea mult o cantitate mare de
In lipsa cantarelor speciale de cenuse, e posibil a
se face o apreciere, procedand prin comparatie, cu
Cum sub influenta pasta de lemn
se modifica, se prn aceasta este
e necesar, a se prezenta sa in
Pentru aceasta se poate o solutie de
de un amestec de nitric acid
sulfuric.
primul procedeu avantaje, al doilea e
mai simplu foarte usor de experimentat. e
destul a face un amestec de trei acid nitric o parte
de acid sulfuric concentrat. Intinzand o parte din

www.dacoromanica.ro
solutie pe de experimentat, se o pata
contine mecanica; coloratiunea se
proportia pasta. Se poate
prin practica, o de coloratiuni, foarte pentru
o apreciere sumara. Nevoia de a se garanta menite
la anumite lucrari documente scrise, a
conservare este a provocat de
in invecinate. dela 1884, Germania
laboratorul Charlottenburg, organizat special
pentru analiza pe cari fabricantii tipografi,
doreau le obtie. normale bune, trebue
o filigrama in numele fabricantului
mentiunea normaM, I, II, III, sau IV
categoria de Probe din aceste trebuesc
Biroului mecano.technic, care face o
; rezultatele sunt
cheltuelile, in cazul ele privesc pe
zor. Congresul Marilor Tipografi din Franta, tinut la
in 1898, s'a ocupat de chestiune
dat mare dezvoltare. El a opinat, bazat pe considerente
solide, pentru in a modelelor normale de
in pentru infiintarea unui de
oficial, unde se vor putea efectua
tele feluri de

114

www.dacoromanica.ro
 VECHEA
: C. $.

epoca de fecunda
cere la vechea traditionalista, in toate
domeniile noastre culturale. In ultimile
decenii, culturii au fost
turburate de multe ale zisilor
inovatori arta.
Incercand inspiratia care pornea dela
derea a vietii, dela patrunderea
romnesc, dela natura cu frumusetile cu
ei, dela trecutul nostru de durere $ de vitejie, ei
au cautat cu isolarea absoluta in
niul eteric al fanteziei.
Literatura, desenul, pictura, toate au fost asaltate de
mad europenr, care au socotit nu e o mai mare
pentru acesta faptul nu avem noi o
arta rafinata persistam in nostru
mostenit dela ca Mihail Eminescu,
Grigorescu etc.
Incercarile inovatorilor supt toate formele, culese la
toate colturile rafinamentului european, au
fost sugrumate de nepasarea zambitoare a unei opinii publice
care, cel mult, putea privi ca un element de distractie
nouile ale caror elemente de inspiratie erau desprinse

115

www.dacoromanica.ro
din din cuprinsul neconturat.
Arta a cum era firesc : $
viguroasa, oglindind ei viata sufletul nostru,
cu tot ce are mai caracteristic mai specific in
ei sufletul nostru, cu culoarea, cu tot timbrul
cu structura lui deosebita.
Dar s'ar paradoxal ca cineva inchipue
arta literatura neam pot avea o traditie,
aceleai domeniul
artei industriale, de expansiune
nare, in epoca cuceritoare a
Arta presupune deca o conceptie
realizare. Artistul este incapabil reproduca aceiai
lucrare in amanuntime de ori. Industria
cea mai uniforrnitate object, reconformandu.i
valoarea reprezentativa, necesitoasa.

Am insemnat lucrurile de mai sus nu ca justific

tendinta a a
de care au luat initiativa de a reda
noastre vechiul caracter de infiintarea de
tipografii unde au luat natere pentru prima
la noi in
Cercetatorul care se va ocupa va o
a din primele ei inceputuri, va
fi nevoit aeze in primul capitol cartilor,
tachygrafie", curn il dela Ohrida sau
fiul de bucovinean Preda, fiul Stoian, aezat la
1644, la care practica, cu iscusit
noscut de nimeni,
Acolo, in noastre, in singuratica a
naturii, staruitor, cu de

116

www.dacoromanica.ro
impresiune din s'au conceput elementele pri:
mitive ale noastre, nebiruite $
Gravura in lemn, xilografia, - care se pare se
preocuparea esteticianilor
grafici, a fost in tiparnitele
delicatete de amanunte, prin originala, care
ne dreptul ne aceste
epoca 1531 francezi
luxul de a publica romane ornate cu in
lemn, Decameronul Boccacio (1535:1548) apare cu opt
minunate intr'un admirabil stil francez in editura
Etienne Roffet, iar Metamorfozele lui apar in
editii, impodobite cu desenuri compozitii
diferite, dintre care ale lui de Marnef
neintrecute - cam in
terii transcriau hrisoavele domnesti
evanghelille, cu in cele
mici cu inflorituri discrete, care de$ de
multe sunt naive, originale con:
ceptie cat executie, $ cu cu ajutorul
lemn.
Tot in cuprinsul incepe - pentru prima
la noi iconografia, supt staruitoare a
imprumutand la maniera icoanelor
la care se nota
Legatul cartilor, - cu tiparul sculptura in lemn
-a fost din care a persistat dela care
ne:au adevarate podoabe, dela cei cari, retrasi din
destul se roage celui de sus
lucreze pentru artel noastre originale.
*
* *

117

www.dacoromanica.ro
 culturala in congresul de.acum dela
intre a pus in program reinfiintarea
tipografiilor nu de a face
comert, de a ajuta la desvoltarea mestesug, in
sensul veche traditii. Freste, a ramas un
simplu desderat, din cauza lipsel de a
tuti de
De idea pare a avea mult
dolui Iorga, pe care
a in noua lege
Suntem cu dragostea
cu nu vor numa simple $
pentru comertul usor niste focare
de creatiune in bun traditionalist al
noastre culturale.

118

www.dacoromanica.ro
INCEPUTURILE TIPOGRAFIEI
IN CRAIOVA
PROF. C. D. FORTUNESCU

Cum am vazut din cercetarea in prirnele doua

numere ale acestui almanah asupra Istoriei
tiparului in vechile noastre
grafii - dela cea in in
pragul veacului al - au fost intemeiate de domnitori
sau de direct, or din cu sprijinul
acestora. tiparnitele au fost instalate in oraele
de scaun la mitropo
litului or a episcopilor (R.Valcii, Buzau), sau la vreo
or al vreunui egumen
influent carturar (Snagov).
Craiova nu indeplinea din conditiunile care
favorizeze inflintarea unei acolo de secolul
anterior. Capitala era departe; Episcopul
Noului Severin avea scaunul ;
de seama, cuib de
rari, nu am avut locul de scaun al Baniei or
miei Olteniei. trecutul ei, a fost un centru
mai mult de boeri de frunte
comercial centru cultural. despre rostul Episco
piel de Craiova", ea exista numele, episcopul

119

www.dacoromanica.ro
eparhiei noastre aiurea, numai in mod
tional 1), sau pentru scurte vizite cerute de pros
fesionale, Craiova.
Pentru nevoile sufletului, aduc de
dela de celelalte tiparituri ca felurite furl -
dela Sibiu or alte centre culturale de aiurea.
Primul tipografic craiovean nu
macar de un veac, cea instala tie de acest
a pictorului Leca 2), in anul 1838.
In mica tipografie a artist intreprinzator care a
vreme de opt s'au (negresit cu litere
lice) o sama de mai ales didactice, cum cea
din Oltenia : Mozaikul", al redactor, editor
tipograf fu nostru.
losif Legatorul (care dela 1858 dupa
ce incepuse cum numele a fi legator de
de prin 1835, preface in tipografie in 1846,
instalatia lui Leca. de
pe lancu Moisi (Taubmann), sub firma
precum gsim scris in Nationalul", care
apare in 1848 in localitate, caractere semicirilice, al
doilea ziar ce iese in regiunea Tipografia aceasta

Cum a fost atunci Mitropolitul Filaret al

fu in surgun la vreme de 8 de Domni
torul Mavroghed in 1874. Sau cum, din 1847, a fost
Seminarul dela se mute la pe care
Episcopie o aduse Episcopul Calidc la sa.
Sedlul de era vechea ctitorie basarabeasca a
Sf. Dumitru, pe care Socoteanu episcopal o preface
in Episcopie, ad resedinta sa.
2) 1810-1887, fost profesor lui a studil in Italia Germ&
nia. Pentru biografia lui, vezi articolul lui N. Tincu din ,Revista

120

www.dacoromanica.ro
 a se statornic, sub firme
(Nationala", Ralian Samitca", Ralian Ignat Samitca",
etc. la cea actuala : Scrisul Romanesc") tiparind,
in cursul extrem de numeroase opere didac
literare, gazete, reviste alte publicatiuni.
Tpografia T. Macinca') a durat de la 1860 la
1864, proprietarul ceda instalatia sa Sarnitca, elintrand
ca ca la directia firme, de atunci
pela 1876 Tipografia Nationale, T. Macinca
I. Samitca". Instalatia era strada Unirei, uncle a fost
Banca acum trei ani.
Prima tip. G. I. Theodorian se
in Sept. 1871. Ea durea.za vreo ani ceva,
dupa care timp este de Macinca Samitca.
Philip Lasar se oraul nostru
din anul 1874. De prin 1880 o numele Filip
Lazar" ; in 1884 : Tipografia jar din 1893 :
Tip. & Comp.", apoi: Filip Lazar
Succesor", in din 1901 scurt : Lazar".
din 1903 tipografie s'a desfiintat.
Tipografia Benvenisti" Sandu David)
s'a instalat din anul 1876. Mai de pela 1890,
singur unul din frati, sub firma care a acum
chiar, trecuse in alte : Tipografia

David Benvenisti".
Asociatilor fiinteaza din 1885.
sunt primul tipograf din
tate N. I. Macavei negustorii Alex. Dumitrescu, D.
nescu, I. Viteleanu, cu un fost tipograf, venit din Banat, I.

1) Teodor Macinca, fost director la Comerciale din Cra.

joya, mort in 1900.

121

www.dacoromanica.ro
Teranu. Dup se retrag toti din urm,
singur cu firma Tipografia N, I. Macavei",
pe care la 1895 o N. I. & Comp.".
Fane Constantnescu s'a prin
anul 1897 a durat la moartea tipografului, care in
din - vre.o 15 an construise
de cu local in strada Golesti.
Ttpograile Sache Paviovici, apoi Ramur, s'au inte
meiat in timpurile mai apropiate de noi, dupa 1900.
Dintre acestea cea de a doua a luat o desvoltare
Astzi Scrisul Romnesc" el, Ramuri"
sunt singurele tipografice care au au
progresat, devenind institutiuni nu numai comerciale
industriale, dar in timp insemnati factor!
rei culturale cu care se poate
in vremurile de dup rsboi.

122

www.dacoromanica.ro
 COPERTE
STUDIU TIPOGRAFIC DE: VIRGIL

n dicton ne spune : face

Astazi
oma, sub impresiunea apare
forma face
La am putea spune despre exteriorul
astazi succesul
foarte mare de vestmantul in care o
tipograful. cum tocmai la noi cartea apare inca
de multe ori degradatoare pentru
continutul ; preocuparea a tipografilor
trebuie s'o formeze problema exteriorului estetic
Haina este coperta, scoarta, sau
forme ce i.se de care legatorul de In de
calitatea materialului de cartonul,
pielea, etc.), acestora sub de
deterrnina primul intregul
aspect exterior al cart. o primitiva un
tipar imposibil compromit anihilizeaza tot aspectul interesant
ce l'ar produce chiar mai excelent material.
preocupare se pare a fi obsedat pe
In suplimentul ataat la acest mic reproduc
de din lucrarile tipografilor mai de

123

www.dacoromanica.ro
ce.au trait in epoca tiparului primitiv. in acele
orientare $ cristalizare de unitar nu putea fi,
vedern, cum simtul de estetica placerea de a
menta, a impus chiar inceput o norma ce ni s'a
transmis noua, care s'a pastrat sub forma
reguli generale : dichisirea paginelor de frontispiciu cu sterna
editorului sau a tipografului lucrarea Petridivaei" impri
in oficina lu Plantin 1566), sau ilustrarea cu un cliseu
descriptiv in legatura cu continutul (a compara pagina
Teuerdank", 1519).
chestiunea materialului de este in
functiune de cheltuelile de cost prevazute, materialul
dela obicinuite acum, este
fie chiar sub diferite modalitati de fabricatiune (variantele
cartonului). Astfel chestiune secundara fata
de aceea a compozipei tiparului ingrijit.
Preocupandu.ne aceasta in primul voi aci,
cari trebue sa ne fie normele de orientare in materie
de moderna de titluri frontispicii, spre a
carplor noastre un exterior
Compozitia (zatul) unei pagini cu titlu sau frontispiciu
pretinde dela. intocrnitor de toate un bun gust
orecare de ingeniositate, ceeace, in mod regretabil,
nu tipograf. Din acest motiv, toate tipografiile
un accidentar, seama sunt
compozitiile de genul acesta. Dar vedem ce sunt in
normele la intocmirea
Pe pagina a autorul
de regula in cuvinte sale, pe care il
insoteste prin de absoluta necesitate.
se frontispiciul. Acesta trebue se in mod
normal :

124

www.dacoromanica.ro
PETRI DIVAEI
LOVA NI ENS IS,
DE GALLIAE
ANTIQVITATIBVS LIB. I.
STATVM EIVS
ROMANORVM IMPERIO
HABVIT COMPLECTENS.

R
Ex Chriftophori

CVM O.

Titlul in oficina
Plantin

www.dacoromanica.ro
 ber mu

cu titlu din Teuerdank"

(Augsburg 1519).

www.dacoromanica.ro
 a) Titlul, o intitulare, care cuvinte
rezume continutul, ceeace se poate de multe
prin subtitluri ;
b) autorului, cu eventualele titluri sau nurnirea
profesiunei, etc. ;
c) privitor la executia (cu planse, cu
ilustratii, etc.). Numirea editiei ;
d) Sterna sau tipografului, sau o
(cliseu) ;

e) Localitatea, anul firma editorului. Cele indicate

sub literile a, e se gasesc aproape &care ;
acelea de sub c in date, pe cele de sub d
sunt chestiuni de gust de ornamentatie exterioara. Textul
acestora se de care autor, zetarul nimic nu poate
acesta transforme cele
potrivita compoztie
ca aceasta va trebul
de normele de mai :

1) Recare dintr'un gen

de caracter, posibil din acele din care s'a
este de curentul
modern epoca post mestesugul
dentarului. nu se cunostea, amestecul de caracter
cu sfintenie numai
in rare cazuri sunt cari nu fie in determenul
claritatii de stil conceptie. Astfel titlul se poate inlocul
un desemnat (cliseu), aceasta mai ales la copertele
periodice. (Model 4). Se mai admite de
titlu cules din litere grade streine de caracterul
aceasta la lucrari de reclama, cum ar fi d.
e. coperta unor cataloage, prospecte, etc. Amestecul de
egiptiene cu grotesti, lapidare cu medievale germane

125

www.dacoromanica.ro
cu antiqua franceze, trebule cu tot dinadinsul inlaturat.
Titlurile se culeg de din versale, ceeace nu
ar fi culese din litere de Amestecul
versalelor nu se permite, precum nu e frumos
a amesteca in titlu versale cu cele de
2) nu prea
multe de grade.
textul este deja redus la
necesar pe tot ceeace e de insem
nu se poate afirma, sunt au
prea ca atari trebuesc culese
minuscula. Bine e important, acesta
se restul de nu trebuiesc culese
mai de grade. in de titlului,
un corp 28, am numele autorului
din corp 16 sau 18, restul din corp 14, eventual 12. Nu se
admit corpuri mai mici de 10 sau 12, in rare
d. e. la coperte mici, cu text.
3) corespundd
formatului dela paginelor din carte.
regula e destul de nu mai
necesita Primul $ ultimul de pe coperta, sau
chenarul acopere deci coloanei din carte.
dela regula mimai atunci se admite, cand formatul
arlii este extrem de redus, sau textul e pu tin.
4) Gruparea se normele bine
cunoscute,
Pentru a regula gruparea randurilor exista norme, numite
Regulile asupra randurilor" trebuiesc bine luate
in (stabilite la la rezumativa
recapitulare a acestor regule in figura ad
In majoritatea cazurilor se culeg in forma

126

www.dacoromanica.ro
 (de bloc), a prea randurile prin spa
Sunt cazuri e la locul ei forma
a fort& o prin ruperea

de grupare este aceea a

se poate
randurilor
mod grafic, cam in felul

grupurile secundare din acela$ frontispiciu,

: 1.
randurilor sau despartirea cuvintelor. Cea mai potrivita

in titlu,
cum ne
in

demonstreaza modelele din suplimentele noastre.

deplasate in diverse ale paginei, nu sunt
recomandabile la de reclama fantezie.
5) trebuesc
caz nu se vor culege prea
regulile vechi, cuvintele scurte ca de, pentru,
dela, in, etc. se separate,
din grade disproportionate de restul randurilor.
Normele de compozitie pornind dela simplificarea
zatului dela reducerea gradelor in admit culegerea
acestor cuvinte in continuitate cu randurile principale din
titlu, cum vedern modelul nostru de sub nr. 3.
Cu toate acestea poate avea aspect intercalarea
acestor mici printre randurile principale,
pot un element de nu se
din grade mai mid, corpul literei din textul
(Mod. 2).
6) Se va omite punctuaaa rndurilor din
titluri
Insui ortografia noastre admite atunci,
nu sensul textului. Daca le-am culege in titluri,
am periclita simetria dela multe de Scur
dela , ci, sedilele dela din literile versale trebuesc
negreit adaugate, n'au pe corp, acestea

127

www.dacoromanica.ro
se pot nedumeriri, sau interpretari cum
e cazul la modelul nostru de la nr. 3, unde titlul suna
astfel : 0 bisericeasca" nu 0 fata bisericeasca".
7) Prin frontspiciu
un aspect armonic.
Dupa cum am mai zis, spationarea, nu exage
rata, numai pentru ca sa formam randuri egale, cad astfel
intregul aspect sufera cuvintele par a fi intrerupte, acolo
unde spatiul alb e dominant. Prin raritura dintre cuvinte
de cuvinte, zetarul are in cheia intregului frontispi.
ciu. sau prea precar cu acesta, poate
compromita intreaga lucrare. Albitura $ dintre
nu fie mai mare floarea (desemnul) preferabil sa
fie mai 1/3 parte. Mult mai sa nu fie Intre
grupuri de albitura o zetarul in fiecare caz in
parte, ad nu prea sunt norme. nenumarate,
toate depind de bunul gust are puterea de a se
acomoda De preferat a concentra randurile in
grupuri dupa rostul ca text, a mentine alb
dominant, resfire randurile peste intreg frontispiciul.
Abuzurile se ca in exemplul nostru din fig. 2.
8) Ornamentatia se poate de
Sunt a coperta reclama chenare
Exceptand aceste cazuri speciale,
tispiciul modern aglomeratie de elemente
ornamentice. Totul redus la o mica vigneta sau marca
editorului, eventual sau chenare simple, (Mod.
2). Sau o ilustratie ce sintetizeaza continutul (Mod. 3).
nu se la cazurile
continutul reclama.
9) coloritul. In principiu un frontispiciu se
culoare, rare cazuri, titlu

128

www.dacoromanica.ro
se scot pentru o a doua culoare. In aceste cazuri se reco
a scoate chenarul cu eventuala
sau a editorului (nr. 2). Tiparul se mai
ales, frontispiciul ca exterior,
de In aceste cazuri, se recomanda tiparul in 2 sau
chiar 3 aceasta foarte mult
la noi in sunt copertele
desemnate de catre in polichromie, la
simple, lucradle tot felul de brouri
se utilizeaza zat la frontispiciu ca la coperta. Deaceea
se impune o atentiune la compozitia precum la
tiparul acestora. Trebuesc bine potrivite mai ales bine
puse, atunci se in mai multe culori.
Pentru indrumarea perfectionarea acestora nu exista
regule. Numai un atent cu practica
poate ceeace zetarul a conceput, pentru
a creia coperta, acel de al
Precum general la toate de accidenta,
are de o schad, la compozitia de frontis
picii necesita un al doilea manuscris care textul
ci formatul, caracterul ornamentele, etc.
Schita o deseneaza mod pe creionul
sau in primul formatul prin
repartizeaza apoi toate randurile de text in spatiul
acestuia, mici marcate orizontale.
desemnand litera in de acciden
trebue deseneze o fugitiva.
La unui titlu, zetarul va culege primul
partea ceeace poate
numai diferite de a plas& in spatiu.
Apoi randurile secundare, cari se acomodeaza
tocmai repartizarea din schit.

129

www.dacoromanica.ro
 fine, pentru ca un fie complect, acesta se
de multe ori o pagina de verso, pe care se
de firma tiparitorului, eventual marca
acestuia, cum in ultimul se obicinuete, in mod
irnbucurator $ la noi. nu e excesiva modeso
a de ascunde firma
minuscul de nonpereielle, la volumului.
Tipograful de pe vrernuri mai putin modest,
nu gasim vechi, cari nu se termine prin de
multurnita pentru au terrninat opera :

neoncetaM
sau cu ; carte cu
slovele lui " etc.
Pe ultima a copertelor se mai pretul
lucrdrii, eventual se transpune sau se $ ad firma
Derecomandat pentru
stemele tipografice, cari pot dichisi mod pagina
de alt text.
In caz e mai
se indicarea pe cotorul aceasta
la numele autorului la titlu, de multe
chiar numai titlul, din jos in sus, cum
bibliotecarii a mai practic pentru ce
se spre a fi mai uor de gsit. La
lat (cel putin 4 cicero) se culege titlul mod orizontal,
(de.a in partea a cotorului.
toate cele spuse ad, nu de
intreaga a cartea ca produs al unui
de poate fie fidela expresiune de bun gust
$ arta a care a

130

www.dacoromanica.ro
 FATA
ROMAN

6
BIBLIOTECA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CURS DE
RADIOFONIE
MANUAL PRACTIC
DE ING. E. PAVEL

EDITURA AUTORULUI

www.dacoromanica.ro
 PUBLICATIUNE ISTORICA

OAMPULUNG

www.dacoromanica.ro
 PUTEREA PRESEI IN JAPONIA

universal se discuta in
lament, observa cd guvernul a lost
de s'o face. ce scrie in
festiv din 25 Aprilie 1925, marele ziar

Dar ca se vada de mare este puterea la ei,

trebue dau date recente, care vor pe
aceasta, de mult se citeste in
ziarul acum 46 de ani a
fost infiintat avea patru pagini de format se
rea cu trei masini de de 10 lucratori.
Azi se zilnic 1.250.000 de fol in format mare
cu pagini, de 2 octuple super.high.speedpresse"1),
masini formidabile de tiraj rapid, ca cele de instalate
de marele ziar american New.York Times". Mai mult,
Asahi, care se orasul Osaka, se compIe
cu Asahi care se in Tokyo ; acesta din
are un tiraj de 750.000 de foi ceeace face total,
pentru marele Asahi, 2 milioane exemplare
Ca cititorul da seama de e destul
spun ziarele de mare dela noi, Dimineata sau
0 rotativa cu de agregate, cu facultatea de a
chiar in mai multe

131

www.dacoromanica.ro
Universul, trec peste 100.000 de foi zilnic fiecare,
aceasta la o populatie care reprezinta un sfert din

nu e :o ne spune
se zilnic in tot imperiul, 1137 de ziare, de
2843 de reviste ce apar.
Dar ne intoarcem la ziarul Asahi. In de ziar,
Asahi mai :

1. o 36 de pagini,
politica, economie, poezie casnica".
2. tot in 24 un
de Ilustration", cu limba

3. ,Ecran Scen', in 50 de
privind teatrul cinematograful, bogat cu
in
4. bilunarg, 32 de
explicatiile limba
5. Asah.Femn, in 66 de
format destinat femenin.
6. Asahopentru in 28 de pagini, tot
format mic, care face deliciul copiilor.
Toate acestea, de numere anuale (ca
Anual de sport') sau de numerile
Asa, am primit de un la
25 1925, intitulat japonia de 106
pagini de ziar, cu foarte multe clisee o tricromie
pe coperta.
Dar voi din 1923,
rul Asahi are mai multe aeroplane serviciul
lar, care face cursa intre Osaka Tokyo (440 de Km.),
de ori pe In timpul

132

www.dacoromanica.ro
murului catastrofal Septembrie atunci
- de cale de telefon, de telegraf -
locul dezastrului era distrus, aceste aeroplane
au evoluat deasupra fotografil, $ un nepre
tuit de informatii.
*

e, in se citeste cu mult mai mult

la Laptarul meu din Tokyo se
sarac, nu poate ceti 3 gazete..
In exista un fel de trasurele pe
roate, numite raya, trase in fuga de ; acesti ai
sunt recrutati, din clasa cea mai de jos. Ei
bine, de multe ori, dela vre.o vizita unde fusesem
cu riksa, sa ma pe acest cal"
de trasurica asezat la hulubele o sau o

Am ca la articolul meu Tiparul presa in

publicat in Almanahul din anul
trecut, sa aduc aceste noi bazate pe informatil
recente, date necesare acelor ce se intere
seaza de tiparul in

133

www.dacoromanica.ro
PENTRU DE PESTE
H OTARE
ION

pentru explicarea de
razboiu, se folosesc de lipsa unui ideal
national, inteadevar astazi
idealul national, care sa sa insufleteasca
toate categoriile noastre sociale ?
Sau poate elementele componente ale acestui ideal,
nu sunt destul de clarificate, ca atare nici idealul
luat in totalitatea lui, nu e suficient de conturat7 Cerce
atentiune obiectivitate ce creiat.o
mondial, vom vedea ca epoca de nu e
de un national, mai mult vom putea determina
continutul acestui ideal. mondial, ne.a dat
posibilitatea ne realizarn aproape in intregime, dar
din punct de vedere teritorial, idealul nostru national
belie. Tot acest aezat pentru multa
vreme, inteo de
inca de reconstituirea
Sf. Bulgarii Dobrogea lui
lar Banatul Cerna. ne fara
tare de conductori ai
din iluminati, lar restul din arlatani semidocti,

134

www.dacoromanica.ro
resc un tel dublu : bolevizarea lumil, ori de
nu, realizarea planului mostenit dela Petru Mare.
caz, intealtul, noi constituim pentru doar o
Pentru a ajunge la marea
taie din jar Europa,
Basarabia Dobrogea, se apropie de
grad. Pentru bolsevizarea se folosesc de toate nemul
tumirile ce clocotesc in in Europa, pregatind cu
terenul, pentru deslantuirea
ofensive aeriene. de ce ne
dejurimprejurul hotarelor, o atitudine se
defensioa armatci. fim dar serios
pentru care mai poate dar nu
poate fi cu totul. Acesta ar fi elementul mai
mult static al idealului nostru national. Acum vedem
al doilea component, elementul elementul dinamic
imam putea spune. Prin intindere
ne printre statele mari ale Europei.
Ca ne folosim realmente de situatia. ce creiat.o
cel mare, trebue ne sporim cultura,
cu cea cu cea pur artistica.
a cultural, va amenta
unirea cu jertfe materiale, cu atta
de Ofensiva aceasta culturala elementu
dinamic al idealului nostru national trebue in vedere
pe dincolo de hotare. Nu e numai o
de ca avem atintiti asupra nucleelor
de dincolo de Dunare ori dincolo de
drele Nistrului, o de un ordin mai superior.
din omenire trebue se dezvolte,
nu poti ce de civilizatie se
ascund. Dar care e momentul de

135

www.dacoromanica.ro
nilor de peste hotare, $ cum ar putea fi realmente
Intre Nistru cataractele Niprului dela Ecaterinoslav, satele
se tin lant ; cel putin, intre Bug, avem
o Moldoveneasca". (Pentru motivul de
ordin strategico.diplomatic, au Republica
moldoveneasca de peste
trec de 1/2 milion. Moldovenii s'au intins din timpuri
vechi dincolo de cotiturile Nistrului, iar legaturile
chiul s'au pastrat vreme
In epoca stepa (tinuturile Voliniei
Podoliei) avea o bolochoveana". Duca
Moldova cu Ucraina cu tinuturile dintre
Nistru Bug, Mitropolitul Proilaviei avea sub
jurisdictiunea sa, de peste Nistru.
Tocmai in anul 1792 ghiara se 'nfige in Moldova
dintre Nistru Bug, un scurt popas cam 20 de
ani - se dela Nistru la Prut. In Serbia
mai tot tinutul dintre Pek Timoc, e locuit de
(In cifra rotunda cam 300.000). Districtele
Reca, Kiupria Pojarevatz, sunt locuite aproape numai
de In Bulgaria, tot tinutul ca
Dunarei, e populat am putea spune, nurnai cu
celelalte insule compacte de le avem tocmai in
centrul Peninsulei Balcanice. In Grecia (Pind) se gasesc cam
200.000 de pela Solonic Seres mai traesc
vreo 100.000. In Bulgaria, pe valea Strum, vreo
50.000, in Albania Muzachia, cu
mai vreo 150.000 de
In Serbia (Monastir, Cosovei in Meglenia)
vreo 200.000.
Mai avem alte nuclee mai marunte aproape
complect desnationalizate - la N. W. in: Galitia, Silezia

136

www.dacoromanica.ro
Moravia, la S. W in: Croatia, Dalmatia mai
aproape de noi rezistand in Tisei.
Din tabloul schitat, se poate vedea ajutorul nostru
ar folosi ar putea fi dat numai fratilor din Serbia, Bulgaria
Grecia, poate ceva mai celor din Ucraina
moldoveneasca. imam putea ajuta? Pentru ajuto.
rarea trebue statul asociatii
turale : Liga, Astra, Fundatia Principelui Carol etc., asociatii
cari nu mai pot lucra izolat, ci actiunile trebuesc
inteligent coordonate. Statul e dator uzeze de toate
cele ce le are la dispozitie, ca determine statele vecine
infiintarea de (primare
secundare) precum de biserici In ce
conducerea superioara a bisericelor de peste
arhia trebue la timp datoria,
numaidecat ori episcopate, mobilizand acolo
dintre prelatilor Mai trebuesc apoi
toate inlesnirile posibile studentilor din vecine
ca se apropie capete dela
rioare din Cartea - cu abecedarul,
calendare, foi pentru popor, carti poporane -
in mare la de peste hotare. Institutia care
are de rezolvit capitala, e Cassa
Scoalelor. se un plan metodic intocmit,
se cu cu un dram de gust
artistic. ce din tiparnitele Cassel
lelor, amintesc de inceputurile artei tipografice.) se
studieze deaproape viata productiunile artistice
ale Romanilor de hotarelor. Societatile
culturale excursiuni prin tinuturile
muzicale, literare, expozitli artis
tice, reprezentatii teatrale, etc.

137

www.dacoromanica.ro
Sunt de lucrat, numal se lucreze
cu pricepere. daca
vecini, acest al ar incerca inca
ne ori ne faca le atunci cu
aceia$ moneda, tratament identic, pentru
:bulgara, greac ce le avem
in cuprinsul Mari.

138

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL IN ROMANIA

DE D.

In urma arta tiparului a suferit la noi

o de care se resimte
de in timpul
valizi pe front a pe patron de tipografii
intrebuinteze in prea sau forte
incepatoare, elevi practicanti, in ale
meseriei. Osebit de aceasta materialele, ce le steteau la
erau de calitate de cele mai multe
ori inlocuite prin tot felul de surogate. Aceste pricini
se intelege, ca din punct de vedere technic produsul
lui un declin, iar utilajul sufere din
cauza tratamentului nepriceput.
Starea aceasta de s'a petrecut in teritoriul
pat de inamic, jar in Moldova, probabil cu mai mult,
dat acolo, pre neajunsurile semnalate mai sus,
se cerintele mai mari de imprimate deci un
mai intens al utilajului.
In de timp ce incetarea
ostilitatilor situatiunea nu s'a putut prea mult in ;
din s'a mai pe deoparte pentru lipsa de
personal rutinat nu s'a putut partial, pe de

139

www.dacoromanica.ro
alta, materiale bune nu se puteau importa din nu
se produceau in exportul de acolo se
cu multe rnijloacele de transport erau foarte
greoaie.
se mai la cele de mai sus mentalitatea
a luptatori a celor cari au avut
de suferit in chipuri din pricina dorinta
de de un trai mai bun, de cari eram cuprinsi
totii, se pentru ce nu se gandea la
tea moral& a muncei ce indeplinea. In tipografie,
nu se cum lucreze mai
caseze un mai mare, cum predea
mai lucrarile dela autoritati particulare, ce se
aglomerau realizeze un mai urcat. Calitatea
lucrului sub raportul estetic sau artistic preocupa pe
nici unii. nu se interesau nici de starea
mai de prirnenirea
care a contribuit nu se aduce
dreptare acestei situatiuni de a fost
clecaderea monedei noastre. Cu valoarea acesteia
cu vechi se putea mai greutate, din
cum materialele
mai scumpe; cum nu s'au putut
cu banul nostru este de nu
produselor de cari aveau nevoie, au inceput
lipsurile, vechi, uzate
teriale de calitatea cea mai inferioara, cari
nea mai eftine. Ori, cum cu vechi
materiale proaste nu se pot executa ingrijite, se
telege, biata a lu Gutenberg, in
sufere.
Se pot pe degete intreprinderile grafice

140

www.dacoromanica.ro
 cari innoit sau sporit utilajul noui
moderne in epoca dela incetarea razboiului pana astazi
afara de intreprinderi mari, au inceput se
preocupe de ridicarea nivelului artistic al ce
duc - unele din ele chiar foarte
de - toate celelalte se gasesc -
sub acest raport - stadiul in care se aflau imediat dupa
ca o dovada de acestor afirmatiuni
faptul, la Expoztia Florenta, tara s'a
prezentat in lamentabile de celelalte
pozante. de parte, o comparatiune intre produsele
grafice : cart!, reviste, mercantile, executate prezent,
de esecutate la noi acum 15 ani,
comparatiune intre produsele intre
prinderi, ar mai bine trista realitate de azi a
tiparului romanesc.
Situatiunea aceasta, ce trebuie pe
profesionist - sau patron pe iubitor al
acestei nobile pe politici,
nu se poate de de stat,
pentru industra prn de
pentru cursur de pentru
lumitor; materiale, pe cari legar face statul
pentru ar fi compensate cu prisosinta
de roadele sociale, morale culturale ce vor produce.
Pe de alta parte dea impuls in
directiune, utilajul de tot felul,
perfectionate, cum s'a in toate din apus,
cari au luat parte la ; intrebuinteze materiale de
calitate cea se preocupe de aproape de
executiunea a lucrarilor, ce li se
dinteaza. In felul acesta vor face de

141

www.dacoromanica.ro
mesere, de capitalul ce au angajat
bor. Aceasta situatia tiparului la noi aparipunea
publicapunii Grafica cu satisfac.
pune, ca un mjloc eficace pentru
relelor ce am semnalat.

142

www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA LA
INCEPUTURILE TIPARULUI
V.

Cine prezentul,
trecutul, din evenimentele
carua poate multe
minte pentru rostul zilelor de azi. Aceasta
general in deosebi in viata de
Dupa cum numirea de de ne
spune, in meseria acestuia, litera rolul
elementului primordial. Se impune deci ca acest element
fie cunoscut sub toate raporturile, chiar cu trecutul
acestuia, litera era un de a reproduce
memoriza cugetul, notiuni sentimente intru
devina creatia unei ingenioase cu menire de a
forma de sub forma de
tiparituri artistice, multiplicate in nenumarate

Asupra acestora voi insista aci deci, - bineinteles

liniamente generate, cere numai necesitatea de a
complecta cuno0intele de specialitate, omit cu
tot dinadinsul un lung tratat de istorie, socotind c
comite o mare pune
Alamanah, in care se colectioneaza o lectur

143

www.dacoromanica.ro
 o prea de
istorice, adevamte, sau poate legendare.
*
* *

Pe peretii pesterilor oamenilor preistorici, s'au

adesea desemne primitive ce stilisau diferite manifestatiuni
sufletevti. Desemnul leu, exprima puterea fortii, un
soare, sau luna trecea drept notiune de divinitate, etc.
daca descrie o desemna personagiile
importante cari au participat la actiunea descrisa,
numai trasaturile importante expresive. o
de era reprezentat printr'o strpunsa de o
etc. Aceasta in fond era deja o scriere, ce o numim
una ce despre o
sau object forma corespunde.
Mai omul, cu in spre
vire, felul de a imaginile
desemnate la insemnate. Astfel din leu se
in mod linear numai capul, din soare numai discul
solar de multe ori, modificand semnificatia natural a unui
astfel metafor. Regele este reprezentat
de abstract reprezentat printeo
combinare de semne: setea cerb ce
o fuga printr'un cal ce fuge, etc.
Mai apoi desemnul de figuri se abstract
fragmentar, mult figura acelui animal,
numirea literei litera care incepe numele
acestuia. mai la progres
marcant, prin desvrvirea descifrate pentru
prima oar la 1824 de francezul Franois Chame
pollion.
ava, pe ce omul progreseaza, se

144

www.dacoromanica.ro
o scriere concisa, fiecare sunet (consunele vocalele) primind
semne speciale aparte, ce se &ere.
De indata ce formase litera, el o graveaza, o
sapa piatra, o tae lemn, lar mai o pe

Toate de ce ne sunt cunoscute trag

din captatele romane, serfs compus
din verzale, toate monedele din
epoca Aceste capitale sunt neintrecute
museta sobritatea Din capitalele romane s'au
aceia, cari in III, au format un nou soiu
de scriere, numit le au luat o forma
se poate de reglementata, uneori prelungiri in sus
in jos, iesind din cadrul pur verzal. Din
betul unitialelor se cu timpul (sec. al un
de complectare a acestua litere minuscule, numite semic
sau scriere carolirgiana", care
multa vreme in toate de
pana sec. 13. Acest alfabet se intrebuinteaza adeseori
din capitalele romane, lar drept litera majuscula
(versala) se scriau versalde unitiale. in secolul al
unele regiuni - sub influenta stilului gotic se purcede
cu multa tenacitate la transformarea semi.unitialelor in o
a caracteristice erau insemnate
prin scrierea lar de baza de legatura
se in curbe colturoase, brusc.
In perioada aceasta, inventandu.se tiparul caractere
mobile, Gutenberg forma prima casa de din aceste
gotice. chiar dela prima etapa a tiparului, desvoltarea
scrisului doua : de
litera in scurt timp o mare
de forme.

145

www.dacoromanica.ro
 Gutenberg majoritatea lucrarilor sale cu litere
gotice. acestua formeaza semiogotcul, numit
sau scriereaumansM, care in fond nu era
ameliorarea fracturate colturoase
din goticul original, introducand curbe rotunde.
Cum aceasta perioada a moartea
lu Gutenberg a asociatilor se mai multe
tiparnite, semi-goticul se gravase se turnase
editii, care din care mai frumoase, mai unele
au ajuns chiar la o perfecta artistica,
tanclu-se, aceasta in deosebi la unele verzale. avea
tea avantagii frumoase, n'a ramas litera
de traditie dominanta; la inceputul secolului 16-lea, vedem
cum se Germania o alta litera pentru
schmabacher, intunecnd gloria in
Italia, unde se plantase repede noua vedem
ceputurile caracterelor
Caracterul schwabacher, la inteun mod cu totul
rapid, introclucandu-se in tiparul german,
aproape fara o prea mare de tranzitie. Origina
o formeaza goticul rotund, scris in mod curent
neglijat, intruchipeaz trecerea dela epoca gotica la
aceea a din Germania. Este interesant acest
caracter a ramas azi de favorizat in
de catre mai multe turnatorii chiar forma
aceste caractere volume de
lux. De unde revine numirea de schwabacher, insu$
sunt inca nedumeriti. In genere presupune ca vre-un
al scrisului, originar din Schwabach ar fi conceput
in artistica aceste caractere, numindu.le
apoi schwabacher".
de a trece la caracterul antiqua, ce ne
146

www.dacoromanica.ro
 pe noi mai din aproape, termina istoricul
celorlalte scrieri germane, ce au urmat goticului
bacher.ului.
fractur, tpia apare in doilea
al secolului 16, aproape brusc, drept o scriere
S'a acceptat a crede inventatorul acestei scrieri este
meterul de scris I. Neudrfer din care scrie cu
liter& o carte de - frurnos
de Albert a Maximilian.
meterul Neudrfer o liter&
a se apropie de mult de carac
terele germane, cunoscute sub de Kanzlei,
Albrecht la Strassburg (1524) o carte a sa
Underweysung der Messung mit dem und
caractere fractur de cea mai claritate.
pentru a o deosebi de schwabacher, tipografii
fractur, avea multe fracturate,
ca la goticul original. Numai verzalele sunt de multe ori
rotunde. La se caractere fractur amestecate
schwabacher, prirnele serveau ca de titulatura,
apoi secolul al se inverseaza rolul.
Litera este in cea mai
uzitata, ca o caracter national.
In timp intelectualitatea s'a desbinat
unii pentru mentinerea literei fracture,
in in viata cer
ducerea alfabetului latin, sub motivarea numai astfel poate
reveni cultura altor popoare.
imprimatele de accidenta germane, se
de multe ori antiqua fracture; ziarele cartile se
in mare majoritate numai fractura. Exceptie
sunt

147

www.dacoromanica.ro
 germana, ce a ramas prea mare ecou
este caracterul kanzlei, acela ce se scria
birourile autoritatilor. In secolul al autoritatile
emanau diplome alte zapise, scrise cu acest kanzlei,
mod ornat, de multe ori foarte frumos. In atelierele
nu s'a prea putut are mari
cu In tipografiile germane se
colea drept litera de
Origina caracterelor antiqua trebuia deasemenea
capitalele romane unitiale. La copierea autorilor
se din nou minusculele din untiale, jar drept
tiduri de capitole, altele se cu capitalele romane.
Mai tipografii italieni, incep editarea literature! clasice
romana, servindu-se de aceste manuscrise. Cum litera
gotica din restul sculelor
tipografice, nu cadra cu litera din manuscrise,
dau de a forma caractere acestor
erau Panaritz, ai
lui Gutenberg, cari s'au instalat dela 1465 in
Subiaco de Roma. Incercarile acestora erau foarte
stangace neizbutite, primul care
rele antiqua poate fi numit Nicolaus Champenois
(1470), Venetia, un distins gravor francez, trimis
la pentru tipografice de regele Ludovic
al Caracterele antiqua ale lu erau bine
calculate, cu artistice precise, se vedea
omului priceput. Ca antiqua era
ne-o faptul se mult succes
de o mare din Frankfurt, o
cere a matritelor originate. Tot lui i-se
gravura fondajul caractere la
textul grecesc ce se ivea in carte era inlocuit

148

www.dacoromanica.ro
 fraza stereotipa: graecum est, non legitur este grece
nu se citeste. tipografi italieni, posteriori lui
cum a fost celebrul loan de Aldini Manutius, de
opera
Imbunatatirea vulgarizarea caracterelor antiqua se
intr'o larga Manutius. Acesta
o serie de opere editate ajutorul Academiei
Aldiene" din amicii sai savanti, servinduse de o
antiqua admirabila, pe care apoi o complecteaza cu cursive,
sapate de Francesco de Bolonia, cu aceste
lu Petarca, marele poet al Prima carte tipa
rita aceste era o de ale
(1501). La antiqua drepte cursive, Manutius mai adauga
un al caracter de antiqua semigrase, numite
dupe numele creatorului. Un alt tipograf italian, Laur de
Alopa pentru prima capitate.
In timpurile cand se formau caracterele acestea de
creatoare de familii, tipografii, erau secondati de activitatea
priceperea unor talentati desenatori,
scrisului. Astfel avea pe Francesco de Bolonia,
Germania Albrecht care contribui nespus de
mult la fracturelor, cum am aratat sus.
Albrecht se de intr'o lucrare a
sa citata mai sus metoda de a antice,
in spre frumos perfect pe acei cari
aceasta data (1525), erau preocupati ideea de a reforma
sau Mere antiqua. Indicatiile lui au ramas
drept modele tehnica utila pentru turnatori.
Litera parunde, in mod se poate de
repede in toate latine, determenul celei gotice.
pana la secolului al in care s'a creat
acest caracter, se familiarizeaza in Englitera

149

www.dacoromanica.ro
de jos, Germania procura
tele necesare, pentru a turna antiqua, foarte mult
cerute de catre de opere clasice. Dintre popoarele
latine, numai nu adoptat antiqua, ci au
tinut cu tenacitate caracterele slavone. Aceasta
influentei ce o exercita biserica asupra bisericei
noastre, asupra vietel noastre de Stat.
In primul secol caracterul literei antiqua cam
acelasi, singurul progres obtinut se la
narea tehnicei de a grava, astfel ca litera devina
ce in ce mai mai degajata. Aspectul artistic
pierde atentia numai exterioritatilor de
importanta secundara, gravura se
calcule maternatice nu sub
du.se mai ales extremitatea de grosime de dintre
perpendiculare (drepte) dintre cele de
(curbe), spre secolul al mai toate caracte.
rele antiqua aspectul unor aldine serni.negre. Caracteristic
pentru este litera Didot.antiqua" ce s'a reluat
acum (1924) de turnatoria Berthold Berlin.
Cam la 1800 litera antiqua - ca zicem
- ; mai se
influente cu caracter specific unor natiuni.
Taeturile de antiqua se deo.
de cea englezeasca de cea americana, prin
grave negre, cu contrast prea mare de liniile de
unire, pe celelalte stint caractere rotunde, flexibile,
prea pronuntat accent variatia de grosime a
liniilor.
Cu toate acestea litera trece drept
in acele germani mai in.
aduceau originala Paris; turnatoriile din

150

www.dacoromanica.ro
Germania se asi procura matrite
chiar pe cele originale, pentru a satisface pietei
indigene. Potrivit cu aceasta multe se in Germania,
dupa sistemul parisian, cum era d. e.
sistemul etc. ce nu
vine reactiunea lu Breitkopf. mai a unui Berthold,
care se reformator, introducand in fondajul de
Mere multe norme
englezeasca este o creatiune de
aceasta fu pentru prima
la 1873 in Boston de catre Dickinson, apo
in Anglia, apoi cu timpul $ un stil tipografic
aparte numit anglo.american, a este
linia, ca mai suprem mijloc de ornamentatie tipografica.
Familia literei antiqua este o numire cumulativa,
are mai multe grupe mici. cu
secolului trecut, antiqua englezeasca, despre care acum era
vorba, fu in Germania, la punerea acesteia
in primi numirea de In fond deci litera
nu este o antiqua reformata, in
care domineaza bine rotunjta adeseori cu mici
de lature este in deajuns
de de catre graficianii moderni, cari
ultimul timp o de medievale moderne, se
poate de atractive. Litera era la
inceput numai pentru titluri, se mai
toate brosurile volumele de lux ltera.
consecinta, urma influentei franceze asupra fonda
jului de litera german, era introducerea caracterelor Elzevir,
cari fond, ca medievalul de englez, nu e
ceva un specimen de antiqua moclificata considerata
drept In caracterele elzeveriane, gravate de

151

www.dacoromanica.ro
celebrul tipograf gravor Louis Elzevir se face
pentru prima data dinstinctie i j $ intre u
numai la caracterele de In caracterele Elzevir
descoperim in mod mai expresiv primelor antiqua.
cu inceputul secolului nostru, s'a manifestat in
toate artele decorative, predilectia pentru ornamentele
compacte unitare. creatiune a acestui curent a
fost fondajul caracterelor romane, conturate mai
ales in urma insistentelor lu William Morris, mare
englez. Caracteristica acestor litere e trasatura groasa, ce
nu prea face distinctie intre cele doua de baza ale
anticei, are in oarecare asemanare
o litera de titulatura, intr'o vreme foarte
mult uzitata in legatura zatul de antiqua. Acest caracter
se mai Claredon, dupa Claredon Thisboust
nascut Paris, a activitate se de
istoricul institut dela Oxford, unde acesta function& ca tipo
graf al Univesitatii. Caracteristica este
uniform de remarcand de baza ce
aproape litera. Egiptienele extrem de subtiri late
se mai numesc in literile
de text sunt acelea de a variatie pare a
fi fiecare an tot mai multe
in grupuri aparte vom distinge grupul
caracterelor bloc lapdare, de o mare asemuire, un soi
de litera lata puternica uzitate mai ales la
de reclama insertii.
Un alt caracter litera trasaturi de o
grosime absolut egala, de regula lat, se in
forma cursiva.
In afara de litera de titulatura mai avem
familia literilor caligrafice, ronde ornate. Cum

152

www.dacoromanica.ro
 din Psalteriu tiprit
de Fust la 1457.

www.dacoromanica.ro
tea stint supuse variatiilor dictate de diversele curente de
in veci schimbatoare, acestora este infinit de
mare. Litera cea ronda scrierea de
se in mod cu totul fantezist, floarea din
corpul ceeace face ca litera aceasta extrem de
costisitoare usor deteriorabila. Tot de acest capitol tine
litera iniaaM, care ce o
lese din cadrul caracterelor obicinuite, de multe ori
tratate drept Cum majoritatea acestora se
de fonderiile de pe anumite corpuri dupa sistemul
tipografic, de multe ori initialele au trasaturi comune cu
o de cred este ad locul a
ce este litera cum s'a desvoltat aceasta.
Litera este cum ii spume numele, prima
aceea care incepe un sau un
Gutenberg, iar inaintea
copiatori de manuscripte vechi, au acordat
importanta literei initiale, prin aceasta un
de a ornamenta infrumuseta monotone
ale manuscriptelor sau zatului. Astfel in Psaltirea
(1457) a lui Fust Petru Schffer, se o
la fel cum aproape toate tipariturile noastre
arhaice, in care nota atrag atentiunea asupra
frumusetei literelor capitale"
cum vedem litera este foarte veche
drept dela
tipografi. chiar prima carte ce s'a pe
romanesc, anume Liturghierul Slavonesc 1508, lucrat
de este impodobit diverse initiale xilografate
(vezi fig. 1). dela Macarie diaconul Cores!,
in secolul trecut, tiparul in genere, dar mai ales
tile noastre erau in totdeauna dichisite

153

www.dacoromanica.ro
moase initiale, bogat colorate. Initialele se colorau mai ales
rar in tipar, pentru a da intregului apa
sau putin o similitate, cu manuscriptele valoroase
mai mult pretuite, primele tiparituri. Odo
bescu a gasit la Bistrita un exemplar de lux din
Evanghelierul Slavonesc, pe pergament de Macarie
la 1512 La acest exemplar initialele sunt colo
rate cu diverse colori : aur,
verde, toate peste cerneala tipografica, sau in interspatiile
alb in desenurile impletite.
Daca trecutul initialei trebuie
ne reintoarcem la de acum 3000 pe vremurile
Faraonilor. s'au de papyrus cu
semne demotice, in al text litera clela inceputul
capitol era printr'o coloare Aceasta este
ceputul initialei nu este exclus, acest uz a fost luat
mai tarziu de catre romani, cari toate titlurile dela
codexe cu rubrica" (ro), de unde trage numirea
de azi a rubricei. egipteni romani cauta distinga
titlului prin colorit ro. Prima
in sensul apare abia manuscriptele
lui Vergilius, in secolul al IVlea a. Ch., din se
mai 75 foi de pergament la Vatican in
muzeul din In acest fiecare pagina are
ornamentata elemente ce reprezinta
desene decorative in colori galbene,
Arta de desvoltata in imperiul bizantin, se
pune in ornamentarea manuscriptelor de pe a
initiale erau miniaturi, cap'de
opera.
Un deosebit cult al o
decorativa se totul de cea

154

www.dacoromanica.ro
 in insulile de nord ale Europei, anume in Irlanda,
unde introducerea se o
multime de in
cu initialele
Initialele formate in Irlanda de pe (430 d. Chr.)
in in elementele din se compun,
o marcanta. In deosebi este
punctata, cea cea
nare cu initialele lui Macarie al nostru. Coloritul
intre ros, galben verde.
Pentru ca note fugitive privitor la
trecutul pictate desenate, coloane
deci trecem la descrierea initialei,
din punctul de vedere tehnk, mai ales
chestiune este de interes insemnat pentru
tipograful zilelor de
Este cert, de inventarea tiparului,
ce manuscripte vechi mai
pentru uzul comertului de au stampilat initialele cu
ajutorul in cu Aceasta pentru
a economist timpul costisitor indelungat, necesar la
narea acestora, pentru a da o uniformitate
intr'un mai mare. Din exemplarul unei
ce se in Muzeul National din Paris, se
deduce, inittalele tampilate, erau xilografit colorate cu

In schimb Gutenberg, in primele tipografice

a in zat acolo, unde urma fie pictat cu
de renumiti pictori, initialele bogat ornamentate.
Aceasta pentru a da cartilor aspectul unor manu
scripte pretioase. Acest uz se $ de
lui Gutenberg, initiala, ca material tipografic

155

www.dacoromanica.ro
zis, nu apare inceputul secolului In
Schafer apar primele initiale tiparite, anume
Psalteriumoul cu aproape 300 initiale, toate de o
loare in 2 colori, reprodus de mine.
La noi initiala apare chiar in
amune in tiparit de Macarie la
govite (1508). Are initiale in 4 forme deosebite, din care
reproducem noi unele. reprezinta o bogat
ornamentata de pe pagina a insemnat cu
care incepe un frontispiciu ornat capopaginilor
noastre de azi. Initialele sunt tiparite cu rou.
In ceeace origina acestor initiale, de altcum
gravate cu de bun xilograf, sau manifestat
opuse. Odobescu afirma, Macarie a adus aceste initiale
cu intreaga tiparnita cu care a colindat
coastele dalmatine din muntenegrene.
B. P. contrariul (in 1869 No. 10
pag. 92), sustinand le intocmai astfel
de tipariturile lui Mihnea Neagoe, chiar in cele
evangheliare tahigrafice executate in Moldova, anume
la manastirea Nearntului din ordinul lui $tefan Mare in
1492 1502. desenul primitiv al acestor initiale
cu nenumaratele au ceva curat (fig.
1, 3), a sprijini teza lui Hadeu, credem
Macarie din vechile manuscripte
scrise la a lemn initiale ases
initialele primei la noi sunt
de curat intocmite, desenate
fate pe romanesc.
Figurile 3 reprezinta din
slavonesc tot de Macarie cu patru tarziu
(1812) la Materialul tipografic intrebuintat la

156

www.dacoromanica.ro
 Fig. 2. Fig.
din din

slanonesc

1812).

Fig. 1. din slavonese.

1508).

F g. 4. din Fig. 5. din tipos

grafia farniliei Etienne
(1550). (Paris
www.dacoromanica.ro
 Fig. 7. Fig. 8.

Fig. 9. Initiale la Fig. Initiale la ,Arhaic

( )
( )
)
( )

zig. Initiala
Fig. 6. modern din
pentru biserice,sti. mente tipografice.
www.dacoromanica.ro
tiparirea acestui Evanghelier este pe care l'a
buintat cu patru mai la
ghierului. Astfel initialele sunt la fel, exceptia unora,
lucrate de Macarie, probabil in timpul a preparat noua
lucrare. 2 3 reproduc doua din aceste initiale,
parte din ele sunt colorate cu in bogate de nuante
$ pe pergament.
supliment atasat la comunicarea din
acest Almanah vedem chiar zece initiale minunate, concepute
xilografiate in epoca diaconului Cores!.
Mai ce s'au tparit o multime de
in romaneasca veche, se spre
caracterelor cu cele latine.
caracteristica sa asupra
costaralui 1550, intr'o necunoscuta.
tialele ce se gasesc in aceste exemplare (2 expl. : unul la
Academia unul din Petrograd),
sunt lucrate in negativ (fig. 4) caracteristica
patrate, cu drepte, apropiate de antiqua" ce la
in timp in orasele italiene :
netia, Florenta, Milano etc. Aceste initiale pot trece
drept importate ceeace stilul Tehnica
gravura, este comparatie
lui Macarie.
Am aratat aci specimene de din
bulele tiparului nostru arhaic. Cu timpul, cu desvoltarea
utilajului tehnic, materialul tipografic se perfectioneaza, lar
un element de
curente
tipografica. Diversele stiluri ce se
in decursul timpului caracteristica asupra
de ornamentatie in asupra
Astfel gasim vechi lucrate in stil gotic,

157

www.dacoromanica.ro
renaissance, baroc, roccoco, etc. Mesteri tipografi
grafi, ca Albrecht Etienne (fig. 5), Holbein, etc.
initiale lucrate cu o arta. In felul acesta
constitue trecutul tiparului un pretios artistic
element de ornamentatie.
In tiparul zilelor de azi, initialele sunt aproape cu
sau mai bine zis neglijate. Singure
mai de a decora paginele
initiale colorate. Modernismul a
in aceste initialele de azi sunt extrem de
deste simple (fig. 6). de litere aduc
sacrificiu de a desena turna initia1e, acestea sunt
de simple modernismul nu pot fi privite,
drept initialelor arhaice. (fig. 7 8)
In s'a turnat numai de Turnatoria Bugra
o serie de la garnitura de caractere Ar.
conceputa de scriitorul acestor In
supliment se reproduc din aceste initiale, lucrate
stilul celor din epoca de inceput a tiparului nostru. (Fig.9 10).
ornamentate cu initiale sunt
tipograffile de arare ori un stoc cuvenit din
initiale. se ocaziunea, sau se cere la
atunci recurg la materialul de ornamentatie
stelute, puncte etc.) ajutorul acestora compun initiale,
de multe ori destul de reusite (fig.

Cunoscand geneza, tot trecutul

grafice, ca atare, socot se impune o incursiune,
in trecutul care ne s'a format gradatia tipografica,
corpul tipografic, feluritele numiri.
socoti de incomplect acest capitol,
tot aci istoricul gradatiei tipografice, desvoltarea

158

www.dacoromanica.ro
 lipografic in decursul vremurilor, la consa
crarea acestuia de catre Didot sistem ce a devenit
universal. In zilele noastre de grade sunt
scoase din limbajul curent, inlocuite numai cu
nea punctelor pe corp, ca d. e. corp. in de
mond, etc.
Cele mai vechi Mere turnate, materialul
lu Gutenberg, sunt, in ceeace priveste in
litera in acele lu *), sau
ca zicem corpul literei, era la in
turnat, acesta sa corespunda cu lungimea
socotita ca cea mai lunga. Prima litera turnata,
din care s'a cules textul Gutenberg, corespunde
cu litera noastra turnata pe corp 20, a timpul
numirea de text, prin faptul ca textul era
cules din aceasta litera. Aceasta este origina gradului de
text, sau corp 20.
Mai apoi Gutenberg toarna litera pe
alte mai seama grade Astfel se toarna
inca in cursul secolului al mite! adeca al
treilea grad $ mijlociu (mittel =mijloc). Nu trecu
mult timp unii tipografi gasira aceste grade nu
sunt de apte pentru de text. astfel la
1466 Petre Schffer scrisorile lu Cicerone, o litera ce
corespunde in aproximatie corpului 12 al nostru. Tot
o litera de aceasta gradatie 1469 la Roma
graful Hann a doua a scrisorilor Cicerone,
de uncle a numirea de Acest grad s'a format
unitate de masura tipografica,
*) Keglu, un mic instrument al turatorilor de litere, cu care se
dimensiunile literel. dela nemtescul ,Keger, intrebuinot
mai ales la corpului. Prin urmare poate fi cu terme.
nul corp. (V. Vocabularul Tip. Roman Pag. 12).

159

www.dacoromanica.ro
cunoastem dimensiuni material de
palm cicero, etc.
Corpul 10, sau numit in Coro
pus trage numirei dela litera cu care s'a tiparit
o colectiune de legi, Corpus juris", precum dela
vestitul turnator de Mere Claude Garumond, care
pentru prima o litera pe dimensiune.
s'a gravat turnat la comanda de
tipografie a Etienne. Interesant este a
cunoaste, in Olanda corpul 9, nostru
este garmond.
Intre cicero garmond exista o litera pe corp 11, pe
care o catalog datat dela 1693.
Acest corp fu numit se mai
cu la imprimarea de rugaciuni, numite breviar.
Acest grad s'a mentinut in ultimul timp unele tipo
vechi din Spania Italia unde azi se mai
sub numirea de sau lectura, la noi a
cu totul.
garmond ar urma, pe treapta
litera pe corp 9, dela francezul
ois burghez. Geofrei Tory, celebrul tipograf francez,
epoca in care a trait, pentru prima data lux,
deci mai eftine, un fel de populare destinate masselor,
burghezimei. De.aci numirea de borghis. tiparite
la 1498 in aveau borghis. se
de pe corp diferenta de servind
ca interlinii
gradatia petit, Acest grad
este inventat de francezi era vreme cel
mic grad uzitat in tipografil.
Colonel sau este litera pe corp 7, intrebuintata mai

160

www.dacoromanica.ro
ales la dictionare opere voluminoase.
toare mignon este pe corp 6
Nonpareille, litera Acest
parabil se referea la corpul literei, de redus
n'avea asemanare. Interesant Troben a
tiparit deja la 1490 in Basel o biblie cu nonpareille, la
1501 la Venetia un alt tipograf tot o biblie. Cam pela 1560
Garamond un nonpareille.
ce au un grad mai redus acel al
pareille.ului nu prea sunt uzitate, acestea impractice,
au o floare microscopic& se culeg se
mod totul de timp.
Litera pe corp 5 se numeste
ca fu pentru
prima de Jean d'Sedan, cam pela anul 1627. In
de azi nu se prea
Corpul 4 se litera pe corp 3 este
cum vedem aceste au numirile
pietrelor scumpe, pretul dimensiunile acestora este
acestor pietre scumpe. Turnatoria lui Daniel Elzevir
la 1681 primul diamant.
Cea mai din sau turnat se cunosc
este litera microscopique, de renumitul
de litere Henry Didot cam pe la anul 1827,
acesta era in declinul vietei sale de in frumoase
rezultate obtinute in domeniul de Mere.
In Ensched din Haarlem s'a gravat o
pe corp 2, corpul unei
se numea non plus ultra, Ensched
a turna primul non plus ultra.
Am cum din prima din lu
Gutenberg s'au desvoltat in spre corpuri mai reduse

161

www.dacoromanica.ro
 tendinta de a o de text pe un corp
corespunde la toate cand majorita.
tea au formatul de octav litera de text este
in corp 10 (garmond), in corp 8 (petit).
dela norma nu se prea fac, nu sunt
excluse.
Pornind dela text sus, scara gradatiei se oprete
corp 24, Americanul
gradatie double pica", francezul palestine".
sau cum se mai zice este
litera pe corp 28. 3 numit canon,
America double.great), gran6canon (corp 40),
(corp 48) sabon (corp 72) turnat pentru prima
la 1557 de care Egenloff in cinstea ginerelui
turnatorul lacob Sabon din Lyon. Litere mai mari
cele ad se litere de in ceeace
privete corpul acestora au unitatea de quadratal
tipografic (4 48 puncte).
Am de este nomen
de cam nomen
ar fi d. e. in relatiile de orclin comercial
cu alte unele grade au in alte alte
a materialul nostru simplu
de corp, pentru ca dela prima
pentru a nu da diverselor

* *
Cunoscand astfel diferitele faze din istoricul
tehnice a caracterelor tipografice, ca elemente primordiale
in meseria tiparului, mod necesar
uneltelor tipografice a compoztiei tipografice,
sub raport istoric.

162

www.dacoromanica.ro
 se foloseste de scriere, chiar
de inventia lui Gutenberg, totdeauna s'a manifestat
de a imprumuta scris o formd se poate de
inlesnind cetitul, prin
asigure o durabilitate oarecare. in cu
se o atentie la
construirea a aranjamentului a exteriorului
ingrilire de gust nu se manifesta numai prin minu
natele ale a caracterelor, cari in definitiv
se modificau care s'au
supuse fluctuatiilor de gust, acestora deveni
ci se incadrarea textului in
grape, mai ales stricte de
trie, sau alte regule estetice. grija aceasta de bun gust
imprimat caracteristicele sale pe multe monumente,
inscriptii suluri de papyrus antice, precum pe codicele
medievale, pe acei cari mai
primele
In amintitele suluri de papyrus, forma a
scrierei este in deja, se recunoaste in
coloana de astazi; litera e
e.gale, in de multe ori extrem de
riguros masurate, una alta mai multe coloane
egale de lungi. Aceste reguli se transpun cu mai mare
cizie in codexele de mai astfel format&
prin care se norme pentru stabilirea spapilor albe
pe margini intre pagini. Scrierea aproape
artistica; numai se prin
ornante desenarea capopaginelor
bogate in
Tiparul avea astfel baze foarte solide, pe cari putea
mai departe cu ceeace chiar

www.dacoromanica.ro
s'o faca, tiparul nu continua
rea scrisului artistic sub o forma de meserie mecanizata.
ad, vedern care a fost tehnica de compozitie, care
a fost materialul cum a lucrat strabunul nostru Gutenberg.
Prima compozitie cum Gutenberg
a a pus.o in practica, a fost un zat
vorbind in scurte, sau
cum le mai zicem, titluri sau rubrici nu erau cunoscute,
se cauta acestora. Unitatea de grosime a
literei lui Gutenberg a indicato i minuscul. litera m
trei de baza, era exact de trei ori mai
i. Numai litere, cum era e r erau turnate
pe 1 1/2 unitate.
Pentru ca albitura intre doua litere fie multe
din litere, ca u, r, n, aveau intr'o lature, coltul
ce din linie, sau poate chiar turnat o parte
din aceste caractere. Albitura intre cuvinte era o
unitate, grosimea literei i. Aceasta s'a dedus dupa
de n'a scapat Gutenberg.
Cu acest material inventatorul nu se putea declara
multumit, el trebuia, conform uzul din codexele ce ipau
servit de modele,
acest scop se servi de Primele
sunt litere unificate pe un corp ca de, ho, ajutorul
carora putea o economie de un
grosimea literei sunt prescurtarile
ce se azi la anumite cuvinte conventionale,
atunci tipograful sau copiatorul de manuscrise avea
latitudine cam - de a prescurta cuvintele
erau in interesul
a ligaturelor casele de Mere avea la 150 de diverse
al singur avantaj cleveni oglinda de corn-

146

www.dacoromanica.ro
 a paginelor de pe acele vremuri,
cum noastre de nu mai vedem. Acest
sistem de a pretindea un sims estetic destul de
voltat, pe care Gutenberg avu indeajuns,
lui discipoli, cari dispar
tiunei. Dealtcum mentinerea acestor norme la gradele mai
ar fost pe acele desvoltarea
tiparului, pretindea simplificarea casei de litere
degajarea acestela de ligaturi, in deter
aspectului artistic. noi n'avem
total : fi
ligaturelor a abreviatiflor,
se vede nevoit a reglementa intervalut dintre cuvinte
in La se transpune obiceiul de a
culege (1/3 Acest
se numal ziarismul, desvoltat la
de cotidian, cere o cantitate mare de zat in tirnp
relativ scurt. Atunci 1/2 ptrisor intre
vinte, care inceput se punea numai punct. astzi
este o aproape a culege cu
tate Aceast se apoi prin
ducerea caracterelor (late) prin
franceze, in tiparul francez se foarte
zatul deschis", cu mari intervale intre cuvinte la
2 la mai multe astfel
o somptuoas. Turndtorul Guillaume Haas,
este primul care a introdus interlinfile proportionate
gresive (1790).
In primelor inceputuri ale tiparului,
dintre se reglementeazd prin ajutorul keglului,
inexistente. Spiritul de pretindea ca
zatul s o s nu fie intrerupt

165

www.dacoromanica.ro
 (dursui). Aceasta era in cu norma de
a culege coloane compacte, cu ceeace
este explicabil, mimai se putea mentine oglinda
a coloane. cu introducerea
francez, prin normalizarea ca intre
cuvinte, se introduce cu interlinii.
Renuntand astfel la forma de bloc (compacta)
prin majorarea incepe a
ceda acel strict criteriu de a mentine o (o pagina)
forma riguros compacta.
In putine decenii tiparului, incep diferite
in compozitie, menite zatul mai comprehen
zibil, rostul stilistic gramatical.
vedem cum se incomplect
sau starea, intre aceste un semn ce se mentinu
vreme tipografie a doua culoare ; mai
frapant, d. e. sau albastru. In a caror ornamen
tape, initialele, capopaginele, chenarele, etc., urma
lucrate cu de desenatori, locul aces
tui semn liber Cu spatiul
acesta liber, deveni de obicinuit in fruntea
se transforma tipografica, ce se
mentine $ astfel era starea de
invent
Cu introducerea aliniatului (stare) coincide formarea
Trebuie in acele vremuri rubrica n'avea
intelesul tipografic Atunci rubrica insemna
titlu (articol), sau din vre'o carte, $
dela latinescul titlurile se scriau se
pe acele cu Astfel chiar in primele
incunable, rubricele acestea erau cu sau se
la imprimare spatiu pentru ca de

166

www.dacoromanica.ro
 scrie aceste titluri. Numai ce se lucreaza
cu grade mai mici, se culeg titluri din grade sau verzale
lar mai distantand rubrica
de text prin mai mare.
Desvoltarea de pe coperte, a
de carte este le vechi n'aveau titluri
in celor de Acestea aveau in schimb mai
deauna obicinuita introductiva : incepe cartea
in nemijlocita apropiere intr'un peste restul
textului. Mai aceste puse in de
rubrici la pagina intaia a textului; numai mai in
vedem titluri culese la unei pagini
libere, antemergatoare textului. In lucrate mai
grijit, pagina cu chenare, sau alte elemente
dichisitoare, drept model scrise cu
ornamentica era de multe ori lemn de
xilografi, ca Albrecht Lucas Cranach,
Hans Holbein, etc. intru dispar aceste
din cari s'au multe capo d'opere admirate
la locul din elemente de
Aceasta este ttlulu sau frontispiciului.
de la inceput nu
cunabulile noastre la mai nu
purtau numerotatie. La primele in locul
rotatiei se repeta in josul paginei (la dreapta), sub ultimul
prima a de pe pagina urmatoare,
ceace se numea custode, al ordinei de pe
in carte. Signatura dela coale, de e
pentru prima de care tipograful Orte din
la 1472. signatura era la inceput cu
majusculile alfabetului, $ de tot se
signatura cu cifre arabe.

167

www.dacoromanica.ro
 In aceasta de apogeu a xilografiei, interiorul
a avut de Ilustratori celebri,
cusiti gravori in lemn, cu de de
vignete, in legtura cuprinsul
Mai calcogravura, alte vin
in ajutorul de
a xilogravurei, se remarc o in arta
de a dichisi cartea, in zilele noastre, se din
xilografia, se pune in serviciul ornamentand
adeseori - la biblilofile cu cliee minunat colorate
cu direct de artist. Dup o de
decadent& cartea, mai important element cultural, este
astzi la o executie care e de epoca inaltei
in care tram. romaneasc se renate
s se pun la nivel, pe care l'a ajuns
cartea in Apus.
materialefor de
tipograful n'au prea sau
mentale. devenit, vorb, mai mai
zetarul de astzi ca de acum 400
culege din csuta de litere, intr'un culegar (vinglac),
singura cleosebire, c la inceputurile tiparului, zetarul era
ceva mai comod munca sa, pe un
ne arat toate rmase din
vremuri. In secolul al era deja o regul gene.
ral veche, ca zetarul s stea inaintea regalului.
regul e consemnat de altcum deja in instructiunile
tru date de care Kaspar Mueller
la 1740.'
Culegarul (vinglacul) era lucrat la dinteo
bucat de fag, un singur In lucrarea
Mechanick Exercises" 1683, autorul

168

www.dacoromanica.ro
deja un culegar din metal, 6 construit
in mod identic, ca cel de care ne servim noi
numai fixatorul era ceva mai primitiv, ba ceva
mai culegarul lui Molon era astfel construit, se
putea culege cu acesta in culegar doua formate.
Intru de cules (zet.linia) nu se
un cules din grade, mad, se putea uor ridica
din culegar. Moxon in lucrare,
deja despre zetalinia, se serveau de un
fel de linie de cu urechi" cu cari din culegar
textul cules. zet-linia are o de aproape 300
Galionul (siful) precum sula tipografica sunt dease.
menea descrise de Molon, deci au
destinatie pe cari o au Galionul
era pe vreme din lemn. Tenaclul (port
scrisul) cu dioizoriul, era cunoscut chiar la inceputurile
primeriei, vedem pe toate de pe atunci.
de litere este astazi in
precum a Gutenberg, cu singura deosebire, era
poate exagerat de mare, proportie cu cele de
ceeace nu ne fie cu ne
pe acele erau ligaturi alte semne.
dela corespunde cam cu a de
vocalele (a, e, o, u) erau in in mari,
restul importanta repetrii acestora text. Regalul
era la inceput un raft case, prin sporirea
familiilor de caractere s'au inchise in regal,
damentul pentru forme exista timpul
lada material reformat. fine
terele cu riguriozitatea
forma initiala, cu singura deosebire, fondajul de litere
perfectionandu.se timp, corpul tetura literei este

169

www.dacoromanica.ro
astazi mai Dupa cum din cele spuse in
materialul sculele de Mere,
ne.au fost transmise in parte au fost inventate,-
de a culege forma veche.
construirea de s'a produs o
ventie aproape reformatoare,
ale precum in spiritul
dela Maienta.

170

www.dacoromanica.ro
 INOVATIUNI TEHNICE
IN DOMENIUL
EXPLICATE DE, VIRGIL MOLIN,

m facut o traditie la acest Almanah, prin

a urmari la fiecare de an
trecere toate produse intre
timp menite a reforma utilajul tehnic al industriei
se ocaziunea celor ce apartin acestei
industrii de a cuno4e mai din aproape nouile inventiuni,
cari fatalmente vor patrunde la noi cu
In anul trecut, $ genere in epoca de dupa
utilajul tehnic al diverselor ramuri de reproducere
o spre transforrnarea
mijloacelor tehnice de acum, improprii de a cores
punde vremurilor de astazi, intr'unele coordonate
litatea ce domnete in viata a de
tindeni. Europa este de un puternic
americanism, toate se stil in
ca in Statele de peste Ocean. deoparte deci
febrilitate pe parte trebuinta de a
cultura in mai largi, deck necesitatea
de a produce mai au indicat
ce s'o apuce desvoltarea a tiparului.
toate inventate in ultimul
cauta produca un de

171

www.dacoromanica.ro
 In tipografie cele tipuri de rotative ultraarapide,
reproducerea plana, inbunatatirea Offsetului la
perfectionare sub raportul a puterei de
producere. Acestea sunt inovatiile de

In anul trecut, uzinele de tipografice din Gera

mania, au surprins lumea de pretutindeni,
tipuri de rotative, formidabile ca proportii (15 perechi de
agregateacilindre), capacitatea de Cotia
dianele din nord, cu mereu anume
un ziar din Suedia, a provocat construirea rotativeiamonstre
ce voi ; pentru ca trecere in
revista fie mai uor comprehenzibila, am
rat $ un supliment cu ilustratii, in cari redau
cativ pentru fiecare inovatie
Inteadevar, constructie capacitate,
putem afirma, din suplimentul nostru
este cea mare din lume. Ea se coma
pune din 15 agregate aqezate unul altul, fiecare pentru
16 pagini are total 30 cilindri de imprimat, 30
de functioneaza cu 15 suluri de
constructiunea executiunea reprezinta tot ce
poate fi mai modern. poate functiona independent
felul
7 de 2 suluri a 32 pagini,
48
3 4 64
3 48
In urma cererei speciale a viteza
a fost numai pentru 14.000 rotatiuni ale
drilor pe poate functiona nid o
ficare o de 18.000 rotatiuni. La o medie

172

www.dacoromanica.ro
 de 10-11.000 rotatiuni, poate produce pe
150.000 exemplare de 16
Rotativa este in de 7 electromotoare
principale 7 electromotoare auxiliare. In total este
cu 44 electromotoare. Introducerea mersul
poate comandat dela toate tablourile cu butoane
aezate pe Rezistentele aparatele de
sunt montate in dulapuri speciale. In de acestea
tiva mai este cu electromotoare auxiliare coman
date butoane, care servesc la introducerea spa.
larea jghiaburilor de cerneala, de stereo.
typie pe cilindri ridicarea sulurilor de Fiecare
aparat de imprimare fiecare aparat de fltuit poate fi pus
in comunicare cu axa sau intrerupt trebu
astfel functionarea permite cele mai variate
binatiuni. Toate aparatele de actionare precum rotile
axele sunt in paliere bile, inchise in mod
tic, spre a fi ferite de praf. Toate organele de actionare
sunt din forjat de cea mai calitate de
bogat dimensionate, garanteaza o aproape
a
de stint prevazute cu paliere de
sustinere pozitiune are un
mers extrem de tipare foarte clare curate,
chiar la viteza cea mai mare. Sulurile de stint
stint puse in functiune de panglici late de cauciuc.
Aceste panglici de se pe cu o presi
une constanta tot timpul, deoarece treptat cu
dimensiunilor sulurilor de ele se automatic
sus, astfel presiunea panglicii de cauciuc constanta
la Schimbarea sulului de lipirea lui
de vechiul sul se face in timpul ceeace

173

www.dacoromanica.ro
permite o productiune mai mare acum. Sistemul
de actionare face ca cantitatea de ce in
corespunda absolut exact cu viteza Aparatele
de imprimare servesc la noua numai pentru imprimat
$ nu ca pana acum $ pentru transportul In modul
acesta se exclude aproape cu totul ruperea
mult timp $ maculatura.
Aparatele de sunt aezate vertical sub
de stereotypie $ sunt formate din 2
un cilindru mobil de de aprox. acea$ ca$
de imprimat, cilindru de otel mai mic $ 5 valuri
de frecat, dintre care este mobil. Frecarea cernelei
este cat se poate de complecta deoarece cerneala se freaca
de 7-8 ori de a fi pe
Rotativa este cu 8 aparate de zise
aparate rapide de cu contra ruperilor.
Cele 8 ziarele pe o
instalatiune de transport concursul
instalatiune de transport duce ziarele in mod automat
in serviciul de expeditiune al ziarului.
principale ale sunt : lungirnea 42
meta 5 metri, 4,5 meta
Suprafata de 210 m. p. nu
rat faptul utilizarea spatiului la este cat
se poate de mai redus la un
corespunzator de mici. reducere
a necesar s'a obtinut prin aceea galeale de
serviciu sunt aezate in interiorul de trecere
late $ prevazute cu toate de protectiune
mit trecerea prin corpul $ in timpul
nid un pericol.
Greutatea a este cca. 240.000 kg.

174

www.dacoromanica.ro
tru transportarea ei a fost nevoe de 25 vagoane de tren.
Consumul de pe ora la o viteza de 15.000
este de 230 km. sau 360.000 metri patrati sau
720.000 metri tipar, la o greutate a de 50
grame pe metru patrat, consumul este de 18.000 kg. pe
ora la 15.000 21.000 kg. pe ora la 18.000 rotatiuni.
Dupa vedem de,aci, anul 1925, nega un
nou monstru de constructie al tehnicei germane, un
pretios pentru industria tiparului, ceeace are
liteze mult mult desvoltarea ziarismului astfel
cit gustul de citit in toate massele.

Pentru cu mad, unde litera de

pentru de reclame ar fi in
enorme, s'a inventat o care permite turnatul titlu.
chiar in atelierul tipografiei. Aceasta este de
turnat Ludlow" care permite turnarea de
complecte din matrite. a fost construita America,
fabrica Mergenthaller Setzmaschinen,Fabrik" Berlin,
a preluat fabricarea exclusiva pentru Europa.
Partea importanta la masina de turnat
este permite, pe baza until
conceput in mod genial, ca proprietar de
turna litera de titluri la 5
cicero in cantitati nelimitate, numai o
de turnat a fi nevoe de pentru fiecare
format in parte. Se obtine aceasta faptul
randurilor se in mod constant pe o grosime de
cicero, pe litera propriu de ambele ale
in mod In sectiune un astfel de are
forma unui T. Partea libera de sub Mere se umple in mod
sistematic cu care se alipesc in mod foarte precis,

175

www.dacoromanica.ro
sustinand. Matritele de din care se
3-12 pentru fiecare litera a alfabetului, au forma
care se poate vedea figura din suplimentul nostru. Litera
este pe la superior
se literei respective, astfel lucratorul
culegator poate citi exact textul in timpul culegerei.
garul se in mod absolut ca acela
pentru culesul obisnuit. Matritele se in
gar cu litera jos. Culegarul este cu o
scala care permite citirea
durile se complecteaza cu dupa aceea se
prin intoarcerea a culegarului
este 21 Pentru mai mari se intrebuinteaza
altele de 42 sau de 63 cicero, in care se din
2 sau din 3 fiecare 21 cicero se pune o
de intercalare, deoarece randurile se numai pe o
lungime de 21 cicero. piese de intercalare se pot
aseza in chiar in until Portiunile
de Mere sau chiar literile intregi cari trec peste lungimea
de 21 cicero, sunt sustinute de o portiune corespunzatoare
libera a portiune de sustinere se
de in mod totul automat poate fi cons
ca cea parte a Ludlow". De
ce culesul until este terminat culegarul cu
respectiv se introduce in de turnat, se
manivela, lar se in mod totul automat.
Procesul turnatului nu 4 secunde de
ce gata turnat ese poate intrebuin
pentru turnarea
Masna turnat este foarte
in mod cu totul automatic. Ea taie randurile, le
ajusteaza le elimineaza astfel lucratorul culegator

176

www.dacoromanica.ro
 intoarcerea manivelei scoaterea culegarului,
poate in case matritele un
procedeu care este mai simplu culesul obisnuit.
Manipularea se mai
de au turs
narea de pentru manipularea Ludlow"
este un lucru dela sine Dispozitivul excelent de
turnat al permite, ca randurile se toarne clare
precise astfel pot fi utilizate pentru editiile cele mai marl.
Colectiunea literelor este foarte Inteinsa se
gasesc toate literele moderne caracteristice ale scrisurilor
Cursiv Fractur precum toate literele speciale
pentru toate Literele cursive stau
nate pe ceeace nu modifica nimic turnatul.
de turnat Ludlow se poate intrebuinta pentru
toate literele de titluri dela 1-12 cicero pentru anunciuri,
tipar de pentru placarde. Pentru de
12 cicero turnarea se face in parte pentru fiecare
cari se in complecte.

S'a scris cu dreptate intr'un al

Grafica de un excelent colaborator al
nostru, cerintele din ce in ce mai mai insistente,
ce pus in tipografii, din epoca dinainte de
cu privire la calitatea imprimatelor la repeziciunea cu
care reclamate, au fost un impuls pentru fabricele de
de a studia de aproape sistemul de constructiune al
cilindrice plane de a mijloacele pentru a
putea asigura pe de o parte calitatea lucrului, iar pe de
alta de a le puterea de productiune, dat
pe (Eisenbahnbewegung) pe atunci de
nu putea corespunde acestor cerinte". aparitiunea

177

www.dacoromanica.ro
 perfectionarea mainelor tururi, cu tirajul
ridicat, lasau in umbra celelalte sisterne de
ne, au determinat fabricele in chip se ocupe
de problema reconstructiunii cilindru opritor,
spre a putea pune la contra
investitiuni de capital mai modeste, moderne rapide,
prevazute toate technice reclamate de
nevoile timpului.
Ca un exemplu al acestor $ preocupatiuni
borioase, remarcam cele 2 tipuri de cilinclrice plane,
cunoscute sub denumirea de Rhenania.Rapid" Universal.
construite de catre fabrica de
Frankenthal", Albert & Co. din Frankenthal.
Ambele aceste tipuri, experimentate $ perfectionate
timp de decenii, stint construite din materialul mai
zistent sunt prevazute ingenioase,
indeplinesc toate cerintele ce se pot pune unei
moderne de mare, privire la soliditatea
structiunii, la calitatea lucrului.
destinate pentru
cantile de tot felul, pre
sunt destinate pentru lucrari mai grele, in format mai mare,
ca: uvraje, publicatiuni, reviste ilustrate etc.
Avantajele speciale pe cari le aceste doua
tipuri de sunt :
pe rulouri. Carul este plasat deasupra
until sistem de ce se intre culise in doua
verse laterale la Rhenania.Rapid" $ in patru traverse laterale
la Universal.Rapid". Rulourile, strungite in chipul cel mai
exact, stint construite otel de
ale carului cum ale traverselor laterale stint ferecate
cu de otel. Cele sisteme de rulouri laterale,

178

www.dacoromanica.ro
a mainele Universal.Rapid", sunt legate intre ele sunt
puse fortat in puternice constituesc
impreun pretii laterali temelia un corp bine inchegat.
pentru forme, are o conducere
este prevzut stinghii laterale de inltimea literei, pe
care cilindrul. Acest este indispensabil,
mai cu seam la tiparul dup in autotipie, garantnd
a cilindrului.
Clindrul este de o constructiune foarte
unei inovatiuni speciale introduse la furca
toare, se oprete chiar la viteza mai mare
a Temelia este de asemenea de
Butucii sunt intre ei cilindru gol, in care
este fixat, prin presiune hidraulica, o ax de otel
marl late.
pentru atentiune deosebit s'a
acordat acestei a Pentru a
tea utiliza aceste rapide pentru lucrri cu
tiuni, ce se execut de numai pe prevzute
dispozitiv special acest scop, Rhenania.
Universal.Rapid" se construesc cu 3
Punerea in miqcare se face electromotoare
de mare cu transmisiune. In cazul din urm
nivela de oprire este in legtur cu volanului, astfel
la oprire maina se imediat.
Am reprodus descrierea acestor 2 tipuri de
ca unele ce s'au a fi foarte utile in practic,
les fabricatele Kaiser.Mdling, precum altele ne arat
aceea$ tendinte de a majora tirajul de a
Deaceea descrierea de mai sus poate fi ca o
initiere in nouile constructiuni de indiferent tipul
s'au uzina ce le fabric.

179

www.dacoromanica.ro
 In domeniul mainelor de cules, singur este
acela, care ne reale folositoare Printre
aceste mai putem socoti de
,Electrot de ambele montate in interiorul
m4nelor de cules Linotyp, ca atari, dispoztive
mentare automatice la intreg mecanismul
In streinatate, in toate instalatiunile care
de cules Linotyp s'a dovedit ca solutiune practica,
in cazul este nevoe de un mai scurt forma
de turnat ce se de a turna pe
lungimea de a partea ce nu se cu
ajutorul de timp nu
este vorba de continue ale lungimii
de de text mai mart acest procedeu este foarte
practic simplu. Deaceea el s'a intrebuintat in toate
grafille in care se compunea text cu multe era
nevoe de mai inguste normale.
Fabrica Mergenthaler Setzmaschinen.Fabrik" din Berlin,
dorinta de a procura posesorilor de de cules Li.
notyp lucratorilor mereu noi avantagii, care
contribue la simplificarea eftinirea lucrului, a construit
un nou aparat, care permite randurilor mod
Figura reprodusa in suplimentul la acest Al.
manah, reprezinta noul adaptat de cules
Linotyp.
pentru acest se transmite printr'o
de actionare in cu motorul apoi cu
ajutorul curele se pune in axa pe care se
montat ferstraul volantul. Volantul se cu o
foarte mare care este
are forma a circular este montat
cutie pentru ca nu se
180

www.dacoromanica.ro
Fig. masin rotativa monstr, fabricat Augsburg"
cu 15 agramente.

Fig. main de plana ultra.rapida din

fabrica Frankenthal".

www.dacoromanica.ro
 Fig. de turnat o inovatile
complimentar la masina de cules Linotyp" pentru turnat rnduri
pe corpuri

www.dacoromanica.ro
4.- la masina Ludlow", mai mari cate
5 cicero, se plaseaza in culegar in felul aratat aci.

www.dacoromanica.ro
Fig. 5-6.-Litera versala M (corp 60) turnata pe o grosime de cicero,
pe un suport de corespunzatoare.

Fig. 7.-Un pe corp turnat la masmna arcuit, ceeace

se poate usor suportul numai o pe cicero.

www.dacoromanica.ro
Fig. 8.-Taetorul de montat la Linotyp."

www.dacoromanica.ro
Fig. Dispozitivul regulator pentru elementele din cazan
de gura cazanului.

www.dacoromanica.ro
Fig. 10.-Aparatul de Electro" montat gata
la masna de cules Linotyp".

www.dacoromanica.ro
Fig. element pentru interiorul
cazanulut, cu regulator.

Fig. 12.-Elementul de la Fig.

www.dacoromanica.ro
prea tare sa in continu uns, el este prevazut 2 discuri
de piele imbibate cu ulei. Aceste curata ung in
mod continu ferastraul. Daca se doreste a in
diferite trebueste in
surubul care se vede in figura din direct
deasupra de Potrivirea
lungimii ranclurilor se face intorcand o care se
vede in la bratului de
Prin intoarcerea acestei manivele se
:

a) Bratul cum se vede figura din

supliment pentru lungimea
b) Bacurile care sunt puse miscare de brat.
c) Indicatorul scale care se de fixare.
Discul pentru modificarea lungimil randurilor este astfel
construit intreaga scala un fiecare
corespunde punct sau petit.
se doreste cu concordanta
(un quadrat), atunci discul trebueste 4
complecte. aparatul este complect
gulat nu mai este nevoe de a strange
de fixare pentru a fixa bine In momentul in
care masina scoate gata turnat, este apucat
impins mod vertical spre care bucata
superflua. este spre
de strangere. Partea a
este dupa aceea de care este
astfel construit.
La de in spre dreapta se poate vedea
o pentru ridicarea randurilor, care in momentul in
care noul vine la langa
celelalte. functioneaza cam fel ca

181

www.dacoromanica.ro
 de aezat coalele la o de tipar plana.
cazul randurile se in mod normal
nu este nevoe de atunci este suficient de a
scoate cureaua. In cazul acesta nu mai
randurile in formatul in care au fost turnate.
automat, dupa cum se poate vedea din
descrierea de mai sus, reprezinta o noua import inovatie
care va in mai scurt timp in toate
tipografiile ce de cules Linotyp, in
acolo, unde se culeg multe lucrari, in tex, reviste
ilustrate, etc.
Cea de a doua inovatie a este
aparatul de Este
de mai ales, acolo masini
de cules, fie ferite de gaze de
zetarilor. Deaceea aparatele de la masinele de cules,
alimentate gaz aerian, petrol sau benzol, vor
destinate definitive. aparatele
de cu electricitate par a fi cele mai cele
mai economisitoare, consumul de calorie la
minimum apoi mentin metalul topit la o temperatura
ce se poate stabili regulator
automatic.
Din ilustratiile reproduse suplimentul nostru, cititorit
vor putea vedea care este configuratia, poztia la
felul de a functiona al aparatului de
citate. Inovatia aceasta este fructul unor lungi experiente,
de a fi foarte adaptabila in
*
* *
Din aceste sumare cititorii vor putea
formeze o idee asupra inovatiilor ce niele tehnica
americana cea In domeniul reproducerei plane

182

www.dacoromanica.ro
(offsetul) se ca se rezultatele
de a introduce fotografic, ce
dela 1916, astazi n'au dat rezultate practice.
In caz aceasta geniala interventiune se va produce,
mura offsetului va mod definitiv lupta ceno
duce de tipar. Asistam cu explicabila nerabdare
la lupta, in credinta ca geniul omenesc pururea
creator va solutiona problema zatului fotografic,
inteadevar intreaga arta
$ industrie a tiparului.

183

www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL PRIMELOR
ROMANE$TI LA 1823
GEORGE / CLUJ

lungi cercetari, prin diferite arhive biblioteci

in cu grafice, $ de
folositoarea carte Disertatie despre tipografiile
Transilvania $ invecinatele tari
inceputul pana vremile de un anumit
Vasile Pop, care se : a frumoaselor
a medicinei doctor K. K. Montano.Kameral
fizic in in anul 1838 la Sibiu, am putut
stabili istoricul unde s'au cart!
pana la anul 1823, dupa cum urrneaza:
- s'a prima carte Devi,
exista tipografie din 1533 de marele
invatat Joan Honterus, devenit apoi protopop judele Brai
totuvi cart! romnesti nu s'au tiparit pe la
anul 1580. 0 cronologie care incepe dela 1432
se extinde la 1637, scriind despre Bulgarilor
la Bravov, despre din
despte acesteia, amintevte in
acest s'ar fi o de -
pana acum o carte ne este cunoscuta
ba mult, o bine de an!

184

www.dacoromanica.ro
nu se la Brasov. acestei
nu se Cu mult mai pe la anul
1733 au inceput a se dar
acestea trebue fi fost putine, deoarece foarte
ne sunt cunoscute. la inceputul veacului urmator, insa, s'au
tiparit maimulte aceast tipografie,
rite Mere foarte proaste. Majoritatea cartilor aici, au
fost
Tipograful Gtt, mai tipografia
Honterus, a inzestrat-o material litera noua,
In tipografie s'au
o de din cari cea mai mare parte sunt
cunoscute. In tipografie au cele mai renumite
mai bine scrise gazete de pe Gazeta de Transilvania"
a lu Foaia pentru Minte,
In mai amintesc, la anul 1546 judele
vului : Fuchs in loan Bankner a infiintat o
de pentru inlesnirea functionarii tipografiei
Honterus. - moartea lui Honterus (1549) urmasul
acestua in scaunul Valentin Wagner, a
litere in care
s'au intre 1550-1562
Evanghelie se azi
in podisorul femeilor dela biserica Sft. Nicolae, in
anul 1562 cheltuiala lui loan Benkner.)
tipografia Honterus a trecut in proprietatea lui Gtt.
Parintele Paul Tempea, fost director al
scoalelor nationale neunite (din marele principat Transilva
nia)", prefata sale, la
1797, pe la anul 1583 ar fost in o tipografie
in care s'ar fi lui Moise Prorocul : Facerea,
Apocalipsul, a. - De cine a fost tipo

185

www.dacoromanica.ro
 incetat functionarea, toate
directie de mai multi barbati interesati,
nu s'a putut nimic.
- Prima tipografie in Tara a fost
infiintata de voevodul la anul 1634,
in Govora. Primul tipograf, care a lucrat
a fost Meletie, care a fost adus de
din Macedonia, ca egumen
la cum ne Domnesc din 6
1634. Nu se poate stabili precis a
tipografie, deoarece prea sunt
cunoscute ca Se presupune pe la anul
1652, tipografia a fost dela Govora
la unde era Mitropolia.
(Bratislava, in Slovacia). Aid s'au
mai multe cari serviau in
timp ca de propaganda Dintre acestea
ne este cunoscut Catechismul catolic, in limba
cu litere latine la anul 1636. Numele
in care s'au nu ne este cunoscut.
Primul care a volt o
grafie care cu Mere cirile
a fost Gabriel Bethlen, dar acesta muri
inte de a'si implini dorinta. La anul 1638
Mtropoltulu Ghenade, al
care vola Cazania"
anul 1580 la Brasov, precum alte printul Gheorghe
ca al lui Bethlen principat -
aduce o din streinatate, care inzestrata cu
frumoase Mere cirile o pune la dspozta
poltului Ghenadie. In tipografie s'au apoi, o
multime de la anul 1658,

186

www.dacoromanica.ro
la venirea Turcilor in s'au risipit cu totul. In anul
1668 Mihail Apafy super.intendantufui calvin
nesc : Petru Kovsznay sa adune fostei
spre a tipari in ea din cart! pentru
restaurarea tipografiei, aceasta a functionat la
1702, - urma unor intrigi dela Blaj a
cu totul, transportata de la Cluj. La anul
1699 s'a de catre Mihail Istvanovits, - care fusese
trimis de Constantin Brancoveanu Ardeal -
carte de in propriu al
nurnit
- La anul 1640 a
tipografie in Moldova, in
Trisfetitelor sau de
Domneasca" in care se tiprea cart!
dar un oarecare desinteresarea
respective a car! au urmat scaun dupa
tipografie pare s'a cu
totul. In anul 1650 Mitropolitul a infiintat
o alta tipografie sub nurnirea de Tipografia Mitropoliei",
care azi, dupa ce a fost in mai multe
: anurne in 1785 au fost aduse litere
sau de cele care intrebuinteaza In 1794
Jacob a tipografie complect, cu litere
In 1750 a luat tipografia Duca Stoicovici,
tipograful dela Tasos. Se presupune, tipografia
sta ar fi fost de fapt Tipografia Mitropoliei, care pe la 1750
ar fi fost de Duca Nu cui
crezare, deoarece 1750-1754
purta impresia : in tipografia Duca Stoicovici,
la anul 1823 alte nu mai fi existat
la

187

www.dacoromanica.ro
 - Pe la anul 1652
litul au adus aid, tipografia instalata la anul 1634 la
Govora, in care, dupa ce a fost
mod simtitor, cu Mere s'au o
de Prima carte din
tipografie a fost Pravila". Tipografia a fiintat la
la 1716, unora - pare
a fi fost transportata de aici la Bucureti.
Unem (?) - In acest ora din Rusia se afla o
a uniti din ordinul Vasile Mare, in care
exista de vreme o tipografie litere
rilice. In tipografie, Dositei, Mitropolitul Moldovei,
a pe alte Psaltire in
dela 1673. Nu putem ti cauzele care 1.au determinat
pe de a la tipografie, $iut
pe acele exista deja de vreme tipografie
la Psaltirea Sfantului Prooroc David pe limba
la Uniew a fost cu cheltuiala
Voevodul Moldovei.
Bucureyti. - cartea Engel : Geschichte der
Walachey" la 1804, prima tipografie ar fi
fost infiintata la Bucureti pe la anul 1675 de
Cantacuzinul. Alti cronicari sustin nu
ar fi fost intemeietorul primei ci Duca-Voda sau
Mitropolitul Varlaam, au pe acele vremuri. Sub
Serban Cantacuzinul, precum sub
Antim Ivireanul, tipografie
a ajuns la cea mare precum multi
timea de cari s'au grozava moarte
a izgonirea din Mitropolie a
Mitropolitului Antim, tipografia a ajuns in Abia
pe la 1742, Mitropolitul Neofit reinnoind cu material

188

www.dacoromanica.ro
nou, vechea tipografie, a pus.o din in functiune
fel a din nou in ea la anul 1793. Sub
Mitropolitii Dositei Nectarie, tipografia a fost
la 1819, cum ne un
cronicar, care anul 1821 despre aceasta
rele ; tipografie, era la Mitropolie, acum a ajuns
grajd de din curte. Slovele
de ce erau -
La 1742 a luat o tipografie care se numea
Pe la 1818 s'a mai
tat inca o tipografie sub numirea de Tipografia dela
meaua Mavroghenie", de boierii Raducanul
Stolnic Dumitrache Topliceanul Biv Slutear.
de aceste tipografii, la 1823 mai existau dou tipografii,
a caror numire nu am pututao stabili.)
- s'a infiintat o tipografie
in anul 1683 din porunca Mihail Apafi,
dar preotilor tipografie a avut o
numai o carte
romanesc ca tiprit Sicriul de carte de
la morti din scripturile sfinte, etc.
1683.
Buzau. - episcopul Mitrofan, a
prima tipografie la 1691, un tipograf
sit. Tipografia a fiintat la moartea episcopului Mitron
fan, la 1702, se urma
sunt foarte : abia vre.o sunt
cunoscute cronicarilor.
- Cu toate diferitilor bibliofili, nu s'a
putut stabili precis anul s'a prima
a cui a fost. s'a putut constata, in 1575
exista aici o tipografie, dar nu poseda litere cirile. Se prep

189

www.dacoromanica.ro
supune tipografie ar fi abia pe la
veaculuf al presupunere este o
afirmatie a Petru Major, care in Ardea
despre un Ciaslov, care s'a in 1696
la Sibiu, numele tipografiei.)
rile unor cronicari putem deduce, tipografia aceasta
fi fost a tipografului I. Bart. deductie e pe
aceea 1696-1744 a trait la Sibiu un
cu numele de Bart. anul 1761, sau ce
cei neuniti din nou cu resedinta in Sibiu,
se iveste aid, din un tipograf cu numele de Petru
Bart, care a primit autorizatie dela Impdratul al II.lea
de tot felul". Dupa dovezile ce le avem
in tipografie s'au o multime de cdrti

Mai tdrziu, tipografie a trecut in proprietatea

George de ginerele lu Bart. - anul 1780
a mai luat o tipografie a de
Hochmeister. In prea
putine
Snagoo. veacului al XVII.lea
putul celui XVIII.lea exista o tipografie la
Snagov, care se Tipografia Domneascd".
tipografie a fost de catre
coveanul la stdruinta Antim Ivireanul, pe atunci
men la In
foarte putine deoarece moartea
tipografia a fost amintesc numai vre.o
mai de
ghelia dela 1697.
Aid exista tipografie dela 1545, dar
era inzestratd cu litere Prima tipografie

www.dacoromanica.ro
s'a abia la 1703, dupa ce
litul Romanilor din in 1698 la indem
nul lezuitilor a primit unirea cu Romei. Iezuitii,
momentan primirea de catre au
put a se amesteca in treburile acesta
nu putea face nimic iezuitilor. au mers
de departe cu obraznicia au pus pe
tipografia cunoscutul Catechism
nesc dela 1702. La inceputul anului urmator, au
adus tipografie la Cluj unde era Academia In
1703 un iezuit cu numele Buitul a tiparit alt Catechism
la Cluj. Tipografia aceasta a la 1744
in urma unui proces Viena s'a luat din
uniti,
a proprietate fusese de 1703. cu
anul 1745 nu se mai la Cluj nid o carte
deoarece tipografia a fost transportata la Blaj.
- In 1705, Ivireanul fu ales de
episcop al prima grije a fost de a
aid o tipografie, care a la 1787, in care
grafie s'au o multime de Prin tipogra
fie cunoscut numele episcopii de mai ai
Damaschin, Inochentie, Climentie, Grigorie,
Partenie, Chesarie, Filaret Galaction, cari au lucrat
tipografie. Ce s'a intamplat cu tipografia 1787,
cronicarii despre aceasta. Desigur va fi
fost in prin sau podurile
- In acest din Ungaria, unde se
afla Iezuitilor, era o tipografie Nu
se precis anul infiintarii, a de
cine a fost Aceasta se numea: Tipografia
Prea putine ne sunt cunoscute ca

191

www.dacoromanica.ro
 Cea mai insemnata carte este:
Catechismusa sau de
copul Sevastului Muncaciului la anul
-Pe timpul scaunul episcopesc era
episcopul Varlaam a inflintat o tipografie la anul 1744,
in curtea episcopiei, care tipografie a tiparit
Catawasiariu pe limba carti
ni sunt cunoscute, ca aparute deoarece episcopia
mutanduse la Cernauti, nu ce s'a intamplat cu
Nu putem data s'a
tat, prima tipografie Asupra stabilir
sunt diferite pareri. putem stabili, tipografia
care azi sub numirea de
este fosta tipografie a Mitropoliel dela
la 1638. cronicari sustin tipografie
ar fi fost mai Cluj 1703 de
la anul 1744; alti cronicari sustin
ar fi fost direct dela
inte de unirea romanilor cu biserica Romei
tipografie ar fi cea care a devastat.o
la 1668. Tipografia care a dusuo dela la
ar fi fost alta, care a acolo, cum afirma
prof. Timotei scrisoare lui
Pop, matricile tipografici cei vechi a
astazi (1838) se in Cluj". Bazat pe
unele documente, tipografia Seminarului, contrar
afirmatiei prof. Timotei dela Cluj a fost
la Blaj. Un decret imperial dela 1746
tipografia Cluj este fosta tipografie dela
grad a Mitropoliei astfel decide de a
titui vechilor proprietari, Procesul care a urrnat

192

www.dacoromanica.ro
 episcopii pe aceasta desbatut la
Viena a fost de episcopul Inocentie
Klein care apoi dupa procesului a adus
tipografia dela Cluj la Blaj. afirmatie o mai
rete faptul acela, aducerea tipografiei la
Blaj a venit tipograful Becskereky, care atunci
lucrase in tipografie, la dela Cluj. In prefata
Prodoslaviei dela Strasnic" de Constantin,
la la 1753 cu
Si in zilele raposatului Kyr Atanasie
politul in de acum a
tipografie in s'a tinut Din aceasta dedu
Tipografia aceasta exista de ani
la Blab a fost respectiv ascuns,
la data sus amintit; prima carte
la a fost la 1753.
acest an, alci, a a se tipari cele mai multe
rom - cum mai multi cronicari.
Mai este de notat, pe nu a functionat
tipografie (1745-1753) guvernatorul de atunci
contele de Auersberg, s'a interesat de soarta acestei
episcopului dela Blaj intrebari:
Care este soarta tipografiel de Ce de se
in Ce oranduire e pentru cenzura
Aceste intrebari pus bazat pe faptul, Pataky
$ Inocentiu carti pentru clerul
dela Blaj in tipografia le aducea din alte in
din Tara sau astfel prin decre
tul edat la 14 Oct. 1746 le poruncea episcopilor
tipografia dela nu
nid o carte din alte
Pe la anul 1777 un tipograf cu numele

193

www.dacoromanica.ro
Kurtzebek a o tipografie care
timp de 16 la 1793 s'au o multime
de mai ales de gramatici
dictionare. La anul 1793 Kurtzebek, care se numea
tipograf al a tipografia lui
fan Iovacovici, agent de Curte", care a transportat.o la
Buclapesta. Intre 1793- 1838, la Viena, nu s'a
rit nici o carte
- o veche carte, al titlu nu este
amintit de bibliofili, putem constata prima tipografie
la a luat pe la 1790, nu
ceva mai Pe atunci se afla in reedinta
unui episcop nu se precis cine a
tipngrafie $ a existat, putem deduce
aceasta ar fi episcoptei cu
incetarea acesteia, sau a fost sau se va fi risipit".
Se prea poate, ca tipografie fi fost transportata
la Mitropolie, Sibiu, sau la episcopia dela Arad Din
de documente afirmatie ca
In numita tipografie s'a Cartea despre cele
7 ale bisericii
Budapesta. - In anul 1793 tipograful Iovacovici
tipografia lui Kurtzebek dela Viena a la
Buda, unde de 40 ani a functionat, dela
1793-1832, s'au o multime de
politice, literare, etc.
tipografie a fost apoi de Universitatea de
acolo numirea de Nu
precis cumparare, respectiv
s'au mai tiprit in aceasta
o carte vedem pe la
anul 1796, exista o tipografie la Movilof,

194

www.dacoromanica.ro
tata de protopopul Mihail Streanvitkyi. In tipografie
s'a tiparit, desigur, prea putine deoarece una
ne este anume: Istoria Alexandru celui
Mare in tipografia cea a protopopului
Streanvitkyi, Rusiei
dov la anul
- diferite asupra celui ce a
tat tipografia din Neamtului, din lipsa docu
mentelor nu putem ne tasupra acestui fapt.
Este cunoscut tipografia a fost la 1800
s'a in ea o multime de Tipografia
in noastre.
-Nu precis, de tipografia
a lui Petru Ekhardi, care se numea tipograf
cesaro.craesc al tinutului" (precum neto adevereOe
matica de directorul
din Bucovina, Anton Marky, in
fia lui Ekhardi la 1810) a existat fosta tipografie a epis
copiei dela care episcopie anul
1777 a fost transferata la deoarece un
nicar nu despre soarta acestea. Este de notat
la anul 1840 prea putine s'au
rit cu toate carturarilor era destul
de mare.
Petroburg. - In Leningradul de azi, s'a la 1810
care fusese mai la Blaj. lie
a fost cheltuiala societtii de din Anglia.
Alte nu se mai fi
exista o tipografie de mai
vreme - tipografia episcopiei se
anul nid numele ei. Pe la anul
1823 in a Legile

195

www.dacoromanica.ro
cronicarii amintesc numai atta: provinciil)
in timp a existat ce au
mai aprut in tipografie, nu gsesc nici o
lmurire.
*
* *
in vedere, c de tipografii se putea
face numai in baza unui privilegiu, obtinut mare
tate dela Domnitorii din toate timpurile, nu ne vom mai
mira c dup aproape 400 de dela aflarea tiparului,
numrul general, in locuite de
este destul de redus. Multe sunt documentele ne arat
c cutare tipografie a fost cu prea voie"
sau dandu.se Dumnealui Kyr X. de a aduce
slove de ceale a prea sfintele carti
bisearice0i, nimeani altul nu are voaie de a aduce astfeal
de unealte a tipri la moartea lu Dumnealui
Kyr X." Cum progresului nu poate pune stvilar
evolutia lui, tot astfel nu s'a putut tine mult vreme
dreptul de a se face a lua mai multe
dup anul 1823 a luat un avnt destul de mare, mai ales
Transilvania. astfel a deviza lui
Gutenberg : Fiat Lux

196

www.dacoromanica.ro
 UN BUN DE
IN CULEGEREA TEXTELOR
P. C. GEORGESCUPDELAFRAS

dintre noi am avut prilejul

in citirea unui text. De foarte multe
ori a trebuit revenim asupra citirei unei
nu oprire unde trebuia,
fie ne unde nu trebuia.
Aceasta din semnul de al unei fraze
nu e destul de evidentiat prin punctul ce pune prin
litera mare dela al ce
punctul litera mare ar totdeauna
inceput de desigur n'ar mai fi cazul se
de dificultati la citire. Lucrurile, nu stau
punctul, litera mare, mai au intrebuintare :
punctul se pune ca semn de prescurtare, lar litera mare se
pune la inceputul cuvintelor
In de aceasta, se obisnueste uneori se
un text litere mari (capitale), toate de
marirne. Inlauntrul astfel de text se poate
se punct de de punct de abreviere.
Intre aceste puncte, diferite, nefiind nici un
fel de deosebire, cum se poate dela prima vedere despre
ce este vorba 7 Va trebui se din nou a doua

197

www.dacoromanica.ro
oara, pentru a prinde frazei, astfel, prin deductiune
se daca e o abreviere a unui
sau un de
semne deosebite pentru de $
abreviere, deaserneni litere
deosebite pentru inceput de pentru initiale la
vintele trebue recurgern la alt care
faca locul unde se o unde
cepe o alta.
Mijlocul pe care 11 propun ad ) vazut
in streine. Dar nu
la cer ca el fie introdus la noi, ci
un foarte practic.
Acest e simplu. Intotdeauna, in luntrul
text, acolo unde se pune punct de de unde
o se spatiul, in
fel ca el fie de celelalte
cari se pun de intre cuvinte.
culegem un text de corp 10 intre
cuvinte punem un halbghifert de 5 p. grosime,
punct, acolo unde fraza, punem putin 2
halbghiferti, 10 p.
Bineinteles la randurilor, atunci va
se spatiurile dintre cuvinte,
vor proportie spatiul pus
punctul de de va se
dintre cuvinte, nu se la
cerea spatiului de punct cazuri rare,
ce celelalte cuvinte s'au pus
de tot, mai e nevoie de restrans. Reducerea aceasta,
1) Despre acesta am tratat al meu Curs de
pentru uzul eleoilor tipografi, anul I.

198

www.dacoromanica.ro
 nu trebue mearga prea departe; adica sa nu se
proportia. Daca celelalte cuvinte s'au pus
de 11/2 sau 2 p., spatiul de dupa punct poate fi redus pana
la 5 p.
In afara de consideratiunile technice aratate mai sus,
mai e un alt care cere intrebuintarea acestui
de spatiere: Este ca, de departe, ochiul poate vedea
pana unde tine fraza, astfel cititorul este mai bine pregatit
pentru intonatia ce trebue sa dea cuvintelor. cum un
de fraza trebue sa reasa, in dinteo pauza
mai lunga, tot astfel de pe fila trebue sa
fie mai mare.
Daca, atunci facem un nou, punem dupa
punctul aliniatului precedent spatiu alb pana la
rea mai punem alt (cel putin un
ghifert) in cazul alineatelor ce dece oare n'am
pune, frazele pe cari le unele dupa altele,
un mai larg, care sa faca sa mai bine locul
de unde incep unde se 7
casi logic 7
Am putea chiar merge mai departe. Cand e vorba
se puna in plus intre cuvinte, pentru implinirea unui
rand, sa se dea preferinta, pentru spatiurilor unde
se celelalte semne de virgula, punct
doua puncte, cad fiecare din ele insemneaza o mica
oprire, o pauza.
De eu am pus de mult in practica acest
Mai toate Editurei au culese cu
respectarea spatiului dublu frazelor.

199

www.dacoromanica.ro
 DE CULES
G. N. DULCA,

de a se utilajul
in industrie, n'a tipografia de
a nu avea $ ea uneltele ei perfecponate. Pe
uriasele progrese facute in industria
tiparului prin inventia rotativelormonstre cari
sute de mii de exemplare de ziare pe dela 2
la sute de pagini, intr'una sau mai multe colori de odata,
au trebuit se produca privinta tipografic
progrese
Dupa cum a ajuns la zeci sute de pe
dela o in de 2-300 putea tipari
presa lui Gutenberg, tot in privinta culesului literilor,
s'a ajuns la mii pe dela sute, se
culegea n'ar fost perfecponat
industria tipografica, ar fi fost, ca
la inceputul apanagiul au
fost oculte, de cari s'au servit initiati
pentru a tine in intunerec multimea.
Printre de cules cunoscute la noi in
prezent notam Tgpograph.ul, Linotypoul,
Monotgpoul. Mai sunt alte fabric!, dar pe
cari noi nu le Astfel numai in ultimul
timp revista Grafica a inceput $

200

www.dacoromanica.ro
ne faca cunoscut Intertype", un de
de cules, ce pare a avea inovatii ingenioase.
Diferenta de productie intre aceste feluri de nu
prea ar fi privinta a forme! aproape
neinsemnat, de masinile Monotyp, cari cu
totul de celelalte sisteme amintite mai sus.
Pentru a face cunoscut cetitorilor masinismul in
cialitatea culeger literilor, mai jos
generale, n'ar spatiul
nid cunostintele amnuntite pentru fiecare sistem, n'ar
putea le dea una persoana.
Cel sistem de adus la noi a fost al
Linotyp.elor. Aceste desi mai complicate
ceste scumpe ca alte sisteme, prezint avantajul
la format mic pentru ziare. De aceia sunt
tate cel mai mare la tipografle de ziare. Un alt
avantaj pe au fata de celelalte este acela
apa. In randurile turnate au
goluri nu sunt solide cum sunt cele turnate de
cari au instalatii de apa.
se foarte de Linotgp,
ca forma, noi o tipografie din Capita are astfel
de Tipografia Fundatiei le Carol fosta
grafie Gutenberg".
Tipograph.ul este al doilea dupa Linotyp, care este
mult intrebuintat industria dela noi. Foloasele pe
cari le fata de celelalte sisteme, in
tatea mecanismului usor de manipulat
aceia sunt practice la formatul mare, de
ex. 4 cuadrati ce se intrebuinteaza la brosuri
de didactice, literare, etc.
sunt pline, solide de astea,

201

www.dacoromanica.ro
 compozitia de literilor din tipografie,
ceiace nu e cazul cu
Deosebirea de intre Tipograph Linotyp este
foarte mare. Matritele sunt mai supuse
stricaciunii, sunt lungi.
este un fel de de forma unei mese
cel care la face impresia
la masa. Constructia foarte uor de
lat Un coleg, care nu vazuse astfel de
ce asistase pe montator la montarea a
masin la o tipografie din nu numal a
lucreze, dar a devenit montator al
Deosebirea de constructie fata de celelalte
teme este deasemenea destul de mare. Elevatorul este ca
un evantail, care se deschide se in mers
mai ca un evantail. Matritele contin fiecare 12 nu
una sau doua ca celelalte Toate literile de
grosime sunt gravate pe o acestei
construct% magazia este foarte mica. cu
lape de Simplitatea drumul scurt dela
la vingalac foarte Dar nu
se mai comert, nu mai nici

Nu precis care este cauza acestui

produs in industria uneltelor tipografice, dar din spusele
celor initiati, se zice fabrcarea acestor a
de cea a Linotyp.elor
Cele Mono aduse matrite
de unde fie aduse, n'au putut functiona.
poate fi socotit cea mai mare in
artelor grafice. Numai un putea
da bine seama de de care trebuia

202

www.dacoromanica.ro
 fi fost inzestrat care a inventat acest de
Deosebirea intre acest sistem toate celelalte este
ca constructie, productie, ca instalatie.
se compune din doua :
claviator instalatiile cerute de
celelalte sisteme : electricitate, gaz, apa, Monotgpoul mai
are instalatia de aer comprimat, care masina nu poate
functiona.
marea deosebire in toate fata de
celelalte masini de cules, este litera e
aparte flecare, ca cea de turnatorle speciale.
Deci textul cules (turnat) de se poate in
case dupa ce s'a perforata dela claviator (cea
care contine textul ce trebue turnat) se pastreaza de
mult, cum se matritele de stereotipie,
se poate mai se mai clavieze.
dispozitivele se poate turna text, formule,
capete de tabele, cum litere
ferti, pentru tipografie.
Lucrarea la Monotyp trece prin doua
torul, unde se face perforarea (rulouri) anume
fabricate, turnatorul, unde se a fost claviat

Pentru turnat Mere sau alte albituri, nu e

nevoie de claviatura.
deosebire mare este chiar intre cele doua
ale Monotypcului: claviatorul turnatorul. acesta
din este mai mutt o de scris, foarte
foarte frumos usor pentru lucrator, turnatorul e din
mai complicat, cere o mare atentie nu e
de curat, de astea un cu doua
turnatoare functioneaza turnatoarele fac un

203

www.dacoromanica.ro
zgomot asurzitor, din toate piesele din se
compun fr intrerupere, nu se petrece
la celelalte la cari piesele indeplinesc fiecare o
parte din apoi stau.
Monotype la noi numai trei tipografii au: Cultura
National., Cartea Fundatia Principe le Carol,
toate in
Din cauza costului, a de instalare costisitor
chiar a nepriceperii de a lucra cu aceste nu sunt
tate de stabilimentele cu toate sunt cea mai
inventie ce s'a putut pentru artele in
de rotativele de
Pentru ziare n'ar fi tocmai practice, paginatorul
avea mult de lucru pericol pentru text
tuhii, care e aproape ca mercurul iese din
In ce priveqte faptul lucrarea trece prin
claviator turnAtor, paguba claviatului se compenseaza
cu un turntor lucreaza la dou
claviatura se poate pstra de mult. Acestea
au fost pe scurt descrierile
de cules, la noi.

204

www.dacoromanica.ro
 CTEVA CUVINTE DESPRE
SCRISUL ORBILOR
I. KRANNICH MAESTRU TIPOGRAF, BUCURESTI

Dintre toate facute in decursul veacului,

este incontestabil cea mai umana a
unei alfabetului tiparului pentru orbi. aceti
ai soarte au fost vreme de
tea de a se putea aclapa la isvoarele culturei, erau siliti
se cu ceeace smtul de umanitate al oa
menilor de bine, sub ale caror ocrotiri se aflau, au putut
le faca accesibil. Dar de putn era aceasta fata de
ceeace doreau simteau in sufletulu bor.
era mare, neconsolata, dar nid oameni de bine, umani
tatea omeneasca, iubirea de aproapele, nu dormeau, ci
necontenit pentru a gasi de a
putea soarta acestor Secolul nostru a fost
fericit care a putut veni in ajutorul orbilor, prin nepretuita
inventiune a
nu dibuesc in
complecta intunercime, inlocuesc cea

Acest este un scrs in relief, un de tipar

care permite ca literile, cuvintele imprimate fie
uor cunoscute cu ajutorul simtului

205

www.dacoromanica.ro
 cu literile obicinuite
Se cunosc doua feluri de scrisuri
sistemul pimctelor Cel consta
din conform celor uzitate floare
de al doilea literesemne compuse din puncte dupa
un anumit sistem. Procedura tiparului este acela. Literile
de regula dela corp 20 sus, se deosebesc
de cele obicinuite numai prin acea floarea este
apare in Se culege in modul cunoscut
cu deosebire se dreapta
la stanga. Albitura intrebuintata este astfel
ajunge exact inaltimea literilor, tot este albitura intre
atare are deci de
tipar in relief.
A0ernutul pentru tipar dinteun strat
de guttapercha sau matrite ude. Acestea sunt tinute sub
mare presiune tot timpul usuca. se pune
apoi de respectiva, presiunei
sare, apare pe aceasta un tipar frumos reliefat, realizat prin
imbinarea tipelor de Wernutul presat.
Cum culegerea, tiparul,
tirajul relativ foarte redus, sunt extrem de costisitoare ;
majoritatea acestor tipare sunt executate de institutele
propriu zis mai cu
se putea numai pe o faptul care
a ca cu text relativ foarte curat, au devenit
peste de voluminoase - au ca
se de a o cale pentru inlaturarea acestor
inconveniente. Inventiunea alfabetului prin semne punctate
a inlaturat cu toate neajunsurile.
Alfabetul punctelor este foarte favorabil tiparului
pe o celui pe ambele fete.
sistem este denumit, sistem Braille'

206

www.dacoromanica.ro
ventatorul sau Louis Braille, are la baza lui o grupa de
6 puncte, cari sunt asezate in verticale de
puncte sub altul, sau in trei orizontale
4 de doua puncte langa altul. Punctele acestea
sunt denumite cu la 6, in fel
prima linie verticala de sus in jos are punctele 1, 2, 3,
lar al doilea in aceia$ ordine punctele 4, 5 6.
orizontale contin deci de sus in jos urmatoarele puncte
4, 2 5, 3 6. Prn combinarea acestor puncte,
ventatorul Braille a compus un alfabet.semne, reproducand
astfel semenele noastre de cifrele.
Sistemul sau de scriere se bazeaza pe zece semne
fundamentale. Acestea se compun din doua
orizontale, literile alfabetice dela a pana la j inclusiv.
Prin adaugirea punct (3 sau 6) sau chiar a ambelor
puncte (3, 6) din orizontal, se compune
restul semnelor din alfabet.
Printr'o judecare cu totul s'a de acord
de a se adopta alfabetul francez, acesta dupa parerea
celor orbi, a mai multor limbi, mai
ca international.
jos ream acest alfabet cum a fost alcatuit de
Braille dupa punctelor, observand ca numai punctele
cele negre litera respectiva, cele mici adaugate
spre a pozitiunea punctelor.
a b d e f g h i j

.
.

Adaugand la semnele de mai sus jos un punct

obtinem urmatoarele litere :

207

www.dacoromanica.ro
k q
.

Daca la semnele din primul - jos in

stanga dreapta punct, semnele de
mai :

0
La sernnele din primul numai un singur
punct in dreapta jos, avem aceste semne :

In afar& de
)

.
.mai

,
semne ajutatoare :
cifrelor

Coborand sernnele cu o linie mai jos,

obtinem semnele

A.ezand indicatorul cifrelor in fata semnelor din primul

avern :

208

www.dacoromanica.ro
..... 1 2 3 4 5 6

.. .
7 8 9 0

..... ...
.

Pentru semnele matematice format urmatoarele

semne :
- .
: = ( )

La aceste semne se mai unele

litere limbei germane.
Tiparul sistem de scriere ajutorul
de steriotipie, curn se este rezultatul unui
nenumarat de aduse timpul, mai mult sau
mai putin importante.
1895 se remarca profesorul orbilor Hinze
cu mecanicul prin inventiunea unei
speciale pentru prepararea sistemul
punctate a Braille pentru tiparul pe o pentru
cel interliniar pe ambele fete. Aceste sunt table
de metal, in cari semnele apar presate in relief, ajutorul
carora se face - de in presele de tipar de -
acestea, denumite matrite, constau
din din legate la un una de
alta, prevazute cu cari servesc drept semne
de potrivit.
se face Pe fundamentul de
lemn al se in partea dreap.
astfel celor
sease puncte din scrier.
Cei cinci butoni
jati in sunt deservitf de cele degete, al
de podul palmei a drepte.

209

www.dacoromanica.ro
 Corespunzand cu litera voit se apasa pe unut din
butoni, punand astfel in litera care se
cu ajutorul de presat, aezat
la mijiocul pe care se ea, se
de fier. Forta presiunei se cu piciorul
persoanei care (de obiceiu orbi), cu ajutorul
brat ce se afl atwt in acest scop la piciorul
pe el.
degetele pe mai sus produc
unor buloni de otel, in zisa casa
sub fundamentul cari prin presiunea provocati
se in tablele de aceasta
tot dela dreapta spre la
incheerea randului. un se impinge placa
dupa necesitate inapoi far spre dreapta.
Faptul distanta intre este relativ mare,
are scopul su determinat. nu numai
pe o fat, ci pe ambele fete, ceace o presare pe
ambele aceasta desigur mult volumul
pe jumtate
Dup ce se termin cu imprimarea prime! se
scoate placa cu rama se intoarce pentru a fi
ca cea Acuma se
imprimate intre acele imprimate pe prima
parte, deci liber. In felul acesta obtinem
tiparul dublu interliniar.
Dar umankwentie n'a
s'a invetat interpunctuar, astfel denumit la
fiecare depe prima- din de puncte
se afl cu de puncte din
dupa pagina urmtoare.
Relieful tiparului poate, dupa dorint sau

210

www.dacoromanica.ro
sora. strecurate se poate deasemenea usor corija,
cu ajutorul ciocan netezim punctele gresite,
in schimb ajutorul unui bulon de otel,
tele bune.
Tiparul in sine este foarte Pe un asternut
care se asterne o de cauciuc de o grosime de 2 mm.
Pe aceasta apoi placa de tabla ;
aceste doua se interpune destinata pentru a fi
tot bine aceasta se pune far o
foaie de cauciuc asemenea se procedeaza,
cu tiparul intocmai ca am face un o
oarecare Procedura tiparului presele de
de tot! cunoscuta, este inutil de
a mai aceasta.

211

www.dacoromanica.ro
Prefata 3
Partea calendaristica 5
27
N. Un exemplar al tipariturl Coresiene
o Coresiana 28
MARIN SIMIONESCURAMNICEANU: Arta 31
I. 34
S. MEHEDINTI: Un ,Ford al tipografid 41
E. ,Suflet tipografic` 45
EM. dealungul veacurilor 47
C. Spre vechea traditie 115
PROF. C. D. tipografiei in Craiova 119
V. coperte 123
TIMU5: Puterea presel 131
ION Penh-u de peste hotare 134
D. Tiparul in dupa 139
V. Desvoltarea la inceputurile . 143
V. Inovatiuni tehnice in 171
G. Inceputul primelor tipografii la 1823 184
D. C. Un milloc bun de folosit in
culegerea textelor 197
G. N. de cules 200
I. cuvinte despre orbllor 205
Partea cu reclame 213

www.dacoromanica.ro
 iVocabularul tipografului
intocmit de Virgil in arte
lucrare de valoare, mai ales pentru ge-
neratia de din care o parte nu de
Cstrictul necesar din terminologia jar pentru
tipografii din teritoriile alipite un pretios manual din
pot expresiunile tehnice curente
de care au acum cnd suntem perpetu
icontact. lucrare este complecti singura in
ei. A cts ilustratiuni in text cu
de corecturi. unui exemplar este 40
trimis mandat sau postale
V. Bulev. Mihai Bravul, 4.

GRAFICA II - BULEV. REGINA MARIA

TELEFON 10-11
MARE
DE ETR IE
DE CONCEPT, FLOR,
POST, KARTON ALB COLORAT, DE
TIPAR, ETC. - UTENSILII PENTRU TIPOGRAFII
LEGATORII.
DE PLICURI
REPREZENTANTUL DE MAINI
DE TIPAR DIN MDLING.

www.dacoromanica.ro