REVISTA PERIODICA

CALENDAR

No.

Preful
Leu

A se vedea pe

pretul abonamentului
www.dacoromanica.ro

ENCICLOPEDICA

PRETUL ABONAMENTULUI
Pe

an (96 numere)
numere)
6 luni
3

Lei

in

Revista se

49

Abonamentele

Bucuresti.

Administratia

DIN
BIBLIOTECA, JUBILIARA SOCEC
Povestile

No.

No 2
No.

Rom. vol.

No. 5 Con L Negruzzi,

No. 6

a...
95

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA
SOCEC"

No. 21-24

CALENDAR
ARTISTIC

LITERAR
PE

SOCEC & Co., Societate

www.dacoromanica.ro

Bucuresti
176AI

www.dacoromanica.ro

CUVNT

Calendarul de
are
siri ce-1 deosebesc de alte
Pe
materia

insusimilare.

anului trecut,

pe

en-

prinde:
la care au

prea putine exceptiuni, tosi

laborat,
itorii

cu exceptiunea

o mai mare

mai

de

10 ani
lucrare de acest fel n'a euprins
mai
perth mai
de a se da,

la noi o
aceeasi

articolul

n'a
vedere, preemn se face de
reclama
am fi publicat
mai pe ale unora),
ea
date
fotografia

biografia

avut

de folositoar. pentru
istoricul literar ce se va ocupa
miscarea
a timpului de
am fi fost febiografice

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

marea majoritate a scririciti dacg, pe

ce au vrut s
la o
fi
acest calendar,
biografiile
condeiul minorittii ce s'a

departe de
conceputg, nu putea fi

2. 0 mare

lucrare, care, astfel

folositoare
de

picturi mai
cari
un
necunoscut al lui Grigorescu,
mai
tablouri mai vechi
altora.
Acestea in
mai mare parte
datorite lui
Carol
mare interes isto-

prin faptul

mai veridice,

ne

cele

figuri

tti din viata romneascg

acum 40
de apropiat
de ani, un timp
de deprtat din pricina
teptatelor

50

ale ietii noastre

3. Dac mai
acest calendar
mai
articole, - pe
cele biografice-ce pot fi privite ca izvoare
de informatiune
prima
asupra
asupra
elor, asupra
nalului armatei, etc. am zis
poate recomanda

general tot ceeace

E o carte care poate interesa nu numai zina de azi, ci

cea de
D.

www.dacoromanica.ro

CALENDARELE
totdeauna deschidem eu
tile vechi peste foile
- foi tiesite
slove trunchiate
- au lunecat
strmoilor
Dar din
o carte
nu se
din Calen-

darele inceputului literaturii noastre.

darele au avut un mare rost cultural la noi:
au
au fost abecedarele de
cari
deprins
citeasc; ele au fost ca nite soli
ca
ce se scoborau
casele
cele bogate, odat
Calendarele au fost crtile In care s'au
ale maturnat in tipar cele dintgi
rilor notri scriitori.
pe
acestor
ici colo,
de
czute din
care ajutau cititorului
isprnopti
veghere, cutare
a

de

calendarele

www.dacoromanica.ro

cartea

vreme ce
primea numai mrturisirea
mutate, ealendarul era
al
: pe foile

din
a credintii

un fel do
mina tretrist.

insemna

din via*

sau

Ast'zis'a nscut

mea Maria,-

bine

bogat",

soare

sau:

noapte, la
a chemat la sinul
pe scumpa
mea sor Eufrosina",
:

Azi la patru ceasuri ne-a

treinur, de s'a
peirea ei".

lumea,

un
au crezut

NWerile, niortile, petrecerile,

tremurele,

secetile, toate

se insemnau,

pe marginea

care venea mai adeseori supt

cit de
se poate
din aceste
celor de

agenda
vreme

de

Rar

acei cari au cercetat aceste

o
mai rar aceia, cari au cAutat
piere intre calendarele trecute aceste de astAzi .
spre
Calendarul
Poporul
Romnesc" pe
1845. Pe acesta il scotea.
Mihail CogAlniceanu in Iaqi, la Can-

www.dacoromanica.ro

PE 1906

C..Negruzzll

V. Alecsandri

M.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

tora Foaiei

partea literar didacera

printr'o

a acestui

ce purta
de

petrecere".

din sumar Sobietki

gruzzi,- Borsek" de V.
in

Almanah
o parte
de K.

Mare" de Mihail Cogdlniceanu,de V.

- Banii" de T.
Poezii: Altarul Mnstirii Putna"

Ursitii", de Vaeile

- Tinra

muzicale), cuvinte de

note
muzica de

de K. Negri, - Tharul"

A. Plechtenmaher.

partea

ticole ca: Despre civilizatie", ,,Despre

Catolicii in Moldova",

Portul national", Palatul oarmuirii din

Fragmente dintr'o
Carpatii Moldovii", etc. Stampe: Vederea
Cetatea Neamtului ", Stefan
Mare", Ruinele

rani in portul national", Cersetorul", VaV. V", Bogdan V. V.", Biserica TreiCe materie
colaboratori
Ca o
duioas amintire
portretele celor trei mari scriitori
ai nostrii: M.
V.
K. Negruzzi, alckuitorii
din
care reproducem
din frumoasele vece-1

E. G.

www.dacoromanica.ro

PARTEA CALENDARISTICA

www.dacoromanica.ro

10

A
Zilele
Joi

II

14
15
16

Hilaire

Prof. Malachia
5 St. Theopim

18

Ch. S. Pierre

19

St
Silivestru

4 Ad. c. 70 Apost.
Marti
Mercurt
Joi
Vineri

7 (t) St.
8

9 Mart.

Domin.

Grigore
Tcodosiu
12 Mart.
13 Mart.

Luni
Marti
Mercuri
Joi
Vineri

14
15

Pavel Tib.)
16 In. S. A. Petru
17 t
Antonie
18
P. Athanasie

Luni

Macariu
Eftimie
Maxidi

19

20

Mercuri
Joi
Vineri

21

22 Ap. Timoteiu
23 Mart. Climent

Duminia
Luni
Marti
Mercuri
Joi
Vineri

24
25
26
27

Xenia
Grigorie T.
Xenofont
loan g. de aur

28 C.
29 Ad.
30

S.

Vas. Gr.

31 SS. Ciru

loan(

Maur

Marcel, pape
Antoine

2
21

22
23
24

25
26
27

Vincent
Thimothe

C. de S. Paul
Polycarpe

Jean Chris.

Charlemagne

29

30 Martine

Pierre N.

Ignace

2 Purification

3
4

Jeanne

5 Agathe

6 Dorothe
7 Septuagesime

8 Jean de M.

9 Apoline
10 Scolastique
11 Desiderius
12
13

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

aceasta este foarte frig, pe pomi

pe

nu se mai vede, tot ninge,

(neaoa). Apa
este acoperit
ca osul. Pruncii cei
pricepere

copaci

a
la

se dau pe
poate fi
subtire,
tine, apoi
voi,
intru
apei,
nitnenea
aol, carele
de

nu fie

acolo

a lui Gli. Lazgr, 182t3,

Din

Partea
Plugarii

Vitele se pun la
gume.

instrumentele de

vremea
se
se fac straturile,

a doua
gradina de le-

de pomi se culeg cuiburile omizilor,

de
uscate,
de
acele crescute
neregul, sau dela
altoii.
Se
albinele n'au
In
se
de
cumva
se

www.dacoromanica.ro

12

BIBLIOTECL

IE
Calend. Greg.
Luni
Marti
Mercuri
Joi
.
Vineri

14 Sexagesime
Faustin
16 Julienne
Sy vain

Mart.
2 (t) Intimp. Damn.

3 St. Simeon
4
5 Mart. Agathia

Simeon

19 Gabin

Vucol

6
7

Luni
Marti

Nercuri

M. Teodor
9 Mart.
elor
10 M. Haralambie
11 Mart. Blasiu

21

22
23
24

Vineri

Martinian

13

14
15

Luni
Marli
Vinen

Luni
Mercuri

Joi

Vineri

16 Mart.

17 M Theodor
18
Leon Papa
19 Apost Archip.
20
Leon Ep.
21 C. Thimotheiu
22
23

el. S.

Sion B.
Tamale
Porlirie
27 C. Pocopie Dec.
All.

25
26

gras

25 Victor

12

26
27

28 Quadrages.
I (Mars) Aubin
2

ice

3 Conegonde
asimir
5 TI
6
7

8 Jean de Dieu
9 Franooise

10 40 Martyrs
Euloge

12 Greg. le Gr.
13 Euphrasie

www.dacoromanica.ro

13

CALENDAR PE ]906

FEVRUARIE

frigul

mari.
turile

putere. Zile

mai

cevasi

se sirguesc a cara gunoiu pe

cep a

a-st

au
a ara,
toate ostenelile

a da in colt. Corbii in-

Unii

ca

arunce semintele,

p3ntru bucuria

bun.
lui

Din

Portia
Daca vrernea
cu

cu

Lazitr, 182G.

a vitelor de

pe la

In grdina

se

se

al

In luna fanuarie, sau se incep acum

acea
mii roditori.

n'a

Se sadesc

grdina
s'a
a doua
s'au tras razoarele, se poate
bobul.

In
se caut
le
mierea,
li se da
faguri.
In podgorii
taiatul
fost ingropate,

www.dacoromanica.ro

n'au

14

BIBLIO1

14

Mart.
M. Eutr.

arti

Conon
din

6 SS.

7 M.

Loa

Marti

8
9
11

uminica
Luni
Marti

Mercuri

Mercuri
Joi

12
13
14

Nicefor

Mart. Agapie
16 Mart. Savin

21

22 Octave
24

26

28 Passion
Eustasie

Par.

Dar.
19 M.
20 M.
S. S.
21 P. lac. Ep. Cat.
23
24
25

Nicon

28
30

(Avril)
2

de P.

3 Marie Eg.
4 Rameaux

5 Vincent Fer.
6

26 Sob. Arch. Gay.

Tes.
27 C. Matr.

iminia 29 (t) St.

I uni

19

20

TeMilact
din S.
40
Mart.
Sofronie

(t)

arti

f6
17
18

St.

(t) St.

7 FIgsippe
8
9
10
11

12
13

www.dacoromanica.ro

saint

CALENDAR PE 1909

15

rcoros ; ci

a alerga,
tinerei
de abia pot
de curind
tati. Soarele
tot a
zapada (neaoa) se topeste, se trage
lacuri.
ce zi
calduroasd
se

s numra a opta zi din

avem
fntru
apoi de

ziva noaptea este tot una de

fncolo ziva
a creste
tot
mai mare va fi
noaptea.
desfetat
este acesta ;
colo un ghiocel, ce
!

moas floae este aceasta!

al

Din

mai

ttebnie

a-si face

se

Se

tomn s'a semanat

de

vremea nu
atunci se
Tot In luna
richea, lintea,
rapita de
de pe la 14
se
via, se
se

La
In

de

Lazar,

scot

de

au ce

cea

; daca.

secara
alb,

lucerna

fcute de
se

inul.
se

se sdesc altoii.
tncepe altoitul
iernat
stupine, se
apoi stupii

se pun la
priincioas.

www.dacoromanica.ro

aceasta

16

B1BLIOTECA

APRILIE
Julian

Zile le

Vineri

14

P.
Gg.
M. Tend.
Ag.
Arch.
6 P.

15
16
17
18
19

PAr. Titu

3
4

Luni

lend.

Maria Eg.

7 P. Geor. ep. M. 20
8 Apost
ion
21
9 Mart. Eupsichia
22

Anastasie

Fructueux
nicet

Parfait
pape

Mart.

min
MartiJoi

Mercurl

M.

ep. P.
ep.

3
4

Mart.

Martin

5 Ap. Aristarch

Luni

6 MM. Agap. Si
7
Simeon
8
loan
9 C. loan
P.
Teodor

Mercuri

Vineri

C. Teodor
St. Gheorghe

JoiNereuri

Elisab.
post. Mama

26 Mart. Vasile
27 S.
fr. b.
28

Joi

Jason

29 SS.

30

post.

24
25
26

Mare, v.

27

nthytne

28 Vital

Pierre
Chater. de S.
(Mai)
et J.
2 Athanase
3
St. Croie
4 Monique

29
30

5
6

Pie V.

Jean P.

10
11

Greg. de Naz.

Antonin
Mamert

12
13

Servais

www.dacoromanica.ro

PE

17

APRILIE

Paserile

pomii mai toti

infloriti, mii
stau
se desveleasca Ce
fluturi frumosi
de pe o floare la alta. Soarele de acum nu se va mai Intuneca
cu
neguroasa.
ploaie,
tot luceste soade

rele. Cauta la acel curcubeu ce

de
grvire frumoas
:
piere dela ochii
nu se vede mai

au venit, cari ne vestesc

Din Povgtuitond

a sosit

al lui Gli. Lazgr, 1826

ce nu s'au putut

tie se

In

In Mar-

Porumbul trebuie s fie neaprat

la 23 ale acestei
de aceea e bine ca

dela 10 ale lunii semndtura

Se mai
dovleacul (bostanul), castrapepenii (harbujii
sfecla
cartofii (In cazul
nu s'au semnat In Martie)
dnepa. Semnaturile acestora se pot
incepe dela 15 Martie
in
la
acestei luni.
gradina de pomi se
se stfrpeasc
omizile,

se

1-15 ale lunii se

altoitul.

stupii, celor slabi li se dau de mincare.

din nou

www.dacoromanica.ro

18

BIBLIOTECA

Greg.

Prof. Eremia
2

Atanasie

3 SS. Tim.
4 Mart.
5 Mart.
6 Dreptul

Mercuri

Vineri

9 Prof.

Mercuri

M.

17

Dome

Evang.

10 Apost. Simeon
11 Mart.
12
Epifanie

13 Mart. Glicheria
14 Mart. Isidor
15

16 Mart. Teodor
(t) St. Trelme
Mercuri
Joi
Vineri

Luni
Mercuri
Joi

18 (t) St.
19 Mart. Patriciu

20 Mart.
21

Simeon

25 Afl. cap. St. Ion

26 Apost. Carp
27 Mart. Terapont
28

18
19
20
21

22
23
24

29 Mart. Teodosia
Pr. Isachic
Apost. Eremia

M.

Pascal (Rog.)
Venant(Rog.)
Yves

Julie
Didier

Donatien
Urba n
Philippe de N
27
de P.
28 Germain
29 Maximin
30 Penteate
25
26

31

Elena

Mart. Vasilisc
23 C. Michail Ep.
24

14 Boniface,
15 Isidore
16 Jean

Potin

Pamph.

3
4
C.
5 Boniface
6

7 Robert
8-Mdard
9 Flicien
10
11

12
13

Olympe
Antoine

www.dacoromanica.ro

19

PE

phn de

Acum putem merge

la preumblat ;
pe
plasa vedem Inflorite.
de
la toat.e
le zic
pe nume ! Eu voiu
culeg o
de
De-asi putea
aceste
mai aflu micsunele
sau
au
miros,
acum
aceea, ce cuib frumos se
inflorite Caut
vede acolo.
micile
pene,
le mai
le va creste penele ;
cum
din cioculet,
ca
fi adus noi ceva de
muma
teme de noi,
fugim de
le
da de
ca nu flaminzeasc pentru noi.
Tinerimei al lui Gh. Lazitr, 1826.

Dela inceputul acestei luni se mai poate

mana cinepa, mohorul

vitelor,- se poate

situl lui
Se
5 c. m.) sau
c. m.). Tot
fasolea,
Se

porumbul pentru hrana

la sfir(crescut de

e crescut de

sfecla, cartofii,
dovlecii
hrisca.

se

Pe la 20 ale lunii
seceratul rapitei semanate de cu
Se coseste lucerna triseceratul rapitei, se
pentru griul
foiul.
de

In grdina de legume se
gulia, varza
(curechiul) ptlgelile, ardeiul
ponopida.
Se
via, (pin la 21 Mai
mai tfrziu)
Se stropesc
(crescuti de 5 m.)

prisace se face roitul stupilor.

www.dacoromanica.ro

20

ROMNEASOI

IUNIE
lend.

Zile le

Luni
Marti
Mercuri
Joi

Mart. Justin
2 Nikifor papa
3 Mart. Luchian
4
Mitrofan
5

Mercuri
ineri

Vineri
Luni
Marti

6 Par. Visarion
7 Mart. Teodot
8 M. Teodor Str.
9 P.
Arch.
Mart. Timoteiu
Ap. Bartolom.
C. Onufrie c.

3 Mart. Achilina

Luni
Marti
Mercuri
Joi

Dorotheiu

Prof. Eliseu
Prof. Amos
16 Mart. Tihon
17 Mart. Emanoil
18 Mart. Leontie
19 Ap. Juda fr. D.
20 P. Metodie, ep.@
21 Mart.
22 M. Eusebie, ep.
23 Mart. Agripina
24

8.

25 Mart. Febronia
26
David
27 Cuy. Samson
Duminica 28 Ciru
Luni
29
30 Sinodul Apost.
Joi

Vineri

14
15
16
17
18

19
20
21

22
23

Basile le Gr.
Germaine C.
R.

Laure
Marine
Gervais

Silvre
Lduis de G.
Paulin
Jacob

24 Jean-Baptiste
25 Prosper
las

27

Irne

29 Pl.rre
30 Corn.

et Paul
Paul

2 Visit.
N. D.
3 Anatole
4

erthe

5 Zo
6
7

8
9
11

12
13

Aubierge
Elisab. de P.
Vronique

Flicit
Tr. S. Benoit
Gualbert

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

trebuie atita de
time este

21

1909

Gheorghe

te

; acuma nu

dormi. Vezi ce frumos

ceva de gustat
apoi
la tarind, vom
acolo.
;
culegem acum fragi,
coapte. Vezi ciresul cel de colo, vrei sa
cirease ? Ba,
e prea
i este greu
Ce sunet se aude? Cosacii ascut coasele,
acum
cosesc
Acest timp este foarte frumos
de cosit
Din

Tinerimei al

1826.

practica.

rapita

Se

orzul.
14

Se
Se
suroitul).
Se

nu s'a treerat in Mai)

15 ale lunii se
orzul

seceratul

secara de

porumbul pentru a doua oara (mutoate ierburile crescute In livezi,

vremea a fostpriincioasd cre sterei; tot

menea se
ca
nutret.
de pomi se
cu altoitul.
Se
dati din
din
Pe la 15 Incepe a se
via.
plivit se
cu
se sap&
prisace se
cu

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTEDA.

22

Zile le

Mercuri
Joi

Vineri

Marti
Mercuri

lend. Greg.

Calendar
SS.
2

Darn.
D.

3 Mart.
4 Pr. Andrei
5
Atanasie
6
Sisoe
7

Vineri

Mart. Procopie
Mart. Paneratie
45 Mart.
Mart.
M. Proelu
Ad. Arb. Gavr.

Sambt

Luni
Marti

Apost.
M.
MM.

15

16
17

Bonaventure

Henri

N.-D.
Alexis

M.

18
19

20 Marguerite

Em

23
24
25 Jacques

26 Anne

29 Marthe
31

P.

Mercuri

Vineri

loan
C, Sim.
22 St. Maria
23 Mart.
24 Mart. Christina
21

Anei
25 Ad.
Duminia 26 St.
27 t M. Panteleim.
Marti
Mercuri

Joi

28 A. Proh.

29 Mart.
Ap.

31 Drept.

Sil.

P,

mart.
21
22 Madeleine

27
28

M. Antinogen
Mart. Mai

Joi

14

3
4
5
6

Dominique
Trans.de

8
9
10

Cyriaque
Justin
Laurent

11

Susanne

12

Claire

13

www.dacoromanica.ro

23

PE 1909
JULIE

Este mare
usca,
avem poame

Florile
este
a
mai

iarba

a se
Tocmai bine

acelea de
vo fi bune de
acea
Se
aici
pere dulci, precum
pepeni, prunele agijderea curfnd vor fi coapte.
De
n'a
acum ar foarte
o

ploaie : bane nu uita a-nn uda

apuce
cei
vor urma fulgere trsnete.
tocmai bune de secerat.
va

In unele locuri tae orzul

se va
Bun

tele
acesta I

De

atunm
sint coapte
vor
la se-

coasa, la alanul

al lui Gh.

Din

1826.

Partea
In

Se

la

cera

seceratul
cu treeratul seminridicarea grinelor. Pe
lunei, s'au pe la
ei, se se-

se
cerealelor celorlalte,

e copt. Se

se

Se

Se
mohorul
Se culege
Se face semanatul rapitei de
20
lunei.
cam de pe
In
de pomi se
milguri crescuti
acest

In

lintea,
trunjel,

de legume se culege

se culeg semintele

porumbul
incepind

altoitul cu
tnorcovi,

viea nu s'a plivit, nici

la
ale lunei, aceste
nu se mai fac
strugurii
a se coace.
prisace pe la 20 ale lunei se

www.dacoromanica.ro

mierea.

24

ROM1NEASCA

Calendar
1

Greg.
Cruci

14

Eusbe

Fausti

16

Roch

18
19
20

Louis, iv.

21

Jeanne Chant.

Scoat.

2 Ad. R. Sf.

3 CC. Is.

7 M. d. Efes
5 Mart. Eusigniu
4

Joi
Vineri

Luni
Mercuri
Joi

Vineri

Jui

Vineri

Luni
Mercuri
Vineri

12 MM. Fot. An.

13
Maxim
14 Prof.
15 (t) Ad.
lui Chr.
16 Ad.
Mart.
18 MM. Fl.
19 M. Andrei Str.
20 Prof. Samuel
21 Apost.
22 Mart. Agatonic
Mart.

24 Mart. Eutichiu

25 Ap. Vartulumeu
26 M.
Nat.
27
Pimen
28 C. Moise
29

Cap.

Alexandru
31 St. br. al M. D.
30

Luna

la

7 Mart, Dometiu
8 M. Emilian Ep.
9 Apost. Math ia
Mart. Laurent
11 MM. Am.

Alexis
Bernard

22 Simphorien
23 Sidoine,
24
25 Louis, roi
26
27 Cisaire,
28 Augustin
29 D.s.Jean-Bap.
30 Rose
31

(Sept.) L.

2 Etienne
3 Lazare
4

5
6

Rosalie

Bertin
Reine
Cloud

8
9
10
11

12
13

www.dacoromanica.ro

acinthe

CALENDAR PE

AUGUST

Acum pretutindenea a mai trecut secerisul.

Plugarii
griul la arie.

La unele locuri, precum

snopi, 11 bat cu betele,

grful

In

arie,

cu dobitoacele; dar mai bine este al

bate cu betele. Acum se

destule poame de
gustat : mere, pere, prune, persici de prisosit.
acestea est'
bine le-au mers. struunde
un.de acum se
copti; ziva tare
de acum se
Din

Tinerimei al lui Gh.

Partea
Se urmeaz cu seceratul

dova)

se culege

nate in Mai.

(prin
inul, de au fost

cu semnatul rapitei de

Se

20

Se

nutret,-acele ce n'au

fost semnate
Julie.
Se culeg fasolele se
se
Se
culegerea foilor de tutun, se pun la
uscat se fac apoi
Se Incepe semanatul
de
Se
hrisca.

de pomi se culeg poamele. Prunele se pun la uscat.

La crame se
butile pentru noua
In

a vinului.

se

prea mari din

albinele au

albinele

Se cerceteaz
indestulatoare.

www.dacoromanica.ro

26

Calendar

Zile le

li
Mercuri
Joi
Vineri
Luni

lend. Greg.

Simeon

2 Mart. Marnant
3 Mart. Antim
4 Mart. Vavila
5 Pr. Zaharia
6 Mart. Eudoxie
7 Mart. Sozont
8
Nait. M.
9 SS. loach.

10 Mart.

Luni
Marti

14 (t)
15 Mart. Nichita

A.

Theodora
12 Mart. Autonom
13 M. Cornelie s.
11

16 Mart.
17 Mart.

Eumenie
19 Mart. Trofirn
Duminia
Mart. Eustatiu
Luni
21
Codrat
22 M. Foca
Mercuri 23
St. Ion B.
24 Mart.
la
Vineri
25
Eufrosina
26 Ad. Sf. Joan Ey.
27 Mart. Calistrat
28
Hariton
18

29

Mercuri

30

17

18
19

20
21

Mercuri
Joi
Vincri

Joi
Vineri

14
15
16

22
23
24
25
26
27
28
29

30
1

Corneille
Lambert

Joseph Cup.
Janvier
Eustache
Mathieu
Maurice
le

Notre-D.de
Firmin

Justine

s. Dam.
Wenceslas
Michel, arch.

(Oct ) Rm.v.
Agnes gard.

3
4

6
7

8
9
10
11

Placide
Bruno
Serge
Brigitte
Nicaise

12

Grigorie

13

Edouard

www.dacoromanica.ro

d'As.

27

SEPTEMVRIE

pepeni

Acum

ce gust bun au la

mari
sint de grei,

cit

La. unele

cog.

la doudsprezece oca

alb-galbenos
mai
dulci,
miezul
struguril
dulci la gust.
toate poamele,
slut
mai
Ja
nu este
de
incep a
ca miezul. Plugarii
Dela
Dumitru este
timpul

mai bun de

Tincrimei al lui Gli. Lazar, 1826.

Partee practica
Se face semanatul
care in unele
curi, se
dela 15
apoi
rile de orz
de
Se recolteaza cartofli
sfeclele.
Se culege porumbul
la vreme.
Se culeg
se
alb de un an, se
gradina de legume se scoate ceapa,
rzavaturi.
se

www.dacoromanica.ro

28

lend. Greg.

Joi
Vineri
Luni
Marti
Mercuri
Joi

Duminic
Marti
Mercuri

I.uni
Mercuri
Joi
Vineri

Apost. Anania
Mart. Ciprian
M. Dionisie Ar.
Pr.
Mart. Haritina
6 Apost. Toma
7 Mart. Sergie
Pelagia
Ap.

Apost.

lip
12 MM. Pr. Tar.
1
MM. Carp P.
Parasoh.

Mart. Luchian
Mart. Longm
17 Prof.
Ap. Luca Ev.
Prof. loll
Mart. Arthemie
21

Luni

Mercuri

Alf.

Mart. Eulapie

P. Averch.

Ap. lacob fr. D.

Mart. Aretha
Mart.

Mart. Nestor
Mart. Terentie
Mart. Anastasia
30 Mart. Zenobia
31

Apost.

14 Calixte
15

16 Leopold
17

18
19
20
21

22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Redempteur
Crepin et
Rustique
Frumence
Sim. et Jude
Narcise
Lucain
Quentin
(Nov.) Tous.

Les Morts

Charles Bor.

3 Hubert

5 Bert, lde
6 Leonard
7

Ernest

8
9 Mathurin
10
11

Juste
Martin, ev.

Rene,
13 Didace
12

www.dacoromanica.ro

29

CALENDAR PE 1909

OCTOMVRIE

Florile au trecut. Pomii din grdinile noastre

de poame. Numai nucile,
mai toti
unele pere de
Unde
unde
cite o
vede a fi mai rmas pe lemne.
acel virf al dealului,
brbati
muieri merg
corfe
cosuri
de oarneni? Se
ori
se duce atita
:
struguri. Aceasta se
bucurie
petrecere este
la culesul de vii, dar mai virtos
e anul
bun
nu e ploaie, precum s'au intimplat
acest timp.
an antert, multe ploi erau la
viilor, de aceea
petrecanie

duc
culesul viilor

bucurie au avut oamenii.

Povatuitorul Tinerimei al

Gli. Laz1r, 1826.

semnturile de

Se

arturile de primvar
grdina de pomi se
pomii roditori.
In grdina de legume se recolteazd varza.
E bine

se

Vitele de munc trebuiesc

in ce priveste albinele,
la
stupii se pun la iernat.

cu fin.
acestei

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

30

NOEMV RIE
Calendar lulian

Zile le

Cosma

Luni
Marti
Mercuri

2 Mart.

Dam.

Mart. Acepsima
lbanichie

5 M. Galact., Ep.
6

7 SS. 33 martiri

(t)

9 Mart. Onisifor

uni

10

Mercuri
Joi

12

Erast

loan milost.

g. d. a.

14 Apost. Filip

15 Mart
16 Matheiu Evang.
17 P. Grigorie Ep.
Mart. Platon

I uni

19 Prof. Avdiu

Orig. Dec.
21 (t)
In Bis.
22 Apost. Filimon
20

I uni
Marti
Mercuri

23

Maclou

Gertrude
Edmond

18 Othon
19 Elisabeth
de Val.
20
la V.ge
21 Pr.
22 Ccilie
23

Mart Mina

13 + S.

lend. Greg.
14
15
16
17

Ep.

24 Climent papa
Mart. Ecaterina
26
Alpie
Jacob Pers.

n.
28 C. Stefan
Mart. Paramon
Andrei

24 Flore
25 Catherine
26 Con rad
27 Maxime
28 Sosthene(Av.)
29
30

(Die.) Eloi

2
3

Biblane

Barbe

5 Sabas
6 Nicolas
7

N..D.

9
10
11

Damas

12
13

Luce

www.dacoromanica.ro

31

CALENDAR PE 1909
NOEMVRIE

pomi. Soarele prin

se
neguros. Toamna cea
est
au
;
cum frig umed.
Acum
mai
vestminte trebuie
ne
cit e
s ne ferim de
negura cea de
aceste
mai
doase mincdrile acelea
scortisoare
Frunze le cad de

de
mai

soarelui

zi

zi tot

frigul tot mai

putere se arat ;
iarna cea trist cit poate se apropie.
lui

Din

1826.

c nu s'au putut
Noemvrie. Se
se diimuieste porumbul se fac
de toamna.
Se

gradina de pomi se
de legume se

pomilor.
In

curnva aceast lucrare

s'a

de
In.luna Oc-

In podgorii se sadesc port-altoii.

www.dacoromanica.ro

32

ROMANEASC

Zile le

Marti
Joi
Vineri

Calendar
Prof. Naum
2 Prof. Avacum
3

Prof. Sofronie
Mart. Barbara

5
6

Luni
Marti

lae

9
10
11

12
13
14

Patapie

Zam. St. Ana

MM. Mina E.
Cuy. Dania st.
t
Spiridon
Axentie

Mart. Tiru

Prof. Ageu
Sebast., Zoe

19

20
21

22
23
24
25
26
27

Lazare
Gratien

Maurice
Philogone
Thomas Ap.
22 Honorat
23 Victoire
24 Delphine
21

Mart.

Mercuri

Nicaise

20

14
15
16
17
18
19

Mart,
Mart. Ignatie
luliana
Mart.

2
3

(Jan.1910)Clro.
ab.

Genevieve
Rigobert
Amelie
6 Epiphanie
7 Lucien, v.
8 Gudule
4

Domn.

St. Stefan
p. u. 0.
Anisia

Sylvestre

Zece Mart.
C.
Eugenia

28 20000
29

25
26 Etienne
27 Jean, ap.
28 Innocents
29 Thom. de
30 Colombe

N.

9
10
11

12
13

Julien,
illaume
Theodore
Arcade

www.dacoromanica.ro

N.-S.

33

PE 1909

Cade zpada
a se
Frigul
grtimezi.
o
(neaoa). Vintul bate
la preumblare
a
Acum nu e
ne petrecem vremea
trebue
tre
serile
frumoase.
citirea
In
mai tare se
aceste lungi
al
deprind In torsul fuioarelor

smulsul la pene de
din

ttrguri o duc

peste
o And.

pentru perini ; apoi unii

tore,
muierile
pe la
lucreazd,
1826.

Povafuitorul Tinerimei al

vremea e prielnic se pot face

Se
de
rile pentru
gunoi pe locurile mai putin bune.
trebuesc bine hr4nite Ingrijite.

vinul
Se dospeste tutunul.
Se

In pdure se taie lemnele de

ce

lemnele

cldirilor.

www.dacoromanica.ro

34

BIBLIOTECA

CALENDARUL EVREESC

1909

5669

Schabat

Hamischauser

15

Adar

Februar

Postul Esterei
14 *Purim
15 Susan-Purim

19

11

Nisan

15 *Passach
*

21
22 *

Ijar
Silvan

22

zi

a 2-a zi
a 7-a zi
a 8-a zi

23

tie

10
24
25
30
31

.
.

Aprilie
Maiu

6 *Serbarea
*

Lag. B'omer

18

(RusaL)

17

1.4
7

Post

lie

9
1

Post

August

1-a zi .

1 *Anul
2*

a 2-a

. Septemvr.

Kipur) (Post

mare)

15 *Serbarea Cuscelor

16 *
a 2-a
21 * Serbarea Palmieri lor .
22 * Finele
.
.
.

25

Inaugur. tempi. (Hanuca)

10

Luarea lerusalim. (Post)

www.dacoromanica.ro

12

17
18
23

Marschev.
Kislev
a

23 *Primirea

Tebet

3 *Postul Ghedaljah . . .
10 *Serbarea Reconcilierei

1909

Tischri

23
6
14

Templului

5670

a
a

9
26
8
13

Thamuz
Ab

24
9

24
25

Octomvre 3
Noemvre

25
30
9

CALENDAR PE 1909

Unirea principatelor, 24 lanuarie (6 Februarie).

Proclamarea Regatului Roman
14 27 Martie.
M. S.
Carol
20 Aprilie.
Proclamarea plebiscitului pentru alegerea M. S. ca
Domn al Romaniei,8 Apri lie.
Onomastica M. S. Reginei, Apri lie (7
Proclamarea de Domn a M. S., a Independentel
a Incoronarei
Rege Roman
10/23 Maiu.
Onom. A. S. Principesei Maria, 22 Julie (4 August).
Nasterea A. S. Principe lui
Ferdinand, 13/26
A. S. Principelui Carol, 3/15

ersarea nasterei A. S. R. Principesa Maria,

16/29 Octomvrie.

Ank ersarea casatoriei M. S. Regele Regina, 2 15

Noemvrie.
19 Decemvrie (I lanuarie).
M. S.
ersarea casatoriei A. L. R. Pr. erdinand
Maria, 29
rie
lanuarie .

lanuarie,
6
7

Vasile.
Botezul Domnulur.

Sf. Ion Bote/atorul.

Unirea Principatelor

30 Martie, Sf.
23 Aprille, Sf.
21

10 Mai.
17 Mai,

Llena.
Petru
August, Adormirea Maicii Domnului.
26 Octomvrie. Sf.
rie,
ae.
21

29 lunie,
25

www.dacoromanica.ro

35

36

BIBLIOTECA

Taxele

simple pentru flecare

NUMELE STATELOR

Lei

Pentru Austria

Bosnia
Hertegovina .
Belgia (via Germania)
Benguela, Congo (via Cadix)
Bisago
Cadix)
Britania-Mare (via Germania sau Francia) .
Bulgaria
Danemarca (via Germania) . . .
lvetia (via Austro-Ungaria)
Franta Corsica (via Elvetia)
Algeria Tunis (via
Gabon (yia
Germania Intreaga
Gibraltar (via
Hassan (via Cadix)
Grecia
Poros
lubea .
Toate celelalte insule In
Italia (via Austro-Ungaria)
Konakry (via Cadix)
Luxemburg (via Germania)
(via Italia)
Muntenegru (via Austro-Ungaria)
JAlossamedes, Congo (via Cadix)
Norvegia(via Germania)
Olanda (via
Portugalia (via
Principe insula (via Cadix)
o (via Cadix)
Porto
Rusia
(via
(via
Serbia
Spania (via Fran%)
Tomas (via
Sail Paul de Loanda Congo la
San Filep de Bengula (idem)
Germania)
Turcia de Europa (via
Asia
Ungaria

13
17
29
12,30

5,65
10
29
21
29
39

8,40
20
41
41

45
23

5,70
29

45
21

13,40
41

8,80
21

10
34
.

8,06
10,15
12,30
33

turcesc

25
41
13

Taxele pentru celelalle state find supuse In cursu

anului la prea dese modificari, nu s'au mai

www.dacoromanica.ro

1908

Dela

1 Noenivrie

lanuarie. Cu prilejul Anului Nou, M.

ordin de zi
Ostai!

irnprejureirile grele prin care a

,
anul din
Romania
de
armata, pururea
la
timentul datoriei, a
dovedit

de

che-

este

inimile voastre
plinei militare.
cinat

Mine,
Tara
o
vim dar
recunosceitori pentru purtarea
restabilirea ordinei turburate,

www.dacoromanica.ro

38

ROMNEASCI

care a fcut

operei

cerute de toti.

de

la

gata la toate

pentru a

sirea

nu
viitorul

urez din tot

pe

fericire

un an bun

La multi ani!
Dat

1908.
CAROL.

7 Ianuarie. Moare scriitorul Ronetti Roman,

autorul lui Manasse".

11 lanuarie. D. A. D. Xenopol
dessucees conferinta sa Teoria Istoriei"
Paris.

17 Ianuarie. Se depune
prode lege al Casei rurale".
19 lanuarie. Moare asasinat regele Por21 lanuarie. Se pun bazele constitutive ale
noului partid Conservator-democrat"
'Tache

22 lanuarie. Moare scriitorul Demetru

28 Ianuarie. Redactorul ziarului Libertatea" din

Ioanovici, e

pentru agitatiuni impotriva legei

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

populare" la 11/2 an inchisoare

200
roane amend .
6 Fevruarie. Mare
printre
mnii din Aioian (Macedonia) de
bandele grecesti revolutionare.
16 Fevruarie. Congresul farmacistilor din

19 Fevruarie. Se degradeaz
din regimentul 5
pe vremea rscoalelor

nesupusi

60

27 Fevruarie. Ziarul ,,Lupta" e dat din

pentru un articol asupra tur-

burrilor din Cernova.

28 Fevruarie.

artista Ana Ciu-

pagea.

Carner pro29 Fevruarie. Se

ectele de legi militare depuse de d. general
Averescu.

Se discut
conventia
Bulgaria pentru delimitarea
Camera maghiar deputatul
romn Mihali, combtind ordonanta ministerulni de instructie
chestia hmbei
a
lului de predare a
religios.
- Se
jubileul de 70
al Gade Transilvania".
- Guvernul unguresc interzice intrarea
Ungaria a
crti ziare din
Viata Romneasc", Nea-

mul romnesc

Ardeal

ungureasc"

www.dacoromanica.ro

40

BIBLIOTECA

Scrieri politice
Avem

de N.
Mihail

literare" de
ce

ne

drim" de Duteseu-Dutu.
4 Martie. Moare celnicul Hristu Zega,
dintre cei mai destoinici sustingtori ai
nismului din Macedpia.
4
Moare cunoscutul publicist
profesor Vasile D.
5 Martie. Se
ziarelor .Lupta"

Poporul

13 procese

: celui

de pres,
de-al
7 Martie. Sosesc

patru.
suveranii

gariei ca oaspeti ai suveranilor

11 Martie. Se deschide a
a societ
Tinerimea

expozitie

15 Martie. D. A. D. Xenopol, fade la

Academie un rezumat al conferintelor sale

tinute
Sorbona despre Teoria istoriei".
18 Martie. Se depune
proectul
trusturilor
de lege
20 Martie. Se
la Ateneu" noua
Societate
a
din Romania".
Vizifa

21

superiori

gari la Giurgiu.
25
Deputatii romni bucovineni,
Hurmuzachi
A. Onciul, depun la Minisde

crearea unei
4

un ,,Memorandum" pentru
romnesti la Cer-

a Academiei

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

41

1909

sub preedentia A. S. R Principe Ferdinand.

Vorbeste d. A. Saligny,
Principele Ferdinand

Aduc cele mai vii

A.

R.

rgspunde:
Academiei

pentru sentimentele ce-mi exprimati in

mele ei.

n'am asistat anii trecufi la

institufiuni de

acestei

au Jost imprejurri triste in cea mai

a absent.
parte cari m'au
Totdeauna

urmrit

mai

interes

Academiei, $ simt o vie

azi,
trei ani,

Dumneavoastr.

in

siguri

de aci inainte Voiu

mare interes

Acaviitor".
Haralambie,
4
Moare
dintre membrii Locotenentei domneti".
noul departament
11 Aprilie. Se
d-lui
Industriei sub
al Comertului
Alexandru Djuvara.
Atins de o grea boal, se sinucide
12

demiei creia ii urez un

in Italia, deputatul de Ilfov dr. I. Radovici.

17 Aprilie. Un numr de 700 romni
Imi.
Papp,
Episcopul
Sinodului biserieei romne, 600
steqti romneti au refuzat a cere
statul nu
ventiunea, pentru
covineni

23

www.dacoromanica.ro

sub-

42

BIBLIOTECA

prin aceasta o mai mare

asupra

existentei acestor

I Mai. Familia

ncepe excur-

siunea pe Dunre.

60 de ani dela
3 Mai. Se
morabila adunare national a Romnilor
din
pe Cmpia
1848.

7 Mai. Sint arestati 17 studenti romni de

politia din
lov, sub invinuirea au
&pus o
panglici tricolore
pe
de

poetului Andrei Mureseanu.

ungur, interzice

trfbutiunea prin
a Calendarului
nervei" pe anul 1908
a Martirilor" d-nei
Hodoq.

11 Mai. Se tine al

Congres al

Medicilor din
12 Mai. Se inaugureaz la Bucureti statua

lui Vasile Lascr.

14 Mai. Vorbete
Camera
despre ncazurile
bucovineni,
putatuf socialist romn din
Grigorovici.

19 Mai. Se tine Congresul profesorHor de

Istorie la Galati.
25 Mai. Se implinese 25 de ani dela moartea
eompozitorului
Ciprian

Se fac

aceast ocazie mai multe

peste

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

26 Mai. Se
al
din

43

jubileul de 30 de ani
academice romne ,,Junimea"

Are

consrtuirea ziaritilor
de directorul ziarului .,Gazeta Transilvaniei".
la

- Se

la Frankfurt, congresul inter-

de Salvare.
2 lunie. Se
la
culturale".

congresul Ligei

9 lunie. Se
la
procesul celor
88 eirciumari evrei, dati
d.
de
Dr. Sumuleanu.
11
Moare la Berlin cunoscutul
deputat in dieta Bucovinci,
pozitor
autorul
Theodor cavaler de
telor
Noaptea
Ciocirlan
Gheorgke.
17

Se inaugureaz Muzeul Aman".

24 lunie. Moare la Berlin marele assireolog
german, dr. Schrader.
la Semmering,
5 Julie. Are
nostru ininistrd, d. D. Sturza,
ministrul de
austro-ungar,
regularea raporturilor
Aehrenthal,
Austro-Ungaria.
dintre tara
Turcia junii turci
10 Julie.
actiunea liberatoare.
11 Julie. Se introduce Constitutia"
Se
Turcia. Constantinopolul e in

www.dacoromanica.ro

44

BIBLIOTECA

tinerilor Turci, un

.convoacsi, din

Parlament.

- Se

in Germania al 100-lea
prima reprezentare a
Intrig
a lui Schiller.
o unire
Romnii
15 Julie. Se

bucovineni

sociali.,

18 Julie. Are
la
grandioasa
manifestatie a Romnilor macedoneni pentru
redrei
Turciei, la
care intrunire d. N. Bataria
cuvintare.
26 Julie. Judecgtorul pensionar dr.

Pucariu doneaz un cee de 50.000 de coroane

pentru a se veni ajutorul gazetarilor
Ungaria,
de tribunalele ungare.
- Moare, Caransebe, episcopul ortodox
Nicolae Popea, membra al Academiei

29 lulie. Are

agitatiunea Romnilor
universal,
prila Ileanda-Mare sub
deputatului Theodor Mihali.
Se
a
din Bucovina, in comuna

din Ungaria pentru

lejul
5

ranilor
Crasna-Ilschi.
13

Deputatul
in Vintul-de-jos,

in numr de 2000, un

dr. Maniu,
aleggtorilor
dup care

voteaz o motiune.
15

in sala Eforiei primul

Congres al Podgorenilor.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909.

45

23 August. Se deschide, la
de

26 August. Carmen lva, vorbeste Die

Zeit" despre
31 August. Are
la
Probota
(Suceava) o serbare cu prilejul strmutkrii
bisericei a pietrei
a
Oltea, mama lui
cel Mare.

Se face la Predeal inaugurarea

lui Vasile A.
2 Septemvrie. Mare Intrunire politick
la
(Transilvania). Vorbese

Nicolae
votul universal.
3 Septemvrie. Se
conflictul TurcoBulgar.
9 Septemvrie. Deputatul Ion Procopiu, pre-

edintele Sindicatului ziarktilor din Bucure0i,

face la Berlin,
numele delegatilor romani,
la Congresul international al presei, o comunicare
privinta situatiei grele a presei
nemaghiare din Ungaria.
10
Aniversarea a 80-a a
terei marelui scriitor rus, contele Leon
12 Septemvrie. Se mobilizeazk din ordin
regal divizia
15 Septemvrie. Se
la
ancheta
afacerea invinuirilor aduse magistraturei
de d. profesor A. C. Cuza.
face perchizitiuni
17 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

46

BIBLIOTECA

redactia ziarului Tribune

domiciliare

din Arad, pentru

unui manuseris
criminat.
21 Septemvrie. Se face alegerea de episcop
al Caransebeplui
persoana

tului Filaret Musta,

rposatului Ni-

Popeea.

22 Septemvrie. Bulgarii
la
bibliotech popular, independenta,
intitulatiunea de
- Se
Mrbeti
numentul Principelui Alexandyu loan I Cuza.
al Austro24 Septemvrie.
Ungariei proclam, oficial, definitiva
a Bosniei
Hertegovinei la cele
ualiste.

28 Septemvrie. Romnii bnteni

mari
pentru sufragiul

intruniri la
versal.

- Monitorul Oficial" public buletinul

medical semnat de profesorii von Noorden
Theodori

M. S.

privire la restabilirea
care fusese suferind.

6 Octomvrie.

Se

Ligei Culturale".

13 Octomvrie. Se deschide al 3-lea Congres

al agronomilor din
15 Octomvrie. Se tine sala Dacia" meetingul nationalist convocat de Liga pentru

unitatea cultural a tutulor Romnilor".

www.dacoromanica.ro

47

CALENDAR PE

20 Octomvrie.
la Dresda cuhoscutul
novelist german
Wundke.
aleg ca pre22 Octomvrie. State le-Unite
edinte al
un candidat republican : Wilpoet

liam Taft.
24 Octotvrie. Trece
al

Iai printul George

- Moare

fesor

politic, proadvocat, Constantin Boerescu.

25 Octomvrie. Redactorul responsabil, al

Tribuna" din Arad, e ridicat
la temnita din Oradea-Mare.
de jandarmi
meetinguri nationa26 Octomvrie.
Craiova
liste la
T.-Severin.

- Se tine, la Galati, Congresul

narilor

din

- Moare la Paris marele dramaturg

Victorien Sardou.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PARTEA

$1 ARTISTICA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Jn
an
e

41

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

ei

marl k

www.dacoromanica.ro

53

Neamtului

Rulnele
lui M.

www.dacoromanica.ro

1845)

EDGARD POE
vreme Moartea,
Nici

mai

mai ingrozitoare
gretoenia

Avatarul ei era
Dureri de junghiuri,
tejoas, apoi sudori peste sudori

topirea
flintei. Pete stacojii pe trup, mai ales pe obraz,
lumii victima, ca lumea
de groaz', refuzindu-i
ajutor,
boaleisimpatie. Nvala, mersul
toate
mai
de un ceas.

Dar printul Prospero era fericit, neclintit,

pe
lui moartea
jumtate din locuitori,
adun o
mie de prieteni voinici
veseli,
dintre

cuminte.

www.dacoromanica.ro

56

B1BLIOTECA

se retrase
damele
din mnstirile sale,
trainice,
porti de fer puter-

cavalerii
ziduri

nice. Era o eldire uriae, inchipuiren gustului printiar, excentric

Curtezanii
intrar,
mangaluri, arser fer
mai
post de

verigile portilor, ca nu se
mica de
Erau acum la

pornire de disperare din

pentru freneziile din nuntru era

Mnk'stirea era
prisos de
toate trebuincioasele ; putin le mai psa celor
lumea
din
fac
de
ce-o
Deocamdat- ar
fost nebunie
se

mcar la
de toate mijloacele de
trecere bufoni, poeti, dntuitori, muzicanti

- frumosul sub toate formele - vin, vin

bun. Toate
ranta

frumusetile

sign-

- afar Moartea
dela

acuma biciul

turbare;
mascat de cea mai

se

retragere ;

cea mai

dea un bal
strlucire.

Ce voluptoas artare a fost mascarada

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

aceia!

mai

lele balului. Erau

-o
multe palate,
saloane stau

descriu saacestea

; cind

privirea se poate

deschise de

fundul celui

urm,

piedic.

se
totul altfel, cum trebuia
atepte oricine dela un print al crui gust

Aici era

foarte pronuntat
destul de cunoscut.

lucrurile bizare, era

una
privirea
decit numai una.
douzeci-treirepede de unde se
zeci de
era o
la
descoperea un aspect
La stinga
dreapta,
perete, o feresrspundea
care urma sinuozittile
Fiecare fereastr era de
armonie cu tonul
al
coratiunilor
Ava, aceea care era la marginea din spre
era albastr, ferestrele
erau albastre
A doua era purpurie
tot purpurii. A
verde, verzi

de alta,

nu puteai apuca

ferestrele. A patra portocalie, a cincea alb,

A
era din tavan
a
www.dacoromanica.ro

BIELIOTECA ROMNEASCX

58

podele

draperii de catifea
peretii

un covor de
loare. Numai

nu erau la

jos

care
cute bogate pe

de aceeasi
geamurile
fel;

stacojii, ca

niciuna din cele

sale, printre
namentele de aur risipite din destul peste tot,
nu se vedea vreo
sau vreun candelabru,
de
felul
acesta. Dar
coriNici o

dorul dimprejur, la &care fereastrg ardea

un tripod enorm, o
puternicg:
geamurile colorate
luzele treceau
chip uimitor. Astfel, se
minau
produceau fel de fel de aspecte sclipitoare
fantastiee.
sala din spre apus, cea neagr,
lumina,
prin geamurile stacojii
un efect
peste catifeaua
sinistru,
chipului care intra acolo o
foarte putini
de stranie,
tuitori aveau
puie piciorul
acel colt magic.
sala
sta
perete,
spre apus, un ciasornic
de abanos. Penun tic-tac surd,
dula se
www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

monoton.

59

minutarul, ocolind cadranul,

atingea ceasul, evea din

de
un sunet limpede
strglucitor, profund cu
de
totul muzical, de o
muzicantii se opreau din
o
energie,
tarea
ca
asculte pe a ceasului: o
adunare vebare de o
Infiora

vibrau ciudatele sunete, se vedea

mai nebuni se'nglbeneau, cei
cei mai
o
mina pe frunte, sub care se
ditare sau un
ecoul se
stingea
totul, o veselie
Inviora
lumea;
pe
se uitau unii
nervoasg,
altii zmbind de slgbiciunea
juran Intre ei
la a doua
n'or
mai
fuga altor
nici o emotie; apoi,
vaizeei de minute, cari cuprindeau cele trei
ceasului stins,
de secunde
mii vase
sosea
cintare fatalg,
iar aceiavi
bine
mai

burare,

fior,

Era
toate astea o
orgie. Gustul dncelui era
In privinta
area cea mai

totul deosebit.
mai ales,
Despretuia

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMNEASCA

numitul decorum la
o strglucire
Curtezanii lui
sigur

El ingrijise

Planurile
Multi 1-ar

erau
aveau
crezut nebun.

aminteri. Trebuia
vezi de aproape, sa-1 atingi,
e

firea.

mare parte de

mobilarea celor
pentru bal,
tot
gustul lui personal se intocmise
de sigur
conceptiuni
costumelor.
grotelti; ceva
picant
fantastic.
adevr
popotonate
chip absurd: fantazii

struoase ca nebunia; erau figuri frumoase,

bizare o
vrei desgustgtoare.

filare de visuri cari se

colo prin cele
saloane.

uneori grozave,

scurt, era o dede colo

aceste visuri

se amestecau
sburau
toate sensurile
culoarea fiecgrei
ai
zis
ceau ele
picioarele
muzica, iar
stranii ale
rsunetul paqilor bor.

Din timp
timp, se
ceasornicul de abanos din sala de catifea. La glasul

www.dacoromanica.ro

61

1909

ceasului, totul se
au

totul tace. Visurile

Dar sonttria se stinge

deodaa o veselie usua miqui

clteva

tindeni. Muzica se

din

visurile

sbuciumindu-se de colo

cremenite

colo, sub minunatele valuri de

colorate ce tree
podurilor .. . Dar

geamuri dela
trisalonul tocmai din fund,

spre apus, nici o

nu mai
a'si
pierde
noaptea e'n putere; o
mai
se
prin geamurile
stacojii,
draperiilor funebre
mai
nesocotitului care pune
piciorul pe
tapet, ceasornicul de
abanos ti trimite niste sunete
mai
mai energice,
mai solemne dect
ce ajung la dntuitorii cari se
stori

deprtate.

acelea, furnica lumea, acolo era toiul

febril al petrecerii. Srbgtoarea era
se auzi sunetul ceasornicului de abanos
- miezul noptii I Muzica
scurt: tcere imobilivalsului
tate. Acuma
dougsprezece
de sunat.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

poate mai
&dire s'a
putut
meditatiile celor ce gindean printre multimea
poate tot
pentru aceia,
cind
cea din
au avut vreme
prin
De

o
atunci
de nimeni.
acestei
s'a
jur imprejur, producind
adunarea o
o murmurare
de mirare
desaprobare, mai apoi de
de groaz
de desgust.
Trebuia,
s
o artare
traordinar
poat face
adunare de fantasme nebune, precum am des-

cris-o.

adevr, aproape n'avea margini

de carnaval al acelei
; dar noua
masa trecuse peste
unui Erod
depsise limitele destul de largi ale decorului
impus de
Prospero.
coarde
nu se
emotiune chiar
inimele cele
Chiar la cele mai
cate
ele iau
viata
moartea

drept o jucrie, sunt lucruri

poti juca. Toat adunarea fu
de prostul gust

necuvHnta

www.dacoromanica.ro

cari nu te
miscat
cos-

CALENDAR PE 1909

tumului acestui
osoasg,

Era o

mare
giulgiu, din cap
de bine

picioare. Masca ei
zionomia unui cadavru
aproape nu s'ar putut
mestesugirea. Totusi, poate
societate
nu chiar aplaudat,
mcar,
ar fi
aceasta
Dar masca impinsese
lucrul mai departe-era costumat
era
de
rofie. Giulgiul
de sus
strotot
jos,
fruntea-i
pojar stacojiu.
pite de
solemn, ca cum
Spectrul se misca
mai bine rolul,
ar voit s-ei
printul
printre
Prospero dete cu ochii de el,
o
de un fior puternic de
desgust, dar numai
fruntea
se
rosi de turbare:

Cine

el

ne insulte
o
ironie
Puneti
pe ! smulgeti-i masca,
de crecine o s
neluri la
soarelui !"
sala despre
cea
Asta se petrecea

curtezani,

www.dacoromanica.ro

64

distinct

Cuvintele printului
tare
fundul tutulor celorlalte

loane printul era un

muzica
la un semn al

aspru Curtezanii

palizi, la cuvintele printului, deter

atre
care le fusese o
sub min care acuma
printul
pasul sigur
Dar indrsneala
smintit a
o
o

definit tuturor, nimeni nu cuteaz

ating,
aproape pe
piedia el
printul. Multimea se
pereti,
dindu-se
cale deschis;
masca porni
pas solemn
msurat, care dela
o caracterizase:
din camera cea albastr
cea purpurie, din
aceasta
cea verde, din cea verde cea porcea alb, cea
tocalie, apoi
pentru
chiar de a se face o miscare

a-i opri pasii.

Prospero, smintit de turmiseliei sale de o

Atunci,
bare
de

prin

de nimeni, cci o
pe

lumea.

saloane, neurmat
de moarte apucase
tinea

www.dacoromanica.ro

ADOLF de SCHREYER

Chervan

www.dacoromanica.ro

65

CALENDAR PE 1909

un pumnal
se apropiase la trei pai
de fantasma care se
nu
fundul
masca fu
de catifea, se
cu acel ce o
intoarse de
se
pumurmrea. Un rgcnet
ca un fulger pe
nalul
trsnit printul
nebru, pe care apoi se
Prospero.
de

apucate de

nebuneasc a desngdejdii, se repezir

de
lonul negru. Necunoscutul sta ca o
subt umbra ceasordrept
nicului de abanos.
dar
toti
sugrumati de o
nume.
cada-

sub

veroasa mascg, pe care le

de
energie, nu se ggsea nici o
pal
Atunci

Moartea
Le sosise pe
ca un
de
noapte. Unii
altii
prin
salele de orgie inundate de o
unul
unul se stinse
postura ultimelor
viata ceasornicului de abanos se
le

. . .

7681

www.dacoromanica.ro

66

stinse
veselii

ire

BIBLIOTEOA

viata
besna,

dintre

din

ruina

asupra
de margini.

de
Traducere de

L. Caragiale.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL DRAGOMIRESCU
1868 In
jud. Ilfov. Bacalaureat
Universitatea din Bucureeti, a
urmat, ca bursier,
Norma le superioare,
cursurile
litere ale aceleaei
1892.
licenta (sectiunea
istoric) premiat
cu premiul Hillel (1000 lei)
: Relatiunile
pentru lucrarea prezentat ca
dintre premisele ultimele concluzii ale
lui Herbert Spencer. Subventionat de ministerul

Inst.

timp de 14 luni de zile

zeele artistice din Paris, Berlin, Dresda,
Viena.
2
numit conferentiar
de
la facultatea de
de

www.dacoromanica.ro

Universitatea dinBucureti, la 15 Oct. 1906, a

fost numit profesor titular de literatura
la

Universitate.
Timp de cinci ani (1895-1900) conduce revista
Convorbiri literare. La
1907
revista Convorbirin azi Convorbiri Critice,

In Septemvrie a.
prin

c.

A publicat :

Biblioteca

casei de Editur Socec.

1. .Relaliunea dintre premisele

ultimele concluziuni ate
lui Hebert

Spencer. 2. Filosofia
4.

3. 0

Clteva observatiuni critice asupra

Herbert Spencer.

privire la Llteratura
Criticele d-lui Maiorescu, studiu. 2.

Estetico-Ilterare
: 1.

Eminescu. 3. Ziaristica i literatura. 4. Directiuni literare. 5. Asupra valorii poetica

filor nostri actuali (1898) 6. Elementele

7.
elementard a poeziei.
Lucrri didactice in
Literatura

Belurica, 2. Manual de
modernd,-toate aceste

3. Literalura

laboratie cu d. G. Adamescu. 4. Literatura ro-

veche,
colaboratie
G. Adamescu
I. Riidulescu-Pogoneanu. 5. Poetica.
literare:
Antigona, tragedie de Sofocle
trad.
din elinWe
2.
stea
de Verga, trad. din italieConvorbiri literare, 1901. 3. Critica dramaticd. 4. Dramaturgie
5. Diverse studii
dramatice si de metodologie esteticd. 6. Teoria poeziei cu aplicare la Literatura

www.dacoromanica.ro

1908

MISCREA

Micarea

fie

de sgomotoas ca cea din anii trecuti, s'a

vioiciune

mentinut

1908,

insemnindu-se prin publicri

republicki
preturi eftine, prin
de
de valoare
unora din cele mai insemnate organe

aparitinnea altora

de

productie
avem

prtinirea cuviincioasg,

nese

poate rezuma, din cite ne-au ajuns la

in cele urmkoare.
I.

M*area
Activitatea de publicare
de
in acest timp sub
opere se
forme bine accentuate:
In forma
a editurii de opere singuratice, II) In forma
bibliotecilor de popularizare.
I). Trei case de
distins
deo-

www.dacoromanica.ro

70

BIBMOTECA

sebire

de

singuratice: Socec",

In editura Socec" au
de Delavranc,ea, acum pentru

dela prima editie de acum 20 de

urma refacerii, pe
care
puternicul colorit al tineretii risipitoare,
desenul, mina artistului
la deplina
ani

de Al.

a artei sale; - Din trecutul

o carte
care ni se po.

stil pur strlucitor, faptele

mai insemnate ale neamului nostru ;
comedie tradus dup
de atre marele
Eminescu acum, pentru
dat,
volum;-Intr'o noapte de Maiu",

novele de Em.

mai
delicat mai
povestitor de astzi; spirituala comedie de salon Cometa", a

losif; - originala, prin

simplitatea ei, povestire de voiagiu, ,,Dincolo

care se arat
de Radu D.
; - ultimul volum
un prozator de
poporane
dintr'o important culegere de
de

din Graiul nostru" de O. Densusianu, A.

-romanul Fete de
Candrea
azi" datorit acestui din
de niarele public;
de bunul
de
Caraivan, etc.

scriitor gustat
de pretutindeni"
romnease, Vir-

www.dacoromanica.ro

71

CALENDAR PE

2.

editura Minervei", fecundul scriitor

Sadoveanu, care se
de
voarea publicuhii, vi-a .pubHcat incercarea sa

de roman Insemnrile
o culegere de novele
schite,

istorie

de demult", dintre cari

vechea
excelenta sa
din Povestiri". Tot aa,

una
din cele mai splendid
din frantuzete
;
Sandu-Aldea, unele din
Em.

dar p alocurea puternicele sale

novele, Pe
precum
o interesant,
dialogia cam
prolix, carte de Sfaturi pentru
Tot
au
- minunata prelucrare,
inegalele,

deun rar parfum arhaic, a Cintrii

de Corneliu Moldovanu; Im-

presiile"
Chendi; colectia de

causticului critic,

Din toate"

gin-

pentru
gaul Raclu D.
editie aparte, povestitorii: Ion Dragoslav, cu istoriile" sale umoristice
de originak din La hanul la trei
minunatul traductor al lui
N.
Cehov,

volumul

interesant de povestiri

Nu trebuie
risticele Chipuri

zaban;de

uitm caracteale lui

de roman,

" d-nei

Singele Solovenilor"

Teodorian; - bogata

www.dacoromanica.ro

descrieri

72

BIBLIOTECA

frumoase, dar uneori de naturalul expresiei,

Adam; Constanta
a lui
ciudatele poezii umoristice, dar ridicate
la originalitate, din ,,Caleidosc-

fantazie,

opul" lui A.
- limpedea viguroasa,
logica ei unilateral', Nationalitate
a lui A. C. Cuza. E
Minerva",

care a editat atitea lucrri bum,

unele

pre

de

sau

mai

altele dea-dreptul

striccioase pentru morala

mai de ludat

Cu

sale din

tori mai mult sau mai

clasici: Caragiale, T.
Odobescu, Alecsandri,
Eminescu,
3.

vrednice de relevat
de editur ale

timidele
.

Calendarul stenilor"
Schitul Cerebucului" de Em. Grigorovitza meritau
editate;
mai mult,
frumoasele
povestiri din viata
limba-le voinic plin de sev, a lui 1. Ciocirlan,
de mam".
Dintre lucrrile editate de editori mai mult
ocazionali,
de relevat Amintiri
rsboiu", ale Locct.-Colonelului C. Cetplescu, o
naturalul stiluhii
povestire interesant

adevrul cald al
tate de casa Baer, Traducerile"

oapte din

poeziile,

care se cuprinde

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

73

simtire
chiar gindire, dar
multi
umbri, ale d-nei Elena Farago, editate de
revista Ramuri".
II. Editura, sub
de colectii de scrieri
a
un
ne1908. Putem zice este faptul
caracteristic al anului Inmaterie de
Pe
cunoscuta Biblioteci pentru
care
vederea
ateptat

acest an a izbutit

foarte bune

In

frumosul

emo-

tionantul roman
atita
al lui
Duiliu
Gane,
novelele lui
Antologia
a lui
Cofbuc,
tele schite mai vechi, Norocul", ale lui
Basarabescu, Din popor", texte poporane de
alte
InCandrea

stitutul de
Minerva" a
publice in Biblioteca Minerva" o serie de
interesante,
fie
cari
relevate, dintre cele
numere: Duduia
Margareta", novela-roman a lui
Sa-

care acest
parte din amplitudinea lui

doveanu,

ce se

cele mai bune ale sale novele,

locuiasc,

deplia
analiza psicologici ;

din pcate, nu din original, din rusul

dreiew, de Sandu-Aldea apoi din Merime

Daudet, de Radu
Pandelea;
unele lucruri vechi ca, autografia boerului

www.dacoromanica.ro

74

BIBLIOTECA ROMINEASCI

poeziile postume
Moldovan Teodor
ale
Dr. G. Popovici. Toate aceste
urcgri se dau
colectiune,
mici
un
olume eftine,
se

Ian anumit de editur.

Dar cea mai
anuntat, dupg.

eel putin

criticg, intensitatea
noutatea, eftingtatea
varie-

tatea
este
enciclopedia Socec",
care face parte
acest calendar.
pe la
lui Septemvrie, au iesit
luni de zile, peste 20 de lucrri,
cari,
Bibilioteca culturaa, dintre clasicii romni :
Poeziile
,,Povestirile lui Mihail

Eminescu", Piatra Corbului" Soveja" de

Al. Russo, Pseudo-Kynegetikos" de Al. 1.
Odobescu
tefan cel Mare", de Ispirescu;
- dintre clasicii
: Antigona" lui
dintre cotemporanii
Sceptru" de Coppe, Nevestele

Pentru

de Alphonse Daudet Novele de Cehov; dintre contemporanii romni 1877",

Em.
Garleanu, cele mai interesante schite de
din romneste; Poezii" de
Moldovanu, cel mai
dintre tinerii poeti
ce se
;
Facerea lumii" de Ion
lui

oper
literatura romprin originaHtatea fondului,
Turce,
novelele cele mai

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

75

1909

frumoase ale lui

Cazaban. In
din
Biblioteca tinerimii: izbutitul Teatru

al d-nei Eufrosina loan Adam;

din sectia Biblioteca

primul
mr al miraculoasei
lima"
redactia
Barac-Gdrleanu.
de aceste colectiuni, s'au mai
semnat prin publicri
acestui an,
alte colectii
valoare, cari
acum par
: Astfel
1) Biblioteca
lar
care ne-a dat Poeziile populare"
ale lui Vasile

Negruzzi; 2) Biblioteca

de

Sfetea", care ne-a

al
pe Despot
lui Alecsandri ; 3) Biblioteca politice in

care ni s'au dat

oameni de
stat romni, - Koglniceanu, Brtianu,
Nicolae Filipescu; - 4) Biblioteca
din Craiova, etc. Acum
elzevir a clasicilor
rnni, se pare
d.
care
la
de Munte, Poeziile" de
un

de

uitate ale lui Gh.

intregime dar,
mai vie ca
tul pentru literatura

s'a

trebuie

chip
or'ce

a fost
ea dovedete

de

pe

progres.

www.dacoromanica.ro

76

BIBLIOTECA

Miscarea
Progresul cultural

1908, se dovedete
eu deosebire
neobilnuita

a organelor yeriodice literare.

chile
reviste
cari au o directiune
o
asupra
literaturii noastre, au dus o viat relativ
prosper
au
mai
mai
putere vitalitatea
directiunea ce
ales-o.

Patru

tari

se

mai insemnate
astzi publicistica noastr li-

terar.

I. Este, mai
udecarea operelor literare nu tine
de eriteriul artistic,
al
atit
de
care,

intereselor nationale de moment. Caracteristica

a acestei directiuni este c,
genere, nu poate

niciun scriitor care, de departe sau

de aproape, nu ar avea vr'un fel legturi
politice pe
sau mcar ascunse de subordonare
sau
dinsa. De
aceea,
activitatea sa publicistic, sau exclude principial din sfera ei pe anurne scriicritic pe nedrept, sau,
tori, sau
cazul
mai bun, ignoreaz.
de
ingrijitoare, care ar trebul inceteze.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

Trei

77

revistele mai insemnate, cari

prezint acest punct de vedere: 1) Convorbirile literare", cea mai veche revista
a fost reprezentanta artei pure
Directia
a vechei Judimi", timp
de 30 de ani mai bine ; azi
s'a concu
vertit la un
splcit
politica
anume partid, anume de
d-1 Simeon Mehedinfi, profesor la
Univer'sitatea din
Literatura la
a fost

1908, lsind la o parte pe

rectorul ei care,

un frumos talent de

articolele sale, a dovedit

cu rezerva
e

cam lipsit de compozitie

uneori cade

- prin povestitorii G.
rifescu - dintre cari
din

care e
mai neinsemnat, a
mai mult prin poetii D.
(E. Lys), remarcabil prin
amploare
armonie,
P.
al cruia
puternic talent- pare
e in descretere, cel
putin in ce privete grija
;
prin
noul dramaturg,
G. Florescu, a crui
Sanda", de admirat cu deosebire pentru
musetea limbii, a fost reprezentath eu succes
scena Teatrului National din BucuInteresul propriu acestei reviste,

acesta nu a stat

atit

partea literar,

cit partea
Discutia asupra Dar-winismului dintre Voinov
care

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMNEASCI

78

s'a pus cu deosebire

a acestui din

strictetea

al nostru; discutia dintre C. Hiotu

mari; discutia,
pe alocurea prea
asupra Arheologiei, dintre
Tzigara-Samurcaf; precum
frumosul studiu asupra lui Thomas
Carlyle", al lui Constantin Antoniade, - au
tinut pe
multe notite
unele
C. Stere asupra

de arta

studii cu

vechie romneasca-in
aceast
revista, care, altminteri, in
timp, a
cam ramas
de miscarea nbastr li2.

in cari se
colo, nici nu se poate

Sibiu reprezinta Romnii de din-

-o directiune

lega prea mult interesele ei de

reputatiunii poetuki
Goga,
de altminteri
mai meritos al ei
novele
acesta, pe
tor. In
de-ale vechilor colaboratori Octavian Goga,
de

Agirbiceanu, Sadoveanu, a publicat

nele sale versuri corecte
luminoase de

Victor
multe din
lui Murnu asupra Romei vechi,
cum
apare din
acute
acum; precum
articolul Doug culturi" lui O.
din
nanu, care a provocat o

www.dacoromanica.ro

79

CALENDAR

partea lui

C.

putut,

care
unele constatgri de fapt,

pe cari eolaboratorul Luceafrului" le exadar nu le falsificase.

3) A
mai
in directia nationalist, este Neamul rom-

gerase

al lui N. lorga, ce
Maiu, Vglenii de munte
racteristica
reviste e

apare, de pe la

Prahova.
timpul

din urm public mai numai articole poli-

tot literar, anume, nu

prea putinele ei articole literare, ci tocmai
cele politice. Articolele de acest
ale
cu deosebire ale lui
lui A. C. Cuza
logic constructiv
altul
timental-impulsiv - o valoare
poate
: ele pot fi gustate, de
ce
face abstractie de personalismul
pun ele. De altminteri,
din
autorii
pricina excelentei
literare, aceste articole
pierd mare parte din valoarea
Tot
directiunea nationalist
-dar conduse o nesigurant copilreascgtice, interesul ei

revista Ramuri" din Craiova,

se

Sturdza

publicat articospada - discutate

romneasce,
la care colaboreazg mai adesea A. C.
II). A doua directiune, ce se simte
carea
actualk este
poporanist,
care

lele sale mult -

chiar
asupra armatei noastre,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

prin Viata
de C.
cari

doi

dela

Dr.
Cantaoupentru ridicarea

de jos a poporului
propun a da

cari

literare ce
simpatie pentru tranul romn.
Printr'o ciudat antinomie
s'a
tin
anul acesta, Viata
sus numele literar mai numai
lucrri
cari n'au nici
clin nici
atunci
ranul
doar
mai totdeauna
totul akidental (Duduia
Margareta") de unele din
lui
doveanu.

Basme bogate ca

..." de

admirabile ca:
de I. Breitescu-

bine cltorului

Voinefti, comedli de salon ca Cometa" de

chiar Haia

a lui

Sadoveanu, care pune

mod obiectiv
fatalismul oriental al unei romnce,

ardoarea pasionag a unei evreice, ale

de

de

putut
locul mai de
parte decit
deadreptul tendentioas.
Dar
a
anul acesta
interesul pentru marea
a fost
numeroasele studii
eu aplicatie la
trebuintele noastre sociale, precum
cari

fi

www.dacoromanica.ro

81

CALENDAR PE

in chestia demopolemice violente ca

dintre C. Stere
C. Popovici, in care
e de regretat
abuzul

de citate a dus pe acesti

Viata Romneasce, cellalt
torul",-la reciproce meschine invinuiri de
trunchieri
condamnabile,
ar
fost foarte usor,
tatea misiunii

se ptrunz de
fi

cellalt, - numai pe terenul faptelor

al
judectii
Oscilind sau mai bine zis schioptind intre
nationalist cea poporanist

lipsit de viata de alt dat, Smntorul",

cruia

Popovici

s-i dea o

viat, prin studiile polemicele sale politicoculturale,

care nationalismul conservator
se arat mistic violent in
timp.
III) A treia directiune
este cea
modern, a

bine zis a

sau

prin revista
de Ovid Densusianu, unde Ervin.

versuri subtile
totdeauna
Alex. Gherghel bucti delicate
melan-

Directia simbolist a acestei reviste se

o grij particular pentru
rismul estet al prozei, care se distinge,

turi de directorul revistei, tinrul D. Caraconvingerea

lui
6

17681

www.dacoromanica.ro

82

BIBLIOTECA

directiune a fost

plink de sev.
timp reprezentat',

prin Revista
mai excentric, dar in

de

mai original mai puternic dintre

timp,
nou poetice din
reprezentantii

cident, ion Illinulescu.

IV. In

a patra directiune
s'a ales
s'a
dar cea mai
ea a fost
prin

cea mai
pezit numai de doi
vechie,

epoca de glorie a Convorbirilor

Maiorescu
la ele, odat
Alecsandri, scriitori
Eminescu,
Jacob Negruzzi, Slavici din Moara
cu
altii - este directiunea

pe

pure, a artei pentru art in sensul eel bun

al euvintului,
este
prin revista
Convorbiri
anul 1907)
de seriitorul acestor pagini
la
care, din principiu,
primiti
colaboreze scriitorii din toate
sigura conditiune
a respecta, mai
de toate, ce-

ratele artei.

care

acest

an

s'a

mai putin in poezia

din
care
in primul an o specialitate, -a pubHcat anul acesta multe
vele,

In coloanele ei, Em.

si-a publicat Furnica", despre a

valoare

vorbesc mai jos,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

83

Intr'o noapte de Maiu",

Om milostiv", Om de zahr",

nierul"; - Eug. Lovinescu lucrri dramatice-

epice ca Aa e la vilegiatur"
critice strlucite;-Corneliu

Spre

in

ca Poliect" ; - Gh. Orleanu,

ceri ca: Cidul" lui Corneille poezii
de un exotism
- Ion Dragoslav,
strScaraotchi"
Pcatul lui Adam"; - Herz,
dramatico-lirice
pur dramatice
A fost
odat"
Floarea de nalb0; - Donar Munreligioase,
de rari in litede
povestiri poporane
incite imaginatii, ca Dumnezeu

ratura noastr,

Pe muntele

Alexandra Stamatiad, poezii

de o
ardoare pasional,
Visuri bolnave"; -

Em.
poemul dramatic, in care se
intilnesc pasagii de un puternic avint
Btrinul
in arta
dramatie, M.
piesa
act
de
etc. Convorbirile critice" au avut
unica onoare de a publica

anul acesta

coloanele sale dou fabule satirice ale rnarelui nostru scriitor Caragiale,

dintre care Boul

Vitelul" are nu numai

o deosebit valoare
din
acest gen, mrgritarele maistrului
tocmai pentru aceasta se republie

www.dacoromanica.ro

84

BIBUOTECA

calendar,-dar

valoare

mod satiric o anume

istoric,
stare

groaznicele

rscoale din Martie

In
continuat
de aceste reviste,
viata
cam tinuit,
a se afirma
limpede
din directiunile ce vzurm,
vechia

Arhiva", la care scrie

una din poetele noastre, foarte mult

de unii foarte putin de altii,
precum
Revista Idea
cari se public, sub
directia d-lui Mihail Holban,
studii
lucrri literare onorabile, cam rslete in
carea

general.

In
de aceste reviste, miscarea publicatiunilor periodice s'a semnalat prin dispa-

ritia unui organ literar Viata Literare, care

reprezinta, prin pana lui Chencli, o stare
de spirit original- aceea a unui nationalism sceptic care, pe ling
Cazaal creia talent
abinceptori, dintre
cari cel mai interesant a fost Victor
poeta Alice
o vreme
amenint
stractiuni subtile,

-ban

se piard

Prin disparatia ei se
- in parte
putin - relativ
de reviste literare ce
au aprut, dup trei-patru luni, deosebite
ale
ele sint de semnalat
Galati,
Pagini libere" Dunrea
Democrafia" in Craiova, Opinii"

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

aceste reviste, au mai

Dar,
altele,

mai mult sau mai putin

literare,

,,Revista

Iasi", sub directia lui

soinnat mai cu
prin studii de slavisArta romnease". Cele mai originale
corespund unor adedintre ele cred
culturale
Ion
vrate
din
M.

de Teodor
o foarte interesana

;-Indrumarea" din Iasi condus5.

Moruzzi Artur Goroveiu, care
se caut a se opune poporanismului
nationalismului
al Nearomnesc", un poporanism conservator"
a crui cumptare nu exclude de
energia;
Noua
din nou reaprut
tot sub directiunea lui
Motru,
care
coloanele la
propune
toti scriitorii din toate
partidele,
pentru
discute problemele politice,
de

ciale

cele literare) la ordinea zilei.

Produclia
Nici din mhcarea editorial,
din cea
a publicisticei periodice nu ne putem face o
despre literatura noastr

www.dacoromanica.ro

86

BIBLIOTEM

1908. Numai o
pe genuri poate
tregi
mod mai multumitor icoana
noastre literare.
I) Poezia. 1. Lirica. - Dintre liricii notri

mai mult sau mai putin formati:

Pavelescu,
Cerna,

St. O.

u, Mihail Codreanu,
nu numai

- cei

Moldovanu,

dar au
par a

un progre asupra

numai Corneliu
timp

Ion Minulescu,

dea un trup

cari

mai insemnate
colectia de

D.

D. Nanu, Ion

dindiu

ale

din Biblioteca
elegantul

Ro-

pentru mai ttrziu". La Moldovanu

ce se accenprogresul se vede In nota

limpezime de
in
timp
o plasticitate de forma remarcabil;
de pola Minulescu, - vorbesc mai
prima parte a anului publicate
imagini
vede o
cumpgtare
usurinta eu care ne poate da, prin
centrice,
imagiversului

nilor, impresia existentei de dincolo. Verna

stare de transitiune: superior
se
adincime

sie

tate de idei, nu a ajuns

pe dinsele, ca

complexi-

se

vechile sale poezii : puternica

www.dacoromanica.ro

87

PE 1909

deahminteri Tasso cgtre

literare"

Cony.

eritice",

dovada acestei diagnoze.

a dat
importante
sau
larga
numele
Convorbiri litesub pseudonimul E.
atmosfera
dar dependenta sa
se simte
ca

pare

Atolii' din 1907.

nota sa
nu-si mai poate

Durerea
a
e obUduit
nului obijduit, dar mai
precum melaneolia
e
viata
in fata abisului
viata
se prezint
or'ce caz,

care ar putea

Dintre liricii
la maturitate,

sau cari n'au ajuns

relevat, pe
publicat, poate
de

note

mai

care
poetii
vreme, volumul
Donar Munteanu,
Pe
Visurile bolnave",
Alexandru
Alexandru Gherghel, A.
tinerii Leon
acum
sigur ar
produc,
cari

nri

in
moase,

de

da toate
de tainele

se

i de atmosfera

www.dacoromanica.ro

88

BIBLIOTECA

teraturii romne, trecute

prezente,
mai
decit se pare
au prilejul
s'o

2. Epica. Povestitorii nostri a

activitate de
cade
secolul trecut
produs prea
acesta. Caragiale,
Duiliu Zamfirescu, L A. Bassarabescu, ne-au
lsat
acesta, doritori de
lentului
in schimb, Delavrancea ne-a dat
... in carese
basmul
mares lui putere de viziune,
Brlescumai minuVoine0 ne-a
o
nata dintre schitele sale - care viata umovioiciunea energia stilului

frumusetea limbii
mina ca
o capodoper a
Miscarea
pe
epicei in
cea in versuri a fost
acesta
prsire - se concentreaz
in cele cite va nume ce-au
secolul : Agivbiceanu, Em. Gdrleanu, Sandu.

Aldea, .Mihail Sadoveanu, precum

tele
goslav,

in roman s'au

Sadoveanu

ar putea
tins,

fi

al-

: Al. Cazaban, Ion Dra-

mai

acesta M.

Duduia
Haia Sanis", care
ca o
mai

Sanclu Aldea.
se

interesant
senzationale, prin

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

89

ritatea problemei ce
prin atmosfera de poezie en care
genere
lucrurile
Realismul
sale
aproape

nu

poezia ce

sare din sufletul

Aceste
tocmai prin
a
senzationale, prin lipsa de idei
materialul
de constructiune prin lipsa
de concentrare artistica.
sa e prea
de culoare, n'are

energia desenului.,,Pe
roman

ca un admirabil
ca un

roman

de foileton; rezultatul este o

care ar putut
un roman bun.
toti tinerii
se pare

tori au cedat pasul lui

adeMihail Sadoveanu, care a publicat destule
schite
novele anul acesta, este inferior lui
: cele mai interesante dintre ele, ce se
gsesc in
cele

se

vechia

demult",
a

sale

de acum patru-cinei
Nici o
n'a
anul acesta care
apropiat,
pe departe, de valoarea

Much", a Dusmanilor"

atit mai

de aceea a Pacatului boeresc". Novelistica lui Sadoveanu este

decadent& Pe
de

parte, Sandu-Aldea n'a

mai nici o uvel anul acesta,
www.dacoromanica.ro

90

BIELIOTECA

cele din colectia Pe

cari se
admirabile
ca
inegale mai
interesante prin
vigoarea stilului, ce-i
lui Sadoveanu,
prin fantazie
putere de conceptiune.

Gdrleanu se

Din contrg,

mod neateptat. Pe

timp

vestiri ca Furnica", cea mai originalg

conceptiune,
executiune

mai

mai
mai
novelele anului

acest scriitor ne-a dat

de

in cari, pe
vioaie, pe

zitie

general

se

o
o

cu

fond sentimental de o mare valoare, a

caracteristicg este de a o tinpletire
sincer sentiment national
un

un

sentiment umanitar. Este un fond care

dreptul unui scriitor de a fi gustat
nu nurnai de ai
ci
de or'ce
cult de
neam ar fi.
tinde a be
deasu.pra tutulor povestitorilor de astzi. Un novelist de mare valoare dela care se poate
astepta foarte
de
va fi mai
bitor de
estetice corecte ale limbii
mai
pe procedeile artistiee, este povestitorul ardelean 1.
a
trapovestire

www.dacoromanica.ro

Viata

91

1909

a fost pe drept

admi-

ratie de o parte din critica

acestia, putem aseza pe

pe toate mijloa-

cele artistice, Al. Cazaban; novelistul

neformat, dar interesant prin

lui

N.
viata Dobrogenilor
fragedul povestitor, G.
gingasul

san;

Victor

torul

Tara

de

al

publicat
sfirsit fericit a

urm, sub forma de

sub numele de Reintors" intr'unul

fost redat acum

vel

din foiletoanele ziarului Dimineata" ;

inceptorul autor de schite cu oarecare talent
redarea culorii locale
descricre,
dar inc fr conceptie novelistick
altii mai putin originali.

Un gen, propriu literaturii noastre e

anecdota in care s'a exeroitat anul

vestea
acesta

scriitori de talent ca

V. Caraivan, T.
multi alti mai
Un

lentului

interesanti.

L Dragoslav, care

totusi simplitatea
este un adevrat
a lui

Povestea copilriei"
este
pondentul Arnintirilor" acestui mare inaintaq,
iar schitele
novelele din La hanul la
trei ulcele" sint,
umorul
un co

www.dacoromanica.ro

92

BIBLIOTECA ROMANEASCI

respondent, e drept,
mult inferior, faiNichifor
Mai putin
meritoase
deocamdaa basmele
Dra-

goslav publicate prin Albina"

nu pot fi
parate nici pe departe
epicele basme
ale lui Creangl. Dar
un nou progres pe acest teren, acest scriitor
dat
originalit4ii sale
izbutit
se
gustului celor mai multi, in Facerea lumii"
povestire,
de
tablouri noi, in cari ne reface,
elemente
poporane, biblica facere a
a primilor oameni.

lumii

3. Drama.
tine

dramatia ne-a dat

dar
or'ce caz mai de
decit obisnuita productiune dramadin
trecuti. Succesul de reprezenta-

are anul acesta Sanda", datorit d-lui

Al. G. Florescu, un fin amar biciuitor al
moravurilor din
societate pe care
o cunoaste foarte bine. Mai

a fost tragedia in proz Ultimul

Vlstar" a d-lui N. Pandelea, care,

o
cu o
inspiratie, n'a putut

subjuge publicul din pricina

scenice, ce
artistice
fantazie spiritualg, prin
ingeniozitatea
zentata comedie,

Splendid
verbului
este
nerepre-

a lui
prea mare a lui Rostand,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

93

apuchtura cam
stiluluiefect poate al colaborrii - nu o
fie cea mai
draa
De relevat
elogii este
Floarea de
a lui Herz, surprinzkoare
prin firescul dialogului
scenic, atit de rar la
nostri
precum

4. Satira fabula. Inceputul de

din anul trecut
dea o

acesta,

anul

a spe-

satirice
Boul
lui
schimb,
din
Caleidoscopului" lui
Mirea (Anghel
fantazia cugetarea ce cuprind,
genul atit de spiritual dar
fond al lui

iale.

Ranetti, la rangul de adevrat literatur

astfel satira noastr umoristicg.
II. Proza. 1.
in
la o
parte
activitate pe acest teren a

scriitorului acestor

pe cei ce, pe
literar

fond,

critice"),

Tara noastr")
(Convorbiri
(sub cari
forma sau

distins

(sub cari

deosebire

Eugeniu Lovinescu,
Chendi(Viata

Simeon Mehedinti
criticii
ingrijese
pe cei ce

forma pe al doilea plan) C.

S'tere (rcleanu), lbraileanu, kabela
doveanu, (Viata romneasc").

www.dacoromanica.ro

cate-

94

BIBLIOTECA

maturul
critic A. Spiru-Baceiu
dovada unni spirit

Teohari
care are
stil
cam meticulos

nesigur, dar

genere, just. Cel

mai productii
cel mai gustat, din pricina
vioiciunii, fantaziei
lui, pare a
fost Eugen Lovinescu,
deosebire
studiile sale din Convorbiri critice".
Chencli,
spiritul
caustic, dar uneori
cumptul
s'a manifestat mai
anul acesta.
mai

calitartico-

defectelele
compact
bogat

Tolstoi",
n'a produs anul acesta nimic la

lele sale Americanismul literar"

din

studiului su asupra lui Odobescu

multe cunotrecut. Impetuos,
ironie robust, dar

merite
Stere
critica sa

care a

de

s'a

contra lui Duiliu Zamcritic ocaun

zional, admirabil prin lapidarismul su, asupra

impresii de amnunt,
lui
Bogate
dar uneori
impresii juste de

foarte adeseori conduse mai mult de

de
s'au artat

tim

al lui
al d-nei
Sadoveanu.
2. lstoria. Pagini istorice
multe anul acesta
unele de
condeiele

www.dacoromanica.ro

95

CALENDAR PE

Onciul, lorga
C. Giurescu; dar pagini de interes literar,
nu mi-au
de miele ale lui
de nu vom considera ca
in mini,
privinta
atare, lucrarea, de a doua mn
fondului, a lui
, Din trecutul nosdatorite lui

care,

nu cu
energia
relieful
trebuincios, ni se d, intr'o atmosfera
nalist cam
o povestire a faptelor
semnate din istoria neamului nostru. Un teal arheologiei,
de studii istorice,
deschis mai de mult Odobescu, Gr. Tocilescu
Teohari Antonescu,
redeschis de
de N. lorga, a luat puteri noi
acesta prin

numeroasele studii privitoare la arta

sau
clasich.

studii de arheologie
poate
pana lui
aleash, aceste

G. Murnu la expresie
dii totui trebuie relevate pentru noutatea
bor. Scriitorii ce
distins
acest gen
anul acesta
pe
Murnu,
studiile sale asupra Romei,
zigara-Samur

istoric Al.
A. Baltazar
pdatu, care,
Buletinul comisinnii pentru
monumentelor istorice", admirabil redactat sub conducerea d-lor
deru,
Gr. Cerchez
N. Gabrielescu,
asupra
noastre monumente
www.dacoromanica.ro

96

BIBLIOTECA

cari eruditinnea
claritatea
tarea in expresiune tind
se
in oinstructive, plcute totdeodat.
pere,
3. Filozofia. Literatura
a pus pe

primul plan anul acesta, alturea de Al.

studiile sale asupra filozofiei
istoriei, pe Reidulescu-Motru, care publia
al doilea

din cea mai vast oper

de

acum Puterea

dintre tineri, pe
Ion
sufleteasa"
studiile sale din Cultura
trovici,
pe Constantin
care, in studiile sale
deosebire, in acela asupra lui
Carlyle,
in Convorbiri literare", s'a
artat nu numai un spirit filozofic in
original, dar
un scriitor
valoare prin limpezimea
adesea aldura
unii.

amintiri
Lucrri
cari
aib un interes
prin
fondul, cit
prin forma
am avut patru
cari meria
fie relevate.
mai
brosura, din Biblioteca pentru
Este
la
toti", d-rului C.
- Dela
dictat iar nu
Cairo" care,
nu
4.

grija
ce
editiune,-dar care, prin
teptm dela o
multimea perspectivelor ce deschide mintii
noastre, prin
ideilor
prin sinceritatea impresiunilor
prin larga
se

www.dacoromanica.ro

GRIGORESCU

Portretul

S.

www.dacoromanica.ro

97

CALENDAR PE

intelectual ce se simte pretutindeni, este una din cele mai interesante

ale anului.
carte cu deosebite merite literare cele mai
memorii de rs-

boiu din

Amintirile din

ale d-lui Locot.-Colonel

remarcabile prin sincritatea
firescul sti-

lului. In fine, nu trebuie

uitm plcuta
carte Dincolo de hotare" a poetului
D.
care mai cu seam
povestirea
cltoriei sale la Londra, s'a artat un
interesul alit prin
prin
simplitatea expresiunii,
grupeze
modul cum
vestitor ce

impresiunile, nici ludata Constanta pictoa scritorul bogat plin de putere in

descriptie, loan
5. Aforistica,

la mod mai

cuti de N. Iorga prin cea

oper
literar a sa, Ginduri sfaturi", s'a
bogtit anul acesta
Oleinescu,

generoas

Cugetrile"
se vdesc o
o minte desteapt

Gr.
de
ne-

linistit de
micile probleme ale
vietii omenesti,-si intre cari se gsesc unele
vrednice de citat pentru originalitatea
expresiunii.

III. Retorica. - 1.
politice

sociale ale neamului nostru, din

de peste hotar, se
7

www.dacoromanica.ro

98

BIBLIOTECA

multe discursuri, cari uneori ajung

adevrate monumente literare. Anul
acesta, a fost
deosebire in
in
multe
frumoase discursuri, cele mai multe
provocate de miscarea de actiune
reactiune in legtur constituirea
nou
organism politic-parlidul conservator-demoan

crat. Cele mai interesante, prin

bogtia totusi unitatea
slat
lui Take
ocazia constituirii
acestui partid,
aprute in volum, in cari
se desvolt din nenumrate puncte de vedere
ideia
conservatismul,
noastr
constitutia pe care o avem,
intrit
or'ce elemente
cinstite din

ar face parte
partid - fie chiar

condueerea

conservator - trebuie

muncii, indiferent de consideratiile tiranice

Acestor disascunse de traditiune
cursuri in cari, literariceste, ne
energia avintului, spontaneitatea expresiunii
senintatea sufleteasck
s'au
rem areaopus Discursurile lui
bile din punct de vedere literar, printr'o energie
inhibitiv
in oratoria
noastr.
pentru ideile conservatordemocrate, s'a manifestat
orator de
nire public, marele scriitor I. L.
a crui verv satirick amestec original de lo-

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

99

de imaginatie umoristicK, a
tuturor
1-au ascuRat.
Vrednice de luare
concentrarea
discursul lui Simeon
la serbarea dat
de
societatea Junimea, in onoarea
D.
discursul parlamentar al lui C. &ere rostit
ocazia votrii legii pentru Casa
rural,
care descoperim, pe ling energia
un fel de accenta credintelor
de melancolie continut, a
savoare lite-

n'a putut

cursurile

nimnui. - Dintre dis-

de fratii notri de peste

de relevat larg inspirata

Andrei

a lui

ocazia

anuale a Asociatiunii transilvane" (Astra),

Lucaci
in camera Maghiar, precum
acelea ale

aprarea lui

Jurati din
Octavian
Cluj
publicat
Tara noastr". Ar de
citat i discursul ocazional al Episcopului Dem.
Radu,
la Roma
ocazia jubileului
Papei.
2. Ziaristica. Articole de ziare, cari s'au
la frumusetea
ridicat
avut
putine. Dintre cele mai remareabile

Lucaci din Lupta",

unele articole din ,,Tara
"
de
apelul printelui

deosebire acela
Octavian Goga
rspund
chestia
lui

www.dacoromanica.ro

care
C.

unele articole subscrise I. G. Duca

pufem pune unele din articolele

ale lui N. lorga.

Tot

3. .Paneg"ricul. -In acest gen, cea mai

este aceea a
semnat lucrare de acest
memoria sinucisului
d-rului
Cantacuzino
deputat
Radovici.
Ar mai fi poate de relevat,--in toate aceste
rubrici - unele
publicate fie

Analele Academiei ce dau miirturisire de

activitatea Academiei
Literatura arta
Aceste

revista

nu mi-au venit la

pentru aceasta, se pare

acestor rinduri e deocamdat prea jos.
Incheind aceste pagini, cred
pot trage
concluziunea c, dei nu s'a ivit scriitorul care
ne dea marea capod'oper5, ce
mersul literaturii noastre este ascedent
ne
multe semne
avem tot dreptul
spe
viitorul ei.
Mihail Dragomirescu.

www.dacoromanica.ro

D. NANU
S'a nAscut
licentiat
drept al

la 1873 Octomvrie 26. E

juridice din Bucuresti. Primele dispozitii au fost pentru

1894, ca student al
Veterinare, a fAcut o
comunicare academiei de
din Paris: Note
relative aux nzouvernents de quelques animaux
quand sont prcipits d'un
lev. (Vezi
marul sedintelor academiei de
in Revue
pag. 661, No. 21 din Noemvrie 1894).

Comunicarea a fost
cAtre
mistul Moissan,
a fost,
lucrare
identicA a profesorului Levy, singurele solutiuni
exacte ale problemei de mai sus.

www.dacoromanica.ro

102

BIBLIOTECA ROMINEASCI

DebuteazA in

cind era elev in liceul Sf.

la virsta de 15 ani, pe

A colaborat neintrerupt la toate revistele noastre

de seam,
a intemeiat
condus revista Paloda
din
Are un
de poezii : Nocturne (1900). La
rampei, Birlad 1906. A tradus Pentra

de Coppe (1897) in colaborare cu

Orleanu
(actul I, II traduse de
actele urmtoare
de Nanu).
Stana, dram
act de Elena
(,,Convorbiri
Acum in urm va apare un
de
din Musset, Hugo
Leconte de
mai cu
din Vigny,
(aprute
Convorbiri critice"), etc. in Biblioteca

Mai are numeroase poezii publicate prin deole va

tr'un

sebite reviste, pe care In

Alesul ca un
trecerea-i prin

lar fruntea lui

de soartd
se

'nstrainat.

ades

pacea cucerindu-si,
'n
suit
incremeneste-aripa-i, pe-albastrut nesfirsit...

E sus, departe, singur, dar

intuneric,
La muritori
abia un punt himeric...
in preajma-i e-o
ca'n ura ce-o
invinsele furtuni.

www.dacoromanica.ro

103

CALENDAR PE

gindul

Ci

Mai sus
Din

lumina

Misterios

prin noaptea-i a

Un Ochiu de sus
El,
Tot

din raza lui l'a tins;

arde la sfinta-i rasarire,
de patimi
orbire.
e plin de paradis,

Topind
Cind ochiul
Se stinge efemerul,
Ce-i

aripa
vine-o
- de unde-a
or dinteun vis
ori
durerii
or'ce patimi

vis...

ageapla

cnd

sinu-i

al vqnicului
D. NAND

Epigraf
vine dela ceruri, iubirea-mi pentru tine,
Caci nici dorinti nu are, n'are nici suspine.
tot
tacut
Ca torta pe
pierdutului trecut,
E
c'a fost
d'atunci, - vremelnicia
i-a
topita 'n
S'a
vecia!
D.

www.dacoromanica.ro

104
BIBLIOTECA

www.dacoromanica.ro

105

CALENDAR PE 1909

Cugetri
Invidia e sterilitate : cui i-e sufletul
de
ideilor
simtirilor, n'are vreme sa
dela altii, ceeace
prisos la
dinsul !

Talentul e ca prirnvara : este, sau nu

;
unui critic, nu poate
piedica pe acela care nu-1 are,
ochii
proprii uscaciunea, cum de asemenea
cea mai iscusit argurnn tare, nu poate nici
gadul nici opri, din mersul ei, biruitoarea primavara
t

Cu cit te bucuri mai mult de lucruri vremelnice, cu atit risipesti forta ce trebue s'o inchini
celor neperitoare.

Pentru a scoate un

ai
pentru a ajunge
strbati argila.

din sufletul

ori nevoe de-o eroare,

la un filon de aur, trebue

D. NANU.

www.dacoromanica.ro

A. BASSARABESCU
E nscut in Giurgiu, in 17 Decemvrie 1870.

si sunt: pitarul Alexandru

bescu, fost primar

al Giurgiului

Eliza nscut Sta-

rostescu-Boteanu.
Rzboiul dn 1877
a
s se

unde
o

in Bucuresti
alte

reclamau. Aci

fcut
scriitorul
toat
mind
absolvind
Sf.

facultatea de litere.
1896 a fost numit profesor, azi
ca a-

tare la liceul din

Ploe$ti.

incercri
literaturd dadin

In

trerupt la

1895

a colaborat nein-

dela 1895
Noud,
timpul de fat la Convorbiri Literare.
1903 a publicat in editura librriei Socec un
trei ani, in 1906,
volum intitulat Nuvele.
volum : Vulscoate in editura Minerva" un
in Biblioteca pentru toti", volumul
tulat Norocul.
La imbogtirea literaturii pentru copii a con-

www.dacoromanica.ro

107

CALENDAR PE 1909

schite nuvele pentru tinetribuit colaborind

rime, in Revista Copiilor" a D-lui Speranta, prepdn volumele Bibliotecei copiilor" a )-nei
din Sibiu.
Sotia sa, D-na Ecaterina Basarabescu, s'a distins
admirabilele sale traduced, din Mauin
passant, publicate in ,,Convorbiri Critice",
lite
pseudonimul Irena Mohor.

NOI

VECHI
SCHIT

Casa
bani Wertheim" a prins
gustimea
la soba din
Au
legat
pe veci
partea
aceea, unde sunt singure stpine-trufase. Soba
s'a
eu chenare albe, a

primit
de

hirtie de
Covor

la

o catedralg de
rosie ea focul,
geamuri de
multe,
secession, gros

dese.

scump. Pe
sub lampa din tavan, un

www.dacoromanica.ro

108

BIBLIOTECA

mare de flue

adinc; abia
de
de eutii.
lea mslinie,

locuri: la

o adunare de cazul
doilea
creion prea nemilos;
mai la dreapta, o
de drojdia
unei cafele
de curhid : semn de
De

locul acela, se vede bine

rotogol sdravn
e inchiriat pe vecie
cu...tabiet.
bronz lucete
la mijloc,
neatins,
o zestre.

ea, o sticl de oclicolon plink

de trestie speriat:
ar putea s-1
la fund.
pe tot pustiul mesei,
Doar la o margine, pe o
de probe de piei, s'a suit
papagalul,
a
capul, vi-a
un
nitor
jos, spre un registru deschis: ar vrea
literele lungi desbinate, chinuite
tine
un

de

acolo cu cerneal violet: Contulu

rilor lu
Mai

rului.

pare
ce se 'nomolesc
d

de sidef eu picioare
verdele covo-

muzica: un ariston"

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

109

gata
cartonul lui ciuruit, prins
Desteapt-te
s'o
Prin geam, printre garoafe,
reteaua
subtire a perdelelor, din lumina vie a curtei
de soare, dau
spre ochi
nesigure; cu

se deslusesc butoaele

cu argseal, care au npdit ograda

armat. in fund, sub
de lac - cupeul;

o
o

roate, acute pe shor.

pe o tabla cojit,
Printre
de
peretele mohorit al sopronului,
poate
mare al
de departe scrisul vechiu
cu

LA FIMISTUL
Magazin de

Toat puterea luminei din curte se rstocmai la spatele biuroului,

pe geamurile
bufet cu
rafturi:
de sus, pahare de
cesti de cafea

forma lalelelor, o
un borcan
mustar, o
dela Paste;
de
jos, crti: volume negre, legate

Titlurile sunt scrise de

foite dreptunghiulare, albe, lipite la

www.dacoromanica.ro

pe

110

BIBMOTECA

Alexandru Machedon", Calendarul pe

o

de ani", Vrgjitoarea", Suggtorii de

Poezii de Rdulescu-Bolgrad",
murele de Vidrion"
Micsunele, de Pox"
In dreptul ferestrei dela strad, de jos, de
unde cad ciucurii perdelelor se
covorul, un cearsaf nou se sue 'met pe

a unei masini de cusnt Singer &

Neidlinger"
o parte din castaniul
lemnului

negrul fierului; apoi

- ca sub jug - in otehil

la un
urme de pete glbui
pierdute pe tiviturg,
pe unde s'au proptit
degetele. Dedesupt, pe
de jos al
sinei, ascuns de cortina cearsafului, un pantof
colo. Fratele
turcesc,
fir,
ici
geamgn
eu botul
la trei
pasi, prag,
o floare de salcim
de
Divanul portocaliu de
are
suluri imbrcate la fel, abia
de ani uitati se
odae. Soldat
la cele
scaune de fantazie ce-i rid
pilreste
de sub atlazul
neted

partea:

Doi prieteni credinciosi ii

din perete
... co-

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

orb,
dur-

romburi impestritate;
dulie de catifea,
eu
tesut

de cite

locuri, cinci
de

gogoqi

divanului,
Nu departe, mai spre
locul o cutie de bonboane, plin
cioburi miei de
petic de
vink
gonete.
ea,

- pe care a 'ncremenit - dus cu

casei

subtiri ca
tintarul.

- bucuria

de

Alturi, pe bratul rotund

odihnitor al
o plrie de
iepure de cas de puf
eu ochi
de pstrv - uit cu
de
jos la verziparele mrunte dese ale plAr
la ea, dar... tremur
'n toiul
blana lui moale piere
umbra sub
divanului, a 'nviorat

divan, se tvle.vte
praful
penjeniul
de acolo; se oprete tocmai fund, la
perete,
ridia urechile
tinteqte ca pe dou arttoare, -

spre

salonului, unde a auzit vorb.

I.

www.dacoromanica.ro

le

DIN MAUPASSANT

ziceau, toti, curtii

sioara". De sigur,
aceasta

Luca era
mai
tinut.

De jur
sdraveni
tea

vorba
curtea domnului

cea mai
mai bine
cinci

piept
ocroteau

din

de copaci
turbat din parmititei

dinguntru. In fund, hambare. lungi,

olane, pstrau

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

apoi staule de piatrA,

zeci de cai, precum
din
palat.
Pe jos,

13

pentru

casa proprietarului.
rosie, o frumusete, un

ca'n
culcusul

de

de seinduri; iar

alerga un

iarba

de pasgri.
prinzului, cincisprezece
femei, se adunau

Zilnic,

La
mesei lungi
aldintr'o
mare de portelan,
bastre, ciorba
rotogoale de
spre tavan.
CaH,
porcii
oile erau grase,
grijite
curate.
domnul Luca,

ifos, da tircoale de' trei ori pe zi,

ghind pretutindeni,
Mai

un biet cal
cise

s-1

grajdului,

de

pe care
ceasul mortii,
crescuse ea, se slujise de el

aducea aminte de trecut.

ca de cincisprezece ani,
Tin
Izidor Duval, sau
poreoleau toti pe
scurt, Zidor, avea
de ne-

www.dacoromanica.ro

114

BIBLIOTECA ROMINEASCI

sg-i dea iarna portia de ovgz de fin,

duck la
de patru ori

vara

mute
prisos
aproape

zi

de care-llega, pentruca
ducea

dreptul
chilor
umflate de asupra eopitelor.
nu
mai
nimeni ; albise aproape;
tristetea ce
lungi peste
avea
Zidor
ducea la
trebuia
lupte
de
se
tacode anevoe
voindu-se, abia
cioarele

pus pe el
Oamenii

de

cum se tru-

curte,

deste cu Coco,

de dinsul,

de calul lui Zidor,

lui o duceau
Unii

Zidor turba,
mult
lung
des,

batjocurg.

ziceau Coco-Zidor.

din ce ce mai
era slab, osos,
picioare, nespglat, cu
Era prostgnac,
cal.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

abia scotea vorbele, parch anevoe le-ar prins

din golul capului.
de ce
nu se putuse el
Dela
tineau
pe Coco, ba
era necaz
atita
pentru un
bitoc nefolositor. De vreme
nu
mai
putea
la ce-1 mai
pe

Risipeau degeaba ovzul pe un schilod;

ovhzul e
De cite ori
tirea sthnu micsorase el portia
sufletul lui
o jumhtate de
de copil crestea pe nesimtite ura, o
de
crud,

lacom,

vara,
schimbe calul

Bhetandrul, din ce
mineata

gau la el

viclean.

iar
Local era departe.
ce mai dirj, trecea dialene.- Plugarii

gura:
la frate-thu?
Zidor thcea; se da binisor
treact o
gard, smulgea
ce muta
nou, astepta
le

- Ei Zidor, te

dobitocul

www.dacoromanica.ro

B1BLIOTECA

apoi se apropia de el
Coco da
fugl,
scape de
dar se
Phot. C. Satmary.

ia

jurul
ca la

arie,
isbea

goan
el,

dintii

de

Apoi pleca
se

mai uite
pe

calul
ochii

liii de mosneag

cuminte, abia
Oltean.
urml.

Cu 40

piece spre earb,

pierind
zare
se

putea

oboseal.
Capu-i coituros
t mai
cuteza
se
tocmai
ce vedea
a

Coco putea dormi

acolo,

www.dacoromanica.ro

117

CALENDAR PE 1509

Zidor venea
pietre. Se atinea
el
Venea
zece pai de
pe o
ca
de
acolo,
din cind in
cite o
in -picioare,
in cal, care,
fata dumanului, se
la el necontenit,

pas*

vedea plecat.

nu pierea din mintea

Dar

Ce mai

nu e

ei

de nimic?"
de cal

lui

ale lui
chiar pe el, biat
micora
Pe nesirntite, zi cu zi,
de
ce i se cgdea,
du-i
tot mai spre zgvoiu.
Coco postea, se

pierea

ocMi. De ar avut putere, ar

frinbotul spre
chia; zadarnic
din apropiere, moale lucioasg; se alegea
doar

mirosul,

lui Zidor
nu mai mute
de cap pentru o jigodie?
cap,

atinge.

s'o
Ce

www.dacoromanica.ro

118

ochii. Dobitocul se uita

doar

visul

la el nelinitit. In ziva aceia nu-1

da tircoale,

: scoase

se

tot acolo; apoi

Calul,

la

de

se

; dar

o rupse la
legat

singur-singurel
de
un

se infrupte.

de

intinse botul spre

Ne mai
abia

lgsindu-1

lui umede

nasului.
intinse gitul, lungi buzele

mari. Degeaba

bietul
se
astfel. seca foamea,
11 muncea vederea erbei, oceanul
mai
de nutres ce se pierdea
nici
se mai intoarse
ziva
aceea.
cuiburi.

Alia a doua zi se
culcase.

se

se ridia,

pe

Dar puiul de

puse

se

la cal,

pe

aproape,

pe

cap

www.dacoromanica.ro

un

119

CALENDAR PE 1909

de

de
care se
flueriad.
pe picioare
Calul se

cit

diasul; apoi,

se uite
se

lui

e de prisos,
de a ajunge la
pe o parte
ochii.
A doua zi
nu dete pe acolo.
Tocmai
ceealala, venind, se aprogsl mort.

de Coco

ochii la cal,
multumit de ce fcuse, mirat chiar
izbutise
de iute.
atinse
piciorul,
rio
ei-i dete drumul de sus; apoi
Rmase o

pe trupul lui

se

stete aqa,

necugetind la nimic.

la

la curte, nu spuse
nui
avea de glad
tosi
gura o zi, la ceasul
se

mai

mute

merge

A doua zi se duse iar

de ciori
umblau pe
De

i sbirniiau

Un
Roiuri de

jura-i.

se intoarse, dete de veste.

Calul era
trimise

imeni nu se mir.
doi oameni:

www.dacoromanica.ro

120

BIBLIOTECA ROMNEASCI

- Luati

chiar

unde
slugile

porunca. Coco fu

Ingropat acolo unde

Si earba
verde,

de foame.

lui fir' de noroc.

de

Traducere de D-na

loan

(Irene

pedeaps

La greci, in vechime,,paricizii erau aruncati

in mare, dup ce mai
erau legati, intr'un
sac de
cu un cucos, un cine, o
viper o
Care erau
simbolice ale acestui
de chinuire?
Un autor vechiu explica aceasta astfel :

vatul era

sac de piele pentruca

trupul lui
nu se
odihni In sinul
unui element: nici
in
In aer, nici foc.
urind
ciupea
ciocul
o silea
muste pe
Pe
o puneau, oarece-se cred ea ea nu
se
decit
ce
sinul mamei ei.
le, animal credincios, era acolo ca
faca
vesnice dojeniri ucigasului pentru necredinta
cruzimea lui.
In
maimuta era
In
acest animal desi
omul,
sac
caricatur a lui,
desi parie un fel
era orn, acuma nu mai parea a
fapta lui schimonosua moraliceste.

www.dacoromanica.ro

CINCINAT PAVELESCU
E

20 Octomvrie 1872,

A fcut
de drept din Bucuresti,
cariera de magistrat. Actualmente e
gistrat in Sinaia. A publicat prin toate revistele.
va
volumul de versuri, ale
foarte frumoase poezii, ca
atitea
se
de catre foarte multi

literatur, pe din

www.dacoromanica.ro

122

BIBLIOTECA

In
E cea din
Cea mai

desfrunzit,
'nflorit;
e poate,
dintre

n'are
ramu-i
Octombre-i rece

Cu raze

zile 'ntregi:
mingle
pribegi.

S'ar

la
micd
Din adierile de
Doar o privese i mi-este
pe
ninge
Melancolia biete roze
Adesea
sfisie;

n'o privi:
E chiar iubirea mea
CINCINAT

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

123

Toamna
cuni se
tresare...
Umbra
pe crare
supt frunza care
trist

- Intre vis
Trece

adevr,
despletit

frunze moarte 'n pr.

Pe
umbra cade
Tu, ce-p porp alturi Doamna,
Las vorba, taci, V-ascuIt
de dulce
toamna.
CINCINAT PAVELESCII

www.dacoromanica.ro

124

BIBLIOTECA

Oscar Spthe

Gloria lui

pete:
Poate, versurile mele

- Sigur, Statuia lui

Martirilor 2)
poreclit ,martiri
Dar apentul

vioi.

zi, de-ar mai

Aici -

am

gluma,
numa
noi.

CINCINAT PAVELESCII

S'a ridicat de catre Printul Leon

o Statue

poetulni Eminescu. Autorul ei,

Spthe, sustipoetii fac numai
rimeze In
cuvintele
prinsoare
voiu improviza,
goale, eu am
Eminescu, o poezie care va dura eel putin
din care el
Statuia. Cum aceste versuri au avut
In urma mare succes, am fost,
drept,
fac
talentatului
mare
aceast
epigram.

2) Tot eu prilejul acestei

literare ne-am
pomenit cu
tinerime, din Bucovina
Ardeal,

care venise, ce e drept, nepoftita, dar a

totuti ne-a fost

de

porease Martirii". Ei

distrau
Ce e
Le-am facut. sit petreeem,
vede
sub conducerea lui
cam mult...

Printul Leon Ghica ti

coruri

se

era
de unde.
epigrama,
se
beau

www.dacoromanica.ro

C. P.

Carol

Alexandru Satmary
FIUL -

Mkuri de

de artistii cari

talentul

pe

tere de
epoc a

acea
puroad a umplut
a
noastre plastice,
de
Aman Grigorescu trebuie punem
aveau

pe pictorul
Pop Satmary. De fel
'din Satmar, coboritor dintr'o
familie,
Carol Satmary
Ardealul
cam
prin 1845,
la noi. Sosit aici,
studiile
cu maiorul Papazoglu 1),
a
noastre

dimcea

de atre

statul major austriac. Dar cartografia n'are

nici perspectiv, nici
nici culoare,
numai

punctul

rece care
e

pentru dragostea

care a
urmele treeutului nostru,
tara,
un adevirat
prin
casele sale, asezate
calea
Muzeu
muzeu, vezi :
Asupra
major Papazogly Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

126

BIBLIOTECA

care
muntii.

tistul

un tlrg,

NEASC

care

Carol Satmary avea

de

Carol Pop Satmary

se

ia culorile

pe desemnator, arpensulile,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

s eutreiere tara
tului ei. Cine

plaiurilor noastre,

cuprinsul
pierdut
a

nostri, cine a
noaptea afark supt
stelat al cerului,
Phot.

127

la-

prpastiile

s-si
ca
zi,

vad a doua
zori, rs-

Satrnary.

ritul soarelui
pra

ritului ocean de
al

de

nesti, acela va pri-

cepe ce a putut
sau pe

pe

hirtie. penelul
nui

a fost Sat-

mary.

afar de
n'am
avut artist care s
pm
ce
de

Surugiu.
Cu 40 de ani in

Satmary. Zeci, sute de

teaneuri,
de tablouri, stau
de urias. Iarmaroacile
o
popasurile

www.dacoromanica.ro

128

sfinta
de

de searg, chervanele
drumetul
pasul aezat,
truditi de venica
rtcire
semete

One, pustiuri

margini de
mnstiri in fapt de
sear* toti, toate, oameni
animale,
de

cuprinsnl

eopaci,

lui Carol Satmary. $i peniru a

da

mai fragede, mai strgvezii,

sunt
tr'adevr
noastre, Carol Satmary a ales
acuarela. E
mai
aeuarelist al nostru.
Citeva din aceste acuarele se
zeul de
mi se pare, la
Academie,
sunt pinacoteca M. S.
dar cele mai multe stau
colectia pstrat
sflntenie de
pictorul
Alexandra Satmary. Pe vremea
Carol Satmary era
puterea tineretii,
lui. Sufletul
ganul era
puterea
l'a
artist
in
cutreierg,
a doui
niti
celebri:
lui Liszt,

dela care a

a lui

Adolf de Schreyer 1), el

pustiului
face
Adolf de
la 9 Mai 1828, la
la Paris. Moare
,1899

S'a

pe

mare, pe
farciteva

de cai
de
a Main. A
Cronberg.

www.dacoromanica.ro

A. C. SATMARY

bor.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

dintre care

129

au

in colectia

Mereu
de
altor orizonturi,
Carol Satmary
prin multe prti
ale lumei, strbate Persia, Asia-Mic, Turcia,
mai toat Europa,
o rar foarte
pretioas colectie de arme, instrumente
covoare, sculpturi, mobile rare, menite
s intregeasc adevrata pinacotec-muzeu,
pinze rare
nespus
cumprate
de pe la Polonii emigrati
1848, ce au trecut
prin
Satmarv a fost consilierul artistic al Domnitorului Carol, intovrsindu-1 in toate
toriile sale
acest dedsebit post
1878, dup
pe

cruia a fost, ca pictor.

Oricit de mare ar puterea
unui pictor,
pe

arta lui,

o oper etnografich,
aceasta,
dovedeste. Satmary

pe

atelierul lui de pictor, Satmary

face un

atelier
Veche)

astfel

are la Curtea
artist-fotograf.

atelierul su aparatele nu statorniceau pe

numai
celor ce vroiau s le
chipul, -- nu:
atelierul lui Satmary
Dinteacestea reproducein unul

an In

'n

calendar:

www.dacoromanica.ro

130

ROMNEASCI

Satmary.

din
Cu 40 de ani in urma.

www.dacoromanica.ro

131

CALENDAR PE

s'au perindat toate tipurile, toate chipurile

caracteristice ale

Satmary
aducea de-i fotografia,
vestmintele
fraditionale;
au rmas pe urma lui o
enorm. colectie de
care

in acea abureal
asternut pe
chipuri ce
au fost aevea'),
o
atit
rodnic, atit de
ruitor
Carol Satmary moare
de 74 de ani,
luna Mai a anului 1887.

Pe urma lui
Alexandra
Satmary (nscut
1872, Martie 2), care-i
talentul,
care, printr'una dintre
acele legi ciudate ale
i-1
o rar
priutr'un
de o gingsie
unica, care face
d-sa unul dintre cei mai puternici repreai nouii generatii de artisti ai nostri.

Ceiace

adeyr face cinste sotiei

fiului,

pe urma lui Carol Satmary, e sfintenia eu care a

tot ce a
dela
artistul
casa din strada Enei
No. 7, din Bucuresti, e un adevrat muzeu,
poate

muzeu particular din

mai

acest calendar
bucurestene, de

de pe
Alexandru Satmary,

de

pe care le
de Cu 40 de ani In

tipuri
din
pictorul

supt titlul

www.dacoromanica.ro

132
B1BLIOTECA

www.dacoromanica.ro

133

CALENDAR PE 1909

cruia colectiuni, mai

tablourile, ar face
pistatului.
pinocateca din Bucureti

nu sunt
de valoarea originalelor din
colectia Satmary. E de
numai s spupinze necunoscute,
c ea cuprinde
ale lui Grigorescu originale de Claude
raine, Wouwerman, poate
atitea altele pinze

un Rubens,

ce valoare mare
pentru ca
acolo. Nu mai vorbim de colectiile
de
de stofe, de
de instrumente
muzicale sau de mobile rare.
Dar
in muzeul acesta nimic nu te
decit privind atelierul
mai
pictorului
Satmary,
atelier
care a fost
al tatlui, i 'n care
fiului se
aceea a printelui.
nu
am
pe pictorul Alexandru
e

Satmary

penelul

ca s-si

de

pinza
privirea

al atelierului, din
se
o umbrii, ce nurnai el o putea
care, in acele
de cald inspiratie

chega

bine-cuvinta munca.
1908.

Em. G.

1) Dintre care portretul d-nei Satmary, frtcut

tn
1874, 21
noi.

www.dacoromanica.ro

Gri-

Calendarul lui M. KogAlniceanu, din 1845.

www.dacoromanica.ro

E. LOVINESCU
S'a nascut in anul 1882, Noemvrie
A
gimnaziul la FMticeni,
liceul, in
internat din Iasi. E
In
filologia
Vniversitatea din Bucuresti.
la liceul din Ploesti, de
E profesor, de
6 ani,
de 3
studiele
Paris;

acum e pe cale a se ,prezenta la doctoratul in

litere
Etude sur Weiss; De
fluence de la
sur la
franpaise au
Ca
are: Pronuntarea latind

chestie de
Crti
didactice: Cars complet de
literare:
nisip, 2 volume ; Novele
volum; De peste prag,
in 3 acte.
E colaborator activ la Convorbiri
epoca

www.dacoromanica.ro

Aproape de zori. Se
acorduri ale muzicii. Dinu Cinta
petrece
la ua, ce
afarg,
Silvia Lerian.
de
apoi Silvia se face
un
tainic de rocliii. Dinu
timp nemiccat, privind clunga
.
Malian, care nu
din
In vestibulul

aud cele din

se petrecuse

mini). Prins!

Dinu. Tu m'ai prins ?

Sandi (mind). N'ar
nimic!
Dinu. Cine?
Sandi (repede, repede). Parfum Floramye;
ochi negri
de
departe
la zeita Isis; gene lungi,
prea lungi poate; nasul
de ajuns de
ridicat
sus ca
vreau,
n'ai
impiedici dumneata
fac

www.dacoromanica.ro

137

CALENDAR PE

mereu; o

dar trebue sa-i

ca
si-o arate;
grunte de cafes
sub brbie. Corp numai vorbesc - de adevobraz,

prind rochiile deschise ; un

mare pe
numese: Silvia!
Dinu.

acum pot s'o

ei.

uitat

bine.

Am uitat ceva: unghii de sidef,

dac sint

Nu

ungi

ascutite ?

pare
da.
Dina.
Dinule!
Sandi.
Dinu.
?
Sandi. Mai rmli, ori pleci ? Vino cu
Dinu.
vin.
Dinu mai

(Se

De ce stai

Sandi.
o oglind ce

ca

o femee fru-

spre a se privi in

al

Dinu.

de iarnl, limpede.

ninge.

bine,

doi prieteni merg ctva timp

picioare. Cei
Apoi

www.dacoromanica.ro

138

BIBLIOTECA ROMNEASCi

plac?

Dinu. (repede isbucnind) Crezi

?

Dinu.
Aruncg-te la pieioarele ei

o femee un bgrbat nu e frumos

genunchi.

Dinu. Poate c'am

Sandi.
sigur atunci
i-ai
Dinu. Ah,
ai
ce e
Am o ispitg mare, care
mun-

la o
Sandi. Am

ceste.

ceva

de

sigur.

supun;

ispiteste,
Pe
nu

mai
fac

Dina.

eu. Asta

la un pas mare. Am

m'ain

Dina. bima i-am cerut-o mai de malt.

.

era cea mai

sciuteetoare, cea mai
I-ai vgzut
Dinu. Da.

asa,

din bal, cea mai

?

gropita din obraz ?

Atunci era fericitg. ti

tine.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

Cred.

? Mult, se

o
Sandi.
poti
Dinu.
spun tare tuturora,

vine s'o

strig
Phot. Satmary.

Clobani.

Sandi. Nu

ostn

alt timp; nu-i nici un

zadar. Alege un
vrernea asta..

www.dacoromanica.ro

?
Dinu. Tu
Nici de
Glumim pe socoteala
altora, nu pe a noastrg.
Dinu. Ce vrei
spui
asta ?
Sandi. Hotgrirea ta e prea
pentru

gluma

va

nsori! Cu Silvia Lerian, nu

Dinu. De ea am vorbit

te
?

acum...
Nu face
S'ar
plant
schimbi pgrerea,
ti-ai mai

timpla
schimbat-o

datg.
?

Erai
de
nu te
Ti-aduci aminte de spovedaniile pe cari
la gura sobii ? Erai
triva
Dinu. Ca
tine.
tot la

sobii!

asta ne deosebim.

Dinu. Ai dreptate,
Ce vrei
spui
niciodat,
poti
la

schimbat.
iubeqti

n'ai

cum nu te

nu
eti
o

care nu

intri,

www.dacoromanica.ro

de

cer-

PE

mai e

cetat
Dinu.

Sandi

141

Ti-aduci aminte ?

Tot

crezi ?

Dinu.

are o

m'ai

mai

s'o

Sandi. Atunci
te-au cucerit.
Si tu ce zici ?
urez tot norocul
Dinu.

(cu

crezi tu
Sandi.

sfiiciune)

fac bine ?
dac

Dinu. Atunci
Sandi.
ce te-ai
tuesc
Dar
sfatul
un

te

cum ai putea

te
face altminteri.
?

tu, te sf
n'are nici

mai

Dinu. Mi-am intrebat-o de mult.

?
Sandi. De mult ? Ce te-a impedicat
Dinu.
prea bine.
Silvia e frumoas;
Sandi. Niai nu

puterea tineretii:

mai niult de

www.dacoromanica.ro

eapte de ani, e
pe cale de
a se apropia de treizeci, virsta cea mai
pretuit a unei femei.
Avere de
ajuns, pe
ce ai tu
apoi,
douzeci

arat gropitele
obraz e
Dar
?
Sandi. Cu
mai bine. Vei pe
un fel de Mintuitor. Nenorocirea primei
fi dat mai mult dorinta
csnicii trebue
pret. Fericirea, dragul
de fi
meu, iese adesea din
o femeie care
a fost
apoi
vrea
un
Dinu. (cu
inchipuelte-ti
brbat care a
cele
luni,
un
un juctor de
ce venia
totdeauna

zori

neno-

asupra ei ... a
da, a lovit-o
mi-a spus'o

rocitul a ridicat
vit-o

da,

lacrimi

Dinu.
crezi

Nu mai
tu ?
n'ai vrea

sfiiciune) Vezi,

s'au
Nici

a fost ea de
mi-am

am cunoscut pe

www.dacoromanica.ro

De

143

1909

? Unde-i
Dinu. L'ai
A fugit
o stea
Dinu. Nu
. eu
stea de caf-concert. Dar
trebue
tot pe
.
ai

Dinu. Vezi! (cu cMdurg)

cite
dureroase am petrecut

Sandi. Cu
?
Dinu. Nu, eu Silvia. Mi-a povestit viata
fruei eu deamnuntul, cu iluziile ei de
Sandi.
ea e atunci de
tine
e

Dinu. Nu
de fat, care iese

cu iluziile ei
lume

sfioas,

norocul i-a fost Gla! Cite n'a suferit dela dinsul, cite nopti
petrecute
nesomn
in lacrimi
Mi-a
povestit totul, cu nevinovtie ...
a
c'o
cea mai
a
.
Cu Lily
?
Dinu. De unde
lumea o

Dinu. Ah, ce dram %uduitoare s'a

www.dacoromanica.ro

144

BIBLIOTECA

ei atunci! De iubit nu l'a

iubit niciodatk... Mi-a jurat-o... Dar i s'a
nruit deodat dinaintea ochilor toat
trecut in
dinta ei

dreptatea, In buntatea,

cinstea

... Ce vrei, un suflet

acestei

vinovat, de copil ...

toate astea pentru

un mizerabil de Gladic6!.
Nu-1 ierti.
Dinu.
pot ierta ?

N'ai dreptate. Ti-a fcut un bine:

a venit la timp a plecat la

Dinu. Da, dar pleand, i-a nimicit cea

inmugurire a

... E ca si cum ar
timpurie peste o

cele dintii avinczut o

abia

...

Cu atit mai bine. Ai dinaintea ta

care asteapt de
o raz de

un
soare

se deschid din non.

tu acea

raz .. .
vrea ...

Dinu.

nu e
iubind,

n'ai fcut-o tu.

n'ai
putut-o avea

dulce decit
de o durere pe care
? E o plcere pe care

oarecare

www.dacoromanica.ro

un Gla-

145

CALENDAR PE

Dinu. Ai dreptate (oarecum

ai o idee
despre Silvia.
bucur
?

Dinu. Ei lumea!

stre-

curat
asta

singur, ca

nu putea

frucrutatg,

nimic nu e
Dinu. Nu e
De altminteri nici nu
nu cred
Acum te aud.
pe
despre o femeie
ce se
vorbe

mi se spun

nimic.

Vorbe,
sigure,

zute, atunci
Dinu.
n'ai auzit nimic ?
Nimic. Niciodatg; dar
?
Din2z. Eu chiar de-asi auzit ceva sigur,
crezut.
le
n'asi
cum stau

stiu de mult ... Dar vezi,

o
o rutate tot
atinge ... Nu
o atinge pe
fere. Silvia e
de simtitoare!
o
n'a

...

dar
ai
bra-

tele mele

A!
17681

10

www.dacoromanica.ro

146

bratele mele... ti-am spus..

(incurcat)

Nu face nimic, tu eti prietenul meu,

taina; nu e
?
Sandi. Fire$te.
Dinu.

de

...

bratele mele, da, da! ... N'ai

acum. Nu

nimic

spun.

tu: o
emeie desparte pe cei mai buni

Spndi.
prieteni.

Dinu. Nu zic asta.

fgcut
Dinu.

destul de bine;

Te
eu.

pot

noi ne iubim,
pentru totdeauna, de
Nu

Sandi,

al altuia, jurati

de

Dinu. De mult, de
. ..

. dar de

aproape

(mulcat) Nu se poate!
Dina.
spun
Sandi. (rece) Nu
poate.
De

Sandi. Acum doi ani abia ai eunoscut-o.

www.dacoromanica.ro

147

1909

Ti-aduci aminte: era ca

acum
balul Tinerimii.
de Decembrie,

sala de crti,

de

te-am gsit.
unei femei
rspuns:

faci

vrei

Mi-ai

te-am prezentat.

tu!"

minte ?
Dinu.
bine

minte, Sandi! Dar noi, eu

zi acea
care ne-a

in sala de

veneai

minute mai

nu m'ai fi

fi cunoscut-o
tine norocul!

De

se vede am

eu o parte

norocul

parte mare.
urmare acum doi ani,

Dinu.
cunoscut-o ?

Dinu.

e.
?

Dinu. Am iubit-o din

Nu prea

Bun,

eu

.. Ai iubit-o

lovituri de astea,
cordat) dar ea

am

tine ?

www.dacoromanica.ro

148

BIBLIOTECA ROMINEASCI

ea pe mine;

Dinu.

mine ... Mi-a spus'o

...

sentimental, dar
altele ...
ce se

nu
uncle

ea pe
Vezi, Sandi,

ficute
stinghere
cum se

se recunosc

se unese ?
Sandi.
Dinu. Si se unesc.
Dinule,

te

Vezi ...

.. V'ati ggsit, bine..

ce
dar a trebuit mult timp
unit ?

voastre

ce

...

Dinu. Da, da,

adevgr! Dar,
luni
ce

E un amgnunt,

vreai

...

(sbucnind). A!

Dinu. Ti-am spus ... Nu

spun, poate ?
Sandi (incordat). Ba da.
de

de ce n'ai

ce s'a desprtit, a trecut

deprinsesem
citva timp ... Apoi
tu
aveam
...
nu mai merge. M'am sturat de atita
Dinu.

de lume.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

149

N'o lua, Dinule.

Sandi
Dinu

Sandi. Nu te

Ce spui ?
Dinule. Ascula-m5.

pe mine.

Nu
spun.

ce vrei

spui.

Dinu (febril). Nu se poate, trebue

vortu!
Ai
aerul
ceva,
ce
begti.
nu-mi

nu e de tine.
N'o
Dina. Pentru ?
Nu e vrednia de tine.
Dinu. Pentru ?
Pentru
vezi tu.. pentru
Trebue
spun. Tu m'ai
acum doi

Pentru

era a
.Dinu

din
.

i-ai

... era

Dinu.

Ti-o pot dovedi ori cind.

Dinu. Silvia ?
un an. dupa
Silvia Lerian
aceia era tot a
Abia pe urmg. ne-am

www.dacoromanica.ro

150

ttebuiam
spun.

Sandi
E

Nu

Dinu.

face

cit

ai

ruinat
Mi

ctre tine ...

Dinu (amar). De prietenie!

nu

de

? Tot

spus-o

Sandi. Nu
A
taina unei femei, pe care
tu,
fost

da
Am

Dach

te-a

te

Ai ? nu e

? Amorul

? Spune,

propriu

te-a

Poate... nu zic

. ... Dar

nu e
cinstit

vrat, o iubire
Iubirea

tu

www.dacoromanica.ro

151

CALENDAR PE

Se poate chiar ea dragostea

un

apoi

viata...

unul
e

Dupa ce Silvia

iubit pe
te-a
pe tine. Foarte bine.
Cind mi-ai spus n'am zis nimis. Dar
am
timp era a mea a ta,
se prefcea,
se

sruarile,
tu, o astfel de
e neA, nu,
de respect...
de o
o
rere de
adevgrat,... Da,
spun,
a fost a mea,
nu
leagg... De
deschis ochii

aceia

Cind ai

bine

la

(Duce

F
1908.

www.dacoromanica.ro

CORNELIU MOLOOVANU
S'a nscut in 1883, August 15 la Birlad. Studiile
le-a
la Iasi Bucuresti. A inceput s
Nice de prin clasa patra liceala. A colaborat la
mai multe reviste: Noua
Pagini
Alese,
Revista
etc.; conduce
luni Paloda
de D. Nanu), apoi e
colaborator regulat la
din
lad.
Acum
la Convorbiri
E secretarul
Conservatorului de muzic
dramaticA din
A publicat:
poezii, Eminescu
190'7.
poem biblic, Minerva.
1908. Poezii,Biblioteca Romneasca, Socec, 1908.

va da in curind Poliect, tragedie in 5 acte,

traducere

Corneille.

www.dacoromanica.ro

Pe albumul lui

-0
prul

ce-V

in

nasul

de

dar

Dar

Ce mindru-si

rnersul, -

Dar

0,

multe

le

drept
cuvinte,
cnd

un suflet de poet;

de-0 vrea

Dar

0, prea
de
Tu
putea s'ascultl,

cint,.

nu cer

vrea s par srac in

de poezie

pot

www.dacoromanica.ro

te'nchiput nalt5,

mare,

te lubesc...

5I-atunci
Dar

de lublt vreau

vorbesc.

'n care

la

visul
din

de.-ar

stlutor
rereste-te

s'avinte,
a-I cunoaste

Pe

vraja

sint izvor nererlcirH!

'n
ca vremea

'n zori.

din amurg
statornic

vis...

Sub
A

lar

fil o
fruntea
lveste-I drept
innoptatele
ca

www.dacoromanica.ro

fost

155

PE

fr5rninte,

suflet

ca

talnic

mai

Va face versul lui

o
din
dac5
vers
din

Tot

lui

si lumin5,

izvor

ta,

cu

Cu

Trezeste-I

'n

'n

- roua
lacrimile 'n

la

diamante!..

ca

MOLDOvANU

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI DESPRE MINE INSUMI

nu mi-i

De

atunci

Eu

am

am 34-35,
am 40.

putini.
de

am

rspund

cineva de
glumii

ani, unii
spun

fat poti da omului

ani
e
de traiul ce 1-ai dus
necazurile ce le-ai avut. Eu

in viata mea tineri, pe cari-i

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

sasern la plecarea mea de

prin clasele primare,

157

niste

ani petrecuti pe
ici pe colo, i-am
c
n'are
decit pentru ofiterul
strii civile si pentru oaste.
Dar de
cineva unde
spun
m'am trezit
pot
din ulita Boianului din
iar
mi-au spus
oamenii
rintii mei,
m'am

cas din grdina d-lui

Gr. Vasiliu, avocat, din

zicea Vasile Sumanarin
Ivanciu din satul
din Bucovina

Domnica Cinca din Ilisesti, tot din acea

Tot gustul pentru poveste

vers
darul
am,
mostenit dela
oalneni;
improsptat
meu, de

de un nepot al lui, unul bdita

a stat multi ani la noi
nevastg-sa, lelita Maria iarna, vara, de
miezul noptii, el
tata, nu stteau
de brasoave,
iar
mai venea
unul strein,
pe acela
spue ceva. De unde le
unde le scorneau,-nu
c traista
tata

Acest

povesti

ngsdrvnii le era vesnic

Cit priveste de mama, ea avea un suflet

bun

acuma

milos, iubea
ea isi cinta durerile

www.dacoromanica.ro

bu-

BIBLIOTECA ROMINEASC

ei de mam,
simtitoare
atit la
mai mic bine
la toate
de

cit a trait ea, a fost un col-

Casa

de raiu pentru mine. De cum

desprila Ziva Crucii, parmaclicul era
ce se ridica

verde de

vremea

pe la
la stresini;
legume, grdina, era un covor
tot felul de
care de care
mai alese
de fel de
nu pot
uit
acesti doi Muritori ai
mele, nu numai din
a gusturilor
dar tata care era nepot
strnepot de preoti, m'a
cu tot
felul de
de a
lumea asta; mai
mama, era
de a'si vedea
mai buni, cei mai cuminti
mai silitori din toti copiii lumei.
nicia

care
lumea

ei

ce

de cum o Tedeau alti oameni

simt

de cum

alti copii.

Din pricina asta, mai

am prias a
tele ce le
nilor

mai lua

la toate fap-

sufietele tinere ale

care copilarisem

sila o parte.

Tata, care dorea

despre

preot,
despre cer, soare,

www.dacoromanica.ro

159

CALENDAR PE 1909

Dumnezeu, despre
nilor, despre

a spiritelor rele,

meu, si m

astea se

Phot. C. Satmary.

Cu 40

ani in

un

s le pun pe
al
s'o

chid

s'o lustruesc
le

scot

le despart
tot acolo,

www.dacoromanica.ro

tainic
una

160

BIBLIOTECA

lucruri sfinte ce nu pot

locuri

bisericii.
spun,

pseam

gustul de a citi se mrea

mine;
clasa III-a primar,
Dumnezeu
cu o feMaria Vasilescu, a unui
de seama
perceptor din fundul
noastre
care
copilrit
ani. Aceast fat era
tare frumusic tare cuminte, avea tot soiul
de

romane, poezii, novele, crti de

citea,
e crescut
vorbea, credeai
eine

rioare de tot soiul

Crtile fetei istia

ce case mari
cerui s-ini
ispitir tare malt,
zi,
ea.
mie una
i-o citese mamei,
Ombra";
duioas mi-a
cartea asta,
tot dela ea
foaie am

de vie", ln
am citit niste romane:
fata esafodului", alte povestiri. atita
mine
astea,
de citit
toat vrernea mi-o pierdeam
Universul literar".
strine
?
Dar s'ar
cineva cum

- Bine - Mai mult citeam brasoave decit

la
fceam ce fceam. Dar
Irimia, tot
destule bete dela

IV-a

eu media 6.72.
de unde

ajunsei

aduse un frate al

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

161

men, o carte Autorii

cu chipurile

Ion Eliade

lui Alecsandri, Aron Florian

din ei,
Rildulescu
alti

mare.

- A! mi-am zis,

prul mare

mai de

sunt
pe

precum

chipurile
vietile

de

atita m'a umplut de

pentru a citea
incit, nu
le recitii ;
men,
minte asvirlite
pmtnt

cartea
le citii
nipte seprinse

dulce,

ginduri, de a
din carte, de nu
cit de

nite

din chipurile
cu nume mare,

eu

las

la

ajunsei

Istorie, despre domnia fanariotilor,

de d-1 Tocilescu,

mi se

de durere
vremurile
de
al neamului,
am
un poem Domnia Streinilor"
a
doua zi
eitit la
la
toti
strins
in jurul meu m'au
prietenul men
la mine cu jind,
au

unii,
Chitareg, se

ochii calzi de
de
nu putem face de astea".
vestea

laure-

poet

chile daseglilor.
men,

noi

zi,

la o lectie,

scoase

n'am

www.dacoromanica.ro

162

- Dar,

el; ia

imi

faci

tine palma.

prietenii,
neprietinii"
mai
1-am vgzut Domnule,
scria poezii" ;
in ochii
se
de
rcorire
fleteasa.

- Aha, imi zise

prul mare,

dup ce

de aceia porti

o sarm-

neal
vre-o patru
la
m
opri
la post.
mi-am zis:
voi
m
ciuda voastr si
a
am
fac
dar nu aice,
acas".
de atunci mi-am tuns
i,

iat-m c

Noemvrie,

toamna anului 1897,

cu
un caiet de poezii

povesti, dup ee cptasem un

niste scrisori din partea

Artur Gorovei
din Flticeni
Nicolae Apostol, azi profesor

la Roman, bogat iar in

plete galbene
Moldova

vin la Bucuresti,
unde
oameni
de
mina
de toat isprava.
Am btut la multe usi, la multe, la unele
numai de a
inimele oamenilor, la altele,
visurile mele, care
de a gsi un sprijin

ardeau de doripta de a se
Despre colindul meu,
despre pgrsirea
v voiu spune
Deocamam fost
pe la
dat v spun

www.dacoromanica.ro

163

CALENDAR PE

huta,
Radu D. Rosetti
Alexandru
Poetii oaineni buni
pot unde
de aceia m'am

mai apoi la d-1

te

ce

Ph. C. Satmary

us la

de

scu, pe acesti trei

citisem
din
poeziile
zugrvisem
fletul
Toti . m'au

de sfaturi
tare cum s'au priceput au

dar din toate nu

pot uita cuvintele

ce mi le-a spus
Vlahut
Alexandru Macedonschi.

cauti

Cu 40

ista,

ani in

dintiu,

zise
o

harmalae de
d-lui,

serie

de pine
Dar
de mai

stai pe aice, mai vino pe la mine".

Nu

de ce nu m'am mai dus pe la

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMNEASCI

d-sa,

pe d-1 Alexandru Macedonschi.

de versuri,
dat caiet-ul
la d-lui,
o

de omt -

s cunose
ce i-am
via
uit,
era

promorogit, dar
CrAciunului -

intraiu, gsii casa

de ucenici, multi

din ei

de puteai face din prul

saltea.

cu

ce maestrul
mie un ceai
o

ceaiuri dinainte.
cunoscut
tabacherea beau

- Nu fumez, le rspund abia pe

buzelor.

- Cum se poate, ziser

poet
nu fumezi ?
Eu am fcut din cap :-De,

dumneata
n'am

mine era
ca
ce
pitit
n'o
a unei
temeam
n'aud pe maestrul
tare
am scris cine
ce prpstii.
Dar el
caetul, prinse s
atit ochii ucenicilor se
Dar
citea
ei,
uitau curio,i la mine, intrebtori
cercettori la maestru care, din ce
ce
lumina la
fcea cite un da" din cap,
la cei de fat, iar
mintul zise.

- Foarte frumoase originale versuri,

imi spuse niste cuvinte mari,
sfatul
nu
mai trziu.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

65

poate cele rostite, cu adevrat m'ar

chiar acest sfat,
te

nu s'ar fi pus
inimei tinere ca un

deerticiunei

de rele.
nu
poate cu poeziile
fi rmas, dar
brodeasc cineva prostia
laudele ce nu fac:
altde
cea mai mare,
de-a
mai
o
mi se

chisori

curaj,

de

se

cari sttuser mute

mintea mea, de a-i hia rmas bun dela lumea

o hotrire a maestrului
se certe
capul meu, dar Inuit mai vii
mai luminate.
Atunci, mi-am zis:
zice el
atunci

asta,

tot e ceva de capul meu".

Dar n'am publicat nimic deocamdat. De
ce?

spun.

dar mie
maestrul m'a
nu-mi plceau versurile mele. Era ceva
spunea c pe lume
lumine, care
ar trebul
cruri mai bune
ale mele,
fac ceva mai de
avut
lumea asta
toate c
de luptat pentru o pine, am
mai
prjite si
asternui pe
ce

puneam pe

azi, nu-mi
luam

Rupeam,
am tot

www.dacoromanica.ro

166

BIBLIOTECA

adunat la

care nu mi-au adus alt

cercul men
de prie-

teni

poet,

le spun din

urm

o poveste ca

le

ce m
Cu toate astea, poate

azi, dac o

publicat nici
nu m'ar fcut

intru
cercul
Dar
cercul
m'am fcut cunoscut

intrasem, cci
eu o
mi-a

cciul.

Dinteundiu,
mi s'au primit
drag
poezii, dar cea din urm poezie
Vine
tiprit
1904, par'c a fost un
greu la o poart
de
n'am niai putut publica nimic.

Si am rmas afar tremurind vreo

ierni la poarta lite,ratrii, gol,

stul,

priveam

mult
jind cum

din luntru. -Si de

ori -bteam,
se fcea o
mare
strigau unii ctre

: N'are nici un talent,

dati-1

!".

Nu se pot publica buctile d-voastre",

rspundeau unii, de peste zid.
:
Mannscrisele date

pierdut".

Si amarnic m mai

la

rs-

punsurile astea.

- ,,Dar

zi,

altele, le-am
versurile indreptai

www.dacoromanica.ro

poveti

CALENDAR PE

Vacanta", Volintirii",
inghetata".
mcar prin broasca portii. Ei, ce ziceti, le
fcute dinainte.

PWele

spuneam

ce

drept rspuns,
sforituri
poate
zi nu

cettue
furioi

se auzeau

ortul popei acolo, la

fi auzit un sgomot mare in

fi vzut vre-o patru ini

trintind. in urrn-le,
cu sgomot.

nu mai puteau nici ei

cu unii din
mai cu vaz din
mai cu
din ei
spuse
Urgisitul
- Eu totdeauna le-am
de
ei nici nu voiau
are talent",
aud. Acum hai
numai la revista : Ft-Frumos" a priedin
tipri cea
tenului
dintiu proza mea: Fata Popei
!

zi tot

- Noi ridiam alt cetate; hai

tu

zise :

pune

piatr.
scurt timp, imprejurul nostru pe o

gime mare se
serm

un zid puternic pe care

steag pe care era
Con-

vorbiri", azi Convorbiri Critice", in care

de literatur
cetate azi
ostai de tot
unde am
eu
meu.
Ion Dragoslav

www.dacoromanica.ro

OH. ORLEANU
S'a nscut la 1873 in Focsani. A studiat: dreptul,
a fost magistrat, procuror judecator la Focsani
Galati.

A debutat in litela1889, scrinuvele in Adebatrinului

Beldiman. sub psee
udonimul:

l-a Odobasea.
Apoi, versuri, sub

celasi pseudo-

nim, in

poranul dela Iasi.

ca stu-

Pe

dent in strinatate,
in

Tribuna dela

Sibiu. A
intreaga

Tot ce-a
afar de

in

fragmente in almanahul Ligei, Node

inedite, sint
crud anterioare
sale
magistratura la 1898.
de acum
10 ani avea volumele:

versuri
Corneille.

curind vor iesi: Din alte

Cid, traducere in versuri

www.dacoromanica.ro

Pierre

SO NET
Pe mas n roase
Cornelius Agrippa",
Sub mreaja
doarme a ceasului
tace tot,
nimic n'o mai
:
De-asupra-i
timpul
aripa.
E singur miezul noptii de
'n deprtare,
In geamuri bate luna fermeceitor de
.
moare:
reptata umbra creste,
Ce

e odaia-mauzoleu

de
din
-a mea
dragoste, nici
De lumea din
Nu mai resimt: uitarea m'a coperit de

E
Un

de-atunci,

vremuri, luptat-am pentru

cu

Ah, unde azi curajul cu mine

in
mai duce?
h. Orleanu.

www.dacoromanica.ro

- FRAGMENT -

RSBOENI)
1H

sala de

Sucevei)

SCENA

Voichita, Sandru, apoi la

Daniil Sihastru

se repede la
o cuprinde
brate).

pe care

. nu Mario, cu mull mai mull

place
Maria, nume aductor de pace.
Maria, da, Maria,
chem
Fecioara
brice
rugciunea care-o
mrturie, la Dumnezeu
De fapta mea
de sufletu-mi cucernic.
Ti-aduci aminte vremea cind singurei
Pierduti de ochii lumii - 0, Doamne ce nting

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

171

Eram ! - ti-am spus d,e-odald,

mai preget,
dai
cerc inelul, vd de-mi vine'n
numai

mi l'ai

sus din turn, din bucium,

cel de

vesti cd-i tara'n zbucium;

am plecat. - Inelul, vezi, mi-a purtat noroc
Nu pot
scot, Voichito, s-ti dau pe-al meu
spre a-i pune

(Luindu-i

Si-aicea in cetatea strdbunilor, Suceava,

Unde - Mexandru-Vod, btrinu'n
slava
Domni,
de-apururi ca.numele
creasc,
Tu legi

Moldova cu
din bratele lui, se
un

Sandru se

la pieioarele ei).

meu, biata Voichita, din tot

a
mi-ar
mie'n putere
eu mrita
numai Sandru n'ar
Cum mi-e vrerea
deie
(seliimbind

- Ei, dar pin' atuncea spune-mi : ce-ai fcut la Valea?

Ni-a,m luat,, noi

Dumnezeu

citeodata mai frumoase ca

cosindu-i moartea
de
Toti au
fata mortii, neclintiti
Am

Mo-Sandtt

cu
priceputul Stolnic,
Huru comisul, feciorii Hincului, re rind
Badea Vornicul,
Buhtea, Pascu

www.dacoromanica.ro

172

la unul ...

btrin
slab
mine ; nu-I uit bietul
a fost s-si
duhul, mi-a cerut mie iertare
aduc suprare ...
C'a putut cumva cu vorba
de-asupra tuturora, ca arhanghelul frunte.
Au

Cel din

VOICHITA (titindu-i vorba)

peste trupuri de
dreapta 'n
Doar un

te

de

punte,
cu-a lui pal&
supt topiri

mai viforoase la strigrile de

;
Ca'n
tciunea,
'ncepeau s
clocotea In juru-mi, coprinsi de-acea vultoare,
Noi,
Vod
cum de mai scdpat-am oare
... Nu
!... Dar fata mortei mi se
'n ureche
Glasul
.. ,
dulce ca dintr'o poveste veche.
- El, 'mi-era de
m'a ferit la Valea-Alb,
bratelor la
dai

vezi - n'am

eu singur teafr, cum

[nici o ran&

Vai, Voichito, ce stai astfel ca un arhiereu

Adu minile la mine. Numai
?
- Ce ai tu pesuflet,
de-ti
ochii
(Voichita care i-a dat
din vie)

de
aiurea, tresare ca

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1900

173

VOICHITA

Sandrule, 'm doare 'n suflet,

mi-e

tot capul ... nu mai

- Uite-mi

ce's eu de

voia mamei

ti-o spun.
tu
bun
este

...

dup
SANDRU

N'avea
Voia ei.

peste
pot

Doar tata-mi este

eu pe lumea asta :
Pot
eu nevasta.

VOICHITA (mai

zice ; nu ..

este

ti-e Domn?!
SANDRU

Cum o
Am pus

fac

ce
de fat
vrednic de-un

VOICHITA

copil adevrat.
Ce nevinovat la suflet
Cum, nu vezi tu cine poate, mai presus ca tine mult,
de-a
,
Sandrule, ce faci ?

ieie

SANDRU

laerimile)

pHnsul)

Ascult !

www.dacoromanica.ro

174

BIBLIOTECA ROMINEASCA

VOICHITA (vrind

Impace)

Doamne ! Ce rusine, ce rusine

ochii de lacrimi.Vino ; nu vii
mine

Un voinic
Vin'

SANDRU (isbucnind)

neagra noapte
Cum se
c'o
Din sufletul meu
s'a risipit...
M'ai adormit in vremuri, m'ai
cu ochii.

pentru cine oare topitu-m'am de-alean..

Ah, piei din
inveninat, viclean
VOICHITA

rugrttoare)

Sandrule, nu-s eu de
Ah, ti-ar fi mai mare
Taci,

dac'ai

mir

zic.

stpinesc, pe
Asmutind asupra-ti

tot...

pot

te alunge,
nu pun
Boaba ticdloas'

Ajunge!
pe

vreme ruga, cit

de-apururi
vorbele
Cuvintul, nu-i
ce
[doare
Dar
doare
suflet c'ai crezut,
poate,
tu
tine. Toate
ierta
toate :
Asta n'o iert niciodath.
de
la voi azi

temeam
N'o
rabd
Ce-mi asvirli

Mai

'nduioseze
o

e neamul nostru...

www.dacoromanica.ro

175

CALENDAR PE

ce falnic
mare, care-si paste zi
mai de
Doar s'o
cu frunz,
!

Ce

hain

-Toamna, toamna

In

sa le

tu, ucigaso,
vrerne

Dar

neradare

sufletelor

te 'nnalti

In daun'
Scaun.

m'ai crezut numai viclenind pentru Domnie

vorbele tale - dar puteam de-atunci de-o mie
flu
De ori,
: de

avea s'astept ; acuma s vreau numai,

si-atunci de
Ce

tu la

cu mine n'ai putea te

urmei, tui... un biet copil din

SANDRU

tot veninul asupr-mi,

Ah,
Din

ciuda

pe
in care
peste rana care mi-o faci, mai
foc,
pot muri pe
Te-ai
iadul acum
veci de
Asa-i, nu zici o vorb, te uiti
ochii reci

Ce vrei
Dar trupul
toti,

de suflet, la
face,

cind esti
trupul, de
mare,

moartea mea in Scaun, e singura In stare

www.dacoromanica.ro

176

.E
din
ceas
ce ti-a mai
Al fecioriei tale...
ochii tuturora,
Te voiu supune-aicea
voiu striga
DANIIL
la

(atras de sgomot)

Sodoma

Gomora !

George G. Orleanu

Pseudonimul Louis de Montale.

Supt acest pseudonim

publicat B. Pascal
scrisorile provinciale (Lettres provinciale5).
Una din
se
...Iubipre
al D-voastra, prea
supus
umilit servitor
P."
sunt
asupra
trebueste dat acestor litere ;
vor sa le
a patra pentru a se intoarce pe
la cele 3 dela Inceput.
acest caz

: Blaise Pascal, Overniat. flul lui

ce

ar

PasPascal Auvergnat,
cal
Anton Arnauld"
De
Pascal
Antoine Arnauld).
cest din
luat drept
intelectual
al lui.
versiune, care pare
e aceasta : Si vechiu
Blaise Pascal. Overniat,
lui
Pascal." (Et Ancien Ami Blaise
Pascal, Auvergnat,
De Etienne

www.dacoromanica.ro

S'a

HILDEBRAND FROLLO
la 28 Noemvrie 1878, in Bucuresti, a
studii humanistice (asa zisele humaniora)

1899 ;
la Iasi, dela
Roma s'a dedat filosoflei
dreptului canonic.
a urmat
studiile de filologie
dela Universitatea din
Bucuresti,
dela 1906 e profesor de limba latin
in
secundar.
A
Poezii (L'Independance Roumaine 1906),
Prometeu, traducere din
(Convorbiri Literare,-va apare in Biblioteca
Socec")
Doamna Inger, traducere din Ibsen, (se va reprezenta la Teatrul
numeroase
din
Carducci, Heine, etc. tiprite
ales

n Convorbiri

volum.

care vor aprea in

12

www.dacoromanica.ro

De eri
parc'am fost mereu,
Ca

duo

eu.

Mi-ai spus a ta poemd

parcul
soarele de yard
Ardea in
eu pe podul negru
Ti-am zis
mea
Pe-o noapte

stele,

astru
cer
Ti-a

isbinda
amor,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

179

1909

vorba

Cu un prelung suspin
Pdrea cd-mi
Md duc
nu mai vin!

iube0e,

Ca drag le va urma
pentru
mireasa

Va

Cind mie printre umbre

Frumosul vis de-o zi
ca valul
va

nu va mai
noi vechi

Abia din
pe

om trece salutind.
H. FROLLO

www.dacoromanica.ro

A. HERZ (DINU RAMURA)

nscut la 15 Decemvrie 1887,

fcut doi ani in

Bucuresti. A
dela
dar

viata

iese,
stu-

diile liceale la
ceul Lazr, cind a
scris
drame
istorice versuri:
2

in 3 acte,

repre-

zentate pe scena

Teatrului
din Bucuresti,
colegilor
A
scrie versuri in
sub
pseudonimul Dinu

.Ramurd. Apoi a

in mai toate
revistele noastre
literare:

Noud, Convobiri

Ro-

Are publicat in volum, drama istoric: Domnifa

(Socec 1907)

si in proz,
:

dram, aceasta

Conoorbiri
(Minerva 1908), acum,

la traducerea,
versuri a: Phedrei de
de V.Sardou, ce vor aprea in
Biblioteca Romneasc Socec".
Racine,

www.dacoromanica.ro

Act. III. Sc. 3

PHEDRA. OENONA
OENONA

iubirea ce
Ca

femeia
treste! vine sg-1 vezi
cu

de-odinioar,
ochii

- la tine vine

Popornl ca
voios
'Ti'ndeplineain porunca,
auzind un vuet,

ese 'n

1) Din traducerea ce va apare

teca

tale,

la 'nceput...
Biblio-

Socec".

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

182

PHEDRA

! totul e perdut
?
mArturisirea iubirei, ce'l rAnete,
mor
mai am vreme, de oarece

Ce-ai spus ?

OENONA

mori ?
PHEDRA

De

te-am prevestit,

de

Pe dreapta-mi

m'ai oprit,

ai

fi murit cinstitg, -

De m

atuncea
Ti-am ascul tat

mor

OENONA

mori !
PHEDRA

moartea, ce pot fac

Hipolit
el!
vine'n fat

Dar

necinstei
ce'ndrstjeal
suflet,

uzi din
Crezi tu c'o s-i ascund,

de care mi-e

va

pe-al
suspinu

m'a despretuit.
cinstea 'i-e atins,
aprins ?

www.dacoromanica.ro

183

CALENDAR

Pe-un rege pe-un tat crezi tu

poate
Desgustul pentru mine
e

Eu nu

va

?
?

tack,
destul de bine
dintre-acelea sdrobite de ruqine

chid ar
fruntea sus, sening,
nu
a
pare c'aste
gata vorbease,
C'aceste bolti ce's gata
s-1
de'ndat ce-a sosit
Pe Rege
sk-i
ce-am rostit.
mor! Prin moarte,
pot
s'o
Atit de 'ngrozitor e
pui
?
Pe
ca mine, moartea nu'i poate
de amintirea ce-o
urma mea.
care

copiilor mei, -

Las

dea
Au singe de-al lui Joe
Dar
de 'nrudire or
i-ar
E crima unei mume, povara cea mai grea

vor

a
ruqinati

Nu vor putea

de

de ea, la
privirea tuturor.
A. Herz

www.dacoromanica.ro

AGMENT

ILIA$-VODA
ROMAN,

OL.TEA, lubita lui

lui

(Palatul din Suceava. Noaptea)

ROMAN

Toate vin de-udatil.

el)

OLTEA (venind

Roman!
ROMAN

Nu mai e nici o sclipare,

e de soare!
e noapte, e'ntuneric, vai! ce dor
s'arate, par'cg-mi face
el nu vrea
prive0e-o
de
un drum nine!
ce

Nici o
Florile de
de 'ncet

firea

nu se-aude
pare

uite am trecut de
vremea,

un veac e

OLTEA

Eo

www.dacoromanica.ro

'n zori...

185

CALENDAR PE ANUL 1909

ROMAN

Clip'aceia
Cite griji
rele
Ping
la nebunie,

poate-aduce

te pot duce
leac,

poate-aduce ce nu ti-a adus un veac.

Prea
Vezi tgcerea mg
Biata
se
Nimeni azi nu mai rgspunde 'ndureratului ei glas.
tu mi-ai mai rgmas.
Vino colea 'n umbra noptii
cgrarea cea pustie:
E tgcere, numai
s
n'adie
glasul tgu, iubito. Ci
mergem
lipiti
Unul de-altal drumul
luminos de 'nclrggostiti.
Juceafgrul ce 'ncearcg
se-apropie de
zadar, cgci n'o ajunge, el, vgzindu-ne 'mpreung,
blestme singur soarta,
fata 'n nor,
Prea-i senin...

ne pizmuiasc
mai
'ndrggitor.
Cti nu
in lumea asta, 'ntreabg stelele sg-ti spung,
luceferi
de lung.
Vino !

i-o
OLTEA (depgrtindu-se)

Nu!
ROMAN (stgruitor,

Cu ochii-ace0ia
din
rgul

ochii
aste

durerea

ochii ei)
lungi
alungi.

OLTEA

Nu-ti uita menirea, Roman, du-te 'n ajutorul

Dragostea

azi nevoie tara de un sprijin,

Fie sprijin
nu colan

tgu:
mien.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

SCENA
ROMAN. MARIA

: nu

Egti
Mai

Dar tu,
poti

Ca

poate
'n oameni viclenii sint toate, toate.

cu-a
oameni,
au
acei co'n

Nu 'ntreba de
Chiar

vrei,

ei lesne dau
dorul

eu tine,

truditi

vechi biserici prin

de morminte voi le
Mult mai bine ca
tot
Dar
lespede
cit e neamu'n viitor,
eu slova
de veacuri
Fapta ce
veacuri este pururea
neam
de oarneni
pe lespedea de
:
e povestea unui Domn viteaz
De
se
iute fapta
Dar
ai
ea
de multe cite frunze
porn:
pe

Piatra e mai

adesea,

de

Tu

vedea

Iea-ti tu
Fapta

lespede

Eu

piatra,
aproape
Roman,

singurit vorbette,

taina
carte a
mormintu-mi nu-i nimie, nimica nu-i,
mine

Ce-am
Ce-ar putea
avea

sete 'n voi

tara asta
se

ai

spui,

calea vieti-mi?
spuneti-mi?
pu mormintul
dar
poate
zori

www.dacoromanica.ro

187

CALENDAR PE

Trupul mieu
nimeni

N'o

hrana, prada
stol de ciori:
vor bate joc de mine,
(liniOindu-se)

plecati, e vremea!
(cu mina dreapt
ROMAN (luindu-i

ochii,

cea

ale lui.)
stau cu tine.
A. HERZ.

Origina portului eghiletelor

ce spune Msangre In Dictionarul
verbelor franceze,
privire la portul eghiletelor,

ca un semn de distinctie a corDucele de Alba, pentru a se

pe un
In

pului de

Insemnat de Belgi, care prsise,

ca clelictele care se vor
acel carp
pedepsite cu
Vitejii trimeser
ducelui cd, pentru a usura
acelei msuri, ei vor purta la
o fringhie
un
Trupa se
vitejeste,
cuiul
drept
de cinste,
prefcute In eghilete".

www.dacoromanica.ro

lui M. Kogalniceanu, din 11315)

www.dacoromanica.ro

N. DUNAREANU
era
Al
1881 in Galati.
canic pe un vapor de rezbel. A fAcut o parte din
liceu hi Galati, apoi s'a
la
A
prin Turcia,
Italia. A colaborat la
Ft-Frumos i alte reviste.
S'a nAscut

A plublicat 2 volume de nuvele: Chinuifii i

editura ,Minervei"
a tradus un
volum din
in
lui A. Cehov, din
Biblioteca
enciclopedica ,Socec".

www.dacoromanica.ro

MARTURISIT
sta

pat

ochii

printelui Zaharia
un
pe

i s'a
care-i
:
vei da
A trepentru faptele

ochii holbati, a

srit,

face
pedepsesti Doamne !"
truce
: De ce
Apoi, sprijinindu-se pe o
a
se

ridice. Pe peretele alb din

brbos

s'a
timplele
mase

chipul lui
coada desfcut,

urias.
ca o
ardeau ca
mare durere.
marginea

creerul lui treceau iarsi

oar, toate
mele zile : ,.Biserica

de

www.dacoromanica.ro

a nu
din ultipe

CALENDAR PE 1909

191

oameni cari se uitau la el ca la dracu...

Nimeni nu mai venea
srute
.

sear, venind acas, a auzit

urma

glasuri

mare pe
barba,

,,Trebue

de pop, sau
Episcopul nu ne-o

e dracul care
din
ne vinde pcatele". S'a
de
bolnav de
seara aceea a
milos; iar pesdurere. Era
totdeauna la
din
gseau
un
de bunvoint, un sfat, sau
o incurajare la nevoe. Avea la 70 de ani.
face dreptate! 'Asta nu-i

barb mare,
se
deasupra pieptului lat. Mergea sprijinindu-se
toiag, cu
lui era
destul de
toate c pentru
voinic. Carte
ca
vremea veche, la
din judetul. Tulcea.
un
dela o
Tinea obiceiurile vechi
de aceia

nu se putea

preotii de moda

retezau prul, mergeau la badiscutau puterea lui Durnnezeu

nu
tineau posturile. Vieata i-se scursese
ingropate pe
ograda bisericii,
de lucru

www.dacoromanica.ro

192

BIBLIOTECA

cei
singurii copac
roditori cari
Nevast-sa, preolese
teasa, murise de vre-o zece ani,

vreun

srac, nisipos, din

dineau oasele
tise marea.

bisericii, unde
care-i

an, la Sf. Paraschiva,

citea o

ingrijit,
slujba
peste cap; nu cerea mai mult
popolinite
si astepta
renii puteau
Dumnezeu
cheme la
de hodin.
Tocmai la
diavolul ispitise,
peard
Cci lucrurile
cum se petrecuser,
credinta

crucea de stejar.

nu

numai diavolul a fost la

se

Milan, eel mai mare pescar din

la dinsul.
Gheorghe, care-1 pofti la
cum
Milan gtise niste nisetru,
printelui,
la mas scoase
vin de
vechiu de Constantinopole. Printele nu putea
bea mai mult de un pahar ;
s'a fcut,
seara ceea a
vreo patru pahare. La
din urm, parc i s'a luminat
ochilor,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

193

molesitoare i-a trecut prin trup.

s vrea, a
spue din lucrurile

Dumnezeu, n'ar vorbit.

de pescrit.

care,

Din una alta, aduce vorba

Milan spunea vesel :

- Anul acesta

mai bine; asta

am oameni credinciosi.
pe
Costenco, pe Crivin.
Preotul
a
dea searn,
-De ce
Milan care

din

deodat a bnuit ceva.

- Ia

ai spus de Costenco... ha, ha, ha!

Aicea a fost pcatul Milan care era un

n'a lsat pe pop 'n
nu i-a spus !
gindit el

,,Bine,

fur"... A doua zi

Va
au venit oamenii

la treab, Milan 1-a dat

pe Costenco.
Pe
s'a aflat c popa a fost care
spus.
aceasta ajunsese la urechile

Tot satul vuia, toti erau potriva popei .

el e acela care ne vinde
Va
elharul de Milan care ne
tele! S'a
despoaie, ne
tenco,

munca noastr
CosOne, alerga de
rmas
13

17681

www.dacoromanica.ro

194

RIBLIOTECA ROMNEASCI

colo

colo

strigInd:

hotul

amintirea aceasta a trecut repede

durerea.
prin creerul
glas de
era noapte
jale pe ulitele pustii. Pe mare era
dintr'acolo veneau tnguiri grele, isbucniri ea
sunete de valuri, care urede sub
chile printelui i se
glasuri de
Ingropare, cari-i
chemarea
cata din
glas la ureche
i-a
amintit din nou,
de mai 'nainte:
Pe lumea
acolo vei judecat
faptele tale
n'a mai putut sta;

s'a ridicat sprijinindu-se, s'a uitat la chipul

Mintuitorului rgstignit, pentru faptele oameoftat.

nilor,

Lumina candelei desluea chipurile

tilor, ale mucenicilor, cari erau atirnate pe
perete; jos, un alt tablou,
judecati
fata
privind
ari de

acuma a juca alte

de
cari sunau din trimbite, chipuri de
ateptau in focul
draci cari-i
lui a

gheenei.

Doamne, sunt vinovat

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

el

face

195

treinurind a prins

... S'a apropiat de icoane i a

genunchi

.... Degeaba;

lui
fac?" se

. .. Ce

nu se putea

gindea el... Costenco a rgmas pe drumuri...

Satul

... are
... Are

trebnic ...

pe lumea

are
De

din

onloare ca pe
sufletul men
focului Gheenei".

nu se temea pgrintele, ca de
decata viitoare. Cci el credineios
omului are
era sigur
e dincolo.

vieti,

Trebue

ertare... fie

ge-

sunt perdut
A
un
a aprins luminarea.
cu peretii
de chipuri de
s'a

de

o carte mare
foile la margine rupte; un potcap, o
citeva fire de busuioc
o
Pe o
; in cuiu,
perete, anun toiag
niste cizme
Pe

se

groase, mari, de pescar. Citeva scanne, im

divan vechiu,
toat

www.dacoromanica.ro

196

BIBLIOTECA

Printele s'a apropiat de fereastr, apoi s'a

strins coada,
giubeaua,
a

Smatary.

se

deschis o
veche, a

dintr'insa
va galbeni,

fcut eruce,

a iesit
curtea

bise-

pustii,

mina unei fe-

Cu

de

restre trimetea
raze galbene
noapte.... Vintul hohotea pe

in urml.

venea dinspre mare

pustiu,
printre
citeva

se oprea,
sulietul

gemete.

negre s'auzeau

Din
apoi
de

www.dacoromanica.ro

pornea

CALENDAR

Din ziva de
Costenco rmase

din

fusese dat

ce minca...
nu mai
Toti banii pe cari-i muncise i se oprise. Pe
de
unde
mai
vreme de
cherhanalelor se pregAtese
dau pescarilor 9ocoteala.
cirmacii
Zadarnic s'a dus Costenco la Milan de s'a rugat,
se 'nduplece... Costenco n'a
acesta n'a
.

a
mai putut zice nimic... s'a dus
copiii
la
btaie
ia nevasta
..." E
m'a
spus la
Voi
morun, de cu
hiase
drept
altul
mseaua,
dar era
doar
l-a
furat
noaptea
putea
s'a chinuit, numai el
a suferit,

Cci de
nevoia

numai
Cite rugh'ciuni

era
fcuse

bun, credincios,

n'a mai putut, s'a

n'a cut el... La
dus la
i-a spus totul . Iare-m.
f-mi ce mi-i face,
post,

de

gciuni, numai
cretinii

toti

pot

vine Paqtele

eu n'am

pot duce la biseria.

- Da ce-ai fcut

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

Am furat

morun

Eram

icre

Vd

nevoe

s'a crezut uitat

l-a iertat popa
catul
colo iat ce-i vine
cap.
furia, din pricina lipsei,
N'am spus
spetele
Nastasii

pe

Atunci cine?..."
n'am spus!"
meia ti
genunchi la icoane; degeaba,
tot nu putea scoate bnuiala din
Venea acum iarna. Pescarii
prau
zarzavat, tot
trebuia
gospodrie. El era nevoit pn
matele de
le cersasc.

morun

cherhana de unde se
vedea bine marea ... Era o
peretii albi, acoperit eu stuf.
o
Csuta o avea

lotc, singura avere.

mai

Ca

setci

la scrumbii, zadarnic.
bun,
fost

ar

fi

acuma unde?
fcuse

ce s

primera pescar
marea. De-ar

el de lucru; dar
aib ce
c n'o

Striga el

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

din
Crivin,

cu
prieten
ti povesti

se

Phot. Satmary.

Mitropolia.

- Si zici
- Da, toti.
- Atunci

oprit toti banH?

dai

judecata, sau plinge-te

www.dacoromanica.ro

200

BIBLIOTECA

la Administratie. De unde
s-ti
preasc el banii
Ce, are martori?
Costenco s'a dus chiar a doua zi la Milan.
ameninte

A
decata

- Spui de judecat'? de martori,

N'ai mrturisit popei?
Vorbele acestea
pe Costenco
ochii mari
N'a mai zis nimic

caste
plecat

Popa, va
In ziva aceea
tot satul
popa e acela care ne vinde

El s'a

tele

Milan.

... Am

rad

barba, s-1 omor".

oameni
frica lui
Dumnezeu, la vestea
popa s'a
Milan, nu
vorbea acuma decit de
plarea asta
Si-a perdut
ce
furat un
cerut
de ce
ertare, dar
... Se
tuir
nu se
la biseric
Si'n
adevr,
Durnineca viitoare biserica fu
goal.
sear se
ea
la Episcop; dar se
o

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

201

striga, a
... Doi dintre ei, Cosgerea nu se
frunte, se atineau
rad.

- Nu
... El

poate;

pcatele

a dat mina

- Ba eu am

- Da,

cer socoteal...

altul.
silim

...
ducem la
trimeat la
Popa care aflase de toate acestea, nu mai
la

se

protopop

din

Costenco nu mai putea de furie; s'a

intr'o sear la
nu 1-a

vremea

Cu

eu atit lipsa se simtea mai mult

acas

se

ce minca, se

- Am

vedea copiii

mai tare
omor. Pe
hot,

pcat.
cu sufletul

el

ce

zicta

- Da el,

vinde ...
omort !

Pe

lui Dumnezeu
n'am

ne

am

nu faci una ca asta,

www.dacoromanica.ro

! se ruga

202

BIBLIOTECA

nu faci...,

Nastasia
o

pe dru-

murim de
Phot. Satmary.

zile de

ei nu mai
aveau

nimic
Nici
peste,

nici mate de
run,
banii

pe luntre se
zile negre cu furpescarii nu
teau
mare.

Oltean:
40

ani

dela dinsii. Costenco

zilele acestea
nu prindeau
nimic, nici el nu
ceva
putea
tare.
schimbase
ceasuri

Venea

coatele pe

rezemat
cu

copiilor
de

care ...
tuna urla, vestea

www.dacoromanica.ro

cereau de

pe mare, fur-

CALENDAR PE 1909

de vreine
nu se
Pe mare era
aspru,
vuia de clocotele valurilor cari
veneau dela gura buhazului.
de cele
pesdresti,
de morun,
o
toarse

din

srac,

Nastasia sta
omul ei

pe

Unde.ai

vine,

El nu rspunse. Gem

...

afar, se

ori se

De

pes-

voind

Sub surtuc
ascuns un cutit gros, de
acelea care se spintec morunui.
sufletul
ura, dorul de rzbunare
lui. Era negru galben la
ochii, obrajii

i se traser de

-- Nu,

Nevast-sa-i ghici

- Cu

te

noaptea asta

s m judec..

vorbi ea

- Cu hotul de
norocit, care m'a

Acela care

pe drumuri; din pri-

lui n'am ce
Femeia s'apropri de el rugtoaie:
stai bine. Ce vrei
de asta, dar
te
la
scpa noi

www.dacoromanica.ro

204

BIBLIOTECA

El se smunci,
pe drumuri
cutitul
din
se repezi
de brat .
- Stai, te las! .
Tipetele
cari, speriati,
buimaci de somn,
a

Am

pe drumuri.. .
lucrez la setci

!...

iarna...

el,

Femeia
mai tare,
geaba . El
pragul. Atunci ea repezi la
el
incordare, isbuti s-1
Pesearul furios, se
voi
din
pe
dar
aceea portita se deschise
sgomot de pasi
odaie. Pe

prispa de lut, ciobotele

apoi un glas s'auzi
un cap mare se

rugtor, la geam
.

Femeia se

capul buhos al

Am gresit

. Pescarul
n'auzea bine
usa; dar
asta,
odaie.
s'art
.
gresit

lung,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

Fie-ti

de

205

preotul

un pas spre cei doi. Era

suschimbat la fat, tras ca
o
dori i se scurgeau pe fata-i osoas.
fata deodat i
Pescarul se trase
Cuvintele preotului atinser
se schimb
cu glas moale,

la

...

Preotul

de el,

muti unul
fata altuia ...
- Am greit !... Diavolul a fost ... Acuma

..
s-ti cer iertare ...
ne ierte pe

- Dumnezeu
vorbi pescarul

voi

i-o grute...,

cutitul

apuce mina,

...

Neculai Dunireanu.

www.dacoromanica.ro

A.

S'a nscut la

1883, luna Martie,

Birlad;

a urmat parte

din studii in o-

rasul de bastin,
parte
Bucu-

resti unde intr

de
conductori Ingineri ;
face
in

drum in gazetrie prin

public
incercri
literare,
pind
Foaia
apoi
Al. Macedonski
aci

prin toate revistele: Floarea

Alese,

Revista

rind pe

Pagini

Tul, Fdt-Frurnos, Paloda Literard, Literatur

i Convorbiri Critice.
1908 a publicat primul
de versuri
senine i acum in urm a tradus ,,La

-In pribegie- de Maupassant.

www.dacoromanica.ro

de foc sclipind din zdri albastre

Cind

Se 'noecinau cu-a dragostei cetate,

Din care pururi visuri ne

de

ca
Ne

de mister,
cdtre cer,
pe vesnicie,
dreapta obErsie...
de tainicii fiori
Ai fericirii noastre,
la muritori...
priveam de
ne

legi,

sper...

Puteam pe-atunci or'ce

Dar

se mai

vrai sd

din ghiara

de fier!

poate
vrei...
Dar demon fa. Cdci greutatea ei
noi,
Cascase-asa
tindea la nesfirsire...
C'adEncu-i

www.dacoromanica.ro

208

BIBLIOTECA

de tot, cind ne-am privit apoi

In
necunoscufi,lunci
tot
de-atunci...

Nu mai
De-un veac

cd

chiar amintirea

Dar azi,
intreaga-mi fericire,
dragi, de-a voastrd
din
md simt ca mai 'nainte:
din
cite una
nebuna!
ochi ca floarea de cicoare
Din nou in minte-mi infloresc, din nou
somn adinc trezit la
Ca
piept al dragostei ecou! .

da

cd vii

te

la glasul
drumuri din

Ca
Pe

sufletu'n
clip'aceea
de

Dar glasul

'nsenindrii
pe
pustii.

neagra
In sbor cumplit ca'nfrigurate umbre
Se

sufletul mea, sumbre,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

209

intunecind ce-a fost

o
Amar
unei inimi care
N'a cunoscut veninu-i
Iertare-fi cer, copila mea,
De-am
adorare
Altarul fericirii
..

de-am ucis
porunci,
Nesocotind a
fost
mea de-atunci
cind te-orbise
Cu pasi
dibuind
noapte
al
drum,
Cutremurat de-a mele proprii

Un Cain par acum!..

Dar,

sper

Supt

de stele-'nsailat;
povara-mi cum se

Din

sin

Sau chiar din rain,

rain de te-ai

De unde-ai
alb

Pe veci de

ca-'n visul men

de
dispari
Madond prea
in minte-mi
..
A.

www.dacoromanica.ro

PE COASTA ITALIEP)
Din: La vie

portul Savona.
prinde vederea un. nenuDela 'nceput
turntorii, a
mrat
ror cuptoare
zilnic
patru
sau cinci povere de crbuni,

prin gurile
care se
ploaie

apoi de

necontenit,

uriase, valuri-valuri de
spre cer,
peste
de funingine,

din mahala in mahala,

ninsoare

nu care
de ghibaci minuitori ai vislei,
1) Fragment
apare

in acest port

pribegie", traducere
Biblinteca
Socec.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

211

numai peste picior pinzele

ale

vaselor noastre
in colo, Savona, e
strzile

fel de jucrie
care te fac
de precupeti
Ph. Satmary

Bordele la marginea
Cu .10 de ani in

fructe de

pe la toate

gele roii, harbuji, struguri negri sau albiprin care se ntrevede ca

de toate
lauturi
la

www.dacoromanica.ro

212

BIBLIOTECA

neamurile, ale cgror foi

irosite
nemiluita peste tot, te face
au devastat mii de
crezi
la bord,
cheiului,
luntre napolitang, pe o
la un
toate zilele,
un omor,
de
bastimentul intro
de ochi,
dela
se ngzrea

de mgcel, de carne
fata a treizeci de mateloti pirliti de soare:
fost
la
sau o
de harbuji
spintecati, rosii ea focul.
o

Ai

zis

cu

acesti oarneni hazlii,

de carne

niste lupi

Eo

srbtoare.
tese echipagiile vecine. Toti
tele
rosiatice bat
culoarea

pofbone-

De cum se
bine, o luai rara
spre oras. Un molcom zvon de
De abea putui strbate prin
ziala de mahalagii care se
potonati

rinduri-rinduri

www.dacoromanica.ro

spre

1909

213

a muzicei militare, dat de

sau de trei ori pe
Orhestrele de pe acest bine cuvintat
orilelele cele mai
al muzicei, chiar
pretuesc tot atita ca acelea de pe la teatrele
noastre cele mai
Pe
colo,

ce se pierde
supt zare,
de petele albeumbra abea
ale becurilor de gaz,
orhestr
nu

colo

ce, multimei care se foeste de

colo.

Valurile pe care vintul

le
dinspre
greutate,
s bubue, aduc
svonul
monoton regulat.
la
,
cadentat
al instrumentelor.
Cerul violet, de un violet strveziu, aproape
de stele,
lucitor,
de-o
asternepeste noi o noapte patriarhal
Supt aripile sale de
ea ascunde
norodul de oameni, pasnici
la
ce se
cercului de
se odihnesc pe
pe petroaiele lsate

larg,

la voia
uriasele grinzi

de-alungul malului,
de

www.dacoromanica.ro

pe

de kinn ale unei

tele

push

de curind
femeile din Savona sunt fruse
vesnic seara
capetele goale,
au cite un
evantaliu in
Era fermechtor acest regiment de aripi
Nu

legate,
albe, cenusii sau negre,
ale unui mare
de noapte
tremurind,
prins
degete.

La

femee

sau se odihnea, vedeai

ce

fluturare
inaripate ca
adierea

pieptul

...

fluturri
ce

de foi

cum ar sta

ia
aerul
'n
pluteste ceva din
umfl
ce te
o respirare dulce,
acestor
a capetelor
femei
evantalii
simt
meu,

furat de "raja unui vis, ca si

amintirilor unor
m'asi fi trezit in
patul

ea odinioar,
moale,

colegii de internat,
de-a adormi,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

cetit pe
pe

..

in
de neIncredere,

mele

curat

cli

se

a copilului

odinioarg.

Tradacere de A. Mndru.

cut, pe

scrisoare

Franclin.
pe
sarsitul veacului
in 1784-

gasim urmatorul aliniat: Nimic nu-i lipsea

a D-nei X., care,

gatei

bine, se

de
primeasca, ori
grabeste intotdeaha
Am ris mai
ar modele
ales de Aparalul ei Pranldin".
Aparatul Franklin de care se vprbeste aici
dame
ca
parte din Imbracknintea

dm 1784-1785, nu e
decit un
de
poarte
care cucoanele sau
aceast
o
din Paris, zice D-1 M. Figuier in
Isturia deseoperirilor,
impodobite dejur imprejurul
un

gint, care cadea

locul

cerului,

un

spate

de moda pentru a
ale

de

calcii. Era mijde

frumoase.

www.dacoromanica.ro

LUI AMAN
generatia vreduicii a intemeietorilor
mniei moderne, artele plastice au avut ele
prin Teodor Aman.
reprezentantul
Omagiul ce i se aduce azi, prig inaugurarea
nu numai pictorului,
Muzeului
e
organizator al
dar
artistic din
Pe
marii
conthnporani aezau
politice
sociale ale Romniei
artistul Aman,
tot caracterul mai restrins

al activittii sale, a contribuit

Astfel, lui se
arte frumoase
Cu prilejul

el la

ce se

plectarea

a galeriilor noastre de taMuzeului Aman (N. R.).

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

217

pictor care ia o parte

El este cel
larg la toate manifestrile sociaie,
arta sa
serviciul cauzei nationale. Poezia
patrioticA
legendele stabune, cari hrniau
entuziazmul acelor vremuri, au inspirat
biectele numeroaselor sale
se
figura Viteazului Mihai a lui

cel Mare; el e pictorul Unirei

al

Carol I.
Tot el ne mai
oglinda cea mai
a
noastre din a doua
trecut. Atelierul
Muzeul de
a
proclamrii

azi - era
de
desftare
a lumei alese din acea vreme, asupra
creia a avut o mare
el arta
este
la noi la rangul social ce i se
pe
cuvintul pictor
cuvine,
gravul desconsiderat de odinioar.
Frumoasele sale
sale
rite nu
hotarele
Talentul
la rangul unei
europene.
in succesiuuea timpului el rmne
nostru pictor de vaz; nu
din punct
de vedere al
artistice.
mod firesc
dar,
ce se ivi personalitatea, putera artistului desvtrOt Grigorescu,
de
pe care Aman ocupase
reveni de drept netntrecutului nostru maestru.
1) Inaugurat

17

anul acesta. (N. R.).

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

tot

deodat cele

serioase
eel

a premare

cedat,
al
*

Aman

la

se

frica unei epidemii,

e serdarul Dumitiu
jar
Pepita,
Paris.

stabilise
tie

din. familia
se

se

oltean
neam,
unde familia sa se

1828

de

desvoltindu-i

Jui

artistic

alese.

de timpuriu
pentru desen
elasie

Av ea

seoala din
pe Leeca, jar

deosebit
el urm&

La
de desen

pe Wallenstein, la

din

dedea en totul

lui

arthi.

se

devie

fiul

sau zugray,

se zicea

de

totusi
Aman
consacr eu
pleee la Paris, umle
ei

totul
reprezint

din tablourile sale

la Paris;

atelierul

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

19

(Nr. 99) e semnat din 1856. El

timpul

ajutoare

sale

reiese dintr'o scrisoare a

oficiale,

tirbei,
Barbu tirbey, I-a ridicat la

Gheorghe

rangul de pitar

i-a subscris

ajutor de

200

Cu 40

in urmi.

Despre inceputurile studiilor sale ne informeaz o

din ,,Revue historique
tabilits contemporaines" din 1855. Dintr'insa
venit tinr
Paris, Aman
lui Droning,
considera
din

mai

de lectine artistului Picot"

www.dacoromanica.ro

mai

220

BIBLIOTECA

Atit Martin
Picot

(1796 - 1851)
(1786 - 1868, reprezentantii

contianatorii clasicismului lui David, eran

oficiali la modi pe atunci decorael nefericirea
tori de biserici. Aman

s sug laptele lui Picot", pentru

buinta o expresie

a marelni De-

lacroix, aplicat unui alt elev al

sosise in Parie in momentul

mai
interesant al evolutiei
moderne, atunci
naturalismul
armonia
loarii
Delacroix
victoria
potriva compozitiei reci,

subiecte

patriotice, a urmailor lui David, Aman nu

profite de
non.
duse
din
Intrase
societatea lui
Vernet,
lyte Bellang
Pils, toti pictori de

litare, care
din Versailles.
in

pul i.

astzi galeria
cu

vedem

in saloanele oficiale ale

asemenea mediu era natural ca

s se ocupe
pictura militar. Inzestrat
o mare
o
imaginatie inflcrat
fecund notita
sus citat -, Aman se desfta mai
ales zugrvind zarva
a marilor
tinrul

incerri;

strlucitul

penel escadroa-

www.dacoromanica.ro

221

CALENDAR PE 1909

nele se ciocnesc, gloantele

nesc, Victoria se

bombele
incununeze

adevratei Dreptti".
Despre prima lui lucrare in acest gen,
Oltenita, avem
respondenta lui.

precise

co-

Atit btlia dela Oltenita,

cea dela
ce intrunesc toate caracteristicile genului de pictur, atunci la mod.
acestor scene este: ingrmdiri de
soldati cu uniforme diferite; ei au
a se lupta,
realitate
par a mai
preocupati de
ce fac asupra privitorilor. Astfel
dela Oltenita:
ttorii din grupul central privesc
spre
spectator,
afar din tablou,
de a
Alma

atentiunea incordat la atacul

luptei. Totul e factice.
mijlocul unor
sagii eroice" se mic, ca
decor teaavea

tral,

rinta de a
tremul
Ca

personage istorice, cari,

cit mai impuntori, cad

al afectatiei sau banalittei.

contimporanii
francezi, Aman
sustrage dela influenta
pe care

au avut-o asupra picturii acelei epoce

brosi" italieni, atunci foarte la mod.

inriurire se poate chiar preciza la Aman,

dela care se

la
lui Salvator Roza,

Louvre sub No. 1479. Trebue

o copie a sa
la
o

www.dacoromanica.ro

222

de 1856, de oarece

in ta-

atelierul
din Paris
variantg avem
datat din acest an.
din insula Sf. Gheorghe", No. 36, lubloul

de Aman la 1857.
Itnitarea nu se reduce numai la
bituminoask la acel contrast pronuntat intre umbr luming, cari
un
picturii, dar se
aspect
de putin
chiar
compozitie
gesticularea personagiilor.
dorinta de a
contrastul izbitor
de
lumina
gsesc

sau a razelor palide ale lunei, Aman

an
alt
a sa

concepe

subject national:

din

noapte a lui

(No. 21). Intr'insa se

exagerate
ale vechei
scoale italiene, atunci redesteptatg.
puternic pentru a
Temperament prea
o
un ideal al
personal, a
prea influentat de
propriu, Aman se
pictura
numeroasele curente cari
pe unul,
timpului
personalitate.
pe altul, i se anihil
artistic, Aman,
Inzestrat
un real
zuind prea repede la
mari
Mihai
toate

desconsiderat prea
ce

studi

www.dacoromanica.ro

avautagiile

sincer al na-

223

PE

e mai personal,
atunci
turii. De
mult superior:
artistul se arat
Phot. Satmary.

Curtea de

Cu

Aceasta ne-o
sa, tot din

ani in

sale la Paris, din

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

1853, anume portretul

expus sub No. 1.

E ineontestabil cea mai de valoare lucrare

din toate ale lui.
serioase ale acestei
ca interpretare generala,
ne

o
a
talentului
bunelor dispozitiuni
ale
tinrului
de
data se inspira
un maestru,
lui Courbet e
trebue
prea
Totui
portret
prin
sale
expresiunea
mai

E
potente la care s'a ridicat talentul
lui, nu numai
mai bun reprezentant al
din prima sa epoca, aceea a
sale la

Paris, dar a

sale

ulterioare.

la 1858, activitatea lui

Aman se

alt directiune, deo-

Venind dintr'un
el resimti grozav psa

artistic

in
dete

directie

noi.

de bogat,

a unor

dela

pentru a creia un curent favo-

rabil

era nevoe de
intervenl
pentru
primelor
din

Intentiunile lui se deduc

www.dacoromanica.ro

guvern
de arte

225

PE

la propunerile sale, primit de

1859.
din 8

prin adresa Eforiei

. Boerescu,

Phot. Satrnary.

pe atunci director

apre-

al

tuind laudabilele
propozitiuni"
cute de

invia s

pre-

zinte un

special pentru formarea unei

de pictur,
principiul exprimat
citata
Eforia
va intercede apoi

guvern eu

mult

dorita
lizare a unor asemenea

Cu toat

Oltean:

Cu 40 de

ruinta lui Aman, abia

lui N.
se
nationale de Belle-Arte".

sub ministerul

Aman fu numit director al celei din Buprosperarea areia

dete

curesti,

toate silintele.
La
nu a putut

decit

17681

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTCA

226

tiunea picturei lipsind elevi

parati spre a urma cursurile de

de

sectiunea picturei se

acel an 35 de
pictorii nostri de azi,

in

De altfel mai
cu d. G-.
la cei
tineri,
Aman, Din

Dumitrescu-Mirea
mai
fost elevii
meroasele
se vede recunostinta ce
fat
iubitul
profesor, care

un adevrat
se ocupa de ei
ajuta, chiar dup terminarea
profesoratul
fost pentru Aman un
adevrat apostolat, pe
l'a
entusiasm

Nu odat

incredere
s'a

viitor.
invins de dificul-

1882 Ministrul Culapreciind greutatea sarcinei ce

Aman, la plingerile lui simte datoria
dindu-i noi sperante: Tara
de a-I
va
care a dat impulsiune
telor

miscrii -artistice

silintele ce

pus

greuttile ce a invins; apreciind roadele ce

a dat
nu va
se
o
tutie
de util" i se
oficial lui Aman.
Se vede dar
numai
struintei
neobosit al lui
mentinut
arte frumoase
nici o
din
datorim
treaga

pentru

toate preocuprile sale

www.dacoromanica.ro

mare oper.

CALENDAR PE 1909

227

ideia unei arte nationale, la intemeierea

reia a luerat din rsputeri.
Nu numai
dar
toate directiile, el a luat parte la miscarea artistica
a vremei sale.
n
Aman

de el

de

crease un al doilea centru, care la

un focar artistic al
tregei lumi
Era frumosul
atelier din strada Clementei. Casa
planurile concepute de
pictorul
executata sub a lui supraveghere
locuinta
de

artist.
se impune prin

frumoasele ornamente, ce
faAadele,
Sculpturile din
catului de jos
dalioanele
reliefurile acelui de sus altercu
ornamentele sculpturale,
imprumutate arhitecturilor clasice.
mai mult
Interiorul
personalitatii lui Aman. Cci de el
sunt nu numai conceputc, dar chiar direct exeeutate, atit
murale cit
urile leinn,
mobilele chiar.
a atelierului artistului ne
pictura
sa de sub No. 10. man picteaza, pe cnd
jurtrl lui se
vizitatorii, cari
in acest
teresant inocupat la sevaletul
el
terior.
convorbirei ; iar cnd lumina
conducea

www.dacoromanica.ro

228

BIBLIOTECA

scdea, tot el
pe numerosii si oaspeti,
prin acordurile plcute ale violoncelului.
Pe ling firea sa plcut
amabilitatea

sa, Aman se mai impunea

atrgea prin
sa muzi-

cunostintele sale variate

cal
literar foarte aleas.

Tot in atelier se
ferati din anii ultimi, atunci
intrerupeau lucrul la

si prevacantele
Aman
marele

cunostea repaus. Astfel se

numr al picturilor, gravurilor
rilor sale.
Chiar
anii din urm,
o boal
cas,

el numai prin

gsea alinarea suferintelor sale.

ziva de 19 August 1891, artistul
dete
sfirsit,
atelierul su, mijlocul lumei de el creat.

urma lui ne-a rmas

mostenire borolul
totul special pe care el
l'a avut in desvoltarea artei
nimeni
nu-1 va putea
Dar
afar de
nurile sale de
nu
toate realizate, mai

numeroasele sale lucrri, cari

constitue fala sa de artist.

Toate acestea au fost pstrate cu deosede sotia artistului, d-na Anna
Aman.
impuse datoria
de a
ultima dorint a sotului
de a
viitoare

www.dacoromanica.ro

cum

lsase

CALENDAR

1909

el, atelierul lui Aman, care

serve drept
Muzeu al picturilor sale pentru
nu
chiar opera sa de profesor
dorinta, d-na Aman
neputind-o realiza

moartea

tului ei, d-sa s'a

nevoit ca, prin diferite expozitii ce a organizat

atelierul pictorului,

se

de numeroase

afar de tablouri s'au mai

multe din obieetele
de
belins, etc. Astfel,
moasele intentiuni ale
artistic din

Aman, acest prim

er expus dis-

inaltului interes ce
S. Regele, augustul protector al artei rompentru opera lui
aceasta
1904, d. Sp.
ministrul
cultelor

de a

apreciind importanta
viitorimei mostenirea artistica a
nostru pictor, a reusit,
pu-

asigure Statului posesia

zeului de
Luind asupra sa imprumutul
de 70.000 lei
care era grevat imobilul
asigurind d-nei Anna Aman o
800 lei lunar, Ministerul Cultelor deven
expuse.
proprietarul
Averea artistich a Muzeului, se compune din:
20 dese134 picturi
uleiu, 66 gravuri,
a socoti
8
pe perete.
tine

www.dacoromanica.ro

230

BIBLIOTECA ROMNEASC

La
adogat
lunile din urm
15 tablouri aduse din Pinacoteca din
reti, 2 dela Ministerul Cultelor 10 gravuri
druite de d-na Aman.
Acestea
numai o parte din operile
Aman; multe din ele,
nu din cele
mai
importante,
rspindite
lectiuni particulare. Pinacotea din Iai posed
7
ale lui, din diferitele sale epoci;
zeul
Aman din Craiova, instituit prin
testamentul fratelui pictorulni, contine de
dintre care unele
menea numeroase
portrete foarte reutlite; alte portrete de Domni
se
la Eforia Spitalelor
d-na Aman, precum numeroi amici ai pictorului
alti amatori de

moase opere ale acestui artist de o

prod upti tate.

Din operile expuse

toate

muzeu, cari
se poate

artistice a

complect a
lui

El se prezint sub
aspect de pictor,
gravor
sculptor.
cum singur
mrturisete din toate artele,

tura m'au atras

mult, pictura mai cu

mobilul cel mai puternic al

trii cugettorilor al desvoltrii simtimintelor de mrire
de nationalitate". Intereeste
mai departe apologia ce face
osebire

www.dacoromanica.ro

231

CALENDAR PE

actiune,
favoarea pieturii: ,,ea pune istoria
mari cari
patriei portretele
Phot. Satmary.

Mrja Sa Domnitoral Carol.

devotat

dnsa

www.dacoromanica.ro

232

BIBLIOTECA

scrierilor un corp o culoare

le
bevte cu inspiratiunile imaginatiunei pictorului, care
artist e
poet
creator".
pretioase, nu
Asemenea declaratiuni
numai ca probe ale
literar al

rului, dar mai ales pentruc ne

con-

ceptia ce Aman
fcea despre
este, dup el, subjugat ideii de mrire

Arta
natio-

nalitate; pictura e prea

la rolul cu
totul secun6r de ajutoare a istoriei, la
trarea
poate servi
Pentru el o oper de
este
bun
parte realizarea unei probleme
vederea
scop oarecare,
nu
al imboldirei luntrice,

produsul spontan

numim puterea
sau libera expansiune a

oarb a

surabondente de energie.
El privete opera de
prea mult la suprafat. Se
teza propus e
sau subiectul e bine istorisit.
bine

poate s comunice o
Emotiunea
indiferent de subiectul tratat, ci numai

sinceritatea sau puterea extraordinar

prin care este
nu-1
Pictura
e

la rolul de ilustratie. Dup cum

pentru unii poezia se judec mai

dup
forma versului, decit
profunzimea gindirei, tot astfel
pentru
pictur,
forma primeazh.

www.dacoromanica.ro

233

CALENDAR PE 1909

Astfel se
cum din numeroasele
sale pinze, nici una nu produce
a adevratei capod'opere.
Multe din pinzele sale sunt bune,
compuse
bine pictate,
una
Probabil
nu produce emotiune
nici
artistul nu a simtit-o.
puterea. E
o
nu se
de
sinceritate
ca urmare fireasc, lips de
unitate
opera sa pictat. Toate subiectele
interesau deopotriv
pe toate le reda

aceiqi grij formal, dar nu

aceiai

concentrare, care constitue nota

unui artist genial.
Cu bune dispozitii naturale, dotat
probabil dela
artistic, Aman tinzind

ceput la succese repezi, a dat o prea mare

prtei formale in detrimentul con-

centrrii in prod
aceiai
el s'a

operei de artit. Cu

rile de
toate
mari, complicate, mai presus
rile sale.
fixeze pe

Nereuind

simple emotii, a unei

colt
sau a
niai

in toate genueompozitii
de puteexpresia unei
stri

verva care
tistului creator.
apropiere

atit

este

sustin

mare

emotiunea, vibrarea
artistul

www.dacoromanica.ro

234

BIBLI OTEOA

mare contimporan al
va
mai bine,
cred, caracteristica adevratei opere de
oricare din-numeroasele scene

rAzboinice ale lui

;
dela
dan, a lui G-rigorescu. Incontestabil
piclui Aman au
de a mai coinmai savante
compozitie. in
hi
se reprezintA elementele
ciocnirea

cari comandii, soldati cari

pusti ridicate etc.
ca efecte
faclelor, reflexul apelor,

se
;

sclipirea

nimic

etc.

tot

din
acest aparat bogat. Pe o
vzduhul cenusiu se desprinde numai solcare se
la
Asupra lui

noastr atentie,
sa emotiune;
care e
lui Grigorescu
simplicitatea lui
e
expresia vigoarei armatei
cit de
concentreazA

a rezumat artistul
el e expresiunea fortei,
caracteristica

adevrat e redat acest ostas, care

ca o

ghiulea, spre

seePe deoparte avem teatrul

psichologia luptei,
nele sale complicate;
Unul
concretizatA printr'un singur
de
cel
ne
o compozitie

www.dacoromanica.ro

PE

235

Phot. Satmary.

Sa

www.dacoromanica.ro

236

BIBLIOTECA

singur vers produce o impresie

melt mai
Aceiqi deosebire fundamental& e
toate
operile odor doi pictori
Un exeinplu
din genul
mai simplu, al picturei de
devine pentru Aman obiectul unei
compozitii; mas de inarinur, vas bogat, drafalduri bine
alte

nu se produe toate pe
La
care e fascinat numai
numai de frumusetea
nu se vede nialt.
Adeseori o

lui

vii
e

cu o

De compozitie meteugit nu

poate fi
Aman in

de pictur miastr,

sale, find prea preo-

cupat de detalii exterioare, nu ajungea fie

de subiectul
in
redea sub o
lui. Luerrile
sale n'au. toate caracter prepriu.
esential se
predispozitii speciale pen-

litatea
nici
scena

gen, el le-a

pe

trece la portret. Ca

tretist e superior, e
personal. Se
mai mult asupra subiectului.

portretul
acel al lui
s'ar fi specializat
(No. 31).
in portrete, an fi putut
cred, la prea
rezultate.
Probe

www.dacoromanica.ro

PE

modei, Aman
se mai
pictura
subiecte orientale,
care
pe aceasta o
e
bogat reprezentat.
rsete in curind
a se inrola
reprezentgrii vietei
modern
ei obiqnuit. E trede toate zilele,

dasicism la impresionismul moPetrecerea de

cerea

dern, reprezintat la el
(No. 18)

alte asemenea scene.

end, prin colegul

mai
prezentarea
romn e bine primit,
Aman incepe
scene dela
Pentru

picteze

el

te

gen el
a avea
un colorit special, explicabil prin lipsa
viziuni proprii a culoarei. Astfel numai se

cum la Paris se

de

coala cea mai

de culoare a tenebro-

lui

copiaz
copia
de Rubens,

silor italieni, pe cari

A mai
dela el
coloritul

aceasta

de

dovedeete

Naterea

al maestrului
In

influenta luminei
Aman

soarelui nostru arzgtor, paleta

mai
devine mai

in

redea culoarea
naturei
fr5gezimea ei.
Neuzitat este felul particular al lui Aman
de a
sale. Din acele care

www.dacoromanica.ro

238

BIBLIOTECA

terminate, se poate surprinde technica

nu
tabloul
lui. Se pare
in liniamentele lui
mai
ci dela
se oprea
in

mai mici amnunte, altele nefiind

nici chiar schitate. Astfel e hora de sub No.

93. Acelea.gi goluri se mai vd
pinza
reprezentnd atelierul su (No. 10).
afar de
ulei, Aman a mai
lucrat
al fresco,
peretii
casei sale. Schitate numai au rmas picturile
murale ce plnuise in salonul Nr.
acvarel au rmas putine
neinsemnate lucrri dela el.
Spirit cercettor
zelos, Aman, primul

singurul la noi in
gravura. Lucrrile sale in

se ocup
directie

mai ales din anii 1872-1879. In

vreme se pasionase
de tare de

neglija chiar pictura. Astfel

numeroasele sale gravuri cari se
la vre-o 80 bucti. Cele mai multe din
plcile originale se pstreaz
azi, o parte
in posesia muzeului. Tot
se mai pot
vedea
instrumente de gravur, teascul
celelalte accesorii ale gravorului. Cci Aman
prepara singur plcile de aram tot singur
tiragiul. Procedeul intrebuintat de el
era al gravurei prin apa tare - aquaforte.
Toate aceste incercri variate, in diferitele
se

www.dacoromanica.ro

239

CALENDAR PE

Phot.

Printesa Maria.
(Unica

a Suveranilur

in I

www.dacoromanica.ro

240

BIBLIOTECA

o
domenii ale artei, ne
ale lui Aman.
telor
marilor
el voia
toate ramurile artelor plastice.

parte
Aetivitatea lui e
toat landa
merit
serve de exemplu
generatiilor viitoare.
inzestrat din fire eu
Aman
ar fi
de sigur opere
mult
mai
nu s'ar fi
lsat
fie prea
de diferitele
curente ale timpului. Din
cauz, opera
sa,
variat
nu
de
personal
omogen.
nu este poate numai a lui, ci a
mecliului in care a trit pe care nu a avut
s-1
impunindu-i-se
creatiunilor sale. El s'a
din
fie stpinit de prea multe
a
putea produce capo d'opere in
Oricare vor
geniile cari vor ilustra
artele romne
viitor, local de
intemeietor al
artistic in
a

innia este pe veci asigurat lui Aman.

Al. Tzigara-Samurca.

www.dacoromanica.ro

Trei momente din viata lui C. Negri

din trede cea mai
ca un erou el datoriei,

Printre cele mai

cutul

chi puri cari

i
un

de

Negri.
din
lui,
trei
muncei, numai luptei pentru bindle
e

i-a dat,

dela care n'a

numai
tot
schimb,

primeascil,

nirnic.

Em. G.

TUAST
Negri,

de

in ziva Sfintutui

Paris

27 Decemvrie 1848

in
a studenlilor

Departati de darnicul

dulce ne e
neperitoarea
zidul

romdnilor

al maicei Patrii,
a

a marelui tefan, domnul

catre care

in trecerile
Bucovina" foaia SocietItii
anul IV (1848), pag. 144-145.

1) Publicat
17681

www.dacoromanica.ro

ordii

242

BIBLIOTECA

ale

de

neclilitit,
Invingerile

musulmane, cari aveau de

de

cotropirea

Europii.

Si,
care a fost
noastr
istoric,
atitea lupte crinceue?
cci
vrsat pentru Europa este
o
uitare!
pe ajutorul
pild c: pe
altora
nu care
zadar a se rzima suferitoarea omenire!
alti domni pminteni au
parte
la acea indelung lupt pentru
nume strlueite, cari vor

ne-

Romaniei, pe

sterse din

timp va
bate
de
Mircea mare
pace, mare in rzboaie!
Mihai Viteazul, frunte
viteji, biruitorul a
de mii de
c'o
de
el nepstor de moarte.
fruntasi
hatmanul,

el care striga

- Agerii
mai bine

Si,

dreapt a lui Mihai,

unei crunte loviri:

frati,
o viat rusine,
morti
se impovar de mihnire,

www.dacoromanica.ro

243

CALENDAR PE

de care

acel

ciud

vremea

lui poporul cinta:

Viteazul Mihai
Sare

Banatul rai!

Mihai purta foc

Moldova!

marele tefan purta

Asemenea stefan,
sabie
foc
Tara Munteneascg,
de

neunire, dintre care izvora

slbirea robia
Rind ele,
le-ar
la un
grozava
in parte Recare
Matei Basarab al Valahiei Vasile Lupul
al Moldovei, vrednici de strbaterea veacurispre lurninarea neamului,
coli prin care
temeinic se
un popor,
prin crudele
de singe
de stirpire!

Ei

cu averi de

astzi pradA unor eluggri greci de prin

Dar bun este Dumnezeul

drepttii,

Veniv'a
s

sale!

Fratilor! azi e ziva sfintului

e srbgtoarea

azi
tefan-cel-Mare, acest

www.dacoromanica.ro

244

BIBLIOTELA

al unei mame romne, care,

glasul inimei, zicea de pe zidurile

Neam-

Mergi fiule de te bate cu dumanii

noastre,
sau

Azi e ziva

nu mi te
serbm

de

mort
aducere

cari ne-au pstrat

o patrie dulce
Aezati precum suntem,
tului despotism al Europii
al Asiei,
ajuttoarea
zicem
Moldova!

de

zi:

fratilor, soarele luminei

Valahia!" dar
purem striga
Atunci,
ptrunde
va
zacem;

atunci numai vom

unei

ceeace trebuie
puternice moii!

visurile mele
se arat viitorul
Romniei.
milioane de

!...
Ce ne Iipsete
ajungem un neam
tare?
unireal...
triasc
Unirea Romnilor!

www.dacoromanica.ro

245

CALENDAR PE

Urarea
zi

inchinarea mea este

care ne-am adunat

a lui

falnica

aceast

patronul
Ph. C. Satmary.

Cu

de ani In

faptelor mrete, aceast zi

unei

lucra,
mniei,

fie

legri

totii, la rdicarea din

de a ne trezi

pornirea
a
a Ro-

noi

la glasul

www.dacoromanica.ro

OTECA

eroicului
unita

totii:

trecut,

!"

1858
2
Tirgul-Ocnei.

Am auzit
vreo
din prietenii
ar fi gindit la mine pentru viitoarea
domnie, atunci chiar,
pe

altele, apoi

multe din
ventie,
pornim

eu
lipsesc net'gduit
prescrise noua Convoi

a ajunge legal la

supozitia,
nu numai
indeplinirea
aceast auzire, dar chiar
din acele multe vuete
departe de a fi
la
timpuri
zadarnice, ce pururea
un adeca acest de acum, ar fi
uor de realizat,
nu am alta
igur
rog pe prietenii notri,
de zis,
ritor,
inltureze
care nici
chip nu o pot primi.
Cu toate
nu va avea triste
adresaa
Literare". I

Alexandri.

www.dacoromanica.ro

Convor-

247

CALENDAR PE 1909

August nil
Conventia din
privinta
foarte

se

prin asprimea zisei legi se

dintre cari
din drepturile
Poate
felul
dar
sunt
eu

torale.
eu

ce-i un fapt

este

eu nu am
de nu pot fi nici ales,
de

se

mai putin
spre a vorbi
eifrelor: de

'n prescridrept.
mcar
eu atita
sau

pot fi ceva
scirbos dar pozitiv
mii
capital,

nu pot avea trei mii

venit pe n;
find
chiar
sfaturile
banii

fie un

de vreme ce nu m'am

merit.

a-mi face

drepturi pentru deputtie,

nu le aveam,
asemenea nu
incerca a mi le face
pentru Domnie
le am
mai putin.
dar
'naintea pravilei gsind rele
incercArile de a o
sau a o
conjura, cu
rele trebuie le gsesc
acestea pentru mine
alegerea Domnului este o chestiune
totul

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMNEASCI

248

dar
subordonat la ulegerea
natiei, care aceasta este totul, dar
Ph. C. Satmary.

de ajuns

brbati moldoveni
mai vrednici de
srcinat povara

domniei, cari au
adevrate drep-

turi legale
nu
care
pot
deopotriv
rere
binele
al

De auzirea,
soarea
este
Cu 40 de

fat nu
o

precum

urm

mai mult a
urede, apoi rogu-te a obsti prietenilor nostri
meu rspuns.

aceste ce-ti
Al

bun prieten

C. Negri.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

12

249

Ocna.

Lupafcu,1)
citit
vie plAcere serisoarea dumitale,
care este
priviri asupra
casnicei gospodrii a
noastre. M'am
curat
mai vd, unde
unul

caute la stele cind pe

care,

din

de

mai

ochii pe jos,
se
spre a se
ocupa de primejdiele ce
de Jidovi.
Jidovimea,
parte din poporatiunea
este cea mai
care ne-au
slbiciunea, neprevederea
venalitatea
Pe
aceste s'au mai adogit timpii
de pe
oare cari
de o nepotrivit nivelare, sub
de necesitate a
veacului

- care

aceasta,

cele de mai sus, au prod us,

Vezi Constantin Negri" de
1877, pag. 315.

www.dacoromanica.ro

250

BIBLIOTECA

un haos ce
astzi la noi ideia mea - singura cauz de cpetenie, polieconomica, dinaintea importantei creia
toate celelalte dispar.
Zic singura
numai ei nu'i
prevd solutiunea fr cele mai mari dificulce pentru toate celelahe chesavea
tiuni ale noastre,
unul
grij,
putea ajunge acolo, unde

umerii la ele, ca asia s le

din glod afar ca pe o jucrie. Dar
nenorocirea este
noi nu punem
la
punem

nimica cu
ne
vidualism,

Pe
noastr;

sau
de
in
asociatiune in fata nevoiei,
indi20 de deosibite cimpuri.

pare asia este astzi

cit-va mai urma tot asa,

putea prevedea sfirsitul

mai putin
telor noastre nevoi
mai virtos, o
toare punere la cale a chestiunei Jidanilor,
fcindu-o s devie, prin
legturi financiare cu toat
interese
proportii int.vnaEuropa, o belea ce a
tionale.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

unor

pirea
zi

trebul
unanim
combinat

1909

grele

251

cotro-

a jidanilor, care
zi mai mare pentru noi,
de toate fortele legale
ale
tratat sokmnel

nestrmutate, nici din afar

partiale, de
celor petreLute, cari au
chesnu ne-au
tiunea din calea iei cea
adus decit gloaba de bani,
nceteze.
mod ar gsi ai
cele mai drepte
cuvinte de nationalitate, de
public, de moralitate, de
strenthrosului vagabondagiu, proletariat,
etc. etc., pentru a ajunge
un
acestea
satisfctor cu
de aici. Pe
s'ar
cauzele emigrrii
de
ne-am
aiurea la noi (ab oste
mare
pildul de ele asemenea
efectul tuturor acestora,
nu ar fi radical,
se

nici din nuntru. lar

dar am

50 la sut, dac nu suta

la

torul al
din

Jidanilor
care

isprav am avea ajuvechi

ei de ajuns

www.dacoromanica.ro

252

BIBLIOTECA

prpastie, tot crescind, poate mai

cum
arunce chestiunea

vreme
ea

mai spun odat,

Lupageu, trebuie
mai sus
care
atit pentru chestiunea

de
care

nu este,
cit

pentru
toate celelalte chestiuni ale noastre, nu vom
putea face alta decit a ne
mereu
de neputint.
Din acest
vom
nu mai
doial,
ce mintea, dreapt a
- zestrea
dar
a
mului ncstru - vor birui patimile, cari astzi

la noi, ca la toate
haut du pave.
Vor trece
mai
timpul

aceste

tinere, au le
cite am

va sosi in
ne cumintim mai

seam,

c trebuie

trim de propria

politica, iar

cele

trebuie
ne

civilizati une, intempestiv

a
la noi, se preface, adesea,
vt-

multe

mtoare

altele al cror loe nu este aici de

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

253

1909

cuvenitg; cgci un

Dar
avem
stat
se

bgtaie de amnar,
zice proverbul

nostril: rnintea Rornnului cea dela

ne
toate belelele",
tirnpul matur,
va scgpa
de toate
ne va aduce tara de astgzi,
cittunurile rornnesti, la o
defteptul ei popor,
intinderea situatiunea ei topograficg,
cu nemrginitele
de tot felul, daruri larg revrsate
asupra-i de miloasa providentg.
rezum intre aceste doug: Gintea latina
chestiunea de timp.
mergem;
dar
pot

(e pur si muove). Aceasta

o zic eu, care

stiu

dem cu

minte de

este.

scriu acum, dumitale, iubite

o da
ne
atunci le-orn mai
spune

eu

mai

tre-

a nu

buiesc locurile competinte

fata chestiunii

cu
bun

vechin prieten,

C. Negri.

www.dacoromanica.ro

OCTAVIAN
in satul
din apropiere de Sibiu. Liceul l'a urmat la Brasov,
versitatea la Buda-Pesta, unde a dobindit titlul
S'a

la

de candidat de pro-

fesor de filologia
Pe

a plecat

la Berlin, unde a

sfirsit cursurile
UniversitOi lite-

rare.
in
Italia, Franta,
mai
vreme

la Paris.
Areup volum de
care a
premiu
Academiei
de 5000 lei.

Acest volum a
mai intii
Edit. Rev.

celebra

apoi in
Minervei a
pentru tosi.
Goga a mai tradus

din literatura maghiarA:

de Madach. Pe cind era
student

Buda-pesta, a
revista
este in
unde e
literar al
ciatiwiii Transilvane. Tot in Sibiu soate foaia
care i-a adus cite-va procese de
care s'a
singur.

www.dacoromanica.ro

E'n cuib la noi

E ingerul

sol de
in nopti

'mbine

. . .

desface ..

Cum, tremurind,

tu
tu

Fruntea mea
- amindouti,

mina ta nu

.. . -Ca fata unei

Ai

Ei se

de dulce

.. . Si

de

'n ochi
bine
.

. . .

. .- E

pace 'n

Doar' in
Si mor

Si 'n

de Vorare,
o dulce - adormitoare
ni se
'ncet

Coboard lin,
o broboadd alb& de
1)

de poezii

gene,
. . .

va apare

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMINEASCI

pacea

toate
drum

duc

in

Cind

zare,
de

Zadarnic cer un picur de

'ndemnurile

Dorm

la

Zuna

'n drumul

Eu

pierdut,

Cind
Din

. .

de

cimpul

un urlet

Simt tot mai

drum

ridicg;

cum

coboarg

Puatietatea
de
creasta plopilor din vale.
chiot de
omgtul pe
taie calea
Cind de departe-un lup
noptii

In ochii verzi

de

de viat,
.

Ei nu cunoac a
Te

www.dacoromanica.ro

257

PE 1909

Tu frate bun
Mustrarea ta, ce-mi vine de departe,
L ovefte-adinc fi 'ncepe
Te-ascult
Tu sol

al

tulburi pacea cerului

cobori din lumea

stele,
senina.

De glasul tdu ce strigd 'n intuneric

Se
cad
ferecate,
/ring cad fi lanturi n'am
Adinca cript'a
uitate.
ye ruine,
cum
Simt
armura;
det;teptat

Un

tu

L-ai inviat
de-odinioard
trezit durerea
glasul tdu,

Efti tu

vechiu,

te ftiam

tdcerea umedei
impleteai din fulgere cunund
Si

mine

faptura

Si chipul lui

tremurarea razelor de
drum treci

fruntea ta fi

arde,

al

www.dacoromanica.ro

. .

ROMINEASCI

258

mina ta, frumoasa

N'auzi eterna lumilor
Din mii de
s'a
la
Fiorul
de dragoste
Mi-a inviat
ei din cuibul
cere.
ta, frumoasamea
Octavian Goga

Mercuriali fnaintea deschiderei Parlamentului

care se
totdeauna Mercurea
Mercurii dies,- ziva lui Mercur) advocatul general
tinea un discurs
principiile
care, dat
foarte aspre, primite prin traditie,
fesiunea
le

relative la pro-

de o
la adresa advocatilor tineri.
cuvfntare de Miercuri
numit MerExpresia s'a fntrebuintat mai tfrziu 'n
de Palat,dar
putin schimbat :
era mai
o punere
vedere, pe
mercuriala.
se aude
in limbajul de toate zilele, e
mai
dojanei

rele.

www.dacoromanica.ro

FLARIE CHENDI
la 1872 In Mediasi (Transilvania); din

neam de preot ortodox. A

german
In Sighisoara, apoi Seminarul Teologic din Sibiu

Facuttatea de
din Buda-

pesta, cf nd,
studiile la 1898, vine

in toamna aceluiasi an Bucuresti

azi e sub-bibliotecar la Acade-

mia Romn. Ca
student a fost
dactor la Tribuna
din Arad
Sibiu.

mai

la Tele-

din
publicat
In

milia din Oradea

mare. A colaborat
mai
ani laSea Con-

vorbiri Literare.
Dimpreund cu

Go run

doi ani
Literara,
Are urmtoarele volume : Inceputurile
de miyare
;
noastre ;
de Ibsen (traducere in colaborare cu
Ziva
de Suderman
Sandu Aldea) loan
cu acelasi). Are patru volume de critici
Namai
ludii,
a scos volumul :
Fragmente.
a mai
presii editura Minerva . In

a tntemeiat

www.dacoromanica.ro

260

edtiat

BIBLIOTECA

Negruzzi,Creanga*i Odobeseu,

la care a fost ajutat de regretata scriitoare

Eugenia Carcalechi. Cu
scriitoare a dat,
volum de
ale lui
editura
Acum

Vasile
O. Goga

din

DISPRUTI
Iuliu C.
vAzut o singur

cafenea,

capul
stind la o mescioar de
foc
plecat peste-un manuscris, pe care-I mai acoparc'ar
voit
perea
apere
Cu fata vesteda,
o
ochii

toate
presia
bgrbat trudit, incovoiat prea
vreme de povara acestei vieti.
peste

zile am auzit

1-au dus la spital.

au venit vestitorii
simbolul nestatorniciei,

cobitoarele berze,
de drag sufletelor

romantice, lui nu i-au mai vestit decit

gerea
poernului tragic". A
venit
pe care o invocase el
convingere,
cursul unei pribegiri" :

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

... Ridicai
spre cer
de lacrimi, strigai : Moarte, vino!
neagr,
fund, venicie a
rocirii, se
dela cer la
un
al pustiului, se
(Liga
an. II, p. 174).

261

ochii plini
o

: Moarte, vino

La 12 Martie 1892 un mie convoi

Pe
la
cosciugului o mica

C.

flori
prieteni.

la celalalt

pe
de

citeva ziare i-au consacrat notite

biografice, i-au reprodus
vers pentru
a
literatura
a
o
pierdere.

Soarta lui

moartea
tinr
putea da
msura
e una dintre tragediile literapopor - pe cum
care scriau despre dinsul
cronicari literari, m'au
privesc de-aproape
intrega activitate literarg, pe
acum
dintr un motiv de neincredere nu o cunosteam.
Sunt reviste
literare de cari te
apropii eu anevoie,
nu te
scriitor,
talentului
turei

teste
foarte

de

de ele. Reprezentantii acestora

caracterizati prin urmgtoarele

ale unui estetic german :

Oarnenii
caractere

trul vointei

sunt mai mult

frinte,
problematice;
nu este desvoltat, instinctele

www.dacoromanica.ro

262

prea fin organizate pentru

estetice

robuste ale
ale istoriei
contimporane. Ei cad
din
'n
prpastie se ridic din prpastie la
Nici
nu poate fi redus la o
formul; sunt neclari i
pe altii,
negsind razim
nimic
acesta

prieteni ...
e prietenul entusiast al
celuilalt. E ceva duios
alipirea
reelproc. In gruparea
ei
idealuri,
&care
pe cellalt,
instrueste,
admir.
fel se desvolt

versurile

sine.

toti o

camarade-

Cine a vzut cununa de prieteni din jurul

cosciugului lui
cine a auzit vorbirile
e
de tirade ale oratorilor-poeti, tie
Bucureti
vorba de-o
cunoscut

sub numirea de simbolist", - romantic-decadent - din care fcea parte Svescu.

stint

nu ne

strnse,

a continua caracterizarea, care se

asupra lui
Fie
desvoltat sub influente strine,
fie c au numai
aptitudini de imitasau

sunt sinceri

scriit6ri, pe cari

venic adunati

L. Iacobowski. Zur
der
tischen Lyrik. Leipzig (1900), p. 37.

www.dacoromanica.ro

263

CALENDAR PE 1909

jurul unei xeviste

citite, sau
colt de
comune, la unii mai
mult, la altii mai

guralivi

tind

fenea, au multe

Ph. Satmary

putin pronuntate.

Lipsiti de vode energie,

este teama

lupt

de toiul

gMoarei

n
poetul
are vechile sale
prerogative de
mai pe sus de
seutit de
multe indatoriri
sociale,
trebuie

i se
Cu 40 de ani In

Din

cu disvulgar
la tot ce socotese ei
de mizerii. Ei au dorinte multe aspimari pentru realizarea
nu
lipsindu-leputerea
a vietii, din
trunde de realitatea

www.dacoromanica.ro

264

armonia
datori
pornire
Ei sunt totul
de-acea tend
o unitate_superioarg pe care esteticianii o
monism estetic")
pierd
nescontraziceri, ca toate
tulburi.

scrierile
rati une simtire,

Astfel, ca un fenomen foarte interesant, se

cum aceti seriitori
moartea (IaSatana, etc.)
acelai timp se
tuesc de
puterea, cum se
eterice
la apogeu principiul dragostei
la
lascivitate, Contraste
zicind

logice, pe cari le

aproape

dintre ei.
De

e cit

lumea

materia
se

de

poate de
a sublimului,

mis-

simbolice ale
la poezia"
localurilor de prostitutie. Pretutindeni
ritm, culori
tonuri
toate scrile
matice
un parfum ce se volatilizeazg
pede
Natural, lumina
citirea
de
priveghetorii

de lacrimi, melanblestemele nu

Pe ici pe colo cocheteaz chiar

poezia vremilor apuse.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

265

caracteristick repetiri
Forma
grmdiri de cuvinte
din toate
rime din cele mai rare, compuse
bizare uneori.
exclamatii
sfirsit.
toate astea
poeziilor celor mai reusite un caracter rece,
afectat
viskori

dau autorilor o

de

speculatori dibaci.
nu-i cunoastem
nu-i
te miri
aprecim? E, poate,
o mic nedreptate, de
care
noi suntem vinovati, ci tot

cari s'au indeprtat

de mult de modestele, dar lmuritele noastre exigente
de
poezia contimporan.

Iuliu C. Svescu,
a
ajuns
desvolte talentul
poetic, a fost printre cei
mai buni ai acestei
reprezentanti
de valoare
Originar din
Sgvescu a avut cultur
destul de

sunt influentate de Deprteanu

Bolintineanu, cari, poate prin forma
reat a unor versuri
prin duhul misterios
din altele, au ajuns, alkurea de Heliade-Rdulescu, cei mai iubiti poeti
simbolistilor
nostri. inceputurile lui
sunt versuri
Via.ta la
a lui Deprkeanu,
Campestris.

www.dacoromanica.ro

266

BIBLIOTECA.

Numai doresc nimica de-aici

'n lume,
Nu-mi trebue avere,
glorie, nici
Imi place 'n codru verde
stau pe ginduri dus,
schimb a lumii
ei prietenie
Pe-un asternut de
pe-o dulce melodie,
Isvorul
murmure.
gangurul iubit
tufisul de roze

vin vavietii,

din

a fagului
o societate
La 1890 el era director
scriitori din
al revistei
de
pe Bonifaciu
pe ceilalti. Trei ani
e colaborator
al
Liga literar", organ al aceleiasi grupri.
paralel
la ziarul d-lui Macedonschi
intervalul acesta a publicat
Litteratorul".
de poezii,
un mare
proz, citeva
cari
Antigona",
dup Sofocle.
La 1901 a
patru coale dintr'un volum
de poezii
suspendat continuarea
tiprirea din lips de mijloace.
proz, cele mai
Din toate aceste
multe sunt lucrri neisprvite, din cari
mod
imagine redat
idee
exprimat
prea
claritate,
talent de
care se
lega
Descrierile simple ale unor momente

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

267

fenomenele naturei dispar repede.

inparatie
sine
podoabele
la cele mai prpastioase contraste. Citeva tradin Longfellow,
Thomas Moore
predispun
mai mult pentru o directie,
lui
Umbra corbului misterios din
celebra poezie a lui Poe,
de-asupra
de
direi lui. Contiinfa ubredelor sale
care

care-i punea plumb greu pe aripile

se
mai sus - excelsior"!
ducea fatal la convingerea,
el este un
este tipul
vinsului, a omului Ingenunchiat de un complex de

fizice

morale:

negrul recele
adormit de vint,
Am auzit vulturii asupra groapei mele
din
cu
lungi
Venind
spre mine, d'un carnivor
Era
sfat. Aicea veneau
Abia de-o zi mormintul
'nchise
Cu ghiare cu
de hoit inveninate
Morrnintu
sa-mi sape, de corpul meu a dat,
Un vultur c'o
din
a sburat.
Un altu-mi
in craniu loviri des repetate,
zaceam
de stele

Pe

Un brat mi-e rupt, un altul la corbi e aruncat.

se

de

Eram un
oase,
din a mea carne pe naltii fagi

www.dacoromanica.ro

268

Pe

BIBLIOTECA ROMINEASCI

de soare
corbii croncniau...

hirca-mi

viziune atit de
moarte, nu
au sufletele linistite,
numai fantasticii cari
prigonirea sortii
o colaborare a forNasatanice, a duhului
se
toate o
parte
tural
de bizarerie
exagerri cultivate
sistem de toti simbolistii
este
ciudata lui descriere a unui sosit de moarte:

... Atunci un hohot puternic

duhul dela un eapt

se

cltinarg,
se rostogolirg
vi,
urletele
erau
profunde
grozitoare. Apele
chiar
se.
sub
capul
pile mele;
dintre dealurile sure,
enorm al Satanei ..."
eu toate aceste contrasteazg
vietei eterice
moarte,
transformare",
care crede
cum se vede din Sborul
dedicat
din
morminte
(Liga literarg, 1893, p. 62)
deosebi din
poezie:

cetatea

pace
de-asupra

In cetatea
Crucea

zace.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

Pe

Trece trista

269

stelelor

'n

din
In

norilor
noptii
zorilor

Cad pe sinul florilor

Lacrimile noptii

Moartea,
mai zice suprenia
luptate", o aduce adeseori
iubirea. Pentru toat lumea iubirea constitue
mai puternic impuls de
deschide
cele mai frumoase perspective de fericire, numai pentru poetul decadent ea aduce moarte

et la mort,
legate, au
la noi dela Alfred de Musset, ca la scriisan

ralela aceasta,

cum
poetii
decadenti germani.
nostri nu sunt capete de transparenta cristaau conceptii atit
lului, ci
notiuni,
de confuse despre
nu e de mirat dac poeziile
teze, mai totdauna stint lipsite

singura

form.

mai fruSvescu are versuri dintre

care combin aceste motive:

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

Stii tu ce vom ajunge a doua zi de

crezi,
ne vom duce ca
muritori?
Nu crezi tu
iubirea
are
soarte,
se
prin moarte?!
Sau crezi,
ne-ar ajunge rnormintele cu
noaptea
Vom fi ca
Ce
mai sus se
cei din urma

sub albul

de

de apus,

mai tare se

'n

ochii

mina dreaptd'n
!
cum
puternica
Va contura
clarul stelar
Din mine un arhanghel in
Din tine cea mai
Cu
'n
cu haina de-un purpur violet...
Vor

Ce

ori de o

idei atit de poetice, frumoase

sunt intunecate adesesensualism
patologic, de

poeziilor
un
nesntos, care
caracter abject! Ce neplcut atinge pe cetitor,

alturea de exclamatii ca numai aceia

au
pot fi numiti
umbre"
trebue
unei simtiri dezordonate.

isbucnirile

tuturor

a tu-

bolnave in lupt
turor naturilor
Ceva mai
unitate
armonie, gsim in

gindire

mai

poezii

(intre cari Suspinul toamnei" printre cele

mai reusite),
versurile lui patriotice.

idile

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

271

De-aceste
la
semnat
din cauza unor

nationaliste

e de

ale lui, Ungurii au oprit intrarea revistei

Durninica"
Transilvania.
calitate a lui Svescu este
miscarea
vioaie a ritmului,
in poezia ,,Plopul" :
copile,

Ura-te'n plopul cu fruntea de aur

Crengile

frunzele

uit-te 'n zare,

lute copile
plopul de aur...
repede,
nu vine?
Rupe

s'aude un tropot de cal...

Praful nu sare isbit de copite?

n'a,duce un

nu dudue?...

vale?

se vede?
lute, copile in plopul de

...

Dar, ajung aceste citate de observa-

tiuni
ne
a da (Ireptate celor ce
au
moartea
o pierdere
A fost un talent, remarcabil
pentru
felul lui de-a fi,
se va vedea mai bine

la intomuirea volumului ce
prietenii, se va face cuvenita selectiune'),
Sunt
volum

n'an

de-atunci,

bani

nici volumul nici bustul

lumina zilei.
R.)

www.dacoromanica.ro

Stefan
o
poemS,
care
vieti de cavaler
rtcitor, ce se tot duce
perdut
visurele
ncbuloaae,
timp ce

rimine indrt clar senin, lunca

o imbttoare
de viat...

mare

primvara trecut o figur de

strvezie, cu barbison de Meflsto,

opri
innaintea Palatulu. Era Stefan
amicul
cum
zicea el
articolele
sale pseudonime. Cu voce
de
zise: Stii c'a murit Manolache?

L'am cunoscut deaproape. A trit mizerie

se
n'a fost chip
ceva despre
el, cci n'a fost

nu e ru povestit...
glasul

citera

nu nita,

de
te

Gheban"
adug cu

de talent.

astzi la

peste

de moartea mea" I).

1)
aceste
dintr'o carte
de catre
mai
mud, prietenului
Gh. Tutoveanu: Ea
nici o
gray;
de
Adio.

IveVi.

St.

www.dacoromanica.ro

COSTIN PETRESCU

Margine de sat.

www.dacoromanica.ro

273

CALENDAR

N'a fost prooroc

de tinjire, sub umbra merilor din

s'a stins
el, s'a dus pe urmele
poeti tineri.
grhbese -i implinesc
dorinta din
Cuvintele citate mai sus sunt ale
din multele articolase impresioniste.
munca lui
e caracterizat
a

ele.

pierdut

un cavaler
visurile sale nebuloase. Pseudo-

nimul lui de predilectie era Trubadur".

poeziile sale se
la o
botTristan
ticelliane. Povestea
a Isoldei
bucuros prin
l-a
El se
trubadurilor
soarta mai
ar fi
costumul pitoresc de

Alhambra.

n'ar fi
de indeprtate
vitreg in cele materiale,
stare

cavaler-epigon,
penaj alb la plria
o
mandolina subsuoarg
suspine
triste
ore intregi la fereastra
spre cintecele mele :
Sunt gingase triste duioase
singure ca palidele stele
noptile de
friguroase.

ta privire de
ca o

Pe ruga care
Din lacrimile

sfloasa

17681

IS

www.dacoromanica.ro

274

BIBLIOTECA

Parfumul din grdina fermecat

A visurilor mele-ucigtoare
Se
se 'mbat
De vraja ta in veci torturtoare.
apuse
Sunt arse
zac
de pale 'ntristate,
o
preajma
le puse
Pe
Podoaba
nu le mai atinge-a
mistere
Cu minile de
-mpurpurate
izbucni-vor
putere
Din noaptea
pcate.

N'a fost izolat poetul

cintecele sale de
Madona Magcavaler vistor. Dona Clara
literatura noastr.
dalena au mai fost
Sunt

acestea, cultivate de o grupare

Indin care a purees

a numit ca simbol al acestui de poezie
corolele
romanticg
vsantemele, fiinda
au
unei mantii de
bizantin,
ale netalelor se
forme pe cari nu le are de
visul,
aceste
ar putea
foarte bine

simbolul
orgolioase, zdrobitoare,
dar capricioase. G-eneratia
din care

fac parte a avut totdeauna o inclinare deoaceste

de aceea
arta
pe care a
ea,
o
sebit
din

chrysan:emelor".

Comparatia asta e

mi se pare, sub

www.dacoromanica.ro

273

CALENDAR PE

al lui Maeterlinck,
trecut intr'un ziar francez. Dar e
foarte potrivit.
adevr , poeziile
cele
de
de
de visri
de
extaze ale deeadentilor" mai de
aristocrat, de-un sensualism
o
bolnav, dar
nici o putere de viat.
unui

Le
seste chrysantemei palide
de primvar.

precum

lip-

isterice" mirosul

toate poemele lui

aprute la
volum
grupate sub titlurile
Fecioara
alb", Cind
tcur"
Moartea visurilor", e poezie de
meafectat. E
etic
o frumoas
dar nimic
s
rmin. Tot se Tolatizeaz
citirea
1902

volumului nu vezi
de stele pale de

un amestec de culori,

cu cari
cptiul unui

muribuud.

asta era convingerea

De

lui Petia. Dintre toti modernii" nostri, el

cultur. Era un
avea
mai
didact foarte muncitor. Citise

literam'a
de bine cunostea pe tinerii germani,
alesese de model pe cei niai
diutre cari
mai

pe Hugo von Hoffmannsthal

www.dacoromanica.ro

276

BIBLIOTECA

tefan George. Era bine orientat

asupra
al artelor,
deosebi al picturei. Sub o asemenea
putea
curentului

numai

se

vietii

au fost de
scriitor, n'a produs ceva mai armonie,
chiar
Cele

de

genul amintit.
drame ale lui, Solii pacei

pe 1901)

Frafii, ambele
subiecte romnesti, cea
din vremile legendare
a doua din
viata trneasc, au
ele toate scderile
poeziilor
: form aleas, bogtie
de rime,
duioase
tendinte roinantice,
dar le lipseste ceea ce constitue la o fiint
vietuitoare spinrei.
Un cusur permanent al lui Petic era
prea multa
ce se observa nu numai
poezie, dar mai ales
litice, tiprite
ziarele socialiste,
urm

la Romnia June, Aprarea Nationale

la ,,Depesa". i plcea
vorbeasca
stil
superlative
gesturi largi :

mare,

in cartea veche a suferintelor poporului

nostru - zice el, vorbind despre popor, acest
mare
- amare sunt lacrimile vrsate,
sasietoare sunt vaetele
sate
timpuri de mare restriste.
lovituri grele
arztoare pe spatele indurtoare ale tranilor,
obide

www.dacoromanica.ro

PE

ale robilor

pe

tut

ne

eu

a! s'a

asoeiatie de
dorul de a
o

merniei,

toa

exploatare
Muat"
el astfel de
monica

care
dernodernitatea

ne

sub Muat"
pe sine

se

moldovean
descendent din
... Venic poet,

vita marelui
lipsit de
Din pricina asta,
era
continu
eu prietenii ski.
cult arnbitios
peste
nu cunotea margini
pretentiile sale de scriitor
de
a urmat
nesocotirea lui
nedreptul,
de a
la revistele mai de frunte.
timpul din
nu mai
gazetkrie.

boalei

dintr'un post de
nister.

nu

ce

de

Spirii. Aici,
de tuse,
eu
seria studii frumoase de sociologie
a d-lui
pentru revista
din

articole neraspltite. A mai

versuri satanice",
a se
cari trecea.
suferintele

www.dacoromanica.ro

de

pri-

278

B1BLIOTECA

moarte
vinta asta a ramas credincios
principiu al unni scriitor
pe care
cunotea bine:
viata
nu exist armonie
faptul
cotidiana,
zilnice
aspiratiunile
ratele
forme

opere".

a fost artist subtil, stilist bun

mania lui de a
causeur excelent,
o perexagera. Moartea lui
dere pentru literaturg.
IL. CHENDL

Vocalele A. E. I. O.

ca

Deviza cu cinci vocale : A, E, I,

U, e acea
a Imparatului Austriac ; se zicea ca ea a fost
de ctre Carol Quintul, care zieea ca-s
luata
cuvintelor latine : Austriae Est

Universo, sau a celor 5 cuvinte germane :

Erdreich
ceeace
inseamn: Austriei apartine imperiul lumei.
au vrut spue : Aquila Electa Iovis Omnia

Vulturul, pasrea

a lui Jupiter, va

vinge
; sau
Austriae Ex Istro (numele
vechiu al
Omnium Ubertas: Austria
toat prosperitatea Dunrii).

www.dacoromanica.ro

AL. CAZABAN
S'a
la Iasi, 1876 Septemvrie 23; a fcut
de arbitectur din BuLiceul din Iasi

curesti. A
Critice
Lume,

Luceafarul,

Moftul
Convorbiri

la

altele. A tiprit volumele:

lui

in urm a tradus Doctoral de

Departe de oraf,
romanul lui

H.

www.dacoromanica.ro

PASAREA
nu se auzia
copil, pe

a
tinguitor

casa

se chinuia s- adoarm mama lui o femeie

cazuri
srcie ...

fata trudit de

colt,

sttea
leorcite de

ploaie.

d'abia trecuse de
totusi
de intunecati
de desi
erau norii cari, de aproape o
de toamn.
nkbuseau
Pdurea
un
rece
c se

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

de nici
care ploaia o

1909

pe

tura,

prea

Nici pocnetul

sau

sau unei alte

nu

tcerea

murmur

Ce

rarul,

spre

mai rzbati

chip.

teci, nici pe

pe.

le-a

lui
la.
Dar femeia nu-I asculta. Se uita
acum nu mai
Adormise
sus,
bratele
Era
fata

copilul
de

de

slujea de leaggn,
forma de sicriu
de un fior rece
atinse

albia
mintea mamei
femeia
aproape,

Copilul se misc,

bratele
duse la
.
pumnisorii,
Ferneia
tot nu vrea
suge miinile,

N'are comj, www.dacoromanica.ro

282

BIBLIOTECA

care,
afundindu-se

spinare,
mezeala pdurei.
chinuitoare, copilul

pusca

Prins de
scincind
se svircoleasc in leagnul
din ce
ce
plingtor. Feineia
slt in sus,
jos, dar
pilul nu se mai linitea.
c'i e foame,
de lapte...
apropi de buze, o
aproape
Bolnavul o respinse
de departe,

Din

s'auzi un
Femeia

dinspre ro-

de

: or fi venit

la furat

ganii din Movila" ...

noptii
se ridice
aburind fereastra,
lucrurile din
aprinse
pa.
Copilul
mai
dar rsufla din
ochii mari deschisi
nemiscati .
Femeia se
cas
o
an fi fost sat! Ar fi alergat
descinte
la vre-o vecin ar fi chiemat-o
copilul,
poate era deochiat,
ea nu

caute de diochi
se desprtise de ai
dune - nu

de
ei

www.dacoromanica.ro

codrului mai

283

CALENDAR PE

in seara ceia
Si
care nu mai vine
Afar,
uzi de ploaie, se scuturau pe
prinse

prispa

a ltra, dar amuti

Phot. Satmary.

simtind pasii
Dobre

tr btind din
ar

ca
fi

Era

fost

leoarc. De pe

apa se prelingea in
podeaua
casei.

nea o pasre

care se sbItea
din aripi.

- De ce ai mai
tras in prigoare -

zeghe
Cu 40 de ani in

privind
srei.

- Ia ca

zise dojenitor femeia,

mil la aripa

rugina asta - rspunse

pusca

www.dacoromanica.ro

284

BIBLMECA

leagnul
miscrile,
putea

...

ales
care

pasrea

ochii

la
- se
fluture pasrea

se

Dobre

ca prin minune, se

Copihil se

toate

copHul

se joace - zise femeia areia

la

mititelul

viorat.

Luind pasrea
dragoste

bolpiept

coajul, - se
rarl,

locul de
se duse
jucat cit s'a
Copilul
dar dela un
obbsindu-se,
greoiu
in

dea drumul pasrei din

pete,

se

Sgrebullndu-se

pene, prigoarea

sse

ar

in timp

www.dacoromanica.ro

dureros.
deschi-

285

CALENDAR PE 1909

ce

Tipetele copilului
ce, stingindu-se

Pdurarul se apropi
navul se

din

el de leagn. Bolca

cind o

nevzut l'ar
fcut ghem de

getele'i ne-nemiloase... Pasrea se

sgrebulise
mai
tare ... Copilul n'o
nici un
pret,

ochii lui
nu mai

aveau priviri

tru lucrurile din

su.

Deodat, pas-

rea se
Cu

ani in

desndejde,
scape din

Dar in zadar.
carnea ei
pliscul deschis se
o
rosiaaripele-i albastre se vlguir deodat.

care o
reci se

tic,

www.dacoromanica.ro

un suspin Bolnavul se
- Din
scp pasrea care
din
jos,
aripile deschise, cu picioarele
strinse
Fenneia,
se
leagnului
care copilul nu mai
Al. Cazaban

De ce August

31 de zile
and
Cesar
calendarul
numele lui, - lunei a cincea anului, care
In calendarul
atunci se numise
lulian lunele erau alternative, 30 31

afar de Fevruarie care avea 29

In ani,

August
ca o
bisecti 30. Mai
pe cea care urma
poarte
lui,
(Sextilis). Dar luna aceasta n'avea
lui
30
August
nu era a
mai
ca
lui sa
decit cea a
Februarie la 28 de zile
chiului
reduse
o a 31-a
August (Augustus).

www.dacoromanica.ro

ALICE
A

trei ani

un volum de versuri: Viorele (1905).

Acum studiaza la Paris. A colaborat la

Convorbiri literare.

www.dacoromanica.ro

NUFERII
alb curat de raze nine
'n galben
'n erde
valul
De ape-abia

De ape 'ntinse 'n care moare

Albastrul eel

'n valul sclipitor

floarea
a

Sub

Cunun

cind te

pe

'n

'i se

valuri, chipul
Ei sorb,
Cu
Sub

de
cel

care -albastrul palid moare,

adinc din care
Hrnesc de

zapada bor.
Alice

www.dacoromanica.ro

ADAM
S'a n6scut la 26 Noemvrie 1875, in Vaslui.
A debutat
poeme in
Atunci a publicat
Fatalis Prima

isclea cu pseudominul I. Blanc. Supt

isclitura proprie a
revista
inti
a D-lui A.
Apoi a colaborat la toate
vistele. A
amp, nuveie; Pe
glume din popor; romanele: Sibarys
Pe
in care se descrie cltoria
suveranilor pe Dunre.
Pitoreascd.

culegere de
le alese traduse din Maupassant
Biblioteca pentru toti".
in
retinuvelele, adogite, Biblioteca Minerva",
supt titlul
Pe
Sotia scriitorului, D-na Eufrosina Adam, e ea
o distins literat, acum in
a dat,
Biblioteca
2 volume : Teatru
fete.
pentru

www.dacoromanica.ro

Azi nu

domnul ministru

curtea unde

casa,

locuinte care se inchiriaz. Acum

rmsese neocupat o
un
de arip a cldirilor. E
drept c
aceea nici nu era de locuit,

cci pe
se mai
De

subsuori.

e neincptoare, dar abia

peretii crpati
feresti, nu mai putea vorba, cci
ca niste aripi sucite din
s'auzea
btea
bujdeaucei

de mult, nu se
aceea ar mai putea fi

nimeni, c

sear. pe
m
pe
naintea casei din curtea cea larg, aud

www.dacoromanica.ro

Inc

CALENDAR

1909

zgomot de camioane
nu
apropiat curios,

Cu 40

291

ce se

ani In

acest bagaj sosit.

nedumerirea mea, rspunde un vecin cunoscut:
odaia din
- S'a
pnutura ceea ?

www.dacoromanica.ro

292

ROMNEASCA

tuneric, c'un felinar

cum s'apropie prin

un brbat

tare

barba

asta

de portar,
cozoroc,

dou.

lui impuntoare l'ai

Dup
de tren
drept un polcovnie rus, sau
de ai notri.
ne
ceremonie:
domnilor, e
- Nu
necaz
Am fost portar la Ministerul...
Boerii m'au pus
disponibilitate, ca fach.
loe unuia de ai
asta
de ani de serviciu ... Ca s nu
drum
boclucurile, am
odaia asta
solemnitatea

nu se

mindria omului care,

totul czut. Statura lui

nasturii
albi de la manta,
de n'ar
adevrat impuntor,
ai fi
fi fost eticheta
rate emotiuni
fata lui. increderea

c'o are in el
ocupatie,

aminte de fosta lui

arbitru la poarta ministerului,

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

gest a lui atirna bu-

dela un

curia sau durerea celor veniti

Portarul se

canlioanelor,

cari ptrundeau
curte, i
grele

Phot.

o observatie
hamalilor,

s'apropia de noi
ne

- De
promisiuni
gure
poi. Ce
chem at

vreti, nu-i putin

de

de ani
serviciu! -

Pe eine nu
nose eu,
La

Surugiu.

noui nu le-am deschis

care s'o

pune toti
formale

pe

...
Cel

in urmi.

Cu 40 de

pentru ca la

...

ar
... Am promisiuni
la sfintul Dumitru.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMINEASCA

arma celor
intuncric,
femei
triste
obocamioane,
site. Cea
zice cgtre portar cu

- Dumitrache... du-te
El se

cgtre noi

- Mh
Fata,-

ridic din

vocea

s'aprinzi

- Cuin nu,

nu purtati

de a se desprp de noi, se

Mai
mai

spre noi
se'ntorc lucrurile

stam la minister!...
cei

E-hei!

s'au grmdit
bujparte din lucruri

cum au putut.
le-a lsat pe sub

fereastra,

s'au priceput.

le-au

Tata ca

mama,
ziva robotiau
odae, lipind
rinduind.

In vremea aceasta, portarul, - c'aa-i rmsese numele

curte -

eu barba

www.dacoromanica.ro

solemn,

se purta

CALENDAR PE

el de ici-colo, dind ordin, c'o

buzunar cu alta netezindu-si

Chiar

in cap, s'arta tot

un polcovnic care comand.
ascultau se purtau

poruncifor,

femeile

ales, se

dupa treburi,

Fata

li

de

cu

am

respect,

intri
voie.
fac, cum zici,
ea,

- Dac'a fost s'ajungem

Portarul se

zilele astea!

atunci

trist:

de ani de
citeva zile nu

era de cunoscut odaia

cea prginit. Totul se schimbase

sub
incintarea
de minuni.
lsau
lturi, se vedea interiorul acela
de paturi
lucurate. Fata,
drgut, lucra
broderii,

mama,

cta de ale mincrii, pe

trei
ochiuri,
timpul zilei, portarul. nu se mai vedea pe

acas. Se imbrca de dimineat in uniforma

lui impunkoare,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

se vedea
orag,
barba
data
Femeia
petrecea din prag
- Te duci mai vezi lumea ...
domnul ministru ...
albi,

ceva ?

- Eu nu cer

. Ce vrei,
o
de ani,
drum nu
masa dela
venia decit pe innoptate, - tot ceremonios

cum era la postul

plorau cei cu
le dee
la minister...

Dela o vreme a
semne de nergbdare

dea
portarul
tulburare.
era mai

de vecini, care s'ar putea

mai ven

slujba veche. Nu

va
cum

ne

- Am promisiuni formale
Ce
ii cunosc doar pe tosi ... E-hei, la
nu le-am deschis
a fi cunoscut pe Calea
vedeai
cum se

www.dacoromanica.ro

vrei -

printre

297

1909

de sus vr'un eunoscut.

simtiai iutind

indreptindu-se spre
Phot. Satmary.

era

- Bunk ziva.

-- Nu

mai
cunosti, desigur .

- Eu sunt
avut o nenos
reze,

am promisiuni

..

nezeu, de ce

Portarul
atunci
grbit.

Dorobant.
u

- Te rog,

ani

5 lei.

nu putea lua cinci,

la
bani.

la doi,
eincizeci de

www.dacoromanica.ro

298

ROMNEASCI

treceau, economiile se sfir-

de mult,
el plictisise pe
drumul prin multime cersind. La

urm numai putea aduce nimic acas.

pe infundate, pe
fata,
nebnuitoare, se
ochii unui

tat-su, ca
marp. De

ochii
bun
nu s'au trezit
toti
trebue
se

culce

Portarul ajunsese la
posomorlt de tot
nimeni. Nu
de numai vorbia
era
se strecoare,
nu-1 vad cineva.
surprinzi,

barba alb dat

lturi,
forma lui care
a se roade,
pleca
iutea pasii prin umbra
s
mai de grab la el.

unise

Numai de mine s'apropia mai eu incredere:

? - numai cincizeci de bani

promisiuni formals...
dimineat and zarv
vd lumea

cobor

spre odaia portarului.

www.dacoromanica.ro

curte.

ari-

CALENDAR PE

atunci

S'ar

eu intr'acolo
btrin
stind la
transfigurat
prut
e stafia unui
care
Satmary.

Cu 40

ani

reluat postul de paz,

datoriei.

de

cap tot

pe el mantaua liii

cu

ascultInd,

www.dacoromanica.ro

albi.
barba

300

BIBLIOTECA

printre degetele uscate lungi.

Cele
femei din
dormiau duse, nede
trezirea portarului.
M'am dus la el,
de
i-am
zis dojenitor:
lumea. .

-El s'a indreptat rece

solemn,

fost un
ca
staturei
necunoseut, mi-a zis respicat
ritor,
din
slujbei lui
- Azi
primete, domnul ministru
ochilor acelora aprini i-am
zgrit atunci ne.bunia.
Adam

Socotirea suprafetei
geometriei

ajutorul

face cu
unui
Se
harta
o foaie de plumb care se taie
dupa conturul hartei. Se
un

din aceiasi
de plumb, echivalent
kilometru, sau miriametru
; se
greutalea
stabilindu-se
patratului
totala a tbii, vom avea valoarea adevrata a suprafetei.

www.dacoromanica.ro

COSTIN PETRESCU
la 10 Mai
Costin Petrescu e
generatie
familia sa, a
1873, continuind,
architecde
de pictori. A facut
tura din Bucuresti. Apoi a facut studii de pictura
Jean Paul Laurans, de art decola Paris,
Dresda.
Viena
Paris

www.dacoromanica.ro

PICTORUL COSTIN PETRESCU

pictor, care dintre toti artistii mai
se distinge mai
prin puterea de
sufleteti, este
reprezenta
cercetare
Costin Petrescu.
a unora
dintre lucrrile lui
noi cred
va da
dovada acestei opiniuni.
mai de aproape dintre tablourile

de sat,

lui, tfei peisagii:

de soare
dela Fontainebleau) trei portrete

in

al d-lui Pr. D.

(Portretul d-lui V.
al
de Grimaldi)
(Regele la

istorie

un

25 de ani dela
interesant,

boiu). Toate au cite

dar cele mai caracteristice pentru originalitatea pictorului nostru
portretele
Carol din tabloul istoric.
Peisagiile n'au perspectiva

lumi-

a tablourilor lui G-rigorescu, n'ati

loritul
cald,
gratia
au

pentru

www.dacoromanica.ro

cuvint,

303

CALENDAR PE 1909

temperamentul lui Petrescu,

putin acela
tablourile
care se vede exprimat
nu
are
de aceste
perarnentul
e viguros
gezimea coloritului
pe
o are
mun
este o

se simte viata puternia a norilor, a

deosebire a
ca in maestrul

care

tului,

nu,
poezia.

puternic. Simti sub

Coloritul
e
suprafata
energia

viata bate

putere,
a

aceea a

trece

face una
ea,
viata edificiilor

se

prin minte de

zadarnic
biciuirile
milor. Cu deosebire acest efect se vede
Biziduri
pe ale
se
simte

pe sub petele de soare

prin ramurile unui

- iarba
de pe
din care aceM zi-

duri
se
Mlaftina dela Fontainebleau, care urnedin. fundul
mai
frunze ale
arborilor
aproape
totul nou,
Ceva
care,
Regele
la
de
spre
face tot
ar
fi trebuit
fie de
ori mai mare

www.dacoromanica.ro

304

BIBLIOTECA

Petrescu.

Dacia.

www.dacoromanica.ro

PE

compozitiunii, de
este, nu vorbesc de
majestatea liniei, de adincimea perspectivei
deasupra
in care se pierd,
altora, figurile
ce
mai. aeriane ale

care es din mormint spre a

s'ar
unii au zis-o
toate acestea nu sunt decit imitatuni
frumosul
al lui Dtaille, Le Rave;
vorbesc nici de arta
care
entusiasm pe marele

putea

slbeascg notele prea realiste

prozaice, pe
care portretele insotitorilor Regelui le-ar arunca
aceast
pictorului

in

atit din ori-

nu

poate

de alti pictori
putin talentati.
Dar ceeace trebue in adevr
relevat,
este adinca intuitie, proprie artistului, cu
a
starea
a Regelui, personagiul principal al tabloului,
surprinzgfiresc
care a
ce cuprinde atit de
spatiu.
Dar
insusire de a
claritate
a le
reda prin mijloaee sigure, care
adepaestru, se deseopere la Costin Petrescu,
ineu deosebire In portretele sak.
tuitiei
proprii
sufietul
in ele
eu

se

Portretul
de mare

de

valoarea
de
20

www.dacoromanica.ro

06

ROMNEASCI

artistul a putut

preciziune

reproducerea sa, nu numai caracteristicele

individuale ale modelului, nu numai dintre

C. Petrescu

Regele la Grivita,

25 de

cele permanente,
deosebire pe acelea care ne sensibilizeazg
o
eategorie de suflete
pentru
care acel portret devine
un fel de
aceste

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE nos

simbol.

307

acest caz, portretul tinde

nu numai
general,

figura unni

ci
una
incepi s vezi

atunci nu numai pe un

ci

se manifest printr'o lature pera sufletului nostru

tocrnai aceast
rara
se
cele trei portrete
ale lui Costin Petrescu.
Portretul lui
asile
Astfel,
deosebire, nu e
ceea ce
adrnirat,
eu modelul,
natural
simplitate
atita finete execi
caracteristica
inteligenta
a acestei
trunzAtoare
de-o mobilitate
temeiurile sale;
de-o statornicie
mai presus de toate,
al doilea,
aceste caracteristice
de puternic scoase
relief,
figura acestui cunoscut
politic, devine simbolul
al acestui fel de
omul,

inteligent.

Pictorul pOtrunde, precum se vede

fletul modelelor sale, dincolo de manifestArile
ale moruentului, dincolo de
permanente ale individualif4i
ajung
la caracteristicele esentiale

ale sufletului ornenesc - semnul

adevAratei arte.

AGOMIRESC

www.dacoromanica.ro

ION

INULESCU

E nscut la 6
1881, in Bucuresti
liceale
le face la Pitesti. La 20 ani

straintate. Patrn ani de zile

Grecia,
Germania.

in

Franta,

A debutat in

vista PovesteaVorA

terar, Revista
(Paris), Revista
Noud,

torul, Viitorul Social,

Convorbiri

mai scris in

Moftul

liceu a

revista Luceafdrul
tul

poe-

Gherghel,

in anul acesta Revista celorlalfi in jurul cse grupaser scriitorii ce

rentul simbolist.
A publicat:
mai
(versuri).
Va scoate in
un volum de
: Casa
in 3 acte
portocalii i o
berzile.

Actualmente e secretar de
cotidian Viitorul.

www.dacoromanica.ro

al ziarului

Romanta
Sonore, regalele lacrimi, se sparg de bazaltul sonor...
de-albastrul tirzignserari,
Sub bolfile negre,
ecou
ca'n
Cristalul regalelor
decor...
albe, desprinse din vastul,

'n
regele plinge 'n
regele

eterelor

Poporu-I dorete
Poporul
Dar regele-barbarul rege, din larma
scuipe din

s se'nchida'n cavoul

de aram

gratii

cavou

cavoul eternelor lui alurri!..

regele

ca berzile 'n
trec
de-albastrul tirzWnserari,
expira'ntr'un ultim ecou,
lacrima-aproape
sonor...
sandalelor rupte adorm pe

Sub

zile de
negre,

Si regele moare 'n cavou

regele moare cavoul

lui
TON MINULESCU.

www.dacoromanica.ro

!..

1)

...
arbori,

pe unde
ierburi

nu cresc

nu bate nici

de aspre
odat-colturi1e stincilor sunt
i-ar putea
suflarea.
calde
Soarele este rosu, mai
alb, mai
pt;
Zile le

reci.
o

argint pe care gimnasticii de

proasde
1-ar

de sus, tacit a rmas suspendat

spaOu ca o atnintire a vremurilor in care
discurile de argint inlocuiau pietrele de azi.
pe unde
aflu, oamenii sunt
triti...
blonzi
De ce sunt Innalti? De ce sunt blonzi? De
ce sunt triqti?..
nu cunosc nici

Stint
1)

volumul:
anului viitor.

noaptea", ce va apare

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

311

cu crengile joase, nici case

ca pe
nici
de pragul de sus.

nu se lovese

scunde

Phot. Satmary

Universitatea din

le

blonzi
alte

luna nu le
razele pe care i le

pe

constructiei

pe ale

soarele nu
propii,

soarele

ce apune.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMNEASCI

sunt
citi,

n-au cunoscut nici

totdeauna sunt ferifericiti sunt totdeauna
cei care totdeauna sunt aceiaV, par

totdeauna
unde

Ca

lungul drumului, am
pe multi cari mi-au eit
trebat de
drum

1-am

eine sunt
1-am

ei in'au

de unde vin
de drum
cum

aflu-

la multe
cale i-am

ei m'au primit
ar

numai

al

de drum
m'an privit
oamenilor care des-

I-am

pe cei care
ei.
crurile ca
I-am
de drum dintre ei, unul singur
ridicat mina sus
spatiul
celor patru puncte cardinale, mi-a
:
- Pe-ad, pe-acl, pe-ad sau
pe ori

unde ai vrea
Abia

apuci, vei ajunge

care imi

tase drumul, nu era dintr'ai

www.dacoromanica.ro

ci ca

313

PE 1909

sosise printre

timp. Dru-

abia

nu-1

11 schimbase

mai deosi4a de cei

am pornit din
mi-a cerut un gologan,
Un
gologan ce-mi mai
i 1-am dat...
mai aduc
m'a
ultima pat
aminte cum se
de pe buze i-am dat-d
am ajuns.
mult mai nainte.

dau
nuAm ajuns abia acum
m'a fcut
mai frica a nu
o zi -sau
Dar
am
un
sau doi, nu
am
zilele sunt mai
pe unde

lungi decit anii,

rostul anilor nu este

de

Pe

oamenii par

unde

de

Pe-aol, pe
intreab : cine

nimeni nu

De ce oare? .
Mi-am privit chipul in luciul
apele albe, mai albe

lac
m'am

www.dacoromanica.ro

314

atit de blond

atit de

de
de asemenea oamem'am
de data

trist...
nilor de pe
asta, eu singur:
Cine

cum - dar
aceea,
de omul din fundul
care
cu mine mi-a rspuns:

nu

mea a fost

- Tu nu esti nimic ...

eu - eu care,

in care plecasem,

crezusem
ca
nu

sunt cineva, mi-am

de lacul

apele albe ca lacrmile.

mai

9chii

m'am deprtat
.

de tot, o
prieteneasc
atinse pe
o voce necunoscut
zise
- Deschide-ti ochii mari priveste
ierburi, priveste
intindere
arbori
rosu decit o
pri-

tovarsii
tine,

ei,

blonzi

tot ce se

i decit mirajul celor

unde te
tu,
de acolo de unde ai pornit...

www.dacoromanica.ro

315

CALENDAR

Pe acl, pe unde
aflu, oamenii sunt
blonzi
tristi, asemenea statuelor de
marmor alb, pe-acl, pe unde

oamenii
Phot. Satmary.

a
Cu 40 de

nu

nici

de aspre,

pirareal..

In

stincilor

putea

res-

Ion Minulescu.

www.dacoromanica.ro

pe dealuri i pe cimpuri a
mirosuri
s'au
e codrul de
Este primdvara dulce, ce

la

psdri, ceru 'n

Adierea este calda, alb e praful pe
i codri,

se

sprintene din ramuri ciripind

se umple de-o secreta
Cine-o
azi
perde-un scump

Oricr

.Rupe

durerea
alit le-a'nlnfuit,
zare, ca 'ntr'un giulgiu
amintirei
trecutului amar.
CEZAR

1) Vezi articolul: Doi

pag. 260.

www.dacoromanica.ro

zare,

La
La

Horatiu-adese-orl,
La

pica
matinal,

Mica
pica

Versurl

de cristal.

In

5'auzea cte-un suspin

printre fete,
cu

se bea, se bea

neVre,

ca

se bea, se bea
cum se oca

neVre.

www.dacoromanica.ro

318

lar

lar
Le

alergau,
divin
satlu,
le

era pe-atuncea
ce
vesnic
era pe-atuncea
Horatiu
IULIU CEZAR

Origina cravatei.
Obiceiul de

sau mai putin moale, e aproape

mai

tarile noastre. Acest obicei n'ar

din anul
1656. vreme In care a fost luat dela un regiment
de
ce erau
serviciul regelui Ludovic
al
Din
s'a facut CravaM, de atunci
numire s'a dat acelei
a
care a fost de
care
multe ori modificate cu timpul.

www.dacoromanica.ro

Fecioara 'n

')

(fragment)

Apune soarele pe dealuri

In
de
adinc din valuri

ar
De

adiere
ta

recind pe
C'a

care piere

serei

Sub

mea
de

Ca vsul

'n umbra
ceasul jertfelor de

Ce se

De vezi plutind pe
umbra
crezi

ingerul de

Cu aripi lungi ocrotitoare, 1)

articolul:

www.dacoromanica.ro

320

BIBLIOTECA

nu te
In zborul
tot

visu-mi

primvratic
de alb
rece

Cind se

Spre marea
durerea mai
amintirea mai
ceasul

de

roua
rade
Frumofii ochi adinci de-i
Cind treci sub vechile arcade
parfumata noapte calda, roua rozelor
Si

'n

cu

dulce de
Ci e iubirea mea nebunli;

Ca roua limpede
Coboarei'ncet

ceasul jertfelor dc

www.dacoromanica.ro

DONAR MUNTEANU
la
anul 1884, intr'un sat din judetul
E
i-a
Dimbovita;
fcut studiile la
cunotinte de carte.
pe urm la facultatea de drept
liceul Sf.
din Bucureti pe care a
a poetului
Mora
A debutat In
Al. Macedonski. Dup aceasta a publicat in diferite ziare reviste, ca

Literare. A condus o
literar,
Macedonski, Mircea
la care au colaborat
mitriad, Cincinat Pavelescu, D. Karr, Al.
tiad, N. Tinc, etc. Actualmente colaboreaz la
Convorbiri

21

17681

www.dacoromanica.ro

oapte
pe
tot lacul in
din raze le

Ce

cum

far vraja
cum le

'n ceru

'n visuri de

din

'n

de

de

(stele -

ufor se porn* cu
ciudate de iele:
lume de palide umbre se
in papura
fantastic aripi de vis peste balta.
de our se scurge al
sbor
hora de paide umbre alearga pe-albastre
balsam din razele lunei mine
somn de uitare
DONAR

www.dacoromanica.ro

meu.

ALEXANDRU STAMAT
S'a nscut In 1885, Mai 9,

Sf.
in liceele Matei Bassarab
1903 sub
Gheorghe. A debutat in literatur
pseudonimul Adrian Alexandru, sub auspicile
lui Alexandru Macedonski.
Doi ani (1905, 1906) a colaborat la ziarul Prezentul" in ce priveste partea literara. Colaboreaz
la Viata
Convorbiri Critice".

www.dacoromanica.ro

E noapte, vint ploae,

simt
de singur...
transporta
gindul
stelare,
In
amintirii
fermecata 'n disperare.
inima-mi
dar oare am
Ce viafa e in
repezi ca .virtejuri icoane adrate
umbra vremii mazfscumpe, mai frumoase,
uitate...
ferestre,

spun cu nerabdare de
In

blinda

copila este moarta.

Azi vintul

E
siint
Nebun

'nalli
Ea un chip de

plogea curge
de singur,
'n
alearga
bate

de

monotona...
duce,

aware.

ALEXANDRU STAMATIAD.

www.dacoromanica.ro

A. BALTAZAR
Bucuresti
studiile in

Nascut

1880, Februarie 26.$i-a

unul dintre pictorii

cari s'a relevat in timpul din urm cu

lucrri originale. Acum in urm a expus
rindueste printre
decorative care
nostri

unul dintre putinii

de merit.
artei noastre vechi
un bun
u aceasta a publicat-d. Baltazar e
scriitor - numeroase studii asupra picturei
zantine
decoratiune
In cahtate
scriitor, colaboreaz la Convorbiri Literare",
coratorii
cunosctori

,,Buletinul Comisiunei
numentelor
etc....
Dintre operile sale
Lumanric"; pord-lui Dr. Nanu-Muscel; Sf Gheorghe, etc.,
cum
studii de decoratiuni bisericesti.
,,Viata

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE
ASUPRA

MUZEULUI DE ARTA NATIONALA

prietene,

asupra Muzeuhii
d-lui Sainurcae pentru un Calendzr ce va
scriu

ceri

apare

editura Socec.
grbesc
dorint,
atit mai mult
bun prieten, Pentru a
asupra acestei chestiuni, e neaprat mare
nevoe de o oare care preghtire; dar, toat
ce o ai mine, ---incredere ce
deplinesc
vine din partea

simt dator s
rste previn c nu
putea, nu cred,
pund
Am eu chemarea s scriu
national?
as.ipra unni muzeu de
putea face
intr'adevr singurul care
peste

www.dacoromanica.ro

327

CALENDAR

fria
dare de seamil?" Vezi, am
eu
acelora card

de a nu trece

din
(Dupii Calendarul lui

CogAlniceann, din

www.dacoromanica.ro

328

BIBLIOTECA

cred
hint in drept
despre toate,

despre toti

mai bine
cruti. Dar,
struintelor.
Mai
observ c, foarte bine faci
asociezi numele
Samurcas, de numele Muzeului de
Acest muzeu
e

felul lui o oper,

oper
trecut, muzeul
a existat
cit,

d-lui Tzigara Samurcaq.

acesta nu a existat
ocaziuni rare, regretatul pictor Juan Alpar
ne arat un album cu fotografii

turile nationale crucile de pe la rspintii.

geneza muzeului de
este
embrionul care mult vreme a fost lsat
sire,
o
mai
un
loe
care
se desvolte, fostul local al moneSt.atului. Citera ppusi puse
borcan
ce vd astzi
ungher,
al muzeului,
doilea
al
de muzeu. Desigur,
trii acestui

director al muzeului
bine

c e

se

mene din metamorfozele prin care a trecut

muzeul
a
Acesta este

la forma lui de

trecutul mu-

www.dacoromanica.ro

329

despre care,

cum vezi, nu prea

numai de lucruri cari

spune,
te amuzeze.
In prezent, .muzeul
vaste frumoase
curind
acestea,
zic ru, grmdite unde
asezate, eu gust, interesantele produse
casnia romneasc, cum diverse specimene

de arta

aceia care se
noastre. Chilimuri,

pe

izvoade

costume

linguri,

furci de tors,

cu desemnuri
ureioare,

puncte,
incondeiate

eu figuri, unele smltuite altele nu, in sfirsit,

votive,
troite, frumoasele troite
de pe la
icoane zugrvite sau gravate de mina
; aceasta
o
romnease.

Vin apoi un

de icoane, iconostase,
porti
sfesnice
prin vechile
incontestabil,
noastre biserici,
mele unei
artistice imprumutate
Bizantini, Poloni, Austriaci sau
cu
cari am fost
contact
prin

www.dacoromanica.ro

330

BIBLTOTECA ROMINEASCI

interese politice, fie numai pe cale

mai acum citeva decenii. Te

serin impresia ce mi-o face aceste

urine de

La ce

chea

sau vemai repet

cari vor fi

eu aceia ce vei fi
dela
mai spune
eu
vizitat muzeul.
acolo scoarte interesante
armonie de
lori,
ca
de motive,
gravate, caracteristice ca compozitiune
costume remarcabile ca originalitate frumucum ti-am
s repet,
ar

spus, aceia ce au zis altii

printre cari
unul ea d-1 Hauzey, profesor de
scoala de Bele-arte
Paris,
lejul Expozitiunei

Universale

mea,

la
din

1878

privire la costumele noastre

nationale: Finetea costumului national

- zicea d. Hauzey ce la antici costumul cdea

corp,

cute

de bine pe

de armonioase" ; (o fi vrut

priveste nu a fgcut
de barbarg", cusur

gentil frantuzul, asta

nostru

strginilor o impresie

www.dacoromanica.ro

1909

331

pe care nu ne sfiim a i-1 atribui unii dintre noi).

Simt
de
spune eu
privire la minunata
Antonie
a
care d. director Muzeului a
tot
amenajind-o
zat-o

caracterul local.

confortul trebuincios

Casa lui

Casa

care

din sala Muzeului.

de
a fost
de chiar proprietarul ei, mesterul
de
Ca constructie nu am

intereseze chestiunea

a stilului.

sau

de a construl al meste-

www.dacoromanica.ro

332

BIULIOTECA ROMNEASCI

rului Antonie, ca
al ori
de al
nostru, este sistemul eu care se
sisprimitiv,
la noi
la
satelor altor tari.
sistem se
astzi
acum
sute de ani. Ai
procedeul

vAzut

e strict
de mijloacele de cari
dispun pentru a construi:
de tufan
dou sau trei
- cum e la casa lui
- cari se
la capete,

baza, soclul pe care se ridia, atre colturi,

patru
astfel un cub pe care
se aseaz acoperisul,

in
sau olane, peretii
lut.
fata casei

cu

de nude
prispa

zbrele

jour

Astfel
cari sustin
nostri
tot astfel
altor
Norvegia vei vedea hambare construite
cele
curtea tranului nostru; aceiasi
baz
din blni groase ale
pete se
una pe alta,
pene,

sudare oblia a tbliilor

la noi. Originalitatea
ns

lui
decoratiunea casei care toat primiti-

www.dacoromanica.ro

333

1909

vitata ei, dovedeate

proportie.

tiri

fuse,

gust

sentiment

sint subla

acolo

nevoe de rezistentg,
Grinda care repauseazg pe
care corespunde plate-bandei e
ubtiri,

de stglpi; tot

uaor

grinda
jos pe care
stulpii. Aceasta face ca golurile dintre stilpi
nu mai
ci din
rotunzitnea laturilor orizontale - grinda
de jos -o
de sus
aceste
vibrante
casa aceasta ar fost mai putin

un fel de rozete,

oblice

altele
gen cari,
luate separat
nu reprezint o decoratiune serioasg,
la o
pe
un
efectul unei dantele fine, care,
efect
ai examinat motivele,
aduce
numai, miggloasa
ratiune de
manuscriptele arabe.
vezi,
pentru un meater eu preggtirea
a lui
aceasta nu e putin lucru, mai
Antonie

www.dacoromanica.ro

334

visat

va fi

romnul nostru - care nici n'a

arab, de arta
mult dach

de un Harap

din

basme) are pe
decoratiune un
mirabil sims de

portiune, vizibil
special la

de

a acestei ccali-

sute.

de gust o doveGorjenii nostri

usile de
din Ceauru
Gorj).

Din arta religioa-

cimene,

de

de
acele troite,
monumenPrahova).
te votive, cioplite
lemn tare, carpen sau tufan, crestat
cari in urm se
Aceste urme
de polichromie pe suprafete gravate, trebuese

www.dacoromanica.ro

PE

ca nite inceputuri

socotite

tentiunea de

335

pre-

ele

puturile artei egiptene ca la debutul

tulor artelor. Forma troitelor
este oridin vremea noastra,

ginala.

a dat

peste o

indiane. Zic eu

pentru
forma monumentului indian este la
fel
a troitei romneti. E
mult un portal
decorate
Ar

eu ca raposatul Cesar Boliac,

proportiile bine
eel
lulele
preistorice,
a
o
ptesc

troitele

Drept s-ti

portal

am

stat mult la
cauza prea
asemnri - atunci
am dat la
Convorbiri Literare", rezultatul cercetrilor
mele asupra
decoradaca trebuie
citez catroitei indiane.
voiu
cartea
lui Albert Kuhn, Algemeine Kunst-Geschichte

indian). Teoria

comune la mai multe popoare deodat, m'a

arunc de o
de

www.dacoromanica.ro

336

BIBLIOTECA

de
mai ales departe, o
parte
toare conaparatiune.
aceste troite, cari se
Prin urmare, avem

Muzeul de

un produs al
artei populare roca-

racter deosebit
forma
compozitiune.

mult; dar la

ce

Muzeul trebue
trehue vazut mai des.

Nu pot termina
foarte
mark dare de
seama,

scot la
(jud.

tui Muzeu, care,

mare menire de a
de toate, are
ne pune subt ochiu probele

www.dacoromanica.ro

337

CALENDA

pe
popoare cari au venit
vorba
tara asta de au cerut
marelui
Eminescu;
unele din aceste
popoare au
forprin

au

mind aluatul din care s'a

de azi; c, in
in vremuri
mai eri apropiate, desl eu
litate
tara noastr,

alturi de po-

fost siliti

de cari
cele din
Durnnezeu. Aceasta,-dovada trecutului nostru istoric prin arta
va putea reusl
mod
atunci
Muzeului vor
se
putea face o mai
comparatie
elementele artei noastre populare
acelea ale
vederea acestui
artei altor
poarele
ne-a

euvine

ne

muzeu cruia
nostru, un sprijin

acestui

de

deci tot sprijinul

mai neeonditionat.

30 Septembre, 1908.
A.

22

www.dacoromanica.ro

RADU D. ROSETTI
a
in Bucuresti la 1874. Clasele primare
gimnaziul le-a fcut
Bucuresti, in liceele
Basarab
Sf. Gheorghe. Licentiat
Bucuresti al faculttii de drept, -a fost
6 ani in magistratur:
Trib. Ilfov,
pe
substitut la Brila, supleant la Constanta,
curor jude-sindic la Ploesti.- E
premiant
al conservatorului de
Demisionind din magistratur6, de 3 aril e
baroul din capital.
A
s scrie
de pe

Mai

a colaborat periodic la

www.dacoromanica.ro

Ade-

CALENDAR PE

339

Universul. A publicat de toate: poezii,

nuvele, piese de teatru, epigrame
numrul volumelor sale:
PoezH: Poezii, Foi de
Cartea Dragostei, edit. Alcalay. Epigrame, edit. Minerva.
Din

edit.
Sincere, edit.
edit.
Valuri, edit. Steinberg.
edit. Stein. Din Toate, edit.

Cele din
Minerva.

Proz:
edit,
Anecdote
Militare, edit. Steinberg.
in Tara piticilor, Traducere. edit.
Robinson Crusa,
Trad.
Socec. Din Largul
edit.
goriu, Constanta. Printre
edit. Stnciulescu,
de hotare, impresii de
latorie. Edit. Socec.
Teatru:
edit.
lui Dumiedit. Stein.
edit. Stein.
trache.
De demult, edit. Alcalay.

ua
dela

Pin cind
pornesc

chiar
smuls-o
steaua gata, biefii
vhd. Sint veseli,
cu dinsa luminatd,
pe strada,

tare pe trotoarele
Anunfind sosirea'n lume a divinului Isus,
ecoul lui se pierde inteo
departe,
sus.
de-adreptut

www.dacoromanica.ro

340

BIBLIOTE0A.

mindra stea, cine-o pri-

Steaua

'n cor;

de'ncredere,

Dar

chieme, pin'acuma nimeni nu se osteneste...

mai incolo merg
plimbe steaua

cind
Si-au
vise
Nu se poate
munca
zadar! Vocea
mai
'ncepe
vibreze,
d'un vint rece, care groaznic
iar.

luminoasd, mindra stea... - Dar

de-odata,

lumina
suftare i mai

cum steaua
speranta

copii le-a stins;

din ea rupe o
pe
proaspat nins.
stinsd-acuma, tristi o

In ea

D.

www.dacoromanica.ro

LONDRAt)
Un hotel De

mie, se

nu te

englezului - Prima impresie

Royal Hotel-ul, recomandat

peste drum de
La Londra
de-alungul e4irei de pe peron

omnibuse ale hotelurilor. Ar

greu
de citeva ori
pe zi aptesprezece omnibuse la seaptesprezece
diferite.
schimb, hotelurile mai
gar cite un
de sersemnate au la
viciu.
cunose
dau gearnantanul
primire,
urmez.
: 400 de
buimcit de
Din volumul

de
editat de
unui exemplar 2 lei, 50

www.dacoromanica.ro

342

nu

peste

aseensoare,
de
pentru doainne,

ba

mimai

domni, ba pentru fumtori, ba pentru

sala de

nefumtori, o

camera

de

in

sfirsit o ba-

Mai interesant
tot,
fir,
aparat telegrafic
ce
importante pe

un

nu sunt

hotel de primul rang. E de

- de eari

puit

Savoy, Cecil,
sute Londra Metropol.
Cross,
La uncle din ele se
sutele
personal .
ea
stai ele valorin un
Londra,
tot
einci - dar,
douzeci
ce

se

leu

n'ai! La De Kyser's unde

telefon in odae; tote

tras, am
sunt

un aparat. Pot
s'ascult opera;

Englitera - ba
Pentru 17

stau
vorbese

Parisul
am chef.
pe zi, am dreptul la
ei,

mese.

www.dacoromanica.ro

343

CALENDAR PE

nu se

in pensiune. Dar ce mese! Nu

popor pe
mai mult
decit cel englez.
ce
numai
la breakfast, eafeaua
lapte: oug,
miere,
doug-trei

lapte sau caiuri, toate

cafele

considerabi1

uine

12-3 operatia se repetg,

biftece,
compus ia

de

unt.
se
dejunul.

bine englezul
un the
o'elok tea,
de ceas
dad
gata
o
Plumb-bucldiq.
ca un
in
dinne-ul
reglementar, compus din
care oxtail-supe
- turnat
altfel pe
- nu
Asta
cafea.

se

la

n'o

supeze

petru

de

n'are gust. Legumele nu sunt

rite

tint

ci

fgcut-o e
pe care
cauza enormei consumatiuni
carne, mai

totdeauna englezul e la

congestionat.

www.dacoromanica.ro

344

EGA

Nu-i vorM, ajua la ridicarea

aperitivele hate aproape de
la
Din
anti-alcoolicA
de

in cap
lord

se face o
de

nu se prea vd. Ceeace e mai perinu bea

Whiskey, de preferint alcooluri amestecate, de pild Ginan
scumpe,
La masa, vinurile
de ordinar Porte, Pale-Ale, Stout.
s'au luat de legiuitor con-

se

tra
pedepsindu-se chiar eel gsit
acum,
fr ca
turmentat pe
am spus mai sus,
se fi ajuns la vr'un
rezultat. Prin ajutorul vointei al obieeiului,
nu se
a ajuns englezul s bea

nu se cunoaste; merge pe

se

drept neamtul". Numai de

nu-ti rspunde. I-e
s nu-1 intrebi ceva,
nu i se
se dea
de gol.
bea
poporul acesta din catotdeauna rece
umed.
o

socotind

www.dacoromanica.ro

nu

CALENDAR

pot da piept

345

1909

punga,

stomacul

englezilor, hotrsc
nu mai
consum nimic dimineata,
iau breakfastul
drept dejun ; aa,
de the
.five o'clock tea dela 5,
pot

la fel
ei.
Dar bag de seam
in
debutez
mea;

in
a
o

de-abia am intrat
descriu ce-am vzut,

vorbi de mas. Nu e vina

dichiseal,

toc-

mai la ora dejunului, deoarece am multe

de spus, ca
nu nit nimic, sunt
sistematizez

descrierea,

ordinea imprejurrilor.

aranjat, dind la o parte

tocmai ce-mi

chelnerul mai cu

insistent,
la gratar dup
care
Albionului se inebunese,
uneori
aquarium
buctica vie,

alegem noi pstrvii

d-lui Florantin dou rinduri,

ce

am prima impresie.
pe strad
nemerit
tocmai
E covirlitoare.
City, in
numai de
Londrei,
case de eomert,
biurouri
sosit,

www.dacoromanica.ro

346

Phot.

s-ta
Cu 40 de ani in

www.dacoromanica.ro

347

de zeci

micele

artere ale
dela
du! Blackfriar
la gara Charing Cross,
tot ce vd e non: Inmea
pe trotoarele largi
sardelele,

de reclame, dintre

nibusurile colorate,

cari es

ale
de-o

tie

mine, numite
spate;

la

tot,

tot,

- stpinind zgomotul
ce nu
Nu
poti face auzit
Pare
te

te
de
sub
Dante.

sau

lui

Mesta, dae
se
lui,

cveer,

s dormi; te
de

dreapta

la

pe trotoare

www.dacoromanica.ro

348

BIBLIOTECA

meni,

nemaipomenitg de vehi-

lui Huard,

totul

formidabil, svircolindu-se nervose

Sunt .locuri pe unde
cite un mitrei
de mii de
lion de pietoni
aceast miscare,

se

chiar

specialg,

e senin,

fumul fabricelor (dai de funingine ori de

cite ori
nasul) pe
respiri un aer
greu, ineccios, stricat
mare parte tie benzina automobilelor.
Oricit de

treci strada
el

loni de piele, ca

ai

e cu

policeman-ul, imcostum special, cu pantade umezeala

nu

farcari se
in Franta, sergentul de
mec. Ca
se
de o autoritate insemnatg.
Londra,
siguranta
e
unui corp
ompus din 16.850 oameni dintre care 1.056
pentru
din City. Lor te
adresezi pentru
inform
sigur e'o
de

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

349

servit numaidecit.
vohiici, nu
mult de vorb
tine;
rspund scurt la
trebare, spre
apoi gestul de
nechin, ca
dea drumul trsurilor
circule,
a le opri
imbulzeala a devenit prea
mare.

de care se

vestiti.
De
lamina, se
numele
trei mari tragici greci Eschyle. se
ea cu vitejie ;
o
'n yremea
ei se
Euripide.
numele a 3

www.dacoromanica.ro

Phot. Satmary.

din
www.dacoromanica.ro

MIHAIL
la 25

lie, 1876. Studiile

le-a

medicina; e absolvent
A urmat 2
filosofie,
licentiatal
al faculttei de litere

culttei de drept

(1900), toate la Universitatea

Iasi.
E laureat al Conser-

vatorului de
clasa de declama-

Inc de prin
publicat
primele
literare prin revistele
liceu

de

directiunea
D-lui
A
colaborat la Evenimentul literar,
sub

bi r i Literare,
drumarea,

reviste aprute in
A redactat,
in Iasi,

pe rind

ziarele: Propaganda,
Evenimentul.
Are 2
de versuri: Diafane Din cind
in cind. Precum 2 piese de teatru, Martira
Princesa
prelucrri dup Richepin

Rostand, reprezentate cu succes pe scena Teatrului

din
Actualmente, atins de o
grea afectiune de ochi, nu mai
advocatura

s'a retras din ziaristick de oarece, ne mai

nici s
nici s scrie, e nevoit s
dicteze;
cercetrile literare
losofice citind printr'un secretar.

www.dacoromanica.ro

352

Corbii

de corbi 5pre
dorurile

5e

Tr)

ear)
sporesc

cete

tot
3ari

doar
tot rnal

urrna unei

poartal.

prin
tri5ta

pe jurrAtate
M.

www.dacoromanica.ro

NU

CAROL SATMARY

Chervan.

www.dacoromanica.ro

PE 1909

traodafirii,

preludli de iublre
ooaptea-51

pe care-o
cad

de diaroaote
aurite fire

prio creogi

ce pe carri fac pete de

pare ooaptea ca
att de
e
de
aroma ce

crioi

pe

3efiril

adie
M. CODREANU

23

www.dacoromanica.ro

G. TUTOVEANU
E nAscut
solvent al

Birlad, la 15 Noemvrie, 1872.

de institutori din Bucuresti;

este acum institutor in orasul
de nastere.
A debutat
Revista
a lui Bogdan
Petriceicu-Hasdeu, colaborind apoi neintrerupt
la revistele: Convorbiri

Noua

Alese,

la tribuna

muri,

Evenimentul,

Tribuna. .

Literaturd
Frumos, Pagini

a ziarelor: Epoca,

Conservatorul,

Autor al volumului Albastru, revistele i-au

pe
de al doilea volum: Balade.
intemeietorul Bibliotecei publice din Birlad.

www.dacoromanica.ro

Secertorii
Pe

silhii

de

'ntreg se 'ndoae ca o mare;

prin

$i'n

la soave snopii.

in

[impede tresare,
stropii;

foi de

$i de pe
glasul

de

visare...

Dar ei n'aud,

umbrele coboard...
codri, luna
'n cale
de fecioard.

Spre
nici

de mac
vdd cum un
pe drum,
prinde noaptea 'n
G.

www.dacoromanica.ro

VASILE POP
20 Decernvrie 1876. A debutat
articole politice la Munca, apoi
umoristice la Viata. A colaborat la
Luceafarul,
alte reviste.
1904-905 a conclus Evenimentul din Iasi.
A publicat volumele : Ocna Vielii, Fleacuri,
eroice, De dragut celor
Ris
Cum iubeste o
Prin
graja dragostei
Cum s iubim. Aceste cinci din
volume
Editura Minerva".
S'a

www.dacoromanica.ro

TREI CRAI
E

cei doi soti

Un sfert de veac a
trecut de
dar ei
trgesc
singuri, cci de opt ani copila
a
ajunul
seara trigti

hit'un ajun de
a fugit
care o ceruse. Fata
ei
un
avere, sau
situatie perspectivg", luase o
plecase
el.

un

mult, dar,
o dea nu-

mai

Toate cercetgrile
ei fusese

des-

zadarnice,
nenorocise copila
pentru bani, pentru avere; ar vroit o
o
i, chiar
el ar
l'ar iubit nufost
din
mai pentru ea ea
fericit,
se

www.dacoromanica.ro

358

end. Dar toate

arate din

zadar!

Nici o veste.

ani, de
opt ani de

acum,

o moart;
pustie, opt
o zi de

pe

casa li se pare

ajun de Crciun
care stau vorbind de
pe vremea

de

Henuta"
era

asta,

prin cas cu steaua,"

eu veselia ei;
de stea; cum le
viata.
amintiri dureroase, dar
de
tacit,
toat jalea ce-i euprinde,
printi

lac tot ce pot

de mult.
servitor aduce la mas spune:
afar niste copii eu

S'a

Bkrinul

au fost

- Da,

asear.

aminte" -

se rugau
de frumos s-i las s
tacit,
nu te
trist, i-asi
de mult n'am mai auzit glasuri de

copii....
Domnul
servitorului :

intre?

mina peste frunte

www.dacoromanica.ro

,ziee

359

CALENDAR PE

..."

- Chiam,-i
plea* el

ce sluga

- Barim
auzim

ajunul

de
*

steaua";

Servitorul intr

Satmary.

Cu steaua.

dar, pe cit el e de Hnistit de obiceiu, pe

pare acum de agitat.
are friguri,
de vioiu se
El bag copiii
odaie. Cei trei Crai-de-la-

www.dacoromanica.ro

360

BIBLIOTECA

rsrit, finpreun
stea. Paiata,

se

de blan,

are o

este

cap, e mai

craii st retras
copiii pornesc
din cei trei Crai
ani,
altul ca de

de

urma

pe

ante, ea tace.
unul ca de

mai
Craiu este o fetita ca de
patru ani, cu privirea dulce,
de
par'c s'ar ruga,
ochii
sease.

cuiva.
drgute

Vocile

pentru

ascult

doi soti.
Doamna
de

cum
se
catre
cursul
qi-i zice cam peltic, dar cuo intonatie gingase:

- Da

matale nu anti
usor, dar se

Paiata
degetul

fetitei

face

cauta

urmeze,

se

Craiu

cintecul, cei mal

se

se duce la cucoana,
Doamna s'apleac5,
vede obrazul

srute copila, dar,

tresae. Cu

apropie fetita de

www.dacoromanica.ro

miscare

o priveste,

361

CALENDAR PE

apoi duce

la
de emotie:

sul

gla-

...?!

- A-a-a cui

-A

" - rspunde copila,

ei obrazul Doamnei.

la

sa, se
pila

a auzit intrebarea

de sotia

repede, s'apropie
uimit:

privete co-

- Ce
Copila
zice

pe obraz

- Da de

Lenuta

stii

mossule?

- Mititica!" zice Doamna

e!"

ce

Dar servitorul oprit

bun,

se

avea prul prea lung,

tot

ar
ar

Paiata ar
duce

sub

la ochi

pieptul ei salt,

suspine

se simte

de un flor nedes-

un gest tremurat el chiam pe

din

mai aproape,

prive4te,

www.dacoromanica.ro

362

BIBLIOTECA ROMNEASC

ia in brate

de

de o presimtire stranie,
Phot. Satmary.

acum

spre

aerl

ani.

ochii mari,
agitat al servitbrului,

gri

la

www.dacoromanica.ro

PE 1909

din

ruggtori. Un

ochii mari,

privirea asta!? Doamne! viseaz!? ... Ea vede cum

un plins
pieptul Paietei
o emotie
pinat
Doamna se
zguduitoare o
spre
de un
se
trece

Ochii

piept ca
s-i
qteptarea unei
drumul scaunului,
privirea
Ea
spre Paiat,
un pas: un
vine pe buze. Doamna
miinile
buzele tremurinde,
obrazul crispat,
ochii umezi
micat.
este, zice eu
sufletuld

Paiata tresare,
cade

spre

emotie, abia

genuchi.

mai are putere

I3oerul a dat
propie de grup

toare

acuma

prada unei

crede

spre Paiat,

www.dacoromanica.ro

364

BIBLIOTECA

srut chipul tinerei femei,

printre suspine:

masca;

- Draga ma-

Phot. Satmary.

mii

Si o ridia

la

pieptul

emotia ce
ar ride,
ar
de
fericire. Cu ochii
simte:

lacrimi,
s'apleac spre cele
femei

le

cuprinde
brate
plingind. ServitoPaparnde:
40 de ani.

rul de
se repede,
ochii, se

de
mina Paietei, apoi
cu hohote, ca un nebun, de
o parte

bucurie.
Copiii stau uimiti,

ce

des-

pre cele ce se petrec; dar fetita s'apropie

pe ea, o ripasi hotrti de stea, pune

www.dacoromanica.ro

3%

CALENDAR PE

dica, o
argintiu

spre grup
glasul ei
incepe
eroic ea un mare

viteaz

- Tlei

de la
Doamna se desparte de grup,
fetita
zicind printre lacrimi.
o
mamii, aa-i
la mine?

Io nu
Bine

- Dacg

zice fetita,

e: eti
la

Ei,
si

zice marele
d-o; apoi, confidential,

io; -

de

fac une-

ori confidente muritorilor de

- da stii,

io

nu

zooc!
Pop.

www.dacoromanica.ro

VIRGIL CARAI VAN

S'a
satul
jud. Flciu, 7
vruarie
ia bacalaureatul in vara anului
1900 la liceul din
toamna acean veni in Bucuresti se
la Universitate,
mind filosofia

dreptul. Aici in
seminarul de
psihologie al
D-lui profesor
-

C.

Motru, a preprima sa
lucrare
Ritmul

muncii in poele populare"

care s'a publicat

Noua Revidin

Julie 1901.

In anul 1903,

hjutat de itiva
prieteni, scoate
un ziar
tesc.

Cu

la revista
de supt directia D-lui profesor N. lorga.
Apoi la Floarea Darurilor la revista
fdrul din Ardeal.
primul volum de povesti snoave
intitulat La
in editura Minervei in 1907.
din Noemvrie 1905

A tnai publicat un volum

Biblioteca pentru toti"

Pove0

o traducere din Gogol,

www.dacoromanica.ro

367

noapte de Mai, in aceiasi bibliotec. De

rind a aprut in editura

Socec

volum de traducet
de pretatindeni. D-sa
mai are gata un volum de povesti snoave
titulat Doamna

URSUL, CNELE

PISICA

-- PO ESTE

sat, un

A fost

Veal vremea
nu mai

un

care
acela

ltra ca'n tinerete.

nu mai

barele cu pine

gospodria lui

Atunci omul

cinelui pe poart

drurnul,

piece

se duse

acolo se
de

supt un copac
foame.

Un urs trec pe
- Mi cine, pentru ce te-ai culcat aici ?

- Am

bun dela

iau

in pd urea asta.

ce

www.dacoromanica.ro

368

BIBLIOTECA

tate din partea

au nevoie de tine, nu
tuleze,

vreme
te
ce-ai

cum

dar

te

-- Mai

drumul
vrei

de dou

n'am

zile!

- Hai

dau eu

mine,

destul!
un cal.

Pe drum
I zice ursul

- Ia

a scurma pmintu

ghiarele

sale puternice.

- Ce-i, nene
- Ia vezi, ochii mei

Ursul scormonete
putere
Griveiu,

roi, au

mai

-eu de pe spinare ?
- S'a sburlit, nene ursule
-- Se e hai!

. vezi s'a sburlit

da coada mea se ridic

Ursul se opreqte din scurmat

www.dacoromanica.ro

se

A. C. SATMARY

Cu

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

repede la

de-i

calul

borheele

ursul il rupe

cade la
frate

ti-a

ajunge din

coasta,

aman, vin de

- Foarte

nene Gavrilut!
o duse tare bine, mult vreme; dar
tot veni vremea de se
hrana
caute
pe
urs.
aceia; atunci

- Ce,

tind

frate, ai mincat
oasele le-am ros,

rima pe

- Bine.
sat,

acum

de foamel

tu unde

femeile din

farina ?

- Cum nu
- Atunci, hai

Eu am

aproape de
fur copilul
am
mine
alergi
stpine-tei. Tu
smulgi copilul
apoi
duci
Ai
vezi ce bine vei
aceia
Ursul se
copilul din
copilul incepe
tipe, femeile dela
vd asta,
fuga
urs, dar se
a putut
copilul. Maicg-sa,
furiez binior,
intru
am

24

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

pHnge de se
femei nu mai pot de durere. Dar
sare
urs,
aduce

- nu se

celelalte

de

iea copilul pe care

ajunge

mama nu

ies

mai poate de bucurie:

- Niciodat nu voi deprta

de

acesta

mine!
Apoi ea zise

- Omule,
din cap; el ne-a

acesta ca pe
copilul din

ochii

tu spuneai

nu mai e

bun nici de zeama

pintecele msei nu-i fuse
de nici
mai
Doamne, zicea adesea,
d sntate ursului,
numai el m'a scpat
eu zile, de nu m'a
dracul de foame".
aceia eu ursul, de erau
Se
nici

de bine ca acum. Se

ca doi frati de cruce.

*

era petrecere la
chemase omul nite prieteni

beau de

nostru ;

acuma pe
ursul veni

prietenul.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

371

- Bine te-am
ei,

frate Griveiu;

mergi

Gavrila,

lui Dumnezeu, bine,

mi-a fi mai
tot
s-mi

fie. Dar cu ce vrei

te

intram
n'au

c'ai intrat.

Hai
draci

cash;

bage de

de grab supt pat!

prieteuul
amndoi. Cnele
apoi cu altul
unul
departe.
oaspetii
cnte; ursului
veni
i el o

dai drumul
nu te'npinga dracul
glasului, c'apoi vai de
nostru!
de
era
Dar
nu
socoteal de sfatul
nelui.

apoi

au
urs

totii pe dnsul,
mai mult mort
viu.
*

La casa
aceasta nu mai

bietul

se

www.dacoromanica.ro

372

BIBLIOTECA ROMINEASCI

o multitne de
rsturna farfuriile de pe
laptele din oale. Atunci, omul nostru o

drum, iar

o lua

spre

pisica aproape se tine

picioare
foaine, fura din casa
carne
pine ca
le
bietei
de
pgrsite. Dar nevasta

trebupara

pe
mustrindu-1
faptele sale. La vreo trei
zile
chelfgneala ce primise,

ce mai face prietena lui,

aproape.

- N'am gustat nimic,

aduci tu

ai

ea, de cind
!

- Hai eu mine! zise

se apropie de o herghelie

de cai

scurme

bole.

ochii

spune-mi,
?

- Nu, nu

rovi,

- Zi, proasto,

- Bine,

rqi!

rovi!

www.dacoromanica.ro

rovii

373

CALENDAR PE

- Nici
-- Ei bine s'a sburlit!
d'a coada mea s'a
s'a sburlit

meu de

pe spinare ?

n'are!

dobitoaco,

dicat

s'a sburlit!

sus ?

- Ce tot

Griveiu, nu

s'a ridicat!

- Tare

proast, spune

s'a ridicat ,

s'a ridicat!
Atunci
se
asupra unni cal;
trage o pereche de copite,
dar
trimete pe ceia lume
ai zice.
Ei,
eu, zise pisica,
are
coada
ochii rovi, prul
eu bine, frate
de-acuma
muri

en!"
trad. de Virgil Caraivan.

www.dacoromanica.ro

IN ZIUA DE
Aproape de 'nserat, notarul Pitulice,
din.
un proces-verbal",
sala primgriei,
de brigadierul
s caute
de jandarmi.
ochii pe cineva, doi strjeri
dintr'un ungher.
tile
ce

Unul zise scuturindu-si

-E la arest, domnule notar; -

se

de pe
pezi spre
une
Notarul
buzuporunci
narele pantalonilor
mi-1 aduceti
ceva la urechea
de
jandarmi.
apoi, strkjerul
veni
un
slab, aproape
o zeghe ferfentit
de pe umeri
la

www.dacoromanica.ro

PE

37&

genunchi. Doi ochi stinsi ii licreau abia subt

streasina marginei
a plriei. Cind
duse
cancelaria primriei, se descoperl
nemiscat
notarului
uittura
mai
gol. Acesta se
capul

nu-1 vede; apoi,

de pe niste

privi

sfirsit

- Ei ...
pleci la

...

e de

...

la

pe cuvintul

trebue

ceva:

- Am trei copii, dom'le notar,

nevast...
e pcat
-Crciunu'!...
Dar notarul
numaidecit vorba:

- Ce

tu nu vezi? ...
tr'o

prinse a citi

de pe mas:

- Mandat de incarcerare No.... Noi, Carol I rege

Romniei
Ei!
mai departe ...:
urmrirea,

aducerea la acest penitentiar" a

individului Radu
pe
lovind-o tare

cu

palma.

Nu esti tu Radu

www.dacoromanica.ro

s'a is

fat spre

e ordin;
privi din
de jandarmi.
prinse
jos,
ochii

in

in

un suspin
Phot.

-E

In
Dhnbovieloara.
Cu 40 de ani In

dom'le notar.

Crcinnului
dan ceva pentru

www.dacoromanica.ro

barem zilele
asta.

CALENDAR PE

Notarul
ranului

Cuvintele din

- greu de

se
.

ale

in sine:
o vreme,

- Greu, zise
dar

377

de seam" ; - si-1 privi

drept
pe subt sprincene.
ce voia
se
.

Omul
spre

- Chiar acum
Cind

zise el
cleampa usei.
notarul
petrecu

puse

spuse unui strjer s-1

. . . Pe ulide
inzgpedite ale 'satului, subt
al
luminile face-

pe rind la ferestre pri-

peau

virile rurnene
sguduia

detungtur de
ca 'n ajunul marilor
linistea de ghiat a amurgului.
un timp,
intoarse.
vesele.

cancelaria
se
dinaintea
notarului, scotind din sin o
la un
capt al creia
Incet ceva.
o

pe ginduri, apoi, ca incurcat

nehotrire, puse pe

cu

o hirtie de dougzeci. Notarul o

www.dacoromanica.ro

de-

378

BIBLIOTECA

gete, dar o

de

pe

pe

- Bine, zise el; du-te

Craiova

s te

spre
zut
du-te

de jandarmi ; dar
nu cumva
e orden"
Ei

Noi, Carol

de

acuma

Tranul ca desmeticit dintr'un vis, se

se
din pripalma peste gene;

pezi

porn

privirile
minte
veni
care arunease
urma

plecat,
mers,

sudalina
narea

se

ce are

femeia lui

jos.

cearta dela
de jandarmi
condamapoi acas; la

va vedea

de
pe care o pstrapretul a multe nevoi, pentru

tori,

titoare, de
si-1

mai mult

www.dacoromanica.ro

din ce in ce,
ziva de

379

CALENDAR PE 1909

astepta

pe el

neajunsuri

ntristare,

pe ai lui.
de-abigeroas
senin,
dinaintea ogrzei, apoi
opri
se

nelea peste
innuntru.

pe ivr, incurcat. Femeia

auzi pasii
din odaie
veni de-i deschise. Un copil murdar, sri
din odita de-alturi,
apuc de
ochi
zeghei privindu-1
un
un
eapul

usor; dar
colt,
aproape de foc, rostogolindu-si

palme, cu coatele pe genunchi,

ginditor. Femeia
privea din
apoi,
o vreme,
de pe
cum ar fi voit
mai
mult cele cite
ei
clipele
acelea, zise
cu glasul sugrumat de un
oftat:
Las
vede Duinnezeu toate
bani pentru c-ti face un bine;mai arunc
jratecul
vatr.

www.dacoromanica.ro

380

BIBLIOTECA

A doua zi, dup mintuirea slujbei la

seric, notarul, dup celi trimise femeia
copiii
se

Phot. Satmary.

de ograda lui lustrig de

citeva ori de la

poart dar nu-i

rspunse nimeni.
dealungul ulitei,
apoi jos,

veni la

poarta lui Iureq.

de multe

ori tare, dar iar

nu-i rspunse
meni.

ochii
gol,

ne-

Cu 40

linite
va

latre din ograd, dar nu-i auzi

cind

din

susul

www.dacoromanica.ro

tocmai

381

PE

cum
voe se indrept,
data aceasta
gindindu-se la cuvintele bagale, spre
preot, spuse
la sfirsitul

slujbei: vai, celor

suftetul
prin impilarea aproapelui" - la un
pe femeea lui
speriat; o

de

privi

dintr'o

ceva de-ale

ograd
ca

in fata

s'ar

dela care se astepta

dojeneasc,
indure privirile de
intristare ce i le arunca femeia,
alt parte ocolind-o repede apuc
capul
ne mai

Acas, cind ajunse

pe cealalt

trinti,

cuiva un

patului,
dela

de-a-

prime a se &di. Candin ungherul ei, luinina

linistit de-alungul peretelui,

liniste dulce,
cald, umplea odita
Toti ai lui
adormit ...
nelmurite,
Un sbucium de
mintea notarului, chinuindu-i-o.
a

aut dup o vreme

intr'adevr

put

dea

dac se

temei la
dar nu
mai nimic din cele cite

www.dacoromanica.ro

BIBMOTECA ROMANEASC

cutreerau prin minte. Mai

desprinse

auz ca

de un

de pe alte
preot dela

ce-si

i-se

haos, rostite par'c

cuvintele

slujbei: vai, celor

diavolului prin ...;

apoi pe femeia lui

amestecul acela
de ur intristare in priviri;
pe Radu
; se
punea pe
hirtia de dou-zeci,
o fric
o
plin de
niste prinser a-i
pe

pe -

Sgomo-

vorbele nevestei

de-alturi

ale
acum

din odaia
urechi
vuet

. Se
intr'un
ploapele pe jumtate; privi
uittura speriat la lumina candelei

tunete,
cot,

de pe peretele din

ca desteptat dintr'un

prinse a se freca la ochi,

apoi se ls din non pe
atunci,
nevast-sa veni s-1 cheme la
Vroi
s-1 trag de minec, s-1 trezeasc, dar
larul care o auzise,
pentru ce
zise
glasul schimbat,
venise
Capul intre perini:

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

- Eu nu
du-te;

.. nu
...
mai mult capul

383

Gindurile
apoi din nou a i se
furtunoase
din
creer,
odaia de-alturi
veneau
auz
gintii ale copiilor, amestecate cu sunetele farfuriilor, cutitelor
paharelor;

nas mirosul ptrunztor

cald de bucate
de rachiu fiert,
voie
veni
casa lui
in care fusese
ori,
i'n. care, subt un imbold ciudat,
trei copii cu hainele sdrentuite o
care par'c-1 privea, de
pe-o
ochi de
; apoi
pe brbatul acesteia - pe Radu Iure;
o
nelinite, alctuit
adincul fiintei sale
a crei pricin simtea
dinteo
un fel de ruine
mrturiseasc chiar
o
cum nu simtise
atunci,
pentru cele cinci fiinte despre care
bine

ziva zi de srbtoare a crciunului, nu le aducea nici o bucurie, o

coprinse tot mai
mult sufletul

ridic trudit capul de

www.dacoromanica.ro

384

BIBLIOTECA

dup un soma neprielnic,

perini,
prinse a asculta
in juru-i, sculindu-se
cot. Urechile
eel
mai mie sgomot din
Ii cdea
urechi cu
suprtoare. durea
Se ls
pe perini, dar se
din

--

stinge candela

asta; nu vezi cum

mucul
Femeia
privi mirat, dar nu

s-i
Candela ardea bine . .. 0 stinse,

in odaia cealalt, notarul o

dar,
din

- Tu .. . -

fetei i se

de o durere mare -; tu

pe

nevasta lui
Femeia
Dar

din cap

da".

n'a fost ..., nu ti-a spus

nimic? .. .
Nu.

Notarul
rspunsul
vestei sale;
trec apoi mina pe frunte
apsat:

coace ;

cheme pe Radu
pe

femea

din odae,

www.dacoromanica.ro

385

CALENDAR PE 1909

se

miidin nou
pat
sus. Prea mai
subt cap
fata
stit. Chipul i se
Phot. Satmary.
mai inseninase

s se vad
lumina unei hotputerniee,
de
sale.

Cind veni lueu degetele peste frunte,

de-asupra
zise eu
blind:

dule .
ghiti odat
avut eu ospta astzi?

Cu 40 de ani

voi

plria

privirile indurerate

min;

jos,

du-si dup un timp eu dosul

stropi de pe gene.
17681

25

www.dacoromanica.ro

386

BIBLIOTECA

Notarul
teanului,

rspunsu1 s-

deodat pe nevast-sa:
dai lui Radu

Smarand,

din toate de-ale

Femea se pregti

dai

dar

strig din

dai

sticl de

par'c cu &care vorb ce rostea,

o uurare din ce in ce crescind i se vdea
chiu

in
citindu-i-se mai ales in
privirile ochilor
pe
mai dai
ceva haine pentru copii,

mai

-e srac bietul

a! ... dac ai

tu

ce sdrentuiti
copiii ; - i-1
uittur de mili.
Tranul buimcit, voi
spuni un
de multumire, dar arunc notarului doar o
mut,
de
odaia de-alturi. Notarul
rechemi:
- Mai
nu pleca; - prinse a
degein buzunarul surtucului
Atinse
ea
tile o
imbetit, dar
nehotitire. Dup o
mini,
zise

tiranului:

- Vino mai aproape;

www.dacoromanica.ro

387

CALENDAR PE

uite,

s'o

banii

."

Steanul o
se nit
la notar,
o strinse in
nu i-o
s'ar teinut

ca
cum
cineva.

de

banii,

la

dat
- notarul rgsuflndti-am
greu : ti i-am
-en fata din cedinindincepat,mai
luininoasg:

zise

se

ridic

- Ti i-am
Merse apoi
se'ntoarse, se

erau copiii
mult de tot,

iar

la

in care

in

mult -

srut pe

din brate, o
i-se
de pe ploape,
pe obrazul unuia dintre ei . Simtea
cum de mult nu

elipele acele o

ea

simtise

zise

glasul blajin :
punem
Smarandg;
in odaia cealaltk unde aprinse

candela.

putin timp se intoarse,

copiii,
la

pe frunte,
spuse nevestei :

www.dacoromanica.ro

iar

se a-

BIBLIOTECA

n'am fost

de vesel de

Poate pentru
apoi repede,

...

- Or,
dat

atintite
unui

i-am dat

banii?
citeva

i i-am
privi-

de
A.

Rio-de-Janeiro
lui lanuarie.
Rio-de-Janeiro, capitala Braziliei, Golful in fundul
e ridicat, primi numele de Rio, sau

dela navigatorul Martin Alfonso de Souza,

crezuse la Inceput albia unui fluviu mare ;
numele de
pentru
descoperi in
zi a anului 1531.
A

la calndele greceti.

Suetone, expresia aceasta s'ar datori

August, care zicea, vorbind

vor plati la calendele grece.Fti,
nici odat;
termenul
calende care
arate prima zi
se intrebuinta la Romani ca
a lunilor (de unde vine
numele de calendar)
platnicii

nu era la greci.

www.dacoromanica.ro

MUZEUL ZOOLOGIC DIN BUOURE$TI

/---Creat
din anl 1836 de
Domnitorul A. D. G-hica,
unire
fratele
este una din
mai vechi institutiuni culturale din
Cele

colectiuni

mai eu seam din

mamifere
iate, peti, amfibii, reptile etc., i-au fost
ruite de
Muzeul din Turin.
localul dela Sf.
Instalat mai
a fost apoi,
1860-61, mutat in
dreapt a Universittei,
a
mai
timp, ins
a face vre-un progres
marcabil

de
mri colectiunile. Abia
anul 1894, simtindu-se nevoia de a se da o
o
Muzeului, s'a
mai spatioas
s'a numit un personal comlucreze la dezvoltarea lui,
petent, care

www.dacoromanica.ro

kOMNEASCi

anul 1905
decis contruirea

ca

www.dacoromanica.ro

local spe-

centele cele

CALENDAR PE 1909

frecuentate ale

Victoriei, la inceputul
Muzeul zoologic, astfel

anume piata
Kiseleff.

este organizat
Phot. Satznary.

este

Muzeu sisternatic ce-1 avem,

din

Scopul acestui
muzeu, pe
cultivarea
in general
rspindirea
popor,
elevi, este
totdeodat,

locul de a studia
deam5nuntul

in vederea
foloaselor econo-

Ursar.
Cu 40 de ani

mice ce se
trage prin desvoltarea bogtiilor ei naturale.
Muzeul
colectiuni foarte
din fauna
din fauna Mrii
de o mare valoare
multe exemunice

originale.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ROMINEASCI

exemplarele mai importante

acest Muzeu trebuiesc deosebite.

de

(Gorilla gina).

www.dacoromanica.ro

din,

393

CALENDAR PE

este cel mai mare exemplar

acum,

a fost

se cunoate

in anul 1906

Camerum de
Dominik, din
armata germana.
care a costae
aproape 20.000 franci, a fost
de
dr. Naumann, din Dresda.
tre
Un

de Mare (Macrochinus elephan-

tinus) prins
1902
apropierea Insulelor
Falkland. Este
mai mare exemplar ce s'a
pastrat intiun Muzeu
mult

parele dela Muzeele, din iena, Londra

din America.
Un embrion de Orang-Utang
Bornes.
colectiune de Anti lope,
in Sudul
Africei de Expeditionistul dr.
De un deosebit interes
nile de peti
din
privinta aranjarnentului, Muzeul se deosemare parte din Muzeele
de cea
Cambridge

aici animalele slut grupate la

ropene
e.
un
formindu-se grupe biologice,
se
vedea
mediul
care animalul
sint d
felul
de
etc.
grupele de
de lupi

o
de Foce, o
un cerb, etc.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

mici

sebit interes

de asernenea de un deode Antropologie,

Paleontologie, Embriolo-

gie, etc.
Muzeul a fost inangurat
Iunie 1908 de
M. S. Regele are azi
foarte mare
la
de vizitatori, urcndn-se, pe Duminic,
9000 persoane.
Muzeul este
publieului Joia,
minica
toate srbtorile, iar laboratola dispozitia
sale
peadiferite cercetri

www.dacoromanica.ro

FRANOIS COPPE

la

tul in

Parnasse

12

1842, Cop-

poeme publicate

privirile asupra sa. tntitia.

www.dacoromanica.ro

396

BIBLIOTECA ROMNEASCi

la Lemerre, edi-

-culegere de poezii,

mai tirziu al tuturor operilor lui,

Le Religuaire"

torul

printre poetii vremei,

ren,
-tul celor

creste

poetul popular, poe-

sufletul lui simtitor se

spre a

Pomes
-modernes", (1869) apare cunoseuta
,,La
des forgerons" (Greva flerarilor),
-care se
pe toate
care a avut
toate literaturile,
mai

'n a

toate
1869,

sant"

un an
artist
bratul la

actLe Pas-

la Thtre
tot ce era seriitor
Franta ia parte
eu
se

clipe de

potriva Prusiei,
scriitorilor
lese pe

sau de
Copla
cunoscuta lui scriere Lettre
-d'un mobile Breton.
Dintre numeroasele lui opere,
Les Humbles (1872); Pour la Courone,
(1895); La Bonne
(Pentru

france (1898)
care se resimte o
religioasg
spiritul scriitorului; apoi mai
Contes en prose; Le coupable; Contes
No. 13 al Bibliotecii

www.dacoromanica.ro

eneiclope-

397

CALENDAR PE 1909

pour les jours de

demiei franceze
de o

Lovit de

Ales inembru al Acadin 1884, Coppe

universal.
o
grea,

duce cei din

ani ai
turi de o
devotat.

Tetras,

23 Mai st. n., anul acesta,

de

locasul
durere, Coppe se duce
o lume viitoare, e
va fi
telor blnde

Care-i litera

Liter R fu
chiar
Anul
E

latra,

scurt al

1582, In timpul crui se

redu-

cerea celor unsprezece zile pe care o cerea

calendarului
rinduit de ?apa Grigore al XIII.

www.dacoromanica.ro

VICTORIEN SARDOU
(1831-1908)

la 5 Sept. 1831.
le-a
Henri IV din Paris, la
la medicin.
ce
a urniat un an jumtate clinica doctorului
Lenoir la spitalul Necker, se desgust
cepe
se ocupe
literatura.
S'a

la
cArora se

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

Foarte srac, Sardou,

lectii partieulare

artistie prin reviste.

In 1852 serie un articol asupra lui Corot
Biographie Gn(L'Europe Artiste)
rale" articole asupra Reformei a Renaterei.
pentru Teatru.
Tot atunci
articole de

din
Ocupatia lui de cpetenie era
dela specnou piesele vzute sau
tacol, la jumtate, pentru
priceperea lui.
piesa
Inceputurile au fost grele. Regina

tragedie cu
Rachel

vrea

suedez este prima lucrare.

joace. Mai

nard
La Taverne des
Fleur de Liane, Paris a l'envers, Nos Intimes, (prima schitare)
Les Premires
armes de
La Taverne a fost reprezentat la
1854. Studentii impotriva
era
piesa, au contribuit la neisbinda ei. Bernard
e primit la
don de unul din directori, dar se impotrivete
La Ambigu, directorul moare

ce primise: Fleur de Liane, Le Bossu,

are soarta celorl'alte. Teatrul Gimnaze
inapoiaz Paris a l'envers"
face
artistei Djazet care vrea
joace
Candide; censura o
piesa este
locuit
Les Premires armes de
primul succes.
Atunci, pentru el,
o viat

www.dacoromanica.ro

400

BIBLIOTECA

altul;
scriitor,
patru
urcase
coborise
nici o
teatrelor
Paris;
piese jucate
vede acuma, deodatii,
la patru diferite teatre: aceste piese
Les Genes nerveux, L'Ecureuil, Monsieur
Garat, Les Pattes de Mouche.
moare, Sardou d in
an
o pies nou,
care
a sufletului omenesc de o parte
minunata
a scenei a
i se
cesele vin

care timp

drept cuvnt, numele de

pieselor este foarte mare.
Cele mai principale din ele
Les Pattes de mouche, Nos Intimes, Nos
dea,

Bons villageois, Dora, Odeta, Divorons, Mai-

son Neuve, Rabagas, Fedora, Teodora, Madame Sans

Daniei Rochat, Patrie, La
Haine, Tosca, Thermidor, Gismonda, Les
Ganaches, Robespierre. Ultimele piese au fost
La Sorcire" L'affaire des Poisoans."
Neobositul scriitor moare,
26 Octonivre
1908
ce
planul unei piese

Mirabeau"
ce fgduise unui
din Londra, o lucrare
Sardou mai are un roman: La Perle

trei
Mes Plagiats
erre (1895).

Discours
(1882) La

l'Academie

(1878)

Maison de Robespi-

www.dacoromanica.ro

EDMONDO DE AMOS

anului acestuia, s'a

popular scriitor
mai senin, mai duios

www.dacoromanica.ro

402

BIBMOTECA

al Italiei, Edmondo de Amicis. S'a nscut

1846 la Oneglia.
a urmat
din Modena, de unde
sublocotenent
1865.
1866
parte in lupta dela Custozza,

acelasi an

Italia

versuri, sub titlul de

Polonia" ;

Italia militard,",

1867,

cgrei conducgtor era

Bozzetti militari"
militare), adevrate
mrggritare de artg, care-i
decit simpatia Intregului public italian care
o puternicg
asupra sistemului disciplinar din armat,
mai
omenos
mai rational.
A,
foarte mult avem de pe urina
lui o
de cltrii: Ri-

cordi di Roma' Ricordi

cordi di Londra",

Parigi", Ri-

Olanda", Constantinopoli", Sull'Oceano",

care
turnat toate itnpresiile sale,
forxn simpl
presgrind totul

minunate descriptii
servatiuni pline de
de duiosie
pra vietii
asupra oamenilor. Alte lucrri
ale sale sunt : Gli amici, o carte
de scep-

ticism; Ritratti letterari (portrete literare);

Capo

Ano (sfirsit de an); Ricordi d'in-

fanzia e di scuola (amintiri din copilrie

din

Ai

Fra Scuola e

schite

(cuvintri

nuvele din viata

www.dacoromanica.ro

copii);

a copiilor;

403

CALENDAR PE

lumea iubirii),
.,Nel regno dell'Amore"
nuvele de o sirnplitate uimitoare, de o

de un dramatism sguduitor.

cime
Ceeace

originalitatea,
totul
al lui Edmondo

meritul

de Amicis, e marea lui dragoste,

care a
ptruns
a cercetat,
cele mai
sufletul copiilor.
nice ascunzisuri, viata
lui
mare
dintre nuvelele
luate din lumea copiilor, pe care i-a iubit
mult si al cror
ni l'a
eu o
mestrie rar.
Din punctul acesta
vedere,
de
Amicis a
un mare educator al
sale,
un apostol
al virtutii, al blindetii,

al iubirH curate, al

al
si mai alese simtiminte ornesau
e o str-

celor mai
nesti.

a virtutii,

a avut eel mai

mare succes
Italia,
Sposi" (Logodnicii) de Manzoni

Prornessi

Ri-

cordi" (Amintiri) de Massimo d'Azeglio.

de

ratie
printe

numele
e cartea care i-a
care se va
mereu, din genegeneratie, pentruc e cel mai bun

am zice, chiar

al copiilor, nu gresim
al oamenilor mai

Ea ar trebui s se
crei familii
vor

pentruc dintrinsa
apere

iubeasa

www.dacoromanica.ro

404

BIBLIOTECA ROMNEA SC

Patria,
pe semenii
ajute
in
toate virtutile acelea
pe cei
frurnusetea sucare alcatuesc intregimea
a unui
In 1905, dat la
o carte deosebit

de importanta: L'idionza gentile" (Limba

in care De

deni s'o

limba

tineretul de pretutincarte

s'o

a avut deasemenea un mare succes in Italia.

un minunat povatuitor
tainele
unei limbi. Dintrinsa,

noi

frag-

ment, din care se va vedea cu

entuziasm

cu

De Ainicis limba

trii sale.
DIN LITERATURA ITALIANA
EDMONDO DE AMICIS

LIMBA
un copil,

Nu-i asa,
tu
limba
tale? Fireste, c-o iubeti.
iubiin
totii.
Dragostea pentru
noastra e
de
acela de uimlre
de recu1) Fragment din

Gentile.

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

trebue

405

de strrtbunii

nostri, pentru nesfirsita

ciune

de frumusete, pe care ei au dat-o

ornenesc, prin mijlocirea limbii,

cinstea numelui
care alcgtueste faima

nostru in cuprinsul larg al

la
ei au
de strgmosi, milioane de lucrgtori
cunoscui, de
singe cu noi, cari au imbogtit-o zi cu zi, ne-au incredintat-o
ca pe cea mai
mostenire,
care ei au
turnat
&dire; soarta
copile, a fost soarta
viata ei
noastrg, frumusetea
iubim,

strMucirea

din cele mai

nostru,
noastrg,

a ei izvorkte
ale sufletului

cu simtirea
nu. e numai haina

cu

care
e
cugetgrile noastre,
ea e
cugetului nostru.
iubim,
de
al sufletului nostru, e
a mintii a simtirii noastre,
credincioas a ceeace avem noi mai
deosebit
nationalg, icoana
a neamului nnstru.
ai vie
mai

www.dacoromanica.ro

406

ea e leggtura cea mai punoastre de neam, e

iubim,
a

a dginuirii noastre, e solia care ne

vine din
viitor.

spre

care ne

sete, pentru

Intr'insa. E

frumuiubim, copile, pentru

putere se
de

cuvintele

de

expresiile

e in stare

ei,

forme

redea nuante nespus

cele mai noui
E
un
roditor,
mai
de o
Toate florile
cari rsar din el, sunt
de frggezime, de
de
De aceea, copile,
limba
si de
e ludat
Noi o iubim mai mult
neamurile
pentru frumusetea aceea
care numai
ni se desvleste,

pe care numai noi o putem

au pentru noi un
Cuvintele ei,
deosebit, o armonie
de
de

care ne trezeste
vzute cine

www.dacoromanica.ro

nebnuit
amintiri
de

407

CALENDAR PE 1909

cari au

ne trezete icoane,
simtiri din poeti nernuritori, cari
s'an

curgerea yeacurilor s'au fcut

nostru; ea
pentru noi
durerii, a bucuriei
a iubirii de patrie, plink de puteri ascunse
muzica sirntirii,

misterioase, cari

de

ascunziuri ale
copile,
de aceea ne
noastre.
noi limba noastr, pentruc ea e glasul
cugetului nostru.
cele

ne cunoa0em limba

putea noi, copile, ne iubim

Dar
mai
s'o
limba, dac
Cum va putea
s
ceva
ce nu
iubeasc un
pe care
nu-1 poate
Mai e nevoe oare
aici,
noi trebue
ne
limba,
nu numai din iubire, ci pentru trebuintele
vietei noastre?

oricare parte a
tu,

noastre te

vei lua condeiul

trebul

fi

vei
i

rile tale, in limb

nici

www.dacoromanica.ro

dia-

408

BIBLIOTECA

De mii

mii de ori, scriind

nevoia
miti simtirea
pAsurile tale,
convingi,
tuia,
te aperi
te
vei

putea s

vorbind,

dorintele
vointa
te rogi, s

toate astea cu

cum vei
dac

nu-0 vei cunoate limba ta, chip

un fel de
Vei
totdeauna o greutate
ruine, ori
cite ori nu vei putea s te faci

ori de cite ori nu vei putea

cum

spui,

ceeace ai
Ti se va
ai
o
care
nu poti scoate din ea

prea atunci
nu te
un sunet, dup dorinta inimii,
vei
o mare parte din
tale cele mai
adinci
mai gingae, din gindurile
din
tale cele
bune
mai curate,
rmin necunoscute pentru altii, din pricina
exprimri searbede,
lipde putere
de vioiciune. Ai auzit spumulti oameni nu izbutesc
nindu-se:
viat,
un drum
ei bine.
din lipsa puterii de a se face
asta e adevrat nu numai pentru aceia,
de o
ci
pentru
sunt

www.dacoromanica.ro

409

CALENDAR PE 1909

acei foarte
dialectul

sunt

vorbesc bine
nesiguri,

plini de neincredere, ori de cite ori se

limba obsteasc.
De cite ori viata uoastr, o pierdere grea
nu
un
sau o mare
sau de un simtimint al nostru, exprirnat
cearc

chip nefericit, sau dimpotriv,

care strbate

tisat

sufletul
celui

la
merge drept la mintea
care ne-am indreptat. Cite cunostinti
cite idei nu
in mintile

ascunse, pentru totdeauna,

ca o
ingropat
nici un pret, numai
numai din prinu e
limp
cina
unei limbi,
care
le
lui. Se zice
omul pretueste prin ceeace
pretueste
prin felul

mare

Acum, mai mult ca

a limbii e de o trebuint
nemrginit, pentruc legturile
un
dintre oameni sunt mai strinse,
ne
in care avem nevoe
indurile noastre, mai multe
mai dese.

www.dacoromanica.ro

410

BIBLIOTECA ROMINEASCI

Limba, copile, nu e
mintii noastre,
de

avutul
a

timp o arm
de toate zilele, e
nostru, e cleia inimilor

de munc

de fericire.

Mai trebue
ne
din datoria de
Limbile se
curgerea vremilor,
se prefac
cum se
lucru.
Ele
sunete
expresiuni noui,
tocmai
cum arborii se
fiean cu frunze
proaspete.
vinte se pierd, altele
virtutea creia limbile
o lege
prefac
fiinta
Dar vezi,
testura
prefacere finu trebue
credem
de

a unei limbi e

tot

conruperea ei, care

rarea de cuvinte de fraze
care u
care nu sunt de
firea ei
se potrivesc
una

un
Ei bine, datoria
ferim limba de asemenea stileiri. E o
mare pentru un
care-si iubeste
chip barbar,

www.dacoromanica.ro

411

CALENDAR PE 1909

care
notri de
forme minunat de frumoase
de curate. E o nesocotint mare
te
iubeti
pe
vreme
slulimba.

le-au

Pentru
datori
cinstim
aceea

pentru care
bo-

cu

de lucrri de
care
ne-a rmas dela printii
suntem datori
cinstim

motenirea limbii,

pe care ei ne-au incredintat-o riou ca pe un

talisman de glorie, pe care, la
nostru,
copiilor
neatins
trebue s'o
neptat de nirnic.
de
urmare, mindria nadatoria noastr cetteneasc,
buintele noastre ale
parte, precum
folosul tutulora, cere
ne
ori care ar fi local
societate, ori care
ar fi indeletnicirile noastre,
ori care
parte a
ne vom
va trebul
trim; trebue s'o
pentru
ar
limb, simtire
viat,
toate nu
unul
lucru.
Traducere din

de

D. Tomescu.

www.dacoromanica.ro

al

de

Despre Arsenalul Armatei, publicul, n'a

ce este i ce ar putea fi,
ocazia lichatiei la care fusese
anul
putut

amintire 1907.
concesionrei Arsenalului se'ncuibase
timp mintea unora dintre acei, ce
due eroare opinia
spre a trage ei un
profit. Primele tratative
incep
luna
lui Octomvrie 1907.
inginerul Gustav
o
care nu
nici de unde
venise, nici unde s'a dus, se
Director de
Lt. Colonel Toma Ghenea,
de

ordin de a i se rspunde la un chestionar

ticluit.
Director, gsind chestiunile putin
cam indiscrete, mai ales din partea
strein
nu
a rspunde
dup ce s'a convins

ordinul vnise de sus, pentru a i

rspuns la intrebri.
Ordinul

executat

D-1 Gustav

www.dacoromanica.ro

da

CALENDAS

413

1909

rspunsurile s'a rentors in patria

cred.

luna

Decemvrie

an,
poftitori la
ce se
deschisese pe seama stabilimentului fondat DomCuza

ni

ridicat cu

prezentat la
Arsenal, tot cu or-

li se

din de
toate

ce

cere.

Erau doi
neri dela fabrica
Krupp,
de
reprezentantul
a acestei
Casse, D-1 Baron
von Schenck.
Ei au vizitat
Orient

Dorobant:
Cu 40 de ani

pe

biuroul technic se

o mare
ahe
riatie de rapoarte, statistice, planuri
descrieri, ce s'an remis representantului Casei
Krupp.

www.dacoromanica.ro

414

oar de

s'a vorbit pentru

Concesionarea Arsenalului sub

ar avea

Concesionarea acestui

avantaje materiale pentru

personaje au
Aceste
toate docuinentele
s'au reintors la Essen.
tratativele ce
urmat pentru concesionare, nu se
nimic. Acme operatiuni,
ca
acele.
burs, nu se cunose
de
anumite persoane, cari ascund operatiunile
indiscrete

de

cari

ratiunea

sprijini

pentru

de stat.
Ajunsese

Arsenalul va

Pentru ce? -

de notorietate
concesionat.

Arsenalul

Arsenalul este o
pentru bugetul statului; pentrua
corespune
ale
scump; pentru

nu

nostru nou.

Fie de frica judeatei

publice, fie din

protestelor puternice ale
acei cari
au
concesionarea
oprit
institutie pentru desvoltarea
muncise o
de oameni, a
scpat de concesionare.
concesionarea, rezultatul ar
s'ar
fost un jug strein mai mult la altele
suportm,
drept cuvint destul de usor, cci
cari
din
au totdeauna

www.dacoromanica.ro

415

CALENDAR PE 1909

le face mai suportabile ;

uor, e un
pe care

povara

a face un
nu-1

Concesionarea, ar

un Cuiu a

fost

lui Pepelea".
un

o avere

dela

insemnat pentru care el n'a pus nici un pic

de
adese ori se
aprecieze;

nu

de munca ce acea avere repre-

s'ar
cu Arsenalul,
concesionat ; -o avere a statului

Cam

s'ar

trebuia

agonisit

streine pentru motive aproape

Pentru ca cititorii

o ideie

de sacrificiile ce
a
pentru
institutie
pentru ca
se vad de ce solicitudine se bucura ea la romnii ce au fondat-o,
voiu expune pe scurt
cele ce
cum
fondat
Armatei.

cum s'a desvoltat Arsenalul

Spatiul limiteaz lucrarea mea la o

din cauza
mai

de

izvoare.

complect asupra sacrificiilor fcute

pentru Arsenal, ne-ar fi putut da unul din

martorii

acestui

ralul Henrik Herckt, primul director.

www.dacoromanica.ro

Gene-

416

BIBLIOTECA

(9 Noembre 1908)
acocorpul regretatului
detafondrei Arsenalulni.
Cel din
din Colaboratorii lui CuzaArsenalului, a prYod la punerea
sit
probabil
regrete.
pere

nu este de regretat pentru

Tim pul
oamenii

evenimentele dela

in scurt
s'a
Arsenalul, ce
ce ar putea
este
venirea la tronul Munteniei
Odat
Moldovei a lui Alexandru
Cuza, o
chestiune de mare
preocupa spiritele
bunilor patrioti de
organizarea unei
armate
care
se asigure
afar
rarea trei
mentinerea pcei
Aceast armat trebuia prevzut
cele
necesare, care se importau
mari sacrificii
din streintate, mai ales din Franta
cum ne
curentul
acele vremi.
La 1860 am
de
din
prineipate, fac un raport
Domnitor,
unei vrstorii de tunuri
ateliere de reparatie a armamentului por-

cerind

tativ.

ca fiecare

Se

sale
sau

eonstrui in

fac

cite

tunuri
se razuia de a se
aceite tunuri.

www.dacoromanica.ro

417

CALENDAR PE

Raportul comun al ministrilor se

original la Arsenalul Armatei.
Distrugtorii urinelor lui Cuza-Vod.,

asa, ca acest document

la

lucrtor
a fost gAsit la o
de
de la Pyrotechnie acum doi ani vindut
senalului, pentru suma de 80 de lei.
textul in care el este redactat:

dese ori

Considerind nemrginitele
ce.

de

procura din streintate objectele

neaprat trebuincioase

noastre; considerind
din punctul de vedere iconomic
numai transportul acestor
aduse din
foarte deprtate face
in
ca valoarea
se sue la
niste preturi mai indoite
cele adevrate;
intemeerea unei fabrici de
Principate ar
toate
aceste
procurind
inlesnire statului niste asemenea
pe cari de multe

ori nu le poate procura de aiurea cu

un pretiu
ar aduce tot
o iconomie
casei publice;

pe

a propune

siunei centrale, elaborarea unui proiect de

www.dacoromanica.ro

418

BIBLIOTECA

lege pentru insfituirea unei vrstorii de tunuri

de cuviint spre
intr'un
ce se va
confectionarea tnaterialului de acest fel trebiuitor armatei Principatelor Unite; pe
sub aceeasi directiune
care vrstorie
lipit
o fabria pentru confectionarea armeportative

repararea radical a

vecM.

cheltuelile de
acestei instituiri s se plteasc
easele publice
de
proportiunea adoptaa

nistrarea intrunit a vmilor

proportiune

la admi3/5 de

Tara
de
tiunea aceasta, Prea Inltate Doamne, este
atit mai de
trebuincioas
materialul actual al artilieriei noastre este
nu
foarte
ca sistem. dar este
foarte mult deteriorat de putin
Asemenea
o mare parte din armele portative
stricciune ce nu se poate
remedia
o
reparatiune
executat
fabric;
prin
existente.

sau

in

Ministru

Ministru

Molclaviei

(ss) G. Adrian

Nicolae Golescu
Julie
13

2090.

1800

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

420

B1BLIOTECA ROMNEASCI

Rezolutia Domnitorului Cuza este

toarea:
22. 1860

Fiinda alesemintele de
sunt votate de adunarea din Bucureti, apoi M. de
un
Resbel din Moldova,
a
vot
anexa de
acele uric
de care are
Joan"

Creia urmeaz

urmtrarea

G-eneralului Adrian:
Intendentei

va urma

lutiunei de mai sus a

reso-

Sale la des-

chiderea viitoarei sessiuni a

legislative, G. Adrian."
urma strnintelor unor oameni de felul
lui Cuza, Golescu Adrian, corpurile leginitoare
creditul cerut
la 26 August
1861 se
Bucureti, Stabilimentul
Artilerie, sub numele de Directiunea Sta-

de Artilerie" sub

de

directinnea Lt. Colonelului Herkt

Acest

aiea trei

Arsenal.

Pe
curte
placa
Pe

dreapt a

djn spre
acestei fondri.

se citete urmtoarea inscriptie:

www.dacoromanica.ro

421

CALENDAR PE 1909

STABILIMENT DE MATERIAL DE ARTILERIE

PONDAT IN

DOMNIEI

ALEXANDRU
LA

26 AUGUST 1861

Cldirea
care erau instalate atelierele
acestor sectiuni era situat pe nite ruine
vechi.
giamie turceasc, care a servit de

turntorie

de

Castel de

s'a drimat pe la anul 1883.

Foarte strimtorate, aceste trei seetiuni
hicrat

anul
clad, din cauza foncoalei de Arte,
a
pentru
stabiliment, cldirile
sau mrit.
La 1865 se
Manufactura de arme
in partea dreapt a
principale.
Pe a doua plac comemorativ de pe frontonul
actuale de Administratie (partea
din
se citete
inscriptie:
MANUFACTURA

ARME A

FONDATI IN TIMPUL DOMNIEI

ALEX ANDRU
de

Generalul Joan
1865

www.dacoromanica.ro

422

BIBLIOTECA

La

epoe

f unctionau

Atelierul de ferrie sub conducerea

trilor Jos
Jean
Atelierul de turntorie sub conducerea

trului Bouille.
Atelierul de lemnrie pentru constructii de
afete
trsuri militare sub conducerea maestrului Grincourt,
francez
parte
din misiunea Francez.
Atelierul de
sub conducerea maestrilor E. Devae I. Kaisin pentru usinajul
de Arme.
Atelierul de ncheere sub conducerea
trului Louis Bastagne, Strungar mecanic.
Atelierul de Armurrie sub conducerea mae-

strului Louis Daniel.

Executarea pieselor de precisie ere
sub
Charles Daniel.
observarea
Pentru
functiourmtorii
Henry Bastagne. naestru pudier

Andrei Lejeune -

laborato-

analise.

Chabert - artificier - sergent

nea

Datorit Generalului Herkt, care a oferit

fotografia maestrilor la acea
o redau aici.

Arsenalului
pot

www.dacoromanica.ro

Daniel
Boui

Daniel

www.dacoromanica.ro

Louis

424

BIBLIOTECA

Toti
au murit. Ultimul Jean
Boret a murit asasinat
imprejurri
foarte
luna Februarie 1908.
organizare fondatorul
Un an
Romniei

Arsenalul

alt

direct-id.

La 1873 Pyrotechnia se
care se destin excluziv

de Arsenal,

de artilerie nu mai
ci
Arsenalul din

fabricat

1872 maini
uncle se instalase deja
necesare fabricrei afetelor
tunurilor.
luna lui Octomvrie
an, s'a
gurat
Domnitorului Cdrol fonde-

ria de tunuri.

Nu
din Bucureti nici

ce

nici Arsenalul
nu au

tionat nici
Primele tunuri s'au adus
niai multe din
din Belgia (Seraing);
mai
Franta in timpul lui Cuza ;
politica schimbindu-se de partea Germaniei,
adus tunurile de bronz system Kreiner
dela Bochum in timpul Domniei lui Carol
Arsenalul a fabricat
munitie pentru
primele tunuri ce s'au adus
timpului
pentru
Arsenalul a
la reuita victoriei,
lucrind

noaptea

de schimb fcind
munitiei pe

echipe de lucrtori
reimprosptarea

de
27

www.dacoromanica.ro

PE 1909

ce arsenahil a avut de

acest timp din canza a multe

sunt
nenumrate ; totusi
conductorilor de
atunci a putut face fat tuturor nevoilor ce
a

Las la o parte enumerarea

ce a
timp de
ani dup
rzboi pn la restaurarea sa 1884 - 1886
pentru a
la
materiaadus Arsenalul

de artilerie adus

a se face noi
inaterialului
niti uni.
1884
noi

Krupp,

1880,

atit pentru reparatia

pentru fabricarea

1886 s'au cldit atecele

Arsenalulni o
organizare. Din vechile
n'a mai rmas
nu s'au ajuns pentru refaFondurile
tuturor atelierelor; acel de
de
urm.
cldit
Dela 1886
la 1890 Arsenalul a avut
foarte multe
Fondul su a crescut
progresiv prin economiile realizate la comenzi
incheere

la 1890 Arsenalul dispunea de

fond

peste un milion.

Din aceste fonduri Directorul de atunci,

Colonelul Mihail Popescu a construit
de ferrie ;
1895, sub
D-lui
Colonel Alexandra Tell s'a construit atelierul
de

www.dacoromanica.ro

426

executate de ateHerele

perioda de timp
din

1884 - 1906 se vede

urmAtoare:

100000

1904

non de artierie,

www.dacoromanica.ro

427

PE 1909

cerea confectia a noi proiectile. Un raport al

T. Ghenea, d ocazie facerei
D-lui Lt.
raport ctre M. S. Regele, prin care se
instalatiunilor existente
vecerea
derea

noi.

1906 s'a mrit atelierele de focoase

atelier pentru

prbectile

s'a

Arsenal

decursul anului trecut 10.000 cor1000 de

un

presarea corpurilor de proectile de 75 min.

pentru tunurile
tragere repede a acelora
de 120 mm. pentru obuzierele
Cu aceast nou instalatie s'a fabricat

puri de proectile de 75 mm.

120

cu focoasele

a coniplectat

iar Pvrotechnia
tuburile de alam

dinuntru.

Iat
lista tuturor Directorilor ce au conacest stabiliment dela crearea
:
28 Aug. 1861-21 Mai 1864.
Lt.-Col., 22 Mai 1864-8
1868.
Bafozzi
Lt.-Col., 1
1868-8
1869.
Dabija N. Major, 10
1869- 4
Herkt

Pastia Mihail, CApitan, 5

Major,
-Col.,
Coslinski Alex., LE-CoL,

-28 Fevr. 1877

Mart.

Dee. 1877

Angheleseu Alex., Col., 5 Aug. 1878-30 Sept.

Costiescu Anton,
-Col., 1 Oct. 1878-7 April 1879.
Carp
Lt.-Col.,
April 1879-23 Sept. 1880.

www.dacoromanica.ro

428

BIBLIOTECA

24 Sept. 1880-7 Aprit 1881.

CrXtuneseu C-tin, Lt.-Col. 8 April 1881-89 Mai 1884
15 Dec. 1884-11 Noem. 1888.
Carp ban,
Popescu Mihail, Col., 12 Noe. 1888-28 Fevr. 1891.
Horbatsky Alex., Col., 1 Mart. 1891-20 Oct. 1893.
GrXmIticescu C-tin, Col., Ian. 1894-15 April 1894.
Makarovitsch Ghe., Col., 16 April 1894-11 Oct. 1894.
1895.
Tell Alexandru, Col., 12 Oct. 1894 -27
G-he, Col., 28 Noem. 1895-7 April 1896.
18 April 1897-1 April 1899.
Perticari
Cristodorescu Sc.,

, 10 Mai 1899-24
1901.
Stroeseu G-he, Lt.-Col. 1 April 1001-20 Mai 1902.
Ghenea
Major, 21 Mai 1902-21 April 1903.
Paraschivescu. Toma, Lt.-Col., 22 April 1903-14 April
Dragomireseu

1904.

Ghenea Toma. Lt.-Col., 15 April 1904-22 Oct. 1907.

Lt.-Col., 23 Oct. 1907-31 Mart. 1908.

Arsenalul intr
al 47-lea an al existensale
al 24-lea dela reconstruirea sa.
a acestui stabiliment
a
materialului ce
se repartizeaz astfel:

Teren-- pentru 96700 m2

Cldiri
Instalati

vechi

noi

1 935.800
1.976.561
5.800.000

depdzite 1.500.000
prime
560.00
Materiale confectionate
Total

Dela 25 August 1907

la

www.dacoromanica.ro

Octoinvrie

429

CALENDAR PE

1908 s'au efectuat comenzi valoare de peste

1.000.000 de lei care intr o mare parte din
comenzile chesoanelor corpului 4
Armat.
Forta de care dispune Arsenalul este actualmente de 600 cai vapori
totalitate
de cazane
maini de aburi, cari
din
punct de
a sistemului
a strei
care se gsesc,
foarte
de
Gratie
deselor
Ministerul
actualul Director a
de rzboi a aprobat instalatia
centrale

noi de putere pentru 1000 cai vapori,

pus
din motori Diesel geneelectrici.
va putea realiza o economie

se

de aproape

100.000 lei la combustibil.

de rzboi,
de comenzile
Arsenalul
comenzi particulare.
tualmente Arsenalul
aproape pentru
150.000 lei comenzi paAiculare.
De
puterea de productie a Arsenalului este foarte mare.
proectile el poate produce aproape 600

de proectile
focoasele
pe zi.
pentru
s'ar putea confec-

Vona 12-15 pe zi.

Execut de asemenea
de armament,

fel de reparatii

chesoane,

baionete,

cutii de proectile, mobilier pentru cazg'rmi

alte objecte.

www.dacoromanica.ro

430

BIBLIOTECA

asupra diverselor materiale

S'a socotit
trebuit
se comande
streinkate
s'au confectionat
Arsenal, s'a realizat
ultimii 12 ani de zile o economie de peste
beneficiul statului.
'10.000.000 lei
Necontinuitatea luerrilor a adus
mult
acestui stabiliment.
Din diagrama lucrrilor executate de
senal se vede c din
1899 pn la 1902,
lucrrile executate
Arsenal au fost foarte
ce ar

putine. -

'acestui stabiliment a fost

redus la ultima extremitate comenzi nu i
dat de
- El a trecut
prin criza de atunci.
Actualmente Arsenalul posed urmtoirele
ateliere:

Atelierul de armurrie.
f ocoase.

turntorie de proectile.

Atelierul de turntorie de metal

piese

de focoase.

Atelierul de mecanic.
rotrie.
lemnrie.
vpsitorie.
ferarie.

prese pentru proectile noi.

montaj

anexele sale de re-

www.dacoromanica.ro

431

PE

paratie a materialului

de artilerie, cure-

nichelaj etc.

Toate aceste ateliere sunt conduse de cite

ajutor.
un maestru
Directia acestui stabiliment este
actualmente D-lui
Zamfirescu ajutat
de
Major
Dimitrie
Administratia este
de un
cari prin
de
implinirea serviciului
ce
pe
este posibil mersul
administrative.

Partea
neri

este

de trei ingiajutati

un

Tot acest personal se sileste

Arsenalul pe calea ce actualul Director o

Dorinta tuturor este

limitele
posibilului
a prejudicia interesele
private, Arsenalul produa o parte
din ceace
din
Statului.

Pentru aceasta Arsenalul are nevoe de

menzi. Cum
acele ale ministrului de
limitate periodice?
Arsenalul trebue
lucreze
pentru celeale statului
comenzi par-

ticulare, cari nu se pot executa de fabricile

din

Pentru a ajunge la acest rezultat

www.dacoromanica.ro

432

EIBLIOTECA

de
sunt insemnate
comptabilit54ei Statului

tuturor stabi-

limentelor militare pune cea

aproape de

fabrici. - 0

piedici

mersului normal al unei

comptabilittei
nu

Statului pentru alte administratii;

pentru o

pentru
cele mai
operatiuni adminineinsemnate se fac
strative, ca
pentru
de zeci de mii
de lei. Aceste pperatiuni
personalul

timp indelungat
de la lucrgrile
pur technice.
al doilea rind
Statului impune Arsenalului
de-asi promaterialele prime necesare comenzilor
cale licitativg. Conform art. 74 din
lege
se anunt cu o
prin
monitorul
(pentru
peste
100.000 lei publicarea trebue
2
luni
Licitatia
resultatul, cazul cel mai
fericit
s'au prezentat concurenti, este
pus aprobgrei Ministerului de
care
se
dup un timp mai
sau mai
indelungat. De la aprobarea
la
adeseaori tree
zile multe,
urma
narea eontractului,
se face .comanda materialutui in
care

se

soseste

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

(plus toate

433

1909

vamale) trece adese-

ori

In primul rind

in

nu

este

ce

de vedere al intrzierei ce

mai din

furnizorul

produce;

nu

acest material de

aduce
;

ci

benefiiciul lui

socoteste

spesele vamale.
furnizorul

se

pro-

materialul de la
din a doua
ori cine
poate inchipui
a treia
ce preturi
obtin materialele de ctre
Arsenal.

tot

acestei legi

se
bine
rile generale ale
teles tot pe cale licitativk numai odat pe
Arsenalului saran.
Ministerul ar
atunci
de a se aproviziona
ele ar avea
mai
s'ar
realiza insemnate economii. industriasii cum-

pr materialul atunci
eftin, iar nu
epoci anumite.
Desavantajele legei
de
probate de

mai

au fost
Director anul

acesta, la ocazia comenzii celor 10.000 de

paturi pentru armaa.
De unde sub
formelor cerute de
lege mai
ferul costa 29-35
bani chilogramul,
s'a obtinut de la
28

17681

www.dacoromanica.ro

434

BIBLIOTECA

fier de cea mai

prin

de 23 de centime chicurtea Arseualului. La can-

adus

20 de va-goane ce a necesitat
titatea
manda de
se poate vedea ce economie
s'a rdalizat.
celelalte
Tot astfel
procedat
pretul
teriale necezare coinenzii; de acea
pltit de IVIinisterul de Rsboiu a fost de

15 lei un pat in

de 23 de lei

se

mai

S'a cerut
lui de

mai multe rinduri Ministeruca s se acorde Arsenalului

avantajele legei

protejare a

Aceast cerere nu i s'a acordat, nu

motiv. Este curios c Statul
se

sub ce

legei vamale, pentru materiale din care

objecte
armat. Se obiecpltit de Arsenal
diferite
intr
in
- Aceasta este
De ce nu

se tine

oare de acest
Arsenalului

cind se
?

Ce ar
fi
este acum usor
instalatii noi de
vzut. Dotat
eu citeva intalatii si masini
transport
derne
ridicat,
este lipsit, Arsenalul
insemnate economli
lucra

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE sog

de objecte, chiar tunuri de

munte.li
Cu aceasta s'ar atinge scopul pentru care
s'a creat Arsenalul: acela de a fabrica
de a termina aceast scriere cred
este necesar de a cita
ale arsenalului.
ascunde sub
Se
sale oasele celor
Dealul Spirei la 1848.
De la
care variaz
ori-ce

libru

metru

desgroap

masinilor ce se
omenesti.

anul
sini de fabricat proectile, s'an
aproape
care de oase. - Este de regretat
ceste
s'au carat la gunoiu
eu
loe
a se aduna
ce
curse construiasc
tea Arsenalului.
sperln
turci sau
romni, vor avut
putin pe lumea. ceao soart
bun,
oare ce

dateria sacr de a-si apra

dup cum

recomanda legea
odihna

curiositate demn de citat, este muzeul ce

Arsenalul care contine multe
lucruri de valoare.
diferite rinD. General Petre

www.dacoromanica.ro

436

BIBLIOTECA

Revista A rtileriei detalii

interesante asupra objectelor din acest muzen.
e ceDin nenorocire, Revista Artileriei

duri a publicat

de

dus nimic
Po

Tot

presa n'a reprode ofiteri;

aceste articole valoroase
senise

Romanese pre tine -te

de o
Cu puterea ta

mare
dreptate
182)

www.dacoromanica.ro

437

CALENDAR PE

de chestiuni politice
litoanele sale
romane de sensatie, singurele
care
pgreri pot interesa publicul.
Citez citeva din objectele ce
muzeul
Arsenalului:

serie de tunuri de bronz de la 1813

din timpul lui Mihai Sturdza.
Steaguri :

a) Steagul Domnului Tudor Vladimirescu,

numit
Steagul
1821.
strins poporul

- sub

b) Steagurlle Agiei
Grigore Ghica.

nia

care s'a

sub dom-

Steagul lui Alexandru Ghika, al lui

al lui

Sturdza de la 1834

George

Bibescu

Alte steaguri din diferite epoce

la 1852.
nate dintre anii 1830
e) Drapelele vechi a tuturor regimenielor

Trofee luate de la turci

independent

a)

resboiul pentru

anume:

drapele - turceti.

Tunuri de otel

luate tot

in 1880, Arsenalul a primit ordin de a

din
unnia din tunurile luate
feu in ziva de 28 N-bre 1677 la
care s'a incoronat M. S. Regele.
Coroana
de elevii
me
Coroana s'a

www.dacoromanica.ro

438

seriasi ai Arsenalului. S'an fAcut trei modele.

muzeul Arsenalului. Al doiUnul se
lea model, putin schimbat, se afl pe

purtat de Aquila coloanei ce era in piata C.

A. Rosetti
in
Maria;
al treilea model reprezentat mai jos,

Tunul turcesc din care s'a turnat Coroana de otel.

la Mitropolia din Bucuresti la 10 Mai 1880

se
sala Tronului la palat.
Tot
acest muzeu se mai
Objecte de armament
noi, arme
de toate sistemele,
buzdugane din
ferite epoci.
Diverse
de objecte fabricate in Arsenal.
de bronz a unui
lucrare

www.dacoromanica.ro

439

CALENDAR PE

Arsenal
timpul
rectiunei Colonelului Dragomirescu.
India
aburi asezat
Arsenal
1864
de fabrica Lachausse din
Lige

Placa de bronz ce a fost fixat pe fron-

primei cldiri a Arsenalului

lui Cuza
Actualmente Arsenalul lucreaz

timpul
activi-

tate la diferite comenzi. De la April la

lie, s'a realiza o crestere a fondurilor Arsenalului de 34.380
lei.
S'ar putea obiecta c acest beneficiu nu
este real, de oare ce
intr
din
comenzi,
Dar la
se poate respunde,

Arsenalul

n'ar fi luat aceste comenzi, fabrica trebuind

functioneze, Ministerul de Resboiu ar fi
combustibil l'ar fi
consumat tot

profit. Apoi dac nu s'ar

fi

obtinut

e comenzi, fondul Arsenalului

crescut eu 30.000 de lei, ar

fi

fi

sczut cu

45.00 lei.
Acum Arsenalul merge pe o cale

se va schimba Directorul

Aceasta

actual. - Atunci, nu se

dac

directorul nu se vor schimba

vederile.
Schimbrile dese de directiuni au avut

ele o influent auntoare progresului

Arsenal

www.dacoromanica.ro

440

BEBLIOTECA

Din cele expuse

Arsenalului ar fost un
putut expia
nimic;
dit

cornite, au

Concesionarea

ce nu s'ar
cari s'au

proba

pentru ei,

terese de alt ordin de

acele
mau. Regretabil
li s'a dat ocazia de a incerca un
Sper
Anul 1909 va un an bun pentru Arsenal, cci el aduce cadou fabricei,
o inslalatie de 1000 cai putere. - Urez
Arsenalului comenzi, care

consume

serva de putere ce s'a prevzut.

Bucuregi, Octombrie 1908.

Victor Sterea.

www.dacoromanica.ro

ANDREI KARKAVITA
strimtul
al unei schite nu-i cu putint s se resume personalitatea
a lui
Andrei
unul din cei mai ilustri
greci. Cind zicem c nuvelistica e ramura lia progresat in
terarA,
mintea noastr,
Grecia,
vine in primul rind numele
Cu alti trei ori
patru, autorul Suptiricei"
al Cersetorului, parte
la cinstea renasterei

rare grecesti. Nuvelele sale

se deosibesc
mretia
prin coloarea
credincioasa descriere a moravurilor,
viea povestire

prin dreapta observare

prin arta sa
mai cu seam la descrieri.
Numai in privinta limbei sale, prea populare,
poate s i se reserve citeva
toate
nu-i de comparat cu acei fanatici, autori popu-

exagereazA via
a popularizarei
chinuire neinsufletit, meniti par'c s
nalizeze numai. Cu toate acestea calittile
de mari
impunlelor lui Karkavita sunt
chiar luptoare, c le citesc, cu mare
ttorii reinvierei limbei clasice. Colaboreaz la
mai cu
cele mai insemnate reviste

la revista periodic Estia" (Vatra) ale

cror volume le-a imbogtit cu cele mai alese
ale condeiului
Prorei, un
de minunate povestiri

www.dacoromanica.ro

442

BIBLIOTECA ROMINEASCI

marine;

vechi,

au aprut in volume separate. Una din

cele mai frumoase
ale
e Blestemul,
plin de o originalitate puternic. S'a nscut in Leheno, e doctor, de cinci-spre-zece ani serve$te
in armata

acum e de 45 de ani. Nu cunoa$te

strin.

nicio o

DIN LITERATURA GREACA MODERNA

CELE SAPTE NPASTE 1)

- Ce-mi mai vorbiti voi de

de

furtuni? Ce-mi mai vorbiti? Le zise Ghiamnios

Hurhula. Ce vinturi? Ce
.... Ascult

oe-ti spun eu: furtunele de la capul Malea

nu le aduce
....

- Dar

le aduce?

- Cine le aduce? Eu o

spun

le-

acolo e un cap nalt,

se
tracianul din munti pe d'asupra lui, vinturile
pe
aduce?

va

se

Din Cuviatele
Biblioteca

traducere din

www.dacoromanica.ro

ce

PE

plaiul
Dar

bolovanii de
furtnnele de

nu le aduce
Phot. Satmary.

boereasci.
40

ani

urm.

www.dacoromanica.ro

444

BIBLIOTECA ROMNEASCI

Ei,

al

spune-ne
tonianul,

le aduce,

nerhbdtor Alexe Sci-

era de felul lui.

- Furtunele de la
Phot. Satmary.

Malea? o
spun
eu

Furtunele de la
capul Malea nu
aduce

vestesc, de

- Nu,

nu

ne mai povesteintrerupse
Sironeanul, fochistul.
sufletul
capul
Adic'telea vrei
spui
eo
ne

Cu 40 de ani

mare de

de

Nu

de

spui
spatele,
Ghiamnios

ne

www.dacoromanica.ro

ch-i
o

445

CALENDAR PE

serios,

mirare

la el

se

- De ce,

bkete?

se
o

Ghiamnios Hurhula avea

teahna povestirilor lungi. Abia se aduna la
un
tot echipagiul
pe
nire

gata
Echipagiul
petreceau pe socoteala lui, ori se preaceau
de pe
pe
ori
vestea el, tuseau deodat

aprindere de
peau a vorbi
nu cumva plecau
la

until,
singur

povestea lui
Ghiamnios Hurhula

dis-

tovarsii

adus

jure

oasele mamei

pe marea

avea

i
le

mai povesteasck
de
le mai
era tare

vor pierde
de ciudk.

Ghiamnios

lipsaf povesnu

nici nu zicea cuvinte de prisos.

www.dacoromanica.ro

416

Aceast Incredere
sine ce-o avea G-hiamnios poate
nu
echipagiul deabia
ducea
poftea,
se grabea
ruga
nici nu
va mai
ninlenea
vreme le vor
urechile

vor

gurile
nume
ncepea

ia

povesteasa,

mai

vremea.

de toate

Mai
vorbe

cu aerul unui

deslusiri asculatorilor
povesceasa.

ce se supgrase,

data asta
Sironeanul, ce

despre ce vrea

neckjea Intotdeauna
povestea.

intr'adevr nu
Taci
zise lui Costa Barbehat

maciul,

pe Ghiamnios

ne spue ce

- Da - haide,Ghiamnios, spune-ne,

nios,

ceilalti din echipagiu.

spui, da,
voia

www.dacoromanica.ro

de odinioar,

447

1509

n'o
spun adevrul,
Dumnezeu. Furtunele de Capul Malea nu le aduce vinturile, ci stihiile.
mult de
toti
Echipagiul.
rise Casto Sironeanul, fochistul.
- Stihiile!
mare noutate
nu
sei, strig batjocoritor! $i
de Nord are toanelelni,
stihil?
aceia, cari,
tineri,
cu
sunt
devin ciudati,
le
te temi
vorbeti. Sorocul, G-arpi,
Punente, G-rego, toate, ce sunt de
stihii
blinde ce amestec marea
preschimb de o
folositoarele plutitoare
scinduri
mare
ne-a mai
Ghiamnios!... Ghiamnios se intoarse

eu privirea unei

se uit la
dejdi temute,

de mahnire.

- Ce viespe
raspunzi,

tu? Nu-mi
Cine te-a adus

mele! Ai
aici te-a adus pentru
dare
de toate, de
de la
slut
ori
la Vatica, aceeai poveste
pe cine vei
va spune. - Sunt ani de-atunci, Aceast

www.dacoromanica.ro

448

ROMNEASCI

strmosii !
Alafonisin
vedern
pe coasta
vreo
tru-cinci sate. Sunt satele de la Vatico:
Misohori, Faraclo, Paradisul, Sfhhul
colae
Lahi.
e satul
mai mare.
o

ajungem

Cerigo

mai bogat
vremea acea
Bei de la Vatico, era Beiul de la
la vale, jos,
la Pesula,
noi azi, era tot al
la Neapoli, cum am
lui Castraki ;
Asemenea
de
patru de
cele dou-zeci
Malea lui
bir. Turnurile Beiuazi se mai gsesc, ici colo, pe
virlui
la
furile dealurilor, de la Arhanghel
Monorubasia.
nu numai bog4ia aduce
Beiul nevast-sa
ricirea

nu le

erau tare
un

averea, cu
avere,

La

Beiul

Cu
zicea,

mai
s'o

vedea mai mare

se intrista! Atha
!

ori de la

mnezeu, ori prin

farmecile nevestei sale, aceasta
o

ei nu puteau
mai ascuna
curia ; nici
nu voiau ca s'o

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

nu lsau
se apropie de ea.
zece
Micuta Hamum nu
s-i
petitorii.
Din Morea,
Rumelia, din Ebia
Atena
mai bogati
mai
Bei
Agazi, trimiteau neprquite daruri
cear pe
Gulhanum. Beiul
nici vr'o

o mrite,

se

Musa

Bardunia, pe temutul Bei de la Bardonohoria

pe
vr'un ochiu
el
o vzuse
mireas pe
Nu trecur nici
trei zile
la pat,
vltndu-se de o

nestiuta

rea.

toate prtiie oamenii Beiului, in

la cele douspre-zece
sule, la Insulele Franceze, la Constantinopol
la
dea svon
cine se va
din doftori
pe
Beiului de la
Musa
Faraclo, Beiul va
aur,
de
ei, in
Bardunie,
Morea

au alergat
doftoresele eu ierburile

doftorii
doftoriile,
dervisii

Dar toate erau

i-se Incuibase boala
ea. Si mica Hanum
de la Faraclo pe
atit se
treoeau zilele
tecele

www.dacoromanica.ro

450

BIBLIOTECA

topea ca luminarea. I se dusese frumusetea

cintecele! Sta
pe pernele moi ale
patului,
glas, cu o durere nespus, ca berbecul injunghiat de un
nernilos.
Beiul
nevast-sa, plecati peste
pierduti
muti ca pestele, priveau, cu ochii
pe singura
cum se
nerniloasele
Chiar atunci
o
ale
a
pe Bei la o parte
zise,
un

pe crarea Pesulei, venind

se

se odihneste pe o
vine de acolo de
se coace
la soare, ca
vindece pe
Beiului
de la Faraclo, cci i s'a spus,
e bolnav.
acesta
Beiul cnd
de bncurie.
Ndejdea, precum vezi, nu
de grab
om!
dinspre mare,
Zice

- Duceti-v

zise oamenilor

aduceti pe
plecat
aduc la conac
pe mosneagul mic, pipernicit. Cum
Beiul coboar treptele
cade
genuchi.

- Aman - mosule, scap-mi

ti-oiu

ori ce mi-ai cere.

www.dacoromanica.ro

451

CALENDAR PE 1909

frica,
i
nul,
vreme sunt eu aci,
Numai
pleci

in

vesteasa

ranii s se

nu te temi.
ei nevasta

mai pui
la apusul soarelui,
castel.

casele

scoat nimenea nici mcar nasal, ori ce-ar

si ori ce-ar vedea.

Beiul
ceput,

nevast5,-sa se

la

nici un
nu voir
lase singur copila.

strul.
nu voiti, le zise,
moar.
nevoea le cumpr.
Yremea vinde paele.
btrinul
Printii plecar la

rmase singur cu prea frumoas Gultanum.

vrjitor,
era
Mosul, de vreti ca
inghete
mrile
din acei care
vorba pot
s sece
Toat puterea
vrji-

rea lui st

lad ce-o
cum voia:
cal aprig pe
pasre plutitoare
aer,
'ntr'o balinier pe mare, ce nu o
nici ajunge.
avea
aceast
lad
npaste, una mai temut mai
ingrozitoare de
cea l'alt.
npastele
zicea
poruncea.
ori ce
astea

www.dacoromanica.ro

452

B1BLIOTECA ROMNEASCI

ca

marea, marea
pe

ele trebuia

Cu

din-

deschise;

toate npastele,
cum sburar, se
un sgomot, de vedeai cum muntii
din imprejurimi se
cap
cap, nebuneste.
cele trei zile cele trei nopti

Beiului. Nu numai

se

se insntosise, dar

se

Srmanii printi nu mai

s-si ascund bucuria,

pe mosneag nu

s-1 mai

ce

nu-i psa de

de toate astea, se pregkea

cnta acum
le

pastele

Npastele

nu voeau s-1 mai

zeasc dar

le

se supraser de vorbele rnoneagului

rscolind

de se

lumea
Ce voeai
vaiete,

nu auzeai ? strigte,
blesteme,

tobe, viori, laude,-toate.

de

pe ici, auzeai numele

era.

Te duceai
intorceai mai

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

pierdeai
ziva
De
vetrele

453

Erau oameni ce
mare goi de tot pe
satele.

se
Phot.

Vedere din Campulung.

Cu 40 de ani In

Lumea se
tiir,

zvoare,

dobi-

iarba, slbaticii se
cirezile se
caprele lui Sarigalu, marele

toacele
adposteau

mai
vizuinile

turCapul
lea, o luar deavalma,
mele de oi, se
ele
mare.
venea ca
de
de

www.dacoromanica.ro

454

BIBLIOTECA

tot

Toate descintecele le
zadar.
ce
nurnai
pituleau, blinde ca niste

batjocoriau,
impletean
noduri gren de desnodat din
lung.
mosneag nu putea
ce se petrece, de ce vrajele sale
ginde mult puterea, se
uri, rgscolind trecutul.
ocoleau

de

fruntea cu

zise

Atunci

pe

trupul ei ca turnat,

Mg! ce mai
bun de muscat!"
treat tremurgtoarea sa
s'a spurca s'o mingle. Cu aceasta
omului spurcat nu-1
nu-1

acum
sfirsit se

se vaite
lui Dumnezeu, ca

ajute
ascultat de
numai,
scape locul de acea pustiire.

zeu

ascula
ngpastele

printiun cuvint numai,

le

www.dacoromanica.ro

trei

CALENDAR PE

Nraidelor-pietrile celea

deasupra muntelui de la
cenusii ce
Lahio,-alte trei le arunc la Kuno, dineolo de
Paradisi, pe cea mai
se
departe, la poalele Capului
ni
o
furtunele de la
lea! De aceea
zic
lea nu le aduce vinturile! . .

Capul

purt privirea trium-

G-hiamnios

jur
la tovarii si, dar
mase deodat mut, para
izbise damblaua.
Pierdut
povestirea sa, eu ochii sus,
luerurile ce le povestea,
nu vzuse nici

npastele ce
date
ale aseulttorilor lui.
ii vedea pe toti, jur

de

Acum
jur,
dorm

sforie, i se revrs
vorbise el
vreme ?
Se aprinse de-a
se scul deodat,
urce scara,
pe totii Dumnezeii. Atunci
Costa, fochistul,
de
- fugi
strigIndu-i.
Cu

- Carnaxi - Ghiamnios - Carnaxi !

Traducere din

de

Costopol.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA
FUNDATIA I. V. SOCEC"

cunostintelor

necesitatea re-

deci trebuinta de a
toate pturile

formelor de tot felul

cultura
de

e mult de
conferintelor

care
obligatoriu,
la noi
au dat
lecturelor publice, ateneelor,

ez'atorilor
scoalelor de adulti,
culturale, editiunilor populare de opere lite-

au

rare
bliotece

a se

mai la toate
comerciale
chiar la

Dar bibliotece populare

de
de cele
comunele rurale de pe
Ion Kalinderu

nu avem;

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

domeniile Coroanei,
primar dt pe

457

1909

pe

fiecare societate economic-cultural;

de cele organizate
deosebite desprtminte ale Asociatiunii,
peste Carpati, unele biblioteci ambulante. Subsemnatul, care
ajutoriul regretatului
rector al liceului din Craiova, am organizat
biblioteca acelui liceu,
3000 de volume, cite
la 1884,
vechi, grecesti
azi

la zece mii de volume; am

acolo
o bibliotec popular.
cumprasem pentru acest scop citeva
din mijloacele de cari dispuneam,

incepusem

un catalog special.
din cauza
tilor intimpinate
moartea lui Calloianu,
aceasta a rmas o dorint
menea

a inceput a o realiza astzi,

in Bucuresti, zelosul director al al

G.
d-1 Demetrescu Marin,
a
acel liceu o bibliotec popular.
Sper
va fi mai fericit
mine.
de cele amintite
prima bibliopopularg, menia a deveni pentru poporatiunea
ceeace este pentru studenti universitari Fundatiunea Carol I", este
Biblioteca
fundatiunea 1. V.
car s'a deschis cu

15

1907,

strada Biserica Enei, No. 10,

pozitiunea
a publicului

e la distoate zi-

www.dacoromanica.ro

458

B1BLIOTECA

lele de lucru, dela 9-12 ore dimineata, dela

3-6 seara

nadins epitetul

dela 8-10 seara.

multi au
numirea ei deasupra

crezut,

eo
de
pentru
pentru
luate
care se
multe
cum
Intemeietori, fratii
Emil Socec,
cari
fuundatiune
regretatului
au avut
vedere
ei
pe tinerimea
mai ales clasele muncitoare ale

dar

pe
negustorii, functionarii
de toate
categoriile, cum
pe institutorii profesorii
scoalelor capitalei.
pentru
lesnirea de a
cunostintele trebuitoare
deosebite profesiuni
de activivitate, pentru
gustului de cetire
a
Socec
puteau creia o
institutiune mai bine
mai folositoare
biblioteca popularg.

Cu prilejul mplinirei a cincizeci de ani

de existentg a
in 1856 de rgposatul

de
fericire Joan V. Socec,

conducgtorii afacerilor sale,

Socec, au fcut deja
pentru crearea de biblioteci populare-

anul trecut, 1906, anul

ani al casei Socec,
mod gratuit, ca donatiune, celor 69 de

scolare, oferind

jubileuli de 50

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

comunale primare existente

capitala

o serie de 170 volume, deci peste zece

mii de volume,
literatura

subiecte foarte variate

de ale lui V.

Alecsandri,

Bolintineanti,
Caragiali, Cosbuc, Delavrancea, Eminescu,
Gane, Hasdeu,
Maiorescu, Melchisedek,
Negruzzi, Odobescu,
Carmen
Urechi,
a.; ou scopul de a

deosebite centre ale capitalei.

sub conducerea directorului
respective,
se

care cu tim pul,

organizatiunea nedindu-i-se desvoltarea

cesar,
pus la dispozitiunea publicului
cetitor din acele centre.

s'a pus localul

La 10 Mai 1907,
str. -Biserica
No. 10 la dispozitia
accesul bibliotecii
absolut gratuit,
frati Socec, suportind toate chel-

tuelile de
minat
a

continue

precum
se

bibliotec:

4585 volume din cari 1824

2394 francez, 334

limba ro33 englez.

cursul anului s'au

la
61 volume
brosuri
valoare de lei
290, bani 90, donate de Academia
101 volume
valoare de lei 203, bani 40,

www.dacoromanica.ro

460

BIBMOTECA ROMANEASCI

donate de casa Hachette comp. Paris.

anilor 1889-1904 din revue hbdomadaire

valoare de 300 lei, donati de d-1 A.
cedonski, 3 volume
valoare de lei 375
Capita
1158 vohune
donate de
Emil Socec.
donate de domnii Jean
Astfel se
la 10 Mai 1908
biblio-

5735 volume afar de

revistele ce se primesc in abonament

Natura"-Revista idealist". Ramuri"-

Curierul administrativ - oferite

de administratiile respective

Revista indus-

- Buletinnl Ministerului Cultelor Monitorul oficial - Neamul romnesc et litte- Les anales

raires - La revue diplomatique Fhegende

servite de librria Socec gratuit.
Biblioteca este zilnic deschis se respeca
legale. A fost cercetat de cititori
din toate
consultat
citit in total 11.868 vohune
9652 literaturi frumoase
852
(poezii, romane, nuvele 8800 romne
2216 de
strine).

(1281 romne

935

M. Strajanu

Biblioteca
fost
acum
directia
a trecut directiunea
Strajanu, oare
D-lui M. Dragomirescu, profesor universitar (N. R.)

www.dacoromanica.ro

DIN TRECUTUL NOSTRU MUZICAL

Un istoric
asupra celor
muzicale in Muntenia,
de asemeni, sunt
totul necunoscute
Conservatoruhii din Bucureti, care

mai bine de 45 ani. S'a spus putin

si numai
Socotind

treack.

ce ar avea pentru

istoriei noastre culturale, statornicirea datelor mai de

din trecutul nostru muzical, fac aci
ca mai
la
aceste inceputuri.
Voiu cere pentru aceasta sprijinul Ministerului Instructiunei
lice, care dealtminteri,
prilejul Expozitiei Jubiliare din 1906, a
cerut cu
acest istoric, fr
Primii pai ii fac
oarecare
neavind
sigurant asupra datelor ori
perindrii numelor,
vremea nu mi-a
destul cumpnirea

www.dacoromanica.ro

462

BIBLIOTECA ROMNEASCA

Societatea filarmonia.
Cele dintii manifestri
Phot. Satmary.

mai
semnate,
1833.

loan Cimpineanu ne spune

Heliade, depozitarul unor statute
en depozitarul
de

verse,

diavind
scop natio-

nal, ne
a ne da

continua mai

parte fapte. Acetea doi

ade
nu)
Constantin
,Barbu-Lutarul'.

pe

tia, un

iubire devopentru patria lui adoptiv, constituesc,

pela inceputul lui Octomvrie 1833 ,,Societatea
ce
cu deosebire, des1)

A.

pag. 253.

www.dacoromanica.ro

Vol.

VI,

463

PE 1900

a poporului

voltarea
a

a artel dramatice.

toti
ea
boerii capitalei
intemeetori: ScarI.
lat

Phot. Satmary.

Russet, Gr. Cantacuzino,

Filipescu, I. OteBarbu
Catargiu,Ein.
leanu, Constantin
Manu, etc., iar din

contributiile

se

pen
acelor arte,in care,

cea drainatick
deveni

profesor

ristia, ce fusese
trimis
de pe
timpul domniei

Matei
lo
,Lipitoarea Sate lor'.

Caragea (1812-1818), de

lui,

nita Rain, la Paris, spre a studia tragedia

sub vestitul Talma. Profesor de muzic
veni un italian Bongianini, iar IIeliade, care
era directorul
preda literatura.
se deschise la 20
1834.
al elevilor, care erau 25 beti 5 fete, se

www.dacoromanica.ro

464

BIBLIOTECA ROMNEASCI

la 29 August, abia

de

spornic".

Corul bisericesc.
de prin 1840-42 se gsesc urme asupra unui cor bisericesc, corul ceremonial al sf.

Acest cor cinta de obicei

serica Curtea
srbtorile mari,

a Ungro-Vlahiei.

din

Pate, la Mitropolie.

rusete la Binumai la

naterea Domnului

Se gsesc chiar partitii manuscrise

text
cu semnele muzicale slavone. Cred
toate cintecele trebuitoare slujbei

rusesc,

ceti erair aduse din Rusia. Arhimandritul

Visarion,

din

corului,

leturghia
rus. Corul, pe
mai
utreniile, privigherea, vecerniile
din postul mare, (presviteniile).
Pe
internat (nu cunobc
cor, mai era
data

predat cursuri

gratuit
de
temacher (vioara) Grg. Manciu (teoria
Caro lli sau Caro Ho
lui
d-1
C. Dimitreseu, actualul profesor dela Conservator, a studiat violoncelul cu Flechtenmacher,
muzica bisericeasc)
(vioara).
la

cam pe la 1860-61.

www.dacoromanica.ro

465

CALENDAR PE

Pianul nu
noscut

1862 are

in sala Bobsel
,,L'Ind&pendance Ron maine")
d. C.
dat
concert

se

mitrescui care mai trziu, la

servatorului, este elevul lui
corului

fruntea
Maneiu,
Rusu, apoi
Visarion, Barbu Pop,

Atanase
d. N.
In

dirigintele
Pop,

de

se
se

ui.
al
Septembrie 1864
de bani,
In
alipindu-se,
internatul, la
ator.
ceremonial

unde podul

rica Curtea
e rinduit mie amfiteatru,

unde

corul entau
la Biruseste. In urmg, la 1864 corul
Spiridon 8)

serica Sf. Dumitru (tot pe strada

casele

mit atunci, sub

Alexandru Cuza,
cea mai

cotul

2)

Conservato-

curtea bisericii se

bise-

in

profesor de
30

www.dacoromanica.ro

466

BIBLIOTECA

ric de

In acest local se
Conservatorul

mai

in
acum 3 ani). In timpul
hanul
dirigintelui Atanase Verzeanu, coral trece dela
a
Biserica Sf. Dumitru la
Mai
corul se
Conservatorul in casele (proprietatea d-lui E L Wachmann) care se aflau
Sf. Sinod,

se

local unde azi e grdina Palatului, - apoi

(astki Gimnaziul Cantemir). apui
localul actual al
localul din calea

putin
str. Brezoianu,
Conservatorul. In 1864, pe
internatul corului gsi doi profesori

incptorul local
se
C.

care predau

D.

la elevi.
la
1865
corul bisericesc
anoartea Doamnei Sultana,
Domnitorului
Cuza (Duminic 23 Mai 1865). In
o
dirijat de Flechcorul,
parte
solemnitatea deschitenmacher,
Expozitiunei artistilor in viat"
localul ministerului de culte, (Duminic 9
18o5, orele
2 dim.)

Cele

orchestre.

de a trece
www.dacoromanica.ro

Conser-

467

CALENDAR PE

cuvinte despre cele

minte
Bucuresti.
cam
care

dintii orchestre ce se
de muzica,
din 1850,
drept

pe Carol
desfiintarea
ambii capel-

Wiest.

Enghel

acestei orchestre (mai

pensih

Muzica tabului cinta

acte, sau

la teatru, ntre

la

deosebitele piese
operet.
nu

la Teatrul
era pe atunci stagiune de
(6 luni pe an)
(2
pe an). Opera
era

In
tesc

iar opereta de obicei

de muzica
se mai aminorchestre strasnice, una frumoasa
Slat ler sau
(azi
Carmen

boerimea

Cismegiu), uncle
asculte concertele

a lui Ludovic Wiest,

Tot Wiest conduce

mai ales
orchestix

1850).

orchestra din

dina Mimi (cam unde e azi

Mai tirziu
peste unul din

frati ipek

orchestra din

orchestra
executantii
dintre
1-a
mai distinsi
La
tau Flechtenmacher, Umvogel, Hochmann,
1864

www.dacoromanica.ro

468

ROMNEASCI

orchestra la

Bossel

cea dintii

Orchestra care a

Al. Flechtenmacher
dintii director

distribuire de
(sala Bossel) se

Viotino

Conservatorului din Bucurcti.

a elevi1or

idem, Rtit: Vio-

www.dacoromanica.ro

469

Ungaretti; Idem,
Stellian;
Idem, Hochman; Basso, Barcaneski; Flauto,
Fridlofski:
Luiggi Santi; Clarinetto
Leeb ; Idem
Stanovitz;
Tichi ; Idem
.Meisner; Trombo
Fagotto, Richter : Trombone,
Timpani, Mihalaki
lino

Conservatorului.
Conservatorul

1864, prin

regulamentul publicat
an, din
No. 227 din 10 Octomvrie,
porunca Domnitorului Alexandru Cuza,
ministru al Justitiei,
Instr. Publice
N. Kretzuleseu
secretar
V.
Ureche. Director e numit Alexandru Flechcare
se pare, a

regulament.
strein de
origine, Flechtemacher2) dup cum reese din
de
toate actele
operele sale, era
cele mai cinstite
mai curate
blind
bun,
bungtate
proiectul

1) Conservatorul fusese
eeva mai innainte,
se
curat de sanctiunea unui regulament.
2)
lui Flechtenmacher,
de drept,

dar

din Brasov, a fost chemat in Moldova,

o carte de legi.

www.dacoromanica.ro

470

BIBLIOTECA

nemsuratk, a avut de suferit multe din partea

celor ce l'au inconjurat. Bun romn, a luptat
nostru;
mare artist, poate socotit ca
muzicii noastre nationale.

de cea mai aleas

s'a sacrificat culturii

nostru
a
nici una din bueuriile
peste crutare,
viata
sntatea, pentru
moar
bolnav,
srac
Dar nici boala, nici

nu i-au

tele senine

pre cit l'a doborit

putea spune
curate, n'ar

dac sufle-

ferite de 'acest

josnie

N'a fost

toate dreptuin picioare

snkatea istovit, a trebuit s
toat
furia nimicirii. Frumoasa-i bibliotec
casa
cldise
Cimpulung,
sus pe deal la
a fost distrus de foc.
Se crede
i-a ars mare parte din opera lui.
rile nesocotite,

lui

Compositor de seam, Flechtenmacher a

la gloria lui
minunat.
Aleesandri, a pus pe
aproape toate cantonetele bupletele pieselor sale; de asemeni a.

mult, a

pentru Baba
pentru Rotarul lui Pascali

a lui

pentru Fata dela

eroic

Carada.

www.dacoromanica.ro

al d-lui

CALENDAR

lte

pierdut, ori

1909

471

lucrArile lui Flechtenmacher s'au

zac uitate cine
unde.

Fac-similedup
lui Al. Flechtenmacher,
in Biblioteca Conservatorului.
dintli lucrare a
sa pe clnd studia la Viena, cu profesorul
(Donal
D-1 Prof. Robert Klenck).

www.dacoromanica.ro

472

FlechIntlia pagin din manuscriptul

tenmacher: Introduction at variations sur des motifs de
Norma de Bellini pour le violon . TiOrit la
et trs humble,avec acompagnement de Quator,
son Excellence Monsieur Constantin de Conaki,
ment
Chevalier,
etc.,
etc.
Oeuvre
(BiblioGrand Logophete
teca

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

473

1905

am spus, Conservatorul s'a des1864. Regulamentul tiprtrit

chibzuire
lui.
tuturor nevoilor
din acea

chis

vretne. are o tint& bine hotritg: forrnarea

de

aria

de a

mencit

mijloacele la intinderea
muzical in
vedere trebuintele bisericilor
Se avea
noastre lipsite de
scenele noastre
firea

artiti, trebuintele orchestrdor care

abia se intemeiaser.
Regulamentul mai prevede un cotnitet
zical eare are indatorirea
mntretie coruri
duminicale pentru
Directorul are
de
unei
bibliotece muzicale pentru
iar pentru
absentele profesorilor s'au pus amende" care
vor vrsate casa
pentru

area

toate astea,

1904 Conserva-

n'a

Din Comitetul muzical mai fac parte

profesori, directorul Teatrual Operii 1taliene,

director

lui

In 1864
acest comitet
persoanef R Nitzeseu, C. Stitincescu, C.
rageale,
rectorul Semi-

www.dacoromanica.ro

474

ROMNEASCI

narului, Matei

lo,
Cartu,
TheoN. Racovitzl,
lidon, inspector
Unii
Grig. Bengescu
A. Gebauer
fost
comisiunele
dintre acestia
examinatoare.
comitetului muzical
supraveghe-

starea bunk a

rea bunului mers al

numirea
biserici, primirea bursierilor
din

internat. etc.
Intocmit, Conservatorul

pe

drumul propsirii. Dar chiar dela Inceput,

stavilele

din belqug.

August 1865, PArintele

Visarion, maestrul corului vocal bisericese

care avea de ajutor pe B.

Popp, dirigintele corului,

un manual de teorie
solfegiu.
In acest manual, autorul
printre
altele,
traduc terminii technici
muzicali. De
lin ; Pianissimo, prea

Forte, tare

; Fortissimo, foarte tare ;

unul
; Bitartando, Intirziere
cinta ; Tuti,
rilard ; Strinzento,
ritard ; Poco
a poco, putin cite
; Meza voce, jumate voce
puterea ; Adagio, cu
;
Andante,
grabire; Andantino, mai
;
Alegro,
; Alegro moderato,
cum; Furioso, furios ; Grave, delicat ;
; Largo,
; Largeto.
; Lento

www.dacoromanica.ro

475

CALENDAR PE

Moderato,

Maestoso,

Presto, lute; Vivace, vm, vesel ; Volt-subito, a

foaea ; Sostenuto, intrerupt, etc., etc.

Flechtenmacher, face urmtorul jurnal pe

Ministerului, semnat
de
i de
ai
siunii muzicale a
Subsemnatii etc. . . examinind Manualul
de teorie muzical solfegiu, a Printelui Arhimandrit Vissarion, am
urmatoarele :
b) Termineie muzicale, in cea mai mare parte
sunt explicate in sens contrariu, spre Essemplu ;
in
II-a, unde,
muzical, numit
este tradus
cuvintul (delicat);
(intrerupt), aRele.
d) Metodul de a
dissonrei,
prin Exercitii de Gamme mai mult sau mai putin
diesate
bemolisate, este
ridicol.
e) Mai 'este de remarcat : terminele comice de
comparatiune,
care se servea Autoriul pe
o ortograft originala, spre essemplu : soprano,
este un vociu mai supfiraticu
Alto,un
vociu mai grosu
(ss) Ed. Wachmann. D-rele Theodriu,
(Indescifrabil)
Matei
Ca Vice-Preedinte, presinte :

secretarului destituit,
can Grigoresca,

in urma unui

www.dacoromanica.ro

al

476

Arhimandritului Visarion, care se

de
cum
s'ar
perderea catedrei de
internat,
o rnultime de mici
din partea Ministerului.
e
nevoit
demisioneze. Profesorii se
directorul
e primit.
Cursurile
din
in ce mai

regulat Se

despre starea
iar
August 1865 se
fac exarnenele, urinate apoi de soleuinitatea
se

rapoarte
a

premiilor,

sala Bosse!.

Conservatorul, dupa o

a intrat

atentiei

bunAvointei

sebite a .d-lui Ministru Haret, - datorit,

vedere

are drept razim cea

care

directiune pune toate stAruintele pentru

ridicarea
Conservatorului nostru, la
treapta
sirnilare din eelelalte

tale ale Europii. intemeindu-se o

muzicalii, o
de instrumente, dindu-se
cursurilor de ansamblu
o Intindere mai
cursuri
noi, precum
obligativitatea eursurilor
pentru Intregirea
(cor,

www.dacoromanica.ro

477

CALENDAR PE 1909

Conservatorol

dea rezul-

asteptate de atta vreme.

Directorul

www.dacoromanica.ro

478

Tabloul profesorilor dela Conservator

dela 1864

Directorii: Al. Flechtenmacher, Eduard Wachmann, Comitetul muzical sub

d-lui I.
Paul Ciuntn, St. Sihleanu, D. Popovici,
(actual Director).
Secretarii:
Grigorescu secretar
cenzore, destituit
vreme pentru mici
intrigi
drept,
tinca in
; V. T. Georgescu,
internat pe un frate al
An Ireescu,
Ilarian,
Verzeanu,
Mari n Iliescu. A. Aurescu. M. Calotescu, Barbu
Moldovanu. (actual).
tescu,
Fotino,

Catedra I de
Salvatore Carollo,Ludovic
Wiest, Ernest Wiest (suplinitor), Boretzski,
winger, Flesch,
Wiest (suplinitor),
Gh. Dinicu (ajutori), R.
(actual).
atedra II de
Al. Flechtenmacher, Robert Klenck (actual). S'a mai lnflintat o
a D-nei Cecilia Nitzulescu
Canto: (elevi
eleve). C. Biscotini, Janiver
G
Teodor Popescu (suplinitor), Gh. step(actual).
Neudrfler,
C.
trescu 2) (attuall.
Pian: (elevi),
Nitzescu.
(eleve), Mf.
Nessler.
Catedrele se contopesc. Apoi A. Gebauer, Reith
Iuliu Wiest
Marin Iliescu (ajuttor).
D-na
Saegiu (actual).
1)

Gh.

de operg. A. avut

a fgcut mai malte stagiuni

prin 1873-74 cele

muzica de camera la
3 frati

la conservator.
concerte de
Ateneul

www.dacoromanica.ro

CALENDAR

479

1909

Alte catedre : D-na Maria Zenide (actual), D-ra

Zoe Miclescu (actual), D-na Ecaterina

(ajuttoare) D-na Lucretia Pop. Pretorian

: Iuliu Wiest (actual),

jutatoare). Apoi catedre
Aspasia Warlam
George
I.
Sibianu (supl.)
G. Kiriac, Alf.
Ed. Wachmann 1),
H. Hirchner (actuali
Castaldi
Con(rabos: Giusepe Messadri2),Erc. Carini
Declamalie:
Millo care lipsea era suplide D-na Flechtenmacher, Demeiriade. Cos-

Caragiale.
o intrerupere a cadetrei :
parte :
St. Vellescu. poi catedra se
mimai anul Ill,
Romanescu (eleve) anul I
H
C. Notlara (elevi) anul H.
moartea
lui Vellescu
C. Nottara (pentru elevi)
D-na ristizza Romanescu (ele profesori actuali.
Teorie, Cor muzica bisericeasca. La Inceput

s'au schimbat des. Arhimandritul Visarion, Gri-

gore Man ciu, Barbu Popp, Janiver Gargiulo,

loan Cartu.

Arhimandritul Visarion e inlocuit de Grig.

numai prof. de
rnaestrul corului bisericesc, unde are

Manciu,

de ajutor
Barbu Popp, dirigintele.
citeva
prof. de muzica bisericeasc
luni, Manciu
in locul Arhimandritului. care perde
lui Manciu. la Teorie e numit
in
la 17 Junie 1865 Janiver Gargiulo.
anului 1865 gasim la teorie ne JaniLa
ver Gargiulo loan
la clasa corurilor bise-

; La clasa corului bisericese intern pe

societatea

concertele sim-

conduce opera
2) Era
pictor.

fonice.

www.dacoromanica.ro

480

BIBLIOTECA

Arhirnandritul Visarion, (ajutor dfriginte Barbu

Popp). Mai
Gargiulo la Teorie vine
loan Cartu, apoi G.
fiine D. G.
(actualul profesor).
Alte catedre
mai
Clarinet: Voigt,
Hoerath (actual).
Milde, Pomelli,
Pletescu,
Dan Simionescu
Trombon: Gaudiano, E.
lus, I Foti no (actual).
Trompeta: Figaro, Swoboda, I. Neumann, (ca-

tedra vacantd).
Corn: Leeb, F. Karbus (actual).

Oboe: Ponzetti, Cairatti,

R. Peters, loan.
Georgescu (actual).
Flout: L. de Sanctis, P. Elinescu
Alte catedre noi 2) (actuali profesori).
Harpa: D-na Elodia Coanda.

care are

D.

C.

Anghel.
Opera: D. Popovici.
Corepetitori
oper
Numrul

Maria Assan

elevi
anul

Conservatorului
1864-65

Prof. M. Millo: Gligore

de

Carmen".
curs
istoria
de
Ventura,
curs de teorie
I
Eliade.
onorifice.
coneertele
de canierg. Face o
simfonieg,
e directorul orehestrei
soc.

2) In acest
4)

Elena

D. Dimitriu. I. Paschil.
acest rastimp e destul
din vedere.
nume mi-au

de mare.

predat

Muzica

permanente a Ministernlui

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

481

Dumitreanu, premiul
premiul ; Mariea

I-a de Vioar, Prof Salvatore

llo:
;
Adolf
prem. II Nicolae
Niculae
Nicolae Theohari, prem. ; NicuGligorescu ;
;
Dimescu ;

Visarion Gligore ; Dolgorog.

Casa
de Vioara, Prof. A. Flechtrnmacher:
Veronescu, pr. ; loan
;
pr. ;
Clencku, pr. ; Robert
Viestu2), pr. ; Nae Mateescu, pr. I.
de Violoncel,
F.
:
prem. I
medalie ; Zahariade
Dumitrescu
; Emil Coslinescu 4), prem. I.
dr Contrabas, Prof. Messadri: Simon
Meriseanu, pr. ;
Vrabiuta ; Predea Predescu ;
C. Biscotini:
Clasa de Canto (eleve),
; Marneta Burhard, prem, ; Balanescu
;
tina
;
; Cecilia
Eliza Seciu.
Prof. C. Biscotini: loan
Clasa
Canto
Andreesco, prem. ; Mihail Georgescu ; loan
;
prem. ; Constantin
; Gligore
;
deleanu loan,
Gheorghe
;
prem. ;
Mihail
prem. ; Tudorache Poppescu,
prem. I
medalie ; Dumitrie Georgescu,
;
Costache
; Pod uleanu Alexandru 8); Niculae
1) Mai
2) Idem.

profesor la Conservator.

Actualul profesor.
4) Actualul ministru.
profesor.

5)

Mai tirziu maestru la gimnaziu.

17081

31

www.dacoromanica.ro

482

BIBLIOTECA

Zoe
de Piano (eleve), Prof. A. Ness
Lascu, prem. I; Mariea
; Elena
treasca, prem. I; Elena Pancu, prem. I; Maria
Popescu Alexandrina ; Vasilichia
treasca pr. II.

de Piano, (elevi),

1. Nitzescu: Con-

stantin Angelovici, prem. I; Leopold Stern, premiul

loan; Vilhelm Carleson, prem. ;
Scarlat Rincu, prem.
Louis Viest, prem. II;
Julius Viest prem. I;
Constandin.
de rmonie,
Ed. Wachmann: Constandin Dimitrescu 2) prem.
loan
; Stern Leopold. prem. : George
nescu, prem. I
medalie ; Dimitrie Dimitrescu ;
Podoleanu Alexandru 3); Opprea Dimitrescu ;
;

Alexandrescu George.

Metz ;

Solfegiu,
Gargiulo: Vil; loan
; Mihail
helm
Niculae Gligorescu, prem. ;
Gatin prem. ;
Ernest Viest4);
Alexieanu Vassilie Vironescu Trandafir Niculae.
Corneliu Moldovanu.

profesor.
2)

3) Mai
4) Mai

profesor de
de gimnaziu.
prof. suplinitor la Conservator.

www.dacoromanica.ro

EM.
1878. A
Iasi, in 5
S'a nscut
unde trece
liceul din Iasi,
studiile
oras, din care, dupa cei 4 ani,
din
Artilerie Geniu. Face plutotrece
maternadar
nieratul la
Cavalerie,
de Infanterie
ticile, trece

din care, peste 2 ani, in 1899, ese sublocotenent,

Mare din Iasi.
infanterie, in Beg. 13
cu imprejurdrile,
In 1906 Ianuarie,
voie.
demisioneazd de
s scrie la Arhiva de Iasi a D-lui A. D.
Xenopol, redacteazd Foiletonul la Evenimentul de
Prasin. Apoi
prim-redactor era
Iasi, pe

www.dacoromanica.ro

484

BIBLIOTECA

cu prietenii
scoate
Nanu, Corneliu
revista
Moldovanu, Gh. Tutoveanu, A.
din
Colaboreaz la
toral, Convorbiri Literare e citva timp secretar
de redactie,dela inceputul revistei, la Neamul
al D-lui N.
scrie apoi la
ri
Critice a D-lui
Dragomirescu,
acum e
secretarul
Socec". A publicat
de
Cea dintdi

durere in editura Minerva;

Biblioteca
pentru
1877,
din
Noapte de Maiu
eclitura Socec. A tradus:
roman
tele

roman (line
din Maupassant, Sapho,
A. Daudet, in editura Minerva
(Les femmes d'artistes), Biblioteca

romneasc Socec. Apoi a editat clasicii: Gr.

Alecsandrescu,

Biblioteca pentru
Poeziile
editura
Biblioteca Ro-

populare ale lui Alecsandri,

Povestirile lui Eminescu,
etc.

De mult vroiam
unei
vechi familii scoboritoare din boierii viteji
de
Pergameptele se
biblioteca unicului
al
boerul
Cindea, care trAia de foarte multi ani,
singur, la
din
Romanului,
pe malul
Siretului. Am rugat

www.dacoromanica.ro

1909

CALENDAR

care

al

pe un

cu boerul

avusese, pe

s'mi capete

chiar, de

telor,

La scrisoarea
rspunsese
du-mi,

pe la

se putea

boerul

bine venit". La
'n seam zilei

ceasuri, erarn
sfert
sprinteni

or,

scosese afar

p.

Era cu
; prirnvara se infiripa. Era o noapte
o
aerul te cuprinde
cald,
de apa
Din
de
mirosul
topite, se
de abia rsrite, amestecat eu
al
brazdelor arturilor de
fraged umed
ce se pierDin deprtri, din

intuneric, adia mirezme dulci,

se

a asta
noapte, poate chiar
supt singura priveghere a
de
sus.

apoi un

se

un elinchet de
prelungit

stins,

www.dacoromanica.ro

486

BIBLIOTECA

teiere de foc de gteje se zri departe,

fund de
am
pe vizitiu.
- Ce e
- Oamenii dela
; dorm
Trsura luneca repede,
vuet, pe
o saltea. Deodat pe dreapta
moale
copaci
pe stinga se

-o

- Pe unde trecem?
- Lunca, lunca din
Apoi,

ar

citeva
fost

rspunse
biciul

- Colo e curtea!
urma acestor cuvinte,
furat. Mi-am adus aminte despre tot
strecurase
asupra poetului

acolo", poetul ai

din
de

ma
Un

strori potecile luncii cufundate

tcere
ce mi se
trist.

deprtat m smulse gindurilor

ne apropiam de Siret. Peste podul lung,
la vuietul
mergeau la pas. Un
apei ce se rostogolea dedesuptul nostru
la vale. Am
la
torind

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE

peste jumgtate de ceas intram pe poarta curtii.

in fund
Am suit

casele

sus, din mijde tricheluri, se

locul

boerul

ce-mi

primea eu mina
binevenit, tinere!

Apoi,

sala,

de

sufrageria

pe o alta,

ne astepta doi pui

pe

fripti,

vin ro.

de

zise boerul.

mantaua de drum,

Mi-am

m'am
simtealn stingherit; am

alezat la
un picior de

pe care 1-am

paharele cu

Boerul

in

vin, apoi se
zise iar:

in picioare,

- Bine-ai venit, there.

M'am uitat la
ciocul alb ca

larg

ochilor,
scoborite mult

o frunte
deasupra
de vii, sprincenile stufoase
aceasta,

care privirile lui

suflet, nu

de ce, m'am

www.dacoromanica.ro

488

dintr'o
un zfinbet

boerul

Poate

c sfiala mea
uor pe buze,
tmbi:
la fel, apoi
art odaia.

de.ert

sala din nou, boerul

mare. vruit,

spre fund:

- Patul

Noapte bunk!
de stejar

odqie,
afar
M'am lsat pe un jlt.
nue, era un divan,
pe patul
preti
lui o
pe
peste care vremea
mobile
mirosul ei de
cetul, mirosul acesta
i pe mine,

pielea

pentru
pilrie poate,

de

nu

ce

din

mai

mirosul care are

ceva de

par'c, mirosul pe care

ce nu mai sunt lasa
urma
aminte.
indat
deslipit

ne

lumea din care eqisem numai de citeva

www.dacoromanica.ro

CALENDAR PE 1909

alte vre-

mi se
muri

dinaale
singurateci,

unul

noWi,

Ph. Satmary.

Cu 40 de ani

pe cai

noptile, spre

M'am seuturat,
repede,

vis,

stins lampa.

www.dacoromanica.ro

490

BIBLIOTECA ROMINEASCI

ce nu

nimic
o

perue,

casa aceasta,
ne'nteleas.
captd

urechile. Mi-am
Am adormit adinc,
am
Ph. Satmary.

re Negru-Vodi.

douazi, tirziu de tot.

fr'de vise,
strecura razele rspindind, prin ochiurile perdelelor, pe
de
de aur. Am
din pat m'am

www.dacoromanica.ro

491

1909

era

Boerul

pe

cimp. Am esit
ce da
m'am asezat
scaun de paie. Pe
asupra copacilor
ce
privirea
departe, intr'o zare prps-

ca niste
fi stat mult

se resfirau
luciul cerului.

se puser pe

fupd,
stritvezii, pe
Am

Siretului, tinere!
se'ntorsese.
de

se

in deprtare,
privelistii acestia, apoi im

din

- Aici, aproape, curge Siretul; colo, unde

vezi albind ceva, sunt Mircestii lui. A.lecsanin dreapta, e ascuns
Carpatii; drept
vezi?
Se

ochii

Si

crestat.
degetul
Eu

www.dacoromanica.ro

mun-

492

BIBLIOTECA ROMNEASC

Boerul

-E greu de vgzut.
Apoi
emb:

-Fluturarea zimbetului

mine, o

repede,

i se

spuse:

- Hai,
o sear mai nainte,

Ca

simtii
Boerul

stingherit, neindemnatic, la
vorbi
intrebri asupra
interesului ce
documentelor. Rare ori
zimbetul
care
deprind,
fntredeschidea putin buzele, apoi cuta dintre
se adncea din
stat putin, apoi
Pe
un teanc
documente; boerul mi-le

- Te

Pe

uit lung la dnsul,

until,

privi drept

- Ce

avea
zise,

tiu

din ele

ce le citesc
numai

ce-a fost, tinere!

Puse
apoi se

jos,
repede,

www.dacoromanica.ro

cercetg,
singur.

CALENDAR PE

M'am uitat de jurimprejur. Odaia mare ca

toate

era
eu
bagdadie,
de
manuseripte.
gol, deasupra
Un singur
care
atirnate,
altul,
portrete. Le-am
privit
fi fost tatl
Cindea.

dintre spencenile stufoase

nicul avea
prul
puternic

prelungite; par'c
mai
de

nrile.

uscate

uitai

puteam zri in sus,

de
de crti,
mai eu seam de
manuseripte, apoi m'ain
mas
am
raft,

desfcut pergainentele

eu

ce fusese odat
ale
capete se
in
uricul vechiu, de cear, in care rmsese intide

pecetea domnease.

totdeauna ne
stinse, dar
hirtia pe care sunt
care le
cci
mrese
ai

fiinta

urmele unei vieti

mai mult

rinduri de demult,
ochii
ce
topit
ele,
mintea

www.dacoromanica.ro

494

BIBLIOTECA

au

peste

umrul tn
sietor s te cufunzi
care nu se

tine. E

odat
trecut

lumea
Ph. Satmary.

Pridvor.

de astzi,

cas

care

se mai

praful4
pe prag, urma pasilor
Am stat mult

foile

www.dacoromanica.ro

de

CALENDAR PE 1909

495

am ridicat capul, luminile pieodaia. M'am sculat

Mi-am sprijinit

zie ale

m'am apropiat de
mina de cercevea
getele mele simtii atunci
lucrat; m'am
mai
credeam ochilor

afar; supt
lemnului
nu-mi

fata minunii de ciubuc

tmpletit, tutors

cu

M'am dus apoi de m'am uitat la

cari trecusem privind nulapurile pe
mai la
apropiat de
nimic,
o
de
care
nu poarte
urma muncii
-documentele de pe mash,
mozaicul din
de
lemn, tmi
cadru de implede
un
o horboth,
coada resfirath. rotiti de sidef In
b are
pe
ape ti dedea
acestei psri.
la minunea aceasta de
o
demnare clad boerul

cliph

acea lucrare de

apoi se apropi

i-mi zise:

- Sant lucruri vechi.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA

- Tot ce vd aici, e lucrat de

cAtre un mare
glasul jumttit,
privirile, apoi

de

artist, am spus, cu
Boerul
zise:

- Tot ce vezi aici tinere, aici

toate
clan-

mesele, paturile,
de noi.
capul
cele doua por-

celelalte

dela usi, stint

trete :

ei: de

de

de
meu,
cea mai mare parte,
parte de mine.
si'n mai
privind
Boerul
rmase citeva
se
dintre
sus;
m'am
nu o
meren la
vreau; apoi
:

- Tinere, aceia eran alti oameni..Eran

harnici, tinere,
le-o

truc le
dedea noui
o

triau
drag viata, penDumnezeu; iubeau ziva pennoaptea
Fiecare
a vietii
ceva, cum
minutarul
necazu-

ceasornicului

rite

de aceea

st le

www.dacoromanica.ro

497

CALENDAR PE

Ph. Satmary.

Pridvor de
32

www.dacoromanica.ro

498

nu'ngenuchiau. Erau multumiti, tinere, de

aceea munca
era o
Munca
care
sufletul, care-ti
zeste privirea.
boer Cndea,
de umeri,
privi, aproape, ochi :
apropiindu-si fata
Peso
tinere?
simtit-o
n'am incercat-o
putea spune
local
a venit furtuna
nici eu.
s'a stins
patimilor. Ei s'au
neamul
voi,
mine chiar
tinere,

eo

lume!

terse fizuntea de sudoare,

cat, poate cu
cari
puteam
care euprinsese odaia.

oehi, lacrmi pe
din pricina umbrei
strinse

poi

de

- Haide!
esit repede,

sala,
'mpingind

un rind de

am

greutate

art o

din care ne izbi mirosul scindurii de brad,

luerat de curind.
Glasul boerului
tremurind :

www.dacoromanica.ro

499

CALENDAR PE

- Aici luerau ei.

nit, dar

Am vrut

sala
deslusit nimic,

coas aproape

timplarea fcuse astfel, mele unei munci

totdeauna

adpostul privirilor.
Pe
esit

ne-am suit din

cerdac,

altul,
rat.

simteam

un nod mi se oprise in
team sapa.

sus,

am

unul
indure-

ne

eu un gol in
care nu pu-

aerul cald
bine.
imprteau mirosul
jilav
prin aer sburan bondarii, lovindu-se, din cind
cerdacului.

cind, de

din vale,

dangtul clopotului bisericii,

lumea la denie. Afunci btrinul se
in picioare
cruce.
sculat
vreau, am
dar
oprii.

sfiese

de
Se

tresgrirea bratului men,

spuse:

- Uite-asa!
www.dacoromanica.ro

500

ROMNEASCA

Apoi,
cele

dreapt,

degete, pe

ca pe ale unui

fin

mi le purt
la frunte, la piept, la

la cellalt.
privirea lui, san poate rusinea mea,
smulse
lacrmi mari
calde din ochi.
un

EM. GARLEANU.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Paz.

Calendarele

5
9
37
49
53
55
69

Cronica anului
artistica
Boul

Masca
Edgar Po)
1908
Miscarea
Alesul (poezie)
Epigraf (poezie)
Cugetari . .
Noi
vechi
. .
.

102

103
.

107

Amor de iarna
Toamna (poezie)
Amicului Oscar
Alexandru Satmary
Pictorii Carol
Doi prieteni
albumul lui Medy (poezie) .

despre mine
Gh. Orleanu (potret biografie)
Sonet
Voichita Radului

Hildebrand Frollo (potret

Herz

Ramur, potret

biografie) .
biografie)

www.dacoromanica.ro

123
124
125
136
153
156
168
169
170
177
178

502

BIBLIOTECA OMINEASCI

Phedra (de Racine) ......

.....

Fragment din

181

184
189
190

biografie)

N.

marturisit
A. Mindru (poriret
Excelsior (poezie)
coasta
(din Maupassant)
Opera viata lui Aman
Trei momente din
lui C. Negri
Octavian Goga (potret
biografie)
invieie (poezie)
Chendi (potret

207
210
.
.

241
254
255

Doi

AI. Cazaban (portret biografie)

albastr
Alice Calugaru (portret biografie)

279

Nuferii

288

280

Ion Adam (portret biogralle)

zi nu primeste d-nul Ministru
Costin Petrescu (portret biografie)
Costin Petrescu.
Ion Minulescu
biografle)
Romanta Regelui (poezfe)

290
301

308
309
310

Sufletului (poezie)
La
Blanduziei (poezie)

317

Fecioara'n alb (poezie)

Donar Munteanu

N oapte

(poezie) .....

www.dacoromanica.ro

319
321

503

PE 1909

Pag.

Alexandru Stamatiad (portret

Melancolie (poezie)
A.
(portret

323
324
325
326
338

biografie)

Scrisoare asupra muzeului de arta

Radu D. Rosetti

biografie)

(poezie)

Londra

341

(portret

Mihail
Corbii (poezie)

biografie)

351

352
353
354
355
35o
357
366
374

Somnul rozelor (peezie)

G. Tutoveapu (portret biografle)
Secertorii (poezie).
Vas.le Popp (portret
biografle)

Trei crai
Caraivan

biografle)

In ziva de
Muzeul

din
Cope (portret
Victorien Sardou
Edmondo de Amicis
Limba

biografie) .

395

Edm. de Amicis). 404

Arsenalul de constructii al Armatei . . . . 412
Andrei Karkavita (portret biografie) . . . 441
fundatia
Din trecutul nostru muzical
Biblioteca
Em.

(portret

V. Socec.

biografie)

amintire

456
461

43
484

www.dacoromanica.ro

SUCURSAL

CRAIOVA : :
PLOE$TI : :

STREINE

ETC.. ETC.

www.dacoromanica.ro

vasti

strazi13 :

YIGTORIEI
NOUI SI BELVEDERE
dinadins pentru adapostirea

STABILIMENTULUI
ARTE

REGISTRE DE CONTABILITATE

www.dacoromanica.ro

SOCEC &

S. A..,

ALBUME DE MARCI POSTALE 1 DE

POSTALE

MODELE DE TRAFORAGIU
PENTRU COPII

ALBUME PENRRU FOTOGRAFII

ARTICO LE DE
DE MARE LUX

JOCURI DE FAMILIE
JOCURI PENTRU COPII
OCUPATIUNE INSTRUCTIVA

PENTRU AMATORI
TARSO

MUNIC" IMITATIE

LEMN

PIROGRA

PENTRU PICTUR
CUTII PASTELE

MODELE DE DESEMN
Pentru

in oleiu

pentru Pirogravuri

TOATE NECESARIILE PENTRU

CATALOG DUP CERERE GRATUIT

www.dacoromanica.ro

SOCEC
Cu

SOC. ANON.

dela Decembrie 1908

noua sectiune de

roTOGRAFTC
BOGAT ASORTIMENT DE

APARATE PENTRU FOTOGRAFIE

DIN CELE MAI RENUMITE FABRICI

TOATE ACCESOR1ILE, UTENSILELE

MATERIALELE

NECESARE

HeIRTII

TOATE FELURILE

DE

CARTOANE

CAMERA
www.dacoromanica.ro

SOCEC & Comp.,

NMERIT

PENTRU

ANUL NOU
BIBLIOTECA ROMMEASCA
ENCICLOPEDICA SOCEC

Primele 24 numere

de carton

LEI 6.SOCEC

Co.,

vastul

de

GARNITURI PENTRU SCRIS

LUX

CASETE
CARTOANE,

DE PLICURI

SCRISORI

CASETE DE LUX PENTRU CDOURI

www.dacoromanica.ro

PUBLICATIUNILE LIBRARIEI SOCEC

S.

citit:

Se

ale lui Vasile

I.
- Scrierile complecte
- Din Operele lui Barbu Delavranrea,
volume. fragmente,
Operele complecte

originale reunite

6
6

volum

publicate ca Omagiu lui Titu Maiorescu.de

tradus de
Xeni.
tu
el
un volum
de
de G.

Eu

scrise

Ultimul roman in 2 volume :

d.e azi"
scris de

Din scrierile

In

Regina:

traducerea : Prin ce vieluesc oamenli. Nuvele", ln viltoare", Din

AI.

nostru". - Din

gescu. -

M. S. Regina, de George Ben-

Maiorescu, Discursuri parlamentare.

30 de ani. (Autobiografie).
de

Terminologie poporan
redus

1,50

5 lei).

www.dacoromanica.ro

Zanne Iuliu, Din proverbele romnilor.- Omul genial,

de
Turk, (traducere). - Legende
de
V. A. Urechia, 2 volume.politic, de
P. P.
Discursuri poitice,!. de Take lonescu.-

Averesco General, Deux mois en Russie.-Nestor Ureche

Ilasdeu, Sic Cogito. - Bucarest en 1906, par

Fr. Dam&
Se

lui V.

Poeziile

neanu D.
COLECTIUNEA DE POEZII

Poeziile lui
DIN TRANSILVANIA

adunate de D. S. Bibicescu.
Ballade
Poezil

var.-

unui

de Cugler Poni, Mihail Eininesu,

vian

B. Hetrat. - St.

Serbnescu,
Stoenescu. -

Aevea,

Ilaralamb

O.

D.

--

Octa-

Julia P. Hasdeu, Ion Eliade Badulescu.

Poezii.

Poezii. - Zile negre, de

Amintiri. -

Poezii.

DIN

Se

TEATRALE

Pygmalion,

Domnila Olena, de
Cometa, de
de
Davila. - Grigore
de Deparaleanu.
Comodia vremel, de C. Faca. - Lays, de Eminescu.
Vod,
Rzvan
Vidra, de Hasdeu. -Liceul

www.dacoromanica.ro

de Ionesru-Gion.
Manasse de

din Venetia

Macbeth, Negu

Chnicie de

Richard al

de

Roman.

(editie

ilustrat).
ALBUM DE CULEGEREA IZVOADELOR
Ile,

Zuvelol,
44

cromo-Utografice
DE

ELENA CORNESCU

Pretul Lei 50.

DICTIONARUL ETIMOLOGIC
AL

ELEMENTELE LATINE
DE

Se pot

Se gsesc

prin
din

www.dacoromanica.ro

C2
CRAIOVA

IA5I
:

IMPRIMATUL
o
LEI 1.50

LITOGRAFIE

CLISEURI IN ZINC
EXECUTATE

LINIAR..

DANI

AUTOTWIE

ACURATETE

SOLID
o
COMENZILE SE

LA

LA OIUROUL

www.dacoromanica.ro

SOCEC

SI --

BIBLIOTECA ROMNEASCA
ENCICLOPEDICA SOCEC

va cuprinde:
1. Tosi autorii romani vechi
noi in edilli, i prescurtate
complete,
biografice i
vechi 1
2. Toate capodoperele iteraturilor
moderne, traduse din original, de unii
cei

mai lnsemnati scriitori contimporani.

3. Culegeri din literatura

i frumoasa,

4.
5.
6.
7.

distractive de pe toate terenurile.

de literatura,
pentru tinerime.
tratate despre deosebite indeletniciri omeneti.
tratate, frumos
care se va sintetiza
despre cestiunile mai insemnate din

arti

istorie.
Toate operele literare
de
analize explicative
de oacompetenti,
din acest punct
de vedere,
publicatiune se deode toate celelalte publicatiuni de
acum.

Pretul 30 bani num5rul simplu

55

dublu

80
I leu

cadrublu

triplu

Socee
de

de ziare

www.dacoromanica.ro

ROMNEASCA
ENCICLOPEDICA SOCEC

urmoarele numere:
No.

I. 1877,

Z. Poeziile

de Em.

din

roman
1

No. 4. Fcerea
Poezii

No. 6. Antigona de

No. 7. Halima sau

una de

mie

de

din

No. 3. Nuvele de Cehov,

de

-10. Povestlrile lui Mihail Eminescu, cu

No.

No. 11-12, Nevestele

Alphonse

de Em.
13. Pentru sceptru

trad.
Orleanu.
de Eufrosina

in verstini

Teatru

G.

pentru

Piatra-Corbului.

Russo.

Soveja

lui Mos-Turcu, mivele

No.
Mincinoas carte de vAnatoarie, de
Odobeseu.
No. 19. Teatru
pentru fete, de Eufrosina
16.

No. 20.

Vod

P.
No. 21

24 Calendarul literar

se

putin un

Mare

Bun

artistic pe 1909.

Encidlopedicd Socec"
de

depozitarii de ziare din turd.

www.dacoromanica.ro